CR2-2006- Cod de Proiectare Pereti Structurali Beton Armat

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

,
CONSTRUCIILOR I TURISMULUI













COD DE PROIECTARE A CONSTRUCIILOR
CU PEREI STRUCTURALI DE BETON ARMAT

INDICATIV CR 2 – 1 – 1.1.




CUPRINS


1. PROBLEME GENERALE
1.1. Modul de aplicare
1.2. Relaia cu alte prescripii

2. ALCTUIREA DE ANSAMBLU
2.1. Definiii. Clasificri
2.2. Alctuirea general a cldirilor i dispoziia elementelor structurale verticale
2.3. Alcatuirea elementelor structurale
2.4. Planee
2.5. Rosturi
2.6. Infrastructura
2.7. Alctuirea elementelor nestructurale

3. EXIGENE GENERALE DE PROIECTARE
3.1. Probleme generale
3.2. Exigene privind mecanismul structural de disipare a energiei (mecanismul de
plastificare)
3.3. Exigene de rezisten i de stabilitate
3.4. Exigene de rigiditate
3.5. Exigene privind ductilitatea local i eliminarea ruperilor cu caracter neductil
3.6. Exigene specifice structurilor prefabricate

4. PROIECTAREA PRELIMINAR A ELEMENTELOR STRUCTURALE
4.1. Stabilirea încrcrilor verticale
4.2. Dimensionarea preliminar a seciunilor pereilor
4.3. Dimensionarea preliminar a seciunilor grinzilor de cuplare

5. CALCULUL STRUCTURILOR CU PEREI STRUCTURALI LA ACIUNEA
ÎNCRCRILOR VERTICALE I ORIZONTALE
5.1. Indicaii generale
5.2. Schematizarea pentru calcul a structurilor cu perei structurali
5.3. Determinarea eforturilor axiale de compresiune în pereii structurali din
aciunea încrcrilor verticale
5.4. Metoda simplificat pentru determinarea eforturilor secionale, în domeniul
elastic
5.5. Metode de calcul în domeniul postelastic

6. CALCULUL SECIUNILOR PEREILOR STRUCTURALI
6.1. Generaliti
6.2. Valorile eforturilor secionale de dimensionare
6.3. Efectul încrcrilor verticale excentrice
6.4. Dimensionarea seciunii de beton a pereilor structurali
6.5. Calculul armturilor longitudinale i transversale din pereii structurali
6.6. Calculul armturilor din grinzile de cuplare
6.7. Calculul planeelor ca diafragme orizontale

7. PREVEDERI CONSTRUCTIVE
7.1. Materiale utilizate
7.2. Alctuirea seciunii de beton a pereilor structurali. Dimensiuni minime
7.3. Armarea pereilor. Prevederi generale
7.4. Armarea în câmp a pereilor structurali
7.5. Armri locale ale elementelor verticale
7.6. Armarea grinzilor de cuplare

8. PROBLEME SPECIFICE DE ALCTUIRE A STRUCTURILOR
PREFABRICATE
8.1. Probleme generale
8.2. Alctuirea panourilor
8.3. Îmbinrile structurilor cu perei din elemente prefabricate de beton armat

9. INFRASTRUCTURI
9.1. Probleme generale
9.2. Tipuri de infrastructuri
9.3. Indicaii privind modul de calcul al elementelor infrastructurii
9.4. Probleme specifice de alctuire a elementelor infrastructurilor

ANEXA A
PROCEDEU SIMPLIFICAT DE CALCUL STRUCTURAL

INDICAII PRIVIND APLICAREA PREVEDERILOR CR 2 – 1 – 1.1.
COMENTARII
PROBLEME GENERALE
ALCTUIREA DE ANSAMBLU
EXIGENE GENERALE
PROIECTAREA PRELIMINAR A ELEMENTELOR STRUCTURALE
CALCULUL STRUCTURILOR CU PEREI STRUCTURALI LA ACIUNEA
ÎNCRCRILOR VERTICALE I ORIZONTALE
CALCULUL SECIUNILOR PEREILOR STRUCTURALI
PREVEDERI CONSTRUCTIVE
PROBLEME SPECIFICE DE ALCTUIRE A STRUCTURILOR PREFABRICATE
INFRASTRUCTURI
BIBLIOGRAFIE


1.1
1. PROBLEME GENERALE

1.1. Modul de aplicare

1.1.1 Prezentul Cod cuprinde prevederi referitoare la proiectarea construciilor cu
perei structurali de beton armat monolit i/sau din elemente prefabricate.
Prevederile privind alctuirea de ansamblu i calculul structurilor cu perei,
cât i detaliile de alctuire constructiv i de armare a pereilor, se refer la
tipurile uzuale de structuri care apar în mod curent la cldirile etajate civile sau
industriale, cu pân la 20 de niveluri.
Pentru alte categorii de construcii, cu forme, alctuiri i/sau solicitri
speciale, sau la cldiri mai înalte, prevederile prezentului Cod vor fi luate în
considerare cu caracter orientativ.
1.1.2 În cazul construciilor situate pe terenuri sensibile la umezire i, în general,
pe terenuri la care pot aprea tasri difereniale importante, este necesar ca, pe
lâng respectarea prevederilor prezentului Cod, s se prevad i msuri
suplimentare de alctuire, dimensionare i armare corespunztoare condiiilor de
fundare respective. Aceste msuri nu fac obiectul prezentei prescripii.
1.1.3 Alctuirea constructiv a structurilor cu perei de beton armat va fi pus de
acord cu procedeele de execuie folosite (sistemul de cofraj utilizat pentru pereii
verticali din beton armat monolit, sau realizai din panouri mari prefabricate,
modul de execuie al planeelor etc.).
Se va urmri ca tehnologia de execuie s nu afecteze comportarea
structural avut în vedere la proiectare.
1.1.4 Prevederile prezentului Cod trebuie interpretate ca având un caracter
minimal. De la caz la caz, proiectanii de structuri pot aplica i alte metode de
calcul i pot lua i alte msuri constructive pentru obinerea nivelului dorit de
siguran.

1.2. Relaia cu alte prescripii

1.2.1 Sub aspectul msurilor de protecie seismic, prezentul Cod de proiectare
este bazat pe prevederile normativului P100/1992, fa de care cuprinde detalieri
i precizri suplimentare.
Proiectarea structurilor cu perei de beton armat va fi orientat pe
satisfacerea exigenelor structurale (vezi cap.3):
- conformarea general favorabil a construciei;
- asigurarea unei rigiditi suficiente la deplasri laterale;
- impunerea unui mecanism structural favorabil de disipare a energiei sub
aciuni seismice de intensitate ridicat.
1.2
1.2.2 Metodele de proiectare seismic a structurilor cu perei structurali de
beton armat, difereniate în funcie de modul în care este modelat aciunea
seismic, de fidelitatea modelului de calcul în raport cu caracterul, în general,
spaial, dinamic i neliniar al comportrii structurale, precum i de modul concret
în care sunt efectuate verificrile ce privesc condiiile de conformare antiseismic
i performanele rspunsului seismic, sunt cele prescrise la pct.2.3 i tabelul 6.2
din Normativul P100/92, unde sunt precizate i domeniile recomandabile de
utilizare a acestor metode.
1.2.3 Prevederile prezentului Cod vor fi completate dup necesiti cu
prevederile altor prescripii sub a cror inciden se afl construciile proiectate,
cum sunt:
- standardele referitoare la aciunile în construcii;
- standardele referitoare la proiectarea elementelor de beton armat din
construcii civile i industriale;
- standardele referitoare la calculul terenului de fundare;
- P59/80–“Instruciunile tehnice pentru proiectarea i executarea armrii
elementelor de beton cu plase sudate”;
- NE012/99–“Cod de practic pentru executarea lucrrilor de beton i beton
armat”;
- NP 112/04–“Normativ pentru proiectarea de fundare direct”.

2.1
2. ALCTUIREA DE ANSAMBLU

2.1. Definiii. Clasificri

2.1.1 Construciile cu perei structurali sunt cele la care elementele structurale
verticale sunt constituite în totalitate sau parial din perei de beton armat turnai
monolit sau realizai din elemente prefabricate.
La aceste structuri este necesar realizarea planeelor ca diafragme
orizontale, care asigur deformarea solidar în preluarea forelor orizontale (din
aciunea cutremurului sau a vântului) a elementelor verticale structurale – perei
sau stâlpi.
2.1.2 Dup modul de participare a pereilor la preluarea încrcrilor verticale i
orizontale, sistemele structurale se clasific în urmtoarele categorii:
A. Sisteme cu perei structurali, la care rezistena la fore laterale este
asigurat, practic, în totalitate de ctre perei structurali de beton armat. Structura
mai poate cuprinde i alte elemente structurale cu rol numai în preluarea
încrcrilor verticale, a cror contribuie în preluarea forelor laterale poate fi
neglijat.
B. Sisteme mixte (duale) la care pereii structurali conlucreaz cu cadre de
beton armat în preluarea forelor laterale.
2.1.3 Pereii structurali se clasific în:
- perei în consol individuali (necuplai), legai numai prin placa planeului;
- perei cuplai, constituii din doi sau mai muli montani (perei în consol)
conectai într-un mod regulat prin grinzi (grinzi de cuplare) proiectate, dup
caz, pentru a avea o comportare ductil sau în domeniul elastic.
- pereii asamblai sub forma unor tuburi perforate sau nu.

2.2. Alctuirea general a cldirilor i dispoziia elementelor structurale
verticale

2.2.1 La stabilirea formei i a alctuirii de ansamblu a construciilor se vor alege,
de preferin, contururi regulate în plan, compacte i simetrice, evitându-se
disimetriile pronunate în distribuia volumelor, a maselor, a rigiditilor i a
capacitilor de rezisten ale pereilor i a celorlalte subsisteme structurale, în
cadrul aceluiai tronson de cldire, în vederea limitrii efectelor de torsiune
general sub aciunea seismic i a altor efecte de interaciune defavorabile.
Prin alctuirea structurii se va realiza un traseu sigur, cât mai scurt, al
încrcrilor verticale i orizontale, de la locul unde sunt aplicate la terenul de
fundare.
2.2
La stabilirea configuraiei structurii i a pereilor structurilor se vor respecta
prevederile paragrafelor 4.1 i 4.3 din normativul P100/92 i prevederile
suplimentare prezentate în continuare.
2.2.2 În cadrul aceluiai tronson, suprafaa planeului la fiecare nivel va fi pe cât
posibil aceeai, iar distribuia în plan a pereilor va fi, de regul, aceeai la toate
nivelurile, astfel ca acestea s se suprapun pe vertical. Se admit retrageri la
ultimele niveluri, inclusiv cu suprimri pariale sau totale ale unor perei, urmrind
s se evite apariia unor disimetrii importante de mase i de rigiditi.
Dimensiunile i armarea pereilor se vor pstra, de regul, constante pe
înlimea cldirii. La cldiri cu înlimi mari dimensiunile se pot micora gradat,
fr salturi brute importante, la unul, dou din niveluri.
2.2.3 În cazul când la parter sau la alte niveluri intervine necesitatea de a se
crea spaii libere mai mari decât la etajele curente, se poate accepta suprimarea
unor perei. Se vor lua msuri pentru a menine i la aceste niveluri capaciti
suficiente de rigiditate, de rezisten i de ductilitate pe ambele direcii prin
continuarea pân la fundaii a celorlali perei i prin alctuirea adecvat a
stâlpilor de la baza pereilor întrerupi.
2.2.4 La dispunerea pereilor în plan se va urmri s se evite efectele negative
rezultate din apariia unor excentriciti suplimentare ca urmare a plastificrii
nesimultane a unor perei la aciunea cutremurului dup anumite direcii. De
asemenea, la poziionarea pereilor în plan se va urmri ca cerinele de ductilitate
s fie cât mai uniform distribuite în pereii structurii.
2.2.5 Amplasarea în plan a pereilor structurali va urmri cu prioritate
posibilitatea obinerii unui sistem avantajos de fundaii (incluzând, dac este
necesar, pereii de la subsol i/sau de la alte niveluri de la partea inferioar), în
msur s realizeze un transfer cât mai simplu i mai avantajos al eforturilor de
la baza pereilor la terenul de fundare.
2.2.6 Pereilor structurali crora le revin cele mai mari valori ale forelor
orizontale trebuie s li se asigure o încrcare gravitaional suficient (s fie
suficient “lestai”) astfel încât s se poat obine condiii avantajoase de preluare
a solicitrilor din încrcri orizontale i de transmitere a acestora la terenul de
fundare.
2.2.7 La construciile cu forma în plan dreptunghiular, pereii structurali se vor
dispune, de regul, dup dou direcii perpendiculare între ele. Se recomand ca
rigiditile de ansamblu ale structurii dup cele dou direcii s fie de valori
apropiate între ele.
La cldirile de alte forme, aceleai cerine se pot realiza i prin dispunerea
pereilor dup direciile principale determinate de forma cldirii.
2.2.8 Se va urmri ca rezultantele încrcrilor verticale (gravitaionale) care
acioneaz pereii unei structuri s nu duc la excentriciti mari cu acelai sens
fa de centrele de greutate ale pereilor respectivi, neechilibrate pe ansamblul
structurii la fiecare nivel.
2.3
2.2.9 Dintre pereii interiori, se recomand s fie folosii ca perei structurali cu
precdere aceia care separ funciuni diferite sau care trebuie s asigure o
izolare fonic sporit, necesitând ca atare grosimi mai mari i care, în acelai
timp, nu prezint goluri de ui sau la care acestea sunt în numr redus. Din
aceast categorie fac parte:
- la cldirile de locuit, pereii dintre apartamente i pereii casei scrii;
- la cldirile administrative, pereii de la nucleul de circulaie vertical i de la
grupurile sanitare, etc.
2.2.10 Pereii exteriori pot fi realizai din beton armat i utilizai ca perei
structurali, cu condiia asigurrii izolrii lor termice prin placare, la exterior, cu un
material termoizolator. Aceti perei pot fi din beton armat monolit sau din
elemente prefabricate.
2.2.11 La proiectarea structurilor cu perei structurali se va avea în vedere în
afara situaiei construciei în faza de exploatare i situaiile care apar pe
parcursul execuiei, în care lipsa unor elemente înc neexecutate (de exemplu, a
planeelor) pot impune msuri suplimentare în vederea asigurrii stabilitii i
capacitii de rezisten necesare ale pereilor.

2.3. Alctuirea elementelor structurale

2.3.1 Pentru elementele structurale verticale, perei individuali sau perei cuplai,
se vor alege, de preferin, forme de seciuni cât mai simple (fig.2.1).
Astfel, se va urmri realizarea pereilor cu
seciuni lamelare sau întrite la extremiti, în
funcie de necesiti, prin bulbi i tlpi cu
dezvoltri limitate i se vor evita, pe cât posibil,
seciunile cu tlpi ample, rezultate din
intersecia pereilor de pe cele dou direcii
principale ale cldirii.

Fig.2.1
În cazul construciilor cu perei structurali dei, dezideratul menionat mai
sus se poate realiza printr-o dispunere judicioas a golurilor i prin eventuala
fragmentare a pereilor.
2.3.2 Se vor adopta, când funciunea cldirii o impune, iruri de goluri
suprapuse, cu dispoziie ordonat, conducând la perei formai din plinuri
verticale (montani), legate între ele prin grinzi (rigle) de cuplare având
configuraia general a unor cadre etajate.
2.4

2.3.3 Grinzile de cuplare vor avea
grosimea egal cu aceea a
inimii pereilor verticali sau,
dac este necesar, dimensiuni
mai mari decât aceasta
(fig.2.2). În acest ultim caz
marginile dinspre gol ale
pereilor vor avea cel puin
grosimea grinzilor (vezi i
7.2.4).


2.3.4 În situaiile în care se urmrete
obinerea unor elemente structurale cu
capaciti sporite de rigiditate i de rezisten
(de exemplu, pentru realizarea unei
comportri de element cu seciune tubular
închis la unele nuclee de perei) se
recomand decalarea golurilor pe înlimea
cldirii, în mod ordonat, ca în fig.2.3.



2.4. Planee

2.4.1 Planeele vor fi astfel alctuite încât s asigure satisfacerea exigenelor
funcionale (de exemplu, cele de izolare fonic), precum i cele de rezisten i
de rigiditate, pentru încrcri verticale i orizontale.
Modul de alctuire al planeelor se va corela cu distanele dintre pereii
structurali astfel încât planeele s rezulte, practic, indeformabile pentru încrcri
în planul lor.
2.4.2 Planeele pot fi realizate i din elemente prefabricate, cu condiia ca
soluiile de îmbinare s asigure planeului exigenele menionate la 2.4.1.
2.4.3 Se va urmri ca prin forma în plan aleas pentru planeu i prin
dispunerea adecvat a golurilor cu diferite destinaii (pentru scri, lifturi, instalaii,
echipamente) s nu se slbeasc exagerat planeul dup anumite seciuni, în
care s apar riscul de rupere la aciunea unor cutremur de intensitate mare.
Fig.2.2
Grinda de cuplare
Grinzi de cuplare
Fig.2.3
2.5
2.5. Rosturi

2.5.1 Se vor prevedea, dup necesiti, rosturi de dilatare-contracie, rosturi
seismice i/sau rosturi de tasare.
Se va urmri ca rosturile s cumuleze dou sau toate cele trei roluri menionate.
2.5.2 În vederea reducerii sub limite semnificative, din punct de vedere structural,
a eforturilor din aciunea contraciei betonului i a variaiilor de temperatur,
precum i a torsiunii generale la aciuni seismice, lungimea “L” a tronsoanelor de
cldire, ca i lungimea “l” între capetele extreme ale pereilor (fig.2.4) nu vor
depi, de regul, valorile date în tabelul 1.



Fig.2.4
Tabelul 1
Tipuri de planeu L (m) l (m)
Planeu din beton armat monolit sau planeu cu alctuire
mixt (din predale prefabricate cu o plac de beton armat)
60 50
Planeu prefabricat cu o suprabetonare de 6-7 cm 70 60

Distana dintre rosturi poate fi mai mare decât cea din tabelul 1, dac se iau
msuri constructive speciale (utilizarea de betoane cu contracie foarte mic,
armri puternice, adoptarea unor rosturi de lucru deschise timp suficient etc.)
i/sau se justific prin calcul c se poate controla adecvat procesul de fisurare.
2.5.3 Dispunerea rosturilor seismice i limea acestora vor respecta prevederile
din paragraful 4.4 al normativului P100/92.
În cazul unor tronsoane de cldire vecine, cu înlime i alctuire similare,
limea rostului poate fi redus pân la dimensiunea minim realizabil
constructiv.
2.6
2.5.4 În cazul în care construcia este alctuit din corpuri cu mase pronunat
diferite (de exemplu, au înlimi foarte diferite), sau când acestea sunt fundate pe
terenuri cu proprieti substanial diferite, rosturile vor traversa i fundaiile,
constituind i rosturi de tasare.

2.6. Infrastructura

2.6.1 Pereii structurali, individuali (în consol) sau cuplai, vor fi prevzui la
partea lor inferioar cu elemente structurale care s permit transmiterea
adecvat a solicitrilor pereilor la terenul de fundare.
Ansamblul acestor elemente structurale, care pe lâng fundatii, poate
include, atunci când exist, pereii subsolului sau a mai multor niveluri de la baza
structurii, alctuiete infrastructura construciei.
În raport cu mrimea solicitrilor care apar la baza pereilor structurali i
configuraia pereilor subsolului se pot prevedea diferite soluii, dintre care cele
mai importante sunt:
a) Fundaii izolate de tipul celor adoptate în cazul stâlpilor structurilor în cadre,
dar cu proporii i dimensiuni corelate cu mrimea eforturilor din pereii
structurali.
Un tip special de fundaii din aceast categorie îl constituie fundaiile realizate
sub perei care se pot roti liber la baz (vezi fig.9.8), de exemplu fundaii cu
cuzinet i bloc de beton simplu.
b) Grinzi de fundaii pe una sau dou direcii, constituind fundaiile comune
pentru mai muli perei.
c) Infrastructuri realizate sub forma unor cutii închise cu mare rigiditate i cu
mare capacitate de rezisten la încovoiere, for tietoare i torsiune,
alctuite din planeul peste subsol, pereii subsolului, fundaiile i radierul
(eventual placa pardoseal de beton armat).

2.7. Alctuirea elementelor nestructurale

2.7.1 Se recomand utilizarea elementelor de compartimentare uoare, care s
poat fi modificate sau înlocuite pe durate de exploatare a construciilor i care
s fie cât mai puin sensibile la deplasri ale construciei în planul lor.
2.7.2 În cazul pereilor executai din materiale rezistente (de exemplu, din
zidrie de crmid) se va urmri, ca prin alctuirea lor (dimensiuni, poziia i
dimensiunea golurilor) i modul lor de prindere de elementele structurale, s se
evite realizarea unor interaciuni nefavorabile i s se asigure limitarea
degradrilor în perei în conformitate cu prevederile normativului de proiectare
antiseismic.
3.1
3. EXIGENE GENERALE DE PROIECTARE

3.1. Probleme generale

Proiectarea construciilor cu perei structurali trebuie s urmreasc
satisfacerea tuturor exigenelor specifice de diferite naturi (funcionale,
structurale, estetice, de încadrare în mediul construit, de execuie, de întreinere
i de reparare/consolidare etc.), în funcie de condiiile concrete pe amplasament
(geotehnice, climatice, seismice, vecintatea cu alte construcii, etc.) i de
importana construciei. Astfel se poate asigura o comportare favorabil în
exploatare, cu un nivel controlat de siguran.
Satisfacerea exigenelor structurale referitoare la preluarea aciunilor de
diferite categorii, în particular a celor seismice, se realizeaz prin:
- concepia general de proiectare a structurii privind mecanismul structural de
deformare elasto-plastica (si implicit de disipare de energie);
- o modelare fidel în raport cu comportarea real i utilizarea unor metode de
calcul adecvate pentru determinarea eforturilor i dimensionarea elementelor
structurale;
- respectarea prevederilor prezentului Ghid i ale celorlalte prescripii sub
incidena crora se afl construcia, referitoare la calculul, alctuirea i
execuia tuturor elementelor structurale i nestructurale.

3.2. Exigene privind mecanismul structural de disipare a energiei
(mecanismul de plastificare)

Obinerea unui mecanism structural de disipare a energiei favorabil sub
aciuni seismice de intensitate ridicat în cazul construciilor cu perei structurali
de beton armat implic:
- dirijarea deformaiilor plastice în grinzile de cuplare i la baza pereilor;
- cerine de ductilitate moderate i cât mai uniform distribuite în ansamblul
structurii;
- capaciti de deformare postelastic substaniale i comportare histeretic
stabil în zonele plastice;
- eliminarea ruperilor premature, cu caracter fragil, datorate pierderii
ancorajelor, aciunii forelor tietoare, etc.;
- eliminarea apariiei unor fenomene de instabilitate care s nu permit
atingerea capacitilor de rezisten proiectate.
De regul, prin proiectarea structural trebuie s se asigure o comportare
în domeniul elastic pentru planee i sistemul infrastructurii cu fundaiile aferente.
Modalitile practice de impunere a mecanismelor de plastificare adecvate sunt
prezentate la 6.2.

3.2
3.3. Exigene de rezisten i de stabilitate

Exigenele de rezisten impun ca aciunile seismice de intensitate mare
s nu reduc semnificativ capacitatea de rezisten a seciunilor celor mai
solicitate ale structurii.
Practic, se consider c cerinele de rezisten sunt satisfcute, dac în
toate seciunile capacitatea de rezisten, evaluat pe baza prevederilor din
STAS 10107/0-90, cu precizrile din prezentul Cod i în condiiile respectrii
regulilor de alctuire prevzute de acestea, este superioar, la limit egal, cu
valorile de calcul maxime ale eforturilor secionale.
Elementele structurale trebuie înzestrate cu rezisten necesar în toate
seciunile, astfel încât s fie posibil un traseu complet, fr întreruperi i cât mai
scurt, al încrcrilor de la locul unde sunt aplicate pân la fundaii.
Exigenele de stabilitate impun evitarea pierderii stabilitii formei (voalrii)
pereilor în zonele puternic comprimate i eliminarea fenomenelor de rsturnare
datorate unei suprafee de rezemare pe teren insuficiente.
Tot în categoria fenomenelor de instabilitate, care trebuie evitate, se
încadreaz i situaiile în care distribuia în plan a pereilor duce la excentriciti
exagerate ale centrului maselor în raport cu centrul de rigiditate al pereilor
structurali, în absena unor perei care s preia în mod eficient momentele de
torsiune general (vezi 2.2.1; 2.2.4).

3.4. Exigene de rigiditate

Construciile cu perei structurali vor fi prevzute prin proiectare cu o
rigiditate la deplasri laterale în acord cu prevederile normativului de proiectare
seismic.
De asemenea, rigiditatea pereilor structurali trebuie s fie suficient de
mare pentru a asigura i condiia de necoliziune la rosturi a tronsoanelor de
cldire vecine, cu caracteristici de vibraie pronunat diferite.

3.5. Exigene privind ductilitatea local i eliminarea ruperilor cu caracter
neductil

Condiia de ductilitate în zonele plastice ale structurilor cu perei de beton
armat are în vedere asigurarea unei capaciti suficiente de rotire postelastic în
articulaiile plastice, fr reduceri semnificative ale capacitii de rezisten în
urma unor cicluri ample de solicitare seismic.
În mod practic condiia de ductilitate local se exprim printr-un criteriu de
limitare a înlimii relative a zonei comprimate a seciunilor sau, în cazul
3.3
elementelor verticale, pentru evaluri preliminare, printr-un criteriu echivalent,
mai aproximativ, de limitare a efortului unitar mediu de compresiune.
În vederea mobilizrii capacitii de ductilitate la solicitarea de încovoiere
cu sau fr efort axial, se va asigura, prin dimensionare, un grad superior de
siguran fa de ruperile cu caracter fragil sau mai puin ductil, cum sunt:
- ruperea la for tietoare în seciunile înclinate;
- ruperea la forele de lunecare, în lungul rosturilor de lucru sau în lungul altor
seciuni prefisurate;
- pierderea aderenei betonului la suprafaa armturilor în zonele de ancorare
i de înndire;
- ruperea zonelor întinse armate sub nivelul corespunztor eforturilor de
fisurare.
În acelai scop sunt necesare msuri pentru evitarea fenomenului de
pierdere a stabilitii zonelor comprimate de beton i a armturilor comprimate
(vezi pct.4.2.3 i 6.4.1).

3.6. Exigene specifice structurilor prefabricate

Proiectarea structurilor rezultate din asamblarea unor elemente
prefabricate de perete, de suprafa sau liniare, trebuie s urmreasc obinerea
unei comportri practic identice cu cea structurilor similare realizate din beton
armat monolit.
În acest scop, îmbinrile verticale, orizontale sau dup alte direcii, între
elementele prefabricate vor trebui s fie solicitate în domeniul elastic, sub
încrcrile care corespund stadiului ultim pentru structura în ansamblu.
Valorile forelor de lunecare i ale celorlalte fore care intervin la
dimensionarea elementelor de îmbinare vor fi cel puin egale cu valorile asociate
mecanismului de plastificare structural.

4.1
4. PROIECTAREA PRELIMINAR A ELEMENTELOR
STRUCTURALE

4.1. Stabilirea încrcrilor verticale

Valorile încrcrilor verticale se stabilesc pe baza prevederilor
standardelor de aciuni, corespunztor gruprii fundamentale sau speciale de
încrcri, dup caz.
Valorile eforturilor axiale din perei i din celelalte elemente verticale ale
structurii, provenite din încrcrile verticale, se determin pe baza suprafeelor
aferente seciunilor acestora, în funcie de alctuirea (modul de descrcare)
planeelor (vezi pct.5.3).

4.2. Dimensionarea preliminar a seciunilor pereilor

4.2.1 Aria total a inimilor pereilor pe o direcie (în m
2
) va fi, de regul, cel puin
cea dat de relaia:
120
A n k
A
pl s
bi

(4.1)
în care:

bi
A = aria inimilor, în seciune orizontal, ale tuturor pereilor structurali, cu
contribuie semnificativ în preluarea forelor orizontale, orientai paralel
cu aciunea forelor orizontale;
α = coeficient de importan a construciei, conform P100/1992;
k
s
= coeficientul zonei seismice de calcul, conform P100/1992;
A
pl
= aria suprafeei planeului în m
2
;
n = numrul de niveluri de cldire (numrul de planee) situate deasupra
seciunii considerate.

4.2.2 Grosimea pereilor va fi cel puin 15 cm. La cldiri cu pân la 10÷12
niveluri se recomand s se pstreze dimensiuni constante ale seciunilor
pereilor pe toat înlimea.
4.2.3 Aria bulbilor sau tlpilor A
t
prevzute la capetele seciunii pereilor cu aria
inimii A
i
va respecta relaiile:
35 . 0
A
A
5 , 1 n
i
t
o
+ ≤ (4.2)
pentru zonele seismice de calcul A ÷ D i
4.2
50 . 0
A
A
5 , 1 n
i
t
o
+ ≤ (4.3)
pentru zonele seismice de calcul E i F.
S-a notat:

c
o
R h b
N
n = (4.4)
unde N este efortul axial de compresiune în perei, b i h dimensiunile inimii
peretelui, iar R
c
rezistena de calcul a betonului la compresiune.
Relaiile (4.2) i (4.3) servesc i la evidenierea situaiilor în care apare
necesitatea prevederii de bulbi sau tlpi la extremitile pereilor.

4.3. Dimensionarea preliminar a seciunilor grinzilor de cuplare

4.3.1 Înlimea grinzilor de cuplare la cldirile obinuite se va lua egal cu
dimensiunea plinului de deasupra golurilor de ui i ferestre.
4.3.2 Limea grinzilor se va lua egal, de regul, cu grosimea pereilor.


5.1
5. CALCULUL STRUCTURILOR CU PEREI STRUCTURALI
LA ACIUNEA ÎNCRCRILOR VERTICALE I ORIZONTALE

5.1. Indicaii generale

5.1.1 Calculul elementelor structurale ale construciilor cu perei de beton armat
se face pentru gruprile fundamental i special de încrcri.
Pentru cldirile curente sub aspectul regimului de înlime, al valorilor
încrcrilor gravitaionale, gruparea special, incluzând aciunea seismic, este
cea care dimensioneaz, de regul, în condiiile aplicrii prescripiilor din ara
noastr, elementele structurale verticale.
În cadrul prezentului Cod de proiectare se are în vedere, cu prioritate,
calculul în gruparea special de încrcri pentru aceste elemente.
5.1.2 Proiectarea seismic a structurilor cu perei structurali, pe baza prezentei
prescripii, are în vedere un rspuns seismic neliniar al ansamblului
suprastructur-infrastructur-teren de fundare, implicând absorbia i disiparea
de energie prin deformaii postelastice. Astfel:
a) Se urmrete, de regul, localizarea deformaiilor postelastice în elementele
suprastructurii. Prevederile din prezentul Cod de proiectare au în vedere
asigurarea unei comportri ductile pentru aceste elemente;
b) În cazuri speciale se admite s se realizeze ansamblul structural astfel încât
deformaiile postelastice s se dezvolte cu prioritate în elementele
infrastructurii.
În situaiile în care se opteaz pentru aceast soluie se vor lua msurile de
ductilizare necesare ale elementelor structurale respective, cu reducerea
corespunztoare a cerinelor de ductilitate pentru elementele suprastructurii.
c) În situaiile în care soluiile de la punctele a) i b) nu se pot realiza, de
exemplu în cazul unor construcii ce urmeaz s se execute în spaiile limitate
dintre alte construcii existente (care nu permit dezvoltarea suprafeei de
rezemare a structurii), se pot admite deformaii inelastice limitate i în terenul
de fundare, controlate prin procedee de calcul adecvate. i în aceste cazuri
se pot diminua msurile de ductilizare ale elementelor structurale, deoarece
cerinele de ductilitate ale acestora sunt mai mici decât cele corespunztoare
construciilor obinuite.
În situaiile în care se opteaz pentru abordri de tip b) i/sau c) trebuie s
existe condiii de acces i de intervenie la elementele proiectate pentru a lucra
ca elemente disipative.
Dirijarea deformaiilor neliniare în unul sau mai multe din cele trei pri ale
ansamblului suprastructur-infrastructur-teren de fundare se va face prin
metode de calcul omologate. Corelarea capacitilor de rezisten ale celor trei
5.2
componente se va face pe baza valorilor medii ale rezistenei betonului, armturii
de oel i, respectiv, a terenului de fundare.
5.1.3 În condiiile în care abordarea unui calcul structural, care s reflecte
întreaga complexitate a comportrii structurale, nu este înc practic posibil
decât pentru cazuri particulare, pentru construciile curente se vor utliza
metodele de calcul din categoria A, conform P100/1992, care admit urmtoarele
simplificri principale:
a) Calculul la aciunea seismic se face la încrcrile de calcul stabilite conform
capitolului 5 din normativul P100/1992, aplicate static pe structura
considerat ca având o comportare elastic;
b) Dirijarea formrii unui mecanism structural de disipare a energiei favorabil, cu
deformaii plastice dezvoltate în grinzile de cuplare i la baza pereilor
structurali, se face prin dimensionarea elementelor structurale la valorile de
eforturi prescrise în paragraful 6.2 în prezentul Cod de proiectare;
c) Cerinele de ductilitate se consider implicit satisfcute prin respectarea
condiiilor de calcul i de alctuire constructiv, date în prezentul Cod de
proiectare;
d) În cazul cldirilor cu forme regulate, cu elementele structurale (perei,
eventual cadre) orientate pe dou direcii principale de rigiditate ale structurii,
calculul se efectueaz separat pe cele dou direcii. În cazul în care
elementele structurale verticale sunt orientate pe direcii care difer de
direciile principale ale construciei, calculul se efectueaz pe mai multe
direcii stabilite ca potenial nefavorabile din punct de vedere al comportrii
structurale la aciuni orizontale;
e) Deformaiile planeelor se consider neglijabile în raport cu deformaiile
pereilor.
Prevederile din prezentul Cod de proiectare se refer la cazurile în care
aceste simplificri pot fi acceptate.
În aceste condiii, pentru calculul unei structuri cu perei structurali la
aciunea încrcrilor verticale i orizontale sunt necesare urmtoarele operaii
principale:
(i) Alctuirea iniial a structurii (dispunerea pereilor structurali, alegerea
formei seciunilor, a dimensiunilor elementelor structurale etc.), inclusiv ale
infrastructurii;
(ii) Modelarea structurii pentru calcul (stabilirea seciunilor active ale pereilor
structurali, pentru fiecare direcie de aciune a încrcrilor orizontale i ale
grinzilor de cuplare, conform prevederilor paragrafului 5.2);
(iii) Stabilirea nivelului la care se consider încastrarea pereilor (conform
cap.9);
5.3
(iv) Determinarea încrcrilor verticale aferente fiecrui perete structural i a
eforturilor secionale de compresiune produse de aceste încrcri
(conform paragrafului 5.3);
(v) Verificarea preliminar a seciunilor pereilor structurali pe baza criteriilor
din cap.4 din prezentul Cod de proiectare i eventual modificarea
acestora (prin mrirea grosimii inimii, prevederea de bulbi la capetele
libere, mrirea clasei betonului de la nivelurile inferioare ale cldirilor cu
înlimi mari etc.);
(vi) Determinarea caracteristicilor de rigiditate ale pereilor structurali pentru
fiecare direcie de aciune a încrcrilor orizontale (conform paragrafelor
5.2 i 5.4).
(vii) Stabilirea încrcrilor orizontale de calcul conform cap.5 din P100/1992;
(viii) Determinarea eforturilor secionale din aciunea încrcrilor orizontale. Se
recomand calculul cu programe de calcul automat care s ia în
considerare comportarea spaial a structurii. În cazurile precizate la
paragraful 5.4.3 referitoare la structurile ordonate, cu alctuire monoton
pe vertical i cu înlimi mici i medii (≤ 9 niveluri), se pot aplica metodele
simplificate prezentate în anex, efectuând calculul manual sau automat
printr-un program bazat pe ipotezele simplificate respective;
(ix) Determinarea eforturilor secionale de dimensionare din încrcrile
orizontale pe baza prevederilor paragrafului 6.2;
(x) În cazurile speciale când încrcrile verticale se aplic cu excentriciti
pronunate (de exemplu, construcii cu balcoane în consol pe o singur
parte a cldirii, construcii cu nucleu de perei încrcat excentric etc.),
determinarea pe aceeai schem de calcul i a eforturilor secionale din
aceste încrcri, care se însumeaz cu eforturile produse de încrcrile
orizontale;
În situaiile obinuite, la structuri ordonate i simetrice, eforturile de
încovoiere din perei, produse de încrcrile verticale nu au, de regul,
valori semnificative i pot fi neglijate.
(xi) Calculul i armarea grinzilor de cuplare, la încovoiere i la for tietoare
(conform prevederilor de la 6.6);
(xii) Calculul i armarea elementelor verticale la compresiune (întindere)
excentric, la for tietoare în seciuni înclinate i în rosturile de turnare
(luându-se ca referin prevederile din STAS 10107/0-90 i totodat luând
în calcul i prevederile de la paragraful 6.5 din prezentul Cod de
proiectare);
(xiii) Calculul, în cazul structurilor prefabricate, al îmbinrilor verticale i
orizontale ale pereilor i al îmbinrilor dintre planeu i pereii structurali
(conform 6.5.2 i 6.5.3);
(xiv) Determinarea eforturilor în diafragmele orizontale formate de planee i
calculul armturilor necesare (conform 6.7);
5.4
(xv) Alctuirea pereilor structurali i a grinzilor de cuplare (conform cap.7).
(xvi) Evaluarea iniial a dimensiunilor elementelor infrastructurii i a fundaiilor;
(xvii) Modelarea infrastructurii pentru calcul: stabilirea încrcrilor (a forelor de
legtur cu suprastructura i cu terenul), modelarea legturilor structurale
ale elementelor infrastructurii etc.;
(xviii) Calculul eforturilor secionale în elementele infrastructurilor prin metode de
calcul (de regula cu programe de calcul automat) compatibile modelului de
calcul stabilit la xvii);
Atunci când este posibil, este preferabil s se utilizeze un model complet
al construciei, incluzând elementele suprastructurii, ale infrastructurii i a
terenului de fundare.
(xix) Calculul de dimensionare a elementelor infrastructurii i al fundaiilor.

5.2. Schematizarea pentru calcul a structurilor cu perei structurali
5.2.1 Seciunile de calcul (active) ale pereilor structurali
În calculul simplificat admis pentru structurile cu perei structurali,
constând în calcule independente pe dou sau mai multe direcii, problema
seciunilor active ale pereilor (a conlucrrii tlpilor cu inima pereilor) intervine la:
(i) Evaluarea rigiditilor la deplasare lateral i implicit la stabilirea eforturilor
secionale din aciunea forelor orizontale care revin pereilor structurali;
(ii) Determinarea încrcrilor verticale aferente pereilor structurali;
(iii) Evaluarea momentelor capabile i a forei tietoare de calcul, asociate
capacitii de rezisten la încovoiere cu efort axial.
(iv) Evaluarea ductilitilor secionale;
În cazul în care talpa este constituit dintr-un bulb (fig.5.1a), limea activ
b
p
se ia egal cu limea real a bulbului, B
p
.

Fig.5.1
În cazul pereilor structurali a cror seciune prezint tlpi la una sau
ambele extremiti (rezultate, de exemplu, din intersecia pereilor de pe cele
5.5
dou direcii, fig.5.1b), limea activ b
p
de conlucrare a tlpilor este dat de
relaia (5.1):

dr st p
b b b b ∆ + ∆ + = (5.1)
unde b ∆ se stabilete pe baza relaiilor (fig.5.2):

i o
1 i i
i
h 5 , 1 l
h h
h
b ≤
+
= ∆
+
(5.2)
i ≤ ∆b distana pân la primul gol (pân la marginea peretelui).

Fig.5.2
S-a notat:
b = grosimea inimii;
h
i
,h
i+1
= înlimile seciunilor unor perei paraleli consecutivi;
l
o
= distana liber între doi perei consecutivi.
La structurile cu etaje
înalte i goluri relativ mici se
recomand considerarea în
calcul a peretelui ca element
unic, cu seciunea
indeformabil, cu condiia
asigurrii, prin modul de
alctuire al grinzilor de
cuplare rigide, a unei
comportri în domeniul elastic
a acestor grinzi.
În situaiile în care
pereii se intersecteaz
formând un nucleu, întreg
nucleul poate fi considerat un
element unic (fig. 5.3).
Pentru calculul
deformaiilor produse de
forele tietoare seciunea

Fig.5.3
Grinzi de cuplare
rigide si rezistente
5.6
activ se ia egal cu
seciunea inimii.

Fig.5.4
5.2.2 Seciunile de calcul (active) ale grinzilor de cuplare
a) Pentru calculul
deformaiilor produse de
momentele încovoietoare, la
determinarea eforturilor
secionale seciunea activ a
grinzii de cuplare se ia
conform fig.5.4:

Fig.5.5
- dac planeele se toarn odat cu pereii sau dac se toarn în etape
distincte, dar se prevd msuri de realizare a conlucrrii plcii cu grinda, se ine
seama de conlucrarea plcii ca în fig.5.4 luând:
p o dr st
h 2 l 25 , 0 b , b ≤ = ∆ ∆ (5.5)
unde l
o
= lumina liber a golului;
h
p
= grosimea plcii.
- dac planeele sunt prefabricate sau turnate ulterior pereilor i nu se
realizeaz conlucrarea plcii cu grinda, seciunea se consider dreptunghiular
ca în fig.5.5 cu înlimea h
g
pân sub placa planeului;
Pentru calculul deformaiilor produse de forele tietoare, seciunea se ia
egal cu seciunea inimii.
b) Pentru evaluarea capacitii de rezisten se aplic prevederile
documentului normativ de referin STAS 10107/0-90.

5.3. Determinarea eforturilor axiale de compresiune în pereii structurali din
aciunea încrcrilor verticale

Încrcrile verticale transmise de planeu pereilor structurali se
determin pe baza suprafeelor aferente seciunilor acestora, inând seama de
alctuirea planeelor, care influeneaz distribuia reaciunilor pe contur (plci
5.7
armate pe o singur direcie sau pe dou direcii, plci cu grinzi). Se admite c
eforturile unitare de compresiune din încrcrile verticale sunt uniform distribuite
pe suprafaa seciunii transversale a pereilor.
Valoarea forei axiale de compresiune din încrcrile gravitaionale se
obine prin înmulirea valorii medii a eforturilor unitare de compresiune cu
suprafaa seciunii active a peretelui.
Pentru încrcrile locale, concentrate sau distribuite, se admite c
repartizarea în corpul pereilor se face cu o pant de 2/3 ca în fig.5.6a. În cazul
golurilor în pereii structurali, linia de descrcare se deviaz conform fig.5.6b.

În cazurile
obinuite se admite c
rezultanta încrcrilor
verticale este aplicat în
centrul de greutate al
seciunii active a
peretelui. Dac distana
dintre centrul de
greutate al încrcrilor
verticale i centrul de
greutate al seciunii
peretelui este relativ

Fig.5.6
mare i dac efectul excentricitilor nu se echilibreaz pe ansamblul structurii
(fig.6.5), se efectueaz un calcul separat, pentru stabilirea eforturilor din
încrcrile verticale, utilizând metode de calcul prezentat la paragraful 5.4.

5.4. Metoda simplificat pentru determinarea eforturilor secionale, în
domeniul elastic

În prezenta seciune se fac precizri privind modul de utilizare al
metodelor simplificate de calcul al structurilor cu perei structurali în domeniul
elastic, bazate pe modelarea pereilor structurali prin cadre etajate (structuri
alctuite din elemente de tip bar).







5.8
5.4.1 Ipoteze i scheme de baz
a) În calculul cu structura format
din bare, se ine seama de toate
tipurile de deformaii produse de
aciunea diferitelor eforturi secionale:
momente încovoietoare, for
tietoare i eforturi axiale. În cazurile
curente se admite s se neglijeze
deformaiile datorate eforturilor axiale
în grinzile de cuplare, precum i
eforturile axiale din pereii structurali
datorate încrcrilor verticale.
b) Deschiderile teoretice ale cadrului
etajat, care schematizeaz pereii
cuplai cu goluri suprapuse, se iau
între axele elementelor verticale.
Pentru grinzile de cuplare (fig.5.7) se
consider deformabil (la încovoiere
i la for tietoare) numai poriunea
central l
o
, având lungimea luminii

Fig.5.7
(deschiderii libere) golului, iar
poriunile laterale (L - l
o
) se admit a fi
indeformabile (aria seciunii se
consider în calcul infinit).
c) În cazul pereilor cu grinzi de
cuplare înalte în raport cu înlimea
nivelului, se va ine seama de variaia
seciunii montanilor, considerând ca
deformabile zonele cuprinse între
grinzile de cuplare (lumina), iar în
rest indeformabile (fig.5.8b).

Fig.5.8
5.4.2 Valorile de calcul ale rigiditilor elementelor structurale
În prezentul paragraf se dau valori pentru determinarea caracteristicilor
de rigiditate, utilizate la calculul eforturilor secionale.
În cazurile curente aceste valori ale caracteristicilor de rigiditate se pot
utiliza i la determinarea caracteristicilor vibraiilor proprii, inclusiv a perioadelor
de oscilaie în diferite moduri proprii, precum i la calculul deplasrilor orizontale
la verificarea condiiilor de deplasare relativ de nivel sau la dimensionarea
rosturilor seismice între diferitele tronsoane ale unei cldiri sau între cldiri
vecine.
b)
a)
5.9
În situaiile în care sunt necesare evaluri mai precise ale deformaiilor
structurale, se aplic procedeele de calcul specifice pentru barele de beton
armat, respectiv prin integrarea în lungul elementelor a deformaiilor specifice
(axiale i de rotire) stabilite prin considerarea simultan a condiiilor statice,
geometrice i a legilor σ - ε ale betonului i oelului.
Valorile de calcul (echivalente) ale caracteristicilor geometrice secionale
utilizate în determinarea caracteristicilor de rigiditate a elementelor structurale se
iau dup cum urmeaz:
a) Pentru perei structurali:
• dac
b e
c b
I 8 , 0 I 4 , 0
R A
N
= → = (5.6)

b e
A 9 , 0 A = (5.7)

bi ei
A 8 , 0 A = (5.8)
• dac
b e
c b
I 4 , 0 I 0 , 0
R A
N
= → = (5.9)

b e
A 6 , 0 A = (5.10)

bi ei
A 5 , 0 A = (5.11)
• dac
b e
c b
I 1 , 0 I 2 , 0
R A
N
= → − = (5.12)

b e
A 4 , 0 A = (5.13)

bi ei
A 2 , 0 A = (5.14)
Pentru valori intermediare ale raportului N/A
b
R
c
, valorile de calcul ale I
e
,
A
e
, A
ei
se stabilesc prin interpolare liniar, unde I
e
, A
e
, A
ei
sunt valorile de calcul
(echivalente)ale momentului de inerie, ariei seciunii transversale i ariei
seciunii de forfecare, iar I
b
, A
b
, A
bi
sunt valorile corespunztoare ale seciunii
de beton (nefisurate).
Cu N i R
c
s-au notat valoarea de calcul a forei axiale (pozitiv pentru
compresiune) în seciune i respectiv, valoarea rezistenei betonului la
compresiune.
În vederea reducerii numrului de ipoteze de încrcare cu fore orizontale
la evaluarea eforturilor secionale de calcul, în cazul structurilor de tip obinuit se
admite s se utilizeze valorile caracteristicilor de rigiditate ale seciunilor
nefisurate (I
b
, A
b
, A
bi
) ale montanilor. Valorile momentelor de încovoiere i
forelor tietoare astfel obinute, se pot corecta, în vederea obinerii unor valori
de dimensionare mai potrivite în raport cu comportarea real a structurii, prin
redistribuia adecvat a eforturilor între elementele verticale, care s in seama
de gradul diferit de fisurare al acestora. Acest procedeu de calcul simplificat
furnizeaz i valorile de calcul ale deplasrilor orizontale.

5.10
b) Pentru grinzile de cuplare:
• în cazul armrii cu bare ortogonale (bare longitudinale i etrieri):
b e
I 4 , 0 I = (5.15)
b e
A 4 , 0 A = (5.16)
• în cazul armrii cu carcase diagonale:
b e
I 6 , 0 I = (5.17)
b e
A 6 , 0 A = (5.18)
În calculul deformaiilor se va utiliza o valoare unic a modulului de
elasticitate al betonului E
b
corespunztor clasei prescris prin proiect.
5.4.3 Metode de calcul structural
Pentru stabilirea eforturilor secionale în elementele structurilor cu perei
de beton armat se pot utiliza metodele de calcul pentru structurile spaiale
alctuite din bare.
În cazurile curente în care planeele de beton armat satisfac condiia de
diafragme, practic infinit rigide i rezistente pentru fore aplicate în planul lor, se
vor aplica metode de calcul în care deformaiile solidare ale pereilor pot fi
definite de numai trei componente ale deplasrii la fiecare nivel (dou translaii i
o rotire).
În cazul unor structuri nu prea înalte (orientativ, cu pân la 10 niveluri), cu
alctuire regulat i la care pereii structurali prezint monotonie geometric pe
vertical se admite utilizarea procedeului de calcul structural simplificat descris în
anex. Metoda poate fi aplicat i la structuri mai înalte sau cu o alctuire mai
puin regulat în evalurile iniiale din faza predimensionrii.
Pentru structuri cu alctuire complex, cu forme complicate de seciuni de
perei rezultate din intersecia pereilor structurali, cu goluri de dimensiuni diferite
de la nivel la nivel sau/i care nu sunt dispuse ordonat sau în cazurile în care
este necesar s se determine starea de eforturi pentru direcii ale forelor
orizontale care nu se suprapun cu direciile principale ale structurii, se
recomand utilizarea modelrii pereilor din elemente finite de tip panou, grind
i stâlpi. În acest scop se pot folosi programele de calcul care permit o
asemenea abordare.
5.5. Metode de calcul în domeniul postelastic
Clasificarea, caracterizarea i domeniile de utilizare ale metodelor de
calcul al structurilor în domeniul postelastic sunt date în cap.5.8 i tabelul 6.2 din
P100/1992.
În cele ce urmeaz se fac precizri referitoare la particularitile utilizrii
acestor metode în cazul structurilor cu perei structurali.

5.11
5.5.1 Clasificarea metodelor de calcul
Metodele de calcul în domeniul postelastic se aplic unor structuri cu
capacitile de rezisten cunoscute, respectiv la structuri la care armturile
longitudinale sunt cunoscute.
În raport cu ipotezele simplificatoare admise în calcul, metodele de calcul
în domeniul postelastic se clasific în urmtoarele trei categorii principale:
a) Procedee de prim aproximaie, care constau în exprimarea echilibrului limit
pe un mecanism cinematic de plastificare cu articulaii plastice formate la
capetele tuturor grinzilor de cuplare i la baza pereilor structurali, fr s se
poat pune condiii privind încadrarea rotirilor din aceste articulaii plastice, în
capacitile de rotire respective.
b) Procedee de calcul static neliniar, care constau într-un calcul static pas cu
pas al structurii (“calcul biografic”), mrind treptat încrcrile laterale,
determinând la fiecare treapt de încrcare eforturile secionale i
deformaiile structurii i verificând compatibilitatea rotirilor în articulaiile
plastice formate la capetele grinzilor de cuplare i la baza pereilor. Stadiul
ultim de solicitare a structurii se consider stadiul în care se atinge deformaia
limit într-una din articulaiile plastice formate la baza pereilor structurali.
c) Metode de calcul dinamic neliniar, obinute prin adaptarea metodelor de
calcul dinamic a structurilor în bare sau a structurilor bidirecionale. Pornind
de la accelerogramele unor cutremure reale înregistrate sau de la
accelerogramele etalon caracteristice amplasamentului se determin
elementele rspunsului structural în evoluia lor pe durata aciunii seismice,
diagramele de eforturi secionale, tabloul articulaiilor plastice în fiecare
moment, cerinele de ductilitate, energia absorbit i energia disipat în
articulaiile plastice, etc.
Calculul în domeniul postelastic prin procedeele din categoriile (b) i (c)
permit verificarea urmtoarelor condiii de bun conformare a structurii în raport
cu aciunile seismice:
- dezvoltarea unui mecanism structural de disipare a energiei favorabil, care, în
cazurile curente, presupune formarea articulaiilor plastice la extremitile
grinzilor de cuplare i la baza pereilor structurali, în aceast ordine, la
cutremure de intensitate ridicat (cu perioade de revenire mari);
- structura posed capacitatea necesar de ductilitate (de absorbie i de
disipare de energie) pentru a putea rezista la un cutremur de intensitatea
maxim considerat prin codurile de proiectare;
- capacitile de deformare postelastic a elementelor verticale s fie
echilibrate (la cerine de ductilitate apropiate), în sensul evitrii apariiei de
ruperi premature ale unora dintre acestea, în timp ce celelalte prezint înc
rezerve mari de ductilitate;
- structura s nu înregistreze, pe durata aciunii seismice, deplasri mai mari
decât cele admise.
5.12
5.5.2 Metode de prim aproximaie
Ca metod de verificare (de determinare a forei orizontale capabile a
structurii), metoda bazat pe echilibrul la limit al structurii poate fi utilizat la
stabilirea valorii gradului de asigurare la aciuni seismice definite prin valoarea
forei laterale asociate mecanismului structural de plastificare. Aplicarea
echilibrului limit al structurii presupune c nu apar ruperi premature, cu caracter
neductil, prin aciunea forelor tietoare sau a ruperii ancorajului armturilor, iar
capacitatea de deformare în articulaiile plastice este suficient.
Metoda poate fi utilizat i la proiectarea construciilor noi pentru
dimensionarea mai raional a grinzilor de cuplare i a pereilor structurali, în
situaiile când, pe baza unui calcul în domeniul elastic, rezult solicitri i armri
mult diferite în elementele structurale similare i este indicat operarea unor
redistribuii de eforturi (vezi 6.2.1 i 6.2.4).
5.5.3 Metode de calcul static neliniar
a) Date generale
Pe baza unui calcul prealabil în domeniul elastic, efectuat conform
paragrafului 5.4 din prezentul Cod, se stabilesc seciunile i armarea pereilor
structurali. Seciunile astfel dimensionate urmeaz a fi apoi corectate dup
necesiti, funcie de rezultatele calculului în domeniul postelastic.
Pentru efectuarea calculului în domeniul postelastic este necesar s se
determine valorile momentelor de plastificare ale seciunilor caracteristice ale
elementelor structurale (seciunile de la extremitile grinzilor de cuplare i a
seciunilor de la baza pereilor), precum i caracteristicile de deformare ale
zonelor care înregistreaz deformaii plastice. La stabilirea acestora se utilizeaz
valorile medii ale rezistenelor betonului i oelului, prezentate în documentul
normativ de referin STAS 10107/0-90.
a a
R 35 . 1 R =
c c
R 75 . 1 R =
b) Scurt descriere a procedeului
Se efectueaz un calcul static, la încrcri orizontale seismice având
distribuia forelor seismice convenionale, care se mresc progresiv. Este
recomandabil s se considere 2 distribuii ale forelor orizontale, înfurtoare
(de exemplu o distribuie triunghiular i una uniform). La fiecare treapt de
încrcare se determin starea de eforturi i de deformaie a structurii, se
identific seciunile în care apar deformaii plastice i se stabilesc mrimile
rotirilor în articulaiile plastice convenionale formate la capetele grinzilor de
cuplare i la baza montanilor. Se verific dac rotirile în articulaiile plastice se
încadreaz în valorile rotirilor capabile ale elementelor structurale în care apar
aceste articulaii.
5.13
Pentru analizarea unor stri de solicitare avansate se pot admite depiri
ale capacitii de rotire a articulaiilor plastice din grinzile de cuplare (ruperi).
Aceasta implic modificarea schemei statice pentru etapele de calcul ulterioare,
în sensul înlocuirii barelor ieite din lucru prin penduli articulai la capete, capabili
s preia numai eforturi axiale. Ca stadiu limit de solicitare a structurii se
consider stadiul în care se atinge deformaia limit la baza unuia din montani.
Rezultanta încrcrilor orizontale, corespunztoare acestui stadiu,
reprezint fora orizontal capabil a structurii, iar deplasrile înregistrate,
reprezint deplasrile maxime pe care le poate suporta aceasta.
c) Caracteristici de deformare plastic a pereilor structurali
Aplicarea procedeului de calcul descris la punctul anterior implic verificarea
compatibilitii deformaiilor (rotirilor) plastice în articulaiile plastice teoretice
formate în seciunile de la capetele riglelor i la baza montanilor. Pentru
aceasta, valorile θ ale rotirilor înregistrate în articulaiile plastice la diferite niveluri
ale încrcrii orizontale se compar cu valorile limit θ
p
ale rotirilor ce se pot
dezvolta în articulaiile plastice, denumite, în mod curent, rotiri capabile (θ
cap
).
Condiia ca un element s nu se rup în zona unei “articulaii plastice” se
exprim prin relaia:

p cap
= ≤
Valorile θ
cap
se determin prin însumarea rotirilor specifice (curburilor) pe
lungimea zonelor plastice, în situaiile în care în seciunea cea mai solicitat s-au
atins deformaiile specifice ultime a betonului, ε
bu
(corespunztor gradului de
confinare a betonului prin armturi transversale) sau a armturii de oel întinse,
ε
au
.

5.5.4 Metode de calcul dinamic neliniar
Metodologia calculului dinamic neliniar i datele privind parametrii seismici
ai excitaiei (accelerograme înregistrate pe amplasament sau accelerograme
generate, compatibile cu spectrul de rspuns) i ai rspunsului seismic al
structurii (legile constitutive ale comportrii elementelor structurale, inând seama
i de degradrile structurale, proprietile de amortizare, etc.) sunt precizate în
P100/1992 i în manualele de utilizare a metodelor de calcul dinamic neliniar.






6.1
6. CALCULUL SECIUNILOR PEREILOR STRUCTURALI

6.1. Generaliti
La proiectarea construciilor cu perei structurali se va avea în vedere
satisfacerea unor condiii care s confere acestor elemente o ductilitate suficient, iar
pentru structura în ansamblu s permit dezvoltarea unui mecanism structural de
disipare a energiei favorabil (cap.3).
Principalele msuri legate de dimensionarea i armarea pereilor structurali
prin care se urmrete realizarea acestei cerine sunt urmtoarele:
• adoptarea unor valori ale eforturilor de dimensionare care s asigure, cu un grad
mare de credibilitate, formarea mecanismului structural de plastificare dorit (pct.
6.2);
• moderarea eforturilor axiale de compresiune în elementele verticale i, mai
general, limitarea dezvoltrii zonelor comprimate ale seciunilor (pct. 6.4.1);
• eliminarea fenomenelor de instabilitate (pct. 6.4.2);
• moderarea eforturilor tangeniale medii în beton în vederea eliminrii riscului
ruperii betonului la eforturi unitare principale (pct. 6.4.3);
• asigurarea lungimii de ancorare i a lungimii de suprapunere, la înndire,
suficiente pentru armturile longitudinale i cele transversale ale elementelor
structurale;
• folosirea unor oeluri cu suficient capacitate de deformare plastic (OB 37, PC
52, PC 60) la armarea elementelor în zonele cu solicitri importante la aciuni
seismice (în zonele plastice poteniale);
• prevederea unor procente de armare suficiente în zonele întinse pentru
asigurarea unei comportri specifice elementelor de beton armat.
Condiiile de dimensionare i cele de alctuire constructiv se difereniaz, în
conformitate cu prevederile P100/1992, în funcie de zona seismic de calcul,
precum i funcie de categoria (participante sau neparticipante la aciuni seismice) i
de clasa (a, b sau c) din care face parte elementul, luând ca referin STAS 10107/0-90.
De asemenea, condiiile menionate se difereniaz între zonele în care se
ateapt s se produc deformaiile plastice ("zonele plastice poteniale") i restul
zonelor aparinând unui anumit element structural.
Zonele plastice, în cazul pereilor
structurali, sunt considerate urmtoarele:
• la grinzile de cuplare, întreaga deschidere
liber (lumina), dac l
o
≤ 3h
g
i zonele cu
lungimea h
g
, la grinzi cu l
o
> 3h
g
;
• la pereii structurali, izolai sau cuplai, zona de
la baza acestora (situat deasupra nivelului
superior al infrastructurii), având lungimea:
H 05 . 0 h 4 . 0 l
p
+ = (6.1)
În cazul cldirilor etajate, aceast dimensiune se
rotunjete în plus la un numr întreg de niveluri,
dac limita zonei plastice astfel calculat
depete înlimea unui nivel cu mai mult de
0,2H
nivel
i în minus, în cazul contrar. Zona de la
baza peretelui structural delimitat în acest fel,
Fig.6.1
6.2
având cerine de alctuire specifice, este denumit în prezentul Ghid de proiectare,
zona A; restul peretelui cu solicitri mai mici i cerine de alctuire mai reduse fa de
cele ale zonei A este denumit zona B (fig. 6.1).
6.2. Valorile eforturilor secionale de dimensionare
6.2.1 În cazul în care calculul eforturilor a fost efectuat pe baza caracteristicilor de
rigiditate, conform relaiilor (5.6 ÷ 5.14), valorile acestora se pot redistribui între
pereii structurali de pe aceeai direcie, atunci când prin aceasta se obin avantaje
sub aspectul prelurii eforturilor. În aceast situaie valorile redistribuite nu vor depi
30 % din valorea maxim obinut prin calcul (fig. 6.2.a).
Redistribuia postelastic a eforturilor nu va modifica valorile forei tietoare
totale i a momentului total de rsturnare.



6.2.2 Valorile de dimensionare, M, ale momentelor încovoietoare în seciunile
orizontale ale pereilor structurali se determin cu relaiile (fig. 6.3.b):
a) în suprastructur, pentru zona A:
M = M
so
(6.2)
b) în suprastructur, pe înlimea zonei B:
M = k
M
ω M
s
≤ ω M
so
(6.2’)
Pentru calculul eforturilor de dimensionare în seciunile orizontale i verticale
ale elementelor infrastructurii, valoarea momentelor la baza pereilor (la baza zonei
A) se ia:
M = k
M
ω M
so
(6.3)
S-a notat:
M
s
= momentul încovoietor din încrcrile seismice de calcul; la baza peretelui,
acesta are valoarea M
s,o
.
ω = raportul dintre valoarea momentului capabil de rsturnare, M
o,cap
, calculat la
baza suprastructurii (la baza zonei A), asociat mecanismului de plastificare a
peretelui structural, individual sau cuplat, i valoarea momentului de rsturnare,
M
o
, corespunztor încrcrilor seismice de calcul (fig.6.4).
` 4
M
L N M
M
M

o
i i cap , i
o
cap , o

+
= =
¯ ¯
(6.4)
Fig.6.2
6.3
M
i,cap
= momentul capabil la baza montantului i;
N
i
= efortul axial din montantul i, produs de forele orizontale corespunztoare
formrii mecanismului de plastificare al peretelui;
L
i
= distanele de la axa montantului i pân la un punct, convenabil ales, în raport
cu care se calculeaz momentele forelor axiale N
i
;
k
M
= coeficient de corecie a eforturilor de încovoiere din perei (fig. 6.3.d).
k
M
= 1,30 pe înlimea zonei B;
k
M
= 1,00 pe înlimea zonei A;
k
M
= 1,10 în elementele infrastructurii.


Fig.6.3

Obs. 1: Momentul de rsturnare M
o
este definit aici ca momentul forelor
orizontale seismice de calcul aplicate peretelui considerat (sau, dup caz, structurii în
ansamblu) în raport cu seciunea de la baza. Aceasta se poate calcula indirect prin
momentul reaciunilor (momente încovoietoare i fore axiale) în aceeai seciune,
care echilibreaz momentul forelor orizontale (fig.6.4).
Obs. 2: În fig.6.3.b s-a figurat i diagrama momentelor capabile
corespunztoare armrii minime constructive M
cap,min
.
Obs. 3: Diagramele de moment i for tietoare sub cota teoretic de
încastrare a peretelui sunt desenate principial pentru cazul unei infrastructuri rigide
cu 2 niveluri, considerând un grad oarecare de deformabilitate a terenului.
6.2.3 În cazul structurilor la care forele seismice sunt preluate practic în totalitate de
pereii structurali, valorile de dimensionare Q ale forelor tietoare în pereii verticali
se determin cu relaia (fig. 6.3.c):

s s Q s
Q 5 Q k Q Q 5 , 1 ≤ ω = ≤ (6.5)
S-a notat:
Q
s
= fora tietoare din încrcrile seismice de calcul;
k
Q
= coeficient de corecie a forelor tietoare (fig.6.3.e)
k
Q
= 1,2 (6.6)
6.2.4 Valorile eforturilor secionale din calculul la încrcrile seismice se pot
redistribui între grinzile de cuplare situate pe aceeai vertical. Coreciile efectuate
nu vor depi 20 % din valorile rezultate din calcul, iar suma valorilor eforturilor din
grinzile de pe aceeai vertical, rezultate în urma redistribuirii, nu va fi inferioar
valorii corespunztoare rezultat din calcul.
6.4
6.2.5 Valoarea forei tietoare de calcul pentru grinzile de cuplare se determin cu
relaia:

r
inf
cap
sup
cap
l
M M
25 , 1 Q
+
= (6.7)
unde:

inf
cap
sup
cap
M , M - valorile absolute ale momentelor capabile în seciunile de la
extremitile grinzii de cuplare, corespunztoare celor dou sensuri
de aciune a momentelor, stabilite pe baza rezistenei de calcul a
armturii R
a
; la stabilirea lui M
cap
sup
se va ine seama i de contribuia
armturilor continue din zona activ a plcii, paralele cu grinda;
l
r
=l
0
- deschiderea grinzii de cuplare (vezi 5.4.1).
În cazul grinzilor de cuplare de mare rigiditate i cu o capacitate mare de
rezisten, care nu sunt proiectate ca elemente de disipare a energiei seismice (de
exemplu grinzile cu deschidere mic la construcii cu înlime de nivel mare cu
rspuns probabil în domeniul elastic), calculul eforturilor se efectueaz pe baza
echilibrului mecanismului de plastificare format în acest caz.



6.2.6 Forele axiale de dimensionare din pereii cuplai se stabilesc pe baza
echilibrului peretelui în starea de mecanism de plastificare. În cazul (frecvent) în care
mecanismul implic plastificarea grinzilor de cuplare, fora tietoare asociat din
grinzi se ia fr sporul de 25 % al capacitii de rezisten la încovoiere considerat în
relaia (6.7).
6.3. Efectul încrcrilor verticale excentrice
În cazul structurilor la care rezultanta încrcrilor verticale aferente pereilor
se aplic excentric în raport cu centrul de greutate al seciunii lor i dac aceste
încrcri excentrice nu se echilibreaz pe ansamblul structurii (fig.6.5) i produc
deplasri orizontale semnificative ale structurii, se vor evalua separat eforturile
corespunztoare i se vor însuma cu cele din aciunea încrcrilor orizontale din
gruparea special de încrcri.
Fig.6.4

6.5




Pentru determinarea eforturilor din încrcrile verticale se utilizeaz acelai
model structural ca pentru încrcrile orizontale.

6.4. Dimensionarea seciunii de beton a pereilor structurali
6.4.1 Grosimea necesar a peretelui structural i oportunitatea prevederii de bulbi
sau tlpi la capetele libere se stabilesc punând condiia:

lim
h
x
ξ ≤ = ξ (6.8)
în care x este înlimea zonei comprimate stabilit pe baza rezistenelor de calcul ale
betonului i armturii la starea limit de rezisten în gruparea special.
Valorile ξ
lim
se iau:
0,10(ω + 2) în cazul zonelor seismice de calcul A ÷ D;
0,15(ω + 2) în cazul zonei seismice E i F.

În cazul în care condiia (6.8) nu este îndeplinit sunt necesare msuri
speciale de confinare a zonei comprimate de beton conform paragrafului 7.5.2.
6.4.2 În zona plastic potenial a pereilor, în situaia când înlimea x a zonei
comprimate depete cea mai mic dintre valorile 5b (b - grosimea peretelui) i 0.4h
(fig.6.6a) este necesar verificarea pentru evitarea pierderii stabilitii.

Fig.6.5
balcon
6.6
Asemenea verificri sunt necesare i la
extremitile tlpilor, dac înlimea
zonei comprimate x > 2h
p
, în poriunile
care depesc dimensiunile 4h
p
de
fiecare parte a inimii (fig.6.6.b).
În cazurile curente se admite c
se împiedic pierderea stabilitii
peretelui dac în zonele menionate este
îndeplinit condiia:

15
H
b
e
≥ sau
15
H
h
e
p

în care H
e
este înlimea liber a
nivelului.
În caz contrar extremitile respective ale
pereilor trebuie întrite cu bulbi (vezi
7.2.3).
Dac la captul lamelar, peretele
structural este legat printr-o grind de
cuplare de un alt perete, în locul valorii
H
e
, în relaiile de mai sus se va
considera dimensiunea golului H
g

(fig.6.6.c).


Fig.6.6

6.4.3 La stabilirea dimensiunilor pereilor structurali se va respecta i condiia:

t
bhR 5 . 2 Q ≤ (6.9)
6.5. Calculul armturilor longitudinale i transversale din pereii structurali
6.5.1 Calculul armturilor longitudinale
Calculul la compresiune (întindere) excentric al pereilor structurali se face
luând în considerare ipotezele i metodele prescrise în documentul normativ de
referin STAS 10107/0-90.
În calcul se va lua în considerare aportul tlpilor intermediare i al armturilor
verticale dispuse în inima peretelui i în interseciile intermediare cu pereii
perpendiculari pe peretele structural care se dimensioneaz.
Se recomand aplicarea metodei generale de calcul prin utilizarea unui
program de calcul automat adecvat.
6.5.2 Calculul pereilor structurali la for tietoare.
Calculul la for tietoare se face în seciuni înclinate i în seciunile orizontale
de la nivelul rosturilor de turnare.
a) Calculul în seciuni înclinate.
În cazul pereilor structurali cu raportul între înlimea în elevaie a peretelui i
înlimea seciunii
H
h
≥ 1, dimensionarea armturii orizontale A
ao
la for tietoare
în seciunile înclinate se face pe baza relaiei:

x > 5b
0,4h
6.7

a ao b
R A 8 , 0 Q Q + ≤ (6.10)
unde:
A
ao
=suma seciunilor armturilor orizontale intersectate de o fisura înclinat la 45
o
,
incluzând armturile din centuri i armtura continu din zona aferent de
plac (înglobând dou grosimi de plac de fiecare parte a peretelui) a
planeului, dac fisura traverseaz planeul;
Q
b
= fora tietoare preluat de beton, care se ia cu valorile:
Q
b
= 0.3 b h σ
0
≤ 0.6 b h R
t
(6.11)
în zona A a peretelui i
Q
b
= b h (0.7 R
t
+ 0.2 σ
0
) ≥ 0 (6.12)
în zona B.
unde σ
0
este efortul unitar mediu în seciune.
Fraciunea din σ
o
corespunztoare încrcrilor verticale se obine prin
raportarea întregii încrcri verticale la nivelul considerat la aria total a seciunilor
orizontale efective ale tuturor pereilor verticali (vezi 5.3).
Fraciunea din σ
0
din efectele indirecte ale forelor orizontale se obin prin
raportarea forelor axiale respective la seciunea activ de calcul, conform 5.2.1.
În relaiile (6.11) i (6.12), σ
0
ia semnul plus pentru compresiune.
În cazul întinderii, σ
0
se ia cu semnul minus în relaia (6.12) i zero în relaia
(6.11).
În cazul pereilor cu raportul 1
h
H
< seciunile armturilor orizontale i verticale
din inima pereilor vor respecta relaia:


+ + ≤
av ao a b
A
h
H h
A R 8 , 0 Q Q (6.13)
unde:
A
av
- suma seciunilor armturilor verticale.
Cantitatea de armtura A
ao
nu va fi mai
mic decât cea corespunztoare
"suspendrii" încrcrii seismice orizontale
aplicate la nivelul planeelor pe o schem de
comportare de grind cu zbrele cu diagonala
comprimat la 45
0
, conform fig.6.7.
¯ ≥
i i a ao
H q R A 8 , 0 (6.14)
În fig. 6.7 i în relaia (6.14), q
i

reprezint forele orizontale, considerate
uniform distribuite, transmise de planeu la
perete la nivelul i, iar H
i
, distana de la baz
la nivelul i.

Fig.6.7
b) Calculul în seciunile orizontale de la nivelurile rosturilor de turnare.
Dimensionarea armturilor verticale de conectare în rosturile orizontale de
turnare din pereii structurali de beton armat monolit i în îmbinrile orizontale ale
structurii din panouri mari se determin utilizând prevederile documentului normativ
de referin STAS 10107/0-90.
6.8
Ca armturi active de conectare se consider armturile din inima pereilor i
armturile situate în talpa (bulbul întins).
În cazul pereilor cuplai armturile de conectare rezult din condiia prelurii
lunecrii ansamblului pereilor pe întreg rostul, având lungimea egal cu suma
lungimilor pereilor cuplai.
6.5.3 Calculul armturilor orizontale în îmbinrile verticale ale structurilor
prefabricate.
Valoarea eforturilor de lunecare în lungul îmbinrilor verticale în structurile cu
perei din elemente prefabricate de beton armat cu diferite alctuiri se determin pe
baza condiiei de echilibru al forelor în mecanismul de plastificare al structurii (de
regul, cu seciunile de la extremitile riglelor de cuplare i de la baza pereilor
structurali solicitate la capacitatea lor de rezisten (fig. 6.8)).



Armtura orizontal A
ao
în îmbinrile verticale ale panourilor cu profilatura sub
form de dini incluzând armtura orizontal din centuri, se determin pe baza
relaiei:
¯ ¯ + ≤
a ao d
R A L L (6.15)
unde:
¯
d
L = suma eforturilor de lunecare capabile ale dinilor panoului sau ale dinilor
monolitizrii, care este mai mic.
Efortul de lunecare capabil a unui dinte se va lua egal cu cea mai mic dintre
valorile (fig. 6.9):
Fig.6.8
6.9
• rezistenei la strivire pe captul
dintelui:

c 1 d
R c b L =
(6.16)
(b, c sunt dimensiunile în proiecie
orizontal a dintelui)
• rezistenei la forfecare a dintelui

t d f d 2 d
R b h 5 , 1 R b h L = = (6.17)
(h
d
= înlimea dintelui;
R
f
= 1,5 R
t
= rezistena la forfecare,
în care R
t
se ia minima rezistenelor
la întindere a betoanelor din panoul
prefabricat, respectiv din îmbinare.


Fig.6.9
6.6. Calculul armturilor din grinzile de cuplare

6.6.1 Calculul armturilor longitudinale ale grinzilor de cuplare se face în baza
prevederilor din documentul normativ de referin STAS 10107/0-90 privind calculul
la încovoiere, la valorile momentelor rezultate din calcul la aciuni seismice, eventual
redistribuite pe înlimea cldirii conform indicaiilor de la paragraful 6.2.4. În cazurile
curente ale deschiderilor de ui ≤ 1,0m se pot neglija momentele din aciunea
încrcrilor verticale.
Se recomand ca seciunea armturilor efective s nu depeasc seciunea
rezultat din calcul.
6.6.2 Seciunea de beton a grinzilor de cuplare armate cu bare ortogonale va
respecta relaia:
Q ≤ 2 b h
o
R
t
(6.18)
În cazul grinzilor armate cu carcase înclinate dup diagonal, condiia (6.18)
se înlocuiete cu:
Q < 3,5 b h
o
R
t
(6.19)
Armarea cu carcase diagonale se recomand când proporiile grinzilor i
grosimea lor satisfac condiiile precizate la pct.7.2.5.
6.6.3 În cazul grinzilor de cuplare cu proporii obinuite
|
|
.
|

\
|
≤ 1
l
h
o
r
armate cu bare
orizontale i etrieri, armturile transversale se determin din condiia ca acestea s
preia în întregime fora tietoare de calcul, conform relaiei:
Q 0,8 A
av
R
a
(6.20)
În care A
av

este suma seciunilor etrierilor care intercepteaz o fisur înclinat la 45°.
Armatura orizontal intermediar A
ao
(suplimentar fa de armatura la încovoiere
concentrat la extremitaile seciunii) va avea seciunea minim indicat la 7.6.1 (b).
La grinzile cu h
r
> l
o
, calculul la fora tietoare se face cu relatia (6.21).
a ao
r
o r
av
R 8 , 0 A
h
l 5 , 0 h
A Q

|
|
.
|

\
| −
+ ≤ (6.21)
Sectiunea armturilor transversale A
av
va îndeplini condiia:
h
d
6.10
r
o
a
av
h 2
l
R
Q
A ⋅ ≥
6.6.4 În cazul în care se adopt un sistem de armare cu carcase înclinate aria
armturii înclinate A
ai
dup fiecare diagonal se determin cu relaia:

α
=
sin R 2
Q
A
a
ai
(6.22)
α = unghiul de înclinare al carcaselor de armtur (fig.7.12).
6.6.5 În cazul în care grinzile de cuplare au o alctuire mixt (prefabricat +
suprabetonare) i se urmrete realizarea conlucrrii celor dou zone de beton de
vârste diferite, armturile transversale se vor dimensiona i pentru rolul de conectori,
luând în considerare prevederile pct. 3.4.2.6 din documentul normativ de referin
STAS 10107/0-90.

6.7. Calculul planeelor ca diafragme orizontale
6.7.1 La structurile cu perei structurali, în vederea asigurrii unei comportri
spaiale solidare a ansamblului structural, este necesar ca planeele s prezinte o
alctuire care s le confere o rigiditate ridicat în planul lor, astfel ca deformaiile s
fie neglijabile în raport cu deformaiile elementelor verticale (perei structurali, cadre).
În cazurile curente se poate considera c diafragmele sunt infinit rigide în planul lor.
6.7.2 La structurile cu perei dei la care rigiditile pereilor de pe aceeai direcie
sunt comparabile ca mrime, planeele lucreaz ca grinzi cu deschideri reduse,
astfel c de regul nu este necesar verificarea lor la eforturile ce le revin din
aceast solicitare.
6.7.3 La structurile cu perei rari (orientativ, cu distane mai mari de 12 m între
pereii structurali), precum i la cele cu nucleu central de perei i cadre perimetrale i
alte structuri similare, planeele trebuie verificate la solicitrile ce le revin ca
diafragme orizontale.
La pct. 6.7.4 ÷ 6.7.7 se prezint etapele unui procedeu de calcul simplificat pentru
stabilirea eforturilor în diafragma orizontal.
6.7.4 Valorile forelor F
1
, F
2
, . . ., F
n
reprezentând reaciunile diafragmei asupra
peretelui, la nivelul unui planeu se pot deduce din calculul de ansamblu. Astfel
pentru peretele i (fig. 6.10 si 6.11), diafragma situat peste nivelul j exercit
reaciunea:

1 j
i
j
i
j
i
Q Q F
+
− =
unde Q Q
i
j
i
j
,
+1
sunt forele tietoare de calcul în peretele i la nivelurile j i j + 1 (6.2.4).

6.11



Fig.6.10


Fig.6.11
Mrimea i repartiia încrcrilor orizontale distribuite liniar (q
i
) se stabilesc din
condiia ca rezultanta lor s coincid ca valoare i poziie cu rezultanta forelor F
(fig. 6.11).
Momentele încovoietoare i forele tietoare în planul diafragmei se determin
ca pentru o grind continu cu reaciunile pe reazeme (F
1
, F
2
, . . . . , F
n
) i încrcrile
orizontale distribuite, q
i
.
Dimensionarea planeului la încovoiere i for tietoare pentru forele din
planul su se va face utilizând valori sporite cu 20% fa de cele obinute din calculul
structural.
6.7.5 La cldirile la care intervin suprimri ale unor perei structurali, planeul dintre
zonele cu numr diferit de perei va fi verificat ca diafragm pentru a asigura
redistribuia la nivelul respectiv a forelor orizontale între pereii structurali.
6.7.6 Transmiterea forelor orizontale din planul planeului la perei se poate face (fig.
6.12):
- prin compresiune direct pe captul peretelui (1)
- prin armturi întinse care “colecteaz” forele distribuite pe planeu în inima grinzilor
perei (a planeului – diafragm orizontal) aferente (2)
- prin lunecri între inima peretelui i diafragm (3)








F = F
1
+ F
2
+ 2F
3
(a) (b)
(c)
45°
suspensori
colector
F
1
F
2
F
3
F
3
Fig.6.12
6.12
Evaluarea fraciunilor F
1
, F
2
, F
3
din fora F care revine peretelui la fiecare nivel
se face prin aprecieri inginereti, considerând mai multe scheme posibile. Se va ine
seama c mecanismul 1 este mai rigid decât mecanismul 3, iar acesta mai rigid
decât mecanismul 2.
Fora F
1
este limitat la rezistena la strivire a betonului. Pentru sporirea
capacitii de a prelua compresiuni, zona de legtur între perete i placa planeului
se poate îngroa sub forma unei centuri (fig.6.12c).
Armturile de colectare constituie armarea centurii peretelui. Aceasta trebuie
s fie suficient de lung pentru a antrena forele din planeu aferente peretelui. În
placa planeului mai trebuie prevzute armturi de suspendare a încrcrilor care nu
se afl în zona de influen a colectorului (aferent zonei poate în figur).
Armtura de colectare cuprinde i armturile orizontale continue situate în
planee, în zonele de lime 5b situate de o parte i de alta a peretelui.
Preluarea forelor F
3
se face prin conectori dimensionai în baza prevederilor
documentului normativ de referin STAS 10107/0-90.
Identificarea mecanismului de transmitere a forelor de la planeu la perete
este important mai ales la diafragmele de „transfer”, cum sunt, de exemplu, planeele
de la contactul suprastructurii cu o infrastructur mult mai rigid prin prezena
pereilor de contur i, eventual, a altor perei suplimentari.
6.7.7 La construciile cu lungimi mari, cu perei structurali concentrai la extremiti
sau/i în situaiile în care planeele sunt perforate prin goluri de dimensiuni relativ
mari în zona lor median se va avea în vedere posibilitatea de oscilaie asincron a
diferitelor pri ale planeului. Pentru a evita dezvoltarea unor fisuri rezultate din rolul
de element întins al planeului în asemenea situaii, aria tuturor armturilor continue
din planeu în fiecare direcie, A
cont
, incluzând armturile centurilor, va fi la orice
nivel:

a
j
cont
R
F 6 , 0
A = (6.23)
în care F
j
este fora seismic de calcul aplicat la nivelul considerat.


7.1
7. PREVEDERI CONSTRUCTIVE

7.1. Materiale utilizate
7.1.1 Clasa minim a betonului utilizat în pereii structurali va fi Bc 15.
La cldirile cu înlimi mari (orientativ, cu mai mult de 10 niveluri) se
recomand utilizarea unor betoane de clas superioar Bc 30 . . . Bc 40, în special la
nivelurile inferioare.
7.1.2 Pentru armarea pereilor structurali se utilizeaz :
- bare din oel beton (PC 60, PC 52, OB 37);
- sârma tras mat (STNB) sau sârm profilat sub form de plase sudate produse
în industrie.
Plasele sudate din STNB pot fi folosite, de regul, numai la armturile
constructive (paragraful 7.3.1).
Plasele sudate din sârme ecruisate mai pot fi folosite ca armtur de
rezisten în situaiile în care prin asigurarea superioar fa de eforturile secionale
se asigur o comportare a sârmelor în domeniul liniar elastic.
7.2. Alctuirea seciunii de beton a pereilor structurali. Dimensiuni minime
7.2.1 Grosimea minim a inimilor i tlpilor pereilor structurali va îndeplini condiiile:
b ≥ 150 mm i b ≥
H
e
20
.
7.2.2 Pentru stabilirea necesitii prevederii de bulbi i tlpi (evazri) la capete se
vor lua ca baz condiiile de la paragraful 6.4.1 i 6.4.2.
Se recomand ca la cldirile situate în zonele seismice de calcul A ÷ D cu
perei structurali rari sau/i cu mai mult de 6 niveluri, pereii s fie prevzui la
extremiti cu bulbi sau tlpi.
7.2.3 La dimensionarea seciunii bulbilor se vor respecta i condiiile:
h
p
≥ 250 mm si b
p
≥ 2b
Se consider tlpi, lamelele transversale cu grosimea minim de 150 mm i
lungimea de cel puin
H
e
4
(fig. 7.1).
7.2.4 Grinzile de cuplare la pereii cu goluri de ui vor avea, de regul, aceeai
grosime cu restul peretelui. În cazurile în care, din calcul, aceast grosime rezult
insuficient, grinzile se vor îngroa cu condiia îngrorii i a peretelui pe o lungime
suficient pentru a asigura ancorarea armturilor longitudinale din grind (fig. 2.2).
7.2.5 În cazul în care se adopt armarea grinzilor de cuplare cu carcase înclinate de
armtur grosimea acestora va fi cel puin 250 mm.
7.2
7.2.6 Se va evita amplasarea golurilor pentru ui
sau ferestre în apropierea capetelor libere ale
pereilor structurali. Se recomand ca distana de
la extremitatea peretelui structural pân la
marginea primului gol s fie mai mare de
1200 mm (fig. 7.1).
În cazurile când aceast condiie nu poate
fi respectat, montantul de capt va fi prevzut cu
bulb la marginea golului.
7.2.7 La pereii având goluri decalate pe
vertical (fig. 7.2), se recomand ca plinul dintre
golurile la dou niveluri succesive s fie de
minimum 600 mm lungime.
7.2.8 Se admite înglobarea în pereii structurali a
tuburilor verticale de instalaii electrice,
respectând condiia ca în grosimea peretelui s
nu se afle mai mult de un tub, iar distana minim
între dou tuburi, în lungul peretelui s fie 200
mm. Tuburile vor avea diametrul de maximum 1/8
din grosimea peretelui i se vor poza între cele
dou plase de armare curent.

Fig.7.1

Fig.7.2
7.3. Armarea pereilor. Prevederi generale
7.3.1 Armturile pereilor structurali se clasific în:
a) armturi de rezisten, a cror necesitate i dimensionare rezult din
calculul la eforturile din aciunea încrcrilor verticale i orizontale, pe baza
prevederilor din cap.6. În aceast categorie intr:
• armturi longitudinale (verticale) cu aport în capacitatea de rezisten la
încovoiere;
• armturi transversale (orizontale) cu rol în preluarea forei tietoare; la pereii
scuri (pct. 6.5.2) i armturile longitudinale verticale contribuie la capacitatea de
rezisten la for tietoare;
• armturi longitudinale de conectare în lungul rosturilor de turnare;
• armturi de confinare a betonului din zona comprimat;
• armturi transversale pentru evitarea flambajului armturilor longitudinale
comprimate.
b) armturi constructive, a cror necesitate nu se stabilete de regul prin
calcul, prevederea lor fiind determinat de acoperirea unor solicitri neevideniate în
calcule curente (cum sunt cele produse de contracia betonului, variaiile de
temperatur, cele datorate redistribuiilor în timp ale solicitrilor datorit deformaiilor
de curgere lent a betonului etc.) i confirmat de comportarea în exploatare a
cldirilor. În aceast categorie se încadreaz i armturile cu rol de montaj.
7.3
7.3.2 În cazul utilizrii plaselor sudate, se vor respecta prevederile "Instruciunilor
tehnice pentru proiectarea i executarea armrii elementelor de beton cu plase
sudate" P59-80.
În cazul armrii cu plase formate din bare independente, fr sudur, barele
orizontale se vor dispune spre faa exterioar a peretelui (fig. 7.3).

Fig.7.3
7.3.3 Acoperirea cu beton a armturilor va lua în considerare condiiile prevzute în
paragraful 6.1 din documentul normativ de referin STAS 10107/0-90.
7.3.4 Înndirea armturilor
a) De regul nu se admit înndiri ale armturilor verticale în zona A, în special
a celor de diametre mai mari concentrate la extremitile seciunii, utilizând bare cu
lungime suficient.
b) Dac nu se poate evita înndirea armturilor în zona A, se recomand ca
înndirea armturilor principale concentrate de la extremitile seciunilor pereilor s
se fac prin sudare, de preferin cu procedee de sudare cap la cap sau prin
manoane sau alte dispozitive similare. În cazul adoptrii înndirii prin suprapunere,
lungimile minime de înndire sunt date în tabelul 2.
Tabelul 2
Armturi Lungimile minime de înndire pentru bare din:
OB 37 PC 52, PC 60
Barele orizontale inclusiv cele din centur i barele verticale din armarea de câmp.
Fr cârlige: 70d
Cu cârlige: 50d 50d
Barele verticale de rezisten cu seciunea A
a
situate în zona de capt, (vezi 6.5.1)
Barele cu d ≤ 20
-
- 50d
Minimum 600 mm

În aceeai seciune se
înndete 50% sau mai puin
din aria total de armtur.
Barele cu d > 20 mm se înndesc cu sudur
Barele cu d <16 mm
-
- 60d

În aceeai seciune se
înndete mai mult de 50%
din aria total de armtur.
Barele cu d ≥ 16 mm se înndesc cu sudur
7.4
Înndirile cu sudura vor respecta "Instruciunile tehnice pentru sudarea
armaturilor din otel beton C28-83".
Pentru zona B lungimile minime de înndire sunt cu 10d mai mici decât cele
din tabelul 2. De asemenea, în zona B nu este necesar înndirea prin sudur a
armturilor cu d ≥ 16 (20) mm.
c) Se recomand ca barele verticale de armtur s fie realizate fr cârlige.
d) În cazul utilizrii plaselor sudate, în condiiile precizate la 7.1.2, lungimile
minime de înndire se iau egale cu un ochi + 50 mm i cel puin 40d
7.3.5 Ancorarea armturilor
Problema ancorrii
se pune de regul pentru:
a) Barele orizontale
din centuri i barele
orizontale independente
din inima pereilor la
interseciile în form de T
sau L (fig. 7.4.a);
b) Barele orizontale
din grinzile de cuplare
(fig. 7.11, 7.12);
c) Barele verticale din
perei ancorate în
infrastructur (fig.7.4.b);
d) Barele verticale de
bordare a golurilor
(fig.7.5).
Pentru barele de la
pct. a) se va prevedea o
lungime de ancorare de
40d pentru bare din PC
52, PC 60 i OB 37 cu
cârlige. În cazul barelor
din OB 37 fr cârlige se
va prevedea o lungime de
ancoraj de 60d.
Fig.7.4

Fig.7.5
Pentru barele din grinzile de cuplare i cele ancorate în fundaii (pct.b, c) se
vor prevedea lungimile de ancoraj, luând ca referin STAS 10107/0-90.
Pentru barele de bordare a golurilor (pct. d), lungimea de ancorare (l
s,o
,
respectiv l
s,v
) se stabilete astfel încât s se antreneze cel puin numrul de bare
întrerupte în fiecare direcie. În fig.7.5 l
a
reprezint lungimea de ancorare stabilit în
baza prevederilor documentului normativ de referin STAS 10107/0-90.
Armturile orizontale de bordaj pot include i armtura centurii planeului.
Armtura orizontal prevzut la partea superioar a golului trebuie s preia i
eforturile de încovoiere a grinzii create prin introducerea golului.
la
7.5
7.3.6 Plasele care formeaz armarea continu a pereilor se vor lega cu agrafe care
s le asigure poziia în timpul turnrii.
De regul se vor dispune cel puin (fig.7.3):
- 4 agrafe φ6/m
2
în cazul barelor cu d ≤ 10 mm;
- 6 agrafe φ8/m
2
în cazul barelor cu d > 10 mm.
7.4. Armarea în câmp a pereilor structurali
7.4.1 Prin armare în câmp se înelege armtura cuprins în inima pereilor în zona
dintre dou intersecii succesive de perei, între o intersecie i o zon de capt sau
între dou zone de capt (definite la 7.5.1) fr intersecii intermediare cu ali perei.
În funcie de încadrarea în prevederile paragrafului 7.3.1, armarea în câmp
poate fi o armare de rezisten (paragraful 7.4.2) sau o armare constructiv
(paragraful 7.4.3).
7.4.2 Armarea de rezisten, se prevede:
- în zona A (definit conform paragafului 6.1);
- în zona B (definit conform paragrafului 6.1);
- în pereii scuri

< 1
h
H
în conformitate cu prevederile paragrafului 6.5.2.
În zona A indiferent de tipul pereilor (lungi sau scuri), procentele minime de
armare sunt cele din tabelul 3. În procentul de armare se consider armturile de la
ambele fee ale peretelui.
În afara zonei A se vor adopta ca procente minime de armare valorile indicate
în tabelul 3 pentru zona seismic F.
Tabelul 3
Zona Procentul minim de armare pentru
seismic Barele orizontale Barele verticale
de calcul OB 37 PC 52, PC 60 OB 37 PC 52, PC 60
A, B, C, D,E 0,30% 0,25% 0,35% 0,30%
F 0,25% 0,20% 0,25% 0,20%

Armturile din categoria STNB pot fi utilizate pentru armarea de rezisten
numai în situaiile specificate la 7.1.2. Procentele minime în aceste cazuri sunt 0,25%
pentru armturi orizontale i 0,20% pentru cele verticale.
Armtura de rezisten se realizeaz din dou plase dispuse câte una la
fiecare fa a peretelui (fig. 7.3).
Barele se înndesc conform 7.3.4 i indicaiilor din tabelul 2.
Diametrul minim al barelor se va lua 8 mm pentru armturile orizontale i 10
mm pentru cele verticale, în cazul armrii cu bare independente. Distanele maxime
între bare se vor lua 350 mm pe orizontal i 250 mm pe vertical.
7.6
7.4.3 Armturile constructive se vor stabili funcie de rolul îndeplinit i dimensiunile
elementelor structurale. Aceste armturi nu vor fi mai mici decât cele care pot acoperi
eforturile de fisurare (la întindere, încovoiere, dup caz).
La pereii de la calcane i de la rosturi i la cei care mrginesc casa scrii, pe
toat înlimea acesteia, precum i la ultimul nivel în toate cazurile, se vor prevedea
armturi orizontale care corespund cel puin unor procente de armare de 0,30% în
cazul oelului OB 37 i 0,25% pentru oel PC 52 sau PC 60.
7.5. Armri locale ale elementelor verticale
7.5.1 Armarea zonelor de la extremitile pereilor structurali.
În zonele de la extremitile seciunilor pereilor structurali, pe suprafeele
indicate în fig.7.6a, pentru seciuni lamelare, în fig.7.6b, pentru seciuni prevzute cu
bulbi i tlpi i în fig.7.6c pentru seciunile pereilor cuplai, armarea se realizeaz cu
carcase de tipul celor utilizate la armarea stâlpilor.
Procentele de armare vertical a acestor zone nu vor fi mai mici decât valorile
indicate în tabelul 4.
Tabelul 4
Zona seismic Procente de armare minime pentru
armturi din:
de calcul OB 37 PC 52, PC 60
zona A zona B zona A zona B
A, B, C, D, E 0,7% 0.5% 0,6% 0.5%
F 0.4% 0,4%
Diametrul minim al armturilor este 12 mm.
Armarea local va respecta, de regul, din punct de vedere a distribuiei i
numrului minim de bare, detaliile din fig. 7.7 ; 7.8 i 7.9. Se recomand ca barele
orizontale ale plaselor sudate s fie în acelai plan vertical cu ramurile etrierilor din
inim. (Obs. În fig. 7.7, 7.8 i 7.9 etrierii au fost desenai mai mici pentru a putea fi
distini).
Armtura concentrat împreun cu armtura vertical prevzut în inima i tlpile
pereilor, inclusiv cea din interseciile intermediare (paragraful 7.5.2), trebuie s
confere seciunii peretelui structural o capacitate de rezisten la încovoiere
superioar valorii momentului de fisurare M
f
al seciunii determinat cu:

t f pl s f
R W c 5 , 0 Nr M + = (7.1)
în care:
r
s
= distana de la centrul de greutate al seciunii pân la limita sâmburelui central
situat pe aceeai parte cu fora excentric N;
W
f
= modulul de rezisten la fisurare al seciunii, calculat considerând zona întins
integral plastificat;
c
pl
= coeficient care ine seama de plastificarea parial a zonei întinse a seciunii
(luând ca referin tabelul 15, STAS 10107/0-90).
7.7

Fig. 7.6








Fig.7.7
Fig.7.8
Fig.7.9
7.8
Seciunile se vor alctui astfel încât armturile longitudinale s se gseasc la
punctul de îndoire al etrierilor perimetrali, al celor intermediari sau al agrafelor.
Diametrul minim al etrierilor: φ 6 mm i d/4 (d = diametrul minim al barelor
verticale al armturii). Distanele maxime admise între etrieri i agrafe sunt:
• în zona A: - 150 mm în zona seismic de calcul F;
- 120 mm, dar nu mai mult de 10d, pentru zonele seismice de
calcul A ÷ E;
• în zona B: - 200 mm, dar nu mai mult de 15d.
Etrierii carcasei se vor realiza astfel încât aria lor s prezinte cel puin aceeai
rezisten cu cea a armturilor orizontale din inima peretelui cu care se înndesc (fig.
7.7, 7.8 i 7.9).
7.5.2 Armtura de confinare a zonelor comprimate.
În condiiile în care înlimea zonei comprimate a seciunilor corespunztoare
capacitii de rezisten depete valoarea limit stabilit cu relaia (6.8): x > x
lim
, se
va prevedea o armtur special de confinare a zonei comprimate, pe o lungime cel
puin egal cu x/2.
Cantitatea de armtur de confinare A
ao
, în fiecare direcie se calculeaz cu
relaia:

+ =
h
x
5 , 0
R
R
c a 15 , 0 A
a
c
e ao
(7.2)
în care:
a
e
= distana interax, pe vertical, între seturile de etrieri de confinare;
c = dimensiunea miezului de beton cuprins de etrierii de confinare msurat
perpendicular pe direcia braelor etrierilor.
În armtura A
ao
se poate considera i armtura orizontal a inimii dac
aceasta este îndoit dup barele verticale i ancorat corespunztor.
În zonele în care procentul de armare longitudinal depete valoarea 2,4/R
a

(N/mm
2
) se vor lua msuri suplimentare de a evita flambajul barelor în zona plastic
potenial. Armtura de confinare A
ao
poate juca i acest rol. În aceste zone, barele
verticale de diametru d > 14 mm se vor lega transversal prin etrieri i agrafe la
distane de cel mult 6d.
7.5.3 Armarea interseciilor de perei structurali.
Interseciile situate la capetele pereilor se alctuiesc conform paragrafului
7.5.1. Interseciile interioare cu dimensiunile precizate în fig. 7.10 se armeaz cu
carcase cu 2 etrieri în cruce, care fac legtura cu armarea orizontal a pereilor.
Etrierii carcaselor din intersecii vor respecta condiiile de la 7.5.1 privind
seciunea minim i înndirea cu armtur orizontal din inima pereilor.
Distana maxim între etrieri: 200 mm.
Armarea vertical minim a zonelor în intersecie: 12φ12 în zona A i 4φ12 +
8φ10 în zona B.

7.9

Fig.7.10
7.5.4 Armarea în jurul golurilor
a) În cazul irurilor de goluri suprapuse pe vertical, limitate de montani i
grinzi de cuplare, armarea de contur se face conform paragrafului 7.5.1 i fig. 7.6.
b) În cazul golurilor izolate de dimensiuni mari i al golurilor care nu se
suprapun pe vertical, armrile în jurul acestora se vor prevedea în corelare cu
starea de eforturi stabilit inând seama în calcul de aceste goluri.
c) În jurul golurilor de dimensiuni mici în raport cu cele ale peretelui i care nu
influeneaz în mod semnificativ comportarea ansamblului acesteia, se va prevedea
o armare constructiv având pe fiecare latur cel puin dou bare φ 10 mm i cel
puin seciunea echivalent armturilor întrerupte pe poriunea de gol aferent.
Armarea din jurul golurilor va respecta regulile indicate în fig. 7.5.
7.5.5 Armarea interseciilor pereilor cu planeele.
Pe grosimea planeului în perete se prevede o armare de centur, format din
cel puin 4 bare.
Seciunea barelor continue din centuri va fi stabilit inând seama de cerinele
de rezisten rezultate din solicitrile de diafragm orizontal (vezi 6.7).
Se va utiliza oel PC 52, PC 60 sau OB 37. Diametrul minim al armturilor 12
mm.
La înndirea i ancorarea armturilor se vor respecta condiiile indicate în
fig.7.4.
7.6. Armarea grinzilor de cuplare
7.6.1 În sistemul de armare cu bare longitudinale i etrieri verticali, armarea unei
grinzi de cuplare este format din (fig.7.11):
a) Bare longitudinale rezultate din dimensionarea la moment încovoietor,
dispuse la partea superioar i inferioar a seciunii.
7.10
Diametrul minim al barelor: φ 12 mm. Mrcile de oel recomandate: PC 52, PC
60.
La detalierea armturii longitudinale se va ine seama de cerinele de execuie
privind o bun betonare i compactare a betonului.
b) Bare longitudinale intermediare dispuse pe feele laterale cu diametrul
minim φ 12 mm. Barele intermediare vor realiza un procent de armare minim de:
- pentru grinzi de cuplare la care
2
l
h
o
r


g ao
bh
100
25 . 0
A ≥
, in zonele seismice A...D
si
g ao
bh
100
20 . 0
A ≥
, in zonele E si F
- pentru grinzi de cuplare la care
r
o
h
2
l
<

g ao
bh
100
40 . 0
A ≥
, in zonele seismice A...D
si
g ao
bh
100
30 . 0
A ≥
, in zonele E si F.
c) Etrieri, care vor avea diametrul minim: φ 6 mm. Procentul minim de armare
transversal: 0,20 %. Distana maxim admis între etrieri a
e
va fi:

mm 150 a
d 8 a
e
e



d = diametrul armturilor longitudinale de la partea superioar i de la partea
inferioar.
La grinzile turnate în dou etape la care se conteaz pe întreaga înlime,
etrierii se prevd pe întreaga înlime a acestora i se dimensioneaz pentru a
îndeplini i rolul de conectori.

Fig.7.11
7.11
d) Armarea grinzilor se prezint ca în fig. 7.11 unde se indic i lungimile de
ancorare necesare. În cazul utilizrii unor armturi longitudinale cu d 22mm se
recomand ca extremitile barelor s fie curbate i înndite prin sudur (fig.7.11).
7.6.2 Grinzile de cuplare cu armturi principale înclinate încruciate, se utilizeaz i
se dimensioneaz conform prevederilor paragrafelor 6.6.2 i 6.6.4. În fig. 7.12 se
prezint un exemplu de alctuire a acestui tip de grinzi.
Diagonalele pot fi realizate i din profile metalice.
Armturile înclinate se asambleaz sub form de carcase cu câte cel puin 4
bare. Lungimea de ancorare a barelor înclinate va fi minimum 60d. Se recomand
închiderea la capete a barelor înclinate prin bucle sudate. Ori de câte ori
dimensiunile grinzii permit, acest sistem de armare este cel mai indicat.
Armarea transversal se poate realiza cu etrieri sau cu freta continu.
Distana dintre etrieri sau pasul fretei nu va fi mai mare de 6d (diametrul
armturilor înclinate).
Diametrul minim al etrierilor sau al fretei d/4.
Armturile orizontale i etrierii se dispun constructiv.
Procentul tuturor armturilor orizontale va reprezenta cel puin 0,30 %, iar
procentul de armare transversal cu etrieri va fi cel puin 0.20% .

Fig.7.12


8.1
8. PROBLEME SPECIFICE DE ALCTUIRE A STRUCTURILOR
PREFABRICATE


8.1. Probleme generale
În prezentul capitol se dau prevederi specifice proiectrii pereilor realizai din
elemente prefabricate care au în vedere aspectele de ordin structural. Problemele
referitoare la proiectarea de arhitectur, a izolaiilor termice i fonice precum i la
proiectarea tehnologiei de execuie nu fac obiectul prezentului Cod de proiectare.
Prin msurile de alctuire a elementelor prefabricate i a îmbinrilor dintre
acestea se urmrete obinerea unei comportri structurale, inclusiv în raport cu
aciunile seismice, similare cu cea a structurilor cu perei din beton monolit.
Regulile generale de alctuire a structurilor cu perei din elemente
prefabricate, privind configuraia structurii, forma pereilor i modul de dispunere în
plan sunt cele indicate la capitolul 2.
De asemenea, planeul realizat din panouri prefabricate, va fi astfel conceput
încât s se asigure comportarea lui ca diafragm practic infinit rigid i rezistent în
planul ei.

8.2. Alctuirea panourilor
8.2.1 Elementele prefabricate care alctuiesc structura cldirii vor fi realizate, de
regul, sub form de elemente plane - panouri mari. În funcie de forma concret a
pereilor, de tehnologia de execuie i de mijloacele de ridicare i transport de care se
dispune, se pot adopta i forme spaiale sau de bar a unora din elementele
prefabricate.
Forma elementelor prefabricate rezult prin secionarea pereilor prin tieturi
orizontale (fig. 8.1a) sau prin tieturi orizontale i verticale (fig. 8.1b,c).

Fig.8.1
8.2.2 Elementele prefabricate se realizeaz din beton de clas minim Bc20.
8.2.3 Panourile de perei interiori vor avea o grosime de cel puin 140 mm pentru
cldirile cu maxim 5 niveluri i de minim 160 mm pentru cldirile mai înalte.
8.2
8.2.4 Panourile de perei exteriori vor fi, de regul, alctuite din 3 straturi i anume:
• un strat interior de rezisten din beton armat; grosimea minim a acestuia
poate fi cu 20 mm mai mic decât cea indicat pentru pereii interiori i va fi
corelat cu numrul, poziia i natura elementelor de legatur (nervuri de beton
armat sau/i agrafe) cu stratul exterior;
• un strat termoizolator intermediar, realizat de regul dintr-un material rigid
(polistiren celular, vat mineral) dimensionat pe baza calculului termotehnic;
• un strat exterior de protecie, din beton armat, în grosime de minimum 60 mm.
Nervurile de legtur dintre straturile interior i exterior se vor executa cu
grosime între 40 i 60 mm. Poziia i numrul nervurilor se vor stabili în funcie de
dimensiunile i forma panoului i a golurilor, de valoarea solicitrilor, modul de
execuie i de necesitatea de a reduce la minim punile termice.
8.2.5 Panourile de planeu vor avea grosimea stabilit pe criterii de rezisten,
rigiditate i izolare fonic necoborând sub 120 mm.
În funcie de forma i dimensiunile camerelor, vecintatea cu logii i balcoane,
i de dispunerea pereilor, panourile se pot rezema pe 4, 3 sau chiar 2 laturi.
Panourile de balcon se vor realiza, de regul, prin scoaterea în consol a
panourilor de planeu.
8.2.6 Armarea panourilor se va face cu bare de oel beton PC52, PC60, OB37 i
STNB, de preferin sub form de plase i carcase sudate.
Armarea de câmp a pereilor se va realiza din dou plase, care vor respecta
condiiile de armare minim pentru armturile orizontale i verticale date la cap. 7.
Plasele din sârm ecruisat pot fi folosite i la armarea panourilor de la baz,
în zona A a structurii, cu condiia ca printr-o dimensionare adecvat, armturile
orizontale s nu depeasc stadiul de comportare liniar elastic sub forele tietoare
asociate mecanismului de plastificare.
Pe conturul panourilor se va prevedea o armtura de bordare, alctuit din
bare izolate sau carcase sudate în vederea prelurii solicitrilor care apar în timpul
fazelor de manipulare, transport i montaj. La panourile cu goluri de ui pentru a
micora eforturile care apar în grinzile de cuplare în aceste faze, la partea inferioar
a golurilor se vor prevedea dispozitive speciale recuperabile de rigidizare provizorie.
Golurile de ui i de ferestre vor fi bordate cu bare izolate sau carcase, având
dimensiunile în funcie de solicitrile panoului. Se recomand armarea suplimentar
a colurilor cu bare înclinate, cu rol în reducerea fisurrii, la colurile intrânde, în
special la manipularea panourilor.
Grinzile de cuplare se vor arma conform prevederilor de la 7.6. Dac se
urmrete conlucrarea cu centura, etrierii grinzilor se vor dimensiona i pentru rolul
de conectori.
Barele verticale rezultate ca fiind necesare din calculul de încovoiere cu efort
axial, de compresiune sau de întindere, i care nu se pot dispune în monolitizrile
verticale se dispun cât mai aproape de marginile panourilor. În cazul panourilor cu
goluri de ui, barele verticale ale armturii continue se vor plasa în imediata
apropiere a golului. Acoperirea minim a acestor armturi 50 mm. Armturile
verticale de rezisten se realizeaz din oel laminat la cald PC 52, PC 60, OB 37.
8.3
Armturile scoase din panou sub form de musti drepte sau sub form de
bucle se vor dispune la interiorul celor dou plase de armare a inimii pereilor. În
cazul armturilor realizate sub form de bucle de diametru relativ mare se vor lua
msuri de asigurare a unui ancoraj corespunztor prin prevederea a 2-3 bare
transversale sudate (fig.8.2).


Fig.8.2
Atât mustile care ptrund în îmbinrile verticale, cât i mustile prin care se
asigur continuitatea armturilor verticale intermediare trebuie plasate centric pentru
o transmitere direct, far excentricitate, a eforturilor de întindere. Pentru aceasta
este necesar s se prevad dispozitive i armturi suplimentare pentru a asigura
poziia mustilor pe durata betonrii i a transportului.

8.3. Îmbinrile structurilor cu perei din elemente prefabricate de beton armat
8.3.1 Prin modul de realizare, îmbinrile dintre elementele prefabricate care
alctuiesc pereii structurali, trebuie s le asigure acestora o comportare similar cu
cea a pereilor monolii, sub aspectul rigiditii, capacitii de rezisten i de
ductilitate (vezi 8.1).
În toate cazurile îmbinrile vor fi de tip umed cu beton armat.
8.3.2 Dup poziia lor în structur i dup rolul lor structural îmbinrile pereilor se
clasific în dou categorii:
• îmbinri verticale, care asigur legturile orizontale de continuitate, dup caz,
între panourile adiacente, între panouri i bulbi, etc.
• îmbinri orizontale, sub form de centuri turnate în spaiile orizontale între
panouri, care asigur legtura vertical între panouri i în acelai timp legtura
între pereii prefabricai i planeul prefabricat.
8.3.3 La alctuirea îmbinrilor se vor avea în vedere urmtoarele principii:
a) Prin dimensionarea elementelor de îmbinare se va realiza o comportare a
îmbinrilor în domeniul elastic de comportare pentru solicitarea de lunecare. Pentru
aceasta îmbinrile vor avea un grad superior de asigurare (cedarea lor corespunde la
fore orizontale mai mari fa de alte seciuni i alte solicitri).
b) Forele de compresiune se transmit de la panou la panou prin contact
nemijlocit prin intermediul betonului din îmbinri.
c) Forele de întindere se transmit exclusiv prin armturile înndite prin diferite
procedee: sudur, petrecere prin bucle petrecute etc.;
8.4
d) Forele de lunecare între panouri se transmit prin alveole, praguri (dini),
armturi care traverseaz îmbinarea i care sunt corespunztor ancorate. Prin
întinderea acestor armturi se creaz, în beton, un efect de diagonal comprimat
sau un efect echivalent de frecare pe suprafaa de separaie între betoane de vârste
diferite;
e) Transmiterea eforturilor normale i tangeniale se va face cât mai uniform
distribuit pentru a evita concentrarea de eforturi în anumite zone;
f) Alegerea gabaritelor elementelor de îmbinare (seciunile stâlpilor i
centurilor) va avea în vedere crearea spaiilor necesare pentru montarea i înndirea
armturilor, o betonare i o compactare a betonului în condiii corespunztoare.
8.3.4 Îmbinrile dintre panouri, atât cele verticale cât i cele orizontale, vor fi
obligatoriu de tip deschis pentru a permite controlul vizual al calitii betonului turnat.
8.3.5 Îmbinrile verticale ale panourilor.
Feele laterale ale panourilor vor
fi profilate sub forma de dini având de
regul configuraia din fig. 8.3.
Se recomand ca raportul h/d
între dimensiunile dinilor s fie mai mic
de 8, iar unghiul α s nu depeasc
30
0
.
Lungimea total a seciunilor de
forfecare a dinilor va fi circa jumtate
din înlimea panoului.
Mustile orizontale se pot
realiza cu bare drepte, în care caz
poziia lor este la jumtatea grosimii
peretelui, iar înndirea lor se face prin
sudur, sau sub form de bucle
petrecute ca în fig. 8.4a i b, soluie
recomandabil.
Numrul legturilor de armatur
pe înlimea unui etaj va fi minim 5.
Armturile sub form de musti se vor
lsa din intrândurile dintre dini
(alveole).
În cazul mustilor sub form de
bucle de tip semicircular se vor
considera condiiile privind raza minim
de curbur prescris în documentul
normativ de referin STAS 10107/0-
90, condiii care stabilesc i diametrul
maxim al buclei.
Zonele de îmbinare vertical vor
fi alctuite dup regulile de alctuire a
interseciilor de perei, prevzându-se
etrieri suplimentari între bucle.

Fig.8.3

Fig.8.4
Bucla
orizontal
8.5
Diametrul minim al etrierilor, care pot fi rectangulari sau cu forme ce urmresc
forma buclelor, 6 mm. Distana maxim între legturile transversale ale barelor
verticale 10d.
8.3.6 Îmbinrile orizontale ale panourilor
La feele superioare i inferioare ale panourilor de perei se pot adopta alveole
(amprente) pe adâncimi de 20-25 mm sau chiar suprafee plane cu rugozitate sporit.
Îmbinrile se alctuiesc sub forma unor centuri continue având, de regul, o
înlime egal cu grosimea panourilor de planeu.

Panourile de planeu vor
avea dimensiunile egale cu
lumina deschiderilor între perei,
mai puin 150 mm (fig. 8.5). Ele
se vor monta provizoriu pe popi
sau cricuri de perete, juguri, etc.
Se admite rezemarea
panourilor de planeu pe
peretele inferior prin intermediul
unor bucle întrite.
Se recomand ca feele
laterale ale panourilor de
planeu s fie realizate cu o
uoar înclinare fa de vertical
de cca. 10
º
(fig. 8.6).
Rezemarea panourilor de
perei pe îmbinarea orizontal
se poate realiza în dou moduri:
• pe un strat de mortar
vârtos matat sub panou într-un
spaiu de 15-20 mm deasupra
centurii realizat prin montarea
corespunztoare a panoului pe
calaje;
a) Perete exterior b) Perete interior
Fig.8.5



Fig.8.6

• direct pe betonul din centur, turnat dup montarea pereilor de deasupra
(subbetonare).
Al doilea procedeu este preferabil. Se recomand ca în acest caz marginea
inferioar a panoului de perete s fie înecat 20-30 mm în grosimea centurii.
Armturile verticale din panouri cu rol de conectori i armtura de rezisten
intermediar de încovoiere se realizeaz de regul din bare mai puine i cu diametru
mai mare ( ≥ 14 mm) care se înndesc prin sudur în nie special prevzute la
partea inferioar a panourilor de perete, cu dimensiuni corelate cu lungimile necesare
înndirii. Se va urmri, prin modul de realizare a detaliilor de înndire, în special prin
modul de dispunere al ecliselor, transmiterea centric fr devieri a eforturilor de
întindere din armturi.
Se admit i alte soluii de realizare a armturilor verticale care traverseaz
îmbinarea orizontal cum este de exemplu soluia cu bucle petrecute, dac acestea
8.6
satisfac condiiile structurale privind transmiterea eforturilor ce le revin i dac permit
o execuie simpl i sigur.
Armtura longitudinal a centurii, din cel puin dou bare, va îndeplini condiiile
specificate la 7.3.5 referitoare la modul lor de ancorare.
Armtura transversal a centurilor este realizat de mustile din panourile de
planeu, alctuite, de regul, sub form de bucle i, dup caz, de etrieri suplimentari
cu diametrul minim de 6 mm.
MINISTERUL TRANSPORTURILOR,
CONSTRUCIILOR I TURISMULUI













COD DE PROIECTARE A CONSTRUCIILOR
CU PEREI STRUCTURALI DE BETON ARMAT

INDICATIV CR 2 – 1 – 1.1.



















COMENTARII
C.1
PROBLEME GENERALE
C.1.1. Caracterul obinuit al structurilor cu perei de beton armat menionat la
domeniul de aplicare al Codului se refer în special la monotonia sau
quasimonotonia acestora. Nu fac, de exemplu, obiectul Codului structurile cu niveluri
inferioare slabe (la care prin absena pereilor la aciuni seismice de mare intensitate
se pot manifesta mecanisme cinematice de plastificare de tip nivel slab), structurile
cu perei cu goluri distribuite intr-un mod neordonat, etc.
Puinele referiri ale prevederilor Codului la aceste tipuri de structuri se
limiteaz doar la unele aspecte de ordin conceptual.

ALCTUIREA DE ANSAMBLU
C.2.1.2 i C.2.2.4 Prevederile prezentului Cod sunt destinate categoriei A de
structuri. Cu caracter provizoriu, pân la redactarea i intrarea în vigoare a unor
instruciuni specifice pentru structuri duale, prevederile prezentului Cod se pot aplica
i la calculul i alctuirea pereilor structurali din categoria B de structuri, completate
cu msuri specifice acestor structuri.
C.2.2.1 Lipsa de compactitate i de simetrie a structurii poate conduce i la alte
efecte negative în afara celor de torsiune general.
În fig.C.2.1 se d un asemenea
exemplu, reprezentând o cldire având în
plan forma de U cu aripi lungi, care pot
oscila defazat în timpul unui cutremur.
Este de menionat faptul c i la
construcii aparent simetrice este posibil
ca, pentru anumite direcii, s apar
excentriciti importante ale maselor în
raport cu centrul de rigiditate, al crui
poziie depinde de direcia de aciune a
forei seismice.



În cazul structurii cu 3 axe de simetrie din fig.C.2.2, pentru direcia de aciune
a forei orizontale indicate, aplicate în centrul maselor, care coincide cu centrul de
rigiditate, plastificarea celor 3 perei nu este simultan.
Dac peretele C se plastific înaintea celorlali doi, centrul de rigiditate se
mut în apropierea axelor pereilor A i B. Ca efect, deformaiile, i implicit cerinele
de ductilitate ale peretelui C, cresc substanial (fig.C.2.2b).
Dac rigiditatea în domeniul postelastic a peretelui este neglijabil i dac
contribuia cadrelor la preluarea forelor orizontale ar fi, de asemenea, neglijabil, ar
aprea chiar un fenomen instantaneu de instabilitate la torsiune general, centrul de
rigiditate mutându-se la intersecia planurilor pereilor A i B.
Fig.C.2.1
C.2


O situaie asemntoare apare i în fig.C.2.3a. Plastificarea în prima faz a
peretelui A, pentru direcia i sensul indicate ale forei orizontale, expune structura
unui efect de tip pierdere a stabilitii prin deplasarea centrului de rigiditate spre
planul pereilor B i C.

Pentru a evita asemenea efecte nefavorabile este necesar ca prin forma
construciei i prin modul de dispunere a pereilor s se asigure pentru orice direcie
de aciune a cutremurului posibilitatea prelurii momentelor de torsiune de ansamblu,
prin perei orientai perpendicular pe direcia forelor orizontale, lucrând în domeniul
elastic (fig. C.2.3b).
Sistemele de tipul celor din fig.C.2.2 i C.2.3a sunt denumite sisteme cu
rsucire neîmpiedicat (sau cu rsucire liber), iar cele ca în fig.C.2.3b, sisteme cu
rsucire împiedicat.
Dup plastificarea pereilor structurali analiza echilibrului i a mecanismelor
cinematice are în vedere, ca element esenial de referin, poziia centrului de
rezisten al structurii, definit ca punctul de aplicaie al rezultantei forelor capabile
din perei. Centrul de rezisten are un rol similar cu cel al centrului de rigiditate din
cazul comportrii elastice.
Consideraiile precedente s-au referit la cazul unei aciuni statice a torsiunii de
ansamblu. În realitate rspunsul seismic de torsiune al structurilor, cu caracter
neliniar i dinamic, poate diferi substanial de rspunsul static.
Efectele dinamice depind de numeroi parametri: pe lâng distribuia
rigiditilor i maselor, de distribuia capacitilor de rezisten, de natura aciunii
seismice, de legile histeretice de comportare ale elementelor structurale etc.
Fig.C.2.2
Fig.C.2.3
C.3
Ignorat pân nu de mult, problema efectelor de torsiune de ansamblu în
domeniul inelastic de deformare constituie în prezent o preocupare de prim ordin pe
plan mondial a specialitilor în domeniul structurilor în zone seismice.
C.2.2.3 Structurile cu nivel (niveluri) inferior slab sunt contraindicate în zonele
seismice. Dezvoltarea mecanismelor de plastificare de tip etaj slab implic cerine de
ductilitate excesive, asociate unor fore axiale foarte mari în stâlpii comprimai prin
efectul "indirect" al forelor orizontale.
Dac se pstreaz continuitatea
unui numr suficient de perei pe toat
înlimea cldirii, se poate pstra
comportarea de ansamblu a unei
structuri cu perei. În acest caz forele
tietoare colectate de pereii întrerupi la
un anumit nivel la partea inferioar se
transfer la acest nivel, prin intermediul
planeelor, alctuite corespunztor, la
ceilali perei ai structurii (fig.C.2.4b).



Chiar în situaia întreruperii tuturor pereilor la nivelul inferior i înlocuirea lor
cu stâlpi, prin adoptarea unor seciuni de beton i a unei armri longitudinale i
transversale substaniale se poate evita plastificarea stâlpilor la nivelul fr perei i
dirija dezvoltarea deformaiilor plastice deasupra acestui nivel. În acest caz stâlpii cu
rspuns elastic ai parterului se pot considera c fac parte din infrastructura cldirii.
Este de observat c întreruperea unor perei se poate face la orice nivel dac
se iau msurile necesare.
C.2.2.5 Spre deosebire de cazul structurilor în cadre care, de regul, prezint o
anumit omogenitate a alctuirii, în cazul construciilor cu perei structurali, cea mai
mare parte a momentului de rsturnare i a forei tietoare de baz sunt concentrate
în perei. Ca urmare, eforturile ce trebuie transmise de la baza pereilor la
infrastructur i la terenul de fundare pot avea valori foarte importante. Preluarea
acestor eforturi într-un mod favorabil de ctre elementele infrastructurii i de ctre
fundaii trebuie s fie, din acest motiv, una din preocuprile principale la conformarea
structurii. Astfel, poziia pereilor structurali în plan se va alege în zonele în care i la
nivelul infrastructurii se pot obine soluii avantajoase.
Alte aspecte legate de proporionarea pereilor sunt evideniate în fig. C.2.5a,
b, c i d, unde se prezint câteva exemple de amplasare a unui perete structural în
raport cu peretele de la nivelul subsolului, care constituie inima fundaiei peretelui
structural.
Rezolvrile din fig. C.2.5a i b pot fi considerate nefavorabile. Astfel, în cazul
din fig. C.2.5a, golurile de dimensiuni mari din peretele de subsol reduc substanial
capacitatea de rezisten a acestuia la fore tietoare, plafonând fora orizontal
preluat de peretele structural.
Plasarea excentric, la marginea cldirii, a peretelui structural conduce la
solicitarea nefavorabil a peretelui de subsol (fig. C.2.5b). i în acest caz este posibil
Fig.C.2.4
C.4
s nu se poat atinge capacitatea de rezisten a peretelui structural, mai cu seama
dac pe direcie perpendicular pe acesta nu exist un perete la nivelul subsolului.
Important este ca prin modul de aranjare al peretilor, sa se realizeze o
solicitare cat mai uniforma a elementelor infrastructurii, cat si a terenului de fundare.
Absena altor încrcri verticale (de exemplu, aduse de stâlpi) pe grinda de
fundaie, care s echilibreze în cât mai mare msura presiunile pe talpa fundaiei
(fig.C.2.5c) este de natur s duc la dezvoltarea unor eforturi mari în peretele de
subsol.



Situaia din fig.C.2.5d în care nu apar asemenea deficiene de conformare
reprezint soluia cea mai avantajoas. Cel mai adesea, condiiile cele mai favorabile
le ofer pereii de subsol de pe contur, neperforai de goluri.
C.2.2.6 O încrcare gravitaionala mai mare are ca efect reducerea armturii
longitudinale de întindere din perete i reducerea gradientului presiunilor pe teren.
Plasarea pereilor structurali pe conturul construciei este favorabil
proiectanilor pe considerentul unui bra de pârghie avantajos pentru efectele de
torsiune general i pentru posibilitatea de a "încastra" peretele într-un perete de
subsol fr goluri (vezi C.2.5.d).
Pereii dispui pe conturul cldirii sunt îns, de regul, mai puin încrcai
gravitaional decât pereii cu aceleai dimensiuni, situai la interior, i în consecin la
solicitri de încovoiere egale, necesit o armare vertical sensibil mai mare decât
acetia.
Din acest motiv, la conformarea structurii, dispunerea pereilor pe conturul
cldirii trebuie facut cu discernamant, analizând atât avantajele cât i
inconvenientele unei asemenea poziii. Oricum, dispunerea pereilor la colul cldirii
este de evitat pentru c în acest caz apare inconvenientul suplimentar al unei
solicitri defavorabile a pereilor infrastructurii.
C.2.2.7 În afar de argumentele prezentate la C.2.2.1, recomandarea ca structura s
fie înzestrat cu rigiditi apropiate ca valoare pe cele doua direcii se justific prin
faptul c în aceste condiii structura este expus la efecte maxime pe orice direcie,
numai pentru aciunile seismice caracterizate de un anumit coninut de frecvene. Cu
alte cuvinte, valorile spectrale au acelai ordin de mrime, pe ambele direcii.




Fig.C.2.5
C.5


C.2.2.8 În fig.C.2.6 se prezint dou situaii în care încrcrile aplicate excentric pe
perei sunt în primul caz (fig. C.2.6a) neechilibrate pe ansamblul structurii, respectiv
echilibrate (fig. C.2.6b).
Din comparaia diagramelor de momente în perei se constat solicitarea mult
mai defavorabil din primul caz, când intervine o încovoiere general a structurii.
Când asemenea situaii nu se pot evita, efectul încrcrilor gravitaionale aplicate
excentric, de regul neglijate în proiectarea curent, trebuie considerate la
dimensionarea pereilor structurali.
C.2.3.1 Prevederile de la acest paragraf urmresc ca prin forma seciunii pereilor
structurali s se poat controla în cât mai mare msura, prin calcul, comportarea
acestor elemente la aciuni seismice. Gradul de conlucrare a inimilor cu tlpi de
dimensiuni mari nu se poate preciza cu certitudine, aceast caracteristic depinzând
de mrimea deplasrilor impuse pereilor în domeniul postelastic (vezi si 5.2.1).
Limitarea tlpilor este necesar i pentru protejarea inimilor de efectul forelor
tietoare, a cror valoare este dependent direct de capacitatea de rezisten la
încovoiere a pereilor.
Atunci când pereii de pe cele
dou direcii sunt legai în mod adecvat,
creând profile ca în fig.C.2.7 sau sub
form de tub, se pot obine ansambluri cu
comportare favorabil (capacitate de
rezisten substanial, ductilitate
adecvat).


C.2.3.4 Comportarea deosebit de bun a structurilor cu perei cu goluri decalate de
tipul celor indicai în fig.C.2.8 la cutremurul din 1985 din Chile a provocat un amplu
program de cercetri teoretice i experimentale, desfurat în 4 universiti
americane având ca obiect tocmai particularitile de comportare sub încrcri de tip
seismic ale acestui tip de perei [12].
Cercetrile menionate au evideniat faptul c în condiiile unei alctuiri
corecte aceti perei posed proprieti de rezisten i de deformabilitate apropiate
de cele ale pereilor fr goluri. Aceleai cercetri au semnalat faptul c zonele
critice ale pereilor cu goluri decalate sunt constituite nu de zonele dintre goluri, ci de
cele de la extremitatea comprimat a seciunilor, dac golurile sunt prea aproape de
Fig.C.2.6
Fig.C.2.7
C.6
marginea seciunii, limitând aria zonei extreme comprimate.

Mecanismul de comportare la încrcri orizontale, similar celui al pereilor fr
goluri, este sugerat în fig. C.2.8a i b. În fig.C.2.8a este evideniat un mecanism de
tip grind cu zabrele, cu diagonale înscrise în grosimea peretelui, între goluri, iar în
fig.C.2.8b un mecanism constituit din trei console conectate cu elemente de cuplare
foarte rigide.
C.2.4.1 Prevederea de la ultimul aliniat urmrete s asigure conlucrarea tuturor
elementelor verticale în preluarea solidar a încrcrilor orizontale. Din punct de
vedere practic, aceasta înseamn c deplasrile elementelor verticale ale structurii
sunt distribuite liniar la fiecare nivel. În felul acesta se poate stabili, prin calcul, cu un
grad mare de credibilitate, forele dezvoltate în pereii structurali.
Condiia de rigiditate menionat impune ca planeele s rmân solicitate în
domeniul elastic de comportare, pentru fore din planul lor, cu alte cuvinte, planeele
trebuie s fie nu numai suficient de rigide, dar i suficient de rezistente.
C.2.5.2 În cazurile în care, din considerente funcionale sau din alte motive,
prevederea rosturilor apare inacceptabil sau este foarte dificil, se pot adopta
lungimi de tronsoane mai mari decât cele indicate în tabelul 1, dac se iau msuri
adecvate pentru limitarea efectelor contraciei betonului sau al variaiilor de
temperatur. De exemplu, utilizarea unor cimenturi cu contracie redus, prevederea
unor rosturi tehnologice provizorii, asigurarea unei protecii termice eficiente,
prevederea unor armturi suplimentare care s permit limitarea convenabil a
deschiderii fisurilor, etc.
C.2.7.2 În cazul construciilor cu perei structurali de beton armat, rigiditatea
specific la deplasri laterale face ca protecia elementelor nestructurale s poate fi
realizat cu mai mult usurin fa de cazul structurilor în cadre.

EXIGENE GENERALE
C.3.1. ÷ ÷÷ ÷ 3.6. Exigenele de diferite naturi, în particular cele structurale, care se impun
construciilor cu perei structurali sunt puternic influenate de aciunea seismic ce
afecteaz practic întreg teritoriul rii. Diferitele aspecte conceptuale privind
problematica exigenelor structurale sunt tratate în normativul de proiectare seimic,
pe de o parte, iar aspectele concrete privind asigurarea lor sunt discutate pe larg în
celelalte capitole ale prezentei prescripii, pe de alt parte. Din aceste motive, dintre
Fig.C.2.8
C.7
problemele cerinelor structurale se rein, pentru a fi comentate aici, numai acelea
care nu au fost precizate suficient în restul lucrrii.
C.3.4. O rigiditate substanial la deplasri laterale asigur protecia elementelor
nestructurale în cazul unor cutremure cu intensitate moderat i limiteaz degradrile
acestor elemente la cutremure cu intensitate mai mare. De asemenea, o rigiditate
substanial a structurii este de natur s limiteze efectele de ordinul doi i s evite
apariia unor fenomene de instabilitate.
În cazul structurilor aflate în zonele caracterizate de valori înalte ale
perioadelor caracteristice ale oscilaiilor seismice (practic, în zonele definite de o
perioada de col T
c
= 1,5 sec.), prevederea structurii cu o rigiditate mare, la care
corespunde o perioada scurt a oscilaiilor structurale în modul fundamental,
îndeprteaz construcia de condiiile rspunsului seismic maxim. Trebuie s se in
seama i de faptul c fiecare solicitare seismic are ca efect o reducere a rigiditii
structurale.

PROIECTAREA PRELIMINAR A ELEMENTELOR STRUCTURALE
C.4.2.1 Relaia (4.1) exprim, simplificat, condiia ca efortul tangenial mediu în
seciunile orizontale ale pereilor s nu depeasc, la starea limit de rezisten,
valoarea 1,2 N/mm
2
. Acest efort unitar este inferior limitei 2R
t
impus în Cod pentru
orice clas de beton.
Plecând de la expresia forei tietoare de baz în calculul seismic:
S = α k
s
β ψ ε G
i considerând valorile acoperitoare:
β = 2,5 (pentru construciile cu perei structurali obinuii în cea mai mare parte
a teritoriului T < T
c
);
ε = 1,0;
valoarea ψ = 0,25, specific structurilor cu perei de beton armat, i o valoare
acoperitoare a încrcrii masice distribuite echivalente de 16 kN pe m
2
de planeu
rezult:
S = α k
s
2,5⋅0,25⋅16 n A
pl
= 10 α k
s
n A
pl

Dac se exprim efortul unitar admis în
2
m
kN
, condiia menionat capt
forma:
1200ΣA
i
> 10 α k
s
n A
pl

Relaia (4.1) poate capta forme îmbuntite pentru aplicarea la un anume
caz de structur, considerând valori mai potrivite pentru cazul respectiv ale încrcrii
pe planeu sau rezistenei betonului. Se observ c relaia corespunde unui
coeficient de suprarezisten global al structurii 2 , 1 / R 2
t
.
C.4.2.2 Recomandarea se justific atât prin argumente ce in de simplitatea
execuiei, cât i prin aceea c valorile forelor tietoare scad relativ lent spre vârful
construciei. De asemenea, studii efectuate cu instrumentul calculului dinamic
neliniar, pentru structuri cu perei cu reduceri de seciune pe înlimea cldirii, pun în
C.8
eviden faptul c plastificarea în zonele situate deasupra seciunilor în care se fac
aceste reduceri este relativ frecvent. Aceasta contravine concepiei moderne de
proiectare care urmrete dirijarea fenomenelor de deformaie postelastic în zona
de la baza pereilor.
C.4.2.3 Relaiile (4.2) i (4.3) exprim condiii de ductilitate de curbur similare cu
cele utilizate în proiectarea final a seciunilor (vezi relaia 6.8). Modul în care au fost
stabilite este prezentat în [1].
În cazul pereilor cuplai, valoarea forei axiale N include i componenta dat
de efectul indirect al forelor orizontale. În calculele de proiectare preliminar, se
poate admite s se considere aceast component numai pentru pereii cuplai
marginali. Valorile forelor axiale produse de forele orizontale se pot determina
aproximativ pe baza forelor tietoare din grinzile de cuplare asociate momentelor
capabile din aceste grinzi, corespunztoare unor procente de armare apreciate
(obinuite).

CALCULUL STRUCTURILOR CU PEREI STRUCTURALI LA
ACIUNEA ÎNCRCRILOR VERTICALE I ORIZONTALE
C.5.1.2 Concentrarea deformaiilor plastice (neliniare) cu prioritate în elementele
suprastructurii reprezint o component esenial a filozofiei proiectrii seismice
actuale pe plan mondial, în special pentru posibilitatea controlului comportrii ("la
vedere") la aciuni seismice.
Dirijarea deformaiilor plastice cu prioritate în elementele infrastructurii (în
special în pereii de subsol) sau în teren poate aprea atrgtoare pentru
posibilitatea funcionrii neîntrerupte i neafectate practic a cldirii. Riscul apariiei
unor rotiri importante remanente ale bazei structurii (inclusiv din deformarea
remanent a terenului), greu de corectat, face ca o asemenea soluie s fie
acceptat în cazuri rare, de exemplu, la consolidarea unor construcii la care
asigurarea unei comportri în întregime în domeniul elastic a infrastructurii s fie
extrem de dificil tehnic i economic.
Pot aprea, de asemenea, situaii în care s devin avantajoase soluii în care
structura sau pri din structur s fie prevzut cu o capacitate de deformare
postelastic (ductilitate) inferioar celei asociate aplicrii prescripiilor de proiectare
seismice. Acceptarea unei "ductiliti limitate" este condiionat de considerarea unor
valori ale forelor seismice de calcul sporite corespunztor. Asemenea soluii pot fi
adoptate atunci când:
(i) Elementele structurale prezint o capacitate de rezisten în exces fa de
cerinele impuse de prescripii; de exemplu, la elemente de mai mici dimensiuni cu
un aport structural modest sau, dimpotriv, la elemente de mari dimensiuni (cum este
un perete plin de fronton, la structuri cu puine niveluri), la care prin simpla prevedere
a cantitilor minime de armare se asigur capaciti de rezisten la încovoiere, mult
superioare cerinelor.
(ii) Asigurarea ductilitii implic msuri dificile i costisitoare, în timp ce
sporirea capacitii de rezisten este mai simpl i mai puin scump (vezi, de
exemplu, C.2.2.3).
C.9
(iii) Comportarea unor elemente cu alctuire neregulat (de exemplu, a
pereilor cu goluri dispuse într-un mod neordonat) este dificil de precizat i modelarea
lor pentru calcul este foarte dificil sau insuficient de fidel în raport cu realitatea. În
asemenea situaii apare mai avantajoas, din punct de vedere al siguranei
structurale, sporirea capacitii de rezisten în raport cu cerinele impuse de
prescripii, în detrimentul unor msuri de ductilizare aplicate unui mecanism de
rezisten insuficient clarificat.
Este de remarcat c în prezentul Cod s-a avut în vedere reducerea msurilor
de ductilizare curente la elementele cu capacitate de rezisten superioar cerinelor
impuse prin prescripii (vezi, de exemplu, 6.4.1).
C.5.1.3 b) Caracterul favorabil al mecanismului structural de disipare a energiei
seismice precizat la pct.b), este definit în Normativul P100/2004.
Concentrarea deformaiilor plastice în câteva zone adecvat alese (cu potenial
de deformare ductil) prezint avantaje economice întrucât msurile de armare
suplimentar, în special transversal, necesare pentru preluarea forelor tietoare i
asigurarea unor deformaii plastice substaniale, sunt limitate numai la aceste zone.
e) Deformabilitatea planeelor depinde de grosimea lor, de raportul dintre
înlimea seciunii planeului (“B” în fig.C.5.1) i distana între pereii structurali (l
i
si
l
c
, pentru deschiderile interioare i respectiv deschiderile în consol în fig.C.5.1), de
schema de comportare a planeului, de natura legturilor între planeu i perete, de
mrimea i distribuia golurilor din planeu, etc.

Ipoteza deformabilitii admis la pct.e în cadrul pct.5.1.3 este apropiat de
realitate la grosimile curente de plac i în absena unor goluri mari, dac raportul
l
i
/B < 4 sau raportul l
c
/B < 0.5.
C.5.2.1 Limea tlpii active nu se poate determina cu precizie prin calcul, mai cu
seam c aceast mrime poate varia cu starea de solicitare. În aceste condiii în
proiectarea actual limea de conlucrare a tlpii cu inima pereilor se face pe baza
unor reguli simple deduse din calcule executate prin teoria elasticitii sau deduse
din studii experimentale pe grinzi inând cont numai de o parte din parametrii care pot
influena mrimea tlpii active.
Este cunoscut c, prin schematizrile curente, seciunile active ale pereilor
rezult diferite pentru cele dou direcii principale ale cldirii, în special la structurile
cu perei dei. Aceasta implic printre alte inconveniente i pe acela al imposibilitii
aplicrii programelor de calcul riguros spaial i al considerrii direciei oblice de
aciune a forei orizontale în raport cu axele principale la proiectarea structurilor cu
perei.
De asemenea, în calculul pentru fiecare dintre cele doua direcii principale ale
cldirii, de regul numai o parte din seciunea efectiv a pereilor este cuprins în
Fig.C.5.1
C.10
seciunile active pentru preluarea forelor orizontale, restul considerându-se, potrivit
schematizrilor curent adoptate în proiectare, ca preluând centric încrcarea
vertical aferent. Prin asemenea modelri se poate ajunge la situaii improbabile ca
cea din fig.C.5.2 în care zona dintre tlpile active a doi perei structurali vecini
solicitate la întindere în domeniul plastic, s fie supus la eforturi de compresiune
importante.


Un alt exemplu, care evideniaz dificultatea precizrii zonelor active ale
pereilor, este acela al unor perei paraleli, cu capaciti de rigiditi i rezistene net
diferite, legai printr-o talp continu perforat de un gol. Dac rigiditatea grinzilor de
cuplare este foarte mare (ca în cazul unor grinzi – parapet din faadele cldirilor) este
posibil ca inima mai puternic s antreneze zone de talp situate dincolo de gol.
Cercetrile experimentale recente, din care numeroase sunt efectuate în ara
noastr, au evideniat în general valori mai mari ale limii active a tlpilor decât cele
adoptate în proiectarea actual.
Din aceste motive apare indicat ca în operaiile de dimensionare s se
considere dou valori ale limii active de conlucrare, corespunzând limitelor
apreciate ale domeniului de variaie a acestor valori. Se are în vedere faptul c
situarea în domeniul acoperitor este asociat în unele verificri cu valoarea maxim
a dimensiunii b
p
, iar în altele cu dimensiunea minim. Aceasta îns amplific
considerabil volumul de calcule.
Pentru a evita aceasta la 5.2.1, în cazul structurilor cu alctuire obinuit, se
dau valori fixe b
p
pentru stabilirea rigiditilor utilizate în calculul structural.
Capacitile de ductilitate ale pereilor structurali, corect proiectai, sunt suficiente
pentru a compensa efectele unei dimensionri la valori de momente uor diferite de
valorile corespunztoare rigiditilor efective în domeniul elastic (fisurat).
Pentru evaluarea capacitii
de rezisten a seciunilor de
perete, ar trebui prevzute valori
diferite ale zonelor active ale
tlpilor pentru situaiile când
acestea sunt comprimate,
respectiv întinse. În [22] se
propune ipoteza c distribuia
eforturilor verticale induse în tlpi
de forele orizontale se face cu o


Fig.C.5.2
Fig.C.5.3
C.11
pant de 1/2 în zonele întinse i cu o pant de 1/10 în zonele comprimate (fig.C.5.3).
Antrenarea unei limi mai mici din talpa profilului în situaia în care aceasta
este supus la eforturi de compresiune se explic prin aceea c, dup o deformare
plastic substanial prin întindere în ciclul de solicitare anterior, în ciclul urmtor
contactul se reface numai parial pe o anumit zon, de o parte i de alta a inimii ca
urmare a lungirilor remanente ale armturilor.
Este de subliniat c limea activ mai mare sau mai mic a tlpii din zona
comprimat are efecte relativ mici asupra capacitii de rezisten. Din acest motiv,
precum i din considerente de simplificare a calculului, în Cod s-au prevzut aceleai
valori ale zonelor active de talp, atât pentru evaluarea rigiditilor, cât i a
capacitilor de rezisten.
Se subliniaz, înc o dat, necesitatea de a evita alctuiri de structuri care nu
se preteaz la modelri clare i la care dirijarea mecanismelor de plastificare este
dificil de realizat.
C.5.2.2 Valorile ∆b = 0,25l
o
trebuie considerate ca valori minime i trebuie avute în
vedere numai pentru stabilirea valorilor rigiditilor în calculul structural.
La evaluarea capacitilor de
rezisten la încovoiere în vederea stabilirii
unei valori acoperitoare pentru fora tietoare
efectiv (asociat momentului capabil)
trebuie luat o valoare b
r
mai mare.
Considerând c angajarea tlpilor
corespunde schemei de comportare din
fig.C.5.4, b
r
poate

atinge o valoare de ordinul
de mrime al deschiderii l
o
. Problema are
importan în special pentru capacitatea de
rezistenta la momente negative, dependent
de numrul de bare de armtur active din
plac.




C.5.4.1 S-a renunat la regulile din vechea ediie a Codului care considerau o zona
deformabil mai mare decât lumina golului.
Adoptarea deschiderii de calcul l
r
=

l
o
duce i la valori mai acoperitoare ale
forei tietoare de calcul decât prevederea din P85/82.
C.5.4.2 Valorile date la pct.5.4.2 iau în considerare efectul fisurrii betonului întins
asupra rigiditii elementelor structurale de beton armat. Reducerea de rigiditate
depinde de natura solicitrii i, din acest motiv, de exemplu, afectarea
caracteristicilor de rigiditate este diferit pentru pereii individuali i pentru pereii
cuplai, comprimai sau întini prin efectul indirect al forelor laterale.
Parametrul esenial pentru caracterizarea rigiditii montanilor este natura i
mrimea efortului axial. Valorile date la 5.4.2 au fost preluate din [22]. Este de
subliniat faptul c evaluarea eforturilor secionale, pe baza rigiditilor la încovoiere a
seciunilor nefisurate poate duce în multe cazuri la dimensionri neadecvate. Astfel,
de exemplu, pentru cazul a doi perei identici cuplai prin rigle puternice, forele axiale
din cei doi montani rezult foarte diferite. Neglijând diferena de rigiditate foarte
important a celor doi montani, calculul duce la valori identice ale momentelor
încovoietoare i forelor tietoare în aceste elemente, dar în realitate acestea sunt
Fig.C.5.4
C.12
mult mai mari în montantul comprimat prin efectul indirect al forelor orizontale i mult
redus în cellalt.
Ca urmare, armtura vertical este dimensionat de combinaia nerealist
dat de fora axial minim i momente încovoietoare mult mai mari decât cele care
pot aprea în montantul întins prin efectul forelor orizontale. Supradimensionarea
armturii verticale conduce, pe de alt parte, la supradimensionarea armturilor
orizontale, obinându-se în acest fel o soluie neeconomic.
Valorile indicate pentru evaluarea rigiditilor grinzilor de cuplare reprezint
mrimi simplificate pentru calcul. Ele pot fi mrite sau reduse, dup cum proiectantul
urmrete o cuplare mai puternic sau mai slab a montanilor.
Adoptarea unor valori ale caracteristicilor de rigiditate difereniate în funcie de
sensul aciunii forelor orizontale oblig la efectuarea a dou calcule structurale
pentru fiecare direcie principal a construciei. În cazul construciilor de tip curent se
pot obine valori apropiate ale momentelor de dimensionare efectuând un calcul
structural unic i corectând momentele în montanii marginali aa cum se indic la
5.4.2.
C.5.5.2 Calculul postelastic simplificat, de “echilibru la limit”, poate furniza soluii
avantajoase de armare, în situaiile în care calculul elastic utilizat în mod obinuit
duce la armri neeconomice sau dezavantajoase din punct de vedere structural. De
exemplu, la perei cu grinzi de cuplare scurte i relativ înalte, la care forele tietoare
obinute din calculul elastic depesc nivelul admis (vezi relaiile C.18 i C.19), având
efecte exagerate i asupra forelor axiale din elementele verticale. În alte situaii,
dimpotriv, gradul de cuplare al pereilor rezult mai mic decât cel dorit.
Pentru obinerea unor soluii adecvate, din punct de vedere al gradului de
cuplare oferit de grinzile de cuplare, se poate proceda în dou feluri:
a) Efectuând un calcul elastic al structurii, adoptând valori potrivite ale
caracteristicilor de rigiditate de calcul ale grinzilor de cuplare (I
e
i A
e
), mai mici sau
mai mari dup caz, decât valorile convenionale indicate la pct.5.4.2.
b) Admiând momente
de plastificare (capabile) la
extremitile grinzilor de
cuplare, pe baza unor armturi
prestabilite convenabile.
Aceste momente se introduc
ca mrimi date în calculul
structurilor în vederea stabilirii
eforturilor secionale din
montani (fig.C.5.5a).
În calculele de
predimensionare, momentele
plastice M
p
în grinzi pot fi luate
egale la toate nivelurile, pentru
un anume ir de goluri
suprapuse (fig.C.5.5b).



În calculul definitiv se recomand considerarea unor momente M
p
variabile ca
în fig.C.5.5c, proporionale cu momentele M
r
furnizate de calculul în domeniul elastic,
Fig.C.5.5
C.13
situaie care implic redistribuii mai mici i mai uniforme ale eforturilor în stadiul
postelastic i cerine de ductilitate în grinzi mai mici i mai uniforme:
M
p
= k M
r
(C.1)
C.5.5.3 (b) Dac structura se echivaleaz cu un sistem cu un grad de libertate (de
exemplu, exprimând relaia între rezultanta forelor orizontale i deplasarea
corespunztoare punctului su de aplicaie sau deplasarea la vârful construciei),
calculul în domeniul elasto-pastic capt o form simpl, avantajoas (fig.C.5.6),
permiând construirea unor diagrame for orizontal-deplasare generalizat a
pereilor structurali i, prin însumarea acestora, pentru întreaga structur (diagrama
S-∆).




Dac pentru diferite cutremure luate în considerare se dispune de date pentru
a se stabili valorile deplasrilor impuse, într-o structur cu caracteristicile de
rezisten i de vibraie date, se poate verifica sigurana structurii prin compararea lor
cu valorile capabile.
O problem important, legat de stabilirea diagramelor for-deplasare prin
metoda de calcul static neliniar, o constituie alegerea distribuiei forelor orizontale.
Metoda de calcul biografic consider aceast distribuie constant pentru orice nivel
de solicitare. În consecin, acest parametru influeneaz configuraia diagramei S-∆.
Distribuia real a forelor se poate îndeprta sensibil de distribuia adoptat în
calculul seismic convenional. Calculul dinamic neliniar evideniaz distribuia cea
mai probabil a forelor orizontale, care se modific pe toat durata aciunii seismice.
Din acest motiv apare indicat ca la construirea diagramelor S-∆ s se
considere mai multe distribuii ale forelor orizontale, pentru a obine rezultate
acoperitoare. Investigaiile efectuate cu instrumentul calcului dinamic neliniar au
artat c distribuia forelor efective se deprteaz cu atât mai mult de distribuia
Fig.C.5.6
C.14
adoptat în calculul convenional (stabilit prin calcul modal), cu cât structura este
mai defectuos conformat din punct de vedere al distribuiei rigiditilor i
capacitilor de rezisten.
(c) Valorile rotirilor capabile θ
p
se determin integrând valorile curburilor
plastice ale elementului considerat, pe zona în care se dezvolt deformaii plastice.
În fig.C.5.7 se reprezint exemplificativ zona plastic potenial de la baza
unui perete structural.
( ) ( )
í
φ − φ ≅ φ − φ = θ
p
l
o
p
l
c u
dz
c z p
(C.2)
S-au utilizat notaiile:
φ
c
=curbura (rotirea specific) la iniierea
deformaiilor de curgere în armtura întins;
φ
u
=curbura (rotirea specific) ultim în
seciunea de la baza elementului;
φ
c
si φ
u
sunt caracteristici ale seciunilor
elementelor depinzând de alctuirea concret a
acestora (dimensiunile seciunii de beton,
cantitatea i distribuia armturilor longitudinale
i transversale) i de intensitatea efortului axial
în seciune;


φ
z
=curbura în dreptul unei seciuni curente situate la distana z de seciunea de la
captul elementului;
l
p
=lungimea pe care se dezvolt deformaiile plastice (lungimea articulaiei
plastice).
Determinarea rotirilor specifice φ (curburilor fibrei medii) implic considerarea
ecuaiilor de echilibru static, a condiiei de compatibilitate a deformaiilor (se accept
c deformaiile specifice pe seciune sunt conform ipotezei seciunilor plane) i a
legilor fizice ale materialelor (curbele caracteristice ale betonului i oelului (vezi
STAS 10107/0-90)).
Distribuia deformaiilor specifice pe seciune, la iniierea curgerii i în stadiul
ultim sunt cele din fig.C.5.8, unde cu ε
bu
, ε
c
i ε
au
sunt notate deformaia specific
ultim a betonului comprimat, respectiv deformaiile specifice ale oelului la iniierea
curgerii i în stadiul ultim.
Fig.C.5.7
C.15


Calculul valorilor φ
c
i φ
u
implic urmtoarele operaii:
• se alege o valoare a înlimii zonei comprimate x(sau altfel spus, valoarea
curburii);
• se stabilesc prin intermediul curbelor caracteristice eforturile pe seciune în beton
i armturile de oel;
• din ecuaia de proiecie se verific dac valorile φ au fost bine alese;
• în caz contrar se corecteaz dup necesiti valorile φ, reluându-se ciclul de
operaii de mai sus, pân la verificarea ecuaiei de proiecie.
Din ecuaiile de moment se determin valorile M
c
i respectiv M
u
, la iniierea
curgerii i în stadiul ultim. În calculele curente se admite ca valorile M
c
i M
u
sunt
apropiate i pot fi aproximate prin valoarea M
p
a momentului capabil al seciunii
determinat în baza prevederilor documentului normativ de referin STAS 10107-0-
90 considerând rezistenele
c a
R si R .
Pentru calculul valorilor φ
u
, φ
c
, M
u
i M
c
se dispune în prezent de numeroase
programe de calcul automat.
Pentru stabilirea valorilor l
p
se pot utiliza urmtoarele relaii:
- pentru montani, relaia:

h H 05 , 0 h 4 , 0
p
l ≤ + =
(C.3)
- pentru grinzile de cuplare:

2
o
l
o
l 075 , 0
o
l
r
h
4 , 0
p
l ≤
|
|
.
|

\
|
+ =
(C.4)
Notaiile sunt cele din fig.C.5.7.
Expresiile (C.4) i (C.5) sunt preluate din lucrri cu valoare recunoscut pe
plan internaional, de exemplu din [10] i [17]. Calibrarea acestor expresii s-a fcut
pe baza rezultatelor unor studii experimentale.
Fig.C.5.8
C.16
Aa cum s-a artat i la pct.5.5.2, referitor la condiiile de utilizare a metodelor
de calcul postelastic de prim aproximaie, pentru a putea conta pe capacitatea de
deformare la încovoiere în domeniul postelastic a unui perete structural sau a unei
grinzi de cuplare este necesar ca prin modul de armare, longitudinal i transversal,
s se asigure c nu intervin ruperi premature fragile din aciunea forelor tietoare
sau datorit pierderii conlucrrii între beton i armtur.


În descrierea metodei de calcul static neliniar s-a considerat c baza
suprastructurii este fix. Relaia S-∆ se poate modifica, dac este necesar, prin
însumarea relaiilor respective construite pentru suprastructur i terenul de fundare
(fig.C.5.9). În evaluarea capacitii de rezisten a terenului de fundare se
recomand s se considere c rezistena medie în stadiul ultim este de 3 - 4 ori
rezistena convenional de calcul în gruparea special. Modificarea de ansamblu a
diagramei S-∆ prin considerarea deformabilitii terenului din fig. C.5.9, unde ambele
curbe S - ∆ sunt aproximate prin diagrame biliniare, presupune c infrastructura este
alctuit ca un corp practic infinit rigid i rezistent. În caz contrar, la construirea
diagramelor S-∆ pentru pereii structurali ai sistemului trebuie s in seama atât de
deformaiile locale ale terenului cât i de deformabilitatea infrastructurii.
Încrcarea orizontal maxim cu care se poate încrca ansamblul structural
este cea mai mic dintre forele orizontale care corespunde capacitilor de
rezisten ale suprastructurii, infrastructurii, fundaiilor i terenului de fundare.
C.5.5.4 Pentru calculul cu aceste metode sunt disponibile programele de tip
ANELISE i DRAIN, bazate pe ipoteza comportrii de bar a elementelor structurale
i programele de tip ADINA, ABAQUS, ANSIS, atunci când se modeleaz structura
cu comportare plan sau spaial prin elemente finite.
Verificarea capacitii structurii de a prelua, fr prbuire, solicitarea produs
de un anumit cutremur impune ca cerinele de ductilitate furnizate de calculul dinamic
neliniar s fie mai mici decât capacitile de ductilitate ale elementelor structurale
stabilite conform indicaiilor de la C.5.5.2c.
Fig.C.5.9
C.17
CALCULUL SECIUNILOR PEREILOR STRUCTURALI
C.6.2.1 Aa cum se stipuleaz la pct.1.2.1, proiectarea seismic a structurilor cu
perei de beton armat se bazeaz pe prevederile Normativului P100/92, ceea ce
presupune impunerea unui rspuns seismic cu incursiuni în domeniul postelastic de
deformare. Aceasta implic s se asigure structurilor suficient ductilitate prin
respectarea condiiilor de alctuire constructiv din prescripiile de proiectare. În
particular conformarea zonelor plastice de la baza pereilor structurali prin
respectarea prevederilor din P100/2004 i CR 2 - 1 - 1.1 confer acestora capaciti
de rotire suficiente.
În aceste condiii se pot adopta anumite modificri ale valorilor momentelor de
dimensionare, rezultate din calculul structural în domeniul elastic, prin redistribuii
între diferiii perei structurali.
Aceste redistribuii, care nu trebuie s conduc, evident, la reducerea
capacitii de ansamblu a structurii de a prelua fore orizontale, urmresc optimizarea
armrii, în sensul economiei de oel i al realizrii constructive mai simple. De
exemplu, o anumit fraciune din momentele pereilor din frontoane, cei mai încrcai
relativ din efectul de torsiune general, dar cu eforturi axiale de compresiune sensibil
mai mici decât în cazul pereilor interiori, se poate transfera la acetia din urm.
Limitarea redistribuiei de momente precizat la 6.2.1 are în vedere limitarea
cerinelor de ductilitate în pereii structurali la care s-a fcut transferul suplimentar de
eforturi.
C.6.2.2 Prin valorile momentelor de dimensionare în pereii structurali stabilite prin
expresia (6.2) se urmrete impunerea mecanismului de plastificare cu deformaiile
plastice dezvoltate în grinzile de cuplare i numai la baza pereilor. Avantajele
dezvoltrii unui asemenea mecanism structural de disipare a energiei sunt limitarea
msurilor mai severe de armare asociate zonelor plastice poteniale numai într-o
zon restrâns a peretelui i controlul sigur al strii de solicitare a peretelui la atacul
unor cutremure puternice. În cazul structurilor cu perei de beton armat, impunerea
acestui mecanism, ca urmare a proporiilor specifice ale elementelor structurale, cu
grinzi de cuplare relativ slabe în raport cu montanii foarte puternici, se poate realiza
cu un grad mult mai mare de credibilitate decât în cazul structurilor în cadre. Practic
aceasta se poate obine dimensionând la fiecare nivel superior bazei, capaciti de
rezisten superioare eforturilor secionale asociate mecanismului de plastificare al
peretelui, cu articulaii plastice la baza, pentru o anumit distribuie pe vertical,
suficient de acoperitoare, a forelor orizontale. Relaia (6.4) furnizeaz o valoare
global ω pentru ansamblul pereilor cuplai. Valoarea care corespunde unui anumit
perete se poate obine pe baza echilibrului la limit a montantului considerat izolat
(fig.C.6.1):
C.18


4
oi
M
i
L
j
i , r
Q
1 i
L
j
1 i , r
Q
cap , i
M

' '

¯ ¯
+
− −
+
=
|
|
.
|

\
|
(C.5)
S-a notat:
Q
j
r,I
=fora tietoare într-o grind de cuplare din irul i, la nivelul j, la plastificarea
acesteia la ambele capete;
L’
I
=distana din axul grinzilor (mai exact de la seciunea de moment nul) din irul i
la axul montanilor;
M
oi
=momentul de rsturnare din încrcrile seismice de calcul aferent peretelui i;
M
i,cap
=momentul capabil al seciunii de la baza peretelui i.
Produsele din paranteza de la numrtorul expresiei (C.5) reprezint valorile
momentelor din grinzile de cuplare, determinate în axul montanilor.
Limitarea superioar a valorii ω (relaiile 6.4 i C.5) corespunde rspunsului
seismic elastic. Pentru structuri cu perei de beton armat, coeficientul de reducere
ψ = 0,25.
În principiu, aceast limitare trebuie aplicat ansamblului structurii. Pentru
simplificare, aceast limitare poate fi aplicat pereilor individuali cu pondere mare în
rezistena structurii la fore laterale. În cazul pereilor de dimensiuni relative mai mici
nu se impune limitarea superioar a valorilor eforturilor de dimensionare.
Coeficientul de corecie k
M
din relaia (6.2’) ia în considerare diferenele între
distribuia real i cea de calcul a momentelor.
Aceste diferene pot proveni din abaterea distribuiei pe vertical a forelor
orizontale fa de cea admis în calcul (mai ales datorit efectelor modurilor
superioare de vibraie în structura plastificat) i din redistribuiile de fore între perei.
Este de observat, de exemplu, c dup plastificarea grinzilor, care intervine,
de regul, înainte de plastificarea la baz a peretelui, sporul de fore orizontale, în
fazele ulterioare de solicitare seismic, este preluat numai de perete. Astfel, în
montani pot aprea configuraii de momente încovoietoare mai defavorabile decât
cele rezultate din calculul structural elastic.
Fig.C.6.1
C.19
Dei mai mare decât valoarea adoptat în
P85/82, factorul k
M
= 1.30 este sensibil inferior
celui adoptat în prescripii strine cum sunt
Eurocode 8 i normele neo-zeelandeze (fig.C.6.2).
Translarea diagramei momentelor de
dimensionare cu lungimea h, are în vedere efectul
fisurrii înclinate de propagare a eforturilor de
curgere dincolo de seciunea normal în care se
iniiaz curgerea.
În vederea calibrrii sale cât mai corecte
sunt necesare studii parametrice executate cu
instrumentul calculului dinamic neliniar, utilizând
accelerogramele cutremurelor specifice rii
noastre.
Studiile cu acest obiectiv efectuate pân în
prezent la Universitatea Tehnic de Construcii din
Bucureti confirm valoarea 1.30 prescris de
prezentul Cod.




În cazul structurilor de tip dual se pot accepta, în mod acoperitor, aceleai
procedee i valori de coeficieni pentru stabilirea momentelor încovoietoare de
dimensionare în pereii structurali. În schimb valorile coeficienilor de amplificare a
momentelor din stâlpi pot avea valori mai mici în raport cu situaia structurilor în
cadre pure. În fig.C.6.3 se reprezint propunerile de valori ale coeficienilor de
amplificare a momentelor din stâlpi în structuri duale, conform [21]. Se consider
dou situaii i anume: pereii sunt continui pe toat înlimea, respectiv se întrerup la
un anumit nivel.
C.6.2.3 Prin aplicarea coeficientului supraunitar k
Q
valorii forei tietoare asociate
momentului capabil al peretelui se urmrete s se in seama de efectul diferenelor
între distribuia real a forelor tietoare i distribuia rezultat prin adoptarea
ipotezelor curente de calcul.
În Codul Model CEB se dau urmtoarele expresii pentru acest coeficient,
numit factor de amplificare dinamic:
Fig.C.6.2
Fig. C.6.3
M
cap,min
perete
cuplat
perete
necuplat
C.20
- pentru cldiri cu pnâ la 5 niveluri:
9 , 0 n 1 , 0 k
Q
+ = (C.6)
- pentru cldiri cu mai mult de 5 niveluri:

( )
8 , 1
10
5 n 4 , 0
4 , 1 k
Q


+ = (C.7)
unde n este numrul de niveluri al cldirii.
În comentariile la aceste valori ale Codului Model se d urmtorul text [32]:
"Se poate arta c pe durata rspunsului seismic inelastic al peretelui, cu o
capacitate dat la moment încovoietor, forele tietoare maxime care pot fi generate
sunt considerabil mai mari decât cele rezultate din calculul static elastic. Valorile
recomandate pentru k
Q
se bazeaz pe experiena unui numr limitat de cazuri i pot
fi modificate dac se dispune de date suplimentare din studii ulterioare".
Instruciunile P85/82 nu prevedeau asemenea factori de amplificare. În
absena unor date care s poat fundamenta calibrarea valorilor coeficientului k
Q
, în
anexa D a Normativului P100/92 s-a adoptat o valoare intermediar, 1,25, între cele
prevzute în Codul Model CEB i factorul 1 pe care îl implic prevederile din P85/82.
În Eurocode 8, care reprezint finalizarea Codului Model, s-a adoptat îns
valoarea constant k
q
= 1,2, probabil pe baza unor calibrri recente. În mod firesc
aceast valoare a fost preluat i în CR 2 – 1 – 1.1.
Valoarea de calcul a forei tietoare este limitat în (6.5) atât superior, cât i
inferior. Limitarea superioar are o explicaie similar cu cea dat pentru limitarea
valorii (6.4). Limita 5 reprezint rotunjirea produsului 4 x 1,2.
În cazul structurilor duale fora tietoare de baz se poate calcula cu relaia
(6.5). Pentru stabilirea distribuiei forelor tietoare de dimensionare pe înlimea
cldirii sunt necesare metode mai avansate de calcul, coeficienii k
Q
depinzând în
mare msur de raportul caracteristicilor de rigiditate i rezisten ale pereilor i
cadrelor.
Este interesant de analizat diagrama forelor tietoare de dimensionare în
pereii structurilor de tip dual recomandat în [21], diagram reprezentat în fig.C.6.4.
Valoarea de baza a forei tietoare de calcul se determin cu relaia:
C.21

o , s
o
o , cap
Q o
Q
M
M
k Q = (C.8)
unde
( )γ − + = 1 k 1 k
Q Q
(C.9)
în care k
Q
este factorul de amplificare dinamic a forei
tietoare pentru structuri cu perei, iar γ este "factorul
de participare" al pereilor structurali definit de raportul:
S
Q
o , s ¯
= γ între suma forelor tietoare preluate de toi
pereii de la baza structurii i valoarea forei tietoare
totale la baza structurii.
Goodsir [13] a stabilit c pentru o anumit
excitaie seismic, fora tietoare indus dinamic la
baza pereilor în structuri duale crete pe msura
creterii factorului de participare γ, efect luat în
considerare prin intermediul lui k
Q
.


Dei calculul structural în domeniul elastic indic o angajare mai redus a
pereilor la partea superioar a cldirii, calculul dinamic neliniar la aciunea unor
cutremure puternice evideniaz faptul ca la nivelurile superioare se dezvolt valori
de fore tietoare, sensibil mai mari decât cele furnizate de calculul elastic curent.
Diagrama de fore tietoare din fig.C.6.4 ine seama de aceast constatare.
C.6.2.4 Justificarea prevederilor acestui articol este similar cu cea dat pentru
posibilitatea redistribuiei eforturilor secionale între perei.
Prin redistribuia momentelor obinute din calculul structural între grinzile de
cuplare se pot obine i anumite faciliti de armare constând în adoptarea unei
armturi identice pentru mai multe grinzi de cuplare.
C.6.2.5 Coeficientul de amplificare 1,25 din relaia 6.7 se bazeaz pe faptul c
incursiunile în domeniul postelastic ale armturilor longitudinale din grinzile de
cuplare pot fi, în cazul cutremurelor de mare intensitate, foarte ample, solicitând
oelul în domeniul de consolidare.
În cazul unor grinzi cu armtura longitudinal redus este posibil ca
momentul de fisurare al seciunii, pentru sensul care întinde fibrele de la partea
superioar, s fie mai mare decât momentul capabil al seciunii de beton armat, ca
urmare a conlucrrii inimii cu o zona ampl de plac (fig. C.6.5).

Fig.C.6.5
Fig.C.6.4
C.22
Aceasta înseamn c pe durata încrcrii ctre rupere grinda este acionat la
un moment dat de o for tietoare superioar valorii ultime. Ca urmare pentru
evitarea ruperii inimii este necesar ca armtura transversal s fie calculat în
aceast ipotez. Deci în acest caz

r
fis
inf
cap
l
M M 25 . 1
Q
+
= (C.10)
Pentru notaiile din fig. C.6.5, vezi i 7.5.2.
C.6.2.6 Probabilitatea de plastificare practic a tuturor grinzilor de cuplare a pereilor
la aciuni seismice de mare intensitate este foarte mare. Ca urmare a raportului de
dimensiuni între grinzi i montani, grinzile sunt supuse la distorsiuni foarte ample
care implic incursiuni substaniale în domeniul postelastic ale acestor elemente.
Schema de calcul a efectelor aciunii indirecte ale forelor orizontale indicate la
6.2.6 apare din acest motiv perfect justificat. De altfel, aceste scheme trebuie avute
în vedere cu unele corecii i la structurile în cadre.
C.6.4.1 Inegalitatea (6.8) reprezint o condiie de ductilitate de curbur minim. Spre
deosebire de P85/82, aceast condiie este exprimat într-o form mai general i
mai riguroas, prin intermediul limitrii înlimii zonei comprimate a seciunilor de
beton. Pe aceast cale se poate lua în considerare influena tuturor factorilor de care
depinde mrimea acesteia (cantitatea de armtur pe inim, tlpile intermediare,
etc.).
Valorile ξ
lim
s-au stabilit considerând cazul pereilor lungi (cu raportul între
lungimea i limea seciunii H/h > 4) i valori ale ductilitii de structur în domeniul
4-6. Convertind condiia de ductilitate de deplasare a structurii în condiii de
ductilitate de curbur i inând seama de raportul dintre rezistenele de calcul i cele
medii considerate de regul în calculul deformaiilor efective, se obine o valoare ξ
lim

≅ 0,30. Pentru a ine seama de faptul c cerinele de ductilitate scad pe msura
sporirii capacitii de rezisten, valoarea ξ
lim
a fost corectat prin includerea
raportului ω definit la pct.6.2.2.
C.6.4.2 Condiiile privind necesitatea unor verificri a stabilitii de form ca i
regulile constructive prin care se consider c se evit pericolul pierderii stabilitii
sunt preluate din [22] i [32], fr ca în aceste surse s se gseasc i
fundamentarea lor.
Condiiile respective in seama de efectul principalilor factori care influeneaz
fenomenul: mrimea zonei comprimate, vecintatea cu elementele de rigidizare
transversale i cu zonele întinse.
C.6.4.3 Condiia (6.9), urmrete reducerea riscului de rupere la fore tietoare
(inclusiv de rupere a betonului prin eforturi principale de compresiune) prin limitarea
superioar a eforturilor tangeniale medii. Condiia este modificat fa de cea din
P85/82 considerat prea sever în raport cu condiiile similare din celelalte prescripii
de proiectare naionale sau cu valabilitate internaional.
În ACI 318 (2002) condiia corespunztoare este exprimat sub forma:
'
c
f bh
3
2
Q ≤ (C.11)
C.23
unde
'
c
f poate fi asimilat cu rezistena caracteristic a betonului din normele
româneti.
Luând, de exemplu,
2 '
c
mm / N 20 f = , rezult o valoare admisibil:
τ
max
≅ 3 N/mm
2

substanial mai mare decât valoarea
2
t
mm / N 4 , 1 7 , 0 2 R 2 = × = admis în
reglementrile româneti.
C.6.5.1 La data apariiei Instructiunilor P85/82, programele de calcul automat pentru
dimensionarea la încovoiere cu efort axial a seciunilor de form i armare oarecare
(cum sunt în multe cazuri seciunile pereilor structurali) bazate pe metoda general
de calcul aveau o rspândire foarte limitat. Din acest motiv P85/82 admitea
aplicarea unor procedee aproximative de dimensionare-verificare, inclusiv prin
utilizarea abacelor din Anexa acestei prescriptii. Calculul astfel efectuat poate fi în
multe situaii descoperitor ca urmare a subaprecierii valorii momentelor capabile i
implicit a forelor tietoare, fapt care poate expune pereii la ruperi premature
neductile.
În prezent, programele de calcul riguros la starea limit de rezisten a
seciunilor de form si armare oarecare sunt practic la îndemâna oricrui proiectant
de structuri, astfel c renunarea la procedeele de calcul aproximative, din pcate
înc folosite datorit simplitii, se impune de la sine.
C.6.5.2 (a) Expresia (6.10) preluat din P85/82 are în vedere echilibrul forelor
normale la axa peretelui într-o seciune înclinat.
Ipoteza înclinrii fisurii la 45
o
prezint avantajul simplitii de calcul. Expresia
poate aprea uneori neacoperitoare, la înclinri ale fisurii de rupere sub acest unghi
aportul armturilor orizontale fiind supraapreciat. Pe ansamblu îns, expresia ofer
rezultate acoperitoare (prin subaprecierea în compensaie a contribuiei betonului
comprimat), fapt atestat de numeroasele studii experimentale efectuate la INCERC
Cluj, Timioara sau Bucureti.
Fa de prevederile din P85/82 relaia de calcul (6.10) introduce dou corecii
i anume:
(i) Valoarea Q
b
a forei tietoare preluat de beton variaz în funcie de
intensitatea încrcrii axiale de compresiune în seciunea peretelui. Dependena
capacitii de rezisten a betonului de mrimea efortului unitar de compresiune σ
o
a
fost evideniat în majoritatea studiilor experimentale pe modele de perei structurali
i este luat în considerare în majoritatea normelor de proiectare din alte ri [31],
[33].
Este de precizat faptul c determinarea lui σ
o
trebuie fcut prin raportarea
forei axiale la întreaga seciune de calcul a peretelui i nu numai la aria inimii.
De asemenea, la pereii cuplai trebuie s se in seama de gradul diferit de
fisurare al montanilor marginali, atât la evaluarea forelor tietoare de calcul, cât i la
determinarea capacitilor de rezisten la for tietoare a acestora (vezi si 6.2.1).
Astfel, de exemplu, pentru cazul limit din fig. C.6.6, al unui perete plin cu un gol la
parter, seciunea de la baz (prin gol) se comport ca o unic seciune, respectând
legea seciunilor plane. În consecin montantul întins este solicitat la un moment
neînsemnat, în timp ce montantul comprimat preia practic în întregime momentul i
C.24
fora tietoare de etaj (fig. C.6.6.a,b i c) i va fi dimensionat în consecin. Este de
observat c în acest caz nerespectarea condiiei (6.8) în montantul din dreapta nu
trebuie interpretat ca o insuficien de ductilitate. Seciunile celor doi montani
lucrând ca o singur seciune, condiia respectiv trebuie exprimat în raport cu
întreaga seciune a peretelui.


(ii) Armtura continu din centur i de pe o anumit zona a planeului din
apropierea peretelui este o armtura activ în preluarea forei tietoare în perei,
astfel c neglijarea aportului acesteia, cum impunea P85/82, nu este justificat. În
prezentul Cod s-a fcut corecia necesar.
Dei studiile experimentale consacrate comportrii pereilor scuri pe plan
mondial sunt relativ numeroase [5], [17], [25], ele nu au reuit s furnizeze un model
de calcul satisfctor pentru aceste elemente structurale. Modurile de cedare i
diferitele mecanisme de rezisten corespunztoare depind de numeroi parametri
cum sunt forma seciunii, cantitatea i modul de distribuie a armturii verticale,
valoarea efortului unitar mediu de compresiune în seciune, modul de aplicare a
încrcrii orizontale, etc.
Diferitele relaii de calcul propuse nu pot acoperi diferitele tipuri de comportare
sub încrcri, i din acest motiv, în CR 2 - 1 - 1.1 s-a propus relaia (6.13) care
prezint avantajul simplitii i pe acela al caracterului acoperitor. Desigur, relaia
insuficient testat, va trebui îmbuntit pe msura obinerii de noi informaii printr-o
condiie mai fundamentat.
Expresia (6.13) rezult din aplicarea unui model de grind cu zbrele (“strut
and tie”), la calculul peretelui scurt. Metoda, simpl i sugestiv, se dovedete foarte
eficient la evaluarea eforturilor în elemente i zone de elemente structurale, la care
proporiile i modul de încrcare nu permit adoptarea ipotezei seciunilor plane.
Modelul este exemplificat în fig.C.6.7 pentru cazul simplu al unui perete cu un
nivel.
Fig.C.6.6
C.25


Din analiza modelului rezult c:
− forele orizontale aplicate zonei (1) se transmit direct la fundaie prin
diagonalele comprimate formate între fisurile înclinate consecutive, al cror efect
este echilibrat de eforturile din armturile verticale asociate acestor zone.
Fora tietoare capabil aferent acestor zone este (1-H/h)A
av
R
a
.
− forele orizontale aplicate zonei (2) se transmit indirect la fundaie prin
transferul la zona (3), prin intermediul armturilor orizontale.
Fora tietoare capabil asociat este A
ao
R
a
.
Suma celor dou fore furnizeaz valoarea forei tietoare capabile
corepunztoare modelului adoptat. Relaia (6.13) dat în Cod introduce dou corecii
fa de aceast valoare. Prima se refer la reducerea, în mod acoperitor, cu 20% a
efortului capabil din armturile întinse, pentru a acoperi incertitudinile legate de
fidelitatea modelului în raport cu realitatea. A doua se refer la introducerea unui
termen care s in cont i de aportul betonului comprimat (Q
b
în fig6.13) la preluarea
forei tietoare, aa cum se procedeaz i în calculul la for tietoare a elementelor
de beton armat cu proporii de bar.
În comentariile din Codul ACI 318 consacrat calculului pereilor scuri
(articolul 11.10.9) se afirm, pe baza rezultatelor unor studii experimentale, c în
cazul acestui tip de perei sunt necesare atât armtura orizontal cât i cea vertical:
"Pe msur ce raportul H/h scade, armtura orizontal devine mai puin eficient, în
timp ce eficiena armturii verticale crete". Relaia (6.13) evideniaz aceast
dependen.
În codul american ACI 318/2002 armtura orizontal se determin cu o relaie
unic, indiferent de proporiile peretelui:
y a
'
c
f A f bh Q + α ≤ (C.12)
unde:
f
y
= rezistena de proiectare a armturii
α = coeficient ce ine seama de proporiile peretelui
Fig.C.6.7
C.26
Acest coeficient ia valorile
4
1
= α pentru 5 , 1 ≤
h
H
si
6
1
= α pentru 0 , 2
h
H
≥ , cu valori
variind linear între acestea pentru domeniul 0 , 2
h
H
5 , 1 < < .
Se constat c aportul betonului este mai mare la pereii scuri (!), probabil
pentru a considera, în mod indirect în relaia (C.12) contribuia armturilor verticale.
Armatura verticala rezulta din relatia:
( ) , p 25 , 0 p
h
H
5 , 2 50 , 0 25 , 0 p
o o v
≤ − |
.
|

\
|
− + =
În care p
v
i p
o
sunt procentele armturilor orizontale respectiv verticale.
Este de observat c în relaia D.11 propus în anexa D a Normativului
P100/92 care este înlocuit de relaia (6.13) din P85, aportul betonului s-a neglijat ca
urmare în special a faptului c la pereii scuri efortul unitar mediu σ
o
este mic. În
ceea ce privete aportul armturii verticale, manifestat prin efectul de conectare a
zonelor de perete separate prin fisura de rupere, acesta este conform (6.13), cu atât
mai mare cu cât raportul H/h este mai mic.
Cantitatea de armatur A
ao
din relaia (6.13) nu va fi mai mic decât cea
corespunztoare "suspendrii" încrcrii orizontale aplicate la nivelul planeelor pe o
schem de grind cu contrafi, cu diagonalele comprimate la 45
o
(fig.6.7).


La forele indicate în schema din fig. 6.7, care corespunde unui perete plin, se
adaug, pentru a fi preluate prin armtura de suspendare, i forele orizontale
aferente zonelor pe care peretele nu este legat de planeu, ca urmare a unor goluri
practicate în perete sau în planeu, în vecintatea pereilor (fig.C.6.8 a i b).
Studii teoretice i experimentale recente (cum sunt cele citate în [25]) au
evideniat eficiena, în cazul pereilor scuri, a armrii cu bare diagonale care poate
asigura un mecanism de rezisten stabil, ca i în cazul grinzilor scurte sau al
stâlpilor scuri.
C.6.5.2 (b) Calculul la for tietoare în lungul unor seciuni prefisurate, cum sunt i
cele ale rosturilor de turnare, pe baza mecanismului rezistenei la forfecare prin
frecare ("shear friction strength"), unanim acceptat pe plan internaional, este tratat
pentru prima oar în normele de proiectare din România, luând-se ca referin STAS
10107/0-90. Date suplimentare pentru aceast problem se pot gsi în [2].
Prevederea de la ultimul aliniat al punctului 6.5.2 face precizarea modului în
Fig.C.6.8
C.27
care trebuie considerate armturile active în conectare la pereii cuplai. Aceasta ine
seama de mecanismul real de transmitere al forelor de forfecare al ansamblului
peretelui cu goluri, inclusiv de transferul de for tietoare între montantul întins, prin
efectul indirect al forelor orizontale, i cel comprimat de acestea, ca urmare a
fisurrii lor diferite.
Aceasta este valabil, numai dac gradul de cuplare al montanilor este
suficient. În [22] se arat c verificarea rostului pentru ansamblul peretelui cu goluri
se poate face numai dac NL/M
o
> 0,3. S-a notat N fora axial din efectul indirect al
forelor orizontale, iar L deschiderea interax.
C.6.5.3 Proiectarea structurilor cu perei prefabricai a fost reglementat în perioada
dinaintea intrrii în vigoare a Codului P85/96, prin Instruciunile tehnice P101/81 care
menineau înc, pentru aceast categorie de structuri, modele de calcul din perioada
de început a utilizrii betonului armat, bazate pe ipotezele rezistenei materialelor
elastice.
Este dovedit astzi, în mod incontestabil, c în condiiile asigurrii conlucrrii
între panouri, pereii structurali prefabricai se comport în esen ca perei monolii,
cu o capacitate asemntoare de deformabilitate în domeniul postelastic.
În ultima ediie, P85 îi extinde obiectul i asupra structurilor în panouri mari
prefabricate, aplicând i pentru aceste structuri conceptele moderne ale rspunsului
seismic inelastic.
Prevederile de la 6.5.3 se refer la problema determinrii forei de lunecare în
rosturile verticale ale elementelor în panouri mari, pentru care P101/81 prevede un
procedeu cu totul nesatisfactor. În proiectarea bazat pe P101/81 fora de lunecare
vertical se stabilete pe baza relaiilor din rezistena materialelor pentru calculul
eforturilor tangeniale τ (cu formula lui Juravsky). Astfel, fora de lunecare L
e
pe
lungimea unui etaj H
e
se ia:

e
H
b
I
b
S
e
Q
e
bH
e
L = τ =
(C.12)
S-a notat:
Q
e
=fora tietoare maxim pe înlimea nivelului considerat; în condiiile adoptrii
unui panou unic pe toat înlimea cldirii, dimensionant este valoarea Q
eo
a forei
tietoare la baza montantului;
b =grosimea peretelui;
S
b
=momentul static al zonei care lunec (al zonei delimitate de rostul vertical) în
raport cu centrul de greutate al seciunii transversale a peretelui;
I
b
=momentul de inerie al seciunii montantului.
Pe lâng inconvenientul legat de baza conceptual nesatisfactoare, expresia
(C.13), mai prezint inconvenientul major de a furniza valori neacoperitoare ale forei
de lunecare în raport cu comportarea real.
Având în vedere rspunsul inelastic al structurilor cu perei de beton armat la
cutremure puternice schema de calcul a forei de lunecare în rostul vertical trebuie s
aib la baz echilibrul mecanismului de plastificare. Relaia de calcul trebuie s
exprime condiia de echilibru între eforturile de lunecare însumate pe toat lungimea
C.28
rostului vertical pe de o parte, încrcrile pe planee i forele de legtur cu
infrastructura pe zona delimitat de rost, pe de alt parte.
Relaia de calcul (C.12) presupune comportarea perfect elastic a materialului
i continuitatea de material în seciunile orizontale ale pereilor, astfel încât valorile
forelor de lunecare depind numai de variaia momentelor încovoietoare. Spre
deosebire de aceasta, în cazul structurilor de beton armat, prin desprinderea care
intervine în zona întins i reducerea sensibil a dimensiunilor zonei comprimate în
stadiul de cedare, o fraciune foarte important din încrcrile verticale pe planee,
iar în unele cazuri, practic, totalitatea acestora sunt echilibrate, tot de forele de
lunecare. De aici decurge caracterul neacoperitor al relaiei (C.12).
O alt problem legat de verificarea rosturilor verticale la structurile în
panouri mari se refer la modul în care sunt distribuite eforturile unitare de lunecare
în lungul acestui rost.
În condiiile ipotezelor generale ale Rezistenei materialelor continue,
omogene i elastice i a acceptrii unei distribuii triunghiulare a forelor orizontale pe
înlimea H a cldirii rezult o distribuie parabolic a eforturilor unitare tangeniale τ
y
:

|
.
|

\
|
− τ = τ
2
o y
H
y
1 (C.13)
în care:
τ
o
=valoarea efortului tangenial maxim la baza peretelui;
y =înlimea nivelului curent în raport cu seciunea de încastrare.
Însumând valorile eforturilor unitare tangeniale în lungul rostului vertical,
rezult, pentru fora total de lunecare L, valoarea:
í
τ =
í
− τ = τ =
|
|
.
|

\
| H
o
o
H b
3
2
dy b
H
o
2
H
2
y
1
o
dy b
o
L
(C.14)
Valoarea maxim a forei de lunecare pe un nivel, cel de baz este:
n
L
1,5 1,5L
3
3n
1
n
1
n
H
0
bdy
2
H
2
y
1
o max e
L ≅ − =
í
− τ =
|
|
.
|

\
|
|
|
.
|

\
|
(C.15)
unde n este numrul de niveluri al cldirii.
Fora de lunecare vertical (fig.6.8) este, în principiu, constituit din dou pri,
una care echilibreaz sporul forei de întindere din armtura pe înlime i alta care
echilibreaz încrcrile verticale pe planee.
Distribuia eforturilor tangeniale verticale dat de relaia (C.13) poate fi
considerat acceptabil pentru ambele componente, evideniind o concentrare a
acestor eforturi spre baza cldirii.
Valoarea eforturilor în armtura întins este proporional cu valoarea
momentelor încovoietoare distribuite aproximativ dup o parabol de gradul trei, iar
variaia acestor eforturi are legea unei parabole de gradul doi.
În cazul componenei forei de lunecare care echilibreaz încrcrile verticale
pe planeele aferente, este de presupus, de asemenea, o variaie cresctoare spre
C.29
baz, ca urmare a gradului diferit de fisurare pe înlimea cldirii. Pentru acest
termen al forei L, distribuia dat de relaia (C.15) implic o aproximaie mai grosier.







Problema distribuiei eforturilor unitare τ
y
prezint o importan deosebit, de
aceasta depinzând nivelul armrii orizontale a îmbinrilor verticale. Pentru elucidarea
ei se poate aciona atât prin efectuarea unor cercetri experimentale, cât i prin studii
teoretice cu ajutorul unor programe de calcul automat specifice elementelor
bidirecionale de beton armat.
Propuneri referitoare la aceast distribuie se dau în lucrri cu caracter de
cercetare [26], [29].
Privitor la relaia de calcul 6.15, aceasta a rezultat în urma interpretrii unui
numr mare de cercetri experimentale i are caracter acoperitor dac aria
armturilor de conectare satisface anumite criterii.
În legtur cu aceast relaie se impun unele precizri:
a) Cei doi termeni ai expresiei reprezint dou fore care au direciile
perpendiculare una pe cealalt i astfel nu are nici o semnificaie adunarea lor
scalar (fig.C.6.9).
b) Dac ar lipsi armtura perpendicular pe rost (orizontal), A
ao
, rezistena
dinilor, mobilizat prin diagonala comprimat, nu se poate dezvolta.
c) La un unghi de 45
0
a forelor diagonale din îmbinare (fig.C.6.10), din
rezistena la lunecare a dinilor nu se poate mobiliza decât o fraciune de cel mult
A
ao
R
a
.
Fig.C.6.9 Fig.C.6.10
C.30
În felul acesta, relaia (6.15) nu corespunde unui model (mecanism) de
comportare, ci trebuie interpretat ca o relaie empiric, care îmbrac în mod
rezonabil rezultatele unui mare numr de cercetri experimentale.
Capacitatea dinilor de a prelua fore de lunecare este dictat, în funcie de
dimensiuni, de rezistena la forfecare (respectiv de întindere) sau de rezistena la
strivire a betonului.
C.6.6. Prevederile pentru calculul armturilor longitudinale i transversale din grinzile
de cuplare cu h< l
o
sunt preluate practic din vechea ediie a Instruciunilor P85.
Ele nu se abat de la prescripiile generale de calcul din STAS 10107/0-90,
inclusiv în ceea ce privete neglijarea aportului betonului la preluarea forei tietoare,
ca urmare a solicitrii alternante la for tietoare cu valori relativ mari. În aceast
situaie se admite, în mod aproximativ, c fisura de rupere are o înclinare la 45
o
.

Relaia nu este satisfctoare pentru grinzile de cuplare scurte i foarte scurte,
la care mecanismul de rezisten este diferit, mobilizând i armturile orizontale.
Aplicarea relaiei 6.20 la grinzi scurte i înalte, cu capacitate mare de
rezisten la încovoiere, pe de alt parte, duce la o armare transversal cu etrieri,
excesiv de puternic, de multe ori imposibil de prevzut în lucrare, în timp ce
armtura longitudinal intermediar era derizorie.
În mod firesc, în prezentul Cod, pentru grinzile scurte s-a adoptat modelul de
grind cu zbrele, folosit i pentru pereii scuri. De fapt, fiecare din jumtile unei
grinzi de cuplare (fig. C.6.11) este solicitat într-un mod absolut similar cu peretele
scurt din fig. C.6.11.

Fig. C.6.11
Înlocuind în relaia (6.13) pe baza rolului reciproc jucat, A
ao
cu A
av
, A
av
cu A
ao
,
i dimensiunea H cu
2
l
o
, iar h cu h
r
se obine relaia 6.21.
C.31
Armtura
r
o
a
av
h 2
l
R
Q
A ⋅ ≥ , pentru a suspenda încrcarea aferent la partea
superioar a grinzii.
În ceea ce privete relaia (6.22) trebuie remarcat c aceasta implic
preluarea forelor pe o schem de grind cu zabrele, metalica, cu o diagonal întins
i una comprimat.
Mecanismul de rezisten al grinzii, constituit din elemente metalice poate
asigura o comportare histeretic foarte stabila, cu condiia împiedicrii flambajului
barelor comprimate. Msurile de armare transversal a carcaselor diagonale date la
7.6.2 au în vedere tocmai acest scop.
C.6.7.1 Rigiditatea practic infinit a diafragmelor orizontale conduce la deplasri ale
pereilor distribuite liniar în plan, asigurându-se o interaciune eficient a
componentelor sistemului structural. În acest sens trebuie îneleas aciunea solidar
la care se face referire în 6.7.1 (vezi i 2.1.1).
C.6.7.3 Caracterul aproximativ al metodei decurge din adoptarea unor ipoteze
simplificatoare ca:
(i) Forele masice aplicate la nivelul fiecrui planeu sunt aproximate prin
forele elastice care echilibreaz forele tietoare din perei (vezi 6.7.4). În realitate
forele de inerie dezvoltate la nivelul planeelor înglobeaz i forele de amortizare
care intervin în echilibrul dinamic. Considerarea acestor fore conduce la o distribuie
mult mai uniform a forelor orizontale din planee, fa de cea adoptat în mod
obinuit, cu valori mari spre partea superioar a construciei.
(ii) Distribuia forelor masice aplicate la nivelul fiecrui planseu este liniar.
Este de remarcat c aceste ipoteze nu sunt acoperitoare i efectele lor trebuie
compensate prin msuri de armare suplimentare. De exemplu, prin adoptarea la
toate nivelurile a armturii planeului celui mai solicitat de pe înlimea cldirii.
C.6.7.4 În legtur cu procedeul de la 6.7.4 sunt utile unele precizri:
(i) Exemplificativ pentru situaia din fig.6.11 (în care nu s-au figurat pentru
simplitate pereii longitudinali), valorile extreme q
mqx
i q
min
ale încrcrii distribuite
în planul planeului se determin cu relaiile:

2
L
Fe 6
L
F
max
q + =

(C.16)

2
L
Fe 6
L
F
min
q − =

S-a notat F = ΣF
i
; e, distana dintre centrul suprafeei planeului i punctul de
aplicaie al forelor F
i
; L, dimensiunea în plan a planeului.
Forele F, fiind calculate pe baza forelor tietoare de calcul, conform pct.
6.7.4, corespund mecanismului de plastificare al pereilor.
Dimensionarea armturilor pentru eforturile din planul planeului trebuie s
asigure comportarea lor în domeniul elastic.
C.32
Este de observat c în cazul structurilor monotone, condiiile de solicitare
maxime, dimensionante pentru planeele cldirii sunt cele de la ultimul nivel, unde
forele de inerie orizontale sunt cele mai mari.
(ii) Trebuie avut în vedere c plastificarea succesiv a pereilor structurali
conduce la scheme de solicitare mai defavorabile decât cea corespunztoare
comportrii elastice a pereilor.
În fig.C.6.10 se prezint o asemenea situaie, indicându-se efectele plastificrii
diferiilor perei ai structurii. Pentru cazul respectiv planeul îi dubleaz practic
deschiderea, dac peretele median este primul plastificat (fig.C.6.9b), sau îi
mrete de patru ori deschiderea consolei dac se plastific la început un perete
marginal (fig.C.6.10c).
În cazul planeelor cu perei situai la distane mari i cu încrcri mari, se
recomand efectuarea unui calcul static neliniar (calcul "biografic") pentru a evidenia
efectele plastificrii pereilor asupra strii de eforturi din planeu.
(iii) În cazul planeelor cu goluri mari, pentru stabilirea strii de eforturi,
acestea se pot modela ca grinzi cu zbrele, cu diagonale înscrise între goluri.
Procedeul reprezint o adaptare a cunoscutei metode "strut and tie" (în traducere
aproximativ "diagonale i tirani"), care ofer rezolvri simple i suficient de
riguroase pentru practica proiectrii pentru numeroase probleme în care metodele
rezistenei materialelor destinate elementelor de tip bar nu pot fi aplicate. În
fig.C.6.12 se exemplific modelarea unui planeu cu goluri de dimensiuni mari,
pentru ambele sensuri de aciune în direcie transversal a forelor orizontale.


(iv) Prin utilizarea unor valori sporite ale eforturilor se urmrete ca planeele
s lucreze in domeniul elastic.
C.6.7.5 Pentru clarificarea prevederilor de la acest punct se discut un caz limit,
acela din fig.C.6.13 în care se presupune c pereii 1 i 2 se întrerup la nivelul
parterului, continuându-se la acest nivel prin stâlpi aliniai cu ceilali stâlpi ai structurii.
În acest caz valorile F
1
,

F
2
din schema forelor din figura C.6.13.b reprezint valorile
forelor tietoare din perei, imediat deasupra planeului, care împreuna cu
încrcrile masice aferente planeului peste parter îi fac echilibru cu forele
tietoare din stâlpii parterului. Rezult c în aceast situaie particular, eforturile în
planeu sunt proporionale cu încrcrile masice însumate pe întreaga structura,
spre deosebire de situaia planeelor curente în care se dezvolt eforturi
proporionale cu forele de inerie aferente nivelului respectiv.
Fig.C.6.12
C.33
C.6.7.6 Mecanismele concrete de
transmitere a încrcrilor masice la perei,
pot diferi foarte mult de la construcie la
construcie. Identificarea lor necesit o
analiz foarte atent, experien i sim
ingineresc.
C.6.7.7 Oscilaiile asincrone din planul
planeului pot conduce la solicitarea acestuia
la compresiune sau întindere, ultima situaie
fiind cea mai defavorabil. Relaia (6.23) are
la baz ipoteza c aceste fore au valoarea
jumtate din cea corespunztoare situaiei
oscilaiei în opoziie de faz a celor dou
jumti ale planeului. Aa cum s-a artat la
6.7.4, aceste fore se sporesc cu 20% pentru
dimensionarea armturilor. Armturile
prevzute pentru preluarea eforturilor din
încovoierea general a planeului pot fi
considerate active i în preluarea forelor de
întindere, întrucât cele dou eforturi
corespund unor situaii de încrcare distincte.


PREVEDERI CONSTRUCTIVE
C.7.1.1 Sporirea clasei de beton reprezint principala cale de a reduce greutatea
proprie a structurii, care la construciile înalte intervine cu o pondere însemnat în
masa construciei.
În acelai timp ridicarea calitii betonului poate asigura preluarea în condiii
corespunztoare a eforturilor de compresiune i de forfecare la pereii la care condiii
funcionale sau estetice nu permit dezvoltarea seciunilor peste anumite dimensiuni.
C.7.1.2 STNB este un oel ecruisat, cu capacitate redus de deformare postelastic
(ductilitate).
Cu toate acestea, dac sub form de plase i carcase aduce avantaje, din
punct de vedere al execuiei, folosirea lui poate fi admis pentru solicitri care nu
implic deformaii care depesc domeniul liniar elastic, de exemplu în zona B a
pereilor.
De asemenea, la cldirile în panouri mari, în vederea reducerii numrului de
tipuri, de regul, pentru o anumit poziie în plan, se are în vedere utilizarea aceluiai
tip de panou pe toat înlimea construciei, atât în zona plastic, cât i în afara ei.
Se pot folosi plase STNB pentru armarea inimii, dac prin seciunile de armturi
alese se asigur comportarea lor în domeniul liniar elastic la solicitarea de for
tietoare asociat momentului capabil în tot peretele, inclusiv în zona plastic
potenial de la baz. În aceste condiii se poate atinge capacitatea de rezisten la
Fig.C.6.13
C.34
încovoiere a peretelui prefabricat mobilizând proprietile de ductilitate a armturilor
longitudinale ductile din îmbinri.
C.7.2.1 Dimensiunile minime indicate au în vedere reducerea sensibilitii la
aciunea forelor tietoare i la pierderea stabilitii, precum i asigurarea unor
condiii corespunztoare de betonare.
C.7.2.3 Pentru comparaie în fig.C.7.1 se reproduc recomandrile din [22] pentru
dimensiunile minime ale bulbilor i tlpilor.
16
H
b
b b
b b
e
p
cr p
p




16
H
b
b
b
b
b 10
h b
b
e
1
p
2
cr
1
p
cr
1






Condiiile respective decurg din condiia mai general:

¦
¹
¦
´
¦

10
h b
b
A
cr
2
cr
) talpi ( bulbi
(C.17)
în care b
cr
are semnificaia unei grosimi critice fa de fenomenul de pierdere a
stabilitii. Valoarea b
cr
depinde de lungimea peretelui i de cerina de ductilitate de
curbur la baza diafragmei:

φ
µ ≅ h 02 , 0 b
cr
(C.18)
Aceste prevederi nu sunt susinute de o justificare satisfactoare în lucrarea
citat i sunt relativ complicate. Din acest motiv în actuala redactare s-au preluat
prevederile din precedenta ediie, care nu au fost infirmate de aplicarea lor timp de
muli ani.
C.7.2.4 Îngroarea pereilor sub form de bulbi în aceste cazuri este necesar i
pentru realizarea unor condiii structurale care s asigure funcionarea nodului
grind-stâlp (zona de la extremitatea dinspre gol a peretelui).
C.7.2.5 Condiia urmrete asigurarea grosimii necesare pentru înglobarea
carcaselor de armtur. În P85/96 se mai impunea i condiia 2 , 1
h
l
r
o
≤ . Prin aceast
limitare se urmrea obinerea eficienei armturii înclinate în preluarea forei
tietoare. Se pierdea din vedere îns faptul c armarea înclinat asigur i armarea
la moment încovoietor, astfel încât în toate cazurile consumul de armtur în varianta
de armare cu bare înclinate este inferior celui corespunztor armrii cu bare
orizontale i verticale.


Fig.C.7.1
h
r
l
o
h
r
l
o
Fig. C.7.2
C.35
Consideraii geometrice simple arat c volumul armturilor în variant de
armare cu bare înclinate (fig. C.7.2a) este:
r
2
r
2
o
a
a
h
h l
R
Q
V
+
= (C.19)
în timp ce în cazul armrii cu carcase ortogonale volumul total al armturilor
orizontale i verticale este dat de relaia:

+ =
o
r
2
o
a
b
l
h
l
R
Q
V (C.20)
S-au adoptat schemele simplificate din fig. C.7.2, neglijând acoperirea cu
beton a armturilor i s-a considerat c rezistena armrii longitudinale i a celei
transversale este aceeai, R
a
.
Se constat c pentru:
o r
l h =

b a
V V = , iar pentru
o r
l 5 , 0 h =

b a
V
6
5
V =
Dei superioritatea comportrii grinzilor armate cu carcase diagonale este de
mult constatat i recunoscut, în ara noastr folosirea acestui mod de armare este
foarte restrns, datorit rezistenei constructorilor, pe motivul unei execuii mai
complicate. Se impune cu eviden depirea acestei stri de lucruri i aplicarea pe
scar larg a armrii diagonale a grinzilor.
C.7.2.6 În zona dintre cele dou goluri decalate pe vertical i pe orizontal apar
concentrri de eforturi. Pentru preluarea eforturilor principale dezvoltate dup direcii
înclinate, se pot prevedea armturi înclinate sau/i îngroarea sub form de bulbi a
zonei respective pe cele dou niveluri implicate.
C.7.3.2 Utilizarea plaselor i a carcaselor sudate este recomandabil pentru
armarea pereilor ca urmare a avantajelor ce decurg în ceea ce privete reducerea
manoperei pe antier la montarea armturilor i posibilitatea meninerii lor în poziie
corect în timpul turnrii betonului.
În cazul utilizrii plaselor din STNB se vor avea în vedere condiiile discutate la
C.7.1.2.
C.7.3.4 Înndirea armturilor longitudinale în zonele plastice poteniale trebuie
evitat ori de câte ori este posibil, pentru c afecteaz negativ funcia disipativ a
acestor zone.
Înndirea prin suprapunere este cea mai neindicat pentru c perturb în
modul cel mai nefavorabil aceast funcie. Astfel, dac lungimile de suprapunere nu
sunt prea mari, aderena betonului la armturi poate fi distrus progresiv în urma
ciclurilor alternante de solicitare dincolo de pragul de curgere al armturilor. Dac
lungimea de suprapunere este excesiv, armturile nu mai ajung s curg pe o zon
important a înndirii, i ca urmare deformaiile plastice se vor dezvolta necontrolat i
pe zone mai puin extinse.
(a)
(b)
C.36
Înndirea prin sudur, cu eclise sau cu suprapunere dei superioar, în
principiu, înndirii prin petrecere, prezint, de asemenea, inconveniente importante,
cum sunt: manopera excesiv, fragilizarea local a armturilor, concentrrile de
eforturi produse în beton i neintrarea în stare de curgere a armturii pe lungimea
îmbinrii sudate.
Atunci când condiiile de execuie nu permit mutarea înndirilor în zona B a
pereilor, pot fi avute în vedere înndiri cu bucle ale armturilor verticale, de tipul
celor folosite la îmbinarea panourilor obinute prin folosirea altor sisteme, dar implic
sporuri de materiale i manoper.
Prevederea de la pct. c) are în vedere înlesnirea turnrii i compactrii
betonului în spaiile relativ înguste ale cofrajelor pentru pereii structurilor curente.
Prevederile privind lungimile de înndire i de ancorare a armturilor, sunt
cele ce rezult, luându-se ca referin STAS 10107/0-90, pentru cazul pereilor
structurali de tip curent. Ele sunt difereniate în funcie de condiiile de solicitare i de
condiiile de aderen (lund ca referin art. 6.2.1.2 din STAS 10107/0-90).
C.7.3.5 (d) În proiectele de structuri apar frecvent detalii de bordare a golurilor de
ui i ferestre, dar i a golurilor din plcile planeelor, în care armturile sunt
prelungite dincolo de marginea golurilor numai cu lungimea de ancorare l
a
, a barelor,
ceea ce reprezint o soluie incorect i descoperitoare.
Detaliul concret este cel din fig. 7.5, care prevede lungimi suficiente ale armturilor
de bordare, în msur s preia întreg efortul corespunztor barelor întrerupte.
C.7.4.2 Prevederile de armare minim din tabelul 3 sunt modificate în raport cu cele
din P85/1996, unde procentele de armare minim erau mai mari pentru armturile
orizontale, de for tietoare, în raport cu armturile verticale de încovoiere. Raiunea
pentru alegerea acelor valori era c asigurarea la for tietoare reprezint condiia
de rezisten esenial pentru perei, elemente cu seciuni dezvoltate i în
consecin, cu capacitate de rezisten substaniale mari la încovoiere, chiar la
procente de armare relativ reduse.
Aceste procente au fost considerate de inginerii proiectani ca prea mici pentru a
obine o comportare specific elementelor de beton armat supuse la compresiune,
motiv pentru care procentele armrii verticale s-au mrit cu 30 – 40%. Este de
remarcat totui, c totui normele americane de proiectare, de exemplu ACI 318,
procentele de armare minim a inimii pereilor, pe vertical i pe orizontal sunt
numai de 0,25 %.
C.7.5.1 Zonele de la extremitile pereilor indicate în fig.7.7, 7.8, 7.9 se alctuiesc
ca stâlpi cu armturi longitudinale i transversale mai substaniale în raport cu cele
din restul pereilor. În felul acesta în zonele respective se creaz condiii pentru o
comportare mai stabil la eforturile alternante întindere-compresiune care au valorile
maxime la extremitile seciunii peretelui.
Din acest motiv procentele minime de armare pentru armtura de la
extremitile pereilor din tabelul 4 se refer la suprafaa acestor zone spre deosebire
de ediia anterioar a Instruciunilor P85 unde aceast armtura era raportat la aria
inimii peretelui.
Studii experimentale pe modele de perei structurali de beton armat au
evideniat faptul c dac elementele de margine au armturile verticale bine legate
prin armturi transversale suficiente ele pot prelua fore tietoare semnificative dup
C.37
eventuala rupere a panoului inimii, printr-un mecanism de tip stâlp scurt sau de dorn
de beton armat.
O asemenea situaie este de evitat prin dimensionarea corespunztoare a
armturii inimii, dar este de reinut posibilitatea obinerii unei a doua linii de rezisten
constituite de zonele de margine ale pereilor.
Într-o lucrare relativ recent [23] se exprim opinia c soluiile de armare cu
armturi verticale distribuite uniform sunt superioare celor în care o parte a acestor
armturi este concentrat la capete. Avantajele ar consta în:
(i) o fisurare mai fin (fisuri mai numeroase i mai puin deschise) a zonelor
întinse;
(ii) o zona comprimat mai extins, care permite o preluare mai sigur a forei
tietoare în rostul de lucru;
(iii) în absena armturilor verticale mai groase la extremitile seciunii se pot
diminua sau chiar elimin armturile transversale suplimentare din aceste zone;
Cel puin ultimul argument ar putea aprea discutabil. De altfel, chiar autorul
lucrrii recomand în finalul acesteia aplicarea acestui sistem de armare în zone cu
seismicitate mai puin intens, unde sunt de ateptat cerine mai mici de ductilitate.
La punctul 7.5.1, prin relaia 7.1, se introduce o nou condiie de armare
minim care urmrete s asigure pereilor structurali o capacitate de rezisten
superioar eforturilor care produc fisurarea zonelor întinse. Procentele foarte mici de
armare practicate la armarea pereilor structurali, în special în perioada dinainte de
intrarea în vigoare a Instruciunilor P85/82, conduceau, în cazul pereilor cu tlpi
dezvoltate în zonele întinse, la comportare de elemente subarmate.
Pentru a ine seama de existena rosturilor de turnare i de posibilitatea
redus ca la nivelul acestora s se poat dezvolta în întregime rezistena la întindere
(de fapt, de aderen) a betonului, în expresia (7.1) care furnizeaz valoarea
momentului de fisurare s-a considerat pentru aceasta o valoare egal cu jumtate
din rezistena de calcul la întindere.
C.7.5.2 În situaiile în care nu este asigurat condiia privind limitarea zonei
comprimate, asigurarea ductilitii de curbur se poate obine prin sporirea
deformaiei limit a betonului comprimat % 5 , 3
bu
*
bu
≅ ε > ε (fig.C.7.2). Aceasta se
poate utiliza prin sporirea efectului de confinare exercitat de armturi transversale
sporite.
Din fig.C.7.2 rezult c zona pe
care trebuie luate msuri speciale de
confinare este:
|
.
|

\
|
− =
x
x
1 x s
lim
(C.19)
În condiiile unei proiectri corecte
x nu poate fi mai mare de 2x
lim
i în
consecin se poate admite s
max
= 0,5x,
condiie preluat în Cod.
Pe vertical, aceast armtura
trebuie prevzut în toat zona plastic

Fig.C.7.3
C.38
(în zona A de la baza peretelui).
Expresia (7.2) care furnizeaz cantitatea armturii de confinare a rezultat din
adaptarea expresiei dat în [32] pe baza unor cercetri experimentale:
|
.
|

\
|
+ =
h
x
9 , 0 5 , 0
f
f
c a 12 , 0 A
y
'
c
e ao
(C.21)
În relaia (C.20)
'
c
f reprezint rezistena specific la compresiune a betonului
(apropiat de rezistena caracteristic), iar
y
f , rezistena similar a armturii
transversale.
Aceleai cercetari au condus la concluzia c eficiena armturii de confinare
este maxim dac a
e


0,5b i ≤ 150 mm.
Un alt rol al armturii transversale este acela de a împiedica flambajul barelor
longitudinale. Se apreciaz c în zonele plastice poteniale trebuie sprijinite lateral
numai barele comprimate care contribuie substanial la rezistena zonei comprimate.
În [29] se consider c aceast situaie intervine în zonele seciunii peretelui unde
coeficientul armturii longitudinale este
( )
2
f MPa
y
. În P85/96 condiia s-a preluat sub
forma
( ) MPa R
4 , 2
a
.
În prescripia citat se prevede ca armtura A
af
dispus sub form de agrafe i
etrieri în scopul împiedicrii flambajului barelor comprimate s fie cel puin:
( ) MPa
100
a
f 16
f A
A
e
y
y a
af
¯
= (C.22)
în care ¯
a
A reprezint suma ariilor barelor longitudinale aferente, iar f
y
rezistena
acestor armturi.
Relaia (C.21) se bazeaz pe ipoteza c
rezistena la întindere a unei ramuri de etrier nu
trebuie s fie mai mic decât 1/16 din fora
asociat curgerii barelor longitudinale aferente, în
situaia în care distana între armturile
transversale este de 100mm. Se consider c
etrierii sunt eficieni i în legarea barelor
intermediare (i nu numai a celor aflate în
colurile etrierilor), dac distana dintre ramurile
etrierului este mai mic decât 200 mm (fig.C.7.3).


În CR 2 - 1 - 1.1 s-a adoptat o condiie mai simpl care const în necesitatea
prevederii unor legturi transversale la 6d, în concordan cu rezultatele unor
cercetri experimentale, care atest c prin aceast msura se poate evita flambajul
plastic al armturii longitudinale.
În fig.C.7.4 se d un exemplu de seciune de perete structural, indicându-se
zonele unde este necesar s se prevad armturi de confinare sau pentru
Fig.C.7.4
C.39
împiedicarea flambajului armturilor longitudinale comprimate, pentru ambele sensuri
de aciune a forei orizontale seismice.

C.7.6.1 (b) Barele longitudinale intermediare au un rol important în limitarea
deschiderii fisurilor în cazul grinzilor armate cu bare ortogonale. Fisurarea înclinat i
lunecarea armturilor principale de încovoiere, cu atât mai important cu cât raportul
h/l
r
este mai mare, duc la propagarea eforturilor de întindere în armturi dincolo de
punctul teoretic de anulare a momentelor din mijlocul grinzii i la un efect de
întindere de ansamblu a grinzilor.
C.7.6.2 Ca urmare a mecanismului specific de comportare a grinzilor scurte armate
cu carcase înclinate, principala problem care se pune la alctuirea armrii acestor
elemente este ancorarea corespunztoare a armturilor diagonale întinse.
Msurile constructive indicate în fig.7.12 urmresc asigurarea acestor condiii.
Eficacitatea ancorrii armturilor înclinate sporete, dac ele sunt închise sub form
de bucle.

PROBLEME SPECIFICE DE ALCTUIRE A STRUCTURILOR
PREFABRICATE
C.8.1. Prevederile de la cap.8 destinate detaliilor de alctuire constructiv i de
armare a elementelor prefabricate i a îmbinrilor dintre ele au un caracter minimal i
orientativ. În consecin diferitele detalii prezentate pe parcursul capitolului nu trebuie
considerate ca limitative, ci exemplificative. Esenial este ca soluiile alese s
satisfac principiile de alctuire prezentate la 8.1 si 8.3.8.
C.8.2.1 Dei aparent soluia din fig.8.1.a este cea mai avantajoas prin desfiinarea
rosturilor (îmbinrilor) verticale, se pot ridica probleme legate de dificultile de
transport (prin greutate), de fixare provizorie i mai ales în ceea ce privete
realizarea continuitii armturilor verticale prin sudur, operaie foarte migloas i
care reclam precizie de execuie.
C.(8.2.2 i 8.2.3) Prevederile acestor articole urmresc preluarea eficient a
eforturilor de compresiune i de forfecare, în condiiile în care utilizarea
Fig.C.7.5
C.40
prefabricatelor impune grosimi cât mai mici de elemente pentru reducerea greutii
acestora.
C.8.2.4 Sunt de evitat soluiile în care izolaia termic este realizat din BCA.
Acestea sunt ineficiente i nejustificate din punct de vedere tehnic i economic.
C.8.2.5 În situaia în care panourile de planeu interioare prezint o prelungire în
consol pentru realizarea balconului se vor lua msuri pentru obinerea unei
rezemri continue - prin matare de mortar cu coninut mic de apa - i pentru
realizarea continuitii armturilor care leag buiandrugii de parapei.
C.8.2.6 Funcie de tehnologia de execuie (de exemplu, în tipare orizontale sau în
casete verticale), panourile de perete pot fi turnate în poziie orizontal sau vertical.
Alctuirea panourilor i armarea acestora va ine seama de specificul legat de poziia
de turnare i de particularitile de realizare a cofrajelor prin prevederea tuturor
dispozitivelor necesare operaiilor de decofrare, ridicare, eventual basculare,
transport, depozitare, montaj provizoriu i îmbinare structural. Armarea panourilor
trebuie s acopere eventualele eforturi suplimentare în raport cu situaia de
exploatare care pot aprea în aceste faze i s împiedice deschiderea peste limitele
admise a fisurilor produse de tratamentul termic sau datorit intervalului mai scurt de
decofrare.
C.8.3.1 În raport cu îmbinrile de tip uscat prin elemente metalice, care implic
prevederea de plci i profile înglobate, ancorate prin praznuri, îmbinrile umede
prezint importante avantaje ca:
• posibilitatea transmiterii continue a eforturilor de compresiune i de lunecare;
• limitarea sau chiar eliminarea eforturilor de întindere transversal rezultate din
devierea eforturilor, practic totdeauna prezente în cazul îmbinrilor prin piese
metalice;
• simplitatea execuiei, inclusiv ca urmare a posibilitii de admitere a unor
tolerane specifice sensibil mai mari;
• economii de oel.
Pe aceast baz, îmbinrile umede cu beton armat sunt, practic, totdeauna
preferabile.

C.8.3.3 (a) Pentru structurile cu perei structurali proiectate în conformitate cu
prescripiile în vigoare în ara noastr, în primul rând P100/92, este esenial
posibilitatea mobilizrii capacitii de deformare postelastic asociat solicitrii la
încovoiere. În consecin, structurile prefabricate nu trebuie s se rup prematur în
îmbinri.
De exemplu, în cazul îmbinrilor verticale cu dini i armturi transversale
dintre elementele prefabricate, o concepie de proiectare corect trebuie s aib în
vedere dezvoltarea unei fore de lunecare maxime în îmbinare, sensibil mai mici
decât valoarea lunecrii capabile în regim de solicitare monoton cresctoare
(fig.C.8.1).
C.41
Aceasta deoarece solicitarea
în apropierea forei maxime este
asociat cu ruperea dinilor,
preluarea lunecrilor în rost fiind
asigurat dup aceasta numai prin
efectul de coasere al armturilor
transversale prin intermediul unui
beton degradat. Intervine o
degradare dramatic a rezistenei
îmbinrii care afecteaz
capacitatea de rezisten, de
absorbie i de disipare de energie
a pereilor structurali la fore
orizontale i implicit a siguranei de
ansamblu.


Pe de alta parte, consolidarea îmbinrilor verticale este foarte dificil. Dinii
avariai nu se pot reface, fiind necesare introducerea unor elemente structurale noi în
locul acestora.
C.8.3.3 (d) Preluarea lunecrii se realizeaz printr-un mecanism de tip grind cu
zabrele, în care efortul din armtura care traverseaz rostul echilibreaz componenta
orizontal a efortului de compresiune din diagonala comprimat format între
pragurile dinilor (fig.C.6.9), sau printr-un mecanism echivalent de frecare (vezi STAS
10107/0-90, pct.3.4.2). Primul mecanism este activ în îmbinrile verticale cu dini, iar
cel de-al doilea în îmbinrile orizontale de la nivelul planeelor, i în îmbinrile
verticale dup ruperea dinilor.
C.8.3.3 (f) Asigurarea turnrii unui beton compact i rezistent care s umple spaiile
dintre dini este vital pentru rezistena îmbinrii verticale, având în vedere
mecanismul ei de rezisten.
Construciile în panouri mari executate la noi în ar nu au beneficiat, din
pacate, în marea majoritate, de o execuie satisfctoare a îmbinrilor, ca urmare i
a faptului c spaiile de betonare prevzute în proiect erau cu totul insuficiente fa
de tehnologiile de turnare a betonului pe antier. Adoptarea unor soluii de îmbinri
verticale, cu panorile de perei practic în contact în îmbinare (de tip "închis"), pe
lâng alte inconveniente, nu permite o bun turnare i vibrare a betonului, precum i
controlul calitii acestuia.
Prevederile de la C.8.3.3(b), de la 8.3.4, ca i o parte a prevederilor de la
8.3.5 si 8.3.6 au în vedere tocmai eliminarea unui astfel de risc.
C.8.3.5 Profilul optim al dinilor i dimensiunile acestora depind i de distana dintre
marginile panourilor de perete, fa în fa în îmbinare, în vederea realizrii unui
unghi favorabil al diagonalelor comprimate. Pe msur ce înclinarea diagonalei
crete, scade efortul de compresiune în beton i se sporete efortul din armtura
orizontal din rost i invers.
La rândul ei distana dintre feele panourilor este dictat de grosimea
panourilor i de spaiul necesar unei bune betonri i vibrri. Din acest motiv profilul
marginii panourilor trebuie s rezulte dintr-o analiz de optim pe baza
considerentelor menionate.
Fig.C.8.1
C.42
Prevederile de la 8.3.5 privind lungimea total a dinilor are în vedere faptul c
la rezistene egale (clase de beton identice) rezistena dinilor panoului prefabricat i
a celor din monolitizri trebuie s fie egal.
Limitarea inferioar a numrului de dini pe înlimea unui nivel urmrete
trasmiterea cât mai uniform a eforturilor în lungul îmbinrii.
Prevederea privind poziionarea buclelor orizontale în intervalul dintre dini
urmrete conservarea integritii dinilor, vital pentru asigurarea capacitii de
rezisten la lunecare. Experiena de care se dispune arat c în condiiile plasrii
acestor armturi în dreptul dinilor, la decofrarea panourilor , betonul dinilor apare
afectat pe zone relativ importante.
C.8.3.6 P85/96 impune, pentru prima oar în prescripiile noastre, eliminarea
rezemrii directe a panourilor de plac pe perei, prin intermediul dinilor. Aceast
soluie, practic generalizat în perioada anterioar, conduce la întreruperea, pe zone
relativ mari, a continuitii pereilor, ca urmare a execuiei imperfecte i a
imposibilitii, din punct de vedere practic, a prevederii unui mortar de poz, turnat
sau matat ulterior montrii. De asemenea, seciunile centurilor rezult în acest caz cu
gâtuiri în anumite zone, în care nu exist spaiul necesar dispunerii barelor
longitudinale i înglobrii lor în beton.

INFRASTRUCTURI
C.9.1. Prin infrastructur nu trebuie îneleas, în mod automat, partea de structura
situat sub planeul de subsol.
În funcie de situaie, se poate dirija dezvoltarea deformaiilor plastice într-unul
din nivelurile situate deasupra subsolului. Ansamblul elementelor structurale pe mai
multe niveluri, situate sub zona plastic, poate fi considerat în totalitate ca
infrastructura construciei.
C.9.2. (b) Încrcarea alternant a piloilor poate conduce la degradarea, în cea mai
mare msur, a capacitii de a prelua eforturi tangeniale la interfa pilot-teren,
motiv care justific prevederea din Cod.
Seciunea de armtura longitudinal din piloi va fi stabilit din condiia de a
elimina apariia deformaiilor plastice în aceste armturi prin solicitarea de întindere,
condiie esenial pentru concentrarea deformaiilor plastice la baza peretelui.
C.9.2. (c) i (e) Soluia (c) prezint avantajul reducerii presiunilor pe teren prin
preluarea unei fraciuni substaniale din momentul de rsturnare prin solicitarea
elementului de legtura dintre perei. Având în vedere solicitrile deosebit de
importante la fore tietoare din aceste elemente se poate avea în vedere i soluia
de armare cu carcase din bare diagonale.
Soluia unor fundaii comune se poate extinde i la structurile de tip dual, la
care forele gravitaionale aduse de stâlpi contribuie la o uniformizare a presiunilor pe
teren i la reducerea tendinei de rotire a bazei pereilor structurali la aciuni
orizontale (fig. C.2.5d).
Soluia (e) este în esen similar, beneficiind îns de efecte favorabile
suplimentare. Astfel, practic întreaga încrcare vertical a cldirii contribuie la
stabilitatea structurii iar comportarea infrastructurii este bidirecional.
C.43
Dac eforturile la baza peretelui nu sunt prea mari, respectiv numrul de
niveluri al cldirii nu este prea mare, soluia prezint avantaje maxime când pereii
structurali sunt plasai la marginea cldirii, în aceast situaie pereii de subsol
putând fi realizai fr goluri (sau cu goluri mici) pe toat lungimea cldirii.
C.9.2. (d) Cea mai mare parte a momentului de plastificare la baza pereilor, în
soluiile de infrastructur de la 9.2.d se pot transfera la pereii perimetrali prin cuplul
de fore dezvoltate la nivelul planeului peste subsol i la nivelul fundaiei. Planeul
trebuie dimensionat la eforturile ce revin din aceast schem de comportare.
În aceste condiii, fundaia proprie a peretelui va transmite în principal
încrcarea vertical aferent.
Gradul de încastrare al bazei peretelui este dificil de evaluat neputâdu-se
preciza cu exactitate rotirea peretelui pe teren. Din acest motiv este indicat s se
fac mai multe ipoteze cu caracter acoperitor privind distribuia momentelor în perete,
pe înlimea subsolului (fig.9.6).
Descrcarea de momente a peretelui pe înlimea infrastructurii este însoit
de fore tietoare foarte importante. Preluarea acestora reprezint o component de
baz a proiectrii pereilor.
C.9.2. (f) În cazul acestui tip de infrastructur se beneficiaz de efectul de lestare
realizat prin încrcarea stâlpilor de la nodurile reelei de grinzi (ca în cazul tipului c de
infrastructur), de transferul de eforturi sub nivelul planeului peste subsol la pereii
suplimentari din subsol prin efectul de "menghin", ca în soluiile de tip d), i în plus
de rigiditatea i de rezistena la torsiune a ansamblului infrastructurii.
C.9.2. (g) Soluia indicat la 9.2g (fig. 9.7) referitoare la fundaiile pe care pereii
structurali se pot roti liber este indicat în situaiile în care pereii structurali au
seciuni ample i fore verticale de compresiune importante, astfel încât pentru
preluarea forelor seismice de calcul nu sunt necesare armturi de întindere. În
aceste cazuri nu apare necesitatea ancorrii armturilor verticale din perei în
elementele infrastructurii, iar soluia ce implic posibilitatea rotirii libere pe fundaie
prezint avantajul unei transmiteri simple i clare a încrcrilor la teren
Suprafaa de rezemare a fundaiilor trebuie s asigure ca terenul de fundaie
s nu cedeze înainte de atingerea capacitii de rezisten a peretelui.
De asemenea, o preocupare special trebuie s fie constituit de proiectarea
blocului de beton de sub perete (a cuzinetului de sub acesta) care poate fi supus la
eforturi mari sub aciunea presiunilor pe rostul dintre cele dou elemente. Preluarea
acestor eforturi poate face necesar luarea de masuri cum sunt armarea
longitudinal a blocului sau legarea acestuia de cuzinetul de la baza peretelui, printr-
o armare judicioas.
Pentru exemplificare, în fig. C.9.9 se prezint un perete lungitudinal de coridor
cu grinzi de cuplare slabe, cum se întâlnesc în unele cldiri realizate înainte de 1977.
Dup fisurarea (i ruperea) grinzilor de cuplare slabe montanii lucreaz ca
pereii care se rotesc pe fundaie i încarc talpa de beton simplu cu fore
concentrate. Talpa lucreaz ca o grind pe mediu elastic încrcat cu fore
concentrate. Apar momente încovoietoare mari care rup în buci talpa de beton
simplu. Aceast situaie s-ar fi putut evita dac talpa ar fi fost armat adecvat,
longitudinal i transversal.
C.44



C.9.3.1 Cu caracter exemplificativ în fig. C.9.10 se prezint situaia deosebit de
solicitare care poate aprea la un perete structural pe înlimea subsolului i
msurile de armare speciale care se impun.
Peretele considerat, situat la marginea cldirii, nu are contact lateral cu
planeul peste subsol. Descrcarea necesar de moment pe înlimea subsolului,
prin aa numitul mecanism de menghin, impune fixarea peretelui la nivelul acestui
planeu. În acest scop reaciunea de fixare reclam prevederea unor armturi de
suspendare suficiente în centura peretelui cu un ancoraj suficient de lung pentru
transmiterea acesteia la planeu. Armturile necesare trebuie s preia prin întindere
suma forelor tietoare din perete, de deasupra i dedesubtul planeului.

Fig.C.9.9
Fig.C.9.10


BIBLIOGRAFIE

1. Agent, R., Postelnicu, T., "Calculul structurilor cu diafragme din beton
armat", vol.1, 1982; vol.2, 1983.
2. Agent, R., Postelnicu, T., "Îndrumtor pentru calculul i alctuirea
elementelor din beton armat", 1992.
3. Aktan, A.E., and Bertero, V.V., “Conceptual Seismic Design of Frame-Wall
Structures", Journal of Structural Engineering, ASCE, nov.1984.
4. Bertero, V.V., Popov, E.P., Wang, T.Y., and Vallenas, J., "Seismic Design
Implications of Hysteretic Behaviour of RC Structural Walls", 6th WCEE, New
Delhi, 1977, vol.5.
5. Barda, F., Hanson, J.M., and Corley G., "Shear Strength of Low-Rise Walls
with Boundary Elemnts", Reinforced Concrete Structures in Seismic Zones, ACI
Publication SP-63, ACI 1977.
6. Bertero, V.V., "Seismic Behaviour of RC Wall Structural Systems",
Proceedings of the 7th WCEE, Instanbul, 1980, vol.6.
7. Bertero, V.V., "Lessons Learned from Recent Earthquakes and Research
and Implications for Earthquake Resistant Design of Building Structures in
U.S., Earthquake Spectre”, vol.2, 1986.
8. Bertero, V.V., "State of the Art Practice in Seismic Resistant Design of RC
Concrete Frame-Wall Structural Systems", Proceedings of the 8th WCEE, San
Francisco, 1984, vol.V.
9. Bertero, V.V., "Implications of Recent Earthquakes and Reserch on
Earthquakes-Resistant Design and Construction of Buildings", raport UCB-
EERC 86/03.
10. Corley, W.G., Fiorato, A.E., and Oesterle, R.G., "Structural Walls", ACI
Publication SP-72, ACI, 1989.
11. Chaney, F.A, and Bertero, V.V., "An Analytical Evaluation of the Design
and Analytical Seismic Response of a Seven Story RC Frame-Wall Structure",
Raport UCB-EERC.
12. Degaz, A., and Weight, R.C., "Structural Walls with staggered Door
Openings, Journal of Structural Engineering ASCE, May 1991.
13. Goodsir, W.J., The Design of Compled Frame-Wall Structures for Seismic
Actions, Research Report 85-8, Department of Civil Engineering, University on
Canterbury, 1985.
14. Igbal,, M., and Derecho, A.T., "Inertia Forces over Height of RC Structural
Walls During Earthquakes, in Reinforced Concrete Structures Subjected to
Wind and Earthquake Forces, ACI Publication SP-63, ACI 1980.
15. Morgan, B., Hiraishi, H., and Corley, W.G., "Medium Scale Wall Assemblies:
Comparison of Analysis and Test Results", Earthquake Effects on RC Structures,
US Japan Research, ACI Publications SP-84, ACI 1995.
16. Oesterle, R.G., Fiorato, A.E., Aristazabal-Ochoa, J.D., and Corley, W.G.,
"Hysteretic Response of RC Structural Walls", Reinforced Concrete Structures
Subjected to Wind and Earthquake Forces, ACI Publication SP-63, ACI 1980.
17. Park, R., and Paulay, T., Reonforced Concrete Structures, 1975.
18. Paulay, T., "Coupling Beams of Reinforced Concrete Shear Walls",
Journal of the Structural Division, ASCE, March 1979.
19. Paulay, T., "Simulated Seismic Loading of Spandrel Beams" Journal of the
Structural Division, ASCE, September, 1971.

20. Paulay, T., "The Ductility of Renforced Concrete Shear Walls for Seismic
Areas", Reinforced Concrete Structures in Seismic Zones, ACI Publication SP-53,
ACI, 1977.
21. Paulay, T., "A Seismic Design Strategy for Hybrid Structures",
Proceedings of the 5th Canadian Conference on Proceedings of the 5th Canadian
Conference on Earthquake Engineering, 1987.
22. Paulay, T., Priestley, M.J.N., "Seismic Design of Reinforced Concrete and
Masonry Buildings", 1992.
23. Paulay, T., “Special Issues in Seismic Design”, Structural Engineering
International, August 1995.
24. Postelnicu, T., Pavel, C., "Precizri privind schematizarea pentru calcul a
structurilor cu diafragme de beton armat pentru cldiri multietajate", Construcii
nr.9-10/1988.
25. Synge, A.J., "Ductility of Squat Shear Walls”, Research Report, Department
of Civil Engineering, Univeristy of Canterbury Cristchurch, 1980.
26. Tsoukantas, S., Lewicki, B. „Behaviour of joints in precast walls. General
Raport 4, Session 4.
27. Titaru, E., Cpân, D., "Aspecte ale efectelor de interaciune la
structurile de beton armat alctuite din cadre i perei structurali", Construcii 4-
5/1985.
28. Vallenas, J.M., Bertero, V. V., and Popov, E.P."Hysteretic Behaviour of
Reinforced Concrete Structural Walls", Report UCB-EERC, 79/20, August
197_R9.
29. Vlaicu, Gh., “Contribuii la perfecionarea metodelor de proiectare
antiseismic a structurilor mixte cu diafragme prefabrciate i cadre din beton
armat”, Tez de doctorat, U.T.C.B., Bucureti, 1999.
30. ACI Commitee 318, Building Code Requirements for Reinforced Concrete
(ACI 318-89) and Commentary, ACI, 2001.
31. New Zealand Standard Code of Practice for the Design of Concrete
Structures, NZS 3101. Commentary NZS 3101, 1995.
32. Structural Engineers Association of California - SEAOC, Recommended
Lateral Force Requirement and Tentative Commentary, 1996.
33. Uniform Building Code, International Conference of Buildings Officials, 2000.
34. Comite Euro International du Beton, Seismic Design of Concrete
Structures, 1987.
35. Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine,
social-culturale, agrozootehnice i industriale: P100-92.
36. STAS 10107/0-90 "Calculul i alctuirea elementelor structurale din
beton, beton armat i beton precomprimat".
37. Instruciuni tehnice pentru proiectarea construciilor cu structura din
diafragme de beton P85-82.
38. Instruciuni tehnice privind proiectarea cldirilor de locuit cu structura
de rezisten din panouri mari P101-70.


CUPRINS
1. PROBLEME GENERALE 1.1. Modul de aplicare 1.2. Rela ia cu alte prescrip ii 2. ALC TUIREA DE ANSAMBLU 2.1. Defini ii. Clasific ri 2.2. Alc tuirea general a cl dirilor i dispozi ia elementelor structurale verticale 2.3. Alcatuirea elementelor structurale 2.4. Plan ee 2.5. Rosturi 2.6. Infrastructura 2.7. Alc tuirea elementelor nestructurale 3. EXIGEN E GENERALE DE PROIECTARE 3.1. Probleme generale 3.2. Exigen e privind mecanismul structural de disipare a energiei (mecanismul de plastificare) 3.3. Exigen e de rezisten i de stabilitate 3.4. Exigen e de rigiditate 3.5. Exigen e privind ductilitatea local i eliminarea ruperilor cu caracter neductil 3.6. Exigen e specifice structurilor prefabricate 4. PROIECTAREA PRELIMINAR A ELEMENTELOR STRUCTURALE 4.1. Stabilirea înc rc rilor verticale 4.2. Dimensionarea preliminar a sec iunilor pere ilor 4.3. Dimensionarea preliminar a sec iunilor grinzilor de cuplare 5. CALCULUL STRUCTURILOR CU PERE I STRUCTURALI LA AC IUNEA ÎNC RC RILOR VERTICALE I ORIZONTALE 5.1. Indica ii generale 5.2. Schematizarea pentru calcul a structurilor cu pere i structurali 5.3. Determinarea eforturilor axiale de compresiune în pere ii structurali din ac iunea înc rc rilor verticale 5.4. Metoda simplificat pentru determinarea eforturilor sec ionale, în domeniul elastic 5.5. Metode de calcul în domeniul postelastic 6. CALCULUL SEC IUNILOR PERE ILOR STRUCTURALI 6.1. Generalit i 6.2. Valorile eforturilor sec ionale de dimensionare 6.3. Efectul înc rc rilor verticale excentrice 6.4. Dimensionarea sec iunii de beton a pere ilor structurali 6.5. Calculul arm turilor longitudinale i transversale din pere ii structurali 6.6. Calculul arm turilor din grinzile de cuplare 6.7. Calculul plan eelor ca diafragme orizontale

7. PREVEDERI CONSTRUCTIVE 7.1. Materiale utilizate 7.2. Alc tuirea sec iunii de beton a pere ilor structurali. Dimensiuni minime 7.3. Armarea pere ilor. Prevederi generale 7.4. Armarea în câmp a pere ilor structurali 7.5. Arm ri locale ale elementelor verticale 7.6. Armarea grinzilor de cuplare 8. PROBLEME SPECIFICE DE ALC TUIRE A STRUCTURILOR PREFABRICATE 8.1. Probleme generale 8.2. Alc tuirea panourilor 8.3. Îmbin rile structurilor cu pere i din elemente prefabricate de beton armat 9. INFRASTRUCTURI 9.1. Probleme generale 9.2. Tipuri de infrastructuri 9.3. Indica ii privind modul de calcul al elementelor infrastructurii 9.4. Probleme specifice de alc tuire a elementelor infrastructurilor ANEXA A PROCEDEU SIMPLIFICAT DE CALCUL STRUCTURAL INDICA II PRIVIND APLICAREA PREVEDERILOR CR 2 – 1 – 1.1. COMENTARII PROBLEME GENERALE ALC TUIREA DE ANSAMBLU EXIGEN E GENERALE PROIECTAREA PRELIMINAR A ELEMENTELOR STRUCTURALE CALCULUL STRUCTURILOR CU PERE I STRUCTURALI LA AC IUNEA ÎNC RC RILOR VERTICALE I ORIZONTALE CALCULUL SEC IUNILOR PERE ILOR STRUCTURALI PREVEDERI CONSTRUCTIVE PROBLEME SPECIFICE DE ALC TUIRE A STRUCTURILOR PREFABRICATE INFRASTRUCTURI BIBLIOGRAFIE

1.impunerea unui mecanism structural favorabil de disipare a energiei sub ac iuni seismice de intensitate ridicat . modul de execu ie al plan eelor etc.1. sau realiza i din panouri mari prefabricate. Modul de aplicare 1. Prevederile privind alc tuirea de ansamblu i calculul structurilor cu pere i. alc tuiri i/sau solicit ri speciale.1. 1.1.1 . PROBLEME GENERALE 1.3): . cu pân la 20 de niveluri.1. prevederile prezentului Cod vor fi luate în considerare cu caracter orientativ.1. .2. De la caz la caz. în general. este necesar ca. cât i detaliile de alc tuire constructiv i de armare a pere ilor. se refer la tipurile uzuale de structuri care apar în mod curent la cl dirile etajate civile sau industriale. . s se prevad i m suri suplimentare de alc tuire.asigurarea unei rigidit i suficiente la deplas ri laterale. 1.1 Sub aspectul m surilor de protec ie seismic . 1.). prezentul Cod de proiectare este bazat pe prevederile normativului P100/1992. cu forme. pe terenuri la care pot ap rea tas ri diferen iale importante. Se va urm ri ca tehnologia de execu ie s structural avut în vedere la proiectare.1.4 Prevederile prezentului Cod trebuie interpretate ca având un caracter minimal. Proiectarea structurilor cu pere i de beton armat va fi orientat pe satisfacerea exigen elor structurale (vezi cap. pe lâng respectarea prevederilor prezentului Cod. fa de care cuprinde detalieri i preciz ri suplimentare. Pentru alte categorii de construc ii.3 Alc tuirea constructiv a structurilor cu pere i de beton armat va fi pus de acord cu procedeele de execu ie folosite (sistemul de cofraj utilizat pentru pere ii verticali din beton armat monolit. Rela ia cu alte prescrip ii 1.2 În cazul construc iilor situate pe terenuri sensibile la umezire i. sau la cl diri mai înalte.conformarea general favorabil a construc iei.1 Prezentul Cod cuprinde prevederi referitoare la proiectarea construc iilor cu pere i structurali de beton armat monolit i/sau din elemente prefabricate. dimensionare i armare corespunz toare condi iilor de fundare respective. nu afecteze comportarea 1. proiectan ii de structuri pot aplica i alte metode de calcul i pot lua i alte m suri constructive pentru ob inerea nivelului dorit de siguran . Aceste m suri nu fac obiectul prezentei prescrip ii.2.

unde sunt precizate i domeniile recomandabile de utilizare a acestor metode. în general.2.2 Metodele de proiectare seismic a structurilor cu pere i structurali de beton armat. precum i de modul concret în care sunt efectuate verific rile ce privesc condi iile de conformare antiseismic i performan ele r spunsului seismic. . . . 1.2. . sunt cele prescrise la pct.3 Prevederile prezentului Cod vor fi completate dup necesit i cu prevederile altor prescrip ii sub a c ror inciden se afl construc iile proiectate.3 i tabelul 6. spa ial.1.2.standardele referitoare la ac iunile în construc ii.NE012/99–“Cod de practic pentru executarea lucr rilor de beton i beton armat”. cum sunt: . 1. diferen iate în func ie de modul în care este modelat ac iunea seismic .standardele referitoare la calculul terenului de fundare. dinamic i neliniar al comport rii structurale.P59/80–“Instruc iunile tehnice pentru proiectarea i executarea arm rii elementelor de beton cu plase sudate”. de fidelitatea modelului de calcul în raport cu caracterul.2 .NP 112/04–“Normativ pentru proiectarea de fundare direct ”.standardele referitoare la proiectarea elementelor de beton armat din construc ii civile i industriale.2 din Normativul P100/92. .

de la locul unde sunt aplicate la terenul de fundare. compacte i simetrice. dup caz. .1 Construc iile cu pere i structurali sunt cele la care elementele structurale verticale sunt constituite în totalitate sau par ial din pere i de beton armat turna i monolit sau realiza i din elemente prefabricate. 2. a rigidit ilor i a capacit ilor de rezisten ale pere ilor i a celorlalte subsisteme structurale. lega i numai prin placa plan eului. La aceste structuri este necesar realizarea plan eelor ca diafragme orizontale. practic.2 Dup modul de participare a pere ilor la preluarea înc rc rilor verticale i orizontale. al înc rc rilor verticale i orizontale. Defini ii. ALC TUIREA DE ANSAMBLU 2.pere i în consol individuali (necupla i).1 La stabilirea formei i a alc tuirii de ansamblu a construc iilor se vor alege.1.2.1 . Structura mai poate cuprinde i alte elemente structurale cu rol numai în preluarea înc rc rilor verticale. B. sistemele structurale se clasific în urm toarele categorii: A. în vederea limit rii efectelor de torsiune general sub ac iunea seismic i a altor efecte de interac iune defavorabile. Sisteme cu pere i structurali.1. care asigur deformarea solidar în preluarea for elor orizontale (din ac iunea cutremurului sau a vântului) a elementelor verticale structurale – pere i sau stâlpi. în cadrul aceluia i tronson de cl dire. 2. Alc tuirea general verticale a cl dirilor i dispozi ia elementelor structurale 2. contururi regulate în plan. pentru a avea o comportare ductil sau în domeniul elastic.2.2. Clasific ri 2.pere ii asambla i sub forma unor tuburi perforate sau nu. constitui i din doi sau mai mul i montan i (pere i în consol ) conecta i într-un mod regulat prin grinzi (grinzi de cuplare) proiectate.1. cât mai scurt. de preferin .1. a c ror contribu ie în preluarea for elor laterale poate fi neglijat . Sisteme mixte (duale) la care pere ii structurali conlucreaz beton armat în preluarea for elor laterale. cu cadre de 2.3 Pere ii structurali se clasific în: . 2.pere i cupla i. în totalitate de c tre pere i structurali de beton armat. Prin alc tuirea structurii se va realiza un traseu sigur. a maselor. evitându-se disimetriile pronun ate în distribu ia volumelor. la care rezisten a la for e laterale este asigurat . .

2. 2. neechilibrate pe ansamblul structurii la fiecare nivel. urm rind s se evite apari ia unor disimetrii importante de mase i de rigidit i. f r salturi bru te importante. dac este necesar.La stabilirea configura iei structurii i a pere ilor structurilor se vor respecta prevederile paragrafelor 4.5 Amplasarea în plan a pere ilor structurali va urm ri cu prioritate posibilitatea ob inerii unui sistem avantajos de funda ii (incluzând.6 Pere ilor structurali c rora le revin cele mai mari valori ale for elor orizontale trebuie s li se asigure o înc rcare gravita ional suficient (s fie suficient “lesta i”) astfel încât s se poat ob ine condi ii avantajoase de preluare a solicit rilor din înc rc ri orizontale i de transmitere a acestora la terenul de fundare. Se admit retrageri la ultimele niveluri. suprafa a plan eului la fiecare nivel va fi pe cât posibil aceea i. Se recomand ca rigidit ile de ansamblu ale structurii dup cele dou direc ii s fie de valori apropiate între ele. de regul . în m sur s realizeze un transfer cât mai simplu i mai avantajos al eforturilor de la baza pere ilor la terenul de fundare. De asemenea. de rezisten i de ductilitate pe ambele direc ii prin continuarea pân la funda ii a celorlal i pere i i prin alc tuirea adecvat a stâlpilor de la baza pere ilor întrerup i.2. se poate accepta suprimarea unor pere i. Dimensiunile i armarea pere ilor se vor p stra. pere ii de la subsol i/sau de la alte niveluri de la partea inferioar ). 2. de regul .3 din normativul P100/92 i prevederile suplimentare prezentate în continuare. inclusiv cu suprim ri par iale sau totale ale unor pere i. dup dou direc ii perpendiculare între ele. acelea i cerin e se pot realiza i prin dispunerea pere ilor dup direc iile principale determinate de forma cl dirii. dou din niveluri. 2. astfel ca acestea s se suprapun pe vertical .2. pere ii structurali se vor dispune.2. 2.2. iar distribu ia în plan a pere ilor va fi. de regul .7 La construc iile cu forma în plan dreptunghiular . Se vor lua m suri pentru a men ine i la aceste niveluri capacit i suficiente de rigiditate. 2. la unul. La cl diri cu în l imi mari dimensiunile se pot mic ora gradat. 2. 2.4 La dispunerea pere ilor în plan se va urm ri s se evite efectele negative rezultate din apari ia unor excentricit i suplimentare ca urmare a plastific rii nesimultane a unor pere i la ac iunea cutremurului dup anumite direc ii.2.8 Se va urm ri ca rezultantele înc rc rilor verticale (gravita ionale) care ac ioneaz pere ii unei structuri s nu duc la excentricit i mari cu acela i sens fa de centrele de greutate ale pere ilor respectivi. la pozi ionarea pere ilor în plan se va urm ri ca cerin ele de ductilitate s fie cât mai uniform distribuite în pere ii structurii.2 În cadrul aceluia i tronson.2 . aceea i la toate nivelurile.2. La cl dirile de alte forme. 2.3 În cazul când la parter sau la alte niveluri intervine necesitatea de a se crea spa ii libere mai mari decât la etajele curente. constante pe în l imea cl dirii.1 i 4.

rezultate din intersec ia pere ilor de pe cele dou direc ii principale ale cl dirii. 2. pe cât posibil. Ace ti pere i pot fi din beton armat monolit sau din elemente prefabricate. dezideratul men ionat mai sus se poate realiza printr-o dispunere judicioas a golurilor i prin eventuala fragmentare a pere ilor. Alc tuirea elementelor structurale 2. conducând la pere i forma i din plinuri verticale (montan i).2. Astfel. Din aceast categorie fac parte: .2 Se vor adopta. cu un material termoizolator.1).2. în care lipsa unor elemente înc neexecutate (de exemplu.1 În cazul construc iilor cu pere i structurali de i.11 La proiectarea structurilor cu pere i structurali se va avea în vedere în afara situa iei construc iei în faza de exploatare i situa iile care apar pe parcursul execu iei. se recomand s fie folosi i ca pere i structurali cu prec dere aceia care separ func iuni diferite sau care trebuie s asigure o izolare fonic sporit . 2.9 Dintre pere ii interiori.3. necesitând ca atare grosimi mai mari i care. forme de sec iuni cât mai simple (fig. de preferin . legate între ele prin grinzi (rigle) de cuplare având configura ia general a unor cadre etajate.2. în acela i timp. se vor alege. nu prezint goluri de u i sau la care acestea sunt în num r redus.1 Pentru elementele structurale verticale. la exterior.2. în func ie de necesit i. prin bulbi i t lpi cu dezvolt ri limitate i se vor evita. 2.3. se va urm ri realizarea pere ilor cu sec iuni lamelare sau înt rite la extremit i. sec iunile cu t lpi ample.la cl dirile de locuit.3. etc. 2. pere i individuali sau pere i cupla i. pere ii de la nucleul de circula ie vertical i de la grupurile sanitare. pere ii dintre apartamente i pere ii casei sc rii. când func iunea cl dirii o impune. Fig. 2. a plan eelor) pot impune m suri suplimentare în vederea asigur rii stabilit ii i capacit ii de rezisten necesare ale pere ilor.2. cu condi ia asigur rii izol rii lor termice prin placare.la cl dirile administrative.10 Pere ii exteriori pot fi realiza i din beton armat i utiliza i ca pere i structurali. cu dispozi ie ordonat . . iruri de goluri suprapuse.3 .2.

cu condi ia ca solu iile de îmbinare s asigure plan eului exigen ele men ionate la 2.4.4 . pentru înc rc ri verticale i orizontale. dac este necesar. pentru realizarea unei comport ri de element cu sec iune tubular închis la unele nuclee de pere i) se recomand decalarea golurilor pe în l imea cl dirii.4.2. în mod ordonat.2.3 Grinzile de cuplare vor avea grosimea egal cu aceea a inimii pere ilor verticali sau. precum i cele de rezisten i de rigiditate.4.2.2. 2.Grinda de cuplare 2.2 2. cele de izolare fonic ). Fig.4.4 În situa iile în care se urm re te ob inerea unor elemente structurale cu capacit i sporite de rigiditate i de rezisten (de exemplu.3. dimensiuni mai mari decât aceasta (fig.4).2.3 2. lifturi.4. instala ii. practic.1 Plan eele vor fi astfel alc tuite încât s asigure satisfacerea exigen elor func ionale (de exemplu. 2. ca în fig. în care s apar riscul de rupere la ac iunea unor cutremur de intensitate mare.3.3. echipamente) s nu se sl beasc exagerat plan eul dup anumite sec iuni. 2. Grinzi de cuplare Fig.2 Plan eele pot fi realizate i din elemente prefabricate.3 Se va urm ri ca prin forma în plan aleas pentru plan eu i prin dispunerea adecvat a golurilor cu diferite destina ii (pentru sc ri. În acest ultim caz marginile dinspre gol ale pere ilor vor avea cel pu in grosimea grinzilor (vezi i 7. indeformabile pentru înc rc ri în planul lor.2). Modul de alc tuire al plan eelor se va corela cu distan ele dintre pere ii structurali astfel încât plan eele s rezulte.1. Plan ee 2.

2.4 al normativului P100/92. Se va urm ri ca rosturile s cumuleze dou sau toate cele trei roluri men ionate. din punct de vedere structural. ca i lungimea “l” între capetele extreme ale pere ilor (fig.4 Tabelul 1 Tipuri de plan eu Plan eu din beton armat monolit sau plan eu cu alc tuire mixt (din predale prefabricate cu o plac de beton armat) Plan eu prefabricat cu o suprabetonare de 6-7 cm L (m) 60 70 l (m) 50 60 Distan a dintre rosturi poate fi mai mare decât cea din tabelul 1. precum i a torsiunii generale la ac iuni seismice. În cazul unor tronsoane de cl dire vecine. cu în l ime i alc tuire similare.2. de regul . l imea rostului poate fi redus pân la dimensiunea minim realizabil constructiv.2.3 Dispunerea rosturilor seismice i l imea acestora vor respecta prevederile din paragraful 4. a eforturilor din ac iunea contrac iei betonului i a varia iilor de temperatur . dac se iau m suri constructive speciale (utilizarea de betoane cu contrac ie foarte mic .5.1 Se vor prevedea. lungimea “L” a tronsoanelor de cl dire. arm ri puternice.2 În vederea reducerii sub limite semnificative. 2.5.5 . rosturi seismice i/sau rosturi de tasare. Rosturi 2.5. rosturi de dilatare-contrac ie. Fig.2.4) nu vor dep i. valorile date în tabelul 1. dup necesit i.5. adoptarea unor rosturi de lucru deschise timp suficient etc. 2.) i/sau se justific prin calcul c se poate controla adecvat procesul de fisurare.

7.5. au în l imi foarte diferite). constituind funda iile comune pentru mai mul i pere i.6. alc tuie te infrastructura construc iei. care pe lâng fundatii. c) Infrastructuri realizate sub forma unor cutii închise cu mare rigiditate i cu mare capacitate de rezisten la încovoiere.4 În cazul în care construc ia este alc tuit din corpuri cu mase pronun at diferite (de exemplu. sau când acestea sunt fundate pe terenuri cu propriet i substan ial diferite.1 Se recomand utilizarea elementelor de compartimentare u oare. dintre care cele mai importante sunt: a) Funda ii izolate de tipul celor adoptate în cazul stâlpilor structurilor în cadre. Alc tuirea elementelor nestructurale 2.7.1 Pere ii structurali.8). ca prin alc tuirea lor (dimensiuni. individuali (în consol ) sau cupla i. rosturile vor traversa i funda iile. pere ii subsolului. funda iile i radierul (eventual placa pardoseal de beton armat). Ansamblul acestor elemente structurale.7. Un tip special de funda ii din aceast categorie îl constituie funda iile realizate sub pere i care se pot roti liber la baz (vezi fig. dar cu propor ii i dimensiuni corelate cu m rimea eforturilor din pere ii structurali. În raport cu m rimea solicit rilor care apar la baza pere ilor structurali i configura ia pere ilor subsolului se pot prevedea diferite solu ii. care s poat fi modificate sau înlocuite pe durate de exploatare a construc iilor i care s fie cât mai pu in sensibile la deplas ri ale construc iei în planul lor. de exemplu funda ii cu cuzinet i bloc de beton simplu. pere ii subsolului sau a mai multor niveluri de la baza structurii.9. atunci când exist . din zid rie de c r mid ) se va urm ri. alc tuite din plan eul peste subsol.2.6. b) Grinzi de funda ii pe una sau dou direc ii. Infrastructura 2. s se evite realizarea unor interac iuni nefavorabile i s se asigure limitarea degrad rilor în pere i în conformitate cu prevederile normativului de proiectare antiseismic . poate include. 2.6 . constituind i rosturi de tasare.2 În cazul pere ilor executa i din materiale rezistente (de exemplu. for t ietoare i torsiune. vor fi prev zu i la partea lor inferioar cu elemente structurale care s permit transmiterea adecvat a solicit rilor pere ilor la terenul de fundare. 2. 2. pozi ia i dimensiunea golurilor) i modul lor de prindere de elementele structurale. 2.

de execu ie. . estetice.1.eliminarea apari iei unor fenomene de instabilitate care s nu permit atingerea capacit ilor de rezisten proiectate. Probleme generale Proiectarea construc iilor cu pere i structurali trebuie s urm reasc satisfacerea tuturor exigen elor specifice de diferite naturi (func ionale. de încadrare în mediul construit. etc. 3. ac iunii for elor t ietoare. se realizeaz prin: . De regul . Satisfacerea exigen elor structurale referitoare la preluarea ac iunilor de diferite categorii. structurale.dirijarea deforma iilor plastice în grinzile de cuplare i la baza pere ilor. cu caracter fragil. prin proiectarea structural trebuie s se asigure o comportare în domeniul elastic pentru plan ee i sistemul infrastructurii cu funda iile aferente.) i de importan a construc iei. alc tuirea i execu ia tuturor elementelor structurale i nestructurale. Modalit ile practice de impunere a mecanismelor de plastificare adecvate sunt prezentate la 6. etc. .cerin e de ductilitate moderate i cât mai uniform distribuite în ansamblul structurii.3.2.2. climatice. cu un nivel controlat de siguran . în particular a celor seismice.capacit i de deformare postelastic substan iale i comportare histeretic stabil în zonele plastice. EXIGEN E GENERALE DE PROIECTARE 3. datorate pierderii ancorajelor.concep ia general de proiectare a structurii privind mecanismul structural de deformare elasto-plastica (si implicit de disipare de energie).respectarea prevederilor prezentului Ghid i ale celorlalte prescrip ii sub inciden a c rora se afl construc ia. . seismice. referitoare la calculul. vecin tatea cu alte construc ii. . .eliminarea ruperilor premature.). în func ie de condi iile concrete pe amplasament (geotehnice.. Astfel se poate asigura o comportare favorabil în exploatare.1 . . Exigen e privind mecanismul structural de disipare a energiei (mecanismul de plastificare) Ob inerea unui mecanism structural de disipare a energiei favorabil sub ac iuni seismice de intensitate ridicat în cazul construc iilor cu pere i structurali de beton armat implic : .o modelare fidel în raport cu comportarea real i utilizarea unor metode de calcul adecvate pentru determinarea eforturilor i dimensionarea elementelor structurale. 3. de între inere i de reparare/consolidare etc.

3. este superioar . evaluat pe baza prevederilor din STAS 10107/0-90.5. dac în toate sec iunile capacitatea de rezisten .4).2.1. f r reduceri semnificative ale capacit ii de rezisten în urma unor cicluri ample de solicitare seismic . Exigen ele de stabilitate impun evitarea pierderii stabilit ii formei (voal rii) pere ilor în zonele puternic comprimate i eliminarea fenomenelor de r sturnare datorate unei suprafe e de rezemare pe teren insuficiente. 3. în absen a unor pere i care s preia în mod eficient momentele de torsiune general (vezi 2.4. cu caracteristici de vibra ie pronun at diferite. În mod practic condi ia de ductilitate local se exprim printr-un criteriu de limitare a în l imii relative a zonei comprimate a sec iunilor sau. Tot în categoria fenomenelor de instabilitate. f r întreruperi i cât mai scurt. rigiditatea pere ilor structurali trebuie s fie suficient de mare pentru a asigura i condi ia de necoliziune la rosturi a tronsoanelor de cl dire vecine. astfel încât s fie posibil un traseu complet. Practic.3. care trebuie evitate. Exigen e de rigiditate Construc iile cu pere i structurali vor fi prev zute prin proiectare cu o rigiditate la deplas ri laterale în acord cu prevederile normativului de proiectare seismic . se încadreaz i situa iile în care distribu ia în plan a pere ilor duce la excentricit i exagerate ale centrului maselor în raport cu centrul de rigiditate al pere ilor structurali. De asemenea.2. în cazul 3. Elementele structurale trebuie înzestrate cu rezisten necesar în toate sec iunile. cu preciz rile din prezentul Cod i în condi iile respect rii regulilor de alc tuire prev zute de acestea. 2. cu valorile de calcul maxime ale eforturilor sec ionale. se consider c cerin ele de rezisten sunt satisf cute. al înc rc rilor de la locul unde sunt aplicate pân la funda ii. Exigen e privind ductilitatea local neductil i eliminarea ruperilor cu caracter Condi ia de ductilitate în zonele plastice ale structurilor cu pere i de beton armat are în vedere asigurarea unei capacit i suficiente de rotire postelastic în articula iile plastice.2 . Exigen e de rezisten i de stabilitate Exigen ele de rezisten impun ca ac iunile seismice de intensitate mare s nu reduc semnificativ capacitatea de rezisten a sec iunilor celor mai solicitate ale structurii. la limit egal . 3.

În vederea mobiliz rii capacit ii de ductilitate la solicitarea de încovoiere cu sau f r efort axial. pentru evalu ri preliminare. îmbin rile verticale. În acest scop.2.3 i 6. Valorile for elor de lunecare i ale celorlalte for e care intervin la dimensionarea elementelor de îmbinare vor fi cel pu in egale cu valorile asociate mecanismului de plastificare structural. .ruperea la for ele de lunecare. în lungul rosturilor de lucru sau în lungul altor sec iuni prefisurate. de limitare a efortului unitar mediu de compresiune.3 . între elementele prefabricate vor trebui s fie solicitate în domeniul elastic. . prin dimensionare. Exigen e specifice structurilor prefabricate Proiectarea structurilor rezultate din asamblarea unor elemente prefabricate de perete.6.1).elementelor verticale. mai aproximativ. se va asigura.4. 3. În acela i scop sunt necesare m suri pentru evitarea fenomenului de pierdere a stabilit ii zonelor comprimate de beton i a arm turilor comprimate (vezi pct. un grad superior de siguran fa de ruperile cu caracter fragil sau mai pu in ductil. trebuie s urm reasc ob inerea unei comport ri practic identice cu cea structurilor similare realizate din beton armat monolit. cum sunt: .ruperea la for t ietoare în sec iunile înclinate. orizontale sau dup alte direc ii.4.pierderea aderen ei betonului la suprafa a arm turilor în zonele de ancorare i de înn dire. sub înc rc rile care corespund stadiului ultim pentru structura în ansamblu. de suprafa sau liniare. 3. printr-un criteriu echivalent.ruperea zonelor întinse armate sub nivelul corespunz tor eforturilor de fisurare. .

corespunz tor grup rii fundamentale sau speciale de înc rc ri. 4. de regul .2. La cl diri cu pân la 10÷12 niveluri se recomand s se p streze dimensiuni constante ale sec iunilor pere ilor pe toat în l imea.3). n = num rul de niveluri de cl dire (num rul de plan ee) situate deasupra sec iunii considerate. în func ie de alc tuirea (modul de desc rcare) plan eelor (vezi pct.1 Aria total a inimilor pere ilor pe o direc ie (în m2) va fi. conform P100/1992.2) pentru zonele seismice de calcul A ÷ D i 4.35 Ai (4. PROIECTAREA PRELIMINAR STRUCTURALE 4. conform P100/1992. Valorile eforturilor axiale din pere i i din celelalte elemente verticale ale structurii.1.2. în sec iune orizontal . dup caz. cel pu in cea dat de rela ia: A bi ≥ în care: A bi = aria inimilor.1) n o ≤ 1. 4.2. orienta i paralel cu ac iunea for elor orizontale. α = coeficient de importan a construc iei. ale tuturor pere ilor structurali.2. 4.5 At + 0. cu contribu ie semnificativ în preluarea for elor orizontale. Stabilirea înc rc rilor verticale A ELEMENTELOR Valorile înc rc rilor verticale se stabilesc pe baza prevederilor standardelor de ac iuni. Dimensionarea preliminar a sec iunilor pere ilor 4.3 Aria bulbilor sau t lpilor At prev zute la capetele sec iunii pere ilor cu aria inimii Ai va respecta rela iile: k s n A pl 120 (4. provenite din înc rc rile verticale.2 Grosimea pere ilor va fi cel pu in 15 cm. ks = coeficientul zonei seismice de calcul.4. se determin pe baza suprafe elor aferente sec iunilor acestora.1 . Apl = aria suprafe ei plan eului în m2.5.

4) unde N este efortul axial de compresiune în pere i.50 Ai (4. Rela iile (4. Dimensionarea preliminar a sec iunilor grinzilor de cuplare 4.1 În l imea grinzilor de cuplare la cl dirile obi nuite se va lua egal dimensiunea plinului de deasupra golurilor de u i i ferestre. 4. S-a notat: no = N b h Rc (4.2 .2) i (4.3.3) pentru zonele seismice de calcul E i F.3.3. iar Rc rezisten a de calcul a betonului la compresiune.3) servesc i la eviden ierea situa iilor în care apare necesitatea prevederii de bulbi sau t lpi la extremit ile pere ilor. de regul . b i h dimensiunile inimii peretelui. 4.2 L imea grinzilor se va lua egal .n o ≤ 1. cu 4.5 At + 0. cu grosimea pere ilor.

controlate prin procedee de calcul adecvate. Astfel: a) Se urm re te. i în aceste cazuri se pot diminua m surile de ductilizare ale elementelor structurale. cu prioritate. de regul . Pentru cl dirile curente sub aspectul regimului de în l ime. al valorilor înc rc rilor gravita ionale. calculul în gruparea special de înc rc ri pentru aceste elemente. de exemplu în cazul unor construc ii ce urmeaz s se execute în spa iile limitate dintre alte construc ii existente (care nu permit dezvoltarea suprafe ei de rezemare a structurii). pe baza prezentei prescrip ii. Dirijarea deforma iilor neliniare în unul sau mai multe din cele trei p r i ale ansamblului suprastructur -infrastructur -teren de fundare se va face prin metode de calcul omologate. cu reducerea corespunz toare a cerin elor de ductilitate pentru elementele suprastructurii. În situa iile în care se opteaz pentru aceast solu ie se vor lua m surile de ductilizare necesare ale elementelor structurale respective. Corelarea capacit ilor de rezisten ale celor trei 5.1. b) În cazuri speciale se admite s se realizeze ansamblul structural astfel încât deforma iile postelastice s se dezvolte cu prioritate în elementele infrastructurii. CALCULUL STRUCTURILOR CU PERE I STRUCTURALI LA AC IUNEA ÎNC RC RILOR VERTICALE I ORIZONTALE 5. deoarece cerin ele de ductilitate ale acestora sunt mai mici decât cele corespunz toare construc iilor obi nuite. incluzând ac iunea seismic . c) În situa iile în care solu iile de la punctele a) i b) nu se pot realiza. are în vedere un r spuns seismic neliniar al ansamblului suprastructur -infrastructur -teren de fundare.1 Calculul elementelor structurale ale construc iilor cu pere i de beton armat se face pentru grup rile fundamental i special de înc rc ri. gruparea special . implicând absorb ia i disiparea de energie prin deforma ii postelastice. în condi iile aplic rii prescrip iilor din ara noastr . 5. de regul . Indica ii generale 5.1.1. Prevederile din prezentul Cod de proiectare au în vedere asigurarea unei comport ri ductile pentru aceste elemente. localizarea deforma iilor postelastice în elementele suprastructurii.5. În situa iile în care se opteaz pentru abord ri de tip b) i/sau c) trebuie s existe condi ii de acces i de interven ie la elementele proiectate pentru a lucra ca elemente disipative. este cea care dimensioneaz .1 .2 Proiectarea seismic a structurilor cu pere i structurali. În cadrul prezentului Cod de proiectare se are în vedere. se pot admite deforma ii inelastice limitate i în terenul de fundare. elementele structurale verticale.

Modelarea structurii pentru calcul (stabilirea sec iunilor active ale pere ilor structurali. a dimensiunilor elementelor structurale etc. calculul se efectueaz separat pe cele dou direc ii.). încastrarea pere ilor (conform (ii) (iii) 5. respectiv. alegerea formei sec iunilor.componente se va face pe baza valorilor medii ale rezisten ei betonului. 5.1. pentru calculul unei structuri cu pere i structurali la ac iunea înc rc rilor verticale i orizontale sunt necesare urm toarele opera ii principale: (i) Alc tuirea ini ial a structurii (dispunerea pere ilor structurali. cu elementele structurale (pere i. nu este înc practic posibil decât pentru cazuri particulare. Stabilirea nivelului la care se consider cap. arm turii de o el i. aplicate static pe structura considerat ca având o comportare elastic . date în prezentul Cod de proiectare.3 În condi iile în care abordarea unui calcul structural. eventual cadre) orientate pe dou direc ii principale de rigiditate ale structurii.2). conform prevederilor paragrafului 5. conform P100/1992. pentru construc iile curente se vor utliza metodele de calcul din categoria A. pentru fiecare direc ie de ac iune a înc rc rilor orizontale i ale grinzilor de cuplare. În cazul în care elementele structurale verticale sunt orientate pe direc ii care difer de direc iile principale ale construc iei. b) Dirijarea form rii unui mecanism structural de disipare a energiei favorabil. cu deforma ii plastice dezvoltate în grinzile de cuplare i la baza pere ilor structurali. c) Cerin ele de ductilitate se consider implicit satisf cute prin respectarea condi iilor de calcul i de alc tuire constructiv . a terenului de fundare.9).2 . se face prin dimensionarea elementelor structurale la valorile de eforturi prescrise în paragraful 6. inclusiv ale infrastructurii. e) Deforma iile plan eelor se consider pere ilor. d) În cazul cl dirilor cu forme regulate.2 în prezentul Cod de proiectare. În aceste condi ii. care admit urm toarele simplific ri principale: a) Calculul la ac iunea seismic se face la înc rc rile de calcul stabilite conform capitolului 5 din normativul P100/1992. care s reflecte întreaga complexitate a comport rii structurale. neglijabile în raport cu deforma iile Prevederile din prezentul Cod de proiectare se refer la cazurile în care aceste simplific ri pot fi acceptate. calculul se efectueaz pe mai multe direc ii stabilite ca poten ial nefavorabile din punct de vedere al comport rii structurale la ac iuni orizontale.

4).2 i 5. al îmbin rilor verticale i orizontale ale pere ilor i al îmbin rilor dintre plan eu i pere ii structurali (conform 6.3). de regul . care se însumeaz cu eforturile produse de înc rc rile orizontale.2. în cazul structurilor prefabricate.(iv) Determinarea înc rc rilor verticale aferente fiec rui perete structural i a eforturilor sec ionale de compresiune produse de aceste înc rc ri (conform paragrafului 5.4 din prezentul Cod de proiectare i eventual modificarea acestora (prin m rirea grosimii inimii. Determinarea eforturilor sec ionale din ac iunea înc rc rilor orizontale.3 (xiii) (xiv) .3).7). (v) (vi) (vii) (viii) (ix) (x) (xi) (xii) Calculul i armarea grinzilor de cuplare.).). Calculul. În situa iile obi nuite. produse de înc rc rile verticale nu au.6).5 din P100/1992. construc ii cu balcoane în consol pe o singur parte a cl dirii. se pot aplica metodele simplificate prezentate în anex . valori semnificative i pot fi neglijate.3 referitoare la structurile ordonate. 5. construc ii cu nucleu de pere i înc rcat excentric etc.2 i 6. Stabilirea înc rc rilor orizontale de calcul conform cap. la structuri ordonate i simetrice.4. Determinarea eforturilor sec ionale de dimensionare din înc rc rile orizontale pe baza prevederilor paragrafului 6.5 din prezentul Cod de proiectare). t ietoare Calculul i armarea elementelor verticale la compresiune (întindere) excentric . În cazurile speciale când înc rc rile verticale se aplic cu excentricit i pronun ate (de exemplu. m rirea clasei betonului de la nivelurile inferioare ale cl dirilor cu în l imi mari etc. la for t ietoare în sec iuni înclinate i în rosturile de turnare (luându-se ca referin prevederile din STAS 10107/0-90 i totodat luând în calcul i prevederile de la paragraful 6. Se recomand calculul cu programe de calcul automat care s ia în considerare comportarea spa ial a structurii. Determinarea eforturilor în diafragmele orizontale formate de plan ee i calculul arm turilor necesare (conform 6. la încovoiere i la for (conform prevederilor de la 6. prevederea de bulbi la capetele libere. În cazurile precizate la paragraful 5. Determinarea caracteristicilor de rigiditate ale pere ilor structurali pentru fiecare direc ie de ac iune a înc rc rilor orizontale (conform paragrafelor 5. cu alc tuire monoton pe vertical i cu în l imi mici i medii (≤ 9 niveluri). efectuând calculul manual sau automat printr-un program bazat pe ipotezele simplificate respective. Verificarea preliminar a sec iunilor pere ilor structurali pe baza criteriilor din cap. eforturile de încovoiere din pere i.5. determinarea pe aceea i schem de calcul i a eforturilor sec ionale din aceste înc rc ri.5.

din intersec ia pere ilor de pe cele 5. Determinarea înc rc rilor verticale aferente pere ilor structurali. (xvii) Modelarea infrastructurii pentru calcul: stabilirea înc rc rilor (a for elor de leg tur cu suprastructura i cu terenul).(xv) (xvi) Alc tuirea pere ilor structurali i a grinzilor de cuplare (conform cap. Evaluarea momentelor capabile i a for ei t ietoare de calcul. Fig. este preferabil s se utilizeze un model complet al construc iei.4 . 5. modelarea leg turilor structurale ale elementelor infrastructurii etc.5. Evaluarea ductilit ilor sec ionale. Bp.7). Atunci când este posibil. de exemplu.5.2. În cazul în care talpa este constituit dintr-un bulb (fig. l imea activ bp se ia egal cu l imea real a bulbului. Evaluarea ini ial a dimensiunilor elementelor infrastructurii i a funda iilor.1 În cazul pere ilor structurali a c ror sec iune prezint t lpi la una sau ambele extremit i (rezultate.2. (xviii) Calculul eforturilor sec ionale în elementele infrastructurilor prin metode de calcul (de regula cu programe de calcul automat) compatibile modelului de calcul stabilit la xvii). constând în calcule independente pe dou sau mai multe direc ii.1a). incluzând elementele suprastructurii.1 Sec iunile de calcul (active) ale pere ilor structurali În calculul simplificat admis pentru structurile cu pere i structurali. Schematizarea pentru calcul a structurilor cu pere i structurali 5. asociate capacit ii de rezisten la încovoiere cu efort axial. (xix) Calculul de dimensionare a elementelor infrastructurii i al funda iilor.. ale infrastructurii i a terenului de fundare. problema sec iunilor active ale pere ilor (a conlucr rii t lpilor cu inima pere ilor) intervine la: (i) (ii) (iii) (iv) Evaluarea rigidit ilor la deplasare lateral i implicit la stabilirea eforturilor sec ionale din ac iunea for elor orizontale care revin pere ilor structurali.

5. întreg nucleul poate fi considerat un element unic (fig. prin modul de alc tuire al grinzilor de cuplare rigide. lo La structurile cu etaje înalte i goluri relativ mici se recomand considerarea în calcul a peretelui ca element unic. a unei comport ri în domeniul elastic a acestor grinzi.5 hi hi + hi +1 (5. 5.1b).2) i ∆b ≤ distan a pân la primul gol (pân la marginea peretelui). Fig.5.2 S-a notat: b = grosimea inimii.dou direc ii.hi+1= în l imile sec iunilor unor pere i paraleli consecutivi. Pentru calculul deforma iilor produse de for ele t ietoare sec iunea Fig.3 Grinzi de cuplare rigide si rezistente 5. l imea activ rela ia (5.3).2): (5.1): bp de conlucrare a t lpilor este dat de b p = b + ∆b st + ∆b dr unde ∆b se stabile te pe baza rela iilor (fig. hi .1) ∆b = hi lo ≤ 1. = distan a liber între doi pere i consecutivi.5.5 .5. În situa iile în care pere ii se intersecteaz formând un nucleu. cu condi ia asigur rii. fig. cu sec iunea indeformabil .

25 lo ≤ 2 hp unde lo = lumina liber a golului.activ se ia sec iunea inimii.5) .dac plan eele se toarn odat cu pere ii sau dac se toarn în etape distincte. sec iunea se ia egal cu sec iunea inimii. hp = grosimea pl cii.dac plan eele sunt prefabricate sau turnate ulterior pere ilor i nu se realizeaz conlucrarea pl cii cu grinda. care influen eaz distribu ia reac iunilor pe contur (pl ci 5. inând seama de alc tuirea plan eelor.4 luând: ∆b st . dar se prev d m suri de realizare a conlucr rii pl cii cu grinda.4 5.2. se aplic prevederile 5.5. egal cu Fig.5 .2 Sec iunile de calcul (active) ale grinzilor de cuplare a) Pentru calculul deforma iilor produse de momentele încovoietoare.5.3.5 cu în l imea hg pân sub placa plan eului. sec iunea se consider dreptunghiular ca în fig.5.6 .4: Fig.5. ∆b dr = 0. b) Pentru evaluarea capacit ii de rezisten documentului normativ de referin STAS 10107/0-90. se ine seama de conlucrarea pl cii ca în fig.5. Determinarea eforturilor axiale de compresiune în pere ii structurali din ac iunea înc rc rilor verticale Înc rc rile verticale transmise de plan eu pere ilor structurali se determin pe baza suprafe elor aferente sec iunilor acestora. la determinarea eforturilor sec ionale sec iunea activ a grinzii de cuplare se ia conform fig. Pentru calculul deforma iilor produse de for ele t ietoare. (5.

6 greutate al sec iunii peretelui este relativ mare i dac efectul excentricit ilor nu se echilibreaz pe ansamblul structurii (fig.4.5).4. 5. în În prezenta sec iune se fac preciz ri privind modul de utilizare al metodelor simplificate de calcul al structurilor cu pere i structurali în domeniul elastic. utilizând metode de calcul prezentat la paragraful 5. se admite c repartizarea în corpul pere ilor se face cu o pant de 2/3 ca în fig.5.armate pe o singur direc ie sau pe dou direc ii. În cazurile obi nuite se admite c rezultanta înc rc rilor verticale este aplicat în centrul de greutate al sec iunii active a peretelui. În cazul golurilor în pere ii structurali. pl ci cu grinzi). Pentru înc rc rile locale.5. Valoarea for ei axiale de compresiune din înc rc rile gravita ionale se ob ine prin înmul irea valorii medii a eforturilor unitare de compresiune cu suprafa a sec iunii active a peretelui. pentru stabilirea eforturilor din înc rc rile verticale. Metoda simplificat domeniul elastic pentru determinarea eforturilor sec ionale. Dac distan a dintre centrul de greutate al înc rc rilor verticale i centrul de Fig.6a.5.6b.6. 5. Se admite c eforturile unitare de compresiune din înc rc rile verticale sunt uniform distribuite pe suprafa a sec iunii transversale a pere ilor. concentrate sau distribuite.7 . linia de desc rcare se deviaz conform fig. bazate pe modelarea pere ilor structurali prin cadre etajate (structuri alc tuite din elemente de tip bar ). se efectueaz un calcul separat.

8b).1 Ipoteze i scheme de baz a) În calculul cu structura format din bare. iar în rest indeformabile (fig.7 Fig.8 5.5.4. se ine seama de toate tipurile de deforma ii produse de ac iunea diferitelor eforturi sec ionale: momente încovoietoare. având lungimea luminii (deschiderii libere) golului.5. inclusiv a perioadelor de oscila ie în diferite moduri proprii.5. 5.7) se consider deformabil (la încovoiere i la for t ietoare) numai por iunea central lo. iar por iunile laterale (L .8 . care schematizeaz pere ii cupla i cu goluri suprapuse.5. for t ietoare i eforturi axiale. În cazurile curente se admite s se neglijeze deforma iile datorate eforturilor axiale în grinzile de cuplare.5. se iau între axele elementelor verticale. se va ine seama de varia ia sec iunii montan ilor. considerând ca deformabile zonele cuprinse între grinzile de cuplare (lumina).2 Valorile de calcul ale rigidit ilor elementelor structurale În prezentul paragraf se dau valori pentru determinarea caracteristicilor de rigiditate. precum i eforturile axiale din pere ii structurali datorate înc rc rilor verticale. utilizate la calculul eforturilor sec ionale. a) b) Fig. În cazurile curente aceste valori ale caracteristicilor de rigiditate se pot utiliza i la determinarea caracteristicilor vibra iilor proprii. b) Deschiderile teoretice ale cadrului etajat.4. c) În cazul pere ilor cu grinzi de cuplare înalte în raport cu în l imea nivelului. Pentru grinzile de cuplare (fig.lo) se admit a fi indeformabile (aria sec iunii se consider în calcul infinit ). precum i la calculul deplas rilor orizontale la verificarea condi iilor de deplasare relativ de nivel sau la dimensionarea rosturilor seismice între diferitele tronsoane ale unei cl diri sau între cl diri vecine.

9 A b A ei = 0. în cazul structurilor de tip obi nuit se admite s se utilizeze valorile caracteristicilor de rigiditate ale sec iunilor nefisurate (Ib .8 Ib A bR c A e = 0.14) • dac • dac Pentru valori intermediare ale raportului N/AbRc.10) (5.4 Ib A bR c A e = 0.6) (5. ariei sec iunii transversale i ariei sec iunii de forfecare.9) (5. În vederea reducerii num rului de ipoteze de înc rcare cu for e orizontale la evaluarea eforturilor sec ionale de calcul.6 A b A ei = 0. Ab . se aplic procedeele de calcul specifice pentru barele de beton armat. Abi ) ale montan ilor. Valorile de calcul (echivalente) ale caracteristicilor geometrice sec ionale utilizate în determinarea caracteristicilor de rigiditate a elementelor structurale se iau dup cum urmeaz : a) Pentru pere i structurali: • dac N = 0. Cu N i Rc s-au notat valoarea de calcul a for ei axiale (pozitiv pentru compresiune) în sec iune i respectiv. valorile de calcul ale Ie .2 A bi (5. unde Ie . 5. Ab . Aei sunt valorile de calcul (echivalente)ale momentului de iner ie.9 .În situa iile în care sunt necesare evalu ri mai precise ale deforma iilor structurale.2 → Ie = 0.5 A bi N = −0. care s in seama de gradul diferit de fisurare al acestora.ε ale betonului i o elului. Abi sunt valorile corespunz toare ale sec iunii de beton (nefisurate).8 A bi N = 0. Aei se stabilesc prin interpolare liniar . se pot corecta.12) (5.1 Ib A bR c A e = 0.0 → Ie = 0.8) (5. Valorile momentelor de încovoiere i for elor t ietoare astfel ob inute.4 → Ie = 0.11) (5. Ae .13) (5. Acest procedeu de calcul simplificat furnizeaz i valorile de calcul ale deplas rilor orizontale. valoarea rezisten ei betonului la compresiune. geometrice i a legilor σ . iar Ib . respectiv prin integrarea în lungul elementelor a deforma iilor specifice (axiale i de rotire) stabilite prin considerarea simultan a condi iilor statice. Ae .7) (5. în vederea ob inerii unor valori de dimensionare mai potrivite în raport cu comportarea real a structurii. prin redistribu ia adecvat a eforturilor între elementele verticale.4 A b A ei = 0.

se vor aplica metode de calcul în care deforma iile solidare ale pere ilor pot fi definite de numai trei componente ale deplas rii la fiecare nivel (dou transla ii i o rotire).5.18) În calculul deforma iilor se va utiliza o valoare unic a modulului de elasticitate al betonului Eb corespunz tor clasei prescris prin proiect. 5.4 A b • în cazul arm rii cu carcase diagonale: Ie = 0. Metoda poate fi aplicat i la structuri mai înalte sau cu o alc tuire mai pu in regulat în evalu rile ini iale din faza predimension rii. cu goluri de dimensiuni diferite de la nivel la nivel sau/ i care nu sunt dispuse ordonat sau în cazurile în care este necesar s se determine starea de eforturi pentru direc ii ale for elor orizontale care nu se suprapun cu direc iile principale ale structurii. practic infinit rigide i rezistente pentru for e aplicate în planul lor.b) Pentru grinzile de cuplare: • în cazul arm rii cu bare ortogonale (bare longitudinale i etrieri): Ie = 0. În cazul unor structuri nu prea înalte (orientativ. grind i stâlpi.15) (5.6 A b (5. se recomand utilizarea model rii pere ilor din elemente finite de tip panou.10 . cu forme complicate de sec iuni de pere i rezultate din intersec ia pere ilor structurali.4.3 Metode de calcul structural Pentru stabilirea eforturilor sec ionale în elementele structurilor cu pere i de beton armat se pot utiliza metodele de calcul pentru structurile spa iale alc tuite din bare. Metode de calcul în domeniul postelastic Clasificarea. Pentru structuri cu alc tuire complex . În cazurile curente în care plan eele de beton armat satisfac condi ia de diafragme.8 i tabelul 6.5.17) (5.6 Ib A e = 0. cu alc tuire regulat i la care pere ii structurali prezint monotonie geometric pe vertical se admite utilizarea procedeului de calcul structural simplificat descris în anex . caracterizarea i domeniile de utilizare ale metodelor de calcul al structurilor în domeniul postelastic sunt date în cap.2 din P100/1992.16) (5. cu pân la 10 niveluri). În acest scop se pot folosi programele de calcul care permit o asemenea abordare. În cele ce urmeaz se fac preciz ri referitoare la particularit ile utiliz rii acestor metode în cazul structurilor cu pere i structurali.4 Ib A e = 0. 5. 5.

care. care constau în exprimarea echilibrului limit pe un mecanism cinematic de plastificare cu articula ii plastice formate la capetele tuturor grinzilor de cuplare i la baza pere ilor structurali. respectiv la structuri la care arm turile longitudinale sunt cunoscute.5. ob inute prin adaptarea metodelor de calcul dinamic a structurilor în bare sau a structurilor bidirec ionale. structura s nu înregistreze.1 Clasificarea metodelor de calcul Metodele de calcul în domeniul postelastic se aplic unor structuri cu capacit ile de rezisten cunoscute. b) Procedee de calcul static neliniar. de înc rcare eforturile sec ionale i determinând la fiecare treapt deforma iile structurii i verificând compatibilitatea rotirilor în articula iile plastice formate la capetele grinzilor de cuplare i la baza pere ilor. f r s se poat pune condi ii privind încadrarea rotirilor din aceste articula ii plastice.11 . pe durata ac iunii seismice. Calculul în domeniul postelastic prin procedeele din categoriile (b) i (c) permit verificarea urm toarelor condi ii de bun conformare a structurii în raport cu ac iunile seismice: dezvoltarea unui mecanism structural de disipare a energiei favorabil.5. Stadiul ultim de solicitare a structurii se consider stadiul în care se atinge deforma ia limit într-una din articula iile plastice formate la baza pere ilor structurali. capacit ile de deformare postelastic a elementelor verticale s fie echilibrate (la cerin e de ductilitate apropiate). Pornind de la accelerogramele unor cutremure reale înregistrate sau de la accelerogramele etalon caracteristice amplasamentului se determin elementele r spunsului structural în evolu ia lor pe durata ac iunii seismice. tabloul articula iilor plastice în fiecare moment. c) Metode de calcul dinamic neliniar. metodele de calcul în domeniul postelastic se clasific în urm toarele trei categorii principale: a) Procedee de prim aproxima ie. În raport cu ipotezele simplificatoare admise în calcul. în timp ce celelalte prezint înc rezerve mari de ductilitate. structura posed capacitatea necesar de ductilitate (de absorb ie i de disipare de energie) pentru a putea rezista la un cutremur de intensitatea maxim considerat prin codurile de proiectare. la cutremure de intensitate ridicat (cu perioade de revenire mari). în sensul evit rii apari iei de ruperi premature ale unora dintre acestea. diagramele de eforturi sec ionale. energia absorbit i energia disipat în articula iile plastice. - - 5. deplas ri mai mari decât cele admise. presupune formarea articula iilor plastice la extremit ile grinzilor de cuplare i la baza pere ilor structurali. cerin ele de ductilitate. în capacit ile de rotire respective. care constau într-un calcul static pas cu pas al structurii (“calcul biografic”). m rind treptat înc rc rile laterale. etc. în cazurile curente. în aceast ordine.

75 R c b) Scurt descriere a procedeului Se efectueaz un calcul static. Este recomandabil s se considere 2 distribu ii ale for elor orizontale. prin ac iunea for elor t ietoare sau a ruperii ancorajului arm turilor.4 din prezentul Cod. cu caracter neductil. La fiecare treapt de înc rcare se determin starea de eforturi i de deforma ie a structurii.5. efectuat conform paragrafului 5. Pentru efectuarea calculului în domeniul postelastic este necesar s se determine valorile momentelor de plastificare ale sec iunilor caracteristice ale elementelor structurale (sec iunile de la extremit ile grinzilor de cuplare i a sec iunilor de la baza pere ilor). pe baza unui calcul în domeniul elastic. Ra = 1. se stabilesc sec iunile i armarea pere ilor structurali. 5.5. la înc rc ri orizontale seismice având distribu ia for elor seismice conven ionale. se identific sec iunile în care apar deforma ii plastice i se stabilesc m rimile rotirilor în articula iile plastice conven ionale formate la capetele grinzilor de cuplare i la baza montan ilor. Aplicarea echilibrului limit al structurii presupune c nu apar ruperi premature. precum i caracteristicile de deformare ale zonelor care înregistreaz deforma ii plastice. Metoda poate fi utilizat i la proiectarea construc iilor noi pentru dimensionarea mai ra ional a grinzilor de cuplare i a pere ilor structurali. Se verific dac rotirile în articula iile plastice se încadreaz în valorile rotirilor capabile ale elementelor structurale în care apar aceste articula ii. în situa iile când. iar capacitatea de deformare în articula iile plastice este suficient . La stabilirea acestora se utilizeaz valorile medii ale rezisten elor betonului i o elului. înf ur toare (de exemplu o distribu ie triunghiular i una uniform ).4). Sec iunile astfel dimensionate urmeaz a fi apoi corectate dup necesit i.2 Metode de prim aproxima ie Ca metod de verificare (de determinare a for ei orizontale capabile a structurii).5.12 . care se m resc progresiv. 5.2.3 Metode de calcul static neliniar a) Date generale Pe baza unui calcul prealabil în domeniul elastic. prezentate în documentul normativ de referin STAS 10107/0-90.2.35 R a R c = 1.1 i 6. rezult solicit ri i arm ri mult diferite în elementele structurale similare i este indicat operarea unor redistribu ii de eforturi (vezi 6. func ie de rezultatele calculului în domeniul postelastic. metoda bazat pe echilibrul la limit al structurii poate fi utilizat la stabilirea valorii gradului de asigurare la ac iuni seismice definite prin valoarea for ei laterale asociate mecanismului structural de plastificare.

5. Condi ia ca un element s nu se rup în zona unei “articula ii plastice” se exprim prin rela ia: ≤ cap = p Valorile θcap se determin prin însumarea rotirilor specifice (curburilor) pe lungimea zonelor plastice. în mod curent. în sensul înlocuirii barelor ie ite din lucru prin penduli articula i la capete. valorile θ ale rotirilor înregistrate în articula iile plastice la diferite niveluri ale înc rc rii orizontale se compar cu valorile limit θp ale rotirilor ce se pot dezvolta în articula iile plastice. propriet ile de amortizare. Ca stadiu limit de solicitare a structurii se consider stadiul în care se atinge deforma ia limit la baza unuia din montan i. corespunz toare acestui stadiu. 5. reprezint for a orizontal capabil a structurii. iar deplas rile înregistrate. inând seama i de degrad rile structurale. εbu (corespunz tor gradului de confinare a betonului prin arm turi transversale) sau a arm turii de o el întinse. c) Caracteristici de deformare plastic a pere ilor structurali Aplicarea procedeului de calcul descris la punctul anterior implic verificarea compatibilit ii deforma iilor (rotirilor) plastice în articula iile plastice teoretice formate în sec iunile de la capetele riglelor i la baza montan ilor. reprezint deplas rile maxime pe care le poate suporta aceasta. în situa iile în care în sec iunea cea mai solicitat s-au atins deforma iile specifice ultime a betonului.4 Metode de calcul dinamic neliniar Metodologia calculului dinamic neliniar i datele privind parametrii seismici ai excita iei (accelerograme înregistrate pe amplasament sau accelerograme generate.5. rotiri capabile (θcap). Rezultanta înc rc rilor orizontale. denumite. compatibile cu spectrul de r spuns) i ai r spunsului seismic al structurii (legile constitutive ale comport rii elementelor structurale.13 . etc. Pentru aceasta. Aceasta implic modificarea schemei statice pentru etapele de calcul ulterioare. capabili s preia numai eforturi axiale.Pentru analizarea unor st ri de solicitare avansate se pot admite dep iri ale capacit ii de rotire a articula iilor plastice din grinzile de cuplare (ruperi). εau.) sunt precizate în P100/1992 i în manualele de utilizare a metodelor de calcul dinamic neliniar.

în func ie de zona seismic de calcul. formarea mecanismului structural de plastificare dorit (pct. • moderarea eforturilor tangen iale medii în beton în vederea elimin rii riscului ruperii betonului la eforturi unitare principale (pct.2). • folosirea unor o eluri cu suficient capacitate de deformare plastic (OB 37. mai general.4. • eliminarea fenomenelor de instabilitate (pct. Principalele m suri legate de dimensionarea i armarea pere ilor structurali prin care se urm re te realizarea acestei cerin e sunt urm toarele: • adoptarea unor valori ale eforturilor de dimensionare care s asigure.05H (6. condi iile men ionate se diferen iaz între zonele în care se a teapt s se produc deforma iile plastice ("zonele plastice poten iale") i restul zonelor apar inând unui anumit element structural.4. Zonele plastice. PC 60) la armarea elementelor în zonele cu solicit ri importante la ac iuni seismice (în zonele plastice poten iale). aceast dimensiune se rotunje te în plus la un num r întreg de niveluri.4h + 0. izola i sau cupla i.1. dac lo ≤ 3hg i zonele cu lungimea hg. precum i func ie de categoria (participante sau neparticipante la ac iuni seismice) i de clasa (a.6. Condi iile de dimensionare i cele de alc tuire constructiv se diferen iaz . cu un grad mare de credibilitate.3). Generalit i La proiectarea construc iilor cu pere i structurali se va avea în vedere satisfacerea unor condi ii care s confere acestor elemente o ductilitate suficient . 6. întreaga deschidere liber (lumina). • moderarea eforturilor axiale de compresiune în elementele verticale i.1) În cazul cl dirilor etajate. având lungimea: lp = 0. în cazul contrar. 6. 6.3). suficiente pentru arm turile longitudinale i cele transversale ale elementelor structurale. b sau c) din care face parte elementul. la grinzi cu lo > 3hg. De asemenea. dac limita zonei plastice astfel calculat dep e te în l imea unui nivel cu mai mult de 0. • prevederea unor procente de armare suficiente în zonele întinse pentru asigurarea unei comport ri specifice elementelor de beton armat. zona de la baza acestora (situat deasupra nivelului superior al infrastructurii).6. în conformitate cu prevederile P100/1992. iar pentru structura în ansamblu s permit dezvoltarea unui mecanism structural de disipare a energiei favorabil (cap. în cazul pere ilor structurali. sunt considerate urm toarele: • la grinzile de cuplare. CALCULUL SEC IUNILOR PERE ILOR STRUCTURALI 6. • asigurarea lungimii de ancorare i a lungimii de suprapunere. PC 52.1 Fig.2).2Hnivel i în minus. luând ca referin STAS 10107/0-90. la înn dire. limitarea dezvolt rii zonelor comprimate ale sec iunilor (pct.4.1). 6. • la pere ii structurali. 6. Zona de la baza peretelui structural delimitat în acest fel.1 .

valoarea momentelor la baza pere ilor (la baza zonei A) se ia: M = kM ω Mso (6.având cerin e de alc tuire specifice. Fig. zona A.3. calculat la baza suprastructurii (la baza zonei A). individual sau cuplat.2) .2.4). restul peretelui cu solicit ri mai mici i cerin e de alc tuire mai reduse fa de cele ale zonei A este denumit zona B (fig. valorile acestora se pot redistribui între pere ii structurali de pe aceea i direc ie. 6.a). În aceast situa ie valorile redistribuite nu vor dep i 30 % din valorea maxim ob inut prin calcul (fig.6. ω = raportul dintre valoarea momentului capabil de r sturnare. ale momentelor încovoietoare în sec iunile orizontale ale pere ilor structurali se determin cu rela iile (fig. este denumit în prezentul Ghid de proiectare. M.cap . Mo.14). 6.2 Valorile de dimensionare.4) Mo Mo 6. la baza peretelui. 6. pentru zona A: M = Mso b) în suprastructur .2’) Pentru calculul eforturilor de dimensionare în sec iunile orizontale i verticale ale elementelor infrastructurii. corespunz tor înc rc rilor seismice de calcul (fig.cap + NiL i = ≤4 ` = (6. Valorile eforturilor sec ionale de dimensionare 6. i valoarea momentului de r sturnare.2 (6.cap Mi.2. 6. Mo .6. asociat mecanismului de plastificare a peretelui structural.1 În cazul în care calculul eforturilor a fost efectuat pe baza caracteristicilor de rigiditate. Redistribu ia postelastic a eforturilor nu va modifica valorile for ei t ietoare totale i a momentului total de r sturnare.6 ÷ 5. pe în l imea zonei B: M = kM ω Ms ≤ ω Mso (6. Mo.2.1). atunci când prin aceasta se ob in avantaje sub aspectul prelu rii eforturilor. conform rela iilor (5.2.3) S-a notat: Ms= momentul încovoietor din înc rc rile seismice de calcul.o.b): a) în suprastructur .2 6. acesta are valoarea Ms.

nu va fi inferioar valorii corespunz toare rezultat din calcul. în elementele infrastructurii. pe în l imea zonei B.6. Ni = efortul axial din montantul i.d). (6. 6. 2: În fig.3. care echilibreaz momentul for elor orizontale (fig.4). 3: Diagramele de moment i for t ietoare sub cota teoretic de încastrare a peretelui sunt desenate principial pentru cazul unei infrastructuri rigide cu 2 niveluri. Corec iile efectuate nu vor dep i 20 % din valorile rezultate din calcul. convenabil ales.6.6) 6.10 Fig.3 Obs.3. 6. Obs.5Q s ≤ Q = k Q ωQ s ≤ 5Q s S-a notat: Qs = for a t ietoare din înc rc rile seismice de calcul. produs de for ele orizontale corespunz toare form rii mecanismului de plastificare al peretelui. iar suma valorilor eforturilor din grinzile de pe aceea i vertical . valorile de dimensionare Q ale for elor t ietoare în pere ii verticali se determin cu rela ia (fig.5) 6. kQ = coeficient de corec ie a for elor t ietoare (fig. kM = 1. în raport cu care se calculeaz momentele for elor axiale Ni. 6. Aceasta se poate calcula indirect prin momentul reac iunilor (momente încovoietoare i for e axiale) în aceea i sec iune.6.min. kM = 1.3 În cazul structurilor la care for ele seismice sunt preluate practic în totalitate de pere ii structurali.3.00 pe în l imea zonei A.2 (6. kM = coeficient de corec ie a eforturilor de încovoiere din pere i (fig.3. structurii în ansamblu) în raport cu sec iunea de la baza. dup caz. considerând un grad oarecare de deformabilitate a terenului. Li = distan ele de la axa montantului i pân la un punct.c): 1.b s-a figurat i diagrama momentelor capabile corespunz toare arm rii minime constructive Mcap.cap = momentul capabil la baza montantului i.2. rezultate în urma redistribuirii.Mi.2.e) kQ = 1.3 . Obs.4 Valorile eforturilor sec ionale din calculul la înc rc rile seismice se pot redistribui între grinzile de cuplare situate pe aceea i vertical .30 kM = 1. 1: Momentul de r sturnare Mo este definit aici ca momentul for elor orizontale seismice de calcul aplicate peretelui considerat (sau.6.

3. care nu sunt proiectate ca elemente de disipare a energiei seismice (de exemplu grinzile cu deschidere mic la construc ii cu în l ime de nivel mare cu r spuns probabil în domeniul elastic). 6. se vor evalua separat eforturile corespunz toare i se vor însuma cu cele din ac iunea înc rc rilor orizontale din gruparea special de înc rc ri.6.4.5) i produc deplas ri orizontale semnificative ale structurii.6.5 Valoarea for ei t ietoare de calcul pentru grinzile de cuplare se determin cu rela ia: Q = 1.6 For ele axiale de dimensionare din pere ii cupla i se stabilesc pe baza echilibrului peretelui în starea de mecanism de plastificare. 6.1). paralele cu grinda. .6. calculul eforturilor se efectueaz pe baza echilibrului mecanismului de plastificare format în acest caz. Minf cap sup Mcap + Minf cap lr (6. la stabilirea lui M sup se va ine seama i de contribu ia cap lr=l0 arm turilor continue din zona activ a pl cii.4 . În cazul (frecvent) în care mecanismul implic plastificarea grinzilor de cuplare. Efectul înc rc rilor verticale excentrice În cazul structurilor la care rezultanta înc rc rilor verticale aferente pere ilor se aplic excentric în raport cu centrul de greutate al sec iunii lor i dac aceste înc rc ri excentrice nu se echilibreaz pe ansamblul structurii (fig.25 unde: sup Mcap .deschiderea grinzii de cuplare (vezi 5. for a t ietoare asociat din grinzi se ia f r sporul de 25 % al capacit ii de rezisten la încovoiere considerat în rela ia (6. stabilite pe baza rezisten ei de calcul a arm turii Ra.valorile absolute ale momentelor capabile în sec iunile de la extremit ile grinzii de cuplare. Fig.4 6.7) .2.2.7). În cazul grinzilor de cuplare de mare rigiditate i cu o capacitate mare de rezisten . corespunz toare celor dou sensuri de ac iune a momentelor.

15(ω + 2) în cazul zonei seismice E i F.balcon Fig.4.5 Pentru determinarea eforturilor din înc rc rile verticale se utilizeaz model structural ca pentru înc rc rile orizontale.6a) este necesar verificarea pentru evitarea pierderii stabilit ii.5. Valorile ξlim se iau: 0. acela i 6.8) ξ = ≤ ξ lim h în care x este în l imea zonei comprimate stabilit pe baza rezisten elor de calcul ale betonului i arm turii la starea limit de rezisten în gruparea special .4.1 Grosimea necesar a peretelui structural i oportunitatea prevederii de bulbi sau t lpi la capetele libere se stabilesc punând condi ia: x (6. 0.grosimea peretelui) i 0. în situa ia când în l imea x a zonei comprimate dep e te cea mai mic dintre valorile 5b (b .10(ω + 2) în cazul zonelor seismice de calcul A ÷ D. Dimensionarea sec iunii de beton a pere ilor structurali 6.4h (fig.4. 6.2 În zona plastic poten ial a pere ilor.6. În cazul în care condi ia (6. 6.8) nu este îndeplinit sunt necesare m suri speciale de confinare a zonei comprimate de beton conform paragrafului 7.2.6.5 .

6 6. dimensionarea arm turii orizontale Aao la for h t ietoare . în rela iile de mai sus se va considera dimensiunea golului Hg (fig.4h Fig.2 Calculul pere ilor structurali la for t ietoare.5. 6. peretele structural este legat printr-o grind de cuplare de un alt perete.6.3 La stabilirea dimensiunilor pere ilor structurali se va respecta i condi ia: Q ≤ 2. În cazul pere ilor structurali cu raportul între în l imea în eleva ie a peretelui i în l imea sec iunii în sec iunile înclinate se face pe baza rela iei: 6.b).5. În cazurile curente se admite c pierderea stabilit ii se împiedic peretelui dac în zonele men ionate este îndeplinit condi ia: H H b ≥ e sau h p ≥ e 15 15 în care He este în l imea liber a nivelului.5bhR t (6. în locul valorii He. Dac la cap tul lamelar.2.3).1 Calculul arm turilor longitudinale Calculul la compresiune (întindere) excentric al pere ilor structurali se face luând în considerare ipotezele i metodele prescrise în documentul normativ de referin STAS 10107/0-90.6. Calculul la for t ietoare se face în sec iuni înclinate i în sec iunile orizontale de la nivelul rosturilor de turnare. în por iunile care dep esc dimensiunile 4hp de fiecare parte a inimii (fig. dac în l imea zonei comprimate x > 2hp . Calculul arm turilor longitudinale i transversale din pere ii structurali 6.6. În caz contrar extremit ile respective ale pere ilor trebuie înt rite cu bulbi (vezi 7.Asemenea verific ri sunt necesare i la extremit ile t lpilor. În calcul se va lua în considerare aportul t lpilor intermediare i al arm turilor verticale dispuse în inima peretelui i în intersec iile intermediare cu pere ii perpendiculari pe peretele structural care se dimensioneaz .9) 6. a) Calculul în sec iuni înclinate. Se recomand aplicarea metodei generale de calcul prin utilizarea unui program de calcul automat adecvat.4.6.c).5.6 H ≥ 1 .6. x > 5b 0.

Frac iunea din σ0 din efectele indirecte ale for elor orizontale se ob in prin raportarea for elor axiale respective la sec iunea activ de calcul.14).14) În fig.8 A aoR a (6. (6. 0.8 R a A ao + h−H A av h (6. distan a de la baz la nivelul i.11) i (6. σ0 se ia cu semnul minus în rela ia (6. dac fisura traverseaz plan eul. 6.11). conform fig. transmise de plan eu la perete la nivelul i.2 σ0) ≥ 0 (6.10) H < 1 sec iunile arm turilor orizontale i verticale h din inima pere ilor vor respecta rela ia: Q ≤ Q b + 0.6 b h Rt (6.12).12) în zona B. considerate uniform distribuite. incluzând arm turile din centuri i arm tura continu din zona aferent de plac (înglobând dou grosimi de plac de fiecare parte a peretelui) a plan eului.11) în zona A a peretelui i Qb = b h (0. Qb = for a t ietoare preluat de beton.suma sec iunilor arm turilor verticale. Fig. σ0 ia semnul plus pentru compresiune. care se ia cu valorile: Qb = 0. qi reprezint for ele orizontale. Frac iunea din σo corespunz toare înc rc rilor verticale se ob ine prin raportarea întregii înc rc ri verticale la nivelul considerat la aria total a sec iunilor orizontale efective ale tuturor pere ilor verticali (vezi 5.6. 6.13) unde: Aav .2.8 A aoR a ≥ qiHi (6.7.7 . În cazul întinderii.7 Rt + 0.7 i în rela ia (6.1.3). unde σ0 este efortul unitar mediu în sec iune.12) i zero în rela ia În cazul pere ilor cu raportul Q ≤ Q b + 0.6.3 b h σ0 ≤ 0. conform 5. iar H i . Dimensionarea arm turilor verticale de conectare în rosturile orizontale de turnare din pere ii structurali de beton armat monolit i în îmbin rile orizontale ale structurii din panouri mari se determin utilizând prevederile documentului normativ de referin STAS 10107/0-90. Cantitatea de arm tura Aao nu va fi mai mic decât cea corespunz toare "suspend rii" înc rc rii seismice orizontale aplicate la nivelul plan eelor pe o schem de comportare de grind cu z brele cu diagonala comprimat la 450.7 b) Calculul în sec iunile orizontale de la nivelurile rosturilor de turnare.unde: Aao =suma sec iunilor arm turilor orizontale intersectate de o fisura înclinat la 45o. În rela iile (6.

6.8)).6. 6.15) 6. arm turilor orizontale în îmbin rile verticale ale structurilor Valoarea eforturilor de lunecare în lungul îmbin rilor verticale în structurile cu pere i din elemente prefabricate de beton armat cu diferite alc tuiri se determin pe baza condi iei de echilibru al for elor în mecanismul de plastificare al structurii (de regul . având lungimea egal cu suma lungimilor pere ilor cupla i. Efortul de lunecare capabil a unui dinte se va lua egal cu cea mai mic dintre valorile (fig.8 . 6. care este mai mic .5. se determin pe baza rela iei: unde: L d = suma eforturilor de lunecare capabile ale din ilor panoului sau ale din ilor monolitiz rii.Ca arm turi active de conectare se consider arm turile din inima pere ilor i arm turile situate în talpa (bulbul întins).3 Calculul prefabricate.9): L ≤ Ld + A aoR a (6.8 Arm tura orizontal Aao în îmbin rile verticale ale panourilor cu profilatura sub form de din i incluzând arm tura orizontal din centuri. cu sec iunile de la extremit ile riglelor de cuplare i de la baza pere ilor structurali solicitate la capacitatea lor de rezisten (fig. Fig. În cazul pere ilor cupla i arm turile de conectare rezult din condi ia prelu rii lunec rii ansamblului pere ilor pe întreg rostul.

2 Sec iunea de beton a grinzilor de cuplare armate cu bare ortogonale va respecta rela ia: Q ≤ 2 b ho Rt (6. eventual redistribuite pe în l imea cl dirii conform indica iilor de la paragraful 6.20) În care Aav este suma sec iunilor etrierilor care intercepteaz o fisur înclinat la 45°.5 h d b R t (6.6. Rf = 1.5l o Q ≤ A av + r A ao 0. arm turile transversale se determin din condi ia ca acestea s preia în întregime for a t ietoare de calcul.4.6.16) (b. Calculul arm turilor din grinzile de cuplare 6. hd • Fig.6.5. Armatura orizontal intermediar Aao (suplimentar fa de armatura la încovoiere concentrat la extremita ile sec iunii) va avea sec iunea minim indicat la 7.21). În cazurile curente ale deschiderilor de u i ≤ 1. condi ia (6.18) În cazul grinzilor armate cu carcase înclinate dup diagonal .6. calculul la for a t ietoare se face cu relatia (6. easc sec iunea 6.6. conform rela iei: Q 0. respectiv din îmbinare.9 6.3 În cazul grinzilor de cuplare cu propor ii obi nuite Sectiunea arm turilor transversale Aav va îndeplini condi ia: 6.2. c sunt dimensiunile în proiec ie orizontal a dintelui) • rezisten ei la forfecare a dintelui L d2 = h d b R f = 1.8 Aav Ra (6.21) hr 6. Se recomand ca sec iunea arm turilor efective s nu dep rezultat din calcul.9 .7.2.17) (hd = în l imea dintelui. h − 0.8R a (6.18) se înlocuie te cu: Q < 3.6.1 Calculul arm turilor longitudinale ale grinzilor de cuplare se face în baza prevederilor din documentul normativ de referin STAS 10107/0-90 privind calculul la încovoiere. la valorile momentelor rezultate din calcul la ac iuni seismice.rezisten ei la strivire pe cap tul dintelui: L d1 = b c R c (6. în care Rt se ia minima rezisten elor la întindere a betoanelor din panoul prefabricat. La grinzile cu hr > lo.1 (b).0m se pot neglija momentele din ac iunea înc rc rilor verticale.5 Rt = rezisten a la forfecare.19) când propor iile grinzilor i hr ≤ 1 armate cu bare lo orizontale i etrieri.5 b ho Rt Armarea cu carcase diagonale se recomand grosimea lor satisfac condi iile precizate la pct. (6.

astfel c de regul nu este necesar verificarea lor la eforturile ce le revin din aceast solicitare. . în vederea asigur rii unei comport ri spa iale solidare a ansamblului structural.4 În cazul în care se adopt un sistem de armare cu carcase înclinate aria arm turii înclinate Aai dup fiecare diagonal se determin cu rela ia: Q (6.2.6.7. 6. .7. Fn reprezentând reac iunile diafragmei asupra peretelui.4 Valorile for elor F1. 6.6 din documentul normativ de referin STAS 10107/0-90.5 În cazul în care grinzile de cuplare au o alc tuire mixt (prefabricat + suprabetonare) i se urm re te realizarea conlucr rii celor dou zone de beton de vârste diferite. plan eele trebuie verificate la solicit rile ce le revin ca diafragme orizontale. 6. F2. cu distan e mai mari de 12 m între pere ii structurali).3 La structurile cu pere i rari (orientativ.2.7. În cazurile curente se poate considera c diafragmele sunt infinit rigide în planul lor. Q ij+1 sunt for ele t ietoare de calcul în peretele i la nivelurile j i j + 1 (6. precum i la cele cu nucleu central de pere i i cadre perimetrale i alte structuri similare.7. 6.2 La structurile cu pere i de i la care rigidit ile pere ilor de pe aceea i direc ie sunt comparabile ca m rime.6. A av ≥ 6.7.7.10 . plan eele lucreaz ca grinzi cu deschideri reduse.Q lo ⋅ R a 2h r 6.7 se prezint etapele unui procedeu de calcul simplificat pentru stabilirea eforturilor în diafragma orizontal . cadre). diafragma situat peste nivelul j exercit reac iunea: Fi j = Q ij − Q ij + 1 unde Q ij .4..10 si 6. Calculul plan eelor ca diafragme orizontale 6. 6. 6.12). 3. La pct. astfel ca deforma iile s fie neglijabile în raport cu deforma iile elementelor verticale (pere i structurali.22) A ai = 2R a sin α α = unghiul de înclinare al carcaselor de arm tur (fig.1 La structurile cu pere i structurali. arm turile transversale se vor dimensiona i pentru rolul de conectori.11). . Astfel pentru peretele i (fig.4 ÷ 6. este necesar ca plan eele s prezinte o alc tuire care s le confere o rigiditate ridicat în planul lor. luând în considerare prevederile pct. 6.7.7.4). la nivelul unui plan eu se pot deduce din calculul de ansamblu.

6 Transmiterea for elor orizontale din planul plan eului la pere i se poate face (fig. F2. .Fig. .12 6.6.6. Fn) i înc rc rile orizontale distribuite.12): . Dimensionarea plan eului la încovoiere i for planul s u se va face utilizând valori sporite cu 20% fa structural. t ietoare pentru for ele din de cele ob inute din calculul 6.10 M rimea i reparti ia înc rc rilor orizontale distribuite liniar (qi) se stabilesc din condi ia ca rezultanta lor s coincid ca valoare i pozi ie cu rezultanta for elor F (fig. .5 La cl dirile la care intervin suprim ri ale unor pere i structurali.7. Momentele încovoietoare i for ele t ietoare în planul diafragmei se determin ca pentru o grind continu cu reac iunile pe reazeme (F1.prin arm turi întinse care “colecteaz ” for ele distribuite pe plan eu în inima grinzilor pere i (a plan eului – diafragm orizontal ) aferente (2) . . .11).prin lunec ri între inima peretelui i diafragm (3) F1 F3 suspensori 45° F3 F2 colector (a) (b) (c) F = F1 + F2 + 2F3 Fig.11 . 6. 6. 6. plan eul dintre zonele cu num r diferit de pere i va fi verificat ca diafragm pentru a asigura redistribu ia la nivelul respectiv a for elor orizontale între pere ii structurali.11 Fig.prin compresiune direct pe cap tul peretelui (1) .7. qi.6.

6. Arm tura de colectare cuprinde i arm turile orizontale continue situate în plan ee. incluzând arm turile centurilor. Pentru sporirea capacit ii de a prelua compresiuni. Se va ine seama c mecanismul 1 este mai rigid decât mecanismul 3. Arm turile de colectare constituie armarea centurii peretelui. În placa plan eului mai trebuie prev zute arm turi de suspendare a înc rc rilor care nu se afl în zona de influen a colectorului (aferent zonei po ate în figur ).7. cum sunt.12 . 6. considerând mai multe scheme posibile. Aceasta trebuie s fie suficient de lung pentru a antrena for ele din plan eu aferente peretelui.7 La construc iile cu lungimi mari. iar acesta mai rigid decât mecanismul 2.23) Ra în care Fj este for a seismic de calcul aplicat la nivelul considerat. zona de leg tur între perete i placa plan eului se poate îngro a sub forma unei centuri (fig. de exemplu. cu pere i structurali concentra i la extremit i sau/ i în situa iile în care plan eele sunt perforate prin goluri de dimensiuni relativ mari în zona lor median se va avea în vedere posibilitatea de oscila ie asincron a diferitelor p r i ale plan eului. Acont. F2. F3 din for a F care revine peretelui la fiecare nivel se face prin aprecieri inginere ti.12c). eventual. Preluarea for elor F3 se face prin conectori dimensiona i în baza prevederilor documentului normativ de referin STAS 10107/0-90.Evaluarea frac iunilor F1. For a F1 este limitat la rezisten a la strivire a betonului.6 Fj A cont = (6. aria tuturor arm turilor continue din plan eu în fiecare direc ie. 6. a altor pere i suplimentari. în zonele de l ime 5b situate de o parte i de alta a peretelui. Identificarea mecanismului de transmitere a for elor de la plan eu la perete este important mai ales la diafragmele de „transfer”. va fi la orice nivel: 0. plan eele de la contactul suprastructurii cu o infrastructur mult mai rigid prin prezen a pere ilor de contur i. Pentru a evita dezvoltarea unor fisuri rezultate din rolul de element întins al plan eului în asemenea situa ii.

2. de regul . He (fig.1 . lamelele transversale cu grosimea minim de 150 mm i lungimea de cel pu in 7. de regul . cu mai mult de 10 niveluri) se recomand utilizarea unor betoane de clas superioar Bc 30 . numai la arm turile constructive (paragraful 7. aceast grosime rezult insuficient .1).1). Dimensiuni minime 7.3 La dimensionarea sec iunii bulbilor se vor respecta i condi iile: hp ≥ 250 mm si bp ≥ 2b Se consider t lpi.sârma tras mat (STNB) sau sârm profilat sub form de plase sudate produse în industrie. PC 52.1. 7. în special la nivelurile inferioare. din calcul. 7.2.1 Grosimea minim a inimilor i t lpilor pere ilor structurali va îndeplini condi iile: b ≥ 150 mm i b ≥ He .bare din o el beton (PC 60. 7.2 Pentru stabilirea necesit ii prevederii de bulbi i t lpi (evaz ri) la capete se vor lua ca baz condi iile de la paragraful 6. Plasele sudate din STNB pot fi folosite. .2.1 Clasa minim a betonului utilizat în pere ii structurali va fi Bc 15. Bc 40. aceea i grosime cu restul peretelui. Plasele sudate din sârme ecruisate mai pot fi folosite ca arm tur de rezisten în situa iile în care prin asigurarea superioar fa de eforturile sec ionale se asigur o comportare a sârmelor în domeniul liniar elastic.2.4 Grinzile de cuplare la pere ii cu goluri de u i vor avea. 4 7.2 Pentru armarea pere ilor structurali se utilizeaz : .5 În cazul în care se adopt armarea grinzilor de cuplare cu carcase înclinate de arm tur grosimea acestora va fi cel pu in 250 mm. OB 37).1. pere ii s fie prev zu i la extremit i cu bulbi sau t lpi. La cl dirile cu în l imi mari (orientativ. 7.4.3.2).2. 20 7. Alc tuirea sec iunii de beton a pere ilor structurali. 7.1 i 6.1. Se recomand ca la cl dirile situate în zonele seismice de calcul A ÷ D cu pere i structurali rari sau/ i cu mai mult de 6 niveluri. Materiale utilizate 7. PREVEDERI CONSTRUCTIVE 7. . grinzile se vor îngro a cu condi ia îngro rii i a peretelui pe o lungime suficient pentru a asigura ancorarea arm turilor longitudinale din grind (fig.7.2.2.4. . În cazurile în care. 2.

7.2.6 Se va evita amplasarea golurilor pentru u i sau ferestre în apropierea capetelor libere ale pere ilor structurali. Se recomand ca distan a de la extremitatea peretelui structural pân la marginea primului gol s fie mai mare de 1200 mm (fig. 7.1). În cazurile când aceast condi ie nu poate fi respectat , montantul de cap t va fi prev zut cu bulb la marginea golului. 7.2.7 La pere ii având goluri decalate pe vertical (fig. 7.2), se recomand ca plinul dintre golurile la dou niveluri succesive s fie de minimum 600 mm lungime. 7.2.8 Se admite înglobarea în pere ii structurali a tuburilor verticale de instala ii electrice, respectând condi ia ca în grosimea peretelui s nu se afle mai mult de un tub, iar distan a minim între dou tuburi, în lungul peretelui s fie 200 mm. Tuburile vor avea diametrul de maximum 1/8 din grosimea peretelui i se vor poza între cele dou plase de armare curent . Fig.7.1

Fig.7.2 7.3. Armarea pere ilor. Prevederi generale 7.3.1 Arm turile pere ilor structurali se clasific în: a) arm turi de rezisten , a c ror necesitate i dimensionare rezult din calculul la eforturile din ac iunea înc rc rilor verticale i orizontale, pe baza prevederilor din cap.6. În aceast categorie intr : • arm turi longitudinale (verticale) cu aport în capacitatea de rezisten la încovoiere; • arm turi transversale (orizontale) cu rol în preluarea for ei t ietoare; la pere ii scur i (pct. 6.5.2) i arm turile longitudinale verticale contribuie la capacitatea de rezisten la for t ietoare; • arm turi longitudinale de conectare în lungul rosturilor de turnare; • arm turi de confinare a betonului din zona comprimat ; • arm turi transversale pentru evitarea flambajului arm turilor longitudinale comprimate. b) arm turi constructive, a c ror necesitate nu se stabile te de regul prin calcul, prevederea lor fiind determinat de acoperirea unor solicit ri neeviden iate în calcule curente (cum sunt cele produse de contrac ia betonului, varia iile de temperatur , cele datorate redistribu iilor în timp ale solicit rilor datorit deforma iilor de curgere lent a betonului etc.) i confirmat de comportarea în exploatare a cl dirilor. În aceast categorie se încadreaz i arm turile cu rol de montaj.

7.2

7.3.2 În cazul utiliz rii plaselor sudate, se vor respecta prevederile "Instruc iunilor tehnice pentru proiectarea i executarea arm rii elementelor de beton cu plase sudate" P59-80. În cazul arm rii cu plase formate din bare independente, f r sudur , barele orizontale se vor dispune spre fa a exterioar a peretelui (fig. 7.3).

Fig.7.3 7.3.3 Acoperirea cu beton a arm turilor va lua în considerare condi iile prev zute în paragraful 6.1 din documentul normativ de referin STAS 10107/0-90. 7.3.4 Înn direa arm turilor a) De regul nu se admit înn diri ale arm turilor verticale în zona A, în special a celor de diametre mai mari concentrate la extremit ile sec iunii, utilizând bare cu lungime suficient . b) Dac nu se poate evita înn direa arm turilor în zona A, se recomand ca înn direa arm turilor principale concentrate de la extremit ile sec iunilor pere ilor s se fac prin sudare, de preferin cu procedee de sudare cap la cap sau prin man oane sau alte dispozitive similare. În cazul adopt rii înn dirii prin suprapunere, lungimile minime de înn dire sunt date în tabelul 2. Tabelul 2
Arm turi Lungimile minime de înn dire pentru bare din: OB 37 Barele orizontale inclusiv cele din centur F r cârlige: 70d Cu cârlige: 50d Barele verticale de rezisten În aceea i sec iune se înn de te 50% sau mai pu in din aria total de arm tur . Barele cu d ≤ 20 Minimum 600 mm Barele cu d > 20 mm se înn desc cu sudur Barele cu d <16 mm În aceea i sec iune se înn de te mai mult de 50% din aria total de arm tur . 60d Barele cu d ≥ 16 mm se înn desc cu sudur 50d 50d cu sec iunea Aa situate în zona de cap t, (vezi 6.5.1) PC 52, PC 60 i barele verticale din armarea de câmp.

7.3

Înn dirile cu sudura vor respecta "Instruc iunile tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton C28-83". Pentru zona B lungimile minime de înn dire sunt cu 10d mai mici decât cele din tabelul 2. De asemenea, în zona B nu este necesar înn direa prin sudur a arm turilor cu d ≥ 16 (20) mm. c) Se recomand ca barele verticale de arm tur s fie realizate f r cârlige. d) În cazul utiliz rii plaselor sudate, în condi iile precizate la 7.1.2, lungimile minime de înn dire se iau egale cu un ochi + 50 mm i cel pu in 40d 7.3.5 Ancorarea arm turilor Problema ancor rii se pune de regul pentru: a) Barele orizontale din centuri i barele orizontale independente din inima pere ilor la intersec iile în form de T sau L (fig. 7.4.a); b) Barele orizontale din grinzile de cuplare (fig. 7.11, 7.12); c) Barele verticale din pere i ancorate în infrastructur (fig.7.4.b); d) Barele verticale de bordare a golurilor (fig.7.5). Pentru barele de la pct. a) se va prevedea o lungime de ancorare de 40d pentru bare din PC 52, PC 60 i OB 37 cu cârlige. În cazul barelor din OB 37 f r cârlige se va prevedea o lungime de ancoraj de 60d.

la

Fig.7.4

Fig.7.5 Pentru barele din grinzile de cuplare i cele ancorate în funda ii (pct.b, c) se vor prevedea lungimile de ancoraj, luând ca referin STAS 10107/0-90. Pentru barele de bordare a golurilor (pct. d), lungimea de ancorare (ls,o, respectiv ls,v) se stabile te astfel încât s se antreneze cel pu in num rul de bare întrerupte în fiecare direc ie. În fig.7.5 la reprezint lungimea de ancorare stabilit în baza prevederilor documentului normativ de referin STAS 10107/0-90. Arm turile orizontale de bordaj pot include i arm tura centurii plan eului. Arm tura orizontal prev zut la partea superioar a golului trebuie s preia i eforturile de încovoiere a grinzii create prin introducerea golului.
7.4

B.4.în zona A (definit conform paragafului 6.7. 7.1.25% pentru arm turi orizontale i 0.2. Distan ele maxime între bare se vor lua 350 mm pe orizontal i 250 mm pe vertical .4. Arm tura de rezisten se realizeaz fiecare fa a peretelui (fig. Diametrul minim al barelor se va lua 8 mm pentru arm turile orizontale i 10 mm pentru cele verticale.25% Procentul minim de armare pentru Barele orizontale PC 52. 7. Tabelul 3 Zona seismic de calcul A.1).5. În procentul de armare se consider arm turile de la ambele fe e ale peretelui.în pere ii scur i În afara zonei A se vor adopta ca procente minime de armare valorile indicate în tabelul 3 pentru zona seismic F.4. .20% pentru cele verticale.3.3). D. H < 1 în conformitate cu prevederile paragrafului 6.3.30% 0.35% 0.1) f r intersec ii intermediare cu al i pere i.4 i indica iilor din tabelul 2. în cazul arm rii cu bare independente.25% PC 52.în zona B (definit conform paragrafului 6.2) sau o armare constructiv (paragraful 7.1).3.3): .5 .20% Barele verticale OB 37 0.7.6 agrafe φ8/m2 în cazul barelor cu d > 10 mm. h În zona A indiferent de tipul pere ilor (lungi sau scur i). În func ie de încadrarea în prevederile paragrafului 7.30% 0. din dou plase dispuse câte una la Barele se înn desc conform 7.2 Armarea de rezisten . procentele minime de armare sunt cele din tabelul 3. . Armarea în câmp a pere ilor structurali 7. PC 60 0.4 agrafe φ6/m2 în cazul barelor cu d ≤ 10 mm.20% Arm turile din categoria STNB pot fi utilizate pentru armarea de rezisten numai în situa iile specificate la 7. C. PC 60 0.4.E F OB 37 0.3).1 Prin armare în câmp se în elege arm tura cuprins în inima pere ilor în zona dintre dou intersec ii succesive de pere i.6 Plasele care formeaz armarea continu a pere ilor se vor lega cu agrafe care s le asigure pozi ia în timpul turn rii.1.4.5.25% 0. 7. armarea în câmp poate fi o armare de rezisten (paragraful 7. se prevede: . . 7. între o intersec ie i o zon de cap t sau între dou zone de cap t (definite la 7.2. De regul se vor dispune cel pu in (fig. Procentele minime în aceste cazuri sunt 0.

Wf = modulul de rezisten la fisurare al sec iunii.7. Aceste arm turi nu vor fi mai mici decât cele care pot acoperi eforturile de fisurare (la întindere. 7. 7.7 . E F Diametrul minim al arm turilor este 12 mm.9 etrierii au fost desena i mai mici pentru a putea fi distin i).5% 0.8 i 7. B. calculat considerând zona întins integral plastificat . 7.7. STAS 10107/0-90).3 Arm turile constructive se vor stabili func ie de rolul îndeplinit i dimensiunile elementelor structurale.30% în cazul o elului OB 37 i 0. pe toat în l imea acesteia. încovoiere.25% pentru o el PC 52 sau PC 60. din punct de vedere a distribu iei i num rului minim de bare. Procentele de armare vertical a acestor zone nu vor fi mai mici decât valorile indicate în tabelul 4. detaliile din fig.7. armarea se realizeaz cu carcase de tipul celor utilizate la armarea stâlpilor. În zonele de la extremit ile sec iunilor pere ilor structurali.6a. PC 60 zona A zona B 0. 7. Arm tura concentrat împreun cu arm tura vertical prev zut în inima i t lpile pere ilor. La pere ii de la calcane i de la rosturi i la cei care m rginesc casa sc rii.7.4% zona B 0. Armarea local va respecta. D.5% PC 52.4. (Obs. 7.7% 0.5.4% Mf = Nrs + 0. pe suprafe ele indicate în fig. trebuie s confere sec iunii peretelui structural o capacitate de rezisten la încovoiere superioar valorii momentului de fisurare Mf al sec iunii determinat cu: Procente de armare minime pentru arm turi din: OB 37 zona A 0. pentru sec iuni prev zute cu bulbi i t lpi i în fig. dup caz).6b.6 . În fig. se vor prevedea arm turi orizontale care corespund cel pu in unor procente de armare de 0.5. C.1 Armarea zonelor de la extremit ile pere ilor structurali.1) în care: rs = distan a de la centrul de greutate al sec iunii pân la limita sâmburelui central situat pe aceea i parte cu for a excentric N. în fig.2).6c pentru sec iunile pere ilor cupla i. Arm ri locale ale elementelor verticale 7.8 i 7.5. de regul .7. 7. precum i la ultimul nivel în toate cazurile. pentru sec iuni lamelare.5c pl Wf R t (7. inclusiv cea din intersec iile intermediare (paragraful 7.6% 0. Tabelul 4 Zona seismic de calcul A.9. cpl = coeficient care ine seama de plastificarea par ial a zonei întinse a sec iunii (luând ca referin tabelul 15. Se recomand ca barele orizontale ale plaselor sudate s fie în acela i plan vertical cu ramurile etrierilor din inim .

7.Fig.6 Fig. 7.7 Fig.7 .9 7.7.8 Fig.7.

1 privind sec iunea minim i înn direa cu arm tur orizontal din inima pere ilor.150 mm în zona seismic de calcul F. dar nu mai mult de 10d. Arm tura de confinare Aao poate juca i acest rol. rela ia: Cantitatea de arm tur de confinare Aao . între seturile de etrieri de confinare.5 + Ra h (7.200 mm. 7. barele verticale de diametru d > 14 mm se vor lega transversal prin etrieri i agrafe la distan e de cel mult 6d. al celor intermediari sau al agrafelor. 7.7. a inimii dac În zonele în care procentul de armare longitudinal dep e te valoarea 2. Intersec iile situate la capetele pere ilor se alc tuiesc conform paragrafului 7. Armarea vertical minim a zonelor în intersec ie: 12φ12 în zona A i 4φ12 + 8φ10 în zona B.120 mm. Intersec iile interioare cu dimensiunile precizate în fig. care fac leg tura cu armarea orizontal a pere ilor.3 Armarea intersec iilor de pere i structurali.5. Diametrul minim al etrierilor: φ 6 mm i d/4 (d = diametrul minim al barelor verticale al arm turii).2) în care: ae = distan a interax.8 .8 i 7. . În aceste zone. în fiecare direc ie se calculeaz cu A ao = 0.8): x > xlim.4/Ra (N/mm2) se vor lua m suri suplimentare de a evita flambajul barelor în zona plastic poten ial . se va prevedea o arm tur special de confinare a zonei comprimate. Distan a maxim între etrieri: 200 mm. • în zona B: . dar nu mai mult de 15d.Sec iunile se vor alc tui astfel încât arm turile longitudinale s se g seasc la punctul de îndoire al etrierilor perimetrali. pentru zonele seismice de calcul A ÷ E. Etrierii carcasei se vor realiza astfel încât aria lor s prezinte cel pu in aceea i rezisten cu cea a arm turilor orizontale din inima peretelui cu care se înn desc (fig. 7.2 Arm tura de confinare a zonelor comprimate.5.10 se armeaz cu carcase cu 2 etrieri în cruce. pe o lungime cel pu in egal cu x/2.5.5. În arm tura Aao se poate considera i arm tura orizontal aceasta este îndoit dup barele verticale i ancorat corespunz tor. 7.1. Distan ele maxime admise între etrieri i agrafe sunt: • în zona A: .9). 7. În condi iile în care în l imea zonei comprimate a sec iunilor corespunz toare capacit ii de rezisten dep e te valoarea limit stabilit cu rela ia (6. 7.15a e c Rc x 0. pe vertical . c = dimensiunea miezului de beton cuprins de etrierii de confinare m surat perpendicular pe direc ia bra elor etrierilor. Etrierii carcaselor din intersec ii vor respecta condi iile de la 7.

b) În cazul golurilor izolate de dimensiuni mari i al golurilor care nu se suprapun pe vertical .7. 7.4.6.1 În sistemul de armare cu bare longitudinale i etrieri verticali.10 7. mm. Se va utiliza o el PC 52.5.5 Armarea intersec iilor pere ilor cu plan eele.5. Armarea grinzilor de cuplare 7. 7.6. Armarea din jurul golurilor va respecta regulile indicate în fig. arm rile în jurul acestora se vor prevedea în corelare cu starea de eforturi stabilit inând seama în calcul de aceste goluri. format din cel pu in 4 bare.6. armarea de contur se face conform paragrafului 7. Sec iunea barelor continue din centuri va fi stabilit inând seama de cerin ele de rezisten rezultate din solicit rile de diafragm orizontal (vezi 6.5.9 .7. 7. limitate de montan i i grinzi de cuplare.4 Armarea în jurul golurilor a) În cazul irurilor de goluri suprapuse pe vertical . c) În jurul golurilor de dimensiuni mici în raport cu cele ale peretelui i care nu influen eaz în mod semnificativ comportarea ansamblului acesteia. Diametrul minim al arm turilor 12 La înn direa i ancorarea arm turilor se vor respecta condi iile indicate în 7. PC 60 sau OB 37. armarea unei grinzi de cuplare este format din (fig.7.Fig. dispuse la partea superioar i inferioar a sec iunii.1 i fig.5.11): a) Bare longitudinale rezultate din dimensionarea la moment încovoietor. fig. Pe grosimea plan eului în perete se prevede o armare de centur . se va prevedea o armare constructiv având pe fiecare latur cel pu in dou bare φ 10 mm i cel pu in sec iunea echivalent arm turilor întrerupte pe por iunea de gol aferent .7). 7.

25 bh g . care vor avea diametrul minim: φ 6 mm. in zonele E si F.. in zonele seismice A.20 %. 100 si A ao ≥ c) Etrieri.. Procentul minim de armare transversal : 0.40 bh g .30 bh g .7.D 100 0 .20 bh g . Fig. M rcile de o el recomandate: PC 52. in zonele seismice A. Distan a maxim admis între etrieri ae va fi: a e ≤ 8d a e ≤ 150 mm d = diametrul arm turilor longitudinale de la partea superioar inferioar .pentru grinzi de cuplare la care A ao ≥ 0 . etrierii se prev d pe întreaga în l ime a acestora i se dimensioneaz pentru a îndeplini i rolul de conectori..60. in zonele E si F 100 lo < hr 2 si A ao ≥ . b) Bare longitudinale intermediare dispuse pe fe ele laterale cu diametrul minim φ 12 mm.pentru grinzi de cuplare la care h r ≤ l o A ao ≥ 2 0 . PC La detalierea arm turii longitudinale se va ine seama de cerin ele de execu ie privind o bun betonare i compactare a betonului.10 ..11 7. i de la partea La grinzile turnate în dou etape la care se conteaz pe întreaga în l ime. Diametrul minim al barelor: φ 12 mm. Barele intermediare vor realiza un procent de armare minim de: .D 100 0 .

Ori de câte ori dimensiunile grinzii permit.6. Arm turile înclinate se asambleaz sub form de carcase cu câte cel pu in 4 bare. Armarea transversal se poate realiza cu etrieri sau cu freta continu . Fig. Distan a dintre etrieri sau pasul fretei nu va fi mai mare de 6d (diametrul arm turilor înclinate). În fig.6. 7.12 se prezint un exemplu de alc tuire a acestui tip de grinzi. 7.11 unde se indic i lungimile de ancorare necesare. În cazul utiliz rii unor arm turi longitudinale cu d 22mm se recomand ca extremit ile barelor s fie curbate i înn dite prin sudur (fig.6.2 Grinzile de cuplare cu arm turi principale înclinate încruci ate.12 7. Arm turile orizontale i etrierii se dispun constructiv.11 . Diametrul minim al etrierilor sau al fretei d/4. Lungimea de ancorare a barelor înclinate va fi minimum 60d. Diagonalele pot fi realizate i din profile metalice. iar procentul de armare transversal cu etrieri va fi cel pu in 0. Se recomand închiderea la capete a barelor înclinate prin bucle sudate.20% . Procentul tuturor arm turilor orizontale va reprezenta cel pu in 0. se utilizeaz i se dimensioneaz conform prevederilor paragrafelor 6. 7.30 %. acest sistem de armare este cel mai indicat.4.11).d) Armarea grinzilor se prezint ca în fig.7.2 i 6.7.

sub form de elemente plane .3 Panourile de pere i interiori vor avea o grosime de cel pu in 140 mm pentru cl dirile cu maxim 5 niveluri i de minim 160 mm pentru cl dirile mai înalte. Regulile generale de alc tuire a structurilor cu pere i din elemente prefabricate. Forma elementelor prefabricate rezult prin sec ionarea pere ilor prin t ieturi orizontale (fig.2. de regul .1 Elementele prefabricate care alc tuiesc structura cl dirii vor fi realizate. 8.8. Probleme generale În prezentul capitol se dau prevederi specifice proiect rii pere ilor realiza i din elemente prefabricate care au în vedere aspectele de ordin structural.1b.2. 8. De asemenea. Problemele referitoare la proiectarea de arhitectur . Alc tuirea panourilor 8. se pot adopta i forme spa iale sau de bar a unora din elementele prefabricate. va fi astfel conceput încât s se asigure comportarea lui ca diafragm practic infinit rigid i rezistent în planul ei. de tehnologia de execu ie i de mijloacele de ridicare i transport de care se dispune. 8. 8. 8. privind configura ia structurii.1. Fig. PROBLEME SPECIFICE DE ALC TUIRE A STRUCTURILOR PREFABRICATE 8. a izola iilor termice i fonice precum i la proiectarea tehnologiei de execu ie nu fac obiectul prezentului Cod de proiectare.8.2 Elementele prefabricate se realizeaz din beton de clas minim Bc20. Prin m surile de alc tuire a elementelor prefabricate i a îmbin rilor dintre acestea se urm re te ob inerea unei comport ri structurale. plan eul realizat din panouri prefabricate. similare cu cea a structurilor cu pere i din beton monolit.2. forma pere ilor i modul de dispunere în plan sunt cele indicate la capitolul 2.c).2.panouri mari.1a) sau prin t ieturi orizontale i verticale (fig. În func ie de forma concret a pere ilor.1 8. inclusiv în raport cu ac iunile seismice.1 .

2. din beton armat. alc tuit din bare izolate sau carcase sudate în vederea prelu rii solicit rilor care apar în timpul fazelor de manipulare. În func ie de forma i dimensiunile camerelor. de valoarea solicit rilor. în zona A a structurii. Se recomand armarea suplimentar a col urilor cu bare înclinate. Acoperirea minim a acestor arm turi 50 mm. cu rol în reducerea fisur rii. Pozi ia i num rul nervurilor se vor stabili în func ie de dimensiunile i forma panoului i a golurilor. alc tuite din 3 straturi i anume: • un strat interior de rezisten din beton armat. panourile se pot rezema pe 4. de preferin sub form de plase i carcase sudate. cu condi ia ca printr-o dimensionare adecvat . 8. în special la manipularea panourilor. vecin tatea cu logii i balcoane. Barele verticale rezultate ca fiind necesare din calculul de încovoiere cu efort axial. 3 sau chiar 2 laturi. care vor respecta condi iile de armare minim pentru arm turile orizontale i verticale date la cap.2 . modul de execu ie i de necesitatea de a reduce la minim pun ile termice. de compresiune sau de întindere.8. Golurile de u i i de ferestre vor fi bordate cu bare izolate sau carcase. i de dispunerea pere ilor. Dac se urm re te conlucrarea cu centura. vat mineral ) dimensionat pe baza calculului termotehnic. 7. de regul . transport i montaj. PC60. Plasele din sârm ecruisat pot fi folosite i la armarea panourilor de la baz . • • Nervurile de leg tur dintre straturile interior i exterior se vor executa cu grosime între 40 i 60 mm. Grinzile de cuplare se vor arma conform prevederilor de la 7.6 Armarea panourilor se va face cu bare de o el beton PC52. OB 37. etrierii grinzilor se vor dimensiona i pentru rolul de conectori.4 Panourile de pere i exteriori vor fi. la partea inferioar a golurilor se vor prevedea dispozitive speciale recuperabile de rigidizare provizorie. La panourile cu goluri de u i pentru a mic ora eforturile care apar în grinzile de cuplare în aceste faze. Armarea de câmp a pere ilor se va realiza din dou plase. de regul .2.5 Panourile de plan eu vor avea grosimea stabilit rigiditate i izolare fonic necoborând sub 120 mm. arm turile orizontale s nu dep easc stadiul de comportare liniar elastic sub for ele t ietoare asociate mecanismului de plastificare.2. în grosime de minimum 60 mm. un strat termoizolator intermediar. Arm turile verticale de rezisten se realizeaz din o el laminat la cald PC 52. barele verticale ale arm turii continue se vor plasa în imediata apropiere a golului. PC 60. pozi ia i natura elementelor de legatur (nervuri de beton armat sau/ i agrafe) cu stratul exterior. la col urile intrânde. 8. un strat exterior de protec ie. Pe conturul panourilor se va prevedea o arm tura de bordare. i care nu se pot dispune în monolitiz rile verticale se dispun cât mai aproape de marginile panourilor. pe criterii de rezisten . realizat de regul dintr-un material rigid (polistiren celular. grosimea minim a acestuia poate fi cu 20 mm mai mic decât cea indicat pentru pere ii interiori i va fi corelat cu num rul. a 8. având dimensiunile în func ie de solicit rile panoului. OB37 i STNB.6. În cazul panourilor cu goluri de u i. prin scoaterea în consol panourilor de plan eu. Panourile de balcon se vor realiza.

sub aspectul rigidit ii. Îmbin rile structurilor cu pere i din elemente prefabricate de beton armat 8.1). îmbin ri orizontale.2 Atât must ile care p trund în îmbin rile verticale.8.3. cât i must ile prin care se asigur continuitatea arm turilor verticale intermediare trebuie plasate centric pentru o transmitere direct . capacit ii de rezisten i de ductilitate (vezi 8. între panouri i bulbi. c) For ele de întindere se transmit exclusiv prin arm turile înn dite prin diferite procedee: sudur . petrecere prin bucle petrecute etc.Arm turile scoase din panou sub form de must i drepte sau sub form de bucle se vor dispune la interiorul celor dou plase de armare a inimii pere ilor.1 Prin modul de realizare. 8. În cazul arm turilor realizate sub form de bucle de diametru relativ mare se vor lua m suri de asigurare a unui ancoraj corespunz tor prin prevederea a 2-3 bare transversale sudate (fig. b) For ele de compresiune se transmit de la panou la panou prin contact nemijlocit prin intermediul betonului din îmbin ri. între panourile adiacente.. În toate cazurile îmbin rile vor fi de tip umed cu beton armat.2 Dup pozi ia lor în structur clasific în dou categorii: • • i dup rolul lor structural îmbin rile pere ilor se îmbin ri verticale.3 . sub form de centuri turnate în spa iile orizontale între panouri.2). care asigur leg tura vertical între panouri i în acela i timp leg tura între pere ii prefabrica i i plan eul prefabricat.3. Pentru aceasta este necesar s se prevad dispozitive i arm turi suplimentare pentru a asigura pozi ia must ilor pe durata beton rii i a transportului. trebuie s le asigure acestora o comportare similar cu cea a pere ilor monoli i. etc. 8.3. 8. a eforturilor de întindere. Fig.8. far excentricitate. îmbin rile dintre elementele prefabricate care alc tuiesc pere ii structurali. dup caz.3. 8.3 La alc tuirea îmbin rilor se vor avea în vedere urm toarele principii: a) Prin dimensionarea elementelor de îmbinare se va realiza o comportare a îmbin rilor în domeniul elastic de comportare pentru solicitarea de lunecare. care asigur leg turile orizontale de continuitate. Pentru aceasta îmbin rile vor avea un grad superior de asigurare (cedarea lor corespunde la for e orizontale mai mari fa de alte sec iuni i alte solicit ri).

condi ii care stabilesc i diametrul maxim al buclei. solu ie recomandabil . arm turi care traverseaz îmbinarea i care sunt corespunz tor ancorate. Must ile orizontale se pot realiza cu bare drepte. 8.4 Îmbin rile dintre panouri. praguri (din i). Se recomand ca raportul h/d între dimensiunile din ilor s fie mai mic de 8. Num rul leg turilor de armatur pe în l imea unui etaj va fi minim 5. un efect de diagonal comprimat sau un efect echivalent de frecare pe suprafa a de separa ie între betoane de vârste diferite. f) Alegerea gabaritelor elementelor de îmbinare (sec iunile stâlpilor i centurilor) va avea în vedere crearea spa iilor necesare pentru montarea i înn direa arm turilor.3. iar unghiul α s nu dep easc 300. Arm turile sub form de must i se vor l sa din intrândurile dintre din i (alveole). Fe ele laterale ale panourilor vor fi profilate sub forma de din i având de regul configura ia din fig. 8.d) For ele de lunecare între panouri se transmit prin alveole. iar înn direa lor se face prin sudur .4 8. Lungimea total a sec iunilor de forfecare a din ilor va fi circa jum tate din în l imea panoului. Prin întinderea acestor arm turi se creaz .3.8. Bucla orizontal Fig.8. o betonare i o compactare a betonului în condi ii corespunz toare.3. 8. Zonele de îmbinare vertical vor fi alc tuite dup regulile de alc tuire a intersec iilor de pere i. sau sub form de bucle petrecute ca în fig. atât cele verticale cât i cele orizontale. în care caz pozi ia lor este la jum tatea grosimii peretelui.4 . În cazul must ilor sub form de bucle de tip semicircular se vor considera condi iile privind raza minim de curbur prescris în documentul normativ de referin STAS 10107/090. prev zându-se etrieri suplimentari între bucle.4a i b. în beton. 8. e) Transmiterea eforturilor normale i tangen iale se va face cât mai uniform distribuit pentru a evita concentrarea de eforturi în anumite zone.5 Îmbin rile verticale ale panourilor. vor fi obligatoriu de tip deschis pentru a permite controlul vizual al calit ii betonului turnat.3 Fig.

5 Fig. turnat dup (subbetonare). juguri. prin modul de realizare a detaliilor de înn dire. 8. transmiterea centric f r devieri a eforturilor de întindere din arm turi.8. mai pu in 150 mm (fig. Se recomand ca în acest caz marginea inferioar a panoului de perete s fie înecat 20-30 mm în grosimea centurii. Ele se vor monta provizoriu pe popi sau cricuri de perete. Îmbin rile se alc tuiesc sub forma unor centuri continue având. 8.Diametrul minim al etrierilor.6 Îmbin rile orizontale ale panourilor La fe ele superioare i inferioare ale panourilor de pere i se pot adopta alveole (amprente) pe adâncimi de 20-25 mm sau chiar suprafe e plane cu rugozitate sporit . a) Perete exterior b) Perete interior Fig. Se va urm ri. care pot fi rectangulari sau cu forme ce urm resc forma buclelor. 8.5). Panourile de plan eu vor avea dimensiunile egale cu lumina deschiderilor între pere i. • direct pe betonul din centur . Arm turile verticale din panouri cu rol de conectori i arm tura de rezisten intermediar de încovoiere se realizeaz de regul din bare mai pu ine i cu diametru mai mare ( ≥ 14 mm) care se înn desc prin sudur în ni e special prev zute la partea inferioar a panourilor de perete. Se admit i alte solu ii de realizare a arm turilor verticale care traverseaz îmbinarea orizontal cum este de exemplu solu ia cu bucle petrecute.8. etc. cu dimensiuni corelate cu lungimile necesare înn dirii. Se recomand ca fe ele laterale ale panourilor de plan eu s fie realizate cu o u oar înclinare fa de vertical de cca. o în l ime egal cu grosimea panourilor de plan eu.5 .3. Rezemarea panourilor de pere i pe îmbinarea orizontal se poate realiza în dou moduri: • pe un strat de mortar vârtos matat sub panou într-un spa iu de 15-20 mm deasupra centurii realizat prin montarea corespunz toare a panoului pe calaje. Distan a maxim între leg turile transversale ale barelor verticale 10d. 6 mm. de regul . dac acestea 8. în special prin modul de dispunere al ecliselor. 10º (fig.6).6 montarea pere ilor de deasupra Al doilea procedeu este preferabil. Se admite rezemarea panourilor de plan eu pe peretele inferior prin intermediul unor bucle înt rite.

3. Arm tura longitudinal a centurii. de regul . alc tuite. va îndeplini condi iile specificate la 7.5 referitoare la modul lor de ancorare. 8. dup caz. sub form de bucle i.satisfac condi iile structurale privind transmiterea eforturilor ce le revin i dac permit o execu ie simpl i sigur .6 . din cel pu in dou bare. de etrieri suplimentari cu diametrul minim de 6 mm. Arm tura transversal a centurilor este realizat de must ile din panourile de plan eu.

1. CONSTRUC IILOR I TURISMULUI COD DE PROIECTARE A CONSTRUC IILOR CU PERE I STRUCTURALI DE BETON ARMAT INDICATIV CR 2 – 1 – 1.MINISTERUL TRANSPORTURILOR. .

COMENTARII .

Ca efect. care coincide cu centrul de rigiditate. cresc substan ial (fig. Fig.2.2. centrul de rigiditate se mut în apropierea axelor pere ilor A i B. Pu inele referiri ale prevederilor Codului la aceste tipuri de structuri se limiteaz doar la unele aspecte de ordin conceptual. neglijabil . Dac rigiditatea în domeniul postelastic a peretelui este neglijabil i dac contribu ia cadrelor la preluarea for elor orizontale ar fi.1 În cazul structurii cu 3 axe de simetrie din fig. ALC TUIREA DE ANSAMBLU C.2.2 i C.C.4 Prevederile prezentului Cod sunt destinate categoriei A de structuri.1. pân la redactarea i intrarea în vigoare a unor instruc iuni specifice pentru structuri duale.1 se d un asemenea exemplu. pentru direc ia de ac iune a for ei orizontale indicate. prevederile prezentului Cod se pot aplica i la calculul i alc tuirea pere ilor structurali din categoria B de structuri. completate cu m suri specifice acestor structuri.2.2b). C. aplicate în centrul maselor. deforma iile.2.C. Nu fac. care pot oscila defazat în timpul unui cutremur.C. Caracterul obi nuit al structurilor cu pere i de beton armat men ionat la domeniul de aplicare al Codului se refer în special la monotonia sau quasimonotonia acestora. În fig. pentru anumite direc ii. Dac peretele C se plastific înaintea celorlal i doi. C.2. de exemplu. structurile cu pere i cu goluri distribuite intr-un mod neordonat. Cu caracter provizoriu. obiectul Codului structurile cu niveluri inferioare slabe (la care prin absen a pere ilor la ac iuni seismice de mare intensitate se pot manifesta mecanisme cinematice de plastificare de tip nivel slab).2. centrul de rigiditate mutându-se la intersec ia planurilor pere ilor A i B.2. de asemenea. Este de men ionat faptul c i la construc ii aparent simetrice este posibil ca.C.1.2. ar ap rea chiar un fenomen instantaneu de instabilitate la torsiune general . al c rui pozi ie depinde de direc ia de ac iune a for ei seismice. plastificarea celor 3 pere i nu este simultan . i implicit cerin ele de ductilitate ale peretelui C.1.2. etc.1 .1 Lipsa de compactitate i de simetrie a structurii poate conduce i la alte efecte negative în afara celor de torsiune general . s apar excentricit i importante ale maselor în raport cu centrul de rigiditate.PROBLEME GENERALE C. reprezentând o cl dire având în plan forma de U cu aripi lungi.

2. Efectele dinamice depind de numero i parametri: pe lâng distribu ia rigidit ilor i maselor. Considera iile precedente s-au referit la cazul unei ac iuni statice a torsiunii de ansamblu.2. C. de distribu ia capacit ilor de rezisten . pentru direc ia i sensul indicate ale for ei orizontale.3 Pentru a evita asemenea efecte nefavorabile este necesar ca prin forma construc iei i prin modul de dispunere a pere ilor s se asigure pentru orice direc ie de ac iune a cutremurului posibilitatea prelu rii momentelor de torsiune de ansamblu.C.2 i C. lucrând în domeniul elastic (fig. ca element esen ial de referin . de legile histeretice de comportare ale elementelor structurale etc. expune structura unui efect de tip pierdere a stabilit ii prin deplasarea centrului de rigiditate spre planul pere ilor B i C. de natura ac iunii seismice.3b). prin pere i orienta i perpendicular pe direc ia for elor orizontale. pozi ia centrului de rezisten al structurii. poate diferi substan ial de r spunsul static. Sistemele de tipul celor din fig.C. C.Fig.2 O situa ie asem n toare apare i în fig.2.2. Fig.2. În realitate r spunsul seismic de torsiune al structurilor.2 . Dup plastificarea pere ilor structurali analiza echilibrului i a mecanismelor cinematice are în vedere. definit ca punctul de aplica ie al rezultantei for elor capabile din pere i.3a sunt denumite sisteme cu r sucire neîmpiedicat (sau cu r sucire liber ).3b.C. cu caracter neliniar i dinamic. Centrul de rezisten are un rol similar cu cel al centrului de rigiditate din cazul comport rii elastice.C.C.3a. iar cele ca în fig.2. sisteme cu r sucire împiedicat . Plastificarea în prima faz a peretelui A.2.

golurile de dimensiuni mari din peretele de subsol reduc substan ial capacitatea de rezisten a acestuia la for e t ietoare. C. cea mai mare parte a momentului de r sturnare i a for ei t ietoare de baz sunt concentrate în pere i.3 . C. Rezolv rile din fig. C. pozi ia pere ilor structurali în plan se va alege în zonele în care i la nivelul infrastructurii se pot ob ine solu ii avantajoase.2. problema efectelor de torsiune de ansamblu în domeniul inelastic de deformare constituie în prezent o preocupare de prim ordin pe plan mondial a speciali tilor în domeniul structurilor în zone seismice. eforturile ce trebuie transmise de la baza pere ilor la infrastructur i la terenul de fundare pot avea valori foarte importante. de regul . asociate unor for e axiale foarte mari în stâlpii comprima i prin efectul "indirect" al for elor orizontale. În acest caz for ele t ietoare colectate de pere ii întrerup i la un anumit nivel la partea inferioar se transfer la acest nivel.2. c i d.Ignorat pân nu de mult. Alte aspecte legate de propor ionarea pere ilor sunt eviden iate în fig. unde se prezint câteva exemple de amplasare a unui perete structural în raport cu peretele de la nivelul subsolului. Dezvoltarea mecanismelor de plastificare de tip etaj slab implic cerin e de ductilitate excesive.5a. prin adoptarea unor sec iuni de beton i a unei arm ri longitudinale i transversale substan iale se poate evita plastificarea stâlpilor la nivelul f r pere i i dirija dezvoltarea deforma iilor plastice deasupra acestui nivel.2. la marginea cl dirii. alc tuite corespunz tor. prezint o anumit omogenitate a alc tuirii.2.2.C. se poate p stra comportarea de ansamblu a unei structuri cu pere i.2.2. Este de observat c întreruperea unor pere i se poate face la orice nivel dac se iau m surile necesare. Astfel.5b). b. C. Preluarea acestor eforturi într-un mod favorabil de c tre elementele infrastructurii i de c tre funda ii trebuie s fie. a peretelui structural conduce la solicitarea nefavorabil a peretelui de subsol (fig. i în acest caz este posibil C.C. Plasarea excentric .3 Structurile cu nivel (niveluri) inferior slab sunt contraindicate în zonele seismice. Fig. în cazul din fig. C. din acest motiv. Astfel. în cazul construc iilor cu pere i structurali. la ceilal i pere i ai structurii (fig.5a. prin intermediul plan eelor. Dac se p streaz continuitatea unui num r suficient de pere i pe toat în l imea cl dirii. În acest caz stâlpii cu r spuns elastic ai parterului se pot considera c fac parte din infrastructura cl dirii.2.4b).4 Chiar în situa ia întreruperii tuturor pere ilor la nivelul inferior i înlocuirea lor cu stâlpi. care constituie inima funda iei peretelui structural.5 Spre deosebire de cazul structurilor în cadre care. una din preocup rile principale la conformarea structurii. Ca urmare.2.5a i b pot fi considerate nefavorabile. plafonând for a orizontal preluat de peretele structural.2. C.

situa i la interior. numai pentru ac iunile seismice caracterizate de un anumit con inut de frecven e.5c) este de natur s duc la dezvoltarea unor eforturi mari în peretele de subsol. neperfora i de goluri. mai cu seama dac pe direc ie perpendicular pe acesta nu exist un perete la nivelul subsolului.2.2. i în consecin la solicit ri de încovoiere egale.2.5d în care nu apar asemenea deficien e de conformare reprezint solu ia cea mai avantajoas . valorile spectrale au acela i ordin de m rime.6 O înc rcare gravita ionala mai mare are ca efect reducerea arm turii longitudinale de întindere din perete i reducerea gradientului presiunilor pe teren. de regul .s nu se poat atinge capacitatea de rezisten a peretelui structural.5 Situa ia din fig. C. analizând atât avantajele cât i inconvenientele unei asemenea pozi ii. la conformarea structurii.2. Absen a altor înc rc ri verticale (de exemplu. Pere ii dispu i pe conturul cl dirii sunt îns . Din acest motiv. aduse de stâlpi) pe grinda de funda ie.5.2. pe ambele direc ii. C.C. C.d). necesit o armare vertical sensibil mai mare decât ace tia.2. Important este ca prin modul de aranjare al peretilor. Plasarea pere ilor structurali pe conturul construc iei este favorabil proiectan ilor pe considerentul unui bra de pârghie avantajos pentru efectele de torsiune general i pentru posibilitatea de a "încastra" peretele într-un perete de subsol f r goluri (vezi C.C.C. Cu alte cuvinte. Oricum.1. Fig.2.2. condi iile cele mai favorabile le ofer pere ii de subsol de pe contur. mai pu in înc rca i gravita ional decât pere ii cu acelea i dimensiuni.2.4 . sa se realizeze o solicitare cat mai uniforma a elementelor infrastructurii. dispunerea pere ilor la col ul cl dirii este de evitat pentru c în acest caz apare inconvenientul suplimentar al unei solicit ri defavorabile a pere ilor infrastructurii. dispunerea pere ilor pe conturul cl dirii trebuie facut cu discernamant. recomandarea ca structura s fie înzestrat cu rigidit i apropiate ca valoare pe cele doua direc ii se justific prin faptul c în aceste condi ii structura este expus la efecte maxime pe orice direc ie.2. care s echilibreze în cât mai mare m sura presiunile pe talpa funda iei (fig. Cel mai adesea.7 În afar de argumentele prezentate la C. cat si a terenului de fundare.

2.5 . dac golurile sunt prea aproape de C.C.2.6 C. se pot ob ine ansambluri cu comportare favorabil (capacitate de rezisten substan ial . desf urat în 4 universit i americane având ca obiect tocmai particularit ile de comportare sub înc rc ri de tip seismic ale acestui tip de pere i [12]. C.2. comportarea acestor elemente la ac iuni seismice. trebuie considerate la dimensionarea pere ilor structurali. respectiv echilibrate (fig.7 sau sub form de tub.2.2.2. Când asemenea situa ii nu se pot evita. prin calcul. aceast caracteristic depinzând de m rimea deplas rilor impuse pere ilor în domeniul postelastic (vezi si 5.C. Fig. a c ror valoare este dependent direct de capacitatea de rezisten la încovoiere a pere ilor.2. C.1). Limitarea t lpilor este necesar i pentru protejarea inimilor de efectul for elor t ietoare. de regul neglijate în proiectarea curent .2.6 se prezint dou situa ii în care înc rc rile aplicate excentric pe pere i sunt în primul caz (fig.4 Comportarea deosebit de bun a structurilor cu pere i cu goluri decalate de tipul celor indica i în fig.C.8 În fig.7 C. Cercet rile men ionate au eviden iat faptul c în condi iile unei alc tuiri corecte ace ti pere i posed propriet i de rezisten i de deformabilitate apropiate de cele ale pere ilor f r goluri.2.6b).3.C. Atunci când pere ii de pe cele dou direc ii sunt lega i în mod adecvat.6a) neechilibrate pe ansamblul structurii. ci de cele de la extremitatea comprimat a sec iunilor.2. efectul înc rc rilor gravita ionale aplicate excentric. Gradul de conlucrare a inimilor cu t lpi de dimensiuni mari nu se poate preciza cu certitudine.1 Prevederile de la acest paragraf urm resc ca prin forma sec iunii pere ilor structurali s se poat controla în cât mai mare m sura.2. Din compara ia diagramelor de momente în pere i se constat solicitarea mult mai defavorabil din primul caz.3.Fig. creând profile ca în fig.8 la cutremurul din 1985 din Chile a provocat un amplu program de cercet ri teoretice i experimentale.2. Acelea i cercet ri au semnalat faptul c zonele critice ale pere ilor cu goluri decalate sunt constituite nu de zonele dintre goluri. când intervine o încovoiere general a structurii. ductilitate adecvat ).C. C.

7.1 Prevederea de la ultimul aliniat urm re te s asigure conlucrarea tuturor elementelor verticale în preluarea solidar a înc rc rilor orizontale. Din punct de vedere practic. C.8a este eviden iat un mecanism de tip grind cu zabrele. Fig. utilizarea unor cimenturi cu contrac ie redus . cu un grad mare de credibilitate. În felul acesta se poate stabili. EXIGEN E GENERALE C. iar în fig.2. De exemplu. prevederea unor arm turi suplimentare care s permit limitarea convenabil a deschiderii fisurilor. Condi ia de rigiditate men ionat impune ca plan eele s r mân solicitate în domeniul elastic de comportare.marginea sec iunii. etc. similar celui al pere ilor f r goluri. C. este sugerat în fig. prin calcul. se pot adopta lungimi de tronsoane mai mari decât cele indicate în tabelul 1.C. care se impun construc iilor cu pere i structurali sunt puternic influen ate de ac iunea seismic ce afecteaz practic întreg teritoriul rii.2.1. prevederea rosturilor apare inacceptabil sau este foarte dificil .8b un mecanism constituit din trei console conectate cu elemente de cuplare foarte rigide.2. pe de o parte.2. Exigen ele de diferite naturi.C. C. Diferitele aspecte conceptuale privind problematica exigen elor structurale sunt tratate în normativul de proiectare seimic .2 În cazurile în care.8 Mecanismul de comportare la înc rc ri orizontale.5. În fig. ÷ 3. dac se iau m suri adecvate pentru limitarea efectelor contrac iei betonului sau al varia iilor de temperatur . cu diagonale înscrise în grosimea peretelui.4. dar i suficient de rezistente. între goluri. Din aceste motive. prevederea unor rosturi tehnologice provizorii. pe de alt parte. C.2 În cazul construc iilor cu pere i structurali de beton armat.3. iar aspectele concrete privind asigurarea lor sunt discutate pe larg în celelalte capitole ale prezentei prescrip ii. în particular cele structurale.2. aceasta înseamn c deplas rile elementelor verticale ale structurii sunt distribuite liniar la fiecare nivel. cu alte cuvinte. pentru for e din planul lor.6 . rigiditatea specific la deplas ri laterale face ca protec ia elementelor nestructurale s poate fi realizat cu mai mult usurin fa de cazul structurilor în cadre. din considerente func ionale sau din alte motive.2. plan eele trebuie s fie nu numai suficient de rigide. asigurarea unei protec ii termice eficiente. for ele dezvoltate în pere ii structurali. dintre C.C.6.2. limitând aria zonei extreme comprimate.8a i b.

1) exprim . specific structurilor cu pere i de beton armat. prevederea structurii cu o rigiditate mare. numai acelea care nu au fost precizate suficient în restul lucr rii. simplificat.2. pentru a fi comentate aici. în zonele definite de o perioada de col Tc = 1. o rigiditate substan ial a structurii este de natur s limiteze efectele de ordinul doi i s evite apari ia unor fenomene de instabilitate. condi ia ca efortul tangen ial mediu în sec iunile orizontale ale pere ilor s nu dep easc . condi ia men ionat cap t C. i o valoare acoperitoare a înc rc rii masice distribuite echivalente de 16 kN pe m2 de plan eu rezult : S = α ks 2.4. considerând valori mai potrivite pentru cazul respectiv ale înc rc rii pe plan eu sau rezisten ei betonului. la care corespunde o perioada scurt a oscila iilor structurale în modul fundamental. kN m2 se exprim efortul unitar admis în . PROIECTAREA PRELIMINAR A ELEMENTELOR STRUCTURALE C.25. ε = 1.2 Recomandarea se justific atât prin argumente ce in de simplitatea execu iei.0.7 .4. valoarea ψ = 0. Plecând de la expresia for ei t ietoare de baz în calculul seismic: S = α ks β ψ ε G i considerând valorile acoperitoare: β = 2. valoarea 1.1 Rela ia (4.).2. De asemenea. De asemenea. Se observ c rela ia corespunde unui coeficient de suprarezisten global al structurii 2R t / 1. cât i prin aceea c valorile for elor t ietoare scad relativ lent spre vârful construc iei. îndep rteaz construc ia de condi iile r spunsului seismic maxim.2 . studii efectuate cu instrumentul calculului dinamic neliniar. pentru structuri cu pere i cu reduceri de sec iune pe în l imea cl dirii. la starea limit de rezisten . Trebuie s se in seama i de faptul c fiecare solicitare seismic are ca efect o reducere a rigidit ii structurale.problemele cerin elor structurale se re in.5⋅0.5 sec.25⋅16 n Apl = 10 α ks n Apl Dac forma: 1200ΣAi > 10 α ks n Apl Rela ia (4.1) poate cap ta forme îmbun t ite pentru aplicarea la un anume caz de structur . C. O rigiditate substan ial la deplas ri laterale asigur protec ia elementelor nestructurale în cazul unor cutremure cu intensitate moderat i limiteaz degrad rile acestor elemente la cutremure cu intensitate mai mare. Acest efort unitar este inferior limitei 2Rt impus în Cod pentru orice clas de beton.2 N/mm2.4.5 (pentru construc iile cu pere i structurali obi nui i în cea mai mare parte a teritoriului T < Tc).3. pun în C. În cazul structurilor aflate în zonele caracterizate de valori înalte ale perioadelor caracteristice ale oscila iilor seismice (practic.

Dirijarea deforma iilor plastice cu prioritate în elementele infrastructurii (în special în pere ii de subsol) sau în teren poate ap rea atr g toare pentru posibilitatea func ion rii neîntrerupte i neafectate practic a cl dirii. Asemenea solu ii pot fi adoptate atunci când: (i) Elementele structurale prezint o capacitate de rezisten în exces fa de cerin ele impuse de prescrip ii. de sporirea capacit ii de rezisten este mai simpl exemplu. în special pentru posibilitatea controlului comport rii ("la vedere") la ac iuni seismice. situa ii în care s devin avantajoase solu ii în care structura sau p r i din structur s fie prev zut cu o capacitate de deformare postelastic (ductilitate) inferioar celei asociate aplic rii prescrip iilor de proiectare seismice. dimpotriv . la elemente de mari dimensiuni (cum este un perete plin de fronton.4. Pot ap rea.5. de asemenea. de exemplu. la care prin simpla prevedere a cantit ilor minime de armare se asigur capacit i de rezisten la încovoiere. În cazul pere ilor cupla i. valoarea for ei axiale N include i componenta dat de efectul indirect al for elor orizontale.3). C. mult superioare cerin elor. Valorile for elor axiale produse de for ele orizontale se pot determina aproximativ pe baza for elor t ietoare din grinzile de cuplare asociate momentelor capabile din aceste grinzi. la structuri cu pu ine niveluri).2) i (4.eviden faptul c plastificarea în zonele situate deasupra sec iunilor în care se fac aceste reduceri este relativ frecvent . C. greu de corectat. Aceasta contravine concep iei moderne de proiectare care urm re te dirijarea fenomenelor de deforma ie postelastic în zona de la baza pere ilor. (ii) Asigurarea ductilit ii implic m suri dificile i costisitoare. C.8).2. CALCULUL STRUCTURILOR CU PERE I STRUCTURALI AC IUNEA ÎNC RC RILOR VERTICALE I ORIZONTALE LA C. corespunz toare unor procente de armare apreciate (obi nuite). la elemente de mai mici dimensiuni cu un aport structural modest sau.3 Rela iile (4. în timp ce i mai pu in scump (vezi. Modul în care au fost stabilite este prezentat în [1].1.2 Concentrarea deforma iilor plastice (neliniare) cu prioritate în elementele suprastructurii reprezint o component esen ial a filozofiei proiect rii seismice actuale pe plan mondial. Acceptarea unei "ductilit i limitate" este condi ionat de considerarea unor valori ale for elor seismice de calcul sporite corespunz tor. face ca o asemenea solu ie s fie acceptat în cazuri rare. se poate admite s se considere aceast component numai pentru pere ii cupla i marginali. În calculele de proiectare preliminar . Riscul apari iei unor rotiri importante remanente ale bazei structurii (inclusiv din deformarea remanent a terenului).2. de exemplu.2.8 . la consolidarea unor construc ii la care asigurarea unei comport ri în întregime în domeniul elastic a infrastructurii s fie extrem de dificil tehnic i economic.3) exprim condi ii de ductilitate de curbur similare cu cele utilizate în proiectarea final a sec iunilor (vezi rela ia 6.

în detrimentul unor m suri de ductilizare aplicate unui mecanism de rezisten insuficient clarificat. C.C.C. de m rimea i distribu ia golurilor din plan eu.C. sunt limitate numai la aceste zone. În aceste condi ii în proiectarea actual l imea de conlucrare a t lpii cu inima pere ilor se face pe baza unor reguli simple deduse din calcule executate prin teoria elasticit ii sau deduse din studii experimentale pe grinzi inând cont numai de o parte din parametrii care pot influen a m rimea t lpii active. sporirea capacit ii de rezisten în raport cu cerin ele impuse de prescrip ii. Este de remarcat c în prezentul Cod s-a avut în vedere reducerea m surilor de ductilizare curente la elementele cu capacitate de rezisten superioar cerin elor impuse prin prescrip ii (vezi.1). pentru deschiderile interioare i respectiv deschiderile în consol în fig. mai cu seam c aceast m rime poate varia cu starea de solicitare. sec iunile active ale pere ilor rezult diferite pentru cele dou direc ii principale ale cl dirii. de raportul dintre în l imea sec iunii plan eului (“B” în fig. Concentrarea deforma iilor plastice în câteva zone adecvat alese (cu poten ial de deformare ductil ) prezint avantaje economice întrucât m surile de armare suplimentar .4.5.5. etc.5. în calculul pentru fiecare dintre cele doua direc ii principale ale cl dirii. de schema de comportare a plan eului.(iii) Comportarea unor elemente cu alc tuire neregulat (de exemplu. în special transversal . C.5. de regul numai o parte din sec iunea efectiv a pere ilor este cuprins în C. e) Deformabilitatea plan eelor depinde de grosimea lor.5. În asemenea situa ii apare mai avantajoas . Este cunoscut c .1). necesare pentru preluarea for elor t ietoare i asigurarea unor deforma ii plastice substan iale.5.9 .1.5.b). este definit în Normativul P100/2004. de exemplu.1) i distan a între pere ii structurali (li si lc. Fig. a pere ilor cu goluri dispuse într-un mod neordonat) este dificil de precizat i modelarea lor pentru calcul este foarte dificil sau insuficient de fidel în raport cu realitatea.3 este apropiat de realitate la grosimile curente de plac i în absen a unor goluri mari. prin schematiz rile curente.2. din punct de vedere al siguran ei structurale.1 Ipoteza deformabilit ii admis la pct.1 L imea t lpii active nu se poate determina cu precizie prin calcul. De asemenea.3 b) Caracterul favorabil al mecanismului structural de disipare a energiei seismice precizat la pct.e în cadrul pct.1. în special la structurile cu pere i de i. de natura leg turilor între plan eu i perete. 6. dac raportul li/B < 4 sau raportul lc/B < 0. Aceasta implic printre alte inconveniente i pe acela al imposibilit ii aplic rii programelor de calcul riguros spa ial i al consider rii direc iei oblice de ac iune a for ei orizontale în raport cu axele principale la proiectarea structurilor cu pere i.

ca preluând centric înc rcarea vertical aferent .C. Cercet rile experimentale recente. Din aceste motive apare indicat ca în opera iile de dimensionare s se considere dou valori ale l imii active de conlucrare. Pentru evaluarea capacit ii de rezisten a sec iunilor de perete. ar trebui prev zute valori diferite ale zonelor active ale t lpilor pentru situa iile când acestea sunt comprimate.C. potrivit schematiz rilor curent adoptate în proiectare.5. în cazul structurilor cu alc tuire obi nuit . cu capacit i de rigidit i i rezisten e net diferite. Prin asemenea model ri se poate ajunge la situa ii improbabile ca cea din fig.5. Dac rigiditatea grinzilor de cuplare este foarte mare (ca în cazul unor grinzi – parapet din fa adele cl dirilor) este posibil ca inima mai puternic s antreneze zone de talp situate dincolo de gol. s fie supus la eforturi de compresiune importante.2 în care zona dintre t lpile active a doi pere i structurali vecini solicitate la întindere în domeniul plastic. corect proiecta i. Fig. respectiv întinse. se dau valori fixe bp pentru stabilirea rigidit ilor utilizate în calculul structural.2 Un alt exemplu. iar în altele cu dimensiunea minim .C. Aceasta îns amplific considerabil volumul de calcule. lega i printr-o talp continu perforat de un gol. din care numeroase sunt efectuate în ara noastr . sunt suficiente pentru a compensa efectele unei dimension ri la valori de momente u or diferite de valorile corespunz toare rigidit ilor efective în domeniul elastic (fisurat).5. este acela al unor pere i paraleli. Capacit ile de ductilitate ale pere ilor structurali.1. care eviden iaz dificultatea preciz rii zonelor active ale pere ilor. În [22] se propune ipoteza c distribu ia eforturilor verticale induse în t lpi de for ele orizontale se face cu o Fig.10 . Se are în vedere faptul c situarea în domeniul acoperitor este asociat în unele verific ri cu valoarea maxim a dimensiunii bp.sec iunile active pentru preluarea for elor orizontale.2. Pentru a evita aceasta la 5. restul considerându-se.3 C. corespunzând limitelor apreciate ale domeniului de varia ie a acestor valori. au eviden iat în general valori mai mari ale l imii active a t lpilor decât cele adoptate în proiectarea actual .

2 Valorile date la pct.2 au fost preluate din [22].5.5. dependent de num rul de bare de arm tur active din plac .11 . Valorile date la 5. C.3). Problema are importan în special pentru capacitatea de rezistenta la momente negative. La evaluarea capacit ilor de rezisten la încovoiere în vederea stabilirii unei valori acoperitoare pentru for a t ietoare efectiv (asociat momentului capabil) trebuie luat o valoare br mai mare. Considerând c angajarea t lpilor corespunde schemei de comportare din fig.C. C. Adoptarea deschiderii de calcul lr = lo duce i la valori mai acoperitoare ale for ei t ietoare de calcul decât prevederea din P85/82. necesitatea de a evita alc tuiri de structuri care nu se preteaz la model ri clare i la care dirijarea mecanismelor de plastificare este dificil de realizat. Neglijând diferen a de rigiditate foarte important a celor doi montan i. dar în realitate acestea sunt C.C.pant de 1/2 în zonele întinse i cu o pant de 1/10 în zonele comprimate (fig. Este de subliniat c l imea activ mai mare sau mai mic a t lpii din zona comprimat are efecte relativ mici asupra capacit ii de rezisten . for ele axiale din cei doi montan i rezult foarte diferite.1 S-a renun at la regulile din vechea edi ie a Codului care considerau o zona deformabil mai mare decât lumina golului.2 iau în considerare efectul fisur rii betonului întins asupra rigidit ii elementelor structurale de beton armat.2 Valorile ∆b = 0.2.25lo trebuie considerate ca valori minime i trebuie avute în vedere numai pentru stabilirea valorilor rigidit ilor în calculul structural. atât pentru evaluarea rigidit ilor. pe baza rigidit ilor la încovoiere a sec iunilor nefisurate poate duce în multe cazuri la dimension ri neadecvate.4.5. br poate atinge o valoare de ordinul de m rime al deschiderii lo. Reducerea de rigiditate depinde de natura solicit rii i.4 C. de exemplu. Se subliniaz .4. în ciclul urm tor contactul se reface numai par ial pe o anumit zon . pentru cazul a doi pere i identici cupla i prin rigle puternice.5. Astfel. cât i a capacit ilor de rezisten . afectarea caracteristicilor de rigiditate este diferit pentru pere ii individuali i pentru pere ii cupla i. Parametrul esen ial pentru caracterizarea rigidit ii montan ilor este natura i m rimea efortului axial.5. Este de subliniat faptul c evaluarea eforturilor sec ionale.4. din acest motiv. precum i din considerente de simplificare a calculului. calculul duce la valori identice ale momentelor încovoietoare i for elor t ietoare în aceste elemente. Fig.4.5. Antrenarea unei l imi mai mici din talpa profilului în situa ia în care aceasta este supus la eforturi de compresiune se explic prin aceea c . comprima i sau întin i prin efectul indirect al for elor laterale. Din acest motiv. de exemplu.4. de o parte i de alta a inimii ca urmare a lungirilor remanente ale arm turilor.5. în Cod s-au prev zut acelea i valori ale zonelor active de talp . dup o deformare plastic substan ial prin întindere în ciclul de solicitare anterior. înc o dat .C.

de “echilibru la limit ”.mult mai mari în montantul comprimat prin efectul indirect al for elor orizontale i mult redus în cel lalt. De exemplu.5. se poate proceda în dou feluri: a) Efectuând un calcul elastic al structurii.5.2 Calculul postelastic simplificat. În calculele de predimensionare. propor ionale cu momentele Mr furnizate de calculul în domeniul elastic.5.C.12 . la supradimensionarea arm turilor orizontale.5. Valorile indicate pentru evaluarea rigidit ilor grinzilor de cuplare reprezint m rimi simplificate pentru calcul. adoptând valori potrivite ale caracteristicilor de rigiditate de calcul ale grinzilor de cuplare (Ie i Ae). arm tura vertical este dimensionat de combina ia nerealist dat de for a axial minim i momente încovoietoare mult mai mari decât cele care pot ap rea în montantul întins prin efectul for elor orizontale. C.5b). b) Admi ând momente de plastificare (capabile) la extremit ile grinzilor de cuplare. momentele plastice Mp în grinzi pot fi luate egale la toate nivelurile.C. Aceste momente se introduc ca m rimi date în calculul structurilor în vederea stabilirii eforturilor sec ionale din montan i (fig. Supradimensionarea arm turii verticale conduce. ob inându-se în acest fel o solu ie neeconomic . la care for ele t ietoare ob inute din calculul elastic dep esc nivelul admis (vezi rela iile C. Ele pot fi m rite sau reduse. Adoptarea unor valori ale caracteristicilor de rigiditate diferen iate în func ie de sensul ac iunii for elor orizontale oblig la efectuarea a dou calcule structurale pentru fiecare direc ie principal a construc iei. mai mici sau mai mari dup caz.5.5a). pe de alt parte. În alte situa ii. la pere i cu grinzi de cuplare scurte i relativ înalte.5c.2. Ca urmare. dup cum proiectantul urm re te o cuplare mai puternic sau mai slab a montan ilor.C. dimpotriv . din punct de vedere al gradului de cuplare oferit de grinzile de cuplare.5. C.5 În calculul definitiv se recomand considerarea unor momente Mp variabile ca în fig.5.19).4.18 i C. pe baza unor arm turi prestabilite convenabile.2. având efecte exagerate i asupra for elor axiale din elementele verticale. În cazul construc iilor de tip curent se pot ob ine valori apropiate ale momentelor de dimensionare efectuând un calcul structural unic i corectând momentele în montan ii marginali a a cum se indic la 5. în situa iile în care calculul elastic utilizat în mod obi nuit duce la arm ri neeconomice sau dezavantajoase din punct de vedere structural. poate furniza solu ii avantajoase de armare.C. Pentru ob inerea unor solu ii adecvate.4. gradul de cuplare al pere ilor rezult mai mic decât cel dorit. decât valorile conven ionale indicate la pct. pentru un anume ir de goluri suprapuse (fig. Fig.

o constituie alegerea distribu iei for elor orizontale. permi ând construirea unor diagrame for orizontal -deplasare generalizat a pere ilor structurali i.5. Fig. avantajoas (fig.5. Distribu ia real a for elor se poate îndep rta sensibil de distribu ia adoptat în calculul seismic conven ional. exprimând rela ia între rezultanta for elor orizontale i deplasarea corespunz toare punctului s u de aplica ie sau deplasarea la vârful construc iei).6). pentru întreaga structur (diagrama S-∆).6 Dac pentru diferite cutremure luate în considerare se dispune de date pentru a se stabili valorile deplas rilor impuse. Investiga iile efectuate cu instrumentul calcului dinamic neliniar au ar tat c distribu ia for elor efective se dep rteaz cu atât mai mult de distribu ia C. pentru a ob ine rezultate acoperitoare. Metoda de calcul biografic consider aceast distribu ie constant pentru orice nivel de solicitare. prin însumarea acestora. O problem important . Din acest motiv apare indicat ca la construirea diagramelor S-∆ s se considere mai multe distribu ii ale for elor orizontale.situa ie care implic redistribu ii mai mici i mai uniforme ale eforturilor în stadiul postelastic i cerin e de ductilitate în grinzi mai mici i mai uniforme: Mp = k Mr (C. Calculul dinamic neliniar eviden iaz distribu ia cea mai probabil a for elor orizontale.5. legat de stabilirea diagramelor for -deplasare prin metoda de calcul static neliniar.C.3 (b) Dac structura se echivaleaz cu un sistem cu un grad de libertate (de exemplu. care se modific pe toat durata ac iunii seismice. calculul în domeniul elasto-pastic cap t o form simpl . se poate verifica siguran a structurii prin compararea lor cu valorile capabile. într-o structur cu caracteristicile de rezisten i de vibra ie date.1) C.5. acest parametru influen eaz configura ia diagramei S-∆. În consecin .13 .C.

8.7 se reprezint unui perete structural.C. pe zona în care se dezvolt deforma ii plastice. lp =lungimea pe care se dezvolt plastice). εc i εau sunt notate deforma ia specific ultim a betonului comprimat. respectiv deforma iile specifice ale o elului la ini ierea curgerii i în stadiul ultim. la ini ierea curgerii i în stadiul ultim sunt cele din fig. (c) Valorile rotirilor capabile θp se determin integrând valorile curburilor plastice ale elementului considerat.2) S-au utilizat nota iile: φc =curbura (rotirea specific ) la ini ierea deforma iilor de curgere în arm tura întins . cu cât structura este mai defectuos conformat din punct de vedere al distribu iei rigidit ilor i capacit ilor de rezisten . cantitatea i distribu ia arm turilor longitudinale i transversale) i de intensitatea efortului axial în sec iune. Fig. ultim în φc si φu sunt caracteristici ale sec iunilor elementelor depinzând de alc tuirea concret a acestora (dimensiunile sec iunii de beton. a condi iei de compatibilitate a deforma iilor (se accept c deforma iile specifice pe sec iune sunt conform ipotezei sec iunilor plane) i a legilor fizice ale materialelor (curbele caracteristice ale betonului i o elului (vezi STAS 10107/0-90)). C. deforma iile plastice (lungimea articula iei Determinarea rotirilor specifice φ (curburilor fibrei medii) implic considerarea ecua iilor de echilibru static.14 .adoptat în calculul conven ional (stabilit prin calcul modal).5. În fig. unde cu εbu.5. θp = lp o exemplificativ zona plastic poten ial de la baza (φ z − φc ) dz ≅ (φu − φc ) lp (C.7 φz =curbura în dreptul unei sec iuni curente situate la distan a z de sec iunea de la cap tul elementului. φu =curbura (rotirea specific ) sec iunea de la baza elementului.C.5. Distribu ia deforma iilor specifice pe sec iune.C.

se stabilesc prin intermediul curbelor caracteristice eforturile pe sec iune în beton i arm turile de o el. de exemplu din [10] i [17]. Din ecua iile de moment se determin valorile Mc i respectiv Mu.4h + 0. rela ia: lp = 0.5.Fig. C. φc.pentru montan i.4) i (C.4) Nota iile sunt cele din fig.C. din ecua ia de proiec ie se verific dac valorile φ au fost bine alese.3) . În calculele curente se admite ca valorile Mc i Mu sunt apropiate i pot fi aproximate prin valoarea Mp a momentului capabil al sec iunii determinat în baza prevederilor documentului normativ de referin STAS 10107-090 considerând rezisten ele Ra si Rc .5.8 Calculul valorilor φc i φu implic urm toarele opera ii: • • • • se alege o valoare a în l imii zonei comprimate x(sau altfel spus.15 . Calibrarea acestor expresii s-a f cut pe baza rezultatelor unor studii experimentale.4 r + 0.075 lo ≤ o lo 2 (C. Pentru calculul valorilor φu. Expresiile (C. în caz contrar se corecteaz dup necesit i valorile φ. Mu i Mc se dispune în prezent de numeroase programe de calcul automat.5) sunt preluate din lucr ri cu valoare recunoscut pe plan interna ional.pentru grinzile de cuplare: l h lp = 0.C. reluându-se ciclul de opera ii de mai sus. Pentru stabilirea valorilor lp se pot utiliza urm toarele rela ii: . valoarea curburii). pân la verificarea ecua iei de proiec ie.05H ≤ h (C.7. la ini ierea curgerii i în stadiul ultim.

A a cum s-a ar tat i la pct. ABAQUS. f r pr bu ire.C. C.5.5.4 Pentru calculul cu aceste metode sunt disponibile programele de tip ANELISE i DRAIN.5. referitor la condi iile de utilizare a metodelor de calcul postelastic de prim aproxima ie. În caz contrar.2c.9.2. Rela ia S-∆ se poate modifica.5. presupune c infrastructura este alc tuit ca un corp practic infinit rigid i rezistent.∆ sunt aproximate prin diagrame biliniare. la construirea diagramelor S-∆ pentru pere ii structurali ai sistemului trebuie s in seama atât de deforma iile locale ale terenului cât i de deformabilitatea infrastructurii. dac este necesar. În evaluarea capacit ii de rezisten a terenului de fundare se recomand s se considere c rezisten a medie în stadiul ultim este de 3 . funda iilor i terenului de fundare. solicitarea produs de un anumit cutremur impune ca cerin ele de ductilitate furnizate de calculul dinamic neliniar s fie mai mici decât capacit ile de ductilitate ale elementelor structurale stabilite conform indica iilor de la C. unde ambele curbe S .16 . Înc rcarea orizontal maxim cu care se poate înc rca ansamblul structural este cea mai mic dintre for ele orizontale care corespunde capacit ilor de rezisten ale suprastructurii.C.5. ANSIS. s se asigure c nu intervin ruperi premature fragile din ac iunea for elor t ietoare sau datorit pierderii conlucr rii între beton i arm tur . infrastructurii. Fig. Modificarea de ansamblu a diagramei S-∆ prin considerarea deformabilit ii terenului din fig. bazate pe ipoteza comport rii de bar a elementelor structurale i programele de tip ADINA.9).9 În descrierea metodei de calcul static neliniar s-a considerat c baza suprastructurii este fix .5.5. C.5. atunci când se modeleaz structura cu comportare plan sau spa ial prin elemente finite. prin însumarea rela iilor respective construite pentru suprastructur i terenul de fundare (fig. longitudinal i transversal . C. pentru a putea conta pe capacitatea de deformare la încovoiere în domeniul postelastic a unui perete structural sau a unei grinzi de cuplare este necesar ca prin modul de armare. Verificarea capacit ii structurii de a prelua.4 ori rezisten a conven ional de calcul în gruparea special .5.

1 confer acestora capacit i de rotire suficiente. se poate realiza cu un grad mult mai mare de credibilitate decât în cazul structurilor în cadre. impunerea acestui mecanism.6. Practic aceasta se poate ob ine dimensionând la fiecare nivel superior bazei. evident. Aceste redistribu ii. Avantajele dezvolt rii unui asemenea mecanism structural de disipare a energiei sunt limitarea m surilor mai severe de armare asociate zonelor plastice poten iale numai într-o zon restrâns a peretelui i controlul sigur al st rii de solicitare a peretelui la atacul unor cutremure puternice.1. dar cu eforturi axiale de compresiune sensibil mai mici decât în cazul pere ilor interiori. Limitarea redistribu iei de momente precizat la 6. cu grinzi de cuplare relativ slabe în raport cu montan ii foarte puternici. cu articula ii plastice la baza. se poate transfera la ace tia din urm . o anumit frac iune din momentele pere ilor din frontoane. Valoarea care corespunde unui anumit perete se poate ob ine pe baza echilibrului la limit a montantului considerat izolat (fig.1 . ca urmare a propor iilor specifice ale elementelor structurale.17 . rezultate din calculul structural în domeniul elastic. urm resc optimizarea arm rii.CALCULUL SEC IUNILOR PERE ILOR STRUCTURALI C. suficient de acoperitoare.6. capacit i de rezisten superioare eforturilor sec ionale asociate mecanismului de plastificare al peretelui. în sensul economiei de o el i al realiz rii constructive mai simple.1 are în vedere limitarea cerin elor de ductilitate în pere ii structurali la care s-a f cut transferul suplimentar de eforturi.2 Prin valorile momentelor de dimensionare în pere ii structurali stabilite prin expresia (6.2. cei mai înc rca i relativ din efectul de torsiune general .1 A a cum se stipuleaz la pct. În aceste condi ii se pot adopta anumite modific ri ale valorilor momentelor de dimensionare. În particular conformarea zonelor plastice de la baza pere ilor structurali prin respectarea prevederilor din P100/2004 i CR 2 . la reducerea capacit ii de ansamblu a structurii de a prelua for e orizontale. proiectarea seismic a structurilor cu pere i de beton armat se bazeaz pe prevederile Normativului P100/92. care nu trebuie s conduc . a for elor orizontale. C. ceea ce presupune impunerea unui r spuns seismic cu incursiuni în domeniul postelastic de deformare.4) furnizeaz o valoare global ω pentru ansamblul pere ilor cupla i.1): C.6. De exemplu. Rela ia (6. În cazul structurilor cu pere i de beton armat.2.C.1.2.2) se urm re te impunerea mecanismului de plastificare cu deforma iile plastice dezvoltate în grinzile de cuplare i numai la baza pere ilor. prin redistribu ii între diferi ii pere i structurali. Aceasta implic s se asigure structurilor suficient ductilitate prin respectarea condi iilor de alc tuire constructiv din prescrip iile de proiectare.1.2. pentru o anumit distribu ie pe vertical .

i − 1 i−1 r. în fazele ulterioare de solicitare seismic . Produsele din paranteza de la num r torul expresiei (C. Pentru structuri cu pere i de beton armat. Mi.5) reprezint valorile momentelor din grinzile de cuplare.5) corespunde r spunsului seismic elastic.C.cap=momentul capabil al sec iunii de la baza peretelui i.4 i C. C.25. de exemplu. la plastificarea L’I =distan a din axul grinzilor (mai exact de la sec iunea de moment nul) din irul i la axul montan ilor. aceast limitare trebuie aplicat ansamblului structurii. coeficientul de reducere ψ = 0. Pentru simplificare. de regul .1 M + i. înainte de plastificarea la baz a peretelui.5) S-a notat: Qjr. Este de observat. Limitarea superioar a valorii ω (rela iile 6.6.cap Qj L + Qj L r. Aceste diferen e pot proveni din abaterea distribu iei pe vertical a for elor orizontale fa de cea admis în calcul (mai ales datorit efectelor modurilor superioare de vibra ie în structura plastificat ) i din redistribu iile de for e între pere i. În cazul pere ilor de dimensiuni relative mai mici nu se impune limitarea superioar a valorilor eforturilor de dimensionare. aceast limitare poate fi aplicat pere ilor individuali cu pondere mare în rezisten a structurii la for e laterale. Coeficientul de corec ie kM din rela ia (6. de cuplare din irul i. Astfel. sporul de for e orizontale. Moi =momentul de r sturnare din înc rc rile seismice de calcul aferent peretelui i. c dup plastificarea grinzilor.Fig. la nivelul j. în montan i pot ap rea configura ii de momente încovoietoare mai defavorabile decât cele rezultate din calculul structural elastic. determinate în axul montan ilor. este preluat numai de perete. În principiu.2’) ia în considerare diferen ele între distribu ia real i cea de calcul a momentelor.18 . care intervine.i i ≤4 M oi ' ' = (C.I =for a t ietoare într-o grind acesteia la ambele capete.

În Codul Model CEB se dau urm toarele expresii pentru acest coeficient.2).19 . În schimb valorile coeficien ilor de amplificare a momentelor din stâlpi pot avea valori mai mici în raport cu situa ia structurilor în cadre pure.De i mai mare decât valoarea adoptat în P85/82.6. factorul kM = 1. în mod acoperitor. C.6.2 Fig. utilizând rii accelerogramele cutremurelor specifice noastre.6.30 este sensibil inferior celui adoptat în prescrip ii str ine cum sunt Eurocode 8 i normele neo-zeelandeze (fig.3 Prin aplicarea coeficientului supraunitar kQ valorii for ei t ietoare asociate momentului capabil al peretelui se urm re te s se in seama de efectul diferen elor între distribu ia real a for elor t ietoare i distribu ia rezultat prin adoptarea ipotezelor curente de calcul.30 prescris de prezentul Cod. În fig.6. conform [21]. Se consider dou situa ii i anume: pere ii sunt continui pe toat în l imea.3 se reprezint propunerile de valori ale coeficien ilor de amplificare a momentelor din stâlpi în structuri duale. numit factor de amplificare dinamic : C.min Fig. respectiv se întrerup la un anumit nivel.6. acelea i procedee i valori de coeficien i pentru stabilirea momentelor încovoietoare de dimensionare în pere ii structurali. are în vedere efectul fisur rii înclinate de propagare a eforturilor de curgere dincolo de sec iunea normal în care se ini iaz curgerea. Studiile cu acest obiectiv efectuate pân în prezent la Universitatea Tehnic de Construc ii din Bucure ti confirm valoarea 1. perete necuplat perete cuplat Mcap.3 În cazul structurilor de tip dual se pot accepta.2. Translarea diagramei momentelor de dimensionare cu lungimea h. În vederea calibr rii sale cât mai corecte sunt necesare studii parametrice executate cu instrumentul calculului dinamic neliniar. C.C.C.C.

s-a adoptat îns valoarea constant kq = 1. care reprezint finalizarea Codului Model.4). În comentariile la aceste valori ale Codului Model se d urm torul text [32]: "Se poate ar ta c pe durata r spunsului seismic inelastic al peretelui.4. în anexa D a Normativului P100/92 s-a adoptat o valoare intermediar ..2. În cazul structurilor duale for a t ietoare de baz se poate calcula cu rela ia (6.5) atât superior. 1. coeficien ii kQ depinzând în mare m sur de raportul caracteristicilor de rigiditate i rezisten ale pere ilor i cadrelor.2.5).20 . for ele t ietoare maxime care pot fi generate sunt considerabil mai mari decât cele rezultate din calculul static elastic. între cele prev zute în Codul Model CEB i factorul 1 pe care îl implic prevederile din P85/82.1n + 0. Valorile recomandate pentru kQ se bazeaz pe experien a unui num r limitat de cazuri i pot fi modificate dac se dispune de date suplimentare din studii ulterioare".C. diagram reprezentat în fig. cu o capacitate dat la moment încovoietor. probabil pe baza unor calibr ri recente. Valoarea de calcul a for ei t ietoare este limitat în (6. În absen a unor date care s poat fundamenta calibrarea valorilor coeficientului kQ.pentru cl diri cu mai mult de 5 niveluri: k Q = 1. Limitarea superioar are o explica ie similar cu cea dat pentru limitarea valorii (6.25.pentru cl diri cu p nâ la 5 niveluri: k Q = 0.1.9 .4 + 0.7) (C. Valoarea de baza a for ei t ietoare de calcul se determin cu rela ia: C. În mod firesc aceast valoare a fost preluat i în CR 2 – 1 – 1.6) unde n este num rul de niveluri al cl dirii. Instruc iunile P85/82 nu prevedeau asemenea factori de amplificare.4(n − 5 ) ≤ 1.6. cât i inferior. Este interesant de analizat diagrama for elor t ietoare de dimensionare în pere ii structurilor de tip dual recomandat în [21].8 10 (C. Limita 5 reprezint rotunjirea produsului 4 x 1. Pentru stabilirea distribu iei for elor t ietoare de dimensionare pe în l imea cl dirii sunt necesare metode mai avansate de calcul. În Eurocode 8.

5 Coeficientul de amplificare 1. for a t ietoare indus dinamic la baza pere ilor în structuri duale cre te pe m sura cre terii factorului de participare γ.6.4 De i calculul structural în domeniul elastic indic o angajare mai redus a pere ilor la partea superioar a cl dirii.5 C.9) în care kQ este factorul de amplificare dinamic a for ei t ietoare pentru structuri cu pere i. calculul dinamic neliniar la ac iunea unor cutremure puternice eviden iaz faptul ca la nivelurile superioare se dezvolt valori de for e t ietoare.6. iar γ este "factorul de participare" al pere ilor structurali definit de raportul: Q s.5). Fig.4 ine seama de aceast constatare.7 se bazeaz pe faptul c incursiunile în domeniul postelastic ale arm turilor longitudinale din grinzile de cuplare pot fi.C.o între suma for elor t ietoare preluate de to i γ= S pere ii de la baza structurii i valoarea for ei t ietoare totale la baza structurii. C.o (C.8) k Q = 1 + (k Q − 1)γ (C. în cazul cutremurelor de mare intensitate. cu cea dat pentru Prin redistribu ia momentelor ob inute din calculul structural între grinzile de cuplare se pot ob ine i anumite facilit i de armare constând în adoptarea unei arm turi identice pentru mai multe grinzi de cuplare.Qo = kQ unde Mcap. Goodsir [13] a stabilit c pentru o anumit excita ie seismic .6. C.6. pentru sensul care întinde fibrele de la partea superioar .21 . C.C.6. foarte ample.2. solicitând o elul în domeniul de consolidare.o Mo Q s.25 din rela ia 6.2. sensibil mai mari decât cele furnizate de calculul elastic curent. Fig. s fie mai mare decât momentul capabil al sec iunii de beton armat.6. În cazul unor grinzi cu arm tura longitudinal redus este posibil ca momentul de fisurare al sec iunii. Diagrama de for e t ietoare din fig.C.4 Justificarea prevederilor acestui articol este similar posibilitatea redistribu iei eforturilor sec ionale între pere i. efect luat în considerare prin intermediul lui k Q . ca urmare a conlucr rii inimii cu o zona ampl de plac (fig.

3 Condi ia (6.11) C.4.2. Condi ia este modificat fa de cea din P85/82 considerat prea sever în raport cu condi iile similare din celelalte prescrip ii de proiectare na ionale sau cu valabilitate interna ional .6.22 . Pentru a ine seama de faptul c cerin ele de ductilitate scad pe m sura sporirii capacit ii de rezisten . f r ca în aceste surse s se g seasc i fundamentarea lor.2 Condi iile privind necesitatea unor verific ri a stabilit ii de form ca i regulile constructive prin care se consider c se evit pericolul pierderii stabilit ii sunt preluate din [22] i [32]. În ACI 318 (2002) condi ia corespunz toare este exprimat sub forma: Q≤ 2 bh f c' 3 (C. se ob ine o valoare ξlim ≅ 0. Deci în acest caz Q= 1.5. Condi iile respective in seama de efectul principalilor factori care influen eaz fenomenul: m rimea zonei comprimate. t lpile intermediare.6.Aceasta înseamn c pe durata înc rc rii c tre rupere grinda este ac ionat la un moment dat de o for t ietoare superioar valorii ultime. C.5. Pe aceast cale se poate lua în considerare influen a tuturor factorilor de care depinde m rimea acesteia (cantitatea de arm tur pe inim . Schema de calcul a efectelor ac iunii indirecte ale for elor orizontale indicate la 6.6.6 apare din acest motiv perfect justificat . C. aceste scheme trebuie avute în vedere cu unele corec ii i la structurile în cadre.2. vecin tatea cu elementele de rigidizare transversale i cu zonele întinse.6. Valorile ξlim s-au stabilit considerând cazul pere ilor lungi (cu raportul între lungimea i l imea sec iunii H/h > 4) i valori ale ductilit ii de structur în domeniul 4-6. prin intermediul limit rii în l imii zonei comprimate a sec iunilor de beton.8) reprezint o condi ie de ductilitate de curbur minim .2. C. aceast condi ie este exprimat într-o form mai general i mai riguroas .10) Pentru nota iile din fig. etc. C. grinzile sunt supuse la distorsiuni foarte ample care implic incursiuni substan iale în domeniul postelastic ale acestor elemente.2. valoarea ξlim a fost corectat prin includerea raportului ω definit la pct. De altfel.).6.25 Minf + M fis cap lr (C.2. C.6. Convertind condi ia de ductilitate de deplasare a structurii în condi ii de ductilitate de curbur i inând seama de raportul dintre rezisten ele de calcul i cele medii considerate de regul în calculul deforma iilor efective. urm re te reducerea riscului de rupere la for e t ietoare (inclusiv de rupere a betonului prin eforturi principale de compresiune) prin limitarea superioar a eforturilor tangen iale medii.4.6 Probabilitatea de plastificare practic a tuturor grinzilor de cuplare a pere ilor la ac iuni seismice de mare intensitate este foarte mare. Spre deosebire de P85/82. Ca urmare a raportului de dimensiuni între grinzi i montan i. Ca urmare pentru evitarea ruperii inimii este necesar ca arm tura transversal s fie calculat în aceast ipotez .1 Inegalitatea (6.4.30. vezi i 7.9).

7 = 1. respectând legea sec iunilor plane.10) preluat din P85/82 are în vedere echilibrul for elor normale la axa peretelui într-o sec iune înclinat . fapt atestat de numeroasele studii experimentale efectuate la INCERC Cluj.5. programele de calcul automat pentru dimensionarea la încovoiere cu efort axial a sec iunilor de form i armare oarecare (cum sunt în multe cazuri sec iunile pere ilor structurali) bazate pe metoda general de calcul aveau o r spândire foarte limitat . din p cate înc folosite datorit simplit ii. Fa i anume: de prevederile din P85/82 rela ia de calcul (6.2. fc' = 20N / mm 2 . Astfel.1 La data apari iei Instructiunilor P85/82. al unui perete plin cu un gol la parter. astfel c renun area la procedeele de calcul aproximative. atât la evaluarea for elor t ietoare de calcul. Calculul astfel efectuat poate fi în multe situa ii descoperitor ca urmare a subaprecierii valorii momentelor capabile i implicit a for elor t ietoare. C.2 (a) Expresia (6.6.6. programele de calcul riguros la starea limit de rezisten a sec iunilor de form si armare oarecare sunt practic la îndemâna oric rui proiectant de structuri. cu rezisten a caracteristic a betonului din normele Luând. cât i la determinarea capacit ilor de rezisten la for t ietoare a acestora (vezi si 6. Din acest motiv P85/82 admitea aplicarea unor procedee aproximative de dimensionare-verificare.10) introduce dou corec ii (i) Valoarea Qb a for ei t ietoare preluat de beton variaz în func ie de intensitatea înc rc rii axiale de compresiune în sec iunea peretelui. În prezent. Este de precizat faptul c determinarea lui σo trebuie f cut prin raportarea for ei axiale la întreaga sec iune de calcul a peretelui i nu numai la aria inimii. Ipoteza înclin rii fisurii la 45o prezint avantajul simplit ii de calcul. De asemenea. fapt care poate expune pere ii la ruperi premature neductile. pentru cazul limit din fig. rezult o valoare admisibil : τmax ≅ 3 N/mm2 substan ial mai mare decât reglement rile române ti. expresia ofer rezultate acoperitoare (prin subaprecierea în compensa ie a contribu iei betonului comprimat).5. Pe ansamblu îns . inclusiv prin utilizarea abacelor din Anexa acestei prescriptii.6. sec iunea de la baz (prin gol) se comport ca o unic sec iune.23 . Expresia poate ap rea uneori neacoperitoare.unde f c' poate fi asimilat române ti.4N / mm 2 admis în C. în timp ce montantul comprimat preia practic în întregime momentul i C.1). se impune de la sine. valoarea 2R t = 2 × 0. Timi oara sau Bucure ti. [33]. la pere ii cupla i trebuie s se in seama de gradul diferit de fisurare al montan ilor marginali. În consecin montantul întins este solicitat la un moment neînsemnat. de exemplu. de exemplu. C.6. Dependen a capacit ii de rezisten a betonului de m rimea efortului unitar de compresiune σo a fost eviden iat în majoritatea studiilor experimentale pe modele de pere i structurali i este luat în considerare în majoritatea normelor de proiectare din alte ri [31]. la înclin ri ale fisurii de rupere sub acest unghi aportul arm turilor orizontale fiind supraapreciat.

C.1 s-a propus rela ia (6.6. Diferitele rela ii de calcul propuse nu pot acoperi diferitele tipuri de comportare sub înc rc ri.13) rezult din aplicarea unui model de grind cu z brele (“strut and tie”). simpl i sugestiv .24 . Metoda. Desigur. cantitatea i modul de distribu ie a arm turii verticale.b i c) i va fi dimensionat în consecin . cum impunea P85/82. [25]. rela ia insuficient testat .6.for a t ietoare de etaj (fig. [17]. astfel c neglijarea aportului acesteia. în CR 2 . Expresia (6.1 . etc. va trebui îmbun t it pe m sura ob inerii de noi informa ii printr-o condi ie mai fundamentat .1. C. De i studiile experimentale consacrate comport rii pere ilor scur i pe plan mondial sunt relativ numeroase [5]. se dovede te foarte eficient la evaluarea eforturilor în elemente i zone de elemente structurale. la calculul peretelui scurt. modul de aplicare a înc rc rii orizontale.6 (ii) Arm tura continu din centur i de pe o anumit zona a plan eului din apropierea peretelui este o arm tura activ în preluarea for ei t ietoare în pere i. ele nu au reu it s furnizeze un model de calcul satisf c tor pentru aceste elemente structurale.7 pentru cazul simplu al unui perete cu un C. Modelul este exemplificat în fig. Fig. nivel. Sec iunile celor doi montan i lucrând ca o singur sec iune. Este de observat c în acest caz nerespectarea condi iei (6.a. condi ia respectiv trebuie exprimat în raport cu întreaga sec iune a peretelui.13) care prezint avantajul simplit ii i pe acela al caracterului acoperitor. valoarea efortului unitar mediu de compresiune în sec iune.8) în montantul din dreapta nu trebuie interpretat ca o insuficien de ductilitate. la care propor iile i modul de înc rcare nu permit adoptarea ipotezei sec iunilor plane. i din acest motiv.6.6. nu este justificat . În prezentul Cod s-a f cut corec ia necesar .C. Modurile de cedare i diferitele mecanisme de rezisten corespunz toare depind de numero i parametri cum sunt forma sec iunii.

În comentariile din Codul ACI 318 consacrat calculului pere ilor scur i (articolul 11. al c ror efect este echilibrat de eforturile din arm turile verticale asociate acestor zone. Rela ia (6. pentru a acoperi incertitudinile legate de fidelitatea modelului în raport cu realitatea.7 Din analiza modelului rezult c : − for ele orizontale aplicate zonei (1) se transmit direct la funda ie prin diagonalele comprimate formate între fisurile înclinate consecutive. În codul american ACI 318/2002 arm tura orizontal se determin cu o rela ie unic .12) unde: fy = rezisten a de proiectare a arm turii α = coeficient ce ine seama de propor iile peretelui C. prin intermediul arm turilor orizontale. a a cum se procedeaz i în calculul la for t ietoare a elementelor de beton armat cu propor ii de bar . For a t ietoare capabil asociat este AaoRa.9) se afirm .10. For a t ietoare capabil aferent acestor zone este (1-H/h)AavRa. indiferent de propor iile peretelui: Q ≤ αbh f c' + A a f y (C. în timp ce eficien a arm turii verticale cre te". Suma celor dou for e furnizeaz valoarea for ei t ietoare capabile corepunz toare modelului adoptat.C. Rela ia (6.13) eviden iaz aceast dependen .13) la preluarea for ei t ietoare. Prima se refer la reducerea. cu 20% a efortului capabil din arm turile întinse. în mod acoperitor.13) dat în Cod introduce dou corec ii fa de aceast valoare.Fig. A doua se refer la introducerea unui termen care s in cont i de aportul betonului comprimat (Qb în fig6. pe baza rezultatelor unor studii experimentale.25 . − for ele orizontale aplicate zonei (2) se transmit indirect la funda ie prin transferul la zona (3). c în cazul acestui tip de pere i sunt necesare atât arm tura orizontal cât i cea vertical : "Pe m sur ce raportul H/h scade. arm tura orizontal devine mai pu in eficient .6.

5 si α = ≥ 2. Prevederea de la ultimul aliniat al punctului 6.0 . luând-se ca referin STAS 10107/0-90. Fig.25 ) ≤ p o . este tratat pentru prima oar în normele de proiectare din România.2 face precizarea modului în C.25 + 0. manifestat prin efectul de conectare a zonelor de perete separate prin fisura de rupere.6. în cazul pere ilor scur i. probabil pentru a considera.8 a i b). în mod indirect în rela ia (C. cu atât mai mare cu cât raportul H/h este mai mic. care corespunde unui perete plin.6. unanim acceptat pe plan interna ional. Cantitatea de armatur Aao din rela ia (6.5 < < 2. a arm rii cu bare diagonale care poate asigura un mecanism de rezisten stabil. Date suplimentare pentru aceast problem se pot g si în [2]. acesta este conform (6. se adaug . pe baza mecanismului rezisten ei la forfecare prin frecare ("shear friction strength"). în vecin tatea pere ilor (fig. i for ele orizontale aferente zonelor pe care peretele nu este legat de plan eu. cum sunt i cele ale rosturilor de turnare.6.26 . C. Studii teoretice i experimentale recente (cum sunt cele citate în [25]) au eviden iat eficien a.5 − H (p o − 0.50 2. Armatura verticala rezulta din relatia: p v = 0.5.12) contribu ia arm turilor verticale. h În care pv i po sunt procentele arm turilor orizontale respectiv verticale. cu valori 4 h 6 h H variind linear între acestea pentru domeniul 1.7. h Acest coeficient ia valorile α = Se constat c aportul betonului este mai mare la pere ii scur i (!).7). Este de observat c în rela ia D. aportul betonului s-a neglijat ca urmare în special a faptului c la pere ii scur i efortul unitar mediu σo este mic.5.6.13) din P85.1 H 1 H pentru pentru ≤ 1.2 (b) Calculul la for t ietoare în lungul unor sec iuni prefisurate.0 .C. pentru a fi preluate prin arm tura de suspendare.11 propus în anexa D a Normativului P100/92 care este înlocuit de rela ia (6. 6. cu diagonalele comprimate la 45o (fig.13) nu va fi mai mic decât cea corespunz toare "suspend rii" înc rc rii orizontale aplicate la nivelul plan eelor pe o schem de grind cu contrafi . ca i în cazul grinzilor scurte sau al stâlpilor scur i.C. În ceea ce prive te aportul arm turii verticale.8 La for ele indicate în schema din fig.13). ca urmare a unor goluri practicate în perete sau în plan eu.

12) S-a notat: Qe =for a t ietoare maxim pe în l imea nivelului considerat. în mod incontestabil.5. cu o capacitate asem n toare de deformabilitate în domeniul postelastic. c în condi iile asigur rii conlucr rii între panouri. pere ii structurali prefabrica i se comport în esen ca pere i monoli i. S-a notat N for a axial din efectul indirect al for elor orizontale. În proiectarea bazat pe P101/81 for a de lunecare vertical se stabile te pe baza rela iilor din rezisten a materialelor pentru calculul eforturilor tangen iale τ (cu formula lui Juravsky). Prevederile de la 6. inclusiv de transferul de for t ietoare între montantul întins. aplicând i pentru aceste structuri conceptele moderne ale r spunsului seismic inelastic.3. Rela ia de calcul trebuie s exprime condi ia de echilibru între eforturile de lunecare însumate pe toat lungimea C. prin efectul indirect al for elor orizontale. i cel comprimat de acestea.5. Având în vedere r spunsul inelastic al structurilor cu pere i de beton armat la cutremure puternice schema de calcul a for ei de lunecare în rostul vertical trebuie s aib la baz echilibrul mecanismului de plastificare. În ultima edi ie.care trebuie considerate arm turile active în conectare la pere ii cupla i.3 se refer la problema determin rii for ei de lunecare în rosturile verticale ale elementelor în panouri mari. C. dimensionant este valoarea Qeo a for ei t ietoare la baza montantului. Astfel.27 . Pe lâng inconvenientul legat de baza conceptual nesatisfac toare. în condi iile adopt rii unui panou unic pe toat în l imea cl dirii. iar L deschiderea interax. Aceasta ine seama de mecanismul real de transmitere al for elor de forfecare al ansamblului peretelui cu goluri. pentru care P101/81 prevede un procedeu cu totul nesatisfac tor. mai prezint inconvenientul major de a furniza valori neacoperitoare ale for ei de lunecare în raport cu comportarea real . for a de lunecare Le pe lungimea unui etaj He se ia: L e = τ bH e = Q eSb He Ib (C. Aceasta este valabil.3 Proiectarea structurilor cu pere i prefabrica i a fost reglementat în perioada dinaintea intr rii în vigoare a Codului P85/96. numai dac gradul de cuplare al montan ilor este suficient.13). ca urmare a fisur rii lor diferite. P85 î i extinde obiectul i asupra structurilor în panouri mari prefabricate.6. Este dovedit ast zi. b =grosimea peretelui. bazate pe ipotezele rezisten ei materialelor elastice. expresia (C. Sb =momentul static al zonei care lunec (al zonei delimitate de rostul vertical) în raport cu centrul de greutate al sec iunii transversale a peretelui. În [22] se arat c verificarea rostului pentru ansamblul peretelui cu goluri se poate face numai dac NL/Mo > 0. Ib =momentul de iner ie al sec iunii montantului. pentru aceast categorie de structuri. prin Instruc iunile tehnice P101/81 care men ineau înc . modele de calcul din perioada de început a utiliz rii betonului armat.

eviden iind o concentrare a acestor eforturi spre baza cl dirii.13) poate fi considerat acceptabil pentru ambele componente. Distribu ia eforturilor tangen iale verticale dat de rela ia (C. înc rc rile pe plan ee infrastructura pe zona delimitat de rost. cel de baz (C. rezult . Însumând valorile eforturilor unitare tangen iale în lungul rostului vertical. =în l imea nivelului curent în raport cu sec iunea de încastrare. una care echilibreaz sporul for ei de întindere din arm tura pe în l ime i alta care echilibreaz înc rc rile verticale pe plan ee.28 .12). iar în unele cazuri. de asemenea. o frac iune foarte important din înc rc rile verticale pe plan ee. Spre deosebire de aceasta.13) în care: τo y =valoarea efortului tangen ial maxim la baza peretelui. prin desprinderea care intervine în zona întins i reducerea sensibil a dimensiunilor zonei comprimate în stadiul de cedare. constituit din dou p r i. totalitatea acestora sunt echilibrate.5 2 n 3n3 n H 0 (C. iar varia ia acestor eforturi are legea unei parabole de gradul doi.rostului vertical pe de o parte. For a de lunecare vertical (fig.5L ≅ 1. Valoarea eforturilor în arm tura întins este propor ional cu valoarea momentelor încovoietoare distribuite aproximativ dup o parabol de gradul trei. De aici decurge caracterul neacoperitor al rela iei (C. O alt problem legat de verificarea rosturilor verticale la structurile în panouri mari se refer la modul în care sunt distribuite eforturile unitare de lunecare în lungul acestui rost. În cazul componen ei for ei de lunecare care echilibreaz înc rc rile verticale pe plan eele aferente. omogene i elastice i a accept rii unei distribu ii triunghiulare a for elor orizontale pe în l imea H a cl dirii rezult o distribu ie parabolic a eforturilor unitare tangen iale τy: τ y = τo 1 − y H 2 (C.14) este: Valoarea maxim a for ei de lunecare pe un nivel. valoarea: H H 2 y2 L = τo b dy = τo 1 − b dy = b H τo 2 3 H o o H n y2 1 1 L Lemax = τo 1− bdy = − 1. în principiu. astfel încât valorile for elor de lunecare depind numai de varia ia momentelor încovoietoare.12) presupune comportarea perfect elastic a materialului i continuitatea de material în sec iunile orizontale ale pere ilor. o varia ie cresc toare spre C. pentru for a total de lunecare L. pe de alt parte.15) unde n este num rul de niveluri al cl dirii. În condi iile ipotezelor generale ale Rezisten ei materialelor continue.8) este. este de presupus. practic. tot de for ele de lunecare.6. i for ele de leg tur cu Rela ia de calcul (C. în cazul structurilor de beton armat.

C.C.9).baz . nu se poate dezvolta. distribu ie se dau în lucr ri cu caracter de Privitor la rela ia de calcul 6.C.C. aceasta a rezultat în urma interpret rii unui num r mare de cercet ri experimentale i are caracter acoperitor dac aria arm turilor de conectare satisface anumite criterii.29 .6. cât i prin studii teoretice cu ajutorul unor programe de calcul automat specifice elementelor bidirec ionale de beton armat. Fig.10). Pentru acest termen al for ei L. Propuneri referitoare la aceast cercetare [26]. de aceasta depinzând nivelul arm rii orizontale a îmbin rilor verticale. ca urmare a gradului diferit de fisurare pe în l imea cl dirii. c) La un unghi de 450 a for elor diagonale din îmbinare (fig.6. Pentru elucidarea ei se poate ac iona atât prin efectuarea unor cercet ri experimentale. din rezisten a la lunecare a din ilor nu se poate mobiliza decât o frac iune de cel mult AaoRa.6.6. În leg tur cu aceast rela ie se impun unele preciz ri: a) Cei doi termeni ai expresiei reprezint dou for e care au direc iile perpendiculare una pe cealalt i astfel nu are nici o semnifica ie adunarea lor scalar (fig. mobilizat prin diagonala comprimat . distribu ia dat de rela ia (C. b) Dac ar lipsi arm tura perpendicular pe rost (orizontal ).15) implic o aproxima ie mai grosier . C.15.9 Fig. rezisten a din ilor. Aao. [29].10 Problema distribu iei eforturilor unitare τy prezint o importan deosebit .

inclusiv în ceea ce prive te neglijarea aportului betonului la preluarea for ei t ietoare.11. Aplicarea rela iei 6. C. C. la care mecanismul de rezisten este diferit. Capacitatea din ilor de a prelua for e de lunecare este dictat . mobilizând i arm turile orizontale.13) pe baza rolului reciproc jucat. duce la o armare transversal cu etrieri.11) este solicitat într-un mod absolut similar cu peretele scurt din fig. de multe ori imposibil de prev zut în lucrare. pe de alt parte. în mod aproximativ. C. Aao cu Aav. În aceast situa ie se admite.6. c fisura de rupere are o înclinare la 45o. i dimensiunea H cu lo . fiecare din jum t ile unei grinzi de cuplare (fig. Aav cu Aao. ci trebuie interpretat ca o rela ie empiric .6.15) nu corespunde unui model (mecanism) de comportare. Prevederile pentru calculul arm turilor longitudinale i transversale din grinzile de cuplare cu h< lo sunt preluate practic din vechea edi ie a Instruc iunilor P85.20 la grinzi scurte i înalte. Rela ia nu este satisf c toare pentru grinzile de cuplare scurte i foarte scurte.6. care îmbrac în mod rezonabil rezultatele unui mare num r de cercet ri experimentale. Ele nu se abat de la prescrip iile generale de calcul din STAS 10107/0-90. iar h cu hr se ob ine rela ia 6. Fig. folosit i pentru pere ii scur i. în prezentul Cod. ca urmare a solicit rii alternante la for t ietoare cu valori relativ mari. în func ie de dimensiuni. C.În felul acesta.6.6. rela ia (6. în timp ce arm tura longitudinal intermediar era derizorie.21. de rezisten a la forfecare (respectiv de întindere) sau de rezisten a la strivire a betonului. 2 C.30 . cu capacitate mare de rezisten la încovoiere. De fapt. pentru grinzile scurte s-a adoptat modelul de grind cu z brele.11 Înlocuind în rela ia (6. excesiv de puternic . În mod firesc.

Este de remarcat c aceste ipoteze nu sunt acoperitoare i efectele lor trebuie compensate prin m suri de armare suplimentare. C.6.7. De exemplu. fa de cea adoptat în mod obi nuit.7. cu condi ia împiedic rii flambajului barelor comprimate. e. asigurându-se o interac iune eficient a componentelor sistemului structural. corespund mecanismului de plastificare al pere ilor. Q lo .4 sunt utile unele preciz ri: (i) Exemplificativ pentru situa ia din fig. fiind calculate pe baza for elor t ietoare de calcul. Mecanismul de rezisten al grinzii. distan a dintre centrul suprafe ei plan eului i punctul de aplica ie al for elor Fi. L.4).7. constituit din elemente metalice poate asigura o comportare histeretic foarte stabila.16) q min = F 6 Fe − L L2 S-a notat F = ΣFi. metalica.4.7.2 au în vedere tocmai acest scop. cu o diagonal întins i una comprimat .6. În acest sens trebuie în eleas ac iunea solidar la care se face referire în 6.7.1 (vezi i 2.1 Rigiditatea practic infinit a diafragmelor orizontale conduce la deplas ri ale pere ilor distribuite liniar în plan. Considerarea acestor for e conduce la o distribu ie mult mai uniform a for elor orizontale din plan ee. 6.6. pentru a suspenda înc rcarea aferent ⋅ R a 2h r la partea În ceea ce prive te rela ia (6. C.22) trebuie remarcat c aceasta implic preluarea for elor pe o schem de grind cu zabrele. C. dimensiunea în plan a plan eului. Dimensionarea arm turilor pentru eforturile din planul plan eului trebuie s asigure comportarea lor în domeniul elastic.7.7. cu valori mari spre partea superioar a construc iei.1. prin adoptarea la toate nivelurile a arm turii plan eului celui mai solicitat de pe în l imea cl dirii.31 .6. (ii) Distribu ia for elor masice aplicate la nivelul fiec rui planseu este liniar .4 În leg tur cu procedeul de la 6. conform pct.1). În realitate for ele de iner ie dezvoltate la nivelul plan eelor înglobeaz i for ele de amortizare care intervin în echilibrul dinamic.3 Caracterul aproximativ al metodei decurge din adoptarea unor ipoteze simplificatoare ca: (i) For ele masice aplicate la nivelul fiec rui plan eu sunt aproximate prin for ele elastice care echilibreaz for ele t ietoare din pere i (vezi 6.6.11 (în care nu s-au figurat pentru simplitate pere ii longitudinali). C. For ele F. M surile de armare transversal a carcaselor diagonale date la 7.Arm tura A av ≥ superioar a grinzii. valorile extreme qmqx i qmin ale înc rc rii distribuite în planul plan eului se determin cu rela iile: qmax = F 6Fe + L L2 (C.

Pentru cazul respectiv plan eul î i dubleaz practic deschiderea. pentru stabilirea st rii de eforturi. spre deosebire de situa ia plan eelor curente în care se dezvolt eforturi propor ionale cu for ele de iner ie aferente nivelului respectiv. eforturile în plan eu sunt propor ionale cu înc rc rile masice însumate pe întreaga structura. pentru ambele sensuri de ac iune în direc ie transversal a for elor orizontale. sau î i m re te de patru ori deschiderea consolei dac se plastific la început un perete marginal (fig.Este de observat c în cazul structurilor monotone.6.C. (iii) În cazul plan eelor cu goluri mari.6.9b). În fig. În fig. unde for ele de iner ie orizontale sunt cele mai mari.32 .10c). Fig. F2 din schema for elor din figura C.13 în care se presupune c pere ii 1 i 2 se întrerup la nivelul parterului.10 se prezint o asemenea situa ie. condi iile de solicitare maxime.6. dac peretele median este primul plastificat (fig.C.6.C. se recomand efectuarea unui calcul static neliniar (calcul "biografic") pentru a eviden ia efectele plastific rii pere ilor asupra st rii de eforturi din plan eu. acela din fig. acestea se pot modela ca grinzi cu z brele.C. Procedeul reprezint o adaptare a cunoscutei metode "strut and tie" (în traducere aproximativ "diagonale i tiran i"). În cazul plan eelor cu pere i situa i la distan e mari i cu înc rc ri mari.6. În acest caz valorile F1. care împreuna cu înc rc rile masice aferente plan eului peste parter î i fac echilibru cu for ele t ietoare din stâlpii parterului. continuându-se la acest nivel prin stâlpi alinia i cu ceilal i stâlpi ai structurii. dimensionante pentru plan eele cl dirii sunt cele de la ultimul nivel. cu diagonale înscrise între goluri. indicându-se efectele plastific rii diferi ilor pere i ai structurii.13. Rezult c în aceast situa ie particular .C.C.12 se exemplific modelarea unui plan eu cu goluri de dimensiuni mari. care ofer rezolv ri simple i suficient de riguroase pentru practica proiect rii pentru numeroase probleme în care metodele rezisten ei materialelor destinate elementelor de tip bar nu pot fi aplicate.7.6.b reprezint valorile for elor t ietoare din pere i. (ii) Trebuie avut în vedere c plastificarea succesiv a pere ilor structurali conduce la scheme de solicitare mai defavorabile decât cea corespunz toare comport rii elastice a pere ilor.5 Pentru clarificarea prevederilor de la acest punct se discut un caz limit . C.6. C.12 (iv) Prin utilizarea unor valori sporite ale eforturilor se urm re te ca plan eele s lucreze in domeniul elastic.6. imediat deasupra plan eului.

1. inclusiv în zona plastic poten ial de la baz . se are în vedere utilizarea aceluia i tip de panou pe toat în l imea construc iei. experien ingineresc. C. cât i în afara ei. aceste for e se sporesc cu 20% pentru dimensionarea arm turilor. Rela ia (6. Fig.1 Sporirea clasei de beton reprezint principala cale de a reduce greutatea proprie a structurii. în vederea reducerii num rului de tipuri. întrucât cele dou eforturi corespund unor situa ii de înc rcare distincte. atât în zona plastic . Se pot folosi plase STNB pentru armarea inimii. C. de exemplu în zona B a pere ilor.6 Mecanismele concrete de transmitere a înc rc rilor masice la pere i. cu capacitate redus de deformare postelastic (ductilitate). dac sub form de plase i carcase aduce avantaje.C.23) are la baz ipoteza c aceste for e au valoarea jum tate din cea corespunz toare situa iei oscila iei în opozi ie de faz a celor dou jum t i ale plan eului. care la construc iile înalte intervine cu o pondere însemnat în masa construc iei. Arm turile prev zute pentru preluarea eforturilor din încovoierea general a plan eului pot fi considerate active i în preluarea for elor de întindere.1. De asemenea. Identificarea lor necesit o i sim analiz foarte atent .7. În acela i timp ridicarea calit ii betonului poate asigura preluarea în condi ii corespunz toare a eforturilor de compresiune i de forfecare la pere ii la care condi ii func ionale sau estetice nu permit dezvoltarea sec iunilor peste anumite dimensiuni.7.7.6.6.13 PREVEDERI CONSTRUCTIVE C.6. În aceste condi ii se poate atinge capacitatea de rezisten la C. de regul . folosirea lui poate fi admis pentru solicit ri care nu implic deforma ii care dep esc domeniul liniar elastic. A a cum s-a ar tat la 6.2 STNB este un o el ecruisat. pot diferi foarte mult de la construc ie la construc ie. dac prin sec iunile de arm turi alese se asigur comportarea lor în domeniul liniar elastic la solicitarea de for t ietoare asociat momentului capabil în tot peretele. la cl dirile în panouri mari. ultima situa ie fiind cea mai defavorabil .C. din punct de vedere al execu iei. Cu toate acestea.7.7.33 .4.7 Oscila iile asincrone din planul plan eului pot conduce la solicitarea acestuia la compresiune sau întindere. pentru o anumit pozi ie în plan.

încovoiere a peretelui prefabricat mobilizând propriet ile de ductilitate a arm turilor longitudinale ductile din îmbin ri.

C.7.2.1 Dimensiunile minime indicate au în vedere reducerea sensibilit ii la ac iunea for elor t ietoare i la pierderea stabilit ii, precum i asigurarea unor condi ii corespunz toare de betonare. C.7.2.3 Pentru compara ie în fig.C.7.1 se reproduc recomand rile din [22] pentru dimensiunile minime ale bulbilor i t lpilor.
b1 ≥ b cr h 10bp b2 cr bp He 16

bp ≥ b b p ≥ b cr bp ≥ He 16
b1 ≥ b1 ≥

Fig.C.7.1
Condi iile respective decurg din condi ia mai general :

A bulbi( talpi) ≥ b h cr 10

2 b cr

(C.17)

în care bcr are semnifica ia unei grosimi critice fa de fenomenul de pierdere a stabilit ii. Valoarea bcr depinde de lungimea peretelui i de cerin a de ductilitate de curbur la baza diafragmei:

b cr ≅ 0,02h µ φ

(C.18)

Aceste prevederi nu sunt sus inute de o justificare satisfac toare în lucrarea citat i sunt relativ complicate. Din acest motiv în actuala redactare s-au preluat prevederile din precedenta edi ie, care nu au fost infirmate de aplicarea lor timp de mul i ani.

C.7.2.4 Îngro area pere ilor sub form de bulbi în aceste cazuri este necesar i pentru realizarea unor condi ii structurale care s asigure func ionarea nodului grind -stâlp (zona de la extremitatea dinspre gol a peretelui).
l carcaselor de arm tur . În P85/96 se mai impunea i condi ia o ≤ 1,2 . Prin aceast hr

C.7.2.5 Condi ia

urm re te

asigurarea

grosimii

necesare

pentru înglobarea

limitare se urm rea ob inerea eficien ei arm turii înclinate în preluarea for ei t ietoare. Se pierdea din vedere îns faptul c armarea înclinat asigur i armarea la moment încovoietor, astfel încât în toate cazurile consumul de arm tur în varianta de armare cu bare înclinate este inferior celui corespunz tor arm rii cu bare orizontale i verticale.

hr lo
Fig. C.7.2
C.34

hr lo

Considera ii geometrice simple arat armare cu bare înclinate (fig. C.7.2a) este: (a)
Q l 2 + h r2 o Va = R a hr

c

volumul arm turilor în variant

de

(b)
(C.19)

în timp ce în cazul arm rii cu carcase ortogonale volumul total al arm turilor orizontale i verticale este dat de rela ia:
Vb = Q l2 o + lo R a hr

(C.20)

S-au adoptat schemele simplificate din fig. C.7.2, neglijând acoperirea cu beton a arm turilor i s-a considerat c rezisten a arm rii longitudinale i a celei transversale este aceea i, Ra. Se constat c pentru:
hr = lo Va = Vb , iar pentru

h r = 0,5l o Va = 5 Vb 6

De i superioritatea comport rii grinzilor armate cu carcase diagonale este de mult constatat i recunoscut , în ara noastr folosirea acestui mod de armare este foarte restr ns , datorit rezisten ei constructorilor, pe motivul unei execu ii mai complicate. Se impune cu eviden dep irea acestei st ri de lucruri i aplicarea pe scar larg a arm rii diagonale a grinzilor.

C.7.2.6 În zona dintre cele dou goluri decalate pe vertical i pe orizontal apar concentr ri de eforturi. Pentru preluarea eforturilor principale dezvoltate dup direc ii înclinate, se pot prevedea arm turi înclinate sau/ i îngro area sub form de bulbi a zonei respective pe cele dou niveluri implicate. C.7.3.2 Utilizarea plaselor i a carcaselor sudate este recomandabil pentru armarea pere ilor ca urmare a avantajelor ce decurg în ceea ce prive te reducerea manoperei pe antier la montarea arm turilor i posibilitatea men inerii lor în pozi ie corect în timpul turn rii betonului.
În cazul utiliz rii plaselor din STNB se vor avea în vedere condi iile discutate la C.7.1.2.

C.7.3.4 Înn direa arm turilor longitudinale în zonele plastice poten iale trebuie evitat ori de câte ori este posibil, pentru c afecteaz negativ func ia disipativ a acestor zone.
Înn direa prin suprapunere este cea mai neindicat pentru c perturb în modul cel mai nefavorabil aceast func ie. Astfel, dac lungimile de suprapunere nu sunt prea mari, aderen a betonului la arm turi poate fi distrus progresiv în urma ciclurilor alternante de solicitare dincolo de pragul de curgere al arm turilor. Dac lungimea de suprapunere este excesiv , arm turile nu mai ajung s curg pe o zon important a înn dirii, i ca urmare deforma iile plastice se vor dezvolta necontrolat i pe zone mai pu in extinse.
C.35

Înn direa prin sudur , cu eclise sau cu suprapunere de i superioar , în principiu, înn dirii prin petrecere, prezint , de asemenea, inconveniente importante, cum sunt: manopera excesiv , fragilizarea local a arm turilor, concentr rile de eforturi produse în beton i neintrarea în stare de curgere a arm turii pe lungimea îmbin rii sudate. Atunci când condi iile de execu ie nu permit mutarea înn dirilor în zona B a pere ilor, pot fi avute în vedere înn diri cu bucle ale arm turilor verticale, de tipul celor folosite la îmbinarea panourilor ob inute prin folosirea altor sisteme, dar implic sporuri de materiale i manoper . Prevederea de la pct. c) are în vedere înlesnirea turn rii i compact rii betonului în spa iile relativ înguste ale cofrajelor pentru pere ii structurilor curente. Prevederile privind lungimile de înn dire i de ancorare a arm turilor, sunt cele ce rezult , luându-se ca referin STAS 10107/0-90, pentru cazul pere ilor structurali de tip curent. Ele sunt diferen iate în func ie de condi iile de solicitare i de condi iile de aderen (lu nd ca referin art. 6.2.1.2 din STAS 10107/0-90).

C.7.3.5 (d) În proiectele de structuri apar frecvent detalii de bordare a golurilor de u i i ferestre, dar i a golurilor din pl cile plan eelor, în care arm turile sunt prelungite dincolo de marginea golurilor numai cu lungimea de ancorare la, a barelor, ceea ce reprezint o solu ie incorect i descoperitoare.
Detaliul concret este cel din fig. 7.5, care prevede lungimi suficiente ale arm turilor de bordare, în m sur s preia întreg efortul corespunz tor barelor întrerupte.

C.7.4.2 Prevederile de armare minim din tabelul 3 sunt modificate în raport cu cele din P85/1996, unde procentele de armare minim erau mai mari pentru arm turile orizontale, de for t ietoare, în raport cu arm turile verticale de încovoiere. Ra iunea pentru alegerea acelor valori era c asigurarea la for t ietoare reprezint condi ia de rezisten esen ial pentru pere i, elemente cu sec iuni dezvoltate i în consecin , cu capacitate de rezisten substan iale mari la încovoiere, chiar la procente de armare relativ reduse.
Aceste procente au fost considerate de inginerii proiectan i ca prea mici pentru a ob ine o comportare specific elementelor de beton armat supuse la compresiune, motiv pentru care procentele arm rii verticale s-au m rit cu 30 – 40%. Este de remarcat totu i, c totu i normele americane de proiectare, de exemplu ACI 318, procentele de armare minim a inimii pere ilor, pe vertical i pe orizontal sunt numai de 0,25 %.

C.7.5.1 Zonele de la extremit ile pere ilor indicate în fig.7.7, 7.8, 7.9 se alc tuiesc ca stâlpi cu arm turi longitudinale i transversale mai substan iale în raport cu cele din restul pere ilor. În felul acesta în zonele respective se creaz condi ii pentru o comportare mai stabil la eforturile alternante întindere-compresiune care au valorile maxime la extremit ile sec iunii peretelui.
Din acest motiv procentele minime de armare pentru arm tura de la extremit ile pere ilor din tabelul 4 se refer la suprafa a acestor zone spre deosebire de edi ia anterioar a Instruc iunilor P85 unde aceast arm tura era raportat la aria inimii peretelui. Studii experimentale pe modele de pere i structurali de beton armat au eviden iat faptul c dac elementele de margine au arm turile verticale bine legate prin arm turi transversale suficiente ele pot prelua for e t ietoare semnificative dup
C.36

5x.5. se introduce o nou condi ie de armare minim care urm re te s asigure pere ilor structurali o capacitate de rezisten superioar eforturilor care produc fisurarea zonelor întinse.2 rezult c zona pe care trebuie luate m suri speciale de confinare este: x s = x 1 − lim x (C. Avantajele ar consta în: (i) o fisurare mai fin (fisuri mai numeroase i mai pu in deschise) a zonelor întinse.5% (fig.7.19) În condi iile unei proiect ri corecte x nu poate fi mai mare de 2xlim i în consecin se poate admite smax = 0. condi ie preluat în Cod. unde sunt de a teptat cerin e mai mici de ductilitate. conduceau. Cel pu in ultimul argument ar putea ap rea discutabil.1. C. La punctul 7.7. în expresia (7.1. printr-un mecanism de tip stâlp scurt sau de dorn de beton armat.7. Pe vertical . asigurarea ductilit ii de curbur se poate ob ine prin sporirea * deforma iei limit a betonului comprimat ε bu > ε bu ≅ 3. De altfel.C. în cazul pere ilor cu t lpi dezvoltate în zonele întinse.1) care furnizeaz valoarea momentului de fisurare s-a considerat pentru aceasta o valoare egal cu jum tate din rezisten a de calcul la întindere.37 Fig.3 . care permite o preluare mai sigur a for ei t ietoare în rostul de lucru. (iii) în absen a arm turilor verticale mai groase la extremit ile sec iunii se pot diminua sau chiar elimin arm turile transversale suplimentare din aceste zone.C.7.2). Din fig. O asemenea situa ie este de evitat prin dimensionarea corespunz toare a arm turii inimii. de aderen ) a betonului.eventuala rupere a panoului inimii.5. (ii) o zona comprimat mai extins . aceast arm tura trebuie prev zut în toat zona plastic C. prin rela ia 7.C. Într-o lucrare relativ recent [23] se exprim opinia c solu iile de armare cu arm turi verticale distribuite uniform sunt superioare celor în care o parte a acestor arm turi este concentrat la capete. Procentele foarte mici de armare practicate la armarea pere ilor structurali.2 În situa iile în care nu este asigurat condi ia privind limitarea zonei comprimate. Aceasta se poate utiliza prin sporirea efectului de confinare exercitat de arm turi transversale sporite. la comportare de elemente subarmate. în special în perioada dinainte de intrarea în vigoare a Instruc iunilor P85/82. chiar autorul lucr rii recomand în finalul acesteia aplicarea acestui sistem de armare în zone cu seismicitate mai pu in intens . dar este de re inut posibilitatea ob inerii unei a doua linii de rezisten constituite de zonele de margine ale pere ilor. Pentru a ine seama de existen a rosturilor de turnare i de posibilitatea redus ca la nivelul acestora s se poat dezvolta în întregime rezisten a la întindere (de fapt.

7.20) fc' reprezint rezisten a specific la compresiune a betonului (apropiat de rezisten a caracteristic ). Expresia (7.4 .1 .9 fy h (C.3).7.22) în care A a reprezint acestor arm turi. Acelea i cercetari au condus la concluzia c eficien a arm turii de confinare este maxim dac ae ≤ 0. indicându-se zonele unde este necesar s se prevad arm turi de confinare sau pentru C.1. iar f y .(în zona A de la baza peretelui). în concordan cu rezultatele unor cercet ri experimentale. În fig.C. care atest c prin aceast m sura se poate evita flambajul plastic al arm turii longitudinale. dac distan a dintre ramurile etrierului este mai mic decât 200 mm (fig.2) care furnizeaz cantitatea arm turii de confinare a rezultat din adaptarea expresiei dat în [32] pe baza unor cercet ri experimentale: A ao = 0.12a e c fc' x 0. În P85/96 condi ia s-a preluat sub f y ( MPa) În prescrip ia citat se prevede ca arm tura Aaf dispus sub form de agrafe i etrieri în scopul împiedic rii flambajului barelor comprimate s fie cel pu in: A af = A a fy ae (MPa ) 16 f y 100 (C.1 s-a adoptat o condi ie mai simpl care const în necesitatea prevederii unor leg turi transversale la 6d.4 În CR 2 .5 + 0.C. rezisten a similar a arm turii transversale.7.21) se bazeaz pe ipoteza c rezisten a la întindere a unei ramuri de etrier nu trebuie s fie mai mic decât 1/16 din for a asociat curgerii barelor longitudinale aferente.4 se d un exemplu de sec iune de perete structural. R a (MPa ) 2 .C.5b i ≤ 150 mm. iar fy rezisten a Rela ia (C. Se consider c i în legarea barelor etrierii sunt eficien i intermediare ( i nu numai a celor aflate în col urile etrierilor). Un alt rol al arm turii transversale este acela de a împiedica flambajul barelor longitudinale. În [29] se consider c aceast situa ie intervine în zonele sec iunii peretelui unde coeficientul arm turii longitudinale este forma 2. Fig. Se apreciaz c în zonele plastice poten iale trebuie sprijinite lateral numai barele comprimate care contribuie substan ial la rezisten a zonei comprimate.21) În rela ia (C.38 . suma ariilor barelor longitudinale aferente. în situa ia în care distan a între arm turile transversale este de 100mm.

7.1. Fisurarea înclinat i lunecarea arm turilor principale de încovoiere.7.5 C. ci exemplificative.a este cea mai avantajoas prin desfiin area rosturilor (îmbin rilor) verticale.(8. Fig.2 i 8. dac ele sunt închise sub form de bucle. Eficacitatea ancor rii arm turilor înclinate spore te.6. se pot ridica probleme legate de dificult ile de transport (prin greutate).39 .2. opera ie foarte mig loas i care reclam precizie de execu ie.6.1 De i aparent solu ia din fig. Prevederile de la cap. principala problem care se pune la alc tuirea arm rii acestor elemente este ancorarea corespunz toare a arm turilor diagonale întinse.1 (b) Barele longitudinale intermediare au un rol important în limitarea deschiderii fisurilor în cazul grinzilor armate cu bare ortogonale.1.C. C.8.12 urm resc asigurarea acestor condi ii. cu atât mai important cu cât raportul h/lr este mai mare. Esen ial este ca solu iile alese s satisfac principiile de alc tuire prezentate la 8. C.7.3) Prevederile acestor articole urm resc preluarea eficient a eforturilor de compresiune i de forfecare. pentru ambele sensuri de ac iune a for ei orizontale seismice. În consecin diferitele detalii prezentate pe parcursul capitolului nu trebuie considerate ca limitative. duc la propagarea eforturilor de întindere în arm turi dincolo de punctul teoretic de anulare a momentelor din mijlocul grinzii i la un efect de întindere de ansamblu a grinzilor.8 destinate detaliilor de alc tuire constructiv i de armare a elementelor prefabricate i a îmbin rilor dintre ele au un caracter minimal i orientativ.împiedicarea flambajului arm turilor longitudinale comprimate.7. în condi iile în care utilizarea C.2.8. de fixare provizorie i mai ales în ceea ce prive te realizarea continuit ii arm turilor verticale prin sudur .8.2 Ca urmare a mecanismului specific de comportare a grinzilor scurte armate cu carcase înclinate.1 si 8.3. C. M surile constructive indicate în fig.2.8. PROBLEME SPECIFICE PREFABRICATE DE ALC TUIRE A STRUCTURILOR C.

2. eventual basculare. practic totdeauna prezente în cazul îmbin rilor prin piese metalice.2.8.8. • • Pe aceast baz .8. C. Alc tuirea panourilor i armarea acestora va ine seama de specificul legat de pozi ia de turnare i de particularit ile de realizare a cofrajelor prin prevederea tuturor dispozitivelor necesare opera iilor de decofrare.6 Func ie de tehnologia de execu ie (de exemplu. C. în tipare orizontale sau în casete verticale).5 În situa ia în care panourile de plan eu interioare prezint o prelungire în consol pentru realizarea balconului se vor lua m suri pentru ob inerea unei rezem ri continue .i pentru realizarea continuit ii arm turilor care leag buiandrugii de parape i. De exemplu.3. Armarea panourilor trebuie s acopere eventualele eforturi suplimentare în raport cu situa ia de exploatare care pot ap rea în aceste faze i s împiedice deschiderea peste limitele admise a fisurilor produse de tratamentul termic sau datorit intervalului mai scurt de decofrare. în primul rând P100/92. C. C. economii de o el. care implic prevederea de pl ci i profile înglobate. Acestea sunt ineficiente i nejustificate din punct de vedere tehnic i economic. ridicare. o concep ie de proiectare corect trebuie s aib în vedere dezvoltarea unei for e de lunecare maxime în îmbinare. transport.3. totdeauna preferabile. îmbin rile umede prezint importante avantaje ca: • • posibilitatea transmiterii continue a eforturilor de compresiune i de lunecare. C. simplitatea execu iei.8.40 . ancorate prin praznuri. montaj provizoriu i îmbinare structural .C.1 În raport cu îmbin rile de tip uscat prin elemente metalice. panourile de perete pot fi turnate în pozi ie orizontal sau vertical . limitarea sau chiar eliminarea eforturilor de întindere transversal rezultate din devierea eforturilor.prin matare de mortar cu con inut mic de apa .2.3 (a) Pentru structurile cu pere i structurali proiectate în conformitate cu prescrip iile în vigoare în ara noastr .8. C. este esen ial posibilitatea mobiliz rii capacit ii de deformare postelastic asociat solicit rii la încovoiere.1). în cazul îmbin rilor verticale cu din i i arm turi transversale dintre elementele prefabricate. sensibil mai mici decât valoarea lunec rii capabile în regim de solicitare monoton cresc toare (fig. îmbin rile umede cu beton armat sunt. depozitare.prefabricatelor impune grosimi cât mai mici de elemente pentru reducerea greut ii acestora. practic.4 Sunt de evitat solu iile în care izola ia termic este realizat din BCA.8. În consecin . structurile prefabricate nu trebuie s se rup prematur în îmbin ri. inclusiv ca urmare a posibilit ii de admitere a unor toleran e specifice sensibil mai mari.

C.3. C. ca urmare i a faptului c spa iile de betonare prev zute în proiect erau cu totul insuficiente fa de tehnologiile de turnare a betonului pe antier.6 au în vedere tocmai eliminarea unui astfel de risc. Primul mecanism este activ în îmbin rile verticale cu din i.3.4.3.3.6.5 si 8. din pacate. precum i controlul calit ii acestuia.8.C. pe lâng alte inconveniente.3 (f) Asigurarea turn rii unui beton compact i rezistent care s umple spa iile dintre din i este vital pentru rezisten a îmbin rii verticale.3. având în vedere mecanismul ei de rezisten . iar cel de-al doilea în îmbin rile orizontale de la nivelul plan eelor.3.9).4. nu permite o bun turnare i vibrare a betonului. Fig. Din ii avaria i nu se pot reface.8. C.5 Profilul optim al din ilor i dimensiunile acestora depind i de distan a dintre marginile panourilor de perete.2). Pe m sur ce înclinarea diagonalei cre te. scade efortul de compresiune în beton i se spore te efortul din arm tura orizontal din rost i invers.3 (d) Preluarea lunec rii se realizeaz printr-un mecanism de tip grind cu zabrele. de la 8.8. asociat preluarea lunec rilor în rost fiind asigurat dup aceasta numai prin efectul de coasere al arm turilor transversale prin intermediul unui beton degradat. pct. ca i o parte a prevederilor de la 8. în care efortul din arm tura care traverseaz rostul echilibreaz componenta orizontal a efortului de compresiune din diagonala comprimat format între pragurile din ilor (fig. de o execu ie satisf c toare a îmbin rilor. în marea majoritate. C.Aceasta deoarece solicitarea în apropierea for ei maxime este cu ruperea din ilor.3. fiind necesare introducerea unor elemente structurale noi în locul acestora. cu panorile de pere i practic în contact în îmbinare (de tip "închis"). sau printr-un mecanism echivalent de frecare (vezi STAS 10107/0-90.3. Adoptarea unor solu ii de îmbin ri verticale. Intervine o degradare dramatic a rezisten ei îmbin rii care afecteaz capacitatea de rezisten . C. fa în fa în îmbinare. La rândul ei distan a dintre fe ele panourilor este dictat de grosimea panourilor i de spa iul necesar unei bune beton ri i vibr ri.1 Pe de alta parte.41 .3(b). în vederea realiz rii unui unghi favorabil al diagonalelor comprimate.8. de absorb ie i de disipare de energie a pere ilor structurali la for e orizontale i implicit a siguran ei de ansamblu. Din acest motiv profilul marginii panourilor trebuie s rezulte dintr-o analiz de optim pe baza considerentelor men ionate. consolidarea îmbin rilor verticale este foarte dificil . Prevederile de la C.8. Construc iile în panouri mari executate la noi în ar nu au beneficiat. i în îmbin rile verticale dup ruperea din ilor.

2. Solu ia unor funda ii comune se poate extinde i la structurile de tip dual. în mod automat. INFRASTRUCTURI C. sec iunile centurilor rezult în acest caz cu gâtuiri în anumite zone. Ansamblul elementelor structurale pe mai multe niveluri.1. C. (b) Înc rcarea alternant a pilo ilor poate conduce la degradarea. beneficiind îns de efecte favorabile suplimentare.3.2.8. prin intermediul din ilor.Prevederile de la 8. Având în vedere solicit rile deosebit de importante la for e t ietoare din aceste elemente se poate avea în vedere i solu ia de armare cu carcase din bare diagonale. C. C.9.5d). Limitarea inferioar a num rului de din i pe în l imea unui nivel urm re te trasmiterea cât mai uniform a eforturilor în lungul îmbin rii. Sec iunea de arm tura longitudinal din pilo i va fi stabilit din condi ia de a elimina apari ia deforma iilor plastice în aceste arm turi prin solicitarea de întindere. din punct de vedere practic. eliminarea rezem rii directe a panourilor de plac pe pere i. a continuit ii pere ilor. la care for ele gravita ionale aduse de stâlpi contribuie la o uniformizare a presiunilor pe teren i la reducerea tendin ei de rotire a bazei pere ilor structurali la ac iuni orizontale (fig. C.6 P85/96 impune. Prevederea privind pozi ionarea buclelor orizontale în intervalul dintre din i urm re te conservarea integrit ii din ilor. partea de structura situat sub plan eul de subsol. în care nu exist spa iul necesar dispunerii barelor longitudinale i înglob rii lor în beton. (c) i (e) Solu ia (c) prezint avantajul reducerii presiunilor pe teren prin preluarea unei frac iuni substan iale din momentul de r sturnare prin solicitarea elementului de leg tura dintre pere i. Aceast solu ie.42 . a prevederii unui mortar de poz . De asemenea. pentru prima oar în prescrip iile noastre. pe zone relativ mari.3.9. poate fi considerat în totalitate ca infrastructura construc iei. conduce la întreruperea.2. situate sub zona plastic . Astfel. C. condi ie esen ial pentru concentrarea deforma iilor plastice la baza peretelui. motiv care justific prevederea din Cod. Prin infrastructur nu trebuie în eleas . turnat sau matat ulterior mont rii. a capacit ii de a prelua eforturi tangen iale la interfa pilot-teren. la decofrarea panourilor .5 privind lungimea total a din ilor are în vedere faptul c la rezisten e egale (clase de beton identice) rezisten a din ilor panoului prefabricat i a celor din monolitiz ri trebuie s fie egal . ca urmare a execu iei imperfecte i a imposibilit ii. vital pentru asigurarea capacit ii de rezisten la lunecare. betonul din ilor apare afectat pe zone relativ importante. se poate dirija dezvoltarea deforma iilor plastice într-unul din nivelurile situate deasupra subsolului. practic generalizat în perioada anterioar .9. În func ie de situa ie. Experien a de care se dispune arat c în condi iile plas rii acestor arm turi în dreptul din ilor. practic întreaga înc rcare vertical a cl dirii contribuie la stabilitatea structurii iar comportarea infrastructurii este bidirec ional . Solu ia (e) este în esen similar . în cea mai mare m sur .

Talpa lucreaz ca o grind pe mediu elastic înc rcat cu for e concentrate. longitudinal i transversal.2. (g) Solu ia indicat la 9. Plan eul trebuie dimensionat la eforturile ce revin din aceast schem de comportare.2. 9.9. respectiv num rul de niveluri al cl dirii nu este prea mare. Apar momente încovoietoare mari care rup în buc i talpa de beton simplu.9 se prezint un perete lungitudinal de coridor cu grinzi de cuplare slabe. Din acest motiv este indicat s se fac mai multe ipoteze cu caracter acoperitor privind distribu ia momentelor în perete. iar solu ia ce implic posibilitatea rotirii libere pe funda ie prezint avantajul unei transmiteri simple i clare a înc rc rilor la teren Suprafa a de rezemare a funda iilor trebuie s asigure ca terenul de funda ie s nu cedeze înainte de atingerea capacit ii de rezisten a peretelui. C. funda ia proprie a peretelui va transmite în principal înc rcarea vertical aferent .7) referitoare la funda iile pe care pere ii structurali se pot roti liber este indicat în situa iile în care pere ii structurali au sec iuni ample i for e verticale de compresiune importante. De asemenea. C. În aceste condi ii. Preluarea acestor eforturi poate face necesar luarea de masuri cum sunt armarea longitudinal a blocului sau legarea acestuia de cuzinetul de la baza peretelui. Gradul de încastrare al bazei peretelui este dificil de evaluat neputâdu-se preciza cu exactitate rotirea peretelui pe teren. solu ia prezint avantaje maxime când pere ii structurali sunt plasa i la marginea cl dirii. printro armare judicioas . Desc rcarea de momente a peretelui pe în l imea infrastructurii este înso it de for e t ietoare foarte importante. (f) În cazul acestui tip de infrastructur se beneficiaz de efectul de lestare realizat prin înc rcarea stâlpilor de la nodurile re elei de grinzi (ca în cazul tipului c de infrastructur ). C. astfel încât pentru preluarea for elor seismice de calcul nu sunt necesare arm turi de întindere. (d) Cea mai mare parte a momentului de plastificare la baza pere ilor. în aceast situa ie pere ii de subsol putând fi realiza i f r goluri (sau cu goluri mici) pe toat lungimea cl dirii.9.d se pot transfera la pere ii perimetrali prin cuplul de for e dezvoltate la nivelul plan eului peste subsol i la nivelul funda iei.Dac eforturile la baza peretelui nu sunt prea mari. C. de transferul de eforturi sub nivelul plan eului peste subsol la pere ii suplimentari din subsol prin efectul de "menghin ". Preluarea acestora reprezint o component de baz a proiect rii pere ilor. i în plus de rigiditatea i de rezisten a la torsiune a ansamblului infrastructurii.9.2.43 . cum se întâlnesc în unele cl diri realizate înainte de 1977. Dup fisurarea ( i ruperea) grinzilor de cuplare slabe montan ii lucreaz ca pere ii care se rotesc pe funda ie i încarc talpa de beton simplu cu for e concentrate. ca în solu iile de tip d).9. pe în l imea subsolului (fig. În aceste cazuri nu apare necesitatea ancor rii arm turilor verticale din pere i în elementele infrastructurii. C. în solu iile de infrastructur de la 9. o preocupare special trebuie s fie constituit de proiectarea blocului de beton de sub perete (a cuzinetului de sub acesta) care poate fi supus la eforturi mari sub ac iunea presiunilor pe rostul dintre cele dou elemente.9. Pentru exemplificare. Aceast situa ie s-ar fi putut evita dac talpa ar fi fost armat adecvat.6). în fig.2g (fig.2.

9. prin a a numitul mecanism de menghin . de deasupra i dedesubtul plan eului.C. impune fixarea peretelui la nivelul acestui plan eu.9. nu are contact lateral cu plan eul peste subsol. situat la marginea cl dirii.1 Cu caracter exemplificativ în fig.10 C.9 C.Fig.3. Arm turile necesare trebuie s preia prin întindere suma for elor t ietoare din perete.9.9. În acest scop reac iunea de fixare reclam prevederea unor arm turi de suspendare suficiente în centura peretelui cu un ancoraj suficient de lung pentru transmiterea acesteia la plan eu. Desc rcarea necesar de moment pe în l imea subsolului.10 se prezint situa ia deosebit de solicitare care poate ap rea la un perete structural pe în l imea subsolului i m surile de armare speciale care se impun. Peretele considerat.C. Fig.44 . C.

. and Corley G.. 7. and Paulay. 16.V. V. "Simulated Seismic Loading of Spandrel Beams" Journal of the Structural Division. 1983. V.C. 17.. 19. University on Canterbury.V.1984. Agent. and Corley... Fiorato. 4.. "State of the Art Practice in Seismic Resistant Design of RC Concrete Frame-Wall Structural Systems". vol. 12.G.... T. 1989.A.V. T. R.. "Shear Strength of Low-Rise Walls with Boundary Elemnts".. San Francisco.. and Derecho. raport UCBEERC 86/03.Y. E.P. March 1979.. and Oesterle.. "Calculul structurilor cu diafragme din beton armat".. W. 1980. 1986. A. H. "Structural Walls with staggered Door Openings. ASCE. Oesterle.V. ACI Publication SP-72. Fiorato. "Coupling Beams of Reinforced Concrete Shear Walls".1. Bertero. 6. ACI 1995.. W. Earthquake Spectre”.BIBLIOGRAFIE 1. "Seismic Behaviour of RC Wall Structural Systems".. Comparison of Analysis and Test Results". 1971. 3. V. Journal of Structural Engineering ASCE. Degaz.J. The Design of Compled Frame-Wall Structures for Seismic Actions. "Medium Scale Wall Assemblies: 15. Agent. vol. ASCE. "Implications of Recent Earthquakes and Reserch on Earthquakes-Resistant Design and Construction of Buildings".. V. ACI Publication SP-63. 9.D. nov.. ACI. W. Proceedings of the 7th WCEE. T.T.2. A.. A. Reonforced Concrete Structures. R. May 1991. 1992. J. Corley.. V.G. Morgan.. J. vol.V. T. "Inertia Forces over Height of RC Structural Walls During Earthquakes. F.. vol. and Bertero. vol.. T. 1977.G. Paulay. "Îndrum tor pentru calculul i alc tuirea elementelor din beton armat". 10. B. Bertero. Bertero. Raport UCB-EERC. Goodsir.. F. 18. 1985. 2. Barda. "Lessons Learned from Recent Earthquakes and Research and Implications for Earthquake Resistant Design of Building Structures in U.. Park. Earthquake Effects on RC Structures. Bertero. V. 1982. M.E. 1975. Journal of the Structural Division.. Department of Civil Engineering. A.. “Conceptual Seismic Design of Frame-Wall Structures"... R. 8.G. 13... in Reinforced Concrete Structures Subjected to Wind and Earthquake Forces.. US Japan Research. 5.6. A. ASCE. ACI 1980. ACI Publications SP-84.E. "Seismic Design Implications of Hysteretic Behaviour of RC Structural Walls". W. vol. ACI 1980. ACI Publication SP-63. Popov.. Research Report 85-8. and Vallenas..5. and Corley.V.M. Wang. Proceedings of the 8th WCEE. and Weight.. T. "Structural Walls". J. September. Igbal. Postelnicu. . Aktan.S. V. Instanbul. Journal of Structural Engineering. New Delhi. Hanson. 11. 14. R. R. ACI Publication SP-63. Aristazabal-Ochoa. ACI 1977.. "Hysteretic Response of RC Structural Walls".V. Reinforced Concrete Structures Subjected to Wind and Earthquake Forces. 1984.G. and Bertero. Hiraishi. 6th WCEE. Bertero.. R. "An Analytical Evaluation of the Design and Analytical Seismic Response of a Seven Story RC Frame-Wall Structure". Paulay. Postelnicu.V.2. Chaney.E. Reinforced Concrete Structures in Seismic Zones..

Bucure ti. social-culturale.20. 32.. Tsoukantas. 1987. 25. B. A. 29.. 21. “Special Issues in Seismic Design”. Uniform Building Code. Bertero. T. 2000. . T.. C p ân . 36.. ACI Publication SP-53. ACI. STAS 10107/0-90 "Calculul i alc tuirea elementelor structurale din beton. "Seismic Design of Reinforced Concrete and Masonry Buildings". 31. Structural Engineering International.B. „Behaviour of joints in precast walls.M. Building Code Requirements for Reinforced Concrete (ACI 318-89) and Commentary. "Ductility of Squat Shear Walls”. T. Construc ii 45/1985.."Hysteretic Behaviour of Reinforced Concrete Structural Walls". V. 1980. 79/20. 26. Construc ii nr. Structural Engineers Association of California . Titaru. diafragme de beton P85-82. E. International Conference of Buildings Officials.J.. J. Synge. 1977.. 1999. Paulay. Department of Civil Engineering.. Reinforced Concrete Structures in Seismic Zones... Normativ pentru proiectarea antiseismic a construc iilor de locuin e. 23. August 197_R9. Instruc iuni tehnice pentru proiectarea construc iilor cu structura din 37. U. 1987.. agrozootehnice i industriale: P100-92. 30. 33. and Popov. 38. M. Vlaicu. Seismic Design of Concrete Structures.T. "A Seismic Design Strategy for Hybrid Structures". NZS 3101. D. Research Report. Comite Euro International du Beton. "Preciz ri privind schematizarea pentru calcul a structurilor cu diafragme de beton armat pentru cl diri multietajate".P.C. beton armat i beton precomprimat". New Zealand Standard Code of Practice for the Design of Concrete Structures. Session 4.. 28.. 22. S. 24. Report UCB-EERC. 1995. Postelnicu. Tez de doctorat. Gh. Proceedings of the 5th Canadian Conference on Proceedings of the 5th Canadian Conference on Earthquake Engineering. T. Vallenas. 1992. August 1995...SEAOC. Paulay. C. V. Paulay. 35. Priestley. ACI.J.9-10/1988. "The Ductility of Renforced Concrete Shear Walls for Seismic Areas". Instruc iuni tehnice privind proiectarea cl dirilor de locuit cu structura de rezisten din panouri mari P101-70. Commentary NZS 3101. T. Univeristy of Canterbury Cristchurch. ACI Commitee 318. 2001. “ Contribu ii la perfec ionarea metodelor de proiectare antiseismic a structurilor mixte cu diafragme prefabrciate i cadre din beton armat” . "Aspecte ale efectelor de interac iune la structurile de beton armat alc tuite din cadre i pere i structurali". Recommended Lateral Force Requirement and Tentative Commentary. General Raport 4. E. Paulay. Lewicki. 27. 34.N. 1996. Pavel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful