REGLEMENTARI TEHNICE NP-082-04 din 15 februarie 2005 privind "Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiuni asupra construcţiilor.

Acţiunea vântului"
1.Scop Codul cuprinde principiile, elementele şi datele de bază necesare pentru proiectarea la vânt a construcţiilor în România, în acord cu dezvoltările din codurile avansate: codul european de vânt (Eurocodul 1, Partea 2-4), documentul ISO referitor la acţiunea vântului şi codul american ASCE 7, 2000. Sunt indicate metodele şi procedurile practice de evaluare a forţelor din vânt pe construcţii şi structuri uzuale, adoptându-se pentru reprezentarea acţiunii vântului modelul din Eurocode 1. Sunt detaliaţi factorii de rugozitate, de rafală, de expunere, de răspuns dinamic la vânt precum şi coeficienţii aerodinamici pentru construcţii cu forme uzuale după formatul şi datele de bază din Eurocodul 1, cu luarea în considerare a informaţiei meteorologice INMH existente la ÎNCERC. Prima versiune a prezentului cod a fost elaborată de către UTCB şi IPCT între anii 1995-1996, forma actuală fiind finalizată la UTCB în anii 2001-2002. Codul constituie un pas înainte în procesul de armonizare a legislaţiei tehnice româneşti cu cea din Comunitatea Europeană, îmbunătăţind nivelul de înţelegere şi de reprezentare a efectelor statice şi dinamice ale acţiunii vântului pe construcţii şi structuri în România. Codul se refera la structuri şi construcţii curente (cu înălţimi şi deschideri sub 200 m) şi la elementele lor componente. Proiectarea structurilor şi a construcţiilor speciale ca tip şi complexitate şi a podurilor suspendate/hobanate nu este decât în parte acoperită de prevederile prezentului cod. Pentru proiectarea la vânt a structurilor cu un grad ridicat de risc în caz de accident este necesară luarea unor măsuri de siguranţă suplimentare celor din prezentul cod. 2.Reprezentarea acţiunii vântului 2.1.În cele ce urmează se stabilesc elementele de bază şi metodele ce pot fi utilizate pentru evaluarea acţiunii şi efectelor vântului asupra construcţiilor şi structurilor curente. 2.2.Efectele vântului asupra construcţiilor şi structurilor depind de proprietăţile vântului (viteza medie, caracteristicile turbulenţei, etc.), de forma, dimensiunile şi orientarea construcţiei (structurii) faţă de direcţia vântului, de proprietăţile dinamice ale structurii, de amplasamentul structurii în mediul natural şi construit învecinat, etc. 2.3.Atât viteza vântului cât şi răspunsul structurii la vânt sunt modelate ca mărimi aleatoare. 2.4.Acţiunea vântului este evaluată fie de presiunea vântului fie de forţele produse de vânt pe construcţii şi structuri. Presiunile sau forţele din vânt acţionează normal pe suprafaţa expusă. În anumite cazuri trebuiesc considerate suplimentar şi forţele de frecare orizontale, tangenţiale. 2.5.Răspunsul structurilor şi construcţiilor la vânt poate fi clasificat în următoarele tipuri: - răspuns static sau cvasistatic - răspuns stochastic rezonant datorita turbulenţei şi curgerii aerului în spatele structurii - răspuns rezonant provocat de vârtejuri - galopare - fluter - răspuns provocat de interferenţa unor construcţii vecine amplasamentului construcţiei. 2.6.Răspunsul total pe direcţia vântului datorită turbulenţei poate fi considerat suma dintre: (i)o componentă care acţionează cvasistatic şi (ii)o componentă rezonantă fluctuantă provocată de acele fluctuaţii ale excitaţiei având frecvenţa în vecinătatea frecvenţelor proprii ale structurii. Pentru majoritatea structurilor având frecvenţa fundamentală sub 1 Hz, componenta rezonantă este neglijabilă şi răspunsul la vânt poate fi simplificat considerat static. Pentru majoritatea structurilor cu răspuns dinamic la vânt, ponderea componentei rezonante corespunzând frecvenţei fundamentale a structurii este de obicei dominantă faţă de ponderile celorlalte componente ce corespund frecvenţelor modurilor superioare de vibraţie.

2.7.Acţiunea vântului considerată în proiectarea structurilor poate produce: (i)Forţe excesive şi instabilitate pentru structură în ansamblu şi pentru elementele sale componente (ii)Deplasări şi rotiri excesive ale structurii şi elementelor structurale (iii)Forţe dinamice repetate ce pot cauza oboseala elementelor structurale (iv)Instabilitate aerodinamică în care caz mişcarea structurii în vânt produce forte aerodinamice care amplifica mişcarea şi (v)Mişcări ale căror caracteristici pot cauza disconfortul ocupanţilor structurii. 2.8.Efectele vântului pe structurile neuzuale ca tip, complexitate şi dimensiuni, pe structurile cu înălţime (clădiri, antene) sau deschideri (poduri) de peste 200 m şi pe antenele ancorate şi pe podurile suspendate nu sunt decât parţial evaluate în acest cod şi necesită studii speciale de ingineria vântului. 2.9.Pentru încercări experimentale în tunele de vânt acţiunea vântului trebuie modelată astfel încât să fie respectate (i)profilul vitezelor medii şi (ii)caracteristicile turbulenţei care corespund amplasamentului real al construcţiei. 3.Presiunea vântului pe suprafeţe, w(z) 3.1.Presiunea vântului la înălţimea z deasupra terenului, pe suprafeţele rigide exterioare sau interioare ale structurii se determină cu relaţia: w(z) = qref ce(z) cp (1) unde: qref este presiunea de referinţă a vântului, definită în Cap. 6 ce(z) - factorul de expunere la înălţimea z deasupra terenului, definit în Cap. 11 cp - coeficientul aerodinamic de presiune (cpe pentru suprafeţe exterioare şi cpi pentru suprafeţe interioare), conform Cap. 12 din prezentul cod. 3.2.Presiunea totala a vântului pe un element este suma algebrică a presiunilor (orientate către suprafaţă) şi sucţiunilor (orientate dinspre suprafaţă) pe cele 2 feţe ale elementului. 3.3.Presiunile sunt considerate cu semnul (+) iar sucţiunile cu semnul (-). 4.Forţe din vânt, Fw 4.1.Forţa din vânt acţionând asupra unei structuri sau asupra unui element structural poate fi determinată în 2 feluri: (i)ca forţă globală sau (ii)prin sumarea presiunilor acţionând pe suprafeţele (rigide) ale structurii. 4.2.Forţa din vânt va fi evaluată pentru cea mai defavorabila direcţie a vântului faţă de structură. 4.3.Forţa globală pe direcţia vântului, Fw, pe o arie de construcţie de referinţă orientată perpendicular pe direcţia vântului (Aref), se determină cu relaţia generală: Fw = qref ce(z) cf cd Aref (2) unde: cg(z) este factorul de rafală definit în funcţie de intensitatea turbulenţei vântului în Cap. 10 Cf - coeficientul aerodinamic de forţă, conform Cap. 12 Cd - coeficientul de răspuns dinamic la vânt al construcţiei, Cap. 14 şi Anexa B restul simbolurilor fiind definite în legătura cu relaţia (1). 4.4.Efectele de torsiune generală datorită acţiunii oblice a vântului sau datorită rafalelor necorelate ale vântului acţionând pe structuri cvasi paralelipipedice pot fi evaluate simplificat considerând aplicarea forţei Fw cu o excentricitate e = b/10 (3) unde b este dimensiunea laturii secţiunii transversale a construcţiei orientată (cvasi) perpendicular direcţiei vântului. 4.5.Forţa de frecare din vânt sumată pe suprafeţe expuse de dimensiuni mari se obţine din expresia: Ffr = [qref ce(z)] cfr Afr (4) unde: cfr este coeficientul de frecare Afr - aria de construcţie verticală, orizontală, etc. orientată paralel direcţiei vântului. 4.6.Valorile coeficientului de frecare în funcţie de rugozitatea suprafeţei pereţilor sau acoperişurilor pot fi luate astfel:

- Suprafeţe netede (oţel, beton) - Suprafeţe rugoase (beton) - Suprafeţe cu nervuri

cfr = 0.01 = 0.02 = 0.04.

5.Viteza de referinţă a vântului, Uref 5.1.Viteza de referinţă a vântului este viteza vântului mediată pe o durată de 10 min., determinată la o înălţime de 10, în câmp deschis (lungime de rugozitate z0 = 0.03 m) şi având o probabilitate de depăşire într-un an de 0.02 (intervalul mediu de recurenţă 50 de ani). 5.2.Medierea vitezei vântului pe o durata de 10 min. conduce la o definiţie stabilă a vitezei vântului pe o suprafaţă mai mare decât cea a construcţiei şi pe o perioadă de timp suficientă pentru dezvoltarea integrală a răspunsului dinamic al structurii. Pentru teren deschis se recomandă următoarele relaţii de conversie între vitezele vântului mediate pe diferite intervale de timp: 5.3.Acţiunea vântului este presupusă orizontală şi direcţională. Factorul direcţional este egal cu 1.0 în absenţa exprimării direcţionale. 5.4.Viteza vântului având 0.02 probabilitate de depăşire într-un an (viteza caracteristică) se determină din analiza statistică a maximelor anuale ale vitezei. Datele trebuie să fie omogene în privinţa expunerii la vânt (câmp deschis, etc.) şi a timpului de mediere. Numărul de ani pentru care există înregistrări trebuie să fie comparabil cu cel al perioadei medii de revenire asociată vitezei caracteristice. Pentru zonarea acţiunii vântului se recomandă utilizarea unui singur tip de repartiţie. 5.5.Dintre repartiţiile statistice de valori extreme care sunt adecvate maximelor anuale ale vitezei vântului se recomandă repartiţia Fisher-Tippet de tipul I, Gumbel, pentru maxime. În această repartiţie viteza maximă anuală având probabilitatea de nedepăşire p = 0.98 este: U0.98 = m1 + 2.593 σ 1 = m1 (1 + 2.593 V1) (6) unde m1 şi σ 1 sunt respectiv media şi abaterea standard a setului de viteze maxime, iar V1 = σ 1/m1 este coeficientul de variaţie al maximelor anuale. 5.6.Viteza de referinţă a vântului pentru o probabilitate anuală de nedepăşire diferită de 0.98 poate fi stabilită cu expresia:

Coeficientul de variaţie al vitezelor maxime anuale ale vântului este, în funcţie de climat, în intervalul 0.10-0.35. 5.7.Repartiţia maximelor în N ani ale vitezei vântului este deasemenea o repartiţie Gumbel. 6.Presiunea de referinţă, qref 6.1.Presiunea de referinţă este presiunea vântului calculată din viteza de referinţă: (8) qref = (1/2) ρ U2ref în care ρ este densitatea aerului ce variază în funcţie de altitudine, temperatură, latitudine şi anotimp. Pentru aerul standard ρ =1.25 kg/m3 şi presiunea de referinţă, în Pascali, este dată de relaţia: qref [Pa] = 0.612 U2ref [m/s] (9) 6.2.Relaţiile de conversie între presiunile vântului în teren deschis determinate pentru diferite intervale de mediere se obţin din relaţia (5): 6.3.Presiunea de referinţă a vântului în România determinată din viteza de referinţă mediată pe 10 min. şi având 50 ani intervalul mediu de recurentă este indicată în Harta de zonare şi în Tabelul din Anexa A.

Pentru zone neacoperite suficient prin datele de viteze din Hărţile şi Tabelul din Anexa A (în special zonele de munte) se recomandă consultarea INMH pentru obţinerea de date primare şi a instituţiilor de specialitate din domeniul construcţiilor pentru analiza acestor date. 7.Rugozitatea terenului (categorii) 7.1.Rugozitatea suprafeţei terenului este descrisă aerodinamic de lungimea de rugozitate z0, în metri. Ea reprezintă o măsura a mărimii vârtejurilor vântului turbulent la suprafaţa terenului. Alternativ, rugozitatea terenului poate fi descrisă şi prin coeficientul k definit în funcţie de lungimea de rugozitate z0 prin expresia:

unde k = 0.4 este constanta lui von Karman. 7.2.În Tabelul 1 categoriile de teren sunt clasificate în funcţie de valoarea lungimii de rugozitate z0. Trebuie considerată de asemenea şi variaţia rugozităţii terenului cu direcţia vântului. Tabelul 1. Lungimea de rugozitate z0, în metri, pentru diverse categorii de teren 1) 2)
z0, m Categoria terenului I. Mare, lacuri. Teren plat Descrierea terenului Arii expuse vânturilor venind dinspre suprafeţe întinse de apă; Teren plat (sau uşor ondulat) cu obstacole rare nu mai înalte de 1.5 m Terenuri agricole şi cu iarbă; Terenuri cu obstacole singulare nu mai înalte de 10 m. Zone cu densitate redusa a construcţiilor şi zone împădurite Zone urbane dens construite, în care cel puţin 15 % din suprafaţă este acoperită cu construcţii având mai mult de 15 m înălţime. Păduri cu înălţime medie a arborilor de cca. 15 m interval Valoare de cod 0.01

0.003-0.01

II. Câmp deschis III. Zone cu densitate redusă a construcţiilor IV. Zone urbane. Păduri
1) 2)

0.03-0.07 0.1-0.4

0.05 0.3

0.8-1.2

1.0

Valorile mai mici ale lui z0 provoacă valori mai mari ale vitezei medii a vântului. Pentru aplicarea categoriilor de rugozitate III şi IV, terenurile respective trebuiesc dezvoltate pe direcţia vântului pe o distantă de cel puţin 500 m şi respectiv 800 m în faţa construcţiei. 8.Variaţia vitezei medii a vântului cu înălţimea. Factorul de rugozitate, cr(z) 8.1.Variaţia vitezei medii a vântului cu înălţimea deasupra terenului datorită rugozităţii suprafeţei acestuia este cel mai bine descrisă de o lege logaritmică. Pentru o categorie de teren specificată prin caracteristică de rugozitate z0, legea logaritmică, scrisă în forma standard, este:

în care: z este înălţimea deasupra terenului zr - înălţime de referinţă U(z) - viteza medie a vântului la înălţimea z U(zr) - viteza medie a vântului la înălţimea zr. 8.2.Profilul vitezelor medii ale vântului pentru diferite categorii de teren în funcţie de viteza de referinţă Uref se exprima din următoarea relaţie empirica ce da viteza medie a vântului la

3.40 Câmp deschis Zone cu densitate redusă a construcţiilor 0.77 0.19 8.4. Uref: este dat în Tabelul 3.22 Zone urbane dens construite.24 kr(z0) 0.60 Zone urbane dens construite.30 U(10)/Uref q(10)/qref 1. Raportul între viteza (presiunea) medie a vântului la 10 m pentru diferite categorii de teren şi viteza (presiunea) de referinţă Categoria terenului Mare. Teren plat 0. în funcţie de viteza medie a vântului la înălţimea zref = 10 m în câmp deschis: Valorile kr(z0) sunt indicate în Tabelul 2.18 1. U(10) şi viteza medie la 10 m în câmp deschis.Factorul de rugozitate. Tabelul 3. Teren plat 1.00 1. Păduri 0. împreună cu rapoartele corespunzătoare pentru presiuni.înălţimea z deasupra terenului având rugozitatea z0. lacuri. Tabelul 2. Factorul kr(z0) pentru diferite categorii de teren Categoria terenului Mare.Raportul dintre viteza medie la 10 m în diverse categorii de teren. lacuri.55 0.17 Câmp deschis Zone cu densitate redusă a construcţiilor 0.00 8. cr(z) defineşte variaţia presiunii medii a vântului cu înălţimea deasupra terenului pentru diferite categorii de teren (caracterizate prin lungimea de rugozitate z0) în funcţie de presiunea de referinţă: . Păduri 0.

u(z. Pentru înălţimi de peste 200 m se pot adăuga termeni suplimentari în ec.Intensitatea turbulenţei este coeficientul de variaţie al fluctuaţiilor vitezei în jurul vitezei medii.1 din înălţimea stratului limită atmosferic).Intensitatea turbulenţei.t) Intensitatea turbulenţei la înălţimea z poate fi scrisă în forma generală: . (12) sau se pot utiliza alte profile. utilizarea sa este recomandabilă în special pe primii 200 m de la suprafaţa terenului (cca. Fig. cr (z) 8.1. Deşi profilul logaritmic este valabil pe toată înălţimea stratului limită atmosferic. U(z. Intensitatea turbulenţei la înălţimea z deasupra terenului se calculează din raportul între rădăcina pătrată din valoarea medie pătratică a fluctuaţiilor faţă de medie ale vitezei pe direcţia vântului. 2 Procesul stochastic al vitezei vântului la înălţimea z deasupra terenului.Profilul logaritmic este valabil pentru vânturi moderate şi puternice (viteza medie >10 m/s) în atmosferă neutrală (unde corecţia termică verticală a aerului poate fi neglijată). I(z) 9.5.t) şi viteza medie a vântului la înălţimea z. U(z): Fig. 1 Factorul de rugozitate.Fig. 0. 9. 3.

3. Teren plat 2. valorile lui (3 variază cu rugozitatea suprafeţei terenului (z0. independente de înălţimea deasupra terenului z. lacuri.5 (18) Tabelul 4. pentru valorile z0 recomandate în Tabelul 2.856 ln z0 < 7.0. Păduri 2. m) şi sunt considerate.2.35 Zone urbane dens construite.9.12 2.Potrivit măsurătorilor.Intensitatea turbulenţei vântului la înălţimea de referinţă de 10 m.65 9. Tabelul 4: 4. simplificat. este: Variaţia intensităţii turbulenţei cu înălţimea deasupra terenului pentru diferite rugozităţi (categorii de teren) este reprezentată în Fig.73 radical din Câmp deschis Zone cu densitate redusă a construcţiilor 2.Pentru câmp deschis intensitatea turbulenţei I(z) poate fi aproximată de relaţia: .4.5 . Valori ale lui β Categoria terenului Mare.5 < β = 4. 4. 9.

rădăcina pătrată din valoarea medie pătratică a fluctuaţiilor faţă de medie ale presiunii pe direcţia vântului Vq . 10.factorul de vârf.Factorul de rafală este raportul dintre presiunea de vârf (produsă de rafalele vântului) şi presiunea medie (produsă de viteza medie a vântului): în care: Q(z) .Fig.Valorile factorului de rafală depind în mod esenţial de intervalul de timp de mediere a vitezei de referinţă a vântului. ce(z) . aproximativ egal cu dublul coeficientului de variaţie al fluctuaţiilor vitezei: Vq = 2 I(z) g .5 este reprezentat în Fig.2.. 10.4. iar abaterea standard a factorului este 0.4. cg (z) 10.3.5. 4.este valoarea medie a presiunii produsă de viteza medie a vântului . Factorul de rafală.coeficientul de variaţie al fluctuaţiilor presiunii.2.Valoarea medie a factorului de vârf este 3. În utilizarea practică a ec. cg(z) 10. Întrucât: din relaţia (10) se pot scrie următoarele relaţii simplificate de conversie: 10. 4. Factorul de rafală la înălţimea z deasupra terenului este o funcţie liniară de intensitatea turbulenţei.1. deci o funcţie descrescătoare cu înălţimea deasupra terenului. Fig.Valoarea maximă a presiunii vântului la înălţimea z deasupra terenului poate fi evaluată cu expresia: qg(z) = cg(z)ce(z)qref (24) 11.Factorul de rafală.5.Factorul de expunere. I(z) 10.Factorul de rafală pentru viteza vântului mediată pe 10 min. 3 Intensitatea turbulenţei. (21) valoarea recomandată a factorului de vârf este g = 3. categoriile de rugozitate z0 din Tabelul 2 şi g = 3.

distanţa pe orizontală de la amplasament la creasta dealului sau a falezei z . Se aplică vitezei vântului de la baza dealului sau a coastei. Factorul topografic este definit astfel: unde: s este un factor scalat în funcţie de lungimea efectivă a pantei expuse vântului: s = s(z/Le. şi factorul topografic: ce(z) = cg(z)cr(z)ct(z) (25') 11.1.lungimea efectivă a pantei expuse vântului.11. 4) pentru diferite categorii de teren (rugozitate) în Fig.H/L.x/Le) Φ .0 factorul de expunere pentru 10 min.05 < Le = L u Φ = H/L Abruptă ( Φ > 0.3) . interval de mediere a vitezei vântului se defineşte ca produsul dintre factorul de rafală şi factorul de rugozitate corespunzător vitezei mediate pe 10 min.lungimea reală a pantei ne-expuse acţiunii vântului H .5 ori înălţimea falezei. Lină (0.3) Le = H/0.Pentru ct(z) = 1. El trebuie luat în considerare pentru amplasamente situate la o distantă mai mică de jumătate din lungimea pantei dealului măsurată de la creasta sau de 1.înălţimea efectivă a obstacolului x .lungimea reală a pantei expuse vântului Ld . ce (z) Factorul topografic ct(z) evaluează creşterea vitezei medii a vântului peste dealuri izolate şi alte accidente de topografice (nu peste dealurile ample din regiunile muntoase). 1 şi Fig.distanţa pe verticală măsurată de la nivelul amplasamentului Tabelul 5. Valorile lungimii efective a pantei expuse vântului. 5 Factorul de expunere. Le Panta. Fig.2.Factorul de expunere sau combinat ce(z) este produsul dintre factorul de rafală şi factorul de rugozitate: ce(z) = cg(z)cr(z) (25) şi după caz. 5. definita în Tabelul 5 Lu . Le .3 Φ < 0. El este reprezentat (cu datele din Fig.

pentru clădiri şi părţi individuale din clădiri depind de mărimea ariei expuse . aria de referinţă va fi aria care corespunde grosimii stratului de zăpadă sau gheaţă. copertine (12. În anumite cazuri coeficienţii aerodinamici pentru presiunile exterioare trebuie combinaţi cu cei pentru presiunile interne.3). 12. 6. Nota: Aria expusă este acea arie a structurii prin care se transmite acţiunea vântului în secţiunea care este de calculat. Dacă sarcina din zăpadă sau gheaţă este importantă. elemente structurale cu secţiune rectangulară (12.12).2. şi zvelteţea efectivă şi factori de reducere în funcţie de zvelteţe (12.11). elemente structurale cu secţiune poligonala regulată (12. sfere (12.Elemente generale Coeficienţii aerodinamici se aplică fie presiunii medii.1. de unghiul de atac al vântului (poziţia relativa a corpului în curentul de aer). cilindri circulari (12. Abordarea este utilizată în cadrul procedurilor de calcul a răspunsului structural. cp şi de forţa. Fig.10). steaguri (12. pereţi verticali. forţa din vânt este produsul a trei factori: presiunea vântului pe un plan perpendicular pe direcţia sa.7). de numărul Reynolds. ct(z) poate fi considerat 1. 12. Abordarea este specifică pentru părţi şi elemente ale structurilor. Pentru alte arii expuse variaţia valorilor poate fi obţinută din Fig. Pentru structuri situate în văi sau pentru poduri rezemate pe versanţii abrupţi ai unor văi ar trebui luată în considerare orice creştere a vitezei vântului cauzata de efectul de tunel de vânt.În vale.8). sub notaţiile cpe.0 dacă nu se aşteaptă creşteri ale vitezei vântului datorate efectului de tunel de vânt.Coeficienţi aerodinamici de presiune.A. pentru configuraţii tipice de clădiri.1. garduri şi panouri pentru reclame (12.5).2).10. fie presiunii de vârf a vântului. În al doilea caz.4).6).Clădiri 12. forţa din vânt este rezultatul sumarii forţelor aerodinamice perpendiculare pe o anumita suprafaţă. elemente structurale cu secţiuni cu muchii ascuţite (12. cpe. etc.2. Există două moduri de evaluare a efectelor vântului asupra corpurilor rigide: (i)utilizând coeficienţi de presiune şi (ii)utilizând coeficienţi de forţă. pentru arii expuse A de 1 m2 şi 102 m.1. de categoria de rugozitate a suprafeţei terenului la baza construcţiilor. 6 Variaţia coeficientului de presiune cu dimensiunile ariei expuse vântului A . coeficientul de forţă global al construcţiei şi aria frontală a acesteia. cf 12. elemente structurale şi componente: clădiri (12.9). În primul caz. respectiv cpe. Coeficienţii aerodinamici depind de: geometria şi dimensiunile construcţiei. Elemente generale (1)Coeficienţii de presiune. structuri cu zăbrele (12. În capitolul 12 se prezintă coeficienţii aerodinamici pentru următoarele tipuri de structuri. Ei sunt daţi în tabele.

divizată în benzi orizontale cu o lăţime de maximum b.2. B. 7 Înălţimea de referinţă ze în funcţie de h şi b (b dimensiunea laturii perpendiculare pe direcţia vântului) (2)Coeficienţii presiunii cpe. 8 sunt daţi în Tabelul 6 în funcţie de raportul de d/h. (3)Forţele de frecare vor fi considerate numai pentru clădirile lungi (vezi 4. dar reprezintă cele mai mari valori obţinute într-o marjă direcţională a vântului de θ = ±45° faţă de direcţia ortogonală relevantă a vântului. o zonă superioară extinzându-se în jos de la vârful clădirii pe o lungime b. Pereţi verticali ai clădirilor cu formă dreptunghiulară în plan (1)Înălţimea de referinţă. Fig. 90° şi 180°.5).(2)Valorile cpe. între zonele precedente.11 sunt date pentru direcţiile ortogonale ale vântului de 0°.10 şi cpe.1 pentru zonele A. Valorile intermediare pot fi obţinute prin interpolare liniară. pentru zidurile verticale ale clădirilor rectangulare în plan depinde de raportul h/b şi este dată în Fig. o zonă de mijloc. dar mai mică decât 2b se vor considera două zone: o zonă inferioară extinzându-se de la nivelul terenului până la o înălţime egală cu b şi o zonă superioară. 7 pentru următoarele trei cazuri: (a)pentru clădirile la care înălţimea h este mai mică decât b se va considera o singura zonă. D şi E definiţi în Fig.10 şi cpe.1 din Tabelele 6 . Fig. ze. 8 Notaţii pentru pereţii verticali . C. (b)pentru clădirile la care înălţimea h este mai mare decât b. 12.2. (3)Valorile sunt aplicabile numai pentu clădiri. (c)pentru clădiri la care înălţimea h este mai mare de 2b se vor considera mai multe zone astfel: o zonă inferioară extinzându-se de la nivelul terenului până la o înălţime egală cu b.

7 -0.2 -1.8 -1.2.1 12.6 01.1 cpe.7 -0.1 -1.6 -1.8 +0.1 .8 -1. 9 Notaţii pentru acoperişurile plate Tabelul 7.10 ±0.05 C r/h = 0.0 -1.2 -2.4 -0. (4)Coeficienţii presiunilor pentru fiecare zonă sunt daţi în Tabelul 7.2 -0.05 hp/h = 0.10 -0.8 -1. (2)Acoperişurile vor fi divizate în zonele indicate în Fig.3 E cpe. Coeficienţi de presiune pentru acoperişuri plate Zona Caz cpe.8 -0.8 -1.5) Fig.3 H cpe.5 -1.3 cpe.5 C cpe.7 -0.2 -0.3 -0.4 -0.8 -1.Tabelul 6. 9 (3)Înălţimea de referinţă ze va fi considerată ca fiind h.2 -1.10 r/h = 0.10 -0.025 B hp/h = 0.1 -2.6 D cpe.0 cpe.3.20 D = 30° -1.5 cpe.0 F cpe.2 -1.1 -1.2 -1.8 -1. B* cpe. (5)Pentru acoperişurile lungi se vor considera forţele de frecare (vezi 4.8 -0.3 -1.2 ±0.5 -1. Acoperişuri plate (1)Acoperişurile vor fi considerate plate dacă panta lor este în intervalul de ± 4°.3 -0.1 -1.3 -0.2 -1.1 -2.1 -0.4 -1.0 -1.0 -1.10 -1.0 A cpe.4 -1.9 -0.10 -1.2 ±0.7 -0.8 -1.2 ±0.5 -0.10 +0.2 ±0.5 cpe.1 +1.10 -0.2 ±0.7 -0.5 -1. Coeficienţii de presiune pentru pereţii verticali ai clădirilor cu formă dreptunghiulară în plan Zona d/h <1 >4 cpe.0 -1.2 ±0.10 A hp/h = 0.2 cpe.10 -0.8 B.2 I cpe.10 r/h = 0.0 cpe.0 -0.0 G cpe.2 ±0.5 -2.0 +1.

5 ±0.9 -0.6 -0.7 -0.1 1.0 cpe.2 cpe.3 -1.10 -0.9 F cpe. 10 Notaţii pentru acoperişurile cu o singură pantă Tabelul 8.1 -1.3 G cpe.1 -2.4 -0.2 - .2 -0. (ii)pentru acoperişurile cu margini.9 -1.3 -1.9 -1.0 θ = 180° H cpe.10 5° 15° -1. Coeficienţi de presiune pentru acoperişuri cu o singură pantă Zone pentru direcţia vântului panta cpe.3 -2. (4)Pentru acoperişurile lungi se vor considera forţele de frecare (vezi 4.0 -2.5) (5)Pentru colţurile alungite ale acoperişului (vezi Fig.4. (2)Înălţimea de referinţă va fi considerată ca fiind h. (iii)Pentru zona I se vor considera valorile cu ambele semne.10 -0. Acoperişuri cu o singură pantă (1)Acoperişul va fi divizat în zone conform Fig.8 G cpe.3 = 60° -1. 10) zona R este supusă aceleiaşi presiuni ca şi peretele vertical corespunzător. 10.8 -1.10 -2.2 ±0.8 cpe. Pentru α > 60° se interpolează linear între valorile corespunzătoare pentru α = 60° şi valorile corespunzătoare cazului A.1 -2. 45° şi 60°.10 -1.5 -2. 12.8 -0.2.5 -2. Această regulă este aplicabilă şi pentru acoperişuri de alte tipuri.9 cpe.1 -2.1 -2. în cazurile B şi C se poate interpola linear pentru obţinerea valorilor intermediare pentru hp/h şi r/h.0 -1.10 -1. Fig.3 -1. (3)Coeficienţii presiunilor pentru fiecare zonă sunt daţi în Tabelul 8. în cazul D se poate interpola linear între α = 30°.-1.2 = 45° -1.2 Note: (i)pentru acoperişurile cu margini.3 θ = 0° H cpe.5 Zone pentru direcţia vântului F cpe.5 cpe.

5 + 0.10 -0.5 cpe. (ii)Pentru unghiurile ascuţite intermediare se poate interpola linear între valorile de acelaşi semn.1 -2.+ 0.1 Note: (i)Pentru θ =0° valorile presiunii schimbă rapid semnul în jurul unui unghi ascuţit de α = 15° .5 -1.3 -0.7 + 0.5 -0.6 -0.3 -1.2 30° 45° 60° 75° -0.2 -1.0 -2.5 -0.5 -1.30° şi de aceea sunt date atât valori pozitive cât şi negative. (4)Pentru acoperişurile lungi se vor considera forţele de frecare (vezi 4.0 -0.3 -0.0 -1.10 5° 15° 30° 45° 60° 75° -1.5 -0. 11.7 + 0.7 -0. Acoperişuri cu două pante (1)Acoperişul va fi divizat în zone conform Fig.7 -0.2 -1.0 -2.3 -1.2 -1.8 -0. (2)Înălţimea de referinţă ze va fi considerată ca fiind h.7 + 0.7 -0.2 G cpe.5 -0.1 -2.3 -1.2 Zone pentru direcţia vântului panta cpe.6 -1.9 -1.5 -0.5 + 0.0 -1.2 -1.3 -1.5) .1 -1.2 -1.0 -2.0 -2.4 -1.2 -2.7 + 0.7 + 0.2 -1.6 + 0.5 -0.0 -2.7 + 0.8 -1.8 1.5.10 -1.0 -1.2 -1.0 cpe.5 -1.0 θ = 90° H cpe.10 -0.5 + 0.1 -2.5 -1.2 -1.0 cpe.4 + 0.2 -1.5 -0. (3)Coeficienţii presiunilor pentru fiecare zonă sunt daţi în Tabelul 9.8 -1.0 -2.8 + 0.2 I cpe.9 -0.0 -1.5 -2.6 -0.2.8 -1.2 + 0.8 -0. 12.2 -1.3 -1.2 -0.0 -2.0 -2.7 + 0.2 F cpe.8 -1.

2 -1.6 -0.1 -1.1 -2.6 -2.0 -0.3 -0. 11 Notaţii pentru acoperişuri în două pante Tabelul 9 Coeficienţi de presiune pentru acoperişuri cu două pante Zone pentru direcţia vântului panta cpe.3 +0.10 θ = 90° H cpe.8 -1.4 -1.5 -0.2 -0.2 -1.3 -0.7 -0.9 +0.7 -0.10 -45° -30° -15° -5° 5° 15° 30° 45° 60° 75° -1.7 +0.3 -0.8 -0.5 -2.10 I cpe.10 -0.2 -0.8 -1.5 F cpe.3 -1.8 -0.7 +0.7 +0.2 -0.0 -0.7 -0.8 -2.10 -0.6 -0.6 -1.0 -1.1 cpe.0 θ = 0° I cpe.6 +0.2 Zone pentru direcţia vântului panta cpe.1 .5 -2.5 -2.10 -1.1 cpe.8 -0.8 -0.3 -1.5 J cpe.8 -0.0 -2.7 +0.1 cpe.4 -1.3 -0.5 -1.3 -0.4 +0.5 +0.8 +0.10 F cpe.2 -0.7 +0.5 -0.5 G cpe.5 -2.5 -0.2 -0.2 H cpe.Fig.4 -0.2 -0.5 +0.0 -2.9 -0.10 G cpe.1 cpe.7 +0.3 -1.1 cpe.1 cpe.7 +0.10 -0.3 -0.2 -1.8 -1.2 +0.1 cpe.0 -2.2 -1.

2 Note: (i)Pentru θ = 0°.1 -2. (3)Coeficienţii presiunilor pentru fiecare zonă sunt daţi în Tabelul 10.7 -0.0 -2.1 cpe.2 -1.6 -0.8 -1.5 -0.8 -1.1 cpe.2 -2.5 -1.0 -2.2 .1 cpe.6 -1.1 cpe.8 -1.0 -0.2 -0.9 -0. (2)Înălţimea de referinţă ze va fi considerată ca fiind h.8 -0.4 -2.5 -1.1 cpe.5 -1.5 -0.0 -1.0 -2. Fig.2 -1.3 -1.0 -0.10 cpe.3 +0.5 -0.3 -1.30° şi de aceea sunt date atât valori pozitive cât şi negative.5 -1.6 -2.5 -0.6 -1.0 -1.2 -1.2 -1.9 -0.0 -2. Coeficienţi de presiune pentru acoperişuri cu două pante Unghiul de Zone pentru direcţia vântului θ = 0° şi θ = 90° pantă 0 F G H I J K L M N pentru =0° şi 90 pentru cpe.3 -1.2 -1.6 -0.5 -2.3 -0.5 -1.2 +0.5 -1.1 -1.1 -1.2 -1.2 -1.2 -1.10 cpe.5 -0.0 -0.5 -2.3 -1.0 -0.10 cpe. 12.2 -1.9 -0.0 -0.4 -0.1 cpe.0 -2.0 -1.2 -0.4 -1. 12 Notaţii pentru acoperişuri cu patru pante Tabelul 10.2 -1.2 -1.0 -2.0 -0.4 -1.4 +0.2 -0.5 -2.0 -2.2 -0.10 cpe.0 -2.5 -2.0 -1.8 -0.6.2 -1.4 -1.2 -1.7 -0.8 -1.10 cpe.5 -0.4 -0.5 -0.5 -1. pe panta expusă vântului.6 -1.10 cpe.3 -1.3 -0.2 -1.5 -1.2 -1.1 =90° +5° +15° +30° -1.2 -2.9 -1.2 -1.10 cpe.2 -2.8 -0.6 -1.2 -1.6 -1.5 -1.2 -2.0 -0.10 cpe.2 -0.9 -0.1 cpe.1 -2.2.7 -0. valorile presiunii schimbă rapid semnul în jurul unui unghi ascuţit de α = 15° .8 -0.7 -0.5 -1.1 cpe.0 -1.0 -2.0 -2. Pentru situaţii între α = +50 şi α = -50 se utilizează datele pentru acoperişurile plate. Acoperişuri cu patru pante (1)Acoperişul va fi divizat în zone conform Fig.0 -0.1 -1. 12. (ii)Pentru unghiurile ascuţite intermediare se poate interpola linear între valorile de acelaşi semn.5 -1.-45° -30° -15° -5° 5° 15° 30° 45° 60° 75° -1.2 -2.10 cpe.

12. (3)Înălţimea de referinţă ze va fi considerată ca fiind: ze = h + f/2 (4)Coeficienţii presiunilor pentru pereţi vor fi luaţi cf.2.3 -0. .7 +0.4 Note: (i)Pentru θ =0°.4 -0. Acoperişuri multiple (1)Pentru fiecare deschidere a unui acoperiş cu deschideri multiple coeficienţii de presiune se stabilesc conform 12.2 -2.2.7 +0. 13.5) Fig.7 +0.3 -0. 15. Pentru situaţii între α = +50 şi α = -50 se utilizează datele pentru acoperişurile plate.2 -1.8 +0.7 +0.3 -0.7 +0.2.8 +0.6 -0. 14 şi Fig.0 -1. (2)Înălţimea de referinţă ze va fi considerată ca fiind h.+0. (ii)Pentru unghiurile ascuţite intermediare se poate interpola linear între valorile de acelaşi semn.7.6 -0. valorile presiunii schimbă rapid semnul în jurul unui unghi ascuţit de α =15° .2 -0. 12.8. Acoperişuri cilindrice şi cupole (1)Aceasta secţiune se aplică acoperişurilor cilindrice şi cupolelor.2.2 -0.acoperişuri cu o singură pantă . (iii)Unghiul ascuţit al pantei expuse vântului va domina coeficienţii de presiune.0 -0. 13 Notaţii pentru acoperişuri multiple 12.0 -2.6 +0.modificându-se în funcţie de forma acoperişului conform Fig.2 -0.2 -0.8 -2. (3)Pentru acoperişurile lungi se vor considera forţele de frecare (vezi 4.4 .8 -0.2. pe panta expusă vântului.4 +0.3 -1.3 -0.7 +0.3 -1.30° şi de aceea sunt date atât valori pozitive cât şi negative.6 -0.5 +45° +60° +75° +0. (2)Acoperişul va fi divizat în zone conform Fig.3 -0.

Presiuni interioare .10 în A dacă 0 < h/d < 1 şi în B sau C dacă 0 < h/d < 0.10 pentru cupole pe plan circular Note: (i)cpe. În acelaşi mod se pot obţine prin interpolare liniară în Fig.2.9.10 (iii)diagrama nu este aplicabilă pentru acoperişuri plate Fig.10 se obţine prin interpolare lineară (ii)pentru 0. valorile lui cpe.5. 14 Coeficienţi de presiune pentru acoperişuri cilindrice pe plan dreptunghiular şi 1/(h+f) < 10 Note: (i)pentru 0 < h/d < 0. intersecţiilor de sfere şi a planelor normale pe direcţia vântului. 12. B şi C de-a lungul arcelor de cerc paralele cu direcţia vântului.2 < f/d < 0.5. 15 Coeficienţi de presiune cpe. cpe.5 se vor considera două valori pentru cpe. într-o primă aproximaţie poate fi determinat prin interpolarea liniară între valorile în A.Fig.10 este constant de-a lungul arcelor de cerc.3 şi h/d > 0. 17.

(3)Înălţimea de referinţă zi pentru clădiri fără partiţionări interioare dar compartimentate prin planşee interioare este înălţimea medie a nivelului considerat. (ii)Forţa din vânt pe alte straturi: În cazul unui strat secundar pe faţa exterioară sau interioară a celui mai puţin permeabil strat.5 (punctul cel mai de jos de pe curbă). . Presiuni pe pereţi exteriori sau acoperişuri cu mai mult de un strat de închidere (1)În cazul pereţilor exteriori sau acoperişurilor cu mai mult de un strat de închidere.4). Dacă în zonă există unul sau mai multe goluri dominante cu o sucţiune mai intensă decât -0. Dacă permeabilitatea stratului exterior este mai mică decât de 3 ori permeabilitatea stratului de aer. curba continuă descendent spre o valoare mai mică.10.5. (6)Pentru clădirile închise cu partiţionări interioare şi goluri prevăzute cu ferestre se pot utiliza valorile extreme: cpi = 0. (9)Coeficientul presiunii interioare pentru un siloz deschis este: cpi = 0. această valoare fiind cea mai defavorabilă. este înălţimea medie a golurilor cu o distribuţie omogenă a înălţimii golului predominant. forţa din vânt este calculată separat pentru fiecare strat de închidere după cum urmează: (i)Forţa din vânt pe stratul cel mai impermeabil: Presiunea netă acţionând normal pe stratul cel mai puţin permeabil la aer este diferenţa presiunilor pe fiecare faţă a peretelui sau acoperişului considerând semnele lor (vezi 5.25. (5)Pentru orice combinaţie de goluri posibile se va considera cea mai defavorabilă valoare. (8)Presiunile interioare şi exterioare sunt considerate simultane.8 Înălţimea de referinţă zi este egală cu înălţimea silozului.2. se va utiliza pentru toată suprafaţa peretelui sau acoperişului valoarea medie a lui cpin. opuse şi paralele cu direcţia vântului) (2)Înălţimea de referinţă zi.5 (7)În Fig. Un gol este definit ca dominant dacă raportul dintre suprafaţa sa şi a restului de goluri este mai mare de 10. în absenta partiţionărilor interioare şi a planşeelor. coeficientul cpin în stratul de aer intermediar este dat în Tabelul 11 în funcţie de permeabilitatea la aer a straturilor. 16 Coeficienţi de presiune interioară cpi pentru clădiri cu goluri în pereţi 12.(1)Coeficientul presiunii interioare cpi pentru clădiri fără partiţionări interioare este dat în Fig. 18 şi depinde de raportul golurilor μ definit ca: μ= ( ( ∑ ∑ suprafeţelor golurilor de pe laturile opuse şi paralele cu direcţia vântului)/ suprafeţelor golurilor de pe laturile expuse.8 sau cpi = -0. Fig. (4)Pentru o clădire cu planul aproximativ pătrat şi o distribuţie omogenă a golurilor se va utiliza valoarea cpi = -0. 18 sucţiunea maximă este considerată cpi = -0.

(ii)dacă extremitatea stratului de aer este închisă valoarea lui cpin este aplicabilă (Fig. În particular. coeficientul cpin este dat în funcţie de deformabilitatea straturilor. 17a).3) grosimea cpin = cu cea mai mica valoare cpe pe exteriorul stratului de aer peretelui sau acoperişului cpin = cpe d > 5 mm grosimea d < 5 efect de sucţiune (cu condiţia ca impermeabilitatea μ i .1) μ e cpin = cpi Corespunzător rigidităţilor respective. (2)Dacă valoarea cpe variază pe suprafaţa stratului exterior. Coeficienţi de presiune interioară cpin în stratul de aer interior unui perete sau a unui acoperiş Învelitoarea exterioară Învelitoarea interioară Alte condiţii şi etanşeizări (1) Fără acces de aer la extremităţi cpin Calculul acţiunii vântului asupra învelitoarei exterioare Suprapresiune exterioară cpe< 0 Sucţiune exterioară cpe<0 Idem învelitoare interioară Permeabilă Impermeabilă (panouri μ e> μ i juxtapuse cu îmbinări deschise şi cu dimensiuni mici în raport cu cele Permeabilă ale construcţiei) 3 μ > μ > μ /2 i e i μ μ μ μ e i μ >1% μ < 1% μ > 0. substituirea exterioarelor cu interioare sau invers e Impermeabile flexibile flexibile rigide rigide (5) Fără acces de aer la extremităţi (5. (3)Dacă accesele aerului pun stratul de aer în. de grosimea stratului de aer şi de alte elemente (de exemplu cazul 4) în Tabelul 11.1% μ < 0. valorile cpin indicate în cazurile (1) şi (3) nu sunt aplicabile.2) cpin = (cpe + cpi)/2 (5. dacă rigidităţile sunt egale: (5. valorile lui cpin indicate în cazul (1) în Tabelul 11 sunt aplicabile numai dacă permeabilitatea stratului exterior este de 3 ori mai mare decât permeabilitatea laterală a stratului de aer. în apropierea colţului unei clădiri: (i)dacă extremitatea stratului de aer este deschisă valoarea lui cpin nu este aplicabilă (Fig.Dacă ambele straturi sunt impermeabile.1% e e e e cpia = 1/3 cpe cpia = 0 cpin=2/3 cpe vezi (4)/(5) cpin = 1/3 cpe (2) e i Regula egalizării scurgerilor 2 2 2 2 cpin= ( μ e cpe+ μ i cpi)/( μ e + μ i ) sau (1) dacă acest caz este mai defavorabil Impermeabilă Permeabilă (3) Fără acces de aer la extremităţi μ μ cpin = cpi cpin = 2/3cpi e i (4) Cu acces de aer la extremităţi Finisaj impermeabil sau panouri cu îmbinări impermeabile rigide flexibile rigide flexibile cpin = cpe sau cpi în volumul interior cu care comunică fluxul de intrare al aerului (posibil printr-o parte permeabilă) vezi (5. 17b). Fig. comunicaţie cu alte laturi ale clădirii decât latura pe care este situat peretele.3) pt. 17 Presiuni pe pereţi exteriori Tabelul 11.

o copertină cu două pante se va proiecta astfel încât să poată prelua o situaţie de încărcare în care una dintre pante preia încărcarea maximă. Valorile intermediare se obţin prin interpolare liniară. (vi)Copertinele vor fi capabile să preia încărcările maxime antigravitaţionale după cum urmează: . 12. cu observaţia că ambele arii sunt normale la direcţia vântului. centrul de presiune se va lua la 1/4 din dimensiunea corespunzătoare direcţiei vântului. (ii)Gradul de blocare este descris în Fig. Fig. Coeficienţii locali reprezintă forţa locală maximă pentru diferite direcţii ale vântului.pentru copertine cu o singură pantă.3. iar cealaltă pantă este neîncărcată. în plus. de exemplu staţiile de benzină. 18. fiecare deschidere va fi calculată prin aplicarea factorilor de reducere din Tabelul 14.pentru copertine cu două pante. la valorile coeficienţilor de presiune din Tabelul 13. valorile nete ale coeficienţilor de presiune sunt cele corespunzătoare cazului ϕ = 0. Fig. Tabelul 13. (iv)După obstacol. (v)Coeficienţii globali reprezintă forţa rezultantă.pentru copertine cu două pante repetitive. 13 şi 14 pentru ϕ = 0 şi ϕ = 1. Tabelul 12. 20. Figura 21. 18 Gradul de blocare la copertine ϕ Coeficienţi globali Coeficienţi locali . El depinde de raportul de soliditate care se defineşte ca fiind raportul dintre aria posibilelor obstrucţii de sub copertină şi aria copertinei.5). .Copertine (i)Copertinele sunt acoperişuri ale construcţiilor care nu au închideri verticale. 19. . Valori ale coeficienţilor de presiune pentru copertine cu o singură pantă Panta Coeficientul Fig. (iii)Valorile nete ale coeficienţilor de presiune sunt date în Tabelele 12. Tabelul 12. (vii)Se vor considera şi forţele de frecare (vezi 4. centrul de presiune se va lua în centrul fiecărei pante.mm μ μ e i peretelui exterior şi interior sau a acoperişului sau orice partiţionare impermeabilă a stratului de aer să fie menţinută sub deformaţia acestora) sau grosimea d > 5 mm cu partiţionări impermeabile μ μ e i Notă: Procentajul golurilor μ este suma suprafeţelor golurilor împărţită la aria totală a porţiunii de perete (interior sau exterior) considerată.

9 + 3.8 -2.1 -1.3 + 0.2 -0.2 + 2.8 -2.4 + 0.7 -1.6 + 1.2 -2.1 -1. 19 Încărcări pentru copertine cu o singură pantă .6 -2.0 -1.2 + 1.4 -2.6 -1.8 + 2.în sus (ii)zref = h Fig.2 -1.4 + 1.8 -1.5 + 3.8 -1.4 + 0.5 -2.4 + 0.1 -3.8 + 2.1 -2.5 -3.2 -1.7 Note: (i)+ în jos. .7 + 1.5 + 1.2 -3.0 + 2.6 + 2.1 -1.8 -1.4 -2.5 + 0.9 -3.4 -3.9 -2.3 -1.6 + 2.4 -2.5 -0.5 + 2.5 + 1.0 -2.1 -2.4 + 0.8 -2.2 -3.3 -1.8 -1.3 -3.7 -2.9 + 2.0 -1.9 -1.6 -1.7 -1.4 -0.6 + 1.1 -1.7 -2.5 -0.0 5 10 15 20 25 30 ϕ Minimum ϕ = 0 Minimum ϕ = 1 Minimum ϕ Minimum ϕ = 0 Minimum ϕ = 1 Minimum ϕ Minimum ϕ = 0 Minimum ϕ = 1 Minimum ϕ Minimum ϕ = 0 Minimum ϕ = 1 Minimum ϕ Minimum ϕ = 0 Minimum ϕ = 1 Minimum ϕ Minimum ϕ = 0 Minimum ϕ = 1 Minimum ϕ Minimum ϕ = 0 Minimum ϕ = 1 Minimum + 0.6 -2.6 -1.3 -1.2 -2.4 -1.5 -1.8 -1.4 + 1.8 -2.0 -2.7 -2.2 -1.0 + 2.1 + 1.2 + 1.

3 + 0.4 + 1.0 -1.5 + 1.6 -1.4 -1.6 + 0.9 -1.0 + 1.4 -1.4 -0.4 -2.6 -1.6 + 1.9 -2.8 -2.7 -1.6 -0.6 -0.6 + 0.5 -1.5 -0.4 -1.6 -1.9 -1.9 -1.6 -0.7 -1.8 -1.0 Note: (i)+ în jos.4 -1.0 -2.3 -1.5 -0.8 -1.5 + 0.7 -1.9 -1.0 -1.4 -1.2 + 1.2 -1.6 + 0.6 -2.3 + 0.6 -1.9 -0.4 + 0.6 -1.6 -0.7 -1.5 -2.4 + 1.3 + 0.3 -1.4 -0.3 + 0.6 + 0.0 + 0.4 + 0.6 -1.0 + 1.3 -0.3 + 0.3 + 1.4 + 0.4 + 1.8 -0.7 -0.7 -2.6 -0.8 + 1.4 + 1.5 -1.1 + 0.2 -1.8 -1.9 -1.4 -1.6 -0.4 -1.4 -1.4 -2.6 + 1.7 -1.4 + 0.7 -1.9 -1.5 + 0.4 -0.5 -1.8 -1.7 -0.0 -2.6 -2.6 -0.3 -2. .0 + 1.9 -1.9 -1.6 + 0.în sus (ii)zref = h .4 + 1.Tabelul 13.9 -1.6 + 1.4 -1.6 + 0.8 -0.3 + 0.4 -1.7 -2.4 -0.3 -0.5 -2.4 -1.1 -0.3 -2.6 -2.8 + 0.3 + 0.8 + 1.4 + 1.1 + 0.0 -2.6 + 1.5 + 0.8 -2.7 + 1.8 -1.4 + 1.2 + 1.6 -1.3 + 0.8 + 0.3 -2.4 -1.8 -1.4 -1.6 -1.3 -2.4 -1.4 -1.1 -1.5 -2.6 -0.8 -1.7 -0. Valori ale coeficienţilor de presiune pentru copertine cu două pante Coeficienţi locali Panta Coeficientul ϕ Coeficienţi globali -20 -15 -10 -5 +5 + 10 + 15 + 20 + 25 + 30 ϕ Minimum ϕ = 0 Minimum ϕ = 1 Minimum ϕ Minimum ϕ = 0 Minimum ϕ = 1 Minimum ϕ Minimum ϕ = 0 Minimum ϕ = 1 Minimum ϕ Minimum ϕ = 0 Minimum ϕ = 1 Minimum ϕ Minimum ϕ = 0 Minimum ϕ = 1 Minimum ϕ Minimum ϕ = 0 Minimum ϕ = 1 Minimum ϕ Minimum ϕ = 0 Minimum ϕ = 1 Minimum ϕ Minimum ϕ = 0 Minimum ϕ = 1 Minimum ϕ Minimum ϕ = 0 Minimum ϕ = 1 Minimum ϕ Minimum ϕ = 0 Minimum ϕ = 1 Minimum -0.5 -1.7 + 1.1 -1.3 + 0.

Fig. 12. Pentru ziduri având ϕ < 0. iar ϕ = 0.net pentru ziduri şi parapete izolate. Pereţi verticali izolaţi (i)Peretele trebuie împărţit conform Fig. 12. Valori ale coeficienţilor de presiune pentru copertine cu două pante repetitive Valori pentru orice Număr de deschideri 1 2 3 Poziţia Deschideri de capăt A doua deschidere A treia şi următoarele Coeficient global maxim (în jos) 1. sunt indicate în Tabelul 15 pentru două valori ale coeficientului de umplere (soliditate). se determină prin aplicarea factorilor din Tabelul 14 la coeficienţii globali corespunzători copertinelor cu două pante izolate.8 .2 1.Pereţi verticali izolaţi.87 0. (ii)Valorile nete ale coeficienţilor de presiune cp. 22.64 0.13) poate fi aplicat. coeficienţii aerodinamici trebuiesc obţinuţi ca pentru suprafeţele cu zăbrele (pct.10).1 1. 21 Copertine cu două pante repetitive (viii)Încărcările pe fiecare pantă a copertinelor cu două pante repetitive. Tabelul 15.2 1.4. Fig.2 B 2.63 Coeficient global minim (în sus) Fig. Aria de referinţă este în ambele cazuri aria totală.4 1. garduri şi panouri publicitare 12.1.81 0. 20 Încărcări pentru copertine cu două pante Tabelul 14. 12.2 C 1.4.4 2.8 1.2 D 1. cu sau fără colţuri.2 ϕ=1 ϕ = 0.00 0.8 înseamnă pereţi care au 20 % goluri.68 ϕ 0.1 1.8 < ϕ <1. (v)Înălţimea de referinţă ze se consideră a fi h.8. Coeficienţi de presiune pentru pereţi verticali izolaţi Soliditate Zona cu colturi fără colturi A 3. (iv)Factorul de zvelteţe ψ λ (pct.7 1. ϕ = 1 înseamnă pereţi plini. 21. (iii)O interpolare liniară poate fi utilizată în intervalul 0.

Fig.4 Panouri publicitare (i)Coeficienţii de forţă pentru panourile publicitare separate de suprafaţa terenului de cel puţin d/4 din înălţime (Fig. (iii)Pentru fiecare perete ecranat. Coeficientul de presiune pentru peretele ecranat este dat de: (ii)Factorul de zvelteţe ψ λ de la punctul 12. Valorile sunt reprezentate ca o hartă de contur în Fig.10. Coeficienţi de presiune pentru garduri şi împrejmuiri cu goluri (i)Gardurile şi împrejmuirile având ϕ < 0. 23 Factorul de ecranare s pentru pereţi izolaţi şi panouri 12. un factor suplimentar de ecranare poate fi folosit pentru obţinerea coeficientului de presiune net. Fig.3. 24). luând în considerare efectul direcţiei vântului.13 poate fi aplicat.4. Factori de ecranare (i)Dacă pe direcţia vântului avem alţi pereţi sau alte panouri care au o înălţime egală sau mai mare decât peretele sau panoul de înălţime h.8 trebuiesc calculate ca suprafeţe zăbrelite folosind indicaţiile de la punctul 12.5 ψ λ . zonele de capăt având o lungime egală cu înălţimea h a peretelui vor fi calculate pentru încărcarea completă din vânt. sunt daţi de: (28) cf = 2. 12. 23. Valoarea factorului de ecranare depinde de spaţiul dintre pereţi şi de valoarea coeficientului a peretelui sau panoului protector. 22 Pereţi verticali izolaţi 12.4.2.4.

unde: ψ λ este factorul de zvelteţe (pct. 12. 12.13).0 ψ r ψ λ unde: cf.Elemente structurale cu secţiuni rectangulare (i)Coeficientul de forţa cf pentru elemente structurale cu secţiune rectangulară şi cu vântul suflând perpendicular pe o faţă este dat de: (30) cf = cf. 26 ψ λ .4.4). ψ r depinde de numărul Reynolds. l = lungimea. Fig. 24 Panouri publicitare Notă: (i)înălţimea de referinţă: ze = zg + d/2 (ii)aria de referinţă: Aref = b d (iii)zg > d/4 daca nu este considerată ca zid marginal 12. (iii)Pentru secţiunile subţiri (d/b < 0.25 b (29) Fig. Limitele superioare aproximative ale valorilor lui ψ r sunt date în Fig.5.0 este coeficientul de forţă pentru secţiuni rectangulare cu colturi ascuţite şi cu valoarea zvelteţii λ infinită ( λ = l/b.2) creşterea forţelor la anumite unghiuri de atac ale vântului poate atinge 25 % (de exemplu.factorul de reducere pentru secţiuni pătrate cu colţuri rotunjite. (ii)Forţa rezultantă normala pe panou trebuie aplicată la înălţimea centrului panoului. cu o excentricitate: e = + 0.factorul de reducere pentru elemente cu o valoare finită a zvelteţii (pct. . 12. b = lăţimea elementului). vezi pct.13) (ii)Aria de referinţă Aref este: Aref = l b (31) Înălţimea de referinţă ze este egală cu înălţimea deasupra suprafeţei terenului a elementului considerat. 25 ψ r .

0 ψ λ (32) unde: cf. Pentru toate secţiunile şi pentru ambele direcţii ale vântului: cf. x = l b .6.factorul de zvelteţe.Elemente structurale cu secţiuni cu muchii ascuţite (i)Coeficientul de forţă cf al elementelor structurale cu secţiuni cu muchii ascuţite (Fig. l = lungimea.0. 27 Secţiuni cu muchii ascuţite Notă: l = lungimea (ii)Ariile de referinţă sunt: pe direcţia x: Aref. 26 Factorul de reducere r pentru secţiuni pătrate cu colturi rotunjite 12. 25 Coeficienţi de forţă pentru secţiuni rectangulare cu colturi ascuţite şi zvelteţe ( λ = 1/b) infinită şi intensitatea turbulenţei vântului Iv > 6 % Fig. b = lăţimea elementului).Fig. Fig.0 este coeficientul de forţă al elementelor structurale cu valoarea zvelteţii λ infinită ( λ = l/b.0 = 2. 27) este dat de: cf = cf. ψ λ .

06 b 12. b = diametrul cercului circumscris.01 pentru secţiuni poligonale regulate Număr de laturi 5 6 8 Secţiunea pentagon hexagon octogon Finisarea suprafeţei şi a colţurilor toate tipurile toate tipurile suprafaţa netedă r/b < 0. 12.8 1.4 10 5 Re > 3 10 Re < 2 10 5 Re > 7 10 toate valorile 2 10 < Re < 1.y = l d (iii)În toate cazurile înălţimea de referinţă ze este egală cu înălţimea deasupra suprafeţei terenului a secţiunilor considerate.7.1 1.3 1.0 1. Re.7 Notă: (1)Numărul Reynolds. 12. 12. 28) definit în Tabelul 16.3 0.3 1.45 1.Cilindri circulari 12.75 (2) 10 12 decagon dodecagon toate tipurile suprafaţă netedă (3) colturi rotunjite toate celelalte tipuri 16 suprafaţa netedă (3) colţuri rotunjite suprafaţa netedă (3) colţuri rotunjite Numărul Reynolds. Re (1) toate valorile toate valorile Re < 2.75 (2) suprafaţă netedă r/b > 0.2 10 Re < 2 10 5 Re < 4 10 Re < 2 10 5 5 5 5 5 5 5 cf. Re definit astfel: Re = [b vm (ze)]/v (35) .factorul de zvelteţe (pct. 28 Secţiuni poligonale regulate (ii)Aria de referinţă Aref este: Aref = l b (34) (iii)Înălţimea de referinţă ze este egală cu înălţimea deasupra suprafeţei terenului a secţiunii considerate.8. este definit la pct.9 1.13) Fig.7 ca la cilindrii circulari 2 10 < Re < 1.8. Fig.0 ψ λ (33) unde: cf.2 10 18 Re < 2 10 5 5 5 0.2 10 5 0.1 ca la cilindrii circulari 2 10 < Re < 1.1.3 m şi r = 0. Coeficienţi de presiune (i)Coeficienţii de presiune pentru structuri cu secţiuni circulare depind de numărul Reynolds.3 1.Elemente structurale cu secţiune poligonala regulată (i)Coeficientul de forţă cf pentru elemente cu secţiune poligonală regulată cu 5 sau mai multe feţe este dat de: cf = cf. Coeficientul de forţă cf.8 (2)r = raza de racordare a colţului. ψ λ .0 este coeficientul de forţă al elementelor structurale cu valoarea zvelteţii λ infinită ( λ = l/b. l = lungimea. Tabelul 16. pct.pe direcţia y: Aref. b = diametrul (3)Conform testelor în tunelul de vânt pentru elemente de oţel galvanizat şi cu o secţiune cu b = 0.6 1.

9 -1.poziţia punctului de separare a curgerii cp0.factorul de zvelteţe.4 -0. vezi pct. 12. (c)Datele din figură se bazează pe o rugozitate echivalentă a cilindrului. 12.viteza medie a vântului definită la înălţimea echivalenta a structurii (ii)Coeficienţii de presiune cpe pentru cilindri circulari sunt daţi sub forma generală: cpe = cp. 29 pentru diferite valori ale numărului Reynolds.h coeficientul de presiune de referinţă.8 5 x 10 2 x 10 10 7 85 80 75 -2.2 -1.7 -0.min A 5 2 cp0. (v)Aria de referinţă Aref este: (38) Aref = l b (vi)Înălţimea de referinţă ze este egală cu înălţimea cilindrului deasupra suprafeţei terenului.13) unde: α A defineşte punctul de separare a curgerii. Coeficienţii de forţă (i)Coeficienţii de forţă cf. 29 Fig. k/b mai mică de 5 10-4.valoarea coeficientului de presiune minim α A .8.0 ψ λα (36) unde: cp.unde: b este diametrul v . (iii) ψ λα . vezi pct. 29 Distribuţia presiunii pentru cilindri circulari de zvelteţe infinită. pentru un cilindru circular finit sunt daţi de: unde: .0 este coeficient extern de presiune pentru valoarea infinită a zvelteţii. Fig.5 α min caracterizează poziţia unde se realizează minimul presiunii pe suprafaţa cilindrului cp0.2. (iv)Factorul de zvelteţe ψ λα este: ψ λ . (iv) (iii)Valorile coeficientului extern de presiune cp. Valori tipice ale rugozităţii k sunt date în Tabelul 17.vβscozitatea cinematică a aerului (v = 15 10-6 m2/s) vm(ze) .h 135 120 105 -0. 29 sunt date în tabelul de mai jos Re min cp0. la diferite valori ale numărului Reynolds Notă: (a)Valorile intermediare pot fi obţinute prin interpolare liniară (b)Valori tipice pentru Fig.min .0 este dat în funcţie de unghiul a în Fig.factorul de zvelteţe (pct.

0 pentru cilindri circulari cu zvelteţe infinită şi pentru diferite valori ale rugozităţii echivalente k/b (ii)Valori ale rugozităţii k sunt date în Tabelul 17. 31) este necesară o analiză suplimentară. 33. unde zg este distanta de la sferă la suprafaţa plană.0 2. cf.2 pentru orice valori ale nr.02 0. Fig. 30 Coeficienţii de forţă. Pentru zg < b/2 coeficientul de forţă cf.Sfere (i)Coeficientul de forţă pe direcţia vântului.x pentru sfere este dat în Fig.006 0.0015 0. cf. 32 ca funcţie de numărul Reynolds (pct.13) Fig. Re.2 1.9.05 0.cf = cf. (vi)Pentru cilindri în vecinătatea unei suprafeţe plane cu o valoare a distantei zg/b < 1. iar b este diametrul.1) şi de rugozitatea echivalentă k/b (Tabelul 17). 30) ψ λ .0 (v)Înălţimea de referinţă ze este egală cu înălţimea cilindrului deasupra suprafeţei terenului. Fig. (iii)Coeficientul de forţă pe direcţie verticală.x va fi multiplicat cu 1.8. 12.002 0. (iii)Pentru cabluri împletite cf. 12. 32 sunt limitate pentru valori zg > b/2. Reynolds.0 este egal cu 1. (iv)Aria de referinţă Aref este: (40) Aref = l b Tabelul 17.z pentru sfere va fi considerat astfel: .6.5 (Fig.2 0. cf. 31 Cilindru lângă o suprafaţă plană 12.0 ψ λ (39) unde: cf. Rugozitatea k Tipul de suprafaţă Sticlă Metal polizat Vopsea fină Vopsea stropită Oţel lucios Fier Oţel galvanizat Beton neted Beton rugos Rugină Zidărie Rugozitatea k (mm) 0.0 este coeficientul de forţă pentru cilindri cu zvelteţe infinită (Fig. (ii)Valorile din Fig.2 0.0 3.factorul de zvelteţe (pct.

Structuri cu zăbrele şi eşafodaje (i)Coeficientul de forţă. 33 Sfera lângă o suprafaţă plană 12.factorul de zvelteţe (pct. Re Re . 12. 38).factorul de reducere pentru eşafodaje fără suprafeţe pline.n/AB.0 este coeficientul de forţă pentru structuri cu zăbrele şi eşafodaje având zvelteţea A.n este aria netă a feţei AB. pct.0 ψ sc ψ λ (44) unde: cf.g .10. cf pentru structuri zăbrelite şi schele este dat de: cf = cf. 35-37 în funcţie de valoarea coeficientului de umplere. 34) este dat de Fig. b = lăţimea elementului.g (45) unde: AB. 34 Structuri cu zăbrele şi eşafodaje (ii)Factorul de obstrucţie este dat de: Φ B = AB. pentru sfere Fig. infinită ( λ = l/b.aria totală a feţei . l = lungimea. ϕ . (iii) şi de numărul Reynolds. calculat în funcţie de factorul de obstrucţie Φ B ψ λ .(iv)În ambele cazuri aria de referinţă Aref este: (42) Aref = π b2/4 (v)Înălţimea de referinţă va fi luată astfel: (43) ze = zg + b/2 Fig. Fig.13) Fig.numărul Reynolds dat de ecuaţia (21) şi este calculat utilizând diametrul bi ψ sc . dar afectate de faţadele pline ale clădirii (Fig. 32 Coeficientul de forţă pe direcţia vântului.

Fig.lungimea structurii cu zăbrele b .lăţimea şi lungimea elementelor i ale structurii Agi .aria totală a structurii proiectată pe un plan perpendicular pe direcţia vântului l .(iii)Factorul de umplere. ϕ este definit astfel: Φ = A/Ac (46) unde: A este suma proiecţiilor ariilor elementelor structurii pe un plan perpendicular pe direcţia vântului i ii i gi ∑ b l + ∑ A . numai pentru prima faţa expusă vântului Ac .0 pentru structuri plane cu zăbrele având elemente cu muchii ascuţite în funcţie de factorul de umplere Fig. 35 Coeficientul de forţă cf.0 pentru structuri spaţiale cu zăbrele având elemente cu muchii ascuţite în funcţie de factorul de umplere ϕ .lăţimea structurii cu zăbrele bi li . 36 Coeficientul de forţă cf. Pentru structuri spaţiale se va determina mărimea A.aria guseului i (iv)Aria de referinţă Aref este definită astfel: Aref = A (v)Înălţimea de referinţă ze este egală cu înălţimea structurii deasupra suprafeţei terenului.

37 Coeficientul de forţă cf.Steaguri (i)Coeficienţii de forţă. Tabelul 18.Fig.11. Coeficienţii de forţă cf pentru steaguri unde: mf .este masa unităţii de arie a steagului .0 pentru structuri plane sau spaţiale cu zăbrele având elemente cu secţiune transversală circulară Fig. (ii)Înălţimea de referinţă ze este egală cu înălţimea steagului deasupra suprafeţei terenului. cf şi aria de referinţă Aref pentru steaguri sunt daţi în Tabelul 18. 38 Factorii de reducere pentru coeficienţii de forţă pentru eşafodaje afectate de faţadele pline ale clădirilor. în funcţie de factorul de obstrucţie B 12.

secţiuni rectangulare. elemente structurale cu secţiuni cu muchii ascuţite şi structuri cu zăbrele Fig.înălţimea steagului deasupra suprafeţei terenului ψ λ . (ii)Ariile de referinţă măturate de vânt Aref sunt indicate în Fig. 40.Zvelteţea efectivă X şi factorul de zvelteţe ψ λ ϕ λ şi pentru diferite valori ale este dat în Fig.densitatea aerului ze . în funcţie de zvelteţea efectivă factorului de umplere 12.13. 39 Aria de referinţă Aref pentru ziduri şi suprafeţe de acoperiş (i)Zvelteţea efectivă λ este definită în Tabelul 19.6 în funcţie de tipul suprafeţei. 39.zvelteţea h/l Notă: Ecuaţia dată pentru steaguri nefixate include forţele dinamice datorate fluturării steagului.Coeficienţi de frecare (i)Coeficienţii de frecare cfr pentru ziduri lungi şi suprafeţele de acoperiş sunt daţi la punctul 4.ρ . (ii)Factorul de zvelteţe ψ λ . 39. secţiuni poligonale. Zvelteţea efectivă λ pentru cilindri.12. (iii)Înălţimea de referinţă ze va fi luată în considerare după cum este indicat în Fig. 12. Tabelul 19.coeficientul de zvelteţe λ . 40 Factorul de zvelteţe în funcţie de factorul de umplere ( şi de zvelteţea ) . panouri publice. Fig.

nu în ultimul rând .(iii)Factorul de umplere este dat de relaţia (Fig. vânt. măsurată în staţiile meteorologice ale Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie. 41): ϕ = A/Ac (45) unde: A este suma proiecţiilor ariilor elementelor Ac . Rezultatele analizei statistice a maximelor anuale ale vitezei vântului (mediata pe 1-2 min. au fost ordonate în Tabelul A. 41 Definiţia factorului de umplere. zăpada ş.1 structurate după modelul codului american ASCE 7 în coloane de date cuprinzând: (i)Denumirea staţiei meteorologice (alfabetic) (ii)Numărul anilor de observaţie (iii)Valoarea maximă observată (iv)Media maximelor anuale . ANEXA A: Zonarea acţiunii vântului asupra construcţiilor pe teritoriul României Generaţia de standarde de acţiuni din anii 70 din ţările avansate a introdus conceptele specifice teoriei statistice a valorilor extreme şi a definit intensităţile acţiunilor din hazard natural (cutremur. calitatea rezultatelor obţinute în analiza statistică a valorilor extreme depinde în primul rând de calitatea informaţiei statistice primare . Aceste valori au probabilitatea de depăşire 2% într-un an şi 64% în 50 ani. Practica internaţională utilizează valori caracteristice ale acţiunilor din vânt şi zăpadă având intervalul mediu de recurenţă T = 50 ani.a.şi de acurateţea procedurilor de calcul probabilistic adoptate.) la 10 m deasupra terenului. Desigur. dar .aria totală Ac = l b Fig.) cu anumite intervale medii de recurenţă (perioade medii de revenire).seria statistică de extreme maxime anuale măsurate. în ani.

27 . Wind loads. Pentru fiecare staţie meteorologica.4.8.28 0.24 0. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Staţia meteorologică Adamclisi Adjud Alexandria Apa Neagra Arad Avrameni Bacău Baia Mare Balintesti Banloc Baraolt Baileşti Băişoara Bechet Berzeasca Biclesu Bistriţa Bârlad Coeficient de variaţie 0.1.32 0.19 0. În zonele cu o expunere specială la vânt (de exemplu Sud-vestul Banatului ş. rezultatele analizelor statistice efectuate au fost consemnate în hărţile de zonare cuprinzând valorile caracteristice ale vitezei şi presiunii de referinţă a vântului având 50 ani interval mediu de recurenţă. Draft for DP 4354.9 şi 34.35 0. precum şi viteze şi presiuni corespunzătoare mediate pe 10 minute. având 50 ani interval mediu de recurenţă.6. 2000 şi în Documentul ISO/TC 98/SC3/WG 2/N 129 rev. conform recomandărilor din documentul ISO DP 4354. calculate în repartiţia Gumbel.16 0.Presiuni mediate pe 10 min.: . 28.28 0. Hărţile de zonare a intensităţii acţiunii vântului având 50 ani interval mediu de recurenţa cuprind viteze mediate pe 1 min. în 145 staţii ale INMH (repartiţia Gumbel) Numărul anilor cu înregistrări 27 27 27 27 25 27 27 27 27 28 27 27 28 27 27 27 27 27 Maxim observat m/s 24 40 40 17 40 40 40 40 34 40 34 24 28 24 40 28 28 40 Media maximelor anuale m/s 17 23 26 11 18 25 18 18 20 26 17 18 16 16 19 20 18 22 Viteza caracteristică având T = 50 ani m/s 27 35 45 20 34 37 35 34 36 42 30 25 27 26 37 28 30 37 Nr.7 kPa. (ii)Recomandarea utilizării acestei repartiţii în ultimele 3 ediţii ale standardului american ASCE 788.14 0. vitezele vântului (mediate pe 1 min.21 0. Valorile recomandate în Hărţile de zonare pentru maximele anuale ale vitezei şi presiunii vântului la 10 m deasupra terenului având 50 ani interval mediu de recurenţă sunt: .23 0.29 0.Viteze mediate pe 10 min.2 m/s 0. Tabelul A1 Vitezele maxime anuale ale vântului la 10 metri. 0.0 kPa 0.(v)Coeficientul de variaţie (vi)Valori caracteristice având intervalul mediu de recurenţă T = 50 ani.a.: . 0.5 şi 0.: .Presiuni mediate pe 1 min. 35 şi 41 m/s 25. în Documentele Joint Committee on Structural Safety. Selectarea acestei repartiţii s-a argumentat prin: (i)Corelaţia între coeficienţii de oblicitate şi de variaţie ai maximelor anuale în 120 staţii meteorologice din România pe o durata de 20-50 ani. Minimum Design Loads for Buildings and Other Structures.30 0.37 0.Viteze mediate pe 1 min..) şi frecvent la munte.75 şi 1.27 0. pentru maxime.32 0. Uk = Qk = unde s-a ţinut seama de datele din Tabelul A. 93 şi 2000.27 0.21 0. mediate pe 1 minut. (iii)Consecinţele numerice ale tipului repartiţiei asupra valorilor caracteristice având intervale medii de recurenţă mari (T > 100 ani).) având 50 ani interval mediu de recurenţa au rezultat sensibil mai mari: 45-50 m/s.: 31. Wind Actions on Structures. 1995.

26 0.31 0.23 0.23 0.16 0.21 0.15 0.29 0.23 0.32 0.16 0.17 0.10 0.32 0. Cluj Constanţa Corugea Craiova Cuntu Curtea de Argeş Deduleşti Dej Deva Diniasi Dîlga Dorohoi Drăgăşani Drobeta Turnu Severin Dumbrăveni Făgăraş Fălticeni Făurei Feteşti Fundata Fundulea Galaţi Giurgiu Goleşti Gorgova Griviţa Gurahonţ Hîrşova Holod Huedin Huşi Iaşi Iezer Ineu Întorsura Buzău Joseni 28 27 23 27 17 27 25 27 27 27 27 27 27 27 12 28 27 27 27 27 27 25 27 27 27 27 27 27 27 27 27 28 27 27 25 25 20 27 25 25 27 27 27 27 23 27 27 27 27 13 27 27 28 40 40 40 28 37 28 25 40 24 40 31 33 24 40 36 34 28 23 34 40 31 34 20 25 34 34 40 35 40 28 28 20 34 40 40 24 30 30 36 20 28 20 25 40 28 34 40 40 20 40 25 23 36 19 25 19 24 16 17 26 19 25 19 20 14 24 18 21 20 17 22 21 13 16 15 16 19 22 26 22 22 15 19 17 23 22 26 18 22 19 21 16 20 14 20 21 19 23 22 31 14 20 15 0.25 0.24 0.21 0.18 0.30 0.22 0.26 0.21 0.23 0.22 0.19 0.18 0.28 0.24 0.28 0.21 0.24 0.29 0.20 0.30 0.27 0.19 0.30 0.26 0.36 0.30 0.30 0.24 0.27 0.22 0.23 0.19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 Blaj Boita Borod Botoşani Braşov Brăila Bucureşti Băneasa Bucureşti Filaret Buzău Calafat Caracal Caransebeş Călăraşi Ceahlău Sat Chişineu Criş Câmpulung Moldov.16 0.23 33 45 33 44 30 37 28 26 46 26 38 29 34 23 41 34 35 29 24 36 39 25 29 24 25 30 33 40 36 37 24 27 23 36 36 46 24 32 30 32 25 31 23 27 37 31 39 40 47 22 35 24 .14 0.14 0.23 0.21 0.21 0.

45 0.20 0.29 0.34 0.19 0.21 0.25 0.31 0.29 0.30 0.27 0.16 0.33 0.21 0.19 0.24 0.21 0.24 0.20 0.25 0.19 0.26 0.26 0.31 0.32 0.23 0.22 0.16 0.24 0.15 37 47 23 31 34 29 30 38 22 37 26 40 32 33 29 24 51 28 36 48 32 18 28 30 33 28 33 25 25 31 38 38 38 25 21 38 36 26 31 26 28 29 50 27 25 34 39 23 32 25 38 35 .13 0.20 0.20 0.28 0.18 0.20 0.30 0.20 0.22 0.19 0.17 0.26 0.09 0.71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 Jurilovca Lăcăuţi Lugoj Mangalia Măicăneşti Mărculeşti Medgidia Miercurea Ciuc Miniş Moldova Veche Moneasa Izvor Negreşti Ocna Şugatag Odorhei Oncesti Oradea Oraviţa Paclesa Parâng Păltiniş Pătârlagele Petroşani Petru Groza Piatra Neamţ Piteşti Ploieşti Podul Iloaie Poiana Stampei Polovraci Predeal Rarău Rădăuţi Rauseni Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Roman Roşiori de Vede Salonta Sarmaş Satu Mare Săcuieni Sebeş Semenic Sfântu Gheorghe Sf.31 0.15 0.16 0.29 0. Gheorghe Delta Sibiu Sighet Sînnicolau Mare Slobozia Stolnici Suceava Sulina 27 25 28 27 27 27 27 27 24 28 16 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 25 25 25 9 24 27 27 27 27 13 27 27 28 28 11 27 27 27 34 40 20 36 34 28 28 34 20 34 24 40 34 40 30 25 40 28 35 40 40 17 28 28 37 28 36 28 24 28 34 38 34 24 19 40 34 24 28 26 28 28 40 28 24 34 34 24 30 28 34 35 24 38 15 20 21 18 19 21 15 25 12 24 18 18 17 17 34 17 20 32 19 12 16 22 17 19 19 14 16 19 24 23 22 17 13 22 24 16 19 17 19 19 32 18 18 21 21 17 21 15 23 25 0.24 0.21 0.19 0.25 0.25 0.

08 0.25 0.83 VSV 0. Cdir 1) Direcţia CDir Direcţia CDir 1) N 0.29 0.23 0.0 Vitezele caracteristice ale vântului definite cu 100 ani şi 10 ani interval mediu de recurenţă se pot calcula simplificat în funcţie de viteza caracteristică a vântului având 50 ani interval mediu de recurenţă.37 0. 1. cu următoarele relaţii: UIMR = 100 ani/ UIMR = 50 ani aprox. 27 31 35 38 41 44 47 50 În Câmpia Română.22 0.38 Pentru toate direcţiile CDir = 1.6 34.4 0.31 SSE 0.15 0.52 SSV 0.41 NNE 0.2 36.34 NNV 0.25 0.6 0.3 0.24 0.28 0.5 38.41 NE 0.48 V 0. 1.5 0.123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 Supuru de Jos Tecuci Timişoara Titesti Titu Târgovişte Târgu Jiu Târgu Logreşti Târgu Mureş Târgu Neamţ Târgu Ocna Târgu Secuiesc Tulcea Tulnici Turda Turnu Măgurele Urziceni Vaslui Videle Viziru Vlădeasa Voineasa Zalău 21 26 28 27 27 25 27 27 27 27 27 27 27 28 26 27 27 27 27 27 27 27 27 40 28 29 23 28 34 35 14 22 40 36 40 34 24 28 35 35 20 34 28 40 16 28 17 20 19 12 21 17 17 11 15 21 21 24 22 17 18 20 23 12 21 21 39 10 16 0.28 0.12 0.25.21 0.28 0.25 33 31 33 23 28 30 31 16 21 37 36 40 39 23 25 32 36 20 34 31 47 16 27 Tabelul A.7 40.52 E 0.97 SV 0.9 1.8 0.2 Conversiuni ale vitezei vântului mediată pe 1 min. Tabelul A. kPa 0.3.38 NV 0.09 UIMR=50 ani/ UIMR=10ani aprox. (ISO DP 4354) Presiunea vântului bazată pe viteza mediată pe 10 min. Tabelul A.31 0.15 0. Factorul direcţional al vitezei vântului având 50 ani perioada medie de revenire. .3.24 0.4 25.9 31.34 S 0.52 ENE 0.8 28.38 VNV 0.8 1 min. şi 10 min. 22. pentru oraşul Bucureşti s-au calculat şi valorile factorului direcţional pentru vitezele maxime anuale ale vântului pe 16 direcţii.55 ESE 0.42 SE 0.17 0.7 0.16 0.0 Intervalul de mediere a vitezei vântului 10 min.17 0.30 0.37 0.

Factorul dinamic pentru evaluarea răspunsului de vârf la vânt al structurilor se defineşte ca un factor ce amplifică presiunea vântului calculată la o înălţime a structurii z = zechivalent = ze pe baza vitezei vântului care conţine factorul de rafală cg(z): unde: Iv(ze) este intensitatea turbulenţei la cota z = ze g .2 Valori caracteristice ale presiunii de referinţă a vântului.Figura A.6 din înălţimea paralelipipedului aşezat vertical sau înălţimea până la centrul ariei expuse a construcţiei.factorul de vârf pentru răspunsul extrem maxim al structurii Q02 .termen care evaluează componenta rezonantă a răspunsului. în celelalte cazuri. Valori caracteristice ale vitezei vântului având 50 ani interval mediu de recurenţă (2% probabilitate anuală de depăşire) Figura A. având 50 ani interval mediu de recurenţă (2% probabilitate anuală de depăşire) ANEXA B: Metoda simplificată de calcul dinamic la vânt conform EC 1 Se recomandă pentru structuri paralelipipedice. mediată pe 10 min.termen care evaluează componenta nerezonantă a răspunsului Rx2 . qd(z) se poate scrie ca produsul următorilor factori: . Înălţimea echivalentă ze se defineşte ca fiind înălţimea ce corespunde unei înălţimi egale cu 0. Presiunea vântului pentru proiectarea structurilor cu răspuns dinamic la vânt..1.

factorul de vârf al răspunsului structurii. în metri. în Hz.5[2 Iv(z)] ce(z) = cr (z)cg(z) este factorul de expunere ze = 0. Semnificaţiile celorlalte mărimi din expresia factorului dinamic de răspuns la vânt sunt descrise în cele ce urmează: (i)În formula factorului dinamic de răspuns cd10min. Păduri ε= 0. a vibraţiilor structurii pe direcţia vântului.37 0.lungimea scării integrale a turbulenţei.46.respectiv În relaţiile de mai sus: cr(z) este factorul de rugozitate cg(z) = l+3. Simplificat. Aceasta poate fi aproximată cu formula: nlx este frecvenţa fundamentală. factorul de vârf al răspunsului structurii g se defineşte astfel: unde t = 10 min. a rafalelor vântului pe structuri rigide şi. respectiv pentru z < 300 m. după EC1: în care: b şi h sunt lăţimea şi înălţimea ariei structurii expuse vântului U(ze) .26 0.8) Exponentul ε are valorile: Expunerea I II III IV Mare Câmp deschis Zone cu densitate redusă a construcţiilor Zone urbane dens construite. iar v este frecvenţa medie a vibraţiilor structurii dominate de modul fundamental.factorul de răspuns dinamic ce amplifică presiunea vântului calculată pe baza vitezei de rafală (viteza mediată pe 10 min. = 600 s este intervalul de mediere a vitezei de referinţă a vântului.5. înmulţită cu factorul de rafală cg(z)). Li(z) = 300(z/300) (B. g poate fi luat acoperitor g = 3. la înălţimea deasupra terenului ze Li(ze) .13 0. cd . în Hz. (ii)Intensitatea turbulenţei vântului se defineşte cu formula (17): .factorul de răspuns dinamic ce amplifică presiunea vântului calculată pe baza vitezei mediate pe 10 min.viteza mediată pe 10 min.6 din înălţimea totală a clădirii cd10min . iar v0 este frecvenţa medie.

05 (oţel) = 0.densitatea spectrală de putere adimensională (normalizată) a fluctuaţiilor faţă de medie ale componentei longitudinale a rafalelor: RN = 6. care evaluează partea rezonantă a răspunsului.075 n1 > 0.) (B.05 > 0.03 (beton) δ = 0.10 (beton) RN .12) unde: Nx = [n1xLi(zechiv.13) .030 (oţel) = 0.015 . care evaluează partea nerezonantă a răspunsului. se defineşte conform EC1 1993.8Nx/(1 + 10. se defineşte conform EC1 ca fiind: (iv)Factorul Rx2.1 Factorul Q0 δ = 0.045 n1 + 0.pentru coşuri (turnuri) Figura B.unde valorile β sunt cele din formula (18). astfel: R2x = π 2/2 δ RNRhRb(0.0. Pentru z = ze: (iii)Factorul Q0.2Nx)5/3 (B.53 + 0.pentru clădiri .)]/U(zechiv.47Rd) (B.11) unde δ reprezint γ decrementul logaritmic al amortizării ale cărui valori recomandate în cod sunt: .045 m > 0.

RN Rh. R . (B. respectiv: R2x = π 2/2 δ RNRhRb.Figura B.47 Rd). Ec.11) se recomandă a fi utilizată fără factorul (0.16) Figura B. (B. transversală şi în lungul vântului date de: unde: Acoperitor şi simplificat.3 Funcţia de corelaţie. Rb şi Rd sunt respectiv funcţiile de corelaţie verticală.2 Densitatea spectrală de putere adimensională.53+0.

4 Acţiunea vântului. Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 349bis din data de 25 aprilie 2005 .ANEXA C: Reguli pentru solicitările din vârtejuri Regulile pentru solicitările din vârtejuri şi efectele aeroelastice urmează a fi introduse în cod după definitivarea Anexei C (informativa) a Eurocodului 1 .Partea 2.