ŞTEFAN LAZĂR MIHAI DICU

MIHAI LOBAZĂ

CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE. ÎNDRUMĂTOR DIDACTIC DE PROIECTARE PENTRU SPECIALIZAREA CCIA

CONSPRESS 2008

BUCUREŞTI

Asist.univ.ing. Ştefan LAZĂR Prof.univ.dr.ing. Mihai DICU

Asist.univ.ing. Mihai LOBAZĂ

CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE. ÎNDRUMĂTOR DIDACTIC DE PROIECTARE PENTRU SPECIALIZAREA CCIA

CFDP - UTCB 2008

Ştefan LAZĂR:

Asistent inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti Asistent inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti Profesor doctor inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Mihai LOBAZĂ:

Mihai DICU:

ISBN 978-973-100-053-4

PREFAŢĂ

Lucrarea intitulată “Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA” se adresează studenţilor din anul II drept ghid de elaborare a aplicaţiei aferente disciplinei Căi de comunicaţii. El cuprinde etapele strict necesare concepţiei unui drum de legătură între un drum public existent pe planul de situaţie şi o platformă industrială ce se va proiecta. Traseul drumului în planul de situaţie, traversează două zone, respectiv o zonă urbană şi cealaltă extraurbană spre accesul în platforma industrială. Conţinutul îndrumătorului este orientat spre necesitatea specializării unui student din Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole, respectiv se detaliază etapele specifice amenajărilor urbane şi a unei platforme industriale. În acest sens, se prezintă în prima parte exemple de calcul pentru planşele de bază, respectiv pentru calculul elementelor geometrice în plan, profil longitudinal şi profile transversale caracteristice de străzi şi drumuri extraurbane. În partea a doua se prezintă studii de caz aferente sistematizării verticale pentru un tronson de stradă, amenajarea unui parcaj auto şi amenajarea platformei industriale cu detaliul de calcul pentru cota de construcţie a unei clădiri. Considerăm că acest îndrumător didactic de proiectare reprezintă un punct de sprijin important pentru studenţii care se preocupă să aprofundeze prin aplicaţii şi detalii conţinutul unei documentaţii tehnice de realizare a unei căi de comunicaţie rutieră, la nivel de cultură tehnică generală, urmând ca aceia care doresc să aprofundeze cunoştinţele din domeniul infrastructurii transportului terestru, să acceseze manuale de specialitate. Autorii

Calculul elementelor traseului în planul de situaţie

CAPITOLUL 1. CALCULUL ELEMENTELOR TRASEULUI ÎN PLANUL DE SITUAŢIE Traseul căii de comunicaţie reprezintă proiecţia pe un plan orizontal a axei căii. Traseul unei căi de comunicaţie rutieră în plan (Figura 1.1) este constituit de tronsoane succesive rectilinii denumite aliniamente şi curbilinii denumite curbe, care leagă punctul iniţial (A – origine) şi cel final (B – destinaţie) al obiectivului temei de proiectare.

Al3

B

V2 Ax drum public existent Ti2
Al2

Te2

Platforma industriala proiectata

TiA" TeA'=TeA" A TiA' Ti1 V1
Al 1

Te1

Ax legatura rutiera proiectata

Figura 1.1. Traseul unei căi de comunicaţie rutieră în plan Pentru a determina elementele traseului se vor calcula mai întâi elementele racordărilor arc de cerc (U, R, T, B, C) din care vor rezulta lungimile aliniamentelor intermediare ( Al1 , Al 2 , Al3 ). Modul de calcul se prezintă în paragraful următor, printr-un exemplu de calcul.

Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU

1

ISBN 978-973-7797-80-9 2 Căi de comunicaţii rutiere. C . 1. 2006 [1]) Bibliografie [1] Diaconu E.acceleraţia gravitaţională. g = 9.mărimea bisectoarei. în grade centesimale.Capitolul 1..1. Căi de comunicaţii rutiere. Editura CONSPRESS Bucureşti. Date de proiectare Viteza de proiectare: V p = 40 km/h Coeficientul de confort: k = 25 Panta de supraînălţare în curbă: p s = 6 % 1.2.2): U ..unghiul la vârf = unghiul făcut de cele două aliniamente care se racordează printr-o curbă arc de cerc. T .1. Elementele curbei arc de cerc (Diaconu E. Determinarea elementelor curbei C1 Elementele geometrice ale unei curbe arc de cerc sunt următoarele (Figura 1.raza arcului de cerc.81 ≅ 10 m/s2 Rmin = = Vp 2 1.61 m ≅ 60 m 13 ⋅ p s ⋅ (k + g ) 13 ⋅ 0.1.3.1. B .unghiul la centru. Calculul elementelor geometrice ale curbelor circulare 1. Dicu M. în m. Calculul razei minime de racordare a aliniametelor 40 2 = 58.2.lungimea arcului de cerc. în m. Figura 1. Principii de proiectare. 2006.4V . α c .1. R ≥ Rmin .06 ⋅ (25 + 10 ) unde: g . în grade centesimale. în m. Dicu M şi Răcănel C. şi Răcănel C. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . în m. C ≥ 1.mărimea tangentei. R .

64 = 2 ⋅ arcsin = 92.4V1 = 1.1337 ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ 2 ⎝ ⎠ 2 πR α π ⋅ 60 ⋅ 107.47 km/h C1 = 100. Determinarea unghiului la vârf pentru curba C1 R ≥ Rmin = 60 m => Deoarece prima curbă se găseşte în zona de intravilan se alege o rază R1 = 60 m (care se înscrie între clădirile învecinate). 1:1000 Aliniamentul 2 Aliniamentul 1 Figura 1.3.97 m C1 = 1 gc1 = 200 200 Pentru o rază de 60 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V1 = 13 ⋅ R1 ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 60 ⋅ 0.4 ⋅ 40.97 m ≥ 1.1337 T1 = R1tg c1 = 60 ⋅ tg = 67.3).66 m Ştefan LAZĂR. Mihai LOBAZĂ.8663 g = 107. α 107.04 m B1 = R1 ⎜ ⎜ cos α c1 ⎟ ⎜ cos 107.1337 g = 107 g13c 37 cc Obs.8663 g = 92 g 86 c 63cc U 1 = 2 ⋅ arcsin 2a 2 ⋅ 50 g g α c1 = 200 − U 1 = 200 − 92.13 m 2 2 ⎛ ⎞ ⎛ ⎞ ⎜ 1 ⎟ ⎜ ⎟ 1 − 1⎟ = 60 ⋅ ⎜ − 1⎟ = 30. Mihai DICU 3 .: b se măsoară pe planul de situaţie la Sc.1337 = 100.Calculul elementelor traseului în planul de situaţie Se determină grafo-analitic unghiurile U 1 şi α c1 (Figura 1. b 66.06 ⋅ (25 + 10 ) = 40.47 = 56.

06 ⋅ (25 + 10) = 54. Determinarea elementelor curbei C2 Se determină grafo-analitic unghiurile U 2 şi α c 2 (Figura 1.86 m C 2 = 2 gc 2 = 200 200 Pentru o rază de 110 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V2 = 13 ⋅ R2 ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 110 ⋅ 0.41 m − 1⎟ = 110 ⋅ ⎜ ⎟ ⎜ cos α c 2 ⎜ cos 75. b 55. 1.72 m 4 Căi de comunicaţii rutiere.4.1.4.66 α c 2 = 2 ⋅ arcsin = 2 ⋅ arcsin = 75.1578 = 129.1578 g = 124.70 m 2 2 ⎞ ⎛ ⎞ ⎛ ⎟ ⎜ 1 ⎟ ⎜ 1 B2 = R2 ⎜ − 1⎟ = 22.4V2 = 1.4).8422 g = 124 g 84 c 22 cc Aliniamentul 3 Aliniamentul 2 Figura 1. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .1578 ⎟ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 πR α π ⋅ 110 ⋅ 75.1578 T2 = R2tg c 2 = 110⋅ tg = 73.80 = 76.86 m ≥ 1. α 75.1578 g = 75 g15 c 78 cc 2a 2 ⋅ 50 g g U 2 = 200 − α c 2 = 200 − 75.Capitolul 1.4 ⋅ 54.80 km/h C 2 = 129. Determinarea unghiului la vârf pentru curba C2 R ≥ Rmin = 60 m => Deoarece a doua curbă se găseşte în zona de extravilan se alege o rază R2 = 110 m.

5.44 = 2 ⋅ arcsin = 82.6348 g = 82 g 63c 48cc U A ' = 2 ⋅ arcsin 2a 2 ⋅ 50 g g α cA' = 200 − U A ' = 200 − 82. b 60.6348 g = 117. Mihai DICU 5 .Calculul elementelor traseului în planul de situaţie 1.5. Mihai LOBAZĂ. care obligă conducătorii auto de pe strada proiectată să reducă viteza.95 m 2 2 ⎞ ⎛ ⎞ ⎛ ⎟ ⎜ 1 ⎟ ⎜ 1 B A' = R A' ⎜ − 1⎟ = 16. Determinarea elementelor curbei CA’ Se determină grafo-analitic unghiurile U A ' şi α cA' (Figura 1.36 m − 1⎟ = 25 ⋅ ⎜ ⎟ ⎜ cos α cA' ⎟ ⎜ cos 117.3652 TA' = RA'tg cA' = 25 ⋅ tg = 32.3652 = 46.3652 ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 πR α π ⋅ 25 ⋅ 117.1. pregătindu-i astfel pentru întâlnirea cu fluxul de circulaţie de pe artera principală existentă. Determinarea unghiului la vârf pentru curba CA’ Deoarece în punctul A are loc intersecţia dintre drumul existent şi noua legătură rutieră se alege o rază redusă Rr = 25 m ( Rr = R A' ).5). α 117.09 m C A ' = A ' gcA' = 200 200 Ştefan LAZĂR.3652 g = 117 g 36 c 52 cc Aliniamentul 1 Ax drum existent Figura 1.

3652 g = 117 g 36 c 52 cc α cA" = U A ' = 82.în curba CA” a intersecţiei la 30 km/h.43 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V A" = 13 ⋅ R A" ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 43.06 ⋅ (25 + 10 ) = 34.4V A' = 1.1.4 ⋅ 34.06 ⋅ (25 + 10) = 26. T 32.6.58 m 1.13 km/h C A ' = 46.95 m). .13 = 36.5. respectă viteza de proiectare impusă prin temă de V p = 40 km/h. Pentru desfăşurarea circulaţiei autovehiculelor în condiţii de securitate se impun următoarele restricţii de viteză: .43 ⋅ 82. CA’ şi CA”. au o tangentă comună ( TA' = TA" = 32.4 ⋅ 26. Determinarea elementelor curbei CA” Se determină unghiurile U A" şi α cA" din construcţia grafică ajutătoare prezentată în Figura 1.08 m ⎜ cos α cA" ⎟ ⎜ cos 82. 6 Căi de comunicaţii rutiere.în curba CA’ a intersecţiei la 20 km/h.6348 g = 82 g 63c 48 cc Mărimea razei R A" rezultă din condiţia că cele două curbe ale intersecţiei.6348 ⎟ ⎟ ⎜ ⎜ ⎟ ⎠ ⎝ 2 ⎝ ⎠ 2 πR α π ⋅ 43. . .09 m ≥ 1.în curba C2 din afara localităţii la 50 km/h.43 m 82.1.43 ⋅ ⎜ B A" = R A" ⎜ − 1⎟ = 11.în curba C1 din localitate la 40 km/h.43 ⋅ 0.20 m 1.43 = 48. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .4V A" = 1.7.95 RA" = A" = = 43.43 km/h C A" = 56. U A" = α cA' = 117.37 m 200 200 Pentru o rază de 43.Capitolul 1.6348 C A" = A" gcA" = = 56. Concluzii Elementele geometrice proiectate ale traseului legăturii rutiere dintre punctele A şi B.37 m ≥ 1.6348 α cA" tg tg 2 2 ⎛ ⎞ ⎞ ⎛ ⎜ 1 ⎟ ⎟ ⎜ 1 − 1⎟ = 43. Pentru o rază de 25 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V A ' = 13 ⋅ R A ' ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 25 ⋅ 0.

4 ⋅ 54.95 − 67.03 m Al3 = 117.2. Al3 ) trebuie să aibă o lungime mai mare sau cel puţin egală cu 1.4V1 = 1.18 + 129.01 − 67.47 = 56.4V1 = 1.13 = 111. Mihai LOBAZĂ.70 = 117.47 = 56.80 = 76.03 m ≥ 1.4 ⋅ 54.66 m Al2 = Te1Ti 2 = V1V2 − T1 − T2 = 245. Ştefan LAZĂR.4 ⋅ 40.Calculul elementelor traseului în planul de situaţie 1.18 m ≥ 1.70 m Cu ajutorul acestor elemente calculate se amenajează traseul în plan conform exemplului de planşe (Planul de situaţie din Anexa 1A). Al2 .4V . Mihai DICU 7 .72 m 1. Calculul lungimii traseului LT = C A' + Al1 + C1 + Al2 + C 2 + Al3 LT = 46.65 − 32.4 ⋅ 40.97 + 104.13 − 73.57 + 100. Calculul lungimii aliniamentelor dintre curbele circulare Din considerente legate de siguranţa circulaţiei Aliniamentele ( Al1 .72 m Al3 = Te 2 B = V2 B − T2 = 190.3. Al1 ≥ 1.09 + 111.80 = 76.57 m ≥ 1.86 + 117.66 m Al1 = TeA'Ti1 = AV1 − TA' − T1 = 211.18 m Al2 = 104.03 = 609.70 = 104.57 m Al1 = 111.73 − 73.4V2 = 1.4V2 = 1.

precum şi. adică în punctele denumite origine respectiv destinaţie. .1). picheţii se fixează după cum urmează: . Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . ELEMENTELE PROFILULUI LONGITUDINAL Conform definiţiei.în punctele de la începutul şi sfârşitul traseului. Aceasta presupune alegerea de puncte pe axul căii de comunicaţie în planul de situaţie. Astfel. prin profil longitudinal înţelegem secţiunea axială.1.în punctele caracteristice ale traseului şi anume punctele de tangenţă şi de bisectoare ale curbelor în planul de situaţie. 8 Căi de comunicaţii rutiere.2). .Capitolul 2. pentru a respecta condiţia ca distanţa dintre doi picheţi consecutivi să fie de cel mult 30 de m. care prin poziţie şi cotă să ne permită trasarea liniei terenului în plan vertical. PICHET i A ax drum COTE A-A COTA PROIECT 4% 2 :3 2 3 1 1: COTA PROIECT LINIA ROSIE (PROIECT) CP LINIA NEAGRA (TEREN) 2. 2. desfăşurată şi proiectată într-un plan vertical a traseului drumului din planul de situaţie (Figura 2.la intersecţia traseului cu curbele de nivel. CAPITOLUL 2.acolo unde este cazul.5 % 4% 1:3 2% 1 1: CT COTA TEREN CT COTA TEREN A PICHET i PROFIL TRANSVERSAL PROFIL LONGITUDINAL DISTANTE Figura 2. Pichetarea traseului legăturii rutiere în planul de situaţie Pentru a putea desena linia terenului în profil longitudinal este nevoie ca pentru început să se facă pichetarea traseului legăturii rutiere dintre punctele A şi B. Picheţii situaţi în punctele de început şi de sfârşit ale traseului şi în punctele caracteristice îşi păstrează notaţia iar restul de picheţi vor fi numerotaţi cu cifre arabe de la 1 la n (Figura 2. Pentru raportarea liniei terenului în profilul longitudinal sunt necesare parcurgerea mai multor etape de lucru. .1.5 % CP 2.

2. Pichetarea traseului 2.Elementele profilului longitudinal TiA" OA" O1 12 11 BA" A TeA'=TeA" 2 BA' 1 TiA' 3 10 Te1 0 35 4 5 6 Ti1 7 8 B1 9 OA' V1 5 Figura 2. Se vor nota şi cotele terenului în toţi picheţii. Mihai DICU 9 . i Ştefan LAZĂR. ∑ d Al = Ali . Astfel. Datele despre teren ridicate din planul de situaţie sunt centralizate apoi într-un tabel numit “Foaie de Pichetaj” (Tabelul 2. Întocmirea foii de pichetaj Înainte de a calcula poziţia kilometrică a fiecărui pichet în parte trebuie făcută verificarea şi compensarea distanţelor măsurate dintre picheţi.3. Se fac următoarele verificări: 1. Scopul este acela de a elimina eventualele erori de măsurare care prin însumare pot afecta semnificativ lungimea reală a traseului. se vor măsura cu rigla pe planul de situaţie distanţele dintre picheţi avându-se în vedere scara la care este reprezentat planul.2). adică suma distanţelor dintre picheţi pe aliniamentul i să fie egală cu lungimea aliniamentului i măsurat pe de-a-ntregul. Investigarea datelor referitoare la teren După încheierea operaţiunii de pichetare se trece la culegerea de informaţii referitoare la configuraţia terenului. Pentru picheţii amplasaţi între două curbe de nivel cota lor se va stabili prin interpolare liniară între cotele acestora. 2.2. Mihai LOBAZĂ.

rezultând distanţa dintre picheţii (3) şi (4) (d3.pentru pichetul (4) se citeşte valoarea pe riglă în dreptul poziţiei acestuia şi se scade citirea din dreptul poziţiei pichetului (3). .se verifică dacă suma distanţelor parţiale (între picheţi) reprezintă distanţa totală între TeA'Ti1 = Al1 10 Căi de comunicaţii rutiere.Capitolul 2.1 0 9 5 6 Ti1 7 8 B1 OA' RIGLA Figura 2. . ∑d Cj = C j . Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . .3. adică suma distanţelor dintre picheţi pe curba j să fie egală cu lungimea curbei j calculate.0 0 0 35 4 28.se repetă operaţia până la sfârşitul aliniamentului (de exemplu Ti1). Măsurarea distanţelor între picheţi în aliniament Se va proceda astfel: .rigla se poziţionează cu valoarea 0 în dreptul pichetului de început al aliniamentului (de exemplu în TeA’).se citeşte valoarea în dreptul pichetului (3). . Eroarea în plus sau în minus se va scădea respectiv se va adăuga prin distribuire uniformă distanţelor măsurate între picheţi. Exemplu: a) Pentru aliniament TiA" OA" O1 curba de nivel BA" A TeA'=TeA" 2 BA' 1 TiA' 0 14.4).3 7 3 25. 2.

în cazul în care apare o eroare de măsurare. aceasta se distribuie proporţional între arcele intermediare.64 m).se măsoară şi arcul 1B A' (de exemplu 3 × 5.045 1 8. .1.59 2 5 3 BA' O1 5 0 35 2. Măsurarea distanţelor între picheţi în curbă Se va proceda astfel: .00 m = 8. .46 eA'=TeA" T 34 5 5 0.595 m => e / 2 = 0.045 = 0.se va lua o distanţă de 5 mm între acele compasului distanţier (5 m la scara 1:1000).595 / 2 = 0.Elementele profilului longitudinal b) Pentru curbă TiA" OA" curba de nivel BA" A 5 3.64 m e = 23. Mihai DICU 11 .00 m + 0. Mihai LOBAZĂ.70 5 1 4 5 6 TiA' 5 OA' COMPAS DISTANTIER 5.00 0.34 BA' 15.70 15.00 e = 0.595 C A ' / 2 = 23. .2975 m Ştefan LAZĂR.64 − 23.00 m). . Pichet Distanţa măsurată Distanţa Eroare (m) Distanţa înregistrată pe planul de calculată (m) în tabelul de pichetaj situaţie (m) (m) TiA' 0.se verifică în final lungimea arcului de cerc TiA ' B A' ca fiind jumătate din valoarea calculată a curbei ( TiA ' B A' =C A ' / 2 ). 4.00 Ti1 7 Figura 2.00 7.64 Σ = 23.00 m + 3.se “plimbă” compasul pe lungimea arcului de cerc TiA'1 (de exemplu 5.4. Exemplu: Tabelul 2.64 m =15.

66 13.95 17.76 348.14 25.48 366. 25.00 + 85.00 + 563.00 354.00 354.87 13. 11.93 + 538.00 0 + 0.37 + 60.20 24. 24.99 + 240.95 m B=16. 34. 20.00 359. 12.96 16.46 25.70 m B=22.18 m U=75.61 + 208.07 + 497.8663g R= 60 m T=67.63 + 171.00 362.09 14.67 25.13 m B=30.41 352.63 18.38 357.02 + 468.00 363.22 20.85 364.81 15.86 m Al3=117. 13. 7.29 20. 15. 18.68 361. Exemplu: 2.59 + 27.00 355. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .1578g R= 110 m T=73.46 360. 28.82 + 223.00 + 284. 26. 29. 33.35 + 346. 14. 27.22 12.48 + 434.34 + 23.57 m U=92.95 + 378.74 6. 17.04 4. 12 Pichet TiA' 1 BA' 2 TeA' 3 4 5 6 Ti1 7 8 B1 9 10 Te1 11 12 13 14 15 Ti2 16 17 18 B2 19 20 21 Te2 22 23 24 25 26 B Distanţa Poziţia între picheţi kilometrică (m) (km + m) 0.63 5.24 + 362.00 + 517. 5.88 356.4. 32.58 19.00 + 133. Traseu U=82.76 17.99 17.96 + 447.00 367.74 20.68 350.00 348.00 363.14 20.51 + 264.68 + 258.56 20.00 349.44 351.00 364. 4.22 17. Foaia de pichetaj Nr.23 + 395.Capitolul 2. 30.46 355. 10. 8.57 16.53 355.36 m C=46.52 365.00 350. 6.03 m Căi de comunicaţii rutiere.97 m Al2=104.56 24.12 0 + 609.10 + 157.00 7.88 + 413.70 Cote teren (m) 347.10 + 113.18 21. Crt. 16.09 m Al1=111. 3.14 15. 2.08 + 309.41 m C=129.00 360.67 26.6348g R= 25 m T=32.74 20. 35.91 + 590.54 359.00 Tabelul 2. 21. 22.53 358. 1.53 16. 36. 19.2.87 + 427. 31.78 349.70 15.04 m C=100.70 + 7.46 28.46 + 46.47 + 492.00 + 329. 23.00 351.00 358.10 353. 9.67 5.00 365.00 356.00 357.24 + 191.

urmează trasarea liniei roşii (proiectului). După fixarea liniei proiectului este necesar să se facă următoarele calcule.5.1.14 unde: CPB se citeşte de pe profilul longitudinal în funcţie de cota planului de i1 = 1 i 1 referinţă ( CPR = 345.08 − 347. Mihai DICU 13 .99 ⋅ 100 = B ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3.14 − Poz.00 − 357.08 l2 l2 unde: CP14 se citeşte de pe profilul longitudinal în funcţie de cota planului de referinţă.Ti A' = 208.B1 − Poz.km.48 m 2.km.24 %. CPT A' = CTT A' = 347.14 = 609.76 m.76 ⋅ 100 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3. Mihai LOBAZĂ. economice şi estetice de încadrare în zona traversată (vezi planşa din Anexele 2A şi 2B).B1 = 329.B − Poz. i3 = Ştefan LAZĂR. CPB se calculează în funcţie de valoarea declivităţii i1 = 3.14 = 121.03 %.2.5.00 = 208. Calculul elementelor geometrice în profil longitudinal După reprezentarea linei terenului în profil longitudinal pe baza foii de pichetaj.99 − 354. Trasarea liniei roşii se face pe baza unor criterii tehnice.21% l3 l3 280.00 m). CP14 se calculează în funcţie de valoarea declivităţii i2 = 3.km.08 m l3 = Poz.70 − 329.03 % l1 l1 208.km. Linia roşie este linia pe care se găsesc cotele legăturii rutiere proiectate în axul său în fiecare pichet de pe parcursul traseului.08 ⋅ 100 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3.00 m.km. i2 = 1 1 ∆h3 CP − CP14 367.5. Exemplu: 2.22 = 280.Elementele profilului longitudinal 2.14 − 0.24 % 121.14 m l 2 = Poz. Calculul declivităţilor CPB − CPT A' ∆h1 354.km.48 unde: CPB = CTB = 367. i i CP14 − CPB ∆h2 357. Calculul lungimii paşilor de proiectare l1 = Poz.22 − 208.

24 16.Rampă 14 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .76 + 3.37 25.04 -0.10 13..61 15 Figura 2. CPB = CPT A' + i1 % ⋅ l B −T A' = 347. Calculul cotelor liniei proiectului (roşii) .43 -0.34 4.00 -0.10 20. 2.63 − 0.03% ⋅ (208. Primul pas de proiectare .70 15.46 14.44 -0.primul pas de proiectare: CPT A' = CTT A' = 347.40 -0.03% ⋅ (23.99 m i i CPBA' = CPT A' + i1 % ⋅ l BA' −T A' = 347.14 m 0.45 7.76 m i i CP1 = CPT A' + i1 % ⋅ l1−T A' = 347.32 -0.41 -0.5.76 + 3.09 0. “Cote proiect” şi ulterior “Diferenţe în ax”.3.63 20.00) = 348.52 -0.Capitolul 2.00) = 348.21 0.60 m ………………………………………………………………………….76 + 3.46 m i i CP2 = CPT A' + i1 % ⋅ l2−T A ' = 347.70 − 0.00) = 354.08 m i i 1 i 1 i Cu aceste elemente calculate se completează în cartuşul planşei profilului longitudinal rubricile “Declivităţi”.00) = 347. Exemplu: i = 3.14 − 0.03% ⋅ (7.76 + 3.04 − 0.59 18.40 0.01 -0.00 24.03% ⋅ (27.5.00 28.03% l = 208.

32 m …………………………………………………… ∆H 26 = CP26 − CT26 = 366.22) = 358.21 ⋅ 500 T= = = 0.al doilea pas de proiectare: CPB = 354.22 − 208.00 − 367.08 + 3.99 m 1 1 1 1 .00 = 0. se adoptă R = 500 m m ⋅ R 0.53 m 200 200 Din considerente constructive mărimea tangentei trebuie să fie cel puţin egală cu 20 m (adică cu lungimea unui camion cu remorcă).21% ⋅ (609.55 m CPT 2 = CP14 + i3 % ⋅ lT 2−14 = 357.08 m 1 CP9 = CPB + i2 % ⋅ l9− B = 354.96 − 208.24% ⋅ (223.5.00 m CPB = CTB = 367.95 − 208.99 m CP15 = CP14 + i3 % ⋅ l15−14 = 357.99 + 3.99 − 348. Ştefan LAZĂR.5.24% ⋅ (329. Mihai DICU 15 .46 − 348.22) = 367.21 % Deoarece diferenţa trigonometrică m = 0.14) = 355.4.5. CP14 = CPB + i2 % ⋅ l14− B = 354.21 % nu este mai mare sau cel puţin egală cu 1% se trage concluzia că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.08 + 3.00 = 0.39 m ∆H B = CPB − CTB = 367. Calculul diferenţelor în axul căii ∆H T A ' = CPT A' − CTT A' = 347.14 m ………………………………………………………………………….14) = 354.59 m 1 1 CP10 = CPB + i2 % ⋅ l10− B = 354.Elementele profilului longitudinal .08 + 3.03 = 0.70 − 329. Totuşi.00 m 2.76 − 347. CPB = CP14 + i3 % ⋅ l B −14 = 357.57 − 329.00 m i i i ∆H 1 = CP1 − CT1 = 347. Calculul racordărilor verticale Racordare verticală concavă în punctul de schimbare a declivităţii B1 m = i2 − i1 = 3.al treilea pas de proiectare: CP14 = 357.21% ⋅ (346.21% ⋅ (362.22) = 359.99 + 3..07 m ………………………………………………………………………….39 − 366.00 = −0.24% ⋅ (240.81 − 329. Mihai LOBAZĂ.14) = 357.01 m ∆H BA' = CPBA' − CTBA' = 348.99 + 3. R ≥ Rmin = 500 m.24 − 3..76 = 0.78 = −0. din considerente didactice se va continua calculul pentru a stabili şi celelalte elemente geometrice ale racordării verticale.00 m i i 2.

16 Căi de comunicaţii rutiere.01 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 0.21 % R=19100 m T=20. din considerente didactice se va continua calculul pentru a stabili şi celelalte elemente geometrice ale racordării verticale.6.24 = 0. şi anume că nu este necesară execuţia unei racordări verticale. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA B=0. Totuşi.53 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 20 m.01 m 2 R 2 ⋅ 19100 Deoarece mărimea bisectoarei B = 0. se impune adoptarea unei tangente T = 20 m şi se va recalcula raza de racordare verticală. Deoarece tangenta T = 0.06 m i= 4% 3.Capitolul 2. T ⋅ 200 20 ⋅ 200 R= = = 19047.21 − 3. Figura 2.06 2 B= = = 0.21 ⋅ 19100 T= = = 20.21 m ⋅ R 0.06 m T=20.06 m B=0.06 m 200 200 T2 20.62 m ≅ 19100 m m 0.01 m T=20.05 m se trage concluzia care se cunoştea deja.01 m . Racordare verticală concavă în pichetul B1 Racordare verticală convexă în punctul de schimbare a declivităţii 14 m = i3 − i2 = 3.03 % nu este mai mare sau cel puţin egală cu 1% se trage concluzia că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.2 03% i = 3. m=0.03 % Deoarece diferenţa trigonometrică m = 0.

01 m 200 200 T2 20. şi anume că nu este necesară execuţia unei racordări verticale. se adoptă R = 1000 m m ⋅ R 0.002 m T=20.03 m ⋅ R 0.03 % R=133400 m T=20.7. Mihai LOBAZĂ.15 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 20 m. m=0. T ⋅ 200 20 ⋅ 200 R= = = 133333.002 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 0. Deoarece tangenta T = 0.03 ⋅ 1000 T= = = 0.33 m ≅ 133400 m m 0. Mihai DICU 17 B=0.03 ⋅ 133400 T= = = 20. se impune adoptarea unei tangente T = 20 m şi se va recalcula raza de racordare verticală.Elementele profilului longitudinal R ≥ Rmin = 1000 m. Ştefan LAZĂR.002 m 2 R 2 ⋅ 133400 Deoarece mărimea bisectoarei B = 0.05 m se trage concluzia care se cunoştea deja.15 m 200 200 Din considerente constructive mărimea tangentei trebuie să fie cel puţin egală cu 20 m (adică cu lungimea unui camion cu remorcă).24 =3 i Figura 2.01 m T=20.002 m .012 B= = = 0. % .01 m B=0. Racordare verticală convexă în pichetul 14 În final se redactează planşa profilului longitudinal conform exemplului din Anexele 2A şi 2B.01 m 21% i = 3.

stabilite prin temele de proiectare. PROFIL TRANSVERSAL TIP DE DRUM ax drum 1. PROFILE TRANSVERSALE LA CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE Profilele transversale caracteristice picheţilor de pe traseu se întocmesc utilizând profilele transversale tip. CAPITOLUL 3. 18 Căi de comunicaţii rutiere.00 1.50 2. PROFIL TRANSVERSAL TIP DE STRADA ax strada bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 10 x 15 hb=5 cm 2% 2% 2% 2% Sistem canalizare subteran 2.00 Figura 3.00 3.50 3.50 2.00 2.50 1.50 3. Această condiţionare rezultă din necesitatea evacuării apelor pluviale de la faţada clădirii către gurile de canalizare.5 % 4% 1: 1 1:3 2% 2:3 2 3 Figura 3.50 1. care se găsesc la rigola părţii carosabile.50 4% 2. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 1: 1 90 30 50 .1.2.Capitolul 3. Pentru studenţii CCIA este indicat să cunoască modul de stabilire a cotelor de construcţie ale clădirilor funcţie de reţeaua de străzi.5 % 2.

50 2. CPB = CPR + hb (m) unde: hb . Ştefan LAZĂR.cota proiect la rigola părţii carosabile.00 Figura 3.lăţimea părţii carosabile din profilul transversal tip. folosind elementele geometrice din profilul transversal tip. 10 cm.cota proiectului în axul străzii din profilul longitudinal.cota proiect pe bordură. CPB . pa . S-au făcut următoarele notaţii: CPAx .panta suprafeţei carosabile în profil transversal în aliniament. Schema pentru calculul cotei de construcţie la o clădire Calculul se porneşte din axul străzii. pa = 2 %. astfel încât construcţia clădirii să nu depindă de amenajarea ulterioară a căilor de acces (Figura 3. hb cca. unde se cunoaşte valoarea cotei proiect din profilul longitudinal. ax strada CPAx 2% CPR CPB 2% CPRT ±0.3. Mihai DICU 19 .50 1.Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere Calculul cotei de construcţie este absolut necesar în cadrul sistematizării verticale zonale.00 1. B = 7. CPR .înălţimea bordurii.00 2. (m) CPR = CPAx − pa % ⋅ (B / 2 ) unde: B .3).00 CPTP 2. Mihai LOBAZĂ.00 m.

CPRT .19 m CPTP = CPRT + ptr % ⋅ ltr = 351.înălţimea bordurii trotuarului la limita cu spaţiul verde.05 = 351. km 0+346.: Calculul cotelor proiectului pentru un profil transversal caracteristic de drum se desfăşoară în mod asemănător.60 = 351. Calculul cotelor proiectului pentru un profil transversal caracteristic de stradă (Pichetul nr.21 − 2% ⋅ 3.74 – profil de drum în debleu (săpătură). .00 = 351. poz. 5.în Anexa 3D: pichetul nr. km 0+113.panta transversală a trotuarului. 20 Căi de comunicaţii rutiere.23 m ± 0. S-au desenat şi trei profile transversale caracteristice pentru care s-au calculat cotele proiectului: . cu detalii de structură rutieră. urmărindu-se aflarea cotelor în punctele caracteristice ale conturului proiectat (marginea părţii carosabile.00 = CPTP + 0. structură de trotuar şi de bordură. respectiv de drum. 5.cota proiectului la trotuarul de protecţie al clădirii. 23.60 (m) unde: 60 cm reprezintă înălţimea soclului de 3 trepte de acces în clădire. CPTP = CPRT + ptr % ⋅ ltr (m) unde: ltr . ltr .în Anexa 3C: pichetul nr.83 m Obs.50 = 351.56) CPAx = 351. hbtr cca.00 m.în Anexa 3E: pichetul nr.14 + 0.00) se calculează cu relaţia: ± 0. În Anexele 3A şi 3B sunt prezentate un profil transversal tip de stradă.1.cota proiect la rigola trotuarului.14 m CPB = CPR + hb = 351.57 – profil de drum în rambleu (umplutură).19 + 2% ⋅ 2.56 – profil de stradă.60 = 351. Exemplu: 3. 15.Capitolul 3. marginea acostamentelor şi dacă este cazul la talvegul rigolei şi la marginea banchetei rigolei) (Anexele 3D şi 3E).min = 2. CPRT = CPB − hbtr (m) unde: hbtr . .lăţimea trotuarului variabilă.21 m CPR = CPAx − pa % ⋅ (B / 2 ) = 351. km 0+113. ptr = 2 %. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . 5 cm.24 m CPRT = CPB − hbtr = 351. respectiv cu detalii de structură rutieră şi de rigolă cu pereul din elemente prefabricate din beton de ciment.10 = 351. CPTP .00 = CPTP + 0. Cota de construcţie a clădirii (± 0.24 − 0. km 0+517. ptr .23 + 0.

în m. %. Mihai DICU e (4. Stabilirea distanţei dintre secţiunile cu puncte echidistante Se va face sistematizarea verticală a tronsonului de stradă cuprins între picheţii 3 şi 5. Mihai LOBAZĂ.Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă CAPITOLUL 4. d . Astfel. 4.echidistanţa dintre puncte. km 0+060.1) d unde: i . CP III i% CP II i% e . α d Sectiunea II Sectiunea III Figura 4.1. în m. Schema pentru calculul distanţei d Din relaţia (4.1.1) se obţine apoi valoarea distanţei d : e e d= = ⋅ 100 (m) i% i Ştefan LAZĂR.56. pornind de la schema din Figura 4.46 – km 0+113.2) 21 .1 se observă că declivitatea se poate stabili cu relaţia următoare: e i % = tgα = (4.declivitatea liniei roşii. e . Pentru început ţinându-se cont de declivitatea liniei roşii pe tronsonul de stradă studiat şi de valoarea echidistanţei convenabil aleasă în funcţie de necesităţile de detaliere se calculează distanţa între secţiunile cu puncte echidistante. α e d CP I Sectiunea I . CALCULUL SISTEMATIZĂRII VERTICALE A UNUI TRONSON DE STRADĂ Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă reprezintă modul în care se amenajează suprafaţa părţii carosabile şi a trotuarelor astfel încât apa de suprafaţă (din ploi şi topirea zăpezii) să se scurgă în mod controlat spre anumite locuri prevăzute cu dispozitive de colectare şi evacuare a apei. Reprezentarea sistematizării verticale se face pe planul de situaţie prin linii proiectate de cotă egală echidistante numite izolinii.distanţa dintre două puncte echidistante.

Exemplu: Se alege echidistanţa e = 0. ptr = 2 %. Secţiune transversală de stradă Se cunosc: B .2): CPAxi .lăţimea trotuarului. CP3 = CPAxI = 349.panta transversală în aliniament a străzii. pa . CPRi . ptr . la faţa de sus a bordurii şi la limita trotuarului.Capitolul 4. CPTi .cotă proiectată în axul străzii în secţiunea i (i număr roman). Secţiunea I Se pornesc calculele de la cota proiect în pichetul 3 cunoscută din profilul longitudinal. În continuare se fac următoarele notaţii (Figura 4.2.59 m B 7. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . în funcţie de lăţimea părţii carosabile şi a trotuarelor şi de pantele transversale ale acestora.03 % e 0. B = 7.înălţimea bordurii.90 m i 3. ltr = 2.cotă proiectată la limita trotuarului în secţiunea i.03 4. CPTi ptr% CPBi CPRi pa% hb pa% CPBi CPRi ptr% CPTi CPAxi ltr B/2 B/2 ltr Figura 4.30 m Declivitatea tronsonului este i = i1 = 3. hb = 10 cm.cotă proiectată la faţa de sus a bordurii în secţiunea i. Apoi se calculează cotele caracteristice şi pentru restul de secţiuni prin adăugarea de fiecare dată a valorii echidistanţei.00 CPRI = CPAxI − pa % ⋅ = 349.lăţimea părţii carosabile.00 m. CPBi .cotă proiectată la rigolă în secţiunea i.30 Rezultă distanţa d = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 9.panta transversală a trotuarului. Calculul cotelor punctelor caracteristice ale secţiunilor echidistante Se calculează mai întâi pentru prima secţiune a tronsonului de stradă cotele de nivel la rigole.2. hb .52 m 2 2 22 Căi de comunicaţii rutiere.00 m. ltr . p a = 2 %.59 − 2% ⋅ = 349.

xTI .30 = 349. Ştefan LAZĂR.30 = 350.03% unde: x RI .59 m).66 + 0.30 = 349.59 − 349.66 + 2 ⋅ 0.92 m CPTII = CPTI + e = 349.30 = 350.3).62 m CPTI = CPBI + ptr % ⋅ ltr = 349.59 m din ax.59 + 2 ⋅ 0.62 x BI = AxI = = −0. Mihai LOBAZĂ.31 m i% 3.59 m).59 − 349.52 + 2 ⋅ 0. Stabilirea poziţiei punctelor de cotă egală Trasarea izoliniilor este posibilă prin stabilirea mai întâi a poziţiei punctelor de cotă egală cu cea din ax prin interpolare liniară pe linia cotelor de la rigolă.abscisa punctului de pe bordură cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349. respectiv de la trotuar (Figura 4.52 + 0.03% CP − CPBI 349. de la bordură.89 m CPRII = CPRI + e = 349.22 m CPTIII = CPTI + 2e = 349. Unind aceste puncte între ele rezultă o izolinie ca loc geometric al tuturor punctelor de pe suprafaţa proiectată care au cota 349.abscisa punctului de la rigolă cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349.03% CP − CPTI 349.59 + 0.30 = 349.Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă CPBI = CPRI + hb = 349. Secţiunea I CP − CPRI 349.19 m CPRIII = CPRI + 2e = 349. Mihai DICU 23 .82 m CPBII = CPBI + e = 349.62 + 2 ⋅ 0.30 = 350.62 + 2% ⋅ 2.31 m i% 3.10 = 349. x BI . 4.52 x RI = AxI = = 2.59 − 349.abscisa punctului de la marginea trotuarului cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349.30 = 349.12 m CPBIII = CPBI + 2e = 349.66 m Secţiunea II CPAxII = CPAxI + e = 349.96 m Secţiunea III CPAxIII = CPAxI + 2e = 349.26 m Analog se fac calculele pentru restul de secţiuni echidistante.3.62 + 0.00 = 349.52 + 0.99 m i% 3.66 xTI = AxI = = −2.30 = 350.59 m).

92 349.52 349.62=CPB I 349. În felul acesta rezultă un plan similar cu cel al curbelor de nivel din planul de situaţie dar având izoliniile identificate pe suprafaţa proiectată. de la borduri şi la sfârşit cu cele de la trotuare.30 m.59 2% 349. respectiv perpendicular pe aceste izolinii către gura de canalizare.66=CPT I 2% SECTIUNE TRANSVERSALA 349.xT I Figura 4.3).59 349. Trasarea izoliniilor În final se trasează izoliniile prin unirea cu linii a punctelor de cotă egală din ax cu cele de la rigole. Apele pluviale se vor scurge pe linia de cea mai mare pantă.xB I y x II xR I . 3 VEDERE IN PLAN 349.96 349.90 m Pichet nr.59=CPAx I 2% x constructie desen prin paralelism 2% 349.59 Sectiunea: I .82 349.82 349.03% 9. Schema de calcul: SECTIUNE LONGITUDINALA i = 3. Stabilirea poziţiei punctelor de cotă egală 4.52=CPR I 349. Se observă cum apele de pe suprafaţa proiectată se scurg de la limita construită (de la clădiri) către bordură şi în lungul acesteia cu panta (i%) către gura de canalizare (Figura 4.3.66 349.89 349.92 349. Se verifică ca această descărcare a apelor pluviale să se facă în direcţia declivităţii profilului longitudinal (i%).Capitolul 4.90 m 9.62 349. 24 Căi de comunicaţii rutiere. pentru toate cotele din ax aflate la echidistanţa de 0. În Anexa 4 este prezentat un plan de sistematizare verticală pentru un tronson de stradă.96 349. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .4.

semnalizare rutieră. 2. Mihai LOBAZĂ. determinarea planului de nivelare funcţie de relieful amplasamentului. 5. cu un timp de staţionare de peste 4 ore. În vederea amenajării suprafeţei de parcare este necesară parcurgerea unor paşi de lucru: 1. AMENAJAREA UNUI PARCAJ DE LUNGĂ DURATĂ Parcajele de lungă durată sunt suprafeţe amenajate pentru staţionarea vehiculelor.1.marcarea suprafeţelor de staţionare şi a căilor de circulaţie a vehiculelor. 3. 5.asigurarea razelor minime de racordare în plan. Spre exemplificare se prezintă un studiu de caz. determinarea numărului de vehicule care defineşte capacitatea de parcare (Nv).a) Spaţiul necesar parcării unui autoturism 5 2. . profilul transversal tip. Parcajele de lungă durată se amenajează în afara părţii carosabile şi trebuie să respecte condiţii specifice de proiectare: . Spaţiul de parcare 5.pante de scurgere a apelor pluviale către gurile de canalizare.Amenajarea unui parcaj de lungă durată CAPITOLUL 5. concepţia planului de sistematizare verticală a platformei pentru identificarea reţelei de canalizare subterană pentru colectarea-evacuarea apelor pluviale.1. 4. 5.5 Figura 5.1. . Mihai DICU 25 . Determinarea capacităţii de parcare Această etapă depinde de spaţiul necesar parcării unui autovehicul (autoturism) şi de lăţimile necesare căilor de circulaţie şi spaţiului de manevră prin parcaj. marcarea suprafeţei după planul de situaţie arhitectural.3 SPATIU DE PARCARE SPATIU DE SIGURANTA 0.1. .b) Funcţie de direcţia axului spaţiului de parcare faţă de axul căii de circulaţiemanevră se condiţionează lăţimea acesteia: Ştefan LAZĂR.

manevra 2.5 PARCARE PARALELA min.50 m cale circulatie .3 min.00 m 0. 45º . SPATIU DE PARCARE 5 3 PARCARE OBLICA min. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .manevra Figura 5.3 SPATIU DE PARCARE 5 PARCARE PERPENDICULARA cale circulatie .Capitolul 5.manevră 26 Căi de comunicaţii rutiere. 6.5 2. Lăţime cale de circulaţie .2. 60 º 2. 3.50 m cale circulatie .manevra SPATIU DE PARCARE 6. 3.

unde practic sunt “pozate” gurile de canalizare.3.30 355.10 − 354.21 (%) l 33.00 ∆h 355. Mihai DICU 27 3 55 . Ştefan LAZĂR.Amenajarea unui parcaj de lungă durată Exemplu: 5.52 355.83 − 355.75 l=33. Sistematizarea verticală a parcajului şi marcarea suprafeţei Sistematizarea verticală rezolvă colectarea-evacuarea apelor pluviale în cadrul limitelor suprafeţei amenajate conform reglementărilor legale în vigoare.34 (%) L 35.45 Figura 5.93 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3. Din profilele transversale M-M şi N-N rezultă poziţia sistemului de canalizare.83 356.00 itL = 5.10 itl = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 2. Marcarea suprafeţei se face în funcţie de capacitatea de parcare.2. Determinarea planului de nivelare al suprafeţei parcajului Funcţie de relieful zonal se determină panta longitudinală şi cea transversală la nivelul terenului. L=35.93 356.00 m itL% 354.00 m 354. Mihai LOBAZĂ. Planul de nivelare al suprafeţei parcajului ∆H 356.10 itl% Curbe de nivel din planul de situatie 355.10 355.3.

00 m 7.00 3.34 % 35. Sistematizarea verticală a parcajului şi marcarea suprafeţei 28 Căi de comunicaţii rutiere.00 Figura 5.Capitolul 5.00 4.00 m 3.00 7. SECTIUNEA M-M 2% Sistem canalizare subteran 1.00 4.50 7.50 M 33.00 itL=3.25 30 2.00 5.00 5.21% Ri=5 .50 =5 Ri .00 itl=2.4. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .50 N R e= 10 .00 1.0 0 m 3. SECTIUNEA N-N M 1.00 N 2.30 1.

Exemplu: 6.71 + 2% ⋅ 100 = 369.42 m CTb = 371.liftarea suprafeţei pentru compensarea terasamentelor. Mihai DICU 29 . .48 m CTc = 367. respectând mărimile standardizate ale lăţimii părţii carosabile a căilor de circulaţie internă.71 m CPd = CPc − 2% ⋅ lcd = 366.Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale CAPITOLUL 6. .00 + 2% ⋅ 35.71 m Ştefan LAZĂR.71 m CPc = CPb − 2% ⋅ lbc = 369. locurilor de parcare pentru autoturisme şi camioane precum şi ale razelor de racordare interioare (Anexa 6A). . 6.planul de amenajare arhitecturală. Mihai LOBAZĂ. . de poziţionarea accesului din drum. CALCULUL ELEMENTELOR DE AMENAJARE A PLATFORMEI INDUSTRIALE Proiectarea suprafeţei platformei industriale presupune următoarele etape de studiu: .2.37 m CTd = 364.71 m CPb = CPa + 2% ⋅ l ab = 367.42 m Cotele proiectate la colţuri vor fi: CPa = CPB + 2% ⋅ l aB = 367.1. ale lăţimii trotuarelor. . c. d şi se calculează cotele terenului şi cotele proiectate ale platformei industriale la colţuri.71 − 2% ⋅ 100 = 364.71 − 2% ⋅ 150 = 366.calculul cotelor de construcţie la clădiri.71 m Se cunosc cota de racordare a căii de comunicaţie cu platforma industrială: CPB = CTB = 367. Cotele terenului la colţuri sunt: CTa = 368.42 = 367.calculul cotelor punctelor pe platformă.profile transversale caracteristice.00 m şi distanţa de la colţul a la punctul B: l aB = 35. Planul de amenajare arhitecturală Amenajarea platformei industriale în plan se face în funcţie de destinaţia platformei. Determinarea cotelor la colţurile platformei Se notează colţurile platformei în sens orar cu literele a. b.determinarea cotelor la colţurile platformei.

Verificare: CPd = CPB − 2% ⋅ l Bd = 367.94 m .48 + 367.42 + 371.1.71 = = 368. CTo . de amenajare a terasamentelor platformei industriale. pentru a obţine linia geometrică care separă suprafaţa aferentă volumului de rambleu faţă de suprafaţa aferentă volumului de debleu (Figura 6.94 35.00 − 35.71 m unde: 2% este panta transversală generală a platformei industriale. Liftarea suprafeţei platformei industriale pentru compensarea terasamentelor 30 Căi de comunicaţii rutiere.Capitolul 6.97 m 150 121.pentru latura bc: lb 0 = 121.00 − 2% ⋅ (150.3.42 B d Figura 6.1): .00 m CTo = a 4 4 Se determină poziţia punctelor de cotă egală cu cota zero de pe laturile dreptunghiului abcd. 6.42 ) = 364.97 b c 0 37 UMPLUTURA (Rambleu) a 11. Liftarea suprafeţei pentru compensarea terasamentelor Pe baza cotelor terenului la colţurile platformei se poate stabili valoarea cotei zero.pentru latura ad: l a 0 = 11.37 + 364. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA m ax dru Linia de cota zero a platformei industriale 100 SAPATURA (Debleu) . CT + CTb + CTc + CTd 368.

22 − 2% ⋅ 19. Calculul cotei de construcţie la o clădire CP8 = CP7 − 2% ⋅ l78 = 368.00 = 368. CPB = 368.92 − 0.89 m CP3 = CP2 − 2% ⋅ l23 = 369.10 + 2%(5.80 m Se calculează cotele la baza feţelor clădirii: B CPC1 = CP11 − 2% ⋅ + hb + 2%(5.20 ) = 2 Ştefan LAZĂR.20 ) = 367.35 = 367.10 + 2%(5.96 + 2% ⋅ 46. Calculul cotelor punctelor pe platformă Se porneşte calculul pornind din punctul B şi se ţine seama de declivitatea drumului interior al platformei de 2%.08 = 368.Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale Deoarece cota zero de execuţie a platformei industriale ( CP0 = CPB = 367.94 m 2 CPC 2 = CP9 − 2% ⋅ = 367. se impune modificarea cotei proiectului în punctul B de racordare între drum şi platformă la valoarea CPB = CP0 = CT0 = 368.37 m CP4 = CP3 − 2% ⋅ l34 = 368.59 + 2% ⋅ 19.54 = 366.44 − 2% ⋅ 21.35 = 367.37 + 2% ⋅ 42.00 m.20 ) = 2 = 367.37 m CP7 = CP6 + 2% ⋅ l67 = 367.00 m CP1 = CPB + 2% ⋅ l B1 = 368. 6. Mihai LOBAZĂ.00 m) se găseşte sub cota zero ( CTo = 368.96 m CP2 = CP1 + 2% ⋅ l12 = 368.44 − 2% ⋅ 42.98 m CP11 = CP6 + 2% ⋅ l611 = 367.70 = 368.20) = 367.70 = 366. Mihai DICU .15 m 2 31 B + hb + 2%(5.0 + 0.21% pe o distanţă de 50 m.59 m CP6 = CP5 + 2% ⋅ l56 = 366.00 + 2% ⋅ 48.92 − 0.20 = 368.0 + 0.44 m CP5 = CP4 − 2% ⋅ l 45 = 367.92 − 0.30 = 367. Acest lucru conduce la executarea la intrarea pe platforma industrială a unei rampe de acces cu pantă de 5.01 − 2% ⋅ 7.4.22 m Verificare: CP1 = CP7 + 2% ⋅ l71 = 368.08 = 367.89 − 2% ⋅ 76.22 + 2% ⋅ 37.92 − 0.54 = 367.80 − 2% ⋅ 7.83 m CP9 = CP4 − 2% ⋅ l 49 = 367.30 = 369.5.37 − 2% ⋅ 46.96 m 6.00 m) de amenajare a terasamentelor platformei industriale.59 + 2% ⋅ 39.01 m CP10 = CP5 + 2% ⋅ l510 = 366.37 + 2% ⋅ 21.

85) + 2% ⋅ 58.35 + 2% ⋅ (100.50 = 368.47 m 6.20 ) = 2 CPC 4 = CP10 − 2% ⋅ = 366.50 − 0.10 + 2%(5.04 + 2% ⋅ 26.20 ) = 367.10 + 2% ⋅ (35. CPC 3 = CP8 − 2% ⋅ = 367.20 ) = 367.10 − 2% ⋅ (56.00 − 2% ⋅ 3.70 − 0.0 + 0.54 − 3.50 + 0.70 − 0.97 − 2% ⋅ 58.00 − 26. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .00 − 2% ⋅ 3.12 m 2 B + hb + 2%(5.54 m CP13 = CP3 + 2% ⋅ l313 = 368.97 m CP15 = CP17 − 2% ⋅ l17 d + 2% ⋅ l d 15 = 366. 32 Căi de comunicaţii rutiere.85 = 368.83 − 2% ⋅ 7.85 = 369. CPC 2 . CPC 3 .00 + 2% ⋅ 26. Profile transversale caracteristice În final se desenează două secţiuni transversale prin platforma industrială pe două direcţii diferite.97 m 2 B + hb + 2%(5.97 m Cu aceste elemente de calcul se desenează planşele aferente amenajării platformei industriale din Anexele 6A.70 − 0.10 + 2%(5. Se mai calculează următoarele cote: CP12 = CPB + 2% ⋅ l B12 = 368.85 = 366.20 m CP17 = CPB − 2% ⋅ (B / 2 ) + hb − 2% ⋅ (l B17 − B / 2 − lb ) = = 368.42 − 3. 6B şi 6C.20 ) + 2% ⋅ 26.50 = 367.70 − 0.76 m CP14 = CPB − 2% ⋅ (B / 2 ) + hb + 2% ⋅ (l Ba − B / 2 − lb ) + 2% ⋅ l a14 = = 368.37 + 2% ⋅ 19.20 ) = 2 Cota de construcţie la clădire rezultă din relaţia: CPexecutie = max{CPC1 .98 − 2% ⋅ 7.50 + 0.35 m CP16 = CP15 + 2% ⋅ l15 c + 2% ⋅ lc16 = = 366.97 + 0.6.20 ) = 366.54 = 368. CPC 4 } + 0.50 − 0.0 + 0.Capitolul 6.04 = 368.

40 m B=8.70 m B=22. 1:1000 36 5 36 0 35 5 33 .20 m 20 0 37 Te 17 16 17 16 B2 TiA" OA" O1 11 Te1 12 Curba A" U=117G36C52CC c=82G63C48CC R=43.43 m T=32.97 m BA' 3 1 6 Ti1 7 B1 4 B1 8 9 Anexa 1A.2 100 36 0 365 B 26 25 24 23 Te2 V2 24 Te2 21 22 Ti 22 25 26 B V 21 20 19 B2 18 18 B 23 150 19 Curba 18 U=148G94C98CC c=51G05C02CC R=100 m T=42.04 m C=100.95 m B=11.36 m C=46.08 m C=56.95 m B=16. – Planul de situaţie cu elementele geometrice ale curbelor şi picheţi TiA' OA' 3 Curba A' U=82G63C48CC c=117G36C52CC R=25 m T=32. Mihai LOBAZĂ.13 m B=30.0 37 PLANUL nr.37 m 12 11 BA" Te1 A 10 9 5 4 5 6 Ti 1 TeA'=TeA" 10 2 Curba 1 U=92G86C63CC c=107G13C37CC R=60 m T=67.41 m C=129. Mihai DICU Ti2 15 O2 Ti2 5 35 Curba 2 U=124G84C22CC c=75G15C78CC R=110 m T=73.09 m 7 8 V1 13 13 14 14 15 34 5 TeA' 2 BA ' Ştefan LAZĂR.61 m C=80.86 m 1 0 35 TiA' PLANUL DE SITUATIE Sc.

19 Curba 18 U=148G94C98CC c=51G05C02CC R=100 m T=42.41 m C=129.20 m V2 24 Te2 21 22 B2 B2 20 16 17 18 Ti2 15 Ti2 TiA" O1 Te1 Te1 11 OA" 12 Curba A" U=117G36C52CC c=82G63C48CC R=43. parte carosabilă.04 m C=100. clădiri. 1:1000 36 5 36 0 35 5 .95 m B=11.61 m C=80.43 m T=32. trotuare/acostamente.13 m B=30.37 m BA" A Curba 1 U=92G86C63CC c=107G13C37CC R=60 m T=67.95 m B=16. parcaj de lungă durată Căi de comunicaţii rutiere.09 m 7 8 V1 9 TiA' 3 B1 13 14 Anexa 1B.36 m C=46.70 m B=22. picheţi.97 m 10 BA' TeA'=TeA" OA' 4 5 6 Ti 1 Ti1 B1 Curba A' U=82G63C48CC c=117G36C52CC R=25 m T=32. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 36 0 365 B Te2 25 23 26 B 34 5 Te A' 2 ' BA 34 0 37 PLANUL nr.2 100 Ti V B 150 0 37 Te Curba 2 U=124G84C22CC c=75G15C78CC R=110 m T=73.08 m C=56.40 m B=8.86 m 35 O2 5 1 35 0 TiA' PLANUL DE SITUATIE DEFINITIVAT Sc. – Planul de situaţie definitivat: cu elementele geometrice ale curbelor.

44 -0.41 -0.51 20.55 0.00 24.08 m 0. Mihai LOBAZĂ.43 -0.99 17.11 i = 3.32 -0.53 15.58 -0. 1:1000.24 PROFILUL LONGITUDINAL Sc.03% l = 208.52 -0.24 16.01 7.70 15.45 -0. – Profilul longitudinal Ştefan LAZĂR.04 -0. Mihai DICU i = 3.00 25.68 5.09 0.Anexa 2A.46 14.10 13.32 -0.37 25.40 0.61 15. 1:100 0.17 -0.14 m 0.34 4.35 0.35 16.15 0.40 -0.08 20.24% l = 121.41 -0.82 16.00 17.59 18.95 35 .63 20.46 0.00 0.00 28.21 -0.10 20.

48 m 0.28 0.23 17.36 Căi de comunicaţii rutiere.93 25.54 -0. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 21.12 Anexa 2B.91 19.21% l = 280. – Profilul longitudinal 17.68 0.61 -0.00 20.00 PROFILUL LONGITUDINAL Sc.71 0.04 -0.47 5.00 26. 1:100 0.87 6.02 24.96 .48 12.22 -0.07 20.47 -0. 1:1000.58 0.60 -0.48 0.39 0.36 i = 3.88 13.

BA 16 5 cm binder. C Sistem canalizare subteran Det. Mihai LOBAZĂ. 1:20 3 cm beton asfaltic. 1:20 bordura prefabricata din beton de ciment 20 x 25 10 fundatie din beton C6/7.Structura rutiera Sc. B 2. C . A . – Profil transversal tip de stradă cu detalii Ştefan LAZĂR. AB 2 35 cm balast teren de fundare Det. 1:20 4 cm beton asfaltic. BAD 25 6 cm anrobat bituminos.PROFIL TRANSVERSAL TIP DE STRADA Sc.5 35 15 37 .50 2.50 1. A Det.00 3.00 Det. 1:50 ax strada bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 10 x 15 hb=5 cm Anexa 3A. BA 8 10 cm beton de ciment.00 1. B . C8/10 10 cm balast teren de fundare Det.50 2. Mihai DICU 2% 2% 2% 2% 2.00 Det.Bordura 20 x 25 Sc.Structura trotuar Sc.

1:20 90 30 25 4% 1: 1 1 :3 2% Căi de comunicaţii rutiere.5 % 2% 1: 1 2 Det.1. AB 2 35 cm balast teren de fundare Det.Structura rutiera Sc. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Anexa 3B. 1:20 25 4 cm beton asfaltic. BA 16 5 cm binder. A 3 Det.50 1.50 ax drum 4% 1:3 2:3 2.Rigola Sc. B . – Profil transversal tip de drum cu detalii 10 cm elemente prefabricate din BC 10 cm nisip teren mastic bituminos 1: 1 38 PROFIL TRANSVERSAL TIP DE DRUM Sc.50 90 30 50 3. B Det.50 .5 % 4% 2. 1:50 3. A . BAD 25 6 cm anrobat bituminos.

1:100 Pichetul nr.00 351.19 351.00 10.Profil transversal caracteristic Sc.24 351. 5 km 0+113.14 351.00 350.00 = 351.83 ±0.19 351.00 = 351.23 Ştefan LAZĂR. Mihai DICU 2% 2% 2% ax strada ±0.70 Cote teren 351.23 351.25 351.14 351.24 351.00 Cote proiect 39 . – Profil transversal caracteristic de stradă 351. Mihai LOBAZĂ.21 Distante 10.24 351.83 2% 346.24 351.56 Anexa 3C.

00 358.46 357.77 10.14 358.81 4% 2:3 0. – Profil transversal caracteristic de drum în rambleu 2% Profil transversal caracteristic Sc.46 358.27 358.40 358.15 358.00 357. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Distante 10.40 1: 1 ax drum .00 Cote proiect Cote teren 40 Căi de comunicaţii rutiere.39 358.89 358. 15 km 0+346.84 358.5 % 2.Anexa 3D.00 2: 3 1:3 0.14 357. 1:100 Pichetul nr.57 4% 2.55 358.5 % 353.

Profil transversal caracteristic Sc.00 364.00 10. – Profil transversal caracteristic de drum în debleu 360.60 363.74 Anexa 3E. Mihai DICU 1: 1 2% 4% 2.52 364.00 363.90 363. 1:100 Pichetul nr.28 Cote teren 1: 1: 1 1:3 1:3 1 1: 1 Ştefan LAZĂR.80 Distante 10.96 363.05 Cote proiect 364.96 363. Mihai LOBAZĂ.90 363.90 363.5 % 4% 2% 41 .90 363.60 363.5 % ax drum 2.91 363.91 364. 23 km 0+517.

02 351.26 350.82 349.02 351.90 m Anexa 4.62 349.92 349.66 2% 349.90 m 9.26 349.62 349.42 350.92 350.22 350.12 350.56 350.21 349.86 350.79 351.82 350.52 350.12 351.52 2% 349.56 9. – Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă . Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Sectiunea IV Sectiunea VI Pichet nr. 1:200 SECTIUNE LONGITUDINALA i = 3.72 350.66 Sectiunea I Sectiunea II Sectiunea III Sectiunea V Căi de comunicaţii rutiere.56 350.86 351.72 350.82 350.12 351.03% 9.19 350.46 VEDERE IN PLAN 349.90 m 53.96 349.52 349.16 349.10 m 9.90 m 42 SISTEMATIZAREA VERTICALA A UNUI TRONSON DE STRADA Sc.59 2% SECTIUNE TRANSVERSALA 2% 349.Pichet nr.82 349.89 350. 5 km 0+113.96 350. 3 km 0+060.42 350.49 350.52 350.90 m 9.12 350.16 351.22 350.09 351.

00 5.50 7.50 M 33.0 0 m 7.21% Ri=5 .00 1.00 5.00 4.00 Ştefan LAZĂR.Anexa 5. i= R m 3. SECTIUNEA N-N M 1. – Detaliu de parcare de lungă durată DETALIU DE PARCARE DE LUNGA DURATA Sc. Mihai LOBAZĂ.00 itL=3.50 00 5.00 itl=2.00 N 2.00 7.34 % 35.25 30 2. 1:200 SECTIUNEA M-M 2% Sistem canalizare subteran 1.50 N R e= 10 . Mihai DICU 43 .00 3.301.00 m 3.00 4.

00 2.00 29.00 15.04 4. – Detaliu de amenajare a platformei industriale .00 4.00 2.00 5. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Anexa 6A.42 2.92 2.50 15.00 2.00 16 13 3 2.08 7.00 4.00 20.00 18.00 25.00 2.50 4.85 Punct de control 35.50 3.50 5.00 2.00 2.92 2.00 76.08 20.00 4.00 2.0 0 m Magazie piese de schimb (II) Magazie piese de schimb (I) Depozit materiale de constructii (I) Ri= 15 .00 5.00 B Căi de comunicaţii rutiere.00 Atelier reparatii 1 7 8 4 Ri= 15 .00 25.00 Ri= 15 .00 5.30 14 4.00 2.00 4.00 26.00 7.00 7.00 2 7.00 3.00 A 26.00 7.0 0 m 2.00 12 11 C1 C2 9 A 21.00 32.00 4.00 3.00 Birouri Cantina 6 Depozit materiale de constructii (III) C4 10 17 5 Depozit materiale de constructii (II) 15 48.00 2. 1:500 2% B 58.2% m ax dru 44 DETALIU DE AMENAJARE A PLATFORMEI INDUSTRIALE Sc.0 0 m 38.00 2.0 0 m C3 Ri= 15 .

73 367.43 365.80 367.01 366.04 367.67 368.75 368.00 367.94 366.20 369.41 368.47 368.20 369.00 34.08 369.83 367.83 367.00 367.00 367. 1:100 .94 367.15 366.87 367.47 368.28 369.43 46.73 367.04 367.57 368.27 366.Anexa 6B.94 367.35 Ştefan LAZĂR. – Secţiunea transversală A-A prin platforma industrială 7.00 Sectiune transversala A-A Sc.05 33.75 368.57 368. 1:500. Mihai LOBAZĂ.54 368.03 Cote teren 363. Mihai DICU 45 Cote proiect Distante 29.67 368.08 366.

53 366. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Cote proiect Anexa 6C.00 367.79 368.80 367.97 46 Căi de comunicaţii rutiere.83 368.28 29.06 20.76 367.69 368.92 368.93 368.00 Sectiune transversala B-B Sc.91 367.12 366.01 365.01 366.49 23. 1:100 .90 367.69 368. 1:500.86 367.76 368.17 Cote teren 363.73 368.97 366.98 366.83 367.00 367.00 367.368.97 368.91 367. – Secţiunea transversală B-B prin platforma industrială Distante 27.76 367.86 367.

ICB.. 2006. 1966 Pinescu A. Mihai LOBAZĂ. Trotuare. Racordări cu clotoida”.. Paucă C. STAS 10144/1-90: “Străzi. 7. Profiluri transversale. Lăţimea drumurilor” 10. 1980 Mătăsaru Tr.. Prescripţii de poriectare” 14. STAS 863-85: “Lucrări de drumuri. alei de pietoni şi piste de ciclişti. 1979 Dorobanţu S.. Terminologie” 12. Editura Tehnică. 1987 x x x: “În memoria drumarilor”. STAS 2900-89: “Lucrări de drumuri. 2002 x x x: “Monitorul Oficial al României” Prescripţii de proiectare” 11.P. ISBN 978-973-7797-80-9 Dorobanţu S. Editura Tehnică Bucureşti.D. ş.Bibliografie BIBLIOGRAFIE 1. 6. Editura A. 1992 Răcănel I: “Drumuri moderne..: “Căi de comunicaţii. 4. 1974 Răcănel I. 3. Dicu M. STAS 10144/2-91: “Străzi. 5. Proiectarea stăzilor”.: “Căi de comunicaţii rutiere. şi Răcănel C.a. Dorobanţu S. 2. Principii de proiectare”. Mihai DICU 47 . ICB.: “Drumuri – calcul şi proiectare”. Diaconu E. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de proiectare” 13. 9.: “Trasee şi terasamente”. Editura CONSPRESS Bucureşti.P..: “Introduction to transport engineering”.: “Drumuri”. STAS 4032/1-2002: “Lucrări de drumuri. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti. Ştefan LAZĂR. Craus I. 8. Editura Tehnică.

........... 1:500 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) .. Elementele profilului longitudinal ....... 1:100) ....... Anexa 3A.. – Detaliu de parcare de lungă durată (Sc............ 1:20) .. – Secţiunea transversală A-A prin platforma industrială (Sc.......... Anexa 6A................ Capitolul 6....... picheţi..................Cuprins CUPRINS Capitolul 1... Anexa 3C..... – Profil transversal caracteristic de drum în rambleu (Sc........ – Profil transversal caracteristic de drum în debleu (Sc................. parte carosabilă.......... Anexa 5. – Planul de situaţie (Sc................. Bibliografie …………………………………………………………………............. 1:200) ...... Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA ................... Anexa 3E. Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă .... – Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă (Sc........ 1:500 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) .... Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale …… Anexa 1A............. 1:1000) definitivat: cu elementele geometrice ale curbelor............ – Profilul longitudinal (Sc........... 1:50) cu detalii (Sc.... Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere .. – Detaliu de amenajare a platformei industriale (Sc....... Anexa 2A.. clădiri...... – Planul de situaţie (Sc........... Capitolul 4.... 1:100) .... 1:500) ……....... – Secţiunea transversală B-B prin platforma industrială (Sc........ Anexa 4............... Capitolul 5........... – Profil transversal tip de stradă (Sc...... 1:1000) cu elementele geometrice ale curbelor şi picheţi ……………………………………………………………......... Capitolul 2........ – Profil transversal caracteristic de stradă (Sc........................................... 1:20) .. Capitolul 3. Anexa 2B........................ 1:200) .......... parcaj de lungă durată ………………………………………………........................................ 1 8 18 21 25 29 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 Căi de comunicaţii rutiere................. 1:1000 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ……………………………………………………………………......... trotuare/acostamente.... Anexa 1B.................. 1:50) cu detalii (Sc.. Anexa 6B. Anexa 6C.. Amenajarea unui parcaj de lungă durată ………………………........... – Profilul longitudinal (Sc................ Anexa 3D.. 1:100) ........ Anexa 3B...... 1:1000 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ……………………………………………………………………..... – Profil transversal tip de drum (Sc......... Calculul elementelor traseului în planul de situaţie .......

ISBN 978-973-100-053-4 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful