P. 1
Vasile Voiculescu - Sakuntala

Vasile Voiculescu - Sakuntala

5.0

|Views: 13,115|Likes:
Published by Dan Vasile Flavius
proză epică
proză epică

More info:

Published by: Dan Vasile Flavius on Jun 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/08/2015

pdf

text

original

Sakuntala

Vasile Voiculescu
Mă întremam anevoie dintr-o boală grea, şi medicii stăruiau să schimb aerul. Mi-am adus atunci aminte de vărul Dionis, care stăpînea o moşie pe plaiurile Bu ăului, cu cî!iva mun!i ohavnici plini de turme" şi am plecat la el. #u mai călcasem pe acolo din copilărie, cînd petreceam verile la bunici. Dar cu Dionis $usesem $oarte legat cît îşi $ăcuse studiile la Bucureşti. %e urmă el plecase în streinătate, trecuse pe la %aris, se statornicise cî!iva ani la &'$ord şi se întorsese un per$ect gentleman, ni!el înstreinat poate şi mai ales cam trăsnit. Dar şi acum ne îmbră!işam cu duioşie cînd treburile îl aduceau tot mai rar în capitală. (l niciodată nu lipsea să mă po$tească la bîrlogul lui, unde se închisese după ce-i muriseră părin!ii, şi mai cu seamă după ce $ăcuse o )tristă e'perien!ă*, cum spunea el căsătoriei. +şa că, $ără să-l mai vestesc, m-am suit diminea!a în tren, şi la scăpătatul soarelui, după ce am urcat toată albia Bu ăului, proptită cu spete e de mun!i albaştri în $und, eram la capătul călătoriei, cu toate umbrele copilăriei abătute asupra mea. &dinioară nu era cale $erată. Drumul ăsta îl $ăceam cu trăsura şi încîntarea nu mai avea s$îrşit. %lecam de ,os, dintre maluri căptuşite cu cătuşnic şi crivine argintii, şerpuiam printre măguri păduroase, suiam dealurile îmbrăcate în pomeniri, a,ungeam la mun!i, ne strecuram prin chei de stînci, ne dam ,os ca să uşurăm caii la coaste, poposeam în piscul pripoarelor să răsu$lăm şi să ne umplem ochii de priveliştea ce i bucnea deodată în perspectiva ecilor de caturi ale mun!ilor, unde mă aşteptau răs$ă!ul bunicilor, libertatea să mă ca!ăr în pomi, să mă scald în voie, să călăresc, dar mai ales să umblu cu puşca prin păduri. +cum trenul luase locul şoselei vră,ite, şi asta mă întrista ca o îmbătrînire a mea şi a locurilor. -ei cî!iva kilometri de la gara terminus pînă în sat i-am $ăcut pe ,os, în tovărăşia gospodarilor coborî!i odată cu mine, din care unii îşi aminteau încă de tata şi mă a,utară să duc baga,ele. -urînd, ori ontul amurgului se str.mtă. /ntram sub pintenul muntelui, şi noaptea tăbăra, cînd, rămas singur, băteam în por!ile conacului. +m aşteptat îndelung, pînă ce un slugoi, stîrnit de hărmălaia cîinilor, s-a îndurat să iasă, bănuitor boierul nu era acasă. + trebuit să stăruiesc, oarecum amenin!ător, ca să-mi dea drumul şi să mă ducă la polă!ile arga!ilor. +ici, dada Sia, bătrîna doică a lui Dionis, care ne dădăcise copilăria, după ce m-a udat cu toate lacrimile economisite pînă atunci, m-a urcat în casă şi m-a gă duit chiar în odaia lui Dionis, singura unde se a$la un pat şi se putea dormi. 0oate celelalte erau pustii. -a să scape de $osta lui so!ie, el a vîrlise tot, mobile, scoar!e, ru$ărie şi nu mai vrusese să mai puie nimic la loc. 1i bătrîna, povestindu-mi astea, se căina cu mîna pe inimă. - Dar Dionis unde-i 2 (a dete drumul unui alt rînd de lacrimi. - -u Dionis e rău. +re să-mi spuie a doua i. +cum sînt obosit. 0rebuie să mă culc. 3mi sări inima. ( bolnav în vreun spital 2 Sau chiar mort şi eu n-am ştiut 2 - #u, nu. Dar poate că ar $i $ost mai bine. 1i ieşi, după ce îmi închină pe rînd pernele şi aşternutul. 4ipsa lui Dionis şi ,alea dadei mă speriaseră. -e putea $i2 Mă plimbai cîtva timp cercetător prin odaia simplă ca o chilie, ca şi cînd aş $i căutat acolo taina, urmărit de umbra pe care mi-o arunca pe păre!ii vărui!i pîlpîiala ga orni!ei. +poi mă trîntii mîhnit pe pat. Venisem după bucurii, ca un copil momit" şi găseam altceva. 3ntinsei mîna pe măsu!a de alături spre cana cu apă şi nimerii o carte. (ra Sakuntala, în traducere engle ească. %rile, bun să-mi plictisesc ochii şi să ademenesc somnul. -itisem de mult deplorabila tîlmăcire a lui -oşbuc. Dar acum, în engle eşte, poemul $remăta de o $răge ime, de o puritate, de o noble!e covîrşitoare. 1i, deodată vră,it, am uitat de mine, de neplăceri, de misteriosul Dionis. M-am adîncit în poienile şi bungeturile /ndiei, am trăit în tovărăşia $ecioarelor sacre, am s$ătuit cu brahmanii, am plîns cu eroii şi am trium$at cu eii. #-am lăsat cartea din mînă pînă n-am citit-o toată. M-am întors apoi şi i-am migălit începutul. 3ndeosebi reproducerea unei miniaturi în$ă!işînd o $ată de o $rumuse!e $ericitoare, cu ochii mari coda!i în sombrul oval al chipului, pe gruma ul ce aluneca ame!itor spre sînii ce siluiau despicătura veşmîntului, ieşind ca doi nu$eri în limanul pieptului. %rivirile-mi a!î!ate de intensitatea reveriei o măriră ca nişte lentile pînă-ntr-atît, că o vă ui aievea înaintînd spre mine, unduindu-şi coapsele, îmbitoare sub area vălului galben ce-o în$ăşură. +m adormit tîr iu, cu cartea sub căpătîi. Splendoarea ei m-a urmat dincolo, în somn. 1i m-am deşteptat $ericit. -um am deschis ochii, am pipăit cartea şi ca un $ur am vîrît-o în bu unarul hainei atîrnate de scaun. Diminea!a, bătrîna a intrat de cîteva ori în vîr$ul picioarelor. -a să amîn văicărelile ei şi veştile rele, m-am pre$ăcut că dorm. Dar, ghiontit de $oame, a trebuit să mă îmbrac şi să ies în pridvor, unde dada mă aştepta cu mîncarea. +m a$lat cu uşurare că Dionis era sănătos, dar se înhăitase cu o laie de !igani în tabăra cărora trăieşte $ără să mai ştie de nimeni şi de nimic. - De cînd 2 - Din primăvară. + că ut în mre,ele unei !igănci care i-a sucit min!ile. Meşteră în vră,i, îl tîrăşte de coada ei, ca pe un cîine, i-noapte. #u mi-l puteam închipui pe ursu ul meu văr în iposta a de adorator în patru labe şi rîsei. - 0rebuie să $ie altceva, dadă. 4asă, că o descurc eu. - 5ermece, maică... 1i unde pui că !iganca îl alungă cît colo. #u-l primeşte. Dar el, tot mai smintit, dă bu na. S-a $ăcut de ocară în toată lumea. Să-l ve i, nu-6 mai cunoşti. ( la $el de soios şi dren!ăros ca avragiii cu care s-ancîrdăşit.

+m lăsat-o să se bocească şi la urmă am potolit-o cu7 - 5ii pe pace, dadă, că-l de bar eu. De-aia am venit. - Să-!i a,ute Dumne eu8 +m să-!i dau şi eu de la mine să-i duci nişte descîntece )pe-ntoarsă*, să i le strecori în sîn. 1i bătrîna se mulcomi ca un copil. - 9nde este 2 (ra sus în munte, la şatrele unor !igani. %ia a-rea îi adusese la curte să le vîn ă, pentru mangal, crăngăria rămasă pe urma tăierii unei păduri. Dionis urcase cu ei, vă use !iganca şi nu se mai de lipise de acolo, erau mai bine de trei luni. :os la curte treburile mergeau anapoda. 5ără el, live ile se părăgineau. Vitele mureau, $înul putre ea necosit, slugile $urau, morile mergeau tot mai rău. (l habar n-avea. 0rimitea numai după mîncare şi mai ales după bani, cu porunci să se vîndă la repe eală de-a dreptul din pomi rodul prunilor şi al merilor, lîna adunată în maga ii, brîn eturile strînse-n beciuri, stîn,enii de lemne din ogradă, pînă şi porumbul din hambare, toată agonisita unei gospodării boiereşti. 1atra, nesătulă, se cerea îmbuibată cu porcii şi păsările cur!ii şi mai ales cu rachiul din bu!i, pe care arga!ii îl cărau cu balercile sus. 3n adevăr, sărăcia şi neorînduiala de pe moşie, paragina acareturilor, ătic-neala treburilor care tocmai acum se cereau mai în toi dovedeau spusele bătrînei. #u ştiam ce să cred şi ce să $ac. Stam în cumpeni. Să mă urc şi să cad pe neaşteptate 2 Mi-era teamă să nu dau peste un nebun de la care te po!i aştepta la orice. Să-6 vestesc numai că am sosit, ca nu cumva să-6 stingheresc în situa!ia delicată în care se a$la 2 Sau să-6 tre esc la îndatoririle de ga dă cuviincioasă, po$tindu-l să coboare ,os 2 %ustiul gospodăriei, amarul dadei mă înclinară spre hotărîrea din urmă. (ra un chip de a-l aduce acasă şi a-l da cu capul de realită!i pe acest copil risipitor, $u-git, dacă aş $i dat cre are poveştilor, cu o tabără de !igani. + doua i de cu noapte, un om cu doi cai încărca!i de merinde pleca ducînd hoinarului răvaş de la mine. -a un uşor ş$ichi, îi alăturam un petec de hîrtie şi un crîmpei de creion, pentru răspuns. 1ta$eta $ăcea pînă la el o i întreagă. &dihnea o alta, şi a treia seară se întorcea cu cîteva rînduri, prin care Dionis îşi cerea iertare, rugîndu-mă să urc eu la el. +re să-mi încredin!e e atîtea8 +m să-i $ac cu asta o bucurie nespusă şi mult bine. Sim!ea nevoia mea şi parcă mă presim!ise. Mă îmbră!işa $ră!eşte şi mă aştepta negreşit. +tît8 #ici un cuvînt despre casă, despre dadă, despre avutul lui. -e era să $ac 2 De milă, min!ii şi, pre$ăcîndu-mă că citesc pe scrisoare, îngăimai bătrînei cîteva întrebări despre treburile gospodăriei, cu $ăgăduieli că se va înapoia curînd. - 3l aduc eu, dadă, strigai vesel, ridicînd ochii de pe răvaşul mincinos. 1i pînă să-mi trag mîna ruşinat, mi-o acoperi cu sărutări. Vremea pînă la plecare mi-am trecut-o cu triste!e şi gînduri. #emerisem rău. 9mblam abătut şi, în loc de plăcere, culegeam, oriunde mă întorceam, numai amărăciuni. %u!in a lipsit să nu mă întorc la Bucureşti. Mila pentru bătrîna Sia sau iner!ia, $atalitatea m-au oprit. -a să în$rîng ispita, pînă la urmă m-am închis în odaie şi am citit tot timpul. ;;; 4a capul săptămînei, urcam călare, între doi saci cu merinde, cărările de-a curme işul plaiurilor şi pe-nnoptate poposeam în bra!ele lui Dionis. Mă aşteptam să văd, în mi,locul unei gloate de vagabon i hămesi!i şi nespăla!i, o haimana ,erpelită şi prăpădită, ca cea din evanghelie. Dimpotrivă. De data asta risipitorul se în$ă!işa ca un om în toată $irea, voinic, curat, ba chiar elegant în veşmîntul lui sportiv, lucid şi destul de vesel, ca să-mi împrăştie închipuirile urîte. M-a dus aproape pe sus pînă la un cort cît o movilă. 3năuntru luminau lampadare înalte pe picioare de s$eşnice. & masă în mi,loc şi scaune din lobdii nestru,ite de brad invitau la ospe!ie. Mirosea $rumos a munte, a răşină, a iarbă strivită şi a aburi de mă-măligu!ă $ierbinte8 Mi-a dat caş proaspăt şi ,inti!ă dulce, după care mă înnebuneam în copilărie. M-a îmbiat cu me eluri şi $ripturi. #-am avut timp să vorbim. (u în$ulecam. (l mă privea bucuros. %e urmă am aprins !igările şi i-am dat răga să se reculeagă, deşi nu părea deloc tulburat. +m aşteptat cu teamă şi curio itate să se ivească !iganca, sau măcar să dea un semn, să iscodească prin perdelele uşii... 1i mă stingheream singur de stinghereala ce le-o pricinuiam îndrăgosti!ilor. #u s-a arătat nimeni. 1i după ce am s$îrşit de $umat şi ne-am $ăcut toaleta la un lighean cu toate dichisurile, ne-am culcat numaidecît în paturile clădite din $în moale ca lîna, cetini mlădioase cu şart rînduite în chip de droturi şi plocade mi!oase pe deasupra. 1i m-am cu$undat în pu$ul unui somn adînc. Diminea!a, mă aşteptam să găsesc înşira!i pe călcîie pe to!i dracii şi puradeii şatrei. #ici !ipenie de sălaş !igănesc. %adina se întindea slobodă şi limpede în ra ele soarelui, ca o undă nemişcată de smarald, cu corabia cortului nostru ancorată în mi,loc. Dionis, în şort, mă aştepta să mă ducă la o vîlcea, unde şuvi!ele unor i voare se adunau într-o adîncătură, ca o cadă, căptuşită cu lespe i. #u lipsea nimic din con$ortul unei băi. După baie am $ăcut e'erci!ii în pielea goală şi ne-am întins pe cearşa$urile albe, la soare. %e mine nu m-a lăsat decît un minut, cu ceasul în mînă, apoi m-a învălit. (l, bron at şi puternic ca un atlet, a stat mult, dedat cu totul voluptă!ii masa,ului ce-i $ăceau ra ele soarelui. (ram uluit şi n-am îndră nit să-l tulbur cu întrebări. Mă linişteam7 un asemenea ins nu putea sta că ut în mre,ele unei !igănci. Sau scăpase. 3mbrăcîndu-se, mi-a luat-o el înainte. (ra $ericit că venisem. %rile, să mă vîre în cura lui de aer, mîncare, mişcare, somn şi vînătoare, din care, dacă ies tea$ăr -şi îmbi - am să rămîn în drăvenit pentru toată via!a. 1i, încolăcindu-mă cu bra!ul drept pe după mi,loc, mă ridică biruitor7 - (şti uşor ca o pană. & să am de $urcă pînă ce te-oi $ace om8 3ncepeam să mă simt umilit. 1i, bi arerie omenească, o nemul!umire, un $el de de amăgire prinsese să mă umple că găseam un alt Dionis decît cel pe care-l scornisem. -ăutam o epavă romantică, un decă ut simpatic, un rătăcit pitoresc, cu barba şi părul încîlcite, cu hainele s$îşiate, ars de o patimă unică, în lan!urile unei neîndurate, dar sălbatic de $rumoase magiciene. 1i mă primea în cadrul celui mai con$ortabil camping ce s-ar $i putut instala în vîr$ul muntelui, un gentleman sportiv, elegant - costum alpin şi bocanci de

ultima modă - cu obra ras ca-n palmă, cu părul ondulat dat pe spate, $ric!ionat cu cea mai $ină apă de colonia. 1i pe deasupra voios, cu nervii sănătoşi şi aere de superioritate... 4a înapoiere am băgat de seamă umbrarul de brad unde ne aştepta pe măsu!a aşternută cu o $a!ă albă ca$eaua cu lapte şi pră,iturile. Dintr-un bordei de alături răsări o arătare de care nu mi-aş $i putut închipui că aş putea-o întîlni aici. #e în-tîmpină cu o reveren!ă şi un <uten Morgen spus pe-o voce pi!igăiată - o $iin!ă slabă, lungă şi deşirată, parc-ar $i umblat pe papainoage, îmbrăcată în negru, cu mîini delicate ieşite mult din manşetele prea scurte şi labe uriaşe în nişte bot$ori spăimîntători. & gămălie gata s-o ia vîntul, în$iptă pe două găurele albastre cu un !îmburuş roşu dedesubt, închipuia pe acest ma! omenesc capul, că!ărat în vîr$ul unui vre, ce se pretindea gît. Dionis mi-l pre entă serios7 =err >alchentrauer, sau -alcăntraur, cum îi spune tot muntele. 1i-mi istorisi între patru ochi, cu ha , povestea lui. 9n sas din Braşov, straşnic co$etar, şi pe deasupra, în orele libere, artist $otogra$, care, slab de piept, urca în $iecare vară la munte să-şi $acă cura de aer, pe la stîni. +ici lua tot soiul de $otogra$ii pitoreşti, pe care le des$ăcea apoi în librării. Dionis avusese norocul să puie mîna pe el şi-l $olosea în toate chipurile, artelnic, bucătar, valet, ma,ordom, secretar şi $otogra$ particular. (ra neîntrecut în co onaci şi mai ales în indiene. 3şi adusese, să-6 a,ute, şi nepoata, o $eti!ă spălăcită, care stropolea gri,ulie împre,urul nostru în $usta-i în$lorată şi şor!işor alb prins de piept. Dionis întrebă ce-avem la masă. / se aduse lista" meniul era copleşitor. - De unde ingrediente 2 întrebai uimit. - +, uşor. Se aduce totul de la Braşov sau de la Bucureşti. 5unc!ionea ă un serviciu special de curieri de două ori, altă dată de trei ori pe săptămînă, pentru toate cele de trebuin!ă, cărnuri, tru$andale, vinuri. De ghea!ă nu e nevoie. -el mai bun $rigider este văgăuna de unde !îşneşte i vorul, închisă cu două clape de lemn, să nu intre sălbăticiunile la provi ii. 3n privin!a asta sasul era genial. 3ncepeam să în!eleg de ce se stoarce cu atîta nemilostivire moşia şi unde merg banii trimişi de dada7 cheltuieli nesăbuite - mîncare şi lu'. -ortul era îmbrăcat pe dinăuntru cu un alt cort de o ga ă verde, sub!ire, ca pîn a de păian,en, ce cădea în $alduri la intrare şi-6 apăra de muşte şi !în!ari. %e ,os, numai covoare scumpe, ca la un emir. Mă socoteam oarecum păcălit şi crăpăm de neca că ascultasem spusele bătrînei. #ici patimă, nici vra,ă. +stea cel pu!in ar $i scu at totul. Dar era numai, dusă la paro'ism, anglomania de totdeauna a vărului meu, e'centric şi original de cînd îl cunoşteam. Sau, mai bine is, !icneala lui. 1i mă întrebam ce i le-o $i împins pînă într-atît 2 Se uita la ceas, sucind mîna - mai era pînă la masă. 3mi propuse să mergem la stîna apropiată, pe celălalt oblînc al muntelui, unde am trecut pe o brînă verde, spîn urată ca un ceardac deasupra prăpăstiilor. &ile albe, risipite ca nişte bolovani mişcători, păşteau departe pa,iştea alpină, sub oblăduirea cîinilor, care au încetat din lătrat de cum l-au cunoscut pe Dionis. -iobanii se mişcară spre noi. De sub mormanele căciulilor şi saricilor, ca de sub nişte troiene, ră bătură trei ăplani, cu bîte $erecate în alămuri scînteietoare. Vărul meu mi-i în$ă!işă ceremonios. Săbăilă, o namilă mi!oasă, strînsă peste mi,loc într-un chimir negru îmbumbat cu !inte argintii. -hipul smolit, vrînd să îmbească, se încrunta la noi ca la lupi, între nişte mustă!i vîn,oase, arse de soare. Doardă, geamănul celui dintîi, cu două şchioape mai înalt şi mai truncheş" şi -îrloman, care, mai pădure! şi mai amarnic, sta îndărătul lor, cu obra ul drept $erit pe căpă!îna măciucii, doar nu i s-o băga de seamă $elia de $alcă luată de o gheară de urs, pe unde, ca printr-o scorbură rîn,ită, în locul ,umătă!ii de musta!ă smulsă, se vedeau albind oasele gurii. Din cîteştrei, îmbrăca!i în cămăşi scor!oase argăsite în er, ca să nu prindă gîngănii, se res$ira un i iute-acriu de brîn eturi dospite, cu care nu m-am deprins uşor. ?ştia, cum am în!eles, erau cei mai de aproape tovarăşi ai lui Dionis, pentru vînătoarea de urşi şi garda lui personală. #oaptea dormeau cu schimbul, cîte doi, în bordeiul lor de lîngă cort. 4a turmă rămîneau scutarul cu $lăcăiandrii şi dulăii. Dionis a primit raport amănun!it despre cele din urmă mişcări ale $iarelor în munte, despre un ciopor de ciute mînat de alte prime,dii spre vale, s-a interesat de perechea de ,deri oploşită în anume cotlon, a dat porunci să se arunce bulgări de sare pe coclauri, a însemnat unde să se aşe e capcanele pentru lupi şi a rînduit pentru a doua i, în ori, o vînătoare de iepuri. Deşi vînatul oprit, !inea să mă ospăte e cu civet şi, întorcîndu-se spre mine7 - 0u nu ai de unde să ştii7 carnea iepurelui de munte are cu totul alt gust decît a semenilor de la şes. ( mult mai $ragedă, $iindcă vînatul nu aleargă ca în cîmpie, şi mai aromată din pricina hranei, $lora de munte. 3l ascultam şi nu mă puteam dumiri de unde atîta seninătate şi detaşare la un îndrăgostit. 1i încă nenorocit. 4a înapoiere, sasul ne-a primit cu masa întinsă. Bucatele, desăvîrşite, s-au perindat cu şart, ca de pe lista celui mai ales restaurant. %atru soiuri de vin ne-au pre$ăcut pe rînd paharele în pietre scumpe. Dionis, tot timpul dispus, a mîncat, a băut, a glumit cu mine, cu >alch, cu $eti!a. + $ăcut la urmă un mic semn către pră,ituri şi a spus ceva pe nem!eşte. Sasul s-a înclinat, cu în!eles în priviri. 3ngreuia!i de mîncare, am intrat, după îndemnul lui Dionis, la culcare. Descumpănit, primeam $ără împotrivire tot ce propunea, aşteptînd dacă nu de la el, măcar de la împre,urări o lămurire pe care eu mă încăpă!înam să nu o cer, socotind asta o în,osire. De la el trebuia să pornească destăinuirile, aşa cum îmi scrisese. 1i ,ignit, aşteptam. 0ocmai cu mine se găsea să $acă acum pe gro avul, măsluindu-şi patimile sub calmul şi destinderea unui şe$ de stat în vacan!ă 2 %arcă nu laş $i cunoscut ca pe veşnicul torturat al vie!ii, mare neîn$rînat lăuntric, agitat tot timpul pînă la e'asperarea lui şi a celor dimpre,ur. 1i dintr-o dată echilibrul ăsta8 Stăpînirea şi nepăsarea asta biruitoare8 De ce se travesteşte 2 %entru mine sau pentru el 2 -ăci toate $aptele, părăsirea casei, paragina gospodăriei, ,a$ul moşiei, cheltuielile nebuneşti, risipa merindelor cărate cu sacii, sub ochii mei, îl de min!eau. -hiar cu cîteva clipe mai înainte vă usem ieşind din bordeiul bucătarului doi băie!aşi, cumpănind pe umeri cobili!ele încărcate cu coşuri grele şi în mîini cu alte panere, pline toate cu bunătă!i. 9rmarea schimbului de priviri dintre Dionis şi bucătar. 1i încotro luau drumul 2 +!î!at de ca$ea şi tutun, am adormit tîr iu, în minte cu ghemul ăsta indigest de ,umătate gînduri, ,umătate sentimente pe care somnul nu mi 6-a mistuit.

M-am deşteptat tot cu el în minte. 1i am stat mult cu ochii în baldachinul de văl verde al cortului, numărîndu-i cutele, $ără să mă potolesc. 4a ieşire am găsit pe Dionis ,ucînd tenis cu nepoata sasului, care acum a,unsese 5raulein 4otte. >alchentrauer întinsese o plasă şi se uita încîntat cum partenerii pocneau în caden!ă mingile. Dionis s-a oprit şi mi-a întins curtenitor racheta. 5eti!a aştepta $remătătoare. +m re$u at prete'tînd că e prea mult soare. M-am mul!umit să trec sub umbrar şi să le îmbesc stupid ori de cîte ori scăpau mingile şi se întorceau spre mine cu gri,a că mă plictisesc. După s$îrşitul partidei s-a servit ceaiul. 9n ceai aromat, care mi-a umplut nările de deliciu. +m întrebat uimit )ce marcă* 2 - )Dar,elling*, mi-a răspuns mîndru ca de cine ştie ce ispravă. )Dar,elling*, de-a dreptul din /ndia. 1i ceru să se aducă pachetul cu plumburile şi bla oanele originale. +m sorbit şi am mîncat cu nesa!iu din toate, cuglu$, $euilletage, dulce!uri, ascultînd îndelunga prelegere a lui Dionis asupra di$eritelor ceremonii ale ceaiului în :aponia, în -hina, în +nglia, în @usia. Mi-a vorbit despre cartea lui &kakura->aku o, acea pravilă a bontonului, a bunelor maniere şi a educa!iei prin eticheta ceaiului, pe care se $ăgăduia s-o traducă. #u desluşeam ce vrea. 3şi bătea capul să $acă timpul cît mai alunecos, să nu mă agă! de ceva serios şi stîn,enitor pentru el 2 Sau cu adevărat aveam în $a!ă un ins sănătos, $ără nici o altă preocupare decît tihna 2 1i, iritat, mă încărcăm de ciudă şi amărăciune. #e-am sculat apoi. Soarele se pleca. @ăcoarea viorie a serii îndemna la mişcare. +m urcat tăcu!i un pisc din apropiere. 3n uriaşa privelişte lumina nu se stingea, agoni înd în as$in!it ca la Bucureşti. -obora mărea!ă ca de pe un tron şi intra treptat, tîrîndu-şi trena, în imensită!ile sumbre de sub ori ontul de aur în matricea originară. 3n urmă, multă vreme cerul îi păstra amintirea. + doua i diminea!a dormeam, cînd Dionis intră să-mi în$ă!işe e iepurii. 5ăcu gură mare împotriva leneviei mele" în!elesese să mă mena,e e în ori, cînd plecase la vînat. Dar aşa, să nu mă tre esc pînă la prîn ul mic 2 - +i scăpat, domnul meu, baia de soare, mă apostro$ă el. +cum ra ele, mînioase pe trîndavi, !i-ar arde pielea ca $ierul roşu. ScoalA să mergi măcar la scaldă şi la e'erci!iile de care nu te scutesc cît ai să stai în sanatoriul meu. Vreau să te în drăvenesc cît mai repede, ca să te iau la mistre!i şi la urşi. 1i, vorbind, îşi schimbă straiele, luă vali a şi ieşi întin îndu-mi săcule!ul cu rînduielile mele. #u-mi plăcea tutela asta şi aerul de superioritate nici chiar în glumă. 9rmărindu-l, hotărîi să nu-l mai cru!. Să-l atac chiar a i şi să-l de um$lu7 !ineam $irul. Seara, cînd ne întorsesem de la plimbare, sosise iar de la conac sluga. -ei doi cai gî$îiau sub sacii doldora şi sub cîteva balerci pline. -înd m-a vă ut omul, care mă cunoştea de la curte, mi-a ieşit înainte. 3mi aducea vorbă de la dada, care mă întreba dacă mai e vreo năde,de. +m pro$itat că vărul rămăsese în urmă cu ciobanii şi am iscodit bătînd cu mîna7 - -e aduci aici 2 - Mălai, carto$i, $asole, peşte sărat. - Dar aici 2 - @achiu şi o!et. &r, să-6 $i tăiat bucă!i, şi sasul nu ar $i pus mămăligă pe masă. Dar încă rachiu şi o!et de prune8 %rea erau vulgare. - 1i pentru cine merindele astea 2 %entru ciobani 2 &mul scuipă cu scîrbă în lături, uitîndu-se în partea de unde se apropia stăpînul, şi-mi şopti7 - +ş8 /a, pentru ciorile pucioase din vale, şi se urni greoi spre bordeie. 0oate astea le rumegam diminea!a, urmărindul pe Dionis, hotărît pentru bătălie. Dar ritualul băii, disciplina gimnasticii, religia sorirei, cu obliga!ia să te laşi cît mai moale, să te predai ac!iunii soarelui ca să te stoarcă de sudori, m-au oprit să-6 stîn,enesc. 4a ca$eaua cu lapte însă, între două brioşe, ce se rupeau $îşii ca mătasea, l-am înhă!at. - Dar ce este cu !iganii tăi de nu se arată 2 - 0e interesea ă !iganii 2 $ăcu el, ridicînd cu nevinovă!ie privirile-i limpe i spre mine. - 5oarte mult. Mai ales cei de care te ocupi tu cu atîta osîrdie, adăugai răutăcios. - #-am ştiut, se apără el netulburat, şi strigă sasului7 +du te rog albumele. >alchentrauer în$ă!işă numaidecît cîteva ceasloave cu sute de vederi din şatre şi împre,urimi, !igani bătrîni cu lulelen din!i, !igănci pe vine cu ghiocul, bătrîne vră,itoare întin înd căr!ile, $ete cu la!ele împănate de bănu!i, danci bătîndu-se în apă, puradei călări pe măgăruşi, tot pitorescul ie$tin şi conven!ional care sare în ochi amatorilor $otogra$i. 4e-am răs$oit $ără interes7 $rumoasa !igancă a lui Dionis nu $igura" aş $i ghicit-o dintr-o mie, $ără greş. 3nchisei albumele şi, uitîndu-mă !intă în ochii lui7 - +stea nu-mi spun nimic. Vreau mai mult. - Mai mult 2 +m în cort o întreagă bibliotecă despre ei, istorie, gramatică, limbă, via!ă, etnogra$ie şi $olclor. -unoşti cartea lui Vaillant 2 1i vru din nou să cheme valetul. 3l oprii. - #u mă interesea ă asta, i-am tăiat-o scurt, cu un îmbet strîmb, care însemna7 nu mă păcăleşti tu aşa uşor. - +tunci 2 - Vreau să-i văd în carne şi-n oase, dacă tot mai sînt pe aici, cum mi s-a spus. 1i iar îl străpunsei cu ochii. - Bii să-i studie i şi tu 2 cercă să mă ironi e e. - #u. Să-i cunosc numai, de curio itate. +m a$lat că tu te ocupi şi te interese i mult de ei şi cum am mare stimă de opiniile tale, mi-ar părea rău să scap prile,ul de a cunoaşte o şatră, avîndu-te pe tine duca e maestro al acestei comedii... 1i, ca să dreg pu!in nuan!a de luare peste picior7 ai întîlnit !igani în +nglia 2 1tiu că engle ii sau, mi se pare, americanii $ac mare ca de ei. - #u. ?ştia sînt cei dintîi cu care am avut de-a $ace. - Sînt în adevăr simpatici 2 (l stete pe gînduri cîteva clipe şi !uguie bu ele. - -red că nu sînt $ăcu!i să-!i placă. Dar, dacă !ii, e lesne. @enun!ăm la somn şi îndată după masă coborîm la ei. Sau, ştii ce 2 se ră gîndi el. Decît să coborîm cu stomacurile pline, mai bine să plecăm chiar acum şi să mîncăm ,os în tabără.

- -u !iganii împreună 2 $ăcui speriat. - De ce nu 2 Dau un banchet în cinstea ta. +i să culegi dintr-o dată şi direct cele mai autentice impresii. 1i, $ără să mai aştepte, dete poruncă ca cei doi oameni să vie în urma noastră, purtînd coşurile cu daruri şi merinde în cinstea sosirii mele. - -îteva panere mai uşoare ducem şi noi, se adresă el mie. 1tii ce pui 2 $ăcu către sas, care se înclină. #u uita pachetele sosite ieri. 3n $elul acesta neaşteptat de simplu, duelul pe care-l închipuiam lung şi-6 bănuiam anevoios, cu viclenii şi $ente, atacuri înverşunate şi apărări disperate, luă s$îrşit. Mă ascu!isem şi mă $andasem degeaba. +m schimbat repede numai haina, şi după un ceas de burdă voioasă, aproape ame!itoare, scurtînd din loc în loc poteca prea cu multe cotituri şi ocoluri, în salturi de-a dreptul peste ponoare, am a,uns pe un genunchi de piatră al muntelui. +dînc sub noi se scobea găvanul unei văi cu pere!ii cocli!i de păduri. +colo în $und, cuibărită pe o palmă de senin verde, o grămă,oară de pete cenuşii şi $umuri sub!iratice. - 1atrele, îmi arătă Dionis, şi-mi întinse luneta. ;;; 0abăra $u dintr-o dată pentru mine o descoperire unică. Strînsesem atît urît în timpul bolii, sporit de plictiselile de la moşia lui Dionis şi de perspectivele anostei discipline cu care mă încătuşase, că via!a slobodă, neastîmpărul pestri!, mişuna veselă, larma oamenilor $ără treabă, ciorovăiala $emeilor, pulsul ciocanelor, răgetul măgarilor, orăcăiala !încilor, cîntecele, !ipetele, neorînduiala mi-au mers drept la inimă şi m-au $ermecat. +m sim!it cu umilin!ă că nu eram $ăcut pentru e'isten!a mărea!ă, dar aspră şi austeră a piscurilor. 3mi trebuiau plăcerile mărunte, înghesuite, dar calde, ale văii în aroma măduvei de brad, îmbălsămată de $umul domestic. +$lam că nu sunt vultur. (ram o cioară. 3nainte chiar să ne simtă coteii, ne-au ărit de departe puradeii, împrăştia!i prin meurişul costişelor. 3n cîteva clipe a i bucnit un alai care creştea cu cît ne apropiam. 4iota neagră şi despuiată ne-a dus numai în urale, tumbe, roata în mîini şi tot soiul de e'hibi!ii în cinstea barosanului. Dionis le-a vîrlit bani, peste care cei mai sprinteni se aruncau cu bur!ile. %este aceştia năvăleau ca muştele şi se trînteau ceilal!i, şi păruiala se isca. @ămîneau ast$el semănate în urma noastră vîrte,uri bî îitoare de !igănuşi încăiera!i. Deodată, urba se potolea, dancii se de scăierau, lăsau prada şi tămbălăul entu iast, alergau iar după noi. 4a marginea taberei ne-a ieşit înainte cîrdul !igăncuşelor goale, altele abia cu un petec dinainte, numai ochi şi din!i albi în obra ele oacheşe, cu sînii uşor însemna!i de cercuri mai um$late pe pielea lucioasă, cu trupuri costelive pe pulpe lungi de dansatoare. (le ne-au pră nuit voioase cu cîntece !igăneşti, !opăind şi pocnind din palme. 4or le-am dăruit aharicale în toate $e!ele. După ele au venit $etele şi $emeile în cămăşi lungi, despicate în $a!ă pînă la brîu, pe unde ieşeau slobo i ciorchinii negri ai !î!elor. 9nele purtau prunci prinşi ca lipitorile de piepturile vlăguite. (le au urat $rumos bun venit stăpînului, care spunea $iecăreia pe nume. 4or le-a împăr!it din coşule!ul lui mărgele, cercei, inele, ace de păr, panglicu!e, barişe, basmale în culori aprinse şi tot soiul de alte găteli care luau ochii. 1i parada se des$ăşură înaintînd în urletele poşidicului, chihotirile codanelor, care se răsuceau ca nişte dervişi, cu mîinile în sus, pline de caramele, în rCsetele $etelor, ciorovăiala $emeilor smulgîndu-şi darurile şi în ăpăielile ,avrelor, pînă la şatre. Biganii trîndăveau cu demnitate, pu$ăind din lulele, şi priveau potcovitul unui cal. 5ăurarul, un băie!andru, de dragul larmei, bătea nouă lovituri în nicovală pentru una singură în $ierul înroşit. Dălcăucii dimpre,ur, goi pînă la cingătoare, îl îmbărbătau cu strigăte ori de cîte ori i butea să apuce piciorul mîr!oagei şi să potrivească potcoava în$ierbîntată pe copita care s$îrîia cu miros de os pîrlit. 4a vederea darurilor cu care se $ăleau ceilal!i $luturîndu-le, se însu$le!iră şi !iganii şi se ridicară înaintea noastră. 4or le aduceam tutun şi pipe, !igări şi ciubuce, tabacheri în$lorate şi pungi de păstrat mahorcă. De pretutindeni, din uşile corturilor, din buruieni şi tihării, pe unde şedeau tolăni!i la umbră, !iganii !îşneau aşa cum îi prinsesem, numai cu cîte o mînecă trasă şi cu brîiele tîrîş după ei. Bucuria ce le sticlea în ochi se pierdea în bărbile încîlcite, încît obra,ii le rămîneau tot închişi şi amenin!ători. 3ndată se iscă văta$ul, un !igan arătos, îmbrăcat pe de-antregul, cu căciula peste plete şi biciul în mînă, $ăcînd pe gro avul. Se răstea mînios, ocăra, se repe ea în gloata-nghesuită. -u cîteva vorbe, Dionis l-a potolit. 1i ne-am mişcat cu tot bulucul spre inima sălaşului. 1atrele-ntr-un peş şedeau revărsate într-o curătură proaspătă, pe un tăpşan Verde, cu cî!iva bra i uriaşi, cru!a!i, în picioare şi sumedenie de trunchiuri tăiate, din care curgeau grăme i de răşină. %este tot, vetre stinse, grăme i de cărbuni şi cenuşă, topoare stricate, unelte vîrlite, vase aruncate, hîrburi şi cioburi împrăş-tiate, dren!e, hîrtii risipite, mormane de oase şi scîrne semănate, la care rodeau c.inii, lîngă ru$e şi stambe, otrepe şi dren!e, întinse pe iarbă, alături de cove!ile în care orăcăiau pruncii uita!i acolo, mişcînd din mîini şi picioare ca nişte cărăbuşi negri că u!i pe spate, în pa a godacilor, care îi rîmau ca pe nişte copăi cu gunoi. 3n ramătul acesta universal am străbătut încet, cu popasuri pe la anume corturi, tabăra şi ne-am îndreptat spre capătul de sus al poienii. 3n strungărea!ă dintre doi bra i împleti!i deasupra se adăpostea un cort mare, la $el cu al lui Dionis. Doar că intrarea era apărată de şiraguri de mărgele colorate, dese şi lungi pînă în pămînt, alcătuind o perdea ce se despica şi se alcătuia numaidecît la loc cu clin-dhet sticlos. %e lavi!a de-a$ară ne aştepta un bătrîn înalt şi impunător, cu plete şi harbă albe, sprîncenele stu$oase lăsate peste ochii mari, rotun i, cu albuşul enorm, nişte ochi vii şi însu$le!i!i, încrusta!i în chipul liniştit ca două vietă!i de sine stătătoare. %este straiele de cînepă încinse cu brîu verde şi cioareci munteneşti str.nşi pe pulpe, moşneagul purta o eghe lungă de aba în$lorată cu găietan roşu şi în dreapta !inea toiagul cu cinci noduri al bulibăşiei.

(ra ,udele Stanciu, cîrmuitorul liotei. Dionis i-a întins mîna şi i-a dăruit cîteva clondire cu vinars şi şlibovi!ă. &chii celorlal!i scînteiau de ,ind. Bătrînul, în picioare, a poruncit să ne aducă două ,il!uri şi ne-a po$tit ,os. (l s-a aşe at la loc pe lavi!ă. 3n $a!a noastră s-a vărsat norodul la umbra rariştii. & viermuială tărcată de copii în hîr,oană, de codane benguitoare, de muieri cu prunci în spate, de babe cocîr,ate, de $lăcăi puşi pe trîntă şi bărba!i aşe a!i turceşte sau tologi!i ca după cine ştie ce osteneală, care goi, care ,umătate despuia!i, unii cu tunici soldă!eşti şi chipie, al!ii cu surtuce tîrgove!e, un amestec de $uste vărgate, basmale roşii ori albastre, $ote şi ii !ipătoare, to!i $lecărind, strigînd, !ipînd, gîlcevind, ocărind, bolborosind într-o libertate ne!ărmurită, ca într-un bîlci în$iripat sub ochii noştri. #umai văta$ul, aruncat de colo-colo, cu biciul ne$olositor pe mînă, se istovea adarnic, neştiind ce să mai $acă. -ît ai clipi, a răsărit din pămînt, cu dibla hîrbuită sub bărbie, un balaoacheş bocciu, cu ,oben în cap şi papuci în picioare, urmat de !ambalagiul surd şi mut, mîncat de vărsatul mare, care purta cu i$os pe burta ieşită-nainte instrumentul ce chelălăia ca un cîine schilodit în bătăi, şi s-au apropiat cu ploconeli să ne $acă o c.ntare. Dionis, cu un bacşiş, i-a abătut spre haraimanul care atît aştepta. 4a cele dintîi scîr!îieli, pu deria de $iin!e neorînduite şi încîlcite în toate $elurile, ca o pilitură de $ier la apropierea magnetului, se aşe ă în $orme rînduite, se împleti în lan!uri armonice. 5lăcăii prinseră de umeri şi brîie !igăncile care săriseră la ,oc. Vîrstnicii şi $e meile cu $uste lungi, ardeleneşti, nu se lăsară mai pre,os, şi pămîntul $rămîntat sub ei începu să miroasă a iarbă crudă şi a lămîi!ă strivită. 3mpre,ur, dancii, holba!i, luau lec!ii, privind la picioarele dăn!uitorilor, şi încercau să $acă la $el. 4a o poruncă a bulibaşei, căruia Dionis îi şoptise ceva, se aprinseră $ocuri, şi din coşurile aduse de băie!ii noştri ieşiră pulpe de oaie, cio vîrte de berbec, hai-tane de pasăre, muşchi şi coaste de porc, brîn eturi, pîini şi alte bunătă!i, împre-ună cu respectivele sticle de rachiu. +l!i !igani se repe iră la căru!e, unde îndată răsunară cîrîieli răguşite şi cotcodăceli spăimîntate. -urînd, toate găinile ciordite se părpăleau în $rigări. + $ost un ospă! neaşteptat, din care ne-am în$ruptat şi noi, aşe a!i în capul trîmbei de oameni înşirui!i de o parte şi de alta a unor pîn eturi întinse pe pa,işte. Deşi mă uluise amestecul de ba ar pestri!, i!eala scînteietoare de colori, mi-şuna de piei despuiate, tîrgul de gruma i descoperi!i, sînii goi şi slobo i sub pieptarul salbelor galbene, pulpele suvelcate ale $etelor, nurii de veli!i ai $emeilor răsturnate pe ,os, dansurile de mă!ate, po ele neruşinate, căutam totuşi să găsesc pe cea care vră,ise min!ile lui Dionis şi nu o a$lam. #u putea $i nici galeşa cu ochii genoşi şi pîntecul armonios de baiaderă, nici nurlia cu trupul violoncel de abanos, nici ar uia cu sînii durdulii şi buturii coapselor neastîmpărate ca nişte şerpi, nici almeea mlădie de alături, cu umerii bucăla!i, cu carnea patinată şi sînii patetici, nici nubiana s$runtată ce-şi lă$ăia !î!ele împungace cu s$îrcurile boite în rumenele la $el cu bu ele. #ici şopîrla cu mie ul ochilor galben, care se strecurase cu ghiocul pînă la noi, gătită în ilic roşu, scurt, de sub care şalele de tuci şle$uit, $rumos şăn!uite, ca la o torsă antică, lunecau dîrdăuş ame!itor, spre rotun,imile bucilor. #ici molateca din $a!ă, cu priviri vulpeşe şi piep!ii cărnoşi buluci!i sus spre gura polcu!ei, strînsă pe mi,loc în copci gata să plesnească şi care se marghiolea spre noi alintîndu-şi boiul pe şoldurile viclene. Spionam $iece cută, cercetam orice îmbet, însemnam cea mai uşoară încruntare ori lumină pe chipul lui Dionis. %e toate le privea cu o rece bunăvoin!ă şi le alunga. (le se abăteau numaidecît, înlăturate din ochii şi preocupările lui, a!intite aiurea. Sătui de arvă, ne-am depărtat spre $undul văii, unde ne-am dat într-o rină pe velin!e moi, cu Stanciul alături. După noi s-a luat, ca o că!ea greoaie, lăbăr!ată de prea mult $ătat, cu !î!e $leşcăite atîrnînd aproape de pămînt, >iva, vră,itoarea lăii. 1i aici eram de amăgit. (a de min!ea tipul clasic de babă încovrigată pe picioare s$ri,ite ca $usele... Mă aşteptam la un chip de smochină neagră, ponosită, din bîrciturile căreia să iasă lama unui cosor coclit şi să $rigă doi ochi răutăcioşi de viperă, $ără pleoape. >iva, dimpotrivă, era o baldîră groasă, butucănoasă, cîrnă, cu $a!a rotundă slinoasă şi pătată ca o lună mîncată de vîrcolaci, dar cu o e'presie de bunăvoin!ă şi în!elegere omenească. De pe şoldurile revărsate ca nişte perne în lături, de pe tîrna um$lată a pîntecului bărdăhănos şi de pe $undul de bani!a al t.rti!ei, $ustele, urcate ca pe nişte coviltire, cădeau în cascadă peste pi-cioarele um$late, şi, curios, părul $rumos pieptănat, cu cărare în mi,loc, bătea în roşu. 0ip de codoaşă8... #umai ochii o dau de gol. &chi rotun i de bu$ni!ă care scrutea ă umbrele şi văd în be nă... /ar mîinile mici, cu degete delicate şi nervoase, îi destăinuiau toate iscusin!ele. + $ăcut o temenea şi a aşteptat. Dionis i-a trimis semn spre mine. (a şi-a sumes cuviincios $usta şi s-a aşe at greceşte în $a!a mea, şi-a scos din sîn căr!ile so-ioase. + început apoi să le amestece, boscorodindu-le $ără să mă slăbească o clipă din ochii străpungători în$ip!i în $runtea, în ochii, în obra ul meu. -urînd i-am sim!it ar înd dincolo de oasele !estei. 1i, s$ios, m-am supus ca unor ,e$uitori. De trei ori a întins căr!ile misterioase, de trei ori le-a strîns nemul!umită şi a dat să plece. - -e e 2 a întrebat Dionis. #u cade bine. - Spune totuşi, o îndemnă el, vărul meu e tare. #u crede şi nu se sperie. - ( mai moale ca aluatul de colaci, replică ea. 1i o să $ie curînd pus în cuptor $ierbinte. -e-o să ar ă... Vai de inima lui8 (u ascultam amor!it. - Mai cearcă o dată, o rugă Dionis. %oate se schimbă. <hicitoarea înşiră încă o dată căr!ile, acum în alt chip, în cruce, le acoperi cu altele puse peste ele cu $a!a în ,os, le împereche, le su$lă, le des$ăcu, le de bătu şi pe urmă mă privi aspru. - %rime,die mare, de slăbiciune la inimă şi tulbureală la cap. - +sta a $ost 2 întrebă vărul meu. - #u. & să se întîmple acuş, curînd, pe drum de seară. Bătrînul ,ude mă privea cercetător. - Scăparea-i la un crai de tobă, proroci >iva, ridicînd ochii de pe căr!i şi uitîndu-se la Dionis. 9n crai de tobă care se a!ine cu bra!ele pline de dragoste. 1i adause cîteva cuvinte pe !igăneşte. - -e spune 2

- Spune că aş $ace bine să te trimet acasă la părin!i, chiar acum, îmi tălmăci el deschis. 1i-ntoarsă spre mine7 - Dacă nu-6 ascul!i şi nu te supui, nu te mai scoli. 1i plecă $ără altă vorbă. Bătrînul, obosit, se urni spre cort. Dionis se luă după ea. - Mă duc s-o îmbune , îmi şopti el... aşteaptă-mă aici. @ămas singur, i-am vă ut, în aromeala ce mă cuprinsese, cum au stat mult de vorbă călcînd în sus şi în ,os, peste umbrele lungite ale bra ilor. -înd s-a întors, l-am întrebat dacă a cerut !igăncii lămuriri. -e i se arătase de nu a putut să destăinuie $a!ă cu mine 2 - +re o preştiin!ă e'traordinară, începu el. Dar de astă dată sper că a ames tecat planurile. -eea ce a vă ut se re$eră la trecut, la boala ta. #-am nici o altă e'plica!ie. 1i nu mi-ar plăcea deloc să $ie alt$el, adaose ca pentru sine, îngri,orat. - Dar ai vorbit mult cu ea, observai eu. - Despre altele, răspunse el pe gînduri. De alt$el, ea nu-şi mai aminteşte nimic din nălucile ce i se $ac cît stă cu min!ile a!intite asupra semnelor din căr!ile des$ăcute. -um le strînge, se şterg toate ca un vis uitat la deşteptare. <hicitoarea este o unealtă pasivă. %uterile ei încep cînd se pre$ace în vră,itoare, îmi lămuri el. Vîn oleala se potolise. Biganii, îmbuiba!i, plecaseră la şatre. %oiana sta arsă, împu!ită, ruinată ca după o ră meri!ă, pîngărită de toate rămăşi!ele necurate ale bairamului, lăsate pe seama muştelor şi altor gîngănii. Bigăncile tembele nu adunaseră nici măcar vasele, pe care cîinii, după ce le linseseră, le întorceau cu $undul în sus. %a,iştea, unde mirosise a lămîi!ă, duhnea acum a seu de oaie învălmăşită cu duhoare de sudori... 1i m-a cuprins indignarea. #u m-am mai stăpînit. +m dat drumul unei aspre mustrări în obra ul lui Dionis. %entru risipa $ără milă a atîtor bogă!ii asupra unor netrebnici, pe care, linguşindu-i, îi strică şi mai rău, pentru oropsirea moşiei, pentru ,alea dadei, pentru decăderea lui... +,unsese prada unor şnapani care îl e'ploatau, bătîndu-şi ,oc de el. 1i se lăsa ,ăcmănit, nădă,duind ce 2 /-am $ăcut întreg procesul pe care i-l ridica gospodăria părăduită. %ledai cu elocven!ă contra lui plîngerea pămîntului şi vitelor, a codrilor şi a oamenilor părăsi!i, trăda!i, vîndu!i de el. (l a ascultat cuminte tot rechi itoriul, $ără un semn de supărare sau măcar de nerăbdare. + tăcut, serios, a!intit, privindu-mă tot timpul. + trebuit să tac. -onsumasem toată ciuda strînsă, şi el nu-mi alimenta verva, nu mă stîrnea cu nimic. - Mîine pui să se instale e un ,oc de gol$. #imic nu astîmpără mai mult toanele. 0enisul e prea uşuratic, şi de vînătoare nu eşti încă gata, $u tot răspunsul şi apărarea lui. /-am întors spatele mînios. - +cum trebuie să plecăm, înainte de as$in!it, să urcăm pe lumină. 1i mă smuci de haină. +poi o luă liniştit spre cortul lui Stanciu, pentru rămas bun. Dar la cotitura de sub poalele pădurii se iviră din umbră două $emei. Dionis, întîi gata să se repeadă, încremeni. 4am privit lacom. #umai pe el. -eva îmi spunea că acolo este esen!ialul. 3i sim!eam în muşchii încorda!i pînă la plesnire, ca în mine însumi, tot $reamătul şi întreaga lui $rînare. Mă miram că nu scrîşneşte ca un o!el strîns scurt. #umai sîngele nu şi l-a putut stăpîni. @oşa!a biruise smoleala obra ului şi, năvălitoare, strălumina prin pieli!a rămasă neclin-tită. 0împlele băteau ca două aripi !intuite. +m intuit, adică am ştiut $ără ca nă, dintr-o dată, totul. 3n el, ca în oglindă, $ără să mă întorc, măsurăm înapoia mea minunea aşteptată, $rumuse!ea care-şi trimitea către el crainicii de departe. (mo!ia lui mă prinse ca o contagiune subită. 1i, pierdut, am început să tremur pentru el. - @ada, gemu Dionis, şi-i a!inu calea. 4a strigătul lui, ieşi Stanciu. (u întorsei capul. Venea, călcînd poiana, prin mi,irea serii, $ecioara sacră din miniatura indiană. +idoma. +celaşi mers modulat în cîntec, aceeaşi statură cu $ormele pure, aceeaşi mîndră gingăşie, pletele cu re$le'e albastre încadrînd sombrul oval al chipului covîrşit de ochii magici, sînii în$lori!i pe negrul liman al pieptului, şi mai ales, sub borangicul galben al veşmîntului, coapsele străvă ute ca două ei!e misterioase, pe umerii gemeni cu chiupul tainic al pîntecului. - Sakuntala, strigai spăimîntat şi, $ără să ştiu ce $ac, îmi pipăii bu unarul. - -artea e în haina cealaltă. Dar nu mai ai nevoie de ea. +utorul e depăşit... Dionis îşi cîştigase cumpătul şi la rîndul lui mă citea uşor ca pe un abecedar. - #orocul sau nenorocul, urmă el, î!i dăruieşte, aici, aievea, tot ce e searbădă închipuire în poem. /ată pe prietena Sakuntalei şi pe sihastrul, tatăl ei adoptiv. 1i-mi arătă pe Stanciu, care, cu barba albă, eghea lungă şi toiagul noduros, lua în$ă!işare de brahman. 3n!epenisem năuc, cu gura căscată, cu răsu$larea tăiată şi tremuram. #u trupeşte. 3mi tremura duhul, stihia alcătuitoare. Vedenia stărui cîteva clipe, apoi se prelinse printre clinchetele sticloase ale mărgelelor. M-aş $i $recat la ochi. Dar Dionis nu-mi dete răga . Mă împinse înăuntru. Dăpăcit, nu ştiu cum am nimerit un scaun, în care m-am lăsat moale... 1i m-am tre it în lumina unor lampadare cu aba,ururi tranda$irii. @ătăcisem pe altă lume, din care ieşisem cu un crîmpei de versuri ...se pleacă şi culege din nisipul vremii aurul etern... şi nu ştiu7 mi le spuneam numai mie în minte, sau le bîiguiam tare 2 -ît timp trecuse 2 +,unsesem la camping 2 3mi încordai ochii. (ram într-un alt cort necunoscut, mai încăpător şi mult mai bogat împodobit. %riveam strein bagdadia de mătase galbenă, plisată în cute dese şi lungi, în $ormă de soare. +poi deosebii sipetul din col!, încrustat cu side$uri. Distinsei divanurile îmbrăcate cu chilimuri, ,il!uri acoperite cu blănuri" pardoseala de covoare groase cît nişte mindire. 3ncepeam acum să văd limpede. 3n $a!a mea bătrînul pu$ăia

paşnic, aşe at turceşte ,os pe un plocad. Dionis, lîngă mine, mă cerceta nemilos, cu o curio i tate ascu!ită, s-ar $i spus cu o bucurie drăcească. @uşinat, m-am de meticit de-a binelea. 1tiam acum. Mă a$lam în cortul /u8 Stanciu. (ram singuri numai noi trei. @ăsu$lăm înviorat. Sakuntala $usese o nă lucire. Mîncasem mult, mă surescitasem şi nu-mi $ăcusem siesta. S-a tăcut îndelung. & tăcere voluptuoasă, în care mă odihneam ca după o trudă titanică. %rimul cuvînt mi-a detunat ca o puşcă în ureche. Dionis mă întreba cum mă simt. - Bine. ('celent. Dacă vrei, putem pleca. - #u încă. 0rebuie să vie >iva cu un răspuns. #u mă interesa. +rdeam după alt răspuns. Mă întorsei la gîndurile streine de unde mă rupsesem. -ine se pleca şi alegea din nisipul vremii2 1i cum2 #u aveam pe cine să-ntreb. Mă uitam, căutam în golul lăuntric. De ce nu este nimeni2 +tunci şi acolo, am $ăcut, autentic şi pentru unica oară, e'perien!a acută a su$letului. #u de-a dreptul. Sim!indu-i lipsa. 3n tot acest timp cred că Dionis şi Stanciu vorbeau. #u-i au eam. M-am deşteptat într-un haraiman de glasuri în-tărîtate. +$ară răsunau strigăte, !ipete, în,urături, chemări $urioase, ocări. 9n !igănuş !îşni, gî$îind, printre şiragurile sonore. - 4-a prins pă 5lorea. Să bat pă el... 1i o bughi înapoi, să nu scape spectacolul. Mi-am închipuit un ho!. :udele s-a ridicat. Mie nu-mi păsa şi vream să răm.i pe loc. Dionis, care sărise cel dintîi la uşă, lăsă pe Stanciu să iasă şi mă tîrî apoi cu el. +$ară valea era încă poleită de pulberea amurgului întîr iat. #ăvala lărmui-toare de oameni $urioşi se oprise în $a!a cortului şi încon,ura o roată de !igani, 3n mi,loc, un ins mai înalt se apăra, cu capul, cu picioarele, cu spatele şi umerii, cu şe utul, de al!ii tăbărî!i pe el, care săreau să-i smulgă ceva din bra!ele strînse la piept. Văta$ul se i!ea cu biciul doar prin latura copiilor. #u îndră nea să intre în viespar. 4a glasul lui Stanciu, bra!ele se pogorîră. =ar!a se potoli, văta$ul prinse cura, şi pocni cu harapnicul în ei, despăr!indu-i. Se alese de o parte !iganul atacat cu vreo cî!iva spri,initori şi de alta vălmăşagul vră,maşilor gălăgioşi. Stanciu, cu toiagul ridicat, porunci scurt ceva pe !igăneşte. Biruitorul se desprinse, înaintînd cu bra!ele strînse pe ceva întunecos. 4ucru $urat, mă gîndii. - /ntră în cort, îi spuse Dionis, şi-i $ăcu loc la uşă. (l rămase a$ară pînă ce gloata gîlcevitoare se risipi spre şatre, mînată dindărăt cu biciul. 3n tabără pîlpîiau pe vetre aprinse ochiuri vesele de $oc. (u vream să plecăm. Dionis mă luă înăuntru cu sila. Vinovatul !inea la piept un pui de urs. Spăimîntat, ursule!ul ascundea capul în sub!ioara $lăcăului. - 4-am adus pe 5lorea... 1i povesti cum îl scosese din mîinile golanilor care-l $uraseră şi alergase cu el aici. #u era deci el ho!ul... - 0rebuia să-l laşi, îl certă Dionis. S-a $ăcut mare şi nu mai are rost aici. +cum !ine-l la tine. Mîine îl dai meşterului ursar. Biganul asculta nedumerit, cu o cută de nesupunere între sprîncenele groase. - Dar @ada ce are să ică 2 se întoarse el spre ,ude. -@ada2... 1i, pînă să isprăvească Dionis vorba, din $undul cortului se ivi ca o $urtună, $ulgerîndu-şi $rumuse!ea, Sakuntala. +,unse lîngă noi. - 5lorea... strigă ea... %uiul ghemuit în bra!ele !iganului îi sări la piept şi o prinse duios cu labele de gruma . 5ata se întoarse să $ugă. De data asta mi-am încărcat voin!a cu toate puterile ca să rămîn întreg, şi aici, pe loc, ca să de leg întîmplările. Dionis, ieşit din drumul $etei, vru iar s-o oprească. - @ada, rosti el încet, te aştept de-un ceas. %entru tine am întîr iat. Dar Sakuntala $ăcu un pas în lături, şi în locul ei, de după perdea, rămase >iva, mîngîindu-l cu ochii ei vă ători prin be nă. - ( mîhnită şi ostenită, sărăcu!a. /art-o, stăpîne. + alergat toată iua prin pădure. %rin nu ştiu ce s$or!are, îmi împăr!ii în ece pre en!a de spirit şi-mi multipli-e.ii luciditatea. -u aceiaşi ochi şi în acelaşi timp vedeam cortul întreg şi $iecare parte a lui. Slăveam pe Sakuntala, urmăream alintul ursule!ului cocoloşit. Spio-n.im pe Dionis, cercetam pe ,ude, studiam pe >iva, luam semnalmentele !iganului, care mîntuise puiul, !ineam din scurt calea $etei, să văd pe unde a răsărit în cort şi unde are să piară iar, atent la $iece gest, la orice vorbă. %e toate le-am în-registrat şi le-am sinteti at deodată. 3n $undalul cortului se mişcă o perdea nevă- ută pînă atunci. %rin despicătura ei se iveau pe rînd două capete speriate. %este ele năvăli şi se $ăcu nevă ută Sakuntala. Dionis $rînase din nou. Drept, înghe!at de rece, întindea un bacşiş !iganului care adusese ursul şi poruncea să-i aibă de gri,ă. >iva îl clocea cu privirile şi-6 răsplătea cu îmbete pline de $ăgăduin!e. - Bi-o aduc eu pe puica îmblîn ită... îi şopti. Bătrînul, încovoiat sub ra$ala ce trecuse, sta posomorit, $ără nici o autoritate. %uterea se împăr!ea între Dionis şi Sakuntala. +cul cumpenei îl mişca >iva. Mă întorsei în mine. Min!ile-mi, stîrnite spre vis şi pro$e!ie, sparseră cortul şi alergară pe eci de perspective deschise a$ară, în lumea unde $ericirea se ames-leea de-a valma cu chinurile. Din acest tablou, ce amenin!a să rămîie multă vreme neschimbat, cu $iecare din noi încleiat pe locul şi în gestul în care-l prinsese ieşirea Sakuntalei, ca într-un $ilm oprit în loc de-o pană a motorului, ne-au scos brusc ciobanii. 3nnoptase. 3n-gri,a!i că nu mai veneam, ei ne ieşeau înainte cu $acle să ne călău ească. #u era lună. Sus, cerul, deasupra văii, pulsa cînd scînteieri, cînd întunecimi, ca o inimă prin care curgea sîngele nop!ii cu globulele stelelor. #e-am luat rămas bun şi am urcat pripoarele înapoi. Masalalele năl!ate de mîini sombre scoteau pe rînd din be nă, odată cu stoluri de umbre burate de pe poteci, mesteceni albi şi bra i negri, huidume ale nop!ii ce mişună de $oşnete şi şoapte. De departe, din vechimea codrilor, hohotele voiniceşti ale huhure ilor clocoteau în mine ca nişte imnuri $antastice. 9n gust

de via!ă, vie, nebună, o be!ie telurică mă împingea numai spre prăpăstiile ce mărgineau cărarea. -a un demoniac, m-aş $i tăvălit pe pămînt, m-aş $i dat de-a dura pe rîpi, m-aş $i rostogolit în văi. 1tiam ceva, şi încă nu de legasem ceea ce ştiu. Bineam ceva, şi încă nu mi se deschideau pumnii de peste ceea ce încleştasem... ...se pleacă şi culege din nisipul vremii aurul etern... Mă plecam şi culegeam stropii aprinşi de răşină, că u!i din tor!e, care-mi $rigeau degetele. Bî,bîiam după $lori şi apucam petale de umbre pieritoare ori nimeream spini. +,unşi la cort, nu l-am slăbit pe Dionis pînă nu mi-a spus istoria cu ursul. Deşi $ără che$, el s-a învoit. -ineva, un !igan necunoscut, dăruise @adei... - Sakuntalei, îndreptai. - Spune-i cum vrei, consim!i el, îi dăruise pe ascuns un pui de urs, neîn!ărcat. (a îl bote ase 5lorea, îl crescuse cu lapte, cu $ragi şi meură, cu miere sălbatică. 3l purta numai în bra!e, îl ducea în cîrcă, îl legăna, îl culca într-o albiu!ă, ca pe un prunc, lîngă ea. Slăbiciune de care vreau s-o de băr, ise Dionis. - De ce 2 sării. Sakuntala nu creştea un pui de căprioară 2 %uteai cel mult să-i dai şi tu unul. Mi se pare că eşti mai degrabă gelos. Dionis îmbi. - #u-i asta. 5lorea crescuse, se $ăcuse mare şi nu mai putea mînca degeaba. După legea urşilor şi a !iganilor, trebuia să înve!e să ,oace. Dacă mai trece vremea, ea rămîne cu o $iară sălbatică în spinare. Băgai de seamă în tonul lui Dionis oarecare ranchiună. 3l sîcîia dragostea $etei pentru animal. - @ada însă nu se învoia, urmă el. Binea să-6 cru!e de asprimea lec!iilor, de bătăi, de cărbunii aprinşi. - -ărbuni aprinşi 2 - 3n s$îrşit, nu importă mi,loacele de care se $olosesc ursarii. - -înd e vorba de puiul Sakuntalei, importă mult, $ăcui $urios. Dionis se uită pie iş. -%oate că ai şi tu dreptate. Dar ve i, pentru tabără ea nu e decît @ada, $ata adoptivă a lui Stanciu, şi trebuie să se supuie rînduielilor... mai ales că to!i o pi muiesc, aproape o urăsc. -#u mă îndoiesc, şi mă în$ierbîntai. +u pentru ce s-o urască. #u e din rasa lor. #u !i-a trecut prin cap că a $ost $urată de !igani cînd era mică 2 -1i dacă m-aş $i gîndit, cu ce mi-ar $i înaintat asta treburile 2 spuse nepăsător Dionis. 1i aşa, ca !igancă, şi încă situa!ia ei este $oarte grea. +$lai ast$el că aproape toată tabăra îi este împotrivă. +$ară de cele două pri-etene şi de cî!iva $lăcăi, cumpăra!i de el, care îi !in partea, ceilal!i vor s-o tăvălească în cenuşa şatrei. S-o mărite după cine ştie ce !igan scîrnav. Să-i ter$elească $rumuse!ea cu munci istovitoare, să-i încovoaie mîndria sub poveri. S-o vîndă, s-o specule e ca pe-o mar$ă. Bătălia pentru puiul de urs era de $apt bătălia ei. 9rsul era un simbol. - De ce nu-i iei apărarea 2 - /-o iau în $elul ăsta. :ert$ind ursul, vîrlindu-l pradă gloatei, o scap pe ea, p.nă pot să-mi împlinesc planul. @ada a $ăcut greşeală neascultîndu-mă... îi trimisesem vorbă... - -um, $ăcui uimit, i-ai trimis vorbă 2 - %rin >iva. - #-ai vorbit tu cu ea 2 - #u. De multă vreme. /-am trimis vorbă să dea puiul meşterului ursar. 1i @ada, în loc să se supuie, a $ugit cu ursul în $undul pădurii. - De ce a $ugit 2 - -a să-6 părăsească mai bine acolo, slobod, decît să-l dea în mîinile !iganilor. - -înd s-a întîmplat asta 2 - -hiar a i. - %entru asta nu am vă ut-o în tabără şi a lipsit de la petrecere 2 întrebai. - -hiar dacă ar $i $ost aici, nu s-ar $i arătat. Stă tot timpul închisă în cort şi nu pătrunde nimeni la ea, spuse întunecat Dionis. - Bine $ace, mă bucurai. %rin urmare, cînd am vă ut-o se întorcea din pădure, unde lăsase puiul. +tunci puiul ce căuta la !igan în bra!e dacă-l părăsise acolo 2 - 9rsul s-a luat înapoi după $ete, mirosindu-le urma, şi s-a întors aproape cu ele odată în tabără, unde l-au prins !iganii. +bia l-a scos -iocîrdel din ghearele lor. +$lai ast$el numele mîntuitorului şi-l $i'ai cu simpatie în minte. 3napoierea ursule!ului la stăpîna lui mă emo!ionă. Strînsei bra!ele ca şi cum l-aş $i avut acolo, la piept. 3l vedeam aievea pustiu şi spăimîntat, uitîndu-se în toate păr!ile şi pornind cu mersul lui şoldiu. +poi, cum, rătăcit, scormonea cu botul, pe ,os, urmele dragi. -înd le pierdea, ridica rugător capul şi adulmeca în-trebînd vă duhul. 1i iar pornea cu bărbă!ie. - 5iara e mai credincioasă ca omul... gîndii tare. Bravo8 3l iau sub ocrotirea mea de a i înainte, !ipai e'altat. 1i mai ales o iau pe Sakuntala. Văd că tu ai părăsit-o. - Bine. +sta de mîine, spuse Dionis grav. +m să te las să încerci şi tu o e'perien!ă, dar tot pe socoteala mea. 1i-şi adînci privirile în ochii mei. #u mă clătinai. +cum trebuie să ne culcăm, căută el să mă potolească. ( $oarte tîr iu. 1i se îndreptă spre pat. - +propo, îl întorsei. 1tii tu de unde sînt versurile astea7

...se pleacă şi culege din nisipul vremii aurul etern... ? - De nicăieri. Din capul tău. 4a $el îmi vin şi mie. Dar le alung acum. 1i îm-bea cu amărăciune. -unosc meteahna. +m să-!i dau înainte de a te vîrî în aşternut un calmant. +lt$el, ai să te vîrcoleşti toată noaptea. & ştiu din proprie e'perien!ă. Versuri înseamnă delir. 1i topi cîteva pastile în paharul cu apă. - Do ă $orte, mă preveni. Băui tot, cu nepăsare. Bravam orice. +vusesem o i grea, dar aurul covîrşise nisipul din ea. ;;; M-am sculat tîr iu. +$lai cu surprindere că Dionis plecase din ori cu ciobanii în munte. Se iviseră urşi stricători. #u se ştia cît are să întîr ie. #u-mi păsa. +bia scăpam diminea!a de corvoada apei reci şi scălămbăielile mădularelor. Dionis mă schingiuia, şi rîsei, ca ursarii care deprind puii să ,oace. +m mîncat ca$eaua cu lapte singur. >alchentrauer m-a slu,it mîhnit. - #-o să vi se urască 2 - #u. +m să cobor la şatre, spusei, cu o logică şi o simplitate ca şi cînd m-aş $i aşteptat la asta şi aş $i pus-o la cale de cînd lumea. Mă uitai la ceas. (ra opt. - Veni!i la masă 2 1i glasul sasului se pi!igăi rău. - Sigur. 1i am luat poteca spre vale. M-a întîmpinat ca ieri alaiul dancilor, m-au sărbătorit !igăncuşele. #u le aduceam nici un soi de bunătă!i. 4e-am împăr!it to!i banii mărun!i cî!i aveam la mine. Biganii m-au primit mai cu răceală. #u s-au omorît cu $irea în cinstea mea. 4-am căutat pe -iorcîrdel şi pe băie!ii care mîn-tuiseră ursule!ul. +m bătut prieteneşte mîna şi i-am spus să-mi povestească totul, cu de-amănuntul. #-aveau nici o treabă. +m colindat cu ei tabăra. #e-am dus la ocolul căru!elor, nişte harabale înalte, pline cu tot tarhatul şi estrea ta-berei, gata să pornească oricînd în lume. +şa cum şedeau, cu hulubele întinse, mi-au plăcut mult. Dormea în ele nostalgia călătoriilor. 1i m-aş $i mutat bucu-ros întruna, dacă nu m-aş $i temut de murdăria dren!elor şi cotroa!elor în-Ehesuite acolo, în care scurmau cîteva găini şi cînta un cocoş coco!at pe-un teanc soios de perini. +m vi itat apoi pe Stanciu, care ne-a primit în cort şi ne-a cinstit cu vinars. 0ovarăşii şi-au lins bu ele. 4-am întrebat pe bătrîn des-pre urs. #u mai părăsea genunchii $etei. M-am interesat de Sakuntala. #u se putea arăta. (ra încă obosită. +ventura de ieri o tulburase mult. #u mai aveam ce vorbi. +m ieşit şi mam înhăitat cu cîrdul copiilor. Din $ragă în $ragă, din rug în rug, am urcat coastele cu mestecăniş ce închideau pe laturi valea. +m ăbovit în meurişuri, ne-am încîlcit în mureturi pînă pe la mi,locul mun-telui, de unde începeau pădurile. -înd am coborît la şatră, era ceasul două după-amia ă. -opiii mă părăsiseră de mult, alunga!i de $oame. & linişte caldă, aromitoare ăcea peste tabăra culcuşită în poiana văii. #u aveam nici un gust să urc la camping, pentru bucatele lui >alchentrauer, oricît de $aimoase ar $i $ost. Singur, rătăcit printre corturi, m-am împiedicat de picioarele goale ale !iganilor întinşi la somn, m-am încurcat în $ustele !igăncilor trîntite la umbră, am sărit peste albiu!ele cu prunci şi am ieşit sus în rarişte. începusem oarecum sa simt singurătatea. #u apăsătoare. @ăscolitoare mai mult. Mi-era lene şi sete. Mă întrebam, vă îndu-mă singuratic, de ce nu s-a entu iasmat tabăra de pre en!a mea. Simplu şi omenesc7 nu le adusesem daruri. Dar aşteptam băietanii lui Dionis cu tîrnele pe cobili!e şi panerele pline cu pră,iturile lui >alchentrauer. +stea au să-mi crească ac!iunile. %oate am norocul să strecor Sakun-talei coşule!ul cu bunătă!i. #u sim!eam altă nevoie decît s-o văd. Mă mul!umeam însă şi numai să mă ştiu în prea,ma ei, în atingere cu cei care trăiesc lîngă ea7 ca în lan!ul electric, cînd şi al o sutălea ins primeşte como!ia seîn-teii descărcate în cel ce atinge $irele. M-am învîrtit mult $ărA de rost, cu ochii în pămînt. -ăutam aurul etern. #emul!umit, m-am trîntit pe iarbă. -înd mă mor$oleam mai rău s-a ivit >iva. S-a aşe at lîngă mine drăgăstoasă şi mieroasă. M-a certat de ce n-am tras de-a dreptul la ea. Se putea să stau aşa ră nit şi strein 2 1i m-a luat la şatra ei. Mîna şi punga lui Dionis se cunoşteau şi aici, în divanul curat, acoperit cu scoar!e, în mobilele rom.neşti. 1i mai ales în mirosul de apă de colonia, $avorită lui. M-a culcat, mi-a dat apă rece, mi-a descîntat şi mi-a spus de la capăt povestea Sakun-talei, de cînd o născuse maică-sa, soră mai mică a ,udelui Stanciu, moartă după $acere într-un spital de oraş. De-aia Sakuntala rămăsese streină. #u o primise ea, moaşa taberei, pe mîinile ei şi n-o în$ă!işase !iganilor aşa plină de mî ga ca nelor neînmuiată încă în apa rece, cum e datina. Din spital au luat-o la sat nişte rude, unde crescuse în casă gospodărească, departe de via!a noma ilor. +ici cunoscuse şi se ,ucase cu copii de rumîni, de la care luase alte obiceiuri. -înd a,unsese mare o ceruse Stanciu şi o adoptase. - De-aia nu e neagră ca !igăncile şi bate mai mult a rum.ncă, încheie >iva. - Dar tatăl 2 - +ci e-aci... Maică-sa greşise, n-a vrut niciodată să spuie cu cine. 5ata a ră mas copil din $lori. - -ine i-a pus numele 2 - +colo-n spital, moaşele şi do$torii. @ada, după numele moartei. - Dar dacă o $i $ost schimbată din greşeală 2 1i sării în sus. - -um 2 se holbă >iva. - S-a dat !iganilor copilul altei $emei. Se întîmplă. - 5ugi, boierule, nu mai glumi8 M-am dus chiar eu de am vă ut-o, cum a $ă-cut-o. ( a noastră şi n-o dăm din mînă, se o!ărî baragladina. Basmul @adei m-a legănat şi mi-a dat de lucru închipuirii pînă tîr iu. +m crescut-o în gînd, am legănat-o, am urmărit-o umblînd de-a buşilea, am primit-o în bra!e cînd a $ăcut cei dintîi paşi, am mîngîiat-o şi am bătut pămîntul cînd

a că ut şi s-a lovit, i-am cioplit păpuşi, i-am împletit codi!e, i-am cumpărat primele rochi!e şi cei dintîi botoşei. %e urmă tot eu m-am s$îşiat cu plînsete acolo-n sat şi am dat-o lăii, care mi-a purtat-o cu duşmănie pînă a urcat-o aici, la Dionis. +m deschis ochii. - 1i cum de-a ieşit atît de $rumoasă 2 - De vră,ile mele, că era slabă şi s$ri,ită ca o rum.ncă cînd a venit... - 1i acum ce gîndeşte, ce $ace 2 - Stă în cort şi aşteaptă. - -e aşteaptă 2 - 9rsita ei de aur. /ar mă întîmpina cuvîntul aur. +cum nu gîndit de mine, spus de altcineva... 5ără să vreau, mă plecai să-6 culeg... Strălucea ceva ,os pe velin!ă... îl ridicai. - +, cercelul $etei, strigă >iva. - +l cui 2 - +l @adei. - Diceai că nu iese din cort. - #umai la mine. Vine cu prietenele ei să le ghicesc, să le descînt. & bucurie stranie mă pătrunse. Stam pe locul unde odihnise ea. Bineam în mînă cercelul ei, ca şi cum aş $i mîngîiat urechea care-6 purtase, buclele care-6 acopereau. Sării nebun. - =ai să i-l ducem8 - #u se poate, maică, vrei să te urască 2 @ada nu primeşte pe nimeni la ea. - #ici pe Dionis 2 - Mai ales. - #iciodată 2 - #eam. - De ce 2 - Dacă ai intra matale, ar da bu na peste ea to!i !iganii odată. #umai aşa îi stăpînim. 1i cu greu. /-am cerut să-mi arate măcar cum locuieşte. -u moşneagul la un loc 2 Singură 2 De unde răsărise cînd îşi $ulgerase $rumuse!ea în umbrele cortului 2 S-a învoit. 1i am plecat amîndoi. +m $ăcut ocolul sălaşului şi am ieşit în dosul aşe ării lui Stanciu. Spatele cortului se prelungea într-o ane'ă mai ,oasă, $ără deschidere, în$undată. Vechea şatră !igănească din care @ada nu voise să se mute. - 1i intrarea 2 întrebai. - #umai prin cortul lui Stanciu, de care se lipise şi unde răspunde. - %rin perdeaua de şiraguri 2 - %e acolo. De peretele din $und al cortului e ascunsă gura şatrei care a rămas a @adei. Dai la o parte cerga şi intri în ea. %ricepeam7 era altarul, dincolo de tîmplă, s$înta s$intelor. - -e-mi ceri să mă bagi la ea 2 spusei repede. - Via!a, răspunse pe loc !iganca. - #a. /a-o8 1i mă trîntii ,os. - =o, domoleşte-te, $lăcăule, $ăcu ea rî înd, că mai ai de pătimit multe. %arcă eşti un noaten prins întîi la ham. Se pune-n şe ut şi nu vrea să mai tragă. =ai mai bine să te duci acasă. +casă 2 #u mai mă trăgea nimic într-acolo. -e mă aştepta altceva decît urîtul 2 <ămălia de cap a sasului cu picioare de ele$ant. 0enisul 5r.ulein-ei 4otte. Vîntul obişnuit al nop!ii peste platouri, cu şuier aspru deasupra campingului, pe care-6 clatină ca pe-o ciupercă viermănoasă, $rigul din cort. +ici cel pu!in vă duhul e cald şi liniştit. -erul astupă oala văii ca un capac de a ur şi ne lasă ast$el răsu$larea slobodă. >iva mă privea întrebătoare. - Mai stau. - 3nnoptea ă. - #u-i nimic. Vin ciobanii cu $acle şi mă iau... 1i m-am coborît iar la sălaş. 0abăra se înviorase. 5ocurile scînteiau voioase. %uradeii curgeau de pretutindeni şi se adunau scîncind de $oame. Bigăn-cuşe burdalnice se-ntorceau cu co$e pline de $ragi şi meură, cu care a doua i coborau la tîrguri. 5etele treceau cu doni!ele pe cap la i vor. Muierile mestecau mămăligile aburoase, plecate pe pirostriile încinse. Babele veneau şontocăind cu coşuri de vreascuri în spate. Biganii cîntau. Măgarii bierau, purceii gui!au. -îinii chelălăiau, burători!i cu reteveie de la oale. Darva se molcomea. Dgomotele, rîsetele, chemările, din ce în ce mai potolite, mai slabe, !escau peste tabără o plasă domestică, o învăluiau într-o re!ea care o i ola, o ocrotea de restul lumii şi al marilor destine... Seara se lăsa încet, aromitoare, şi ne îm pîn ea, maramă galbenă cu miros de brad amestecat cu $um casnic. Dădui cu mîna prin păr şiFl sim!ii ,ilav de rouă. După ce m-am plimbat şi am tras adînc toate i urile amurgului din tabără, am a,uns iar la >iva. Mă aştepta să mă dădăcească gri,ulie. -iorcîrdel cu prietenii se alăturară de noi. +m vorbit iar despic $iare, de urşi magici care $ură $ete, de !igani care se pre$ac cîte un ceas pe noapte în lupi, de vulpi care cîteodată dau bu na peste tine şi sînt $ete vră,ite. 0impul trecea nesim!it. Se $ăcuse noapte. 1i nimeni nu venea pentru mine de la camping. Mi-am adus aminte că ciobanii îl înso!eau pe Dionis. >alchentrauer nu iese după apusul soarelui din bordei. #-avea cine să coboare. +şteptam adarnic. #-aş putea ,ura că nu dorisem asta. 3n $undul su$letului meu eram hotărît de la început să rămîn. #umai că hotărîrea nu ieşise deasupra. +cum, că aveam pricină şi motive7 - @ămîn la tine, >iva, în noaptea asta. Dorm a$ară, în $în.

- @ămîi, maică... -ît vrei... Dar nu a$ară... /n cortul meu, care e, şi îmbi, de acum al matale. 0e aşteaptă. 1i mă privi ca pe un copil bun. +m mîncat brîn ă cu mămăligu!ă $ierbinte, un pumn de $ragi şi meură. 1i m-am culcat îmbrăcat. Dar mai ales, lucru mare, $ără să mă spăl pe din!i. Mi-am clătit doar gura cu o bardacă de apă. Biganii s-au sculat tot ca mine, tîr iu. M-am pieptănat cu degetele trecute prin păr şi m-am lincăit pu!in cu apă rece pe obra,i. +m ieşit în tabără. Diminea!a era o seară răsturnată. +celeaşi gui!eli ale rîmătorilor şi răgete ale măgarilor tăiate de oracolele de vreme bună ale cocoşilor. +celeaşi scîncete ale copiilor cerînd mîncare, aceeaşi iu!eală a muierilor la apă şi a babelor după vreascuri. Doar că !igăncuşele, în loc să vie, plecau cu coşurile după meură. /ar împîn eala de $um amestecat cu i de răşină, în loc să se întunece, se lumina din ce în ce. <ogoaşa de linişte în care se culcase tabăra se spărgea şi sălaşul intra iar pe tărîmul lumii... @oua, în loc să cadă $ragedă, se vînta. Mă deşteptasem dispus şi cu $oame. +m întrebat pe >iva ce are de mîncare. Vream să orînduiesc şi eu un banchet obştesc. Bineîn!eles, nu în propor!iile celui dat de Dionis. 1i mă interesau re ervele taberei. 0abăra nu mai avea aproape nimic. 0otul se risipise în pra nicul de pomină de alaltăieri. Bine. Să aşteptăm pînă vin oamenii de la camping cu merinde. +m trecut iua în acelaşi chip. -u copiii la meură, dînd tîrcoale cortului @adei, de palavre cu -iocîrdel şi prietenii lui. +m admirat şi mai pasionat împletirea amurgului peste sălaş şi am adormit sub oblăduirea >ivei, cu $lori de dragoste la cap. + doua i am a$lat că oamenii cu merinde nu se arătaseră. Biganii începeau să $lăm.n ească. Deloc brîn ă. #ici un $ir de mălai. De carne, nici vorbă. %înă acum boierul Dionis avusese de gri,ă să nu le lipsească nimic. 0o!i mă încon,uau îngri,ora!i. >iva mă spri,inea. - -e vre!i de la dumnealui, nebunilor 2 -e, e părintele vostru 2 Duce!i-vă la ,ude. - #u, >ivo. +u dreptate. /-am luat sub ocrotirea mea şi m-am legat să-i chivernisesc. -heamă văta$ul. - Văta$ul 2 %ăi, ce poate nepricopsitul ăla 2 - Să plece numaidecît la cort să aducă mîncarea mea de la >alchentrauer şi merindele sosite de la conac. 3i $ac răvaş să i se dea tot ce se găseşte în bordeie. - #u se poate, boierule. Biganii n-au îngăduin!a să urce acolo. - 9nde acolo 2 - 4a cortul stăpînului. - #-au voie la Dionis 2 - #u... #u pot trece peste semnele puse de dumnealui în drum. %îndarii veghea ă i-noapte şi trag. +şa sînt poruncile. +$lai cu uimire că Dionis în!ărcuise cu străşnicie tabăra. #imeni nu îndră nea să treacă anume hotare statornicite. - #-are cine duce de la voi un bilet lui >alchentrauer 2 - #-are. Decît matale. M-am plimbat prin tabăra $lămîn ită. Biganii scuturau traistele goale de mălai, întorceau cove!ile de $ăină cu $undul în sus. -ereau unul de la altul, întindeau doi-trei de-un codru de mămăligă rece, de-un ciolan rămas cu pu!ină carne pe el. - #e-a părăsit boierul, părintele nostru, se olecăiau. 1i numai putoarea e de vină. 3ntrebai cine-i putoarea. (ra @ada. Biganii o urau că se împotrivea stăpînului şi nu vrea să se uite la el. +m $ăgăduit tare, în au ul taberei, că am să aduc numaidecît belşugul şi i-am rugat să se potolească. Mă bucuram că am bun prile, să răscumpăr liniştea Sakuntalei în schimbul cîtorva saci cu mălai. +m urcat repede la Stanciu, să mă încredin!e de adevărata stare şi să mă s$ătuiesc. Bătrînul mă ascultă serios. #u ştia nimic. 0rimise după văta$. +cesta dete lămuriri şi întări totul. (ra adevărat că nu se mai găseau deloc merinde şi tabăra amenin!a să $lămîn ească. - Dacă nu vine hrană a i-mîine, trebuie musai să ridicăm şatrele şi să plecăm, noi după munci, !igăncile la ghicit şi $urat, copiii la cerşit, s$îrşi văta$ul în larma liotei ce ne încon,ura. Starostele $ăcu semn de linişte. Mai avea la el în păstrare cî!iva saci de mălai, o putină de caş, cîteva coşuri de brad cu brîn ă, o du ină de ouă. Să se ia în tabără. Mi-era ciudă şi nu ştiam cum să-l opresc. Mi se părea că ,ă$uieşte pe @ada. &ricum, se găsise o de legare, pentru prea scurtă vreme. 4uai cîrmirea în mîini şi, alături de văta$, de -iocîrdel şi al!i tovarăşi, chivernisii ra!iile, socotii, împăr!ii. 1i, $urios, urcai sus. +ici, altă surpri ă. #ici un pic de-ale mîncării. >alchentrauer închisese bucătăria. @e ervele se s$îrşiseră, consumate de ospă!ul de mai ieri, cînd, după po-runca lui Dionis, se cărase totul la tabără. Doar pentru mine de s-ar găsi un ou, două şi un col! de $ran elă scăpate din gurile căpcăunilor. Sasul nu putea su$eri pe !igani. 1i gămălia de cap i se micşorase parcă de ciudă şi gri,ă. #-avea nici el ce mînca. %e $eti!ă o trimisese acasă. 1i nu ştia ce să $acă. Să plece şi el2 +ştepta ordinele mele. - -e-a spus Dionis cînd a plecat 2 - Să ascult de dumneavoastră. - Bine. 0rimite şi cumpără de la Braşov, cum $ăceai cînd era Dionis. Dar nu tru$andale. Să se aducă mălai, carto$i, me eluri, ouă. - Da, dar cum 2 1i sasul se văita că n-avea bani. Vărul meu, sculat cu noaptea-n cap şi luat la repe eală, uitase să-i lase de cheltuială. - 0e cobori şi iei pe credit. Doar te cunosc negustorii din Braşov. 3l cunoşteau, dar nu prea-l luau în serios. 1i mai ales alimente în cantită!i aşa de mari, cine o să-i dea pe datorie 2

- /ei din lea$a dumitale. Bi-o dăm înapoi numaidecît. - #u mi-a plătit-o încă domnul. - +tunci !ine. 1i mă scormonii ,enat în porto$el, de unde scosei cîteva hîrtii mici. Sasul se uita cu neîncredere la ele. - #u a,ung decît pentru o i. - #ici nu trebuie mai mult. %înă mîine vine tot ce trebuie. 1i mă interesai de omul rînduit să urce de la conac mana moşiei. +r $i trebuit să sosească de ieri seara. 3l aştepta în seara asta. #u ştia de ce întîr ia ă. - Dar po$ti!i în cort să vă odihni!i. Vă $ac o omletă. 0rebuie să vă $ie $oame, îi poruncii să nu strice ouăle. Să le puie într-un coş, împreună cu tot ce se mai găseşte, $ăină, unt, ahăr, ore . 4e iau ,os... - Domnul nu doarme la noi 2 - #u. Vino cu mine la stînă. Sasul ceru iertare că nu mă poate înso!i. (ste în ceartă cu ciobanii neciopli!i şi obra nici, care $ac după capul lor. +m plecat singur în goană la stînă, să rechi i!ione tot ce s-o a$la acolo, brîn ă, mălaiul şi ceapa păstorilor. Să pun să taie cîteva oi. -.nd am a,uns, m-a întîmpinat scutarul. #u mă cunoştea. M-a lăsat să mă măn.nce cîinii. +m răcnit, am urlat la el. #u s-a sinchisit. 0urma nu era a lui Dionis. &ile veneau de strînsură, date la păscut de oamenii satelor din vale. Boierul îşi luase cu vîr$ şi îndesat brîn a cuvenită pentru chiria muntelui. /ar din a oamenilor el nu putea vinde. -e putea era să se des$acă de cîteva oi sterpe de ale lui. -ît ceri 2 Mi-a pretins $ără ruşine pe-o singură oaie cît n-aveam în toate bu unarele. Dam dreptate sasului. /-am cerut oile pe datorie. - 3!i aduc banii cînd vine domnul Dionis. #!iu... a !uştuit el printre din!i, şi mi-a întors spatele, părăsindu-mă în plata dulăilor. #oroc că era un măgădău spătos şi c-o bîtă cu moaca cît doi pumni, alt$el m-aş $i luat la bătaie cu el. M-am întors cu coada-ntre picioare la >alchentrauer. - Dacă vine sluga de la moşie trimite-o numaidecît cu sacii ,os... chiar noaptea. #u-l laşi să mai descarce aici. - Da, domnule, $ăcu el ploconindu-se. +tunci nu vă mai aştept diseară 2 #u aprind 2 1i vru să plece la bordei, urîndu-mi iua bună. - 1i coşul2 - +, da, coşul... Se învîrti în loc, scotoci tot bordeiul, ca să puie cu părere de rău, într-o paporni!ă, cîteva ouă, nişte co,i de pîine, o legătură de ceapă şi un bo! de brîn ă. - %u!in unt 2 #i!el mălai 2 #-avea. -u ce-mi dase, îl ,ă$uiam, după spusa lui, de tot ce se mai găsea şi-l lăsam nemîncat. #u-l credeam, bineîn!eles, dar n-aveam cum să-6 controle . #u era de vină el. Blestemam negli,en!a lui Dionis. +m să-i $ac, cînd s-o întoarce, un hai să nu-6 mai uite. +m coborît înainte de amia ă la tabără şi am dat >ivei ploconul sărac. Biganii erau molcomi!i cu ce li se cuvenise din partea ,udelui. Deşi obosit, nu-mi găseam locul. #ervii îmi bîrnîiau de mînie. -a să-i potolesc, m-am apucat de treabă. +m spart lemne >ivei, care gî$îia ciopîr!ind cu toporul cîteva aşchii de butuc. /-am cărat apă. %lecat pe vine, am su$lat în $oc pînă mi-a lipsit răsu$letul, $ără teamă că-mi lăbăr!e genunchii pantalonilor. (u am mîncat tot numai $ragi şi meură. +poi iar am plecat la !iganii mei, cu care mă legam tot mai adînc. Siesta mi-am petrecut-o cu $lăcăii şi $etele, strînşi la umbră. Mi-au cîntat bocetele miresei moarte, descîntecul de urs, am învă!at cîteva vorbe şi în,urături !igăneşti. %e urmă am trecut la covăcie. +m lovit cu barosul, ceea ce mi-a $ăcut enormă plăcere, într-un $ier înroşit, pînă ce mi-a sărit o scînteie în ochi. &chiul se roşi îndată, um$lat şi lăcrămos ca de be!iv. >iva m-a spălat cu apă de pelin, care 6-a înveninat şi mai rău. +m căutat muşe!el. 4a înăl!imea aceea nu creşteau decît margarete. După amia ă, cu batista udă peste ochiul beteag, am vi itat iar pe Stanciu, oa-recum protocolar, să mă interese de urs, de @ada. +m dat iar tîrcoale cortului, cotiturii unde mă întîmpinase, sub poalele pădurii, vedenia. >iva mă patrona cu dragoste. Deodată a ieşit o $ată, înso!itoarea @adei. + alergat la vră,itoare $ără să mă va ă pe mine. -înd m-a descoperit, a dat să $ugă. >iva a oprit-o, a domesti-cit-o cu cîteva vorbe şi m-a lăsat cu ea. & !igancă ochioasă, gro av de sprîncenată Se uita speriată după >iva, care o părăsea, în acelaşi timp curioasă la străinul lîngă care i se poruncise să rămîie. #u a,unsesem încă să samăn bine a !igan. -u laude şi linguşeli, am căutat s-o cîştig de partea mea. (a era ochii şi urechile, pe care @a da, ascunsă ca melcul în cort, şi le trimitea a$ară. 1i aceşti ochi alunecară pe inelul cu boabă de rubine ce aveam de la mama. 4-am scos şi i l-am strecurat în deget 9rechile se deschideau, bucuroase de cercei, piepteni pentru părul ei $rumos, panglici. /-am $ăgăduit un comaş de mătase verde. Din!ii străluciră to!i într-un îmbet. /nelul era arvuna şi che ăşia tuturor. Mi-a spus că o cheamă 4ina. %rimea bucuroasă să ducă @adei vorbă de la mine că veghe asupra ei şi asupra ursului. %rietenia s-a pecetluit cu legămîntul să ne întîlnim măcar o dată pe i, în anume ceas şi loc, pentru schimb de veşti. 5ericit, nu băgăm în seamă puiendrii de !igan ce spionau sco!înd capetele din tu$işuri. Seara am trecut-o la şe ătoare. 5etele m-au primit bucuroase. 3n coşni!a lui >alchentrauer găsisem cî!iva pumni de boabe. 4a limbile unui $oc pîrîitor de co,i de mesteacăn le-am pre$ăcut în $loricele şi cocoşei, care săreau din tigaie în poalele scurte ale !igăncilor. 0îr iu, după ,ocuri, snoave şi poveşti, ne-am despăr!it, în!eleşi pentru altă petrecere cît mai apropiată, cînd să le aduc bunătă!i de care trimitea barosanul. 0rebuia cu orice pre! să-6 a,ung dacă nu-6 puteam întrece pe Dionis. 1i mă rodeam7 cum 2 +m nimerit uşor cortul >ivei. 0oată noaptea am visat numai cai încărca!i cu saci de merinde şi balerci de rachiu. Mam tre it vesel. >iva mi-a tălmăcit visul7 cai albi, veste bună... şi, aşa nespălat, am alergat în tabără. #u sosise nimic. Sălaşul $lămîn ea. +m pornit iar sus. Sluga de la moşie nu sosise. >alchentrauer plecase la Braşov. Bordeiul, încuiat cu lacăt. -ortul, în pa a unui prostănac, care nu m-a lăsat să intru. #u ştiam de unde mai ieşise şi ăsta. +r $i trebuit să mă

bat cu el ca să-mi iau schimburi. 4-am lăsat dracului şi am plecat. #-am tras la tabără, am ocolit-o, să nu a$le !iganii că n-am $ăcut nici o ispravă, şi m-am strecurat pe de lături. Se apropia vremea prîn ului. >iva m-a în$ruptat cu cîteva ciuperci $ripte şi m-am săturat tot cu meură. +m trimis-o după -iocîrdel şi m-am s$ătuit îndelung cu el. Disperat, plănuiam un $urtişag şi la nevoie un atac cu silnicie asupra stînei. Vream să agonisesc mîncare şi să mă ră bun pe scutar. Se chema că pe urmă, cînd s-or limpe i lucrurile, va să plătesc tot ce-am şterpelit. +m chib uit cum să răşluim două-trei oi, pe care să le abatem spre banda !iganilor ascunşi pe aproape. -îteodată, turmele pasc şi noaptea la lumina lunii. #u mai încăpea vorbă7 dacă ră bim pînă la stînă, punem mîna pe sacii cu mălai şi pe burdu$ele cu br.n ă. %entru asta, unul din noi trebuia să încerce la deal de stînă, unde să în-tăr.te cîinii şi să tragă pe ciobani. -eilal!i să ne strecurăm pe din vale la oile rămase $ără pă itori, să înhă!ăm cîteva şi, dacă găsim drumul slobod, să intrăm şi să ,ăcmănim bordeiul. %unerea asta la cale ne legam s-o în$ăptuim a doua noapte, dacă nici în seara asta nu sosea omul de la moşie. 4a amia ă m-am întîlnit $uriş cu 4ina. 3mi aducea veşti despre 5lorea. @ada se sim!ea mai întremată. 3mi mul!umea de cercelul găsit şi-mi trimitea vorbă să mă $eresc de anume !igani. 5ăgăduia să vie şi ea la o întîlnire. -înd am au it că o să-mi aducă pe Sakuntala, m-am aplecat să-i sărut mîna. Biganca s-a-nroşit pînă-n albul ochilor şi a $ugit speriată. Seara nu s-a mai arătat. +m luat iar pe >iva şi am intrat la Stanciu, să de batem problema aprovi ionării. #e apropiam repede de $undul traistelor. :udelui nu i-am spus de ho!ia plănuită. S-a hotărît că dacă nici în noaptea asta nu soseşte sluga de la conac, a doua i să plece un gonaci cu bilet de la mine către dada Sia. 1ta$etă l-am ales pe -iocîrdel. 1i, acolo pe loc, scrisei un $el de ordin-rugăciune către bătrîna dădacă7 Să trimeată numaidecît oameni cu doi şi chiar trei cai cu poveri întreite ca pînă acum, ca să ne despăgubim de cele pierdute. Dionis, care e bolnav şi nu poate seri, !inea so înştiin!e e că e $oarte supă-i.tt de neorînduielile întîmplate în trimiterea merindelor. #u cumva omul le dusese în altă parte 2 Să se bage bine de seamă de acum înainte şi să supraveghe e cu străşnicie şi mai ales să nu se mai întîr ie e. S$îrşeam cu $ăgăduiala că ne întoarcem curînd. #oaptea m-am părpălit $lămînd şi îngri,orat. 3n ori eram la tabără. #ici picior de slugă de la moşie. -iocîrdel plecase în goană la conac. Diua se arăta proastă. Biganii $rigeau ciuperci şi tocau bure!i, în-n o lînce eală mohorîtă. Dancii, cu arcuri şi praştii, prigoneau !arcile şi ghionoaiele, alergau veveri!ele codate, să le mănînce. +m urcat din nou sus. >alchentrauer m-a întîmpinat trist. 0îrguise prea pu!in cu banii mei. %e datorie nu putuse căpăta nimic. +m vîrît mîna în bu unar. +veam un e'traplat de platină dăruit de tata la bacalaureat. Vream să i-l dau să6 vîndă, ca să cumpere mălai şi carto$i. -easul, nicăieri. M-am pipăit, răspipăit. Mi se $urase ori îl pierdusem. Biruit, am scos cele din urmă hîrtii de cîte o sută şi i le-am întins. Sasul m-a privit cu milă şi mi-a dat o $elie de pîine cu unt, aduse de el de acasă. %e urmă m-a po$tit în cort, să mă schimbe de ru$e şi să-mi cure!e hainele ter$elite. #-am primit. 4a ce bun 2 +m înhă!at sacul, nu m-am îndurat să-i las măcar o mînă de mălai, şi m-am coborît cu povara în spate, leoarcă de sudoare. Doborît de oboseală, am că ut de cîteva ori. #u m-am uitat că mi-am rupt pantalonii în genunchi şi mi-am spart ghetele în bolovani. Duceam mîncare Sakuntalei. +bia după amia ă am a,uns şi am depus la picioarele lui Stanciu, ha-raci, sacul. +m $ost răsplătit7 4ina mi-a $ăcut semn s-o aştept la locul de întîlnire. @ada îmi mul!umea şi se ruga de iertare că nu se poate arăta... Dar cît de curînd arc să iasă şi ea. Seara, ardeam. Mă durea capul şi-mi vîcneau toate mădularele. Dar eram mul!umit că scosesem hrana pe încă alte cîteva ile. 3n ori, un nou crîmpei de versuri m-a deşteptat, cîntîndu-mi în minte7 )Să ispăşim în bucurie păcatele nemuritoare...* )Semn bun, mi-am spus7 ispăşim în bucurie*, şi am intrat în tabără. +m, de astru. Biganul se înapoiase cu vestea că dada Sia era bolnavă la pat şi nu putuse pătrunde la ea. Despre cai a$lase că $useseră vîndu!i. Sluga însărcinată cu aprovi i-onarea campingului plecase. %e el îl luaseră ai cur!ii la goană cu ciomegele si-l ame nin!aseră că dacă se mai arată pe acolo îl trimit la primărie să-l închi ă. #u mai rămînea decît să duc la bun s$îrşit ho!ia. Diua mi-am trecut-o împăr !ind rolurile, închipuind atacul într-un $el de repeti!ie generală. Biganilor le luceau ochii de bucurie. 3n capul bandei recrutate, ne-am strecurat de cu seară sub stînă şi ne-am des$ăcut în două, ocolind tîrla. 4a vremea somnului de-al doilea, am !îşnit din două locuri opuse. Dar toată strategia noastră a că ut baltă. -iobanii nu dormeau şi nu s-au clintit din loc, parcă i-ar $i înştiin!at cineva. +u rămas în stînă, cu cîinii de ,ur împre,urul ocolului şi oile ciotcă în staul. Văile au răsunat pînă în iuă de chiotele şi de $ocurile lor de puşcă. #imeni nu s-a putut apropia. +bia ne-am tras ca lupii hăr!ui!i spre negura văgăunilor, de unde neam întors în tabără spre ori. Diminea!a toată am ăcut în cort. >iva m-a îngri,it, m-a tras cu untdelemn, mi-a dat să beau buruieni... Mi-ar $i trebuit mai degrabă mîncare bună. +mintirea sasului mi-a venit odată cu un $el de apă în gură şi lehamete de la stomac şi m-am tîrît c-o nouă năde,de sus. >alch găsise în cort cîteva cutii de conserve si de pesme!i. 4-am pus să des$acă una şi am mîncat-o ca un găman singur, acolo pe loc. %e celelalte le-am con$iscat pentru @ada şi >iva. 3ncercam un demers grav. Mi-am luat inima-n din!i şi am apelat la >alchentrauer pentru un împrumut de cîteva mii de lei. -u lacrimile-n ochi, s-a văitat, s-a ,urat că n-are. - %oate găseşti acasă, la vecini ori cunoscu!i, cu dobîn i mari, îl rugai. #u crede. Dar are să încerce, să caute. +m intrat atunci în cort şi am adunat hainele bune cu care venisem, o vali ă cu cămăşi noi, alte ru$e scumpe, ciorapii, panto$ii. +dăugam un port$euille din piele de crocodil cu col!are groase de platină şi monogramă de aur - o raritate aparatul de ras engle esc din cel mai curat argint, cu ascu!itoarea lui originală, precum şi alte mărun!işuri. / le-am dat să le ducă la vîn are şi l-am e'pediat imediat la Braşov. (u m-am coborît cu carto$ii tîrgui!i din ultimii bani. -um nici un !igan nu îndră nea să urce la camping, nici chiar alături de mine, a $ost nevoie să car eu singur suta de kilograme, în cinci da!i, pînă la ,umătatea văii - unde aşteptau $lămîn ii. >alchentrauer şi prostovanul - singurii rămaşi sus - se luptau cu geamantanul şi vali ele ce luau drumul Braşovului. #ătărăul, pe care-l rugasem să-mi a,ute şi mă re$u ase, se întorcea din cînd în cînd, de departe, lăsa ,os povara şi murea de rîs privindu-mă cum mergeam de-a buşilea cu sacul în spate. Dar liota era iar mîntuită, măcar pentru cîteva ile. Sălaşul rămînea pe loc... Biruiam din nou pe cei care cereau plecarea şi în,urau pe Stanciu că numai de hatîrul lui Dionis !ine tabăra acum vara în munte, cînd !iganii se cuvenea să

cutreiere !ara plină de poame şi grîne noapte, unde pe o muncă de nimica pînă şi copiii cîştigă mîncare şi bani. %runele se coc, porumbul $ace !intă, iar ei se usucă şi putre esc în gaura asta... Diua mi-am trecut-o iar între !igani cu chiverniseala. -u prile,ul ăsta am vă ut chipuri noi, obra e necunoscute, adause celor vechi. & şatră de rudari înce-puse în marginea pădurii să scobească în trunchiuri albe de plută groase cît butia albii largi ca nişte bărci. +l!ii lucrau linguri, $urci şi tocătoare. Mirosea a lemn proaspăt şi viu. +şchiile $îşîiau dulce. 0ala,ii se des$ăceau lin, ca panglicile de atla . #u m-am putut opri să nu mă culc în ele. într-o şatră alăturată se pripăşise o $amilie de spoitori, îmbrăca!i - şi !iganii şi !igăncile - cu şalvari largi, înnoda!i pe gle nă. Bărba!ii purtau în cap cialmale, ca nişte plăcinte de cîrpă. 0recuseră de peste Dunăre şi vorbeau turceşte. /-am privit cum cositoresc tingirile sclipi-toare ca argintul. 3n ca anele adînci intrau $emeile cu picioarele, învîrtindu-se în ele ca nişte paia!e. +m întîlnit un ursar încins peste mi,loc cu un lan! de $ier. +m a$lat ast$el că tabăra nu numai se primenea, dar creştea necontenit. Dionis statornicise legături cu alte şatre şi lăi, de la care soseau şi la care ple-i au mereu !igani. 9n $el de schimb între tabere... 9nii se duceau după treburi şi $urtişaguri. +l!ii se întorceau din aventuri şi isprăvi. 0o!i ,urcăni!i, slabi, $lămîn i, hăitui!i de ,andarmi. 0rebuiau adăposti!i, ascunşi, sătura!i. Mă hotărîsem sa le $ac o catagra$ie. +m trecut aşa multe ile şi nop!i istovitoare. Socoteala lor am !inut-o pînă la a cincea, a şasea. %e urmă le-am pierdut şirul. +u intrat una în alta, pînă s-au amestecat şi s-au $ăcut o masă cenuşie, nisipul vremii cu aurul din el... =ăr!uit numai între camping, de unde nu venea nimic, şi între tabără, unde se înghi!ea tot, mă ogărîsem şi mă dren!uisem de nu mă mai cunoşteam nici eu singur. >iva se uita la mine cu milă şi cerca să mă mai repare. #u primeam. (ra adarnic. #u mai aveam cămaşă. -ea de pe mine, s$îşiată de necurmată întin-soare şi putre ită de sudori, se !inea numai în guler şi-n piep!ii dubli. =aina, cu care dormeam noaptea, a,unsese o ,anghină, pe care n-ar $i primit-o nici un !igan care s-ar $i respectat. %antalonii, hărtăni!i, se cereau petici!i în punctele esen!iale. #u mă răsesem de săptămîni, şi o barbă urîtă, roşcată, încălecată de mustă!ile că ute pe oală, îmi mîn,ea obra,ii. %ărul mare nu a,unsese încă chica împlinită !igănească, vîrlită pe spate, ci se lăsa în la!e murdare pe gîtul sco$îlcit, din!ii se sim!eau ne$erici!i şi duceau dorul periei. 1i totuşi, nu vream să ştiu de nimic altceva decît de @ada şi de hrănirea taberei. 9n spirit nou mă însu$le!ea. %arcă ar $i sălăşluit în mine un altul. #u molîul, astîmpăratul, nepracticul şi $ricosul de pînă ieri, incapabil de hotărîre şi ac!iune. +cum luam asupra mea sarcini şi răspunderi care presupuneau puteri şi voin!ă dincolo mult de ale mele. 9nde le găseam 2 Mă puneam de-a curme işul împre,urărilor, mă ră bo-iam cu oamenii, porunceam, chib uiam, chiverniseam, aprig, neobosit, plin de noi resurse şi de veşnic cura,. >iva se uita galeş la mine şi spunea7 - -um semeni cu Dionis8 1i se vedea din glas că-l iubea. +sta mă supăra. - Dionis v-a părăsit, îi aruncam în obra . - /-ai luat matale locul, rîdea ea. 0e ba!i şi te chinui cum se bătea el, nebunul, la început... 1i, ciudat, în tot acest timp n-am sim!it lipsa lui Dionis, nu l-am dorit, su$leteşte, nu-6 aşteptam, se ştersese din via!a mea. #u trăiau decît gri,ile lui pentru sălaş şi dragostea pentru @ada, acum ale mele. (ram $ericit să văd pe 4ina şi să înnod lan!ul pînă la Sakuntala. %re!ul pe care-6 plăteam pentru asta îl găseam încă prea mic. +cum a,unsesem să cunosc şi eu pe to!i !iganii din sălaş, le spuneam pe nume, le împărtăşeam nevoile, pătimeam cu ei şi mi-era drag să-i a,ut, încît nu mă deosebeam nici pe dina$ară, nici lăuntric de ei. #umai că toate gri,ile lor trebuia să le port numai eu în spate. -a nişte copii, ei habar nu aveau şi nu se pricepeau. Dar o năde,de dincolo de orice năde,de mă spri,inea. 1i elul îmi sporise. 0recuseră multe ile de bătaie. După spusele 4inei, legătura nevă ută cu @ada se strîngea din ce în ce. >iva îmi prorocea o bucurie apropiată, care se şi adeveri. 3ntr-o diminea!ă, tabăra s-a sculat în plină ră meri!ă. 5lorea pierise. & tăietură în peretele cortului dovedea că ho!ul se strecurase noaptea şi-6 $urase. Mi se spuse că @ada îşi $rînge mîinile şi nimeni n-o poate opri din plînsete. >iva îşi sleia adarnic $ermecele şi trecerea. Stanciu se învîrtea neputincios. 4ina se strecură la mine pe neaşteptate cu vestea că @ada vrea numaidecît să mă vadă în taină. #umai în mine singur îşi punea năde,dea. +m cre ut că leşin. >iva m-a lăiat, mi-a tuns hălăciuga părului şi-a bărbii, m-a cură!at şi m-a cîrpit cît a putut. -u două ceasuri înainte de soroc, aşteptam tremurînd într-o poiană din pădure. /at-o. +m avut puterea să stau în loc pînă s-a aşe at lîngă mine. ( drept că pentru stăpînirea asta am avut pildă pe Dionis, de care, $ulgerător, mi-am adus aminte. %arcă el m-a oprit de la orice gest nesăbuit. Sakuntala era şi mai $rumoasă decît întîi. 5rumuse!ea, ca şi dumne eirea, nu poate $i spusă, nici ugrăvită. #u pot $i de$inite prin ceea ce sînt, ci prin ceea ce nu sînt. %rin negativele lor. Sakuntala nu era o $rumuse!e anume, ci $rumuse!ea în sine şi toată la un loc. #u o $rumuse!e de nuri şi drăgănele risipite în chip, împrăştiate pe trup, ci o $rumuse!e strînsă, densă, concentrată toată în $iecare parte, în orice mădular. #u o $rumuse!e în-tîmplătoare, ci una cu tîlc, o $rumuse!e cu destin. Minunea era pielea, nu neagră, ci de aur brun, bătînd uşor către tîmple în ivoriu tranda$iriu. #u putea sta mult. (ra pîndită de eci de ochi pi maşi. 0otuşi, i-am respirat ad.nc i ul trupului. #u mirosea a !igancă, mă pricepeam bine. 3mprăştia o aromă de a imă de grîu curat, coaptă din proaspăt. Să-i scap ursul din mîinile răpitorilor care aveau să-6 chinuiască. Să n-o las -at.t m-a rugat, şi $ugi. ...să ispăşim în bucurie păcatele nemuritoare Frumuseţea este oare unul din ele ? Slavă ei dacă o ispăşim bucurîndu-ne... .../ar versuri, iar delir... +m rămas acolo cu nesa!iu, nemişcat, pînă seara. +bia tîr iu m-am uitat îm-pre,ur. Mă găseam într-o poieni!ă la capătul de ,os al unei prăpăstii ce se des$ăcea tocmai de sus, din culme. %e prăvălişul ei îngust se rostogolise în primăvară, pînă ,os, o avalanşă de troiene ce stăruiau tari ca nişte stînci albe într-o spumă de apadă. #umaidecît, de sub bu a valului de nea, începeau să mi,ească $lorile înghe!ului, ghiocei bălani, dedi!ei $riguroşi, clopo!ei pali i, apoi treptat, coborînd c.!iva paşi, păscute, gălbenele, mierea ursului, ciubo!elele-cucului, pe urmă, numaidecît alături, $lorile verii,

anemone, mio otis-sălbatec, bu,ori de munte, arnica, încondeind un curcubeu $loral ce înmănunchea în el cele două anotimpuri îngemănate deodată pentru ea, pentru slava Sakuntalei.... Seara am colindat şatră cu şatră pe urmele unor !igani lipsă. Meşterul ursar se culcase. -u toată golănia, $ăgăduii o răsplată împărătească cui mi-o aduce întîi veste despre urs. >iva ispitise toată tabăra. /ci-colo ieşea la iveală cîte un semn. Via!a mi se încordase pînă lîngă moarte. Spiritul îmi bătea ca pulsul unui alergător în întrecere. 0receam prima probă din marele e'amen în $a!a Sakuntalei. %e la ceasurile ece din noapte, -iocîrdel m-a scos din chingile aşteptării. Se întorsese unul din copoi. 9n danci strecurat cu vicleşug pe dîra răpitorilor îi adulmecase într-un cotlon, departe. +colo se pregătea, după şart, dresarea puiului, în $runtea a trei $lăcăi înarma!i cu bîte şi şpăngi, ne-am strecurat nesim!i!i pînă acolo. Descul!, să nu $ac gomot, gol pînă la brîu să nu agă! crăngile cu haina, m-am tupilat după un trunchi de binat în două tulpine, pe unde puteam scoate capul. %e $a!a unui partal de pămînt larg cît o arie, sticlea un strat gros de cărbuni aprinşi. +lături, stau aşe a!i turceşte meşterul ursar, care la inspec!ia mea se pre$ăcuse că doarme, şi doi dălcăuci. :ur împre,ur, şase !igănuşi aşteptau nerăbdători în pieile goale, cu ciomege în mîini. /-am lăsat întîi să văd ce $ac. (ram curios să cunosc şi această îndeletnicire !igănească. -urînd, un al patrulea aduse ursule!ul într-un bra!. -u mîna cealaltă îi turna dintr-un clondir o băutură pe gît. -eea ce din cînd în cînd îşi $ăcea şi lui. %uiul se scutura, dar înghi!ea. 9n miros tare de rachiu mă a,unse. +m priceput. +nimalul trebuia îmbătat ca să $ie şi mai lesne supus. %oate $iindcă trecuse vîrsta. (ra prea marc. 9nul din !igani se sculă şi cură!ă de ,ar aria ca pe o vatră de copt turtă. 3ncercă pe urmă cu dosul palmei $ierbin!eala pămîntului unde puiul trebuia !inut cu tălpile, cît să-l $rigă bine, să-l silească să sară şi să deprindă ,ocul. Meşterul scoase din taşcă o sula şi o puse în mormanul de cărbuni la înroşit. +poi îşi des$ăcu de peste mi,loc un lan! de $ier cu care era încins. Se pregătea să-i puie belciugul în nas, după ce-i găurea muştiucul cu sula. 9neltele ăngăneau uşor în mîinile lui. -ei şase !igă-nuşi despuia!i se porniră să cînte, să sară şi să se învîrtească în ,urul vetrei, ai-doma unor urşi scula!i pe ciomege, dînd ast$el pildă şi îndemn puiului ăpăcit de larmă şi rachiu. +cum chiar meşterul încercă vatra. 3ncă era prea încinsă. 0recu pra$tori!a peste ea. Mai trebuia aşteptat. %înă atunci, ca să îndemne pe danci la ,oc şi cîntare, el mîngîie cu buricul degetelor în răspăr pielea tamburinei, care mugea uşor ca o ursoaică de dorul puiului. 3n s$îrşit, trase sula, o vîntură de cîteva ori în aer, o su$lă, o încercă repede cu degetul muiat în scuipat şi o dete unui tovarăş în mînă. 9rsule!ul îşi bălăbănea capul ame!it şi de abia sta în picioare. Meşterul porunci să se arunce vreascuri pe $ocul de alături. (ra nevoie de pălălaie mare, la lumina căreia să împungă botul $iarei. 5lăcările dăn!uiră şi ele. Biganul se ridică sinistru, apucă puiul între picioare, cu $a!a spre el, şi-i ridică botul. 9n tovarăş îi încleşta pe la spate capul în mîinile-i vîrtoase. Dăn!uiala, descîntecele, pocnetele de ciomege în pămînt, hora dimpre,urul ursule!ului se de lăn!uiră. Mîna cu instrumentul de împuns se ridică amenin!ătoare, lan!ul cu inelul ce trebuia petrecut prin gaura sîngeroasă urui în mîinile a,utorului. +tunci am năvălit. 9nii au risipit cu bîtele şi picioarele $ocul care lumina opera!ia. +l!ii au lovit pe meşter şi pe complici. (u i-am smuls puiul. + $ost un atac $ulgerător. într-o clipă vră,maşii spăimînta!i s-au mistuit. &r $i cre ut că au sărit pe ei diavolii. După mie ul nop!ii eram în cortul >ivei, cu ursule!ul adormit la piept. Băgase drăgăstos labele de dinainte în sînul meu. Din cînd în cînd, mormăia şi îşi în$iora blana de culoarea $agurului ars. 5ără să vadă cineva, >iva l-a dus stăpînei. 3n ori 5lorea se odihnea pe genunchii @adei, ca şi cînd n-ar $i lipsit niciodată. 0abăra nu trebuia să ştie altceva decît că puiul se întorsese singur. Dacă se a$la de silnicia $ăcută ursarului, $ata ar $i $ost şi mai mult urîtă. (u mi-aş $i pierdut popularitatea. /sprava asta mi-a dăruit o răsplată eiască. 3n după-amia a următoare >iva mi-a descoperit o arcană neştiută de pădure cu un ie er limpede ascuns în tu$işuri. Dudaie de bălării şi snopi de arnică uriaşă cu ochi de $loarea-soarelui îl stră-,uiau de toate păr!ile. -uibărit acolo după pova!a ei, am aşteptat nevă ut. -urînd, $oşnete de $run e călcate mi-au tre it au ul. -iute la adăpat 2 %e malul din $a!ă, Sakuntala cu înso!itoarele. Se de brăca apărată de cele două $ete. 1i-a lepădat întîi ca o mireasă vălul. Sperioasă, s-a îndoit de mi,loc şi şi-a scos pe rînd căl!unii. +poi s-a de brăcat de cămaşa care i s-a aşternut la picioare. 1i, goală, cu bra!ele îşi acoperi sînii, coborînd mîinile alăturate peste cuiburile tainice ale pîn-tecelui. 3ncet intra în propria-i imagine, ce-i surîdea răs$rîntă din cleştarul pe care-l încercă întîi cu vîr$ul piciorului. +m trăit deodată $iorul pulpelor încercuite de răcoare, s$iala coapselor cuprinse de cutremurul înghe!at al undelor, pe urmă spaima rece a cu$undării. + rămas numai capul, plutind ca un lotus albastru... %rietenele o aşteptau cu pîn a albă în care mi-o răpiră vederii. +m prins doar gogonul de caisă aurie al călcîiului. @evela!ia Sakuntalei m-a împins la noi îndră neli. -u doi măgăruşi de căpăs-tru, am urcat la camping. +m ales singur ce se a$la mai scump acolo, îndeosebi covoare, cu care am încărcat vitele, şi l-am pornit pe >alchentrauer să le pre$acă la Braşov în mîncare şi băutură. &amenii mei duceau dorul rachiului. -u toate strădaniile, tabăra se tîra prin ile din ce în ce mai grele. Biganii trimişi să ciordească rareori se întorceau cu cîteva găini, cu un purcel răpănos ori o curcă bolnavă. 1i atunci le mîncau pe ascuns, numai ei. De cele mai multe ori însă, veneau bătu!i, numai vînătăi şi cucuie, $ără căciuli şi cu chicile smulse. %înă la urmă, am pus să se taie un măgar bătrîn şi beteag. -arnea lui a mai ostoit cîteva ile $oametea. Se cerea însă o solu!ie radicală. +m luat hotărîrea eroică. Să cobor eu la sat cu căru!a, să în$runt pe dada şi argă!imea nesupusă a conacului. 4a nevoie, să smulg cu ,apca, în numele lui Dionis, sau să $ur din curte merindele. #-o $ăcusem pînă atunci de ruşine, dar acum nu mai aveam încotro. 0oate celelalte putin!e se istoviseră. Dar n-a,ungea numai atît. Sub această scoar!ă strivitoare a $oametei, care ar $i trebuit să o astîmpere şi să o în$ră!ească, tabăra era necontenit răscolită de certuri şi avistii. @ivalită!i colcăiau de la şatră la şatră, îndeosebi gelo ia. Mereu alergam să potolesc şi să împac !iganii. -a nişte copii, nu puteau !ine o taină, nu erau în stare să păstre e o con$iden!ă. Spuneau tot, se pîrau, îşi proclamau in$amiile. 4a cea mai mică neîn!elegere, pentru cel mai neînsemnat con$lict, a vîrleau unul în altul cu învinuiri de adultere, violuri, inceste, cum îşi aruncau cu bolovani. 3n a,unul plecării rînduisem să mă culc devreme. Mă sculam a doua i în ori. Mă întinsei pe pat. Deodată, i bucniră !ipete ascu!ite, urmate de huiduieli, alergături şi buşituri... şi mă tre ii cu o !igancă bu na în bra!ele mele s-o scap.

<onacii o a,unseră. Bărbat-su păstra încă între degete o şuvi!ă de păr smulsă de la $emeie, ce i se smucise din mîini, şi laia gîlcevitoare mă împresură. Biganul îşi învinuia muierea că se !inea cu altul. - +i prins-o tu 2 +cum iua 2 îl în$runtai. - #u. Mi-a spus-o -atrina. +sta rîdea. Mă întorsei spre ea. - +tunci, ai vă ut-o tu cu ochii tăi 2 - Să-!i sară ochii dacă m-ai vă ut tu 2 !ipa păcătoasa. - #u mi-ai arătat tu, şi martora numi o parte a trupului, şi nu m-ai pus tu sa te ung, că te ustură 2 1i, mai-nainte s-o pot opri, ea se repe i şi smulse de pe vinovată, din baierele şubrede, trean!a de cămaşă cu poale de $ustă. 5emeia rămase în pielea goală. 1alele, bucile, coapsele erau acoperite de ur icături, albe, ridicate cît podul palmei, şi înveninate pe pielea aprinsă. - #-a băgat de seamă hăndrălăul, striga ea, şi a trîntit-o în ur ici. /-a băşicat ruşinea. Se scărpina ca de rîie cînd a venit s-o ung cu untdelemn, s-o aline. 4a destăinuirea asta, laia vălura învră,bită. @udele pîrîtei se pregăteau de bătaie. %ăcătoasa se trîntise ,os şi, ghemuită ca un arici, căuta să se acopere cu bra!ele, cu mîinile, cu coapsele strînse una-n alta. Stam mai încurcat decît -ristos în $a!a gloatei de lăn!uite şi aşteptam inspira!ia. >iva îmi şopti să trimit după ibovnic. Doi dălcăuci mi-l aduseră îndată" un !îngău spăimîntat, gata să mărturisească tot. #u i-am dat timp. 4-am năpustit în cort şi în cîteva clipe găsii de legarea. +m chemat înăuntru pe bărbat şi cî!i martori au încăput, bineîn!eles cu -atrina în $runte, şi în $a!a lor am despuiat pe pîrît. #ici un semn de vinovă!ie pe el. %ielea curată, neatinsă pe tot trupul. Biruitor, îl sucii şiFl învîrtii ca pe un manechin sub nasul !iganilor, năuci!i de ,udecata mea mai dreaptă decît a lui Solomon. - +tunci ur icăturile muierii 2 îndră ni încornoratul. - Să-!i spuie ea. & $i alunecat după vreascuri într-o groapă cu ur ici. Sau cine ştie ce altă nevoie. 3ntreab-o acasă. Dovada că e nevinovată !i-am arătat-o. 1i cu asta îi astupai îndoielile. Biganca se îmbrăcase. &chii ei de diavol îi luceau a glumă. Se repe i la bărbat, îl încolăci cu bra!ele, se lipi de el şiFl porni victorioasă la şatră. (u am rămas tulburat. <îndul că a doua i aveam să ,e$uiesc conacul, să înşel pe dada nu-mi da pace. >iva, gri,ulie, mi-a dat să beau o $iertură de buruieni liniştitoare. 9rmării un timp cum $iltrul drobeşte în mine, una după alta, împotrivirile şi adormii. ;;; M-am deşteptat a doua i la prîn . -ineva mă mîngîia uşor pe $runte - Dionis. +m dat să mă scol. +tîrna de mine o moleşeală nebiruită. M-am trîntit la loc, cu credin!a că vise . +u ii cum cere termosul. Deschisei iar ochii. (l mi-6 duse la gură. 1i sorbii cu deliciu o înghi!itură, apoi alta de ca$ea $ierbinte. Mă ridicai într-un cot. %e aşternut, o risipă de brioşe care se rupseră $îşii, ca mătasea. %rico-migdalele amărui i butiră să mă tre ească de-a binelea. Se întorsese Dionis. 1i o linişte, o uitare, un abandon desăvîrşit mă cuprinseră. -a în copilărie, cînd isprăveam şcoala şi luam vacan!ă. 9nde erau gri,ile 2 #eca urile 2 4e lepădasem. Mă îmbrăcam în hainele mele, pe care le dasem lui >alchentrauer să le vîndă. Mi le întindea acum Dionis una cîte una, a,utîndu-mă. 3mi pipăii bu unarul cu Sakun-tala, şi între scoar!ele ei descîntecul de des$ăcut al dadei. 4a bra!ul lui Dionis, am străbătut tabăra în aclama!iile !iganilor, cu chipurile luminate de bucurie. 3n mi,locul sălaşului, băie!ii noştri descărcau sacii cu mălai, coşule!ele cu cărnuri, burdu$ele cu brîn ă, paporni!ele cu peşte. -ornul abun-den!ei se vărsa iar peste valea oropsită. 0oată încordarea mi se prăbuşise. Mă întorceam la convalescen!a mea. #am mai găsit puteri nici să urc pe picioare la camping. +m suit călare. +colo am găsit cu uimire în ,urul cortului nostru întinse alte două şatre. - %entru cine 2 întrebai. - +şteptăm oaspe!i de seamă. 1i am intrat din nou, $ără murmur, în cura de supraalimentare, aer şi repaos a lui Dionis. Mă cercetam curios. 9nde era Sakuntala2 & ştiam undeva. +, da. Se micşorase. /ntrase la loc în miniatura indiană din cartea păstrată în bu unar. <olul lăuntric, negru şi straniu, ducea spre alte tărîmuri. %arcă mi s-ar $i $ăcut o opera!ie şi s-ar $i despăr!it din mine partea de creier care le cuprinsese. 5iin!au în altă parte... şi ceea ce găseam mai ciudat e că mi-era totuna. & indi$eren!ă obosită mă împiedica să mă întorc înapoi la ele... Mă bucuram moale de regăsirea mea şi nu doream nici o lămurire. 0otuşi, Dionis mi-o dete... & noapte, toată, l-am ascultat, încredin!at că eu, cel care-l aud, sînt nebunul. Mi-a mărturisit că-l clătinase mult mustrarea mea de după ospă!. -u tot cumpătul ce-şi !inuse, hotărîse să se veri$ice din nou. %rin mine, însă, martor. 0ulburarea ce mă cuprinsese la apari!ia @adei i-a dictat planul. Mă va trece cît îi va sta în putin!ă prin aceleaşi stări în care $usese pus el. 1i nu i-a $ost greu să mă îmbrîncească în aceleaşi condi!ii în care îl tîrîse tabăra şi se bătuse mai bine de trei luni. Dacă în împre,urările identice reac!iile mele erau aproape aceleaşi, el avea dreptate, din nou dreptate. 1i nu s-a înşelat. ('perien!a a avut îndoit e$ect, şi el - dublă mul!umire. - -um e'perien!a 2 - 0e-am urmărit şi te-am cîrmuit tot timpul. - 0u 2 De la vînătoare 2 - #u. Din tabără. +m stat tot timpul ascuns în spatele tău şi te-am studiat. - 1i eu am $ost un cobai 2 /noculat cu dragoste 2 /n,ectat cu nebunie 2 - #u. 0u ai $ost un alt eu. +l doilea Dionis, care-şi reedita o parte a vie!ii, ca să mă veri$ic şi corecte . 3l priveam aiurit.

- +ici e satis$ac!ia mea. 3ntîi m-am ,usti$icat în ochii tăi şi, aş ice, ai lumii, pentru tot ceea ce voi socoti!i că e o nebunie, o decădere. +i sim!it şi tu ce $ericire se găseşte în decăderea asta. 0e-ai tîrît în pulbere ca s-o a,ungi şi s-o atingi. +l doilea, m-am îndreptă!it pe mine, din nou, repetînd de data asta mai strîns şi mai intens, sintetic, în tine şi prin tine, $rumuse!ea, adevărul, temeinicia paşi unii mele. 0u mi-ai trecut-o iarăşi sub ochi, prin su$let, în creier. 1i nu m-am ru-şinat deloc de ea. Dimpotrivă. +m aplaudat tot ce ai $ăcut tu, adică ce-am lucrat prin tine... - +tunci eu 2 - 0u 2 #u-!i dai seama acum că tot ce sim!eai era străin 2 <îndeşte-te bine. -ercetea ă-te. #u desluşeşti că ai $ăptuit toate numai în numele meu 2 +veai delega!ie de la mine, mandat. - +m $ost numai mandatarul tău 2 1i băgăm de seamă că vorbeam la trecut. - Sigur, dragostea a $ost mereu a mea, a mea necontenit @ada. Durerile, chinurile, bătăile, bucuriile, $ericirea, strecurate prin tine, sînt tot ale mele acum... 4e-am cules ceas cu ceas, i de i din tine. (ram acolo, în tine, la pîndă. #u mă sim!eai uneori 2 Bi-a $ost tot timpul ăsta dor de mine 2 -#u. - Ve i 2 5iindcă eram veşnic pre ent. +le lui Dionis erau gri,ile ce purtai, ale lui poverile ce duceai. +le mele piedicile peste care săreai, ca să a,ungi la @ada. +cum !i le ridic. 4e iau înapoi. 1i te restitui pe tine !ie însu!i, odată cu lucrurile. 1i îmi arătă7 /ată colo pe masă port$eiul. 3n col! geamantanul, vali ele. %riveşte pe toaletă aparatul de ras. 9ite-!i hainele, cămăşile. +i găsit în vestă ceasornicul 2 -aută-l, că se a$lă acolo. #umai inelul l-am lăsat 4inei. #u mam îndurat să-i $ac inimă rea. - 1i 4ina era în slu,ba ta 2 Dionis $ăcu semn cu capul că da. - +tunci tu ai pus la cale $oametea 2 - (u, tot. Bi-am tăiat toate resursele, cum mi se tăiaseră şi mie, după ce am rămas, pentru @ada, în tabără. De ce n-ai rămas la camping 2 M-ai $i dat peste cap. #u-i răspunsei. 9rmai să-l întreb7 - 1i ceilal!i ştiau despre asta 2 - -ei din tabără, nu, a$ară de >iva, la care am stat ascuns. - >iva m-a gă duit pe mine. - 3n bordei, alături, am stat eu. 0e vedeam, adică mă vedeam în locul tău, ilnic, de eci de ori. - 1i Stanciu 2 @ada 2 -iocîrdel 2 - #u ştiau nimic. 0o!i, în cap cu tine, a!i $ost pasivi. 9nelte în mîinile mele, a,utat de >iva. - Dar >alchentrauer 2 - (l da8 Mi-e prea devotat. S-a purtat, cum ai constatat, admirabil. 3i era milă de tine, dar nu m-a trădat. - +tunci alungarea de la stînă 2 @e$u ul dadei 2 - %oruncite de mine. - %entru ce mi le-ai ridicat mie stavile 2 0u din partea asta nu ai întîmpinat piedici. 0u ai avut şi turmele, şi moşia la dispo i!ie, pradă pasiunii tale. - 0ocmai, am vrut să văd ce $ăceam dacă nu le-aş $i avut. 0u mi-ai arătat pînă unde aş $i mers. Sînt mul!umit. - #u sînt eu, îi întorsei cu amărăciune. - /artă-mă, se rugă el... +m $or!at pu!in condi!iile şi am concentrat e'perien!a, ca să grăbesc re ultatul şi să-!i cru! trupul plăpînd. Duhul, trebuie să recunosc, !i-e tare. Mă gîndeam din ce în ce mai strein la toate, şi de toate mă de legam. - 1i $urtul ursului 2 întrebai în cele din urmă. - 3nscenare. >iva îl dase. 0ăietura în peretele cortului am $ăcut-o ca să ca ă bănuielile asupra unor ho!i. - 1i baia Sakuntalei 2 - & răsplată care s-a răs$rînt tot asupra mea. 1i chipul i se lumină într-o undă de delicii. - (rai şi tu ascuns acolo 2 - %oate. Dar ochii tăi mi-ar $i $ost de a,uns. 1i mi-a $ăcut teoria DGbukului şi a altor poveşti mistice, la care am ascultat cu gura căscată. (u nu $usesem nimic. %oate pămîntul. (l semănase şi recoltase totul. 1i mi-a !inut o lungă lec!ie asupra personalită!ii omeneşti. #oi sîntem, spunea el, un polip, o colonie de stări psihologice, mai mult sau mai pu!in comple'e. 5iecare din ele alcătuiesc o personalitate. De obicei una, cîteodată două pun stăpînire, cu rîndul, peste celelalte înghesuite la $und. 9neori se strecoară para i!i din a$ară, alta străină, care le e'ploatea ă ca un tiran, cum a $ost ca ul tău. #ecunoscătorii au bote at asta maladii ale personalită!ii. - +tunci ce se alege şi ce rămîne adevărat din noi 2 - %ersoana, răspunse el, esen!a cu care venim şi cu care plecăm, după ce lepădăm toate în$ă!işările, hainele sub care ne-am perindat în via!ă. %ersonalitate de copil, de băiat, de om matur. %ersonalitate de bătrîn. %ersoana noastră şi le $ăureşte, le creşte, le de bracă, le schimbă, le pierde. - +tunci persoana 2 întrebai. - Da, ea stă neschimbată, neatinsă, orice i s-ar întîmpla, inviolabilă. %ersonalitatea e pielea şarpelui care se leapădă. Dar cine a a,uns la persoană a ieşit din lumea în$ă!işărilor. + a,uns la cea statornică. 1tiam lucrurile astea. 4e citisem. Să le $i trăit oare de data asta 2 - 1i eu mi-am schimbat personalitatea 2 îl întrebai liniştit. - 3n tot acest timp ai sim!it vreo urmă de gelo ie împotriva mea, cum ar $i $ost $iresc dacă iubeai tu cel adevărat 2 + trebuit să mărturisesc că nici măcar nu mă atinsese umbra unui asemenea sentiment. - 1i acum 2 mă întrebă, plecat asupra mea. -ercetea ă-te adînc, mă provocă el.

+devărul era că acum nimic nu mă mai chema în tabără. -a şi cum Sakuntala rămăsese departe, în urmă, adormită ca o +riadnă pe !ărmuri pustii. /-o mărturisii şi-6 rugai să-mi dea lămuriri. - +sta numai >iva ar putea-o. (a este cu compartimentul $armecelor şi al magiei. (a te vră,ise. - 1i tu 2 - (u 2 (u am banii. -umpăr. -umpăr oamenii, puterea, dragostea. Voi cumpăra şi pe Sakuntala. - S-o cumperi 2 -Da. #u ştiam. +$lai că la !igani părin!ii îşi vînd $etele. Bărba!ii trebuie să le cumpere. -u bani şi daruri scumpe. #umai aşa le capătă de neveste. - +cum, după ce ai trecut prin încercare şi ai dat e'amen strălucit, !i se cade să au i destăinuirea la care rîvneai cînd ai sosit. 1i-mi povesti drama iubirii lui. Dguduirea ce-i pricinuise întîlnirea @adei $usese hotărîtoare. 0ocmai citise cartea pe care o găsisem şi eu. -înd a vă ut-o, a avut aceeaşi halucinantă vi iune, ca şi mine, că întîlneşte pe Sakuntala, $ecioara sacră. -ele două prietene, bătrînul ,ude repetau aievea, actuali au vechea dramă a lui >ahdassa, pădurea primăvăratică, !iganii pitoreşti întregeau cadrul" şi, $ără şovăire, s-a statornicit în sălaş. (l, ursu ul, misoginul, egoistul, a devenit dintro dată altul. + intuit pînă în adînc puterile iubirii, ale devotamentului, ale ,ert$ei de sine. -a s-o cîştige, s-a coborît pînă la ea şi s-a $ăcut !igan. <reşeală. #-a i butit decît s-o îndepărte e. Ba poate chiar să se $acă urît. 5ata l-a respins, hotărîtă. Mai mult. S-a închis în cort şi n-a vrut să mai iasă. +tunci s-a amestecat >iva, care i-a sărit în a,utor. Biganca ia deschis ochii că dacă nu e la mi,loc inima, nu se întorc aşa min!ile unei muieri, mai ales !igancă. 0rebuie să se $acă iar boier, s-o ame!ească, s-o biruie cu daruri, lu' şi bogă!ii. +sta i-a adus aminte de aventura Sakuntalei şi 6-a i bit asemănarea cu pasiunea lui. %e Sakuntala o cucerise un rege, un erou. +vea dreptate >iva. Din !igan s-a pre$ăcut deci în stăpîn. S-a mutat sus în munte şi s-a i olat. 1i-a alcătuit campingul $abulos. 1i-a schimbat via!a, şi-a călit voin!a, bucată cu bucată, şi-a lucrat altă personalitate. + dăruit @adei un cort strălucit. (a 6-a re$u at. ( cortul în care locuieşte Stanciu. + urmat apoi să respingă tot ce-i trimitea. +tunci el a început să reverse harul, mărinimia şi protec!ia lui asupra taberei. 1i-a $ăcut cu asta un nume şi o publicitate care în orice clipă trebuia să sune în urechile iubitei. 1i-a cîştigat acolo prieteni, a agonisit devotamente, a cumpărat oameni. - De ce nu laşi !iganii să se apropie de cort 2 - -um aş mai $i alt$el stăpîn, rege, dacă ar pătrunde oricine şi oricînd la mine2 Dacă m-aş $i lăsat vă ut, pipăit, $urat. +şa, însă, cu cît mai sus şi mai inac-cesibil, cu atît închipuirile lor mă împodobesc şi mă slăvesc. 1i toate, toate a,ung şi se scutură ca un polen rodnic asupra Sakuntalei. - Dar cum te-ai putut în$rîna să nu o mai ve i 2 Să nu stai lîngă ea 2 - /ubirea mi-a dat stăpînirea de sine. 1i ca să-mi o!elesc nervii, să-mi în$rîng slăbiciunile, am practicat disciplina de care $ugi tu. - 1i unde ai să a,ungi 2 @ada nici cu asta nu te iubeşte. +m vă ut. #u consimte să te primească, nu vrea să-!i vorbească. - #u te-a primit pe tine 2 îmi tăie el repede vorba. - %e mine 2 9nde 2 - 3n pădure. #u !i-a vorbit !ie 2 Mi-e de a,uns, $iindcă tu erai Dionis în ochii ei, în ai taberei, în ai tuturor. - +tunci de ce !i se împotriveşte 2 - 5iindcă e habotnică. #u se învoieşte să-mi $ie amantă. Vrea so!ie. - #u ştiam asta. #evastă 2 Bi-a spus 2 - 0a spus >ivei. -1i2 - 1i ilele astea o cer lui Stanciu. - 0e însori cu ea 2 - 5ac nuntă !igănească, în codru. %entru asta îmi povesti cum prin mi,locirea >ivei $usese adoptat $iu de căpetenia unor puternice lăi din 9ngaria, un voievod, vlăstar din vechiul duce Mihai, sub care !iganii intraseră pe la 6HIJ în răsăritul (uropei. 4-am ispitit asupra ceremoniei adop!iei. #-a vrut să-mi spuie decît că a stat în genunchi în $a!a tatălui, între doi martori bătrîni, şi a în,unghiat un berbec alb, din sîngele căruia s-au împărtăşit to!i. %e urmă a împăr!it tuturor daruri, sau !inut ospe!e. +cum aştepta să sosească chiar a doua i părintele adoptiv, starostele MihalG, sa ceară de la ,udele Stanciu, pentru el, mîna @adei. %entru ungur şi suita lui erau pregătite şatrele de adaos din camping. - -um ai i butit să îndupleci pe MihalG 2 -red că !i-au trebuit bani mul!i, îl căinam. - Deloc. 4-am cumpărat cu altceva mai ispititor, grandios... 1i Dionis mă privi radios. #u ghiceşti 2 - #u. - /-am supus un plan pentru reorgani area vechiului regat al !iganilor din lume, cu el ocîrmuitor. - @ege 2 strigai. - #-ai au it 2 9ite colo studii şi lucrări. 0e po!i documenta. Voievodul Mi-halG, $oarte inteligent şi cultivat, are unele hrisoave inedite, de-o valoare şi un in teres e'cep!ional pentru istorie, care, date în vileag, vor $ace sen a!ie. De ce mi priveşti neîncre ător2 %înă acum cî!iva ani, !iganii din Spania, 5ran!a, /talia, chiar şi din Sco!ia, se întîlneau undeva pe !ărmul <asconiei, să-şi aleagă regele şi regina. -red că şi acum se mai !in $aimoasele lor adunări na!ionale, un $el de bîlciuri, în care se schimbă ştirile, întîmplările, hotărîrile şi planurile din întreaga lume a romilor. - +sta unde 2 - 0ot acolo. Sînt însă tainice. Bineîn!eles, acum eu voi lucra nu în ascuns şi romantic, ci $ă!iş, politic şi diplomatic.

1i-mi destăinui cum se bi uie pe spri,inul şi in$luen!a prietenilor din +nglia şi de la 4iga #a!iunilor ca să dea şi !iganilor o patrie. - (şti Mesia !iganilor, glumii. - #u, de-abia Moise. 0riburile trebuie unite, omologate lăile, plămădită limba, epurate moravurile, înnobilat neamul. - =imere... îndră nii. - 0e înşeli. -um chestiunea mă priveşte personal, deoarece sînt unicul moştenitor al lui MihalG şi copiii mei vor veni la succesiune, n-am să mă dau înapoi de la nimic să scot din pra$ şi uitare vechile drepturi şi capitula!ii ale !iganilor, cons$in!ite în diplome, edicte şi privilegii de împăra!ii germani şi regii unguri, 3ncît găteşte-te de nuntă, s$îrşi el. Spune ce să !i se mai aducă. După căsătorie plec şi te las pe tine cîrmuitor peste şatră şi peste moşie. 1i mă sărută. ;;; + doua i la prîn oaspe!ii soseau călări. Dece barosani cu chipuri smolite, tăiate de mustă!i întinse pînă la urechi, cu pălării înalte, ise clopuri, mintene cu brandemburguri, pantaloni albi strCnşi pe coapse şi cu ci me cu cre!uri. Dionis cu mine i-am primit ceremonios, le-am strîns mîinile şi i-am po$tit în cort, unde le-am servit $ruştuc din slănină în boia iute, me eluri şi rachiu vinars. +poi i-am risipit pentru întîia odihnă pe la corturile lor. %e MihalG l-am instalat singur. (l mă impresiona cu adevărat. 9n cap mare, $rumos strun,it în oase boltite, chipul bră dat, parcă obra,ii i-ar $i $ost cresta!i cu cu!itul, ceea ce-i dădea o e'presie de vite,ie, $runtea dreaptă, suită, ochii ca$enii, uşor boboşa!i, mari, cu pleoapele de sus cărnoase şi $ălcos. 3n plină bărbă!ie, voinic şi mlădios, cu bărbia îndră nea!ă, avea un aer de mărire, putere şi inteligen!ă. Masa a $ost demnă de un ministru din diploma!ie, şi Dionis şi-a meritat laudele. După amia ă am coborît cu caii de dîrlogi la tabără. De data asta drumul şi tabăra nu mi-au mai spus nimic. #ici măcar de oboseală nu mi-a bătut inima. Droaia de !igani ne-a primit cu urlete din guri, din buciume, din trompete. Bî î-iau cob e, !îrîiau !itere, clămpăneau !ambale, $on$ăiau armonice, gui!au dible. De unde ieşise atît duium de artişti 2 (u nu-i ştiam ai sălaşului. 4a oarecare depărtare de marginea taberei, oaspe!ii au încălecat, cu Dionis la dreapta voievo-dului MihalG, pe un cal negru, darul părintesc. -ălăre!ii s-au oprit în $a!a cortului bulibăşiei. #oi to!i, trîmbă după ei. Stanciu i-a primit în picioare, încon,urat de văta$ şi de cî!iva barosani ai lui, cuviincios îmbrăca!i. +m $ost po$ti!i în cort, pentru o gustare răcoritoare. -eremonia cererii s-a $ăcut tot a$ară. %e două ,il!uri alăturate, acoperite cu blănuri, MihalG şi Stanciu. +m băgat de seamă că voievodul îşi schimbase straiele. %e cap pusese o căciuli!ă roşie, ca o tichie, cu un surguci de nestemate stră,uit de un mănunchi de $ulgi de cocor. %este conteşul negru, cu brandemburguri roşii, încins cu chingă scumpă, de care atîrna o spadă, îmbrăcase pe umeri o eghe lungă, albă, răs$rîntă, ca să se vadă căptuşeala roşie. 3n picioare trăsese bot$ori roşii. 3n mînă !inea toiag cu nouă noduri. 4a dreapta lui, în picioare, ca o aripă, sta Dionis, în costum alpin. 3n stînga trebuia să se aşe e @ada. Baronii lui MihalG, oamenii ,udelui se înghesuiau pe de lături. 0abăra toată, pe poiana din $a!ă. @ada întîr ia. :udele bătu din palme. >iva s-a în$ă!işat gătită, i-a şoptit ceva la ureche şi a intrat în -ort. + ieşit numaidecît cu @ada între cele două druşte. 5rumuse!ea, înalta ei smerenie, gra!ia mîndră au i bit pe to!i. Baronii au aclamat-o cu urale. (a a trecut de a sărutat pe rînd mîna tatălui ei şi pe a lui MihalG. Deodată, a că ut în genunchi în $a!a voievodului şi a bolborosit ceva pe !igăneşte, cu $runtea în pămînt, apoi s-a întins leşinată. Dionis a rămas !eapăn, cu capul sus, cu privi -rile peste gloată, dincolo, departe. MihalG şi-a sucit încruntat o musta!ă şi a $ă-i ut semn suratelor, care au ridicat-o şi au dus-o în cort. -e se-ntîmpla 2 @ada strigase că nu vrea să se mărite şi se ruga să n-o dea cu sila... Mai bine se omoară. Dar ceremonia nu s-a stricat, s-a amînat numai pînă ce $ata şi-a venit în $ire. -ererea se $ăcea de trei ori. Dacă şi a treia oară pe!ita re$u a, era pedepsită. 0rebuia să $ie bătută cu harapnicul peste pielea goală, în $a!a taberei, $ără milă. 4egea o cerea. După pu!ină aşteptare, înso!itoarele au scos-o iar de sub!iori. + doua oară, @ada, de data asta în $a!a lui Dionis, că u în genunchi şi-l imploră pe !igăneşte. Dionis stătu neclintit. +tunci ea ridică ochii şi mîinile spre el şi-i strigă rom.neşte7 - Stăpîne mare şi bun, iartă-mă, nu mă sili să-!i s$îşii inima. - S$îşie-o, porunci el. - Mi-e milă şi de tine şi de mine, se văietă ea. - #u-!i $ie, spune. - +$lă că nu-!i sînt vrednică de so!ie. M-am iubit cu altul. - #u-i nimic. - 3l iubesc. - +i să-6 ui!i. 0e $ac domni!ă. - +m un copil cu el. 0o!i încremeniră. Dionis urmă netulburat, ca o maşină. -9nde2 - 3n pădure. Dialogul se des$ăşura dramatic, într-o tăcere în$iorătoare. 9ngurii nu în!ele-geau. %riveau cînd la Stanciu, cînd la Dionis. - 9nde este copilul 2 - :os în sat, la nişte neamuri. - -ine mai ştie 2 - #umai >iva. (a 6-a dat să-6 crească. - 1i ibovnicul 2 - 3n puşcărie. %entru un cal.

(ra atîta măre!ie în umilin!a dureroasă, atîta putere în sinceritatea spovedaniei, că m-au podidit lacrimile. #u mă mai putui stăpîni şi strigai către Dionis să se oprească. M-am apropiat de el şi l-am luat deoparte. - 0u nu ve i că destinul se cere împlinit pînă la capăt 2 0e urmăreşte $ără cru!are. - -um 2 gemu el stăpînit. - 3n analogia întîmplărilor @adei cu ale Sakuntalei. +re un copil, ca şi aceea. 4as-o. Dă-o soartei. - 1i eu 2 - 0u ai $ost !igan, apoi rege. +cum trebuie să devii eu. - Deu 2... gemu el iar. - Dăruieşte-i Sakuntalei, cum a $ăcut eul /ndra în drama indicată, dăru-ieşte-i bărbatul şi copilul. Mîntuieşte-o de biciuire şi de surghiun. - (u cum rămîn 2 - 0u nu rămîi. 0u te ridici deasupra stăpînilor. %ărăseşte personalitatea de acum. Mă asculta şi se $rămînta neguros. Demoniacul din el sta gata să crape scoar!a sub care-6 înăbuşise, să bucnească, cum bucnesc ga ele din pămînt, gata să se aprindă. - Mărinimia ta va salva ideea regenerării neamului căruia te-ai dedicat. Vei rămîne numai al lui, gîndeşte-te. Dionis se întoarse la loc. -hipul lui luase măre!ie, putere. %orunci să vie >iva. Biganca, la îndemnul lui, mărturisi, tînguindu-se, adevărul. @ada se iubise cu un !igan străin, pe care-6 cunoscuse cît trăise ,os în sat, o urmărise în tabără, o ademenise şi o lăsase grea. %entru asta ea a stat un an şi mai mult ascunsă numai în cort. Mul!imea asculta clătinată, cu mîinile la gură. - 1i bătrînul 2 Bătrînul nu băga de seamă. Veşmintele largi ascundeau păcatul. -opilul, un băiat, se născunse în taină, pe mîinile ei. +cum e la neamuri, într-un sat din &lt. - 1i ibovnicul 2 - 9n !igan, ho! de cai. Sosea nesim!it numai noaptea. 1tia cum se $ură iepele din gra,d şi !igăncile proaste din şatre. 4a au ul insultei, @ada ridică o clipă capul de pe pămînt. - 1i tu ce pă eai 2 - (u pă eam odiile şi te pîndeam pe tine, boierule. - 9nde mă pîndeai 2 - 3n căr!i. -ădeai cu ăbavă. 1i te arătai $ără ba$tă. De-aia !i-am pus ulcica, să le-aduc mai degrabă. 9ite-aşa ma!ineam să te prin . 1i-şi deschise bra!ele capcană. - 5ără să mă ştii 2 - 5ără. - 1i cine-a luat copilul 2 - (l, tat-su. + dăruit @adei puiul de urs şi i-a pus numele pruncului, 5lorea. - De la el îl avea 2 - De la el. - Mie de ce nu mi-ai spus 2 - #u era nevoie. 4uptam cu $armece să le treacă $uria dragostei. - #u i-ai codoşit tu 2 - #u eu. Dumne eu şi dragostea, $u răspunsul neaşteptat al !igăncii. #umai pentru tine, boierule, m-am $ăcut codoaşa @adei. -înd o a$la 4ionte, mă taie. - 4eonte îl cheamă 2 - Da. - 1i !i-e $rică 2 - #u mi-e $rică. Dar te-am iubit pe tine şi pe @ada şi m-am aşe at între voi cu bunăvoia şi în!elegerea. #u s-a putut. - 1i cu 4eonte ce-ai avut 2 - #umai ură. +m vrut s-o de băr. -e-o aştepta 2 %uşcăria, ca pe el. -u tine ne cădea împără!ia în poală. 1i >iva începu să se căine e, înăbuşită de plînsete. - Să-i aduci copilul, o îndemnă el blînd. 3n trei ile să $ii cu el aici. - Sînt mîine. %e măsură ce întreba şi primea răspunsurile, Dionis se liniştea şi $a!a i se lumina. -eilal!i aşteptau a!inti!i la el. 9rmă o tăcere ca o reculegere a tuturor. Se au ea numai bocetul >ivei. @ada sta neclintită la picioarele ,udecătorilor. - Bine, hotărî Dionis. @ada este iertată. Să se mărite cu 4eonte. 3i cunună voievodul MihalG, pe care-l rog să amîie plecarea. 1i spuse aceeaşi hotărîre pe !igăneşte. Destrea pe care o aduceam ,udelui Stanciu o dăruiesc bărbatului @adei, să-şi răscumpere nevasta. %este trei ile ne găsim tot aici, la nuntă. %înă atunci întoarce!i-vă la şatre. 1i a poruncit înso!itoarelor să ridice pe @ada şi s-o ducă. (a s-a înăl!at, clăti-nată între cele două prietene, şi s-a îndreptat umilă să-i sărute mîna. Dionis i-a $ăcut semn aspru să se depărte e. (a s-a supus. 3năuntru s-a !inut un scurt s$at. Dionis a lămurit lui MihalG înt.mplarea. Vo-ievodul, emo!ionat, l-a îmbră!işat şi i-a spus că s-a purtat întocmai ca un $iu al lui adevărat, vlăstar de stăpînitor, şi i-a mul!umit pentru această dovadă. %rimea sa rămîie pentru nunta @adei, dar cerea grabă. Biganul trebuia deci scos cu orice chip, cît mai repede, din temni!ă. >iva $u chemată din nou... 1tia că 4eonte, în vinuit de ho!ie, se a$la în preven!ie, ne,udecat încă. -9nde2 - 4a Bucureşti, unde $usese prins. - -um putea $i găsit 2 - +re $ra!i şi tovarăşi, care au umblat să-6 scape. Dar n-au putut.

3ndată doi !igani au plecat după $irul dat de >iva, să găsească neamurile ho-!ului şi în două ile să $ie cu ele la Bucureşti, la adresa dată de Dionis, pe care o să-6 găsească acolo. 3i aşteaptă8 1i s$atul s-a s$îrşit. 1iragurile de mărgele sunară pe umerii la!i ai voievodului şi alaiul porni. &aspe!ii urcară din nou la camping, unde s-au aşe at. Dionis a pornit numaidecît la Bucureşti. (u am rămas ga dă. +m regretat mult că nu ştiam ungureşte, să mă între!in de-a dreptul cu MihalG. #oroc cu >alchentrauer, care ne tălmăcea pe amîndoi în nem!eşte, limbă pe care voievodul o în!elegea pu!in şi eu deloc. +st$el că n-am putut $ace politică şi înaltă diploma!ie. ;;; + treia i diminea!ă Dionis sosi. +ducea cu el pe 4eonte. %rin avoca!i cu trecere, interven!ii la magistra!i şi o sumă mare drept cau!iune, scosese pe !igan. 9n ins înalt, arătos, aproape $rumos, cioplit numai în oase şi muşchi. +şa cum se în$ă!işa, cură!it, primenit, cu un ăbun castaniu-închis pe umeri, aducea cu artistul Demetriad în rolul lui @ă van. Sau mai degrabă cu $antele de ghindă din vechile căr!i de ,oc7 chip întunecos, ochi păcurii, $ălci late cu unghiurile puternice, bărbie despăr!ită în două $elii rotunde ca două mere şi $runtea îngustă ascunsă de o cuşmă lăsată într-o parte pe trei cute ale unui burdu$ de armonică. Deştept şi orgolios, a deprins numaidecît cum să se poarte. După amia ă am coborît. Stanciu ne aştepta ca şi întîia oară. Solemnitatea s-a des$ăşurat de data asta netulburată între !iganii curioşi. Doar cî!iva mîrîiau împotriva veneticului. -ererea a $ăcut-o MihalG. Stanciu a împreunat mîinile însură!eilor. 4a picioarele bătrînului sta descărcată estrea răscumpărării7 eci de trîmbe de pîn ă !esută de dada şi $emeile ei ca să se îmbrace to!i !iganii în ele pentru nuntă, maldăre de scoar!e, haine, saci doldora de merinde. 4a urmă, ,ucînd din $rîie, două perechi de cai $rumoşi, o telegu!ă şi două vaci în pripoane. Stanciu s-a dat mul!umit şi a lo-vit uşor pe umeri cu toiagul pe ginere7 semn că poate să-şi ia nevasta la şatra lui. De la camping sosiseră $ripturi reci, drugi de salam, calupuri de slănină, buturi de şuncă, co onaci, pră,ituri şi vina!uri. 3n tabără şi pe poiană au ars eci de $ocuri sub pirostrii pentru $iert cărnuri. +u clocotit ciorbe, s-au învîrtit mămăligi la cu,be, berbeci la crăcane. %astramă şi cîrna!i s$îrîiau de-a dreptul pe cărbuni. Scîn-duri lungi întinse umpleau tăpşanul, cu bliduri şi linguri rînduite de-a lungul lor. !igănci gătite alergau de colo-colo. Bigani în$igeau în stîlpi masalale să lumine e ospă!ul noaptea, atîrnau $elinare, aşe au opai!e. @ada, pe ,il!, alături de !iganul ei, era acum o !igancă $rumoasă, cu un copil de gît. 0ot interesul se concentrase în Dionis, eul care în$ăptuise minunea. Sta li-niştit şi împăr!ea poruncile de pe urmă. >iva, trîntită ,os, cu capul în mîini, se bocea ca de mort... Văta$ul alerga mînios7 se iscau printre !igani înghionteli, se stîrneau păruieli care trebuiau, de ruşinea străinilor, repede înăbuşite. Mocnea ceva. 0abăra bătăioasă sta cu capsa pusă. Dar aburii bucatelor au domolit-o. -u mic cu mare s-au îmbul it la pra nic, după rudenie şi sămîn!ă. Stanciu cu oaspe!ii de seamă şi mirii mîncau deoparte, pe o estradă anume ridicată. Două tara$e des$ătau mul!imea. 3n!elegerea era că MihalG cu tovarăşii părăsesc masa îndată ce iese luna şi urcă la camping pentru odihnă. Diminea!a plecau. Dionis îi înso!ea. Se ducea cu ei în 9ngaria. Mirii se retrăgeau în cortul >ivei. (u rămîneam să pre ide mai departe che$ul pînă la isprăvirea mîncărurilor şi sleirea băuturii. 4arma urca uriaşă spre stelele abia răsărite. -întece amestecate cu chiote, pocnete din palme, glume şi măscări senvălmăşeau cu sudalme, urlete de copii, rîsete revărsate de-a lungul şirurilor de meseni. -urînd, văpăile lunii s-au arătat la răsărit. Dionis s-a uitat la ceas şi a dat semnalul plecării. MihalG s-a sculat, şi cu el odată to!i cei de pe estradă. Văta$ul a şuierat în degete, gloata s-a potolit. Voievodul, luminat de tor!e, a glăsuit în !igăneşte cîteva cuvinte de rămas bun, a adus mul!umiri ga dei şi şi-a lăudat $eciorul, pe Dionis - despre care a spus că-l ia cu el să-l însoare, i-a găsit o nevastă ca o împărăteasă. 4a vestea că Dionis o părăseşte, laia a scos un vaier sinistru. >iva a început să se bată cu pumnii şi să se blesteme. 9ra împotriva @adei răbu$ni şi mai aprigă. Bra!e se ridicară, cu!ite ieşiră din teci. -eata devotată @adei sări bărbăteşte în apărare. Se încinse o bătălie orbea!ă. 3nvălmăşi!i, luptătorii răsturnau $elinare, loveau orbiş cu ciomege, cu scînduri, cu blide şi clondire. Bigăncile îndîr,ite aruncau unele în altele cu copiii, apuca!i de picioare şi învîrti!i ca nişte ghioage. -apete trosneau, oase pîrîiau. -urgea sînge a!î!ător de $urie şi omor. MihalG şi Stanciu răcneau cît îi !ineau piepturile şi, cu toiegile ridicate, cercau să despartă valurile acestei mări negre de nebuni încleşta!i. Deodată, limbi de văpăi roşu se i!iră printre bra i. Bipete depărtate i bucniră. 1atrele luaseră $oc şi sălaşul ar dea. -a prin $armec, căpiala încetă. Biganii se descleştară şi alergară la tabăra. Dionis rîndui căratul apei, organi ă încercuirea incendiului, mîntuirea copiilor şi bătrînilor lăsa!i adormi!i în corturi. 3nnebuni!i de $lăcări, caii scăpa!i galopau s$orăitori prin tabără, călcînd oamenii. Voievodul cu tovarăşii s-au năpustit după ei să-i prindă. @epede pîr,olul $u curmat. 4a socoteală se găsi un purcel ars, cîteva găini pîrlite, troace şi boar$e scrum. 5lăcările atinseseră un danci şi cî!iva bătrîni. &amenii se strîngeau în ,urul lui Dionis, gri,uliu să-i caute, să-i numere. Bătaia se soldase cu cîteva capete sparte, piepturi uşor împunse, degete tăiate. Biganii, $ricoşi, $ăcuseră gălăgie cît pentru un masacru. @ada cu 4eonte şi copilul veniră înspăimînta!i... cortul lor începuse să se aprin ă. 4ipsea doar >iva... Dăcea poate beată undeva. Deodată, Dionis şi-aduse aminte7 - 9nde-i 5lorea 2 0o!i îl uitaseră. - 9nde l-a!i lăsat 2 strigă el spre @ada. - +dormit în cort la >iva. Dionis se repe i, pătrunse îndră ne! prin brîul de vîlvătaie şi ieşi cu puiul în bra!e. 4eşinat, abia mai su$la. (l l-a stropit cu apă, l-a mîngîiat şi 6-a trecut lui 4eonte. S-a întors apoi la ai lui şi a dat semnal de plecare. &aspe!ii aşteptau cu caii de $rîu. #e-am despăr!it c-o lungă îmbră!işare. Dionis m-a rugat să rămîn pa nic şi ocrotitor al taberei pînă se întoarce. & lună, două, nu ştie... /-am petrecut pu!in. 4una se ridica. <rupul de cai călău i!i de ciobani pornea înainte, ca să nu se sperie în pădure de luminile şi umbrele tor!elor. Dionis cu tovarăşii veneau în urmă, înso!i!i de Săbăilă şi -îrloman, care purtau $acle. 1i totul s-a topit în be na pădurii.

;;; -opleşit de emo!ii, m-am întors în tabăra acum sinistră. Stanciu m-a po$tit să dorm la el. +m re$u at. Se cuvenea să ia pe @ada cu bărbatul şi copilul, $ără adăpost. +m rătăcit cîtva timp cu luna în $a!ă. Mîhnit şi obosit, m-am trîntit pe un polog de $în. M-a tre it cineva. -iocîrdel mă gîl!îia de bra!. 0abăra nu su$la. #u se luminase de iuă. - -e este 2 Biganul îmi arăta spre apus creasta de sus a văii. Deasupra bra ilor cerul pîlpîia înroşit. 3ntr-acolo era campingul. 5ără să mai întreb, am alergat într-un su$let. +mîndoi am urcat coastele, am străbătut pădurea, am ieşit pe platou. Departe, padina noastră primea cele dintîi ,ocuri ale orilor. 9n $um alb, gros, tăiat de limbi obosite de $oc, o acoperea în mi,loc. -înd am a,uns, cortul lui Dionis se năruia ca un rug în mormanul de ,ar. #imeni împre,ur. +rsese tăcut, în taină, $ără să-l ştie, $ără să-l privească nimeni. +m bătut în uşa bordeiului. >alchentrauer a ieşit înspăimîntat. + prins să-şi $r.ngă mîinile. #u ştia ce se întîmplase. 3n bordeiul lui adînc nu pătrunsese nici un gomot, nici un von. - #-ai vă ut pe nimeni 2 - #u. - %e Dionis l-ai întîmpinat 2 + trecut pe-aici 2 #u-l sim!ise. %oate nu 6-a sculat ca să nu-6 deran,e e. +vea obicei să-şi $acă singur patul. 1i se îngro i la gîndul că stăpînul s-ar $i culcat în cort şi ar $i putut arde acolo. %anica mă cuprinse şi pe mine. Dacă Dionis şi-a schimbat planul şi s-a oprit la camping 2 - #-ai au it tropote de cai, glasuri de oameni 2 - #ici asta. 4-am trimis după Săbăilă şi ceilal!i ciobani. Sosiră to!i în goană. /-am îndemnat, i-am rugat să $acem tot ce ne stă în putin!ă ca să intrăm în rămăşi!ele $ume-gatoare. 0rebuie să căutăm dacă nu a ars Dionis. - #u, se luminară ei. %e boier îl trecuseră peste padină astă-noapte. #u s-a oprit la cort. #ici măcar n-a sucit capul înapoi cînd s-a lăsat în vale spre Braşov. - #u cumva s-o $i întors 2 - #u. + coborît umăr în umăr cu !iganul cel mare. - 4-ai vă ut bine 2 - -a pe dumneata acum. +m rămas tăcu!i în ,urul grăme ilor arse, pînă seara, cînd s-a răcit pu!in. +tunci am pornit să scurmăm adînc, amănun!it, cu riscul să ne $rigem tălpile, să ne ardem mîinile, să ne pîrlim genele şi mustă!ile. 1i-am înghe!at... 3n mi,loc, un schelet închircit, cu $îşii de tendoane şi gîrciuri arse pe el. -iocîrdel a răcnit, a pus mîinile la ochi şi a împins-o la $ugă spre sălaş. Dar ne-am dumirit curînd. #u putea $i al lui Dionis. Vărul meu era mult mai înalt şi ciolănos. &asele găsite erau mici, sub!iri, tidva rotundă, cu din!i strica!i. %e deget, un inel. 4-am luat. & verigă de aramă. & cunoşteam7 a >ivei. #u mai încăpea îndoială, >iva arsese. Dar cum 2 #imeni nu-şi da seama. 0o!i a,unseră la încheierea că !iganca urcase beată să !ie calea lui Dionis, adormise cu !igara aprinsă şi cortul luase $oc. #u era altă e'plica!ie. (u am tăcut. 1tiam însă adevărul. >iva prea iubise mult pe Dionis ca să-i îndure plecarea. %entru el trădase tabăra, min!ise pe Stanciu, vînduse pe @ada. De dragul lui se $ăcuse unealtă şi din vră,itoare a,unsese vră,ită. &dată cu @ada, cădea şi ea. Se năruiau ambi!iile clădite pe seama $etei şi a stăpînului. Vă use aur, visase împără!ie. 1i acum rămînea cu 4eonte şi cu dancii @adei. 1i o vedeam noaptea de nădă,duită, umilită, plină de ră bunare, cum dă $oc şatrelor. Da, ca pusese şomoiogul aprins în corturile !iganilor. %e urmă $ugise sus, să se încre-din!e e dacă Dionis pleacă. 1i cînd l-a vă ut că trece $ără să se oprească, $ără să se uite la ea, care striga să întoarcă măcar capul spre cuibul unde-şi clocise visele, a în!eles... Dionis îi părăsea pentru totdeauna. +tunci a intrat în cort şi şi-a dat $oc singură. -a o vădană din /ndia. %e rugul alcătuit din patul lui Dionis... pentru care $usese mamă, dar la care, sînt sigur, ,induise ca o ibovnică. 1i nu cred să $iu romantic. + doua i m-am tîrît în vale... 0abăra - nicăieri... doar urmele $ocurilor, grăme ile de cenuşă şi rămăşi!ele ospă!ului... -îrd de păsări speriate, şatrele ridicaseră aripile şi pieriseră. +m rătăcit cîtăva vreme printre închipuiri... şi am plecat numaidecît acasă, prin Braşov, să nu dau ochii cu dada. Dionis nu s-a mai întors nici pînă astă i. 1i n-am mai a$lat nimic despre el. Sînt de-atunci peste două eci de ani. Dar nici acum nu mă pot de băra de o vedenie. 9n pîlc de călăre!i în noapte, peste o padină de munte. 0o!i întorc capul să privească în urmă movila unui cort strălucit. #umai unul, călărind în $runte, pleacă în lume, $ără să se uite înapoi. iulie-august 1949, ucureşti

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->