Nu renunţa la calea mântuirii

Când alţii-n jurul tău se poticnesc,

Nu-L părăsi pe Domnul fericirii
Când cei din casa ta te prigonesc.

Mergi înainte cu-o privire bravă

Şi rabdă întristarea bucuros
Ştiind că-n cer, în glorie şi slavă,
Vei sta la masă cu Isus Hristos.

Nu te lăsa învins de slăbiciune

Când te-ncolţeşte iar trecutul tău,
Cu Dumnezeu vorbind în rugăciune,
Vei birui, prin ajutorul Său.

Să vii la El înseamnă
lepădarehttp://www.google.ru/#sclient=psy&hl=ru&newwindow=1&biw=922&bih=495&source
=hp&q=мария+эмилия+сериал&aq=1&aqi=g5&aql=f&oq=&pbx=1&fp=d38aaa52c786af7
De tot ce ai mai drag şi mai de preţ...
Chiar de ţi-e greu acuma şi te doare,
Să-L ai pe El, să ştii, e mai măreţ!

Să nu cedezi nicicând la vreo ispită,

Cu nici un chip să nu te compromiţi,
De Domnul lasă-ţi inima lipită
Ca-n orice loc să fiţi nedespărţiţi.

Ia Duhul Său cel Sfânt mereu cu tine,

Ascultă-I şoapta blândă liniştit,
Trăieşte mai departe pentru Sine
Şi vei zâmbi în ceruri fericit.

Martirii

Pe râul sfânt ce curge,pornind de la Calvar

Trecând pe la martirii ce-au suferit amar,
Credinţa cea curată până la noi ajunge
Prin negurile vremii pe „linia de sânge”.

Isus Hristos e Domnul,e „Cel făr’de-nceput”

Iubirea-n stare pură,Exemplul absolut
Jertfindu-se pe Sine răbdă a crucii fiere
Pecetluind izbânda în scumpa Înviere.

Istoria ne spune că cei din primul veac

Având acest exemplu divin şi minunat,
S-au dăruit ei înşişi pe-al Domnului altar
Mărturisind credinţa chiar în cuptor de jar.

N-au căutat să aibă nici bogăţii, nici nume,

De dragul lui Hristos s-au despărţit de lume,
Din catacombe reci au predicat cu spor
Primind cu bucurie martirizarea lor.

Au fost ţinuţi în lanţuri,bătuţi,înfometaţi,

Zdrobiţi în grele chinuri,apoi executaţi.
Celule-ntunecoase şi azi stau mărturie
Că şi-au păstrat credinţa în crunta agonie.

Lucrând până la moarte pe-al Domnului ogor

Şi-au împletit destinul cu lacrimile lor,
Apoi s-au dus acasă,în Raiul minunat
Să fie-n veci cu-Acela pe care L-au urmat.

Dar,fraţii mei şi astăzi mai sunt mii de martiri

Ce suferă ocara neînfrânatei firi,
Să nu uităm de chinul Bisericii din lanţuri,
De fraţii noştri morţi şi îngropaţi în şanţuri.

Cu gândul la aceştia să ne-ntrebăm în cor:

Suntem în mărturie la înălţimea lor?
Căci în curând vin zorii şi Soarele măreţ
Va străluci pe cer mai viu şi mai semeţ.

Va răsări dreptatea peste întreg pământul,

În tribunalul ultim, Judecător e Sfântul,
Acei ce pentru Domnul din greu au suferit
Vor fi chemaţi de Domnul pe care L-au iubit.

Însă cei răi primi-vor a iadului pelin

Căci moartea e verdictul şi nesfârşitul chin,
Vor invoca zadarnic o lege strămoşească
Căci doar Jertfirea sfântă putea să-i mântuiască.

Doar în Cuvânt e Calea spre dragostea ce creşte,

De-aceea azi creştine la toţi mărturiseşte.
Şi de va fi să mori pe calea mântuirii
Să ştii că-n cer te-aşteaptă şi Domnul şi martirii.

http://www.youtube.com/watch?v=g3TNZWAcsfE&feature=fvwrel