Psihologie Cognitivă

Curs 1 – 13.oct. 2003 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 1. Definiţia psi. cog Antecedentele filosofice ale psi: raţionalism,empirism Antecedentele psihologice ale psi. cognitive Emergenţa psi cognitive Metode de cercetare în psi cog Domenii cheie în psi cog Teme cheie în psi cog. Def: Psi cog studiază modul în care oamenii percep, învaţă, memorează şi gândesc informaţia. (def. exhaustivă, dar există diferite ramuri) Psi cog este foarte legată de alte discipline, → ştiinţele cogniţiei Filosofia minţii Inteligenţa artificială (matematică) Ştiinţele cogniţiei Neuroştiinţe Psi cognitivă Cunoaşterea istoriei psi cog are importanţa sa: de unde vine psi cog, etapele parcurse, înţelegerea scopurilor şi direcţiilor ei de cercetare. Stenberg: Trebuie să înţelegem trecutul pt a nu repeta greşeli vechi şi a putea face greşeli noi. Studiul unei discipline evidenţiază faptul că progresul acesteia este rezultatul unui proces didactic. Dialectica se bazează pe: teză, antiteză, sinteză a) teza = o idee cu o anumită valoare de adevăr care îşi demonstrează contribuţia la cunoaştere; prin gradul în care acoperă realitatea poate fi acceptată cu timpul; în timp duce la formarea unei idei b) contrar → antiteza ( ex: înnăscut - dobândit) c) La un moment dat din disputa dintre ele → sinteza (integrarea ambelor) ! Când sinteza se sedimentează redevine teză şi procesul se reia. 2. Rădăcini filosofice ale psi: raţionalism vs empirism ↓ sunt legate de 2 modalităţi diferite de studiere a minţii umane →filosofia – mod de studiu: introspecţia (contemplaţia) →fiziologia – studiul ştiinţific al funcţiior de susţinere a minţii prin metode empirice Platon: Teoria formelor → th.dualistă: 2 lumi → ideile → realitatea Realitatea nu e neapărat ceea ce vedem, lumea obiectelor concrete, perceptibile prin simţuri, cât mai ales cea legată de formele abstracte existente în mintea noastră. Aristotel: Realitatea eformata doar din lumea concretă de obiecte accesibile prin simţuri. Cei doi diferă şi prin metodele de studiu: teza: Platon - observaţia = imperfectă (poate distrage de la aflarea adevărului) - propune o abordare raţionalistă, bazată pe logică Lingvistică

1

R Anderson – Cognitive Psychology and its implications →Gazzaniga – Foundations of Cognitive Sciences →Miclea – Psihologie cognitivă 2 . legătura S – R se creează şi rezistă dacă răspunsul e încurajat (≠ de behaviorism la niv metodei de lucru.“tabula rasa”. sub = animale) Behaviorismul – studiul relaţiei S – R Pavlov: învătarea condiţionată clasică: prin asociere se creează legături stabile în timp. Stenberg – Cognitive psychology →J. Watson: a transformat limbajulîn simpla mişcare musculară Skinner: condiţionare operantă (întărirea unui anumit comportament în funcţie de prezenţa/absenţa pedepsei/recompensei ) Tollman: (părintele psi cog) . B pur se centrează pe asocierea dintre mediu (stimul) şi comportramentul observabil (R) orice ipoteză referitoare la gânduri. la baza ei trebuie să stea mereu o teorie. Antecedentele psihologice ale psi cog – întrebare fundamentală în studiul psi: Structura (anatomia) minţii umane sau funcţiile ei (fiziologia)? 2 mari curente: →structuralismul →funcţionalismul Structuralismul studiază structurile. întâmplare. Kant: o primă încercare de sinteză (Critica raţiunii pure şi Critica raţiunii practice) 3. Titchner: structura conştiinţei = 3 elem: senzaţii.comportament teleologic (cu o finalitate) Anii ’50 – ’60 psi gestaltistă: →înţelegem mai multe fen psihice atunci când abordăm ca întreg organizat şi structurat (nu părţi asociate) → reacţie la behaviorismul timpuriu → contribuţii la psi cog prin ideile despre studiul percepţiei şi insight-ului în rezolvarea de probleme Bibliografie: → R. configuraţiile de elemente din mintea umană.contrast) Ebbinghaus: de fapt primul asociationist Thorndike: asocierile au la bază satisfacţia. . similaritate.studiază modul în care ideile de asociazăîntre ele pt a rezulta într-o formă de învăţare (contiguitate.ideile sunt înnăscute John Locke: mintea la naştere . idei.considerată o şcoală psihologică mai puţin rigidă . moduri de a gândi sunt pure speculaţii şi nu-şi au locul în psihologie. la beh. dar e posibil şi chiar de dorit ca observaţiile să cerceteze teoria respectivă. Disputa a continuat şi in Evul Mediu prin: Rene Descartes: adept al lui Platon. afecte Funcţionalismul: alternativă la structuralism (studiul proceselor şi mai puţin al formelor) Care e relaţia funcţională între un stimul şi răspunsul la acţiunea generată? Pragmatismul: cercet ştiinţifică e justificată numai daca e utilă James: părintele funcţionalismului Dewey : pragmatism Sinteza: S ∩ F → Asociaţionismul: . ea se umple pasiv de cunoştinţe prin experimentarea în decursul vieţii I.antiteza: Aristotel – observaţia = singura metodă de aflare a adevărului → empirism sinteza: Atunci când realizăm o obs empirică/ studiu practic. Adepţi: Wundt: metoda de studiu a structuralismului → introspecţia: analiza elementelor informaţionale ce ajung la nivelul conştiinţei.

3 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful