Fundamentele sistemelor informatice inteligente

1.1. Date, informaţii, cunoştinţe Informaţia este unul din cele mai utilizate cuvinte din lumea economică, şi nu numai. Percepţia sa este cât se poate de eterogenă, conceptul de informaţie fiind subiect de reflecţie şi analiză în: teoria informaţiei, teoria comunicării, teoria cunoaşterii, logică, semantică etc. Sintagma informaţie este pe cât de folosită, pe atât de dificilă în privinţa unei definiri riguroase. Cuvântul din care provine este latinescul informare care înseamnă a da o formă. După Lindsay J [1984], prima atestare în limba englez^ a cuvântului information apare la Chaucer încă din 1386. După The Oxford English Dictionary, informaţia se referă la acţiunea de a informa, de a comunica cunoştinţe sau noutăţi despre un fapt sau o apariţie; acţiunea de a spune sau de a i se spune ceva" sau „cunoştinţă comunicată ce priveşte un anumit fapt, subiect sau eveniment; despre care se înştiinţează, se ia cunoştinţă; ştire, noutate" In general, se poate vorbi de două categorii de referinţe la informaţie: ca fapt în sine şi ca transmiterea unor fapte Prin intermediul informaţiilor se asigură 'transferul cunoştinţelor de la o generaţie la alta, se asigură accesul la cele mai avansate realizări ale omenirii. Conceptul de informaţie reprezintă o noţiune de maximă generalitate care semnifică o comunicare, o veste, o ştire, un mesaj, un semnal etc. despre evenimente, fapte, stări, obiecte, despre forme de manifestare a realităţii care ne înconjoară. Informaţia reprezintă cantitatea de noutate adusă de un mesaj din lumea reală şi este furnizată de altcineva. Informaţia, energia, şi materia sunt cei mai importanţi factori ai economiei moderne pe lângă pământ, capital şi forţa de muncă. Faţă de materie sau energie, informaţia prezintă caracteristici distincte: a. Ba nu cunoaşte ideea de original,, se poate copia ori de câte ori se doreşte şi este independentă de loc; b. Informaţia nu se învecheşte şi se poate combina aproape nelimitat; c. Informaţia este puternic condensabilă; o Informaţia se percepe ca o anumită măsură a ordinii întrucât ea anihilează incertitudinea şi nedeterminarea. O măsură a ordonării este entropia negativă, termen care a luat naştere prin analogie cu entropia, care este, în termodinamică, o mărime exprimabilă matematic a neordonării;

• Calitatea unei informaţii constă în gradul de probabilitate cu care ii creează utilizatorului certitudinea unei afirmaţii1. Oamenii .ajung la informaţii direct, prin intermediul altor oameni, sau prin purtători de informaţie, precum ziare, cărţi, imagini, videocasete, CD, DVD, discuri sau echipamente de comunicaţie (radio, televizor, fax, telefon sau calculator). Trebuie făcută distincţia între ştire ca informaţie despre ceva şi opinia despre acel ceva. Ştirea întruneşte caracteristicile de informaţie în sensul că reflectă realităţi obiectivă, stări de fapt existente. Opinia reprezintă exprimarea unor păreri, a unor gânduri proprii sau de grup. Opinia este deci subiectivă sau prea puţin obiectivă, putând fi uneori promovată pe baza unor interese dinainte stabilite, urmărind scopuri fie constructive (educaţionale, mobilizatoare etc.), fie distructive (denaturarea realităţii, abaterea atenţiei de la problemele

reale ale vieţii, dezinformarea etc). Opinia fiind subiectivă are un grad redus de generalitate chiar atunci când priveşte unele evenimente concrete2. De asemenea, informaţia nu trebuie să se confunde cu zvonul care reprezintă, ca şi opinia falsă, o ştire neîntemeiată şi neverificată. Forma de exprimare şi transmitere a informaţiilor, opiniilor şi comentariilor o reprezintă comunicarea. Informaţia este o comunicare despre un anumit aspect al realităţii obiective. Din punct de vedere conceptual informaţia reprezintă o reflectare în planul gândirii umane a legăturilor de cauzalitate, privind aspecte din realitatea ce ne înconjoară. Informaţia are deci sens de noutate pentru cel căruia i se adresează, indiferent de formă pe care o ia (ştire, semnal, comunicare). Putem spune deci că informaţia este un mesaj, dar cu precizarea că nu orice mesaj este o informaţie. Dacă mesajul nu transmite nici o noutate şi nu are suport real, atunci acesta nu reprezintă interes pentru receptor şi deci nu are caracter de informaţie. Informaţia primeşte întotdeauna atributul domeniului pe care îl reflectă. De exemplu, realităţile din domeniul economic se reflectă în informaţiile economice. Procesul de sesizare, înţelegere şi însuşire a informaţiilor dintr-un anumit domeniu reprezintă un proces de informare. Informaţiile dobândite în urma unui proces de informare într-un anumit domeniu, formează cunoştinţele despre acel domeniu, iar mulţimea acestora reprezintă baza de cunoştinţe. Cunoştinţele reprezintă deci o însumare a tuturor informaţiilor dobândite într- un anumit domeniu, sau care se referă la un anumit obiect. în sinteză putem aprecia cunoştinţele că sunt elemente abstracte şi individuale despre obiectele şi domeniile lumii reale, însuşite şi/sau dobândite. Pentru a fi percepută informaţia, trebuie exprimată într-o formă concretă. Această formă concretă poartă numele de dată. Prin dată, înţelegem un număr, o mărime, o relaţie etc. Care serveşte la rezolvarea unei probleme sau care este obţinută în urma unei cercetări, urmând a fi supusă unor prelucrări. Data poate fi considerată materia primă pentru informaţie. Ea este o informaţie potenţială. Data este forma de reprezentare accesibilă a informaţiei prelucrate. Există o corespondenţă determinată între informaţie, simbol şi dată astfel că, foarte adesea, în practică, termenul de informaţie este utilizat pentru a desemna date, iar expresia „prelucrarea informaţiilor" înlocuieşte expresia „prelucrarea datelor". Putem considera că datele prelucrate, în măsura în care afectează' în sens pozitiv comportamentul receptorilor (oameni sau maşini), au calitatea de informaţii. In procesul prelucrării şi utilizării informaţiilor, acestea sunt privite din patru puncte de vedere: d. din punct de vedere sintactic, când se urmăreşte aspectul admisibil al acestora, în sensul că informaţiile trebuie să capete anumite forme de reprezentare respectând riguros anumite reguli; • e. . din punct de vedere semantic, urmărindu-se semnificaţia, înţelesul informaţiei (conţinutul real al informaţiei) ce derivă din datele prelucrate; f. din punct de vedere pragmatic, urmărindu-se utilitatea pentru receptori, efectul asupra acestora (măsura în care acestea satisfac cerinţele utilizatorului); g. din punct de vedere sigmatic, se tratează raportul dintre semne şi obiecte, putânduse vorbi despre cunoştinţe obiective. în locuri publice semnalizarea şi direcţionarea cu ajutorul indicatoarelor trebuie să fie atât sugestivă şi compactă cât şi independentă de limbă şi cultură. Pictogramele pentru indicarea cabinelor telefonice, zonele de fumători, ghişeele de informaţii sau punctele medicale reprezintă cunoştinţe obiective.

utile. Poate fi definită ca un ansamblu de simboluri ce nu au fost încă interpretate sau ca un lucru dat sau dobândit. înţelepciunea presupune înţelegerea principiilor fundamentale. Care îi asigură acestuia un plus de noutate. O procesare de date poate genera informaţie.Informaţiile se produc. grile care vor constitui baza unor decizii. ce?. fiind atemporală. Datele nu au semnificaţie de aceea trebuie modificate şi aduse într-o formă utilizabilă şi plasate într-un anumit context pentru a avea valoare. Informaţiile sunt date organizate. Dacă însă este întrebat „Cât fac 3214x327?". se poate vorbi de comunicare. tipare. se stochează şi se înţeleg. Nu orice prelucrare de date generează informaţii. când?. unde?. Ele scot la iveală modelele. Informaţia reprezintă produsul prelucrării datelor. nu poate răspunde corect. Reluând exemplul dat de Ackoff. care sunt aduse într-o formă inteligibilă şi care pot fi utilizate într-un scop anume. Deci informaţia înseamnă date care au semnificaţie pentru un receptor. ceva cunoscut sau presupus a fi un fapt şi considerat baza unui raţionament sau calcul. înglobate în cunoştinţe care sunt esenţiale pentru a înţelege evoluţia procesului de cunoaştere în timp. Răspunsul la întrebarea „Cât fac 3x2?" este furnizat pe baza cunoştinţei memorate mecanic: „3x2=6". se procesează. se transmit. intenţionat. să ne referim la un elev care ştie tabla înmulţirii. deoarece această cunoştinţă nu este inclusă (încă) în tabla înmulţirii pe care o are de învăţat. Informaţiile sunt date prelucrate. învăţarea tablei înmulţirii este un proces de memorare. dar la fel de bine. Răspunsul corect la această întrebare necesită cunoaşterea mecanismului calculului produsului a două numere reale. Data reprezintă un fapt sau o stare a unui eveniment fără a avea vreo legătură cu alte elemente. înzestrate cu o anumită semnificaţie şi care au sens prin raportarea lor la alte elemente. Datele există pur şi simplu. dar care nu furnizează şi cheia integrării cu alte cunoştinţe. un tipar şi furnizează în mare măsură un grad de predictibilitate despre ce a fost descris sau ce se va întâmpla în viitor. Data poate fi caracterizată ca fiind materia primă a informaţiei. vorbim despre informare. Cunoştinţa reprezintă o grilă. 1 j. se culeg. pe baza asociaţiilor dintre acestea". Cunoştinţele sunt ansambluri de informaţii care sunt. Memorarea informaţiilor este un proces de acumulare de cunoştinţe care au o semnificaţie utilă. . inutilă. In cazul în care are loc o transmitere unilaterală de informaţii. a modului de inferenţă şi generare de noi cunoştinţe. . Informaţia presupune înţelegerea uni tip de relaţii între date. numai dacă există un receptor care să considere acest rezultat inteligibil şi folositor. Informaţia poate fi percepută ca partea utilizabilă dintr-un ansamblu de date sau ca „semnificaţie ce poate fi desprinsă dintr-un ansamblu de date. deci înţelegerea modului de calcul al produsului dintre două numere. nu au nici o semnificaţie în sine. Schema informaţie = dată + semnificaţie este cvasiutilizată. i. Semnificaţia lor poate fi utilă. Datele sunt ansambluri de simboluri. După Russel Ackoff [1957] conţinutul creierului este structurat pe cinci clase : h. sub orice formă. In cazul unei transmiteri bidirecţionale a informaţiei. Informaţiile sunt utile pentru receptor pentru că aduce un element de noutate şi furnizează răspunsuri la întrebări de genul cine?.

credinţe. înţelegerea este. q. practică. înglobând consecinţe şi completitudine (exhaustivitate) ale relaţiilor care. e. Inteligenţă (reguli). Date (numere.ontext. o.strategie. fiind mult mai puţin dependente de context decât informaţiile. cuvinte). Este procesul prin care cunoştinţele se pot distila. fiind deosebit de dinamice. astfel. tiparele ce reprezintă cunoaşterea au tendinţa de a fi autocreatoare de context. îşi creează propriu] context. Diferenţa dintre înţelegere şi cunoaştere este diferenţa dintre a învăţa şi a memora. O grilă (pattem) este mai mult decât o relaţie de relaţii. corectitudinea şi greşeala. Asemănător acestei abordări poate fi amintită şi ierarhia evocată de Barabba şi Zaltman1 [1990] care consideră că mintea omenească operează la nivelul a cinci paliere: n.k. cum? . Grila serveşte ca un tipar ce implică repetabilitate. Informaţii: ce? . înţelepciunea ne conferă înţelegere despre ceea ce anterior fusese de neînţeles şi. l. de noi cunoştinţe. înţelepciune de ce? Cu ce implicaţii? . ele prezintă un mai mare grad de încredere şi predictibilitate. Faţă de celelalte niveluri.' arhetip . p.principiu. cunoştinţele presupun înţelegerea grilelor. putem judeca binele şi răul. care se sprijină pe celelalte niveluri ale conştiinţei omeneşti. înţelepciunea îşi creează. înţelepciunea reprezintă esenţa demonstraţiei în filosofie. tiparelor ce se pot aplica informaţiilor. înţelepciunea ridică probleme la care^nu există răspuns (sau răspunsul este foarte dificil de găsit). Cunoaşterea (combinarea nivelurilor anterioare). într-o măsură şi mai mare decât cunoaşterea. metodă. neprobabilist şi de extrapolare. când. Atunci când cunoştinţele generează convingeri. după Ackoff. înţelepciunea (baze de cunoştinţe combinate). Gene Bellinger trasează următoarea paralelă2: r.. prin rafinare şi sintetizare rezultând un plus de cunoaştere. propriul său c. abordare s. valori ce ghidează comportamentul unui individ se poate vorbi de înţelepciune.descriere. convingere. Grilele. definiţie sau perspectivă " Cunoştinţe cine. depăşeşte însăşi înţelegerea. m. Inţelepciunea izvorăşte din înţelegerea principiilor fundamentale pe baza cărora sunt construite grilele ce reprezintă cunoaşterea. principiile fundamentale fiind universale şi independente de situaţiile specifice. Dacă informaţia presupune înţelegerea relaţiilor dintre date sau a semnificaţie acestora. unde. este cognitiv şi analitic. un proces neprobabilistic şi de neinterpolare. înţelepciunea este un proces nedeterminist. până la un punct. morală. " Informaţii (propoziţii). Prin înţelepciune putem discerne.

după cum se ştie.Thomas Davenport si laurence Prusak atrag atentia asupra faptului ca lantul valoric poate fi parcurs si in sens descendent. Cum. metodelor şi tehnicilor. să o facem şi de această dată. unde. o anumită percepţie . information system înseamnă sistem informaţional. mijloace şi metode. în literatura de anglo-americană. în speţă. iar pentru apariţia informaţiilor avem nevoie de cunoştinţe prealabile. Să începem cu geneza informaţiilor din date: este în stare receptorul să transforme datele în informaţii dacă nu are cunoştinţele. Mai merită evocat şi un alt aspect: procesul rafinării datelor în informaţii nu numai că nu este determinist sau pur şi simplu inferenţial. A defini un sistem informatic al unui organism înseamnă a-i preciza în mod concret regulile. procedurile. dar de fiecare dată fiind prezentat din prisma sistemelor informaţionale de management iar în unele cazuri el este sinonim cu acest concept. Cunoştinţele pot deveni informaţii şi chiar date. de regulă. falsificate pentru a induce în receptor o anumită viziune asupra evenimentelor. ne place să ne raportăm la ţările cu o bogată experienţă. economică . procedurilor. nefiind acceptată o definiţie unanimă. transmitere şi stocare a datelor cu ajutorul sistemelor de calcul. deprinderile prealabile care-i permit să realizeze Că se află în faţa unor date. folosirea celei de-a doua ar fi mai inspirată. Datele . mijloacelor. informatizarea n-a atins cotele din ţările dezvoltate. Cum sistemul informaţional cuprinde şi sistemul informatic. se mai poartă discuţii dacă angrenajul utilizat pentru a oferi informaţii celor interesaţi trebuie să fie numit sistem informaţional sau sistem informatic. transmiterea. care vor fi folosite la toate nivelurile decizionale ale managementului şi de controlul activităţilor organizaţiei. folosite pentru culegerea. Pentru a întări ideea. cu precădere automate. Evoluţia sistemelor informatice inteligente Conceptul de sistem informatic a fost definit în moduri diferite.nu a ajuns încă la un consens . prin care se asigură prelucrarea automată a datelor.. mai ales cand. cu referire la utilizarea calculatoarelor în acest scop. ci lucruri utile Schema lanţului valoric mental. lasă nerezolvate o serie de probleme. se face trimitere la Eschil care zicea că este înţelept nu cel care ştie multe. mai ales în condiţiile din ţara noastră. Modul în care ne selectăm datele în funcţie de cuno$tinţele de care dispunem cât şi modurile în care datele pot fi alterate. Pentru a-şi îndeplini în cadrul sistemului informaţional. Sistemul informatic poate fi definit ca un ansamblu de reguli. proceduri. cu precădere automate. deşi cuceritoare prin simplitate. sistemul informatic cuprinde ansamblul tuturor resurselor. sunt generate numai dacă dispunem în prealabil de informaţii. iar computer based information system este ceea ce noi considerăm .. Sistemul informatic este o componentă a sistemului informaţional şi anume acea parte a acestuia care preia şi rezolvă sarcinile de culegere. datorita volumului imens. iar partea de prelucrare umană are încă o pondere substanţială. unor false cunoştinţe. spunând că. 1.. pentru a1 manipula sunt aspecte care dovedesc importanţa fluxurilor ascendente şi descendente asupra percepţiei individului.1. utilizate în cadrul sistemului pentru a determina mărimile prestabilite şi legile care operează cu aceste mărimi. cunoştinţele şi informaţiile devin imposibil de gestionat. Literatura de specialitate informatică. regulilor. că Ie poate interpreta într-un anumit fel. necesare procesării informaţiilor.2. prelucrarea şi stocarea datelor'. mijloacele şi metodele.altfel spus. prelucrare. dar nu exclude apariţia unor false informaţii. aşa cum se prezintă în figura 1.noţiona.

„conducător". a naturii şi rolului acestora putem identifica următoarele categorii de | sisteme informatice: 1. A doua variantă.a. înţelegerea greşită a cuvintelor management.1 Sisteme informatice de procesare a tranzacţiilor Pentru faza de început a activităţilor informatizate. Să nu uităm că. utilizează un imens volum de date şi. Procesul de conducere se realizează pe cele trei niveluri: operativ. mai scurtă şi suficient de plauzibilă ar consta în utilizarea j conceptului de sistem informatic de gestiune. printr-o traducere în formă „superlativă". : Oare atunci când s-a tradus conceptul de management information sistem. la nivel operativ. în literatura de specialitate îşi face apariţia un nou concept . toţi autorii.2 Sisteme informatice de management . personalului. după ce fac delimitarea amintită.care ar trebui să dea mult de gândit celor care au tradus management information system sub forma sistem informatic de conducere. sfera acestor sisteme s-a extins şi asupra marketingului.sistem informatic. 1. transaction processing systemt după cum vom ! vedea în continuare. folosesc termenul de information system motivând gradul ridicat de automatizare a activităţilor care lucrează cu informaţia. are şi un sistem propriu perfect de verificare a corectitudinii rezultatelor obţinute.2. întrucât. prin ambiguitatea provocată. având ca obiectiv principal colectarea datelor şi gestiunea din domeniile specificate. Sistemele informatice de procesare a tranzacţiilor şi-au făcut apariţia pe la mijlocul anilor '50. \ funcţional sau de execuţie apare noţiunea Transaction Processing System (TPS).m. El au | apărut îndeosebi în domeniul contabilităţii. numindu-1 sistem informatic al i conducerii operative şi /sau tactice.2. numai că se referă la nivelul de top al ei. deci nominalizarea unuia dintre ele constituie o condiţie esenţială a înţelegerii tipului de sistem informaţional/informatic la care se face referire. nu prea intră în uzanţele noastre. tactic şi strategic. producţiei ş. ceea ce. aşa cum am menţionat anterior nu s-a ţinut cont de nivelurile la care se realizează procesul de conducere? Ar fi o explicaţie. Din cele relatate. pentru că noua apariţie înseamnă tot sistem informatic pentru conducere. rezultă ca posibile două variante de utilizat pentru management information system. întrucât acesta este obiectivul lor j prioritar. In ultimii ani.a. Aşadar trebuie făcută referire numai la nivelul tactic al j conducerii. să recunoaştem. De multe ori se consideră că managerul.executive information system . Dacă am analiza evoluţia în timp a tehnologiilor de realizare a sistemelor ' informatice. în limbajul american manager este şeful unui depozit sau magazin. de ce să n-o spunem. ceea ce nu denotă întotdeauna prea multă inspiraţie. Adevărul este următorul: datorită nivelului tehnologic la care s-a ajuns în SUA.d. manager. Ulterior. şi administratorul unui bloc de locuinţe ş. deşi pentru conducerea operativă există o altă j categorie a sistemelor informatice. după cum se ştie. O primă soluţie ar putea consta în specificarea nivelului de conducere căruia i se adresează. însă putem aduce ca argument şi. este similar cu „director".

tehnoredactare computerizată etc. messenger. culegerea.acestor sisteme. Experienţa practică demonstrează că procurarea. videotelefon. utilizând modele sofisticate într-o manieră flexibilă pe care utilizatorii o pot controla cu uşurinţă. deciziile n-ar fi avut suport. Obiectivul propus era de . deşi s-ar putea considera mai inspirată forma sisteme de sprijinire a procesului decizional. adică tactic. Principalele aplicaţii sau subsisteme includ: poşta electronică. Obiectivul prioritar nu mai era simpla culegere a datelor. Sunt proiecte pentru a furniza opţiuni şi alternative. un astfel de mod constituindu-1 şi onorarea cererii de informaţii de către nivelul superior de conducere. nici sintetizarea lor sub forma rapoartelor. oferă managerilor răspunsuri rapide la întrebările ad-hoc şi urmăresc pregătirea şi fundamentarea deciziei.2. mai cunoscute şi sub denumirea de sisteme informatice inteligente de asistare a deciziilor (S1AD).2. 1. făcându-şi apariţia Management Information System (MIS) sau Managemet Reporting System (MRS). Birotica se bazează pe procesoare de texte. teleconferinţele. Aceste sisteme oferă managerilor instrumentele necesare pentru a analiza blocuri mari de date. DSS organizaţionale sunt focalizate pe nivelul organizaţional sau pe activităţi dispersate pe diferite*zone funcţionale ce implică resurse numeroase. programe de prezentare grafică. datorită generalizării microinformaticii. programe de calcul tabelar. Există mai multe categorii de astfel de sisteme. evitându-se.4 Sisteme informatice de asistare a deciziei La începutul anilor '70 se încearcă trecerea spre uşurarea procesului decizional. stoca şi transmite date şi informaţii sub forma comunicaţiilor electronice între birouri şi nivelurile organizatorice dintr-o firmă. dar nercorelate. DSS de uz individual sprijină decidenţii individuali. Sistemele informatice de asistare a deciziilor. contabilitate. cunoscute la noi ca sisteme suport de decizie. Misiunea lor este de a prelua. Şi-au făcut astfel apariţia Decision Support System (DSS). în principal. până la apariţia acestor sisteme. sub forma rapoartelor de gestiune şi a altor situaţii. DSS de grup sunt orientate pe cerinţele unui grup de decidenţi angajaţi în activităţi separate. DSS irttra-organizaţionale sprijină procesul decizional generat de giobalizarea sarcinilor în cazul corporaţiilor internaţionale şi multinaţionale. o mare parte din aplicaţii fiind create pentru .3 Sistemele informatice de automatizare a muncii de birou Office Automation System . videochaturi. ci uşurarea procesului de luare a deciziilor. prin preluarea componentei informaţionale din efortul managementului strategic in fundamentarea deciziilor.(OIS) sunt cunoscute şi sub denumirea scurtă de sisteme birotice (birotică). aplicaţiile web. ckat. organizaţie economică) şi-au faaut apariţia la începutul anilor *60. S-au dezvoltat. graniţa dintre sistemul suport şi aplicaţia informatică este foarte imprecisă. management. mesagerii electronice. valorificarea şi transmiterea direcţionată a informaţiilor este cea mai importantă sarcină.Odată culese datele au început a fi valorificate în mai multe moduri. Sistemele informatice de management specifice pe domenii (marketing. la mijlocul anilor '80. 1. alte tehnologii ale sistemelor informatice.furnizare a informaţiilor pentru conducerea tactică. producţie. în perioada de dezvoltare a. posibila concluzie că. prelucra. Compartimentele sunt adevărate centre informaţionale prin care sunt vehiculate importante volume informaţionale. agende electronice. astfel. nu numai pentru obţinerea informaţiilor.

cunoscute ca sisteme expert. care au la bază depozitul sau zăcământul de *date a corporaţiei drept componentă tehnologică principală.tehnologie de explorare a datelor stocate în depozite în încercarca dea descoperi aspecte noi ale activităţii desfăşurate. şi anume Expert System (ES). ca răspuns la necesitatea utilizării unor metode eficace de analiză. . tipare de comportament etc. sub forme mult mai performante. în domeniul marketingului. v. aspecte trecute în mod normal cu vederea: corelaţii între evenimente. aspectul interactiv fiind conferit în special de existenţa limbajelor grafice de modelare. Acest tip de sisteme sunt încadrate în prezent în clasa sistemelor informatice de asistare a deciziilor orientate spre modele. date preluate din sisteme informatice eterogene. Funcţionarea lor fiind bazată pe analiza şi agregarea datelor.1967. aşadar. MYCIN .1979). Funcţiile principale ale acestor sisteme sunt: accesul imediat la date. de la sistemele de prelucrare a tranzacţiilor economice până la sistemele de sprijinire a conducerii la nivel strategic. care vor fi baza procesărilor analitice necesare proceselor de decizie. asociaţii între anumite fapte. consolidare. Utilizarea sistemelor expert se bazează pe premisa că orice problemă poate fi rezolvată printr-o succesiune de raţionamente care pot fi descompuse în reguli logice. proliferează un nou tip de sisteme. . PERSONAL PLUS CONSULTANT.de la nivelul operativ până la cel strategic.rezolvarea unor probleme punctuale şi utilizate o singură dată. Din categoria sistemelor SIAD la mijlocul anilor '80. ceea ce nu este adevărat.sistemele expert (Expert System) încorporează cunoştinţele experţilor dintr-un domeniu dat şi Ie folosesc în luarea deciziilor. prin care se trece la prelucrarea cunoştinţelor umane. Un sistem expert reprezintă un ansamblu de programe informatice destinate emulării raţionamentului unanim al experţilor într-un domeniu specific. decizional. Sistemele informatice inteligente bazate pe cunoştinţe care înglobează tehnologii ale inteligenţei artificiale şi care sunt referite ca şi SIIAD. în ăaiii "80 atât suportul cât şi aplicaţiile au fost denumite generic sisteme interactive de asistare a deciziei. realizarea unui mecanism pentru analize ad-hoc ale datelor actuale sau cu caracter istoric şi analiza informaţiilor. etc. al expertizei există nenumărate sisteme expert: GURU. interactivă şi foarte flexibilă. motiv de a fi numite uneori şi Knowbdge Work System (KWS). OLAP (On-line Analytical Processing) . Se remarcă apariţia în ultimii ani a unei noi generaţii de sisteme informatice de asistare a deciziei . DEXPER.cele orientate pe date. Data Warehouse . Din acest motiv. secvenţe. INTELLIGENCE SERVICE. Nivelul strategic al conducerii este sprijinit. întrucât ele se pot regăsi pe orice treaptă a conducerii . prin noile Executive Information System (EIS).tehnologie de centralizare. fînanciar-bancar. De mai multe ori se consideră că sistemele expert sunt numai o prelungire a celor de sprijinire a procesului. consultaţii etc. u. Ele îşi propun mult mai mult decât „clasicul" tablou de bord sau arhicunoscutele sisteme de raportare. într-un mod aparte.este o tehnologie de agregare a datelor stocate în depozite într-o abordare multidimensională care asigură acces rapid la informaţiile necesare analiştilor şi managerilor într-o manieră consistentă. o parte din activităţile surprinse prin tipurile de sisteme menţionate până acum. Data mining . Primele sisteme expert au apărut în chimie şi medicină (DENDRAL . Ele preiau. reorganizare şi 'stocare a volumelor mari de date acumulate de-a lungul timpului. Sistemele informatice inteligente . elaborarea de recomandări. Sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date sunt rezultatul uflof tehnologii inteligente create special şi anume: t. dezvoltate puternic începând cu mijlocul anilor '80.

clienţii şi alţi parteneri de afaceri. specific „top-managerilor" de marketing.2. finanţe şi contabilitate. chiar dacă ei se află peste mări şi ţări. Integrarea acestor module este realizată fară duplicarea informaţiilor. este normal ca top-managerii să dorească să vadă mai întâi ce se întâmplă în „ograda vecinilor lor". producţie şi controlul stocurilor. cu ajutorul noilor tehnologii de baze de date şi a reţelelor de calculatoare.' ERP constă din module software care acoperă toate ariile funcţionale. tabele. Pentru a prospera în lumea businessului organizaţiile sunt forţate să-şi integreze aplicaţiile într-o infrastructură puternică. structurate ca de exemplu: marketing şi vânzări. scheme. conducerea organizaţiei poate controla performanţele organizaţionale. poate sesiza diverse oportunităţi de afaceri. scoate în relief comportamentele mediului de lucru al sistemelor informatice inteligente folosite în managementul organizaţional structurat în funcţie de tipurile de decizii (structurate. Enterprise Resource Plarining reprezintă sisteme bazate pe arhitectura client/server. aprovizionare. service. Utilizarea unui astfel de sistem poate avea drept efect ameliorarea considerabilă a performanţelor conducerii. vorbim despre două situaţii: tradiţionale care sunt nevoite să-şi reproiecteze sistemul informaţional şi cele create din start pentru afaceri online. care mai de care mai performante. servicii informatice. de multe ori sunt interesaţi mai întâi să ştie ce fac alţii. O explicaţie se regăseşte to în noile tehnologii fiindcă o dată cu apariţia atâtor forme de „ieşire în lume". ce se întâmplă pe piaţa globală şi abia apoi doresc să ştie detalii despre firma lor. din faza planificării şi dezvoltării producţiei.Enterprise Resource Planniitg (ERP) şi-au făcut loc în aplicaţiile de întreprindere. Prin utilizarea informaţiilor provenind atât din mediul intern. O astfel de optică a deranjat pe mulţi realizatori de sisteme informatice de gestiune. 1. • Sisteme informatice integrate pentru gestiunea afacerilor . poate prevedea tendinţe ale anumitor fenomene. ERP a adus avantajul integrării unui pachet multi-modul care este adapţat specificului şi care poate fi ulterior extins cu alte module. Afacerile digitale combină resursele tradiţionale ale sistemelor informatice cu marea bogăţie a resurselor existente pe Internet. care îşi văd neglijat efortul muncii lor de ani de zile.2. In acest context. care poate aborda o gamă de probleme ce se schimbă în permanenţă. semistructurate şi nestructurate) şi nivelul de management organizaţional.formele moderne de informare mult mai succintă.5 Sisteme informatice inteligente suport pentru afaceri Business Support System (BSS) sunt fundamentate pentru strategia firmelor şi derularea proceselor economice în secolul XXI. Reprezentarea grafică sugestivă din figura 1. . resurse umane. studia activitatea concurenţilor. . prin grafice. la începutul anilor *90. cât mai ales din mediul extern al organizaţiei. proiectare şi dezvoltare de produs. Aştfel. EIS creează un mediu informatizat şi un cadru propice comunicării. buni strategi. dezvoltate pentru prelucrarea tranzacţiilor şi facilitarea integrării tuturor proceselor. Veritabilii conducători. distribuţie. în contextul exploziei informaţionale şi dezvoltării fară precedent a tehnologiei informatice şi de comunicaţie. până la relaţiile cu furnizorii. prin atâtea tipuri de reţele.

Groupware reprezintă un model organizaţional ce a apărut în anii '90 şi corespunde informaticii descentralizate. depozitarea şi urmărirea stocurilor. efortului de a creşte satisfacţia şi mulţumirea clientului. prin înlocuirea sau reproiecrarea sistemelor informatice existente. Pachetul de aplicaţii presupune o viziune cuprinzătoare.:Arhitectura sistemelor informatice inteligente . 1. Oracle. Această piaţă este în dezvoltare. SCALA. Managementul eficient al lanţului de distribuţie asigură cantitatea necesară de bunuri şi servicii acolo unde trebuie. de la aprovizionarea cu materii prime şi materiale. iar globalizarea afacerilor â exacerbat acest fenomen. SAP AG oferă soluţia mySAP SCM. managementul informaţiilor. Sisteme informatice integrate pentru activităţi organizaţlonale online ~ . care este aşezat în centrul preocupărilor şi presupune în viziunea de marketing integrarea funcţiunilor întreprinderii. • Sisteme informatice integrate pentru managementul relaţiilor cu clienţii .suport pentru afaceri (BSS)1 Alegerea sistemului HRP potrivit permite beneficiarului să implementeze un sistem integrat unic.desfacere sau managementul lanţului de distribuţie şi se referă. Suita oferă toate instrumentele necesare administrării proceselor de aprovizionare şi permite organizarea colaborativă a acestora. gestionării şi conducerii eficiente a resurselor unei întreprinderi.Figura. în literatura de specialitate. fabricarea. identificarea materiilor prime şi materialelor. în principal. deoarece înseamnă de fapt 1/3 management. Sisteme informatice integrate pentru gestiunea relaţiilor cu furnizorii şi clienţii . prin intermediul angajaţilor şi proceselor presupuse. dar foarte apropiate cerinţelor grupurilor de lucru: mesagerie electronică. la momentul oportun.Customer Relatlonship Management (CRM) plasează clientul în centrul preocupărilor organizaţiilor pentru a-i propune cele mai potrivite produse şi servicii. care permite indivizilor să lucreze împreună prin comunicare. în România oferte de sisteme ERP sunţ: SAP. CRM cercetează aplicaţiile care promovează interacţiunea directă dintre clienţi şi furnizori. integrată asupra clientului. în cantitatea solicitată şi la preţul cel mai bun.3. colaborare şi coordonare la momente de timp şi locuri diferite. Ia optimizarea şi automatizarea tuturor proceselor economice ce se desfăşoară Ia nivelul unei întreprinderi. x Mediul groupware este destinat creării. Groupware simt aplicaţii în reţea ce permit grupurilor de lucru să colaboreze într-o manieră facilă.client. transport şi distribuţie a produselor finite.. distribuirea pe toate canalele şi livrarea către consumator. Supply Chain Management este termenul întâlnit în literatura română sub denumirea de managementul lanţului de aprovizionare . automatizarea proceselor sau fluxului de lucru. MFG/PRO. Liderul pieţei europene. pe durata întregului ciclu de viaţă al relaţiei furnizor . 1/3 organizare şi 1/3 informatică. Tehnologia a apărut datorită centrării activităţii organizaţionale pe doleanţe şi satisfacţia clienţilor. Groupware-ul îşi are rădăcinile în trei mari domenii distincte. ceea ce asigură creşterea vânzărilor şi diferenţiază firma faţă de competitorii săi. până Ia procesele de producţie. . Groupware-ul reprezintă un set integrat de instrumente. în condiţiile unei pieţe extrem de versatile şi concurenţiale.Supply Chain Management (SCM) acoperă comanda şi aprovizionarea. fiind astfel o sintagmă multidisciplinară. asamblarea. dincolo de graniţele organizaţiei. primirea comenzilor. tehnologia groupware mai este denumită şi cocktail groupware. SIVECO.

ce oferă posibilitatea reproiectării radicale a proceselor. videoconferinţe.. prin intermediul unei clase de aplicaţii reţea ce permit. groupware este o tehnologie multiutilizator care permite munca cooperativă informatizată. 1. Potrivit figurii 1. De asemenea. ci pentru a-1 sprijini în orice relaţie de serviciu. de localizare spaţială a clienţilor.Notăm apariţia termenului de GROUPWEB (rezultat din concatenarea termenilor GROUPware şi WEB).Groupware reprezintă un model organizaţional dezvoltat cu sprijinul tehnologiilor informaţionale multiutilizator moderne. sistemele informatice geografice conţin o componenta destinată vizualizării hărţilor geografice.o comunicarea organizaţional ă. soluţiile de ultimă oră oferind posibilitatea de a realiza aceste operaţiuni folosind un simplu browser web. organizării şi mentalităţii din întreprinderi. © Sisteme informatice integrate geografice tehnologii geographic information system (GIS) sunt aplicaţii sau suite de programe care permit crearea şi reprezentarea hărţilor geografice. Majoritatea editorilor (Microsoft. al integrităţii informaţiei şi al tipului de aplicaţie. Noţiunile de „activităţi comune" şi de „mediu partajat" sunt fundamentale pentru a distinge un sistem groupware de un sistem multiutilizator convenţional. în general. . Principalele diferenţe dintre cele două categorii sunt vizibile Ia nivelul volumului. client/server. 3. conferinţe electronice şi redactarea multiutilizator.4. precum şi un server capabil să gestioneze hărţile şi să furnizeze date în timp real către diverşi utilizatori ai aplicaţiilor GIS. soluţiile de acest gen integrează instrumente de creare a acestor elemente. Integrarea tehnologiilor groupware cu tehnologiile Internet este în prezent în atenţia specialiştilor. Netscape şi IBM-Lotus) îşi redefînesc platformele şi instrumentele. . Remarcăm prezenţa aplicaţiilor workflow în toate cele trei tipuri de aplicaţii. Aplicaţiile groupware sunt orientate şi către comunicarea orizontală. Aplicaţiile sunt diferite de aplicaţiile utilizator simple care izolează utilizatorul şi-i limitează activitatea numai la îndeplinirea sarcinilor de lucru independente. Astfel. a caselor producătoare de software. messenger. Sisteme suport de asistare a deciziei de marketing . Sistemele informatice de tip GIS sunt tot mai frecvent utilizate în cadrul aplicaţiilor de geomarketing. tehnologiile groupware delimitează trei categorii de aplicaţii: 1. groupware este o extensie sau un instrument de perfecţionare a procesului de colaborare.. chat. Tehnologia este compusă din produse orientate „pe grup" ce au fost dezvoltate pentru a ajuta grupuri de persoane să lucreze împreună. de construire de hărţi privind atracţia şi gravitaţia comercială de segmentare spaţială a clienţilor. Aplicaţiile groupware n-au fost gândite pentru a substitui personalul. furnizorilor şi concurenţilor. echipelor de lucru să colaboreze online.o comunicarea de tip tranzacţional. 2.o comunicarea pe baza de formulare şi documente. Altfel spus.3.în acest sens. rezolvândprobleme de comunicare şi cooperare din cadrul organizaţiei prin agenda de grup.

analiză şi de asistare a decizii loc. Diversificarea informaticii a făcut ca aceste instrumente decizionale să ia astăzi forma sistemelor inteligente de diagnoză. Modele se utilizează în cadrul algoritmilor pentru găsirea unei soluţii .la o problemă ce a mai fost întâlnită iar a doua categorie bazată pe analiza masivelor de date folosesc tehnologii moderne cum ar fi OLAP ~ procesarea analitică a datelor în timp real şi data mining . adaptate nevoilor sale imediate şi direct utilizabile în procesul luării deciziei. a situaţiilor în care dec idenţii trebuie să fundamenteze decizii optime în timp scurt folosind atât experienţa proprie cât şi metode specifice procesului managerial. Există mai multe. fie sub forma unor masive de date stocate în sistemele informatice pentru care analiza lor se fece analitic. Ele se exprimă sub fie sub forma unuia sau mai multor modele matematice unde parametrii sunt specificaţi statistic. moduri de reprezentare a cunoştinţelor într-un sistem inteligent dintre care două au reţinut mai mult atenţia în literatura de specialitate: w.„mineritul prin date"* Această concepţie se utilizează în cadrul sistemelor interactive de asistare a deciziilor (SIAD). O serie de sisteme de acest tip sunt în prezent disponibile în sfera marketingului. Toate tipurile de sisteme se caracterizează prin gestionarea bazelor de cunoştinţe care diferă de bazele de date prin natura obiectelor gestionate reprezentate de cunoştinţe a căror semnificaţie nu rezultă din valoarea datelor memorate ci din agregarea lor într-o structură complexă sub forma informaţiilor de sinteză. dar şi informaţiile avute la dispoziţie despre activitatea condusă a ridicat problema folosirii calculatorului într-o manieră care să asigure managerului obţinerea unor cunoştinţe noi pornind de la un portofoliu de cunoştinţe existent. integrând cunoştinţele din domeniu. sisteme informaţionale executive de asistare a deciziei (BIS) şi de sisteme expert (SE). în special prin memorarea situaţiilor întâlnite şi a soluţiilor adoptate.Cvasitotalitatea sistemelor informatice şi de marketing dezvoltate în prezent la nivelul întreprinderii funcţionează pe principiul bazelor de date încorporate şi a SGBD-urilor care asigură crearea şi gestionarea acestora. a doua familie de sisteme inteligente se bazează pe reprezentarea euristică a cunoştinţelor. Au apărut astfel primele încercări de folosire a calculatoarelor pentru realizarea şi implementare^ unor sisteme " informatice specifice cunoscute sub denumirea de sisteme suport de asistare a deciziei (PSS) cunoscute în literatura de specialitate sub forma de sisteme interactive de asistare a deciziei lSIAD). x. Caracteriostica fundamentală a acestor aplicaţii este dată de faptul că elementul primar al prelucrărilor este informaţia. tot mai deasă. Posibilităţile de învăţare pe care le prezintă aceste sisteme. un model pentru care se generează soluţii aproximative pentru probleme complexe. Creşterea complexităţii actului decizional şi apariţia. Astfel de sisteme au apărut sub forma logicii interactive. Putem spune astfel că exactitatea şi acurateţea informaţiilor rezultate dintr-o aplicaţie sau dintrJun sistem informatic sunt condiţionate de calitatea informaţiilor primare transmise de componenta informaţională a sistemului de marketing. generată întotdeauna în sistemul informaţional. prelucrată în cel informatic şi interpretată. fie în subsistemul decizional fie tot la nivelul celui informaţional. în acelaşi timp aceste aplicaţii nu au capacitatea de a genera la rândul lor informaţii suplimentare pornind de la cele stocate la un moment dat în baza de date. au dus la apariţia unui nou mediu decizional. în forma sa finală. puternic nestructurate pentru care nu poate $ descris un algoritm care să ofere garanţia obţinerii unei soluţii optime într-un număr finit de . Ele permit utilizatorului ca plecând de la faptele de care dispune să poată obţine o sinteză. primă familie de sisteme inteligente se bazează pe o reprezentare analitică a cunoştinţelor.

sistematică sau empirică. prelucrarea paralelă.paşi. ci cel mult concluziile. Abordarea metodologică de reproducere pe cale artificială a raţionamentului uman distinge trei curente principale1: a) Abordarea cognitivă în care raţionamentul natural este privit ca o suită de stări şi procese mentale care transformă datele de intrare în date de ieşire iar raţionamentul artificial încearcă să reproducă aceste stări mentale şi procese prin modelare simbolică. de traducerea automată. Din punct de vedere istoric. de robotică. de jocurile având ca partener calculatorul. umane. prelucrarea simbolică. ca unul dintre domeniile principale ale inteligenţei artificiale.cu comportament inteligent . în cazul prelucrării inteligente elementele fundamentale sunt cunoştinţele. Dacă sistemele expert au fost dezvoltate Ia început în domeniul tehnic şi medical.domeniu cunoscut în literatura de specialitate de inteligenţă artificială. în cadrul realizărilor inteligenţei artificiale cognitive există metode de modelare ce au servit ca suport pentru implementarea unor sisteme software de gestiune a bazelor de cunoştinţe (SGBC). Dacă prelucrarea algoritmică este strâns legată de noţiunea de procedură. b) Abordarea pragmatică . introducere şi organizare a cunoştinţelor nu influenţează modul de prelucrare (raţionament). alături de demonstrarea automată de teoreme. în ultimul timp asistăm la o dezvoltare a acestora în domeniul economic. corelaţiile logice şi semantice dintre fapte prin intermediul regulilor de raţionament. extind domeniul de aplicaţie al informaticii clasice prin implementarea unor concepte noi: prelucrarea cunoştinţelor. în domeniul fi nanei ar-ban car. Informatica clasică se defineşte ca fiind ştiinţa prelucrării automate a datelor. Sistemele expert au apărut în anii '80. în esenţă. crearea unor dispozitive . să producă aceleaşi date de ieşire . In acest fel. Pe parcursul execuţiei sistemul interacţionează permanent cu utilizatorul îi explică concluziile la care ajunge. deoarece modul de achiziţionare. în marketing şi management. de recunoaşterea automată a formelor. simbolic. inteligenţa artificială constă în ansamblul disciplinelor informatice care tind să realizeze pe calculator un comportament de imitare a inteligenţei naturale. termenul de inteligenţă artificială a fost introdus pentru prima dată în 1956 de cercetătorul american McCarthy de ia Massachussetts Institute of Technology. unde datele constituie materia primâ. această tehnologie informatică permite reproducerea pe cale artificială a raţionamentului uman. prelucrarea inteligentă are un caracter declarativ. de învăţare automată.raţionamentul natural este privit tot ca o suită de stări şi procese mentale care transformă datele de intrare în date de ieşire dar raţionamentul artificial încearcă doar să simuleze simptomele de inteligenţă. iar informatica inteligentă este ştiinţa prelucrării automate a cunoştinţelor\ Spre deosebire de prelucrarea algoritmică. automatizarea proceselor cognitive specifice creierului uman. Deşi nu există o definiţie unanim acceptată. Sisteme expert de marketing ilustrează această abordare. Sistemele cu inteligenţă artificială. a apărut noţiunea de prelucrare simbolică în care dispare distincţia dintre date şi programe. Multă vreme cercetarea în domeniu a avut în principal un caracter fundamental şi mai puţin aplicativ. cum mai sunt denumite după modul de abordare cognitiv sau pragmatic care a stat la baza realizării lor. Ele integrează datele existente şi judecăţile subiective într-un raţionament simbolic şi numeric în vederea rezolvării unui ansamblu de probleme interdependente. Sistemul solicită informaţii complementare care permit elaborarea şi îmbunătăţirea raţionamentului său.

denumite biologic activităţi corticale (limbajul. Omul. Limitele fiecărei tehnici îi determină pe experţi să le combine. De exemplu. dar nu pot să adopte automat regulile pe care le folosesc pentru a lua acele decizii. Acţiunile noastre sunt generate de o combinaţie de informaţii genetice şi informaţii obţinute prin învăţare. fiecare dintre ele având o soluţie mai bună decât predecesorii. vorbirea). Din acest motiv este vital să existe metode şi protocoale de integrare a sistemelor inteligente cu alte sisteme informatice .pentru sistemul logicii neclarităţii atunci când ia decizia de a cuantifica preferinţele. La fel ca şi la om. aa. specificabile în cuvinte. utilizându-se prin excelenţă în domeniul roboticii. jocul. ci şi integrarea mai multor tehnici. sunt deosebit de eficiente în reproducerea mecanică a activităţilor umane. reţelele neurale pot învăţa să recunoască modele prin expunere repetată la experimente diferite. Algoritmii genetici sunt inspiraţi de principiul biologic de supravieţuire a celor buni. munca).pentru aceleaşi date de intrare. Totuşi acest proces ia mult timp şi este supus erorii. în plus. logica neclarităţii este folosită pentru a evalua preferinţele pentru un produs sau o. greu specificabilă prin cuvinte (mersul. Acest gen de procesare a informaţiei a fost pus în aplicare pentru a crea sisteme inteligente hibride. Reţelele neurale care imită organizarea şi funcţionarea creierului. cum sunt sistemele de control ale aeronavelor care diagnostichează şi rezolvă automat probleme sau sistemele folosite în mediul economic z. . . Ambele moduri de abordare sunt eficiente în automatizarea unor activităţi conştiente. c) Abordarea conexionistă — raţionamentul natural este privit ca o suită de stări şi procese neuronale. este o construcţie hibrid care procesează informaţia. Ideea de bază este evoluţia soluţiei unei probleme de-a lungul a mai multe generaţii. Fiecare tehnică inteligentă are câteva proprietăţi predominante (de exemplu. Expertul în evaluarea preferinţelor pentru un anumit produs trebuie să specifice toate regulile necesare. iar raţionamentul artificial încearcă să reproducă mecanic această activitate neurologică a creierului uman. marcă. Aceste tehnici nu pot rezolva singure anumite probleme mai complexe. „neraţionale". abilitatea de a învăţa sau explicarea deciziilor) ceea ce le face potrivite pentru rezolvarea unui anumit tip de probleme şi nu pentru rezolvarea altora. în linii mari. inventată de Lotfi Zadeh în 1956. Pentru ca sistemele inteligente să adauge valoare unei decizii luate la nivel organizaţional. „inconştiente". Reţelele neurale cu abilitatea lor de a învăţa pot fi folosite pentru a include automat în program regulile de decizie bazate pe logica neclarităţii.. Ele au fost folosite pentru învăţarea regulilor şi crearea arborilor de decizie şi au fost aplicate cu succes în domeniul marketingului. . . Sisteme bazate pe logica neclarităţii explică deciziile pe care le propun. o Sistemele de inducere a regulilor sunt un alt tip de sisteme aplicate în procesele de achiziţie automată a cunoştinţelor. modalitatea de obţinere a acestora fiind diferită de modalitatea biologică. inteligente cu sisteme informatice convenţionale cu baze de date. Corespunzător metodologiilor de abordare şi reproducere pe cale artificială a raţionamentului uman întâlnim tehnologiile de abordare: y. Sistemele inteligente hibride reprezintă nu doar o combinaţie de tehnici inteligente diferite. ele trebuie să fie capabile să folosească informaţia dintr-o varietate mare de surse. logica neclarităţii. deciziile şi rezultatele produse de sistemele inteligente vor fi diseminate către alte sisteme existente pentru prelucrarea ulterioară. exprimă diferite grade de certitudine şi incertitudine ale propoziţiilor. învăţate.

L&O (Logic&Objects).Knowledge Based System) său. mai simplu. mai ales liste de simboluri.3*1 Sisteme expert de marketing Irî orice domeniu de activitate există probleme cu un grad diferit de dificultate. care pot .limbaj de programare apărut în anii '50 şi destinat procesării de liste eterogene. cunoştinţele sunt reprezentate ca simboluri discrete. respectiv. sisteme de cunoştinţe (Knowledge System). soluţii de succes oferă sistemele expert şi sistemele de inducere a regulilor prin urmărirea lanţului logic ai raţionamentului. cc. Aceste tehnologii s-au dezvoltat în ultimele decenii pe baza perfecţionării instrumentelor de concepere. O definiţie pragmatică consideră sistemele expert sistemele de programe bazate pe tehnicile inteligenţei-artificiale. adică a limbajelor de programare. în cazul reţelelor neurale şi al algoritmilor genetici. Deoarece un sistem expert conţine cunoştinţe euristice. Cele mai cunoscute instrumente software asociate cu inteligenţa artificială sunt: bb. VPEXPERT. ee. reţelele neurale recunosc rapid modele de raţionamente. Cele mai importante trăsături se referă la: conceptele de obiecte şi mesaje. formaţi ca specialişti în urina unei vaste experienţe în domeniul respectiv. confuzia şi aprecierile . Sistemele expert se mai numesc şi sisteme bazate pe cunoştinţe (KBS . este necesar ca ele să includă o modalitate de a exprima şi raţiona cu date incerte şi cunoştinţe inexacte. EXPERT EDGE. Pascal. dar procesul este lent. aceste decizii sunt învăţate. bine determinate şi presupun intervenţia substanţială a omului pentru a face faţă schimbărilor din mediu. o metodologie software care oferă liantul dintre diferite tehnici eterogene. EXSYS. GOLDWORKS. inconsistenţa. CLOS (Common LIPS Object System) şi. Cauzele fragilităţii sistemelor expert constau fie în reprezentarea inadecvată a structurii. emitentul specifică ce trebuie făcut. metode de manipulare a obiectelor. are o natură declarativă şi facilităţi explicative. în logica neclarităţii. precum GURU. răspunde numai în anumite condiţii. In sistemele expert. fie în nivelul raţionamentului. sistemele expert sunt potrivite pentru a crea reţele bazate pe raţionamente complexe. defineşte şi rezolvă probleme din domeniul său de expertiză. incertitudinea. PROLOG . perfecţionate. Dacă în sistemele expert deciziile sunt specificate de un expert. în ceea ce priveşte puterea explicativă. Limbajele LIPS şi PROLOG au şi ele extensii orientate pe obiecte. decizia finală este luată prin agregarea tuturor deciziilor referitoare la o anumită problemă. LISP .limbaj creat în anii '70. Limbajele şi medii de programare orientate pe obiecte. receptorul decide cum trebuie făcut. dd. incompleţitudinea. repetabil. iar reţelele neurale pentru a răspunde unor sarcini simple. H-EXPERT. în industrie şi comerţ. care înmagazinează cunoştinţele experţilor umani dintr-Un domeniu bine definit şi apoi şi le emulează pentru rezolvarea problemelor din acest domeniu. In schimb. Un expert uman recunoaşte .convenţionale. Sistemele expert asigură acumularea de cunoştinţe prin proceduri automate. 1. dar nu sunt potrivite pentru raţionamente simple. dar numai dacă ele sunt simple. având experienţa şi capacitatea nativă de a se orienta în aspecte precum: complexitatea. C. iar raţionamentul constă în operaţii logice cu aceste simboluri. Schimbările din mediu determină schimbări în luarea deciziilor.fi rezolvate numai de către experţi umani. Sistemele expert au capacitatea de a susţinevraţioname«îe ebmplexe. O astfel de metodă este programarea orientată pe obiecte. Generatoare de sisteme bazate pe cunoştinţe. Exemple: Smalltalk.

cadrele şi reţelele semantice. complet. bazate pe experienţă (informaţia este probabil . In urma acţiunii motorului de inferenţă. Cunoştinţele sunt independente unele de altele şi de mecanismul de raţionament. folosite apoi pentru rezolvarea unor probleme' specifice prin înlocuirea raţionamentului uman prin unul artificial. Ia rândul său. V Utilizează metode empirice. baza de fapte (BF) şi generatorul de sisteme expert (GSE). precis. asigură conversia şi transmiterea cunoştinţelor furnizate de către expertul uman. Elementele fundamentale ale unui SE sunt următoarele: y modul de achiziţionare a cunoştinţelor.vagi şi a o refoimula simplu. baza de fapte (BF): conţine datele ce fac obiectul unei probleme de rezolvat din domeniul expertizat la care se pot adăuga faptele rezultate în urma raţionamentelor artificiale efectuate de către motorul de inferenţe (MI) asupra BC. Faptele şi regulile sunt reprezentate prin entităţi constante sau variabile. SE folosesc programarea declarativă prin intermediul căreia regulile sunt furnizate independent de înlănţuirea lor. . folosindu-se cunoştinţe independente în raport cu mecanismul de raţionament. utilizarea şi interpretarea cunoştinţelor experţilor umani. hh. încercând să imite expertul uman. Precizăm că regulile de producţie reprezintă modalitatea esenţială de reprezentare a cunoştinţelor folosind logica propoziţiilor. pe baza faptelor furnizate (stocate în BF). inclusiv relaţiile şi intercondiţionările dintre acestea. de memorare solicitate de către acest modul. Cunoştinţele manipulate sunt preponderent de natură simbolică. posedă următoarele caracteristici: ff. consistent şi clar. într o manieră asemănătoare expertului uman. tratează cunoştinţe inexacte şi incomplete. metoda este implementată într-o componentă software denumită motorul de inferenţe (MI) ce face parte. din GSE. este specializat într-un anumit domeniu şi nu în rezolvarea unei singure " probleme din acel domeniu. le aduce într-o formă compatibilă cu cerinţele interne. la rândul său. ceea ce se traduce practic prin definirea \ regulilor separat faţă de metoda care le va folosi. folosindu-se metoda de reprezentare a cunoştinţelor prin reguli de producţie cu variabile. Sistemul expert. incerte. baza de cunoştinţe (BC): conţine ansamblul de cunoştinţe specifice domeniului expertizat. baza de cunoştinţe se îmbogăţeşte fie prin adăugarea unor elemente noi. este capabil să explice raţionamente făcute să argumenteze soluţiile obţinute. SE asigură stocarea. . pentru a fi rezolvată prin proceduri clasice. nn. gg. utilizând ceea ce poate conduce la aflarea unor noi fapte (fapte deduse). fie prin kk. într-un anumit context. confuze şi vagi. ll. ii. care le furnizează analistului de cunoştinţe (cognician) şi care. cunoştinţele sunt exploatate în mod dinamic de mecanismul de raţionament printr-o abordare declarativă*. S jj. adevărată)* dar şi metode algoritmice (informaţia este sigur adevărată). motorul de inferenţe (MI): asigură rezolvarea practică a unei probleme din domeniul expertizat. este capabil să gestioneze baze de cunoştinţe de volum mare. dintre care cele mai importante sunt regulile de producţie. Aceste cunoştinţe pot fi reprezentate prin mai multe metode. oo. Componentele unui sistem expert (SE) sunt: baza de cunoştinţe (BC). mm.

expert nu îşi dau seama de situaţiile în care nu există soluţie. Sistemele expert pot fi folosite de sine stătător sau pot fi integrate în alte sisteme informatice în funcţie de necesităţi. acest modul este util şi expertului uman pentru verificarea coerenţei bazei de cunoştinţe. în sensul specificării datelor de intrare şi al furnizării rezultatelor problemei de rezolvat Datorită complexităţii fenomenelor expertiza te. din acest motiv. luând decizii mai rapide. Interfaţa cu utilizatorul realizează dialogul utilizatorului cu sistemul expert. Informaţia necesară nu este întotdeauna disponibilă.modificarea celor existente. pe când formarea de noi experţi cere timp şi bani. rezolvi crize de management şi stimulează inovaţia. Concluziile nu pot fi verificate din punctul de vedere al corectitudinii. se adaptează rapid la schimbările mediului. inductiv şi mixt. Inginerii de informaţie (cogniticienii. ale aceleiaşi probleme. toate corecte. Aplicaţiile sistemelor expert reduc costurile companiilor. asigurându-se proprietăţile fundamentale legate de modularitatea şi independenţa părţilor componente ale respectivului SME. Ele pot oferi oricând toate datele stocate. în plus. B Limitele. sporesc calitatea procesului de luare a deciziilor. profesioniştii care organizează baza de cunoştinţe) nu sunt numeroşi şi. Mai mulţi experţi pot avea mai multe abordări diferite. De asemenea. modulul explicativ (ME): are rolul de a prezenta într-o formă larg accesibilă (limbaj natural) justificarea raţionamentelor efectuate de motorul de inferenţă şi totodată întrebările la care trebuie să răspundă utilizatorului. salariile pe care le solicită sunt foarte mari. sunt mai creativi în faţa situaţiilor neobişnuite. nu uită nici nu obosesc şi. dar care este independent de baza de cunoştinţe. Sistemele. îmbunătăţesc cunoştinţele celor mai buni experţi. e posibil să nu cunoască terminologia şi chiar nu pot avea încredere în sistem şi în proces. qq. Culegerea datelor de la experţi este dificilă. Sistemele expert nici nu se plictisesc. în ultimă instanţă. înmagazinează know-how organizaţional. Frauda şi erorile pot fi reduse la minim. Sistemele expert cuprind infonnaţii consistente (structurate în acelaşi mod) despre un mediu supus hazardului. trasorul. Avantaje şi limite ale sistemelor expert sunt: Avantaje. fac posibilă distribuirea informaţiei către mai multe persoane aflate în diverse locuri. Sistemele expert lucrează mai rapid decât experţii umani. In mod practic MI este o parte dintr-un generator de sistem expert. pot lucra cu informaţii incomplete. Experţii au mai mult bun simţ. cât şi în interacţiune. Sistemele expert nu sunt influenţate de noutatea informaţiei. Utilizarea unui sistem expert poate reprezenta un pas sau mai mulţi înaintea concurenţei. modulul de învăţare. format din: moţorul de inferenţă. Ele pot fi integrate cu alte sisteme. motorul de elaborare şi interfaţa cu utilizatorul şi cu alte componente ale sistemului informatic. Apare dificultatea de evaluare a situaţiilor atunci când timpul presează. . Se pot face copii ale sistemelor expert. aduc încasări din vânzarea produselor şi serviciilor noi. motorul de inferenţă este un program care implementează algoritmii de raţionament deductiv. editor. generatorul sistemului expert (GSE): este un sistem de programe dedicate. Utilizatorii sistemelor expert nu sunt acomodaţi cu ele. în practică se pot folosi sisteme multiexpert (SME) definite ca un ansamblu coerent şi cooperant de SE ce pot funcţiona atât independent. sporesc viteza afacerilor. pp. Explicaţiile pot varia de la modul în care s-a ajuns la o soluţie finală sau intermediară până la justificarea nevoii de date suplimentare rr.

vv. tt. ww. SIAD a apărut iniţial în SUA. aaa. interactivitate de nivel înalt. relaţia obiecte active-obiecte pasive: asigură conlucrarea dintre date. intuiţia. conceptul de inteligenţă artificială pentru a sigura rezolvarea unei problemetcomplexe prin intermediul teoriei bayesiene sau modelului teoretic al deciziei în incertitudine. modelare. judecăţile şi preferinţele decidentului sunt esenţiale. In ultima perioadă. > timpul de răspuns pentru obţinerea unei soluţii satisfăcătoare este limitat. pentru asigurarea deciziei la nivel strategic. Principalele caracteristici ale unui sistem interactiv de asistare a deciziei sunt: ss. a lui H. arhitectură puternic integrată. de asemenea. pentru top managerii din organizaţii. experienţa. procedurile care urmează să se execute la un moment dat sunt cunoscute apriori. aceasta depinzând de date sau de rezultate intermediare. o baze de cunoştinţe (BC). sunt folosite pentru luarea de decizii în regim automat sistemele suport de asistare a deciziei (DSS) . formată din: o baze de date (BD).2 Sisteme interactive de asistare a deciziei de marketing O clasă specială de sisteme informatice în care sistemele expert pot fi integrate mai uşor din punct de vedere funcţional sunt sistemele interactive pentru asistarea deciziilor (SIAD). yy.executive support şystems sau EIS . o baze de interactivitate (Bl). . Simon. căutare de informaţii. care utilizează cunoştinţele dintr-un anumit domeniu de aplicaţie pentru a ajuta în rezolvarea unor probleme slab structurate (greu de algoriţmat şi de programat). criteriile de decizie sunt numeroase. în principal următoarele elemente: xx. Sistemele interactive de asistare a deciziei (SIAD) folosesc. calcule.executive information systems şi care au. uu. conflictuale şi depind adesea de utilizatori. denumit şi modelul de maximizare a speranţei funcţie de utilitate (concept introdus de Von Neumann-Morgenstern şi este utilizat în teoria utilităţii). zz. o • baze de reguli (BR). relaţia client-server generalizată: este realizată prin cooperarea internă (între obiecte) şi externă (între SSAD şi decidenţi) prin intermediul bazei de interactivitate (Bl). în anul 1975 şi s-a afirmat în Europa utilizând modelul de raţionalitate limitată. căutarea soluţiilor necesită manipulări de date. comunicaţia DSS-decidertfi: se realizează prin dialogul om.L3.mai cunoscute sub denumirea de ESS . cunoştinţe şi reguli.maşină bazat pe interacţiunea eveniment-mesaj. Datele sunt cunoscute întotdeauna dinainte.

care analizează o problemă de marketing şi ia o decizie. ■ instruire prin exemple. c) Subsistemul modelelor de gestiune a datelor şi/sau cunoştinţelor (SMO) asigură crearea şi validarea bazelor de date şi/sau cunoştinţe cu care interacţionează în DSS în domeniul marketingului. formularea şi transmiterea întrebărilor către modelul adecvat din cadrul DSS. Modele sunt structurate în trei clase: hhh.3 Arhitectura sistemelor suport de asistare a deciziilor de marketing Sistemele suport de asistare a deciziei (DSS) asigură asistenţă automată decidentului. In cadrul DSS de marketing. fiind de fapt modele pe termen lung. ggg. modele operaţionale (MO): asigură gestionarea operaţională în scopul luării deciziilor zilnice pentru activităţile operative din domeniul marketingului. extragerea datelor şi faptelor care sunt analizate din punct de vedere statistic. lll. jjj. subsistemul modelelor de gestiune a datelor şi/sau cunoştinţelor (SMG). modele strategice (MS): asigură responsabilităţile de planificare de marketing pentru cel mai înalt nivel decizional. datorită specificului de activitate. privind: bbb. » interacţiuni în diverse moduri de dialog. ■ multitudinea dispozitivelor de I/E. ■ capacităţi grafice multiple. iii. ddd. a) Subsistemul modelelor de management al marketingului este format din modele cantitative şi calitative. şi anume: . grafice etc. ■ facilităţi de depanare şi diagnoză.3.) mmm. sistemul este structurat în: eee. multiferestre. subsistemul modelelor de management (SMM). b) Subsistemul Interfaţa om maşină (IOM) este formată din următoarele componente: kkk. ccc. Limbajul de activare (LA) care asigură opţiuni pentru introducerea datelor şi meniuri specifice pentru funcţiile utilizate. fff. metode şi proceduri de optimizare1 care asigură SSAD proprietăţi de analiză şi de fundamentare a deciziei. selecţia variantei decizionale optime pe baze automate pentru fundamentarea cursului optim al acţiunii. interfaţa om-maşină (IOM). Limbaj de cunoştinţe(LF) care asigură achiziţia de cunoştinţe şi încărcarea bazei de cunoştinţe (BC) Facilităţile asigurate de către IOM sunt. modele tactice (MT): sprijină gestionarea la nivel mediu pentru alocarea şi controlul utilizării resurselor entităţii organizaţionale. Limbajul de afişare (LF) care permite opţiuni pentru ieşirea datelor cu afişare multiplă (tabele.1.

. ooo. modele de date pentru BD multimedia (BM).7. care redă legăturile dintre modelele şi bazele utilizate într-un DSS şi decidenţii.. Structura unui sistem suport interactiv de asistare a deciziei este redat în figura 1.utilizatori a unui astfel de DSS de marketing.nnn. modele de cunoştinţe multiutilizator pentru bazele de cunoştinţe (BC). modele de date pentru BD orientate pe obiecte (BD). ppp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful