You are on page 1of 78

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”

FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

LUCRARE DE LICENŢĂ

Îndrumător ştiinţific
Conf. dr.Biolog Maria FETECĂU

2010

1

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”
FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

LUCRARE DE LICENŢĂ

APA-LACURI DIN ROMÂNIA
STUDIU DE CAZ
LACUL NATURAL DE BARAJ CUEJDEL

2

CUPRINS

INTRODUCERE.....................................................................................1-2
CAPITOLUL I – ROLUL APEI IN NATURA.........................................3
1.1.Nevoile de apă ale societăţii umane.........................................................3-5
1.2. Sursele şi situaţia asigurării necesarului de apă...................................5-7
1.3..Impactul antropogen asupra calităţii apei.............................................8-9
CAPITOLUL II- REPARTIŢIA APEI PE TERRA..........................10
2.1 Apele de suprafaţă- clasificare şi caracteristici……………...........……10
2.2.Principalele ape dulci de suprafaţă: râurile şi lacurile…………………10
2.4.1.· Râurile......................................................................................10-12
2.4.2.· Lacurile....................................................................................12-15
CAPITOLUL III-LACURI DIN ROMÂNIA......................................16
3.1.Caractere generale ale lacurilor..............................................................16-17
3.2.Factorii genetici ai lacurilor din România.............................................17-18
3.3.Proprietatile fizice ale biotopului lacurilor............................................18-19
3.4.Zonarea unui
lac……………………………………………………….19-20
3.5.Ecosistemul lacurilor.............................................................................20-21
3.5.1.Biocenoză. ..............................................................................21-22
3.5.2.Fauna......................................................................................22-23
3.5.3.Flora......................................................................................23-24
3.6.Clasificarea lacurilor...........................................................................24
3.6.1.Lacuri de munte ...................................................................24-27
3.6.2.Lacuri antropice...................................................................27
3.6.3Lacuri de deal şi podiş..........................................................28
3.6.4.Lacuri de câmpie.................................................................28-29
3.6.5Limane..................................................................................29-30
3.6.6.Lagune.....................................................................................30
CAPITOLUL IV - LACUL DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL
-STUDIU DE CAZ-.............................................................................31-64
CONCLUZII............................................................................................65
BIBLIOGRAFIE................................................................................66-67

3

în latină aqua. e materie primă în economie. olandezii water. Cercetările recente au demonstrat. 4 . evreii mayim. De asemenea. Importanţa apei se evidenţiază în multe domenii: Stă la baza existenţei biosferei. grecii hydor. Apa moleculară apare în norii circumstelari şi interstelari şi este un constituent important al cozii unor comete (de exemplu Halley). spaniolii şi portughezii agua. fruct al dragostei dintre pământ şi cer.. e cale de transport pentru ambarcaţiuni dar şi pentru substanţe dizolvate. francezii eau. maghiarii viz. arabii mayah. prezenţa indubitabilă a apei în univers. temperatură relativ joasă şi radiaţie ultravioletă redusă). unde sunt întrunite cerinţele speciale pentru existenţa moleculei de apă ( presiune ridicată. e agent de răcire în tehnică dar şi în natură.. indienii pani. japonezii mizuk.. ruşii voda. prin metoda spectroscopiei. e mijloc de igienă pentru spălat şi pentru diluat şi îndepărtat poluanţi. apare la suprafaţa stelelor mai puţin fierbinţi (giganţi roşii).) Apa în mediul înconjurător Apa în univers Până nu demult se credea că apă există numai pe planeta noastră. chinezii shui. hawaienii wai. finlandezii vetta. Englezii o numesc water germanii Wasser. cât şi în formă solidă (gheaţă). atât în formă gazoasă (vapori). e principalul agent de modelare a reliefului. în sanscrită udan.. cure de ape minarale. e mediu de viaţă pentru plantele acvatice. polonezii woda. italienii acqua. indonezienii air. dar nimeni nu poate contesta rolul deosebit al substanţei pe care Leonardo da Vinci o numea “seva vieţii pe pământ”. în esperanto se numeşte akvo. norvegienii vann. e agent terapeutic (băi. INTRODUCERE Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor. danezii vand... are energie cinetică şi potenţială utilizabilă pentru om şi necesară naturii. suedezii vatten.. turcii su. Concepţiile au evoluat. celţii suire..

formând a doua atmosferă (cea iniţială. a apei. Ea a fost eliberată treptat ca vapori de rocile fierbinţi împreună cu bioxid de carbon. au apărut ploile şi s-au format mările. apa s-a condensat. iar relieful tipic pentru foste albii de râu indică existenţa unei perioade cu apă lichidă. mari cantităţi de apă. Astfel. de heliu şi hidrogen. Sateliţii marilor planete de la periferia sistemului solar au şi ei apă (solidă). în calotele polare. iar aportul de apă din adâncimi a continuat prin emanaţiile vulcanilor. Când răcirea scoarţei a progresat destul. găsirea apei pe alte planete. Mirinda (satelit al lui Uranus) fiind constituit aproape exclusiv din gheaţă. În sistemul nostru solar. Apa pe Terra Originea apei terestre este destul de controversată. se persupune că ar fi fost rapid "măturată" de vântul solar). este astăzi obiect de cercetare febrilă. ci legată în roci. procentul ridicat de deuteriu atmosferic a permis afirmarea existenţei. în trecut. de la formarea pământului. care părea cândva un mit. Pe Venus. planeta Marte are. Se susţine că ea e exista de la începutul formării Pământului dar nu în formă lichidă şi nici ca vapori în atmosferă. 5 .

cu care satisfacerea nevoilor colectivităţilor umane e compatibilă.. pentru stropiri şi irigaţii în agricultură. pentru fântâni arteziene şi alte asemenea. pentru asigurarea igienei personale. navigaţie de agrement etc. Să le trecem în revistă: • Nevoi ale colectivităţilor umane sunt în primul rînd sunt nevoile directe pentru populaţie (70-360 l/zi): Nevoi gospodăreşti / individuale cum sunt cele pentru asigurarea nevoilor fiziologice de aport hidric zilnic (2.5 l/zi). de cultură şi educaţie. nevoi pentru stingerea incendiilor şi alte nevoi excepţionale. Nevoile plantelor şi animalelor care nu aduceau beneficiu direct uşor perceptibil omului au fost multă vreme ignorate. pieţelor etc. dar în ultimele decenii atitudinea e în curs de revizuire spre o abordare mai durabilă şi ecologică a problemelor de management a apelor.1. pentru prepararea hranei. CAPITOLUL I ROLUL APEI ÎN NATURĂ 1. pentru întreţinerea curăţeniei locuinţei (40-280 l/zi). pe care le utilizează în interesul propriei specii.60 l/zi). în hidrocentrale... nevoi urbanistice (5-20 l/zi/locuitor) cum sunt apele pentru spălatul şi stropitul străzilor. pentru spălarea alimentelor. nevoi pentru transport (navigaţie) etc. nevoi pentru zootehnie.înot. pentru generare de energie electircă ex.Nevoile de apă ale societăţii umane Colectivităţile umane necesită apă pentru un spectru de nevoi mult mai larg decât alte vieţuitoare şi deţin în bună măsiră controlul resurselor de apă. (25 . pentru stropirea spaţiilor verzi. • Avem apoi nevoile pentru activităţile economice ale colectivităţilor umane: Nevoi pentru industrie ( ape de răcire. pentru piscicultură.). 6 . • Urmează nevoi publice al comunităţii: consum divers de apă din unităţi sanitare. în procese tehnologice ca solvent sau reactant etc. de deservire etc. Există şi nevoi nevoi recreaţionale .

2 milioane în 1980 şi 36. 1 milioane în 1970 la 35. NUmărul de licenţe de pescar amator a crescut de la 31. prin reducerea recoltelor de peşte. Şi în epoca modernă irigaţiile abuzează adesea de rezervele de apă. Utilizarea apelor este în continuă dinamică. numărul de ambarcaţiuni de agrement era de 8.. fapt ce poate fi pus parţial pe seama schimbărilor climatice dar la care contribuie şi reducerea debitului afluenţilor - mai precis Volga . la înot şi scufundări 56220 şi la pescuit 190140 mii ore-vizitator. Alte folosinţe merită şi ele luate în seamă. deoarece valurile de la barcile cu motor si schiul nautic erodează malurile lacurilor. Prin canalul Volga-Don a fost adusă mai multă apă dulce din DOn pentru salvarea Mării Caspice. Scăderea nivelului afectează nevigaţia dar mai grav este creşterea cu 30% a salinităţii.1 milioane în 1984. Activităţile recreative pe ape au înregistrat anual la navigare / călătorii pe ape 101868 mi ore vizitator. 9 milioane în 1985. cu consecinţe foarte grave asupra faunei dar şi a economiei piscicole. au fost din anii '60 ţinta unei prelevări nechibzuite de 7 . Amu-Daria şi Syr-Daria. Irigaţiile. Natura însă pedepseşte aceste manipulări negândite: Reducerea aportului de apă al Donului în Marea de Azov a făcut ca salinitatea ei să crească cu 40% în câteva decenii. 8 milioane în 1976.prin masivele prelevări de ape pentru irigaţii. de consumul din industrie şi agricultură. 80% din apa consumată pe plan mondial este pentru irigaţii! dar peste 50% din apa prelevată pentru irigaţii de fapt nu ajunge la destinaţie! Irigarea a produs numeroase catastrofe ecologice.. prin descărcarea apelor uzate în efluent. cu tendinţă de creştere continuă. care este tot mai populară. Cel mai celebru este însă tragicul caz al Mării Aral:Cele două fluvii care o alimentau. Agrementul pe ape îşi ia tributul: SUA au între 1000 şi 1800 de morţi pe an în accidente de navigaţie de agrement! De asemenea are impact asupra mediului. apa serveşte pentru înlăturarea deşeurilor (Deşi dezavantajele create pentru natură . Marea Caspică şi-a redus nivelul cu trei metri în ultimii 70 de ani. 11. ceea ce are grave consecinţe biologice şi desigur şi economice. În SUA. Statisticile oficiale oferă de regulă date detaliate depre consumul de apă potabilă. Se apreciază că sfârşitul multor civilizaţii celebre a venit din cauza irigării excesive ce a dus la sărătrarea solului. la schi nautic 6420.şi implicit tot pentru om! .cer limitarea severă a acestei "utilizări"). • Nu în ultimul rând. De exemplu utilizarea pentru agrement a apelor.8 milioane în 1980 şi 13.

Elveţia îşi asigură 80-100% din necesar din ape subterane. insectelor etc. mereu crescânde. Reabilitarea unor sisteme existente costă statistic la hectar în medie 420 de USD în America Latină.000 km2 de sol acoperit cu sare . de management bazinal şi interbazinal (stocaj. de 1460 USD în Asia de SUd-Est. 8 . Prelevarea intensă pentru irigaţii a făcut ca nivelul Mării Moarte să scadă şi stratificaţia să dispară. Irigaţiile sunt scumpe. După cum am arătat anterior. COnsecinţele ecologice sunt încă incomplet cunoscute. sedimentelor. 2400 USD în Africa şi 2467 USD în Orientul Mijlociu. cu un strat superficial de circa 40 de metri mai puţin sărat decât apa de adâncime. Totuşi. Costul mediu statistic de creare a unui sistem de irigaţii este. de controlare a salinităţii.de pe care vânturile antrenează furtui de praf de sare ce compromit terenurile agricole din jurul fostei mări. Slovenia. 1. transferuri etc. motiv pentru care consumul este de regulă normat. Acest fapt a coborât nivelul apei freatice pe o suprafaţă lată de 80 până la 170 de km şi a expus creat 24. Multiplele roluri şi obiective impun o utilizare raţională a apei. reducându-le debitul aşa de mult încât în 30 de ani marea Aral a pierdut peste 40 % din suprafaţă şi 60% din volum. nevoile biologice ale omului sunt modeste. de prevenire şi control al inundaţiilor. pentru satisfacerea cărora a apelat treptat la noi surse. Până nu de mult însă omul a privit numai la necesităţile sale de apă. apărând şi un turnover spectaculos prin care au fost aduse la suprafaţă apele de adâncime deosebit de sărate şi s-a intensificat cristalizarea sării pe maluri. omul modern consumă mult mai mult..2. de numai câţiva litri pe zi. drenaj. menţinându-se şi o stratificaţie a mării. 500 USD în Africa şi 560 în Orientul Mijlociu. de 1500 USD în America Latină. pe hectar.ape în scop de irigaţii.fostul fund al mării . Managementul resurselor de apă implică şi măsuri de monitorizare cantitativă şi calitativă a apelor. Ţări precum Ciprul. 418 USD în Extremul Orient. Sursele şi situaţia asigurării necesarului de apă Toate formele de viaţă au nevoie de apă. salinitatea s-a triplat iar nivelul mării a scăzut cu 14 metri. Marea Moartă era alimentată de Iordan şi intensa evaporare era compensată de apa dulce adusă de acest râu binecunoscut.). Danemarca.

7% apă subterană. 15 milioane tone în alte industrii. 9 milioane tone pentru industria cauciucului. 946 în Finlanda. În total peste 500.. 50 milioane tone pentru industria textilă. aducţiunile interbazinale şi regularizarea cursurilor de apă.. 30 milioane tone pentru industria aluminiului. principala utilizare ex situ este ca apă de răcire. Malta apelează şi la ape meteorice. Italia.7% din apă era dulce şi 18. pentru Norvegia şi Suedia sunt alte utilizări industriale. pentru Grecia. Turcia principala utilizare este cea pentru irigaţii. după ce au atins un vârf de consum la mijlocul anilor 70. 14 milioane tone pentru industria alimentară. Ca domeniu de utilizare. Astfel în 1980 consumul de apă pe cap de locuitor a fost de 1980 m3 în SUA.. agricultură etc.. consumul de apă şi domeniile de consum variază mult.. Finlanda.. dar ţările dezvoltate.. deşi este în principiu declarată prioritară faţă de satisfacerea altor nevoi de apă (industrie. Belgia.000 tone de apă! Asigurarea corespunzătoare a populaţiei cu apă este o problemă peste tot.). urmată de irigaţii (30%) .3% apă de suprafaţă şi 21.. care are cel mai mare consum pe cap de locuitor. ţările arabe se bazează mult (uneori exclusiv) pe desalinizarea apei marine şi experimentează exploatarea gheţarilor. Astfel..SUA.Spania. 75 milioane tone pentru industria rafinări petrolului.peste 50% din total. pentru ţări precum Olanda. Portugalia.. 836 în Belgia. au luat măsuri de economie şi au reuşit chiar o reducere treptată a consumului de apă. Apa potabilă 9 . 21 milioane tone pentru industria îngrăşămintelor chimice. Austria sau Franţa.. doar 60 în Malta. Din total. ploile artificiale etc. Acumulările artificiale şi sistemele de irigaţii..000. Pe ansamblu este în creştere. avea în 1985 ca principale utilizări ex situ sectorul energetic (la termocentrale) . Olanda îşi asigură peste 90% din ape de suprafaţă. exploatarea masivă a pânzelor freatice şi a apelor de adâncime şi mai ales poluarea tuturor surselor de apă pun probleme serioase din punct de vedere ecologic.3% era apă de mare. 962 în Egipt. Apa dulce era ca origine 78. Pe plan mondial. În 1990.. Belgia. 81. 423 în Polonia. 47 milioane tone pentru industria celulozei şi hârtiei. 1172 în Canada.. destinaţia este şi ea foarte diferită în funcţie de mulţi factori. consumul de apă pentru industrie a atins 250 milioane tone pentru fier şi oţel. ameninţând dezvoltarea durabilă în general şi adesea deja şi direct sănătatea colectivităţilor umane actuale. 460 în China.

iar pierderile definitive din apele de suprafaţă sau subterane au crescut de peste şapte ori în ultimul secol. valoare puternic supraestimată din cauza marilor pierderi din reţele. nefiind prin urmare niciuna autorizată sanitar. în 1988. În Luxembourg. Preţul este încă foarte redus şi consumul cu randament scăzut. Situaţia s-a modificat mult în ultimii ani. Spania. utilizarea apei pe categorii de folosinţă este foarte diferită de la o ţară la alta. utilizarea apei pentru irigaţii s-a redus foarte mult. În România. iar din iunie 2002 Normele de Calitate aprobate prin HG 459 / 2002). actualmente peste 60 % din populaţie (90% din populaţia urbană şi 15 % din cea rurală) are asigurată aprovizionarea cu apă potabilă în sistem centralizat. Belgia. cu mari variaţii. peste 80 % din apa captată este folosită în industrie. Consumul de apă a crescut continuu pe plan mondial. 10 . Italia. Consumul menajer mediu în 1995 de exemplu a fost de 264 l / om / zi. iar în privinţa calităţii ei nu mai există date. de la sub 25% în Colorado la peste 90% în Florida. Idaho. Actualmente. Sursa predominantă o reprezintă apele de suprafaţă. Finlanda. multe reţele funcţionează cu intermitenţe peste limitele admise. Lituania. putându-se frecvent vorbi de risipă. Astfel. Problemele sunt numeroase şi grave: Nu toate sursele de suprafaţă sunt protejate sanitar. iar agricultura este principalul utilizator în toate ţările din sudul Europei . Danemarca. Nebraska şi New Mexico. nici o zonă amenajată naturală nu îndeplinea normele de calitate în vigoare ( STAS 12585 / 87. nevoilor publice li se alocă peste 50 %. în Germania. Anglia şi Malta. A scăzut consumul în industrie şi în zootehnie. existând o serie de particularităţi. a crescut procentul de alimentare în sistem centralizat. utilizarea apei este foarte diversă. iar o mare parte din instalaţiile de tratare au eficienţă sub 90 %.utilizată a fost însă 56% din surse subterane. industria consumă sub 30 %. apa nu corespundea normelor legale (STAS 9450 / 88). în 90 % din sisteme. În Europa. Pentru îmbăiere. Legat de acoperirea nevoilor de apă ale populaţiei. Pentru irigaţii. Ca sisteme de alimentare individuală. sunt în evidenţă aproape un milion de fântâni. prin reducerea activităţii espectivelor sectoare. crescâbd de trei ori faţă de 1950. În Grecia.

Ca parte a naturii. pe care îl putem sintetiza astfel: Modificări ale ciclului hidrologic Aceste modificări pot viza capacitatea de mixaj sau diluţie sau echilibrul hidrologic al regiunii: · Defişări: scade capacitatea de retenţie a apei. creşte eroziunea şi sedimentarea · Lacuri aritificiale: cresc evaporarea. cu compuşi toxici etc.. omul internacţionează desigur cu mediul. dar stadiul la care a ajuns civilizaţia umană face ca noi să fim oarecum ieşiti parţial de sub legile naturii şi mecanismele ei de reglare. astfel că în aval scad nutrienţii şi suspensiile şi adesea creşte salinitatea. · Desecările de zone umede: reduc biodiversitatea. anoxice. aduc un mare aport. 1. coboară nivelele freatice şi fac transfer interbazinal de poluanţi.Impactul antropogen asupra calităţii apei Orice activitate umană are un impact potenţial asupra mediului înconjurător. de care conntinuăm totuşi să depindem.3. greşelile nemaifiindu-ne corectate prompt de natură. · Aducţiuile interbazinale scad capacitatea de diluţie a râului din care se fac şi îi cresc salinitatea. capacitatea apelor de autoepurare biologică şi biochimică. sedimentarea şi timpul de rezidenţă a apei. ceea ce ne face mai puternici dar totodată foarte vulnerabili. în sensul amplificării sau diminuării lor: · Poluarea fecaloid-menajeră şi îngrăşămintele chimice aplicate neştiinţific etc. De aceea trebuie să evaluăm cu atenţie impactul omului asupra calităţii apelor. · Dragarea pentru navigaţie produce mobilizarea sedimentelor şi creşterea concentraţiei unor toxici. Trebuie acum tot mai mult să ne purtăm de grijă singuri şi nouă dar şi naturii. 11 . Modificări ale ciclurilor naturale biogeochimice. · Irigaţiile: Produc sărăturarea solurilor şi apelor subterane în regiuni semiaride şi aride. uzinarea neregulată produce debite cu mari oscilaţii.. Prizarea de ape de la fund la lacuri adânci dau aval ape reci. · Supraexploatarea acviferelor costale şi dragarea estuarelor duce la invazia apelor sărate în interior. scad capacitatea de ateuare a apelor mari.

decopertările. 12 . · Reducerea zonelor umede reduce capacitatea naturală de stocare şi degradare a poluanţilor şi nutrienţilor. haldările. cresc eroziunea mecanică şi deci aportul. defrişările etc. şoselele. · Construcţiile.

apele dulci de suprafaţă au şi numeroase caractere comune: Spre deosebire de cele subterane. Cel mai lung e Nilul iar debitul cel mai mare îl are Amazonul. conţinutul biologic şi microbiologic etc.râu . 13 . Ele formează reţeaua hidrografică. Apele de suprafaţă se clasifică în ape stătătoare (mări şi oceane. mai bogate în elemente biologice. temperatura. ceea ce în anumite privinţe şi sunt. mai puţin stabile în caracteristici. mai influenţabile de către alţi factori (naturali şi antropici). modificate artificial / regularizate sau construite artificial (canale). mai uşor poluabile.1. CAPITOLUL II REPARTITIA APEI PE TERRA Privire generală asupra apelor de suprafaţă Apele dulci de suprafaţă reprezintă majoritatea rezervei de apă dulce lichidă. lacuri etc. dar totodată au şi capacităţi mai crescute de a-şi automenţine calitatea.fluviu) şi ape stagnante. fără de care peisajul geografic ne-ar fi multora de neconceput. ape curgătoare (izvor ..2. ele sunt de regulă mai puţin mineralizate. cursuri de apă naturale. 2. concentraţia şi natura substanţelor dizolvate sau aflate în suspensie.2.).· Râurile Cele mai mari 15 râuri duc 1/3 din scurgerea globală de apă pe continente. ele fac impresia unui sistem vascular al pământului.pârâu . 2. Morfologic.1.Clasificare şi caracteristici. Totodată. Distingem lacuri naturale şi lacuri artificiale. Apele dulci de suprafaţă diferă după foarte multe caracteristici: debitul şi variaţiile sale (la cele curgătoare). fiecare masă de apă lichidă cu albia ei şi vieţuitoarele din ea fiind un ecosistem distinct.Principalele ape dulci de suprafaţă: râurile şi lacurile 2.

Acest fapt la rândul său determină o variaţie spaţială şi temporală a albiei râului şi curgerii apei. zone de contracurent sau cvasistaţionare alternând cu repezişuri. date din care se poate observa viteza de înaintare a unei anume mase de apă mai voluminoase sau cu o anume compoziţie distinctă (de exemplu o undă de poluare) între două secţiuni de control.) şi de alţi factori. de la o zonă la alta. În cadrul aceluiaşi râu. incluzând vârtejuri. pragurile şi obstacolele şi alţi factori determină o curgere de mare complexitate şi variabilitate. adâncime etc. dar de obicei albia unui râu are o complexitate prea ridicată pentru a permite o modelare teoretică a curgerii a cărei rezultate să fie utile practic. Toate aceste au o mare importanţă pentru autoepurarea apei şi pentru calitatea ecologică. Astfel. lăţime. Aceste lucruri se deduc prin analizarea datelor hidrologice (debit) şi de calitate a apei în diversele puncte ale unui râu. molecula de apă poate fi "întârziată" mult. bulboane. la fel şi cele ale lui MIssissippi cu Missouri! În lacuri de asemenea nu se tinde oriunde spre uniformizare şi există gradiente persistente în echilibru dinamic. chiar 14 . adâncime a albiei. configuraţia albiei (rugozitate. dar în Nil drumul ei spre mare poate dura un an. mai ales pentru a putea prezice poziţia la un moment dat a unei unde de viitură sau de poluare. Râurile cu curgere rapidă şi turbulentă duc la un continuu amestec al apei şi deci la o compoziţie relativ uniformă. apa nu curge cu viteză uniformă. Cunoscând bine morfologia albiei şi alte elemente se pot face şi modelări teoretice. Modele de curgere se pot stabili şi experimental prin marcarea apei cu trasori cum sunt coloranţii (fluoresceină) sau trasorii radioactivi. Curgerea râurilor este foarte diferită în funcţie de pantă. Viteza de parcurs variază pe diversele secţiuni şi este importantă de cunoscut. ceea ce este esenţial pentru biodiversitate. Dar de regulă curgerea nu e laminară ci turbulentă iar variaţiile de pantă. formă. O moleculă de apă face în unele râuri zile sau săptămâni. oferind habitate variate în cadrul aceluiaşi râu. nu doar pe verticală. ci şi pe orizontală. La râurile mari şi lente amestecul se face mai puţin. Dacă pe parcurs întâlneşte un lac. cu excepţia unor porţiuni scurte sau a râurilor mari şi lente. apele Amazonului şi ale lui Rio Negro sunt în continuare separate chiar la mai multe sute de kilometri aval de confluenţă. ci lent spre fund şi maluri şi mai rapid spre suprafaţă şi mijloc. de la zile sau săptămâni până la secole întregi în lacuri mari precum Tanganyka sau Superior.

picioare de pod. deoarece apa din microretenţii e mai caldă ca cea ce curge normal pe râu. 2. Majoritatea sunt lacuri cu apă dulce. atât ca şi configuraţie internă a albiei minore. dovedesc că într-un râu putem avea de fapt un important procent de apă stagnantă şi nu "curgătoare" după modelul clasic. Corespunzător variază şi structura biocenozelor. golfuri marine ce au fost 15 . considerându-se că fitoplanctonul din râuri e nerelevant deoarece dacă există e adus din lacuri şi nu autohton.2. contracurenţi etc. configuraţia albiei şi calitatea apei. Fitoplanctonul în râuri există mult mai mult de cât se credea şi e de origine chiar din râu dacă acesta e destul de lung sau lent sau cu destul golfuri. Evaluări cantitative direct s-au putut face numai relativ recent. cu ajutorul teledetecţiei termice. a cărui morfologie e normal să sufere anumite modificări în timp. în spatele obstacolelor (bolovani. Pentru peşti putem distinge în zona noastră geografică pe un râu porţiuni de dominanţă a unei specii sau asocieri: zona fântânelului. însumate.) apar vârtejuri. Până la începutul anilor '90 subiectul a fost sistematic neglijat.dacă există curenţi. râurile îşi modifică treptat caracteristicile de curgere. car sunt de fapt microretenţii de apă care. însă există multe cu apă sărată. clean dungat) etc. zona păstrăvului (specii însoţitoare: boiştean. mai ales în zone aride. grindel. dar există şi lacuri de altă origine.· Lacurile Lacurile sunt ape stătătoare şi se împart în naturale şi artificiale. cum sunt cele de baraj natural. Cele naturale sunt majoritatea situate într-o depresiune naturală închisă a scoarţei pământului. zlăvoacă). Acest factor are mare importanţă în prelevarea de probe de apă. De asemenea trebuie luat în calcul hyporheosul. arbori etc. nişe de contracurent etc. Aceste rezultate influenţează predicţia evoluţiei concentraţiei unor poluanţi sau a posibilităţilor de productivitate biologică a unui râu. zona de sub fundul apei unde sunt multe vieţuitoare acvatice ce trăiesc continuu sau doar temporar în sedimente.2. cât şi c modificare a traiectului albiei. De la izvoare spre aval. dar şi în alte împrejurări cum sunt foste saline inundate. unde supraestimarea uniformităţii poate duce la falsificarea rezultatelor. În râuri. Râul este un sistem dinamic. zona lipanului şi moioagei (specii însoţitoare: lostriţă. prin migrarea meandrelor şi alte fenomene. sau în cratere vulcanice etc.

Astfel. 134 Suedia. cu 400.. 114 Yugoslavia. 432 în Franţa.separate de mare etc. erodarea malurilor. peste 5300 în SUA. La nivelul anului 1982. fiind cel mai mare rezervor de apă dulce lichidă de pe Terra.8% din suprafaţa uscatului). O teorie clasică susţinea că un lac este o formaţiune efemeră la scara erelor geologice. determinate mai ales de caracteristicile de debit şi cădere. 219 în Norvegia. Hidrocentralele sunt de diverse tipuri. unele de foarte mari dimensiuni cum sunt lacul Erie din Australia.. altele aparent numai de precipitaţii şi eventual izvoare submerse. numărul de mari lacuri de acumulare era de: peste 18. 184 Germania. peste 600 în Coreea. Cel mai adânc lac este lacul Baikal. cele tip Kaplan la căderi mici sau debite oscilante. adică aproximativ 1. peste 690 în Spania.. Unele au scurgere prin râuri sau chiar fluvii. 112 Austria. chiar dacă nu are legătură cu oceanul planetar) Urmează ca mărime lacul Superior (80. 130 Elveţia. 108 Bulgaria. vânt. peste 1000 în India... Primul baraj se pare că a fost construit în Egipt acum peste 5000 de ani. Unele lacuri sunt alimentate de râuri sau pâraie / izvoare.. altele sunt lipsite de scurgere. că evoluţia lui naturală este din punct de vedere biologic spre eutrofizare iar din punct de vedere hidrografic spre colmatare şi dispariţie.000 km2). prin afluxul de sedimente (râuri..7 milioane km2. peste 2100 în Japonia. Lacurile artificiale sunt în marea lor majoritate lacuri de acumulare create prin bararea văilor cu baraje de beton sau anrocamente. Principala folosinţă pentru majoritatea acumulărilor este cea hidroenergetică. dar există şi numeroase lacuri temporare în zone carstice sau aride..) şi prin depunerea de substanţe organice din "ploaia biologică". 408 în Italia.. peste 490 în Brazilia. apoi lacul Victoria şi alte circa 30 de lacuri cu peste 5000 km2. Totuşi se constată că într-adevăr lacurile eutrofe. Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2. turbinele tip Pelton se folosesc la debite reduse cu căderi mari de apă. 142 Cehoslovacia. turbine reversibile (ce pot funcţiona şi ca pompe) iar pentru stocare de energie se construiesc hidrocentrale prin pompaj. Majoritatea lacurilor sunt permanente. Cel mai mare lac este Marea Caspică. Există şi turbine tubulare. . cele tip Francis la căderi medii dar debite medii sau meri. creând în spatele lor lacuri de acumulare.. peste 520 în Marea Britanie. politrofe sau hipertrofe merg 16 . pe care geografii voiau să îl şteargă de pe hărţi căci nu avusese apă multe decenii dar brusc s-a reumplut după ploi puternice.. peste 580 în Canada.500 în China.000 km2 (dar cu apă sărată şi considerată de unii ca fiind o mare. ce atinge 1620 metri profunzime.

Marele Lac Sărat.61% din hidrosferă. Această proporţie a variat şi ea de-a lungul erelor geologice. Cantitatea totală actuală de apă de pe planeta noastră este estimată la circa 1. biosfera înglobează numai 0.350.57% este dulce.0006 x 1015 m3 de apă. până la 4000 m adâncime. În secolul XX toate marile lacuri fără scurgere din lume şi-au redus nivelul (Marea Caspică. La mari adâncimi există apă şi în scoarţa terestră.200. adică 0.000 km3.506 x1015 m3. apreciindu-se că se pierd anual definitiv. Şi nu în toate lacurile există aport exogen ridicat de material care să se sedimenteze.000 tone anual). Diferenţa până la valoarea actuală este pusă pe seama apei disociate definitiv prin fotosinteză. Din aceasta (100%). adică 2. care a dat naştere actualei atmosfere.). Cauza este prelevarea de mari cantităţi de apă pentru irigaţii dar şi o aridizare a climei. dar şi o puternică ridicare a celor două suprafeţe de uscat scăpate de povara gheţii.4 miliarde de kilometri cubi.14 % din hidrosferă. Estimări mai exacte propun cifra de 1357. pe când cele oligotrofe nu au depuneri semnificative pe fund de la procesele biologice. Marea Moartă etc. Această cantitate se apreciază că a fost de multe zeci de ori mai redusă în urmă cu 4 miliarde de ani (20 x1015 m3) dar scoarţa pământului a eliberat treptat 3400 x1015 m3 apă. Decenii întregi s-au făcut mari eforturi de a determina cantitatea şi repartiţia apei. 550 x109 m3 de apă. lacurilor sărate şi mărilor interioare şi doar 2.00001% (0. ar cuprinde 8. Acest proces continuă şi în momentul de faţă. 17 . Marea Aral. Umiditatea din sol şi apa vadoasă ar totaliza 67000 km3 in schimb apele subterane. iar gheţarii şi calotele de gheaţă 29. 97. astfel că unele lacuri sunt practic nemodificate de milioane de ani. În fine. Din apă. 1350 x 1015 m3 aparţin oceanelor. prin fotosinteză.000 km3 în lacuri cu apă dulce şi 1250 km3 în râuri. în care adesea există apă. Cifre mai exacte estimează 125.013 x 1015 m3) în stare gazoasă. din care activitatea vulcanică mai aduc la suprafaţă alături de alte gaze.000 km3 . Din totalul apei din hidrosferă. 2.57% în stare solidă (36 x1015 m3 ) şi sub 0.42 % este sub formă lichidă (1364 x 1015 m3). 30% sunt ape subterane (lichide sau sub formă de permafrost). după temperatură (conform principiului lui Le Catelier din fizică). Pierderile externe (disiparea din atmosferă în spaţiul cosmic) sunt contrabalansate de aportul extern prin meteoriţi şi praf interplanetar (circa 10. Topirea totală a calotei glaciare antarctice şi groenlandiene ar produce creşterea nivelului oceanului planetar cu peste 90 metri.rapid spre colmatare. 50% ape de suprafaţă staţionare şi 20% ape de suprafaţă curgătoare.

cantitate foarte redusă ţinând cont de creşterea puternică a consumului de apă în ultimele decenii şi variaţia sezonieră şi cea geografică a surselor. 18 . Însă din apele dulci lichide. numai 4% (0.2 x 106 m3) se estimează ca fiind prelevabile pentru consumul uman. Nevoile de apă ale omului nu par mari la prima vedere faţă de cifrele arătate.

91. Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2. Caracteristicile morfometrice ale lacurilor joacă un rol apreciabil în regimul lor hidrologic.  prispa lacului: este zona submersă. Lacurile sunt în general mici ca suprafaţă. Orice lac de pe suprafaţa pămantului apare şi se dezvoltă într-un anumit mediu geografic şi acţionează reciproc cu acesta.  ţarmul lacului: reprezintă intersecţia versantului cuvei cu oglinda apei.Vulturilor(Siriu). CAPITOLUL III LACURI DIN ROMÂNIA 3. Lacurile constituie unităţi morfologice bine conturate.Caractere generale ale lacurilor În România există peste 3. a chimismului. a volumului de apă. 19 . În fiecare lac au loc unele procese hidrologice din ale căror acţiune cumulată rezultă regimul hidrologic al acestuia. procesele hidro-geografice au dus la transformarea lacurilor în zone umede de tip mlaştini.5% din lacuri au suprafaţa sub 1 km2.  plaja lacului: zona înconjurătoare care rezultă din înaintarea şi retragerea liniei de ţărm datorită variaţiilor de nivel în perioada anotimpurilor.  povârnişul lacustrei: este panta abruptă şi face trecerea de la prispa lacului la zona centrală. variaţia nivelului. climă şi scurgere superficială. o adâncime destul de mare pentru ca lumina să nu pătrundă până la fundul acestuia şi un regim termic caracterizat prin stratificare.1. acolo unde există condiţii pentru formarea mlaştinilor pot fi întâlnite numeroase lacuri care au evoluat în mlaştini tipice: Mohoşi (Tuşnad). regimului termic şi dinamic). depind de dimensiunile lacului si de condiţiile geografice (relief). Prin lac inţelegem o indindere permanentă de apă stătătoare.450 de lacuri.1% din suprafaţa ţării. caracterizat printr-un bazin relativ consolidat.620 km2 ceea ce reprezintă 1. În zona muntoasă. Particularităţile regimului hidrologic (alimentarea cu apă. panta prispei are o înclinare foarte mică şi corespunde platformei continentale marine. Roşu(Penteleu). Intensitatea şi direcţia de dezvoltare a acestor procese sunt determinate de mediul geografic în care se găseşte lacul. În unele cazuri. cu trăsături proprii în morfologia zonei lacustre si a regimului hidrologic prezentând următoarele caracteristici:  malul lacului: format din versanţii depresiunii în care este situat lacul.  fundul lacului: reprezintă zona submersă centrală şi este de cele mai multe ori foarte puţin înclinat spre un punct unde se gaseşte adîncimea maximă.

 Mişcările tectonice reprezintă principalele faze de orogen. Ana). Gâlcescu etc).  Lacurile din Podişul Moldovei. În sudul Deltei Dunării se întinde complexul lagunar Razelm. lacuri glaciare (Zănoaga. După raportul dintre evaporabilitate şi cantitatea precipitaţiilor atmosferice. reţeaua hidrografică.)  Lacurile din Carpaţii Meridionali. În geneza lacurilor Romaniei un rol important îl au : mişcările tectonice. Bucura.Factorii genetici ai lacurilor din România Configuraţia actuală a reliefului ţării este rezultatul unei evoluţii paleogeografice îndelungate. de masivele saline din zona diapiră (lacurile Ursu. răspândite de-a lungul luncilor râurilor mai importante.2. Vara apa lacurilor are o stratificatie termica directa de (20-25 grade C la suprafata si 4-10 C in adancime). au adâncime mică (2-3 m). Bâlea. sunt repartizate geografic astfel:  Lacurile din Dobrogea. 20 . Regimul termic al lacurilor este influentat de conditii geografice locale. Colentina etc)  Lacurile de luncă. în majoritatea lor. Negru etc). iar iarna o stratificatie termica inversa de (0 grade C la suprafata sub podul de gheata si 4 grade C in adancime. iar în cazuri izolate formate datorită alunecărilor de terenuri şi conurilor de dejecţie laterale. relieful. glaciare (Lala. format din două grupe: nordică (a lacurilor cu apă dulce) şi sudică (a lacurilor sărate). în majoritatea lor artificiale (iazuri). vulcanice (Sf. sunt repartizate geografic astfel:  Lacurile din Carpaţii Orientali. Suhaia etc) Lacurile zonei cu umiditate excedentară. Iezer etc. ca geneză. Zăcămintele de cărbuni reprezintă o bogăţie a ţării şi constituie o dovadă a genezei lacurilor întalnite în depresiunile Petroşani. prăbuşirile scoarţei terestre. Sibiu. 3. etc. lacuri de baraj (Lacul Roşu). Făgăraş. având un regim hidrologic strâns legat de cel al râurilor (Potelu. in lacurile mari). dar în Câmpia Jijiei ele au o mineralizare destul de ridicată. majoritatea sunt lacuri de apă dulce. obârşii ale râurilor. Rastu. legate. in deosebi de temperature aerului. roca. Plopul. Capra. lacurile din România se împart în două mari categorii: Lacurile zonei cu umiditate deficitară.  Lacurile din Podişul Transilvaniei. Unele din ele s-au format prin prăbuşirea vechilor saline (lacul Avram Iancu. Sic etc)  Lacurile din Câmpia Română. care constituie. situate în lungul zonei litorale maritime şi de-a lungul văii Dunării. formate în majoritatea lor datorită fenomenelor de sufoziune din depozitele de loess (Ianca. Braşov. Buhăescu.

Elementele climatice: regimul precipitaţiilor (Câmpia Româna.  Factorii hidrologici: au rol important în formarea unor anumite categorii de lacuri din care: Dunărea. indiferent de originea cuvei lor. care devin lacuri în timpul apelor crescute. din intrările si ieşirile afluenţilor.  Clima – are rol în geneza lacurilor având o influenţă în acumularea şi menţinerea apei în formarea unor tipuri de cuvete lacustre. lacuri drenate prin intermediul râurilor cu excepţia lacului Sf. Ana. transformându-le în limanuri fluviaţiile. Prutul.  Factorii geomorfologici: reprezintă alunecările şi prabuşirile de teren. Lacurile apar in spatele valurilor de teren alunecate şi în sectoarele albiei râurilor. Podisul Dobrogei) favorizează existenţa lacurilor. lăcuirea albiilor si apariţia unor lacuri noi. Peisajul natural al regiunilor cu lacuri trebuie modificat cu grijă pentru a nu strica echilibrul (hidrologic) natural. Prezenţa unui fluviu de talia Dunării unde sunt cantonate cele mai numeroase lacuri. iar acţiunea lor este influenţata de ceilalti factori. Variaţiile de nivel ale râurilor se transforma în „fluvii” pentru a provoca schimbarea cursurilor. Uneori aceste lacuri dispar la o viitura cand barajul vremelnic nu este stabil (era prea masiv. energia termica. Se remarcă rocile din regiunile muntoase (şisturi cristaline.) Un factor important în apariţia şi dispariţia lacurilor este cel antropogen. din precipitaţiile atmosferice si din procesele de schimb de pe fundul lacului.Proprietatile fizice ale biotopului lacurilor Dinamica lacurilor se caracterizează prin procese de schimb de energie si masă. Oltul. din maree.3. roci eruptive) care favorizează menţinerea apei acumulate în formele negative de relief. Someşul. Zona de litoral maritim a favorizat prin intermediul oscilaţiilor de nivel ale apelor Mării Negre şi prin actiunea curenţiilor de ţărm. Mureşul. un alt factor este vântul care are caracter determinant şi contribuie la formarea cuvelor lacustre. 21 . Jiul. Bogăţia în aluviuni barează gurile afluenţiilor secundari. energia ce traversează suprafaţa prin evaporaţie. Pentru rezolvarea problemei alimentării cu apă potabilă. de lângă Tuşnad)  Constituţia litologica : are rol în formarea naturală sau crearea de către om a lacurilor.  Erupţii vulcanice: şi-au facut apariţia cu lacuri de mari dimensiuni (de baraj vulcanic. Fluxul de energie provine din energia cinetică a vântului. Argeşul. În cuaternar climatul a favorizat instalaţia periodică. Dobrogea. omul a creat lacuri. 3. în masivele cele mai înalte din Carpaţi. Siretul. topirii brusca a zapeziilor sau după ploile torenţiale de vară.

Stratul de apă caldă de la supraţata apei are (10 -12) m şi se numeşte epilimnion. La nivelul acestei zone a lacului se poduce o omogenizare termică intreţinută de valuri şi de curenţii de convecţie datoraţi variaţiilor de temperatură dintre zi şi noapte. unde nu se mai produce omogenizarea apei in timpul verii şi unde temperatura scade brusc se numeşte metalimnion (strattermoclin). • Stratificarea directă se întâlneşte în zonele cu climat temperat. În decursul unui an lacul trece prin următoarele stadii: . • Orizontul de sub epilimnion. 22 .homeotermie de toamnă →dichotermie termică→stagnaţie de iarnă (stratificare inversă) →homeotermie de primăvară. • Stratul profund al unui lac poartă numele de hipolimnion şi la nivelul acestuia temperatura scade foarte lent. 3.Zonarea unui lac În funcţie de modul în care se produce stratificarea termică distingem: stratificare directă.4. stratificare indirectă şi stratificare uniformă.

iar volumul apei dislocuite depinde direct de densitatea ei. iar pentru cele de câmpie.Corpul organismelor submerse este impins de sus cu o forţa egală cu greutatea apei dislocuite. 3. Principalele caractere ale pelagialului ca biotop constau in: Masa de apă: care influentează natura biocenozelor şi manifestarile morfologice. de substratul geologic de suprafaţă şi adâncime. podiş şi colinare. Nivelurile cele mai scăzute pentru lacurile montane sunt în luna august. fiind important pentru organismele planctonice si nectonice. de calitatea si complexitatea factorilor fizici şi chimici. Vâscozitatea:apei lacurilor variaza pe anotimpuri şi între bazine. cele din zona de câmpie. Gradul de 23 . august. De densitatea şi vâscozitatea apei depinde de fenomenul de plutire liberă. Lacurile din zona montană au nivelurile maxime în luna mai şi iunie. consum biologic şi precipitaţii.Ecosistemul lacurilor Biotopul lacurilor este natural şi diversificat în functie de altitudine. vânturi. de podiş şi colinare în lunile martie sau aprilie. Modificări de nivel: sunt determinate de evaporarea provocată de temperatură. în lunile iulie. fiziologice şi comportamentale ale speciilor. Transparenţa apei este influenţată de cantitatea materialelor organice şi anorganice aflate în suspensie de cantitatea substanţelor solvite etc.5.

luminozitate pe verticală este diferit în cursul unui an şi este de mare importanţă pentru viaţa organismelor acvatice. Chimismul apei. consumatori si reducători. În cadrul lacurilor asociaţiile de plante şi animale capată aspecte caracteristice în funcţie de condiţiile oferite de biotop. din mineralizarea organismelor moarte. nisip. Iarna apa se răceşte la suprafaţă până la 0º. Pelagosul este format din totalitatea asociaţiilor de organisme vegetale si animale din masa apei. cele alpine sunt sărace. Toamna apa se răceşte la suprafaţă odata cu răcirea aerului. argilă etc. 3. din şiroaiele de apa de pe versanţi rezultată din precipitaţii ce spală solul. Lacurile colinare şi de câmpie sunt bogate în săruri.1. din apele care se varsă în ele. când se uniformizează temperatura şi oxigenul solvit în toată masa apei. când îngheaţă. precum şi stratificaţia de vară şi de iarnă a apei au mare importanţă pentru viaţa biocenozelor. Circulaţia de primavară şi toamnă. din mâl.5. Nectonul şi planctonul sunt biocenoze tipice cu: producătorii.Biocenoză. Temperatura lacurilor depinde de altitudine si latitudine. iar în amurg revine spre suprafată. Vara temperatura apei este mai ridicată la suprafaţă osciland între 20-25ºC şi descreşte spre fund unde ajunge la 7. Încălzirea apei o fac razele solare cu excepţia lacurilor termale care privesc şi izvoare calde.6.5º sau 4ºC. Bentalul este diferit de la bazin la bazin sau chiar în cadrul aceluiasi bazin. Sărurile minerale din apa lacurilor provine din substratul propriu. Comunităţile mari din ecosistemul lacustru sunt pelagosul şi bentosul. permite activitatea fotosintetizantă a producatorilor primari şi dirijează activitatea zooplanctonului: ziua coboară în adâncime. Sub gheaţă temperatura creşte către fund ajungând la 4 grade C. 24 . din izvoare. În lacurile alpine transparenţa este incomparabil mai mare decat în lacurile colinare şi cele de câmpie. lacurilor este diferit de la bazin la bazin şi în funcţie de anotimpuri. Pelagosului îi sunt caracteristice: planctonul şi nectonul. El poate fi format din diferite depuneri organice.

Este bine luminat şi oxigenat. În zona litorală acesta se numeşte bentos litoral.5. Consumatorii sunt reprezentaţi de: animale ce trăiesc pe tulpinele si frunzele macrofitelor din apă. de plante şi animale care plutesc sau înoată la suprafaţa apei. buzdugan. nufăr alb. de numeroase populaţii de protozoare. copepode numeroase populaţii de viermi (aniclide). trestie. Bentosul profundal este lipsit de lumină. Mai întâlnim scoici gasteropode pulmonate. rotiferi. ea constă în general din specii europene sau central europene larg răspândite. Nectonul este format din organisme mici ce plutesc sau înoata la suprafaţa apei sau în pelicula de apă groasă de aproximativ 10 cm formată la nivelul de contact al apei cu atmosfera. La consumatorii din zona litorală şi cea pelagială se adaugă specii de broaşte. In zona litorală a lacurilor producătorii primari sunt reprezentaţi prin macrofite: iarbă. ştiuca. nufăr galben etc. În zona pelagială există un singur producător primar –fitoplanctonul format din numeroase populaţii de alge verzi. Planctonul este format din organisme mici (microscopice). lamelibra. Consumatorii sunt reprezentaţi prin populaţii de animale nevertrebrate din grupele sistematice. rogoz. acoperit de un mâl. obleţii bibanul. plătica etc. care ies în larg. Este populat cu animale ce consumă materia organică formată în pădurile superioare. iar în zona profundă bentos profundal Bentosul litoral este acoperit cu vegetaţie de mâl emersă si submersă printre care traiesc numeroase organisme animale. Nectonul nu este o biocenoză ci o asociaţie de organisme animale care înoată activ în masa apei şi consumă diferiţi componenţi ai pelagosului si bentosului. gamaridele. mlaştini. 3. larve de insecte. gosteropode. Consumatorii sunt reprezentaţi prin populaţii de viermi şi alte specii de nevertebrate adaptate la slabă oxigenare a apei. În bălţile bogate în oxigen trăiesc şi rocii mari. alge albastre-verzui. In bentosul zonei profundale producătorii primari lipsesc. În zonele mai adânci coboară plătica. slab oxigenat. ale căror frunze sunt întinse pe suprafaţa apei brădiş şi cosor etc. alge silicioase etc. limba broaştei. Viermii sunt reprezentaţi de oligochete. Răcuşorii sunt bine reprezentaţi. cum sunt: linul. Principalele grupe de animale din bălţile de la şes sunt: spongierii si celenterate fixate pe plante. copepodele parazite de peşti. peşte care valorifică prin consum organismele bentonice. broscăriţă. zopodele. crapul. hirudinee.2. mai ales ciclopii. dintre vertrebrate sunt prezente şalăul şi alte specii de peşti din cei menţionaţi.Fauna Fauna bălţilor permanente de la şes este puţin caracteristică. Bentosul este format din organisme care trăiesc pe fundul bazinului. Cei mai raspandiţi 25 . papură. caracuda. păsări etc. diferiţi crustacei şi din peşti. cladocere. Din care unele intra temporar în reteaua trofică a biocenozei.

Aici se mai întâlnesc numeroase plante dintre care: broscăriţa. Pe langa plante superioare. Cele mai frumoase plante care trăiesc aici sunt nuferii. Mai întalnim si ploşnitaş de apă care înoată pe spate: „Pentru aceea şi faţa ventrala. cu fiori. Insectele sunt foarte abundente în apele stătătoare. Reptilele sunt reprezentate prin şerpii de apă. cât şi de indivizi. Sunt plante care înoată la suprafaţa apei cum ar fii: mătreaţa-verde. Dintre amfibieni.sunt păianjenii de apă care-şi costruiesc un clopot de pânză argintie umplută cu aer. Mătasea broaştei pluteşte pe faţa apei sau se prinde de vreun ţăruş ori piatră din apă. unde vâneaza. iarba broaştelor sărmuliţa care are forma de sârmă in spirală. Vertebratele sunt bine reprezentate in bălţile şi lacurile de şes. păsarile de baltă îşi au adăpostul aici unde nici noaptea nu e linişte. linul.5. Se mai întâlnesc şi otraţelul de baltă care este alcătuit dintr-o gramadă de capcane mărunte aninate la vârful frunzelor subţiri. se mai găsesc cosorul sau bradişul. pe când spatele întors în jos este mai deschis la culoare. lacurile din Balta Brăila sau din Deltă sunt atractive ca şi grădinile.Flora Unde condiţiile sunt prielnice. şalăul. Dintre peşti. în lacuri trăiesc câteva plante fără flori şi anume :peştişoara plutind printre mătreaţa de baltă care pe un trunchi lung stau înşirate frunze eliptice păroase pe partea de sus. gonitoride la suprafaţa apei. se află caracuda . desprinse să aibă şi piciorul udat de apă. Rama oglinzii este făcută de tot soiul de plante. formând o păşune în baltă. Stuful şi papura fac desişul de pădure. 26 . când florile sunt desfăşurate. Domină neamurile de muşte de baltă de efemeroptere şi de libelule şi de tridoptere specifice apelor stagnante. nelipsite sunt broaştele de lac ca şi buhaii de baltă. care acoperă orice apă stătută mai adăpostită de vânturi pe lângă care se mai gasesc frunzuliţe mărunte verzi numite mătasea broaştei. etc. aşa încât nu e văzut lesne din fund” (I. În toiul verii. Dintre insectele fitofile fac parte: viori. sau o grădină de flori. cu mugurii care ies din frunză şi flori şi nufărul galben. atât ca numărul de specii. Larvele lor formează bentosul lacustru.Simionescu) 3. varietatea formelor e tot aşa de mare ca şi într-o poiană. roşioară. plăşuiţele de apă. Faţa apei este departe de mijlocul lacului sau verde acoperită de lintiţă. întoarsă în sus este mai închis colorată. cuprinzând mai multe tipuri de nuferi: nufărul alb căruia îi este asezată tulpina în mâl. iar mai înafară sunt unele plante cărora tot le ajunge ceva mai multă umezeală decât în părţile prea uscate de pe costişe ori tapşane. Una dintre ele e fixată pe fundul apei.3. papura etc. plătica.

Brateş cu suprafaţa de 21 km2). lacurile sunt:  lacuri naturale (cu suprafaţă totală de 2. lacuri în crovuri. în depresiuni. lacuri în cratere vulcanice (lacul Sfânta Ana). 3. Lacul Sf. lacurile formate de-a ungul malurilor Dunării . iar cele de tip pirenian pe versanţii sudici. Ocupă circurile foştilor gheţari de tip alpin şi de tip pirenian. Lacurile antropice sunt lacurile construite pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic. Aceste lacuri se formează prin topirea gheţarilor cu: suprafaţa restransă (Bucura din Retezat). Florica. Ana a denumit unul dintre obiectivele turistice datorită frumuseţii sale Lacul Sf. Lacuri vulcanice Lacul Sf. Lacurile naturale sunt repartizate pe regiuni sau zone. lacuri de baraj natural. Cele de tip alpin sunt frecvente pe versanţii nordici ai masivelor. lacurile glaciare din Munţii Carpaţi (Lacul Bucura. pentru alimentare cu apă. Ana din masivul Ciumatu este considerat de relief vulcanic. irigaţii.Zona de campie 3.1. Astfel avem: . Lacurile naturale sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Mării Negre (Razim cu suprafaţa de 425 km2. Lacurile în circuri glaciare sunt circa150. Lacurile le întalnim în albia (Lia. unde condiţiile topoclimatice au favorizat dezvoltarea unei glaciaţii cuaternare ample. Sinoe cu suprafaţa de 171 km2). izolate sau asociate(complexul Bucura).Clasificarea lacurilor După origine.1.Zona de Deal şi Podis . Viorica. Ana excepţionale şi a posibilităţii uşoare de acces. care porneşte din staţiunea balneoclimaterică Tuşnad şi urcă arcuindu-se în serpentine.6. Lacurile în văi glaciare prezintă un profil longitudinal cu contrapante. unicul exemplar de acest gen din ţara noastră.6. contrastul.Lacuri de munte 3. până în vârful muntelui Ciumatul.1. limpezimea. piscicultură şi agrement.6. pe o şosea modernizată.8 ha este cel mai mare dintre ele).300 km2 şi reprezintă 2/3 din suprafaţa totală a lacurilor)  lacuri antropice (cu suprafaţa totală de 1. limane fluvio-maritime şi lacuri din Delta Dunării. vechi vulcanic craterul căruia s-au acumulat apele actualului lac. transparenţa si temperatura scazută a apelor.150 km2 care reprezintă 1/3 din suprafaţa totală a lacurilor). cu o suprafaţă de 10.limane fluviale (Oltenia cu suprafaţa de 22 km2.Zona de munte . Puternicul lanţ eruptiv de pe latura internă a Carpaţilor Orientali a adăpostit în cuaternar lacuri de crater pe care le-a drenat eroziunea apelor. Ana din complexul Bucura-Retezat) şi izolate 27 .

Inau. flacante de abrupturi.din bazinul superior. Primul are punctul de plecare în străvechea asezare de vinuri Rodna Veche. 28 . Lacul Lala reprezintă obârşia văii Lala Mare tributară Bistriţei Aurii. reclamând în câteva puncte o atenţie deosebită pentru turiştii experimentaţi dar cu posibilitatea de a prinde întreaga panoramă a grupei nordice a Carpaţilor Orientali. Ele au formă mai puţin rotundă şi prezintă un contur neregulat şi uşor alungite în sensul văii. Procesele de eroziune şi acumularea glaciară ce au însoţit acest fenomen au determinat apariţia diferitelor forme de relief. Numeroasele sale acumulări lacustre sunt formate în circurile sau pe văile glaciare. Circurile şi văile glaciare din Munţii Godeanu fac parte din complexul glaciar Lapusnicul Mic. Aici. Circul Galeşul.(Viştişoara. cele mai importante fiind Pietrele. complexul Judele. este al treilea şi cel mai important afluent de pe dreapta . cele mai multe dintre ele fiind grupate în mai multe complexuri glaciare (complexul glaciar Pietrele. în România se mai găsesc lacuri glaciare îndeosebi în Munţii Retezat –Godeanu. În Retezat se întâlnesc cele mai multe lacuri glaciare din toţi Carpaţii. Circul Stănişoara. Circul si Valea Rea. Cea mai mare parte a acestor lacuri se afla la peste 1950 m altitudine şi sunt grupate în câteva complexe glaciare cum ar fi: complexul glaciar Ciortea-Avrig. sub un abrupt de circa 150m. dând astfel naştere lacurilor glaciare de circ (iezere). În raport cu Retezatul. Lacul Doamnei din Fagaraş). glaciaţiunea a avut o extensiune pe ambii versanţi iar cele peste 70 de lacuri glaciare sunt înşirate de o parte şi de alta a crestei principale între vârfurile Ciortea(2472m) si Urlea(2473m). Pe lângă Munţii Făgaraş. complexul glaciar Negoiu-Caltun. peste 65. urmând creasta principală a masivului rodnean. la vărsarea în Bistriţa. în spatele unor praguri glaciare sau acumulări morenice. Circul si Valea Pietrele. dintre care se remarcă circurile şi văile glaciare. al treilea spre nord de la Cabana Puzdrele. Judele si Lăpuşnicul Mare. În urma acţiunii erozive. Lacul Barascu Mare (Zănoaga Lungita) se găseşte la 1860m altitudine. de la lac şi până la Gura Lalei. în cea mai mare căldare glaciară de pe versantul nordic al muntelui Borascu. complexul glaciar Lăpuşnicul Mare). Inauţ. în aceste excavaţii se acumulează apa. iar al patrulea traseu îl dublează pe cel de la Rotunda însoţind Valea Lalei. Al doilea traseu porneşte de la cătunul Rotunda de pe Valea Bistriţei Aurii. prin patru trasee. Măreşte atractivitatea şi dă satisfacţie turistilor. După retragerea gheţarilor. Munţii Godeanu şi Tarcu sunt dispuşi sub forma unor uriaşe potcoave. denumite circuri sau căldări glaciare. la obârşia văilor glaciare se formează nişte excavaţii circulare. ce are în alcătuirea sa o serie de acumulări lacustre de origine glaciară. Astfel de lacuri se întâlnesc şi la noi în ţară în Munţii Fagaras. complexul glaciar Bâlea-Capra sau complexul glaciar Podraga. care uneşte succesiv vârfurile Cisia Tomnatic. munţi care păstrează cea mai mare suprafaţă modelată de gheţari cuaternari. de pe Valea Someşului Mare care ne dă posibilitatea să vizităm ruinele bisericii distruse din secolul al-XIII-lea.

În depresiuni carstice . Localnicii sunt constienti de riscul pe care si-l asuma cultivand in aceasta zona. situat la 25 km de Piatra Neamţ. toate formate prin baraje naturale. Lacul Zaton. Este situat la o altitudine de 940 m.Lacul Cuiejdel. Lacul Balătău Lacul de baraj natural Cuiejdel. judetul Harghita. o adâncime maximă de 16 m şi un volum de un volum de 907. la cca. Lacul Ighiu.6. Panza freatica in aceasta zona se afla la o adancime foarte mica. astfel incat culturile agricole nu au nevoie de irigatii. lacul se umple rapid. prin surpare şi alunecare. 3.o suprafaţă de 2. Lacul Limpede. Lacul Ochiul Beiului (Muntii Aninei).2. Lacul Roşu este situat pe cursul superior al raului Bicaz.26 hectare si are o adancime maxima de 9 m. în bazinul superior al râului Cuiejdi. Particularităţile deosebit de interesante şi unice ale acestui lac justifică realizarea studiului ştiinţific complex privind biodiversitatea floristică. Are o suprafata de 20 hectare.cel mai mare).2 ha. Lacul Zaton (lac temporar).000 mc. Lacul Roşu. în cursul mijlociu al Cuiejdelului ( afluent de stânga al Cuiejdiului)-( Fig.1.De baraj natural. Lacul Zaton-este localizat in judetul Mehedinti. Lacul Ponor (Podisul Mehedinti). judetul Alba. În zona Râmnicu Sărat există lacuri cantonate in escavatii naturale formate pe gresia ce acopera formatiunea salifera: in aria Bisoca (La Grunj) si pe platoul Între Râmnice (Lacul Negru.este localizat in arealul satului Ighiel. in zona carstica de la Ponoarele. respectiv. Lacul Cu Ciucuri respectiv Lacul Vintileasca . dar in aceasta perioada poate distruge complet culturile de porumb de pe suprafata sa. asociat cu complexul de lacuri mai mici. fitocenologică. L a c u l C u i e j d e l.1). 21 km NNV de Piatra Neamţ. Lacul Cuiejdel (Lacul Crucii) este amplasat în Munţii Stânişoarei. reprezintă în acest moment. deoarece pot pierde intreaga cultura dupa o ploaie foarte puternica. S-a 29 . Lacul are momente cand este plin ochi. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice din primul stadiu de formare a acestor ecosisteme lacustre. faunistică şi caracteristicele de mediu ale ecosistemelor din arealul respectiv. Descriere: Lacul Rosu este un lac de baraj natural situat la o altitudine de 980 m. este situat in depresiunea din amonte de Pestera Ponoarele din Podisul Mehedint. s-a format recent (1978). Are o suprafata de 5. si seaca la fel de repede. La ploi torentiale. Este cel mai mare lac de baraj natural din ţara noastră. Taul Batran (Muntii Padurea Craiului). are o lungime de 1 km.Cele mai interesante lacuri carstice sunt :Lacul Ighiu (Muntii Trascau). Lacul Varasoaia ( Masivul Bihor). dar si momente in timpul verii in care seaca complet.

Lacul Vidraru . mreana).a fost amenajat pe cursul Somesului Cald. Lacul Valiug.2. Este situat in arealul comunei Belis. la 4 km de Salatruc si este declarat monument al naturii. judetul Cluj. In apele sale se ridica Piatra Teiului. Lacul este recomandat pentru sporturile nautice si pentru plimbari de agrement. In comuna Valiug se gaseste o pastravarie. Este situat la 66 km de Pitesti. Are o suprafata de 940 hectare.6. Are o suprafata de 8.a fost amenajat pe cursul raului Barzava. Lacul Vidra. Cele mai cunoscute si vizitate sunt: Lacul Izvoru Muntelui.Lacuri antropice De baraj artificial.format in 1837 prin surparea unei portiuni din Piatra Ghilcosului care a barat valea raului Bicaz. Pe malul lacului se afla statiunea climaterica cu acelasi nume. 3. Apele lacului sunt bogate in pesti (pastravi. Lacul Valiug este o zona recomandata de agrement.5 m.a fost amenajat pe cursul Argesului.3Lacuri de deal şi podiş Lacurile dulci din zona deluroasă 30 . Are o suprafata de 32. Are o suprafata de 893 hectare si o adancime de 155 m. Lacul Fantanele . lipani.6 kmp si o adancime maxima de 96 m. Are o suprafata de 12. clean. Lacul mai este cunoscut sub numele de Ucigasul. Lacul Izvoru Muntelui-este situat la poalele Ceahlaului. Apele lacului sunt bogate in pastravi.6 hectare si o adancime maxima de 10. 3. judetul Caras-Severin. Este accesibil prin intermediul Transfagarasanului.15 kmp. Lacul Oasa. Lacul Balătău este un lac de baraj natural situat in Muntii Nemirei. cleani. Lacul Vidra . in arealul localitatii Bicaz. S-a format in 1883 datorita unor alunecari de teren si a ploilor puternice ce s- au prelungit din vara pana toamna tarziu. la o altitudine de 532 m. inalta de 23 m.6. Lacul Valiug . Este situat in arealul comunei Valiug. Lacul Vidraru. Are o suprafata de 59 hectare.Desi scopul lor initial a fost cel economic in timp lacurile au devenit destinatii turistice datorita valorii peisagistice si accesului relativ facil.a fost amenajat pe cursul raului Lotru. Lacul Fantanele.

precum şi relativa uniformitate a peisajului sunt date obiectivele turistice legate de prezenţa lor subliniind oriunde şi oricând întâlnirea cu oglinda unui lac. Sic. Lacul Balta Alba . Regiunile de deal şi podiş adăpostesc în ele un număr mare de lacuri. Pe fundul lacului se gaseste namol sapropelic.este localizat la 7 km de Slobozia. Lacul Sarat. Lacurile mineralizate au căpătat implicit şi importanţa turistică. clorurata. In zona Maramuresului se afla lacurile Ocna Sugatag si Costiui. Baia Verde. Pe fundul lacului se afla namol sapropelic cu calitati terapeutice recunoscute. 31 . Apa lacului are o mare concentratie de saruri iar pe fundul lacului se gaseste namol sapropelic cu calitati terapeutice. Lacul Alunis. fie de natura antropica (in fostele ocne de sare). Apa lacului este sulfatata. Are o suprafata de 1. Lacul Verde. Are o suprafata de de 156 hectare si o adancime maxima de 3 m. Telega. Lacul Sarat . Lacul Amara . Lacurile antropice cele mai numeroase se afla in Transilvania in jurul localitatilor Ocna Mures. umbrită de sălcii sau înconjurată de „junglă” în miniatură a stufărişului îşi dă satisfacţii deosebite. Lacurile dulci din zona de câmpie Lacurile cantonate aici constituie deseori obiectivele turistice la fel de preţuite ca în zona deluroasă. Lacurile naturale cele mai importante se gasesc in zona Sovata-Praid: Lacul Ursu.cu interes balnear sunt: Lacul Amara.4. Lacurile sărate din zona deluroasă Lacurile din masivele de sare sunt fie de origine naturala. Sarata- Buzau. vizitatori veniţi la cură asocindu-şi tratamentul cu excursii recreative pe trasee scurte.72 kmp si o adancime de 1m. Ocnele Mari. Calitatile lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice Amara. Ocna Dej. magneziana. Aceste calitati ale lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice omonime.este situat la 56 km de Buzau. insuflându-şi bucurie şi optimism.este situat la 5 km de Braila. bicarbonatata. Turda. Govora.Ogna Şugatag este cea mai importantă staţiune balneară din Depresiunea Maramureşului unde au existat explorări saline ale căror galerii s-au prabuşit. Unele dintre aceste locuri reprezintă adevarate rarităţi ale tipurilor genetice cărora li se încadrează cum ar fii:Lacul Povoare şi Lacul Învârtita. In zona subcarpatica se gasesc lacurile : Baia Baciului.6. Cojocna. Baia Rosie.Lacuri de câmpie Lacurile sarate de campie . Calitatile apei si namolului lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice Balta Alba. Ocna Sibiu. Datorită numărului mare de lacuri din zona deluroasă şi podiş . Are o suprafata de 1012 hectare si o adancime maxima de 4 m. Lacul Balta Alba. 3.

dupa care creste pana la aproximativ 3 m adancime. L. L. Lacul Techirghiol . 32 . Limanurile fluviatile sunt L. de baraj antropic. aceasta fiind aproape de temperatura atmosferica. Techirghiol. Floreasca pe Colentina. Lacuri între dunele de nisip regăsim în Câmpia Olteniei şi Bărăgan. Ostrovu Mare pe Dunăre. Este destinat pescuitului. Tasaul Lacurile de pe litoralul Marii Negre au o mineralizare considerabila si sunt recomandate in turismul balnear. Lacurile de luncă sunt situate de-a lungul Dunării: L.In Campia Romana exista numeroase lacuri. lacurile de agrement din jurul Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare. Are o suprafata de 2. Lacul Mangalia . Cele mai importante sunt: Lacul Techirghiol. Namolul sapropelic de pe fundul lacului Techirghiol are calitati curative remarcabile. Balta Albă. Pe malurile lui se gasesc izvoare cu ape sulfuroase mezotermale. ctitorie a lui Vlad Ţepeş. Lacul Suhaia. L. Amara.Lacul Ursu Lacul Ursu (46000 mc). L.5Limane Limane fluvatile . Brateş. temperatura apei este mica. Căldăruşani. prezinta fenomenul de heliotermie. dupa care se inregistreaza valori mai reduse si constante. Calitatile apei si namolului au determinat dezvoltarea unor statiuni balneare pe tarmul lacului: Eforie Nord. Eforie Sud.6. Mostiştea şi L. Lacuri de luncă.Lacul Bistreţ. limanuri fluviatile. La suprafata.este situat la 17 km de Constanta. Are o suprafata de 11. L.Lacurile în crovuri sunt sărate precum L. care consta in stratificarea termica a apei si cresterea concentratiei sarurilor spre adancime. Băneasa. Limane fluvio-maritime. Plopu. Herăstrău. cum ar fi lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii). Lacul Mangalia. Lacuri relicte. Tei. 3. Sărat.Cotu Morii. Lacul Rotund Lacul Bistreţ este un lac format din 5 bazine. Snagov. L. Verbunci Lacuri heliotermice. Aceleaşi satisfacţii ţi le prelunjesc şi o excursie pe malul Lacului Cernica sau Cormana.61 kmp si o adancime maxima de 9. Lacul Costinesti.61 kmp si o adancime maxima de 13 m.Mangalia. Techirghiol.este situat in apropierea localitatii omonime. intraţi în istoria românilor prin victoria rasunatoare a lui Mihai Viteazul asupra turcilor ca şi Mănăstirea Cormana. L. Bistreţ. pe Dunare si lacurile situate pe Olt in aval de Slatina). L. Râtu Mare. Poate fii recreativ făcând un popas pe malul Snagov sau Călduşari vâslind la umbra arborilor aşteptând zvâgnitul plutei de la undiţă sau vizitând străvechiile mănăstiri cu acelaşi nume. lacuri sarate sau cu apa dulce (in Baragan). în apropierea căreia se află şi Călugăreni. Lacul Agigea. fiind lacuri de agrement în Bucureşti. L. Lacurile amenajate de om sunt: L. Aceste calitati au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice omonime. iazuri.7 m.

Lacul Matita. Lacul Dranov. Lacul Puiu. Lacul Isac. Lacul Furtuna. Lacul Lumina În Delta Dunarii se afla peste 450 de lacuri. Apa sarata si namolul sapropelic au recomandat infiintarea statiunii balneoclimaterice Agigea. Zmeica Lacuri în Delta Dunării.6. Lacul Agigea . pentru desfasurarea unor sporturi nautice sau pur si simplu pentru agrement.Razim.este situat in arealul comunei Agigea. Lacul Gorgova. CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ- LACUL DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL INTRODUCERE 33 . Lacul Bogdaproste.Lacul Roşu. Are o suprafata de 64 hectare si o adancime maxima de 70 cm. Lacul Merhei.Lagune. Cele mai cunoscute lacuri sunt: Lacul Fortuna.6. 3. Sinoe. Ele sunt recomandate amatorilor de pescuit si vanatoare sportive.

s-a format recent (1978). MS. are o lungime de 1 km. în bazinul superior al râului Cuiejdi. o adâncime maximă de 16 m şi un volum de un volum de 907. la cca.2 ha. Fig. Lacul de baraj natural Cuiejdel. în cursul mijlociu al Cuiejdelului ( afluent de stânga al Cuiejdiului)-( Fig.000 mc.o suprafaţă de 2. L a c u l C u i e j d e l. prin surpare şi alunecare. Este cel mai mare lac de baraj natural din ţara noastră.) 34 . faunistică şi caracteristicele de mediu ale ecosistemelor din arealul respectiv. Lacul Cuiejdel (Lacul Crucii) este amplasat în Munţii Stânişoarei. fitocenologică. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice din primul stadiu de formare a acestor ecosisteme lacustre. reprezintă în acest moment. respectiv.1).1 – Poziţia geografică a lacului Cuiejdel ( după N. situat la 25 km de Piatra Neamţ. 21 km NNV de Piatra Neamţ. asociat cu complexul de lacuri mai mici.Rădoane-2002. toate formate prin baraje naturale. Particularităţile deosebit de interesante şi unice ale acestui lac justifică realizarea studiului ştiinţific complex privind biodiversitatea floristică.

unde lăţimile nu depăşesc 80 m. iar lăţimea medie la 102 m.29.22% revine subbazinului paraului Cuiejdel.2 ha. care începe de la Crăcăoani şi acum înconjoară aproape întreg malul stâng al lacului Cuiejdel. cu suprafeţe de câteva sute de m2.2004 ) s-a construit un nou drum. Faza actuală a alunecării nu poate fi considerată de stabilizare totală. În aval de lacul Cuiejdel s-au format încă 4 mici lacuri.5 amonte de confluenţa Cuiejdiului. determinând acumularea unei mari cantităţi de apă . (Rădoane 2002-MS. Valorile maxime de lăţime ating 185 m la confluenţe. când au avut loc mai multe viituri care au adâncit deschiderea sub formă de albie. Lungimea lacului ajungea la 1. Bazinul de alimentare al lacului Cuiejdel are o suprafaţă de 8. Caracteristicele geomorfologice. Grosimea depozitelor variază între 5. Datorită precipitaţiilor abundente din perioada caldă a anului 1991 ( mai. în perioada prezentă ( 2003 . Exceptând sectorul situat între prof.5 şi 1. Nivelul apei din lac a fost constant şi s-a situat la altitudine absolută de 665. Lacul de pe pârâul Cuiejdel are la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni. în anumite condiţii. Barajul natural are o înălţime cuprinsă între 25 şi 30 m.25 m sau chiar mai mult în zona barajului. activa din nou. între km 0. în mai multe etape.0 km. mai ales în condiţiile în care. astfel că fundul albiei pârâului Cuiejdel. III şi baraj. procesul de alunecare s-a amplificat. fenomenul putându-se.5 m până în anii 1994-1995. 3 m situata la contactul barajului cu versantul drept al văii. suprafaţa determinată topografic era de 12.22. cu valori mai mari spre malul stâng şi mai reduse spre cel drept şi lungime de circa 80 m.75 km 2 (48.53 % revine afluentilor mai mici si apelor de precipitaţii de pe varsanţi. ce s-a produs pe versantul stâng al văii.4 mm precipitaţii). începând cu anul 1978.25 % provine de la subbazinul paraului Glodu. a fost umplut cu materiale provenite de pe versant prin alunecare. în rest se încadrează în general între 125 şi 140 m . biodiversitatea specifică a lacului care prezintă un mare interes ştiinţific şi frumuseţea deosebită peisagistică a zonei atestă 35 . cu o suprafaţă de 35 ha. La acelaşi nivel.august- valoare cumulată de 741. când a barajul natural format a blocat întreaga vale. culminând cu cea din 1991.) Scurgerea apei din cuveta lacului in continuare prin albia paraului Cuejdel se realizeaza printr-o deschidere lata de aprox. limnologice.

lacul Cuiejdel . în mai multe etape incepând din anul 1978 si pana in anul 1991 când masa alunecării de teren a barat in totalitate albia pârâului. pe direcţia nord vest –sud est. a statutului care să permită o protecţie specială . care prin construcţia vechiului drum forestier în această zonă a secţionat deluviului de alunecare din baza versantului stâng. Dealul Crucii si Piciorul Rotund la vest. Alunecarea a fost determinată de. culmea si Vârful Muncelul ( 1067 m) la est. cu o suprafaţă de peste 35 ha. Situat în bazinul hidrografic al Cuiejdiului ( suprafata: 98 km2. comparativ cu alte lacuri asemănătoare ( în special Lacu Roşu ).şi pentru urmaşi .acest minunat dar al naturii. .unicitatea şi importanţa acestui lac . Zona de alimentare a lacului este delimitată de Varful Tarnitelor ( 1081 m) si Masivul Garcina ( 873 m ) la nord. afluent al Bistriţei pe stânga. că este cel mai important lac de baraj natural din ţară. Lacul Cuiejdel este alungit în lungul văii principale. este cel mai mare lac de baraj natural din ţară. turism ne- ecologic etc. Dar. 36 . fapt care a determinat mărirea în mod considerabil a volumului apei acumulate. se ramifică pe cele două văi. lungime: 24 km ). care a afectat versantul stâng al văii Cuejdiului.. pârâurile Cuiejdel şi Glodu. din care rezultă. iar grosimea pe care s-a realizat secţionarea deluviului a variat între 3-15 m. defrişări. precipitaţiile abundente . declanşând alunecarea iniţială şi avalanşa de alunecări care a urmat. constituindu-se în tot atâtea argumente în favoarea acordării pentru lacul Cuiejdel. prin construirea noului drum forestier în perioada 2003-2004. au contribuit în mod însemnat acţiunile antropice.. iar la confluenţa principalilor tributari. particularităţile substratului geologic. Deci la formarea acestui lac de baraj natural. cu punct de confluenţă lângă Piatra Neamţ. care se continuă şi acum. considerăm că principala cauză a multiplelor alunecări o constituie acţiunea omului . Are la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni. pentru a se păstra . În continuare prezentăm unele elemente morfobatimetrice ale Lacului Cuiejdel. Lungimea sectorului pe care s-a produs această perturbare a fost de circa 1km. cutremurul din anul 1990 etc. cu extinderea mai mare pe valea principală .

Lacu Roşu ( foto: M.Neamţ) prezintă numeroase asemănări. dar şi deosebiri.Harghita) – Foto 1. 1.Porumb ) 37 .2.3 şi tabel 1. cu Lacu Roşu (jud. Lacul Cuiejdel (jud.A.

Lac Cuiejdel (foto: M.Porumb) 38 .A.

comparative.084 m3 906.08 m 4 Suprafaţa 114. Typha.Lac Cuiejdel – cu drum.Polygonum. Caracteristici Lacu Roşu Lacul Cuiejdel 1 Originea naturală naturală 2 Vechimea din 1837 din 1978 3 Adâncimea maximă 9. crt. Typha.Porumb) O serie de caracteristici comparative ale celor două lacuri sunt redate în tabelul 1.676 m2 122. Tabel 1.A. ale ecosistemelor Lacu Roşu şi Lacul Cuiejdel Nr.7 m 16. Carex etc. construit în anii 2003-2004 (foto : M. Polygonum. 7 Fitoplanctonul predomină fitoplanctonul facultativ sunt dominante speciile euplanctonice 8 Zooplanctonul predomină copepodele predomină rotiferii 9 Bacterioflora dominante sunt bacteriile denitrificatoare predomină amonificatorii 39 . etc.970 m3 6 Flora Equisetum. Caracteristici generale.000 m2 5 Volumul total 680. Mentha Myriophyllum.

Pentru studiul “ algelor şi bacteriilor au fost aplicate metode adecvate obiectivelor propuse. folosind principiile şi metodele şcolii central europene elaborate de Braun-Blanquet adaptate la condiţiile ţării noastre de Al. CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ALE LACULUI DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL Parametri geochimici ai sedimentelor actuale Investigaţiile asupra sedimentelor actuale din lacul de baraj natural Cuiejdel au avut în vedere parametrii geochimici cu rol insemnat în evoluţia procesului de eutrofizare : conţinutul de apă interstiţială (U1050C). de asemenea. completate cu tehnici originale: documentarea ştiinţifică. iar pentru cormofite s-au determinat: raionarea floristică. reacţia sedimentelor. 40 . centru şi baraj. spectrul geoelementelor. spectrul indicilor ecologici-U. de asemenea cu sinteza rezultatelor experimentelor de cultivare a unor alge din zonă.R. In cadrul acestui studiu s-au aplicat metodele clasice. deplasarea periodică în teren şi prelevarea de probe din staţiile stabilite ( la lacul Cuejdel se vor lua probe din staţiile : coadă . din zona centru”. În prezentul studiu s-a efectuat o sinteză a cercetărilor noastre privind principalii parametri fizico-chimici şi biologici ai ecosistemului lacului Cuiejdel. iar în anul 2004 s- au dezvoltat investigaţii complexe care au evidenţiat evoluţia şi specificul acestui bazin acvatic. condiţiile hidrochimice şi hidrobiologice şi lacului şi. Boşcaiu. prin utilizarea metodelor specifice fiecărui grup de animale investigat. fosforul dizolvat (PO43-) şi formele minerale ale azotului (NH4+ . Borza şi N. NO3-)+ Tabel 2. s-au prelevat. conţinutul de substanţă organică al acestora. Cercetările au fost completate cu date globale privind sedimentele. respectiv determinări chimice şi biochimice de biomasă algală şi de macrofite acvatice.T. Cercetările faunistice au fost efectuate în teren şi continuate în laborator.. spectrul bioformelor. reprezentând limitele de variaţie ale acestor parametri în perioada anilor 2000-2003. probe din afluenţi şi din aval de lac ).

48 5. coada lacului (2).39 - (1050C) septembrie 62.069 0.75 10.50 51.48 8.Date privind valorile unor parametri geochimici ai sedimentelor actuale din lacul natural de baraj Cuiejdel.61 iulie 0.69 0.82 - ( mg / litru ) septembrie 61.50 iulie 6.96 2 Substanţă august 5.68 0.823 0.31 - ( mg / litru ) septembrie 8.43 3.31 41.94 6 NO3.062 0.081 0.30 8.25 6.41 x 0.495 Analizele s-au efectuat pe probe prelevate din 4 staţii : sursa de alimentare (1).31 iulie 1.53 6.261 1.93 47.62 46.29 x 12.71 6.74 4.80 - (unităţi) septembrie 6.97 6.948 2.60 6.64 4.960 0. august 0.53 5.61 0. Tabel 2.06 3 NH4+ august 3.51 iulie 37. determinat Luna 1 2 3 4 iulie 44.823 0.47 iulie 15.16 2.46 6. august 13.32 70.51 9.091 - ( mg / 100g ) septembrie 0.074 iulie 0.108 x 0.040 7 PO43.30 4.67 76.381 1.06 49.54 - organică septembrie 5.75 4 NH4+ august 74.502 1.01 4.69 1.049 0.65 49.90 6.66 (%) x 5.92 71.028 1.41 6.28 11.33 51.61 0.53 (%) x 51. august 1.45 6.96 x 2.52 0.45 6.50 5.85 4.050 0.91 42.93 - ( mg / 100g ) septembrie 3.30 12.101 0.842 - ( mg / litru ) septembrie 1.30 6.57 0.16 5.34 1 Umiditate august 45.45 1 pH august 6.70 5. centrul lacului (3) şi zona barajului (4).09 49.46 - ( mg / 100g ) septembrie 0.064 0.83 49.98 10. Pentru elementele biogene 41 .583 1.56 0.035 0.54 5 NO3.049 0.54 52.03 3.94 iulie 0.48 0.63 42.41 9.68 6.43 iulie 6.49 41.50 6.31 13.80 2.077 1.57 0.99 3.195 1.61 0.15 45.39 99.48 96.14 x 57.79 79.80 4. Parametrul Staţia : crt.69 96.44 0.92 5.810 8 PO43.180 x 1. în anul 2004 Nr.75 6. august 0.36 15.079 0.96 9.55 x 6.04 5.037 0.66 100.

Tabel 3. Parametrul determinat Limitele de variaţie 1 pH (unităţi) 6. sedimentele lacului natural de baraj Cuiejdel prezintă caracteristici chimice corespunzătoare ecosistemelor lacustre montane aflate în stadiul de oligotrofie.01 4 NO3.16 In ansamblu.crt.în perioada 2004-2007. respective. Caracteristici hidrochimice ale lacului Cuiejdel în perioada 2004-2007 42 . Datele obţinute.6.0.10 .41 .30 – 19.(mg / 100 g sediment) 0. Limitele de variaţie ale valorilor parametrilor geochimici cu rol în eutrofizare din sedimentele lacului natural de baraj Cuiejdel. din acest punct de vedere.(mg / 100 g sediment) 0. rezultatele sunt exprimate în mg/100 g sediment umed şi.60 . cu încărcare organică relativ scăzută (10. de la o perioadă la alta a anului.74 5 PO43.0. evoluţia ecosistemului fiind lentă.9.în cadrul unor limite restrânse. însă. în mg/litru de apă interstiţială.esenţiale. Principalele caracteristici ale sedimentelor pe perioada 2000+2004 sunt redate în tabelul 3.66 .90 .47 mg KMnO4/l) şi valori de pH situate în domeniul slab alcalin (7. în legătură cu evoluţia temperaturii mediului – de care depinde procesul de mineralizare a materiilor organice din sedimente şi intensitatea schimbului de substanţă şi energie de la interfaţa sediment/apă.7.40 mg/l).Tabel 4. în perioada 2000-2003 Nr.5. Tabel 4. se înregistrează anumite variaţii ale valorilor parametrilor investigaţi. prezentate în tabelul 2.3 -7.de la o zona la alta a lacului . Condiţii hidrochimice Ecosistemul acvatic Cuiejdel.90 2 Substanţă organică ( % ) 4. evidenţiază faptul că valorile parametrilor menţionaţi variază .18 3 NH4+ (mg / 100 g sediment) 0.008 . Pe de altă parte.8) . datorită dimensiunilor relativ reduse ale acestui ecosistem şi faptului că în bazinul său hidrografic nu există surse de poluare antropică. prezintă o apă bine oxigenată (4.

29 0.004 8 Fosfor total .mg O2/l 4.14 0.7 8.0.34 13. VII 7.35 17.3 7.43 11.0 21.0 VIII 13.26.19.92 12.47 9.31 14.2 15 Cloruri .005 .012 (mg / l) VIII SLD 0.mg NH4/l 0.21 (mg / l) VIII 0.10.04 3 Subst. Valorile unor parametri fizico-chimici ai apei lacului Cuiejdel.87 .50 4 Subst.85 13.0. 9.270 Datele rezultate din analiza fizico-chimică a probelor de apă prelevate în lunile Iulie.3 – 207.66 11 Calciu .4 7.mg Ca2+/l 58.0 21. .mval/l 3.1.29 0.org.20 0.5 18.13 0.9 7.11 . august şi septembrie 2007 din sursa de alimentare a lacului Cuiejdel.079 6 Amoniu .3 .3 7.034 0.72 10.4 7.003 .mg SO42-/l 24.4 14 Sulfaţi .26 7 Fosfaţi mg P/l 0.64 IX 14.62.4 3 Oxigen dizolvat VII 10.5 2 pH-ul apei VII 7.22 (mg KMnO4 /l) VIII 15.mg NO2. VII 0. germ.54 6 NO2.1 16 Reziduu fix .mg Mg2+/l 6.03 11.2 7.5 IX 7.5 21.9./l 0.0 14.25 0.mg P/l 0.08 0.20 10./l 0.0.15 0.mg HCO3-/l 201.024 0.12 0.5 20.40 10 Duritate tot.30 .mg Cl-/l 6.01 IX 11.3 – 7.5 23.84 .7 13 Bicarbonaţi .0.021 0. .2 7. org.012 0.90 – 9.0 13.1 7. hidrochimic Alimentare Coadă lac Centru Baraj Evacuare 1 Temperatura apei (0C) VII 18.95 6.47 4 Azotaţi .2 21.013 . Parametrul Limite de variaţie crt.72 11.015 9 Alcalinitate tot.018 43 .60 (mg / l) VIII 11.98 14.69 5 NH4+ VII 0. din lac şi din apa evacuată din acest ecosistem sunt prezentate în tabelul 5.04 15. 1 pH 7.0 17.57 10.12 IX 0.22 5 Azotiţi .0 .054 0.5 .8 2 Oxigen diz. Tabel 5.1 (unităţi pH) VIII 7.5 7.77 10.5 12 Magneziu .0 12.43 8.43 10.mg NO3.8 .0 8.0 12. mg KMnO4/l 10.22 0.diz.25 0.2 IX 9. in anul 2007 Nr.36 8.00 10. .007 0.51 8.30 .7.mg/l 251 .35 8.gr.5 7. Parametrul Luna Staţia Crt.97 11.06 0.54 11. Nr.3.037 0.

. . . De asemenea. caracteristice apelor oligotrofe.84 6.87 9.76 0. care au fost fixate prin două metode: o probă a fost tratată cu formol 4% iar altă probă a fost tratată cu reactiv Utermohl (IIK) 3 ml / l. .044 0.050 0.03 0. . . . - IX . în vederea determinării algelor care nu rezistă prelucrărilor de laborator. Pentru determinarea componentei algale s-au prelevat proba din alimentare( pârâul Cuiejdel ).044 0.12 48.04 0. .015 7 NO3.43 8. .024 0.35 0. . 44 .3 213.2 (mg HCO3-/l) VIII .32 5. Valorile parametrilor determinaţi evidenţiază o apă de categoria I de calitate (conform STAS 4706/84) PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE ALE LACULUI DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL Fitoplanctonul Algoflora planctonică reprezintă unul dintre principalii producători primari. o duritate moderată şi valori caracteristice clasei I de calitate şi nivelului de oligotrofie pentru ceilalţi parameri hidrochimici analizaţi.98 (gr.021 0.092 0. o oxigenare bună. . .81 (mg Mg2+/l) VIII .35 0. .031 0. . .2 201.037 9 Duritate totală VII 10.12 60. .78 8 PO43.12 (mg Ca2+/l) VIII . .162 0.92 60. .83 IX 1. VII . - 12 Bicarbonaţi VII 278. . s- au prelevat probe care nu au fost fixate.84 0. . - IX .80 0. lac şi evacuare. - IX . - 10 Calciu VII 64.012 0. VII 3.35 (mg / l) VIII 1. Germane) VIII . fără diferenţe semnificative între perioadele în care s-au prelevat probele.021 0.2 173.185 0. .39 0.139 0. IX 0. prezentate în capitolul metode de lucru. - 13 Reziduu fix VII 313 197 228 237 240 (mg/l) VIII 244 254 252 256 254 IX 238 246 250 254 250 Datele din tabelul de mai sus arată faptul că apa ecosistemelor investigate prezintă o reacţie slab alcalină. .32 6. .08 9. - (mg / l) VIII 0.07 1. - 11 Magneziu VII 6. care iniţiază celelalte cicluri trofice în cadrul ecosistemului. Încărcarea globală în săruri minerale relevă un grad moderat de mineralizare a apei .116 IX 0. . . .32 6. .10 60.00 1. - IX . Concentraţiile fosforului şi azotului sunt reduse.09 0.88 0.5 217. Pentru efectuarea analizei calitative a algelor s-au recoltat probe de apă şi de perifiton algal.98 9.

reprezentată prin speciile genului Chrysococcus . urmată de Chrysophyta. diferenţe cantitative semnificative (Fig 2-A şi B. Limitele inferioare de distribuţie a fitoplanctonului lacului Cuiejdel în perioada 2004-2007 şi anul 2008 800 700 600 Nr. cu speciile dominante Cyclotella ocellata şi Achnanthes minutissima. Grupa cu cea mai mare creştere numerică a fost Bacillariophyta ( diatomee ). Fig. 2. Precizăm faptul că aceste alge sunt de mici dimensiuni şi deci au o pondere mică a biomasei. Rezultatele determinărilor algologice atestă o biodiversitate fitoplanctonică bine conturată. deşi ecosistemul lacului este foarte tânăr. A./ml. care prezentau în perioada 2004-2007.În lacul Cuiejdel s-au determinat 6 grupe sistematice de alge. 500 Cyanophyta Chrysophyta 400 Bacillariophyta Pyrrophyta 300 Chlorophyta Euglenophyta 200 100 0 1 2 3 2004-2007 2008 45 .Tabel 6).Analiza calitativă a algelor în probele prelevate s-a apreciat prin nominalizarea grupelor sistematice şi numărul de taxoni identificaţi.exemplare alge/ml. Totalul de alge determinat în apa acestui lac în perioada 2004-2007 a fost situat în limitele de 1060 – 10116 ex.

3. 2. este redată în fig. Fig./ml. Fig.de 46 60 . 6000 Distribuţia fitoplactonului în lac.3.5 (nr./ml/%).4. în anul 2004 .i ]n fig.).ex.6(nr.ex. B. Fitoplanc 100 5000 90 80 70 Nr.

fapt care evidenţiază o relativă poluare . 47 . Distribuţia fitoplanctonului pârâului si lacului Cuiejdel in perioada iulie-octombrie . 2-Coada . 3.intrare lac .. Fig. 5-p.Cuiejdel.iesire lac Cyanoficeele au fost identificate în cantităţi semnificative la Intrare lac.datorată în principal 70 influenţelor antropice.2008 800 90 700 Nr. 4- Baraj .6.Cuiejdel.exemplare alge / ml 600 500 Cyanophyta (media) 400 Chrysophyta 300 Bacillariophyta 200 Pyrrophyta 100 Chlorophyta 0 1 2 3 4 5 Euglenophyta 80 1-p. Fig. Baraj şi staţia ieşire lac.Centru . Speciile de fitoplancton determinatesunt prezentate ]n tabel 6.

2008 48 .Tabel 6 Lista algelor planctonice determinate în pârâul şi lacul Cuiejdel în perioada iulie – septembrie.

+ Gymnodinium sp. + = prezenţa taxonului Staţia Grupa sistematică Specia Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire lac lac CYANOPHYTA Microcystis + pulverea Oscillatoria sp. + Chlorella vulgaris + + + Ankistrodesmus + bibraianum + Keratococcus sp. + + Surirella ovata + PYRROPHYTA Chroomonas acuta + + + Chroomonas nordstedtii + + Chroomonas minima + + Chroomonas sp. + + Peridinium cinctum + Glenodinium sp. + + + Chrysococcus rufescens + + Ochromonas sp. + Gomphonema olivaceum + Nitzschia palea + + Nitzschia sp. + Rhodomonas pusilla + Cryptomonas ovata + Cryptomonas marssonii + Cryptomonas sp. + CHLOROPHYTA Pandorina morum + Chodatella sp. + Cymbella microcephala + Cymbella tumida + Cymbella sp. EUGLENOPHYTA Trachelomonas volvocina + + + 49 . + Chlamydomonas sp. BACILLARIOPHYTA Cyclotella comta + Cyclotella ocellata + + + + Diatoma elongatum + Achnanthes affinis + + Achnanthes minutissima + + + + Achnanthes sp. + Scenedesmus acutus + + Scenedesmus sp. + CHRYSOPHYTA Kephyryon ovum + Mallomonas sp. + Spirulina laxissima + Chromulina sp. + Navicula cryptocephala + Navicula sp.

De asemenea.datorată în principal influenţelor antropice. aici fiind soluri brune. 50 40 30 20 10 0 H MM MM-M M N Ch H-G G G-HH HH HH-G Th Th-TH TH Fig. algele reprezentând un indicator sensibil al modificărilor mediului. este în formare. în două etape : în anii 1978 şi 1991. zona aparţine ţinuturilor montane joase la contactul cu culoarul depresionar al Cracăului. Structura algoflorei atestă faptul că acest lac. în luna iulie predomină diatomeele ( Bacillariophyta ) iar algele din grupa Pyrrophyta au o dezvoltare importantă în luna august. distribuţia grupelor de alge prezintă o fluctuaţie lunară foarte mare : astfel. Sub raport climatic. Aceasta se explică prin schimbarea caracteristicilor generale ale ecosistemelor respective. brune podzolite şi rego.5. Analiza algoflorei planctonice atestă caracterul oligotrof al ecosistemului lacului. în funcţie de staţie şi luna prelevării probelor. cu uşoară tendinţă spre mezotrofie. Cyanoficeele identificate la Intrare lac şi la Baraj relevă o relativă poluare .soluri carbonatice. chiar la intervale lunare. cantitatea medie anuală de precipitaţii fiind de cca. dar biodiversitatea algală se menţine . Sub raport geologic.la începutul evoluţiei biodiversităţii algale. regiunea face parte din ultima unitate a flişului (unitatea Vrancea) situată la contactul cu unitatea pericarpatică.80 C. Temperatura medie anuală este de 7. Solurile reflectă condiţiile pedogenetice ale zonei de contact amintite. Toate aceste caracteristici determină existenţa unei flore şi vegetaţii specifice Flora 50 . Din analiza datelor privind algoflora lacului Cuiejdel şi a pârâului respectiv. remarcăm diferenţe semnificative ale numărului total de alge.7 Spectrul bioformelor speciilor din zona lacului Cuiejdel Se constată (in 2008).o reducere a numărului de alge din cauze menţionate la începutul acestei sinteze. 650 mm. Flora şi vegetaţia cormofitelor din zona lacului de baraj natural Cuiejdel Lacul Cuiejdel este un lac de baraj natural format relativ recent.acide.comparativ cu anii anteriori.

47. Inventarul floristic al zonei cercetate cuprinde 144 specii de plante superioare. singurele date concrete asupra unor zone apropiate fiind cele care se referă la flora şi vegetaţia bazinului Sălătruc. urmate de europene. având în vedere faptul că în acest areal nu au mai fost făcute studii de acest fel. Carp.9%.Aceste specii sunt incluse în Conspectul speciilor de cormofite din zona lacului de baraj natural Cuiejdel.8%. terofite bianuale. iar un procent de 2. hemicriptofite. De asemenea. End Med Balc Fig.0.microfanerofite.8%.7%.7%.7.1.3. magafanerofite.geofite. Cunoaşterea florei cormofite din zona Lacului Cuiejdel este deosebit de importantă. geofite.0%.2%. este foarte necesar un asemenea studiu care se referă la ecosisteme naturale nou create.3.2.2%.5.9%.2.2.8 Spectrul elementelor floristice din zona lacului Cuiejdel 13.4%.13. terofite anuale. 5 sunt pteridofie. Spectrul elementelor floristice arată predominarea speciilor eurasiatice.14.5. terofite anuale.5. adventive. Spectrul bioformelor indică predominanţa netă a hemicriptofitelor ( 46. atlantice.2% sunt specii endemice.2%. 2 gimnosperme şi 137 angiosperme.0%). realizat în perioada mai – septembrie 2008.aparţinând la 48 familii.2%.2. carpato.7%.2.3%. helohidatofite.2.5%. europene centrale.5.2%.8%. helohidatofite.geofite. camefite.mediteraneene.balcanice. nanofanerofite. Dintre specii.0%.8%. un al afluent al pârâului Cuiejdiu. geofite.0%. microfanerofite. celelalte elemente fiind prezente în proporţii mai mici: megafanerofite.bianuale.5. circumpolare. 51 .helohidatofite- 4.5%. cosmopolite- 50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Eua Eur Euc Circ Cosm Adv Atl.

criofile.neutrofilă. Onagraceae 52 . de 36. un procentaj destul de mare de elemente mezohidrofite.0%. reacţia solului-R) Speciile de cormofite determinate sunt prezentate în tabelul 7.5%.5% iar 2. Violaceae Equisetum arvense Alliaria officinalis Viola hirta Equisetum fluviatile Cardamine amara Fam. 26.în raport cu umiditatea se constată că predomină elementele adaptate la umiditate medie: elementele mezofite. xerofite.3% acidofile.60.42.0. .6%.0%.13. elemente xeromezofite.11.7% şi un procentaj foarte mare de specii indiferente în raport cu acest factor.8%.21. temperatură-T. Cruciferae Fam. în raport cu reacţia solului se constată următoarea situaţie: 31. 70 60 50 U 40 T 30 R 20 10 0 0 1 2 3 4 5 6 Fig 9 Spectrul factorilor ecologici ( umiditate-U.8%.2%.2% neutro.8.14.8%.36. 2.2% sunt adaptate la variaţii largi ale reacţiei solului.Conspectul speciilor de cormofite determinate în anul 2008 In zona lacului de baraj natural Cuiejdel Fam. urmate de microterme. 4.9% sunt amfitolerante. Equisetaceae Fam.1.7%. hidrofite.bazifile iar un procentaj foarte mare.în raport cu temperatura se constată predominanţa elementelor mezoterme. moderat termofile. Lythraceae Equisetum telmateia Cardamine impatiens Lythrum salicaria Fam. Tabel 7.1% din specii la o reacţie acido. ultrahidrofite- 5.neutrofilă. Spectrele în raport cu factorii ecologici: .2% dintre specii sunt adaptate la o reacţie slab acido. Athyriaceae Lepidium campestre Fam.

Balsaminaceae (Lamiaceae) Caltha palustris ssp. Plantaginaceae Luzula luzuloides Plnatago major Fam. Gentianaceae Betulaceae Lotus corniculatus Gentiana asclepiadea Alnus incana Medicago lupulina Fam. Fagaceae Trifolium medium Galium odoratum Fagus sylvatica Trifolium pratense Galium palustre Fam. Juncaceae Fam.crispa Fam. Primulaceae Salix fragilis Rubus idaeus Lysimachia nummularia Populus tremula Sorbus aucuparia Primula veris ssp. Callitrichaceae Cerastium holosteoides Acer platanoides Callitriche palustris Stellaria aquatica Acer pseudoplatanus Fam. Geraniaceae Echium vulgare Polygonum hydropiper Geranium robertianum Myosotis caespitosa Rumex conglomeratus Fam. Aceraceae Fam. Caryophyllaceae Fam. Scrophulariaceae Juncus conglomeratus Scrophularia nodosa Juncus effusus Veronica beccabunga Juncus inflexus Veronica teucrium Juncus tenuis Fam. Rubiaceae Fam. Urticaceae Trifolium repens Galium schultesii Urtica dioica Vicia sepium Fam.tangere Calamintha clinopodium Anemone nemorosa Fam. Polygonaceae Fam.donna Polygonatum verticillatum Solanum dulcamara Fam. veris Coryllaceae Fam. Grossulariaceae Epilobium parviflorum Dryopteris filix. Gramineae Plantago media Agrostis capillaris 53 . Boraginaceae Fam. Pyrolaceae Salix caprea Rosa canina Pyrola minor Salix cinerea Rubus hirtus Fam. Euphorbiaceae Pulmonaria officinalis Rumex crispus Euphorbia amygdaloides Pulmonaria rubra Rumex sanguineus Mercurialis perennis Symphytum cordatum Fam.mas Ribes rubrum Epilobium roseum Fam. Umbelliferae Abies alba Fam. Ranunculaceae Fam. Leguminosae Fam.Athyrium filix. laeta Impatiens noli. Aspidiaceae Fam. Labiatae Fam. Pinaceae Ribes uva.femina Rorippa sylvestris Epilobium palustre Fam. Oleaceae Carpinus betulus Astragalus glycyphyllos Fraxinus excelsior Corylus avellana Coronilla varia Fam. Rosaceae Carum carvi Picea abies Cotoneaster integerrimus Torilis arvensis Salicaceae Potentilla reptans Fam. Hypericaceae Glecoma hederacea Hepatica transsilvanica Hypericum hirsutum Lycopus europaeus Ranunculus acris Hypericum montanum Mentha longifolia Ranunculus carpaticus Hypericum perforatum Origanum vulgare Prunella vulgaris Stachys sylvatica Atropa bella.

Liliaceae Paris quadrifolia Vegetaţia Lacul s-a format într-o zonă împădurită cu păduri de fag pur care alternează cu pădurile de molid. Acestea sunt dispuse sub formă de fâşii transversale pe lungimea lacului. fenomen evident pe malul drept al lacului.aquatica Fam. Cyperaceae Inula britannica Carex remota Lapsana communis Carex riparia Leucanthemum vulgare Eleocharis palustris Mycelis muralis Schoenoplectus lacustris Senecio fluviatilis Scirpus sylvaticus Telekia speciosa Fam. Nu se semnalează o etajare tipică a vegetaţiei forestiere. fâşiile de făgete alternând cu cele de molid. Sparganiaceae Achillea millefolium Sparganium erectum ssp.Fam. Potamogetonaceae Potamogeton pectinatus Fam. privind spre amonte. Bidens cernua neglectum Cirsium arvense Fam. Typhaceae Erigeron acer Typha angustifolia Eupatorium cannabinum Typha latifolia Galinsoga parviflora Fam. Dipsacaceae Dactylis glomerata Dipsacus laciniatus Deschampsia caespitosa Dipsacus sylvester Festuca drymeia Fam. Orchidaceae Tussilago farfara Epipactis helleborine Xanthium riparium Fam. Glyceria nemoralis abietina Holcus lanatus Campanula persicifolia Lolium perenne Fam. deoarece făgetele şi molidişele ajung până la aceeaşi altitudine. Campanulaceae Festuca rubra Campanula patula Festuca rupicola Campanula patula ssp. Alismataceae Alisma lanceolatum Alisma plantago. Compositae Fam. 54 . Caprifoliaceae Agrostis stolonifera Lonicera xylosteum Calamagrostis arundinacea Sambucus nigra Calamgrostis epigeios Fam.

Salix fragilis. Salix caprea . aparţinând la diverse asociaţii vegetale. Abies alba.instalată pe o mare suprafaţă din apa lacului. În zona barajului se găsesc următoarele specii de arbori şi arbuşti: Alnus glutinosa. Fauna lacului Cuiejdel şi a împrejurimilor sale Fauna de nevertebrate este reprezentată printr-o lume animală foarte variată: viermi. miriapode şi insecte. Carpinus betulus. Juncus effusus et Ranunculus repens) Sparganietum erecti Tussilaginetum farfarae Trifolio repenti. Deşi Lacul Cuiejdel este relativ nou format. Populus tremula. Spre coada lacului există o mică pajişte formată din diverse graminee. Corylus avellana. în jur s-a constituit un brâu compact cu plante acvatice şi palustre. moluşte şi dintre artropode: arahnide. Acer pseudoplatanus.Pe malul stâng este dispusă o centură de specii caracteristice zăvoaielor sau pădurilor de amestec: Alnus incana. Carpinus betulus.Juncetum effusi ( as. Acer pseudoplatanus.Lolietum Typhetum angustifoliae Juncetum tenuis Juncetum inflexi Typhetum latifoliae Schoenoplectetum lacustri Scirpetum sylvatici Potametum pectinati. Picea abies. crustacee. Sambucus nigra. În timp s-a constatat extinderea mare a asociaţiei. îndeosebi spre coadă. spre baraj şi în lungul lacului. Fraxinus excelsior. leguminoase şi alte specii şi. In apa lacului predomină 55 . Fraxinus excelsior. spre margini. în mlaştină sunt instalate asociaţii palustre. S-au identificat următoarele asociaţii vegetale: Eleocharidetum palustris Epilobio. Corylus avellana.

iar grupele C o p e p o d a şi C l a d o c e r a. 40 % din ponderea numerică totală a zooplanctonului ) . Eucyclops serrulatus.10 şi tabelul 8 ).ex. nu depăşesc. în special. zooplanctonul din lacul Cuiejdel este reprezentat în principal de speciile : Asplachna priodonta. împreună. Polyarthra vulgaris.2008.prezintă. comparativ cu anii anteriori . 56 ./m3.000 ex./m3 .000 ex.în general. Polyarthra remota Din punct de vedere al densităţii numerice.În perioada de vară. reprezentate. valori numerice mai scăzute în anul 2004. Keratella cochlearis. predomină grupa R o t a t o r i a. Polyarthra major.la această grupă se înregistrează valori de peste 100. Zooplanctonul În perioada 2004-2007. prin crustacee de dimensiuni mici. R o t a t o r i a ajunge la densităţi de peste 70.Acanthocyclops viridis. fapt explicat în principal prin efectul cantităţilor mari de precipitaţii din anul respectiv ( Fig./m3 iar toamna./l si mg. sub aspect cantitativ. Zooplanctonul . Zooplanctonul lacului Cuiejdel ( nr.comunităţile faunistice zooplanctonice.Bosmina longirostris. urmată de C o p e p o d a şi C l a d o c e r a (aceste 2 grupe.000 ex. Polyarthra remota. Tabel 8./l ) în lunile iulie-august.Pseudochydonus globosus. totalizează până la 10.

034 Trichocerca cylindrica 12 0.ex. 07.008 Keratella cochlearis 72 0.008 100 80 Cladocera Nr. / l 1 CLADOCERA Bosmina longirostris 10 0.037 Polyarthra vulgaris 60 0. / l mg. în general. Grupa Specia 6.Nr.204 44 0./l.08. major*. dar în luna septembrie în anul 2008./ %).în perioada iulie- august.2008 18./ l / % 60 Copepoda 40 Rotatoria 20 0 iulie august Fig.006 Lepadella ovalis 2 0. limitele de variaţie ale numărului total zooplanctonic au oscilat între valurile de 172-12 ex. / l mg.În 2004.2008 crt.023 20 0. grupul Cladocera devine mai important (în această lună s-au determinat din această grupă. / l ex.072 24 0. 57 . 8 exemplare/l de Bosmina longirostris –în timp ce din Rotatoria nu s-a observat nici un exemplar.1 12 0.în toată perioada 2004- 2007.006 8 0./ ml.12 Chydorus sphaericus 2 0.136 Grupa dominantă 5 = ROTATORIA 154 0.10 Zooplanctonul lacului Cuiejdel (nr.2004 Se remarcă dominanţa grupului Rotatoria . sistematică ex.008 3 ROTATORIA Filinia maior 4 0.002 Polyarthra dolichoptera 8 0.026 2 COPEPODA nauplii ciclopide 6 0.008 4 Total 172 0.ex.

Dezvoltarea numerică redusă a zooplanctonului şi speciile identificate semnalează faptul că baza trofică a lacului este relativ scăzută . Tenthredinidae (libelulidele). Ord. Eucyclops serrulatus. Heteroptera. Orthoptera. Symphyta care trăiesc pe marginea margine lacului se întâlnesc Fa. Tettigoniidae Dolerus aecipes Thon 58 . dintre Sirex gigas L. în funcţie de structura calitativă a zooplanctonului. Trichocerca cylindrica. făcându-se observaţii şi colectări de specii din ordinele Odonata. Coleoptera. Filinia maior.cuprinde II. Polyarthra dolichoptera. în perioada 2004-2007. În cadrul cercetărilor efectuate în zonă până la această dată s-a acordat o atenţie mai mare celui mai numeros grup de nevertebrate . Hymenoptera un număr mare de libelule Printre ierburile de la Subord. Bosmina longirostris. Tettigonioidea Genul Dolerus hrănindu-se cu afide şi cu Fam.Pseudochydonus globosus. Lepadella ovalis*. Hymenoptera. Acanthocyclops viridis.i n s e c t e l e. Fauna din această zonă este strâns legată de existenţa pădurii de conifere şi de foioase. şi indică o calitate a apei de tip oligotrof . altele Subord. prinzând prada în zbor cunoscute: Fam. Polyarthra Lacul Cuiejdel.2008. carnivore răpitoare. IV. Contribuţii la studiul insectelor din zonalacului n a t u r a l d e b a r a j C u ie j d e l. Siricidae lacului. S-au identificat în lacul Cuiejdel. se încadrează în categoria de oligotrofie şi oligo-mezotrofie . Ortoptera. Speciile cu ( * ) au fost determinate în luna septembrie. care. Odonata. speciile : Asplachna priodonta. unele care amintim pe cele mai Xeris spectrum L. Keratella cochlearis. Lepidoptera şi Diptera – tabel 9. alături de climă şi de relief asigură condiţii foarte variate atât pentru nevertebrate cât şi pentru vertebrate.Polyarthra remota.Chydorus sphaericus. Ord. a vegetaţiei specifice zăvoaielor şi a vegetaţiei palustre şi acvatice. Ord. Tabel 9-Insecte din zona lacului Cuiejdel în perioada 2007-2008 I. Toate sunt numeroase specii. Polyarthra vulgaris.

Dolerus liogaster Thon prind pe frunzele plantelor. Fam. Coccinelidae Colias croceus L. Athalia bicolor Lep. Aeschnidae III. Zygoptera amintim: Tenthredo schrophulariae Fam. Fabriciana adippe Rott. Libelula quadrimaculata L. Tenthredopsis nassata L. Scarabeidae Vanessa atalantha L. Acrididae Tenthredopsis litterata Libelula depressa L. Heteroptera.alte insecte mici pe care le Tettigonia viridisima L. Coccinella bipunctata L. Nymphalidae Athalia cordata Lep. Apidae. Apatura iris L. Strangalia septempunctata Melanargia galathaea scolis Megachilidae F. dintre care Tenthredo zonula Klug. 59 . Grophosoma lineatum L. Genul Nematus Sisyphus schaefferi L. Pentatomidae Tenthredo mesomelas L. Gerridae Genul Macrophya Fam. Scarabeus affinis Brull. Coenagrioidae Eurigaster maurus L. Genul Allantus Fam. Syromastes marginatus L. Agrion virgo L. Cynipidae. Carabidae Carpocoris baccarum L. Ord. Podo. Fam. Lestes virens Charp. Genul Rhogogaster Fam. Fabriciana niobe L. Frihst. Corymbites purpureus VI. Coleoptera Euryderma ornata L. Tenthredopsis friesei Fam. Strangalia bifasciata Mull. Fam. Aeschma grandis L. Ord. Gimnocerata Tenthredo zona Klug. Oxythirea funesta Podo. Macrophya Fam. Apocrita cu specii Fam. maroccanus Thunb. Dolerus asper Zadd. Carabus glabratus Payk. ploşniţe. Fam. Agrionidae Subord. Cerambycidae Argynis paphia L. Ord. Cantharis livida L. Coccinella 7 punctata L. Know. Nematus capreae L. Ihneumonidae. Larvele trăiesc pe apă. Athalia circularis Klug. Fam. Macrophya punctum- Cantharis fusca L. din familiile: Braconidae. Libellulidae Fam. Decticidae Dolerus nitens Zadd. Anisoptera Subord. Decticus verrucivorus L. Scutelleridae Tenthredo vespa Retz. Ben. Macrophya albicincta Schr. Fam. Aromia moschata L. Acridoidea Genul Tenthredopsis Fam. Gerris paludum F. Genul Tenthredo Anax imperator Leach. Subord. Subord. album L. Tenthredo colon Klug. V. Cantharidae Gerris lacustris L. Melolontha melolontha L. Pieridae Genul Athalia Fam. Nematus salicis L. Agrion splendens Harris. Fam. Coreidae Rhogogaster chlorosoma Carabus cancellatus Illig. Nymphalidae Nematus pavidus Lep. Coccinella 5 punctata L. Pandoriana pandora Den. Elateridae quadrimaculata Fabr. Subord. Lepidoptera Macrophya rustica L. L. Dociostaurus Geoff. Cetonia aurata L. Inachis io L. Lacon murinus L. Allantus calceatus Klug. Fam. Satyridae Vespidae. Maniola juritina L. Vanessa cardui L. Gonopteryx rhamni L. Plagionotus arcuatus L. Sympetrum sanguineum L. Fam. Fam. Carabus violaceus L. Tenthredo marginella Fabr. Rhogogaster viridis L.

Syrphidae. Fa u n a d e v e r t e b r a t e Vertebratele ocupă un loc important în cadrul structurii ecosistemului luat în studiu.Fauna de vertebrate din zona lacului Cuiejdel Încrengătura vertebrata Clasa Aves Subîncrengătura Ord. Ord. Strix aluco L. Ord. Melasoma populi L. Rana ridibunda Paşş. Calliporidae. Salamandra salamandra L. fiind reprezentate prin diferite specii de peşti. Bombyllidae. Carassius carassius L. batracieni. Ipidae Polygraphus polygraphus L. Fam.Leptura rubra L. Piciformes Bufo viridis Laur. Clasa Osteichthyes Buteo buteo L. Falco tinnunculus L. Dendrocopus leucotos Bech. Fam. Ord. Salmo trutta fario L. păsări şi mamifere. Ips typographus L. Phoxinus phoxinus L. reprezentate prin familiile: Chrysomela coerulea Ol. Aphanthopus hyperanthus L. 60 . Chrysomela polita L. Accipiter gentilis L. Asilidae. Leptura livida F. Clasa Batrachia Athene noctua Scop. Chrysomelidae Dipterele sunt şi ele bine Chrysomela fastuosa Scop. care vor fi redate în listă: Tabel 10 . Falconiformes Pisciformes Aquila pomarina Breh. Strigiformes Gobio gobio L. Urodela Strix uralensis Pall. Tabanidae. reptile. Tachinidae. Bubo bubo L. Asio otus L. Dryocopus martius L. Anura Ord.

Vulpes vulpes L. Ursus arctos L. Natrix natrix L. Sus scropha L. Lacerta viridis Laur. Ord. Parus ater L. Clasa Reptilia Pica pica L. Microorganismele acvatice Analiza microbiologică a probelor de apă prelevate din lacul Cuiejdel. Corvus corax L. fapt evidenţiat de lista speciilor identificate. Parus montanus L. Rana dalmatina Bon. Lacertilia Parus major L. Sorex alpinus Sch. Passeriformes Rana temporaria L. Grupele de germeni studiate au valenţe de deosebite ca indicatori ai calităţii apei : amonificatori. Subord. Lepus europaeus Pall. Lacerta agilis L. Lacerta vivipara Jacq. au constat în determinarea cantitativă a 9 grupe ecofiziologice de bacterii. heterotrofi aerobi. Capreolus capreolus L. Clasa Mammalia Loxia curvirostra L. Felis silvestris Sch. Serpentes Turdus pilaris L.N. fixatori de azot anaerobi. saprofiţi mezofili şi coliformi totali iar analiza lor a evidenţiat caracteristici importante ale bacterioflorei lacului. C. Sturnus vulgaris L. factorii staţionali. au determinat instalarea în preajma lacului a unei faune de nevertebrate şi de vertebrate bogate şi variate. Subord. a constat în determinarea cantitativă a germenilor din 6 grupe ecofiziologice cu implicaţii majore în realizarea circuitului elementelor biogene (N. Natrix tessellata Laur. Canis lupus L. Erinaceus europaeus L. care realizează circuitul elementelor biogene (C. S). Sciurus vulgaris L. Motacilla alba L. Martes martes L. 61 . Microtus agrestis L. Turdus merula L. flora şi vegetaţia caracteristică. denitrificatori. în perioada 2004- 2007. Investigaţiile microbiologice întreprinse asupra apei lacului Cuiejdel. Cadrul natural în care se află amplasat Lacul Cuiejdel.S). climatici. Corvus corone L. precum şi a 3 grupe de bacterii indicatoare sanitare ale calităţii apei.

3. 11 Distribuţia cantitativă a unor grupe ecofiziologice de bacterii ( cel.91.000 Denitrificatori 0. Tabel.9 . org.45.5 6. Fixatori de N2 anaerobi 0./ml ) în apa lacului Cuiejdel – limite de variaţie. mat.000 2.2 . Grupa de bacterii Limite de variaţie crt.000 Descomp. Amonificatori 500 .4 . ( cel / ml ) 1.6 62 . 0. Nr.4. sulfurată 5. Heterotrofi aerobi 500 . Sulfatoreducători 0.60.2007 sunt prezentate in tabelul 11.9 .25 4.0.Limitele de variaţie ale distribuţiei grupelor fiziologice de bacterii din apa lacului Cuiejdel ţn perioada 2004 .

datorate în principal schimbărilor condiţiilor de mediu. cu fluctuaţii mari în ultimul an.reprezentată în special prin germenii amonificatori . Se remarcă prezenţa extrem de redusă a bacteriilor strict anaerobe (fixatori de azot anaerobi. între anul 2008 şi anii anteriori.şi heterotrofii aerobi .Densitatea numerică a bacteriilor amonificatoate. descompunători de materie organică sulfurată şi sulfatoreducători) ceea ce subliniază faptul că descompunerea şi mineralizarea substanţelor organice se desfăşoară cu preponderenţă în condiţii anaerobe. denitrificatoare şi heterotrofe aerobe caracterizează nivelul troficităţii ecosistemelor investigate. 63 . heterotrofe aerobe şi descompunătoare de material organic sulfurat prezintă oscilaţii mari .reflectănd condiţiile trofice şi de temperatură. Constatăm diferenţe semnificative în privinţa limitelor inferioare şi superioare de variaţie a structurii bacterioflorei .care au deci resurse de materie organică azotată . Dezvoltarea acestor grupe se corelează cu parametrii fizico-chimici ai apei şi cu fitoplanctonul existent .favorizaţi de saturaţia cu oxigen. Valorile medii ale numărului de bacterii amonificatoare. La analiza situaţiei limitelor superioare remarcăm creşterea mare bacteriană din ultimul an ( 2008 ).

când s-au analizat 6 grupe de germeni.Rezultatele determinărilor microbiologice din anul 2008 relevă o creştere a numărului de bacterii datorată în principal influenţelor antropice ( tabelul 12). 64 . Exceptând luna septembrie. în celelelte luni s-au determinat 12 grupe fiziologice de bacterii ( tabel 12).2008.

000 6.760 TROFI AEROBI Coadă 300.700 Centru 30.000 2.000 631 Baraj 2.4 0. 6 Ieşire 15 4 7 65 .5 5 4 AMILOLITICI Intrare 25 9.000 140 871 Ieşire 44.5 9 .1 4 2 6 CELULOZOLIT Intrare 1. <1 Ieşire 0.500 3.în anul 2008 Nr.500 20.000 . 8 Ieşire 7.700 6.4 0.000 8.500 200 4.4 15 8 7 HETERO Intrare 40. Grupa de Staţia Luna prelevării Media crt.000 6. Tabel 12.7 <1 Baraj 0.770 Centru 4.200 5.500 2.470 2 DENITRIFICAT Intrare 250 200.400 3.000 1.1 7 3 LITICI Coadă 150 4 24 AEROBI Centru 0.000 2. 6 Ieşire 1. bacterii geometrică iulie august septembrie 1 AMONIFICAT Intrare 7.500 479 Coadă 2.000 150 15 355 3 FIXATORI DE Intrare 2 150 17 N2 ANAEROBI Coadă 200 45 93 Centru 3 9 5 Baraj 15 4.700 140 3.5 ICI Coadă 0.5 6 .500 15.5 9 8 SULFURATĂ Baraj 4. 6.7 . Centru 9.500 2.400 600 170 692 Ieşire 70.900 2.000 6.1 2 1.630 ORI Coadă 570.720 8 DESCOMPU Intrare 15 11 12 NĂTORI DE Coadă 150 7 32 MAT.000 1.000 1.030 Centru 200 2.5 490 ORI Coadă 200.100 10.ORG.030 5 CELULOZO Intrare 1.4 2 - Baraj 7.500 800 440 851 Baraj 3.500 15.200 520 9.500 3.5 891 Centru 1.500 250 15 178 Baraj 150 9.000 3.000 1.9 2 <1 ANAEROBI Centru 0.600 2.500 15 275 Ieşire 20.920 Ieşire 2.5 4.5 .130 Baraj 5. Distribuţia cantitativă a unor grupe ecofiziologice de bacterii în lacul Cuiejdel.

000 2.4 UCĂ-TORI Coadă 1. saprofite psichrofile – de ordinul miilor de cel/ml – încadrează acest ecosistem în tipul oligotrof şi categoria I de calitate a apei.numărul de germeni coliformi indică o relativă contaminarea a apei. <1 Ieşire 4.5 0.000 52.1 0. păşunat.1 0. pescuit.1 0. amilolitice.7 <1 Baraj 1.6 10 SAPROFIŢI Intrare 350 1.7 .sporadic .750 Centru 2.000 3.7 2.500 40 0 39 Incidenţa mare a grupului coliform total (15.310 (370C) Coadă 20. heterotrofe aerobe.100 1.000 2. înot. evidenţiază un proces de contaminare recentă a apei lacului. din secţiunea “coada lacului”.950 Centru 3.300 27.9 <1 Centru 1.000 5.500 4.130 11 SAPROFIŢI Intrare 1.000 cel/100 ml) din luna iulie 2008.9 SULFATORED Intrare 2.5 0.4 1. ca urmare a diferitelor activităţi antropice : construirea drumului Crăcăoani –lac Cuiejdel.950 Baraj 20 800 100 115 Ieşire 500 100 100 170 12 COLIFORMI Intrare 1.500 40 70 158 TOTALI Coadă 15.100 300 29. deşi.000 150 40.500 40.000 537 Baraj 430 1. Valorile medii geometrice ale numărului de bacterii amonificatoare. 66 . denitrificatoare.100 310 5.000 40 60 324 (Cel/100 ml) Centru 450 40 90 115 Baraj 150 90 450 182 Ieşire 1.300 300 741 Ieşire 6.000 1.000 400 33. determinată de influenţele antropice.000 724 (220C) Coadă 34.

Fe Cl3 – 0.1 . ANALIZA CHIMICĂ ŞI BIOCHIMICĂ A BIOMASEI ALGALE ŞI A MACROFITELOR ACVATICE DIN ZONA LACULUI CUIEJDEL. K2 HPO4 – 0. care a fost selectat şi purificat prin metoda diluţiilor succesive . CZURDA ( g / l ) : KNO3 . K2 HPO4 – 0.0.002 .25 .1 . şi pe această cale. 12 H20 . Fe SO4 .0. II . Na3 PO4 .001 . Fe Cl3 – 0.0. 67 .0. 7 H2 O .1 .2 . III . Mg SO4 .0.001 . CZURDA . cultură unialgală. a biodiversităţii algale. Mg SO4 . Caracteristici chimice şi biochimice ale biomasei algale din lacul Cuejdel Iniţial s-au prelevat probe de apă din lac în vederea cultivării: şi izolării de tulpini de alge pentru păstrarea.0. 7 H2 O . din care s-au obţinut : 1.0. Ca (NO3)2 .0. 7 H2 O .1 . Mediile nutritive utilizate au fost : KNOP – PRINGSHEIM .1 . După serii de câte 2 săptămâni de cultivare au rezultat culturi brute. Mg S04 . cu Scenedesmus acutus. PORUMB – 1978 ( g / l ) : Uree . PORUMB – 1978 ) KNOP – PRINGSHEIM (g / l ) : KNO3 .1 .5 .0.0.1. Ca (NO3)2 .2 .

După 20 zile de cultivare a rezultat biomasa algală . Chodatella sp. Analiza biomasei vegetală realizată la unele dintre alge şi plante superioare evidenţiază specificitatea şi diversitatea chimică şi biochimică a plantelor respective .24 47. incluzând speciile : Nitzschia palea. Valorile unor parametri biochimici şi chimici ai biomasei algelor din lacul Cuiejdel în anul 2008 Specia Parametrul determinat ( % ) analizată S. Chlamydomonas sp.B.89 0. Macrofitele acvatice prelevate din zona lacului de baraj natural Cuiejdel.M.75 4. Aceste 2 tipuri de culturi au fost utilizate ca inoculum pentru dezvoltare în microbazine din fibră de sticlă de câte 150 litri volum util . determinate de tipul culturii. Aspecte privind diversitatea biochimică a macrofitelor acvatice 68 . Scenedesmus acutus . care a fost utilizată pentru analize chimice şi biochimice.80 0.E.19 12.36 30.17 1.81 63.18 71.62 28.85 15. remarcându-se ”identitatea eco-biochimică” a acestora . .46 6.66 73.N. Tabel 13 .27 11.81 34. Mg olu bil Celul b în în oză HCl HCl Biomasă 52. + S. în anul 2007 şi 9 specii în 2008. S-au efectuat analize chimice şi biochimice la 10 specii de macrofite acvatice.34 4 cultură unialgală Scenedesmus Biomasă 36. culturi mixte. Chlorella vulgaris.01 17.25 8.) .82 cultură mixtă alge Se constată diferenţe în compoziţia biochimică şi chimică a algelor. P.5 26.13 1.56 1. prezintă conţinuturi diferite de principii nutritive (proteine. zaharuri. elemente minerale etc. Rezultatele analizelor biochimice sunt înregistrate în tabelul 13.64 13. Si Al Fe Ca Ins Solu S. O.T.44 23. G. Coelastrum sphaericum.

Datele obţinute confirmă concluziile anterioare ale prezentului studiu şi justifică pe deplin faptul că această zonă corespunde criteriilor de R e z e r v a ţ i e n a t u r a l ă . 462 din 18. Tabel 8.50 18.57 18.26 44. Din analiza biochimică a biomasei unor macrofite acvatice au rezultat valorile prezentate în tabelele 8 şi 9.74 2.2001 lacul Cuiejdel se poate include.20 CONCLUZII Lacul Cuiejdel este un ecosistem deosebit de interesant din punct de vedere al biodiversităţii.96 19.71 10.fără rezerve.27 3 Carex remota 57.30 6 Mentha aquatica 77.17 3.03 10 Typha latifolia 90. Caracteristicile fizico-chimice şi biologice încadrează acest lac în clasa I de calitate a apei şi categoria oligosaprobă.90 4 Equisetum fluviatilis 85.21 10.79 13. organică minerală % % % 1 Alisma plantago aquatica 85.48 9 Ranunculus repens 88.47 22.62 2 Chara fragilis 55. Caracteristici biochimice ale unor macrofite acvatice din lacul natural de baraj Cuejdel (raportat la 100 g substanţă uscată)-anul 2007 Nr. Specia Substanţă Substanţă Proteină brută crt.2008. in categoria rezervaţiilor naturale ( pct.74 14. realizat în perioada 2007.26 24. evidenţiată de cercetările noastre include numeroase specii care trebuie protejate. . d.1 la Legea nr.81 5 Lemna minor 77.78 14. prin teme de cercetare anterioare.61 7 Myriophyllum spicatum 86.80 8 Potamogeton pectinatus 91.53 5. relevate prin prezentul studiu.07.cu tendinţă spre mezotrofie. Anexa 1 la Legea 462 / 2001) fapt care va asigura protectia si conservarea ecosistemelor lacului şi a zonelor adiacente . dar şi sub aspect peisagistic – caracteristici. Biodiversitatea.50 22.43 11.I.83 42.care se încadrează in Legea 462 / 69 .29 8.de asemenea. al caracteristicilor geologice şi geomorfologice. In conformitate cu Anexa nr.04 9.22 13. efectuate de Laboratorul nostru.

în primul rand prin înfiinţarea acestei Rezervaţii Naturale. o bază de studiu ţi comparaţii pentru generaţiile viitoare care vor avea fixată astfel în memoria timpului. va crea condiţii pentru protecţia şi conservarea din faza de început a ecosistemelor respective. Investigaţiile ştiinţifice privind L a c u l C u i e j d e l. respectiv.a efectelor factorilor care acţionează în această perioadă – reprezentând o contribuţie însemnată în constituirea bazei de date ecologice privind Rezervaţiei Naturală Cuiejdel. determinarea condiţiilor primare de formare a acestui tip de complex natural. să se înfiinţeze această nouă Rezervaţie.654. iar valorificarea rezultatelor lor. 2004.2001 si Anexele nr. COMPLEXUL LACUSTRU CUIEJDEL - REZERVAŢIE NATURALĂ DE ZONĂ UMEDĂ ca urmare a promovării acestui proiect de către instituţia noastră în colaborare cu alte unităţi de profil ecologic. L.Directivele europene. 92/43/EEC HABITATS si 79/409/EEC BIRDS . peisagistic şi educaţional. 89 ). un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice ale acestui lac în primul stadiu de formare. când este încă posibilitatea de a se stopa acţiunile antropice negative care ar putea degrada în mod ireversibil această zonă de mare interes ştiinţific. L. Activitati antropice 70 . iar cercetările care vor fi efectuate la o dată ulterioară vor avea o bază de referinţă. L. Este necesar. când nu este prea târziu pentru a se reface ceea ce s-a distrus. un model de cercetare a începutului evoluţiei biodiversităţii şi ale modificării caracteristicelor ecologice ale acestui areal. R6 BERNA. 4 si 5 şi. sub denumirea de . şi este posibil ca în acest an.13/1998 Bonn. în perioada iniţială de creare a acesteia. În prezentul studiu s-a realizat o identificare minuţioasă a condiţiilor de mediu din acest areal .2008 ) reprezintă în acest moment. 3. efectuate în această perioadă (2007 .13/1993 BERNA. L.69 CITES. experienţa cunoaşterii ştiinţifice a acestui moment important şi inedit de istorie naturală.de asemenea în Legislaţia si directivele Uniunii Europene ( L. peisagistic şi educaţional care ar putea degrada în mod ireversibil această zonă de mare interes ştiinţific.

dar înregistrează o oarecare stagnare ba chiar putem spune o 71 . Activitatea pastoral-agricola – (tradiţională) continuă exploatarea vechilor păşuni şi fâneţe moştenite din etapele anterioare. faţă de perioada în care numai comunităţile biotice ale ecosistemelor au suferit modificări în urma impactului cu societatea. dar un fapt foarte important este acela ca intervenţiile din ultimii 50 de ani cu toate că au fost de scurtă durată şi-au lăsat amprenta asupra mediului mult mai puternic decât cele anterioare care s-au manifestat timp mai îndelungat secole. Modificări determinate de exploatări forestiere.precum şi exploatarea combinată agricolă şi pastorală a poienilor de pe versanţii din imediata apropiere a firului văii raului Cuiejdel Cu toate că aceste acţiuni nu sunt dintre cele care să determine modificări de amploare dar deja ele se încadrează în acţiunile care nu se limitează la schimbări lente numai ale învelişului vegetal cu posibilităţi de regenerare pe cale naturală. Pe la jumătatea anilor 50 odată cu intensificarea exploatării masei lemnoase din zona şi cu apariţia şi a altor ramurii industriale continuindu-se exploatarea pastorală mai intensă a pajiştilor din golul de munte . Pe lângă exploatarea în ras a pădurilor a fost implicat şi substratul ale cărui modificări devin definitive cel puţin o foarte lunga perioadă de timp Modificările de amploare în structura peisajului şi reţelei hidrografice ca şi crearea de condiţii de apariţie a unor ecosisteme noi şi chiar a degradărilor au apărut numai după ce potenţialul natural al regiuni a început sa fie valorificat prin forme noi cu mijloace tehnice. de construcţii şi alte activităţi cu caracter industrial.

În acest scop în zona s-au construit numeroase drumuri forestiere care servesc la evacuarea materialului lemnos din parchete iar terenul să rămână apt pentru replantări şi regenerări naturale. Faptul că barajul a fost construit din arocamente şi impermeabilizat cu material argilos a necesitat 72 . În urma exploatărilor forestiere majoritatea versanţilor şi a suprafeţelor de pe culmi se înierbează repede o mare parte fiind deja acoperită cu lăstari de fag şi de alte specii lemnoase în acest mod fiind combătută eroziunea solului care în unele locuri este ca şi inexistentă poate doar cu excepţia unor versanţii foarte abrupţi unde are loc o eroziune foarte puternica până la roca de bază.anumita diminuare prin reducerea numărului de aşezări temporale şi chiar permanente şi părăsirea unor anumite poieni deci numai sunt lărgite pajiştile pentru păşunat sau pentru culturi agricole şi o parte din suprafeţele defrişate au fost replantate Populaţia care locuia în numeroasele case răspândite pe versanţi şi utiliza trenurile atât în scopuri pastorale cât şi agricole a coborât în aşezările permanente noi înfiinţate datorita activităţilor industriale şi a facilităţilor legate de circulaţie şi de locurile de munca noi create Exploatarea forestieră – a căpătat noi dimensiuni fiind exploatate sistematic. Ridicarea barajului şi a închideri văii a produs modificări radicale peisajului cu consecinţe care nu se limitează numai la locul barajului şi a locului ocupat de lacul de acumulare.

deschiderea de cariere de calcar şi exploatarea luturilor deluvio–
coluviale acumulate pe terase,
tăpşane, glacisuri. Aceasta mobilizare enorma de materiale şi
activitatea de transport a lor a dus la
modificarea radicală a zonei.

Modificări ale vegetaţiei

Prima şi cea mai evidentă modificare a peisajului se produce la
nivelul covorului vegetal ,
repartiţia şi constituţia calitativă şi calitativă a vegetaţiei fiind
modificată. Tăierea arborilor de
răşinoase pentru construcţii a dus la limitarea suprafeţelor ocupate de
răşinoase şi chiar la
dispariţia lor. La aceasta a mai contribuit şi climatul local care a creat
condiţii prielnice ,optime
din punct de vedere ecologic pentru făgete ceea ce le-a permis
regenerarea şi dezvoltarea lor
viguroasă . Astăzi molidul se întâlneşte destul de rar mai ales în
amestec cu fagul şi pe suprafeţe
destul de reduse
Datorită intervenţiei omului care a tăiat pentru foc şi mai ales
pentru extinderea păşunilor
zonele de limita a rărişurilor şi a jnepenişurilor au dispărut în marea lor
majoritate aceste
biocenoze mai pot fi întâlnite pe suprafeţe reduse având caracter
insular, îndeosebi pe formele de
teren mai greu accesibile umbrite şi reci, în locul lor pe coastele mai
domoale şi pe suprafeţele
însorite au crescut graminee înţelenitoare ce alcătuiesc pajişti.

73

Modificări ale reliefului

Prin activitatea sa omul poate influenţa direct înfăţişarea şi
evoluţia versanţilor prin
schimbarea stării de echilibru plecând chiar de la o simplă modificare a
unui singur component al
ecosistemului Aceste schimbări se manifestă în funcţie de. Constituţia
litologică a versanţilor
structura de panta de natura vegetaţiei şi de forma versanţilor asupra
cărora se manifestă
acţiunea.Acţiunea distructivă a omului asupra vegetaţiei naturale a dus
la crearea unor condiţii
favorabile pentru declanşarea sau extinderea unor procese cu efect
negativ. Astfel, defrişarea
pădurilor a avut ca efect în special pe versanţii cu înclinare puternică ,
intensificarea şi înmulţirea
efectelor proceselor criogene şi gravitaţionale
Iarna pe versanţii cu energie de relief mare de pe care a fost
tăiat arboretul se formează
culoare de avalanşe mai ales acolo unde au fost tăiaţi jnepenii care au
un rol important protector
împiedicând declanşarea proceselor de eroziune În zonele afectate de
acţiunea torentelor s-a
format la baza versanţilor conuri mari de grohotişuri mobile şi
semimobile.
Ecosistemele naturale au o rezistentă mult mai mare la acţiunea
agenţilor decât cele
transformate. Păşunatul iraţional şi distrugerea vegetaţiei prin
bătătorire uşurează degradarea
păşunilor şi afectarea solului prin eroziune.

74

Extinderea păşunilor prin distrugerea jnepenişurilor nu numai că
nu redă păşunatului
suprafeţe mai mari dar alături de acţiunea proceselor de degradare a
terenului atrage după sine şi
instalarea unor asociaţii cu valoare nutritiva scăzută. Cu toate că au o
valoare nutritivă scăzută
cenozele de jneapăn nu trebuie defrişate ele având un rol important în
consolidarea zonelor
afectate de eroziunea torenţială.
Construirea de drumuri a produs modificări locale ale reliefului
prin dislocări de rocă prăbuşiri de bolovani producându-se
dezechilibrări locale ale versanţilor Şi exploatarea calcarului în cariere
a produs modificări de proporţii, ducând în unele cazuri la distrugerea
anumitor forme de relief.
Modificări ale reţelei hidrografice şi ale etajelor de viaţă –
Construcţia drumurilor forestier şi în mod deosebit a lucrărilor pentru
sistemul hidroenergetic a afectat în mod puternic
complexul biologic care a avut de suferit modificări ale calităţii apei ca
urmare a
aruncării în râu a unor mari cantităţi de pământ roci, resturi vegetale,
produse petroliere
detergenţi, resturi metalice care au avut drept consecinţă schimbarea
compoziţiei chimice a apei
a caracteristicilor fizice modificând o serie întreaga de biotopi Ca
urmare a acestor modificări ale
cadrului şi vegetaţia precum şi fauna acvatică au suferit modificări
calitative şi cantitative.
Pentru ca unele din speciile din biocenoza râului au o mai mica
plasticitate ecologica nu se pot adapta la noile condiţii de mediu şi
dispar Lacul de acumulare care s-a format este alimentat de râuri

75

un rol important îl are şi modul de dezvoltare al regiuni aplicarea de masuri organizatorice şi de protecţie a mediului ambiant trebuie sa se tina seama de diversitatea condiţiilor naturale şi de răspunsul lor foarte variat la intervenţiile antropice şi se impune o foarte atenta şi judicioasă apreciere a modificărilor şi a reacţiei fiecărui factor angrenat în acţiune. În partea de jos a barajului datorită marilor oscilaţii de debit şi a calităţii apelor biocenozele instalate vor fi mai sărace şi vor avea nevoie de un timp mai lung pentru a se instala Se poate desprinde concluzia ca trebuieşte acordată o mare atenţie ecosistemelor noi înfiripate pentru ca ele joacă un rol foarte important prin aportul de suspensii. şi detritus în dinamica ecosistemelor existente în josul râurilor În menţinerea ecosistemelor din zona.tipice de munte cu ape limpezi. 76 . bogat oxigenate. reci şi lacul este tipic lacurilor de munte şi se va forma o biocenoză specifică.

climă. hidrografie etc. Pe globul pământesc lacurile asigură de patru ori mai multă apă proaspătă decât râurile. de prospeţimea lor sau de salinitatea apelor acestora şi în funcţie de vietăţile care pot supravieţui in ele. Dacă nu sunt suplimentate cu apă. natura folosind condiţii favorabile de relief. scot în evidenţă multplicarea factorilor care conlucrează în geneza lor. fie pentru asigurarea energiei hidro-electrice. Bazinele lacustre au fost folosite demult in mod empiric. acestea pot seca prin procesul de evaporare sau prin acumulare de mâl. Zonalitatea verticală a elementelor bilanţului hidrologic urmăreşte două probleme: cunoaşterea elementelor morfometrice ale lacurilor antropice şi scoaterea în evidenţă a teritoriilor lipsite de lacuri sau cu lacuri care nu sunt suficient valorificate sub aspect economic. însa viaţa lor este mai scurtă. Geografii clasifică lacurile în moduri diferite: în funcţie de modul în care au luat naştere. Un mijloc important de ocrotire a sănătaţii îl reprezintă efectul terapeutic al apei mineralizate care stă la baza tratamentelor afecţiunilor reumatice. 77 . Unele lacuri s-au format prin mişcări ale plăcilor tectonice sau prin intermediul vulcanilor. CONCLUZII În peisajul ţării noastre. Acestea poartă numele de lacuri de acumulare. Posibilităţile de utilizare a lacurilor a fost facută din cele mai vechi timpuri. deoarece acumulează o rezervă de apă. O mare parte a lacurilor au fost create de oameni. lacurile se impun prin nota specifică ce o dau regiunii in care sunt cantonate şi prin numărul lor apreciabil. fie pentru folosul oamenilor. ortopedice. etc. neurologice. ginecologice. Numărul mare a acestor lacuri existente pe teritoriul ţării noastre (3450) şi diversitatea tipurilor lor genetice. Altele prin topirea gheţarilor sau prin închiderea unui braţ al mării.

20 nr. Sci. 1981 – Practicum de biochimie generală. RĂDOANE.109 p. I.J. Edit. 1963 – Biologia apelor. C.544 p. Bucureşti. Ceres.. BIBLIOGRAFIE ANTONESCU.M. JONASSON. P. 78 . I. I. ICHIM. Studii şi Cercetări. 1996 – Limits for life in the lake ecosystem. Exemplificări din judeţul Neamţ.. Did..S..VIII. N. Limnol. APETROAEI. Studii şi Cercetări. Hydrobiol. Bucureşti. Univ. TĂNASE Elvira. Internat. GRABOWSKI. 1988 – Flora ilustrată a României. Piatra Neamţ. “Al. Publ.. Gârleni. Verein.... 26. Pol. VIII. Vol. V. 39. JONES. 2. Lit. Nat. 1973 – The biomass organic matter contents and calorific value of macrophytes in the lakes of the Szeszurpa drainage area 269-282. Arch. Şerbăneşti şi Galbeni”. Muz.. ARTENIE. Verh. RĂDOANE MARIA. Stuttgart. 33-37. V. 1. şi Ped.33. vol. N. CIOCÂRLAN. G. de Şt.. Cuza” Iaşi. A. 1996 : Procese geomorfologice cu interval de recurenţă mare în arealul munţilor flişului. 1996 – “Unele caracteristici fizico-chimice ale sedimentelor actuale din lacurile de baraj Vaduri. Ed. 1979 – A guide to methods for estimating microbial numbers and biomass in fresh water. 512 p. 15-32... Muzeul de Ştiinţe Naturale Piatra Neamţ..