You are on page 1of 59

UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ

PROMOVEAZĂ
COMPETIŢIA BAZATĂ PE COMPETENŢĂ!
SITUAŢIA REALĂ
A EDUCAŢIEI
Subfinanţarea
 Educația nu reprezintă o prioritate a guvernului
Evoluţia finanţării învăţământului în perioada 2007-2011 comparativ cu 1996
(%PIB fără venituri proprii)
4,5

4,0 4,3
4,0
3,5
3,7
3,0
3,0
2,5
2,7 3,6%
2,0
PIB
1,5 1996
1,0

0,5

0,0

2007 2008 2009 2010 2011 1996


Subfinanţarea
 Subfinanțarea cronică a sistemului de învățământ
Evoluţia bugetului 2010
4.600.000

4.500.000

4.400.000

4.300.000

4.200.000

4.100.000

4.000.000

3.900.000

3.800.000
Buget iniţial Rectificare 1 Rectificare 2 Rectificare 3
Buget 4.554.523 4.197.210 4.157.210 4.089.370
Subfinanţarea
 Blocarea premeditată a investițiilor și a programelor
europene
Rectificări bugetare negative
0
-10000
-20000
-30000
MII Lei

-40000
-50000
-60000
-70000
-80000
-90000
Programe din
Fondul
Cheltuieli European de Asistenţă
Bunuri şi servicii Burse Construcţii
salariale Dezvoltare socială
Regională
(FEDR)
MII Lei -44777 -4458 -80000 -27993 -40049 -65042
Subfinanţarea
 România ocupă ultimul loc în UE în ceea ce priveşte
finanțarea publică a sistemului de învățământ
Analiză comparativă România – Uniunea Europeană 2011
9,0

8,0

7,0 8
6,0

5,0 6 6,1
5,1 5,4
4,0
4,2 4,6
3,0

2,0
2,7
1,0

0,0

Media în Bulgaria Cehia Ungaria Belgia Finlanda Danemarca România


Europa
Restrângerea accesului la educaţie

 Închiderea a peste 1000 de şcoli;


 Peste 15.000 de cadre didactice disponibilizate;
 Zeci de mii de copii nu mai au acces la educație;
 Centralizarea a depășit perioada comunistă;
 Stoparea programului național de campusuri şcolare
prin care se asigură egalitatea de șanse şi acces la
educație.
Lipsa siguranţei în şcoli

 Deficitul de personal de pază, îngrijire şi întreținere prin


blocarea posturilor;
 Creşterea gradului de violență datorat lipsei consilierilor
şcolari, nerealizării unor programe educative pentru
părinţi;
 Lipsa de pregătire a cadrelor didactice în managementul
conflictelor;
 Absența controlului social pentru rezolvarea cazurilor de
violență în școli.
Politizarea învăţământului
 Înlocuirea profesioniştilor din inspectoratele școlare şi
școli cu diletanți ai puterii portocalii;

 Alocarea discreționară şi interesată a fondurilor pentru


reabilitatea şcolilor;

 Subordonarea politică a universităților prin încălcarea


autonomiei universitare.
Haos ”planificat” în educaţie
 Ordine de ministru mai puternice decât o lege organică;
 Panică în rândul părinților referitoare la evaluarea copiilor
(clasa a II a, clasa a IV a şi clasa a VI a);
 Comasarea şcolilor;
 Schimbarea programării probelor de la Bacalaureat cu
câteva zile înaintea examenului;
 Supracentralizarea deciziilor, deși în lege și discurs se invocă
descentralizarea.
Învăţământul superior

 Anularea autonomiei universitare;

 Posturile universitare blocate;

 Blocarea cifrelor de şcolarizare;

 Încălcarea de către MECTS a propriei legi.


Învăţământul superior
 Pensionarea profesorilor în timpul anului universitar;

 Blocarea accesului cadrelor didactice tinere în învățământul


superior;

 Umilirea conducătorilor de doctorat;

 Clasificarea universităților după criterii care nu au fost


publicate, contrar legii.
Marginalizarea studenţilor

 Diminuarea burselor și a celorlalte facilități de motivare a


studenților performanți;

 Lipsa investițiilor în cămine și cantine studențești;

 Eliminarea reprezentării studenților în consiliile facultăților și


senatele universitare;

 Lipsa finațării programelor și proiectelor studențești.


Umilirea cadrului didactic
 Amputarea veniturilor cadrelor didactice (oct. – dec.
2009, 2010, 2011);
 Salariile cadrelor didactice sunt cele mai mici din
sistemul bugetar;
 Eliminarea titularizării pune cadrul didactic la “dispoziția”
directorului numit politic;
 Anularea sporurilor obținute de cadrele didactice pe
legislația PSD-PNL;
 Abandonarea dialogului cu corpul profesoral.
Ruptura dintre piaţa educaţională
şi piaţa muncii
 Incapacitatea mediului educațional actual de a plasa
absolvenții pe piața muncii în acord cu nevoile reale ale
fiecărui sector economic;
 Rata mică de absorbție a fondurilor europene pentru
programele dedicate formării profesionale și mediului
educațional;
 Absența unui cadru instituționalizat care să faciliteze
învățarea pe tot parcursul vieții.
Starea actuală a educaţiei
Concluzii
 Subfinanţare

 Politizare

 Închideri și comasări de școli

 Abandon școlar și analfabetism

 Neadaptare la piaţa muncii


Starea actuală a educaţiei
Concluzii
 Instabilitate și haos

 Nesiguranţă

 Indisciplină

 Profesori umiliţi

 Marginalizarea studenţilor
VIZIUNEA
PENTRU EDUCAŢIE
O şcoală inovativă
O şcoală pentru cariera
profesională și pentru viaţă
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ

 Guvernul Finlandei, în urma recesiunii din anii ’90, s-a hotărât


să dedice fonduri importante educației, cercetării ştiințifice şi
tehnologiei. În mai puțin de zece ani, Finlanda a trecut pe
primele locuri în lume ca bunăstare socială şi bogăţie.

 România, ca ţară membră a Uniunii Europene, are


obligaţia să-şi racordeze strategiile de ieşire din criză şi de
dezvoltare a celor promovate de Comisia Europeană şi să-
şi asume un rol proactiv în promovarea obiectivelor UE, cât
şi a celor proprii.

20
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
 COMISIA EUROPEANĂ în ”Strategia Europa 2020”
defineşte trei obiective cheie:

I. O creştere economică inteligentă prin:


1. Educaţie;
2. Promovarea cunoaşterii;
3. Inovare şi creativitate;
4. Digitalizarea întregii societăţi.

21
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
 COMISIA EUROPEANĂ în ”Strategia Europa 2020”
defineşte trei obiective cheie:

II. O creştere economică durabilă prin:

1. Competitivitate;

1. Utilizarea mai eficientă a resurselor.

22
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
 COMISIA EUROPEANĂ în ”Strategia Europa 2020”
defineşte trei obiective cheie:

III. O creştere economică favorabilă incluziunii


prin:
1. O mai mare participare la piața forței de
muncă;

2.Dobândirea de noi competențe;

3.Lupta împotriva sărăciei.

23
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
 ”Strategia Europa 2020” defineşte, în vederea
monitorizării, indicatorii de referinţă reprezentativi:

 Abandonul şcolar să scadă sub 10%;


 Cel puţin 40% din generaţia tânără trebuie să aibă studii
universitare;

 3% din PIB să fie investit în cercetare şi dezvoltare (1% din


fonduri publice și 2% din fonduri private).

24
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
 ”Strategia Europa 2020” defineşte, în vederea
monitorizării, indicatori de referinţă reprezentativi:

 Reorientarea cercetării şi dezvoltării şi a politicii de inovare


către provocările majore reducând durata dintre producerea
invenţiei şi transformarea ei în produse (economisire anuală
-289 milioane de euro);

 Creşterea atractivităţii şi calităţii învăţământului superior


prin asigurarea mobilității studenților şi a cadrelor didactice.

25
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
Obiectivele prioritare şi urgente
Educaţia este asumată de USL ca factor strategic al
dezvoltării durabile

 Obiectivele prioritare şi urgente sunt:

1. Motivarea cadrelor didactice, recunoaşterea rolului social


prin salariu, respectarea demnității şi autonomiei
profesionale;

2. Integrarea, de urgență, a cadrelor didactice în programe


de formare continuă, prin proiecte finanțate din fonduri
structurale.

26
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
Obiectivele prioritare şi urgente

3.Formarea continuă a cadrelor didactice este centrată pe:

 Învățământ digitalizat;
 Curriculum adecvat formării inovative, creative, şi
formării de competențe;
 Pedagogie modernă, optimizarea relației cu părinții,
elevii și cu autoritățile locale;
 Actualizarea cunoaşterii în aria curriculară a disciplinei.

27
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
Obiectivele prioritare şi urgente
4. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii:
ȘANSE EGALE DE ACCES LA EDUCAŢIE
 Asigurarea condițiilor pentru eliminarea abandonului şcolar;
 Cuprinderea grupei pregătitoare în învăţământul
obligatoriu;
 Cuprinderea a peste 80% dintre copiii cu vârste între 3 şi 5
ani în educaţia timpurie;
 Crearea sistemului public/privat pentru educaţia timpurie a
copiilor de 0 – 3 ani;
 Cel puţin 85% dintre tinerii între 18 - 22 de ani să fie
absolvenţi de studii liceale;
 Generalizarea obligativităţii ciclului de învăţământ liceal.

28
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
Obiectivele prioritare şi urgente
4. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii:

 Formarea profesională în meserii cerute de piața muncii;


 Dezvoltarea creativităţii elevilor şi a capacităţii lor de
inovare;
 Promovarea, prin educație, a unui sistem de valori de
referinţă în societate;
 Cunoaşterea a cel puțin două limbi străine;
 Achiziţii culturale, de cunoştinţe tehnologice, formarea
deprinderilor pentru o viaţă sănătoasă, pentru sport,
pentru mediu, în spiritul principiilor democratice.

29
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
Obiectivele prioritare şi urgente

5. Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de


dezvoltare personală din perspectiva obiectivelor din
“Strategia Europa 2020” prin:

 Creşterea contribuției şcolii şi familiei în personalizarea


educaţiei copilului;

 Orientarea şcolară prin cabinetele psihopedagogice;

 Dezvoltarea deprinderilor de învăţare permanentă pentru


creşterea capacității de adaptare la noi locuri de muncă.

30
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
Obiectivele prioritare şi urgente
6. Informatizarea şi asigurarea accesului la internet rapid în
toate unităţile şi instituţiile de învăţământ prin:

 Creare de noi oportunităţi de învăţare cu mijloace


informatice, sisteme multimedia, softuri educaţionale şi
reţele de date;
 Multiplicarea canalelor de comunicare şi a noi forme de
socializare;
 Dezvoltarea informaticii de gestiune în administrarea şcolii;
 Introducerea manualelor electronice;
 Realizarea de reţele pilot pentru unităţi de învăţământ
situate în zone defavorizate.

31
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
Obiectivele prioritare şi urgente
7. Creşterea capacităţii de inovare şi de creativitate din
perspectiva dezvoltării durabile prin:

 Educaţie complementară extracurriculară şi extraşcolară;

 Răspuns la nevoile educaționale de formare ale elevilor şi


părinților acestora pentru dezvoltarea creativităţii şi
inovării;

 Susţinerea elevilor capabili de inovare şi creaţie.

32
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
Obiectivele prioritare şi urgente
8. Asigurarea educaţiei complementare pentru creşterea
capacităţii de adaptare şi pentru refacerea coeziunii
sociale prin:

 Dezvoltarea de alternative educaţionale;

 Formarea tinerilor prin activităţi sportive;

 Refacerea taberelor pentru elevi și studenţi;

 Intituționalizarea participării în proiecte şi programe cu


teme care sunt complementare faţă de curriculum.

33
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
Obiectivele prioritare şi urgente
9. Susţinerea programelor „Şansa a doua prin educaţie” în
vederea eliminării analfabetismului şi integrării pe piaţa
muncii prin:

 Garantarea egalităţii de şanse și eliminarea oricăror forme


de discriminare;

 Facilităţi, politici şi programe adecvate grupurilor


vulnerabile;

 Programe suport pentru cei care au părăsit timpuriu


şcoala.

34
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
Obiectivele prioritare şi urgente
10. Garantarea autonomiei școlilor și a autonomiei
profesionale a cadrelor didactice prin:
 Instituționalizarea autonomiei şcolilor cu asumarea
responsabilității publice față de performanțele şcolii;

 Autonomia profesională a cadrelor didactice în


transpunerea personalizată a programelor şcolare;

 Încurajarea formării consorţiilor şcolare şi asociaţiilor


profesionale;

 Instituirea cadrului legal pentru parteneriatul şcolii cu


autorităţile locale şi cu agenţii economici interesați;

35
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
Obiectivele prioritare şi urgente

10. Garantarea autonomiei școlilor și a autonomiei


profesionale a cadrelor didactice prin:

 Participare şcolilor şi a cadrelor didactice în programe şi


proiecte care aduc beneficii procesului didactic;
 Realizarea de parteneriate pentru schimbul de bune practici
cu unități şcolare din țară şi din străinătate;
 Participare la programe de formare profesională pentru
dezvoltarea personală şi creşterea performanței în cariera
didactică;
 Încurajarea inițiativei private în învățământul preuniversitar.

36
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
Obiectivele prioritare şi urgente
11. Generalizarea programului „Şcoala de după şcoală” în
parteneriat cu autorităţile locale, părinţi, agenţi
economici:

 Asigurarea autonomiei de decizie la nivelul şcolii în


parteneriat cu părinții şi autoritățile locale contributoare;

 Elaborarea cadrului general în care se desfăşoară programul


”Şcoala de dupa şcoală”;

 Asigurarea cadrului normativ pentru cuprinderea în norma


didactică a orelor efectuate în programul ”Şcoala de după
şcoală”.

37
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
Obiectivele prioritare şi urgente

12. Garantarea autonomiei universitare prevăzută şi în


Constituţia României prin:
 Libertatea comunităţii academice de a gestiona
programele de studii;

 Libertatea comunităţii academice de a–şi stabili şi alege


democratic structurile de conducere;

 Autonomia universitară este asociată cu răspunderea


publică pentru gestiunea programelor şi a patrimoniului;

 Sprijinirea iniţiativei private în învăţământul superior şi


garantarea autonomiei funcţionale.

38
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
Obiectivele prioritare şi urgente

13. Creşterea rolului universităţilor în dezvoltarea regiunilor


proactive ale cunoaşterii

 Creşterea capacității de inovare a resurselor umane;

 Realizarea unei infrastructuri şi logistici adecvate;

 Dezvoltarea serviciilor şi a sectoarelor economice inovatoare;

 Alianțe strategice (capitalismul alianței) între universități,


companii private, agenții de stat.

39
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
Obiectivele prioritare şi urgente
14. Universităţi pentru crearea economiei cunoaşterii

 Participarea universităților la elaborarea setului de politici, în


realizarea unor rețele de colaborare pentru crearea de
cunoştințe, diseminarea şi utilizarea lor pentru creşterea
bunăstării;
 Baze de cercetare pentru economia cunoaşterii;
 Dezvoltarea unor structuri eficiente pentru transferul de
cunoştințe şi de tehnologie;
 Dezvoltarea capacităților de cercetare în sectorul generării
de cunoştințe de interes comercial;
 Structuri universitare care au competențe în elaborarea
strategiilor şi politicilor publice.

40
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
Obiectivele prioritare şi urgente

15. Orientarea conţinutului procesului didactic în vederea


creşterii capacităţii de inovare a resurselor umane prin:

• Dezvoltarea unei culturi a cunoaşterii ştiințifice şi


tehnologice;

• Transferul inovației în produse şi pentru asigurarea unui


învățământ superior problematizat;

• Dezvoltarea creativității individuale a studenților.

41
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
Obiectivele prioritare şi urgente

16. Sprijinirea universităţilor în a-şi asuma viziunea creativă


prin optimizarea şi susţinerea potenţialului său creator,
într-o relaţie de stimulare şi susţinere reciprocă cu
companii, agenţii, etc.

17. Dezvoltarea unor structuri intermediare menite să susţină


parteneriatul dintre universităţi şi companii – economia
„verde”, bazată pe cunoaştere şi transfer tehnologic.

18.Participarea întregii comunităţi academice la


implementarea obiectivelor strategice pentru creşterea
performanţelor învăţământului superior.

42
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
Obiectivele prioritare şi urgente

19. Încurajarea şi susţinerea „brokerilor cunoaşterii” –


profesionişti hibrizi care au capacitatea de a înţelege rapid
un domeniu şi care identifică rapid potenţialul, frontierele
şi provocările cheie. Brokerii cunoaşterii au:

 Competențe antreprenoriale;

 Capacitatea de a identifica idei interesante;

 Priceperea de a organiza echipe;

 Abilitatea de a cataliza dezvoltarea de noi idei.

43
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
Obiectivele prioritare şi urgente
20. Crearea cadrului normativ necesar pentru ca
universităţile, guvernele şi companiile să lucreze împreună
pentru creşterea bunăstării societăţii

 Cadru general normativ;

 Autonomie în structurarea relațiilor parteneriale;

 Garantarea libertăților academice în exercitarea profesiunii;

 Cadrul normativ astfel încât în formarea continuă să poată fi


cuprinsă populația activă în proporție de cel puțin 10%.

44
CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ
“3 % din PIB-ul UE ar trebui să fie investit în cercetare”
1% din bugetul de stat şi 2% din fonduri private

 Cercetarea ştiințifică reprezintă principalul proces prin care


se produce cunoaştere, creație şi inovare.

 Cercetarea ştiințifică, în ceea ce priveşte resursele alocate,


trebuie să fie pentru toți decidenții politici din România o
prioritate privind reconsiderarea bugetării.

 Învățământul superior şi cercetarea ştiințifică reprezintă


priorități pentru toate țările UE care consideră că succesul
acestor domenii reprezintă calea de relansare economică cea
mai sigură.
45
CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ
 Obiectivele pentru cercetarea ştiinţifică din România:
 Articularea unor programe majore de cercetare în
concordanță cu obiectivele strategice de dezvoltare ale
României, precum şi cu obiectivele din “Strategia Europa
2020”;
 Susținerea cercetării ştiințifice din domeniile cu potențial de
performanță;
 Încurajarea prin mecanisme de finanțare a abordărilor
interdisciplinare cu potențial de aplicare în realizarea de
produse;
 Susținerea excelenței ştiințifice prin finanțarea adecvată,
inclusiv a transferului tehnologic cu efecte în creşterea şi
dezvoltarea economică.

46
CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ
 Obiectivele pentru cercetarea ştiinţifică din România:
 Susținerea bazelor de cercetare cu utilizatori multipli;
 Transferarea capacității de cercetare şi spre sectorul generării
de cunoştințe de interes comercial;
 Scutirea de impozit pe profitul investit în transferul
tehnologic;
 Transformarea regiunilor de dezvoltare în regiuni ale
cunoaşterii care să dezvolte economia “verde” prin unificarea
trielicoidală a eforturilor universităților, guvernului şi
companiilor;
 Dezvoltarea unor strategii multiplicative prin crearea sau
extinderea de infrastructuri comune orientate pe cercetare
sau tehnologie.

47
CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ
 Obiectivele pentru cercetarea ştiinţifică din România:

 Utilizarea fondurilor structurale pentru dezvoltarea


infrastructurii comune orientate pe cercetare sau tehnologie;
 Canalele de finanțare care să sporească conectivitatea dintre
universități, institute de cercetare, agenții şi companii pentru
reducerea distanței de la ştiință la aplicație;
 Dezvoltarea semnificativă a sectoarelor economice
inovatoare, susținerea unei dinamici a inovației în toate
sectoarele şi investițiile cu apariția şi dezvoltarea unei clase
creatoare cu contribuţii importante la creşterea bunăstării
în societate.

48
Realizarea proiectului ELI
(Extreme Light Infrastructure)
 Asumarea cu prioritate de către USL şi de către Guvernul României a
acestui proiect de construire a celui mai puternic laser din lume, unul
din primele cinci cele mai importante proiecte de realizat din fonduri
europene şi susținut de către Consiliul Investitorilor Străini.
OBIECTIVE GENERALE

 Reintroducerea normalității în învățământul


românesc

 Recredibilizarea sistemului de învățământ

 Creşterea performanței şcolare şi universitare

 Depolitizarea sistemului de învățământ


OBIECTIVE GENERALE

 Asigurarea stabilității și predictibilității sistemului de


învățământ

 Asigurarea siguranței în școli și universități

 Asigurarea unui management al clasei pentru


asigurarea unui climat educațional normal

 Asigurarea unor șanse egale în vederea accesului


tututor copiilor la educație
OBIECTIVE GENERALE

 Asigurarea calificării tinerilor la finalizarea fiecărei


forme de învățământ astfel încât aceștia să poate fi
preluați de piața muncii

 Corelarea sistemului de învățământ cu piața muncii

 Alocarea resurselor financiare, materiale și umane


necesare
ȘANSE EGALE DE ACCES LA EDUCAŢIE
PENTRU FIECARE COPIL DIN ROMÂNIA

 Finalizarea până la finalul anului 2016 a programului


de campusuri școlare adaptate nevoilor
educaționale specifice zonei
(internat, cantină, ateliere, burse, îmbrăcăminte,
rechizite școlare).

 USL va finaliza programul de investiții în


infrastructura școlară pană în anul 2016 .
ȘANSE EGALE DE ACCES LA EDUCAŢIE
PENTRU FIECARE COPIL DIN ROMÂNIA

 În fiecare comună va exista cel puțin o școală


la standarde europene, dotată cu mijloace
didactice moderne și microbuze școlare.

 Realizarea a 50.000 de noi locuri în grădinițe și


creșe până în anul 2016 .
RELAŢIA CU PIAŢA MUNCII
ASIGURAREA UNEI CARIERE
 Stimularea parteneriatului public-privat dintre
sistemul educațional și mediul economic, având
ca principal obiectiv atragerea fondurilor
europene, cu scopul creșterii ratei de absorbție a
absolvenților pe piața muncii.

 Dezideratul USL ”O profesie pentru fiecare tânăr”.


STATUTUL SOCIAL AL
PROFESORULUI
 Până în anul 2014, salariul minim al unui profesor va
fi salariul mediu pe economie.

 Respectarea hotărârilor judecătoreşti privind


drepturile salariale ale profesorilor.
STIMULAREA INSTITUŢIONALĂ
A VOLUNTARIATULUI

 Definirea portofoliului educațional drept


criteriu fundamental de promovare în carieră.

 Stimularea initiațivelor societății civile pentru


promovarea voluntariatului.
DIASPORA

 Revigorarea şi extinderea cursului de limbă,


cultură şi civilizație românească în Europa (în
Italia, Spania, Franța, Portugalia şi Cipru, cu
perspectivă în cât mai multe State Membre)
pentru elevii de cetățenie română care învață în
şcolile publice din statele menționate.

 Atragerea tinerilor români, plecați în străinătate,


în universitățile din România.
DIASPORA

 Creşterea numărului de burse pentru copiii


din Moldova şi copiii etnici români din statele
vecine.

 Adoptarea de soluții programatice pentru


reîntregirea familiilor în care părinții lucrează
în străinătate.