TRANSPORTUL MARITIM

Tehnica transportului maritim
• Transporturile maritime se realizează în două forme: • cu nave de linie (liners), adică acele nave care au curse regulate, pentru un itinerar şi cu un program prestabilite; • cu nave tramp, adică pentru curse neregulate, cel care închiriază nava stabilind şi ruta de transport; acestea sunt, de obicei, folosite pentru transportul de mărfuri în cantităţi mari, iar itinerarul este stabilit în cadrul fiecărui contract.

perioadă în care nava este verificată anual). o situaţie aparte fiind reprezentată de „pavilioanele de complezenţă”. care arată capacitatea de transport a acesteia.. Navele maritime internaţionale prezintă câteva atribute: . • pescajul navei arată adâncimea de cufundare în apă a unei nave. condiţiile de înmatriculare diferă de la ţară la ţară. tonajul cuprinde. şi tonajul combustibililor. • clasa navei reprezintă o atestare oficială (din partea unei instituţii specializate. • tonajul navei. măsurată până la linia de plutire. pe lângă greutatea mărfurilor de transportat. pe patru ani. de regulă. exprimată în tone deadweight. al rezervelor de alimente şi apă pentru echipaj. din Londra) a condiţiei tehnice a navei (certificat de clasificare valabil.• pavilionul navei reprezintă ţara în care a fost înmatriculată nava respectivă. al echipajului şi eventualilor pasageri. ca de exemplu Lloyd′s Register of Shipping. al materialelor de întreţinere. greutatea apei de balast etc.

roll off (ro-ro): se pot încărca direct camioane pe navă. care permite livrarea directă de la furnizor la client. • transport cu vase specializate. . care încarcă un singur tip de produs (ex.Din punctul de vedere al tehnicilor de transport se pot distinge: • transport în vrac: marfa este încărcată pe nave de tip cargo cu ajutorul macaralelor şi este arimată în vrac pe vas. cât şi pentru mărfuri în vrac. petroliere). • transport cu containere: este o tehnică mai rapidă. • transport pe nave mixte. • transport roll on. evitându-se transbordările. care sunt echipate atât pentru ro-ro. evitându-se transbordările.

în baza acestui contract se încheie separat un contract de transport. numit charter party. În cazul navelor tramp. între cel care angajează spaţiul pe navă (navlositor) şi proprietarul navei (armator) se încheie un contract de navlosire.CONTRACTUL DE TRANSPORT În cazul navelor de linie. acest contract este constatat în scris printr-un conosament. constatat printr-un conosament (bill of lading). se încheie între expeditorul mărfii şi cărăuş un contract de transport maritim. .

împreună cu tot echipajul şi comandantul său. numită chirie (engl. pentru a transporta o cantitate determinată de marfă. hire). time charter) este un contract prin care proprietarul navei pune la dispoziţia navlositorului-chiriaş nava.Contractul de navlosire • Este încheiat între navlosant. posesia şi controlul complet al navei închiriate. de la portul de încărcare şi până la portul de descărcare. • Contractul pe timp (engl. şi navlositor (charterer). bareboat) este convenţia prin care navlositorul obţine din partea armatorului. pe o perioadă determinată de timp. cunoscută sub numele de chirie (charter party) . • Contractul pe călătorie (engl. o navă echipată şi armată de el. care poate fi armatorul (shipowner) sau operatorul navei (ship operator). • Contractul pe navă goală (engl. în schimbul unui preţ numit navlu. pentru a efectua transporturi pe mare în schimbul unei sume determinate. în schimbul plăţii unei anumite sume de bani. voyage charter party) este convenţia încheiată între armator şi navlositor prin care primul se obligă să pună la dispoziţia celui de-al doilea.

comandantul vasului. la locul şi în condiţiile stabilite prin contractul de transport şi precizează starea aparentă a mărfii în momentul încărcării la bord. B/L) • este un document scris prin care o persoană (armatorul. ship’s master). carrer). sau un împuternicit al acesteia (de regulă. . certifică sub semnătură preluarea mărfii de la încărcător (shipper) în vederea transportului şi a predării acesteia către destinatar (consignee).Conosamentul ( bill of lading.

ori au fost încredinţate armatorului în vederea transportului. ceea ce înseamnă că transmiterea lui echivalează cu transferul proprietăţii. cu o anumită destinaţie. Conosamentul nu este în sine un contract de transport. însă constituie o dovadă deplină a termenilor şi condiţiilor contractului de transport • În al doilea rând. el este o adeverinţă semnată de armator (sau în numele acestuia. • Conosamentul funcţii . este un titlu care permite transferul mărfii specificate în conosament către destinatarul transportului. conosamentul semnat de cărăuş indică faptul că exportatorul a pus la dispoziţia acestuia (engl.În primul rând. • În al treilea rând. În comerţul internaţional. fr. consigned. de un împuternicit al său) şi eliberată încărcătorului pentru a face dovada că mărfurile pe care acesta le descrie au fost încărcate pe un anumit vas. unui destinatar precizat sau care urmează să fie precizat. de regulă. à consignè) o marfă (o încărcătură) pentru a fi transportată pe o piaţă străină. el reprezintă o dovadă a existenţei şi conţinutului contractului de transport. înainte de eliberarea conosamentului. Astfel se susţine că este vorba de un titlu de proprietate. contractul de transport se încheie. deci şi a riscurilor privitoare la bunul respectiv.

În multe ţări.un titlu de proprietate. . în timp ce conosamentul este guvernat de convenţiile internaţionale. care este totodată o dovadă a primirii mărfurilor (receipt) şi -într-o anumită acceptiune . armatorul poate să stabilească cu navlositorul condiţii de răspundere mai reduse decât este posibil în cazul conosamentului. Astfel. Charter party nu poate fi andosat şi negociat aşa cum este cazul cu conosamentul.Deosebirea dintre charter party şi conosament • Charter party este un contract de transport (navlosire) şi se deosebeşte de conosament. contractul de navlosire permite părţilor o mai mare libertate contractuală.

în condiţii de concurenţă. • Piaţa caracteristică pentru închirierea de tonaj maritim este Londra .Preţul transportului • În cazul navelor tramp preţul transportului (navlul) este datorat armatorului de către navlositor pentru serviciul prestat: deplasarea mărfurilor la destinaţie. • Navlul se formează pe piaţa mondială a navlurilor. prin închirierea navei. prin confruntarea cererii de tonaj cu oferta.

după clasa tarifară de care aceasta aparţine. aplicabil la expediţie. • Navlul de bază este preţul propriu-zis al transportului.• În cazul navelor de linie preţul transportului maritim (tarifele de linie) se determină ţinând seama de trei elemente: navlul de bază. pentru un traseu determinat. condiţiile de linie. ajustările de preţ. această clasă determinând navlul pe unitate de plată. care se stabileşte în funcţie de două elemente: natura mărfii. masa ori volumul mărfii care determină unitatea de plata .

care se înscrie pe conosament. CAF este un procent de majorare / reducere aplicat la navlul ajustat BAF. sau CAF (currency adjustement factor).• O serie de factori conjuncturali pot impune ajustarea preţului. ca de exemplu: • a) ajustarea în funcţie de preţul combustibilului sau BAF (bunker adjustement factor). • c) majorarea datorită aglomeraţiei portuare: navlul de bază este majorat pentru anumite destinaţii unde este previzibilă o imobilizare anormală a navei în port. care permite integrarea variaţiilor cursului de schimb al valutei navlului. care permite integrarea variaţiilor preţului combustibililor în perioada dintre două ediţii ale tarifului. BAF este un procent de majorare sau reducere aplicat la navlul de bază. . • b) ajustarea în funcţie de cursul valutar.

adică modul în care compania maritimă preia mărfurile în portul de expediţie şi condiţiile de predare în portul de destinaţie.• Navlul de bază afişat de compania maritimă incude şi condiţiile de linie (liner terms). în timp ce operaţiunile necuprinse în liner-terms. Ele se referă la un anumit număr de operaţiuni de manipulare în port. . sunt „în sarcina mărfii”. fiind facturate expeditorului (încărcător / destinatar) separat. acestea fiind „în sarcina navei”.

Contractul de transport • este o convenţie prin care o firmă specializată –cărăuşul.se obligă să asigure deplasarea mărfii celeilalte părţi – încărcătorul cu un anumit mijloc de transport şi pentru un anumit preţ. • Există diferite contracte de transport în funcţie de modul de transport ales .

data şi ora convenite Să transporte marfa la destinaţie în bune condiţii Să organizeze vămuirea Să achite preţul transportului ( cînd Să anunţe destinatarul de e vorba de plată la expediţie) sosirea mărfii Să descarce şi să livreze marfa .Obligaţiile încărcătorului Obligaţiile cărăuşului Să furnizeze un ambalaj capabil Să emită un document de să protejeze marfa în condiţii normale transport Să realizeze marcarea coletelor Să preia marfa pentru transport Să pună marfa la dispoziţia cărăuşului Să încarce şi să arimeze marfa la locul .

conosamentul (bill of lading. AWB). scrisoarea de trăsură sau conosamentul fluvial (inland waterway consignment note or B/L).Documente de transport • Pentru transportul maritim. scrisoarea de trăsură CMR (CMR note). • Pentru transportul rutier. B/L). • Pentru transportul aerian. scrisoarea de trăsură CIM (CIM Railway consignment note). scrisoarea de transport aerian (Airway bill. • Pentru transportul fluvial. • Pentru transportul feroviar. .

Unele reprezintă titluri de proprietate asupra mărfii şi au caracter negociabil (conosamentul maritim). Semnarea documentului de transport atestă deci efectuarea livrării. moment de la care este angajată răspunderea acestuia.Aceste documente au câteva trăsături comune: • constituie dovada scrisă a contractului dintre încărcător şi transportator. dacă sunt semnate de cărăuş. în bună stare (dacă nu conţin rezerve). . • reprezintă. dovada preluării mărfii în vederea transportului. • pot servi drept factură pentru cheltuielile de transport şi alte cheltuieli conexe Documente certifică preluarea mărfii de către cărăuş.

pe categorii de marfă. doi factori: greutatea şi volumul Multe dintre aceste tarife sunt oficiale sau reglementate. .Preţul transportului • variază în mod considerabil în funcţie de modul şi condiţiile de transport • tarificarea în transporturi are la bază. în general. altele sunt liber negociabile.

în timp ce una cu greutate mare în raport cu volumul se tarifează după greutate.Formula greutate sau volum • Alegerea între cele două variante se face „ în interesul navei”. expediţiile maritime se tarifează de regulă după volum. în timp ce acelea ce se fac pe cale aeriană sunt plătite la greutate . • În practică. adică se alege acel tarif care aduce cel mai mare venit pentru cărăuş. O încărcătură care are dimensiuni mari în raport cu greutatea ei se tarifează după volum.

transportatorii stabilesc un nivel minimal al încărcăturii şi deci al tarifului ( minimum bill of lading). • În transporturile maritime acesta este de 2 sau 3 metri cubi. în cele aeriene de 1 kg. .• De regulă. în transporturile terestre minimul variază de la un cărăuş la altul .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful