P. 1
Cadrul Legislativ Si Climatul Investitional in Moldova

Cadrul Legislativ Si Climatul Investitional in Moldova

|Views: 5|Likes:
Published by Srl Dafsan

More info:

Published by: Srl Dafsan on Jun 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/22/2014

pdf

text

original

Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală

Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Viorel Chivriga Valeriu Prohniţchi

Cadrul legislativ şi climatul investiţional în Republica Moldova
(conform situaţiei la 01.10.2004)

Realizat de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”. Studiul a fost elaborat la comanda Centrului Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale CONTACT în cadrul Programului Alianţa pentru Susţinerea Pieţei Agricole ( ASPA)

FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; ProBusiness Nord: 231 23004; CDN: 274200

-1-

Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

În loc de introducere
Precizări teoretice
În literatura de specialitate şi în publicistica economică nu există o linie de demarcare clară între conceptul de climat de afaceri (de antreprenoriat) şi cel de climat de investiţii (investiţional). În majoritatea cazurilor ele sunt utilizate ca sinonime deşi, aparent, climatul de investiţii ar trebui să se raporteze la climatul de afaceri ca parte la întreg1. Dar deoarece investiţia reprezintă esenţa oricărei afaceri, iar scopul final al unui proiect de investiţie ca şi al oricărei afaceri este obţinerea profitului, autorii acestui studiu înclină spre utilizarea cu sens identic al celor două concepte. De asemenea, sunt utilizate şi sintagmele de mediu de afaceri şi mediu investiţional cu sensuri identice celor de mai sus2. Precizând aceste aspecte, menţionăm că în cadrul acestei cercetări, prin climat de investiţii vom înţelege condiţiile generale, atât cele prezente (favorabile şi nefavorabile), cât şi cele viitoare (riscuri sau oportunităţi), care încurajează sau descurajează alocarea investiţiilor private în afaceri. Condiţiile date se formează sub incidenţa unor factori reali sau de prospectivă de origine economică, politică, instituţională, de infrastructură, legislativă, culturală etc. În cele ce urmează ne vom preocupa în special de factorii legislativi, precum şi de cei instituţionali în măsura în care aceştia sunt determinaţi de cei legislativi.

Monitorizarea cadrului legislativ
Monitorizarea climatului de investiţii ar trebui să fie una din preocupările centrale ale guvernelor naţionale. Pentru ţările sărace sau/şi aflate în proces de tranziţie de la economia de comandă la cea de piaţă, evaluarea şi ameliorarea continuă a climatului de investiţii are valenţe deosebite. După cum demonstrează şi cazul Republicii Moldova, sărăcia este însoţită de lipsa unor locuri de muncă şi de lipsa oportunităţilor de afaceri individuale care ar genera venituri suficiente pentru un trai decent. Într-adevăr, pe parcursul perioadei de tranziţie, numărul locurilor de muncă închise anual în Moldova depăşea numărul celor deschise de noile companii create3. Salariile plătite în sectorul formal al economiei nu acoperă nici 80% din bugetul minim de consum calculat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale din Moldova4. Este evident că climatul de investiţii are legătură directă cu incidenţa, acuitatea şi profunzimea sărăciei. Pe fundalul performanţelor proaste pe care Moldova le-a înregistrat pe parcursul ultimilor ani în ceea ce priveşte asigurarea unui climat de investiţii care ar cataliza iniţiativa privată, nu este de mirare că sărăcia a atins cote ridicate. În absenţa oportunităţilor economice interne, emigrarea masivă a forţei de muncă peste hotare este o strategie absolut firească şi raţională pentru supravieţuire. Dar fenomenul a atins proporţii ameninţătoare pentru securitatea economică a Republicii Moldova, aspectele sale pozitive fiind depăşite de consecinţele negative. Pentru ranversarea acestui proces sunt necesare investiţii private şi publice masive şi crearea unor locuri noi de muncă care ar asigura salarii cel puţin în jumătate de nivelul celor primite de emigraţi în ţările europene. Trebuie însă să înţelegem, că există un plafon la care guvernul ar trebui să se orienteze în ceea ce priveşte volumul anual al investiţiilor. Chiar şi în condiţii legislative şi instituţionale ideale, Moldova nu ar putea să depăşească pe termen scurt şi mediu acest plafon, determinat de capacităţile
1

În Legea Republicii Moldova cu privire la investiţii în activitatea de întreprinzător (articolul 3) investiţia este definită ca „totalitatea de bunuri (active) depuse în activitatea de întreprinzător [...] pentru a se obţine venit”. Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (articolul 1) defineşte antreprenoriatul (activitatea de întreprinzător) ca „activate de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiilor acestora în mod independent din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri”. 2 Mai mult chiar, poate fi întâlnită şi noţiunea de climat investiţional de afaceri (engl. business investment climate). Numele exact al legii care guvernează activitatea respectivă în Moldova este Legea Republicii Moldova „cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător”. Se mai folosesc, noţiunile de mediu de afaceri şi mediu de investiţii. 3 Abia în 2003 numărul locurilor de muncă create (în principal de micro-întreprinderi şi întreprinderile mici) a depăşit cu 3500 unităţi numărul locurilor de muncă închise de către marile companii aflate în proces de restructurare sau lichidare. 4 Această constatare este subiect al unor dezbateri aprinse din cauza că pe de o parte bugetul minim de consum calculat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale este exagerat de generos, iar pe de altă parte, sectorul neoficial al economiei este atât de extins, încât se poate bănui că jumătate din veniturile reale nu sunt declarate. Ultima constatare este confirmată în mod direct de faptul că venitul personal disponibil care se calculează pe baza conturilor contabilităţii naţionale este cu 60% mai mare decât cel mediu calculat pe baza Sondajelor Bugetelor Gospodăriilor Casnice efectuate trimestrial de Departamentul de Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova. FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; ProBusiness Nord: 231 23004; CDN: 274200

-2-

Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

sistemului economic de a asimila investiţiile în mod eficient. În cadrul acestei cercetări, nu ne-am pus scopul să estimăm plafonul de saturare cu investiţii. Nivelul lui este determinat de dezavantajele structurale şi geografice pe care le are Republica Moldova comparativ cu alte ţări din regiune: economie de dimensiuni mici, lipsa resurselor naturale, lipsa infrastructurii dezvoltate pentru business, populaţie în descreştere, putere de cumpărare mică, închiderea terestră a ţării.

Parametri ai guvernului

investiţiilor

influenţaţi

de

politicile

Atunci când formulează şi aplică politicile sale, guvernul influenţează anumite laturi economice ale proiectelor de investiţii. Cele mai sensibile la politici sunt costul proiectului de investiţii, cifra de afaceri anticipată, rentabilitatea investiţiei şi termenul de recuperare a investiţiei iniţiale. Evaluarea de către guvern a impactului actelor legislative şi normative asupra cadrului investiţional trebuie să fie făcută anume ţinând cont de aceste elemente. 1. Costurile investiţiilor Acestea reprezintă sumele necesare de alocat pentru ca proiectul de investiţii să demareze. Costurile depind în primul rând de preţurile existente pe pieţele factorilor de producţie (în principal capital şi muncă, mai puţin factorul natură) şi de costurile administrative legate de startul afacerii. Guvernul Moldovei influenţează în multe tranzacţii preţul factorului pământ prin stabilirea preţului normativ 5, dar impactul acestei practici administrative este mic din cauză, că preţul normativ este de multe ori sub preţul de piaţă real. În practică mult mai dificilă şi mai costisitoare este schimbarea destinaţiei terenurilor agricole, de exemplu în cazul când doreşte să construiască încăperi pentru instalarea unor linii tehnologice. În acest caz, proprietarul trebuie să compenseze pierderile cauzate de scoaterea terenurilor din circuitul agricol, În al doilea rând, costul unui proiect de investiţii depinde şi de costurile procedurilor administrative, birocratice şi organizatorice. Aceste costuri depind de regulamentele guvernamentale existente. La moment costurile administrativ-birocratice ale afacerilor în Moldova sunt în mediu mai înalte decât în alte ţări din regiune, care concurează cu Moldova în ceea ce priveşte atragerea investiţiilor străine. 2. Volumul vânzărilor (cifra de afaceri) Cifra de afaceri anticipată a unui proiect de investiţii depinde în primul rând de amploarea tehnicoeconomică a proiectului şi de condiţiile concrete ale sectorului economic (intensitatea concurenţei, existenţa furnizorilor, capacitatea de cumpărare a consumatorilor). Orice întreprinzător economic-raţional, înainte de a investi, se interesează de limitele segmentul de piaţă pe care îl va putea controla. Guvernul nu poate influenţa acest indicator decât utilizând instrumente cu caracter anti-monopolist. Însă intervenţiile guvernamentale pot degenera în corupţie şi protecţionism (de foarte multe ori acestea proliferează prin intermediul contractelor de achiziţii publice). Aceste intervenţii de asemenea pot compromite principiul liberei şi justei concurenţe (binecunoscutul caz „Interdnestrcom”, vezi boxa 4.). 3. Rentabilitatea investiţiilor Rentabilitatea este definită ca raport procentual dintre profitul obţinut şi costul resurselor alocate. Guvernul Moldovei nu limitează în mod direct valoarea profiturilor şi nu stabileşte marje comerciale pentru majoritatea proiectelor investiţionale. Există totuşi o listă destul de lungă de produse şi servicii, preţurile şi tarifele cărora sunt fixate sau limitate administrativ. De asemenea, în mod indirect profiturile nete depind de politica fiscală formulată de guvern. Cât priveşte costul resurselor alocate şi canalele de influenţă guvernamentală, acestea au fost descrise la punctul 1. 4. Termenul de recuperare a investiţiilor Investitorii sunt interesaţi de termene cât mai scurte de recuperare a investiţiilor efectuate, termenele mai lungi sporind riscurile. Guvernul poate influenţa direct termenul de recuperare a investiţiilor prin stabilirea normativelor de amortizare a mijloacelor fixe şi a altor active instalate. Regimul normativelor de amortizare în Moldova este mai puţin liberal decât în alte ţări cu care concurează pentru atragerea investiţiilor.
5

Legea Republicii Moldova privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului nr.1308-XIII din 25/07/1997, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.147-149 din 06/12/2001. În conformitate cu legea, preţul la vânzarea terenurilor aflate în proprietate publică nu poate fi mai mic decât preţul normativ. În cazul terenurilor aflate în proprietate privată preţul tranzacţiei se stabileşte în mod liber. FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; ProBusiness Nord: 231 23004; CDN: 274200

-3-

6 şi 7 şi promovând o politică externă menită să asigure factorul numărul 4.138-146/737 din 13/08/2004. În cazul Moldovei factorul „forţă de muncă ieftină” este un avantaj evident. Legea însă urmează a fi dezvoltată pentru a fi mai permisivă pentru diferite tipuri şi forme de organizare juridică a instituţiilor implicate în activităţile de microfinanţare. FNFM: 232236.unctad. Un pas pozitiv în această direcţia a şi fost întreprins odată cu adoptarea legii cu privire la organizaţiile de microfinanţare9. Estimările moderate ale influxului de valută intrată în anul 2003 prin canalele oficiale şi neoficiale de transfer sunt de 450-500 milioane dolari.org 7 Vezi Global Investment Report pentru anul 2001 al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Comerţ (UNCTAD) www. Factorii principali care influenţează parametrii proiectelor de investiţii şi determină amplasarea investiţiilor străine directe într-o economie sunt7: 1. Liberalizarea politicilor economice interne este realizată pe hârtie. instrumentele politicii agrare comune şi principiile uniunii vamale a Uniunii Europene împiedică accesul mărfurilor moldoveneşti pe pieţele europene. Ucraina. Existenţa accesului lejer spre pieţe externe de desfacere. dar valoarea factorului scade proporţional cu numărul de cetăţeni aflaţi la muncă peste hotare. este oare raţional ca investitorii străini să fie trataţi preferenţial cu cei naţionali? Probabil nu. 6 Vezi Global Investment Report pentru anul 2003. guvernul poate cataliza procesul de alocare a investiţiilor autohtone şi internaţionale. e-mail: mgodea@contact. că investitorii străini ar trebui să fie trataţi de guvernul Moldovei preferenţial comparativ cu tratamentul aplicat de guvernele altor ţări din regiune. expert al IDIS „Viitorul” pe probleme de finanţe publice. fiind dispersate. Dezvoltând un cadru legislativ propice pentru consolidarea factorilor 5. dar această problemă merită o investigaţie separată.org. Prima este sporirea încrederii populaţiei în sistemul bancar pentru depozitarea resurselor gospodăriilor casnice pe conturi bancare. Fluxurile de investiţii străine de care au beneficiat ţările în tranziţie pe parcursul ultimului deceniu variază semnificativ de la o ţară la alta6. Nici potenţialul investiţional intern nu trebuie ignorat.md Factorii investiţiilor Ţările în tranziţie de talia Moldovei concurează pentru atragerea unor fluxuri de investiţii străine directe. Importanţa cadrului legislativ Mai sus au fost expuşi factorii care influenţează fluxurile de investiţii străine.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. care sunt accesibile noilor veniţi pe piaţă. Pe de o parte. 2012 MD. 9 Legea Republicii Moldova cu privire la organizaţiile de microfinanţare nr. Din acest punct de vedere. Pentru mobilizarea acestor resurse sunt recomandate două direcţii de acţiune de politici economice şi publice. Existenţa unor importante resurse naturale. tel: 233948. 7. fiind necesară o mai largă transpunere în practică a acestei viziuni. Dimensiunea pieţei interne. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. orientate spre consum sau păstrate în condiţii care nu permit capitalizarea acestora şi transformarea lor în resurse creditare pentru investiţii. 83. Importanţa primelor trei categorii de factori scade odată cu accentuarea deschiderii internaţionale a sistemelor economice naţionale. CDN: 274200 -4- . al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Comerţ (UNCTAD) www. Chişinău. Pe de altă parte. 8 Noţiunea aparţine domnului Veaceslav Ioniţă. 4. promovarea mai intensă a exporturilor şi realizarea unui transfer de cunoştinţe şi tehnologii performante. Problema constă în faptul că aceste resurse sunt de o calitate financiară proastă8. el sporind semnificativ în ultimii 3-4 ani ca urmare a transferurilor valutare operate de cetăţenii Moldovei aflaţi la munci peste hotare. Cert însă este faptul. 5. AGROinform: 235698. lector universitar la ASEM. frecvent instituie bariere cantitative şi tehnice asupra exporturilor Moldovei. Forţa de muncă ieftină. Nivelul progresului tehnic şi calitatea resurselor umane. mun. A doua este dezvoltarea continuă a sectorului de micro-creditare. Liberalizarea politicilor economice interne. 3. prin deschiderea unor locuri noi de muncă stabile. ProBusiness Nord: 231 23004. 6. 2. IDIS „Viitorul”: 210932.unctad. „Habitat”: 254 23974. un concurent evident al Moldovei pe unele segmente ale pieţei ruse şi ţară care încă nu este membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Bucureşti nr. care (spre deosebire de investiţiile de portofoliu) ar contribui direct la dezvoltarea economică şi la atenuarea sărăciei. 280-XV din 22/07/2004. Accesul spre pieţele externe este dificil. Strategiile corporative.

„Habitat”: 254 23974.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. AGROinform: 235698. Prin actele sale legislative şi normative. 83. Strategiile corporative accesibile noilor veniţi pe piaţa naţională depind atât de politica concurenţială şi industrială promovate de guvern. tel: 233948. CDN: 274200 -5- . Aceasta ar avea un impact pozitiv atât asupra progresului tehnologic ca atare.259-XV din 15/07/2004 Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova. nu doresc ca cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică să fie monopolul exclusiv al statului. unele instrumente financiare. ProBusiness Nord: 231 23004. invenţii. cât şi de structura sectorului economic în cauză. Din păcate. dar impactul deciziilor guvernamentale este ceva mai întârziat decât în cazul liberalizării interne imediate. Recent a fost adoptat Codul cu privire la ştiinţă şi inovaţii10. Guvernul determină cadrul instituţional.md Politicile economice interne (factorul 5) sunt imediat accesibile pentru guvern şi impactul intervenţiilor guvernamentale asupra investiţilor se face simţit relativ repede. Chişinău. IDIS „Viitorul”: 210932. Cea mai indicată abordare pe care ar trebui să o accepte guvernul este să descentralizeze procesul de cercetare ştiinţifică cu aplicare economică directă şi cel de dezvoltare tehnologică. Credem că acest act va avea un impact nefavorabil asupra sectorului ştiinţific şi tehnologic al Moldove şi. standardele şi normele tehnice. cât şi asupra calităţii de pregătire profesională a studenţilor. Însăşi cercetarea ar deveni economic mai fundamentată. Cei care evaluează oportunităţile de afaceri în sectoarele de vârf. Bucureşti nr. asupra calităţii mediului de investiţii. O politică judicioasă ar fi cea de consolidare a centrelor universitare şi de transformare a acestora în veritabile centre ştiinţifice. document care oferă Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova posibilitatea de control centralizat asupra programelor de cercetare ştiinţifică şi tehnologică11. guvernul Republicii Moldova are o abordare diametral opusă celei expuse de noi. e-mail: mgodea@contact. Cu cea mai mare întârziere se manifestă influenţa deciziei guvernamentale asupra factorului 6. Majoritatea absolută a laureaţilor premiului Nobel pentru economie au fost profesori universitari care au făcut cercetările lor fiind asistaţi de studenţi. progresul tehnic şi calitatea resurselor umane. 10 Practica ţărilor tehnologic dezvoltate demonstrează că anume centrele universitare şi nu instituţiile ştiinţifice de stat sunt generatoarele celor mai importante descoperiri. politica fiscală şi comercială etc. 11 Legea Republicii Moldova nr. 2012 MD. masteranzi şi doctoranzi. Guvernul poate influenţa şi structura sectorului economic prin acte legislative şi regulatorii. Sinergia cercetării ştiinţifice cu educaţia superioară ar putea accelera progresul ştiinţific şi aduce dezvoltarea tehnologică mai aproape de necesităţile economiei. mun. raţionalizări etc. FNFM: 232236. implicit.

9 1. gaze şi apă Construcţii Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul1 Hoteluri şi restaurante Transporturi.1 2.7 0.3 0.1 -3.9 15. depozitare şi comunicaţii Activităţi financiare Tranzacţii imobiliare Alte activităţi 1202. după cum este indicat în tabelul 1.1 12.3 6.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str.2 1.1 9.8 17. 83.2 2004p 16.4 2.0 1.1 13. Sectoarele care oferă un număr relativ mare de locuri de muncă (agricultura. Evoluţia investiţiilor a.8 9. ProBusiness Nord: 231 23004.5 11.2% în perioada 1995-1999 la 16.6 5.7 17. Cota investiţiilor în capital fix în PIB a scăzut de la o medie de 19.3 5. milioane lei Agricultură.2 -6.5 12.7 Sursă: Departamentul de Statistică şi Sociologie.8 29.1 1998 22.8 10. e-mail: mgodea@contact.9 26. AGROinform: 235698.7 17.9 -5.81 1998 1444.8 1.92 2001 2315.3 7. puncte procentuale 19. un model bazat pe consum. Tabel 1. mun.1 2.7 2. Structura investiţiilor în capital fix pe sectoare.4% în perioada 2000-2003. dacă promova mai intens privatizarea şi dacă ameliora cadrul regulatoriu pentru a reduce posibilitatea pentru extorcarea de mită şi aranjamente corupte.4 -8.8 1.1 4.7 2002 16.3 24. % Contribuţia investiţiilor în capital fix la variaţia PIB. De asemenea.2 6. % Creşterea reală a investiţiilor în capital fix.1 2000 15. Activitatea de investiţii ar fi fost cu mult mai intensă. dacă guvernul reuşea să se abţină de la intervenţii administrative în activitatea agenţilor privaţi.5 8.7 26. Dinamica procesului investiţional Investiţiile în Republica Moldova au avut o evoluţie instabilă. economia vînatului şi silvicultură Industria prelucrătoare Energie electrică. CDN: 274200 -6- .5 13. Aceasta a corelat cu evoluţia macroeconomică generală reflectată de PIB. tel: 233948.1 4.6 5. % 1997 Total.9 12.2 25. IDIS „Viitorul”: 210932.5 1.71 1999 1591. Se conturează însă şi anumite tendinţe pozitive.6 3.0 2003 17. Evoluţia investiţiilor în Republica Moldova 1997 Ponderea investiţii în capital fix în PIB. Aceasta a condus la o sărăcire mai profundă a angajaţilor din aceste sectoare şi la o emigrare mai intensă a muncitorilor din aceste sectoare în alte ţări. Bucureşti nr. în absenţa unei politici de redistribuire eficientă şi cu un larg sector neoficial.4 7.1 2. Chişinău.6 1. dar ele sunt încă firave.4 14.8 3. construcţiile). investiţiile au înregistrat o dispersie foarte mare (tabelul 2).2 5.4 1.7 2. au beneficiat de relativ mai puţine investiţii.6 6.4 9.8 1999 18.md Capitolul I.8 1.6 8.7 7. Această evoluţie este explicată în mare măsură de modelul de creştere economică pe care îl urmează Moldova.9 1.4 7. Cu un nivel atât de mic de investire nu se poate aştepta o creştere economică durabilă.2 5.8 19.7 26. Contribuţia investiţiilor în variaţia PIB este destul de modestă şi se aşteaptă ca în anul 2004 chiar să scadă comparativ cu anul precedent.81 2000 1759.6 2001 16.91 2002 2804. Politicile fiscale mai liberale implementate de guvern pe parcursul anului 2003 au rezultat într-o intensificare a activităţii de investiţii.1 31.9 16.4 10 8.3 3.0 1. „Habitat”: 254 23974.6 20.3 2.6 1.5 3.4 0. prognoze „Monitorul Economic” al IDIS Viitorul. % Creşterea reală PIB. 2012 MD.3 1.2 9. Tabel 2.6 -1. aceste disproporţii investiţionale au accentuat FNFM: 232236.1 -1.41 Surse: Departamentul de Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova Din punct de vedere structural.4 -23.0 10.3 2.4 -5.2 43.4 5.3 6.

1 30. deoarece businessul.2 55.2 3.5 57. că capacităţile investiţionale ale sectorului privat din Republica Moldova (format doar din întreprinderi locale) sunt în creştere. e-mail: mgodea@contact.9 28. în sectorul comerţului şi transporturilor investiţiile fiind mult mai rentabile şi cu termene de recuperare mai scurte decât în agricultură şi industria prelucrătoare. Astfel. 2012 MD.7 5.4 2000 8.md inegalitatea veniturilor.4 2002 2804. 83.4 1999 5. Cota mijloacelor proprii în totalul investiţiilor a crescut vizibil după 1999. ProBusiness Nord: 231 23004.6 5.1 0.9 47.2 56. În secţiunea următoare sunt analizate mai detaliat investiţiile străine în Moldova.2 3. dar mai degrabă lipsa unei intermedieri financiare adecvate.8 61.6 66.8 2003 5.7 34.8 31. prognoze IDIS Viitorul. Sursele de finanţare a investiţiilor în capitalul fix. Structura investiţiilor în capital fix pe forme de proprietate.12 Dar ca valoare medie a Indicelui Performanţei de Atragere a ISD Moldova s-a clasat pe locul 25 din 140 de ţări.8 22.8 5.8 2003 3621. Moldova este în categoria ţărilor. fără participare străină Întreprinderi străine Întreprinderi mixte 1202.4 2.org .3 3.8 38.5 1997 8.9 10.3 6.9 37.8 11. Chişinău. mun.6 6. IDIS „Viitorul”: 210932. Pe parcursul perioadei de tranziţie investiţiile finanţate din bugetul public au scăzut drastic.3 71.7 62. „Habitat”: 254 23974.0 2002 6. În raportul Comisiei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) cu privire la investiţiile străine directe. lucru care denotă nu atât sănătatea financiară a întreprinderilor naţionale. cota investiţiilor străine în total a scăzut.2 26.8 43.7 şi Sursă: Departamentul de Statistică şi Sociologie. Dinamica investiţiilor străine Rezultatele Moldovei în atragerea investiţiilor străine sunt mixte. % 1997 Total. Tabel 4.3 4.7 1999 1591.4 28.8 6.3 3.0 1998 10. CDN: 274200 -7- .2 1998 1444.4 22.0 4. AGROinform: 235698.9 6.2 1996 16.6 6. milioane lei Sectorul public Sectorul privat Întreprinderi mixte (public privat).unctad. Republica Moldova ocupă locul 110 dintr-un total de 187 ţări după Indicele Potenţialului de Atragere a ISD.8 25.9 19.9 33. tel: 233948. În mod simptomatic. făcut public în septembrie 2004.0 19. pentru propria sa dezvoltare pe termen lung.7 5.2 4.4 3.3 43. Tabel 3.1 31.7 2000 1759.3 5. educaţie şi sănătate. prognoze IDIS Viitorul b.3 24.2 4. are nevoie ca statul să investească în infrastructură. FNFM: 232236. % 1995 15.7 0.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. În totalul investiţiilor. intrările de capital în Moldova sunt relativ mai mici în comparaţie cu ţările din Europa Centrală şi de Est şi cele din spaţiul post-sovietic. Tabelul 3 arată.7 0.6 36. Aceasta împiedică formarea adecvată a investiţiilor private. 12 http://www. Aceste bunuri fiind publice.6 70.2 19.9 5.0 17.8 25.7 7. în mod firesc ar trebui finanţate din bugetele publice. Bucureşti nr.7 13. care funcţionează în Republica Moldova.6 15.2 14.3 2001 8.9 Bugetele publice Mijloacele proprii ale întreprinderilor Mijloacele populaţiei Mijloacele investitorilor străini Alte surse Sursă: Departamentul de Statistică şi Sociologie. care depăşeşte semnificativ ponderea acestora în numărul total de entităţi economice.9 20.6 14.3 4.4 3.2 10.5 24.4 2001 2315. după ce în 1999 (primul an după criza financiară regională) a atins nivelul minimal. În pofida faptului că Republica Moldova înregistrează unele succese ce ţin de îmbunătăţirea climatului de afaceri.4 9. întreprinderile străine şi cele mixte au o prezenţă.2 38.9 7.4 11.

20627939 - Export mărfuri şi servicii.058 Global 2902. În raportul UNCTAD este utilizată definiţia potenţialului economic ca PIB. în ţările Europei de Sud-Est. mun. tel: 233948.000103571=Cota Invest Global PMAIS 0. septembrie 2004. Dacă extindem definiţia potenţialului economic şi includem capacitatea de export şi forţa de muncă. comparat cu indicatorii mondiali). Indicele menţionat. milioane oameni PIB. (curs de schimb de piaţă) Surse: FMI. Tabel 5. Moldova este cel mai mic în Europa şi corespunde totalului ISD. Dacă PMAIS este mai mic decât 1. e-mail: mgodea@contact. Pentru a vedea dacă o ţară atrage investiţii străine directe la un nivel corespunzător potenţialului său economic (se are în vedere potenţialul economic relativ.circa 1958 dolari SUA pe cap de locuitor. World Economic Outlook. Din statele CSI.4 2. 1. CDN: 274200 -8- . calculat pentru R. AGROinform: 235698. Dar această clasificare nu are nici o legătură cu gradul de dezvoltare economică a ţărilor. exporturilor şi forţei de muncă disponibile. Cota ţării în ISD globale / cota ţării în forţa de muncă globală. 2004. (PAIS). fluxul de investiţii anuale pe care Moldova l-a atras în 2003 este mai mic decât potenţialul său economic relativ agregat pe baza PIB.31323353 1.00007886749 0. atunci ţara respectivă atrage investiţii străine într-o proporţie chiar mai mare decât potenţialul său economic relativ.md care au performanţe de atragere a ISD peste potenţial. FNFM: 232236.790 0. (curs de schimb de piaţă) Investiţii străine directe.5 36238 9201 560 Moldova/Global 0. Influxul investiţiilor străine directe în anul 2002 constituia 6. trimestrul 2. nivel caracteristic unor economii de subzistenţă.8% din PIB sau circa 190 USD pe cap de locuitor. IDIS „Viitorul”: 210932. schimb de piaţă) (curs de 1. atunci situaţia se schimbă 13. „Habitat”: 254 23974. Bucureşti nr. Figura 1.21472577 1.00048234281 0. Moldova constituia 789 milioane USD. 2012 MD. numai Tajikistan şi Kirgizstan au rezultate mai inferioare decât R. Chişinău. aproximativ de două ori mai puţin decât întrările de capital înregistrate în România în anul 2003 sau de 16. miliarde USD. nr. vom utiliza Indicele Mediu al Potenţialului de Atragere a ISD (PAIS). Dacă indicatorul PMAIS este mai mare decât 1. După cum se poate de constat din tabel. 83. În tabelul 5 sunt incluse datele statistice necesare pentru calcularea PMAIS pentru Moldova la situaţia conformă anului 2003. ProBusiness Nord: 231 23004.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. La finele anului 2003. iar în ţările din Europa Centrală şi de Est . Moldova.911 Cota Invest Global / Moldova/Global 0. miliarde USD. PMAIS se calculează ca o medie aritmetică simplă a trei raporturi: • • • Cota ţării în ISD globale / cota ţării în PIB agregat la nivel global. Cota ţării în ISD globale / cota ţării în exportul de mărfuri şi servicii global. nivelul mediu al influxului anual al investiţiilor constituie aproximativ 444 USD. Pentru comparaţie. 13 Evoluţia stocului de investiţii străine directe Anume această definiţie a fost utilizată în rapoartele precedente ale UNCTAD pe investiţiile directe globale şi credem că aceasta reflecta mai bine performanţele reale ale ţărilor. înregistrat în cele mai sărace state în curs de dezvoltare. miliarde USD.7 ori mai puţin decât stocul ISD în această ţară. Monitorul Economic.858 0. stocul investiţiilor străine directe în R. 2003 Calcularea indicatorului de utilizare a potenţialului de atragere a investiţiilor străine Moldova Forţa de muncă. atunci ţara respectivă nu beneficiază de investiţii pe potriva potenţialului său economic relativ.00008586023 0.

Un ritm similar al întrărilor de capital poate observat în cazul Republicii Belarus. dacă luăm în consideraţie decalajul enorm dintre influxurile similare de investiţii străine înregistrate în statele europene şi volumul mediu anual al întrărilor ISD în economia naţională (vezi tabelul 6). remarcându-se şi prin avansarea lentă a procesului de privatizare. neatractivă în prezent pentru investitori. întrările anuale de capital înregistrate în Moldova au fost destul de modeste. respectiv. stat cu potenţial economic mai mare. dolari S./fdistatistics). IDIS „Viitorul”: 210932.U.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. statelor din aceste zone geografice le revenea 18%. unctad. statele Uniunii Europene sunt reprezentate cu 40%. respectiv. 6% şi. În anul 2003. principalii investitori în economia naţională sunt Federaţia Rusă. Moldova România Federaţia Rusă Republica Belarus Albania Polonia Ucraina 11533 35. Întrările de capital în statele care au aderat la Uniunea Europeană în 2003 au diminuat. Pe ţări./fdistatistics) Ritmul întrărilor de capital în R. această tendinţă fiind explicată de mediile analitice prin saturarea investiţională a economiilor. Dinamica întrărilor de capital (mil. FDI/TNC database (www. 83. org. În această perioadă de timp. Anul 2003 a fost unul nefast pentru investiţiile din exterior şi pentru investitori. investiţiile au scăzut drastic până la 58 milioane USD în anul 2003. În stocul total al investiţiilor străine. Moldova pe parcursul anilor 1997-2003 a înregistrat o instabilitate marcantă.0 402 2018 84 56 2899 328 1998 24305 76 2031 2761 203 45 6365 743 1999 26518 38 1041 3309 444 41 7270 496 2000 27508 134 1037 2714 119 143 9341 595 2001 26371 146 1157 2469 96 207 5713 792 2002 31232 117 1144 3461 247 135 4131 693 2003 20970 58 1566 1144 171 180 4225 1424 Surse: UNCTAD. org.md 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 1995 Moldova 2000 Rusia 2002 Romania 2003 Sursă: UNCTAD. 24% din influxul investiţional anual. 2012 MD. „Habitat”: 254 23974. 2 FNFM: 232236. e-mail: mgodea@contact. care se datorează finalizării procesului de privatizare în majoritatea ţărilor din regiune. mun. Tabel 6. World Bank. dar cu o economie suprimată. Influxul anual de investiţii a variat în intervalul de la 38 milioane USD în 1999 până la 146 milioane USD în 2002. September 2004 şi calculele noastre. Volumul investiţiilor directe efectuate de întreprinderile cu capital din aceste trei state constituie 65% din totalul investiţiilor sau 362. World Development Indicators database. ProBusiness Nord: 231 23004. AGROinform: 235698. Spania şi SUA. iar ţările CSI şi statele Europei Centrale şi de Sud Est cu 24% şi 4%. Chişinău. unctad. tel: 233948. CDN: 274200 -9- .A ) 19921997 Europa Centrală şi de Est R. FDI/TNC database (www. Bucureşti nr.

Figura 2. mun.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str.10 - . datorită reevaluării internaţionale a pieţei de capital moldoveneşti aflate în stagnare. Spania şi SUA în stocul total al ISD sunt: • • • Federaţia Rusă . Glass Container Company (industrie). „Habitat”: 254 23974. “Jolly Allon” (servicii hoteliere). “Dionysos Mereni” (industria vinicolă). AGROinform: 235698.“Mobiasbancă” (sectorul bancar). Spania . “Green Hills Market” (servicii şi comerţ). Chişinău. “Sun Communications” (servicii TV şi comunicaţii).5%). SUA 9% Cipru 3% Elvetia 2% Altele 13% G ania erm 10% Italia 4% Olanda 59% Sursă: Mida . că aportul investitorilor în majorarea capitalului întrat în ţară a fost cu mult mai modest decât în anii precedenţi. Din contra. „Fabrica de Produse Lactate din Hîncesti (Alba)”(industria alimentară). 2002 Repartizarea investiţiilor străine în capitalul social al întreprinderilor cu capital străin.2%). 83. Cea mai mare pondere în repartizarea investiţiilor străine în capitalul social al întreprinderilor cu capital străin în 2003 revenea SUA (26.“Moldovagaz”(sectorul energetic). ceia ce înseamnă. e-mail: mgodea@contact.md milioane USD. Elveţia (13.6%). tel: 233948. Germania (5. SUA .Explore Investment Opportunities in Moldova La 1 ianuarie 2004 pe teritoriul Republicii Moldova erau înregistrate 3184 de întreprinderi cu participarea capitalului străin. care asigură această pondere a întrărilor de capital din Federaţia Rusă.“Union Fenosa” (sectorul energetic). din care 393 au fost create în ultimul an. ca urmare a stopării procesului de privatizare şi a turbulenţelor declanşate de renaţionalizarea proprietăţilor aflate în posesia întreprinderilor cu capital străin. caracterizat printr-o creştere mai accentuată a numărului de întreprinderi cu capital străin întrate pe piaţă în raport cu anii precedenţi. România (20. Principalele companii. Belgia (3. Germania (10%) şi SUA (9%). SA“Cricova Acorex” (industria vinicolă). În 2002 mai mult de 80% din investiţiile străine vărsate în capitalul social au fost asigurate de trei stateOlanda (59%). Moldova. “Moldova Agroindbank” (sectorul bancar). Federaţia Rusă (3. deoarece majorarea numărului de întreprinderi noi nu a influenţat pozitiv asupra volumului întrărilor de capital în R.7%).6%). 2012 MD. Figura 3. CDN: 274200 . Bucureşti nr.5%). Însă aceste rezultate la prima vedere promiţătoare nu alimentează optimism. ProBusiness Nord: 231 23004. influxurile de ISD s-au redus esenţial. IDIS „Viitorul”: 210932. Dinamica înregistrării întreprinderilor cu capital FNFM: 232236.

circa 53% din volumul exporturilor înregistrat de aceşti agenţi economici a revenit ţărilor din Comunitatea Statelor Independente şi numai 29% statelor din Uniunea Europeană.5 milioane USD în raport cu anii 2002 şi 2001. 100% 80% 60% 40% 20% 0% 6.0 23.2 11.5 58.0 29. Figura 5. 83. mun.9 23.8 28.1 2001 mixtă (publică+privată) 6.6 54. ponderea mărfurilor şi serviciilor exportate de întreprinderile cu capital străin în totalul exporturilor a constituit 29. AGROinform: 235698. În anul 2003. ProBusiness Nord: 231 23004.6 2000 publică privată 6.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str.A. private şi mixte (publică şi privată).2 milioane dolari S.11 - .0 2003 56.md 4000 3000 2000 1000 0 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 total companii numărul companiilor înregistrate 3184 1911 293 2164 2479 2791 952 363 1298 345 1617 318 252 314 310 393 Sursă: Camera de Înregistrare de Stat Pe parcursul anului 2003.U. 2012 MD. Întreprinderile cu capital străin au exportat mărfuri şi servicii în valoare de 235.5 Structura exporturilor pe forme de proprietate 55. exporturile majorându-se cu 53 milioane USD şi 103.9 13. e-mail: mgodea@contact. Figura 4. tel: 233948. „Habitat”: 254 23974.1 2002 5.7 mixtă (cu participarea capitalului străin) şi străină Sursă: Departamentul de Statistică Structura geografică a operaţiilor comerciale de export realizate de întreprinderile cu capital străin are o configuraţie stabilă şi este orientată preponderent spre pieţele de desfacere a statelor CSI. CDN: 274200 .3 10. Chişinău. IDIS „Viitorul”: 210932.8 10. Dinamica schimburilor comerciale ale companiilor cu capital străin FNFM: 232236. Bucureşti nr.8%. Tendinţa de creştere moderată a exporturilor efectuate de întreprinderile mixte şi străine se profilează pe fundalul unei uşoare descreşteri a cotei exporturilor efectuate de întreprinderile publice. În ultimii trei ani sunt înregistrate tendinţe de creştere a exporturilor în UE.

„Habitat”: 254 23974. 3 48.6 255.9 2001 Tarile CSI 2002 Tarile UE 2003 Alte tari Sursă: Departamentul de Statistică şi Ministerul Economiei Originea geografică a produselor şi serviciilor importate de companiile cu capital străin este următoarea: 28% din statele CSI.2 100% 80% 60% 40% 20% 0% Import (milioane USD) 236.U.1 320. 83.12 - . 7 7.7 milioane lei ce FNFM: 232236. 9 7.5 61.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str.2 235. ProBusiness Nord: 231 23004.9% din totalul importurilor şi a reprezentat o creştere cu 65. AGROinform: 235698. Valoarea tranzacţiilor de import în anul 2003. IDIS „Viitorul”: 210932. Ponderea importurilor realizate de întreprinderile străine şi mixte (cu participarea capitalului străin) în totalul importurilor sa diminuat nesemnificativ pe parcursul anilor 2001-2003. Figura 6. a constituit 320. 2012 MD.md Export (milioane USD) 100% 80% 60% 40% 20% 0% 2001 Tarile CSI 2002 Tarile UE 2003 Alte tari 131. Chişinău. CDN: 274200 .9 milioane dolari S. tel: 233948. 2 65. 2 6.5 60% 40% 20% 17. 0 80% 7. 3 Anul 2000 Publică privată Anul 2001 M ixtă (publică+privată) Anul 2002 Anul 2003 M ixtă (cu participarea capitalului străin) şi străină Sursă: Departamentul de Statistică În anul 2002.2 26. e-mail: mgodea@contact. 5 4.8 milioane dolari USA faţă de anul 2002 şi cu 84 milioane dolari USA faţă de anul 2001. 5 24. 6 22. numărul total de angajaţi la întreprinderile mixte constituia 38515 persoane sau 2. Structura importurilor pe forme de proprietate 100% 26. 8 0% 5. Bucureşti nr.0 7.7 182. 33% din UE şi 38% din alte ţări.A sau 22. În aceiaşi perioadă volumul bunurilor produse în cadrul acestor întreprinderi în preţuri curente a alcătuit 3250. mun.6 % din totalul salariaţilor economiei naţionale şi este în prezent în continue creştere. 3 61.

Cota personalului întreprinderi mixte în totalul salariaţilor economiei naţionale.6 311. mun. CDN: 274200 . care poate fi trasă din analiza dinamicii procesului investiţional este că investiţiile finanţate din resursele interne sunt cu mult sub potenţial.9 33.4 Sursă: Mida .4%.2 milioane lei în raport cu anul 2000. IDIS „Viitorul”: 210932. „Habitat”: 254 23974.13 - .5% şi 15% mai mult decât în anii 2001 şi 2002 corespunzător. % Volumul bunurilor produse în cadrul întreprinderilor mixte (preţuri curente).3 12. Chişinău. pers.md constituie o creştere cu 663 milioane lei faţă de anul 2001 şi cu 1642. AGROinform: 235698.1 18. 2012 MD. e-mail: mgodea@contact. Ponderea producţiei industriale în volumul total al mărfurilor similare produsă de întreprinderile mixte alcătuia în anul 2002 .2 2000 30273 3.4 23.5 11. Bucureşti nr.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str.5 2587.33.Explore Investment Opportunities in Moldova Concluzia.7 3250. Indicatorii principali ai activităţii întreprinderilor mixte 1997 Numărul total de angajaţi la întreprinderi mixte. tel: 233948. % 15323 1. Tabel 7. LMD Cota în volumul total al producţiei industriale.6 1608. ProBusiness Nord: 231 23004.4 749.6 795.6 2001 33543 2.8 1999 20490 2. 83. FNFM: 232236.7 5. mil.4 1998 18423 1.3 2002 38515 2. ce constituie o creştere cu 9.

Prin urmare. cât şi intelectuală. de asemenea. Constituţia asigură că proprietatea. Majoritatea acestor documente au fost avizate pozitiv de organisme de specialitate internaţionale. al muncii şi alte acte legislative de importanţă fundamentală pentru economie.126-127 ale Constituţiei). respectând principiul liberal clasic „este permisă orice activitate. străini şi apatrizi (art. În cele ce urmează sunt punctate cele mai importante aspecte pozitive ale legislaţiei moldoveneşti menite să încurajeze investitorii atât locali. germană.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. tel: 233948. IDIS „Viitorul”: 210932.md Capitolul II. Se poate afirma chiar că cadrul legal. Pe parcursul perioadei de tranziţie noua legislaţie a Moldovei a preluat foarte multe elemente din legislaţia franceză. Cetăţenii străini nu pot procura loturi de teren cu destinaţie agricolă. Bucureşti nr. Expresie a faptului că sistemul legal este unul de origine liberală este articolul 10.14 - . unele medicamente şi servicii medicale şi altele.46 al Constituţiei) şi ocroteşte proprietatea cetăţenilor Republicii Moldova. civil. Constituţia prevede. AGROinform: 235698. ProBusiness Nord: 231 23004. care prevăd genurile de activitate permise exclusiv întreprinderilor de stat sunt de o importanţă minoră (articolul 10. Excepţiile. Chişinău. Sistemul legal al Republicii Moldova – sistem continental În pofida unor restanţe indiscutabile pe care Moldova le are la capitolul reformă legislativă. dar le pot moşteni şi vinde ulterior. Boxa nr. care reglementează activitatea economică în Republica Moldova a fost conceput ca unul liberal. În perioada reformelor economice în 1992-2004 au intrat în vigoare noi coduri fiscal. cât şi cei străini. e-mail: mgodea@contact. legislaţia Moldovei este favorabilă şi încurajatoare pentru investiţii. punctul 3 al Legii menţionate) şi se rezumă la activităţi care ţin de asigurarea securităţii statului. deşi îi mai rămâne o cale lungă de parcurs până la armonizarea deplină a legislaţiei (vezi boxa 1). acumulată licit nu poate fi confiscată. imparţiali şi inamovibili. În anul 2002 din Titlul V „Administrarea fiscală” al Codului Fiscal al Republicii Moldova au fost 14 15 Legal Indicators Survey. că deţinătorii de terenuri agricole. FNFM: 232236. penal. atât materială. 2012 MD. indiferent de forma de proprietate sunt protejaţi de stat. extinderea şi eficacitatea legislaţiei comerciale a Moldovei s-a îmbunătăţit în perioada 2000-2002. română. caracterul licit al proprietăţii fiind prezumat. În conformitate cu estimările BERD efectuate între 1997 şi 2002. este falsă opinia împărtăşită de unele agenţii de evaluare străine precum că actualul sistem legal al Republicii Moldova ar fi unul de origine socialistă15.1. producerea armelor. că judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi. dar implementarea practică a legii rămâne a fi o problemă majoră14. Statul garantează dreptul la proprietatea privată. această caracteristică fiind indispensabilă pentru protecţia eficientă a drepturilor de proprietate. care nu este interzisă în mod expres”. 83. mai avansate decât Moldova pe calea tranziţiei şi dezvoltării economice. Aspecte legale favorabile investiţiilor Remarci generale Sistemul legal al Republicii Moldova a cunoscut o dezvoltare relativ bună pe parcursul ultimului deceniu. Protecţia proprietăţii private Articolul 1 al Constituţiei Republicii Moldova stipulează supremaţia principiului statului de drept. cel puţin din punct de vedere conceptual. vamal. Interesant este că acest calificativ este atribuit tuturor ţărilor-membre ale Comunităţii Statelor Independente. care stipulează că „întreprinderea este în drept să practice orice genuri de activitate. Codul Funciar al Republicii Moldova stipulează în articolul 4. Nici un domeniu important din activitatea economică nu mai este reglementat de acte legislative moştenite din perioada socialistă. cu excepţia celor interzise de lege”. „Habitat”: 254 23974. precum şi dreptul la moştenirea proprietăţii (art. Moldova s-a apropiat de standardele ţărilor europene şi ale organizaţiilor internaţionale la care a aderat (cum ar fi Organizaţia Mondială a Comerţului). punctul 1 al Legii Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. întrunind în prezent toate caracteristicile unui sistem de drept continental. Această afirmaţie este valabilă chiar şi în comparaţie cu sistemele legale existente în alte ţări din regiune. Analiza cadrului legislativ a. Cu alte cuvinte. EBRD Acest calificativ este atribuit Moldovei în baza de date Doing Business Indicators al Grupului Băncii Mondiale. afirmaţia că sistemul legal moldovenesc este de origine socialistă este fundamental greşită. rusă. mun. CDN: 274200 . deşi există probleme foarte complicate legate de implementarea practică a prevederilor legale.

Ţara noastră de asemenea a încheiat 13 acorduri internaţionale cu privire la evitarea dublei impuneri fiscale 19. această facilitate fiind importantă pentru atragerea investitorilor. cetăţenilor străini şi apatrizilor. Aceste prevederi nu se extind asupra unor importante domenii cum ar fi legislaţia fiscală. Ultima prevedere este de 5 ani în cazul terenurilor aferente obiectivelor privatizate. republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.135-136 din 09/12/1999. Legea cu privire la privatizare16 prevede în articolul 23 (3). inclusiv străine. Responsabilă de elaborarea acest program 16 Legea Republicii Moldova „Cu privire la privatizare” nr. 19 La 7 octombrie 2004 Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Acordul dintre Republica Moldova şi Austria cu privire la evitarea dublei impuneri. Chişinău. recent Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea „Cu privire la reglementarea controalelor”. Guvernul urmează să aprobe programul naţional de promovare a investiţiilor.17 Statul asigură un regim de securitate şi protecţie deplină şi permanentă tuturor investiţiilor indiferent de forma lor. care contraveneau principiului de caracter intangibil al proprietăţii şi caracterului prezumat licit al proprietăţii private. Pentru a îmbunătăţi climatul de afaceri şi pentru a promova investiţiile locale şi străine. IDIS „Viitorul”: 210932. Articolul 5 al Legii cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător stabileşte. statul asigură inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice. Printre cele mai importante excepţii se numără imposibilitatea procurării de către străini a loturilor de pământ cu destinaţie agricolă18 şi faptul că băncile străine nu pot presta servicii bancare pe teritoriul ţării.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. Dar legea nu schimbă condiţiile de activitate ale întreprinderilor cu investiţii străine înfiinţate până la adoptarea ei. tuturor investitorilor fiindu-le acordate drepturi egale. investitorii străini se bucură de drepturi egale cu cei naţionali. că investitorii îşi pot plasa investiţiile pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi în toate domeniile activităţii de întreprinzător în condiţiile respectării legislaţiei antimonopol. inclusiv cu ţările care sunt principalii ei parteneri comerciali sau cu ţări care au alocat importante investiţii în Republica Moldova. domiciliu.md excluse o serie de articole. CDN: 274200 . 17 Legea Republicii Moldova „ Cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător” nr. sunt protejaţi prin acorduri internaţionale pentru protejarea şi asigurarea investiţiilor.15 - .. 18 Deşi nu face obiectul prezentei cercetări. Programul naţional de promovare a investiţiilor „ProInvest”. privind securitatea statului etc. Bucureşti nr. Protejarea şi promovarea investiţiilor În conformitate cu articolul 126 al Constituţiei. 83. investitorul trebuie să achite în primul an cel puţin 25% din preţul terenului. 81-XV din 18/03/2004. în conformitate cu care toate instituţiile de stat. loc de înregistrare etc. Moldova a încheiat acorduri bilaterale asupra investiţiilor cu circa 25 ţări. Boxa 2. (vezi boxa 2). creditară etc. că statul garantează drepturile de proprietate asupra proprietăţii privatizate. iar restul plăţii poate fi eşalonat pe o perioadă de 10 ani. Investitorii străini Cu unele excepţii notabile.627-XII din 04/07/1991. este principala cauză a faptului că preţurile la care sunt efectuate în prezent tranzacţiile funciare sunt foarte mici. tel: 233948. pentru interesul public. dreptul de a participa la privatizare fiind acordat în egală măsură cetăţenilor Republicii Moldova. Investitorii străini dispun de posibilitatea de investiţii şi control a firmelor locale. „Habitat”: 254 23974. Investiţiile şi facilităţile acordate acestora nu pot fi supuse discriminării în funcţie de cetăţenie. care exercită activităţi de control şi evaluare a conformităţii urmează să treacă printr-o „ghilotină” din care vor „scăpa vii” doar acele organe care cu adevărat exercită activităţi de control importante pentru securitatea consumatorilor. 2012 MD. Guvernul Republicii Moldova oferă condiţii favorabile în procesul de privatizare a obiectivelor productive. ProBusiness Nord: 231 23004.64-66 din 23/04/2004 are drept scop simplificarea legislaţiei investiţionale şi egalarea în drepturi a investitorilor străini cu cei naţionali. FNFM: 232236. Din prevederile articolului 43 a legii privind investiţiile străine (abrogată) rezultă că până în 2014 întreprinderile respective au dreptul să se conducă de legislaţia Republicii Moldova în vigoare la data înfiinţării întreprinderii. inclusiv posibilităţi de achitare în rate a preţului pentru obiectivul privatizat. ecologice. mun. Credem că aceasta este o măsură foarte binevenită al cărei eficienţă va depinde integral de pregătirea organelor de control şi evaluare de a ceda „prerogativele”. după care ar urma să fie depus guvernului spre aprobare. pentru securitatea statului etc. vamală. publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. Preţurile mici ale pământului lovesc în primul rând în proprietarii din mediul rural care nu pot să utilizeze proprietatea lor în calitate de gaj pentru contractarea unor credite bancare pe termen lung şi nu pot pretinde la încasarea unor rente mari de pe urma arendării loturilor ce le aparţin de drept. AGROinform: 235698. credem că gradul redus de liberalizare a pieţei funciare. inclusiv faptul că străinii nu au dreptul să procure loturi cu destinaţie agricolă. Dacă doreşte să lanseze o afacere total nouă şi pentru aceasta doreşte să achiziţioneze loturi de pământ aflate în proprietate publică (cu excepţia celor cu destinaţie agricolă şi silvică). e-mail: mgodea@contact. Beneficiile şi riscurile Programului de promovare a investiţiilor În prezent este în proces de finalizare.

Bucureşti nr. care stabileşte drepturi şi obligaţii egale pentru investitorii naţionali şi cei străini. Până nu demult activitatea investitorilor străini în Republica Moldova cădea sub incidenţa Legii cu privire la investiţiile străine. CDN: 274200 .46). că nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică stabilită conform legii şi cu oferirea unei drepte şi prealabile despăgubiri.395 din 01/04/2003. În conformitate cu acest Program. Contractele private se negociază în mod liber.9 al Constituţiei Republicii Moldova). După cum au declarat oficiali din cadrul OPCM. aceste scheme de interacţiune preferenţială cu businessul sunt generatoare de corupţie (mita plătindu-se pentru atribuirea unor proiecte de investiţii la sectoarele prioritare în cazurile când proiectele de fapt se referă la alte sectoare). Investiţiile nu pot fi expropriate ori supuse unor măsuri cu efect similar. Programul se va orienta în primul rând la investitorii străini şi la câteva sectoare identificate ca prioritare (printre care probabil se vor număra industria tehnologiilor informaţionale. nu este discriminatorie şi se efectuează cu o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Scopul programului este de a perfecţiona procedurile de administrare a activităţii investiţionale în Republica Moldova prin eliminarea barierelor administrative. Experienţa a fost mixtă. la faza pilot. În cazul în care apar anumite probleme la etapele administrative de lansare a unui proiect de investiţii. investitorul poate comunica direct guvernului despre barierele cu care se confruntă.md este Organizaţia pentru Promovarea Comerţului din Moldova. 83. Înregistrarea de stat a întreprinderilor În 2001-2004. Programul va fi deschis în egală măsură investitorilor naţionali şi străini. dacă nu este asigurat un cadru maximal transparent. De fapt. programul va contribui la realizarea mai eficientă a Hotărârii Guvernului Republicii Moldova „Privind reglementarea controalelor” nr. Legea privind investiţiile în activitatea de întreprinzător stipulează. România. mun. IDIS „Viitorul”: 210932. suportate de întreprindere ca urmare a îndeplinirii unor dispoziţii ilegale urmează a fi reparate din bugetul care finanţează respectivele autorităţi. urmând a fi înregistrate notarial pentru autentificarea lor juridică. Pe de altă parte. precum şi mărimea legal aprobată a tarifelor pentru proceduri. care împiedică dezvoltarea afacerilor. fiind adoptată în schimb Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător. Contractele de arendă a proprietăţilor funciare se înregistrează la organele de administraţie publică locală. Exproprierea şi compensarea Constituţia prevede (art. Chişinău. ProBusiness Nord: 231 23004. că activitatea de investiţii poate fi întreruptă numai în cazul când se întrunesc trei condiţii cumulativ: întreruperea se operează din motive de utilitate publică. inclusiv profitul ratat. certificare etc. care privează în mod direct sau indirect investitorii de titlul de proprietate sau de control asupra investiţiei. AGROinform: 235698. 2012 MD. Guvernul şi Parlamentul au adoptat modificări la actele legislative care reglementează procesul de înregistrare de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor. iniţiativa economică şi concurenţa loială sunt identificaţi ca piloni de bază ai economiei (art. licenţiere. Manifestarea liberei iniţiative economice Piaţa. programul ProInvest va însemna în primul rând exercitarea controlului asupra instituţiilor de control şi asupra altor instituţii de stat care se ocupă de înregistrare. Guvernul Republicii Moldova. Asemenea programe au mai fost implementate în unele ţări în tranziţie (Ucraina. Pagubele. e-mail: mgodea@contact. a fost adoptată o lege nouă FNFM: 232236. OPCM consideră.16 - . Ungaria). lista urmând a fi întocmită de Guvern). Pe de o parte s-a înregistrat o intensificare a activităţii de investiţii în sectoarele prioritare. autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot da dispoziţii întreprinderilor numai în limitele competenţelor lor stabilite de legislaţie (art. În particular. Ministerul Economiei în cooperare cu Ministerele ramurale vor elabora „Cartele ale investitorului” pentru fiecare sector prioritar. În aceste cartele vor fi indicate toate procedurile administrative pe care trebuie să le parcurgă un investitor care doreşte să lanseze un proiect. că dacă va fi implementat aşa după cum este prevăzut. „Habitat”: 254 23974. Recent aceasta a fost abrogată. 8 al Legii cu privire la întreprinderi şi antreprenori). Iniţiativa economică nu poate fi limitată sub pretextul caracterului inoportun sau inutilităţii acesteia. tel: 233948.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. electronica şi altele.

Confirmarea indirectă a acestui fapt este aderarea Moldovei la Organizaţia Mondială a Comerţului. În conformitate cu prescripţiile regimului valutar.org/DoingBusiness. July 23. Analiza noii versiuni a legii arată o îmbunătăţire considerabilă comparativ cu legea precedenta. ProBusiness Nord: 231 23004. Operaţiunile de acordare a creditelor şi garanţiilor către 20 21 Articolul nr. încasările din exporturi trebuie să fie repatriate în decurs de 180 de zile de la data efectuării tranzacţiei. de rând cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu prevăd careva interdicţii formale asupra efectuării tranzacţiilor agenţilor locali cu parteneri din străinătate. Tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte au efect juridic superior faţă de cel al actelor naţionale. 24 Legea Republicii Moldova nr. acces pe site-ul http://rru. FNFM: 232236. Chişinău. Valută naţională este liber convertibilă. 26 Complexitatea este evaluată pe baza a trei indicatori: numărul de proceduri.md cu privire la înregistrarea întreprinderilor şi organizaţiilor20.17 - . 793-XIV din 10/02/2000 „Legea contenciosului administrativ”. Bucureşti nr. scorul mediu regional era de 57. Moldova se plasează mai sus de media regională (Europa şi Asia Centrală)25. Recent a fost liberalizat şi regimul operaţiilor de transfer de capital în cadrul unor investiţii peste hotare efectuate de rezidenţi27. o soluţie de politică foarte importantă. 22 Legea Republicii Moldova nr. Din 1999 până la mijlocul anului 2004 numărul de deţinători ai patentei de întreprinzător a crescut simultan cu veniturile bugetare încasate din taxele plătite pentru patentă. 2012 MD. În procesul aderării mai multe acte legislative au fost ajustate în conformitate cu acordurile OMC (GATT. 27 Instrucţiunea BNM privind efectuarea transferului de capital sub formă de investiţii (aprobată prin Hotărârea Consiliului de Administrare BNM nr. că în perioada 2000-2001 legislaţia de drept comercial în Moldova s-a îmbunătăţit comparativ cu perioada precedentă21. în timp ce scorul mediu pe ţările OCDE – 49. AGROinform: 235698. Tranzacţiile internaţionale Codul civil al Republicii Moldova şi alte acte legislative interne. Este permisa încasarea şi păstrarea veniturilor din export în conturile valutare ale exportatorilor şi nu este impusă vânzarea către stat a valutei. durata procedurilor de la depunerea plângerii până la încasarea primei tranşe de despăgubiri şi costurile monetare asociate procedurilor de judecată. 1265-XIV din 05/10/2000. „Habitat”: 254 23974. Legea simplifică procesul de înregistrare din punct de vedere instituţional şi reduce numărul de documente necesare de prezentat organului de stat pentru înregistrare în comparaţie cu anul 2000. credem. că din punctul de vedere a eficienţei de impunere a clauzelor contractuale. Clauzele contractuale se negociază şi se agreează în mod liber. stimulând în acelaşi timp procesul de autoangajare. În acelaşi an. Moldova întrunea în 2003 un scor de 48 pe scara de la 0 la 100. Introducerea patentei de întreprinzător este. 186 din 29/07/2004). este garantat exportul liber al capitalurilor şi profiturilor realizate de investitorii străini. IDIS „Viitorul”: 210932. în conformitate cu prevederile Legii cu privire la curtea de arbitraj23. că organul de stat este obligat într-un termen de 15 zile să înregistreze întreprinderea sau să evoce un refuz întemeiat a înregistrării acesteia. 1107-XV din 6 iunie 2002. CDN: 274200 . din punct de vedere formal se poate considera. tel: 233948.225-XV din 30/05/2003 „Cu privire la Codul de Procedură Civilă”. GATS şi TRIPS). mun. e-mail: mgodea@contact. fără a fi necesară înregistrarea lor de către organele de stat. se autentifică de către notar.129 din 31/05/1994 „Cu privire la Curtea de Arbitraj”. Source: US Embassy in Moldova. indicele mai înalt reflectând o complexitate mai mare a procedurilor. 2001. 2001 Investmet Climate Statement: Moldova. 23 Legea Republicii Moldova nr.worldbank. Respectarea clauzelor contractuale şi soluţionarea disputelor Experţii consideră. care demonstrează în practică cum poate fi rezolvată problema înregistrării microîntreprinderilor. Actul legislativ stipulează.14 din Legea cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor nr. Instituţiile internaţionale specializate în evaluarea mediilor de afaceri consideră. ca regimul de soluţionare a conflictelor disputelor de drept comercial în Moldova este favorabil unui bun climat de investiţii. Deciziile organelor administrative pot fi atacate în instanţă în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ24. Prin urmare. Rezolvarea disputelor comerciale se poate face în instanţele de judecată în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă22 sau în instanţele extra-judiciare. 83. Din punct de vedere a complexităţii procedurilor de rezolvare a conflictelor de drept comercial26.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. Politica de stat în domeniul înregistrării şi susţinerii noilor afaceri se promovează prin intermediul Programului de stat de susţinere a micului business pentru anii 2002-2005 (al treilea la număr). 25 Vezi evaluarea comparativă a condiţiilor de afaceri efectuată în cadrul proiectului Corporaţiei Financiare Internaţionale (membră a Grupului Bănicii Mondiale) „ Doing Business Indicators”. Libertatea contractelor private este protejată de noul Cod Civil al Republicii Moldova nr.

care revine în mediu unei firme din Republica Moldova putem considera. FNFM: 232236. 238-XV din /06/2004 publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.000 lei şi gospodăriile ţărăneşti sunt scutite de plata impozitului pe venit pe un termen de 3 ani29 Agenţii micului business care comercializează producţie proprie sau prestează servicii au dreptul la o reducere cu 35% a cotelor impozitului pe venit în decurs de 2 ani cu condiţia asigurării creşterii anuale a numărului scriptic mediu de lucrători cu 20%. în Federaţia Rusă un astfel de sistem este aplicat nu într-o regiune cu titlu de experienţă. În anul 2004 au scăzut şi contribuţiile în fondul de asigurare socială de la 29% la 28% din fondul de salarizare.1 lei pentru un grad-hectar pentru terenurile evaluate cadastral şi 150 lei pe hectar pentru terenurile neevaluate cadastral. Deocamdată impozitul unic se percepe numai în calitate de experiment într-un singur raion din Republica Moldova şi numai pentru anul 2004. În acelaşi timp. Celelalte impozite şi taxe sunt achitate de către Subiecţii impunerii cu impozitul unic în modul general stabilit. Întreprinderile cu un număr mediu anual de salariaţi de la 1 la 19 persoane inclusiv. IDIS „Viitorul”: 210932. Este de aşteptat ca în anul 2005. Guvernul Moldovei urmăreşte implementarea unei politici încurajatoare pentru afaceri prin reducerea treptată a ratelor impozitului pe venit şi a contribuţiei în fondul de asigurări sociale. AGROinform: 235698. dar pe tot teritoriul Rusiei. Veniturile anuale care depăşesc pragul de 21000 lei sunt impozitate cu 22% (23% în 2003). TVA (cu excepţia TVA la import). taxa pentru apă şi taxa pentru amenajarea teritoriului. Investitorii care au investit cel puţin 1 milion USD în fondurile fixe ale întreprinderii rezidente a unei ZEL sunt scutiţi de achitarea impozitului pe venit pe o perioadă de 3 ani. precum şi alte transferuri de capital către nerezidenţi.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. Cotele impozabile sunt stabilite la nivelul de 2. Veniturile anuale mai mari de 16200 (12180 în 2003) lei şi mai mici de 21000 (16200 în 2003) lei sunt impozitate cu 15%.132-137 din 6/08/2004. Prin prevederile legii respective sa diminuat complexitatea formalităţilor ce vizează evidenţa contabilă. cota de impozitare a venitului persoanelor juridice să fie redusă cu 1 sau chiar cu 2 puncte procentuale. În 2004. Chişinău. că la elaborarea legii sa ţinut cont de avantajele unor sisteme simplificate de impunere fiscală similare. CDN: 274200 . care sunt aplicate cu succes în alte state. în care au fost evocate avantajele şi dezavantajele introducerii acestui impozit. Probabil. avantajele introducerii impozitului unic în agricultură devin evidente. necesită autorizaţia Băncii Naţionale a Moldovei. că în această ţară la introducerea impozitului unic în agricultură s-a ţinut cont de prevederile legislaţiei cu privire la concurenţă. Stimulentele fiscale Judecând după povara fiscală. întreprinderile agricole care comercializează producţie proprie sau producţie obţinută pe baza materiilor prime proprii au dreptul la scutiri anuale esenţiale ale ratelor impozitului pe venit. 83. Impozitul pe venitul rezidenţilor zonelor economice libere se percepe în proporţie de 50% din cota stabilită. e-mail: mgodea@contact. Aceste facilităţi se acordă cu condiţia că 80% din suma economisită să fie ulterior reinvestită. datorită faptului.000. În conformitate cu articolul 49 al Codului fiscal. povara fiscală care cade pe microîntreprinderi este relativ mai mare decât în cazul altor firme (OECD 2003). De exemplu. care înregistrează vânzări nete anuale până la 3. Categoriile speciale de contribuabili sunt impozitate după reguli aparte. 30 Legea Republicii Moldova „Cu privire la impozitul unic în agricultură” nr. taxa rutieră. tel: 233948. mun. Este de aşteptat ca în 2005 să fie stabilită o rată de 18% a acestui impozit. În rest. după evaluările făcute de Heritage Foundation asupra gradului de libertate economică. impozitul pe imobil. Instituţiile financiare 28 29 Este de aşteptat ca în 2005 să fie stabilită o rată de 18% a acestui impozit. Este de aşteptat însă ca în 2005 să fie extins numărul de raioane în care vor fi testate efectele legii care în general se arată a fi pozitive. Impozitul unic include impozitul pe venit.md nerezidenţi. A intrat în vigoare Legea cu privire la impozitul unic în agricultură30. Plafonul venitului personal impozabil cu rata de 10% a crescut de la 12180 lei în 2003 la 16200 în 2004. rata impozitului pe profitul obţinut de corporaţii a scăzut la 20% de la 22% în 2003 28. iar cei care au investit 5 milioane se bucură de scutiri pe un termen de 5 ani. „Habitat”: 254 23974. 2012 MD. că politica fiscală implementată de guvern este relativ liberală comparativ cu standardele regionale şi chiar cu cele ale OCDE.18 - . Tabelul din Anexa 1 demonstrează că. Republica Moldova se plasează mai bine sau la nivelul mediei pe ţările în tranziţie. dările de seamă şi a fost instituit un termen de achitare a impozitului unic comod pentru producătorii agricoli. Bucureşti nr. ProBusiness Nord: 231 23004. Adoptarea legii privind impozitul unic în agricultură a fost anticipată de dezbateri publice furtunoase.

SIC şi-au găsit cea mai largă aplicare în Moldova şi Croaţia33. Legislaţia se compune în principal din Legea cu privire la instituţiile financiare. Autorităţile vamale şi politica comercială Codul vamal al Republicii Moldova (art. pt. iar tariful vamal mediu ponderat a fost de 4. Organul vamal şi colaboratorii vamali răspund pentru prejudiciul cauzat persoanelor şi patrimoniului lor prin decizii şi acţiuni ilegale sau prin inacţiune. Legislaţia naţională permite angajarea străinilor la muncă în Republica Moldova în condiţii nediscriminatorii pentru ei. Pe de o parte. iar piaţa muncii treptat este liberalizată. În anul 2003. metale preţioase. 83. care reglementează relaţiile concrete dintre patron şi salariat. Regimul comercial al Moldovei este unul foarte liberal. În partea privind securitatea munci legislaţia naţională nu contravine principiilor legale acceptate pe plan internaţional. unele produse chimice. Licenţele sunt eliberate în majoritatea cazurilor de Camera de licenţiere a Republicii Moldova.19 - .12% 31. mun. Noul cod asigură o flexibilitate mai mare a procesului de angajare şi eliberare de la muncă. care stabileşte principiile metodologice unice de evidenţă contabilă şi sunt puse în practică standardele naţionale de contabilitate şi de audit. metal feros şi ne-feros uzat). Mai mult de 31 32 IMF. Termenul de aflare sub regimul vamal de admitere temporară a utilajului a fost prelungit la 3 ani. Pe de altă parte. Legislaţia prevede că exporturile şi importurile sunt operate liber. Tariful comercial în vigoare variază între 0 şi 25% din valoarea declarată a mărfii. e-mail: mgodea@contact. În Europa de Sud-est. că una din atribuţiile de bază ale organelor vamale constă în crearea condiţiilor pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală. volumul comerţului extern reprezenta 109. este importantă transparenţa informaţiei despre debitor şi garantarea drepturilor creditorului. Moldovei i-a fost atribuit calificativul „1” pe scara la de la 1 la 10 utilizată de FMI pentru evaluarea constrângerilor comerciale (raitingul mai înalt corespunzând unui regim comercial mai opresiv). “Building Market Institutions in South Eastern Europe: Comparative Prospects for Investment and Private Sector Development”. care sunt compatibile cu Standardele Internaţionale de Contabilitate (SIC). În Moldova este în vigoare legea contabilităţii. BNM este o instituţie deosebit de eficientă în implementarea legislaţiei financiare şi în supravegherea respectării de către băncile comerciale a normelor regulatorii. 2012 MD. în conformitate cu evaluările Băncii Mondiale. Performanţele Moldovei din acest punct de vedere sunt mixte. ProBusiness Nord: 231 23004. a fost scutită de TVA şi taxele vamale. Legislaţia muncii Republica Moldova dispune de o forţă de muncă relativ bine educată32. importul produselor de tutun şi a combustibilului. Transparenţa înregistrărilor contabile şi auditul Transparenţa înregistrărilor contabile este necesară pentru facilitarea stabilirii de contacte cu potenţialii parteneri de afaceri din ţară şi de peste hotare. Moldova: Recent Economic Developments. materia primă importată pentru prelucrarea în regimul vamal de perfecţionare activă. February 2004.49%. În martie 2003. Însă sunt necesare cercetări suplimentare pentru cuantificarea schimbărilor care au intervenit ca urmare a emigraţiei. Toate persoanele beneficiază de drepturi egale de a scoate şi introduce din ţară mărfuri şi mijloace de transport. licenţa fiind necesară în cazul unor mărfuri speciale (arme. CDN: 274200 . Calitatea şi cantitatea forţei de muncă din Moldova par să fie afectate în mod negativ de emigraţia populaţiei la munci peste hotare. Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei. Taxele vamale şi tarifele comerciale în vigoare în Republica Moldova sunt relativ reduse şi ca valoare monetară nu reprezintă costuri prea mari pentru afaceri. asigurând un nivel ridicat de stabilitate. tariful comercial mediu neponderat a fost de 5. FNFM: 232236. „Habitat”: 254 23974. Din punct de vedere al investitorului. 29301. tel: 233948. drepturile creditorilor în Moldova sunt protejate la fel de bine ca în ţările din regiune şi mai bine decât cele din ţările OCDE. În anul 2003. j) stabileşte.2% din PIB.11. iar sistemul economic în ansamblu se caracterizează printr-un grad foarte mare de deschidere faţă de comerţul internaţional. Se estimează că anual din Moldova ar pleca mai bine de 75.000 de cetăţeni apţi de muncă. produse farmaceutice. Directions in Development Series. monitorizare şi siguranţă a băncilor comerciale şi a operatorilor de pe piaţa de asigurări şi piaţă valorilor mobiliare. Parlamentul a aprobat noul Cod al muncii care simplifică o varietate de aspecte legate de relaţiile dintre angajator şi salariat. Chişinău.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str.md Legislaţia financiară în Republica Moldova este destul de avansată comparativ cu alte ţări în tranziţie. Noul Cod al muncii introduce un mecanism simplificat de soluţionare a litigiilor de muncă şi introduce contractul individual de muncă ca document de bază. Moldova a obţinut raitingul 0 (cel mai rău posibil) în ceea ce priveşte accesul la o informaţie veridică privind solvabilitatea debitorului (49 medie pe regiune şi 58 media OCDE). Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare şi Legea cu privire la asigurări. În 2003. IDIS „Viitorul”: 210932. Bucureşti nr. AGROinform: 235698. 33 World Bank.

Oamenii de afaceri arată că principale probleme care afectează climatul de afaceri sunt costurile înalte de obţinere a permiselor. în septembrie 2002. că riscurile percepute de agenţiile internaţionale de evaluare37 asupra unei ţări determină în mare măsură fluxul de investiţii străine alocate în ţara respectivă 38. procedurile vamale complicate. Sahay R. 2012 MD. oferind importate facilităţi pentru investitori. Institutional Investor. ProBusiness Nord: 231 23004. 83. FNFM: 232236.. În plus.. iar activitatea economică în ansamblu este sub potenţialul economiei. IMF Staff Papers. dar şi sub influenţa imaginii calitative pe care ţara o proiectează în exterior. 40 Pentru elaborarea strategiei de promovare a imaginii au fost alocaţi 200. În pofida faptului că cadrul legal din Republica Moldova este unul liberal ca concepţie.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. cât şi macroeconomic). Nu întâmplător. concepţia strategiei urmând a fi elaborată în regim de urgenţă până la sfârşitul lunii noiembrie 2004. proiect implementat în comun de Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. paragraful 28. Fitch.30 (574) din 26 august 2004). în special în ceea ce priveşte activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii şi investiţiile35. BERD estima că în pofida unui cadru legislativ bun.. (BEEPS). Aceasta ne face să credem că există anumite deficienţe instituţionale şi proceduri birocratice. Imaginea ţării Cercetările recente demonstrează. aceste percepţii se formează nu doar sub incidenţa unor indicatori calitativi direct măsurabili. AGROinform: 235698. Guvernul Moldovei a lansat recent iniţiativa unei Strategii pentru formarea şi promovarea imaginii de ţară. Începând cu anul 2003 este pus în aplicare sistemul simplificat de evidenţă contabilă în partidă dublă pentru subiecţii micului business (Standardul Naţional de Contabilitate nr. Ultimele investigaţii asupra climatului de investiţii din Republica Moldova arată că printre cele mai grave impedimente în calea dezvoltării afacerilor mai pot fi enumerate imaginea nefavorabilă a ţării. care inhibă acest proces sau că agenţii economici prosperă în sectorul tenebros al economiei şi preferă să nu „tulbure apa”. mun. iar intensitatea activităţii de investiţii este sub nivelul aşteptat. Se prevede ca anual să fie alocaţi 500000 lei pentru desfăşurarea acţiunilor legate de promovarea imaginii externe a ţării (vezi Logos Press. Economist Intelligence Unit şi altele. trebuie menţionat faptul că Republica Moldova este percepută în exterior ca o ţară instabilă.4 „Particularităţile evidenţei contabile la întreprinderile micului business”). Bucureşti nr.48. e-mail: mgodea@contact. numărul celor care fac uz de aceste facilităţi este relativ redus. la părerea 34 35 Costs of Doing Business in Moldova. Vol. 39 Idem. Astfel. Cercetările au fost efectuate în februarie 2003 de către agenţia ARIA pentru Banca Mondială. b. ProEra Grup. costurile mari legate de inspecţiile şi controalele efectuate de instituţiile de stat34. care sunt parte a unor organizaţii internaţionale recunoscute. Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. 36 O sursă foarte concludentă este sondajul internaţional „Business Environment and Enterprise Performance Survey”. Contabilii şi auditorii sunt certificaţi de organizaţiile lor profesioniste. După cum afirmă teoria marketingului internaţional. conform relatărilor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat în anul 2003 numai 87 de agenţi economici au solicitat acordarea facilităţilor fiscale în conformitate cu prevederile articolului 49 al Codului fiscal. Chişinău.md 90% din firmele din Moldova utilizează anume sistemul de contabilitate compatibil cu SIC. problema centrală constă în aplicarea adecvată şi efectivă a legii scrise. Guvernul Moldovei recunoaşte că „actualul cadru regulatoriu are un efect advers asupra dezvoltării economice.20 - . Ei consideră că în pofida tuturor elementelor legislative favorabile investiţiilor (prezentate în secţiunea anterioară). „Habitat”: 254 23974. Este climatul de investiţii favorabil? Remarci generale Atunci când sunt întrebaţi dacă climatul de investiţii din Republica Moldova este sau nu favorabil afacerilor. 37 38 Euromoney. 2001. autorizărilor şi licenţelor. instabilitatea politicilor economice (atât la nivel microeconomic. majoritatea reprezentanţilor businessului autohton dau un răspuns negativ. povara creată de actele normative regulatorii şi corupţia36. tel: 233948. Un alt raport excelent asupra condiţiilor de afaceri din Moldova este „Costs of Doing Business”. 2004. Garibaldi P. „What Moves Capital to Transition Economies?”. and Zettelmeyer J. CDN: 274200 . Este în vigoare codul cu privire la conduita profesională a auditorilor şi contabililor din Republica Moldova. săracă şi imprevizibilă. Ultimul sondaj a fost efectuat în 2002. Din acest punct de vedere. birocraţia generală.000 lei. „climatul investiţional în Republica Moldova este nefavorabil şi necesită îmbunătăţire”. la el participând 174 firme din Moldova. nr. dar resursele financiare şi umane alocate pentru aceasta par a fi absolut insuficiente 40. IDIS „Viitorul”: 210932. Scorurile pe care le obţine Moldova sunt permanent sub media regională şi aceasta face ca investitorii străini să elimine Moldova din lista potenţialelor locaţii a proiectelor lor investiţionale39. Mora N.

firmele ar trebui să opereze legal. Nu este surprinzător faptul că numărul întreprinderilor. mun. că de fapt nu ratele impozitelor sunt o problemă. CDN: 274200 . De fapt guvernul nu a fost în stare să asigure protejarea proprietăţii private. May 2003. ci ca penalitate în bugetul de stat. compania farmaceutică 41 42 43 OECD and EBRD. Instabilitatea politicilor de nivel micro şi macro este percepută de business ca fiind cele mai grave constrângeri în calea dezvoltării42. 83. au considerat că procedura a devenit mai complicată şi mai costisitoare (World Bank). ProBusiness Nord: 231 23004. ci mai degrabă procedurile de administrare fiscală. nu de careva interese publice supreme. Firmele medii şi mari intervievate pe parcursul anului 2003-2004 au arătat. a investiţiilor şi să se reţină de la exproprieri abuzive. Chişinău. În Republica Moldova asemenea cazuri au fost înregistrate şi au fost mediatizate în presa de afaceri internaţională. „Habitat”: 254 23974. lipsa de profesionism şi birocratizarea înaltă din serviciul fiscal.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str.md noastră. În serviciul fiscal din Moldova continuă să persiste ideea. Dar la ce ne putem oare aştepta în situaţia în care chiar şi întreprinderile mici sunt nevoite să prezinte anual circa 400 de diferite rapoarte financiare. când birocraţia compromite politica este sistemul fiscal. FNFM: 232236. economice şi corporative. tel: 233948. că indicatorul maximei eficienţe în activitatea inspectorului fiscal este suma totală de impozite.21 - . în timp ce firmele mici. transparent şi să asigure raportarea financiară la timp. experienţa internaţională arătând că asemenea strategii sunt posibile numai în cazul în care există un parteneriat al guvernului cu o agenţie de country-PR recunoscută pe plan internaţional. 2012 MD. în activitatea sa represivă guvernul se arată de multe ori discriminatoriu şi ghidat de interese pur politice. statistice etc. că procedura de înregistrare s-a simplificat. Politicile represive ale guvernului au un impact public negativ care depăşeşte de multe ori efectul pozitiv al stimulărilor fiscale sau de altă natură. contribuţii şi penalităţi pe care acesta a colectat-o de la contribuabil. Cazurile cele mai notorii sunt compania de distribuţie electrică „Union Fenosa”43. Instabilitatea politicilor şi implicarea administrativă Influenţa politicii asupra sferei economice în Moldova este deosebit de mare. Dar aceste rezultate nu sunt general valabile. Incertitudinea politică şi administrativă nu permite anticiparea unor sau altor acţiuni guvernamentale şi compromite toate garanţiile care sunt acordate investitorilor prin legea scrisă. ineficiente şi inhibatorii. guvernul a abordat greşit elaborarea şi promovarea acestei strategii. au fost cazuri de încălcare a clauzelor contractuale la care tot guvernul a subscris şi cazuri de aplicare selectivă şi abuzivă a regulamentelor faţă de companiile internaţionale (World Bank. dacă există cazuri concrete care infirmă retorica liberală şi prietenoasă a guvernului. Idem. Mai mult ca atât. În anul 2003 Departamentul de Standardizare a cerut companiei „Union Fenosa” să plătească amenzi în valoare de 45 milioane USD pentru încălcări minore. Birocratizarea În secţiunea precedentă a fost arătat că înregistrarea firmelor s-a simplificat comparativ cu anii 19922000. iar uneori chiar complicarea intenţionată a procedurilor de aplicare pentru obţinerea facilităţilor. etc. Pe lângă aceasta. Investment Climate Assesment). Într-o măsură mai mare aceasta se referă la politicile de nivel micro. iar costurile au scăzut. e-mail: mgodea@contact. că principalele cauze ale acestei stări de lucru sunt: elementara necunoaştere a faptului că există asemenea facilităţi. Impactul negativ al unor acţiuni cu caracter represiv este deosebit de marcant în cazul când obiect al acestor acţiuni sunt investitorii străini. care solicită inspectoratelor fiscale încheierea unor acorduri privind obţinerea facilităţilor fiscale este foarte mic. Mai mult de 80% din managerii intervievaţi au declarat că instabilitatea şi caracterul imprevizibil al politicilor este cel mai grav impediment în afacerile lor. Codul fiscal oferă importante facilităţi la volumul impozitelor achitate (vezi secţiunea precedentă). de aceea mulţi întreprinzători continuă să activeze „în umbră”. când guvernul s-a implicat în mod abuziv în administrarea afacerilor private. nici o strategie PR nu poate funcţiona. Experţii internaţionali constată. standarde. adică la regulamente. IDIS „Viitorul”: 210932. Pe parcursul ultimilor 3 ani au fost atestate câteva cazuri de-a dreptul scandaloase. fără a ţine cont de faptul că după venirea acestei companii în Moldova durata deconectărilor de energie electrică în regiunile unde prestează servicii a scăzut de la mai bine de 5000 de ore anual în 1999 la mai puţin de 50 de ore în 2003. Aceasta împiedică procesul normal de luare a unor decizii economice bazate pe cunoaşterea cât mai bună a situaţiei curente şi pe anticipare raţională a unor posibile evoluţii. Dar oamenii de afaceri cred. suma urma să fie plătită nu ca recompensă consumatorilor. pentru utilizarea facilităţilor oferite. din contra.41? Efortul uman necesar pentru întocmirea acestui număr de rapoarte adeseori depăşeşte economiile fiscale care ar putea fi obţinute. Aceasta a fost o lovitură dură asupra imaginii externe a Republicii Moldova. Bucureşti nr. AGROinform: 235698. care sunt greoaie. În mod interesant. „Moldova: Enterprise Policy Performance Assessment”. Un alt exemplu. În plus.

localizarea şi înlăturarea consecinţelor calamităţilor naturale. e-mail: mgodea@contact.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. că taxa pentru licenţa pentru prestarea serviciilor de telefonie mobilă şi fixă se stabileşte prin decizie de guvern şi trebuie să fie nu mai mică de 1 milion de dolari SUA. tehnica de calcul. R. clădirile şi terenurile. 2012 MD. Reprezentanţele băncilor străine îşi vor limita activitatea la acte de informare. În nici un singur caz. 550-XIII din 21. Deşi Constituţia garantează caracterul intangibil al proprietăţii private. avariilor tehnogene şi catastrofelor. mijloace de transport.4 este descris un caz relevant din acest punct de vedere. în conformitate cu Legea privind rechiziţionarea de bunuri şi prestările de servicii în interes public44.12 „nici o bancă străină nu poate desfăşura direct activitate financiară în Republica Moldova decât prin filiale şi sucursale pentru care Banca Naţională a emis autorizaţie. Protecţia concurenţei În iunie 2000 a fost adoptată legea cu privire la protecţia concurenţei. sunt anunţate concentrări militare.1996) FNFM: 232236.95 ( M. Aceste prevederi atenuează semnificativ garanţiile de intangibilitate ale proprietăţii private acordate de alte acte legislative. printre altele. „Habitat”: 254 23974. împiedicând totodată agenţiile independente să-şi facă activitatea în conformitate cu legea. uzina „Ciment” şi compania de servicii informaţionale „Megadat”.26” (acceptarea de depozite. licenţa căreia a fost retrasă numai pentru faptul. Legea ar trebui să specifice mărimea exactă a taxei pentru a evita aranjamentele corupte şi pentru a nu compromite concurenţa dintre operatorii de pe piaţa acestor servicii. Costul creditului Costul creditului în Republica Moldova este foarte mare (rata nominală medie a dobânzii percepute la credite în luna august a anului 2004 în sistemul bancar al Republicii Moldova era de 21.2%). hotelul „Dacia”. in conformitate cu actele normative adoptate de aceasta. În conformitate cu legea.1384-XV din 11/10/2002. Legislaţia în vigoare conţine prevederi care favorizează adoptarea unor decizii administrative ce pot compromite libera şi justa concurenţă. Deşi era prevăzută crearea Agenţiei Naţionale Antimonopol şi Concurenţă. când sistemul de regulamente şi norme tehnice este transparent. Una din cauzele ratelor mari ale dobânzii bancare este lipsa de concurenţă din partea băncilor străine şi structura oligopolistă a pieţei serviciilor bancare din Republica Moldova. 44 Legea Republicii Moldova cu privire la rechiziţionarea de bunuri şi prestările de servicii în interes public nr. până în prezent această încă nu este funcţională. de legătură sau de reprezentare şi nu vor efectua nici una din activităţile prevăzute la art. chiar nici atunci când aceasta era cerut în mod expres în decizia instanţei de judecată. În conformitate cu Legea instituţiilor financiare45. Însuşi Guvernul este cel care elaborează hotărâri şi decizii. Statul recunoaşte concurenţa loială drept unul dintre factorii fundamentali ai dezvoltării economiei. În boxa nr. Bucureşti nr. Regulamente. compania aeriană „Air Moldova”. guvernul nu a compensat investitorii pentru pierderile suportate. guvernul organizează periodic inventarierea anumitor bunuri rechiziţionabile. CDN: 274200 .07. De exemplu. Dar cu toate că legea corespunde standardelor internaţionale în domeniul protecţiei concurenţei. nr. firmele competitive pot intra pe piaţă în mod liber. care contravin principiului de liberă şi justă concurenţă. Banca străină poate deschide reprezentanţe în Republica Moldova numai după notificarea Băncii Naţionale.178-181/1352 din 27/12/2002. 45 Legea Republicii Moldova cu privire la instituţiile financiare nr. Acestea sunt numai cazurile cele mai cunoscute publicului. Chişinău.01. iar cele ineficiente fie că sunt eliminate. că nu a anunţat la timp Agenţia pentru Reglementări în Telecomunicaţii şi Informatică despre schimbarea adresei sale juridice. Monitorul Oficial nr. mun. M. exerciţii sau antrenamente de mobilizare. Pe perioada rechiziţiei. O. Bunuri rechiziţionabile sunt. aplicarea efectivă a prevederilor ei este dificilă din cauza dependenţei guvernamentale şi slăbiciunii instituţionale a sistemului judecătoresc.22 - . legea cu privire la licenţierea unor activităţi în articolul 18 (5) prevede. univoc şi prietenos faţă de afaceri. Într-un asemenea climat. care în concepţia autorilor ei este orientată spre dezvoltarea relaţiilor de concurenţă pe pieţele de mărfuri ale Republicii Moldova. fie că sunt nevoite să se restructureze. în cazul în care este declarată mobilizare. stare de război. AGROinform: 235698. precum şi pentru prevenirea. ProBusiness Nord: 231 23004. standarde şi norme tehnice Situaţia ideală pentru investitori este atunci. acordarea de credite şi alte servicii bancare clasice). art. stare de asediu sau de urgenţă. tel: 233948. 83. IDIS „Viitorul”: 210932. anumite categorii de bunuri pot fi rechiziţionate. obligaţiile care decurg din contractele legal încheiate se suspendă.md „Farmaco”.1 din 01.

10 (3)). în particular prin simplificarea procedurilor de înregistrare. În prezent sunt în vigoare peste 300 de „acte normative departamentale”. IDIS „Viitorul”: 210932. conform listei aprobate de Guvern şi obligă ministerele. multe dintre ele nefiind publicate în Monitorul Oficial. o întreprindere din Moldova este supusă controalelor în mediu de 19. mun. care stabilesc condiţiile efectuării controalelor de stat şi mărimea taxelor pe care agenţii privaţi trebuie să le plătească pentru servicii. CDN: 274200 . fiind responsabil atât de formularea. Inspecţiile din partea instituţiilor de control de stat rămân o problemă extrem de acută. 83. Actele juridice adoptate la nivelul agenţiilor executive (ministere. Pentru a adera la Organizaţia Mondială a Comerţului. Licenţierea genurilor de activitate rămâne o problemă majoră. Bucureşti nr. Cadrul instituţional este ambiguu şi complex. inspectoratul fiscal. 48 Costs of Doing Business. Costul financiar suportat de întreprinderi este enorm. autorizare şi certificare. „donaţii” etc.) reprezentau mai bine de 30% din totalul costurilor suportate. În pofida îmbunătăţirilor aduse legii. care sunt achitate pentru obţinerea licenţelor în R. 214-XV din 24 iunie 2004. Pe lângă aceasta. AGROinform: 235698. În prezente sunt depuse eforturi pentru simplificarea sistemului instituţiilor de control de stat.md În perioada 2001-2003. În acest sens. Conform estimărilor. tel: 233948. 2012 MD. FNFM: 232236. Ministerul Economiei al Republicii Moldova. e-mail: mgodea@contact. Hotărârea stipulează clar numărul de controale ordinare la care poate fi expus un agent economic şi obligă organele de administraţie publică să elibereze autorizaţii fără plată. deosebit de importantă este Hotărârea Guvernului privind reglementarea controalelor”46. Moldova sunt cu mult mai mari decât în ţările vecine. 46 47 Hotărârea Guvernului nr. legea nu prevede un set exhaustiv şi univoc de documente. Plăţile formale şi neformale. 2003. Se aşteaptă ca în urma aplicării efective a hotărârii de guvern privind reglementarea controalelor numărul şi împuternicirile organelor de control din Moldova se vor reduce drastic. Majoritatea standardelor utilizate sunt cele ruse sau chiar sovietice. fiind în creştere faţă de anii 1999-2000.5 ori pe an48. a estimat că numărul agenţiilor.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. fiind şi unul dintre cele mai înalte la nivel regional. iar recent a promovat şi adoptarea unor amendamente la lege prin care a fost redus la 49 numărul de activităţi ce urmează a fi licenţiate47. Chişinău. care trebuie depuse pentru obţinerea licenţei. Vamal şi Civil). crearea Camerei de Licenţiere nu a scutit firmele private de necesitatea de a colecta o listă lungă de documente confirmătoare la ministere şi alte agenţii guvernamentale. În anul 2002. Astfel. Guvernul a încercat să simplifice procedurile de acordare a licenţelor şi pentru aceasta a promovat în Parlament adoptarea unei noi legi cu privire la licenţiere (adoptată în 2001). care stabilesc împuternicirile organelor de control din Republica Moldova conţin mari deficienţe şi lacune.7 (1. licenţiere. Durata de timp necesară pentru obţinerea certificatelor de conformitate de asemenea a crescut esenţial. Solicitanţii de licenţe se plâng de faptul că pe anumite genuri de activitate (de exemplu transporturi) setul de documente solicitate se schimbă foarte des şi de faptul că procedura birocratică este complicată. să prezinte Guvernului spre examinare şi aprobare nomenclatorul şi preţurile lucrărilor de autorizare. ProBusiness Nord: 231 23004. ProEra Grup. cât şi de implementarea politicilor de standardizare. departamente) în unele cazuri contravin legislaţiei primare (Constituţiei şi Codurilor Fiscal. ci stipulează că „documentele suplimentare necesare pentru acordarea licenţei sunt stabilite de Camera de Licenţiere împreună cu organele specializate ale administraţiei publice centrale şi în coordonare cu Ministerul Economiei” (art. Actele normative. ea mai conţine deficienţe. serviciilor şi proceselor care sunt verificate de Departamentul de Standardizare şi Metrologie include 368 poziţii. Guvernul Moldovei a adoptat importante decizii menite să înlesnească intrarea firmelor noi pe piaţă. deoarece competenţele agenţiilor de control de stat adesea se suprapun. departamentele etc. costurile neoficiale legate de standardizare (mită. „Habitat”: 254 23974. responsabil de coordonarea reformei regulatorii. Standardizarea implică costuri mari pentru întreprinzători. 395 din 1 aprilie 2003 Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. mai rămân sau chiar se accentuează unele bariere neformale. Dar cu toate că formal sunt înlăturate barierele administrative şi birocratice care complică aceste proceduri. care practică variate forme de control de stat este de peste 60. Însă viteza cu care Moldova avansează spre standardele voluntare este foarte redusă. În mod cu totul negativ procedurile de standardizare se răsfrâng asupra importurilor de tehnologii şi echipamente (World Bank Investment). de peste 1200 USD anual. Lista mărfurilor. una din cauze fiind faptul că Departamentul de Standardizare se află în situaţia unui conflict de interese. c) şi art. Moldova a fost nevoită să accepte tranziţia de la standardele obligatorii la cele voluntare şi să asigure supremaţia acordurilor internaţionale şi regionale asupra celor interne.23 - .

ţinând cont de faptul. în loc să atenueze odată cu avansarea reformelor economice şi instituţionale. că judecătorii sunt numiţi în funcţie de Preşedintele ţării şi nu de un Consiliu Independent al Magistraţilor.4 în 2003. M. care împiedică derularea normală a activităţilor. Raportată la veniturile încasate sau la cifra de afaceri. 12.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. Corupţia are un impact deosebit de negativ asupra mediului de investiţii. scrisoare.326). R. nu afectează afacerile. de respectarea priorităţilor de onorare a obligaţiilor debitoare şi de costul real (ca proporţie din valoarea activelor). Evident.162/1201 din 23. tel: 233948. Dar în pofida tuturor eforturilor depuse de guvernare pentru atenuarea fenomenului corupţiei. nr. devine tot mai penetrantă. înainte de a iniţia o afacere.2003 cu privire la modificarea Ordinului Departamentului Vamal nr. se atestă că firmele private trebuie să plătească în calitate de mită un procent mai mare din veniturile lor decât cele de stat. De asemenea. 160. Evaluând procedurile de insolvabilitate. numărul acestora a sporit cu 38%. WB). evaluează posibilităţile. 1/3 din firmele care au fost supuse chestionării în 1999 au declarat. În conformitate cu cercetările efectuate de Transparency International Moldova. Din acest punct de vedere. Practicile din sistemul vamal Procedurile vamale sunt percepute de reprezentanţii businessului ca fiind complicate. Indicatorul de Percepţie a Corupţiei pentru Moldova estimat anual de Transparency International a degradat de la 2. nu extrag resursele din circuitul economic formal şi nu împiedică manifestarea liberei concurenţe. fiind nevoite în scurt timp să părăsească piaţa. AGROinform: 235698.1% din veniturile companiilor sunt cheltuite pentru plăţi neoficiale.10. e-mail: mgodea@contact. corupţia în Moldova a pătruns la cele mai înalte nivele ale puterii şi a devenit o normalitate în administraţia publică centrală şi locală49. 68% din businessmani plătesc mită inspectorilor fiscali pentru a evita achitarea taxelor sau penalităţilor aferente.2003 51 M. Corupţia şi protecţionismul sunt recunoscute în actuala versiune a Codului Penal ca forme deosebit de grave de crime economice. agenţii economici prezintă un număr impunător de acte. „Habitat”: 254 23974. Investment Climate). 2002 citată în OCDE. În Moldova corupţia şi protecţionismul au devenit însă norme ale realităţii economice. aceasta. Grupul Băncii Mondiale estimează că în Republica Moldova procedura de iniţiere a insolvabilităţii (49) este mai puţin eficientă decât în mediu la scară regională (51) şi în comparaţie cu ţările OCDE (77). procedurile şi costurile de ieşire de pe piaţă. Bucureşti nr. plasând Moldova pe locul 102 din 133 de ţări.77-79 din 25. De asemenea. însă numărului de acte la vămuirea mărfurilor provenite din operaţiile economice externe a rămas exagerat de mare. mun. mita plătită de firmele mici este considerabil mai mare decât cea plătită de firmele medii sau mari (World Bank. deoarece noii veniţi pe piaţă au mai puţine resurse pentru achitarea unor plăţi neformale. iar 67% . IDIS „Viitorul”: 210932. O. În mediu 2. nr. ProBusiness Nord: 231 23004. Protecţionismul şi corupţia Caracterul independent al justiţiei este un subiect al unor dezbateri aprinse în Moldova.04. se ţine cont de durata procesului. R. este foarte mare gradul de implicare a judecătorilor în procesul de insolvabilitate şi faliment. ceea ce de obicei este un impediment. coruperea activă (art. Cerinţele de documentaţie in operaţiile comerciale de import . May 2003 M. Această „discriminare” are un efect de compromitere a dezvoltării sectorului privat.export in R. 58 din 6. 83. În situaţia ideală pentru investiţii.324). 276-O din 24. că cu diferite ocazii au plătit mită funcţionarilor publici. După cum constată chiar instituţiile de profil. În anul 2002. O.200250 au fost operate unele schimbări. Chişinău. Majoritatea oamenilor de afaceri din Moldova califică corupţia şi protecţionismul ca fiind bariere „moderate” sau „majore” în dezvoltarea businessului (BEEPS. 2000 FNFM: 232236. protecţionismul şi corupţia nu se manifestă ca fenomene de masă. 2012 MD. Pentru deschiderea dosarului în vamă şi pentru efectuarea tranzacţiei comerciale externe. Prin Ordinul Departamentului Vamal nr. M. Actualul Cod Penal acordă o atenţie mai mare acestor fenomene decât precedentul Cod şi prevede pedeapsa pentru coruperea pasivă (art. diminuând totodată competitivitatea firmelor private. Legea privind combaterea corupţiei şi protecţionismului defineşte ambele fenomene stabilind şi subiecţii actelor respective.md Procedurile de ieşire a firmelor de pe piaţă Investitorul.325) şi traficul de influenţă (art.pentru accelerarea procedurilor de licenţiere şi autorizare.24 - . care nu poate fi neglijat. Moldova sunt prevăzute de prevederile Codului Vamal51 si a actelor normative emise de Departamentul 49 50 Ministerul de Interne. aceasta are un efect de inhibare a procesului de constituire a firmelor noi şi de inhibare a concurenţei sănătoase în rândul firmelor mici.6 în 2000 la 2.03. CDN: 274200 .

Efim Obreja. Moldova prevede modul de depunere a documentelor necesare vămuirii si a controlului vamal. este practic la fel de bun ca şi în cazul ţărilor OCDE (49). justiţia în Moldova nu este independentă şi nu este eficientă în asigurarea respectării clauzelor contractuale. spre deosebire de R.25 - . Violenţa social-politică În situaţia ideală violenţa social-politică nu există ca un fenomen permanent ce ar afecta investitorii în mod vădit. Costurile procedurilor se situează între media OCDE şi media pe regiune. 70% din firmele participante la sondajul BEEPS-II au declarat că nu au încredere în justiţie.: Transparency International . Moldova. ProBusiness Nord: 231 23004. procedura de implementarea a deciziilor judecătoreşti este evaluată la un nivel minim al eficacităţii. sa primească de la bănci si de la alte instituţii financiare informaţii si certificate referitoare la operaţiunile si conturile persoanelor care trec mărfuri si mijloace de transport peste frontiera vamală. indicatorul sintetic al complexităţii procedurale. Tocmai aceasta şi face justiţia din Moldova foarte ineficientă în impunerea normelor contractuale. furnizează date din dările de sama a agenţilor economici si copiile certificatelor ce confirmă conturile bancare. 83. numărul de proceduri care trebuie trecute în Moldova este mai mare decât în regiune şi în ţările OCDE. Acestea ar putea afecta afacerile numai în cazul în care amploarea violenţei ar impune introducerea stării de urgenţă. La o eventuală colaborare dintre aceste instituţii. 48. ( 4 ) Organele de drept si de control . Tudor Popovici. de durata procesului de judecată şi de costurile (ca proporţie în venitul per capita). În pragul alegerilor generale din 2005 este posibilă intensificarea activităţilor sociale şi a politicilor protestatare. datele necesare efectuării controlului vamal. deoarece majoritatea actelor sunt eliberate de acestea. problemele legate de perfectarea actelor necesare efectuării operaţiilor comerciale externe ar putea fi depăşite cu uşurinţă şi lista de documente s-ar reduce considerabil. art. CDN: 274200 . care sunt prevăzute în punctele 3 si 4. –Ch. 2012 MD. care frânează procesul de alocare a investiţiilor străine în Moldova şi inhibă activitatea internă de investiţii în virtutea 52 Vezi: Corupţia şi accesul la justiţie în viziunea societăţii şi a experţilor / Lilia Caraşciuc. Prevederile date presupun o elementară conlucrare intre instituţiile de stat. actele ce atestă numirea in funcţie a conducătorului întreprinderii si a contabilului-şef). 2002. Un scenariu violent de evoluţie a situaţiei este posibil în Transnistria. din oficiu sau la solicitarea acestora. regiune controlată de un regim separatist de factură totalitară. dreptul organului vamal de a obţine informaţii suplimentare de la agenţii economici si dreptul acordat Departamentului Controlului Vamal de a stabili lista documentelor si a informaţiei necesare efectuării vămuirii si a controlului vamal. plăţile neoficiale în sistemul de justiţie sunt foarte mari52. În general. durata procedurilor de judecată în Moldova este la fel ca şi în OCDE şi mai scurtă decât în mediu pe regiunea Europei de Est şi Asiei Centrale. De asemenea. Bucureşti nr.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. Camera de Înregistrare de Stat furnizează informaţia privitoare la documentele de constituire (certificatul de înregistrare. precizăm că eficienţa justiţiei în impunerea normelor contractuale depinde de numărul de proceduri care trebuie parcurse pentru a aduce cazul în judecată. ( 3 ) Pentru efectuarea controlului vamal.Moldova. în cazul interpelărilor în judecată. Justiţia În pofida unui sistem de drept comercial relativ dezvoltat. În schimb. in conformitate cu legislaţia. e-mail: mgodea@contact.md Controlului Vamal. Departamentul Statistica si Sociologie eliberează certificatul de atribuire a codului statistic. FNFM: 232236. organul vamal este in drept. ale brokerilor vamali si alte persoane care desfăşoară activităţi aflate sub supraveghere vamala. Nu au fost înregistrate proteste sociale orientate în mod expres contra unui sau altui investitor străin. mun. IDIS „Viitorul”: 210932. tel: 233948. Inspectoratul Fiscal de Stat emite certificatele de atribuire a codului fiscal si de înregistrare ca plătitor de TVA. inspectoratele fiscale furnizează organelor vamale. Codul Vamal al R. În mod deloc surprinzător. Transnistria este un factor de instabilitate şi insecuritate. contractul de constituire. În conformitate cu estimările făcute de Grupul Băncii Mondiale. Violenţa social-politică este de intensitate redusă şi nu afectează afacerile. statutul. AGROinform: 235698. Informaţiile pentru procedurile vamale pot fi obţinute şi din alte surse. acest aspect al activităţii comerciale încadrându-se în normalitate. Dependenţa justiţiei de guvern implică şi accentuează capacitatea slabă a justiţiei de a apăra interesele investitorului privat întrun eventual diferend investiţional cu guvernul Moldovei. Pentru mai multă relevanţă. Valeriu Mîndru. 187 al Codului Vamal. În Federaţia Rusă şi Ucraina. Chişinău. „Habitat”: 254 23974. documentele necesare pentru efectuarea controlului vamal şi a vămuirii sunt stabilite de prevederile codurilor vamale şi nu prin acte normative. În schimb.

De exemplu: Fondul pentru viticultură creat pe lângă Departamentul Moldova Vin este accesibil numai pentru proprietarii de plantaţii de viţă de vie cu suprafeţe mai mari de 5 ha. condiţie. Guvernul Moldovei acordă subvenţii bugetare diferitor producători.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. putem conchide că impactul controlului administrativ al preţurilor asupra luării deciziilor economice este foarte mare.26 - . Pe agenda guvernului figurează problemele consolidării terenurilor şi a dimensiunilor economice optimale ale gospodăriilor agricole. 11 din 10/02/1999 cu privire la rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Fondului pentru Susţinerea Antreprenoriatului şi Dezvoltarea Micului Business.5 milioane lei (circa 75 USD sau 924 lei moldoveneşti) pentru un ha. tel: 233948. De asemenea. AGROinform: 235698. care exclude participarea proprietarilor mici la programele de susţinere a viticulturii53. Subsidiile bugetare Subsidiile acordate în cadrul politicilor industriale nu trebuie să altereze spiritul liberei concurenţe între producători. ProBusiness Nord: 231 23004. de exemplu. 2012 MD. concurenţa internaţională este relativ limitată deoarece acelaşi regulament prevede că una din sarcinile Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice este „asigurarea participării largi a furnizorilor.md faptului. mun. 2004. „Habitat”: 254 23974. deşi valoarea acestor subsidii este neesenţială comparativ cu subsidiile acordate în statele vecine. în timp ce ramuri şi sectoare economice întregi suferă ca urmare a susţinerii de către stat a unor forme de concurenţă neloială. inclusiv agricoli. e-mail: mgodea@contact. Bucureşti nr. În acelaşi timp. Departamentul Agroindustrial Moldova-Vin recomandă preţuri orientative de achiziţie a strugurilor destinaţi prelucrării industriale. Practicile concrete de distribuire a contractelor de achiziţii publice sunt lipsite de transparenţă. 83.1. care controlează procesul de alocare a acestor subsidii54. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. IDIS „Viitorul”: 210932. În Republica Moldova. inclusiv celor străini. preponderent autohtoni la achiziţii”. De exemplu. tarifele la energia termică şi apa potabilă furnizate centralizat. CDN: 274200 . ulei vegetal) şi de larg consum (încălţăminte pentru copii. că valoarea mărfurilor cu preţuri reglementate în mod administrativ reprezintă mai bine de 50% din costul mediu al coşului lunar de consum. ele ajungând nu la beneficiarii lor legitimi ci în buzunarul unor persoane. în România ajutorul pentru efectuarea lucrărilor agricole constituie 2. A se vedea. produse lactate. Printre mărfurile şi serviciile ale căror preţuri sunt reglementate (prin stabilirea preţului sau prin limitarea adaosului comercial) de organele publice centrale şi locale se numără următoarele: tarifele la toate tipurile de transportare de pasageri. Contractele de achiziţii publice În situaţia ideală pentru investitori. Frecvent subsidiile sunt acordate pe baza unor aranjamente corupte. Politicile implementate favorizează în mod vădit întreprinderile mari. politicile de venituri şi de preţuri ale guvernului nu sunt orientate contra pieţei şi nu afectează luarea unor decizii economic argumentate. Printr-o serie de acţiuni guvernul a afectat concurenţa dintre producători. Pornind de la faptul. controlul preţurilor este efectuat prin decizie guvernamentală. că regimul separatist de la Tiraspol controlează mai bine de 1/3 din potenţialul industrial şi de comerţ extern al Republicii Moldova. Chişinău. contractele de achiziţii publice ar trebui să fie distribuite în mod just şi transparent tuturor investitorilor. medicamente şi servicii medicale. FNFM: 232236. că în calitate de contractanţi pot fi orice agenţi economici din Republica Moldova sau din străinătate. efectele politicilor industriale se limitează la un număr redus de beneficiari. ele fiind acordate de multe ori în mod preferenţial unor competitori mai puţin eficienţi. 53 54 Vezi mai detaliat în „Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale”. Regulamentul cu privire la contractul de achiziţii a mărfurilor şi serviciilor pentru beneficiarii de stat (contractul de achiziţii publice) stipulează. procesul investiţional ilegal în Transnistria derulează cu ritmuri îngrijorătoare pe fundalul unei privatizări pe care guvernul de la Chişinău nu o ţine sub control. organizaţi şi dotaţi corespunzător pentru realizarea achiziţiei publice şi care au dreptul legal (confirmat prin documente) de a desfăşura acest gen de activitate. Hotărârea Curţii de Conturi nr.29 din 26/03/1999. secţiunea „Agricultura”. 547 din 04 august 1996 „Cu privire la măsurile de coordonare şi reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor)”. detergenţi. materiale de construcţii). zahăr. unt. Politica guvernamentală de preţuri este reflectată în Hotărârea de Guvern nr. făină. În caz contrar. energia electrică. IDIS Viitorul. Controlul preţurilor În situaţia ideală. În realitate. nr. unele produse alimentare şi (pâine.

facilităţi şi stimulente) pe care le-a avut în faza iniţială. în care au fost incluse întreprinderile cu capital străin. De fapt. Bucureşti nr. inclusiv a influxului de investiţii străine directe. Deficienţe legislative a.81-XV din 18. 55 Strategia Investiţională a Republicii Moldova aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.27 - . „Habitat”: 254 23974. Moldova în exterior. prevederi importante sunt în strategiile şi politicile sectoriale. Moldova nr. care sunt cu prisosinţă mediatizate în interior şi exterior. Prin această clauză. constatăm că obiectivele trasate. au rămas în mare măsură nerealizate. În Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător57 această prevedere lipseşte şi este substituită cu dispoziţia din aliniatul (2). 56 Vezi: Raportul privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova în anul 2002. mun. 2012 MD. că beneficiază de un număr mai mare de facilităţi şi stimulente fiscale. nr. 57 Legea R.” În primul rând.55 În prezent. alte rezultate nici nu puteau fi aşteptate.56 Intervenţia statului pe piaţa internă de capital sa soldat cu renaţionalizarea unor întreprinderi cu capital străin şi cu intimidarea investitorilor majori. Obiectivul fundamental al strategiei respective este accelerarea dezvoltării economice a Republicii Moldova prin asigurarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor. 25 cu următorul conţinut: „Investitorii străini care au efectuat investiţii şi au beneficiat de garanţii şi facilităţi în condiţiile Legii nr. 83. 234 din 27 februarie 2002.03. obiectivele principale propuse în strategie şi impactul deficienţelor legislative asupra realizării acestora. Distorsiunea activităţii investiţionale a prejudiciat grav imaginea R. la doi ani de la adoptarea strategiei. declanşată după alegerile parlamentare şi transpusă în viaţă în conformitate cu lista de tristă faimă. CDN: 274200 . 998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine au dreptul să beneficieze în continuare de garanţiile şi facilităţile acordate de aceasta”. situaţia în domeniul investiţional a devenit critică. urmărind scopul de a obţine pe aceasta cale o îmbunătăţire cardinala a calităţii vieţii populaţiei si de a atinge un grad înalt de ocupare in câmpul muncii.md Capitolul II.2004) FNFM: 232236. prevederile din SCERS şi Legea Republicii Moldova „Cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător”. Lipsa de congruenţă între actele regulatorii şi politica de investiţii Documentele principale. Chişinău. dar nerezultative în atragerea investiţiilor. deşi au fost destul de realiste. AGROinform: 235698. Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova. Garanţiile acordate investitorilor au fost şi sunt insuficiente pentru a reda o doză de credibilitate în bunele intenţii ale guvernului şi pe lângă aceasta sunt inferioare calitativ şi cantitativ celor acordate în statele vecine.2004 (M. Strategia Investiţională a Republicii Moldova a fost elaborată in conformitate cu prevederile Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 “Renaşterea Economiei – Renaşterea Ţării" si ale Strategiei de dezvoltare social–economică a Republicii Moldova pe termen mediu (până in anul 2005). art. Situaţia creată a scos la iveală o mulţime de fisuri în legislaţia ce reglementează activitatea investiţională.04. Această clauză prevede păstrarea pentru toată durata de activitate a investitorului străin a tuturor condiţiilor (garanţii din partea statului. principii generale foarte importante sunt stipulate în Constituţie. dacă analizăm situaţia creată prin retrospectiva evenimentelor. merge vorba de campania. IDIS „Viitorul”: 210932.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. tel: 233948. cum ar fi Politica naţională în telecomunicaţii. ProBusiness Nord: 231 23004. care în mod expres stabilesc politica de stat în domeniul investiţional sunt „Strategia Investiţională a Republicii Moldova”. O. fapt care a condus spre eliminarea ei din cursa cu statele vecine pentru atragerea investiţiilor în economia ţării şi la diminuarea drastică a întrărilor de capital. Mai mult ca atât. comparativ cu noii investitori datorită faptului. care au anticipat procesul de elaborare a strategiei investiţionale a Republicii Moldova. în pofida unor realizări răzleţe obţinute în perfecţionarea mediului de afaceri. Ca standard internaţional în domeniul reglementării juridice a investiţiilor străine este concepută clauza de stabilizare ( Gross Father Clause ). De asemenea. În plus. 64-66/344 din 23. Nr. activitatea cărora devenise obiect de investigaţie pentru autorităţi. investitorii care au activat în condiţiile Legii privind investiţiile străine sunt plasaţi întro situaţie mai favorabilă. Codul Fiscal şi Codul Civil. e-mail: mgodea@contact. „Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. datorită impactului minimal al acestora asupra evoluţiei influxurilor investiţionale.

09. consemnând o majorare de 35.6 ori faţă de anul 2001 şi de 1. Legislaţia pune anumite limite persoanelor juridice străine. 6 alin.5% în 2002 la 17% în 2003.01. Bucureşti nr. până la înlăturarea circumstanţelor menţionate. 57-58/515 din 04.8% în 2004. 27-28/123 din 23.1997 (M.2002) Legea nr. CDN: 274200 . fiind în creştere cu 22.” „În anul 2003 au crescut atât importurile cît şi exporturile. Societăţile pe acţiuni din statele străine pot plasa acţiuni în R.4 zile (perioada 2001-2003).L.7 mai mult ca în perioada 2000-2002. deoarece. se înregistrează în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţilor şi este considerată persoană juridică naţională. 82-86 din 22. dacă pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcţionează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public naţional. 07. 1107-XV din 6. 1995 (M.O.1% faţă de anul 2001 şi de 1.R. adică cu 1. Conform raportul pregătit de ProEra Grup S.O.28 - .11. IDIS „Viitorul”: 210932. dar care este tipică pentru tot mediul de afaceri din Republica Moldova este cadrul regulatoriu. De exemplu persoanele juridice străine sunt limitate în dreptul de a cumpăra terenuri cu destinaţie agricolă conform art.59. cităm: „persoana juridică străină desfăşoară in Republica Moldova activitate comercială si altă activitate reglementată de legislaţia civilă in conformitate cu dispoziţiile stabilite de aceasta legislaţie pentru o activitate similară a persoanelor juridice ale Republicii Moldova dacă legea Republicii Moldova nu prevede altfel pentru persoanele juridice străine”.5-2% pe an pe parcursul ultimilor ani. care oferă drepturi egale cu a investitorilor din terţe state. 08.1998 (M.199 – XIV din 18. şi finanţat de către DAI-Bizpro/Moldova62 cităm: „timpul rezervat de către conducerea unităţilor economice chestionate pentru a satisface toate cerinţele reglementate de stat a scăzut de la 18. 07. de 1. dolari SUA. care este reglementată prin Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător. M.61 O altă problemă destul de dificilă pentru investitorii străini.(2) din Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. persoanei în cauză i se refuză înregistrarea unei noi întreprinderi. in care ritmurile de creştere a exporturilor să le depăşească pe cele ale creşterii importurilor. 2012 MD. M.06. Bariera de ieşire: limitează posibilitatea agentului economic de a lichida întreprinderea care nu generează profit.(2) al Codului Civil. cu 39. procedura de înregistrare a unui agent economic a durat în mediu 27. în opinia întreprinderilor chestionate poate dura mai mult de un an.md În afară de aceasta în conformitate cu art.XIII din 25.2 zile (perioada 2000-2002) la 24. R.8 mil.550. alin. R. 1999) 61 Legea nr. ProBusiness Nord: 231 23004. Costurile legate de această procedură constituie $136. investitorii dispun de dreptul de a alege între regimul naţional. Importurile de mărfuri în anul 2003 au evaluat la 1402.XIII din 21. din care plăţi şi taxe oficiale $125. costul înregistrării a rămas la nivelul anilor precedenţi şi este de $151.6 zile. dolari SUA. R. 83. Of. Timpul de modificare a documentelor de înregistrare s-a diminuat de la 25.60 Instituţiile financiare străine pot desfăşura activităţi pe teritoriul Republicii Moldova numai prin filiale şi sucursale şi numai dacă au fost autorizate de Banca Naţională a Moldovei. din care plăţi şi taxe oficiale $130. nr.” „Investiţiile să contribuie la un aşa proces de dezvoltare economică. Moldova numai cu respectarea dispoziţiilor art.8 ori faţă de anul 2000. Situaţia din Chişinău este mai rea decât în restul ţării.1996) 62 Raportul costul reglementării afacerii în Republica Moldova. mun. Înregistrând creşteri anuale progresive exporturile de mărfuri realizate în anul 2003 au însumat 790. nr. FNFM: 232236. M. e-mail: mgodea@contact. Este important de a nu confunda persoana juridică străină cu întreprinderea cu investiţii străine.O.1308. Lichidarea afacerii este o problemă destul de serioasă care. nr. 29 din Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare. care prevede aceleaşi drepturi pentru investitorii străini şi cei autohtoni şi clauza naţiunii celei mai favorizate. M.1% comparativ cu anul 2002. acest indicator având o tendinţă de creştere de 1. în conformitate cu art. 1/2 din 01. nr. Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor Republicii Moldova a determinat acumularea 58 59 Codul Civil nr. În ultimii trei ani (20012003).7 ori faţă de anul 2000. În mediu.06.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str.2002 (M. 6 şi 7 din Legea instituţiilor financiare. tel: 233948. „Habitat”: 254 23974.3 mil. creează bariere în iniţierea unei afaceri noi. R.1997) 60 Legea nr. În multe state. anul 2004. Chişinău. AGROinform: 235698.7% faţă de anul 2002.106. Dreptul de a face o alegere între aceste două regimuri este o opţiune extrem de convenabilă pentru investitor şi în mod sigur că acesta va alege varianta optimală pentru el şi va investi în economia statului care-i va oferi acest drept. Întreprinderea cu investiţii străine se constituie în Republica Moldova în una din formele societăţilor comerciale stabilite la art. dar a crescut la 18. 1598 al Codului Civil 58.

În afară de aceasta evoluţia exporturilor şi importurilor este influenţată direct de stat prin adoptarea de acte normative. e-mail: mgodea@contact.64 Codul Vamal al Republici Moldova65 conţine prevederi. Compararea procedurilor de import-export arată că durata lor în Moldova în perioada 2001-2003 a fost mai mare ca în perioada 2000-2002. R. ce prevede restricţii la export provoacă suspiciuni. cosmetice. executate conform obligaţiunilor contractuale asumate de agenţii economici specializaţi în exportul de cereale. 63 Vezi nota informativă a Departamentului de Statistică cu privire la activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în anul 2003. ca o metodă excesivă. Întreprinderile cu capital străin au cheltuit în mediu 1. dar mai degrabă o tradiţie. mun. 2004) FNFM: 232236. însă situaţia rămâne neschimbată. luând în consideraţie criza cerealelor din anul trecut nu poate fi pusă la îndoială. Bucureşti nr. 834 din 26 iulie 2004 prevede autorizarea exporturilor de cereale în baza contractelor înregistrate în cadrul licitaţiilor efectuate la Bursa Universală de Mărfuri şi o serie de dispoziţii în adresa instituţiilor abilitate în completarea rezervelor materiale de stat. G. 2000) 66 Таможенный кодекс РФ от 28. apariţia întârziată a măsurilor îndreptate spre completarea rezervelor de stat şi includerea lor într-un bloc cu o reglementare. 83. fiind determinate de imperfecţiunea prevederilor legislaţiei si a actelor normative. N 61-Ф3. cum ar fi de exemplu recenta Hotărâre de Guvern privind unele măsuri de reglementare a achiziţionării şi exportului de cereale şi produse cerealiere. Conform raportului „Costul reglementării afacerii în Republica Moldova”. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în perioada de referinţă a fost de 56.M. 2003.162/1201 din 23. În cazul dat. care de fapt nu este o inovaţie la care este supus mediul de afaceri. Cu acest scop.4 zile şi $113 pentru o procedură vamală. Înregistrarea obligatorie a contractelor comerciale externe la Bursa Universală de Mărfuri poate fi interpretată.5 zile pentru obţinerea autorizaţiilor la export. iar conţinutul ei a fost identic în ambele cazuri până la aprobarea Codului Vamal al Rusiei din 200366 în care termenul de timp pentru procedurile vamale a fost diminuat esenţial. este utilizată practica inadmisibilă în ţările cu tradiţii în economia de piaţă. AGROinform: 235698. avem în vedere schimbarea „regulilor de joc” simultan cu finalizarea campaniei de recoltare şi perioada demarării exporturilor . Însă.3% faţă de 62. Moldova şi a Federaţiei Ruse. care ignorează prevederile legislative în vigoare şi pune la îndoială sinceritatea recentelor declaraţii ale oficialilor moldoveni de îmbunătăţire a climatului de afaceri în statul nostru şi de promovare a exporturilor. În opinia noastră. impunerea unor restricţii nejustificate economic şi imprevizibile pentru mediul de afaceri. 123-124 din 27. 07. iar soluţiile propuse pentru remedierea reglementărilor şi a sistemului procedural în comerţul exterior nu sunt luate în consideraţie. în medie. Accentuarea deficitului balanţei comerciale a fost determinată de majorarea importurilor de resurse energetice. 12. Costurile acestei proceduri au fost în medie de $223. Costurile includ plăţile oficiale. detergenţi. precum şi bunuri de consum (produse alimentare. dolari SUA. ProBusiness Nord: 231 23004. 1149-XIV din 20.5 mil. 67 H. nr. amenzile.05. sau de 2 ori mai mult ca în perioada 2000-2002.29 - . soldul balanţei comerciale fiind într-o continue diminuare. maşini. aceste reglementari constituie în mare măsură o intervenţie a statului pe piaţa cerealierelor cu un obiectiv clar şi bine determinat: diminuarea preţurilor la cereale şi controlul preţurilor pe piaţa internă. „Habitat”: 254 23974. CDN: 274200 . care prevăd introducerea de interdicţii în cazul unor tranzacţii comerciale externe. controlul mărfurilor si a mijloacelor de transport. 160. autoturisme). care determină plafonul de timp pentru verificarea declaraţiei vamale. 64 Vezi studiul “Bariere tehnice în comerţul exterior cu produse agricole”.2000 (MO al RM nr. a documentelor. materii prime. 2003 года. utilaje şi echipamente.67 Hotărârea Guvernului nr. Organizarea şi desfăşurarea la timp a achiziţiei grâului alimentar cu scopul de a completa rezervele de stat. IDIS „Viitorul”: 210932. nr. dar tradiţională şi de bază în statul nostru. 2012 MD. toate tipurile de plăţi şi pierderi din cauza staţionării şi nu includ taxele vamale. Chişinău.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. Problemele aferente procedurilor vamale si de certificare a produselor pentru export sunt de ordin birocratic. 65 Codul vamal al Republicii Moldova nr.md în anul 2003 a unui sold negativ al balanţei comerciale în valoare de 612. Coaliţia pentru Dezvoltare Economică Rurală. Întreprinderile ce exportă spre ţările OCDE au folosit 4 zile şi $237 la o operaţie de export. ce reglementează exportul si certificarea producţiei. în ultimii trei ani întreprinderile au alocat 3.07. 834 din 26 iulie 2004 (M. nejustificată de dublare a controlului fluxurilor de cereale exportate. Chişinău. Asupra problemelor ce ţin de cadrul regulatoriu în comerţul exterior se discută în încontinuu.0% în anul 2002. Astfel de prevedere există numai în legislaţia R.O. sau de 2 ori mai mult ca în anii 2000-2002. confecţii textile. tel: 233948. că obiectivele propuse sunt departe de a fi realizate.”63 Aceste date atestă.

diferenţierea considerabilă a potenţialului economic al capitalei şi al regiunilor a fost determinată de degradarea accelerată a industriei şi a infrastructurii micilor oraşe în perioada crizei din anii 90. Astfel. dispunem de resurse umane calificate şi braţe de muncă necostisitoare. care printre altele se contrazic: alin (2) Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului. în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate privată este stipulat în prevederile alin (2) şi (3) din art. Statul vecin. De exemplu în agricultură. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic care se vând numai persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova”..4 (3) a Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului cu următorul conţinut: „ Terenurile proprietate publică pot fi vândute atât persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova. dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova. Conform acestor prevederi legislative. Art. CDN: 274200 . investitorii străini nu dispun de dreptul de a procura bunuri funciare pentru a activa în agricultură şi în mod sigur. 83. FNFM: 232236. ei au dreptul de a le înstrăina prin acte juridice între vii numai cetăţenilor Republicii Moldova. „Habitat”: 254 23974..md „creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economica”. investiţiile sunt nesemnificative. Însă în prezent.poziţie geografică reuşită. e-mail: mgodea@contact. cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai 68 Vezi SCERS şi Strategia sectorială de reducere a sărăciei şi de dezvoltare a agriculturii. Chişinău. clima e prielnică pentru creşterea unei largi varietăţi de culturi agricole. de poziţia dominantă în structura economiilor regionale a sectorului agrar cu o eficienţă scăzută şi de lipsa condiţiilor şi a resurselor necesare pentru dezvoltare.1308.. condiţionând o serie de beneficii pentru investitorii români.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. 07. mun. În unele sectoare nici nu există premise pentru o evoluţie spre bine.În cazul în care cetăţenii străini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaţie agricolă sau ale fondului silvic prin moştenire legală sau testamentară. oferind investitorilor drepturi asupra proprietăţilor funciare.”68 Însă constatăm. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi a celor din fondul silvic. AGROinform: 235698.1997. alin (3) . care prin prevederile sale limitează drepturile investitorilor asupra proprietăţilor funciare şi lipsa unor proiecte investiţionale atractive în ramura vinicolă şi a tutunului. a Legii cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător. În conformitate cu alin. nivelul salariului în periferie fiind de aproximativ două ori mai mic decât în capitală. cităm: investitorii străini pot dobândi. În Republica Moldova există un decalaj enorm între nivelul social-economic al dezvoltării municipiului Chişinău în comparaţie cu restul ţării. tradiţii în agricultură. (2) din articolul 44 a Constituţiei României. care la prima vedere ar putea să fie determinative pentru investitori în luarea deciziei de a investi într-un stat sau într-o ramură economică : „. Bucureşti nr. cît şi investitorilor străini. În agricultură.. pentru a desfăşura activitate de întreprinzător. căreia îi revine mai puţin de 20% din volumul total de investiţii străine. România care a avut probleme similare în agricultură a recurs la operarea unor amendamente în Constituţia ţării. luând în consideraţie situaţia în domeniul investiţional în general pe ţară. 22. În regiuni locuieşte circa 80% din populaţia ţării. IDIS „Viitorul”: 210932. investitorii dispun de dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în conformitate cu următoarele prevederi legislative: Art. numai din aceste considerente nu vor investi în această ramură. precum şi persoanelor fizice şi persoanelor juridice autohtone. ProBusiness Nord: 231 23004. mai puţin de 40% din export. În Republica Moldova drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile sunt stipulate în Legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător şi în Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. tel: 233948. 2012 MD.XIII din 25.30 - . cernoziomurile ocupă 80% din suprafaţa ţării. 6 ale Legii nr. ramură cu condiţii dintre cele mai favorabile pentru o activitate profitabilă. după părerea noastră principalele impedimente în atragerea investiţiilor sunt legislaţia. Conform Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei pentru anii 2004-2006. că avantajele enumerate sunt mai mult decât insuficiente pentru a determina investitorii să-şi focuseze atenţia asupra sectorului agricol. Sunt o serie de avantaje. nici nu poate fi vorba de o creştere a investiţiilor în regiuni.

prevăzute de prevederile acestui act legislativ. în condiţiile prevăzute prin lege organică. structură a Ministerului Economiei al Republicii Moldova. 83. În teoria economică contemporană prin noţiunea „piaţă” se înţelege nu locul geografic unde are loc vânzarea legumelor. Spre exemplu. CDN: 274200 . Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor – mostră a inflaţiei juridice Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. „orientarea factorilor de producere din Republica Moldova spre atragerea in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe” Legea nr. Această prevedere contravine prevederilor codului muncii şi logici elementare. care presupune un maximum de beneficii pentru toate părţile este utilizat de majoritatea statelor. De altfel. Bucureşti nr. În conformitate cu prevederile alin (2) a art. O bună parte din ele sunt adoptate în grabă. pe bază de reciprocitate. importate pentru a fi folosite la fabricarea articolelor pentru export. ordine etc. Chişinău. denumirea documentului este nereuşită. În boxa 3 este analizat un act regulatoriu adoptat recent – Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor.998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine oferea unele facilităţi la importul bunurilor introduse în ţară ca aport la capitalul social. IDIS „Viitorul”: 210932. în condiţiile prevăzute de legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător sunt lipsiţi de această facilitate. Boxa 3.). Pentru a nu admite folosirea bunurilor importate în alte scopuri. prevederile căruia contravin principiilor fundamentale stipulate în Codul Fiscal. În primul rând.36. Ministerul Finanţelor a elaborat în jurul a 360 de asemenea acte care sunt în vigoare. În asemenea „junglă legislativă” se poate rătăci chiar şi întreprinzătorul cel mai respectuos faţă de lege. Cadrul actelor regulatorii este extins şi complicat. Codul Civil şi alte acte legislative. El este compus dintr-o mulţime de regulamente.md în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte. Regulamentul analizat în boxa 3 sus este o mostră de act normativ. precum şi prin moştenire legală. „în scopul eficientizării funcţionării pieţelor”. Numai deducerile din venitul impozabil sunt reglementate de circa 60 de acte regulatorii! La acestea pot fi adăugate sutele de regulamente şi instrucţiuni elaborate de departamente şi organele specializate. 955 din 21/08/2004. Întreprinderile care au întrat pe piaţă. anume Departamentul Comerţului şi a elaborat conceptul regulamentului. în cazul cel mai bun aceste documente dublează prevederile unor acte legislative. AGROinform: 235698. fără o analiză preliminară judicioasă a impactului pe care poate să-l aibă respectivul act regulatoriu. angajarea salariaţilor în serviciul de securitate al pieţei trebuie să fie coordonată cu comisariatul teritorial de poliţie. Nu este clar cum şi de ce administraţia sau proprietarul pieţei ar trebuie să asigure „sporirea afluxului pe piaţă produselor agricole prin antrenarea în activitatea comercială a producătorilor acestora” (punctul 9. De fapt. informaţii. 2012 MD. Acest regulament are foarte multe laturi slabe şi este criticabil. aplicarea unui astfel de tratament investitorilor străini. ci totalitatea de relaţii şi instituţii FNFM: 232236. tel: 233948. dispoziţii. inclusiv şi dobânda bancara aferenta in decursul primilor trei ani. iar Inspectoratul Fiscal în jurul a 330. Controlul asupra executării prevederilor hotărârii se pune în sarcina Departamentului Comerţului. ProBusiness Nord: 231 23004. partea II). e-mail: mgodea@contact. Multe dintre actele regulatorii ale organelor de control nu sunt publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi nu au forţă juridică.31 - . care au aderat sau care sunt în curs de aderare la Uniunea Europeană. dar oricum sunt impuse spre executare agenţilor economici de către organele de stat. actul legislativ respectiv prevedea achitarea taxelor vamale in întregime. scrisori.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. De exemplu. „Habitat”: 254 23974. În situaţia în care serviciile de securitate sunt prestate de o agenţie de pază licenţiată în conformitate cu prevederile Legii privind licenţierea unor genuri de activitate. în cazul cel mai rău – le contrazic. mun. Astfel prin omiterea în legea în vigoare a dispoziţiilor ce prevăd facilităţi în atragerea in tară a potenţialului productiv din exterior sau creat condiţii inegale pentru investitorii străini la crearea şi majorarea capitalului social a întreprinderilor. întreprinderea cu investiţii străine era scutită de plata taxelor vamale pentru acele bunuri (materie primă. semifabricate etc. nu este clar pentru ce este necesară coordonarea cu comisariatul de poliţie. După abrogarea legii privind investiţiile străine de aceste facilităţi pot beneficia în continuare numai agenţii economici care au activat în condiţiile.

Regulamentul prevede introducerea unor rapoarte fiscale noi (decizia administraţiei asupra costului locului de desfacere a mărfurilor). ProBusiness Nord: 231 23004.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. nu este clar dacă această stipulare se extinde şi la pieţele construite pe terenuri aflate în proprietate privată. spaţii pentru lucru. circulaţiei şi distribuirii mărfurilor. Contradicţiile dintre actele normative şi politica de investiţii La 8 iulie 2004 Guvernul Moldovei emite o dispoziţie (secretă) prin care obligă Agenţia Naţională pentru Reglementări în Telecomunicaţii şi Informatică (ANARTI) să elibereze companii „Interdnestrcom” o licenţă pentru prestarea serviciilor de telefonie mobilă. De asemenea. 975 din 13/09/2001 privind aprobarea Politicii naţionale în FNFM: 232236. Chişinău. Nu este clar de asemenea de ce administraţia pieţei trebuie să accepte reclamaţii asupra calităţii. Aceştia sunt obligaţi să acorde ajutor (nu este clar ce fel de ajutor. regulamentul conţine în mod alogic stipulări ce ţin de regimul străinilor (dreptul persoanelor străine la muncă). Codul Fiscal în articolul 5 defineşte piaţa ca „sistem de relaţii economice ce se formează în procesul producţiei. de parcă în R.md specifice dintre vânzător ca exponent al cererii de piaţă şi cumpărător ca exponent al ofertei de piaţă în urma cărora are loc stabilirea unui preţ liber de piaţă la obiectul tranzacţiei. CDN: 274200 . cu serviciul veterinar de stat teritorial. au fost încălcate şi alte câteva legi. Acest lucru obligă administraţia pieţei fie să stabilească o taxă minimă care ar putea să nu asigure un nivel optimal de rentabilitate. pe lângă prevederile generale ale Constituţiei. Dacă este vorba de îngrădirea accesului pe piaţă a intermediarilor. IDIS „Viitorul”: 210932. Astfel. care garantează drepturile la practicarea liberă a activităţilor economice. nu pot fi subiecţi ai antreprenoriatului. formarea şi folosirea resurselor. urmărirea bănuiţilor. condiţiile de funcţionare a pieţelor. determinarea preţurilor. care ar reglementa ansamblul normelor de bază privitoare la dreptul la muncă. că Departamentul pentru Comerţ al Ministerului Economiei nu poate pretinde la promovarea unui „regulament-tip” de reglementare a unor asemenea relaţii şi instituţii. odată ce conform legislaţiei de protecţia consumatorilor sunt responsabile organe specializate. Sintagma din punctul 2 partea I „pieţe . atunci această prevedere contravine prevederilor constituţionale fundamentale. Boxa 4. mun. tel: 233948. O altă remarcă care se impune este faptul că autorii documentului confundă administraţia pieţei cu proprietarul pieţei. Compania urma să plătească pentru obţinerea licenţei 1 milion dolari SUA. documentul prevede că „la stabilirea costului locului de desfacere se va ţine cont de necesitatea asigurării accesului pe piaţă al diverselor categorii de consumatori. acesta stipulând că „lucrările de proiectare şi construcţie. În boxa 4 este ilustrat un caz concret care atestă această incongruenţă. În al treilea rând. în mod prioritar al persoanelor care comercializează produse agricole cultivate pe terenul propriu”. depozite sigilate?). Nu este clar de ce este necesară aprobarea autorităţilor publice locale după ce autorităţile de specialitate şi-au dat acordul. intermedierea fiind una dintre acestea. Credem. De asemenea. prestării serviciilor. Moldova nu ar exista legislaţie specială. e-mail: mgodea@contact. AGROinform: 235698. ci şi între actele guvernului şi documentele cu caracter strategic sau politic adoptate de Parlament sau chiar de acelaşi Guvern. În primul rând. fie să practice discriminarea prin preţ faţă de vânzătorii de pe piaţă. Camera de Înregistrări de Stat era obligată să înregistreze în mod legal compania. după caz. se aprobă prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale”.subiecţi ai antreprenoriatului” este incorectă deoarece pieţele ca atare. coordonate în prealabil cu serviciul sanitaro-epidemiologic de stat teritorial şi. „Interdnestrcom” este subordonată autorităţilor nerecunoscutei „Republicii Moldoveneşti Nistrene” şi nu este înregistrată legal pentru activitate în domeniul telecomunicaţiilor.32 - . guvernul a încălcat propria Hotărâre nr. care se caracterizează prin libertatea subiecţilor la alegerea cumpărătorilor şi vânzătorilor. În al doilea rând. în sensul spaţialgeografic utilizat de autorii regulamentului. De asemenea. precum şi circulaţiei mijloacelor băneşti. Prin aceeaşi dispoziţie a guvernului. 2012 MD. În acest fel. deşi Codul Fiscal nu prevede existenţa unor asemenea tipuri de rapoarte fiscale. documentul este imprecis şi permite interpretări ambigue. 83. Bucureşti nr. Contradicţii există nu doar între lege şi actele regulatorii. „Habitat”: 254 23974. punctul 4 este extrem de ambiguu.

Guvernul Republicii Moldova emite Hotărârea nr. sau. Astfel. că proprietatea din Republica Moldova este publică şi privată. b. Punctul doi al hotărârii suspendă acţiunea tuturor actelor normative guvernamentale ce contravin punctului 1. De asemenea. tel: 233948. În Codul fiscal articolul 5 (16) avem o altă definiţie „activitate de întreprinzător. IDIS „Viitorul”: 210932. 3-4-5-6/22 din 30/06/1991. publicităţii şi accesibilităţii actelor normative. pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri”. indiferent de scopul activităţii. 83. ProBusiness Nord: 231 23004. că definiţia antreprenoriatului în Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nu coincide cu cea din Codul Fiscal. articolul 1 (1). e-mail: mgodea@contact. desfăşurată de către o persoană. care în articolul 4 (e) prevede principiul transparenţei. perfecţionarea activă sau pasivă etc. executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor. Hotărârea prevede. Multe bariere administrative şi tehnice care izvorăsc din cadrul regulatoriu şi cu care se confruntă investitorii apar ca urmare a unor probleme de ordin fiscal-bugetar. 876 „Cu privire la reglementarea operaţiunilor comerciale de import-export”. depozitul vamal. Dar impresia pe care o lasă hotărârea respectivă unei persoane din exterior neavizată este. deoarece guvernul a solicitat înregistrarea unui agent economic fără prezentarea documentelor de constituire. Unele acte legislative. În cazul în care scopul a fost de a reglementa relaţiile comerciale practicate de agenţii din Transnistria. Sferele de reglementare ale multor acte legislative se suprapun. că până la 1 august 2004 toate operaţiunile de import-export s-au făcut numai cu încălcarea legislaţiei naţionale şi internaţionale. Au fost încălcate prevederile legii cu privire la protecţia concurenţei. CDN: 274200 . Şi anume. apte să asigure o competiţie eficientă şi o concurenţă loială”. Hotărârea a fost emisă într-o perioadă în care relaţiile cu administraţia nerecunoscutei RMN au atins un punct maximum de criză şi hotărârea este orientată în primul rând spre sistarea operaţiunilor comerciale ilegale efectuate de/prin autorităţile separatiste. lege care menţionează că ANARTI este agenţie regulatorie independentă de Guvern. în numele lor. prestând servicii de evaluare a 69 Legea Republicii Moldova cu privire la proprietate nr.520 din 07/07/1995 cu privire la telecomunicaţii. care în regimul vamal sunt calificate altfel decât importul sau exportul (cum ar fi reimportul. Unul din obiectivele stipulate ale Politicii este „asigurarea unor condiţii egale tuturor participanţilor la piaţa liberă de telecomunicaţii. având drept scop obţinerea venitului. Spre exemplu. AGROinform: 235698. inclusiv colhoznică (!!!) şi de stat. iar definiţiile utilizate de multe acte nu coincid perfect şi lasă spaţiu pentru interpretări ambigue. legea menţionată prevede că în Republica Moldova există trei tipuri de proprietăţi: privată. „Habitat”: 254 23974. se obţine venit”. cu excepţia muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă. care reglementează activitatea economică sunt de-a dreptul ciudate. A fost încălcată legea cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi a organizaţiilor.md domeniul telecomunicaţiilor. a fost încălcată Legea nr. 2012 MD. În sfârşit. În Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. Probleme legate de politica fiscală 1. Însă Constituţia Republicii Moldova stabileşte în articolul 9. antreprenoriatul este definit ca „activitate de fabricare a producţiei. afacere (business) [este] orice activitate conform legislaţiei. mun. FNFM: 232236. colectivă.) nu au căzut sub incidenţa hotărârii de guvern.459-XII din 22/01/1991 publicată în Monitor nr. a fost încălcată legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale. Prevederile legii date nu sunt congruente cu cele ale Constituţiei şi Codului Civil. din propria iniţiativă. desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent. Un exemplu elocvent de definire imprecisă este faptul. că „cu începere de la 1 august 2004 operaţiunile de import-export în/din Republica Moldova se vor efectua în strictă conformitate cu legislaţia naţională şi cu actele normative internaţionale la care Republica Moldova este parte”. Chişinău. Bucureşti nr. în urma desfăşurării căreia. Acest obiectiv a fost încălcat din moment ce primii doi operatori de pe piaţa de telefonie mobilă (companiile Voxtel şi Moldcell) au achitat câte 8 milioane dolari SUA pentru obţinerea licenţelor de activitate. tranzitul. la 30 iulie 2004. nu este clar de ce operaţiile. este cunoscut faptul că multe din organele de specialitate cu atribuţii de control constituie întreprinderi de stat care li se subordonează şi care de fapt practică o activitate comercială. Şi mai departe în punctul 2: „Munca efectuată conform contractului (acordului) de muncă încheiat nu este considerată antreprenoriat”.33 - . prin stabilirea structurilor de reglementare şi a regulilor de conduită.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. Deficienţele logice ale cadrului legislativ şi normativ Considerente generale În mod surprinzător în Republica Moldova încă este în vigoare Legea cu privire la proprietate adoptată în ianuarie 199169.

tel: 233948. Credem că nu este logic.md conformităţii. Posibilitatea prestării unor asemenea „servicii comerciale” de către instituţiile publice şi organele de stat este legată de faptul că legislaţia şi Ministerul Finanţelor permite acestor instituţii să constituie fonduri „extrabugetare” şi „speciale” în care sunt încasate sumele din serviciile prestate. 2012 MD. Dar reglementarea preţurilor de organele de stat exclude posibilitatea formării preţului ca urmare a interacţiunii cererii cu oferta.34 - . marfa se consideră procurată în momentul achitării. Cu alte cuvinte. în condiţiile legislaţiei. AGROinform: 235698. şi nu transmiterii efective a acesteia) mărfurilor. Aceste fonduri se află în afara controlului public. serviciilor identice”. Pentru stabilirea corectă a obligaţiilor de plată a TVA. care reglementează formarea preţurilor. format prin interacţiunea cererii şi ofertei pe piaţa comerţului cu ridicata a mărfurilor. ceea ce înseamnă că toate microîntreprinderile cad sub incidenţa articolului 49. ele conferă produselor lor o valoare adăugată înaltă şi este iraţională interdicţia de mai sus. în timp ce cele mai eficiente. indiferent de forma juridică de organizare şi genul de activitate. nu depăşeşte suma de 3 milioane lei. Altfel. serviciului. 5. deoarece ea împiedică în mod obiectiv dezvoltarea unei ramuri competitive.1 al Codului Fiscal. Dar. mun. organul fiscal este în drept (NU OBLIGAT!) să revoce. În Codul Fiscal ar trebuie să fie introduse completările de rigoare. Credem de asemenea că este necesară definirea unor zone defavorizate pe baza unui set de criterii economice. Întreprinderile mici sunt cele care au până la 19 angajaţi în mediu pe an şi o cifră de afaceri de până la 10 milioane lei.2. În conformitate cu articolul 134. din alte surse. Aceasta înseamnă că o bună parte din întreprinderile mici (care au între 3 şi 10 milioane lei vânzări anuale) nu cad sub incidenţa articolului 49. că conform articolului 8 al Codului Fiscal. angajând forţă de muncă locală şi achitând impozite locale. Codul fiscal defineşte preţul (valoarea) de piaţă. o importanţă deosebită o are definiţia corectă a preţului. organele fiscale nu ar trebui să invoce restanţele la Fondul Social în calitate de motiv pentru neoferirea de facilităţi fiscale. 2. informaţia despre ele nu este publicată. 83. Bucureşti nr. actele sale cu caracter normativ şi cele cu caracter individual dacă ele contravin legislaţiei. această ramură având un înalt potenţial de competitivitate pe segmentele mijlocii şi inferioare de consumatori pe pieţele externe. ca „preţ [al] mărfii. oferă informaţii contra plată şi altele „servicii” de acest fel. despre preţurile de piaţă la momentul transmiterii (aici avem prima deficienţă deoarece în conformitate cu standardele naţionale de contabilitate. O altă problemă tehnică este legată de faptul. 3. să modifice sau să suspende. Probleme legate de politica financiară FNFM: 232236.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. pt. Problema însă constă în faptul că contribuţiile obligatorii de asigurare socială achitate de angajatori în Fondul Social nu sunt definite în nici un act legislativ ca impozit sau ca taxă şi nu pot fi calificate în mod expres ca obligaţiune fiscală. cu toate că preţul de piaţă se formează în urma interacţiunii cererii cu oferta. Dar în conformitate cu legislaţia Moldovei. ca producătorii şi importatorii de mărfuri supuse accizelor să nu aibă dreptul la o scutire integrală de la plata impozitului pe venit în condiţiile articolului 49. cu condiţia achitării depline a obligaţiunilor fiscale la bugetul public naţional la momentul acordării facilităţilor şi pe parcursul întregii perioade de beneficiere de acestea”. inclusiv a serviciilor prestate. e-mail: mgodea@contact. Mai mult ca atât. există două tipuri de întreprinderi ale micului business. În Moldova sectoare întregi ale economiei. Chişinău. care produc şi importă mărfuri supuse accizelor. sunt dominate de firme mici şi microîntreprinderi. cu vânzări anuale mai mari nu au dreptul la scutiri. modificate sau suspendate şi de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Organele fiscale au dreptul (nu obligaţia!!) să folosească informaţia prezentată dacă există (?) motive de a o considera veridică. ProBusiness Nord: 231 23004. Un exemplu este prelucrarea blănurilor. 4. contribuabilul are drepturi „să beneficieze de facilităţile fiscale stabilite. demografice şi geografice clare. Întreprinderile prelucrătoare de blănuri din Moldova sunt generatoare de locuri de muncă. În conformitate cu prevederile Codului Fiscal (articolul 49) au dreptul la scutire integrală de plata impozitului pe venit pe un termen de trei perioade fiscale agenţii economici al căror număr mediu anual de salariaţi nu depăşeşte 19 persoane şi suma anuală a vânzărilor nete. Actele inspectoratelor fiscale de stat teritoriale care contravin legislaţiei pot fi (NU TREBUIE) anulate. codul prevede. serviciilor. Microîntreprinderile au până la 9 angajaţi în mediu pe an şi o cifră de afaceri de până la 3 milioane lei. că contribuabilul are dreptul să prezinte organelor fiscale informaţia. CDN: 274200 . IDIS „Viitorul”: 210932. există o probabilitate înaltă că de facilităţi se folosesc firmele mai puţin eficiente. al. Codul Fiscal enumără printre primele surse de informaţie asupra preţului de piaţă informaţia organelor. „Habitat”: 254 23974. Statul ar trebui să acorde facilităţi fiscale firmelor care activează în aceste zone.

Aceste artere împreună cu porturile maritime au o însemnătate enormă pentru economia României. CDN: 274200 . În afară de aceasta nu este cazul să uităm şi de alte avantaje a statului vecin. este în procesul de integrare în Uniunea Europeană şi din acest punct de vedere este mult mai interesantă pentru investitorii decât Moldova. Aceasta împiedică obţinerea unei eficienţe mai înalte în activitatea băncilor locale şi ţine dobânzile bancare la un nivel foarte mare. datele Băncii Naţionale ale României indică un volum ISD de 1. În prezent creditarea în valută străină este permisă numai pentru operaţiunile de import. datele actualizate ale BNR pentru anul 2003 modifică poziţia României in clasamentul pentru regiunea Europei Centrale si de Est. Agenţii economici se confruntă cu probleme serioase din cauză. considerate ca una din cele mai mari din Europa Centrală şi de Est 70 sau poziţia ei geografică. este foarte probabil că în 2004-2006. din care două de transport auto şi feroviar. FNFM: 232236. sunt în mod inevitabil şi concurenţi pe planul atragerii investiţiilor străine. c. Teritoriul statului român este tranzitat de trei mari coridoare europene de transport. Pe lângă faptul că eliminarea restricţiilor de creditare valutare va semnifica o liberalizare. din punct de vedere a progresării reformelor economice aceste trei ţări nu se aflau departe una de alta. decât Federaţia Rusă (3. accesul operatorilor bancari străini este interzis. Analiza comparată a mediilor investiţionale: de ce investitorii preferă România şi Federaţia Rusă? Federaţia Rusă şi România. În pofida acestor similitudini.6 miliarde dolari. datorită faptului. iar din punct de vedere a indicatorilor de libertate economică. până la sfârşitul acestui an. unul din factorii care explică interesul investitorilor este faptul că piaţa sa internă este foarte mare şi are un potenţial enorm de dezvoltare. investiţiile străine directe vor atinge pragul de doua miliarde Euro. cu un flux ISD de 1. fiind parteneri strategici pentru Moldova.8 miliarde dolari. serviciile şi industria având o pondere mai mare în PIB.46) şi România (3. Până în 2002. 83. „Habitat”: 254 23974. că atractivitatea Federaţiei Ruse pentru investitorii străini datorează în mare măsură şi resurselor naturale disponibile. mun. e-mail: mgodea@contact. mai mult cu 344 milioane Euro (+37%). că în conformitate cu regulamentele politicii valutare ale BNM exportatorii trebuie să repatrieze valuta străină.09). Cehia si Ungaria. cum ar fi piaţa acestei ţări. Chişinău. de locuitori. În mod interesant. În primele şapte luni ale anului 2004. AGROinform: 235698. investiţiile străine directe în această ţară au depăşit 1. tel: 233948. această ţară chiar dacă nu a avansat spectaculos pe calea reformelor economice. cum ar fi „Berlin-Salonic”şi „Helsinki-Alexandroupolis” şi unul de transport fluvial „ConstanţaRhine”. ca permit accesul produselor româneşti spre terţe pieţe şi facilitează tranzitul pe teritoriului statului român a transporturilor de marfă şi călători. reiese din datele Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS). UE va recunoaşte economia României ca fiind una de piaţă şi aceasta va avea un efect pozitiv suplimentar asupra investiţiilor străine directe. Pe lângă aceasta. IDIS „Viitorul”: 210932. ceea ce plasează România pe locul patru.2 miliarde Euro. Această prevedere îşi pierde sensul pentru care iniţial a fost adoptată (stabilizarea rezervelor valutare ale BNM). considerate ca unele din cele mai mari din lume. Rusia este o ţară mai modernizată din punct de vedere economic decât Moldova. România ar trebui sa primească statutul de posesoare a unei economii de piaţă funcţionale.md Piaţa serviciilor bancare din Republica Moldova nu este liberalizată. tuturor celor trei ţări. Organizaţiile de micro-creditare care activează în Moldova reuşesc să efectueze operaţiile de creditare la un cost relativ scăzut. Nu poate fi neglijat faptul. În cazul României. Potrivit agenţiei menţionate. Daca studiul UNCTAD “World Investment Report” aşeza România pe locul cinci. decât in perioada similară din 2003. 70 Populaţia României constituie peste 22 mln. Bucureşti nr. România şi Rusia reuşesc să aibă performanţe mai bune în atragerea investiţilor străine şi în stimularea celor interne.). ProBusiness Nord: 231 23004.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. deoarece în prezent în Moldova se înregistrează un excedent de valută. În cazul Federaţiei Ruse. 2012 MD. aceasta va permite reducerea presiunilor de apreciere a valutei naţionale exercitate de oferta foarte mare de valută străină în economia Moldovei. Moldova era percepută ca oferind investitorilor un grad mai mare de liberate economică (indicatorul mediu de libertate economică fiind 3. Heritage Foundation le atribuia calificativul „preponderent neliberă” (vezi Anexa 2.35 - .66). ale cărei perspective europene sunt în cel mai bun caz ambigue. Aceasta estimează că. lucru care confirmă că piaţa bancară este afectată de deficienţe instituţionale. Pe lângă aceasta. The Economist Intelligence Unit" (EIU) în septembrie 2004 concluzionează că. după Polonia.

În acelaşi an de Uniunea industriaşilor şi antreprenorilor a fost elaborată şi adoptată Harta eticii corporative şi de afaceri. Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale. Of. „Habitat”: 254 23974. proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. statul nu este în drept într-o formă sau alta să instituie interdicţii sau să ofere avantaje în realizarea dreptului la proprietate în funcţie de tipul bunurilor sau de titular. ca pedeapsă suplimentară pentru crima comisă. Federaţia Rusă Conform aliniatului (2) din art. Ultimele statistici atestă. Federaţia Rusă În conformitate cu prevederile articolului 35 a legii fundamentale a statului rus. Conform alin (2). a statului şi a organelor administraţiei publice locale asupra proprietăţilor ce le aparţin şi care se află peste hotarele Rusiei. 44 al Constituţiei71. Posesia. mun. libera folosinţă sau dispoziţia asupra unei proprietăţi sunt garantate prin prevederile legii fundamentale. religioase. care a fost armonizată într-o foarte mare măsură cu cea a UE. În conformitate cu prevederile legislaţiei. AGROinform: 235698. Chişinău. IDIS „Viitorul”: 210932. adoptată la 12 decembrie 1993 FNFM: 232236. cu toate că în această ţară nu au fost înregistrate cazuri de rezonantă similare cazului „Yukos” sau „Farmaco”. Bucureşti nr.36 - . proprietatea privată este protejată prin lege. Protejarea investiţiilor România În raportul Băncii Mondiale. în Federaţia Rusă a întrat în vigoare Legea cu privire la societăţile pe acţiuni. precum şi prin moştenire legală. legislaţia română prevede. art. juridice. care are drept bază următoarele principii: concurenţa loială. 8 a Constituţiei Federaţiei Ruse 72 în Rusia este recunoscută şi protejată proprietatea privată. iar caracterul licit al dobândirii este prezumat. 2012 MD. ProBusiness Nord: 231 23004. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte. În 2003 au fost operate o serie de amendamente la Codul penal. care include o serie de reglementări. tel: 233948. În conformitate cu prevederile legislative în vigoare. averea dobândită licit nu poate fi confiscată. pe bază de reciprocitate. Posesia. folosirea liberă. Protecţia proprietăţii private România În România orice investitor. În mod similar. protecţia proprietăţii private şi 71 72 Constituţia României din 1991 (M. politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor. e-mail: mgodea@contact. dispoziţia asupra proprietăţilor sunt garantate de legea fundamentală şi reglementate prin prevederile codului civil. În anul 2002. În comparaţie cu alte state din regiune şi ţările ce fac parte din organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare economică la capitolul „protecţia investiţiilor” sa înregistrat un decalaj mai mare în defavoarea României. în condiţiile prevăzute prin lege organică. persoană juridică rezidentă sau nerezidentă. indiferent de titular. că investiţiile nu pot fi supuse vreunei masuri discriminatorii. 83. indicele ce caracterizează protecţia investiţiilor în România a fost identic cu cel obţinut de Bulgaria şi puţin mai mic decât în Republica Moldova şi Federaţia Rusia. care prevăd anularea confiscării averii. Cu toate acestea. Concomitent. cum ar fi Franţa şi Grecia. România a surclasat clar unele state din Uniunea Europeană. etnice.md Un alt avantaj pentru acest stat prezintă legislaţia României. CDN: 274200 . doar decât prin hotărârea instanţei de judecată. municipală şi alte forme de proprietate admise de legislaţia în vigoare. nr. de stat. sunt recunoscute şi protejate drepturile persoanelor fizice. La acest capitol. că peste 70 la sută din actele legislative adoptate şi întrate în vigoare în statul vecin sunt armonizate deplin cu legislaţia comunitară. 767/31 octombrie 2003) Constituţia Federaţiei Ruse. Dreptul la proprietate asupra bunurilor aflate pe teritoriul Federaţiei Ruse sunt protejate prin lege indiferent de locul în care este stabilit titularul. care contribuie la protejarea drepturilor posesorilor de acţiuni şi în primul rând a celor minoritari. În această ţară este garantată stabilitatea relaţiilor de proprietate şi sunt asigurate condiţii pentru protecţia acestora. fiecare persoană dispune de dreptul la proprietate şi nu poate fi lipsit de proprietatea de care dispune. poate dobândi orice drepturi reale asupra bunurilor mobile si imobile.

CDN: 274200 .md stabilitatea socială. a evaluării investiţiei sale şi a plăţii despăgubirii. Federaţia Rusă Învestitorii străini. ProBusiness Nord: 231 23004. încheiată la Washington la 18 martie 1965 şi Regulamentul de arbitraj UNCITRAL/CNUDCI. Investitorul afectat dispune de dreptul la o examinare promptă a cazului său. exproprierea. În cazul in care un acord bilateral de promovare sau de protejare reciprocă a investiţiilor ori o altă lege îndreptăţeşte un investitor la un tratament mai favorabil şi echitabil. Exproprierea şi compensarea România În România. Soluţionarea difirendelor în instanţele internaţionale de arbitraj comercial prevede confidenţialitatea procedurilor. IDIS „Viitorul”: 210932. tel: 233948. de către o autoritate judecătorească sau de către o altă autoritate independentă şi competentă. Chişinău. după caz.105 din 22 septembrie 1992 (M. conform legii române. „Habitat”: 254 23974.92 din 30 decembrie 1997) Învestitorii romani sau străini. că părţile aflate în litigiu dispun de dreptul de alege arbitrii din rândul specialiştilor locali şi străini. deşi veniturile la buget reprezintă doar 73 74 Ordonanţa de Urgenţă nr. mun. Of. 122/8 noiembrie 1990) 75 Legea nr.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. prin: • • Legea contenciosului administrativ74 si Legea cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat75 . 83. Deciziile instanţelor arbitrare sunt definitive şi nu pot fi atacate. Convenţia pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii intre state si persoane ale altor state. nr. orice persoană are dreptul de a beneficia de o compensare justă din partea statului pentru prejudiciului cauzat de acţiunile nelegitime sau de inactivitatea autorităţilor sau a persoanelor oficiale. Ascultarea părţilor poate fi efectuată în limba rusă.. Of. e-mail: mgodea@contact. 386/30 decembrie 1997) Legea nr. Federaţia Rusă În conformitate cu articolul 53 a Constituţiei Federaţiei Ruse. acestea pot fi soluţionate. rezidenţi sau nerezidenţi in Federaţia Rusă au dreptul de a alege instanţele judecătoreşti sau arbitrale competente pentru soluţionarea eventualelor litigii. examinare efectuată. 2012 MD. Pe parcursul ultimilor ani au fost adoptate o serie de acte normative pentru a eficientiza reforma sistemului judiciar.U. O deosebită atenţie a fost acordată delegării de noi prerogative curţii de apel. Bucureşti nr. Respectarea clauzelor contractuale şi soluţionarea disputelor România În cazul apariţiei litigiilor între investitor şi statul roman. nr. nr. nr. fiind efectuată in conformitate cu prevederile exprese ale legii. la alegerea investitorului. Instanţele arbitrale au o serie de avantaje. iar cu acordul lor şi în alte limbi. La alegerea investitorilor străini litigiile pot fi soluţionate prin Convenţia pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii intre state si persoane ale altor state. rezidenţi sau nerezidenţi in România beneficiază de acelaşi tratament şi au dreptul de a alege instanţele judecătoreşti sau arbitrale competente pentru soluţionarea eventualelor litigii. AGROinform: 235698. Compensarea în cazul aplicării unor astfel de măsuri este strict echivalentă cu valoarea de piaţă a investiţiei şi este efectuată prin plata prealabilă şi adecvată a despăgubirilor.29 din 7 noiembrie 1990 (M. datorită faptului. naţionalizarea investiţiilor şi alte măsuri cu efect echivalent sunt inaplicabile cu excepţia cazurilor în care măsura întruneşte următoarele condiţii: este necesară pentru cauza de utilitate publică şi este nediscriminatorie. încheiată la Washington la 18 martie 1965 şi Regulamentul de arbitraj UNCITRAL/CNUDCI (vezi O. investitorul in cauză va beneficia de acel tratament.92 din 30 decembrie 1997 (M. conform tratatelor internaţionale în materie la care România este parte73. Exproprierea forţată a proprietăţii pentru necesităţile statului e admisibilă numai cu condiţia unei compensări echivalente şi prealabile. Presiunea şi stimulentele fiscale România Nivelul de impozitare în această ţară este apreciat drept unul înalt. Of. 245/1 octombrie 1992) FNFM: 232236.37 - .

nr. aparatele de măsura si control. aparate si know-how. 415 din 18 iulie 2001. autorităţile locale şi instituţiile publice. determină un efect pozitiv de antrenare în economie şi creează noi locuri de muncă. Concomitent firmele plătesc şi un impozit de 25% din profit. Of. automatizări si produsele software. la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a) are înscris în obiectul de activitate producţia de bunuri materiale. echipamente industriale. Chişinău. Belgia . echipamentele. faţă de 50% din PIB în ţările dezvoltate. 83.000 Euro.A. mun. conform prevederilor Legii privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie79 sunt prevăzute facilităţi. cadrul legislativ prevede o serie de facilităţi pentru întreprinderile mici şi mijlocii. iar pentru şomaj se plăteşte 3. lucrări si servicii. achiziţionate din import sunt exceptate de plata taxelor vamale conform listei aprobate prin ordin comun al ministrului dezvoltării şi prognozei şi al ministrului finanţelor publice. fiind printre cele mai ridicate din Europa. 79 Legea nr. realizate în formele şi modalităţile prevăzute de Legea nr. (rectificat M. e-mail: mgodea@contact. „Habitat”: 254 23974. 112/6 februarie 2004) 78 Prin investiţii directe cu impact semnificativ în economie se subînţeleg investiţiile cu o valoare care depăşeşte echivalentul a 1 milion dolari S. 332 din 29 iunie 2001(M.6%. nr. 80/29 martie 1994) Legea nr. CDN: 274200 . în conformitate cu prevederile Legii nr. nu se impozitează.9%.aproximativ 323 Euro. În plus.5%. Pentru comparaţie. Conform prevederilor acestei legii.332 din 29 iunie 2001 şi care contribuie la dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii economice a României. ProBusiness Nord: 231 23004. Contribuţia pentru asigurările sociale de pensii este. se aplică pentru venituri de peste 11. instrumente.5%. beneficiază de o reducere de 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri si garanţiile cerute in achiziţiile publice de bunuri materiale.U. În cazul acestor întreprinderi. dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii. impozitul pe profit se reduce cu 20% cu condiţia creării de noi locuri de muncă şi dacă se asigură creşterea numărului mediu scriptic anual cu cel puţin 10% faţă de anul fiscal precedent. c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100. investiţiile directe cu impact semnificativ în economie şi înlesniri pentru societăţile care activează în zonele defavorizate. tel: 233948. nr. inclusiv.5% din salariul brut. Reducerea impozitului pe profit se aplică în perioada în care forţa de muncă nou-angajată rămâne în întreprindere şi nu se fac alte disponibilizări. iar sumele reinvestite se repartizează ca surse proprii de finanţare. În afară de aceasta. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal (M. impozitul pentru salariul mediu brut pe economie se ridică la aproximativ 22% din venit. Cu toate acestea. Slovacia . 927/23 decembrie 2003). În rapoartele OCDE se constată. Franţa . Of.6 milioane de lei. IDIS „Viitorul”: 210932. altele decât statul.5% din salariul brut. Bucureşti nr.21%. Investiţiile realizate rămân în patrimoniul întreprinderilor mici şi mijlocii cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata de funcţionare a acestora. AGROinform: 235698. 356/3 iulie 2001) FNFM: 232236. 76 77 Legea nr. b) are de la 1 până la 9 salariaţi. Austria . Contribuţiile pentru asigurări sociale se ridică la 35% în cazul firmelor şi 17% în cazul salariaţilor.4%. cu modificările ulterioare. Această facilitate se calculează lunar. parcuri industriale şi altele.38 - . ele sunt scutite de plata taxelor vamale pentru importul de maşini. achiziţionate in vederea dezvoltării activităţilor proprii de producţie si servicii. sistemul fiscal fiind caracterizat printr-o impunere la cote mari chiar şi pentru veniturile mici sau medii. cea pentru fondul de sănătate de 7%. d) capitalul social al persoanei juridice este deţinut de persoane. În ceea ce priveşte firmele. Finlanda 20%. definite potrivit Legii privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale76. Salariaţii mai plătesc o contribuţie de 6. Întreprinderile mici şi mijlocii. Germania 17%. cota maximă de impozit pe venit. microîntreprinderi. de 9. prestarea de servicii şi/sau comerţul. Profitul brut utilizat în anul fiscal curent de către întreprinderile IMM pentru investiţii în active corporale şi necorporale amortizabile. se aplică impozitul pe venit la cota de 1. nr. În România. în Portugalia . Of. Conform Codului Fiscal77.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str.. utilajele tehnologice. pentru microîntreprinderi. că impozitarea salariilor în România sunt unele din cele mai mari în Europa. contribuţia la asigurările sociale este de 24. în cazul angajaţilor. care reprezintă mai puţin de două salarii medii brute . de 40%. instalaţii. destinate activităţilor pentru care contribuabilul este autorizat. instalaţiile.8%. Of. 15 din 24 martie 1994 (M. Olanda .5% pentru asigurările de sănătate şi de 1% pentru fondul de şomaj.md 30% din PIB.5%. 2012 MD. Pentru investiţiile directe cu impact semnificativ în economie 78.

prin concedieri colective.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. din Fondul special de dezvoltare aflat la dispoziţia Guvernului. U. precum şi întreprinzătorii particulari sau asociaţiile familiale. contribuabilii vor putea deduce o cotă suplimentară de 20% din valoarea acestora. a unor sume pentru: . U. Of. Bunurile la care se face referire sunt considerate bunuri noi dacă au fost produse cu cel mult un an înainte de intrarea lor în România şi nu au fost niciodată utilizate.24 din 30 septembrie 1998 (M. 545/8 noiembrie 1999) H. în vederea efectuării şi derulării de investiţii în zonă. restructurării sau privatizării unor agenţi economici.38 al Codului Fiscal în cazul persoanelor juridice. 467/15 august 2001) FNFM: 232236. dacă sunt achiziţionate din import sau din România. . Societăţile comerciale cu capital majoritar privat. care. mobilizează mai mult de 50% din populaţia salariată. potrivit reglementărilor în vigoare. Pentru investiţiile realizate se poate calcula amortizarea accelerată. nr. CDN: 274200 . mijloacele de transport. „Habitat”: 254 23974. înainte de 1 iulie 2002. instalaţiile.39 - . realizate până la data de 31 decembrie 2006. şi sunt necesare pentru realizarea investiţiei. care au obţinut. tel: 233948. până la punerea în funcţiune a acesteia. care conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă privind regimul zonelor defavorizate80 reprezintă arii geografice. c) s-au efectuat concedieri colective în urma lichidării. echipamentele. utilajele. Chişinău. respectiv până pe data de 25 a lunii următoare datei de punere în funcţiune a investiţiei. nr.garantarea creditelor externe. 38 a Codului Fiscal ce se referă la reţinerea impozitului pe dividende pentru investiţiile directe cu impact semnificativ în economie. aceasta se recuperează potrivit dispoziţiilor art. În situaţia în care se realizează pierdere fiscală. mijloacele de transport. . b) sunt zone miniere unde personalul a fost disponibilizat. produse în ţară. Deducerea se calculează în luna în care se realizează investiţia. mun. e) acordarea. piesele de schimb şi/sau componentele importate necesare realizării producţiei proprii în zonă. . aprobate prin hotărâre a Guvernului. . cu prioritate. d) rata şomajului depăşeşte cu 30% media existentă la nivel naţional. cu excepţia investiţiilor în clădiri. d) scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaţiei sau scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri destinate realizării investiţiei. instalaţiile. potrivit legii. conform prevederilor O. care au afectat mai mult de 25% din numărul angajaţilor cu domiciliul în zona respectivă. 728 din 200181 de următoarele facilităţi: a) scutirea de la plata: . beneficiază pentru investiţiile nou-create. IDIS „Viitorul”: 210932. 83.stimularea activităţii de export al produselor finite şi/sau al serviciilor industriale. b) restituirea taxelor vamale pentru materiile prime. e-mail: mgodea@contact. nr. certificatul permanent de investitor în zona defavorizată. 26 a legii menţionate.taxelor vamale şi a taxei pe valoarea adăugată pentru maşinile.finanţarea unor programe speciale. 2012 MD. alte bunuri amortizabile. 728/2001 (M. Stimulentele fiscale sunt aplicate şi în zonele defavorizate. după caz. în limita unui plafon anual stabilit de Ministerul Finanţelor. Of. persoanele juridice române.md Bunurile enumerate. AGROinform: 235698. Conform art. scutirea de impozit pe profitul aferent investiţiilor noi se aplică în continuare pe perioada existenţei zonei defavorizate. ProBusiness Nord: 231 23004.finanţarea proiectelor de investiţii ale societăţilor comerciale prin coparticiparea statului la capitalul 80 81 O. care îşi au sediul şi îşi desfăşoară activitatea în zona defavorizată. Bucureşti nr.taxei pe valoarea adăugată pentru maşinile. care se importă în vederea efectuării de investiţii în zonă. echipamentele. utilajele. beneficiază pe perioada de realizare a investiţiei. alte bunuri amortizabile. c) Conform art. în proporţie de peste 25%.G. care îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii: a) au structuri productive monoindustriale.G. de amânarea plăţii taxei pe valoarea adăugată. strict delimitate teritorial. 24 din 30 septembrie 1998 şi H. lipsite de mijloace de comunicaţii şi infrastructura este slab dezvoltată. e) sunt zone izolate. nr. în activitatea zonei.

sub toate formele. c) prestările de servicii. h) acordarea de credite cu dobândă preferenţială pe o perioadă de maximum 10 ani pentru dezvoltarea şi/sau modernizarea capacităţilor de cazare. pentru societatea-administrator care deţine titlul de parc industrial. la racordarea la reţeaua electrică. casele de schimb valutar. respectiv pe profit. 82 Parcul industrial reprezintă o zonă delimitată în care se desfăşoară activităţi economice. de cercetare ştiinţifică şi/sau de dezvoltare tehnologică în vederea valorificării potenţialului uman şi material al zonei. potrivit art.40 - . 394/16 octombrie 1998) 85 Ordonanţă nr. Chişinău. 187 din 14 octombrie 1998 (M. dobânda suportată de beneficiarii creditelor reprezentă 50% din nivelul dobânzii de pe piaţa bancară. în colaborare cu asociaţiile profesionale.63/1997 sunt prevăzute următoarele facilităţi şi stimulente85: b) acordarea de priorităţi la instalarea de linii pentru telecomunicaţii. fondurile de plasament. conform prevederilor Ordonanţei constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale83 se acordă următoarele facilităţi: privind a) scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaţiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului industrial. dacă valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate. Of. Pentru constituirea şi dezvoltarea parcurilor industriale82. cu excepţia bunurilor transportate de cumpărătorul însuşi şi folosite la echiparea sau aprovizionarea ambarcaţiunilor de agrement şi avioanelor de turism sau a oricărui mijloc de transport de uz privat. băncile.65 din 30 august 2001(M. avocatură. nr. 2012 MD. mun. Impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren se reduc cu 50% pentru clădirile şi terenurile aferente deţinute de persoane juridice. 226/30 august 1997) FNFM: 232236.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. inclusiv transportul şi prestările de servicii accesorii transportului. prin Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. de către furnizor sau de altă persoană în contul său. IDIS „Viitorul”: 210932. tel: 233948. nr. g) plata. Pentru dezvoltarea turismului rural. c) asistenţă tehnică de specialitate. terenurile parcurilor industriale. precum şi la reţeaua de distribuire a gazului metan. nr. la tariful stabilit pentru consumul de uz casnic. a pensiunii turistice sau a pensiunii agroturistice. legate direct de exportul de bunuri sau de bunurile plasate în regimuri vamale suspensive. cu excepţia prestărilor de servicii scutite. sau de altă persoană în contul său. a serviciilor de telecomunicaţii utilizate în cadrul pensiunilor turistice şi al pensiunilor agroturistice. a energiei electrice şi a gazului metan. Of. 83 Ordonanţa nr. la reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare. Of. societăţile de investiţii financiare. AGROinform: 235698. Bucureşti nr. d) transportul.127 a Codului Fiscal.63 din 28 august 1997 (M. e-mail: mgodea@contact. respectiv la tariful pentru persoane fizice. care sunt utilizate exclusiv pentru prestarea de servicii turistice pe o perioadă de maximum 5 luni pe durata unui an calendaristic. ştiinţifice şi tehnologice sunt scutite de plata impozitului pe teren. prestările de servicii accesorii transportului. „Habitat”: 254 23974. ProBusiness Nord: 231 23004. d) prezentarea gratuită a ofertei turistice a pensiunilor turistice şi agroturistice în materiale de promovare turistică şi în acţiuni de promovare întreprinse de birourile de informare turistică din ţară şi din străinătate ale Ministerului Turismului. f) scutirea de la plata impozitului pe venit. b) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara ţării de cumpărătorul care nu este stabilit în interiorul ţării.63/1997 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural 84 şi Ordonanţa de Guvern nr. CDN: 274200 . livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate de producătorii agricoli individuali şi asociaţiile fără personalitate juridică ale acestora. pe o perioadă de 10 ani din momentul clasificării. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată: a) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara ţării. societăţile de asigurare-reasigurare. din partea Ministerului Turismului. b) Conform art. alte servicii direct legate de importul bunurilor. 83.md social. De la plata TVA sunt exceptate societăţile cu venituri anuale mai mici de 50 mil. lei şi activităţile din domeniul cercetare-dezvoltare. activităţile din zonele libere.141 a Codului Fiscal. 536/1 septembrie 2001) 84 Legea nr. e) includerea în programele instituţiilor de învăţământ cu profil de turism sau agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice şi pensiunilor agroturistice.

impozitul funciar. organizaţiile şi antreprenorii individuali. AGROinform: 235698. 2118-1 din 27. plătitorii impozitului unic. Bucureşti nr. 26_1 al Codului Fiscal a Federaţiei Ruse. Organizaţiile care sunt subiecţi ai impunerii fiscale simplificate nu sunt plătitori a taxei pe valoarea adăugată cu excepţia TVA la importul de bunuri pe teritoriul Rusiei. Sistemul de impunere fiscală simplificat este aplicat organizaţiilor şi antreprenorilor individuali şi este utilizat în paralel cu regimul fiscal general. şi 18%. taxa de stat. Organizaţiile şi antreprenorii individuali.90 Sistemul nominalizat prevede înlocuirea impozitului pe profit. taxa pe valoarea adăugată. 21 şi 23 ale Codului Fiscal. cu excepţia TVA la import. impozitul pentru explorarea zăcămintelor naturale. care revin statului şi investitorului. Sistemul de impunere fiscală a producătorilor agricoli. 89 Persoanele. În paralel cu regimul general de impunere fiscală sunt utilizate o serie de sisteme fiscale speciale. „Habitat”: 254 23974. Impozitul unic include impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător (în cazul persoanelor fiziceimpozitul pe venitul persoanelor fizice). 255 din 30 decembrie 1995. care nu sunt rezidenţi fiscali în Rusia sunt impozitate la cota de 30%. companiile de asigurări. 83. 2004. Investitorul achită impozitul pe profit. Sistemul de impunere fiscală prin impozitul unic pe venitul prezumat pentru unele tipuri de activităţi. a impozitului pe imobil şi a impozitului unic social cu un impozit unic. tel: 233948. Veniturile obţinute de persoanele fizice. cu excepţia impozitului pe profit sunt compensate de stat. organizaţiile şi întreprinderile individuale semnatare a acordurilor de partajare a producţiei. Cap. e-mail: mgodea@contact. IDIS „Viitorul”: 210932. Pentru întreprinderile individuale care utilizează sistemul simplificat prin impozitul unic în afară de impozitele menţionate sunt substituite plăţile şi recompensele în contul altor persoane fizice. 91 Legea Federaţiei Ruse nr. Concomitent. care în corespundere cu prevederile Codului Fiscal sunt obligaţi să calculeze. Sistemul de impunere fiscală în cadrul acordurilor de partajare a producţiei este aplicat de investitorii. 90 Cap. Sistemul de impunere fiscală în cadrul acordurilor de partajare a producţiei între stat şi investitor. 1 al Legii Federaţiei Ruse nr. regionale. să reţină de la contribuabili şi să transfere în bugetul corespunzător impozitele. Chişinău. conform prevederilor acordului semnat.86 Impozitul pe operaţiunile cu hârtiile de valoare va fi anulat cu începere de la 1 ianuarie 200587. Cotele acestui impozit variază de la 6% până la 15% în dependenţă de categoria subiecţilor. Valoarea impozitelor şi taxelor enumerate şi achitate de investitor. care sunt plătitori a impozitului unic în agricultură îndeplinesc obligaţiunile. care sunt atribuite agenţilor fiscali89. care cad sub incidenţa prevederilor Cap. mun. organizaţiile cu numărul mediu de angajaţi mai mare de 100 persoane. impozitul pe bunurile imobile şi contribuţiile sociale unice.md Federaţia Rusă În corespundere cu prevederile Legii Federaţiei Ruse nr. 10%. 2012 MD.91 Acest sistem prevede partajarea producţiei obţinute în două cote. iar cele obţinute ca dividende în mărime de 6%. impozitul social unic. Celelalte impozite şi taxe sunt achitate de subiecţi în corespundere cu regimul general de impunere fiscală. calculat în baza rezultatelor activităţii organizaţiei în perioada fiscală.41 - . băncile. fondurile de investiţii. locale şi sunt instituite regimuri fiscale speciale. Trecerea subiecţilor impunerii de la un regim de impunere fiscală la altul este efectuată numai în mod benevol şi în conformitate cu prevederile Codului Fiscal al Federaţiei Ruse. care sunt plătitori a impozitului unic nu sunt scutiţi de îndeplinirea obligaţiunilor. în conformitate cu prevederile art. TVA. 07.1991 pe teritoriul acestui stat se percep impozite şi taxe federale. 95 din 29. Nu pot utiliza acest sistem următoarele categorii de contribuabili: organizaţiile. care sunt atribuite agenţilor fiscali. Impozitul pe venitul persoanelor fizice variază de la 13% până la 35%. ProBusiness Nord: 231 23004. 86 87 88 • • • • în conformitate cu prevederile cap. care dispun de filiale şi reprezentanţe. CDN: 274200 .12. Taxa pe valoarea adăugată este percepută cu următoarelor cote: 0%. 26_4 a Codului Fiscal şi a Legii cu privire la acordurile de partajare a producţiei. care oferă facilităţi şi stimulente agenţilor economici: Sistemul de impunere fiscală simplificat.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. Sistemul de impunere fiscală a producătorilor agricoli prevede utilizarea impozitului unic în agricultură 88. taxa vamală. 26_1 al Codului Fiscal a Federaţiei Ruse. FNFM: 232236. Din această dată şi în conformitate cu aceleaşi prevederi legislative îşi va pierde statutul de impozit şi taxa vamală. plăţile pentru folosirea resurselor naturale.

2012 MD. Sistemul de impunere fiscală prin introducerea impozitul unic pe venitul prezumat pentru unele tipuri de activităţi întră vigoare în conformitate cu actele legislative adoptate de Subiecţii Federaţiei Ruse şi este aplicat în cazul următoarelor activităţi de antreprenoriat: servicii comunale. evidenţa operativă. taxelor regionale şi locale în conformitate cu decizia organelor administraţiei publice locale. fără specificarea detaliată a tipurilor de tranzacţii comerciale pe care agentul economic preconizează să le desfăşoare. Of. veterinare şi de reparaţie a mijloacelor de transport. mun. nr. „În prezent nu exista deosebiri de aplicare in ceea ce priveşte utilizarea nomenclatorului tarifar. Hotărârea de Guvern cu privire la Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României94. In privinţa regulilor de origine. care constituie nucleul cadrului legislativ şi normativ de reglementare a activităţilor comerciale externe. documentul administrativ unic. nr. Nr. 580/14 august 2003) 96 Tariful Integrat Comun 97 Jurnal Euroinfo. controlul si supravegherea vamală a mărfurilor care se introduc sau se scot din zonele libere si din porturi. valoarea in vamă. Chişinău.92 Sistemul nominalizat prevede înlocuirea impozitului pe profit (profitul obţinut din activităţile impozitate cu impozitul unic). 6. procedurile si regimurile vamale la import si export. Of. care fac obiectul tranzacţiilor comerciale externe efectuate de participanţii la activităţile de comerţ exterior. a impozitului pe imobil (imobilul utilizat în activitatea de antreprenoriat impozitată cu impozitul unic) şi a impozitului unic social (achitările efectuate de contribuabili conform activităţilor de antreprenoriat impozitate prin impozitul unic) cu un impozit unic prezumat . tel: 233948. Sistemul Integrat Informatic Vamal Român este compatibil cu Noul Sistem Informatic Comunitar de Urmărire a Tranzitului – NCTS. ProBusiness Nord: 231 23004. Of.283 din 28 februarie2003 (M. tranzacţiile comerciale externe pot fi efectuate numai de agenţii economici care şi-au stabilit ca obiectiv al activităţii operaţiuni încadrate în categoria unor astfel de activităţi. Aprilie 2004. FNFM: 232236. Autorităţile vamale şi politica comercială România În România. care au drept scop principal simplificarea procedurilor vamale. Evoluţia legislaţiei comerciale şi vamale româneşti a fost apreciată pozitiv de Comisia Europeană. informaţiile tarifare obligatorii. legislaţia vamală a preluat in cea mai mare parte prevederile comunitare – Legea privind regimul zonelor libere. concretizată prin adoptarea legilor şi a actelor normative. După intrarea în vigoare a 92 93 Cap. „Habitat”: 254 23974. 259 din 7 martie 2002 a directorului general al Direcţiei Generale a Vămilor pentru aprobarea Normelor privind procedurile simplificate de vămuire. regulile de origine. România este parte contractantă la Convenţia TIR si Convenţia ATA.42 - . Legislaţia ce reglementează comerţul exterior se află într-o continuă reformare. Reforma legislativă este concretizată în mare măsură prin adoptarea Codului Vamal93. cadrul normativ al acestei ţări suferă modificări esenţiale. IDIS „Viitorul”: 210932. 1997) 94 H. Codul Vamal al României a fost adoptat în 1997 şi a reunit principalele prevederi ce reglementează principiile juridice. În actele de constituire a agentului economic este necesară menţionarea expresă a activităţilor comerciale externe.2001) 95 Decizia nr.md Investitorul este scutit de plata impozitelor. 735/19. comerţul cu amănuntul şi altele. nr. Decizia 177/2003 pentru aprobarea normelor tehnice privind aplicarea uniforma a reglementarilor vamale. e-mail: mgodea@contact. Legea 141/ 1997 (M. Prevederile acestui Cod sunt aplicabile tuturor bunurilor. G. AGROinform: 235698. România este integrată in sistemul de cumul paneuropean si face parte din OMC si GATT. CDN: 274200 . tranzitul. 26_3 al Codului Fiscal a Federaţiei Ruse. nr. România utilizează nomenclatura combinată (Decizia pentru aplicarea reglementărilor adoptate de Comisia Comunităţilor Europene privind clasificarea unor anumite mărfuri în Nomenclatura combinată) 95 ca bază a Tarifului vamal de import in aceeaşi formă cu TARIC96. Referitor la zonele libere. care a constatat progrese la iniţiativele „screening” de armonizare legislativă şi „blueprints” de identificare a diferendelor între standardele europene şi situaţia existentă şi evidenţierea cerinţelor de perfecţionare. Bucureşti nr.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. antrepozitul vamal. Decizia nr. economice şi organizatorice din acest domeniu. datoria vamală. 83. 180/1 aug. 1. legislaţia romanească este total armonizată cu legislaţia comunitară.114/2001(M.11.”97 Federaţia Rusă După adoptarea noului Cod Vamal al Federaţiei Ruse.

Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. 2003 101 Legea nr. 2003 года N 61-Ф3. d) pentru construcţii care nu depăşesc 3. În afară de aceasta. выполнение работ. iar controlul declaraţiei vamale până la 3 zile. în cazul existenţei unor informaţii minimale referitoare la mărfurile transportate. „Habitat”: 254 23974. b) pentru procurări de echipamente care nu depăşesc 1.000 lei. c) pentru reparaţii care nu depăşesc 2. in limitele prevăzute de Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.415 din 18 iulie 2001(M. pentru reparaţii si construcţii se face numai pentru întreprinderile mici şi mijlocii. 97 din 6 mai 1999. Chişinău. Chişinău. care au fost introduse cu începere de la 1 septembrie 2003. 305 din 8 aprilie 1997.99 La elaborarea acestui document s-a ţinut cont de recomandările Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Moldova.000.05. În contextul multiplelor acţiuni întreprinse de guvernul Rusiei după întrarea în vigoare a Codului Vamal.md Codului Vamal din 28 mai 200398. societăţile comerciale si companiile naţionale cu capital majoritar de stat.000. Instrucţiunea cu privire la achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor pentru necesităţile de stat aprobată prin Decretul Preşedintelui Federaţiei Ruse nr. că în R. AGROinform: 235698. iar termenul maximal a tuturor procedurilor vamale nu poate depăşi 24 de ore.000. tel: 233948.000 lei.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii 101 după cum urmează: a) pentru procurări de bunuri. Conform procedurilor simplificate de perfectare vamală. când bunurile.43 - .000 lei. precum si regiile autonome. Codul Vamal al Federaţiei Ruse din 28. care nu depăşesc 500. a documentelor. 83.000. 100 Vezi: studiul comparativ al legislaţiei în materie de comerţ exterior. 97 din 6 mai 1999 102. mun. reglementările ambigue de ordin fiscal. Convenţia de la Kyoto cu privire la armonizarea procedurilor vamale din 1973. decizia autorităţii vamale referitoare la controlul vamal a mărfurilor importate poate fi luată într-un termen ce nu depăşeşte 10 minute. 2012 MD.000. formalităţile birocratice. 138. Federaţia Rusă Sistemul achiziţiilor publice al Federaţiei Ruse este reglementat de următoarele acte legislative şi normative federale: Codul civil. au întrat în vigoare unele prevederi care suspendă dreptul autorităţilor de a cere de la transportatori acte suplimentare.000.100 Contractele de achiziţii publice România Prima procedura de achiziţie publică organizată de instituţiile publice. e-mail: mgodea@contact. Of. cu excepţia echipamentelor. lucrările şi serviciile. menţionăm introducerea unor proceduri simplificate de perfectare vamală a mărfurilor importate şi transportate pe cale auto.199 al Codului Vamal al R. verificarea declaraţiei vamale. controlul mărfurilor si mijloacelor de transport sunt efectuate de către organele vamale în cel mult 10 zile din momentul primirii declaraţiei. nr. întreprinderile străine pot pretinde la procedurile de achiziţie publică numai în cazul. art.000 lei.000. Amintim. Procedura de perfectare a setului de documente pentru efectuarea operaţiunilor din comerţul exterior durează conform noilor prevederi maximum 24 de ore. a documentelor si informaţiilor necesare controlului vamal. Concomitent cu aceste reglementări. Bucureşti nr. Noul Cod prevede reglementarea directă a relaţiilor de drept în domeniul vamal. ProBusiness Nord: 231 23004. care urmează a fi achiziţionate nu sunt produse în Federaţia Rusă. Conform Legii federale nr. iar verificările privind mărfurile indicate la art. vamal şi valutar dezavantajează întreprinderile străine întrate în cursă pentru contractarea 98 99 Таможенный кодекс РФ от 28. fapt ce denotă interesul Rusiei faţă de această organizaţie. Legea Federaţiei Ruse nr. Moldova în conformitate cu alineatul 1. оказание услуг для государственных нужд" FNFM: 232236.297/2000 pentru completarea Legii nr. şi servicii.in cel mult 3 zile.2003 în mare măsură corespunde standardelor legislaţiei vamale europene şi prevederilor Convenţiei de la Kyoto. 406/23 iulie 2001) 102 Федеральный Закон РФ от 6 мая 1999 года №97-ФЗ "О конкурсах на размещение заказов на поставки товаров. organele vamale ale Rusiei au trecut de la metoda veche de control vamal (constând din 5 etape) la o metodă simplificată de o singură treaptă. IDIS „Viitorul”: 210932. CDN: 274200 . armonizarea legislaţiei interne în conformitate cu cerinţele OMC şi prevederile Convenţiei de la Kyoto.05. simplificarea procedurilor vamale şi micşorarea termenului stabilit pentru perfectarea vamală. Coaliţia pentru Dezvoltare Economică Rurală. cu excepţia reparaţiilor.

AGROinform: 235698. . cu excepţia situaţiilor când asemenea măsuri sunt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major. în virtutea atribuţiilor conferite de Legea Concurenţei şi Legea ajutorului de stat. că politicile statului român în domeniul concurenţei nu au avut ca bază legislaţia asupra concurenţei şi principiului de liberă concurenţă. ProBusiness Nord: 231 23004. e) categoriile de înţelegeri. care au la bază aceleaşi principii a dreptului concurenţei. De fapt. Chişinău. Legislaţia asupra concurenţei România România. sa confruntat permanent cu probleme majore ce vizează concurenţa. recomandările şi avizele în aplicarea dispoziţiilor legislaţiei privind concurenţa. împiedicarea sau denaturarea concurenţei săvârşite de: a) agenţi economici sau asociaţii de agenţi economici. respectiv de naţionalitate română sau străină. decizii de asociere şi practici concertate propuse pentru exceptare. IDIS „Viitorul”: 210932. menţinerea şi stimularea concurenţei şi a unui mediu concurenţial normal. 2(1). Of. 104 Legea concurenţei este compatibilă cu legislaţia U. Bucureşti nr. Politicile concurenţiale. Ca consecinţă. intervin în operaţiuni de piaţă. în vederea promovării intereselor consumatorilor”. influenţând direct sau indirect concurenţa. drepturilor şi obligaţiilor unui agent economic şi ca urmare permite unui agent economic ori unei grupări de agenţi economici de a exercita o influenţă determinantă asupra unui alt agent economic sau mai multor alţi agenţi economici.E. dispoziţiile prezentei legi se aplică actelor şi faptelor care au sau pot avea ca efect restrângerea. 1. e-mail: mgodea@contact. tel: 233948. 2012 MD. mun.de cetăţenie. nr. „Habitat”: 254 23974. Obiectivul acestei legi organice adoptate în România este asigurarea condiţiilor specifice pentru stimularea şi protejarea concurenţei pe piaţa liberă. care sunt aplicate în Uniunea Europeană. În prezent.21 din 10 aprilie 1996 (M. Consiliul Concurenţei examinează în plen: a) rapoartele de investigaţie. care activau pe piaţă. FNFM: 232236. b) autorizarea concentrărilor economice105. Conform art. f) proiectele de reglementări propuse spre adoptare.E. Pentru aplicarea mai bună a prevederilor legislative ce reglementează concurenţa şi pentru combaterea practicilor anticoncurenţiale au fost înfiinţate două instituţii cu atribuţii statutare diferite: Consiliul Concurenţei şi Oficiul Concurenţei. reglementările de bază a mediului concurenţial sunt stipulate în Legea concurenţei. 83. O ameliorare a situaţiei a devenit posibilă în urma adoptării unor acte legislative şi normative.persoane fizice sau juridice .md comenzilor de stat. şi include reglementări. dintre care menţionăm: 103 104 Capitolul 6. denumiţi în continuare agenţi economici. c) sesizarea instanţelor judecătoreşti. Legea nr. în măsura în care acestea. În rapoartele de ţară realizate de Comisia Europeană sa menţionat. 88/30 aprilie 1996) 105 Concentrarea economică este realizată printr-un act juridic şi operează transferul proprietăţii sau al folosinţei asupra totalităţii ori a unei părţi a bunurilor. subsidiile. iar scopul ei este menţionat expres în art. care în prezent asigură condiţii pentru crearea disciplinei specifice a unei pieţe libere. cu eventualele obiecţii formulate la acestea. „Consiliului Concurenţei ii revin o serie responsabilităţi apreciabile în procesul complex de creare a pieţei funcţionale. problemele legate de negocierea Capitolului 6103 au creat ample greutăţi tuturor statelor candidate. reeşalonările şi exceptarea datoriilor au privilegiat în mare măsură întreprinderile incluse în procesul de privatizare defavorizând agenţii economici.: „protecţia. d) punctele de vedere. g) raportul anual asupra situaţiei concurenţei. Ambele instituţii au drept obiectiv principal administrarea investigaţiilor şi sancţiunilor vizavi de încălcarea legislaţiei în vigoare şi de promovare a politicilor de protejare şi încurajare a concurenţei libere.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str.44 - . ajutoarele de stat. b) organele administraţiei publice centrale sau locale. CDN: 274200 . ca ţară candidată la aderarea la U. prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate.

ProBusiness Nord: 231 23004.01. от 06. rigiditatea preţurilor sau orice alte împrejurări sugerează o restrângere a concurenţei şi propune luarea de măsuri conform dispoziţiilor legale. Oficiul Concurenţei este o instituţie de specialitate în domeniul concurenţei cu personalitate juridică şi este aflat în subordinea Guvernului. mun. care denaturează principiul concurenţei libere.05. Федеральных законов от 25. investigaţii utile pentru cunoaşterea pieţei. organele administraţiei publice de toate nivelurile. Bucureşti nr.md • • • • • • • efectuează. sesizează Guvernul asupra existenţei unei situaţii de monopol. urmăreşte aplicarea efectivă a deciziilor Consiliului Concurenţei şi informează asupra situaţiilor constatate.” Consiliul Concurenţei în raport cu executivul are competenţe consultative. Consiliului Concurenţei. tel: 233948. e-mail: mgodea@contact. propune adoptarea măsurilor considerate necesare pentru remedierea disfuncţionalităţilor constatate. „Habitat”: 254 23974. îşi constituie aparatul propriu de control şi investigaţie la nivel central şi teritorial şi dispune de următoarele atribuţii: • • • • • efectuează. urmăreşte aplicarea dispoziţiilor legale şi a altor acte normative incidente în domeniul concurenţei. realizează studii şi întocmeşte rapoarte privind domeniul său de activitate şi furnizează Guvernului. investigaţiile privind aplicarea prevederilor Legii concurenţei. 2012 MD. monitorizează şi raportează în condiţii de transparenţă ajutoarele de stat acordate.1998 N 70-ФЗ. Legea cu privire la concurenţă106. iar în cazul încălcării prevederilor Legii concurenţii dispune de competenţe contencioase. 83. Chişinău. În conformitate cu dispoziţiile legii respective sunt interzise orice acţiuni sau fapte comise de către subiecţii activităţii de antreprenoriat. AGROinform: 235698. от 02. care urmăresc sau au drept rezultat limitarea sau denaturarea concurenţei şi care privează interesele altor antreprenori. emite avize pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurenţial şi propune modificarea acelora care au un asemenea efect.45 - . a Legii concurenţei. sesizează Guvernul cu privire la cazurile de imixtiune a organelor administraţiei publice centrale şi locale în aplicarea legii Concurenţei. din proprie iniţiativă sau ca urmare a unei plângeri. urmăreşte evoluţia preţurilor în economie. IDIS „Viitorul”: 210932. face recomandări Guvernului şi organelor administraţiei publice locale pentru adoptarea de măsuri care să faciliteze dezvoltarea pieţei şi a concurenţei ia decizii cu privire la politica şi schemele de acordare a ajutoarelor de stat şi controlează respectarea acestor reguli. inventariază formele de ajutor de stat.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. 4. (в ред. regionale sau locale. sesizări sau notificări. CDN: 274200 106 . promovează schimbul de informaţii şi de experienţă în relaţiile cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale de profil şi cooperează cu autorităţile de concurenţă străine şi comunitare. conform legii nu au dreptul: Федеральный Закон о Конкуренции и Ограничении Монополистической Деятельности на Товарных Рынках.05.2000 N 3-ФЗ) FNFM: 232236. adoptă regulamentul de organizare şi funcţionare.1995 N 83-ФЗ. publicului şi organizaţiilor internaţionale informaţii privind această activitate. face cercetări în sectoarele economice în care evoluţia şi nivelul preţurilor. Prevederile legii cu privire la concurenţă sunt aplicate asupra faptelor şi acţiunilor întreprinse de persoanele fizice şi juridice. care sunt utilizate la adoptarea deciziilor vizavi de orice abatere de la reglementările legislative a concurenţei în vigoare. din proprie iniţiativă. decretele Preşedintelui Rusiei şi Hotărârile Guvernului Federaţiei Ruse. avizează stabilirea preţurilor în situaţiile prevăzute de art. • • • Federaţia Rusă Legislaţia antimonopol a Federaţiei Ruse este constituită din prevederile constituţionale. Această instituţie îşi elaborează. Organele administraţiei publice federale.

fixează mecanismul de transpunere a acestor drepturi şi stabileşte responsabilitatea producătorului. Din aceste considerente nu poate vorba de o schimbare radicală în supravegherea pieţei. iar legislaţia referitoare la măsurile legate de securitate este în general aliniată la acquis. să tergiverseze procedurile stabilite pentru înregistrarea întreprinderilor sau să limiteze întrarea pe piaţă a întreprinderilor noi. pentru produsele cu defecte precum şi cea referitoare la securitatea generală a produselor. producători. după plata impozitelor si a taxelor legale. informaţia despre producător). Legislaţia asupra calităţii şi protecţiei consumatorilor România În Raportul Anual pentru 2003 privind progresele înregistrate de România în cadrul pregătirilor pentru aderarea la C. să intervină în operaţiunile de piaţă.md • • • • • • să emită acte. acţiuni în încetarea practicilor ilicite în materie de protecţie a intereselor consumatorilor. nr. AGROinform: 235698. „Habitat”: 254 23974. Convertibilitate. Legea cu privire la protecţia drepturilor consumatorilor108 reglementează relaţiile dintre consumatori.G. curmarea activităţilor de monopol şi a concurenţei neloiale.187/2000 privind imitaţiile de produse alimentare (Directiva 87/357//CEE). Chişinău.96 N 2-ФЗ). Raportul menţionează necesitatea de a urgenta procesul de transpunere în legislaţia română a unor directive europene referitoare la: creditul pentru consum.G. e-mail: mgodea@contact. conform regimului valutar. determină dreptul consumatorului la minimumul de informaţii referitoare la produsul procurat (calitatea produsului. organul federal pentru standardizare. fără nici un fel de restricţii. următoarele 107 108 Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Investitorii nerezidenţi au dreptul de a transfera in străinătate. ProBusiness Nord: 231 23004. nr. determinând dezavantajarea agenţilor economici. iar nomenclatorul produselor supuse asigurării conformităţii obligatorii nu a fost modificat. mun.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. 87/2000 referitoare la responsabilitatea producătorilor (Directiva 85/375/CEE).G. care ar limita drepturile subiecţilor activităţii de antreprenoriat.01. vânzarea produselor către consumator şi garanţiile asociate acestora şi amendarea actelor legislative. care activează pe acelaşi segment al pieţei. metrologie şi certificare şi structurile teritoriale ale acestora în cazul încălcării drepturilor consumatorilor. care se referă la responsabilitatea producătorilor. cum ar fi: O. se menţionează că România a înregistrat progrese în activităţile de supraveghere a pieţei şi coordonarea activităţilor de control dintre ministere şi autorităţile competente. să acorde facilităţi şi stimulente fiscale preferenţiale. contracte privind proprietatea în regim de indiviziune pe timp limitat. În documentul menţionat este evidenţiată activitatea de informare şi educare a consumatorilor desfăşurată de ANPC107 cu sprijinul mass–media în vederea creşterii gradului de conştientizare a cetăţenilor pe probleme legate de protecţia consumatorilor. CDN: 274200 . Federaţia Rusă Legea cu privire la reglementările tehnice adoptată recent păstrează vechiul sistem de standarde. in condiţiile stabilite de Banca Naţională a României. Actul legislativ respectiv stabileşte prerogativele organului federal antimonopol.46 - . Федеральный Закон nr. Bucureşti nr. regim valutar şi exportul profiturilor România Investitorii pot efectua schimb valutar pe teritoriul României. H. Investitorii au dreptul la conversia in valuta investiţiei a sumelor in lei ce le revin din investiţie si la transferul valutei in ţara de origine. Федерального закона от 09. 83. vânzătorului în cazul încălcării drepturilor consumatorilor. limitarea. România a adoptat o serie de legi care transpun cerinţele acquis-ului. 106/1999 referitoare la contractele negociate in afara spatiilor comerciale (Directiva 85/572/CEE). Organul federal antimonopol are drept obiectiv principal: anticiparea. care pot fi aplicate de organul federal antimonopol. tel: 233948. 2300-1 от 5 декабря 1995 года (в ред.E. obligaţiunile producătorilor şi vânzătorilor de a oferi informaţii organului federal antimonopol sau structurilor teritoriale ale acestuia şi sancţiunile. IDIS „Viitorul”: 210932. discriminând unii agenţii economici în detrimentul altora. nr. O. să introducă interdicţii la vânzarea unor mărfuri dintr-o regiune a Federaţiei Ruse în alta. 2012 MD. şi comercianţi la realizarea mărfurilor (îndeplinirea lucrărilor şi realizarea serviciilor). FNFM: 232236.

în Federaţia Rusă structurile criminale deţineau controlul deplin asupra 40% din totalul întreprinderilor private.gallup. că masurile privind lupta anti-coruptie trebuie sa aibă impact si eforturi sporite.6. instabilitatea din regiunile din sudul ţării şi cazul Yukos. CDN: 274200 .Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. 2003. îndeosebi la nivel înalt. considerat de experţii din Rusia. Astfel numai în prima jumătate a anului 2004. tel: 233948. 110 Sondajele efectuate de Institutul Gallup în anul 2000111 indicau. In decembrie 2002 s-a adoptat Programul Naţional de Prevenire a Corupţiei si Planul Naţional de Acţiune împotriva Corupţiei. Un număr mare de măsuri vizibile au fost lansate in perioada de raportare. care generează mari schimbări în evoluţia economică a ţării. corupţia şi crima organizată în Rusia prejudiciază bugetul de stat al acestei ţări cu circa 15 miliarde USD.7112 109 110 Primele două perioade au avut loc în timpul privatizării şi crizei financiare din 1998. drept barometru pentru investitorii străini survine de la criza bancară înregistrată în primul trimestru a anului curent. subminând eficienţa si legitimitatea instituţiilor statului si dezvoltarea economică. iar numărul urmăririlor penale in domeniul corupţiei rămâne mic.47 - . profitul de la o sucursală a unei societăţi comerciale. veniturile obţinute din vânzarea acţiunilor si părţilor sociale. Explicaţia acestui fenomen. această ţară conform datelor Transparency International era plasată pe locul 87 dintr-un total de 133 state cu un indicator de percepţie al corupţiei egal cu 2. iar sectorul economiei tenebre ajungea până la 40% din Produsul Intern Brut al Rusiei. Chişinău. Guvernul României a adoptat un cadru legal relativ bine dezvoltat de lupta împotriva corupţiei. În anul 2003. ceva mai puţin decât cifra înregistrată pe parcursul întregului an. ProBusiness Nord: 231 23004. http://www. Bucureşti nr. 2012 MD. întreprinderile private. 83. „Habitat”: 254 23974. care sunt deseori neaşteptate pentru autorităţi. sumele obţinute din lichidarea unei societăţi comerciale. Aceasta insă nu reuşeşte să soluţioneze in mod substanţial problema corupţiei la nivel înalt si legătura dintre corupţie si crima organizată. investitorii străini sunt derutaţi de incapacitatea autorităţilor de a proteja proprietatea privată în această ţară într-o perioadă considerată de unii analişti drept a treia redistribuire a proprietăţilor în Rusia modernă109. Corupţia in România continue sa fie răspândita si afectează toate aspectele societăţii. Deşi s-au făcut eforturi semnificative de accelerare a luptei împotriva corupţiei. e-mail: mgodea@contact. România. sumele obţinute cu titlu de despăgubiri ca urmare a unei exproprieri sau a unei măsuri cu efect echivalent. USD. însă este necesar ca accentul să fie pus asupra aplicării acestuia. IDIS „Viitorul”: 210932. că Rusia se clasează printre primele 20 de state cu un nivel înalt al corupţiei. venitul obţinut in cazul unei asociaţii in participaţiune. În 2003 a fost adoptată Legea cu privire la reglementarea şi controlul valutar.com/ 112 IPC reflectă perceperea corupţiei de către analişti şi antreprenori şi poate varia de la 0 până la10. În anul 2000. nu s-a produs o reducere in “nivelele percepute” ale corupţiei. care se axează pe grupurile identificate ca susceptibile de corupţie: judiciarul. dar implementarea politicilor anticoruptie in ansamblu a fost limitată. AGROinform: 235698. conform datelor Transparency International era plasată pe locul 85 dintr-un total de 133 state. 2001” 111 "The Gallup Organization”. Conform publicaţiei ruse "Время Новостей". administraţia publică. 2/3 din numărul întreprinderilor de stat şi aproape 85% din numărul băncilor comerciale. deşi aceasta a fost identificată de autorităţi ca o prioritate. Federaţia Rusă Statistica exportului profiturilor concomitent cu afluxul capitalului constituie pentru Rusia o problemă. cu Indicele Perceperii Corupţiei egal cu 2.md venituri in valută liber convertibilă: • • • • • • dividendul sau beneficiul obţinut de la o societate comercială la care sunt asociaţi sau acţionari. mun. Caracterul răspândit al corupţiei se menţine in societatea romanească. afluxul capitalului a constituit circa 10 mln. numărul mai mare constituind lipsa corupţiei. Vezi “Nations in Transit. Corupţia România În anul 2003. Federaţia Rusă Conform datelor comitetului pentru securitate al Dumei de stat a Federaţiei Ruse. FNFM: 232236. În Raportul Anual al Comisiei Europene privind România pentru anul 2003 se remarcă.

Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

Indicatorul de percepţie a corupţiei joacă rolul de complement la indicatorul plătitorilor de mită (IPM) care concentrează atenţia asupra înclinaţiei întreprinderilor exportatoare dominate de a-şi deschide drumul spre pieţele în curs de dezvoltare prin corupere. IPM 2002 publicat la 14 mai 2002 a relevat răspândirea largă a mituirii din partea firmelor din aşa state, precum ar fi Rusia, China, Taiwan şi Coreea de Sud. Îndeaproape urmate de Italia, Hong -Kong, Malaezia, Japonia, SUA şi Franţa-cu toate că aceste state au semnat Convenţia OECD cu privire la măsurile anticorupţie. Procedurile de înregistrare a firmei noi intrate pe piaţă România Sistemul de înregistrare a firmelor noi în România presupune un regulament unic de înregistrare pentru persoane juridice, independent de forma organizatorico-juridică şi domeniul de activitate a acestora. Cadrul legislativ şi normativ conţine o serie de prevederi, care diminuează formalităţile care sunt parcurse de întreprinderi la întrarea pe piaţă şi sancţiuni drastice pentru funcţionarii oficiului registrului comerţului în cazul birocratizării excesive a procedurilor stabilite. Cu toate acestea statul vecin alături de Republica Belarus, Ucraina şi Uzbechistan a fost menţionat în raportul Băncii Mondiale ca una din ţările în care legislaţia prevede un număr mare de bariere administrative în activitatea de antreprenoriat. 113 Înregistrarea societăţilor comerciale în România se face prin Biroul Unic din cadrul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunale. Cererea de înregistrare împreună cu actele şi documentele prevăzute de reglementările în vigoare se depun de solicitant la Biroul unic, direct sau prin corespondenţă, pe baza acestora declanşându-se procedurile necesare pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comerciantului. Biroul unic are obligaţia ca imediat după primirea dosarului depus de solicitant, care cuprinde cererea de înregistrare şi celelalte acte şi documente prevăzute de reglementările în vigoare, să procedeze la înregistrarea definitivă a acestuia într-un registru deschis în acest scop şi la transmiterea lui fiecărei autorităţi publice implicate în procedura de înregistrare şi autorizare a funcţionării comerciantului. În termen de maximum 20 de zile, de la înregistrarea dosarului primit de la solicitant se eliberează certificatul de înregistrare a comerciantului, care cuprinde atât codul unic de înregistrare, cât şi anexa cu avize, autorizaţii şi, după caz, acorduri necesare funcţionării agentului economic. De la 1 octombrie 2004, procedurile administrative de înmatriculare la Registrul Comerţului si de înregistrare fiscala a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale si a societăţilor comerciale vor fi modificate, iar termenul de eliberare a certificatului de înregistrare a firmelor la Registrul Comerţului va fi redus la 3 zile. Conform art. 4 a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2001 114 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comercianţilor115, activităţile de asistenţă acordate solicitanţilor, la cererea şi pe cheltuiala acestora, se pot desfăşura şi în cadrul camerelor de comerţ şi industrie teritoriale, numai în structuri distincte de Biroul unic, înainte de depunerea cererii de înregistrare şi autorizare. Serviciile de asistenţă prestate de camerele de comerţ şi industrie teritoriale, condiţiile concrete, tarifele şi taxele aferente acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, la propunerea Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti. Activităţile de asistenţă includ, în mod obligatoriu, următoarele servicii prestate la cererea solicitantului: a) obţinerea rezervării firmei şi, după caz, a emblemei comerciantului; b) redactarea actelor constitutive şi a actelor modificatoare ale acestora, darea de dată certă sau, după caz, obţinerea autentificării acestora; c) efectuarea, în numele solicitantului, a vărsămintelor reprezentând aportul în numerar la capitalul social; d) redactarea declaraţiilor pe propria răspundere a fondatorilor, administratorilor, împuterniciţilor sucursalelor şi a cenzorilor că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi darea de dată certă pe declaraţie; e) obţinerea evaluării prin expertiză a bunurilor subscrise ca aport în natură la capitalul social şi
113 114

Vezi: http://media.worldbank.org/ Ordonanţa de Urgenţă nr. 76 din 24 mai 2001 (M. Of. nr. 413 din 14 iunie 2002). 115 Legea nr. 370 din 11 iunie 2002 (M. Of. nr. 406/12 iunie 2002). FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; ProBusiness Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 48 -

Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

obţinerea, după caz, pentru bunurile imobile a: - dovezii intabulării; - certificatului constatator al sarcinilor cu care, eventual, este grevat respectivul bun; f) îndrumare pentru completarea corectă a cererii de înregistrare şi autorizare a comerciantului; g) îndrumare pentru întocmirea documentaţiilor tehnice în vederea obţinerii autorizaţiilor de funcţionare. (3) Biroul unic are obligaţia de a efectua următoarele operaţiuni: a) primirea, verificarea, înregistrarea cererilor de înregistrare şi a actelor doveditoare; b) susţinerea cererii de înregistrare a comerciantului în faţa judecătorului delegat; c) obţinerea înregistrării comerciantului în registrul comerţului; d) obţinerea avizelor, autorizaţiilor şi, după caz, a acordurilor de funcţionare prin reprezentanţii delegaţi ai autorităţilor publice avizatoare; e) eliberarea către comerciant a certificatului de înregistrare şi a anexei la acesta şi, după caz, a celorlalte documente, potrivit reglementărilor în vigoare; f) comunicarea, în scris, către solicitant, a răspunsului motivat în cazul neeliberării unei autorizaţii ori a refuzului înregistrării în registrul comerţului; g) încasarea taxelor şi tarifelor aplicate de instituţiile publice implicate în procedura de înregistrare şi autorizare a funcţionării comercianţilor. Conform aliniatului (1) a art. 11., refuzul nemotivat ori întârzierea eliberării documentelor solicitate constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei." Investitorii beneficiază de asistenţă privind parcurgerea formalităţilor administrative. În conformitate cu art.15 a Legii nr.332 din 29 iunie 2001, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, în colaborare cu Departamentul pentru Relaţia cu Investitorii Străini, asigură coordonarea aplicării uniforme a politicii Guvernului la nivel central şi local în domeniul stimulării şi promovării investiţiilor directe. În vederea realizării acestui obiectiv, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, împreună cu Departamentul pentru Relaţia cu Investitorii Străini: colaborează nemijlocit cu instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale de la nivel central şi local implicate; • coordonează activitatea de promovare pe plan intern şi internaţional a investiţiilor directe în România, asigurând aducerea la îndeplinire a obiectivelor strategiei naţionale în acest domeniu; • acţionează, inclusiv prin consultări cu investitorii români şi străini, cu organizaţiile profesionale, cu patronatele şi cu Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti pentru menţinerea permanentă a unui mediu de afaceri favorabil promovării investiţiilor directe, prin asigurarea armonizării legislative în domeniu, simplificarea procedurilor şi eliminarea barierelor administrative; • informează operativ Guvernul şi pe primul-ministru asupra oricăror sesizări din partea investitorilor privind abateri de la procedurile şi reglementările legale, de la etica profesională, precum şi asupra oricăror alte acte săvârşite voluntar sau din culpă, care afectează mediul de afaceri, iniţierea sau derularea investiţiilor în România; • participă şi reprezintă România la lucrările instituţiilor şi asociaţiilor internaţionale din domeniul promovării investiţiilor directe. Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, în colaborare cu Departamentul pentru Relaţia cu Investitorii Străini, asigură, la cerere, asistenţa tehnică de specialitate investitorilor care se încadrează în prevederile prezentei legi. • Ministerele, celelalte organe ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi toate instituţiile cu competenţe în eliberarea de avize, autorizaţii şi licenţe au obligaţia să asigure rezolvarea operativă a solicitărilor investitorilor legate de începerea şi de desfăşurarea activităţii acestora. Federaţia Rusă Sistemul actual de înregistrare a agenţilor economici în Federaţia Rusă are la bază principiul analogic utilizat în România şi este apreciat ca un sistem în care sunt înregistrate progrese în diminuarea
FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; ProBusiness Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 49 -

Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală
Secretariat: str. Bucureşti nr. 83, mun. Chişinău, 2012 MD, tel: 233948; e-mail: mgodea@contact.md

complexităţii formalităţilor de înregistrare a companiilor noi. Actele legislative, ce reglementează sistemul procedural de întrare a agenţilor economici pe piaţă prevăd preluarea unor obligaţii specifice a antreprenorilor de organele de înregistrare cum ar fi informarea instituţiilor fiscale şi bancare despre înregistrarea noilor firme.116 În Federaţia Rusă, procedurile de înregistrare a firmelor noi intrate pe piaţă presupun un regulament unic de înregistrare pentru persoanele juridice, care are drept bază principiul funcţionării registrului unic de stat. Legea federală cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice reglementează sistemul procedural de întrare, activitate şi de ieşire a firmelor de pe piaţă. Procedura de înregistrare a persoanelor juridice demarează în momentul depunerii cererii de înregistrare şi a actelor prevăzute în Legea nr. 129 din 2001, care pot fi depuse la organul de înregistrare sau expediate prin intermediul serviciilor poştale. Procedurile de ieşire a firmelor de pe piaţă România Procedurile administrative pentru intrarea si ieşirea de pe piaţă au fost simplificate semnificativ prin implementarea unor masuri ca registrul unic si aprobarea tacită (ca rezultat numărul de înregistrări de noi firme a crescut de la 6% in 2001 la 9,4% in 2003)117. Procedurile de ieşire a firmelor de pe piaţă sunt reglementate de Legea privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului118, Legea nr.149 din 11 mai 2004119, precum şi a altor acte normative cu incidenţă asupra acestei proceduri. Prevederile Legii nr.64 din 22 iunie 1995 se aplică pentru următoarelor categorii de persoane, aflate în insolvenţă şi numite debitori: a) comercianţii: 1. societăţile comerciale; 2. cooperativele de consum şi cooperativele meşteşugăreşti, denumite organizaţii cooperatiste, asociaţiile teritoriale ale cooperativelor de consum şi meşteşugăreşti, constituite potrivit Decretului-lege nr. 66/1990 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti, cu modificările ulterioare, respectiv Legii nr. 109/1996 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum şi a cooperaţiei de credit, cu modificările ulterioare, precum şi societăţile cooperative; 3. persoanele fizice, care acţionează individual sau în asociaţii familiale; b) societăţile agricole; c) grupurile de interes economic. Scopul legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă, fie prin reorganizarea activităţii acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui până la stingerea pasivului, fie prin faliment.” Federaţia Rusă În anul 2002 a fost adoptată Legea Insolvabilităţii120, considerată un imperativ pentru economia Rusiei, datorită faptului că mai mult de 30% din cazurile de insolvabilitate, care au avut loc în Rusia au fost considerate ca comandate.121 Acest act legislativ asigură eficienţa şi transparenţa procedurilor de faliment, blochează falimentul premeditat, dar prin prezenţa multiplelor ambiguităţi şi lacune nu asigură mecanisme clare de protecţie a firmelor în cazul absorbţiilor duşmănoase. Această practică frecvent răspândită în economia Rusiei este considerată în mediul investitorilor ca un flagel care inhibă din start procesul logic de transfer a capitalului şi a proprietăţilor de la întreprinderile neeficiente la cele competitive şi care are un impact nefavorabil asupra climatului de afaceri în această ţară.
116

Федеральный закон от 08.08.2001 № 129-ФЗ „О государственной регистрации юридических лиц”, Кодекс РСФСР об административных правонарушениях” 117 Raportul Anual al Comisiei Europene privind România pentru anul 2003, publicat la 5 noiembrie 2003 118 Legea nr.64 din 22 iunie 1995 (M. Of. nr. 608/13 decembrie 1999) 119 Legea nr.149 din 11 mai 2004 (M. Of. nr. 424/12 mai 2004) 120 Федеральный закон от 26 октября 2002 года №127-ФЗ «О несостоятельности (банкротстве)» 121 http://www.garweb.ru/project/vas/news/smi/02/03/20020322/1822728.htm FNFM: 232236; AGROinform: 235698; IDIS „Viitorul”: 210932; „Habitat”: 254 23974; ProBusiness Nord: 231 23004; CDN: 274200

- 50 -

România ocupă poziţia 51. AGROinform: 235698. 127 Федеральная миграционная служба 128 Adoptată prin Decretul Preşedintelui Federaţiei Ruse nr.238/2002 (M. Conform prevederilor codului menţionat şi a legilor speciale 126. apatrizii. Codul Fiscal. angajaţii instituţiilor internaţionale şi a persoanelor juridice străine. c) cel puţin 30 de salariaţi. Actele legislative menţionate reglementează setul normelor de bază referitoare la contractul de muncă. mun. nr. apărarea intereselor profesionale. Persoanele disponibilizate prin concedieri colective125 beneficiază de compensaţii prevăzute de lege şi de contractele colective de muncă aplicabile. Ansamblul de activităţi instituţionalizate. care sunt angajaţi de întreprinderile cu capital străin. de Legea nr. care vizează protecţia muncii este asigurat printr-un sistem unitar de măsuri si reguli aplicabile tuturor participanţilor la procesul de muncă prevăzut de Codul Muncii122. dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi cel puţin 300 de salariaţi. Of. precum şi a locului de muncă sunt incluse în dispoziţiile constituţionale din art. Dispoziţiile Codului Muncii reglementează relaţiile de muncă în care sunt încadrate persoanele străine. instituţiile suspendării şi nulităţii contractului de muncă. 68 din Codul Muncii este definită ca concedierea. 90 din 12 iulie 1996 (M. adoptată la Strasbourg şi ratificate de România. interzicerea muncii forţate. întrat în vigoare la 1noiembrie 2002.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. măsurile de protecţie a personalului întreprinderilor şi limitele amenzilor contravenţionale pentru încălcarea legislaţiei muncii. 2146 din 16 noiembrie 1993 . economice şi sociale. La elaborarea şi adoptarea Codului Muncii sa ţinut cont de prevederile convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii. 83. a unui număr de: a) cel puţin 5 salariaţi. care atestă că legislaţia românească e superioara celei germane sau italiene. precum şi de Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 (M. suspendarea contractului de muncă. valabilitatea permisiunii poate fi prelungită pe un termen de un an. 47/29 ianuarie 2001) 124 H. Of. Nr. Chişinău. clauzele contractuale specifice economiei de piaţă. sau cu participarea acestora. 204/26 martie 2002) 125 Concedierea (licenţierea) colectivă e o noţiune preluată din dreptul francez şi conform art. Codul cu privire la contravenţiile administrative (întrat în vigoare la 1 iulie 2002). 2012 MD. 65 alin. protecţia socială. organizaţiile fondate de ei. dar mai puţin de 300 de salariaţi. astfel sistemul juridic unitar de drept al muncii a fost armonizat cu acquis-ul comunitar în domeniu. alegerea profesiei. e-mail: mgodea@contact. Legislaţia muncii din statul vecin prevede o serie de reglementări şi garanţii pentru persoanele disponibilizate. dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi mai mult de 20 de salariaţi şi mai puţin de 100 de salariaţi.md Legislaţia muncii România Potrivit ultimului raport al Institutului Fraser din Canada la capitolul legislaţie in domeniul forţei de muncă.124 Actele legislative şi normative în cauză reglementează ansamblul normelor de bază privitoare la contractul individual de muncă. IDIS „Viitorul”: 210932. CDN: 274200 . meseriei sau a ocupaţiei. Of. La cererea angajatorilor. Legea protecţiei muncii123 şi Hotărârea Guvernului pentru majorarea limitelor amenzilor contravenţionale prevăzute de Legea protecţiei muncii nr. tel: 233948. dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi cel puţin 100 de salariaţi. ProBusiness Nord: 231 23004. Permisiunile respective sunt eliberate în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului cu privire la angajarea şi folosirea în Federaţia Rusă a forţei de muncă străină128 şi sunt valabile pe o perioadă de un an. 41. 42 şi 43. 126 Федеральный Закон "О правовом положении иностранных граждан в Российской Федерации". 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă. într-o perioadă de 30 de zile calendaristice. Permisiunea. 122 123 Legea nr. nr. FNFM: 232236. Of. Federaţia Rusă Sistemul unitar de măsuri si reguli aplicabile tuturor participanţilor la procesul de muncă este asigurat de Codul Muncii al Federaţiei Ruse (întrat în vigoare la 1 februarie 2002). care acordă dreptul la muncă nu este obligatorie pentru specialiştii cu o calificare înaltă. documentele interne. republicată. a dispoziţiilor Cartei Sociale Europene revizuită. Dreptul la muncă. 72 de 5 februarie 2003) Legea Nr. dispusă din unul sau mai multe motive dintre cele prevăzute la art. 90/1996. b) cel puţin 10 % din salariaţi. republicat M. nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii. „Habitat”: 254 23974. măsurile de protecţie a persoanelor încadrate în muncă şi limitele amenzilor contravenţionale pentru încălcarea legislaţiei muncii. care acordă dreptul la muncă în această ţară.G. angajatorii obţin permisiunile corespunzătoare eliberate de serviciul federal de migraţiune127. Bucureşti nr. (1). salarizarea personalului. la angajarea personalului străin. 157/23 iulie 1996.51 - . concomitent cu suportul realizat de agenţiile pentru ocupare şi formare profesională. nr. disponibilizarea personalului.

deosebit de importante pentru funcţionarea unei economii de piaţă.094 milioane USD.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. Cea mai recentă Strategie de ţară pentru România a fost aprobata la 25 noiembrie 2003 şi se referă la perioada 2004-2006. România deţine 10 552 voturi. În cadrul FMI. din care s-au tras 6. tel: 233948. IDIS „Viitorul”: 210932.60 milioane USD. Ministrul Finanţelor Publice este Guvernator pentru România. banca a inclus România în grupul ţărilor participante la iniţiativa cunoscută sub denumirea A Comprehensive Development Framework . în sumă de 167.274 milioane USD. iar Guvernatorul Băncii Naţionale este Guvernator Supleant.48% din cota totală. 13% investiţii. Circa 25% din sumele nete angajate sprijină reformele structurale din sectoarele financiar şi industrial.un instrument foarte eficient atât pentru BIRD. instrument care oferă o perspectivă strategică a eficienţei portofoliului. Ucraina. respectiv 1 787 milioane Euro (64%). Începând cu 2001. Georgia şi Armenia. făcând parte dintre membrii fondatori ai acestei instituţii. e-mail: mgodea@contact. concurând cu Polonia pentru locul doi). Activitatea Băncii Mondiale în România a fost reluată în anul 1991. iar valoarea subscripţiei vărsate este de 30. „Habitat”: 254 23974. România a ratificat Acordul de Înfiinţare a BERD în anul 1990. fără aprobarea şi consultarea FMI129 România a devenit membră BIRD în 1972. al doilea Împrumut pentru Ajustarea Structurală în Sectorul Privat (PSAL II). În prezent se necesită continuarea screning-ului legislaţiei in domeniul serviciilor non-financiare si alinierea legislaţiei in domeniul protecţiei datelor la acquis. România a semnat cu BIRD.5 mil. Georgia. Croaţia. Israel.11. iar 3% garanţii. Conform Strategiei Băncii Mondiale privind Asistenţa Acordată României în perioada 2002-2004 (CAS). De asemenea. CDN: 274200 . România a acceptat obligaţiile prevăzute în Articolul VIII al Statutului FMI. care în prezent este de 1030.md Instituţiile financiare România Legislaţia in sectorul bancar a continuat sa se alinieze constant la legislaţia UE. Capitalul subscris şi vărsat de România are valoarea de 96 mil. USD. Până în prezent. reprezentând 38 de proiecte din care: 20 proiecte sunt în derulare (cu o valoare de 1 213 milioane USD şi trageri totalizând 520.(CDF). România face parte din grupa de ţări (constituenţa) care include: Olanda. La cererea autorităţilor române. cu o valoare totală de 300 mil. AGROinform: 235698. Bucureşti nr. Bosnia Herţegovina. cu o cotă de participare. Armenia.2 308. Chişinău. progrese limitate fiind înregistrate numai in sectorul asigurărilor. 129 Comunicat FMI: "Romania Accepts Article VIII Obligations" FNFM: 232236. Moldova. au fost acordate 10 granturi în valoare de 26. Bulgaria.euro. volumul total al finanţării era de cca.89 milioane USD). Prima tranşă a fost eliberată la 15 octombrie 2002. 2012 MD. ProBusiness Nord: 231 23004. acest tip de document este revizuibil din doi in doi ani. la 12 septembrie 2002. mun. menţionându-se totuşi că sunt necesare unele măsuri şi eforturi in domeniul consolidării sistemelor de plata si controlului spălării banilor. cât şi pentru Guvern.5 mil. Dintre acestea 21 proiecte se referă la sectorul public. BIRD a acordat României împrumuturi în sumă de 3 759.899 milioane Euro. acordată printr-un număr de peste 110 proiecte semnate. Din 1991 până la sfârşitul anului 2003.280/28.52 - . reprezentând 0. România beneficiază de fondurile prevăzute în scenariul de asistenţa maximă.2 milioane DST sau 0. Macedonia. Consiliul Guvernatorilor Băncii este alcătuit din reprezentanţi ai tuturor statelor membre. la 25 martie 1998. Capacitatea administrativa a Băncii Naţionale a României este apreciată în Rapoartele de ţară ca bună. România se situează pe locul al treilea în rândul ţărilor de operare din punct de vedere al volumului finanţării (după Federaţia Rusă. „În prezent. Moldova. se desfăşoară anual Joint Portofolio Review (JPR) . În prezent România deţine 4011 acţiuni din capitalul Băncii.USD. acceptând Rezoluţia Consiliului Guvernatorilor nr. iar 89 proiecte se referă la sectorul privat.1972 care stabileşte termenii şi condiţiile de aderare. Structura portofoliului relevă faptul că 84% din totalul finanţării reprezintă împrumuturi.USD. 83. România este membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) din anul 1972.49% din total. adică 542 milioane Euro (36%). Prin aceasta. România se angajează să nu recurgă la introducerea de restricţii cu privire la efectuarea plăţilor şi transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente şi de a nu participa la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple. Cipru. Constituenţa din care face parte România include Ucraina.

• 130 131 Banca Naţională a României Агентство по реструктуризации кредитных организаций (АРКО) 132 Межведомственный координационный комитет содействия развитию банковского дела в России (МКК) 133 Legea nr. După 1990.68 mil.5%. Bucureşti nr.53 - . turism. cu participarea obligatorie a băncilor. iniţierea unor noi investiţii prin intermediul utilizării dividendelor obţinute din investiţiile realizate anterior în valută liber convertibilă. din capitalul social al Băncii. Investiţiile directe presupun participarea la constituirea sau extinderea unei întreprinderi. BNR deţine 8000 de acţiuni din capitalul Băncii. e-mail: mgodea@contact. se subînţelege o persoană fizică sau juridică. infrastructură şi construcţii.5 ori în raport cu perioada. manufacturier. 483/16 decembrie 1998) FNFM: 232236. in monedă naţională sau in valută convertibilă. Depozitele bancare ale populaţiei.133 Investiţiile de portofoliu presupun dobândirea de valori mobiliare pe pieţele de capital organizate si reglementate.”130 Federaţia Rusă După anul 1998. nr. care presupune crearea unui sistem unic de asigurare a depunerilor. iar volumul creditelor acordate sectorului real al economiei şi populaţiei a crescut până la 19% din produsul intern brut. Banca Centrală a Federaţiei Ruse a promovat o politică de restructurare a sistemului bancar. numărându-se printre cele 55 bănci centrale membre. transporturi. dobândirea de parţi sociale sau de acţiuni ale unei societăţi comerciale (cu excepţia investiţiilor de portofoliu). precum şi întreprinderile mici şi mijlocii.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. sectoarele economice finanţate pe bază de proiecte sunt: financiar. O mare însemnătate pentru înlăturarea consecinţelor crizei financiare a constituit înfiinţarea agenţiei pentru restructurarea organizaţiilor creditare131 şi a comitetului interdepartamental pentru dezvoltarea sistemului bancar în Rusia132. direcţionată spre îmbunătăţirea activităţii băncilor comerciale şi majorarea lichidităţii acestora. înfiinţarea sau extinderea unei sucursale sau filiale de câtre o societate comercială străina. Chişinău. ce provine din tranzacţiile comerciale externe şi care este obţinut prin comercializarea pe piaţa românească a produselor importate legal. Învestitorii străini România Regimul investiţiilor in România este identic pentru cetăţenii români. România a semnat Acordul de înfiinţare a BCDMN la 30 decembrie 1994 şi a subscris 13. datorită restabilirii credibilităţii sistemului bancar au crescut de 1. energie. cerinţă ce corespunde totalmente practicii internaţionale. pentru care primeşte anual dividende. BRI a acordat Băncii Naţionale a României asistenţă tehnică pentru consolidarea funcţiilor de bancă centrală. cu domiciliul sau cu sediul permanent in România ori in străinătate. ProBusiness Nord: 231 23004. La finele anului 2003 s-au înregistrat angajamente faţă de România în valoare totală de 70. in România. prin aport in natură de bunuri imobile sau bunuri mobile. care a anticipat criza financiară din Federaţia Rusă.md Banca Naţională a României a devenit membră a Băncii Reglementelor Internaţionale încă din anul înfiinţării (1930). IDIS „Viitorul”: 210932. „Habitat”: 254 23974. 2012 MD. mun. 83. CDN: 274200 . Prin investitor. Ele pot fi efectuate prin aport financiar. telecomunicaţii.USD Conform Strategiei de ţară pentru România (perioada 2002-2004). La finele anului 2003. ponderea activelor bancare a constituit circa 40% din PIB. Investiţiile străine pot fi realizate prin: • Aportul în valută convertibilă sau în natură a investitorului străin la formarea sau majorarea capitalului social a unei persoane juridice din România. adică 135 milioane DST. an în care a fost înregistrată criza financiară din Rusia. În acest sens este acceptat şi aportul în valuta naţională. Majorarea capitalului social al investiţiei efectuate. din diferenţa favorabilă a preţului de vânzare. tel: 233948. din dobânzi. care investeşte in această ţară prin intermediul unei investiţii directe sau a unei investiţii de portofoliu.241 din 14 decembrie 1998 (M. prin orice mod legal de finanţare. băncile insolvabile au fost impuse să părăsească piaţa serviciilor bancare. corporale si necorporale sau prin participarea la creşterea activelor unei întreprinderi. Of. persoanele străine si apatrizi. rezidentă sau nerezidentă. AGROinform: 235698. În conformitate cu prevederile legislaţiei. in scopul obţinerii de câştiguri din dividende. În această perioadă a fost adoptată Legea cu privire la asigurarea depunerilor băneşti de către persoanele fizice în băncile Federaţiei Ruse.

acordarea dreptului la loturi funciare. Federaţia Rusă În Federaţia Rusă. ввозимых иностранными инвесторами в качестве вклада в уставный (складочный) капитал предприятий с иностранными инвестициями" 135 Conform Convenţiei de la Kyoto cu privire la armonizarea procedurilor vamale din 1973. condiţionarea. participarea investitorilor străini la privatizare. imobile şi alte proprietăţi imobiliare. e-mail: mgodea@contact.96134 conţin o serie de prevederi. Codul vamal şi Hotărârea Guvernului nr. CDN: 274200 . normative adoptate la nivel federal şi regional. Investitorii au posibilitatea de a participa la managementul şi administrarea investiţiei conform statutului societăţii şi au dreptul să angajeze personal din afara ţării în conformitate cu prevederile legale în vigoare. resurse naturale. dreptul investitorilor de a procura hârtii de valoare.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. legislaţia ce reglementează activitatea investiţională include o serie de acte legislative. transporturi si expediţii interne si internaţionale. soluţionarea litigiilor. Conform art.07. fabricarea. interzicerea exproprierii forţate. vânzarea-cumpărarea. a acţiunilor emise de societăţile comerciale de pe pieţele de capital. repararea. cît şi străini. 136 Legea nr. 83. expertizarea. reglementările de bază a activităţii investiţionale sunt stipulate în Codul Civil. Chişinău. tel: 233948. mun. marcarea. sortarea. În conformitate cu prevederile legislaţiei Federaţiei Ruse. care prevăd crearea unui regim preferenţial pentru întreprinderile cu capital străin prin oferirea mai multor facilităţi şi stimulente fiscale. spaţiilor de depozitare si a spaţiilor neamenajate destinate construirii de obiective economice si hoteliere. organizarea de expoziţii. AGROinform: 235698. „Habitat”: 254 23974. 182/30 iulie 1992) FNFM: 232236. Cadrul legislativ actual oferă garanţii investitorilor. La nivel federal. zona economică liberă este o parte din teritoriul unui stat unde mărfurile sunt privite ca bunuri. persoana juridica rezidentă sau nerezidentă. Dreptul la posesie şi folosinţă asupra proprietăţii private sunt garantate de stat. ambalarea. Legea cu privire la activitatea investiţională şi o serie de acte normative. dezmembrarea mărfurilor. 2012 MD. condiţii şi regimuri stabile pentru investitorii implicaţi în realizarea proiectelor investiţionale.md Întrarea în posesie legală a părţilor sociale deţinute de Stat la societăţile comerciale. controlul calitativ si cantitativ al mărfurilor. Legislaţia Rusiei prevede protejarea investiţiilor şi oferă următoarele garanţii pentru investitorii străini: • • • • • • • • • • posibilitatea alegerii libere a modalităţii de realizare a investiţiei pe teritoriul Federaţiei Ruse. ProBusiness Nord: 231 23004. regimul investiţiilor este mare măsură identic pentru persoanele străine şi cetăţenii Federaţiei Ruse. prelucrarea. Garanţiile oferite investitorilor străini se încadrează în blocul comun de asigurări.54 - . IDIS „Viitorul”: 210932. plasate cu statut de investiţii străine. închirierea sau concesionarea clădirilor. datorită tratamentului identic aplicat faţă de toate grupele de investitori. posibilitatea investitorului de a transfera drepturile şi obligaţiunile ce-i revin altor persoane. măsurarea. operaţiuni de bursă si financiar-bancare. nr. 10 a legii menţionate in zonele libere pot fi efectuate următoarele activităţi: manipularea. Bucureşti nr. navlosirea. licitarea. utilizarea veniturilor şi profiturilor ( inclusiv transferul liber peste hotare). care vizează atât investitorii locali. • Zonele economice libere135 România Regimul zonelor libere este reglementat prin Legea privind regimul zonelor libere136. 84 din 21 iulie 1992 (M.883 din 23. testarea. agenturarea si 134 Постановление Правительства РФ "О льготах по уплате ввозной таможенной пошлины и НДС в отношении товаров. Of. poate dobândi orice drepturi reale asupra bunurilor mobile si imobile. a activelor din patrimoniul societăţilor comerciale şi a părţilor sociale deţinute de persoane fizice sau juridice romane la alte societăţi comerciale. asamblarea. aflate în afara teritoriului vamal şi sunt exceptate de la controlul vamal şi de la plata drepturilor de import. Legea cu privire la investiţiile străine în Federaţia Rusă. Efectuarea investiţiilor este protejată prin lege de orice măsură cu caracter discriminatoriu. Orice investitor. introducerea şi scoaterea liberă de pe teritoriul Rusiei a patrimoniului şi a informaţiei. depozitarea.

până la data de 1 iulie 2002 au realizat investiţii în zona liberă. romane sau străine. 2012 MD. CDN: 274200 . Chişinău. pe parcursul unui an calendaristic. IDIS „Viitorul”: 210932. 10 pot fi realizate de persoane fizice si persoane juridice. Назрань)”. FNFM: 232236. fără întocmirea de formalităţi vamale. care funcţionează in zona liberă sunt scutite de plata taxelor vamale. 144 a Codului Fiscal sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată următoarele operaţiuni desfăşurate într-o zonă liberă sau într-un port liber: • introducerea de bunuri străine într-o zonă liberă sau port liber. Prevederile acestor legi sunt aplicate numai pe teritoriul delimitat al regiunilor menţionate şi nu au putere juridică în exteriorul lor.A. mun. bunurile fiind în aceeaşi stare ca în momentul introducerii lor în zona liberă sau portul liber. numai pe baza licenţelor eliberate de administraţia zonei libere.137 Federaţia Rusă Rusia nu dispune de o lege organică adoptată la nivel naţional. ФЗ “Об особой экономической зоне в Калининградской области”.md aprovizionarea navelor si altor mijloace de transport. a materialelor si accesoriilor româneşti folosite pentru fabricarea acestor bunuri. 138 ФЗ “О центре международного бизнеса в Ингушетии (г. în valoare de cel puţin 1. beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit. în afara ţării. • scoaterea de bunuri străine din zona liberă sau portul liber. Societăţile comerciale rezidente beneficiază de scutiri la plata taxelor vamale la bunurile româneşti utilizate pentru construcţii. Bucureşti nr. şi care. fără întocmirea de declaraţii vamale de export. direct din străinătate. reparaţii. care ar sta la originea elaborării unor politici de stat în dezvoltarea zonelor economice libere. Firmele. ФЗ “Об особой экономической зоне в Магаданской области”. • operaţiunile comerciale de vânzare-cumpărare a mărfurilor străine între diverşi operatori din zona liberă sau portul liber sau între aceştia şi alte persoane din afara zonei libere sau a portului liber. întreţinerea obiectivelor din zonele libere. accesoriile si alte bunuri care sunt introduse in teritoriul vamal al României cu îndeplinirea formalităţilor de export se aplică TVA la cota zero. care activează în baza licenţelor eliberate de administraţia zonei libere beneficiază de aplicarea cotei de 5% pentru impozitul pe profit in comparaţie cu 25%. în continuare. care reglementează activitatea zonelor economice libere în câteva regiuni concrete ale Rusiei138. Importurile de mărfuri efectuate de firmele. în vederea simplei depozitări.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str.000. până la data de 30 iunie 2007. cota prevăzută pentru teritoriul vamal. iar pentru materialele. Terenurile si construcţiile din zonele libere pot fi concesionate sau închiriate persoanelor fizice si juridice. în proporţie de mai mult de 25% din acţiuni.000 dolari S. e-mail: mgodea@contact. În Federaţia Rusă sunt în vigoare o serie de acte legislative federale. În zonele economice libere sunt prevăzute o serie de facilităţi. ProBusiness Nord: 231 23004. în active corporale amortizabile utilizate în industria prelucrătoare. 83. prestări de servicii si alte activităţi specifice zonelor libere.55 - . AGROinform: 235698. române sau străine.U. „Habitat”: 254 23974. Contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea în zona liberă pe bază de licenţă. Termenul de concesionare poate fi de maximum 50 de ani si se stabileşte in funcţie de valoarea investiţiei sau de specificul activităţii. Această dispoziţie nu se mai aplică în situaţia în care survin modificări în structura acţionariatului contribuabilului. Activităţile prevăzute la art. Conform prevederilor art. tel: 233948. 137 Modificarea de acţionariat în cazul societăţilor cotate se consideră a fi o modificare a acţionariatului.

mun. care reglementează domenii similare ar trebui să coincidă perfect sau să se facă trimitere la actul de bază care defineşte un element sau o relaţie. Toate fondurile extrabugetare şi speciale ale organelor de stat trebuie să fie transformate în fonduri bugetare ordinare. AGROinform: 235698.2003. 2012 MD. În situaţia ideală costurile de înregistrare ar trebui să fie zero. În prezent Camera Înregistrărilor de Stat limitează la 5 numărul genurilor de activitate pe care o companie le poate include în statutul său. . Costurile (18. când acestea ar fi trebuit să furnizeze gratis sau la o plată simbolică servicii oricărui agent. Deşi barierele administrative de intrare pe piaţă şi procedurile birocratice legate de înregistrarea unei afaceri în Moldova nu sunt simţitor mai mari decât în alte ţări în tranziţie (în ţări ca Ungaria şi România durează mai mult şi costă mai mult să înregistrezi o afacere decât în Moldova). Capitalul social minimal necesar pentru înregistrarea unei afaceri în Moldova este mai mic decât media regională şi cea pe OCDE şi aceasta trebuie considerată ca o practică pozitivă care contrabalansează celelalte dezavantaje comparative ale Moldovei. De asemenea. necesită a fi înlăturate suprapunerile de competenţe a organelor de stat. e necesar să se prevadă în mod expres în legislaţie. va fi dezrădăcinată orice posibilitate pentru constituirea de către organele de stat a structurilor care prestează servicii publice contra plată. Jobs and FIrms in Moldova”. FNFM: 232236. după cum este în cazul băncilor comerciale care prestează credite pe termen lung. acestea sunt foarte înalte comparativ cu ţările în care se înregistrează o activitate intensă de investiţii şi de creare a locurilor noi de muncă140. Recomandări practice a. Cercetările recente arată că timpul mediu cheltuit de managerii întreprinderilor pentru a face faţă tuturor obligaţiilor normative a crescut de la 17% în 2003 la 18. Jan Rutcowski. e-mail: mgodea@contact. Irlanda) există doar 3 proceduri pentru înregistrare.56 - . În cadrul sistemului regulatoriu de stat este necesară separarea funcţiilor de formulare a politicilor şi de implementare a politicilor. obţinerea permiselor de la inspectorate) care durează alte 15 zile pe lângă înregistrare. În pofida progreselor înregistrate de Moldova pe parcursul ultimilor ani în ceea ce priveşte crearea unui mediu legal favorabil investiţiilor. De exemplu în Lituania sunt necesare doar 5 proceduri pentru a înregistra afacerea. care sunt condiţiile în care organele de stat abilitate cu 139 140 „Costs of Doing Business”.2%) şi de două ori mai mari decât în ţările OCDE. deoarece mitele mari pe care trebuie să le plătească viitorii oameni de afaceri pentru înregistrarea firmei sunt cu totul descurajatoare. pentru a deveni publice şi transparente. obţinerea certificatului de plătitor TVA. trebuie de înlăturat toate posibilităţile pentru corupţie. Chişinău. înscriindu-se între media pe OCDE (25) şi cea regională (40). „Unemployment. de reducere a tarifelor (instituţiile de stat trebuie să presteze servicii tarifate la nivelul costurilor de producţie) şi a duratei de înregistrare. leasingul ar trebui să fie recunoscută ca activitate de creditare pe termen lung. De asemenea. adică în arealul geografic unde se înregistrează cea mai intensă activitate de afaceri este şi mai dificilă139. Înlăturarea deficienţelor legislative Sistemul legal al Republicii Moldova în partea în care reglementează activitatea de investiţii necesită să fie revăzut pentru al simplifica şi pentru a înlătura elementele redundante. cum este în Danemarca. În al doilea rând. numeroasele bariere administrative şi tehnice continuă să creeze costuri adiţionale în procesul de intrare a firmelor noi pe piaţă. IDIS „Viitorul”: 210932. aceasta este o practică ilegală deoarece nici un act legislativ nu limitează numărul genurilor de activitate care pot fi incluse în documentele de înregistrare. Definiţiile utilizate în actele legislative. Este necesară liberalizarea completă a regimului de creditare. De asemenea. ProEra Grup. iar în ţări europene cu şomaj redus (Danemarca. CDN: 274200 .md Capitolul III. Este necesară simplificarea procedurilor de post-înregistrare (înregistrarea la inspectoratul fiscal.6% din venitul per capita) sunt mai mari decât media regională (16. Dar acesta este încă mare comparativ cu ţările UE în care şomajul este cel mai mic. Guvernul trebuie să simplifice în continuare legislaţia care reglementează procedurile de înregistrare de stat şi licenţiere. Trebuie să fie publicate anual bugetele instituţiilor de stat specializate de control. iar companiile de leasing ar trebui să fie eliberate de impozitul pe venit pe un termen de 5 ani.8% în 2004. precum şi cea de control faţă de cea de evaluare a conformităţii. Există credem suficiente rezerve pentru reducerea numărului de proceduri (prin introducerea practicii unui singur ghişeu). De fapt. tel: 233948. Bucureşti nr. În primul rând trebuie de oferit agenţilor economici posibilitatea de contractare a creditelor bancare în valută străină. 2004. 83.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. în primul rând cele ale inspectoratului fiscal şi ale Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei. În acest fel. Situaţia în Chişinău. ProBusiness Nord: 231 23004. „Habitat”: 254 23974.

83. credem că este necesară elaborarea şi aprobarea de către Parlament a unei legi care ar unifica toate procedurile de control. În cadrul regulatoriu una dintre cele mai dificile proceduri este obţinerea permiselor de construcţie. Procedurile de expertiză şi evaluare a conformităţii trebuie să fie deetatizate şi demonopolizate în domeniile în care aceasta nu va aduce prejudiciu intereselor naţionale.168 din 18/02/2003. după cuvintele „Pagubele pricinuite contribuabilului ca urmare a îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor de către organul fiscal şi persoanele cu funcţii de răspundere ale acestuia” trebuie de completat cu cuvintele „. cele mai multe interpretări ale Codului Fiscal sunt aduse de Ministerul Finanţelor şi de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Bucureşti nr. importante sume de bani vor fi atrase în sistemul bancar şi transformate în credite investiţionale. interpretările lor nu sunt publicate în Monitorul Oficial. e-mail: mgodea@contact. ProBusiness Nord: 231 23004. vărsămintele în fondurile de pensii nu ar trebui să constituie facilităţi impozabile. Obţinerea acestor permise este costisitoare şi poate dura până la un an. În particular. organe care nu au adoptat Codul Fiscal. IDIS „Viitorul”: 210932. Guvernul Republicii Moldova a făcut în ultimii ani câteva tentative de simplificare a sistemului de control de stat şi de ridicare a eficienţei în activitatea organelor de control. FNFM: 232236.57 - . Venitul din dobânda plătită pentru depozitele bancare necesită să fie eliminat din categoria surselor de venit impozabil (articolul 18. Este necesară şi posibilă simplificarea continuă a sistemului de taxe locale. articolul 11. care spori responsabilitatea inspectorilor fiscali pentru acţiunile sale. Trebuie simplificată procedura de autorizare şi licenţiere.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. mun. „Habitat”: 254 23974. departamente şi inspectorate trebuie să respecte integral prevederile articolului 3. ci în revista Contabilitate şi Audit (de multe ori în limba rusă şi nu în română) sau sunt afişate pe panourile cu anunţuri din sediile instituţiilor respective. CDN: 274200 . Orice interpretare (explicare) urmează a fi publicată în mod oficial (adică în Monitorul Oficial). Actele normative adoptate de Guvern şi administraţiile locale. Numai independenţa reală a acestor agenţii în faţa guvernului ar asigura un câmp vast pentru manifestarea liberei concurenţe între operatorii pe pieţele de telecomunicaţii şi energetică şi ar împiedica propagarea unor interese corupte în detrimentul eficienţei economice. până în prezent Nomenclatorul nu a fost elaborat. Chişinău. Este raţională reducerea continuă a cotelor TVA şi egalarea acestor cote. Aceasta conduce la faptul că multe vânzări nu sunt înregistrate. Au fost elaborate câteva hotărâri de guvern141. Pe lângă actele guvernului.395 din 01/04/2003 şi Hotărârea „Privind perfecţionarea sistemului de control de stat specializat” nr. ministere.md funcţii de control au dreptul să constituie structuri adiţionale de control. Interpretarea (explicarea) prevederilor Codului Fiscal şi a altor acte normative adoptate în conformitate cu acesta este de competenţa autorităţii care le-a adoptat dacă actul respectiv nu prevede altfel. Lipsa informaţiilor despre noile acte legislative este cauza multor probleme cu care se confruntă mai ales 141 Printre acestea se numără Hotărârea „Cu privire la coordonarea activităţii de supraveghere şi control” nr. În acest fel. dar din câte cunoaştem din surse neoficiale.1475 din 10/12/2003. (2). punct 2 al Codului Fiscal şi anume să nu contravină prevederilor acestui Cod şi să nu depăşească limitele stipulate de acesta. tel: 233948.inclusiv profitul ratat. Hotărârea „Privind reglementarea controalelor” nr. ar trece în revistă toate organele de control de stat şi principiile care vor sta la baza prestării de către acestea a serviciilor comerciale. În realitate. Administrarea fiscală trebuie simplificată în continuare. Spre exemplu. Dar implementarea practică a hotărârilor de guvern avansează foarte lent. iar corupţia este omniprezentă. De asemenea. Actuala rată a TVA este mai mare decât în alte ţări europene. mai ales în ceea ce priveşte evidenţa TVA. hotărârea „Cu privire la serviciile cu plată prestate de către autorităţile administraţiei publice centrale şi organele cu funcţii de control” nr. Guvernul ar trebui să se abţină de la practicile de influenţare a activităţii agenţiilor regulatorii independente (în primul rând ANRE şi ANARTI). Trebuie de rezolvat alte două probleme importante în legătură cu TVA: rambursarea TVA de la export în cazul când achitarea se face mai târziu (credit de consum) şi rambursarea TVA în cazul achitărilor în numerar (procurarea materiei prime agricole de la gospodăriile ţărăneşti). nu lunar. rapoartele de TVA să fie prezentate trimestrial. Guvernul obligase Departamentul Standardizare şi Metrologie să elaboreze şi să prezinte spre aprobare până la 26 august 2004 noul „Nomenclator al mărfurilor şi serviciilor supuse certificării obligatorii”. Legislaţia care reglementează aceste domeniu a devenit mai complicată pe parcursul ultimilor trei ani. AGROinform: 235698. deoarece în acest fel va fi stimulat procesul de constituire a investitorilor instituţionali prin încurajarea apariţiei fondurilor private de pensii.862 din 26/07/2004. punct g). Este necesară operarea unor amendamente la legislaţia în vigoare. Spre exemplu. În acelaşi scop. în Codul Fiscal. trebuie de renunţat la impozitarea dobânzii la creditele acordate pentru procurarea de echipamente pe termen lung (mai mult de 5 ani).”. 2012 MD. Pe lângă aceasta.

Guvernul central şi administraţia publică locală ar trebui să elaboreze proceduri detaliate pentru consultarea agenţilor economici vizaţi de proiectele de acte legislative şi regulatorii. Foarte mulţi agenţi economici care activează în alte localităţi decât capitala şi care nu au acces la serviciile de consultanţă nici nu ştiu că au dreptul la facilităţi fiscale în conformitate cu articolul 49 a Codului Fiscal sau că au dreptul de a solicita organelor fiscale amânarea sau eşalonarea impozitelor (articolul 8). creditori etc.md reprezentanţii businessului mic din Republica Moldova. e-mail: mgodea@contact. IDIS „Viitorul”: 210932. Cu alte cuvinte. condiţiile de muncă. care ar corespunde capacităţilor şi mandatelor pe care le au. Scopul acestui dialog ar fi cel de diseminare. Demult se impune crearea Unităţii de Monitorizare a Impactului Cadrului Regulatoriu (UMICAR). Trebuie de ţinut cont de faptul că firmele internaţionale nu vor fi deosebit de interesate de a investi în Moldova. 1. ţară în care interesele guvernării şi cele ale cercurilor de afaceri adeseori sunt contradictorii şi încă nu s-a cristalizat o tradiţie a dialogului deschis şi direct. clienţi. de altfel) Moldova ar trebui să ofere o configuraţie legală şi instituţională maximal de avantajoasă pentru investitori. şi de exprimare şi promovare eficientă a intereselor sectorului privat. mediul ambiant şi combaterea corupţiei). pe probleme concrete. Guvernul ar trebui să implementeze un program guvernamental de evaluare a impactului iniţiativelor regulatorii asupra afacerilor. FNFM: 232236. Alternativ. instiţionalizarea dialogului ar putea să aibă loc în cadrul iniţiativei Global Compact lansată de secretarul Organizaţiei Naţiunilor Unite încă în 1999. Printre cele mai importante funcţii care ar urma să fie asumate de societatea civilă identificăm rolul de facilitare a dialogului. dacă Moldova va eşua să îmbunătăţească în practică competitivitatea sa internaţională şi dacă nu va exista o instituţie de profesionişti capabili să monitorizeze constant imaginea ţării în mediile politice şi de afaceri internaţionale. discutare şi de convergenţă a ideilor şi părerilor asupra climatului naţional de afaceri. variate segmentele ale societăţii civile ar trebui să îndeplinească roluri diferite. De asemenea. capabile să interacţioneze cu cele străine în calitate de furnizori. de monitorizare a politicilor şi de sensibilizare. Credem că această strategie nu va reuşi pe termen lung. 2012 MD. Chişinău. investiţiile noi vor intensifica efectul conglomerării etc.58 - . este foarte important ca Moldova să ofere condiţiile ideale pentru apariţia unor adevărate cazuri de succes economic ale investitorilor internaţionali în Moldova. ai societăţii civile şi ai guvernării. Ce ar putea să facă societatea civilă? Societatea civilă în ansamblu ar trebui să-şi mobilizeze resursele şi capacităţile pentru a contribui la iniţierea. Acest dialog trebuie să aibă loc atât la nivel naţional. În dialogul cu businessul si cu guvernarea asupra condiţiilor mediului de afaceri. tel: 233948. pe probleme de interes general. Prin urmare. iar în situaţia ideală. uneori un singur caz de succes investiţional poate să declanşeze o reacţie favorabilă din partea investiţiilor internaţionale. În coordonate geografice concrete (nefavorabile. „Habitat”: 254 23974. Instituţionalizarea dialogului ar putea să aibă loc în cadrul unui For Naţional pentru Dezvoltare.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. CDN: 274200 . dacă în ţară nu va exista un conglomerat de firme naţionale consolidate. În acest caz. La rândul său. Recomandări pentru Strategia de promovare a imaginii externe a Moldovei. ONG-urile educaţionale şi cele active în domeniul dezvoltării comunitare ar trebui să joace rolul de facilitatori ai dialogului dintre guvernare şi business. b. mun. Iniţiativa presupune crearea unei reţele naţionale de companii de afaceri din diferite sectoare care ar subscrie la cele 10 principii ale iniţiativei Global Compact (care se referă la drepturile omului. iar un secretariat ales ar coordona activităţile grupurilor de lucru specializate pe sectoare şi probleme specifice ale climatului de investiţii. Este necesară dotarea organelor de control cu capacităţi tehnice pentru recepţionarea rapoartelor fiscale on-line şi pentru oferirea de acces on-line la informaţia relevantă pentru investitori. Marii investitori internaţionali reacţionează la efectul conglomerării investiţiilor. Organizaţiile din acest sector ar putea fi responsabile şi de stabilirea unui dialog cu foruri similare care există în alte ţări din regiune pentru a asigura schimbul de experienţă şi preluarea practicilor de succes în domeniul politicilor investiţionale. Rolul de facilitator este extrem de important în Moldova. chiar la instituţionalizarea unui dialog permanent între reprezentanţii sectorului privat. AGROinform: 235698. organizaţiile societăţii civile ar putea asista companiile private să implementeze în practica lor de afaceri cele 10 principii. cât şi la nivelul comunităţilor locale. ProBusiness Nord: 231 23004. Moldova este una dintre puţinele ţări din Europa Centrală şi de Est care nu face parte din Global Compact. Bucureşti nr. care şi-ar ţine lucrările trimestrial. 83. ar trebui să fie alocate resurse financiare şi umane pentru constituirea unor capacităţi locale de a efectua acest tip de evaluare.

mai ales. IDIS „Viitorul”: 210932. cadrul regulatoriu. în mod tenebros de cele mai multe ori. 2012 MD. AGROinform: 235698. 83. monitorizarea politicilor trebuie să fie urmată de sensibilizarea întregii societăţi şi a comunităţii internationale. Instituţiile neguvernamentale de cercetare şi de politici publice ar trebui să-şi unească eforturile pentru a iniţia un proiect comun de monitorizare continuă a condiţiilor de afaceri din Republica Moldova şi. a factorilor de politici publice care influenţează condiţiile de afaceri.md 2. Chişinău. tel: 233948. Trebuie elaborată şi agreată o metodologie unică de evaluare a indicatorilor. ProBusiness Nord: 231 23004. Bucureşti nr. e-mail: mgodea@contact. „Habitat”: 254 23974. calitatea guvernării. mun. Pentru moment. primul fiind situaţia în care toţi exponenţii de interese corporative şi sectoriale ar juca după reguli cinstite.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. 3. iar fiecare din instituţiile participante să fie responsabilă de propriul sector de specializare (politicile economice. CDN: 274200 . Dacă o asemenea lege ar fi adoptată.). În cazurile în care tendinţele sunt îngrijorătoare.59 - . deoarece transparenţa ar împiedica influenţarea obscură a guvernării de către concurenţii neloiali. economia tenebroasă etc. grupurile ar trebui să-şi unească eforturile pentru a promova o lege cu privire la activitatea de lobby. toţi agenţii din acest segment al societăţii ar avea numai de câştigat. Misiunea de exprimare şi promovare eficientă a intereselor sectorului privat ar trebui să revină variatelor grupuri de presiune şi de advocacy care există în Moldova. Pentru ca aceste grupuri să scape din prizonieratul metodelor tenebroase de proiectare a propriilor interese în politicile publice. independenţa justiţiei. FNFM: 232236. majoritatea acestor grupuri reuşesc în primul rând să concentreze interesele corporative sau sectoriale şi să le promoveze în administraţia publică. Teoria jocurilor demonstrează că de fapt această situaţie este al doilea optim social.

5 2 3 2 2.5 5 2 1.5 3 3 3 3 4 3 4 2 2 2.5 3 2.5 4 1. CDN: 274200 . 5 – presiune mare) Impozitul personal Albania Armenia Azerbaidjan Belarusi Bulgaria Croaţia Cehia Estonia Georgia Kazakstan Kirghizia Letonia Lituania Macedonia Moldova Mongolia Polonia România Rusia Slovacia Slovenia Tajikistan Turkmenistan Ucraina Ungaria Uzbekistan Media pe ţările în tranziţie pe 2.5 4 3 5 3.5 2 2.5 2.5 4 4 3 2.5 2.5 2 4 1 2 4 4 2 1. Indicii presiunii fiscale în ţările în tranziţie (1 – presiune mică.5 3.5 2.5 4 4 4 1. mun. FNFM: 232236.98 venitul Impozitul corporativ pe 3 2 3. IDIS „Viitorul”: 210932.md Anexe Anexa1.5 2. Chişinău.5 2.73 Surse: Heritage Foundation.5 3 3. ProBusiness Nord: 231 23004.5 3 2.5 3.5 2 2 2.5 2 1. e-mail: mgodea@contact.5 2. Bucureşti nr.5 2.5 2.5 4 5 3 2 4 2.5 3.96 profitul Indicatorul intervenţiei guvernamentale în economie 3 3 3 3.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. „Habitat”: 254 23974. tel: 233948. AGROinform: 235698.5 2.5 2 3. 83.60 - . 2004 şi calculele noastre. 2012 MD.5 2.

9 2.5 2.md Anexa 2.4 4.5 2.5 3.4 2.5 4 5 3 4 Fluxuri de capital şi investilii străine 2 2 4 4 3 3 2 1 3 2 5 3 2 2 3 4 3 3 4 3 2 3 4 4 4 4 Albania Armenia Azerbaidjan Belarusi Bulgaria Croaţia Cehia Estonia Georgia Ungaria Kazahstan Kirghizstan Letonia Lituania Macedonia Moldova Mongolia Polonia România Rusia Slovacia Slovenia Tajikistan Turkmenistan Ucraina Uzbekistan Politica comercială 4 2 3 4 4 4 2 1 4 3 4 4 2 2 4 2 2 3 4 3 3 3 3 5 3 5 Povara fiscală 3 2.1 2. „Habitat”: 254 23974.1 3.5 2 2.8 3. AGROinform: 235698.5 3 3.4 3 3.6 2.5 2.5 3.4 1. 2004.5 4 3 4 4 3.5 2. Indicatorii gradului de libertate economică în ţările în tranziţie Interventa guvernului in economie 3 3 3 3.5 3.5 3.5 2.5 2 1.5 2. Chişinău.4 3.9 Politica monetar ă 2 2 1 5 4 2 1 2 3 3 3 3 1 1 2 3 2 2 5 5 2 3 5 4 3 5 Bănci şi finanţe 3 1 4 4 2 2 1 1 3 2 4 3 2 1 2 3 3 2 3 4 1 3 5 5 3 5 Salarii şi preţuri 2 3 3 5 2 3 2 2 3 3 3 3 2 2 2 3 2 3 3 3 2 2 4 4 3 4 Drepturi de proprietate 4 3 4 4 4 4 2 2 4 2 4 4 3 3 4 3 3 3 4 4 3 3 4 4 4 4 Regulamente 4 4 4 5 4 4 3 2 4 3 4 4 3 3 4 4 4 3 4 4 3 2 4 4 4 5 Piata informala 4 4 4. mun. CDN: 274200 . FNFM: 232236. ProBusiness Nord: 231 23004.1 2. tel: 233948.5 3. Bucureşti nr.5 2. 83.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str.5 3.6 2.9 2.5 5 5 4 4 Surse: Heritage Foundation.5 2 2 2.4 2.5 2 2.3 3.5 3 3.1 2.5 2. e-mail: mgodea@contact.5 4 3 3.61 - .9 3.5 4 4 3.5 3.5 2.1 3. IDIS „Viitorul”: 210932. 2012 MD.5 2.6 3.

Popescu G. Nr. Purcarea Th. ProBusiness Nord: 231 23004. 28. 30.Ф. Венская конвенция о договорах международной купли-продажи товаров: Комментарий/Отв. М.. Иностранные инвестиции: Правовое регулирование. 1985. 83. М. М. FNFM: 232236. 2012 MD. Editura ARC. Нешатаева Т. Маковского. Supliment la Tribuna Economică. Loucas Tsoukalis.. Н. AGROinform: 235698. L’entreprise strategique: Penser la strategie. Lumea Afacerilor. nr.. 1997. 27.М. Montreal Quebec. Правовой режим российских инвестиций за рубежом: Сб. Блинников В. Noua economie europeană revizuită. 2000. нормат.. Adevărul Economic.. Popescu D. nr. Поздняков В. Дмитриева Г. 1996. Munteanu L. Decontarea tranzacţiilor internaţionale. Allaire. Drept vamal comunitar.. 1996. 1991.. Inter Editions. Nr. 1992.... I. М.. Aldea D. Bontea O.. Национальное законодательство и международные конвенции/Сост... М. Vol. Симонов. 2001. Teză de doctorat: Evoluţia comerţului exterior în perioada de tranziţie..С. Preţul de ruinare.. Chişinău. „Habitat”: 254 23974. 14. 8.. Даниленко Г. Розенберг М.62 - .. Nanus B. 2002. Еременко В. IDIS „Viitorul”: 210932. 1997. 1998. 19. 25. 1994.. М.К. Drept internaţional privat..Государство и право. mun. I. INCE. Unguru. 1999...Г.. 1993.md Bibliografie 1.. Комментарий к евразийскому патентному законодательству. актов. 26. Purcarea Th. 1999. Chişinău. tel: 233948.Г.Г. Bomboş S.. М. 32. 3.II.Н. Convention Internationale pour la simplification et l’harmonisation des regimes douaniers/ International Convention on the simplification and harmonization of customes procedures/ Word Customs Organization. международное частное право и российское законодательство/Сост. Chişinău. 11. 1997. 1995. нормат. Chisnau. 9/ 1998.1992. 15. М. Politici agricole: Acorduri Europene. Международное частное право: Учебное пособие. 13. Note de curs. А.. Bucureşti..Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. Григорьев А. М. practica anticoncurenţială. Комментарий к закону об иностранных инвестициях. Комаров. 29.. 10. nr. М. Asigurări. Ред. Пермь. Таможенное право как институт административного права. Bălan D. 1995... 18. nr. 33. 1992. Legislaţie şi urgenţe. Бахрах Д. 1998. А. Доронина Н. 1997. Managementul producţiei si distribuţiei mărfurilor alimentare. 1993.Finanţe. Контракт международной купли-продажи. 1999. 16. 2000. 2. Negrus M. 39/ 1997. Vol. актов/Вступ. Bucuresti.Л. Reguli de aur in managementul afacerilor . Editura . Mosteanu T. Studiu comparativ privind comerţul internaţional/TACIS PCA... Авдокушин Е. Chişinău. Международная купля-продажа товаров. 39 (289)/ 1997.. 1997. II.. Международный коммерческий арбитраж в Российской Федерации: Комментарий. 35. Bomboş S. Cojocaru P.С.Н... Авторское право: Нормативные акты. Dragoş N.40-58. Нешатаева Т. Розенберг М.. Editura . 24. 20. Managing: the Secrets of the Best Manager.. М. Международный коммерческий арбитраж: Учебно-практическое пособие. Применение международного права во внутренней правовой системе России: практика Конституционного суда.Н. Universitatea de Stat din Moldova. Cutuma”..Cutuma”.. 1994.. М. Государство и право. Bucuresti.. 6.И. Bălan D.. 12. И.. 3. 34. 17. Mesagerul Economic. 1998.. M. Богуславский М. Duloiu I. Firsirotu M. Bănci. 4.: Маркетинг. М. 5. 8. Bucureşti.. Tribuna Economică.. 21. Правовое положение иностранных граждан в России: Сб.И.8 (382)/1998.. Правовое положение российских граждан за границей: Вопросы и ответы. nr. Внешнеэкономическая деятельность. 2002. 9. 31. Radu G.. Иностранные предприниматели в России: Судебно-арбитражная практика.Н. Y. V-VI. Preturile si vânzările strict reglementate. Ерпылева. 22.. Curs de lecţii. 23. Bucureşti. Economia de piaţa: instituţii şi mecanisme. Bennis W. ст.. Учебное пособие. Международные экономические отношения. Brussels.Ю. М. М. 7.. 7. CDN: 274200 . e-mail: mgodea@contact.М.. Reglementări şi uzanţe internaţionale comerciale si civile. Mosteanu T. Bucureşti nr. 1996.. Dragoş N.. 1996.

Основные международные конвенции и другие важные документы. e-mail: mgodea@contact. tel: 233948. AGROinform: 235698. 83.В. 1994. Chişinău.63 - . CDN: 274200 . ProBusiness Nord: 231 23004.md 36. регулирующие торговые операции на мировом рынке//Международный бизнес России. mun.. Bucureşti nr.Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală Secretariat: str. 2012 MD. „Habitat”: 254 23974. IDIS „Viitorul”: 210932. Сабельников Л. FNFM: 232236.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->