MICĂ GRAMATICĂ A LIMBII ITALIENE

,.

HARITINA GHERMAN • RODICA SÂRBU

MICA GRAMATICĂ A LIMBII ITALIENE

(D
EDITURA ŞTIINŢIFICĂ ŞI ENCICLOPEDICĂ
BUCUREŞTI, 1986

Contri buţiii autorilor : RODICA SÂRBU Noţiuni de fonetică şi ortografie, Articolul, Sub­ stantivul, Adjectivul, Numeralul, Interjecţia, Structura morfologică a cuvîntului H ARITI NA GHERMAN: Pronumele, Verbul, Adverbul, Prepoziţia, Con­ juncţia, Noţiuni de sintaxă, Vorbirea directă şi indirectă, Limba italiană ieri şi azi

Coperta

de: DUMITRU VERDEŞ

PREFAŢĂ

Prezentul volum încearcă într-o formulă succintă să răspundă celor ce doresc să-şi fundamenteze sau să-şi sistematizeze cunoştinţele de limbă italiană, fiind în egală măsură şi un ghid adresat tuturor celor ce doresc să descifreze tainele unei limbi romanice atît de apropiate de limba română. Lucrarea este structurată pe următoarele capitole: Noţiuni de fonetică şi ortografie, necesare spre a-1 îndruma pe cititor în pronunţarea şi scrierea corectă. De asemenea, pentru dobîndirea unei pronunţii co­ recte, s-a considerat necesar ca pe întreg parcursul lucrării accentul tonic al anumitor cuvinte să fie marcat de un punct plasat sub silaba accentuată (favola). Capitolul intitulat Morfologia, organizat in maniera morfosintactică tradiţională, prezintă toate categoriile gramaticale sus­ ţinute de exemplificări integral traduse în limba română. Noţiunile de sintaxă sînt expuse în mod schematic urmărindu-se în mod deosebit diferenţele evidente dintre cele două limbi. Exemplele din acest capitol sînt de asemenea traduse. Pentru a se da o orientare generală asupra originii şi evoluţiei limbii italiene a fost introdus capitelul Limba ita­ liană ieri şi azi, care intenţionează să prezinte pe scurt anumite aspecte ale limbii italiene contemporane. Ultimul capitol. Texte in sprijinul gramaticii, oferă posibilitatea de a regăsi într-o lectură plăcută — por­ nind de la anecdote şi terminând cu textele unor autori consacraţi — unele aplicaţii aie noţiunilor de gramatică cuprinse în prima parte a volumului. în acest scop dispunerea textelor a fost făcută într-o or­ dine gradată a dificultăţilor, eonsiderîndu-se necesar ca primele dintre acestea să fie traduse integral, pe cîtă vreme celelalte să fie însoţite de traduceri şi explicaţii parţiale. Fiecare text reprezintă ilustrarea con­ cretă a unor fenomene gramaticale ce au fost puse în valoare prin sublinieri speciale şi trimiteri directe la capitolul de teorie din prima parte a lucrării. Cartea de faţă nu are pretenţia de a fi tratat exhaustiv faptele de limbă, ci s-a orientat mai curînd spre aspecte contrastive şi spre cele cu caracter practic, scopul acesteia fiind acela de a asigura o consultare nu numai rapidă dar şi eficientă. Conştiente de faptul că expunerea teoretică a gramaticii fără exer­ ciţii de memorizare şi de repetare spre a se dobîndi deprinderi şi auto5

matisme este insuficientă, autoarele şi-au propus să pună Ia dispoziţia publicului şi un viitor volum de exerciţii aplicative, volum care a fost intitulat Utilissimo şi care, se speră, va apărea cit mai curine! posibil. In fine, volumul acesta reprezintă o încununare a îndelungatei-co­ laborări profesionale precum şi a prieteniei ce leagă încă de pe vremea studenţiei pe cele două autoare. AUTOARELE

Formele articolului nehotărit Articolul partitiv Folosirea şi omiterea articolului partitiv Folosirea şi omiterea articolului .SUMAR Prefaţă NOŢIUNI DE FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE Vocalele Diftongii. triftongii Consoanele Litere de origine străina Grupuri de litere Accentul Eliziunea şi apostroful Apocoparea sau trunchierea Adăugarea unor sunete Abrevierile Despărţirea cuvintelor în silabe 5 13 13 14 15 17 18 19 20 21 22 22 24 25 25 25 25 27 27 28 28 30 30 31 31 34 34 35 37 37 37 41 : MORFOLOGIE ARTICOLUL Articolul hotărlt Formele articolului hotărît . Prepoziţiile articulate Formele prepoziţiilor articulate Articolul nehotărit '. hiatul. Folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii Folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie precedate de adjectivul posesiv Alte situaţii de folosire a articolului hotărît Alte cazuri în care articolul se omite SUBSTANTIVUL Genul substantivelor Genul substantivelor după terminaţie Genul substantivelor după înţeles 7 . . .

substantivelor F o r m a r e a femininului substantivelor Numărul substantivelor P l u r a l u l substantivelor masculine P l u r a l u l substantivelor feminine S u b s t a n t i v e invariabile S u b s t a n t i v e cu mai m u l t e forme Substantive cu două forme la singular S u b s t a n t i v e cu două forme la plural S u b s t a n t i v e cu forme duble la singular şi plural S u b s t a n t i v e defective S u b s t a n t i v e cu forme speciale de plural P l u r a l u l substantivelor compuse Declinarea substantivelor ADJECTIVUL P a r t i c u l a r i t ă ţ i ale pluralului adjectivelor Poziţia adjectivelor Acordul adjectivelor F o r m e ale adjectivelor bello şi quello F o r m e ale adjectivelor buono. grande Complementui adjectivelor Gradele adjectivelor G r a d u l pozitiv Gradul comparativ G r a d u l superlativ Adjective cu forme speciale de comparativ şi superlativ Observaţii asupra formelor speciale (latine) de comparativ şi superlativ . . .Observaţii asupra genului. . ci. Adjective cu superlative neregulate Adjective lipsite de unele grade de comparaţie NUMERALUL Numerale cardinale şi ordinale Observaţii asupra numeralelor cardinale Observaţii a s u p r a numeralelor ordinale Folosirea numeralelor cardinale şi ordinale Alte numerale PRONUMELE Pronumele personale Formele pronumelor personale la n o m i n a t i v (cazul subiectului) Folosirea pronumelor personale la n o m i n a t i v Pronumele personale în funcţie de complement Formele accentuate ale pronumelor Pron urnele reflexive Formele neaccentuate ale pronumelor Poziţia formelor neaccentuate (atone) Combinaţii de pronume n e a c c e n t u a t e Particulele pronominale ne. vi 4 45 45 49 49 52 54 55 55 56 58 60 62 62 65 71 72 74 75 76 77 78 73 79 79 81 83 83 84 86 87 87 89 90 91 94 97 97 98 98 99 100 10! 102 103 105 106 .

Criterii sintactice B . 198 198 199 200 201 202 202 Si impersonal şi si pasiv Tabloul prenumelor şi adjectivelor posesive Pronumele şi adjectivele demonstrative Pronumele şi adjectivele de identitate Pronumele relative Pronumele şi adjectivele interogative Adjectivele exclamative Pronumele şi adjectivele nehotărite Alte adjective şi pronume nehotărite VERBUL A. .a Conjugarea a I l I .Pronumele Promane de politeţe şi adjective posesive 109 110 112 112 114 117 119 122 123 123 128 130 130 131 131 135 140 143 143 143 146 153 158 160 160 160 175 180 185 186 186 186 188 I89 191 191 196 197 . . Criterii morfologice Modurile şi timpurile cerbului Verbele auxiliare Folosirea auxiliarelor Conjugarea Conjugarea la diateza activă Conjugarea I Conjugarea a I i .a Acordul participiului perfect Verbele neregulate Observaţii a s u p r a conjugării verbelor neregulate Principalele verbe neregulate Conjugarea Conjugarea la diateza reflexivă la diateza pasivă Verbele auxiliare de m o d a l i t a t e Folosirea impersonală a verbelor personale Folosirea modurilor personale Folosirea modului indicativ Folosirea modului condiţional Folosirea modului conjunctiv Folosirea modurilor nepersonale Folosirea modului infinitiv Folosirea modului gerunziu Folosirea modului participiu ADVERBUL Adverbele Adverbele Adverbele Adverbele Adverbele Adverbele de mod de timp de loc de cantitate de afirmaţie de negaţie .

Locul adverbelor in propoziţie . : : :. Prepoziţii improprii CONJUNCŢIA A. 222 233 233 234 237 238 238 239 239 240 241 241 242 244 245 245 246 248 249 251 . Prepoziţii proprii B. 203 203 206 206 209 212: 212 213 213 214 214214 215 215 215 216 216 216 217 218 220 — . : : : : : : : . Conjuncţiile coordonatoare B ... F r a z a prin Concordanţa coordonare B . Conjuncţiile sufoordonatoare Conjuncţii explicative (declarative) Conjuncţii temporale Conjuncţii cauzale Conjuncţii modale Conjuncţii finale Conjuncţii concesive Conjuncţii consecutive Conjuncţii condiţionale Conjuncţii de excepţie Conjuncţii interogative indirecte Conjuncţii dubitative INTERJECŢIA STRUCTURA MORFOLOGICĂ A CUVÎNTULUI Derivarea Gradarea Compunerea Schimbarea valorii gramaticale NOŢIUNI D E SINTAXĂ PĂRŢILE PROPOZIŢIEI Subiectul Predicatul N u m e l e predicativ Acordul predicatului cu subiectul Atributul Apoziţia Complementul Propoziţii subordonate explicite şi implicite FRAZA A. Gradele de comparaţie ale adverbelor PREPOZIŢIA A. indirecte (se non 254 256 256 257 258 10 . F r a z a prin s u b o r d o n a r e timpurilor Concordanţa timpurilor l a m o d u l indicativ Concordanţa timpurilor la m o d u l conjunctiv Concordanţa timpurilor în propoziţiile interogative condizionale ) Concordanţa timpurilor în propoziţiile circumstanţiale Propoziţii t e m p o r a l e Propoziţii cauzale Propoziţii finale ••i : Î ..

PROSATORI 258 259 259 259 260 260 261 262 264 268 268 270 272 279 279 286 291 306 .Propoziţii consecutive Propoziţii concesive Propoziţii comparative Propoziţii circumstanţiale de loc Propoziţii modale Propoziţii relative Propoziţii condiţionale Se condiţional (periodul ipotetic) VORBIREA DIRECTĂ ŞI INDIRECTĂ LIMBA ITALIANĂ IERI ŞI AZI Scurtă prezentare istorică Aspecte ale limbii italiene contemporane Stiluri funcţionale TEXTE EV SPKIJDrtTL GRAMATICII BARZELLETTE DALLA GRAMMATICA ALLA LETTURA DALLA LETTURA ALLA GRAMMATICA POETI.

I .

u. Ordinea aşezării literelor în alfabet şi denumirea lor convenţională în limba italiană este următoarea: a (a). amica — prietenă. n (enne). u. 1 (elle). yogur — iaurt— i greca. u. x. la vu.NOŢIUNI DE FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE (NOZIONI DI FONETICA ED ORTOGRAFIA) §1 Alfabetul limbii italiene cuprinde 26 de litere dintre care 21 de origine latină şi 5 (j. e (ci). e. erre. o . t (ti). i. y) adoptate din alte limbi pentru tran­ scrierea cuvintelor de origine străină. Pronunţată separat fiecare literă este precedată de articolul hotărît feminin la (care înlocuieşte substantivul la lettera — litera) ca în exemplele: Ia ci. vittòria — victorie. dolóre — durere. la enne. a. g (gì). enne. b (bi). e (e). o. ti. u au întotdeauna sunete unice şi se pronunţă la fel ca în limba română: figura — figură. In scrierea curentă sunetul închis sau deschis nu se marchează grafic. h (acca). y (i greca). persóna — persoană. Citirea cuvintelor pe litere se face astfel: libro — carte — ellej i. vocalele au urmă­ toarea pronunţie: A. e şi o pot avea în silabă accentuată o pronunţie închisă sau deschisă. x (ics). r (erre). o (o). w (doppia vii sau ci). w. i (i). §3 B. k (kappa). fratèllo — frate. f (effe). Vocalele §2 Limba italiană are 5 vocale: a. erre.lbi. e. erre. a. în mod convenţional însă gramaticile şi dicţionarele notează sunetul închis cu accent ascuţit (') iar cel deschis cu accent grav (s) cu scopul de-a indica: 1) pronunţia corectă a cuvîntului ca în exem­ plele: mése — lună. p (pi). o. z (zeta). la i greca. o . i. s (esse). di. u (a). quaderno — caiet — qu. attènto — atent. professoréssa — profesoară. k. v (vu sau ci). j (i lunga). cu^ura — cultură. m (emme). în funcţie de accentul silabei sau de grupul vocalic din care fac parte. q (qu). terma- le . gi. d (di).

ai. già (gie. Se va pronunţa deci: esercizio — exerciţiu. § 5 B. c. cu două emisiuni de voce. oi: coi — voi. piaţă. ue. Diftongii. se. scio. qui. Cei mai frecvenţi diftongi sînt: ia. erba — iarbă. fiume — rîu : ua. au: zaino — rucsac. giù). quo). deoarece în aceste grupuri ele rămîn simple semne grafice care indică o pronunţie specifică consoanelor: q. exer­ ciţiu. còlto — cules ròsa — trandafir Vocalele e şi o în silabă neaccentuată au întotdeauna sunet închis. chiudo — închid. emblemă. fieno — fin. hiatul. ciu). uo: puntuale — punctual. gliu). g. ciò. glio. sciu). gio. NOTĂ: în grupurile qua (que. scia (scie. o (vocale tari). guerra — război. 2) pronunţia corectă a unor omonime* la care sunetul închis sau deschis al respectivelor vocale este singurul indiciu pentru sensul diferit al acestora: è (e închis) pèsca — pescuit légge — lege é — şi vènti — douăzeci ó (o închis) vòlto — faţă fóro — gaură cólto — cult rósa — roasă fògge è (e deschis) pèsca — piersică — citeşte è — este vènti — vînturi ò (o deschis) vòlto — întors fòro — for. (glie. egli — el. triftongii § 4 A. io. eu: farei — aş face. Vocalele unui diftong aparţin aceleiaşi silabe deci în scris nu se pot separa (vezi § 16). Vocala e la începutul unui cuvînt nu se diftonghează: se pro­ nunţă ca e iniţial în limba română din cuvintele: erou. gl. Diftongii sînt grupuri formate din două vocale alăturate care se pronunţă cu o singură emisiune de voce. fuori — afară . Diftongul rezultă din combinaţia vocalelor i şi u (vocale slabe) cu a. * omonime — cuvinte identice ca formă dar diferite ca sens: fiera-fiarâ. vocalele i şi u nu alcătuiesc cu vocalele ală­ turate diftongi. iu: piato — farfurie.metro — termometru . Cînd două vocale întilnindu-se se pronunţă separat. acestea formează un hiat. ie. fieratîrg. fiore — floare. glia. 14 . eia (eie. moina — răsfăţ. C. /t'ero-mîndră. causa — cauză . Vocalele hiatului fac parte întotdeauna din două silabe diverse. iu. neutro — neutru . e. ei.

t. raccontare — a po­ vesti (vezi § 8). stanco — obosit. § 8 B. clima — climă. d-o — unchi. ci-a — stradă. v bambino — copil. oe: te-a-tro — teatru. NOTĂ: Triftongul iuo tinde în limba modernă să fie înlocuit de diftongul io: giuoco — gioco — joc. o ) în grupuri ca ea. cuoi — boi. 1. Consoanele duble (le doppie) care sînt o caracteristică a limbii italiene iar pronunţia lor corectă cere o durată prelungită a sunetului respectiv: oggi — azi. po-e-si-a — poezie. <vezi § 8. c şi g urmate de vocalele a. chiace — cheie. Pronunţarea următoarelor consoane este identică cu cea din limba română: 1. critico — critic. e. gloria — glorie etc. pi-o-lo — ţă­ ruş. r. sau pot fi duble: mamma — mamă. albergo — hotel . nu se despart în scris. f. Cei mai frecvenţi triftongi sînt: uai. coda — coadă. re-a-gi-re — a reacţiona. o sau de alte consoane: cuore — inimă. 4. iai: guai! — vai !. b. Consoanele § 7 în limba italiană consoanele pot fi simple: tema — temă. d. ragne — riduri. mangiai — mîncai. 2. uoi. po-e-ta ~ poet. § 6 C. n. iei. camera — cameră. gelo — ger. c şi g urmate de vocalele e si i între care se intercalează un h •amiche — prietene. gigante — uriaş . . 3. Pronunţarea următoarelor consoane este diferită faţă de limba română. cucina — bucă­ tărie.aparţinînd aceleiaşi silabe. gara — întrecere.Hiatul se formează: a) Cînd se întâlnesc două vocale tari (a.altei vocale.go/a — gît. ae. d) în mod excepţional în cuvinte ca li-n-to — lăută. c) cînd cuvintele se formează cu prefixele ri şi re: ri-a-ve-re — a avea din nou. ghioKo — lacom . m. magro — slab. A. a-e-re-o — avion. figliuolo — figliolo — fiu. programma — program. u) sînt accentuate şi se află lingă alte vocale: pa-u-ra — frică. 15 . fmestra — fereastră. p. c şi g urmate de vocalele e şi i: cesto — coş. l. Triftongii sînt grupuri formate din trei vocale alăturate •care se pronunţă cu o singură emisiune de voce şi. b) cînd vocalele slabe (i. «o. miei — ai mei. letto — pat. gusto — gust. 2). <dopo — după. a. Triftongii se formează din vocalele slabe t şi « care se alătură .

aggettivo — adjectiv se pronunţă agetivo cu prelungirea respectivelor consoane duble. p. faţă de ai (prepoziţie articulată mase. ghe-ghi — pronunţia consoanei h este aceeaşi ca şi în limba română (vezi § 8. faţă de a — la . sasso — piatră. In grupurile che-chi. d) dublă intervocalica: cu respectiva prelungire a _ sunetului: essere =. sono — sìnt. qui-. sforzo — efort. 3. ha — el are. 16 . Lipsa valorii fonice a dat acestei consonante sensul de „nimic" în expresii de tipul: Non vale un 'acca — Nu valorează nimic. b) între consoană şi vocală: pensare — a gìndi. faţă de o — sau .) hangar — hangar (pronunţat ungar). spre deosebire de limba română în care fiecare consoana se pronunţă repetat. — Se pronunţă ca în limba română (surd) cînd este: a) iniţială urmată de o vocală: secolo — secol. consi• glio — sfat.) . S (esse) are pronunţii diferite în funcţie de poziţia sa în cuvînt. liquido — lichid. studio — învăţătură. deh ! — iertare. sporco — murdar. e) urmată de consoanele e. professore — profesor. que-. care ar putea fi confundate cu alte părţi de vorbire pronunţate identic : ho — eu am. II (acea) nu se pronunţă fiind un simplu semn grafic: a) în unele interjecţii: ahi — vai ! (pronunţat — aii). faţă de anno — a n . squadra — echipă. Q (cu) este întotdeauna urmată de u şi o altă vocală în diftong: qua-. hitleriano — hitlerist (pronunţat itleriano. fără alte modificări: acqua — apă. hai — tu ai. t: scolaro — şcolar. şi se pronunţă cua. pi. Sicilia — Sicilia. b) la unele persoane în conjugarea verbului „avere" la indicativ prezent. pronunţia lor în italiană este unitară: accento — accent se pronunţă acento prelungindu-se consoana e fără însă a fi repetată ca în limba română . vai! (pronunţat — de). c) în poziţie iniţială a unor cuvinte împrumutate din alte limbi: hotel — hotel (pronunţat otel). f. 2. persino — pînă şi . q. acquistare — a cumpăra.Respectarea consoanelor duble în pronunţare şi scriere este obliga­ torie deoarece adesea ele marchează sensul diferit al unor cuvinte: penna — peniţă pena — pedeapsă beila — frumoasă bela — behăie carro — car caro — drag rossa — (de culoare) roşie rosa — trandafir NOTĂ: în cazul dublării consoanelor c şi g înainte de vocalele e şi i.cui: quadro — tablou. In cuvintele în care q este precedat de e pronunţia sunetului se prelungeşte ca la consoanele duble. ahimè / — aoleu ! (pronunţat aimè). 2). Non capisco un 'acca — Nu înţeleg nimic. cue.a fi. hanno — ei au. 4. cinque — cinci. suono — sunet . questo — acesta. pronunţate accua şi aceuistare cu insistenţă asupra consoanei c.

fie printr-un sunet adaptat la pronunţia limbii italiene. bisbigliare — a susura. azzurro — albastru. 17 . tristezza — t r i s ­ teţe. Litere de origine străină § 9 Literele de origine străină: j . ex-direttore — fost director. W (doppia vu) se pronunţă fie v-. milanese — milanez. kaki — culoarea kaki (pronunţat cachi) şi respectiv ca grupul de litere che în abreviaţiile : km. n.Marea Ionică. neexistînd o regulă care să delimiteze strict cele două feluri de pronunţare ale consoanei z. organizzare — a organiza. b) dz: zero — zero.— Consoana s se pronunţă ca z românesc (sonor) cînd este: a) simplă intervocalica: riposo — odihnă (pronunţat ripozo). kg. jabò — jabou (din franceză. k. zolla — brazdă. —. Z (zeta) indiferent de poziţia sa în cuvînt sau de faptul că este simplă sau dublă are două pronunţii: a) ca ţ românesc: lezione — lec­ ţie (pronunţat leţione). Pentru o pronunţare cît mai corectă se recomandă şi consultarea-: unui dicţionar de specialitate. girasole — floarea-soarelui. usare — a folosi. l. pronunţat giudo) . week-end (din engleză. judo — (din japoneză. — chilometru (pronunţat chilometro). ca în limba română: stasera — astă seară. m. Risorgimene Pentru s intervocalic indicaţiile se referă la limba literară deoarece* în vorbirea comună pronunţia acestei consoane nu are un caracter unitar pe întreg teritoriul Italiei.. r. Aceste litere pot fi pronunţate fie ca în limba de origine a cuvîntujui care le conţin. x. K (cappa) se pronunţă ca un c românesc în cuvinte ca: klaxon — claxon. svenire — a leşina.. 5. Risorgimento — ist. pronun­ ţat jabò). pronunţat uischi). Wagner — „ sau cu sunetul specific limbii străine de origine : wisky — wisky (din engleză. Mar ionio — .ehilogram (pronunţat chilogramo) . prezzo — preţ. dama — dans. v: snel­ lo — zvelt (pronunţat znelo). X (ies) se pronunţă cs\ saxofono — saxofon. zio — unchi . NOTĂ: în unele cuvinte compuse sau formate cu prefixe. kolkhos — colhoz sau ca grupul de litere che: kepi — chipiu (pronunţat chepi). pronunţat gez). junior — junior sau prin sunetul specific limbii străine: jaz:— jaz (din engleză. J (i lunga) se poate pronunţa ca vocala i în cuvinte ca: iugo­ slavia. dar se întîlnesc şi în unele nume proprii italiene ca: Jacopo — Iacob. pronunţat uichend) . w. extra — extra. b) urmată de consoanele b. y se folosesc pentru scrierea unor cuvinte împrumutate din alte limbi. deşi în poziţie intervocalica.wolframio — wolfram. d. super. g. risuonare — a răsuna. s se pronunţă surd.

Tot ca în limba română se pronunţă grupul consonantic gl cînd nu este urmat de i: inglese — englez. GN — fără sunet corespunzător în limba română-se pronunţă ca un n muiat urmat de i (aproximativ nni) în cuvinte ca: sogno — vis. ghe-ghi. sciu—+şu. consiglio — sfat. fie din trei litere (trigrammi) care se pronunţă printr-un sunet specific limbii italiene. sciupare — a deteriora. scie—+şe. în ce priveşte grupurile de două litere: ce-ci. Wagner. Excepţie. glucosio — glu­ coza. Atunci cînd grupul sci este urmat de o vocală. Grupurile de litere amintite nu se dublează niciodată şi se pro­ nunţă foarte puternic. cînd vocala i din grupul sci + vocală se pronunţă ca atare: sciare — a schia. cînd gn se pronunţă ca în română: wagneriano — wag­ nerian. în unele cuvinte grupul gn poate fi urmat de i fără să modifice pronunţia: ogni — fiecare. i ramine doar un semn grafic şi se pronunţă ş + vocala care urmează (scio—>şo. scia-^-şa): sciopero — grevă. scendere — a coborî. lasciare — a lăsa. GLI — de asemenea fără sunet corespunzător în limba română se pronunţă ca un l muiat (aproximativ Ili) în cuvinte ca: figlio — fiu. ganglio ~ ganglion. SCI — se pronunţă şi atunci cînd este urmat de consoană: scin­ tilla — scînteie. 18 . cînd gli se pronunţă ca în limba română: negligente — neglijent. ruscel­ lo — rîu. SCE — se pronunţă se: pesce — peşte. A. scienza — ştiinţă. compagno — tovarăş. glicine — glicină. scena — scenă. scimmia — mai­ muţă. ele se pronunţă exact ca în limba română (vezi § 7 . nascita — naştere. gloria — glorie. a părăsi. ascensione — ascensiune. fascismo — fascism. o particula­ ritate a limbii italiene o constituie existenţa unor giupuri grafice for­ mate fie din clouă litere (digrammi). ingegnere — inginer.Grupuri de litere § 10 Alături de regulile de pronunţie deja enunţate. com­ pagnia — tovărăşie. 3). ge-gi sau de trei litere che-chi. glicerina — glicerina. Excepţie. Excepţii. piscina — bazin. sbaglio — greşeală. sogniamo — noi visăm. geroglifico — hieroglific.

partì — plecă.. accent grav x care marchează vocalele finale precum şi sunetul deschis al vocalelor e şi o (vezi § 3): caffè — cafea.. felicità — fericire. Excepţii: nu au accent grafic qui — aici. dando­ gliela — dîndu-i-o.piane". Aceasta se numeşte silaba tonică iar vocala ei este vocala tonică: favola — fabulă. pietà — milă. gioventù — tineret. b) pe unele cuvinte monosilabice terminate în diftong: giù — jos. mai — niciodată. cortile — curte. trovò — el găsi. In cuvintele italieneşti poziţia accentului tonic poate fi pe: 1 — penultima silabă (parole piane): bambino — copil. Accentul care marchează această pronunţare se numeşte accent tonic. più — mai. accent ascuţit)' care marchează vocalele finale precum şi sunetul închis al vocalelor e şi o: perchè — pentru ce. tocmai pentru a nu se confunda cu accentul grafic. s-a convenit ca în lucrarea de faţă să se marcheze vocala accentuată a acestora printr-un punct aşezat dedesubtul ei. ca să.Accentul § 11 Pronunţarea corectă a cuvintelor din limba italiană este indicată de accentul tonic sau grafic. 19 . Pentru a veni în sprijinul unei pronunţii corecte a cuvintelor „sdrucciole" şi „bisdrucciole". tribù — trib. lavoro — muncă. imitile — inutil. virtù — virtute. qua — aici. se notează în mod obligatoriu în următoarele situaţii : a) pe cuvintele cu accentul pe ultima silabă (parole tronche): verità — adevăr. Accentul tonic. natura — na­ tură. In orice cuvînt format din mai multe silabe. affinché — spre a. El nu se notează in scris decît în cazuri speciale (vezi § 11. 4 — ultima silabă (parole tronche). El poate fi de două feluri: 1. una dintre acestea se pronunţă cu mai multă intensitate. Accentul grafic. situaţie în care accentul se notează grafic: città — oraş. A. ascuţit sau grav. desiderano — ei doresc. Semnul prin care se notează vocala accentuată. facendomelo — făcîndu-mi-1. e). B. lui — el. tavola — masă . dintr-un cuvînt se numeşte accent grafic. 2. viceré — vicerege. ventitré — douăzeci şi trei. NOTĂ: Majoritatea cuvintelor din limba italiană au accentul pe penultima silabă fiind cuvinte . già — deja. 3 — înainte de antepenultima silabă (parole bisdrucciole) : abitano — ei locuiesc. apostrofo — apostrof. potrà — va putea. ciò — aceasta. sillaba — silabă. onestà — cinste. può — el poate. 2 — antepenultima silabă (parole sdrucciole): medico — medic. pentru că. catte­ dra — catedră. Accentul grafic.

glielo. 96). — va vorbi. quello. 2) cu pronumele /o. § 62). (v. reflexiv) di — de (prepoziţie) la — articol hot. dell'eròa — a ierbii. parlò — el vorbi . la (v. de la (prepoziţie) d) pe persoana I şi a IlI-a a verbelor la indicativ-viitor. § 22): l'alunno — şcolarul. 20 . quelYipotesi — acea ipoteză. quello uomo—quell'uomo—acel om. Eliziunea este obligatorie în următoarele situaţii: 1) cu articolele Io. § 87 . ne — despre (din) aceasta da — la. Varte — arta. questo. grande (v. per­ soana a IlI-a a verbelor regulate la indicativ-perfectul simplu: par­ lerò — voi vorbi. în locul vocalei suprimate se pune apostroful: lo aereo — l'aereo — avionul.c) pe unele cuvinte monosilabice omonime pentru a marca deo­ sebirea de sens: è — este tè — ceai sé — pe sine si — da di — zi là — acolo ne — nici dà — el dă e — şi te — pe tine se. parlerà. ammestate — o vară. § 18) şi prepoziţiile formate cu acestea {v. santo: belYappartamento — apartament frumos. mangiò — el mîncă . § 61 . § 20) precum şi cu articolul una (v. e) pe unele cuvinte plurisilabice al căror accent diferit este sin­ gurul indiciu al diferenţei de sens: àncora — ancoră sùbito — imediat compito — temă capitano — căpitan nettare — a curati ancora — mea subito — suferit compito — împlinit capitano — se întîmplă nettare — nectar Eliziunea şi apostroful § 12 Eliziunea este căderea vocalei finale neaccentuate a unui cuvînt urmat de alt cuvînt care începe tot cu o vocală. gliela (v. la. Yaceea incontrata — o întîlnise. 3) cu adjectivele bello. all'ospite — musafirului. gran^ anima — suflet mare. 89) : Vho guardato — l-am Pi ivit. glieYho detto — i-am spus-o. — dacă si — se (pron. quesf albero—pomul acesta. A. sing. una amica — un^mica—o prietenă. fem. SanV An­ tonio — Sfîntul Anton. dove è — dov'è u n d e este.

2) prepoziţia da pentru a nu fi confundată cu di: libro da acquis­ tare — carte de cumpărat. Excepţii: d'ora in poi — de acum înainte. nella Italia — în Italia. Adesea eliziunea depinde de stilul personal al vorbitorului.pu i n . .21 . în limbajul presei se observă uneori tendinţa de a nu respecta acest feno­ men. precum şi unele imperative : da' — dai — dă. degli occhi — ai ochilor. gran libro — carte mare.4) cu particulele pronominale şi adverbiale (v. esser felice — a fi fericit. grande cosa — gran cosa — mare lucru. cu' — casa — casa. fa'. Apocoparea sau trunchierea § 13 Apocoparea. § 16) : lo orologio — ceasul. B. Spre deosebire de eliziune apocoparea nu se notează cu apostrof. 3. quello ragazzo — quel ragazzo — acel băiat. cosa da imparare — lucru de învăţat. 93): C'era urm volta — A fost odată. r: bel parco — parc frumos. este suprimarea vocalei sau a unei silabe finale neaccentuate a unui cuvînt. 5) cu prepoziţia di: la carta d'Italia — harta Italiei. Apocoparea nu este obligatorie dar se poate face în următoarele condiţii: a) cuvîntul să fie format din mai multe silabe iar ultima să nu fie accentuată .fai . Exct 'pţii in care ape coparea este mar 3ată de apos trof : un po' — un poeo . dalle ami­ che — de la prietene. de' — dei -. d'altra parte — pe de altă parte. La sfîrşitul rîndului în cazul despărţirii în silabe (v.f ă .d u -te. n. în faţa altui cuvînt: cane che abbaia. b) prin căderea vocalei sau silabei finale cuvîntul să se termine într-una din consoanele: l. quale è — care este.ai. va' — vai -. ca fenomen caracteristic limbii italiene. amor patrio — dragoste de patrie. di' — diei —spune. Nu se recomandă eliziunea după: 1) articolele le. cari che abbaia — cline care latră. anello d'ar­ gento — inel de argint. signore Ferrari — signor Ferrari — domnul Ferrari. § 19): le ore — orele. m. C'incontriamo alle sette — Să ne întîlnim la ora şapte. d'accordo — de acord. gli şi respectivele prepoziţii articulate (v. § 90. ale. gli italiani —italienii.

Cele mai obişnuite abrevieri sînt: A. y: belìo specchio — oglindă frumoasă. sig. ps.na — Signorina — domnişoară Dott. un cane oi un gat­ to — un cîine sau o pisică. per iscritto — în scris. — Ragioniere — contabil On. sînt urmate de un cuvînt care începe cu o vocală.mo — Affezionatissimo — Prea devotatul 22 . piccolo gnomo — spiriduş mic.f consoană şi sînt precedate de cuvinte care se termină în n sau r — li se adaugă un i iniţial : in iscuola — în şcoală. — Onorevole — Stimate Gent. grande zaino — rucsac mare.V. B. Adăugarea unor sunete § 14 Fenomen opus apocopării prin care se suprimă sunete şi silabe. — Professore — profesor Avv. — Egregio Signore — stimate domn Sig. A. z. per xscherzo — din glumă. X. precum şi prepoziţia a — la.e) apocoparea să nu fie făcută în faţa unor cuvinte care încep cu s urmat de consoană (s impur). gn. o — sau.ra — Signora — doamnă (doamnei) Sig. Cuvintelor care încep cu s . — Signoria Vostra — Domnia Voastră Aîî. in lspagna — în Spania. — Ingegnere — inginer Rag. Cind conjuncţiile e — şi.mo — Illustrissimo — mult prea stimate S. acestora li se adaugă un d final : tu ed io — tu şi eu. adăugarea unor sunete de legătură (accrescimento — adăugare) la sfîrşitul sau începutul unui cuvînt. Orice cuvînt prescurtat este urmat în mod obligatoriu de punct fără a fi necesar ca următ-orul cuvînt să înceapă cu literă mare. — Dottore — doctor (titlul ştiinţific) Prof. pn. — Avvocato — avocat Ing. Abrevierile § 15 Abrevierile sînt prescurtările unor cuvinte la care se recurge adesea în limba italiană contemporană. intervine uneori pentru obţinerea unei pronunţii cît mai melodioase. quello yogurt — acel iaurt.mo — gentilissimo — prea amabile 111. cado ad aspettare — merg să aştept. sau Dr. ed allora — şi atunci. Termenii epistolari de adresare: Egr.

cap. — chilogramo — chilogram Km.es. congiuntivo — conjunctiv. Abrevieri care indică termeni editoriali: pag. — femminile — feminin.B. N. — per esempio — de exemplu. esempio — exemplu. p. — indicativo — indicativ. Torino CGIL — Confederazione Generale Italiana del Lavoro — Confederaţia Generală Italiană a Muncii RAI — Radio Audizioni Italiane — Radiodifuziunea Italiană 23 . — nota bene — — observă ! fig. un organism internaţional.y. cong. — prossimo passato — trecutul apropiat e. es.s. — vedi sopra — vezi sus. — ante era nostra — înainte de era noastră M. E. m. — articolo — articol. ecc. PCR — Partito Comunista Romeno — Partidul Comunist Român PCI — Partito Comunista Italiano — Partidul Comunist Italian ONU — Organizzazione /V'azioni Unite — Organizaţia Naţiunilor Unite CGE — Compagnia Generale di Elletricità — Compania Generală de Electricitate CIO — Comitato Internazionale Olimpico — Comitetul Olimpic In­ ternaţional FIAT —Fabbrica Italiana Automobili Torino — Fabrica Italiană de Maşini. part. o asociaţie. — numero — număr D. — corrente mese — luna curentă p. — congiunzione — conjuncţie. — corrente anno — anul curent (în curs) c m . — participio passato — participiu trecut. — ag­ gettivo — adjectiv. — maschile — masculin.s. sau imperativa — imperativ.n. — avverbio — adverb.n. ind. Abrevieri care indică noţiuni de timp şi cantitate. Sigle Siglele sînt abrevierile rezultate din iniţialele mai multor cuvinte care indică o instituţie. — Medio Evo — Evul Mediu Kg'.B. c a . art. pass. — chilometro — kilometru tomi. — volume — volum. — imperfetto — imperfect. un organ central.p. — eccetera — şi aşa mai de­ parte. — manoscritto — manuscris. v. voi. — figura — figura. avv. Termenii gramaticali uzuali: m. — era nostra — era noastră a e.E. agg. C. — pagina — — pagina. — prossimo venturo — viitorul apropiat p. f. — capitolo — capitol. — tonnellata — tonă No. un partid etc. imp.

di-a-fa-no — diafan . com-pa-gna — tovarăşă. mai ales cînd aceasta se impune la sfîrşit de rînd. pun-tua-le — punctual. a-tle-ta ~ atlet. deci des­ părţirea se face astfel: del-Va\4i-c-vo — al elevului. pa-ro-la — cuvînt. se observă uneori. c) consoanele 1. In ce priveşte despărţirea în silabe la capătul rîndului. d) grupul s -f. mi-ni-stro — ministru. . im-pa-ra-re — a învăţa.Despărţirea cuvintelor în silabe § 16 Pentru a despărţi corect cuvintele în silabe. m. at-ira-ver-so — prin. sce. a -ros-si-re — a roşi. h) vocalele unui hiat se despart în silabe diferite: e-ro-e — erou. sci: joe-see — peşte . ma-gro — slab .). spre deose­ bire de limba română. abateri de la regulile amin­ tite. g) de asemeni nu se pot despărţi formînd o silabă unică grupurile consonantice: gn. x. mai ales îu presa contemporană. ae-qna — apă. ei aparţin aceleiaşi silabe: uo-mo — om. e) dublele aparţin unor silabe diverse. gli. ru-scd-lo — rîu . con-so-n&n-te — consoană. f) diftongii şi triftongii nu se pot despărţi. r urmate de o altă consoană formează o silabă cu vocala precedentă: car-ne — carne. nel-Fe-ser-ci-to — in armată.consoană nu se desparte ci formează. folosirea articolului şi a prepoziţiei articulate fără eliziune (allo albergo — la hotel. po-e-ta — poet. i) apostroful nu poate ramine izolat la sfîrşitul rîndului. &1-CU-TÌO — v r e u n . buoi — boi . se ţine seama de următoarele re­ guli : a) fiecare consoană formează o silabă cu vocala următoare: sa-lu-te— sănătate. o singură silabă cu vocala următoare : di-sţia-ce-re — neplăcere. miei — ai mei. ca şi-n limba română. a-scol-ta-re — a asculta. b) orice consoană urmată de 1 sau de r formează o silabă cu vo­ cala care urmează : eru-de-le — crud. cum ar fi: apostrof la sfîrşit de rînd. Se reco­ mandă evitarea acestor greşeli. fi-g\ia — fiică. inclusiv grupul consonantic cq al-li-e-co — elev. n. Y&t-mo-sfe-ra — atmosfera.

Articolul se acordă întotdeauna în gen şi număr cu categoria gra­ maticală pe care o determină. il perché — cauza. l'esempio — exemplul. gli uomini — oa­ menii. nehotărit (articolo indeterminativo) şi partitiv (articolo partitivo). le case — case/e. el fiind alipit substantivului. Vandare — mersul etc. După funcţia sa gramaticală articolul este hotărlt (articolo determi­ nativo). ARTICOLUL HOTARÎT Formele articolului hotărît § 18 Genul Singular IL Masculin LO L' LA Feminin L' LE Plural I GLI 25 . în care poziţia articolului este -enclitică. Spre deosebire de limba română. deierrninîndu-i genul şi numărul: il lavoro — munca.MORFOLOGIE (MORFOLOGIA) ARTICOLUL L'ARTICOLO § 17 Articolul este categoria gramaticală care nu apare niciodată singură ci însoţeşte un substantiv sau un echivalent al acestuia. în limba italiană articolul este proclitic şi apare ca un cuvînt independent: la camera — camera. Vutile — utilul.

lo pneitmococco— pneumococul. A. NOTĂ: Articolele Io şi la în faţa substantivelor masculine şi feminine la singular seapostrofează. il quartiere — cartierul. la scienza — ştiinţa. lo iutificio — fabrica de iută. z. l'esame — exa­ menul. la ricerca — cercetarea. gli ingegneri — inginerii. ii Yestito — rochia. y. x. Eliziunea nu se recomandă însă la plural chiar dacă vocalele care se întîlnesc sînt identice (v. i vestiti — rochiile. gli alberghi — hotelurile .. le vie — stră­ zile . Articolele Io şi gli se folosesc înaintea substantivelor mascu­ line singular şi plural care încep cu: s impur *. l'erba — iarbă.§ 19 Folosirea uneia sau alteia dintre formele articolului depinde întotdeauna de iniţiala cuvîntului pe care-1 precedă (substantiv. ps. dar il tuo amico . Vinglese — englezul.psihologii. gn. Articolele 1' şi gli se folosesc înaintea substantivelor masculine singular şi plural care încep cu vocală: l'albergo — hotelul. il piatto — farfuria. lo xilofono — xi­ lofonul. gli italiani — italienii . i piatti — farfuriile . adjec­ tiv. verb. le erbe — ierburile. lo gnocco — găluşca. lo zoccolo — sabotili (încălţămintea) . D. z. sgorbio — pată de cearnelă. pn. lo iugoslavo — iugoslavul. pn.. gli iutifici — fabricile de iută. Articolele 1' şi le se folosesc înaintea substantivelor femininesingular şi plural care încep cu vocală: l'azione — acţiunea. glipneumococchi— pneumococii . gli yogurt — iaur­ turile . C. i libri — cărţile . Articolele la şi le se folosesc în faţa substantivelor femininesingular şi plural care încep cu o consoană: la \ia — strada.. spavento spaimă. B. gli inglesi — englezii . le azioni — ac­ ţiunile. § 12): Vitaliano — italianul. le ricerche — cercetările. dar il piccolo scolara — micul şcolar . gli esami — examenele. le onde — valurile. i urmat de vocală): il libro — cartea. pronume) : lo scolaro — şcolarul. gli gnomi — spiri duşii. gli zoccoli — saboţii . 26 . l'amico — prietenul. lo psicologo — psihologul. lo yogurt — iaurtul. l'onda — valul. gli spazi — spaţiile. gli scultori — sculptorii . dar i migliori ingegneri — cei mai buni ingineri. * S impur este ş urmat de consoană: studente — student. le scienze — ştiinţele . x. l'università — universitatea^ le università — universităţile. lo scultore — sculp­ torul. lo gnomo — spiriduşul. gli gnocchi — găluştele. gli iugoslavi — iugoslavii . gn. ps. gli psicologi -. Articolele ii şi i se folosesc în faţa substantivelor de genul mas­ culin la singular şi respectiv plural care încep cu o consoană (exceptînd s impur *. E. gli zii — unchii . gli xilofoni — xilofoanele. y. i quartieri — cartierele . i urmat de vocală: lo spazio — spaţiul. lo zio — unchiul .

negli ospedali dai inalati — în spitale la bolnavi. a i i ristoranti = ai ristoranti — la restaurante . davanti al­ l'entrata del palazzo — în faţa intrării blocului. Tendinţa limbii contemporane este însă de a folosi prepoziţia con separat de articol. Io dello allo dallo nello sullo Pi­ gli degli agli dagli negli sugli masculin feminin sing. § 19): il colore della tovaglia — culoarea feţei de masă. coli' anima — cu sufletul. fiind categoria gramaticală cea mai frecvent întâlnită în frază. in. il rilievo dei paesi vicini ~. da.Prepoziţiile articulate § 20 Prepoziţia articulată este o caracteristică a limbii italiene. fem inin sing. i dei ai dai nei sui sing. visita allo zoo — vizită la grădina zoologică. coi ragazzi — cu băieţii. 27 . coi sînt forme frecvent întîlnite: col tempo — cu timpul. su.relieful ţărilor vecine. Ea se formează din unirea articolului hotărît al unui substantiv precedat de o prepoziţie. nel centro della città — în centrul oraşului. a. Prepoziţia con se poate uni şi ea cu articolul hotărît: col. cu aceasta: di -f la cucina = della cucina — (a) bucătă­ riei : despre bucătărie . adică în funcţie de iniţiala cuvîntului pe care-1 precedă (v. da -j. Formele prepoziţiilor articulate § 21 Articol masculin Prepoziţie sing. si parla sul contributo della letteratura — se vorbeşte despre contribuţia literaturii. la della alla dalla nella sulla pi­ le delle alle dalle nelle sulle r dell' all' dall' nell' sul!' di a da in su Prepoziţiile articulate se folosesc după aceleaşi reguli ca şi arti­ colul hotărît. colla.l'aeroporto = dall'aeroporto — (de) la aeroport. le scoperte degli scienziati — descoperirile oamenilor de ştiinţă. ii del al dai nel sul pi. Principalele prepoziţii care se unesc cu articolele hotărîte la sin­ gular şi plural sînt di.

A. Ca poziţie articolul nehotărît este proclitic ca şi în limba română. ai. în loc de della. x. y. NOTĂ: în textele literare vechi prepoziţiile articulate apar fie în forme separate: de la. i + vocală) sau cu o vocala: un caffè — o cafea. a Io. articolul nehotărît (l'articolo indeterminativo) îl indică doar din mulţimea substantivelor de acelaşi fel. iar forme ca pel pentru per ii sau pei pentru per i sînt foarte vechi. allo. uu grande scrittore — un mare scriitor. un documento — un act. Articolul nehotărît un se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) masculine. singular. gn.Prepoziţia per nu se articulează. de'. B. Articolul nehotărît uno se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) masculine. fie în forme apostrofate: ne'. 28 . un noto artista — un artist cunoscut. coi. ps. un piccolo strumento — un instrument mic. dalle. Formele articolului nehotărît § 23 Genul Masculin Singular un uno una un' Plural dei degli delle Feminin § 24 Criteriul de alegere a formei corecte a articolului nehotărît este identic cu cel al întrebuinţării articolului hotărît: prima literă a cuvîntului pe care-1 precedă. un aereo — un avion. da le. un beli''appartamento — un apartament frumos. ps. care încep cu o consoană (în afară de s impur. z gn. ARTICOLUL NEHOTĂRÎT § 22 Spre deosebire de articolul hotărît care determină cu precizie un substantiv. a\ co' în loc de nei. singular. z. pn. dei. un esercito — o armată. care încep cu s impur. pn. fără a-1 determina.

z. NOTĂ: Se va acorda o atenţie deosebită ortografiei corecte a articolului nehotărît singular care precedă substantive care încep cu o vocală: — masculinul un nu se va scrie niciodată cu apostrof deoarece este format prin apocoparea (v. uno gnaulìo — un mieunat. uno yacht — un iaht. C. 107): Ho ammirato dei paesaggi — Ho ammirato alcuni paesaggi — Am admirat nişte (unele) privelişti. una strana notizia — o veste ciudată. gn. uri antica for­ tezza — o cetate veche. x. Forma degli se întrebuinţează înaintea substantivelor (sau ad­ jectivelor) masculine care încep cu vocală. Pentru pluralul articolului nehotărît neexistînd forme proprii. y. s impur.vocală: degli album — (nişte) albume. uno zaino — un rucsac. Forma un' a articolului nehotărît se întrebuinţează înaintea substantivelor (sau adjectivelor) feminine. § 13) formei uno: uno Aneddoto = un Aneddoto — o anecdotă.vocală: nno spazio — un spaţiu. uno xilofonista — un xilofonist. ps. un autista — un şofer. un'eroica lotta — o luptă eroică. z. uno iugoslavo — un iugoslav. Forma dei se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) masculine care încep cu consoană (în afară de s impur. Substituirea este recomandată mai ales cînd 23 . 2. delle buone amiche — (nişte) prietene bune. un' assemblea — o adunare. un ghiozdan . y. delle operaie — (nişte) muncitoare. pn. uno pneum ococco — un pneumococ. x. §36). 3.X. dei compagni — (nişte) to­ varăşi. i 4. degli psicanalisti — (nişte) psihanalişti. degli eleganti stivali — (nişte) cizme elegante. un 'insegnante — o profesoară. Formele de plural ale prepoziţiei articulate di pot fi înlocuite uneori cu adjectivele nehotărîte alcuni — unii. — femininul un va fi întotdeauna însoţit de apostrof întrucît este format prin eliziune. pn. Pentru pluralul articolului nehotărît feminin există forma delle folosită pentru toate substantivele (sau adjectivele) : delle donne — (nişte) femei. Forma feminină a articolului nehotărît una se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) feminine la singular care încep cu o -consoană: una contrada — un ţinut. dei braci figli — (nişte) copii cuminţi. degli iutifici — (nişte) fabrici de iută. degli gnocchi — (nişte) găluşte. care încep cu o vocală: uri ape — o albină. y. prezenţa sau absenţa apostrofului este singura marcă a genului: un insegnante — un profesor. degli xilofoni — (nişte) xilofoane. degli zingari — (nişte) ţigani. D. singular. 1. uno psichiatra — un psihiatru. i -f. §. degli yak — (nişte) iaci. i -f vocală) : dei limoni — (nişte) lămîi. alcune — unele (v. se foloseşte prepoziţia di combinată cu articolul hotărît cerut de genul şi iniţiala substantivului (sau adjectivului) respectiv. uno smisurato odio — o ură nemăsurată. gn. un* autista — o şoferită (v. ps. de la forma una: uno impressione — un' impressione — o impresie. una squadra — o echipă. una bella storia — o poveste frumoasă. Pentru substantivele cu aceeaşi formă pentru ambele genuri.

Determinarea unui substantiv la nominativ cu funcţie de subiect: Ti cercano delle amiche. Pluralul articolului nehotărît tinde să dispară în limba modernă. — Am cumpărat-un măr şi o pară.— Te caută nişte prietene . Sublinierea unui contrast: Siete per noi degli amici e non dei nemici — Sînteţi pentru noi (nişte) prieteni şi nu (nişte) duşmani. Sensul acestei categorii gramaticale este redat în limba română prin: nişte. dar Ho bevuto' un vino buono — Am băut un vin bun. Determinarea unui substantiv în acuzativ cu funcţie de comple­ ment direct: Scrivo degli esercizi — Scriu nişte exerciţii. Articolul partitiv se foloseşte pentru: A. Ho parlato con alcuni studenti — Am vorbit cu nişte studenţi. puţin. ARTICOLIJL PARTITIV § 25 Articolul partitiv indică o parte dintr-un întreg sau o canti­ tate nedefinită şi se exprimă în limba italiană prin prepoziţia di + arti­ colul hotărît. Ho comperato mele e pere — Am cumpărat mere şi pere. Pentru a conferi o valoare nedeterminată unui plural nu se foloseşte nici articolul: Ho comperato una mela ed una pera. Per raggiungere V'ideale ci vuole dello sforzo — Pentru a-ţi atinge idealul este nevoie de efort: Ho visto dei film italiani — Am văzut cîteva filme italiene. B. La plural sensul şi formele articolului partitiv se confundă cu cele ale articolului nehotărît : (del. C.dei. delle) ambele indicînd o cantitate nedefinită: Compra dei dolci — Cumpără (nişte) prăjituri . 30 . degli. La singular un substantiv precedat de un articol partitiv are cu totul alt sens decît un substantiv precedat de articolul nehotărît: Voglio bere del vino — Vreau să beau nişte (puţin) vin. della. Ho scelto dei fiori rossi — Am ales nişte flori roşii. avea nişte pene albastre. dell'. dello. citeva. clţiva. L'uccello aveva delle penne azzurre — Pasărea. o cantitate oarecare: Mangio del pane — Manine puţina pîine. Folosirea şi omiterea articolului partitiv § 26 I.substantivul este precedat şi de o altă prepoziţie: Ho parlato co» degli studenti.

nici bani. Vado dal medico — Merg la doctor. meno. după categoria substantivelor pe care le însoţesc. Folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii A. abbastanza. sau invers. Articolul partitiv se omite: A. pe lingă acestea pot apărea alte cazuri. B. 31 . amintim unele reguli de folosire şi omitere ale articolului specifice limbii italiene. Regulile au un caracter orientativ. Nume proprii de persoană § 28 Se foloseşte articolul cu numele de familie (il cognome) care » indica: 1. Lo faccio per alcuni amici — O fac pentru cîţiva prieteni : In ufficio ci sono più persone — în birou sînt mai multe persoane. troppo. ne soldi — Nu aveţi nici prieteni. substantivul articulat în italiană este nearticulat în română: Salgo dal tram -— Cobor din tramvai . cînd în română spre deosebire de italiană. Există însă şi frecvente cazuri de neconcordanţă în folosirea şi omiterea articolului. spre exemplu. substan­ tivul _este articulat: m aereo — cu avionul. per alcuno: Lui raccontò molte vicende — îmi povesti multe întîmplări . essere in cucina — a fi în bucătărie. C. -Ţinînd cont de această deosebire. Prepoziţiile articulate se comportă după aceleaşi reguli ale folosirii şi omiterii articolelor. uneori forme fixe care nu pot fi încadrate în reguli generale. andare a teatro — a merge la teatru. în cazul in care substantivele sînt precedate de: molto. în propoziţii negative construite mai ales cu né: Non avete uè amici. Cu substantive precedate de altă prepoziţie: Si è unito a dei cattivi amici — Se va spune Si è unito a cattivi amici — S-a unit cu nişte prieteni răi. personalităţi ale culturii italiene: Le novelle del Boccaccio — nu­ velele lui Boccaccio . grupîndu-le din motive didactice. il romanzo della Vigano — romanul scriitoarei Vigano. Folosirea şi omiterea articolului § 27 Folosirea şi omiterea articolului hotărît în limba italiană are multe reguli comune cu cele ale limbii române cînd.II. II dizionario c'è sullo scaffale — Dicţionarul este pe raft. (l'estate — vara. più. substantivul este articulat sau nearticulat în ambele limbi: nell' aula del­ l'Università — în aula Universităţii.

e.Iată-1 pe Carlo al meu ! A cele Ì feminine în limbaj familiar: Ci viene anche la Monica ? — Vine acolo şi Monica? b). mai ales cînd numele se referă Ia femei. Cînd numele se referă la bărbaţi se articulează foarte rar: E1 slato (il) Rossi a dirglielo — A fost Rossi cel care i-a spus-o. papa sau adjectivul santo: Parlatemi di don Giovanni — Vorbiţi-mi de don Giovanni. don. Il monumento di papa Urbano Vili è in San Pietro — Monumentul papei Urbano al VHI-lea se află în (catedrala) Sfîntul Petru . prenume precedate de substantivele : donna. 3. La prodezza di Stefano il Grande — Vitejia lui Ştefan cel Mare (în română articol adjectival) . In acest caz articolul se pune la plural: il governo dei Medici — Cîrmuirea familiei Mediei: Ci saranno anche gli Alberti — Va fi acolo şi familia Alberti. 5.) Ecco il mio Carlo! .Excepţii: Verdi. Arriva donna Lucia — Soseşte donna Lucia. 4. supranumele . numele unei întregi familii. Incontrò fra Cristoforo — îl întîlni pe călugărul Cristo­ foro . în aoest caz articolul marchează genul : Recita la Vincenzi — Interpre­ tează actriţa Vincenzi. — persoane obişnuite. frate (fra ) . Nu se foloseşte articolul cu: a) prenume (il nome): Il figlio di Paolo — fiul lui Paul. Diomede ed Ulisse idearono il cavallo troiano — Diomede şi Ulisse plănuiră calul troian. il dramma di Shakespeare — Drama lui Shakespeare. Garibaldi. numele folosite cu sens metonimie: Il Modigliani che ho comprato— Ta­ bloul lui Modigliani pe care l-am cumpărat. nume mitologice: La nascita di Venere — Naşterea lui Venus. sau pron . numele unor domnitori. 32 . Ho un Foscolo in pelle — Ani un volum de Foscolo legat în piele. Excepţii: Prenumele masculine însoţite de un determinativ (adj. Se foloseşte articolul şi cu denumirile unor opere de artă importante : La Traviata di Verdi — Traviata de Verdi: Il Mosè di Michelangelo c'è a Roma — Moise a lui Michelangelo se află la Roma: Ugo Foscolo è fautore dei Sepolcri — Ugo Foscolo este autorul Mormintelor: Ho ascoltato i Capricci di Niccolò Paganini — Am ascultat Capriciile lui Niccolò Paganini. Botticelli şi numele unor personalităţi culturale străine: Mi piace tanto Mozart — îmi place mult Mozart. Parlo con Luisa — Vorbesc cu Luiza. Michelangelo Merisi fu soprannominato il Caravaggio — Michelangelo Merisi a fost poreclit Caravaggio. Mazzini. 2.

la Sicilia. il Caraiman. Tornare da Bucarest — A se întoarce de la Bucureşti. la Romania. munţi. regiuni. I Carpazi. Excepţii: il Cairo. b) insule mici: Capri. d) prenume însoţite de nume: L'incontro di Dante Alighieri con Beatrice Portinari — întîlnirea lui Dante Alighieri cu Beatrice Portinari. Le Baleari. Le Alpi.Excepţii: Numele mitologice însoţite de un determinativ: La bella Venere (frumoasa Venus) . 33 . mări. rîuri. în America. insule mari: il Lazio. dar Abitare nel Lazio. Malta: A Capri si può ammirare la Grotta Azzurra — La Capri se poate admira Peştera Albastră. la Moldavia. il Mediterraneo: il Mar Nero. VAia. 3. VAquila. il Trasimeno. il Madagascar. deoarece numele geografice sînt masculine. Nume proprii geografice § 29 Se articulează numele proprii geografice care indică: 1. oceane. b) sînt precedate de prepoziţia in (nu şi de alte prepoziţii) cu condiţia ca numele geografice să fie feminine şi să nu aibă alţi deter­ minanţi : Recarsi in Francia. lanţuri muntoase: il Monviso. Gli Appennini. 2. la Soma antica — vechea Romă. in Americo — A se duce în Franţa. B. i mo­ nasteri di Moldavia — mănăstirile Moldovei. il Danubio. state: l'Africa. continente. Excepţii: Numele geografice amintite omit articolul cînd: a) arată o specificare: Le città d'Italia — oraşele Italiei. Cipro. (Haga). l'Italia. L'Aquila è il capoluogo degli Abruzzi — Oraşul Aquila este capitala regiunii Abruzzi. l'Europa. 4. în Belgia. lacuri: l'Atlantico. nel Belgio — A locui în Lazio. Nu se articulează numele proprii geografice care indică: a) oraşe: Andare a Venezia — A merge la Venezia. Il furbo Ulisse (şiretul Ulisse). la Spezia: Hai visi­ tato il Cairo? —Ai vizitat oraşul Cairo?. NOTĂ: I Numele de oraşe şi insule mici se articulează cînd sînt însoţite de un determi­ nant: la soleggiata Capri — însorita insulă Capri. Excepţie : Rîul Arno : Val d'Arno — Valea rîului Arno.

. vostro nipote — nepotul vostru. . entrambi.tinara mea soţie. patrigno .f r a t e vitreg. figliastrafiică vitregă. cugina . nuora . il loro nipote . suocero. In acest caz locul articolului este între substantiv şi adjectiv. b) precedate de adjectivul posesiv loro: la loro sorella .fraţii me!. .amîndouă mimile. adjectivele: ambedue.tiu vitreg. „„^tina d) forme diminutive sau augmentative: la mia nipotina . 34 . Se va spune deci: suo genero sau il suo genero . Se vor articula numele de rudenie precedate de adjectivul posesia atunci cînd respectivele nume sînt: mQTr . suocera . il nostro zione . nonno: il suo babbo său. nonna.întâmplarea voastră (v. c u m n a t ă . fratele său mai mic. sorellastra . cognata . .fratele nostru Giovanni. fratella­ stro .fnca voastră vitrega. P lp a) la plural: i miei fratelli . il nostro par­ talo Giovanni .mamele voastre.scumpa t a l o r a . soacră. la mia giovane moglie . B.t a t ă Vitreg -figliastro . matrigna . tutto. tuo marito — soţul tău.cumnat. . U n g a adjectivul posesiv: la tua cara sorella .socru. le vostre madri . vostra figliastra sua la vostra figliastra . i suoi zii — unchii săi . il loro padretatăl lor.nepotul lor. Excepţii: . cognato. tuo.unchiul nostra (cel mare) . § \)+).ambele parti. c) însoţite de un alt determinant (adjectiv sau substantiv) j j e . nostro figlio — fiul nostra. la vostra vicenda .mamă vitregă . nostra zia — mătuşa noastră. nostro. tatăl Folosirea articolului ramine facultativă pentru următoarele nume de rudenie: cugino. il suo fratello minore. entrambi i lati .tot timpul.gine­ rele său. suo. A i t e situaţii de folosire a a r t i c o l u l u i hotărît § 31 în afara cazurilor arătate articolul hotărît însoţeşte de obicei: A.sora lor. la mia nonna — bunica mea. suo padre — tatăl său. verişoară. mia moglie — soţia mea. ambedue le mani .nora.sora vitrega. vostro (exceptînd loro): mia madre — marna mea. babbo. tutto il tempo .văr. genero gnere .Mamma. etc. orice adjectiv posesiv care precedă un substantiv: il mio doveredatoria mea. tuo fra­ tello — fratele tău. vostra sorella — sora voastră. .nepoţica mea .Folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie precedate de adjectivul posesiv § 30 Nu se articulează următoarele substantive care indică grade de rudenie cînd sînt la singular şi precedate de adjectivele posesive (v § 94): mio.

— El este medic. dai capo — din cap . Alte cazuri în care articolul se omite §32 Alături de regulile arătate articolul se mai omite în următoa­ rele situaţii: 1. NOTĂ: Spre deosebire de limba română. — El este un medic bun . F. substantive cărora li se conferă o valoare distributivă: Lucia viene il sabato — Lucia vine in fiecare sîmbătă. 2. Ogni attimo è prezioso — Fiecare clipă este preţioasă. II. b) complement de mod. § 68). b) un adjectiv nehotărît: Ciascun uomo lavora — Fiecare om mun­ ceşte . Mangio la frutta — Manine fructe. § 186) . ii 12 maggio — ziua de 12 mai . le più oneste— cele mai cinstite (v. essere sui trenta — a avea 30 de ani. Quella rivista era italiana —. în italiană se folosesc adesea substan­ tive eu articolul hotărît chiar fără alţi determinanţi: Scrivo l'indirizzo sulla busta — Scriu adresa pe plic. I. Agire eon coraggio — A acţiona cu curaj. numeralul ordinal: il primo giorno di scuola — prima zi de şcoală. la dodicesima domanda — a douăsprezecea întrebare (v. fără alt determinant: Sbagliare senza voglia— A greşi fără voie. G. superlativul relativ: il più bello — cel mai frumos. dar în prezenţa unui alt determinant se va spune: Egli è un medico buono.C. exprimarea orelor şi a datei: Sono le otto — Este ora opt. acesta neavînd un alt determinant : Egli è medico. 35 . D. Cînd substantivul are valoare de: a) nume predicativ. § 78. 11 23 Agosto del 1944 — Ziua de 23 August a anului 1944. anumite expresii: parlare sul serio — a vorbi serios. il fare — acţiunea. occorre del tempo — trebuie timp.Acea revistă era itali­ enească. substantive al căror sens diferit este marcat doar de articol: da capo — de la început. e) . dar în cazul unui alt determinant: Agire con il coraggio dell'onesto — A acţiona cu curajul celui cinstit. il perché — cauza (v. E. sau o valoare demon­ strativă: entro il mese — în cursul acestei luni. Cînd substantivul este precedat de: a) un adjectiv demonstrativ: Non dire questa bugia — Nu spune această minciună. orice parte de vorbire care se substantivează: l'andare—mersul.

c) complement de loc: In montagna — la munte... culege furtună. este aşezat în lagună. 8. cappello e se ne andò — îşi luă şalul. all' alt — la stop. Chi semina vento. dalla nonna — la bunica . dar se va spune: al mare — la mare. calitatea: uomo di cuore duro — om tare de inimă. raccoglie tempesta — Cine seamănă vînt. 7. Regulile si cazurile enunţate nu pot deveni reguli rigide. d) de vocativ: Forza ragazzi! — Curaj copii!. prendere. Cînd substantivul are funcţia de: a) apoziţie: Venezia. în unele proverbe: Patti chiari. în titluri de cărţi. provar ribrezzo — a-ţi fi scîrbă. — Doamnă. fiţi amabilă.guanti. oraş maritim. Sintesi di chimica organica — Sinteză de chimie organică . Prese sciarpa. Ingresso — Intrare . 6. in cima — în vîrf . Automobile Club Italiano — Clubul automobilistic italian . 5. este aşezat în lagună.. . pălăria şi plecă. cînd are şi alt determinant . In enumerări: giorno e notte — zi şi noapte. allo stop. la grande città maritima — Venezia marele oraş maritim. provare: aver paura — a-ţi fi frică. ele au caracter orientativ şi de cele mai multe ori se bazează pe forme fixe specifice limbii italiene. vestito di seta — rochie de mătase. sentire. de capitole — Storia della letteratura romena — Istoria literaturii romàne . Pe tăbliţe indicatoare: Piazza Esedra — Piaţa Esedra. mănuşile. Signora. sentir pietà — a avea milă. dar cu alt determinant: Venezia. 3. far capolino — a se ivi. 4. fare. dar vestito della miglior seta — rochie din cea mai bună mătase. rete da pesca — plasă de pescuit.. Epilogo — Epilog . scopul: sala da pranzo — sufragerie. sia gentile. amici cari — Socoteală deasă e frăţie aleasă . è sita nella laguna — Veneţia. în unele expresii formate cu verbele avere. Alături de acestea pot să apară şi alte situaţii. b) atribut care indică materia: copertina di plastica — invelitoare de plastic . dare. Uscita — Ieşire. città maritima.

-ta: ii problema — problema. il gatto — pisica. Spre deosebire de limba română. la pecora — oaia. la saggezza — înţelepciunea. GENUL SUBSTANTIVELOR Genul substantivului după terminaţie § 3 4 A. Varcobaleno — curcubeul etc. în care substantivul are trei genuri (masculin. la radio — radioul. -ma. il tele­ gramma — telegrama. ii lavoro — munca. Excepţii: Substantive care deşi se termină în -o sint de genul feminin: la mano — mina. la sarta — croitoreasa. feminin şi neutru). fie după sensul substantivului. poate fi substituită de pronume (vezi § 81) şi este flexibilă. fenomene ale naturii: la pioggia — ploaia. în italiană substantivul are două genuri: masculin şi feminin. il freddo — frigul. ii pilota — pilotul. Io scherzo — gluma. la malattia — boala. ii tempo — timpul. acţiuni: la fuga — fuga.SUBSTANTIVUL IL NOME § 33 Substantivul este categoria gramaticală care denumeşte obiecte: la tavola — masa. Lucia. fiinţe: il figlio. Substantivul este o parte de vorbire principală care poate fi înso­ ţită de determinanţi ca articolul sau adjectivul (vezi § 17. la biro — pixul. Il quadro rappresentava il ritratto del nonno — Tabloul reprezenta portretul bunicului. plante: il garofano — garoafa. stări fizice şi psihice: la bellezza — frumuseţea. la moto — motocicleta. il despota — 37 . 54). Giovanni. la quercia — stejarul . Genul poate fi stabilit fie după terminaţia. evenimente: il compleanno — ziua de naştere. il Capo­ danno— Anul Nou. la dinamo — dinamul. — fiul. Terminaţii specifice genului masculin: -o: V albero — pomul. la foto — fotografia. Vottimismo — optimismul. relaţii între subiecte: Vamicizia — prietenia. Il treno con cui partì il mio cugino Carlo era già sul terzo binario — Trenul cu care plecă vărul meu Carlo era deja pe linia a treia . ii sistema — sistemul. ii clima — clima. il sasso — piatra. lafratellanza — înfrăţirea .

lo stivale — cizma: Al numero 30 del viale c'era un ospedale — La numă­ rul 30 de pe bulevard era un spital . lo scaffale — raftul. la morale — morala. il vigile attraversò il cortile — Cu puşca în mînă. Quel brontolone mi mise il bastone tra le ruote — Morocănosul acela îmi puse beţe-n roate. -ere: il doganiere — vameşul. il bastione — bastionul . la finale — l'inala. Il suo padrone era un incorreggibile dormiglione — Stăpînul său era un somnoros incorigibil . gardianul traversă curtea . II poema del poeta era un ve..ro programma letterario per i suoi seguaci — Poemul poetului era un adevărat program literar pentru urmaşii săi . il nocchiere — cìrmaciul . -ore: il calore — căldura. Excepţie: la canzone — cântecul. La frattura della gamba fu un vero dramma per r atleta — Fractura piciorului a fost o adevărată dramă pentru atlet. il ditale — degetarul. ia ferita. l'album — albumul. Vonore — onoarea.despotul . Substantive de genul feminin : la matita — creionul. lo sport — sportul. il lapis — creionul. — rana. -consoană: Vautobus — autobusul. -ale: Vanimale — animalul. Il portiere della squadra alzò il bicchiere di Murano — Portarul echipei ridică paharul din cristal de Murano . la cambiale — poliţa . il gas — gazul. il dolore — durerea. il camion — camionul. Il nuovo locale del tribunale era moder­ nissimo — Noul local al tribunalului era foarte modem. il segnale — semnalul. -one: il mattone — cărămida. -ile: il sedile — scaunul. il canile — cuşca chnelui . Excepţii: Sînt femmine substantivele: la capitale — capitala. il cognac — coniacul: Il tram ed il filobus sono mezzi di trasporto molto 38 . II cameriere ci portò i caffè — Ospătarul ne aduse cafelele. la spi­ rale — spirala. Il suo favore diventò col tempo vero terrore — Favoarea sa deveni cu timpul adevărată teroare. Il colore di quel fiore destava lo stupore di chi lo guardava — Culoarea acelei flori trezea uimirea celui care o privea.il sapone — săpunul. ii capitale — capitalul. il campanile — clopotniţa.. il vapore — aburul . Il fienile era pieno zeppo — Fînarul era plin ochi. ii pedale — pedala. Excepţii. Con il fucile in mano.

la ruggine — rugina: La sua testardaggine è la prova della stupidaggine — încăpăţînarea sa este dovada prostiei. l'educatrice — educatoarea. la televisione — televi­ ziunea. la gomitata — lovitura cu cotul. 39 . l'aranciata — oranjada. judecata. Renata era la figlia della mia maestra — Renata era fiica învăţătoarei mele . Excepţii. Vallenaitiee — antrenoarea: L'autrice del­ l'„Edera" è la scrittrice Grazia Deledda — Autoarea romanului „Iedera" este scriitoarea Grazia Deledda . Gli si riempì /'anima di gioia — I se umplu sufletul de bucurie. -uggine: la sfacciataggine — neobrăzarea. la schioppettata— împuşcătura: E' andata a zonzo per tutta la mattinata — A hoinărit toată dimineaţa . -i. B. la serata — serata. Terminaţii specifice genului feminin : -a : la terra — pămîntul. la regione — regiunea. il nonnulla — fleacul. Excepţii: Substantive masculine în -ione: il rione — raionul il bastione — bastionul. la donna — femeia. Vomissione — omiterea. Gli gettò negli occhi una manata di polvere — îi aruncă în ochi o mînă de praf. -igine. Era un film pubblicitario che presentava una partita di tennis — Era un film publicitar care prezenta o partidă de tenis. la diagnosi — diagnosticul. ii papa — papa. la sintesi — sinteza. la lettura — lectura. la ver­ tigine — ameţeala. Pestasi — extazul. la lavatrice — maşina de spălat rufe. il monarca — suveranul. -ione. la ragione — motivul. l'avarizia — zgîrcenia. La tesi di laurea era una valorosa analisi della lirica pascoliana — Teza de diplomă era o valoroasă analiză a liricii lui Pascoli. La cima della montagna era tutta di pietra — Vîrful muntelui era în întregime de piatră .comodi — Tramvaiul şi troleibuzul sînt mijloace de transport foarte comode . -aggine. -ata: la pedata — lovitură de picior. durata serii. il padiglione — pavilionul. la /elione — lecţia: L'azione era una magnifica dimostrazione per la pace — Acţiunea era o măreaţă demonstraţie pentru pace . -trice : la pittrice — pictoriţa. ii boia — călăul. la questione — chestiunea. Substantive masculine în -a: il collega — colegul. l'enfasi — emfaza. la metamorfosi — metamorfoza. la oasi — oaza: La Sua ipotesi è sbagliata — Ipoteza dumneavoastră este greşită . ii duca — ducele. la via — strada. il vaglia — mandatul. Ci confessò sinceramente la sua opinione sulla riunione — Ne mărturisi sincer părerea sa despre reuniune. il medaglione — medalionul. La direttrice dell'editrice è anch'essa un ottima scrittrice — Directoarea editurii este şi ea o foarte bună scriitoare. la crisi — criza.

Excepţii: Substantive masculine în -i: ii di — ziua. il latte — laptele. 13) ii bambù — bambusul. şi mase. l'autista — şoferul. Introduse la chiave nella serratura — Introduse cheia în broască. 1'omertà (f. L'onestà e la bontà sono le maggiori virtù di questa donna— Cinstea şi bunătatea sînt cele mai de seamă virtuţi ale acestei femei. 4. la schiavitù —sclavia. il padre — tatăl. la pecchia inserviente —bătrîna îngrijitoare (vezi § 3 6 . il/la sindacalista — sindicalistul. pianista. Pentru aceste substantive genul este marcat doar de articol şi acor­ dul determinanţilor: il vecchio inserviente — bătrînul îngrijitor.) — cîrdăşia. la sorgente — izvo­ rul. fiinţa . expeditoarea. — ultima vocală accentuată (parole tronche. la gioventù — tineretul. permisul. şoferiţa. il/la parente — ruda (f em. lo scultore — sculptorul. Il martedì prossimo siamo invitati ad u n calìe. vezi § 11. Terminaţii comune ambelor genuri il brindisi — toastul. -cida: l'omicida — ucigaşul. -ista: il/la pianista — pianistul. la sete — setea. il/la matricida — ucigaş. Pentru acest caz se recomandă verificarea genului cu dicţionarul italian-român. il caucciù — cauciucul. copista. „La rete" è un nome di genere femminile — „Plasa" e u n substantiv de gen feminin . comunista: II turista e la turista erano dell''Italia — Turistul şi turista erau din Italia. la merce — marfa. dai Perussi— Marţea viitoare sîntem invitaţi la o cafea la familia Perussi . C. -e: il paese — ţara. Le vivande sono saporite quando ci si mettono molti ingredienti — Mîncărurile sînt gustoase cînd se pun în ele multe ingre­ diente. lo ente — instituţia. l'arte — arta: Il fiume Po sorge dal monte Monviso — Rìul Pad izvorăşte din muntele Monviso . ii giovedi — joia. la citth — oraşul. abonata. ucigaşa. il paltò — paltonul. la carne — carnea. Există terminaţii nespecifice care pot indica atît genul masculin şi cit şi genul feminin. la madre — mama.) : Il presente dell'indicativo è il più usato tempo — Prezentul indicativ este cel mai folosit timp . ii mare — marea. sindicalista: il/la comunista — comunistul. il/la cojoista — copistul. -ente: il/la mittente — expeditorul. 2?' un piacere ammirare il mobile din stile fiorentino — E o plăcere să admiri mobila în stil florentin . La suicida era affetta da una crisi depressiva — Sinucigaşa suferise o criză depresivă. ii tramvai — tramvaiul. l'utente — abo­ natul. la patente — certificatul. 69). 40 . ucigaşă de mamă: Il fratricida fu condannato a dieci anni di ergastolo — Ucigaşul (de frate) a fost condamnat la 10 ani de ocnă .

. — luna lui . guida a Firenze fu un professore di storia dellarte — Ghidul nostru la Florenţa a fost un profesor de istoria artei. . subinţelegîndu-se il giorno di. ii medico — medicul. . il fanciullo — copilul. il cavallo — calul. 41 .. il lunedì — lunea. la reduta — recrutul. Excepţii: Substantive feminine care denumesc persoane de sex masculin: la spia — spionul. L'assemblea generale avrà luogo nel mezzo del febbraio — Adu­ narea generală va avea loc la mijlocul lui februarie. Quel bambino dall'udito perfetto diventò il grande violinista e compositore Niccolò Paganini — Acel copil cu auzul perfect deveni marele violonist şi compozitor Niccolò Paganini. este singura zi a săptămînii de gen feminin. Grupînd substantive cu acelaşi înţeles se constată adesea că au şi acelaşi gen gramatical. Excepţie: La domenica — duminica. . Ci avevano invitati per lo scorso mercoledì — Ne invitaseră pentru mier­ curea trecută. la sentinella — sen­ tinela. il fiorito maggio — înfloritul mai : Nel caldo agosto saremo già al mare — In calda lună august vom fi deja la mare . şi după înţelesul acestora. — zilele săptămînii. împărţirea de faţă are sens orien­ tativ pentru stabilirea genului substantivelor după înţeles şi prezintă multe excepţii.Genul substantivelor după înţeles § 35 Genul substantivelor poate fi stabilit.. la guida — ghidul. — ziua lui. dar: II primo lunedì dell'ottobre faremo il lavoro scritto: Prima luni din octombrie vom da lucrare scrisă. il freddo dicembre — frigurosul decembrie.: îl venerdì — vinerea. Sînt de gen masculin substantivele care denumesc: — fiinţe de sex masculin: il padre — tatăl.. lo scolaro — şcolarul. il sabato — sîmbăta: Il giovedì prossimo partiremo in campagna — Joia următoare vom pleca la ţ a r ă . — lunile anului deoarece se subînţelege substantivul masculin ii mese di. în general. Marco. Vittorio: Il nonno era sorretto dal suo nipote Carlo — Bunicul era sprijinit d e nepotul său Carlo. . : l'aprile scorso — aprilie trecut. NOTĂ: Pentru substantivele care indică lunile anului şi zilele săptămînii articolul hotărît se foloseşte numai cînd acestea sînt însoţite de alţi determinanţi: Abbiamo lunedì lezione d'italiano — Avem luni lecţia de italiană. Acordul determinanţilor acestor substan­ tive se face la feminin: La nostra. A.

oceane: il Como — lacul Como. La terribile eruzione del Vesuvio del 79 ha distrutto Pompei ed Ercolano — Groaznica erupţie a Vezuviului din anul 79 a distrus oraşele Pompei şi Herculanum. la palma — palmierul. Vovest — vestul. r • : . — metale: il ferro — fierul. l'alluminio — aluminiul : Il bronzo della statua aveva. Valbicocco — caisul. è situata nel cuore degli Abruzzi — Sulmona. — munţi. il Pacifico — Oceanul Pacific. Il Danubio sfocia per tre bracci nel Mar Nero — Dunărea se varsă prin trei braţe în Marea Neagră . il Po — Padul. lanţuri muntoase: il Monviso — muntele Monviso. străvechi oraş. il ciliegio — cireşul. Dal Mediterraneo per lo stretto dì Gibilterra si giunge nell'Atlantico — Din Marea Mediterană prin strîmtoarea Gibraltar se ajunge în Oceanul Atlantic. la Neva — Neva. il pero — părul. il gelso — dudul: Filari di alti pioppi fiancheggiavano la strada — Şiruri de plopi înalţi străjuiau drumul . gli Appennini — munţii Apenini. la vite — l viţa de vie. La Senna — Sena. il Monte Bianco — Mont Blanc. il rame — arama. la Loira — Loara. ia Brava — Drava. i Carpazi — munţii Carpati: Sulmona. il Trasimeno — lacul Trasimeno. antica città. pomi fructiferi: l'abete — bradul.— arbori. lo Stromboli — Vulcanul Stromboli. i Pirenei — munţii Pirinei. patria del poeta Ovidio.i nie — munţii Medonici. le Medo. il piombo — plumbul. Nel fruttetto tra meli e susini c'erano* alcuni cotogni — In livadă printre meri şi pruni erau cîţiva gutui. Il settentrione è la più sviluppala parte d'Italia — Nordul este cea mai dezvoltată parte a Italiei. este situat nu prea departe de lacul di Garda şi lacul Iseo .. Excepţii: Le Alpi — munţii Alpi. patria poetului Ovidiu. Brescia. riuri. la Sava — Sava. este aşezată în centrul munţilor Abruzzi . l'Adriatico — Marea Adriatica. 42 . Excepţii. broşe de platină umpleau vitrina bijuteriei.. le Cevenne — munţii Ceveni. il Tirreno — Marea Tireniană. l'oriente — orientul: La Sicilia c'è nel sud dell'Italia — Sicilia se află în sudul Italiei . lo Ionio — Marea Ionică. il Volga — Volga. braccialetti d'argento. brăţări de argint. assunto una patina scura — Bronzul statuii căpătase o patină închisă: Anelli d'oro. è situata non molto lontana dal di Garda e dall'Iseo — Brescia. le Bolomiti — munţii Dolomiti. il cipresso —chiparosul. mări. la Bora — Dora. lo zinco — zincul. le Ande — munţii Anzi. [ — puncte cardinale: ii nord — nordul.. il Tamigi — Tamisa. — lacuri. spilloni di platino riempivano lavetrina della gioielleria — Inele de aur. | Excepţii: la quercia. il Reno — Rinul. il salice — salcia. — stejarul. il mezzogiorno — miazăzi.

era invece la sarta — Credeam că era sora mea. l'uva — strugurii. il Perù — Peru. la Svizzera — Elveţia: VArgentina — Argentina. il Giappone— Japonia. portocale. Vananasso—ananasul. il Nepal — Nepalul. Acordul determinanţilor acestor substantive I se face la masculin: Aida era interpretata da un soprano romeno ! mentre Amneris da un mezzosoprano italiano — Aida era interpretată ! de o soprană româncă iar Amneris de o mezzo-soprană italiană. lămîiul : il lampone — zmeura.B. la Cecoslovacchia —Ceho­ slovacia. • il mirtillo — afina. il Cile — Chile. l'albicocca — caisa. La zia di sua moglie si chiamava Sandra — Mătuşa soţiei sale se numea Sandra. il Brasile — Brazilia. lo Za'mbese—:Zambezi. dar şi smochinul . VUngheria — Ungaria. l'uliva — măslina. Excepţii : il fico — smochina. il Portogallo—Por­ tugalia. VAustralia — Australia. il Congo — Congo. il mezzosoprano — mezzo -soprana. a fost însă croitoreasa. ţări: VAmerica — America. zmeurul . la leonessa — leoaica. Vamica — prietena. tutte a pezzetti — Puse in salata de fructe vişine. Mise nella macedonia delle viscide. pere. il dattero— curmala. coacăzul. il ribes — coacăza. la Francia — Franţa. delle arance. la poetessa — poeta. Maria. 43 . VInghilterra — Anglia. la fanciulla — copila. Italia şi Grecia sînt cele trei pe­ ninsule care înaintează în Marea Mediterană. delle pere. la gallina — găina. il Paraguai — Paraguaiuì. il limone —lămîia. la ciliegia — cireaşă: La noce di cocco è il grosso fratto di una pianta tropicale — Nuca de cocos este fructul mare a unei plante tropi-cale. — continente. — fructe: la mela — mărul. il contralto— contraltìsta. la susina—pruna. Excepţii: Substantive masculine care indică persoane de sex feminin: ii soprano — soprana. Sînt de genul feminin substantivele care denumesc: — fiinţe de sex feminin: la madre — mama. afinul . la pesca — piersica. l'Egitto — Egiptul. l'Italia [e la Grecia sono le tre penisole che avanzano nel Mediterraneo — Spania. Stefania: Dubbilo che si tratti di mia figlia — Mă îndoiesc că este vorba de fiica mea . la Romania — România. la nocciola — aluna. Excepţii: Il Belgio — Belgia. il Canada — Canada. toate în bucăţele. ia suocera — soacra. Credevo che fosse mia sorella. la nutrice — doica. la Cina —China: Il grande impero romano si estese in tutta l'Europa occupando perfino il nord dell'Africa — Marele imperiu roman se întinse în toată Europa ocupînd chiar şi nordul Africii . La Spagna.

la Corsica — Corsica. — Florenţa secolului al XlV-lea . il celebre Lesbo — celebra Lesbos. Excepţii: Il Madagascar — Madagascarul. la Transilvania — Transilvania: Milano è il capoluogo della Lombardia — Milano este capitala Lombardiei . acord să se pună în evidenţă genul gramatical. La scienza applicata che mira a riprodurre le operazioni del cervello umano in complessi mecca* Denumirile de oraşe şi insule au fost însoţite de determinanţi pentru ca prin. la famosa Pisa — renumita Pisă . il Trentino AltoAdige — regiunea Trentino Alto Adige. 44 . | Excepţii: Il Piemonte — Piemontul. la Calabria — Calabria. il Lazio — regiunea Laţiu. la Malta — Malta . — ştiinţe. în ce priveşte folosirea articolului cu aceste substantive a se vedea § 29. la psicologia — psiho­ logia. La Sardegna è Visola natia di Antonio Gramsci — Sardinia este insula natală a lui Antonio Gramsci. la Toscana — Toscana. discipline: la filosofia — filozofia. L'Elba è sopracchiamata Visola degli ippocampi — Elba este supranumită insula căluţilor de mare . la Firenze trecentesca. Pietroburgo — Petersburg. la sudica Palermo— sudicul Palermo . connette lo studio della chimica a quello della biologia — Biochimia. scienza interdisciplinaria. la filologia — filologia. — insule: la Sicilia — Sicilia. ştiinţă inter­ disciplinare. la matematica — mate­ matica. Conosci i monumenti della Boma barocca? — Cunoşti monumentele din Roma barocă ? Excepţii: il Cairo — Cairo. La bella Capri — Frumoasa insula Capri . Bologna" — Am vizitat oraşul industrial Torino şi „erudita Bologna" . La culla della civiltà e cultura italiana rimane per sempre la Toscana — Leagănul civilizaţiei şi culturii italiene ramine pentru totdeauna Toscana. la Moldavia — Moldova. la nuova e moderna Bucarest—Noul şi modernul Bucu­ reşti . Vanatomia — anatomia. la storia — istoria. Abbiamo visitato la Torino industriale e la „dotta. — oraşe: la soleggiata Napoli — însoritul Napoli . il Trieste — Triestul. il Veneto — regiunea Veneto. il marmoreo Paro — Păros cea de marmură. uneşte studiul chimiei cu cel al biologiei .— regiuni: la Liguria — Liguria. Velettrotecnica — electrotehnica: La biochimica. Le vigne della Dobrugia sono rinomate — Viile Dobrogei sînt renumite. la botanica — botanica. l'antico Deh — stră­ vechiul Delos. il nordico Oslo * — nordicul Oslo.

3. în acest caz articolul. la mosca femmina — musca (femelă). La fonetica. Cerano una volta un mago ed una strega . Din aceeaşi categorie fac parte şi unele substantive care denu­ mesc animale şi au o singură formă pentru ambele genuri (în italiană se numesc nomi promiscui) care nu indică genul biologic respectiv. (vezi § 37. sau alţi determinanţi ai substantivului. de felul în care se poate forma femininul substantivelor. In quella famiglia c'erano cinque bambini: tre maschi e due femmine — In acea familie existau cinci copii: trei băieţi şi două fete . Exemplele care urmează oferă cîteva modele. la pecora — oaia. la morfologia e la sintassi sono parti della grammatica — Fonetica. il montone — berbecul.. ii corvo — corbul. § 37 In limba italiană.nici o electtronici è la cibernetica — Ştiinţa aplicată care urmăreşte să reproducă operaţiile creierului omenesc în complexe mecanice sau elec­ tronice este cibernetica. se recurge fie la substantive care au forme total diferite pentru cele două genuri. La sua nipote Irina — Nepoata sa Irina . l'autista — şoferul sau şoferiţa. il genero — ginerele. cu caracter pur orientativ. vor indica genul : il consorte — consortul. la farmacista — farmacista . c). fie la formarea substantivelor feminine prin diferite procedee. la mamma — mama. Excepţie: il diritto — dreptul. - Observaţii asupra genului substantivelor § 3(5 1. Il suo nipote Mario — Nepotul său Mario . lo scarafaggio — gîndacul. 45 . la consorte — consoarta.. 2. Genurile unor substantive se identifică uşor prin formele total diferite ale substantivelor pentru cele două genuri: îl babbo—tata. — Au fost odată un vrăjitor şi o vrăjitoare . Aces­ tora.li se asociază substantivele maschio — mascul. Există o categorie de substantive care au forme identice pentru ambele genuri. femmina — femelă: la mosca maschio — musca (mascul). ii farmacista — farmacistul. la nuora — nora. La bella cantante italiana — Frumoasa cîntăreaţă italiană (vezi § 27). il leopardo — leopardul.. Questo noto cantante romeno — Acest cunoscut cîntăreţ român . Formarea femininului substantivelor .. morfologia şi sintaxa sînt părţi ale gramaticii.pentru selectarea şi folosirea corectă a genului substantivului. pentru a le distinge genul.

Renata è la figlia della mia maestra— Renata este fiica învăţătoarei mele. la gallimi — găina . il bambino — copilul. Giovanna — Ioana. l'attore — actorul. II giovane* che vedi è il solo erede della famiglia — Tînărul pe care-I vezi este singurul 46 . A.Deoarece ele nu constituie reguli rigide se recomandă verificarea cu dic­ ţionarul a formelor de feminin nou create. La direttrice della scuola eraanche un'ottima educatrice — Directoarea şcolii era şi o foarte bună educatoare. care au genul marcat numai de articol atît la singular cît şi la plural: sg. la bambina — fetiţa. -i. la regina — regina: L'eroe del racconto era Giuseppe —Eroul povestirii era Giuseppe. la signora — doamna. formează femininul în -a. ii duca — ducele. la dogaressa — soţia dogelui. le nipoti — nepoatele . il pittore — pictorul. l'operaia. lo scrittore — scriitorul. V attrice — actriţa. il signore — dom­ nul. il re — regele. NOTĂ: Femininul substantivului il difensore — apărătorul este la diîenditrice — apărătoarea iar al substantivului il possessore — posesorul este la posseditriee — posesoarea. pi. L'eroina del rac­ conto era Giuseppina — Eroina povestirii era Giusepina. formează femininul•-cu sufixul -essa. la duchessa — ducesa: Nell'ufficio del podestà entrarono un medico ed un poeta — In biroul primarului intrară un medio şi un poet. lo zar — ţarul. Renato è il figlio del mio maestro — Renato este fiul învăţătorului meu . la leo «essa — leoaica : ii doge — dogele. Anumite substantive terminate la masculin în -e. la padrona — stăpîna . il padrone — stăpînul. Vavvocato — avocatul. la nipote — nepoata. i nipoti — nepoţii. Substantivele terminate în -e. Din această categorie fac parte: 1. il dottore — doctorul. procedeele prin care se obţin substantivele feminine sînt : înlocuirea terminaţiei masculine a substantivului cu un sufix specific genului feminin sau înlocuirea articolului respectiv. Unele substantive terminate la masculin în -tore formează femini­ nul cu sufixul -trice.. B. Citeva dintre substantivele terminate la masculin in -o. Giovanni — Ion. lo studente — studentul. -a. la pittrice — pictoriţa: Il direttore della scuola era anche un ottimo educatore — Direc­ torul şcolii era şi un foarte bun educator. Vavvocatessa — avo­ cata. -o. Voperaio — muncitorul. Nell'ufficio della podestaressa entrarono [una medichessa ed una poetessa — In biroul primăriţei intrară o doctoriţă şi o poetă. la dottoressa — doctor (titlul ştiinţific). il leone —leul. în general. Unele substantive au formă invariabilă pentru ambele genuri. Unele substantive terminate la masculin în -o. -e formează femininul cu sufixul -ina: il gallo — cocoşul. — muncitoarea . il nipote — nepotul. -e. la scrittrice — scriitoarea. la zarina — ţarina. doctoriţa. la studentessa — studenta. Carlo — Carla.

Quelle farmaciste sono anche note atlete —Acele farmaciste sînt şi atlete cunoscute. la volpe — 'vulpea. le pianiste—pianistele: ii . Sul filo di telegrafo cinguettava una rondine maschio — Pe firul de telegraf ciripea un rîndunel. il serpente fem­ mina — şerpoaica. la nuora — nora. îl tordo — sturzul. il maschio — bărbatul. la patriota — patriota. iar la plural de articol şi terminaţiile specifice genurilor respective: ii patriota. Upianista — pianistul. la volpe femmina — vulpea. pentru evitarea confuziei se adaugă respectivelor substantive cuvintele: maschio — mascul şi femmina — femelă: la volpe maschio — vulpoiul.suicida — sinucigaşul. că şi în limba română. La capra era al pascolo—Capra era la păşune. 2. Il loro fratello è il marito di Luciana — Fratele lor •este soţul Lucianei . Unele substantive caro indică nume de animale. il montone — berbecul. sau il maschio della lucertola — sopirla mascul.sono i soli eredi della famiglia — Tinerii pe care-i vezi sînt singurii artoştenitori ai familiei . il luccio — ştiuca.moştenitor al familiei . 11 becco era al pascolo — Ţapul era la păşune . la femmina — femeia. La giocane che vedi è la sola erede della famiglia — Tînăra pe care o vezi este singura moştenitoare a familiei. la pianista. la pecora — oaia. Le giovani che vedi sono le sole eredi della famiglia— Tinerele pe care le vezi sînt singurele moştenitoare ale familiei. Unele substantive. Quei farmacisti sono anche noti atleti — Acei farmacişti sînt şi atleţi cunoscuţi . au forme lexicale total diferite pentru cele două genuri: il babbo — tatăl. păsări. C. la mamma — m a m a . Unele substantive au formă identică dar înţeles complet diferit la cele două genuri: 47 . Quel farmacista. — pianista . il serpente maschio — şarpele. Quella farmacista è anche una nota atleta — Acea farmacistă este şi o cunoscută atletă . i patrioti — patrioţii. la femmina del luccio — ştiuca femelă . (vezi § 36) a u numai o singură formă fie feminină: la scimmia — maimuţa. il bue — boul. fie masculină: il topo — şoarecele. Substantive cu înţeles diferit la masculin şi feminin § 38 1. i suicidi — sinucigaşii. La loro sorella è la moglie di Luciano — Sora lui este soţia lui Luciano . Substantivele terminale în: -a. Apollo era il dio della bellezza — Apollo era zeul frumuseţii . la vacca — vaca . care indică nume de animale. il genero — ginerele. -ista. le patriote — patrioatele . la rondine — rîndunica. i pianisti — pianiştii. Venere era la dea della bellezza — Venus era zeiţa frumuseţii. — patriotul. I giovani che vedi . întrucît nu întotdeauna genul gramatical al substantivului. Sul filo di telegrafo cinguettava •una rondine — Pe firul de telegraf ciripea o rândunică . le suicide — sinucigaşele . la suicida — sinucigaşa . corespunde genului natural. D. è anche un noto atleta — Acel farmacist este şi un cunoscut atlet. -cida care au marcat genul la singular de articol.

rasa manica — mînecă pizza —. Il suo strumento è sopracchiamato „la trombetta dorata1' — Instrumentul său este supranumit „trompeta de aur" .lovitura lo scalo -. Alte substantive au terminaţii diferite. lipiciul la la la la la la la la la la la la la la Ia la Exemple: In un baraccone del circo si poteva vedere un mostro in mostra—într-o baracă a circului se putea vedea un monstru la expoziţie . Eventualele confuzii pot fi cauzate de rădăcina comună a cuvîntului. Il tribuno salì sulla tribuna per fare un discorso — Tribunul se urcă la tribună pentru 48 .bustul il mento -. Sebbene affetto da una grave malattia. il suo morale era elevato — Deşi lovit de o boală gravă.portul il tasso — bursucul. La morale della favola era: „Tra il dire ed il fare c'è di mezzo il mare" — Morala fabulei era: „între a spune şi a face este o diferenţă mare". — moda colla — cleiul.etapa porta —. modul • il collo — gitul Feminin busta. haină il baleno -— fulgerul il razzo — racheta il manico — minerul il pizzo — dantela.Masculin il il il il il il fine — scopul fronte — frontul radio — radium (chim.) vaglia — mandatul poştal boa — şarpele boa camerata — camaradul la la la la la la Feminin fine — sfìrsitul fronte — fruntea radio — radioul vaglia — bravura boa — geamandura camerata — dormitorul comun Exemple: Nini Rosso è un noto trombetta — Nini Rosso este un cunoscut trompetist .menta — costa — coasta pianta — pianta colpa — vina scala — scara tappa -. specifice genului şi sens complet diferit.plăcinta moda.escala il lappo -.uşa tassa — taxa panna — smîntînă balena — balena razza —. Non faceva più nessun moto — Nu mai făcea nici o mişcare . nicovala il panno •— ţesătură. 2. moralul său era ridicat .dopul il porto —.barba il costo — costui il pianto . — plicul menta. La sua moto correva con 80 km/ora — Motocicleta sa fugea cu 80 km/oră . ciocul il modo — felul. Masculin il busto -.plìnsul il colpo —. .

i vizi — viciile . NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR In limba italiană. i problemi etc. ii ponte — podul. i telegrammi — Regizorii citiră în grabă telegramele . Uneori este necesar să se ţină seama. il telegramma — Regizorul citi în grabă telegrama . i signori . il fiume — rîul. actorii pentru interpretarea poemelor cavalereşti . aceasta fiind un indiciu pentru stabilirea desinenţei substantivului la plural. In acest scop substantivele sînt grupate în funcţie de desinenţa singularului. / redditi ricavati dai loro mestieri sono notevoli — Veni­ turile obţinute din meseriile lor sînt însemnate . arhitect şi poet . il problema — pro­ blema. il signora — domnul. lo spazio — spaţiul. independent de terminaţia singularului este -i: il compagno —tova­ răşul. il vizio — viciul.. in -o vezi § 34) . i poeti — poeţii . -o. arhitecţii şi poeţii manifestau pentru pace. Trecerea unui substantiv de la un număr la altul se face prin schimbarea desinenţei. i drammi — dramele .a ţine o cuvîntare . de ultima silabă sau de accentul substantivului. -a. il violinista — violonistul. il raggio — 49 . ca şi-n limba română. gli spazi — spaţiile. Tutti gli scultori. pi. Gli spettatori hanno applaudito gli attori per la recita dei poemi cavallereschi — Spectatorii au aplaudat. gli architetti ed i poeti manifestavano per la pace — Toţi sculptorii. sculptor. . in fretta. — drama. scultore. il poema nella recita di un noto attore — Spectatorul asculta poemul în interpretarea unui cunoscut actor . il coniglio — iepurele. il dramma. ii communista — comunistul. -io (cu i neaccentuat). I registi lessero. Il red­ dito ricavato dal suo mestiere è notevole — Venitul obţinut din meseria sa e însemnat. in fretta. -e. Io studio — studiul. după cum urmează: — sg. (pentru alte substantive. i ponti — podurile . — poetul. pictorii. architetto. i violinisti — violoniştii . i communisti — comuniştii . i conigli — iepurii. i fiumi — rîurile . Michel­ angelo fu pittore. i viaggi — călătoriile . i compagni . — Cine n-are cap şi imaginaţie nu va înţelege sensurile acestui text. Lo spettatore ascoltava. il poeta. i popoli — po­ poarele . e poeta — Michelangelo a fost pictor. pi. — sg. gli studi — studiile . în for­ marea pluralului. există două numere: singular şi plural. i pittori. -ista. Pluralul substantivelor masculine § 39 Semnul distinctiv al pluralului substantivelor variabile mascu­ line. Il regista lesse. Chi non ha testa e fantasia non capirà i sensi di questo testo. -i: il viaggio — călătoria.i : il popolo — poporul.

i trucchi — fardurile: . -io (cu i accentuat). ii turco — turcul. gli zii — unchii. il leggìo — pupitrul. il porco — porcul. -chi: il gioco — jocul. il banco — banca. 2): il medico — medicul. -ci cind substantivele au accentul pe antepenultima silabă (parole sdrucciole. i greci — grecii . L'austriaco era un noto fisico — Austria­ cul era un cunoscut fizician . Votilo — uitarea — gli oblìi — uitările . pi. Il Congresso ha riunito i sindaci meridionali ed i politici lombardi — Con­ gresul a reunit primarii din sud şi politicienii din Lombardia . il nemico — duşmanul. il fico— smochinul. i portici — porticurile. vezi § 11. Il padre diede un bacio al figlio — Tatăl dădu o sărutare copilului. I segretari entrarono negli uffici — Secretarii intrară în birou . i pendii — povârnişurile . i banchi •— băncile . Iorga cunoştea bine Italia . Ascoltammo il mormorio dell'acqua — Ascultam murmurul apei . il palco — loja. il solco — brazda. il greco — grecul. — sg. Gli storici del '48 furono anche scrittori — Istoricii revoluţiei de la 1848 au fost şi scriitori. i turchi — turcii . i leggìi — pupitrele . Ascoltavamo i mormorii delle acque — Ascultam murmurele apelor. -co. Iorga conosceva bene VItalia — Marele istorie român N. Un affresco impressionante ricopriva tutta la parete — O frescă impresionantă acoperă tot peretele . i porci — porcii. pi. Il grande storico romeno N.// fuoco si spegneva lentamente — Focul se stingea încetişor. Senti lo gnaulìo del gatto ? — Auzi miorlăitul pisicii ? Gli gnaulìi dei gatti risuonavano nella notte — Miorlăiturile pisicilor răsunau în noapte. / loro desideri erano di ottenere tutti i premi della gara — Dorinţele lor erau să obţină toate premiile întrecerii . -ii: lo zìo — unchiul. Il solo desiderio di Radu era di ottenere il premio — Singura dorinţă a iui Radu era să obţină premiul . Gli austriaci erano rinomati fisici — Aus­ triecii erau fizicieni renumiţi .raza. il portico — porticul. il vigliacco — laşul. i raggi — razele: II segretario entrò nell'ufficio — Secretarul intră în birou . 50 . Il sindaco della città — Primarul oraşului. Vequivoco— echivocul. Le fiamme dei fuochi illuminavano tutto intorno — Flăcările focurilor luminau totul in jur. il pendìo — povîrniş. i solchi — brazdele . estrada. i fichi — smochinii. —sg. i vigliacchi — laşii . Il padre ricoprì di baci i suoi figli — Tatăl îşi acoperi băieţii cu sărutări. Vubriaco — beţivul. igiochi — jocurile. Excepţii: l'amico — prietenul: gli amici —prietenii. pi. —sg. il calpestìo — sgomotul de paşi — i calpestìi — sgomotele paşilor . i cuochi — bucătarii . i palchi — lojile . gli equivoci — echivocurile. il cuoco — bucătarul. -co. il trucco — fardul. i medici — medicii. — gli ubriachi — beţivii . Il fruscio delle foglie lo spaventava— Foşnetul frunzelor îl îngrozea — / ffuscii delle foglie agitate dal vento lo spaventavano — Foşnetele frunzelor agitate de vìnt il înspăimântau . Gli affreschi di Giotto di Assisi — Frescele lui Giotto de la Assisi. i nemici — duşmanii .

lo strascico — tivirea. gli stornarli stomachi — stomacurile il traffico — traficul. i gerghi — jargoanele. i farmacijfarmachi — doctoriile l'esofago — esofagul . Lo speleologo studia l'origine delle grotte — Speologul studiază originea peşterilor. -giti. Lo studio era elaborato dagli archeologi e dai filologi romeni — Studiul era elaborat de arheologi şi filologi romàni. il prologo — prologul. i rammarichi — regretele . NOTĂ: Pentru o serie de substantive masculine terminate la singular în -co. i cataloghi — cataloagele . i valichi — trecătorile: il rammarico — regretul. picurile. il gergo — jargonul. coexistă două forme de plural în: -ci. gli intonaci!intonachi — tencuielile il farmaco — doctoria . 51 . lo spago — sfoara.Excepţii: il carico — încărcătura. — sg. Il mio amico era un vero mago — Prietenul meu era un adevărat vrăjitor. gli aghi — acele . V'asparago — sparanghelul. l'antrop of ago — antropofagul. gli spaghi — sforile. il pizzico — înţepătura. -glii: il luogo — locul. pi.: trena. gli asparagi — sparanghelul (pi. Gli speleologi hanno scoperto una grotta naturale — Speologii au descoperit o peşteră naturală. gli psicologi — psihologii. -gi şi respectiv în -chi. picul (cit se poate lua cu două degete). i trafficiItraffichi — circulaţiile Vintonaco — tencuiala. Erano dei maghi questi amici miei — Erau nişte vrăjitori aceşti prieteni ai mei. Nella sala operatoria c'erano riuniti lutti i chirurgi/chirurghi — In sala de operaţie erau adunaţi toţi chirurgii. ii dialogo — dialogul. Vago — acul. -go. pi. i luoghi — locurile. dintre care una este mas frecvent folosită: lo stornano — stomacul. Excepţii: il catalogo — catalogul. gli strascichi — tîrîrile . V'archeologo italiano collaborò con il filologo ro­ meno — Arheologul italian a colaborat cu filologul român .): il geologo — geologul. circulaţia. -go. Vincarico — însărcinarea. gli epiloghi — epilogurile . il valico — pasul. gli esofagi/esofaghi — esofagurile il sarcofago — sarcofagul . gli incarichi — însărcinările. il monologo —monologul. i pizzichi — înţepăturile. i prologhi — prologurile. atribuţiile. L'albergo era situato accanto ad un lago — Hotelul era situai lingă un lac . Lungo i laghi si ergevano i moderni alberghi — De-a lungul lacurilor se înălţau modernele hoteluri . i monologhi — monologurile . Dai funghi commesti­ bili si prepara il delizioso risotto ai funghi — Din ciupercile comestibile se prepară deliciosul pilaf de ciuperci. V'epilogo — epilogul. — sg. -gi: cînd substantivele au accentul pe antepenultima silabă: lo psicologo — psihologul. i carichi — încărcăturile. i sarcofagi!sarcofaghi — sarcofagurile Exemple: Il chirurgo era rinomato per i suoi interventi — Chirurgul era vestit pentru operaţiile sale. -go. E' un fungo velenoso — Este o ciupercă otrăvitoare . i dialoghi — dialogurile. atribuţia. trecătoarea. i geologi — geologii. gli antrop ofagi — antropofagii.

le amiche — prie­ tenele . — sg. il monarca. le fanciulle — copilele . le sfreghe — vrăjitoarele . Sulle cime affiorava la roccia granitica — Pe vîrfurile munţilor ieşea la suprafaţă roca de gra­ nit . Vanima — sufletul. le frange — ciucurii . -a . le autiste — şoferiţele . -ga . le pance — bur­ ţile . Excepţie: il belga — belgianul. cînd vocala i din desinenţa singularului mu este accentuată: la lancia — lancea. Strisce sabbiose ricoprivano le spiagge — Dungi nisipoase acopereau plajele . le lance — lăncile. le rose — trandafirii . Le borse erano in plastica — Poşetele erau de material plastic. NOTĂ: Pentru alte categorii de substantive terminate în -a. -ce. rîndurile . La barca galleggiava leggermente — Barca plutea uşor. — sg. le sorelle — surorile . -gè. le paghe — plăţile . le foto — fotografiile . la frangia — ciucurele. il patriarca — patri­ arhul. Le recenti piogge furono bene­ fiche per l'agricoltura — Ultimele ploi au fost binefăcătoare pentru •agricultură. pi. la sorella — sora. Vautista — şoferiţa. la fanciulla — copila. -eia. -glii: il collega — colegul. a se vedea § 34. le cuoche — bucătăresele . Visola — insida. Le turiste salirono in macchina — Turistele se urcară în maşină. l'artista — artista. le mance — bacşişurile . la poetessa — poeta. /'oca — gîsea. -e: la rosa — trandafirul. la cuoca — bucătăreasa. — sg. — monarhul. -ca. La donna si presela borsa senza dir parola — Femeia îşi luă poşeta fără să zică un cuvînt . -i sau invariabile: la mano — mîna. la mancia — bacşişul. 52 . le righe — liniile. i belgi — belgienii. Aveva una mano da pianista — Avea o mînă de pianistă. -già . Sul lago si vedevano le barche a vela — Pe lac se vedeau bărcile cu pînză. -o. le isole — insulele . la auto — maşina . i monarchi — monarhii . Le parole della donne non si sentivano più — Cuvintele femeilor nu se mai auzeau . le mani — mîinile . Avevano mani da pianiste — Aveau mîini de pianiste. pi. la strega — vră­ jitoarea. la riga — linia. rînd. le oche — gîştele . Cadeva una pioggia fitto-fitta — Cădea o ploaie foarte deasă. la pancia — burta. i colleghi — colegii . pi. 41). -ca. (vezi § 3 4 . la foto — fotografia. pi. i patriarchi — patriarhii. pi. le artiste — artistele . Pluralul substantivelor feminine § 40 — sg. Le onde urtavano le rocce delle sponde del mare ~ Valurile loveau •stîncile de pe ţărmul mării . La turista guardava la vetrina — Turista privea vitrina. le auto — maşinile. le poe­ tesse — poetele . le anime — sufletele . La spiaggia pareva una lunga striscia di sabbia — Plaja părea o lungă dîră de nisip .— sg. la paga — plata. -che. -ghe: Vamica — prietena. -chi. -ga.

invariabil: la specie — specia. pi. l'antitesi — antiteza. la fronte — fruntea. le nostalgie — dorurile . le valige/valigie — valizele. antologia liricii italiene . A quest'ora tutte le farmacie sono chiuse — La această oră toate farmaciile sînt închise. feroce — feroce. le bugie — minciunile. le automobili — automobilele . — sg. pi. le camicie — cămăşile . le città — oraşele (vezi § 41). mogli— soţiile.Excepţii. Le nuove antologie sono ottime — Noile antologii sînt foarte bune . le fronti — frunţile: La parte di Aida fu interpre­ tata brillantemente — Rolul Aidei a fost interpretat în mod strălucit. — sg. Calcoliamo le superficif superficie di questi triangoli — Să calculăm suprafeţele acestor tri­ unghiuri. 53 . Nell'angolo della strada c'è una farmacia — în colţul străzii se află o farmacie . le ferocie — ferocităţile. le audacie — îndrăznelile . — cireaşă. -già pluralul se poate forma atît cu desinenţele -ce. NOTĂ: Pentru multe substantive feminine terminate la singular în -eia. l'efficacia — eficacita­ tea. efficace — eficient. -eie. la ferocia. le magie — vrăjitoriile . Substantivul la superficie are pluralul le superfici dar şi le super­ ficie: La superficie complessiva dell'appartamento è di 80 m2 — Suprafaţa totală a apartamentului este de 80 m 2 . la rondine — rîndunica. Excepţii: la moglie — soţia. la magia — vrăjitoria. -ge cit şi cu desinenţele -eie. — cămaşa. le serie — seriile. Ho acquistato l'antologia della lirica italiana — Am cumpărat. -già . le crisi — crizele. l'automobile -— automobilul. le antitesi — antitezele. la provincia — provincia. la nostalgia — dorul. -eia.niincc\denunc\c provavano la loro colpa — Denunţurile dovedeau vina lor. -ie. Indossavano sempre' vesti eleganti — Întotdeauna se îmbrăcau cu haine elegate. le rondini — rîndunelele . -i. le specie — speciile. Tutti gli attori conoscevano ottimamente le loro parti — Toţi actorii îşi cunoşteau foarte bine rolurile . Aveva una veste da camera a fiori — Avea un halat de casă cu flori . -gie etnd vocala i din desinenţa singularului este accentuată: la bugia — minciuna. la città — oraşul. La sua denuncia era fondata— Denunţul său era întemeiat. la ciliegia. le luci — luminile. — sg. -i: la luce — lumina. le le effigi — efigiile. -vocală accentuată. le efficacie — eficacităţile . — ferocitatea. gie: la valigia — valiza. l'effigie — efigia . audace — îndrăzneţ. la crisi — criza. le provineejprovineie — provinciile . Aceste substantive păstrează la plural vocala i pentru evitarea unor forme care ar putea să le confunde cu : il camice — ha­ latul. La camicia. Le de. pi. le ciliegeIciliegie — cireşile . V auda­ cia — îndrăzneala. la nipote — nepoata. le nipoti — nepoatele . -e. la serie — seria.

vezi § 11. — Diagnosticul nu este greşit .4): la citta — oraşul. i boia — că­ lăii . i sosia — sosiile. Riempì gli album di cartoline di Milano — Umplu albumele cu ilustrate de la Milano. il filobus — troleibuzul. lo yacht — iahtul. gli sport — sporturile . il brindisi — i brindisi — toastul — toasturile: La diag­ nosi non è errata. le città — oraşele . gli yacht — iahturile . gli stop — stopurile. — Universitatea bucureşteană are opt facultăţi . i caffè — cafelele. lo stop— stopul. Rămîn de asemenea invariabile la plural următoarele categorii de substantive : 54 . -a. i vaglia — mandatele: Il cinema era pieno zeppo — Cinematograful era arhiplin. i gas —. -consoană: Io sport — sportul. Alle università di Iossy e Bucarest si studia Vitaliano — La universităţile din Iaşi şi Bucureşti se studiază limba italiană. Vanalisi — le analisi — ana­ liza — analizele . Tutti i goli erano di lana pura — Toate puloverele erau din lină p u r ă .Substantive invariabile § 41 Exista o categorie de substantive invariabile a căror formă ìa singular nu se modifică atunci cînd indică pluralul. \i università bucarestina ha otto facoltà. molte attività utili — multe activităţi utile. i filobus — trolei­ buzele . A tutti i cinema del quartiere girano film italiani — La toate cinematografele din cartier rulează filme italieneşti. il (-'Ciglia — mandatul (poştal). dublura. Le diagnosi non sono -errate — Diagnosticurile nu sìnt greşite. Aparţin acestei serii substantivele care se termină în: -i : la tesi — le tesi — teza — tezele . dublurile . mai ales substantive masculine: il boia — călăul.gazele: Il mio goli grigio ha maniche lunghe — Puloverul meu gri are mineci lungi . il falò — făclia. Ecco Valbum di famigliai -— Iată albumul de familie!. i falò — făcliile. il sosia — sosia. -ie: la specie — le specie — specia — speciile. il gas — gazul. — vocala finală accentuată (parole tronche. A ceca una serie di carie dentarie — Avea o serie de carii dentare. la progenie — le progenie — progenitura— progeniturile: Il mal di denti era dovuto ad una carie — Durerea de dinţi se datora unei carii . il caffè — cafeaua. la barbarie — le bar­ barie — cruzimea — cruzimile. Numărul acestor substantive este marcat de articol şi de desinenţele la plural ale deter­ minanţilor săi. xm!attiviik utile — o activitate utilă.

ambele de acelaşi gen şi sens şi o singură formă la plural terminată în -i. i re — regii . Nel cantiere e erano tre gru — Pe şantier se aflau trei macarale . — numele de familie care la plural indică membrii unei familii: gli Sforza — Membrii familiei Sforza . il tè — ceaiul. Substantive cu mai multe forme § 42 în această serie sînt incluse substantive cu 2 forme. La moto si fermò accanto all'auto — Motocicleta se opri lîngă maşină. (verb -f adverb): ieji posapiano — persoană înceată/persoane încete (vezi § 48). i Visconti — familia Visconti . la dinamo — dinamul. — substantivele compuse (verb + verb) : ilji saliscendi — clanţa/ clanţele . (verb + substantiv plural) : ilji lustrascarpe — lustragiul/lus­ tragiii . cu sens identic. le radio — aparatele de radio: Dov'è il cinema Tivoli? — Unde este cinematograful Tivoli? Grandi cartelloni presentavano i film dei cinema napolitani — Afişe mari prezentau fil­ mele cinematografilor din Napoli . La piazza della Signoria rimane il testimone della gloria dei Medici — Piaţa Senioriei ramine martorul gloriei familiei Medici. Substantive cu două forme la singular § 43 Aparţin acestei categorii substantivele care au la singular două forme terminate în -e şi în -o. i tè — ceaiurile . „I Malavoglia" è un noto romanzo del Verga — „Familia Malavoglia" este un cunoscut roman a lui Verga . sinonime. i si — notele si . 55 . L'antico nome del do era ut — Vechiul nume al notei do era ut .— substantivele monosilabice: il re— regele. sau cu sens diferit care constituie particularităţi ale capitolului referitor la formarea pluralului substantivelor. le dinamo — dinamurile . ii si — nota si. ii di — ziua — i di — zilele . Si devono riaccordare tutti i do di questo piano­ forte — Trebuie să se acordeze din nou toate dourile acestui pian. fie la singular fie la plural. — substantivele prescurtate de origine străină: la foto — fotografia — le foto — fotografiile . la radio — aparatul de radio. Le auto e le moto correvano lunga la strada — Maşinile şi motocicletele goneau de-a lungul şoselei. II lungo braccio della gru solleva grossi carichi — Braţul lung al macaralei ridică mari greutăţi . fie la ambele numere.

Loro non sono fiorentini ina forestieri. arderò — arcaşul lo sparviere. cavaliero — cavalerul il forestiere. uneori sensuri figurate sau colective.scutierii Era per noi un forestiere/forestiero — Era pentru noi un străin (de partea locului) . Substantive cu două forme la plural § 44 1. ciarliero — palavragiul lo scudiere. cîrmaciul Varciere. şanţului (fig. — braţele omului le membrst — membrele corpului le ossa — oasele (în to­ talitate) le labbra. Singular ÌV anello — inelul ţii braccio — bra­ ţul il membro — membrul l'osso — osul il labbro — buza Plural Masculin gli anelli — inelele i bracci — braţele de scaun. Celor două forme de plural le corespund sen­ suri diferite.) Feminin le anell'd — buclele (fig. — buzele omului 56 . de rîu i membri — membrii gli ossi — oasele i labbri — marginile rănii. scudiero — scutierul Exemple : : Plural i cavalieri — cavalerii i forestieri — străinii i nocchieri — vi si asii gli arcieri — arcaşii gli sparvieri — soimn i ciarlieri — palavragiii gli scudieri -.) le braccia. ci son venuti da Padova — Ei nu sînt fiorentini ci străini. forestiero — străinul (de loc) il nocchiere. I nocchieri greci guidavano abilmente le navi dei cava­ lieri francesi — Vîslaşii greci conduceau cu îndemînare navele cavale­ rilor francezi. Il nocchiere/noechiero era un eavaliere/cavaliero inglese — Vîslaşul era u n cavaler englez. au venit de la Padova.Singular il cavaliere. O categorie de substantive masculine terminate la singu­ lar în -o au la plural două forme: una masculină terminată în -i şi una feminină terminată în -a. sparviero — şoimul il ciarliere. nocchiero — vîslaşul.

oraşului le fila — firele.) i lenzuoli — cearşafurile le lenzuola — garnitura de pat (luate separat) i gridi — strigătele de le grida — strigătele omului animale gli urli — urletele de le urla — urletele omu­ lui animale le corra — conţinutul i carri — carele carelor le dita — degetele miinii le ciglia—genele ochiu­ lui le cervella — creierul de om sau animal le corna — coarnele de animale le fondamenta — te­ meliile clădirii Exemple : Si stese le braccia sui bracci della poltrona — îşi întinse braţele pe braţele fotoliului . Portava degli anelli su tutte le dita — Purta inele pe toate degetele. Le tue affermazioni sono prive di fonda­ menti — Afirmaţiile tale sînt nefundamentate . aggrottando le ciglia. gli erbosi cigli della strada — Privi. L'intonaco dei muri era screpolato — Tencuiala pereţilor era scorojită .• il dito — degetul il ciglio — geana il cervello — cre­ ierul il corno — cornul il fondamento — fundamentul. 57 . Guardò. Le urla della folla erano inter­ rotte ogni tanto dagli urli dei lupi — Ţipetele mulţimiii erau întrerupte din cînd în cînd de urletele lupilor. i fili — firele (concret) complotul (fig. La tempesta ruppe i fili del nostro impianto telefonico — Furtuna a rupt firele instalaţiei noastre de tele­ fon . (fig-) i cervelli — inteligentele (fig.) i corni — instrumente (muz.) i cigli — marginile . baza il muro — zidul il filo — firul il lenzuolo — cear­ şaful il grido — stri­ gătul Vurlo — urletul il carro — carul i diti — degetele ca măsură (fig. Gli esercizi imponevano a tutti i membri della squadra un movimento ritmico delle membra — Exerciţiile impuneau tuturor membrilor echipei o mişcare ritmică a mîinilor şi picioarelor . Avvicinò le sue labbra secche ai labbri del bicchiere — Îşi apropie buzele uscate de marginile paharului. Le fila della congiura furono scoperte in tempo — Urzeala complo­ tului a fost descoperită la timp . Da lontano şi scorgevano le mura della città medievale — De departe se zăreau zidurile oraşului medieval . urzeala.) i fondamenti — bazele (fig-) i muri — zidurile le mura — zidurile ce­ tăţii. marginile pline de ierburi ale drumului . încruntîndu-se. L'edificio ha fondamenta solide — Clădirea are temelii solide.

Il freddo gli aveva rattrappito i ginocchi — Frigul îi înţepenise genunchii . Aveva i gomiti sporchi — Avea coatele murdare . Giuseppe mi da fastidio. zgomotul Plural i gomiti — coa­ tele i calcagni — călcîiele i ginocchi — ge­ nunchii i fusi — fusele i cuoi — pieile gli stridi — ţipe­ tele i Expresii alcătuite cu pluralul 1 feminin j ragionar con le gomita — a gìndi cu picioarele stare alle calcagna di uno — a se ţine scai de cineva sentirsi piegar le ginocchia — a simţi că ţi se moaie pi­ cioarele il gatto fa le fusa — pisical toarce tirar le cuoia — a muri andare alle strida — a se lua după ce se spune Exemple : Le 24 suddivisioni convenzionali del globo terrestre che determinano le ore vengono chiamate fusi orari — Cele 24 de subîmpărţiri convenţio­ nale ale globului pămîntesc care determină orele sînt numite fuse orare . Indietro alla stufa il gatto fa le fusa — După sobă pisica toarce. De reţinut că pluralul feminin în -à apare adesea în expresii. E1 una persona di fiducia ed in più ha le cuoia dure — Este o persoana de încredere şi în plus rezistă la greutăţi. cordoane. ragiona sempre con le gomita — Nu te încrede în acest tînăr. sta sempre alle mie calcagna — Giuseppe mă supără. Non fidarti di questo giovane. valigie — Prelucrau pieile de capră transformîndu-le apoi în poşete. geamantane . Lavoravano i cuoi di caprino trasfor­ mandoli poi in borse. Fac parte din această categorie: 58 . / scindali avevano una larga scollatura ai calcagni — Sandalele aveau un decolteu mare la calche . O altă categorie de substantive masculine terminate în -o la singular au două forme la plural terminate in -i şi respectiv în -a d e genuri diferite dar cu acelaşi sens. atît pentru singular cit şi pentru plural.2. Singular il gomito — cotul il calcagno — cal­ cimi il ginocchio — ge­ nunchiul il fuso — fusul il cuoio — pielea lo strido — ţipă­ tul. se ţine scai de mine . cinture. Substantive cu forme duble la singular şi plural § 45 Unele substantive au cîte două forme. gîndeşte totdeauna cu picioarele . Al sentir la notizia gli si piegarono le ginocchia — Auzind vestea i se muiară picioarele .

b) Substantive cu două forme de singular şi plural. un batter d'ali — A sosit într-o clipă.a) Substantive ale căror forme sînt de acelaşi gen sau uneori de genuri diferite. aie căror sensuri variază în funcţie de gen şi număr: Singular masculin şi feminin il frutto — fructul. roadele le frutta — fructele de masă i legni — părţile lemnoase . rodul la frutta — fructe de masă. mimica le gesta — faptele eroice : zemos. Navigavano con . în totalitate il legno — lemnul. Porta di legno i pochi 59 L arancia è un frutto sugoso — Portocala este un fruct •Questi sono i frutti della vostra fatica — Acestea sînt rezultatele voastre . Tutta la frutta è raccolta — S-au cules toate fructele in tavola le frutta ! — Adu fructele la. masă ! . Il noce è un albero forte — Nucul este un pom cu lemnul t a r e . /?' arrivato in. dar identice ca sens: Singular la slro fu /strofe — strofa Val&jale — aripa Vanna/arme — arma V or ecchiojV orecchia — urechea Plural le strofe/strofi — strofele le cUe/ali — aripile le arme/armi — armele gli orecchi. de genuri dife­ rite. Per non disturbare gli altri gli parlò all'orecchia — Pentru a nu deranja pe ceilalţi ii vorbi la ureche: Il chiasso lo fece tapparsi gli orecchi — Zgo­ motul il făcu să-şi astupe urechile . cu terminaţii diferite. Drizzò le orecchie ver sentire tutto — Ciuli urechile ca să audă t o t u l : Abbiamo visitato l'ala sinistra della galleria Uffizi — Am vizitat aripa stingă a galeriei Uffizi . ca materie la legna — lemnul de ars il gesto — gestul ia gesta — fapta eroică Exemple 1 Plural masculin şi feminin i frutti — rezultatele. oboselii . le orecchie — urechile i Exemple : Il vecchietto era duro d'orecchio — Bătrînelul era tare de urechi . co­ răbii (fig.) le legna — lemnele de foc i gesti — gesturile.

la sapienza — înţelepciunea. Vargento — argin­ tul. Vidrogeno — hidrogenul: Il rame è un metallo rossastro e malleabile — Arama este un metal roşiatic şi maleabil . Vuopo — nevoia. 3. la sete — setea. Aggiungiamo alcune legna al fuoco — Să adăugăm câteva lemne pe foc . la rappresaglia — represaliile. Vavena — ovăzul. La pazienza è segno della sapienza — Răbdarea este semnul înţelepciunii. 4. il sale — sarea: Uno degli alimenti più completi è il latte — Unul dintrecele mai complete alimente este laptele. Substantive defective § 46 Sînt considerate defective substantivele care se folosesc n u ­ mai cu forma de singular sau numai cu forma de plural. ii rame — arama. il brio — verva. amar ca fierea . Noţiuni abstracte: la bontà — bunătatea. însufleţirea. la pietà — mila: Aveva una fame da lupo — Avea o foame de lup . il sudiciume — murdăria. amarocome il fiele — Dulce ca mierea. Ha fattoun gesto di saluto — A făcut un gest de salut . la superbia — îngîmfarea. Non fare gesti sgarbati — Nu fă gesturi nepoliticoase . il ferro — fierul.. Omero parla delle gesta di Ilector ed Achile — Homer vorbeşte despre faptele de vitejie ale lui Hector şi Achile. la paura — teama. il miele — mierea. 5. la fame — foamea. il pepe — piperul. la mostarda — muştarul. il bronzo— bronzul. Il ferro va battuto quando è caldo — Bate fierul pînă-i cald. cereale: il grano — grîul. elemente chimice: Poro — aurul. diverse substanţe: il latte — laptele. Parla sempre con brio — Vorbeşte întotdeauna cu însufleţire . il fiele — fierea. la segale — secara: Il granturco veniva coltivato in America alVincirca 2000 anni prima della nostra era — Porumbul era cultivat în America aproximativ cu 2000 de ani înaintea erei noastre . Per pre­ parare la birra ci vuole l'orzo — Pentru a prepara berea este nevoie de orz. il pietrame — pietrişul. la mansuetudine — blindeţea. la plebe — norodul. Dolce come il miele. il mercurio — mercurul. Valluminio — aluminiul. 2.. il sangue — sìngele.legni rimasti — Navigavi cu puţinele corăbii rămase . substantive colective: la prole — urmaşii. metale. La „Pietà" di Michelangelo è scolpita in marmo di Carrara — „Pietà" de Michelangelo este sculptată în marmură de Carrara . Con i tuoi modi sfacciati mi fai venire la mostarda al naso — Cu felul tău obraznic mă scoţi din sărite. il riso — orezul. Non é tutt'oro quel che riluce — Nu tot c& străluceşte e aur . la vendemmia — culesul viei. 60 . la pazienza — răbdarea. A. minerale. il fogliame — frunzişul. Se întrebuinţează la singular substantivele care indică: 1. Vorzo — orzul. Varsenico — arsenicul. porcării: Tutti i sentieri del bosco erano nascosti sotto il fogliame — Toate cărările pădurii erau ascunse sub frunziş.

le sembianze— trăsăturile chipului. le moine — mof­ turile. le mutande — chiloţii. le rigaglie — măruntaiele (de păsări) : Ha le sembianze di sua madre — Are trăsăturile mamei sale . gli occhiali — ochelarii. le esequie — fu­ neraliile. le calende— calendele. la dimissione. l'oro — aurul. — în mod excepţional pentru unele din substantivele amintite se poate forma şi pluralul dar cu sens diferit faţă de singular: la gente. Questa donna ha una lingua che taglia come le îorbici — Femeia aceasta are o limba ascuţită . gli spinaci — spanacul. — lumea. NOTĂ: — Acordul determinanţilor acestor substantive se face întotdeauna la singular. Queste ferie le trascorreremo al mare — Acest concediu îl vom petrece la m a r e : E"1 disonesto. 61 . i costumi — moravurile . le cesoie — foarfecele. Non fare tante moine! — Nu te răsfăţa atît ! NOTĂ: Unele dintre substantivele amintite pot fi consemnate de dicţionare cu forma de singular: la moina. le tenaglie — cleştele: I peli delle unghie si tagliano con le forbici dalle punte ricurve — Pieliţele unghiilor se taie cu foarfe­ cele cu vîrfurile curbe. substantive unice: — il sole — soarele. Vuniverso — universul. la luna e gli altri pianeti le girano intorno — in Divina Comedie Pământul stă nemişcat în centrul universului iar soarele. i pantaloni — pantalonii. Sono di moda i calzoni che ricoprano le caviglie — Se poartă pantalonii care să acopere gleznele. le tenebre — întunericul. lo spaghetto. la luna — luna. metalul. le vettovaglie — proviziile. In vorbirea curentă însă ele nu sînt folosite decît la plural. l'argento — .argintul. i posteri — urmaşii: Fuori tutto era avvolto in tenebre fitte — Afară totul era învăluit de întunericul dens . le manette — cătuşele. concediul. i calzoni. Se folosesc numai la plural substantivele care indică: a) noţiunea de plural: i dintorni — împrejurimile. i bronchi — bronhiile. b) substantive defective propriu-zise: le annali — analele. mutrele. c) obiecte formale din două sau mai multe părţi: le forbici. îţi va da banii la calendele gre­ ceşti-(niciodată). le busse — ciocăniturile. i maccheroni — maca­ roanele. le sartie — frînghiile. lanţuri . gli ori — bijuteriile . gli spiccioli — mărunţişul. Si celebrarono le nozze proprio al Capodanno — îşi sărbătoriră căsătoria chiar de Anul Nou . Rigoverna presto le stoviglie! — Spală repede vasele ! Gli spinaci sono molto nutrienti — Spanacul este foarte hrănitor . metalul. naţiunile. le genti — popoarele. Ie dimissioni — demisia. B. le stoviglie — vesela. le redini — hăţurile. Si levò gli occhiali per metterseli nella tasca — îşi scoase ochelarii ca să şi-i pună în buzunar. Vequatore — ecuatorul: Nella Divina Commedia la Terra sta immobile al centro dell'universo ed il sole.6. răsfăţul. le nozze — căsătoria. i ferri — fiare. le ferie — vacanţa. le fatezze. gli spaghetti — spaghetele. ti ritornerà i soldi alle calende greche — Este necinstit. il ferro — fierul. ii costume — obiceiul. luna şi celelalte planete i se rotesc în jur. gli argenti — argintăria. metalul.

. le uova — ouăle. — sutele. Quanti paia di occhiali hai cambiato finora ? — Gite perechi de ochelari ai schimbat pînă acuma ? . le miglia — mi­ lele. le paia — perechile. Sbatti le uova per far la frittata — Bate ouăle ca să faci omleta. le migliaia — miile (pentru centinaio şi migliai» vezi § 80): Mi faccia vedere quel paio di guanti — Arătaţi-mi acea pe­ reche de mănuşi . „Mettere il carro innanzi ai buoi" — A face la început. bărbatul. il riso — rîsul. Pluralul substantivelor compuse § 48 Substantivele compuse sînt formate prin unirea a două părţi de vorbire de acelaşi fel sau două părţi de vorbire diferite : caposquadra — şef de echipă. Substantivul masculin il dio — zeul. le risa — rìsetele. odată cu trecerea la plural îşi schimbă rădăcina dar şi articolul: gli dei — zeii: Ilephaisto è considerato il dio del fuoco — Hephaistos este considerat zeul focului. il buc — boul. este format din substantivul capo — şef. le centinaia. gli uomini — oamenii . eşti de-acuma un b ă r b a t . il tempio — templul. dar care* odată cu schimbarea numărului înregistrează modificări în rădăcină: l'uomo — omul.Substantive cu forme speciale de plural § 47 Dintre substantivele care prezintă particularităţi în ce pri­ veşte formarea pluralului fac parte: a) Substantive cu terminaţie regulată pentru plural în -i. i templi — templele. L'Olimpo era la sede degli dei — Olimpul era lăcaşul zeilor. i buoi — boii. ceea ce ar trebui făcut la urmă. Vuovo — oul. Erano degli uomini di poche parole — Erau nişte oameni tăcuţi . Centinaia e migliaia di uomini si avviavano allo stadio— Sute şi mii de oameni se îndrep­ tau către stadion. II bue è un utilissimo animale da lavoro — Boul este un animal de muncă foarte folositor. Il tribunale è il tempio della giustizia — Tribunalul este templul dreptăţii . c) Substantivul feminin la eco — ecoul. il miglio — mila (unitate de măsură). are la plural formă mascu­ lină gli echi — ecourile: La notizia ebbe una vasta eco —Vestea a avut un larg ecou . b) Substantive masculine terminate la singular în -o care la plu­ ral îşi modifică genul devenind feminine şi se termină în -a. şi squadra — 62 . Non sei più un ragazzo ormai sei un uomo — Nu mai eşti un copil. Gli echi della rivoluzione giunsero fino a noi — Ecourile revoluţiei au ajuns pînă la noi. I templi romani erano circondali da colonne — Templele romane erau înconjurate de coloane. il centinaio — aproximativ o sută. il migliaio — aproximativ o mie. Această modificare aminteşte de genul neutru din limba latină: il paio — pe­ rechea. // guscio di questo uovo è rotto — Coaja acestui ou este spartă .

belvederi — terase . terasă. i pescespada — peştii spadă. dopopranzo — după masă. b) adjectiv -f. gentiluomini — gentilomi . il francobollo «valoroso — timbrul valoros. i sottopassaggi bucarestini — Pasa­ jele subterane bucureştene . porcospini arrotolati « palla — arici ghemuiţi ca mingea : La Ferrovia Romena — Galea Ferată Română.substantiv: biancospino — păducel. sordomuti — surdomuţi . malfat­ tori — răufăcători . biancospini — păducei . mezzogiorno — amiază. asciugamano — prosop. este format din verbul asciugare — a wsca. Un soprannome idoneo — O poreclă potri­ vită. porcospino arrotolato a pedici — arici ghemuit ca mingea. a şterge. verb: sordomuto — surdomut. Degli antipasti squisiti — Nişte aperitive excelente . terremoti — cu­ tremure . Il sottopassaggio delV Università — Pasajul subteran de la Universitate. sovrastrutture — suprastructuri . La tastiera del pianoforte — Claviatura pianului . cassapanca — laviţă. madreperla — scoică. sovrastruttura — suprastructură. arcobaleno — curcubeu. soprabiti — pardesie. cavolfiore — conopidă. sottosuoli— subsoluri . Excepţii: la mezzaluna — semiluna. Dei soprannomi idonei — Porecle potrivite. belvedere — belvedere.San Marino. e) adverb. dopopranzi — după mese . il pescespada — peştele spadă. cassapanche — laviţe . mezzogiorni — amiezi . şi substantivul mano — mină. madreperle — scoici . prepoziţie + substantiv: malfattore — răufăcător. le mezzetinte — culorile şterse.adjectiv. | la mezzatinta — culoare ştearsă. i francobolli sanmarinesi — timbrele din . d) adjectiv -f. Le Ferrovie Romene — Căile Ferate Romàne. banconote da 1000 lire — bancnote de 1000 lire . ragna­ tela — pînză de păianjen. sidef. le mezzelune — semilunile. banconota da 100 lire — bancnotă de 100 lire. i bassorilievi romani — basoreliefurile romane. Prin schimbarea terminaţiei celui de al doilea element. 63 . I pianoforti da concerto — Pianele de concert. din această categorie fac parte substantivele compuse din: a) substantiv-\-substantiv : manoscritto — manuscris —manoscritti — manuscrise . sot­ tosuolo — subsol. terremoto — cutremur. arcobaleni — curcubee .echipă. cavolfiori — conopide . gentiluomo — gen­ tilom. Un antipasto squisito — un aperitiv excelent . i pescicani — rechimi. după cum urmează: 1. Pluralul acestor substantive se formează prin schimbarea termina­ ţiei unuia dintre cele două elemente componente. soprabito — pardesiu. ragnatele — pinze de păianjen. il bassorilievo romano — basorelieful roman. Excepţii: il pescecane — rechinul.

substantiv la plural: lo stuzzicadenti — scobitoarea. Il rilascio di passaporti — Eliberarea paşapoartelor . Excepţie: Il palcoscenico — scena. b) substantivele formate cu capo — şef: (vezi § 48). Un delicato bucaneve — Un ghiocel delicat . caposezione — şef de secţie. cassaforte — casa de bani. capifami­ glia — copi de familie . casseforti — case de bani . Il moderno grattacielo — Modernul zgîrie-nori . il portasapone — savoniera. i fuggifuggi — pani­ che. prin schimbarea terminaţiei ambelor elemente componente ale substantivelor formate din: a) substantiv + adjectiv. para­ fulmine — paratrăznet. capibanda — şefi de orchestră . spazza­ camini — homari . capiparte — şefi de partid. acvaforte (stampă). 3. Portachiavi di pelle — Portchei din piele. pellerossa — indian (din America de Nord). Substantive compuse care rămîn invariabile formate din: a) verb -j. 2. i lasciapassare — biletele-permisele. i benestare — bunăstărìle. Substantivele compuse cu capo formează pluralul în mo­ duri diverse: a) prin schimbarea terminaţiei primului element: caposquadra — şef de echipă. il benestare — bunăstarea. pellirosse — indieni . adverb: il fuggifuggi — panica. capoparte — şef de partid. gli stuzzicadenti — scobitorile. capostazione — şef de gară. il lustrascarpe — lustragiul. Un saliscendi nuovo — O clanţă nouă . capisezione — şefi de secţie. viza. Molti paracadute colorati — Multe paraşute colorate . i palcoscenici — scenele. scendiletto — carpetă. gli attaccapanni — cuierele. fabbriferrai — fierari . acquaforte — acid azotic. i portasapone — savonierele . Vattaccapanni — cuierul. Il capoclasse 64 . Le terrecotte invetriate di Luca della Robbia — Obiectele de ceramică vitri­ ficată ale lui Luca della Robbia. il lasciapassare — permisul de liberă trecere. / nuovi portachiavi — Portcheile noi . acqueforti — stampe înacvaforte . scendiletti — carpete . capisquadra — şefi de echipă . La terracotta smaltata — Ceramica smălţuită. Vaccen­ disigari — bricheta. il portamonette — portmoneul. II visto del pas­ saporto — Viza de pe paşaport . i lustrascarpe — lustragiii . capofamiglia — cap de familie. parafulmini — paratrăznete . Si getta con il paracadute — Se aruncă cu paraşuta . participiu: fabbroferraio — fierarul. capo­ banda — şef de orchestră. gli accendisigari — brichetele . Gli altiforni dell'officina ~ Furnalele uzinei. capistazione — şefi de gară . Tutti i saliscendi dorati — Toate clanţele aurite. b) verb + verb.e) verb + substantiv la singular: spazzacamino — homar. I gratta­ cieli giapponesi — Zgìrie-norii din Japonia. vizele . L'altoforno dell''officina — Furnalul uzinei . i portamonette — portinomele . Un mazzo di bucaneve — Un buchet de ghiocei. § 49 4.

capoverso — alineat. i capomastrilcapimastri — maiştrii ' şefi . se referă la persoane de sex feminin primesc articolul feminin şi rămîn la plural invariabile: la capoclasse — şefa de clasă. Un capolavoro artistico — O capodoperă de artă . i capocomici/capicomici — directorii de trupă . articulate sau nearticulate (vezi § 20 şi § 157—163). capogiri — ameţeli . capostipite — strămoş. tarii şefi . Ho visitato numerosi eapoluoghi/eapiluoghi dell'Ita­ lia — Am vizitat numeroase capitale de provincie din Italia. . d) pentru unele substantive din această categorie coexistă două forme de plural: una la care se schimbă terminaţia ambelor părţi com­ ponente şi alta în care se modifică cel de-al doilea element: il capoco­ mico — directorul de trupă. capo­ tecnico etc. Loro sono i capilista — Ei slnt primii pe listă. i capotreni/capitreni — şefii de tren .. capotavola. capitecnici — şefi de serviciu tehnic. Mario è capolista — Mario este cap de listă:. e) prin schimbarea terminaţiei ambelor elemente: caposaldo — premiză. il capotreno — şeful de tren. Considerînd totuşi că pentru vorbitorul român de limbă italiană sînt necesare cîteva lămuriri cu privire la declinarea substantivului facem următoarele precizări: — în limba italiană substantivele nu au desinenţe specifice pentru fiecare caz. ii capomastro — maistrul şef. sau la articol şi prepoziţii articulate. caposquadra. capoversi — alineate . DECLINAREA SUBSTANTIVELOR § 50 în limba italiană exprimarea unui substantiv la diferitele cazuri ale declinării prezintă aspecte deosebite faţă de limba română. capisaldi — premize.della X classe — Şeful clasei a X-a . caposti­ piti — strămoşi . le capoclasse — şefele de clasă. diferitele cazuri se formează cu aju­ torul prepoziţiilor. NOTĂ: Atunci cînd substantivele: capolista. Firenze è il capoluogo della Toscana — Florenţa este capitala provinciei Toscana. fapt pentru care aspectul în sine al substantivului nu se modifică de-a lungul declinării . Tutti i capiclasse al direttore ! — Toţi şefii de clasă la director ! b) prin schimbarea terminaţiei celui de al doilea element: capo­ giro — ameţeală. In multe gramatici italiene declinarea substantivului nu constituie un capitol separat. capotecnico — şef de serviciu tehnic. — declinarea fiind analitică. I capolavori dèlia letteratura — Capodoperele literaturii. il capocuoco — bucătarul şef. problema fiind tratată în cadrul capitolelor privitoare la prepoziţii. i capocuochi/capicuochi — bucă. Intrudi pe lingă regulile date cu privire la formarea pluralului substantivelor compuse. capofila. pot apărea şi alte cazuri sau excepţii se recomandă consultarea dicţionarului.

§ 158): Raccontò al nipotino „La Cenerentola^ — îi povesti nepoţelului Cenuşăreasa. Non ho incontralo Lucia — Nu am întîlnit-o pe Lucia. ragazzino. în limba italiană cazul vocativ nu are nici o marcă specifică. dove cai? — Ei. sau prin prepo­ ziţiile di şi a. articulate sau nearticulate. § 52 Dativul este cazul complementului indirect avînd ca termen regent un verb. în italiană se exprimă cu ajutorul prepoziţiei di articulată sau nearticulată (vezi § 20. per. însoţit de o interjecţie sau de un alt determinant. Giochiamo sulla spiaggia. con. Din acest motiv cazurile din limba italiană nu corespund întotdeauna cu respectivele cazuri din limba română. in. Compro fiori per ii com­ pleanno di Marco — Cumpăr flori pentru ziua de naştere a lui Marco. traducerea substantivelor se face la alte cazuri 66 . Nominativul este cazul subiectului şi al numelui predicativ. despărţit de restul propo­ ziţiei prin virgulă: Signora. Deoarece ablativul din limba italiană nu are în limba română u n caz corespunzător. în italiană el se formează cu ajutorul prepoziţiei a articulată sau nearticulată (vezi § 20. luaţi loc! Ehi.— prepoziţiile care marchează cazurile în modelele ce urmează sînt indicate prin analogie cu cazurile corespunzătoare din limba română. băietele. care în afară de cazurile genitiv şi dativ mai pot exprima şi alte relaţii: Le leggi devono essere conosciute dai cittadini — Legile trebuie să fie cunoscute de cetăţeni . cu mingea. Chiese a tutti di star tranquilli — Ceru tuturor să stea liniştiţi. Il fol­ clore è un tesoro per la cultura nazionale — Folclorul este o comoară pentru cultura naţională. poate ocupa orice loc în propoziţie fiind. § 157) : Le scarpe sono di Maria — Pantofii sînt ai Măriei . funcţie care rezultă din poziţia substantivului faţă de verb şi faţă de subiect. Il caffè c'è nel bricco — Cafeaua este în ibric. Substantivul în acuzativ poate fi însoţit sau nu de articol: Per sentirsi meglio Carlo usa il microfono — Pentru a se auzi mai bine. § 51 Genitivul este cazul atributului şi exprimă în general ideea de posesie. Acuzativul este cazul complementului direct. unde mergi ? § 53 Ablativul sau prepoziţionalul este cazul complementelor cir­ cumstanţiale sau complementului de agent (vezi § 156 A). Sub­ stantivul în nominativ este însoţit numai de articol: îi letto e le pol­ trone sono comodissimi — Patul şi fotoliile sînt foarte comode . el poate apărea singur. Se exprimă în limba italiană prin prepoziţiile: da. Vocativul exprimă o chemare adresată cuiva . a palla — Să ne jucăm pe plajă. su. Această deose­ bire este evidentă în traducerile unor exemple în care cazurile nu sînt identice în cele două limbi. ca şi-n limba română. î n afara acestor prepoziţii mai există şi altele care exprimă raporturi sintactice. La sorpresa dei genitori mi ha fatto piacere — Surpriza părinţilor mi-a făcut plăcere. Carlo foloseşte microfonul . si accomodi! — Doamnă.

(acuzativ. Il bambino ha cinque anni — Copilul are cinei ani . ai bambini -. Lo zio è in biblioteca ~ Unchiul este în bibliotecă . Ricevo un bacio dal bambino —Primesc o sărutare de la copil. il bambino — copilul Y. Ci rechiamo dai bambini per portar loro dei dolci — Ne ducem la copii ca să le ducem prăjituri. Ae.? Aveva visto i bambini nel cortile — Vă­ zuse copiii în curte. Il figlio dello zio è medico — Băiatul unchiului este medic . dal bambino — de la copil Exemple : Plural i bambini — copiii dei bambini — (al) copiilor . Modele de declinare a u n o r s u b s t a n t i v e de articolul h o t ă r î t Masculin Singular ii bambino — copilul N. Do al bambino un dolce — Dau copilului o prăjitură. Ba raccontato ai bambini una fiaba. Singular Io zio — unchiul dello zio — (al) unchiului allo zio — unchiului lo zio — unchiul zio! — unchiule ! dallo zio — de la unchi : Plural gli zii — unchii degli zii — (al) unchilor agii zii — unchilor gli zii — unchii zii! — unchilor! dagli zii — de ia unchi N. copii ! Abl. / nostri zii abitano in campagna — Unchii noştri locuiesc la ţară. Ac. Perché hai sgridato il bam­ bino ? — De ce l-ai certat pe copil. G. V. dativ.copiilor i bambini — copiii bambini! — 3opii ! dai bambini — de la copii însoţite N. Exemple N. I consigli degli zii furono utili — Sfaturile unchilor au fost folositoare. del bambino — (al) copilului 1).) care pot fi explicate prin regimul cazual al pre­ poziţiilor din gramatica limbii române. I bambini ridono allegri — Copiii rid veseli. 1). I). La stanza del bambino è piena di giocattoli — Camera copilului e plină de jucării: I giocattoli dei bambini sono meccanici — Jucăriile copiilor sînt mecanice. Ho parlato allo zio di te — l-am vorbit unchiului de tine . V. Ae. fii cuminte ! Silenzio. G. Abl. D. etc. bambini ! — Linişte. stai buono! — Copilul meu. Ho incontrato lo zio ieri — L-am întilnit 67 . G. ai bambino — copilului Ac. Bambino mio. bambino! — copiluie ! AM. — Le-a povestit copiilor un basm. G. Chiedo agli zìi le riviste — Le cer unchilor revistele.

La ragazza impara Vitaliano — Fata învaţă italiana. pe o carte con un libro — cu o carte in un libro — într-o carte • 68 Feminin una rivista — o revistă di una rivista — a unei reviste a una rivista — unei reviste una rivista — o revistă da una rivista — de la. Ho visto al teatro i loro zii — l-am văzut la teatru pe unchii lor. Feminin Singular N. Appena son tornato dagli zii di Ploieşti — Abia m-am întors de la unchii din Ploieşti. D. fii cuminte ! Ehi. V. Zii miei. oggi sei il nostro invitato — Unchiule. cosa fale? — Hei. da un libro — de la. V. non vi preoccupate — Unchii mei. un libro — o carte Abl. nu fiţi îngrijo­ raţi. Ho visto la ragazza allo spettacolo — Am văzut-o pe fată la spectacol . ce faceti ? Abl. ragazze. Questo pomeriggio incontriamo tutte le ragazze — In dupăamiaza asta întâlnim toate fetele. -. ragazza ! — fato ! Abl. di un libro -. dintr-o revistă su una rivista — despre. la ragazza — fata G. Le ra­ gazze sono studentesse — Fetele sînt studente.. della ragazza — (a) fetei D. Ac. Gli occhi della ra­ gazza sono celesti — Ochii fetei sînt albaştri . fetelor. dalla ragazza — de la fată Plural le ragazze — fetele delle ragazze — (al) fetelor alle ragazze — fetelor le ragazze — fetele ragazze ! — fetelor ! dalle ragazze — de la fete Exemple : N. Abl.ieri pe unchiul . azi eşti invi­ tatul nostru.al unei cărţi I). la ragazza — fata V. un libro — o carte G. Modele de declinare a unor substantive însoţite de articolul nehotărît Masculin N. Offro alle ragazze le rose — Ofer fetelor trandafirii. Ragazza. a un libro —unei cărţi Ac. / ricami sono lavorati dalle ragazze — Broderiile sînt lucrate de fete. pe o re­ vistă con una rivista — cu o revistă in una rivista — într-o revistă . stai buona! — Fato. Ho ricevuto dallo zio una telefonata — Am primit de la unchiul un telefon . (ì. Zio. / vestiti delle ragazze erano eleganti — Rochiile fetelor erau elegante.despre. dintr-o carte su un libro. Disse alla ragazza la ve­ rità — îi spuse fetei adevărul . alla ragazza — fetei Ac. Ho saputo la notizia dalla ragazza — Am aflat vestea de la fata .

G. I). Ilo imprestato da Carla un giallo — 69 . (}. Ac. da Guido — de la Guido con Guido — cu Guido per Guido — pentru Guido N. La lettura di un libro è una preoccupazione amena — Lectura unei cărţi este o ocupaţie plăcută. Guido! Abl. Caria. L'articolo ce in una r h ista di sport — Articolul se află într-o revistă de sport. 1 dischi sono di Carla ma te riviste sono di Guido — Discurile sìnt ale Cariei dar revistele sìnt ale lui Guido. Devo ad una rivista letteraria la scelta della mia professione — li datorez unei reviste literare alegerea profesiei mele. Feminin Carla di Carla — (al a. Abl. Vedo Caria e Guido ogni giorno — îi văd pe Carla şi pe Guido în fiecare zi. Y. I). vieni qua! — Caria. Ilo pagato un libro centi lei — Am plătit douăzeci de lei pe o carte. ed a Guido di venire in tempo — Le-am cerut Cariei şi lui Guido să vină la timp. D. Ad un libro interessante de­ dichi volentieri tutta una notte — Unei cărţi interesante îi dedici bucuros o noapte întreagă. Ho comprato una rivista — Am cumpărat o revistă. Guido ! Abl. ale) lui Guido D. Modele de declinare a unor n u m e proprii Masculin Guido di Guido — (al. G. Abl. Ac. Da un libro s'impara molto — Dintr-o carte se învaţă mult . — Paginile unei reviste de modă atrag totdeauna femeile. La citazione è da una rivista economica — Citatul este dintr-o revistă economică. Si parlava su un libro apparso di recente — Se vorbea despre o carte recent apărută : Era con un libro in mano — Era cu o carte în mînă . Carla e Guido sono i miei amici — Carla şi Guido sìnt prietenii mei. Ac. G. Era una rivista stampata in Italia — Era o revistă tipărită în Italia.Exemple : >T. Le pagine di una rivista di moda attirano sempre le donne. Ho scoperto la poezia in un libro italiano — Am descoperit poezia într-o carte italienească. ale) Cariei a Carla — Cariei Carla — pe Carla Carla! da Carla — de la Caria con Carla — cu Carla per Carla — pentru Carla Exemple : X. Guido — pe Guido V. N. ai. Un libro è sempre come un amico — 0 carte este întotdeauna ca un prieten. vino aici ! Spicciatir Guido ! Grăbeşte-te. a. ai. Ilo chiesto a Carla. a Guido — lui Guido Ac.

Parlo con Guido e «on Carla — Vorbesc cu Guido şi cu Carla. prenumele masculine şi feminine nu au fost articulate. .Am împrumutat de la Caria un roman poliţist. Compriamo caramelle per Carla e per Guido dei libri — Să cumpărăm pentru Carla caramele şi pentru Guido cărţi. Uneori însă ele apar însoţite de articol. La lettera arrivata è da Guido — Scrisoarea venită este de la Guido . NOTĂ: în exemplele date. îl vor păstra folosind în declinare şi prepoziţii articulate după modelul oricărui substantiv comun (vezi § 20). în exprimarea corectă a cazurilor unor nume •proprii se are în vedere regula folosirii şi omiterii articolului cu nume proprii de per­ soană (vezi § 27). Numele geografice cel mai adesea însoţite de articol.

demon­ strative. fem. I plural -0 Exemple onesto — cinstit. nehotărîte. fem. gli uomini cortesi — oamenii politicoşi. 54 Adjectivul este categoria gramaticală care determină însu­ şirile substantivului pe care-I însoţeşte îndeplinind funcţia de atribut sau nume predicativ. Adjectivele se împart în: adjective calificative (aggettivi qualifica­ tivi) adică propriu-zise şi adjective determinative (aggettivi determina­ tivi) care. se acordă cu substantivul pe care-1 determină şi fiind subordonat acestuia împru­ mută de la substantiv genul şi numărul: la lezione lunga — lecţia lungă. în funcţie de context. -a -i -e III IV -e -i invariabil (vezi §58) . fem. Adjectivul calificativ. ca parte de vorbire flexibilă. mase. interogative si sînt tratate la capitolul respectiv (vezi § 94—108). oneste — cinstite comunista — comunist. Numărul sing. în acest acord deosebim următoarele categorii de adjective calificative: Categoria adj. pot deveni pronume posesive. onesti — cinstiţi onesta — cinstită. Yuomo cortese — omul politicos. egale 71 I -i -e -a II mase. mase. comuniste — comuniste forte — puternic. puternică forti — puternici. egală.ADJECTIVUL L'AGGETTIVO §. egali. le lezioni lunghe — lecţiile lungi . fem. Genul mase. puternice pari — egal. comunisti — comunişti comunista — comunistă. După felul în care îşi modifică desinenţa.

batteriofagi — consumatori de bacterii. voce rauca — voce răguşită. dimentico — uituc. univoco — univoc. marmi lisci — marmuri ne­ t e d e . maniaci — maniaci . 72 . ambiente boschereccio — mediu de pădure. nordici — nordici . -ca. sg. sg. intrinseci — intrinseci . 40). restii — încă­ păţînaţi . Pentru a nu se crea confuzii in formarea pluralului substantivelor terminate în -io. lungo — lung. In schema care urmează atragem atenţia asupra unor cazuri particulare de formare a pluralului adjec­ tivelor. poema ele­ gìaco — poem elegiac. vocala i este marcată întotdeauna de accentul grafic. nemici — duşmani . grigio — cenuşiu. -ciò.Particularităţi ale pluralului adjectivelor Pluralul adjectivelor se formează în general după aceleaşi reguli ca şi pluralul substantivelor (vezi § 39. strada larga — şosea lată. nemico — duşman. intrinseco — intrinsec. strade larghe — şosele late. luoghi natii — locuri natale. vestito largo — rochie largă. batteriofago — consumator de bacterii. -go. pi.-che. -gio (cu i neaccentuat). medici cardiologi — medici cardiologi . carichi — încărcaţi. -ii: restìo — încăpăţînat. — co. cani randagi — clini vagabonzi. -ico. -glie: antica — antică. equivoci — echivoci . poemi elegìaci — poeme elegiace. -io. grigi — cenuşii . analoghe — ânaloage. vestiti /arghi — rochii largi. incidenti tragici — acci­ dente tragice . sg. -i: serio — serios. -io (cu i accentuat). cane randagio — cline vagabond. -ci: nordico — nordic. marcì — putrezi. -logo. -Iago. dimentichi — uituci. etruscologi — etruscologi. pi. pi. pi. ambienti boscherecci — medii de pădure. ricchi — bogaţi . Pluralul adjectivelor feminine sg. POCI rawche — voci răguşite. sg. -chi. marcio — putred. univoci — univoci. -gi: etruscologo — etruscolog. pi. Excepţii: antico — antic. pi. marmo liscio — marmură netedă. poemi cavallereschi — poeme cavalereşti . ghi: ricco — bogat. carico — încărcat. lunghi — lungi . popolo antropofago —popor antropofag. maniaco — maniac.-ga. popoli antropofagi — popoare antropofage. greci — greci. Pluralul adjectivelor masculine sg. seri — serioşi . -iaco (iaeo cu i accentuat) . poema cavalleresco — poem cavaleresc. incidente tragico — accident tragic. antiche — antice. equivoco — echivoc. antichi — antici . Excepţii: greco — grec. § 56 B. § 55 A. luogo natio — loc natal. analoga — analoagă. medico cardiologo — medic cardiolog.

-eie. lilla: — liliachiu . egal . nade — natale . snoh — — snob : 2.. grigio ferro — gri ca fierul . singular şi plural: numero jmpari — număr impar.adj. -ie. Adjective invariabile Adjectivele invariabile aparţin celei de-a patra categorii de adjec­ tive (v. -eia. Cele terminate în -i. natia. urmat de alt substantiv care spe­ cifică respectiva culoare: color sabbia — (de) culoarea nisipului. inegal . saggia — înţe­ leaptă. egregie — stimate. Sînt considerate forme invariabile următoarele categorii de adjec­ tive : î.sg. grigia — cenuşie. esperimento fisico-chimico — experienţă fizico-chimică. b) adjective al căror plural se formează numai cu una dintre cele două terminaţii: /ercia — murdară. vocală accentuată. numeri impari — numere impare. serie — serioa­ se . verde oliva — măsliniu . -ce. — natală. § 54) valabilă pentru masculin şi feminin. egregm — stimată. grige şi grigie — cenuşii . Cele compuse mai ales din locuţiuni adverbiale (v. 3. color mffelatte — (de) culoarea cafelei cu lapte . c) substantivul color — culoare. ragazza restìa ~ fată încăpăţînată. -ia. ia (cu i accentuat) . ci­ fra impari — cifră impară. — cîmpie întinsă . color miele — (de) culoarea . 73 . su­ dice şi sudicie — murdare . pianura ampia. araneionc — portocaliu .) se formează prin modificarea terminaţiei celui de al doilea termen: lotta daco-romana — luptă daco-romană. lerce — murdare . -gie: Adjectivele cu această terminaţie la singular se împart în pri­ vinţa formării pluralului în două categorii: a) adjective cu ambele forme la plural: sudicia — murdară. sg. indagini anato mo-patologiche — cercetări anatomo-patologice . consoană.mierii . sagge — înţelepte . rococò — rococo . cifre impari — cifre impare. scambi italo-romeni — schimburi italo-române . color limone — de culoarea lămîii. esperimenti fisico-chimici — experienţe fizico-chimice. dispari — impar. + adj. -già (cu i neaccentuat) . Pluralul adjectivelor compuse Pluralul adjectivelor exprimate prin doi termeni (adj. ade -j. §146): dappoco — de nimic . indagine anatomopatologica — cercetare anatomo-patologică. Cele care indică culori şi sînt exprimate prin : a) substantive adjectivizate: viola — violet . bordò — vişiniu . pari — par. ra­ gazze restìa — fete încăpăţînate. fradicie — putrede . dabbene — cumsecade . pianure ampie — cîmpii întinse . b) adjective urmate de substantive: rosso fiamma — roşu aprins. pi. § 57 C. § 58 D. fradicia — putredă. scambio italo-romeno — schimb italo-român. ie: seria — serioasă. perbene — cumsecade. lotte daco-romane — lupte daco-romane . -gè. etc. pi.

Filippo il Bello — Filip cel Frumos . Aparţine unei expresii: a buon mercato — ieftin . 2. d) cînd este urmat de un complement : ragazzo sveglio di mente — copil cu mintea ageră . una pioggia fredda — o ploaie rece . uno sguardo penetrante — o privire pătrunzătoare . un solo studente —nu­ mai un singur student. Are funcţie de epitet: ii celebre museo — celebrul muzeu. Plinio il Vecchio — Pliniu cel Bătrîn . una dolce bevanda rinfrescante — o dulce băutură răcoritoare. scuro — închis. permanentă: la bianca neve — zăpada albă . una casa crollata — o casă prăbuşită . una certa risposta — un răspuns oare­ care. rosso chiaro — roşu-deschis . Adjectivul este aşezat după substantiv: a) în apelative: Stefano il Grande — Ştefan cel Mare.d) adjective care indică culoarea urmate de adjectivele chiaro — des­ chis. Adjectivul precedă substantivul cînd: 1.. cupo — închis: verde cupo — verde-închis . lavoro utile alla società — muncă folositoare so­ cietăţii . piangere a calde lacrime — a plìnge cu disperare. B. un forte e diligente uomo — un bărbat puternic şi harnic . un'ospite accogliente — o gazdă primitoare . el poate sta înaintea sau în urma lor. Precizările cu privire la locul adjectivului sînt următoarele: A. blu scuro — albastru-închis. un uomo povero — un om sărac . la rinomata cantante — renumita cîntăreaţă . Cînd substantivul este însoţit de mai multe adjective. C. un bel paesaggio — o privelişte frumoasă . c) cînd este exprimat printr-un participiu . una soluzione nuova — o soluţie nouă. NOTĂ: Există o categorie de adjective caro îşi modifică sensul în funcţie de poziţia lor faţă de substantive: un povero uomo — un biet om. una mano calda — o mînă caldă . di cattivo gusto — de prost gust . Indică o calitate obişnuită. poziţia lor nefiind limitată de reguli gramaticale rigide ci impusă mai degrabă d& nuanţa stilistică a vorbitorului. politica favorevole alle trattative — politică favorabilă trata­ tivelor. 74 . uno studente solo — un student singur. neînsoţit. un vero amico — un prieten adevărat. /'astuto Ulisse — vicleanul Ulisse. sau între adjective: una persona sana e allegra — o persoană sănătoasă şi veselă . b) cînd se subliniază cu pregnanţă calitatea substantivului: un naso aquilino — un nas acvilin . una risposta certa — un răspuns sigur. o altă soluţie. 3. ad alta voce — cu voce tare . una nuova soluzione — o nouă soluţie. Poziţia adjectivelor § 59 Adjectivele pot preceda sau urma substantivul.

acordul său se face astfel: a) la masculin plural dacă substantivele sînt masculine: I mercati ed i viali erano affollati — Pieţele şi bulevardele erau aglomerate . b) prin repetiţia adjectivului care se acordă cu fiecare substantiv în parte pentru a nu se crea confuzii: uno zio buono ed una zia buona — un unchi bun şi o mătuşă bună . 75 . Lucia e Maria sono brave — Lucia şi Maria sînt cuminţi . acordul se face tot după criteriile menţionate anterior : 1. la masculin plural dacă substantivele sînt masculine: un film ed uno spettacolo interessanti: 2.Acordul adjectivelor § 60 Indiferent de poziţia şi funcţia sa în propoziţie. c) la genul masculin numărul plural dacă substantivele sînt de genuri diferite: Le vie ed i mercati erano affollati — Străzile şi pieţele •erau aglomerate. pensieri sinceri e risposte sincere — gînduri sincere şi răspunsuri sincere . Luisa e Marco sono bravi — Luiza şi Marco sînt cu­ minţi. un rumore assordante — un zgomot •asurzitor. una notte tranquilla — o noapte liniştită. b) la feminin plural dacă substantivele sînt feminine: Le vie e le strade erano affollate — Străzile şi şoselele erau aglomerate . Aldo € Cario sono bravi — Aldo şi Carlo sînt cuminţi . Cînd adjectivul are funcţia de nume predicativ şi lămureşte sub­ stantivul prin verbul auxiliar essere — a fi (vezi § 119). una car­ tolina colorata — o ilustrată colorată. Cînd substantivele sînt de genuri diferite acordul poate fi făcut : a) la masculin plural ca în limba română: una madre ed un padre esigenti — o mamă şi un t a t ă exigenţi . Cînd adjectivul are funcţia de atribut şi lămureşte calităţile sub­ stantivului în mod direct. ragazze e ragazzi ubbidienti — fete şi băieţi ascultători . adjectivul se acordă întotdeauna cu substantivul pe care-1 determină adoptînd genul şi numărul acestuia: un giorno tranquillo — o zi liniştită. delle cartoline colorate — nişte ilustrate colorate. dei rumori assordanti — nişte zgomote asurzitoare. c) prin acordul adjectivului cu substantivul cel mai apropiat: un mazzo di garofani e rose profumate — un buchet de garoafe şi trandafiri parfumaţi . Problema acordului adjectivului cere o deosebită atenţie în cazul în care un singur adjectiv determină mai multe substantive la numărul singular sau plural. 3. la feminin-plural dacă substantivele sînt feminine: una camicia ed una gonna azzurre. francobolli e buste italiane — timbre şi plicuri italieneşti.

ro­ chii rococo . gn. ps. beretlo rosso fiamma — bască roşu aprins . în acest context adjectivele invariabile (vezi § 58) : un uomo dabbene — un om cumsecade . ps. begli/quegli ideali — frumoase/acele idealuri . bella/quella gita — frumoasă/acea excursie.NOTA: Dam cîteva exemple de felul în care pot fi folosite. begli/quegli yacht — frumoase/acele iahturi. tende e tappeti color miele — perdele şi covoare de culoarea mierii. Forme ale adjectivelor bello şi quello § 61 Cînd adjectivele bello — frumos şi quello — acela sînt aşe­ zate în faţa substantivului aspectul lor se modifică în funcţie de ini­ ţiala substantivului pe care-1 preced. rosso fiamma — cravată roşu aprins. bello/quello yacht — frumos/acel iaht. bell'/quell' ideale — frumos/acel ideal. beli'/queir — begli/quegli preced substantivele care încep cu vocală: bell'/quell' almanacco — frumos/acel almanah . zingaro bello — ţigan frumos. belle/quelle gite— fru­ moase/acele excursii . un uom. bel/quel — bei/quei preced substantivele care încep cu consoană (exceptînd s impur. x. color miele — perdea de culoarea mierii . pn. Forme ale femininului singular şi plural: bella/quella — bellejquelle preced substantivele care încept cu consoană: bella/quella cugina — frumoasă/acea verişoară. cracate. cravata e berciti rosso fiamma — eravate şi băşti roşu aprins. bei/quei quadri — frumoase/acele tablouri . formele sale fiind pentru masculin singular şi plural bello-belli: amico bello — prieten frumos. z. belle/quelle cugine — frumoase/acele verişoare . tappeto color miele — co­ vor de culoarea mierii . begli/quegli strumenti — frumoasei/a­ cele instrumente . x. amici belii — prie­ teni frumoşi . z. tenda. Alegerea şi folosirea diferitor forme ale acestor adjective se fac după aceleaşi reguli ca ale articolelor hotărîte: (vezi § 19): Forme ale masculinului singular şi plural: bello/quello — begli/quegli preced sub­ stantivele care încep cu s impur. una donna dabbene — o femeie cumsecade . pn. lo siile. belo/quelle idee — frumoase/acele idei. l'arte rococò — arta rococo. bei/quei paesaggi — frumoase/acele privelişti . begli/quegli zufoli — frumoase/acele flaute . acesta nu suferă nicio modificare. viaggio bello — călătorie frumoasă. Cînd poziţia adjectivului bello este în urma substantivului. y) : bel/quel quadro — frumos/acel tablou. gn. rococò — stilul rococo . zingari belli — ţigani frumoşi . y: bello/quello stru­ mento — frumos/acel instrument. viaggi belli — călătorii frumoase .o ed una donna dabbene — un bărbat şi o femeie cumse* cade . 76 . begli/quegli almanacchi — frumoase/acele almanahu­ ri . bello/quello zufolo — frumos/acel flaut. bell'jquelV — bellejquelle preced substantivele care tncep cu vocală: bell'/quell' immagine — frumoasă/acea imagine. vestiti rococò . bel/quel paesaggio — fru­ moasă/acea privelişte. bel­ le/quelle immagini— frumoase/acele imagini: bell/quell' idea— frumoasă/* acea idee.

buon albergo — hotel bun. ps. gn. z. formă obţinută prin apocopare care precedă sub­ stantivele masculine singular şi plural care încep cu consoană (exceptînd s impur. y): buon aluno — şcolar bun. y: buono spettacolo — spectacol bun. Forme ale adjectivelor buono. buono xilofonista — xilofonist bun. Tendinţa limbii contemporane este de a nu elida vocala a la femi­ nin singular: buona edizione — ediţie bună. pn. grande § 62 Adjectivul buono — bun cînd precedă substantivul prezintă numai la singular modificări urmînd modelul articolului nehotărît (vezi § 22). ps. buon viaggio — călătorie plăcută. z. deci nu se va folosi apostroful în faţa substantivelor care încep cu vocală . amiche buone — prietene bune. ps. y) şi substantivele feminine singular şi plural care încep cu consoană: gran freddo — frig mare. scrisuri frumoase. z. imon1 intenzione — intenţie bună. gran case — case mari . buono psicologo — psiholog bun. NOTĂ: a) Forma de masculin buon este obţinută prin apocopare nu prin eliziune. x. grand1 formă obţinută prin eliziune care precedă substantivele masculine şi feminine la singular şi plural care încep cu vocală: grand'uomo — om mare.formele pentru feminin singular şi plural sînt bella-belle: amica bella— prietenă frumoasă. x. Forma buono precedă substantivele masculine care încep cu s impur. buona commedia — comedie bună. buone amiche. grand' uomini — oameni mari . ps. grande psica­ nalista — mare psihanalist. pn. gn. y: grande spazio — spaţiu mare. buon spazio — spaţiu bun. buon giornale —ziar bun. Adjectivul grande poate avea următoarele aspecte cînd precedă substantivul: gran. scritture belle. pn. Forma buorì formată prin eliziunea vocalei a precedă substantivele care încep cu vocală: buon'aria — aer bun. grand'erba — iarbă mare — grand' erbe — ierburi mari . 77 . Formele pluralului nu suferă modificări poziţionale: buoni — buni şi buone — bune: buoni studenti. gn. x. studenti buoni — studenţi buni. buona stanza — cameră bună. scrittura bella—scris frumos. amiche belle — prietene frumoase. buon'anima — suflet bun. grande gnocco — găluşcă mare . pn. Forma buona precedă substantivele feminine care încep cu con­ soană: buona maestra — învăţătoare bună. grande precedă substantivele masculine singular care încep cu s impur. gn. x. buona amicizia — prietenie bună. gran signori — domni mari . b) în limba contemporană există tendinţa folosirii formei buon şi în faţa sub­ stantivelor care încep cu s impur: buon scolaro — elev bun. gran cosa — mare lucru . Forma buon precedă substantivele masculine care încep cu vocală şi consoană (exceptând s impur. z.

gradevole stlVudito — plăcut la auz. verbe la infi­ nitiv): atto a ideare — apt (capabil) să conceapă. utile all'ajoparecchio — util aparatului. grandi scultori — sculptori mari. pronume. contrario a me — potrivnic mie. în general. cel mai adesea acestea fiind: di. grato ai genitori — recunoscător părinţilor. în funcţie de prepoziţia care le leagă: a) adjective cu prepoziţia di (-f. verbe la infinitiv) : abbondante di errori — plin de greşeli. estra­ neo a questa cosa — străin de acest lucru. sicuro di sé — sigur de sine . contento del risultato — mulţumit de rezultat. pentru a avea un înţeles deplin. desideroso di pace — do­ ritor de pace. pieno di acqua — plin de apă. preoccupato di fare — preocupat să facă. adjectivele mite şi facile prin sensul lor deplin lămuresc substantivele pe care le determină. grandi imprese — acţiuni mari. Dăm în continuare cîteva exemple dintre cele mai uzuale adjec­ tive care se construiesc cu complemente. difficile a capire — greu de înţeles. convinto di sapere — convins să ştie7 degno di lode — demn de laudă. nocivo allo sviluppo — nociv dezvoltării. dannoso alla salute — dăunător sănătăţii. conforme alla legge — conform legii. utile per noi — folositor pentru noi. duro d'orecchio — tare de ureche.substantive. inquieto di sapere — neliniştit să afle. capace di capire — capabil să înţelegagă. Complementul adjectivelor § 63 Adjectivele calificative au. A). § 64 Legătura dintre adjectiv şi complement este făcută de o prepoziţie.grandi precedă toate substantivele masculine şi feminine la plural: grandi artisti — artişti mari. analogo a quello — analog cu acela. Acelaşi adjectiv poate fi legat de complement prin prepoziţii diferite: indifferente a quanto accade — indiferent la ceea ce se întîmplă. Unele adjective însă. a. pronume. esame facile — examen uşor. idoneo al lavoro — potrivit pentru muncă.substantive. printr-un verb la infinitiv: asset­ tato di sapere — doritor să ştie . b) adjective cu prepoziţia a (-). pianiste — pianiste mari. cer ca acesta să fie specificat de un complement exprimat printr-un substantiv: pieno di profumo — plin de parfum. privo di possibilità — lipsit de posibilităţi. grandi. indif­ ferente con i suoi — indiferent cu ai săi . indifferente a te — indiferent ţie. printr-un pronume : legato a ine — legat de mine. lieto di rivedere — bucuros să revadă. da -(vezi § 156. disposto a pagare — dispus să plătească. In exemplele: uomo mite — om blînd. utile in questa situazione —' folositoare în această situaţie. independent. fedele alla moglie — credincios soţiei. ricco di idee — bogat în idei. un sens al lor propriu. in. pre78 .

ca şi în'limba română.. şi superlativ (superlativo)..sente ai corsi — prezent la cursuri. libero da preoccupazioni — liber de preocupări. uguale agli altri — egal cu ceilalţi. Unul si acelaşi obiect poate fi caracterizat prin mai multe însuşiri exprimate î n măsuri diferite. cointeres­ sato nello scambio . d) adjective cu prepoziţia in (-(. esperto in chimica — •expert în chimie . A Marginea si lavora la ceramica nera di antica tradizione dacica — La Marginea se lucrează ceramica neagră de veche tradiţie dacă. Comparativul de superioritate (Il comparativo di maggioranza) se formează cu adverbul più — mai. — cointeresat în schimbul . bravo in matematica — bun la matematică... A. ca. e) adjective cu prepoziţia da ( + substantive. există trei grade de com­ paraţie: pozitiv (positivo). Gradul comparativ § 67 Prin confruntare gradul comparativ poate stabili trei reporturi între însuşirile şi obiectele pe care le compară: de superioritate. iar mai multe obiecte pot avea aceeaşi însuşire dar în •diverse grade de intensitate. care precedă adjectivul şi prepoziţia di — decît. comparativ (comparativo). ca. e) adjective cu prepoziţia per ( + substantive. mai mult. GRADELE ADJECTIVELOR § 65 Adjectivele exprimă însuşiri ale unor obiecte sau fiinţe. appassionato per la pittura — pasionat de pictură. zoppo da un piede — şchiop de un picior . Ticino a me — apropiat de mine . situate 79 . sau conjuncţia che — decît. pronume): alieno da quanto facciamo — străin de ceea ce facem.. diverso per indole — diferit ca fire. Gradul pozitiv § 86 Gradul pozitiv este identic cu forma de bază a adjectivului : Pao­ lo è un ragazzo cortese — Paul este un băiat politicos . de infe­ rioritate şi de egalitate. în limba italiană.substantive): abbondante in parole — bogat în cuvinte . Formele pe care le ia adjectivul pentru a exprima gradele diferite ale unor însuşiri se numesc grade de comparaţie. pronume): contento per il risultato — mulţumit de rezultat. Această diversitate se stabileşte prin com­ paraţia însuşirilor şi a obiectelor.

3.. pronume) care au aceeaşi însuşire (exprimată prin adjectiv): Borna è più grande di Pisa —Roma este mai mare decît Pisa.. care precedă adjectivul şi prepoziţia di — decît. NOTĂ: în formarea gradului comparativ de superioritate şi inferioritate se vor folosi: 1. E" meglio andare a piedi che in auto — Este mai bine să mergi pe jos decît cu maşina. Nessuno fu mai più allegro e più contento di quel giovane. între care se intercalează adjectivul: Il mio amico è così simpatico come il tuo — Prietenul meu este tot atît de simpatic ca al t ă u . mod etc. C. 2. di quel che (non). : Ieri faceva meno freddo che oggi — Ieri era mai puţin frig decît azi. 80 . d) două complemente circumstanţiale de timp. II film era meno attraente che lungo — Filmul era mai puţin atrăgător decît l u n g . sau conjuncţia che — decît. Întrebuinţarea lui nefiind absolut obligatorie. Il cugino Paolo è meno giovane di me — Vărul Paolo este mai puţin tînăr decît mine ..che cînd comparaţia se face între: a) două adjective: Il suo volto è più simpatico che bello — Chipul său este mai mult simpatie decît frumos .. eppure lui era meno felice degli altri — Nimeni n-a fost vreodată mai vesel şi mai mulţumit decît acel tînăr şi totuşi el era mai puţin fericit decît ceilalţi. B. care introduc cel de-al doilea termen al comparaţiei: La moto è meno comoda della macchina — Motocicleta este mai puţin comodă decît maşina .înaintea celui de al doilea element al comparaţiei: Carlo è più studioso di Fabio — Carlo este mai studios decît Fabio . di come (non**) cu sensul decît. tanto . la fel de.* di eînd comparaţia se face între două obiecte. più elegante della sua — Poşeta ta era mai elegantă decît a ei .. Comparativul de inferioritate (Il comparativo de minoranza) se formează cu adverbul meno — mai puţin. ** în această situaţie non nu are sens negativ ci doar întăreşte comparaţia. ca. fiinţe (expri­ mate prin substantive.. come. infinitiv: E' più onesto riconoscere la colpa che negarla— Este mai cinstit să recunoşti vina decît s-o negi. pe cît de . loc. Comparativul de egalitate (Il comparativo di uguaglianza) se formează cu adverbele cosi .. e) două verbe la. Il quadro di Picasso fu meno ammirato di quanto (non) m'aspettassi — Tabloul lui Picasso a fost mai puţin admirat decît mă aşteptam . lì miele è tanto dolce quanto nutriente — Mierea este tot atît * Punctele ţin locul adjectivului.. b) două substantive precedate de prepoziţii simple sau articulate: Si vedono cose più interessanti al museo che al cinema — Sevăd lucruri mai interesante la muzeu decît la cinema.eno . piùjmeno . di quanto (non). Parlare è meno difficile.lm. ca. quanto — tot atît de.. La tua borsa era. che agire — Să vorbeşti este mai puţin grea decît să acţionezi. che (non). Il latte è più nutriente che saporoso — Laptele este mai (mult) hrănitor decît gustos. ca. în cazul în care cel de-al doilea element al comparaţiei este o propoziţie: // compara­ tivo è più difficile di come (non) credevo — Comparativul este mai greu decît credeam . piu. Il mondo subacqueo è più ricco di quel che sapevamo noi finora — Lumea subacvatică este mai bogată decît ştiam noi pînă acum..

la meno — cea mai puţin. i più — cei mai . Gli esercizi grammaticali sono piacevoli non più che necessari — Exerciţiile de gramatică sînt tot atît de plăcute pe cit de necesare. fiinţe cu aceeaşi însuşire: Lucia è modesta al pari di te — Lucia este la fel de modestă ca'tine . al pari di — la fel de. A. cînd se compară două obiecte. 2. 2. In situaţia în care există un alt termen de comparaţie al superla­ tivului relativ. i meno — cei mai puţini . acesta va fi introdus de prepoziţia di sau fra: Era il più audace di lutti — Era cel mai îndrăzneţ dintre toţi : Vittorio non era il più alto fra isuoi coetanei — Victor nu era ce! mai înalt printre cei de-o vîrstă cu el... non più di /che . Gradul superlativ § 68 Gradul superlativ exprimă însuşirea la cel mai înalt grad fiind ca şi în limba română: superlativ relativ (superlativo relativo) si superlativ absolut (superlativo assoluto). Superlativul relativ ele superioritate (11 superlativo relativo di maggioranza) se formează cu adverbul più precedat de articolul hotărît:: il più — cel mai. El se exprimă prin: a) sufixul -issimo adăugat la masculinul plural al adjectivului: bello — frumos — belii — frumoşi — bellissimo — foarte frumos. egal de. Superlativul relativ de inferioritate (Il superlativo relativo di" minoranza) se exprimă prin adverbul meno precedat de articolul hotărît: il meno — cel mai puţin. 1 — 2).de dulce pe cit de hrănitoare . Gradul superlativ relativ exprimă două raporturi: de superiori­ tate şi de inferioritate. NOTĂ: Comparativul de egalitate mai poate fi exprimat prin: 1. întrebuinţarea prepoziţiei di şi a con juncţiei che se face conform explicaţiilor de la respectivul paragraf (vezi § 67. 81 .. utile — * Predicatul precedat de un superlativ relativ stă întotdeauna la modul conjunctiv. Il francese è tanto tacile quanto Vitaliano — Limba franceză este la fel de uşoară ca limba italiana. non meno di/che — nu mai puţin ca/decît: La biro non è meno utile della penna stilografica — Pixul nu este mai puţin util ca stiloul. 1. Gradul superlativ absolut (Il superlativo assoluto) exprimă însuşirea la un grad fără termen de comparaţie. le più — cele mai:: „La Primavera1' è la più rinomata tela che abbia dipinto Botticelli * — „Primăvara" este cea mai renumită pinza pe care a pictat-o Botticelli. le meno — cele mai puţin: Questa è la meno valorosa delle sue poesie — Aceasta este cea mai puţin valoroasă dintre poeziile sale . La più cara a Leonardo di tutte le sue opere fu la Gioconda — Cea mai dragă lui Leonardo dintre toate operele sale i-a fost Gioconda. la più — cea mai. B. întrucît acest ultim mod de exprimare al egalităţii se reduce la o negare a a om punitivului de superioritate sau inferioritate. — nu mai mult ca/decît.

stanco morto — mort de obosit . l'ultimo — ultimul. cibernetico — -cibernetic. estivo — de vară. •spagnolo — spaniol. smisurato — nemăsurat. se­ rale — seral. Exclud comparativul şi superlativul: 1. pazzo da legare — nebun de legat. straor­ dinariamente — extraordinar de. buio pesto — întuneric :beznă. b) Prefixele arci-. beat turtă. 3. 1 suoi amici erano gentilissimi — Prietenii săi erau foarte amabili. Una voce oltremodo melodiosa — O voce peste măsură de melodioasă . egiziano — egiptean. dichiarava <a Carla di essere innamorato cotto di lei — Afară era întuneric beznă în timp ce Gino. Un comportamento estremamente strano — O comportare extrem de ciudată . immenso — imens. ateo — ateu. socialista — socialist etc. tanto — foarte. transilvana — ardelean. invernale — de iarnă. calitatea. utili — utili — utilissimo — foarte util . bucarestino — -din Bucureşti. îi declara Cariei că este îndrăgostit lulea de ea.util.82 . ubbriaco fradicio. ultra-. •campionissimo — campionul campionilor . troppo — prea. 2. termeni -ştiinţifici: marmoreo — de marmură. la fel se pot forma superlative chiar din locuţiuni adverbiale: d'accordissimo — în tru totul de acord. care pre­ ced adjectivul: molto contento — foarte mulţumit. sopra-. estremamente — extrem de. •eterno — etern. Un bambino ipersensibile — Un copil hipersensibil. Nu toate adjectivele pot forma superlativul absolut cu aceste prefixe. tanto felice— foarte fericit . în limbajul uzual se poat auzi: £" più romeno di tutti noi — Este mai a-omân decît noi toţi. aureo — aurit. Faceva fuori buio pesto mentre Gino. Invernai. innamorato cotto — îndrăgostit lulea . Unele adjective care exprimă materia.. Şi totuşi. triangolare — triunghiular. assai — foarte. fisico — fizic (de fizică). oltremodo — peste măsură de. : Un vestito -ultramoderno — O haină ultramodernă. Unele adjective care indică naţionalităţi sau orientări: romeno — român. foarte de acord. il primo — primul.etc. amicissimo — prieten extraordinar de fcun . divino — divin. stra-. iper. c) adverbele molto — foarte. immortale — nemuritor. NOTĂ: în limba modernă există tendinţa de a forma superlative absolute cu ajutorul sufixului -issimo din unele substantive: augurissimi — cele mai bune urări. Adjectivele care indică deja o valoare superlativă: infinito — infinit. ubbriaco fradicio — beat turtă . Una gonna troppo corta — O fustă prea scurtă . Un paese arciricco — O ţară foarte bo­ gată. d) expresii de tipul: pieno zeppo — plin ochi. NOTĂ: Nu toate adjectivele calificative admit trecerea prin gradele de comparaţie •deoarece exprimă prin ele însele o însuşire unică. mensile — lunar. . napoletano — din Napoli. L'aula era luminosissima — Sala era foarte luminoasă. chimico — chimic. settimanale — săptămînal. terribilmente — grozav de. măsuri de timp.

de superioritate: migliore — mai b u n . interior esterno extern. maggiore — mai mare. una obişnuită care derivă de la pozitivul adjec­ tivului şi una neregulată derivată de la forma corespunzătoare din limba latină a adjectivului. 83- . interno interior migliore peggiore maggiore minore superiore inferiore interiore buonissimo foarte bun cattivissimo foarte rău grandissimo foarte mare piccolissimo foarte mic altissimo foarte înalt bassissimo foarte scund. Aceste forme moştenite din latină exprima numai comparativul?. jos — ottimo pessimo massimo minimo supremo. § 71 A. minore — mai mic etc. Comparativul formelor speciale 1. jos interno intern.Adjective c u forme speciale de comparativ şi superlativ § 70 Există o categorie de adjective care la comparativ şi super­ lativ au două forme. sommo infimo intimo più esterno mai exterior esteriore __ _ estremo Observaţii asupra formelor speciale (latine) de comparativ şi superlativ I. Redăm în paralel cele două forme de comparativ şi superlativ: Pozitiv buono bun cattivo rău grande mare piccolo mic alto înalt basso scund. exterior Comparativ de superioritate Superlativ Formă regulata Formă latină Formă regulată Formă latină più buono mai bun più mai più mai più mai più mai più mai jos più mai cattivo rău grande mare piccolo mie alto înalt basso scund.

el rămînînd subînţeles: Abito al piano inferiore — Locu­ iesc la un etaj inferior (mai jos) . esteriore sìnt urinate de prepoziţia a în exprimarea comparaţiei: Marco è superiore a tutti — Marco este superior tuturor . 1. poesia futurista. La sua. . 3. 84 . 4. Superlativul formelor speciale. intimo — intim: Lo stato romeno -offre ottime condizioni di studio — Statul român oferă condiţiuni optime •de învăţătură. dar II pessimo dei suoi figli è Carlo — Cel mai rău dintre copiii săi este Carlo. maggior sorella — Sora sa cea mai mare. estremo pot avea sensul de superlativ absolut dar cînd sînt precedate de articolul hotărît au sensul de superlativ relativ: Un ottimo •avvocato — Un foarte bun avocat. Era di pessimo gusto — Era de foarte prost gust. Formele speciale de comparativ au un înţeles oarecum deplin. etc. Ottenere massimi esiti — A obţine rezultate maxime <(foarte bune). II. La. Adjective cu superlative neregulate § 72 Există în limba italiană o categorie de adjective al căror superlativ absolut se formează de la forma latină a pozitivului: acre — acru. celebre — celebru. de aceea nu se pot substitui reciproc întotdeauna. -dar II suo massimo desiderio era di conoscere l'italiano — Cea mai mare dorinţă a sa era să ştie italiana . La scoperta era di massimo vedore per Veconomia nazio­ nale — Descoperirea era de maximă valoare pentru economia naţională. Unele forme de superlativ absolut provenite din latină au forme •corespunzătoare în limba română: ottimo — optim. B. pessimo. Se poate spune în schimb : Un diffetto minimo — Un cusur foarte mic . nu poate fi exprimat prin Un ragazzo minimo . Superlativul relativ poate fi exprimat prin comparativul formei latine precedat de articolul hotărît: Il mio miglior amico — Cel mai bun prieten al meu . Mi pare peggiore questa decisione — Mi se pare mai rea (proastă) această hotărîre. Un ragazzo piccolissimo — Un băiat foarte mic. în schimb respectivul su­ perlativ poate exprima sensuri ca: Le massime possibilità — Cele mai mari posibilităţi . interiore. Superlativele speciale: ottimo. Nei minimi particolari — In cele mai mici amănunte. massimo. è inferiore a quella impegnata — Poezia futurista este inferioară celei angajate. infimo. inferiore. 2. dar L'ottimo studente •— Cel mai bun student . Comparativele superiore. mìnimo. Cele două forme de comparativ şi superlativ nu sînt absolut identice ca sens. în latină acer. în latină celeber. minimo — minim. 3. -Această independenţă de sens permite ca să lipsească al doilea termen al comparaţiei. massimo — maxim.2. dar nu se poate spune Una stanza massima.supremo. Se spune: Una stanza grandissima — O cameră foarte mare. IM sua pazienza era massima — Răbdarea lui era foarte mare. Conosco il suo travaglio interiore — Ştiu chinul său sufletesc (interior) . infimo — infim.

-volo formează superlativul absolut cu sufixul entissimo. -i. 85 . -a. sărăcăcios — sănătos — celebru Superlativ acerrimo — foarte acru integerrimo — foarte integru asperrimo — foarte aspru miserrimo — foarte mizer saluberrimo — foarte sănătos celeberrimo — foarte celebru Exemple: L'uva era acerrima — Strugurii erau foarte acri. -a. adică cele terminate în -dico. iar în limba mo­ dernă există tendinţa de a forma superlativul cu sufixul -issimo.£' stato sempre benevolentissimo con me — A fost întotdeauna foarte binevoitor cu mine. -a. Excepţie: Ampio — vast. Pozitiv maledico benefico magnifico munifico benevolo — clevetitor — binefăcător — măreţ — generos — binevoitor Superlativ ma/eaYcentissimo 6e/?e/icentissimo mag nifi contissimo munificentissimo benevolentissimo — foarte — foarte — foarte — foarte — foarte clevetitor binefăcător măreţ generos binevoitor Exemple: .. § 73 0 altă categorie de adjective. -e.Unele dintre aceste adjective au superlativul absolut în -errimo. i. -i. salubrissimo — foarte sănătos. e — după modelul latin: Pozitiv acre integro aspro misero salubre celebre — acru — integru — aspru. acru — mizer. NOTĂ: Unele forme ale acestor superlative sînt mai puţin folosite.. -e: miserissimo — foarte mizer. întins formează superlativul absolut de la tema latină: amplissimo — foarte vast: La pianura era amplis­ sima— Cîmpia era foarte întinsă. • -fico.. La stanza soleggiata era saluberrima — Camera însorită era foarte sănătoasă. Giosuè Carducci è stato un poeta celeberrimo — Giosuè Carducci a fost un poet foarte cunoscut (celebru). / raggi del sole sono benefieentissimi per la salute — Razele soarelui sînt foarte binefăcătoare pentru sănătate.

care vine mai întii. Datorită acestei valori de pozitiv. davanti — înainte (latină — ante) — anteriore — anterior. Multe din aceste comparative şi superlative au un sens independent. Sono i primissimi fiori — Sînt cele dintîi flori . . ceea ce le conferă valoarea de pozitiv . unele dintre aceste adjective admit chiar formarea comparativului şi superlativului lor: Il parente più prossimo — Ruda cea «mai apropiată . după moarte . Vanno pros­ simo — anul următor . Adjective lipsite de unele grade de comparaţie § 74 O categorie de adjective sînt lipsite de pozitiv dar păstrează din limba latină unele forme de comparativ sau superlativ . rare vine după. Originea acestor adjective se află în prepoziţii latino (vezi § 71) de la care :s-au format gradele respective: dupo — după (latină—post) — posteriore — posterior. gloria postuma — glorie postumă. le zampe posteriori — labele din spate. 3. Pozitiv Comparativ posteriore — posterior — 1 anteriore — anterior — ulteriore — ulterior — — (vicino— (più vicino — mai apropiat) apropiat) Superlativ postremo ~ cel mai din urmă — ultimo — cel din urmă postumo — postum prossimo — cel mai apro­ piat primo — cel dinţii 1 NOTĂ: 1.III. 2. Le ultimissime posibìHtà — Abolut ultimele posibilităţi. il giorno anteriore — ziua anterioară .

Din punct de vedere morfologic. se poate comporta ca un adjectiv: settimanale — săptămînal. il decimoprimo (il) dodicesimo. sau o determinare cantitativă. ordinea numerică. uneori se poate comporta ca pronume: entrambi — amìndoi. cinquantenne — în vîrstă de 50 de ani. numeralul este o categorie a adjectivului. ambedue — amîndoi (folosite fără articol). il decimosecondo 87 . la terzina — terzina. NUMERALE CARDINALE ŞI ORDINALE § 76 Redăm mai jos tabloul principalelor ordinale: Cifre arabe 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Numeralul cardinal uno. la 15 zile . il ventennio — perioada de 20 de ani. numeralul se poate comporta ca un substantiv: il duetto — duetul. quindicinale — chen­ zinal. care exprimă numărul.NUMERALUL IL NUMERALE § 75 în gramatica limbii italiene. una due tre quattro cinque sei sette otto nove dieci undici dodici Numere romane I II III IV V VI VII Vili IX X XI XII numerale cardinale şi Numeralul ordinal (il) primo (il) secondo (il) terzo (il) quarto (il) quinto (il) sesto (il) settimo (!') ottavo (il) nono (il) decimo (1') undicesimo.

L = 50 C = 100. ventesimo ottavo (il) trentesimo (il) quarantesimo (il) cinquantesimo (il) sessantesimo (il) settantesimo (l')ottantesimo (il) novantesimo (il) centesimo (il) centesimo primo (il) duecentesimo (il) cinquecentesimo (il) millesimo (il) duemilesimo (il) milionesimo c NOTĂ: Numeralele ordinale se comportă ca adjectivele calificative de categoria I il primo. D = 500. Linia deasupra unei cifre indică înmulţirea cu o mie : L = 50 000 . le primii etc. il decimoquarto (il) quindicesimo.X) + IV = 94: MCMLXXVIII = M . ventesimo primo (il) ventiduesimo. \. cele aşezate la dreapta o adunare: XCIV = (C .Cifre arabe 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 28 30 40 50 60 70 80 90 100 101 200 500 1000 2000 1000000 Numeralul cardinal tredici quattordici quindici sedici diciasette diciotto diciannove venti ventuno ventidue ventotto trenta quaranta cinquanta sessanta settanta ottanta novanta cento centouno duecento cinquecento mille duemila un milione Numere romane XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX XX XXI XXII XXVIII XXX XL L LX LXX LXXX XC CI CC D M MM M* Numeralul ordinal (il) tredicesimo. M = 1 000. il decimosesto (il) diciassettesimo. il decimono­ no (il) ventesimo (il) ventunesimo. il decimoterzo (il) quattordicesimo.V = 5: X = 10.C) + L + XX + V + III = 1978.(M . Semnele mai mici aşezate la stìnga celor mai mai = indică o scădere. (vezi şi § 54). i primi. •Semnele de bază ale numerelor romane sînt: 1 = 1 .r = 1 000 00( =88 . il decimo quinto (il) sedicesimo. il decimoottavo (il) diciannovesimo. la prima. ventesimo secondo (il) ventottesimo. il decimo­ settimo (il) diciottesimo.

ps. Excepţii. Cento novelle — 100 de nuvele . una spiega:'ione — o explicaţie. Le quattro­ cento pagine — Cele 400 de pagini. Numeralele 17. c) Numeralele cardinale sînt invariabile: Cinque uomini e cinque 4onne — Cinci bărbaţi şi cinci femei . spre deosebire de limba română. ventotto — 28 . Cento libri e duecento riviste — O sută de cărţi şi două sute de reviste . Sessantun villaggi — 61 de sate . este invariabil: Cento anni — 100 de ani. Sedici folte glielo detto — I-am spus-o de 16 ori. La comitiva contava trentotto persone -— Grupul (de turişti) număra 38 de persoane. Cento matite — 100 de creioane. z. Tutti i diciotto libri furono stampati a Milano — Toate cele 18 cărţi au fost tipărite la Milano. Excepţ 'e: Numeralul uno — unu. Păstrează vocala finală numeralele compuse cu miile — o mie: milleuno — 1001. Ottantun giorni — 81 de zile. La rivoluzione del quarantotto ebbe una grande eco nella letteratura romena — Revoluţia din '48 avu un mare ecou în literatura română. se compun din forme modificate ale unităţilor respective şi numărul 10 exprimat prin-dici: dodici — 12. qn.Observaţii asupra numeralelor cardinale * § 77 a) Numeralele de la 11 la 16 inclusiv. jn amico — un prieten. Cînd cento exprimă o cantitate mai mare de o sută este precedat de un alt numeral cardinal : Duecento sigarette — 200 de ţigări . Numeralele compuse cu uno pot fi trunchiate în faţa unei consoane (care să nu fie: s impur. pn. un ora — o ora. 19 se exprimă invers prin -dici-}. s Compuşii lui uno sînt însoţiţi de un substantiv la plural: C'eranot quarantini libri — Se aflau acolo 41 de cărţi. Al convegno assistettero ottocento •operai — La adunare au asistat 800 de muncitori. d) Numeralul cento — o sută. / / dizionario ha settecento pagine — Dicţionarul are şapte sute de pagini. quindici — 15 . Il Teatro alla Scala di Milano 89 .a -f unităţile respective: diciassette — 17. Aveva dicianove an/it — Avea 19 ani. Le novantun sedie circon­ davano la tavola — Cele 91 de scaune înconjurau masa. uno studente — un student. e) Numeralul mille — o mie. Cento giorni— 100 de zile. y) indiferent de genul substan­ tivului (vezi § 2 2 ) : Trentun persone — 31 de persoane. b) Numeralele compuse cu uno şi otto pierd vocala finală: ventuno — 21. x. are la feminin forma una — una ' compoi •tîndu-se ca articolul nehotăi ît (vezi 22). mUleotto — 1008. 18. are pluralul mila precedat întotdeauna de un numerai cardinal : duemila — 2000 .

Ci vogliono venticinque giorni fino alla destinazione — Sìnt necesare 25 de zile pînă la destinaţie. g) Numeralele compuse se scriu de obicei într-un singur cuvînt: millesettecentoventidue — 1722 . / popoli non permettono più: che miliardi e miliardi di dollari siano stanziati per la corsa alVinarmo — Popoarele nu mai permit ca miliarde şi miliarde de dolari să fie alocaţi. il quinto — al cincelea. Vanno millenovecentosessantaeinque segnò felicemente la storia del popolo romeno — Anul 1965 a marcat în mod fericit istoria poporului român. Tre miliardi lire — [ Trei miliarde de lire . italiană nu se leagă de substantivul pe care-1 preced prin prepoziţia di: NelVaula si sono riuniti quaranta studenti — în sală s-au întrunii 40 de studenţi . numeralele milione şi miliardo cìnd nu sìnt urmate de alte numerale se leagă de substantivul pe care-1 precedă prin prepoziţia di: La pianura aveva due milioni di ettari di grano ~ Cîmpia avea două milioane hectare de grîu . II mazzo aveva einquantatré garofani rossi — Buchetul avea 53 do garoafe roşii. Il medico lo fece dire più volte trentatré — Doctorul îl puse să spună de mai multe ori 33 . Il continente era abitato da dieci miliardi diì uomini — Continentul era locuit de 10 miliarde de oameni. f) Numeralele milione — milion şi miliardo — miliard se comportă ca substantivele. Ho comprato una milletrecentodieci— Am cumpărat (o maşină) Dacia 1310 . la nona — a noua etc. Vottava —a opta." h) Numeralul tre în numerale compuse cu acesta este marcat întot­ deauna de accentul grafic: Ventitré — 23. pentru cursa înarmării. Trecento numeri aveva quella via — Acea stradă avea 300 denumere . numeralele cardinale în limba. i se suprimă vocala finală şi i se adaugă sufixul -esimo: dodicii) — ii 90 . uneori şi numeralele compuse cu mille se scriu separat: „Le mille ed una nottea — „O mie şi una de nopţi.ha oltre tremila posti — Scala din Milano are peste 3000 de locuri. Excepţii: Se scriu separat numeralele milione şi miliardo: Cinque J milioni e mezzo — Cinci milioane şi j u m ă t a t e . Allo* sciopero presero parte quattromila lavoratori torinesi — La grevă au luatparte 4000 de lucrători din Torino. Observaţii asupra numeralelor ordinale § 78 a) De la 1 la 10 numeralul ordinal se exprimă cu forme deri­ vate din latină: il secondo — al doilea. avînd pluralul milioni şi respectiv miliardi: Tre m i ­ lioni di uomini hanno partecipato alla marcia della pace — Trei milioane de oameni au participat la marşul păcii. Incepînd cu 11 numeralul ordinal se formează din cel cardinal căruia. In schimb. Spre deosebire de limba română.

Stava nel quinto banco — Stătea în banca a cincea. Se păstrează vocala finală a numeralului cardinal cînd I acesta este. il diciannovesimo sau il decimonono — al nouăsprezecelea. Numeralele cardinale se folosesc în: A. compus cu trei: ventitreesimo — al douăzeci şi treilea. I. parte della simfonia — A patra parte a simfoniei. della tragedia —A doua repetiţie a tragediei . d) Numeralul ordinal fiind considerat adjectiv se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care-1'determină: Il terzo capitolo del romanzoAi treilea capitol al romanului . deoarece indică ordinea într-o enumerare. E1 la centesima volta che te lo ripeto — Este a suta oară de cînd ţi-o repet . La quarta. De la 11 la 99 există posibilitatea ca numeralul ordinal să se formeze prin exprimarea fiecărei părţi componente printr-un numeral ordinal: îl tredicesimo sau il decimoterzo — al treisprezecelea. La mia auto 4>a bene in terza — Maşina mea merge bine într-a treia (viteză). il terzultimo — antepenultimul. la nona se notează IX sau 9° . Ambele se acordă în gen şi număr cu substantivul: I nostri ultimi ricordi — Cele «din urmă amintiri ale noastre . L'ultima parola del primo verso — Ultimul cuvînt din primul vers. venti — il ventesimo — al douăzecilea. cu compuşii săi il penultimo — penultimul.«dodicesimo — al doisprezecelea. f) Numeralele ordinale pot fi folosite adesea cu valoare de substantiv. | trentatreesimo — al treizeci şi treilea. Matematică pentru operaţii aritmetice ca: — adunarea — Vaddizione: Cinque più sette fa (fanno ) dodici — 5 -j+ 7 = 12. il ventiduesimo sau il ventesimo secondo — al douăzeci şi doilea. Le sue prime ricerche — Primele sale «cercetări . c) Numeralul ordinal este precedat de articol şi urmat de substantiv: II settimo giorno della' settimana — A şaptea zi a săptămînii. b) Numeralul ordinal poate fi notat cu cifre romane sau cu cifre arabe cu exponentul o şi respectiv a pentru indicarea genului: il dodi­ cesimo se notează XII sau 12° . Folosirea numeralelor cardinale şi § 79. Aceste ultime forme sînt însă mai puţin folosite. Excepţie. 91 ordinale . Viaggio sempre in seconda — Călătoresc totdeauna într-a doua (clasă) . La seconda prova. e) Sìnt considerate numerale ordinale il primo — primul şi l'ultimo — riltimul. e t c . il diciaset­ tesimo se notează XVII sau 17°. . «hiar substituindu-se acestuia cînd din context rezultă sensul substan­ tivului : Frequenta la decima — Este într-a X-a (clasă) . Faremo una ripassata il quindicesimo giorno — In a cincisprezecea zi vom face o recapitulare.

. 92 . luna. 11 fix. Ci incontreremo alle undici in punto — Ne vom întîlni la. mezzogiornoora 12 din zi. — înmulţirea — la molteplicazione: Tre per sei fa diciotto — 3 X X 6 = 18 . Non valere quattro sòldi — A. B.. amiaza: Al mezzoggiorno sarò da te — La ora 12 voi fi la tine . Exprimarea orei include şi folosirea substantivelor: mezzo — jumă­ t a t e : Sono le otto e mezzo — Este opt şi j u m ă t a t e .. Otto giorni prima (îa) —Acum opt zile. — împărţirea — la elivisione: venti diviso (per ) cinque fa quattro' . C. Il film andrà in onda tra le otto e le dieci — Filmul va fi pre­ zentat între opt şi zece.— scăderea — la sottrazione: Quindici meno dodici fa (fanno} . — a ridica un număr la o putere: Elevare un numero alla potenza gei — A ridica un număr la puterea a şasea. Spaccare un capello in quattro — A despica firul în patru . Portare il cappello sulle ventitré — A purta pălăria pe-o ureche. la 1 ianuarie 1986. Elevare Tenti al quadrato — A ridica 20 la pătrat . prima sau fa — înainte cu. fra — peste. — exprimarea procentului: Sei per cento — şase la sută . acum .1 5 . Cento per­ cento — Sută la sută. / corsi scolastici incominciano il quindici settembre — Cursurile şcolare încep la 15 septembrie . D. Prima zi a lunii se notează cu cifra 1 cu exponentul o care indică terminaţia or­ dinalului : Bucarest. miezul nopţii : Il direttissimo parte a mezza­ notte — Acceleratul pleacă la ora 24.. t r e . Mille grazie — Mii de mulţumiri . Trovare cento scuse — A găsi mii de scuze. Farsi di mille colori — A schimba feţe-feţe . Far due passi — A se plimba puţin . Indicarea datei (ziua. Farsi in mille — A se face luntre şi punte . di 12 — Extragerea rădăcinii pătrate din 12 .12 = 3 . Il primo dicembre — tritìi decembrie. Ritor­ nerà il ventotto agosto — Se va reîntoarce la 28 august. — Neanche per un milione — Cu nici un preţ . Pentru precizarea timpului numeralele pot fi însoţite de adverbele: dopo — după. Abitare a. quarto — sfert : Erano le tre meno un quarto — Era ora trei fără un sfert . după: Tre anni dopo— După trei ani. Pentru prima zi a lunii se foloseşte numeralul ordinal: Il primo marzo — întîi martie . Expresii in alcătuirea cărora intră numeralul cardinal Far quattro chiacchiere — A flecari .2 0 : 5 = 4. mezzanotte — orele 24. 1986 — Bucureşti. nu valora doi bani. due passi — A locui în preajm ă . Fra due mesi — Peste două luni (vezi şi § 148). il 1° gennaio. Exprimarea orei: Sono le cinque del pomeriggio — Este ora 5 după masă . anul) : Il ventuno febbraio millenovecentosette — 21 februarie 1907 . — extragerea rădăcinii pătrate: L'estrazione della radice quadrata.

93 . anul 1 000 rămînînd subînţeles. B. D. Fracţiile zecimale pot fi exprimate astfel: Sei e quaranta cente­ simi — 6 şi 40 de sutimi. inscripţii: Classe terza — Clasa. Cu referire la cultura italiană secolele mai pot fi exprimate prin numeralele cardinale care indică sutele de ani. Exprimarea fracţiilor ordinare al căror numitor se exprimă printr-un numeral ordinal substantivizat. — regi.il . Pentru jumătate se foloseşte mezzo: în cazul cînd mezzo — jumă­ tate. La rivoluzione francese del dicianovesimo secolo — Re­ voluţia franceză din secolul al XIX-lea. Indicarea unor numerotări. Tre quinti — Trei cincimi .il tredicesimo secolo quattordicesimo secolo quindicesimo secolo sedicesimo secolo diciasettesimo secolo diciottesimo secolo dicianovesimo secolo ventesimo secolo — il Duecento — il Trecento — il Quattrocento — il Cinquecento — il Seicento — il Settecento — l'Ottocento — il Novecento.-1800 1801. Indicarea secolelor care în italiană se exprimă prin numeralul •ordinal însoţit de substantivul secolo: Il quindicesimo secolo — Se­ colul al XV-lea .il .-1900 1901. Aceasta se face numai începînd cu secolul al XIILlea în felul următor: 1201--1300 1301.-1400 1401.il . este substantiv ramine invariabil: Sono le quattro e mezzo — Este ora 4 şi jumătate. Dante Alighieri è vissuto a •cavallo del tredicesimo e quattordicesimo secolo — Dante Alighieri a t r ă i t între secolele X I I I şi XIV. în acest caz.il -. Un ventesimo — A douăzecea parte . papi cu acelaşi nume: Napoleone terzo — Napoleon al III-lea.II.-2000 -. la genul masculin.-1500 1501. domnitori. ca şi în limba franceză.il -. Una mezz'ora — O jumătate de oră. numeralul se poate citi ca şi cel cardinal: Luigi XIV — Luigi quattordici — Ludovic al XIV-lea. dar în ultima vreme se preferă exprimarea acestora prin numeralele cardinale: Sessantatré virgola sette — 63. Cînd mezzo este adjectiv se acordă în gen şi număr cu substantivul: Mezza bottiglia — Jumătate de sticlă. a treia . în timp ce numărătorul se exprimă prin numeralul cardinal: Un terzo — O treime .-1600 1601.il . Uneori.il . Mezzo chilo— Jumătate de kilogram: Due mezzi litri — Două jumătăţi de litru. Indicarea ordinei unor personalităţi. sesta fila — Rîndul al şaselea. Un centesimo — O sutime.-1700 1701. Numeralul ordinal se foloseşte în: A. Luigi quin­ dicesimo — Ludovic al XV-lea-: Paolo sesto — Paul al VI-lea.7. Există însă tendinţa înlocuirii numeralului ordinal cu cel cardinal: Camera diciotto — Camera 18. " C.

exprimate prin numeralul respectiv însoţit de volte tanto: quattro voltetanto (rjuadniplo ) — de patru ori mai mult. Expresii în alcătuirea cărora intră numeralul ordinal. îndoit.. centuplo — de o sută de ori mai mult.. trentina — vreo treizeci . Essere al settimo cielo — A fi fericit. cuplu. de două ori mai mult. Uneori aceste numerale colective pot fi înlocuite de grupul tutti (tutte) e due — amîndoi. celelalte fiind adesea. triplo — triplu. V'erano entrambe le sorelle — Erau acolo amîndouă surorile. dozzina — duzină. Rimettere in sesto — A pune în ordine. Dintre multiplica­ tive mimai doppio şi triplo se folosesc frecvent. quintu­ plice — compus din. quadruplo — cvadruplu — depatru ori mai mult. Non vale un centesimo — Nu valorează nimic .E. plural centinaia — sute 94 . ambo — toate cu acelaşi sens: amìndoi. Di seconda ma­ no — De calitate inferioară. de trei ori mai mult. amîndouă şi urmate în­ totdeauna de articol în grupuri nominale: Ambedue gli studenti — Amin­ doi studenţii . coppia — pereche. Numerale multiplicative sînt şi duplice — dublu. centinaio — vreo sută. b) Numerale colective care indică un număr considerat în tota­ litatea sa şt se exprimă prin adjective numerale: ambedue. ventina — vreo douăzeci. cinci părţi: Far domanda in quadruplice copia — A face cerere în patru exemplare. Sens colectiv au şi substantivele: paio — pereche. sau de adjectiv: Ho guadagnatodoppio stipendio — Am cîştigat un salariu dubiu. ALTE NUMERALE § 80 în acest capitol sînt incluse unele substantive şi adjective care indică cantităţi numerice şi fiind derivate din numeralul ordinal sau cardinal pot fi considerate numerale derivate. decina — vreo zece. Partire in quarta — A întreprinde ceva cu îndrăzneală. amîndouă (vezi § 108). Avere il sesto senso — A fi înzestrat. quadruplice — cvadruplu. Passare un brui­ to quarto d'ora — A trece printr-un moment greu . entrambi (-e). format din p a t r u . La Triplice Aleanza — Tripla Alianţă. Avere il suo quarto (fora di celebrità — A avea un succes spontan şi trecător. triplice — triplu. — dieci volte tante (decuplo ) — de zece ori mai mult. Numera­ lele multiplicative pot avea valoare de substantiv: Ha preso il doppio di me — A luat dublu faţă de mine. După sensul pe care-! indică numeralele derivate se împart în: a) Numerale multiplicative care indică de cîte ori este mărită o cantitate în raport cu altă cantitate: doppio — dublu. întreit.

Aveva percorso una. Substantive care indică ordinea naşterii fraţilor: primogenito — primul născut. quinario — vers de 5 silabe. 2. Adjective care indică virsta: dodicenne — de 12 ani. trio — trio. terzogenito — al treilea născut. strofă de 6 versuri. Lo accolsero •con migliaia dì fiori — îl primiră cu mii de fiori. ventennio — perioadă de 20 de ani. settuagenario — septuagenar. 3. cinquantennio — perioadă de 50 de ani. sestina — sextină. 5. Una ventina (li pastelli — Vreo 20 de creioane colorate. termeni muzicali care indică numărul de voci. quindicinale — la 15 zile. quinquennio — perioadă de 5 ani. terza — terţă. bilunar. decennio — pe­ rioadă de 10 ani. instrumente sau intervale: duetto — duet. quadriennio — perioadă de patru ani. plural migliaia — mii de. e) Din numerale derivă şi unele substantive care indică: 1. 6. termeni de metrică: terzina — terţină. 11 primo semestre dell'anno universitario — Primul semestru al anului universitar. De la aceste substantive derivă -adjectivele corespunzătoare: settimanale — săptămînal. ottantenne — de 80 de ani. strofă de 4 versuri . triennio — pe­ rioadă de 3 ani. Fu un cen­ tennio di grande progresso economico — A fost o perioadă de 100 de ani d e mare progres economic. Perioade de zile şi luni: settimana — săptămînă . 4.d e . strofă de 3 versuri: quar­ tina — catren. Una coppia di attori celebri nel mondo del cinema — O pereche celebră in lumea cinematografului. trentina di chilometri — Parcursese vreo 30 de kilometri . ottonario — vers de 8 silabe: L'ottava di Lodovico Ariosto è un modello dell'arte poetica — Octava (strofa de 8 versuri) a lui Lodovico Ariosto este un model de artă poetică. quindicina — 15 'zile : trimestre — trimestru . semestrale — semestrial: Oggi abbiamo fato air italiano il lavoro trimestrale — Azi am dat la italiană lucrarea trimestrială. quartetto — cvartet. nonagenario — nonagenar: Era cinquantenne e suo padre era ottua­ genario — Avea 50 de ani. L'ultimo piano quinquennale — Ultimul plan •cincinal. toate acestea se leagă de substantivul la care se referă prin prepoziţia di: Un paio di guanti — O pereche de mănuşi . perioade de ani: biennio — perioadă de 2 ani. Vogliamo un millennio di pace ! — Vrem o mie de ani pace ! De la aceste substantive s-au format şi adjectivele corespunză­ toare: biennale — la doi ani. migliaio — vreo mie. La quinta è un intervallo di cinque note della scala diatonica — Cvinta este o pauză muzicală de cinci tonuri şi două semitonuri. quarta — cvartă: Il quintetto di corde fu applaudito strepitosamente — Cvintetul de coarde a fost aplaudat furtunos. quintogenito — a! cin­ cilea născut: Carlo era l'ultimogenito dei Rossi — Carlo era ultimul născut •al familiei Rossi. triennale — la trei ani: La biennale di Venezia presenta lavori d'arte moderna — Bienala veneziana prezintă lucrări de artă modernă. trentenne — «de 30 de ani. 95 . iar tatăl său era octogenar.

C). Fatemi vedere i lavori uno alla volta — Arătaţi-mi lucrările unul cîte unul . 8.7. Numerale fracţionare care indică fracţii ordinare şi zecimale: due quinti — două cincimi . tre alla volta — cîte trei . quattro e venticinque centesimi — patru si 25 de sutimi . Numeralul distributiv care indică gruparea numerică a obiec­ telor se exprimă în italiană prin numerale cardinale şi prepoziţii (vezi § 156 A) : uno ad uno — unul cîte unul . . Mettetevi in fila a due a due — Aşezaţi-vă la rînd doi cîte doi. tre virgola quindici — trei virgulă cincisprezece (vezi § 80. uno per volta — cîte unul.

Formele cu funcţie de complement. PRONUMELE PERSONALE § 82 Din punct de vedere semantic. suo). sau prepoziţional indicînd cazul complementului. ti. ci indică pe vorbitor la persoana I şi pe ascultător la persoana a Ii-a. Pronumele nu aduc o nouă informaţie.PRONUMELE IL PRONOME § 81 Este o parte de vorbire flexibilă cu funcţii gramaticale com­ plexe . se împart în: 1) forme neaccentuate — forme atone. De cele mai multe ori pronumele în­ locuieşte substantivul (deci este un substitut al substantivului) sau unele propoziţii. posesive — possessivi (mio. se caracterizează prin capacitatea de a se referi la un obiect denumit anterior prin nume cu determinanţii săi. la rîndul lor. pronumele sînt: personale — personali (io/me/mi. pronumele are un conţinut mai abstract decît substantivul. Formele pronumelui personal sînt: a) în nominativ indicînd cazul subiectului (avînd deci funcţie de subiect) . posesiv) nu substituie un substantiv. După sensul şi funcţia pe care o îndeplinesc. tuo. b) în cazul acuzativ. această referire se face cu ajutorul acordului.— avînd funcţie de complement direct sau indirect. Dar pronumele nu denumeşte un obiect . demonstrative — dimostrativi (questo. noi/ce/ci). si). ci preiau o informaţie existentă deja în contextul anterior. reflexive — riflessivi (mi. 2) forme accentuate — forme toniche care sînt accentuate fonetic. relative — re­ lativi (il quale. el se referă la un substantiv sau la o propoziţie menţionată anterior. 97 . quello). sau dativ. care nu posedă accent fo­ netic şi se sprijină pe verb. De obicei. che). nehotărîte'— indefiniti (uno/nessuno/ogni/ognuno). fie că-1 precedă (pronume proclitic) fie că-1 urmează (pronume enclitic) . Pronumele de persoana I şi a Ii-a (personal.

esso — essa. io tu egli. tu — voi. 98 . lei. loro care. esso se folos este pentru ani­ male şi lucruri . de fapt. Folosirea prenumelor personale la nominativ § 83 Dacă pronumele de persoana I şi a II-a nu creează dificul­ tăţi în folosirea lor în propoziţii. III fem. sînt pronume în cazul acuzativ (au funcţie de complement direct). essi — esse. Pronumele lui. lui — lei. constituie subiectul inclus în terminaţia verbului: Vado subito — Mă duc imediat. essa (lei) noi voi essi (loro) esse (loro) pers. lei. ella este folosit pentru persoane. Siete spiritosi quanto loro — Sînteţi tot atît de spirituali ca şi ei.»Ki singular plural pers. loro se folosesc în mod obligatoriu în cazul no­ minativ în următoarele situaţii: — după'come — ca. Pronumele personal de persoana I şi a II-a Realizează opoziţia numai de număr şi de persoana: io — noi. număr şi persoană: egli — ella. iar essa pentru per­ soane. quanto — cît: Non siete tutti come lui — Nu sînteţi toţi ca el. se mai folosesc frecvent formele lui. In afara formelor de mai sus. Egli se foloseşte pentru persoane . esso (lui) ella. II — — mase. B. şi b) forme atone care însă sînt incluse în forma verbului . pronumele de persoana a IlI-a au anumite norme de folosire: A. I pers. locul acestora a fost luat de lui şi lei. Pronumele egli şi ella se folosesc mai puţin în limba actuală . La nominativ există: a) forme tonice care posedă accent fonetic şi exprimă insistenţa vorbitorului asupra subiectului: Io vado subito — Eu mă duc imediat. Hai scritto quanto lei — Ai scris cît ea. persoana a Ill-a realizează opoziţia de gen. lucruri şi animale.Formale pronamslor parsonalela nominativ (cazul subiectului) . deci folosindu-se cu valoare de subiect în anumite împrejurări. dar care au fost „împrumutate" şi pentru cazul nominativ.

Beato lui — Ferice de el. Loro stesse — Ele însele. lei. pure — şi.) 99 . Beati loro — Ferice de ei. meno — mai puţin. Ca şi în limba română. Ha mangiato quanto me — A mîncat cît mine. Pure lei è una brava scolara — Şi ea este o bună şcolăriţă . tranne — în afară de. care se acordă în gen şi număr cu pronumele respectiv: Io stessa — Eu însămi.) (A. C. tocmai voiam să-ţi spun. — în expresiile exclamative de tipul: Povera lei — Biata de ea. tranne loro tre — Au plecat cu toţii. Stavo (se subînţelge io) per dirti — Eram pe punctul de a-ţi spune. -a.compuse — genul: Ripren­ diamo (se subînţelege noi) i nostri colloqui — Să reluăm discuţiile . în afară de ei trei. D. — în expresiile exclamative de tipul : Beato tel — Ferice de tine !. povero mei — O. Toate formele pronominale prezentate pot fi întărite cu aju­ torul determinativului stesso. loro în următoarele situaţii: — după anche — şi. pronumele cu funcţie de subiect pot lipsi. bietul de mine ! E. mai puţin el .— cînd subiectul se află după verb (din motive stilistice) Lo ha detto lei — Ea a spus-o . Neanche loro hanno risolto il problema — Nici ei n-au rezolvat problema . Pronumele personale în funcţie de complement § 84 Ca şi în cazul subiectului. Noi stessi — Noi înşine . Lui stesso — El însuşi . quanto — cît : E1 alta come te — Este înaltă ca tine . neppure — nici. -i. tu pot fi înlocuite — în anumite cazuri — de formele în acuzativ me. te: — după come —ca. numărul şi — la timpurile . pronumele aflate în cazurile oblice (cu funcţie de complemente directe sau indirecte) pot fi tonice şi atone: Io Io Io Io vedo te — Eu te văd pe tine parlo a te — Eu îţi vorbesc ţie ii vedo — Eu te văd ti parlo — Eu îţi vorbesc — formă » — formă > —• formă —• formă tonică tonică atonă atonă (A. La­ sciatemi (se subînţelege voi) cantare — Lăsaţi-mă să cînt . Se foloseşte me. pronumele de persoana I şi a Ii-a singular io. Sono venuti tutti meno lui — Au venit toţi.) (D. nemme­ no — nici. el este acela care o spune. neanche — nici. Oh.) (D. E1 lui che lo dice — El spune asta. salvo — cu excepţia. eccetto — exceptînd: Anche lei canta bene — Şi ea cìnta bine. -e — însumi/însămi eto. fără. Urmînd mo delul formelor persoanei a IlI-a. Sono partiti tutti. Se preferă în vorbirea de astăzi folosirea formelor lui. te. subiectul fiind inclus în forma verbelor care desemnează prin termi­ naţie persoana.

100 . con. — Am vorbit cu el . I Sg. tra sé. Vengo da te. da. Formele noi şi voi sînt identice pentru funcţia de subiect şi pentru cea de com­ plement: Noi non abbiamo fatto niente — Noi nu am făcut nimic. da. II te voi a te a voi di. tra. pers. tra. noi Complement indi­ rect în dativ sg. Volevano proprio te — Te vroiau chiar pe tine. NOTĂ: . da. su etc. su di. con. E' venuto con voi — A venit cu voi . su sé pers. da. tra. noi in. C — de alte complemente. su lei di sé. a me pi. III lui lei loro a lui a lei a loro pronume personal reflexiv sé sé a sé a sé Formele accentuate (tonice) ale pronumelor se folo sesc avînd următoa­ rele funcţii: A — de complement direct. su me Alte complemente pi. Voi avete parlato — Voi aţi vorbit — (funcţie de subiect). su in sé. în care situaţie forma tonică este pre­ cedată de prepoziţii ca: di. Sono partiti da noi — Au plecat de la noi — (funcţie de complement). voi in. da. te in. — Este un litigiu între el şi ea. în această situaţie for ma tonică nu este însoţită de prepoziţii: Maria ha visto me. me pi. lui in. tra. C'è un litigio tra luì e lei. con. B — de complement indirect in dativ: în acea s t ă situaţie forma tonică este însoţită de prepoziţia a: Offrì a lei un m azzolin di fiori — Ii oferi ei un bucheţel de flori. — Am ajuns înaintea lor . di._ . — Vin 1 a tine . non lui — Maria m-a văzut pe mine. con. loro in. da. di. con. Ho par­ lato con lui. su di.: Sia mo giunti prima di loro. su di. a noi sg. tra. tra. nu pe el . con. da. in. con. tra. in.Formele accentuate ale prenumelor 85 Complement direct pers.

pensavano tra sé — se gîndeau în sinea lor). Guarda sé nello specchio — Se priveşte — pe sine — în oglindă. — Ţi-o spun ţie. Confruntaţi: Io conosco Maria — Eu o cunosc pe Maria. Vengo con voi — Vin cu voi.a . Te loda la mamma. fra atunci cînd acestea indică reciprocitate. vi). Vedo me nello specchio. întrucît în limba ita­ liană. La mamma te loda. — Mama pe tine te laudă. voi (sau for­ mele atone. — Mama te laudă pe tine. la persoana a III-a plural se foloseşte numai loro (nu sé) : Parlavano fra loro — vorbeau între ei (dar: ciascuno pensava tra sé — fiecare se gîndea în sinea lui . După prepoziţii pot apărea numai formele tonice: Gianna ha dato a lui un quadro — Ioana i-a dat lui un tablou. Schimbarea poziţiei indică insistenţa făcută asupra pronumelui. Parlavamo di te — Vorbeam de t i n e . Formele tonice au o poziţie relativ liberă în propoziţie . PROSIMELE REFLEXIVE § 86 Pronumele reflexiv propriu-zis este sé (formă tonică) — si (formă atonă) pentru persoana a I l l . — Ţie ţi-o spun (nu altuia). £" a te che lo alico. Formele tonice lui. nu la animale sau la obiecte. sau Mi vedo nello specchio. A te lo dico. Pentru persoanele I şi a II-a sînt folosite formele me. noi. spre deosebire de limba română. Toate formele tonice cu funcţie de complement se referă numai la persoane. 101 . — Ţie ţi -o spun. După prepoziţiile tra. aşa cum am văzut la § 83 B. La plural forma sé poate fi înlocuită de loro : Essi parlavano di sé (di loro ) . — Mă văd pe mine în oglindă. ci.Formele tonice în funcţie de complement direct stau întotdeauna în cazul acuzativ. lei. de obicei acestea se află după verb. -a. -i. — Pe tine te laudă mama. Lo dico a te. mi. ti. acuzativul nu este caz prepo­ ziţional. sau Si guarda nello specchio. A se compara: La mamma loda te. Nu sînt însoţite de prepoziţii. te. Io chiamo lui — Eu îl chem pe el. -e: Ho parlato a lei stessa — l-am vorbit chiar ei. loro se pot folosi şi în funcţie de subiect în anumite cazuri. Toate formele tonice pot fi întărite cu ajutorul lui stesso. Io conosco te — Eu te cunosc pe tine.

toate formele tonice). III f. sau Offrì a noi del pane. devenind se stesso. sau Conosco loro da molto . Ci offrì del pane — Ne-a oferit pîine. De observat că atunci cînd se este întărit de stesso. Io pers. sau Conosco lui da molto . -a. La vedo tutte le sere — O văd în fiecare seară. 102 . -i. gli f. pronume per­ sonal re­ flexiv la si 1 pi. dealtfel. I pers. Pronumele reflexive tonice se referă numai la persoane (ca. ci vi li le mi ti m. sau Rivedrò voi con piacere. sau Vedo lei tutte le sere. dispare accentul grafic de la sé. sau Ho detto a voi la verità. sgpers.Pronumele reflexive tonice se pot întări cu slesso. Vi rivedrò con piacere — Vă voi revedea cu plăcere. Li conosco da molto — îi cunosc demult. Exemple de complemente indirecte în dativ Vi ho detto la verità — V-am spus adevărul. sau Vedo loro tutte le sere. Le vedo tutte le sere — Le văd în fiecare seară. Lo conosco da molto — Il cunosc demult. le si ci vi loro loro Exemple de complemente directe în acuzativ Ti abbiamo lodato — Te-am lăudat. -e: Parla di se stessa — Vorbeşte despre sine însăşi. Formele neaccentuate ale pronumelor § 87 Complement direct în acuzativ Complement indirect în dativ sg. Gli offro una rosa — îi ofer (lui) un trandafir. sau Abbiamo lodato te. | pi. sau Offro a lui una rosa . II mi ti m.

le particelle pronominali. vi au o singură formă pentru dativ şi acuzativ. pi. NOTĂ: 1.): Io ti dicola ferità— Eu îţi spun adevărul. Tu insisti.^. Formele atone în dativ şi acuzativ de la pers. le (f. fem. ci. în timp ce în română acestea sînt forme diferenţiate: Io mi lavo — Eu mă spăl. Formele atone se mai numesc. li (m. la animale şi la lucruri. şi pi. (a lei f.). fiore. dar văd că nu este (astfel). Lo mai este folosit în formă invariabilă.). La plural există o singură formă. Marina mi scrive — Marina îmi scrie.Le offro una rosa — Ii ofer (ei) u n t r a n d a f i r . Gianni ti paria — Ionică Ui vorbeşte . P'orma Io poate dobîndi — în context — o valoare neutră atunci cînd se referă la o întreagă propoziţie şi înlocuieşte pronumele demonstrative questo. Această formă nu este însă recomandată de gramatici. Io. 103 . La persoana a IlI-a pronumele atone ale complementului direct sînt di­ ferenţiate de cele ale complementului indirect în dativ şi marchează în special opo­ ziţia de gen (mase. Signora. condiţional şi imperativ (numai la pers. sg. sg. puneţi-vă jacheta dacă vă este frig. I şi a Ii-a se traduc în română tot prin cazurile dativ sau acuzativ în funcţie de context: Gianni ti saluta — Ionică te salută . loro (formă accentuată) care se foloseşte şi în poziţia neaccentuată. 6. ma vedo che non lo è — Mi se părea ciudat. Formele atone se folosesc întotdeauna fără prepoziţie. sg. l'ho spaventata — Am speriat-o. sg. sau Offro a lei una Offro loro un fiore — Le ofer (lor) o floare. si metta la giacca se ha freddo — Doamnă. conjunctiv.). echivalînd cu tale atunci cînd se referă la un substantiv sau la un adjectiv numit anterior: Mi pareva strano. Io mi lavo le mani — Eu îmi spăl mîinile. aceasta şi ciò — acest fapt. Formele Io (m. a IlI-a sg. Marina gli parlò con calma — Marina îi vorbi cu calm. 3. Non mi piace questo romanzo — Nu-mi place acest roman. (§129). Formele gli (a lui m. Lei gli disse di venire presto — Ea îi spuse să vină repede. ) se folosesc pentru exprimarea complemen­ tului indirect în dativ.) se folosesc pentru a exprima complementul direct. dar eu nu cred aceasta 8. 5. loro nu se referă decît la per­ soane. la se elidează înaintea formelor verbale care încep cu o vocală: este obligatorie elidarea înaintea formelor auxiliarului avere: Vho spaventato — L-am speriat. 7. ti. Formele neaccentuate mai sus indicate se referă la persoane. în italiană.) la singular şi în unele cazuri la plural. si. Marina mi osserva. Pronumele reflexive mi. lei. Lo dico a tutti — O spun (aceasta) tuturor. a IlI-a sg. Formele de acuzativ la pers. Poziţia formelor neaccentuate (atone) § 88 Poziţia formelor neaccentuate este fixă: a) Imediat înaintea verbului (proclitice) la: indicativ. la (f. 2. 4. în timp ce formele accentuate lui. Se observă în acest caz că ambele forme elidate devin V. — Marina mă observă. le. sau Offro a loro un NOTĂ: rosa. iar opoziţia de gen rezultă din acordul participiului cu complementul direct care precedă verbul (vezi capitolul despre acor­ dul participiului perfect. aceasta) . pi. questa — acesta. ma io non lo credo — Tu insişti. i. aceasta: Non lo so — Nu ştiu (acest fapt.

fie înaintea acestuia: Non aspettarmi perché non vengo sau Non mi aspettare perché non vengo — Nu mă aştepta. Si separarono salutandosi calorosa­ mente — S-au despărţit salutîndu-se cu căldură. Portalo con te — Ia-1 cu tine . forma atonă se alipeşte la auxiliarul verbului: Sono andato via senza averla. — l-am aşteptat. m-a consolat. Parlale con calma — Vorveşte-i calm . II sg. condurre — a con­ duce. va'. Forma de dativ plural loro face excepţie de la regula de mai sus. noi ringraziammo — Pentru că ne-a fost sugerată acea idee. Cînd verbul este la infinitiv perfect. După formele monosilabice de imperativ pers. Puoi parlarci — Poţi să ne vorbeşti .verb la infinitiv prezent se poate afla fie după infi­ nitiv.): Diteci la verità — Spuneţi-ne adevărul . Verbele care se termină la infinitiv în -rre (tradurre — a traduce. Non voglio condurla. ale verbelor dare. Dimmi cosa vuoi — Spune-mi ce vrei. Voglio parlargli — Vreau să-i vorbesc (lui) . 104 . m-am oprit . Voglio parlarti — Vreau să-ţi vorbesc . la ho aspettata. Dicci cos1 è successo — Spune-ne ce s-a întîmplat. stare. mi fermai — Pentru că l-am auzit. Cînd verbul se află la gerunziu perfect. care este formată din non 4. Atunci cînd este urmat de o formă atonă infinitivul pierde vocala finală -e: vedere: Non posso vederti — Nu pot să te văd. 2. datemi il piacere di andar via — Faceţi-mi plă­ cerea de a pleca . După verbe la gerunziu: Vedendomi piangere. — Nu vreau s-o conduc. fare. Non posso soffrirlo — Nu pot să-1 • sufăr . am aşteptat-o. II sg. di'. Dagli il tuo quaderno — Dă-i caietul tău. mi consolò — Văzîndu-mă plîngînd. Forma de imperativ negativ la persoana a II-a singular. Voglio par­ larle — Vreau să-i vorbesc (ei). Starami vicino — Stai lîngă mine . Facci questo piacere — Fă-ne această plăcere . porre — a pune.în presă se observă tendinţa ca la sfîrşit de rînd să nu se mai facă eliziunea lo ho aspettalo. salutata — Am plecat fără să o salut . noi am mulţumit. forma atonă se uneşte cu auxiliarul respectiv: Avendolo sentito.) pierd pe -re: Non posso tradurlo — Nu pot să-1 traduc . Vuole parlarmi — Vrea să-mi vorbească . II pi. Cantami questa canzone — Gîntă-mi acest cîntec. Loro nu se află niciodată înainte. dire. cu excepţia lui loro se scrie într-un singur cuvînt: După verbe la infinitiv: Posso parlarvi — Pot să vă vorbesc. consoana iniţială a pronumelui aton se dublează (face excepţie gli): Dammi il tuo libro — Dă-mi cartea t a . andare care sìnt: da'. dar: Digli che non posso venire — Spune-i că nu pot veni . şi I. pentru că nu vin. După verbe la imperativ (pers. b) Imediat după anumite forme verbale (enclitice) . Essendoci suggerita quell'idea. Questi libri possono esservi utili — Aceste cărţi pot să vă fie utile. sta\ fa'. ci după verb : Io dico loro di star zitti — Eu le spun (lor) să tacă.

Eccovi — Iată-vă . a Ill-a sg. nu se ali­ peşte acestuia. gliela. Io. ci se scrie separat: DV loro di star zitti— Spune-le să tacă . Ecco Marin: gli offro il fiore: glielo offro — Iată-1 pe Marin . ci. ti. ti. formă unică: glie — se uneşte cu lo. am venit. glielo offro — Iat-o pe Gina: îi ofer floarea. In această combinaţie formele dativului mi. Combinaţii de pronume neaccentuate § 89 Formele neaccentuate. la. Eccola — Iat-o . gliele. si. Eccoli — Iată-i . i le ofer. gliene. i le ofer. i-1 ofer. Eccolo — Iată-1 . la. i le povestesc. le. sono venuto — Pentru că s-a ivit ocazia. Ecco Gina: le racconto le storie: gliele racconto — Iat-o pe Gina: îi povestesc întîmplările . deşi urmează întotdeauna după verb. După ecco: Eccomi — Iată-mă . Eccoti — Iată-te . se. gli. glieli. le. devenind: glielo. vi se pot uni cu formele neaccentuate. ale pronumelui personal mi. vi devin me. li. i-o ofer. ce. Pronumele loro. le. te. si. în acuzativ. ve: me lo dice — mi-o spune te lo dice — ţi-o spune se lo dice — şi-o spune ce lo dice — ne-o spune ve Io dice — v-o spune me li compra — mi le cumpără te li compra — ţi le cumpără se li compra — şi le cumpără ce li compra — ni le cumpără ve li compra — vi le cumpără me la offre — mi-o oferă te la offre — ţi-o oferă se la offre — şi-o oferă ce la offre — ne-o oferă ve la offre — v-o oferă me le porta — mi le aduce te le porta — ţi le aduce se le porta — şi le aduce ce le porta — ni le aduce ve le porta — vi le aduce Formele de la pers. i-1 ofer. li. ne. Ecco Gina: le offro il fiore. îi ofer floarea . ci. Ecco Marin: gli offro i fiori: glieli offro — Iată-1 pe Marin: îi ofer florile . în dativ. Ecco Marin: gli offro la biro: gliela offro — Iată-1 pe Marin: îi ofer pixul . ne.După verbe la participiul perfect sau prezent (în construcţii parti cipiale) : Presentatasi Voccasione. Eccoci — Iată-ne . Eccole — Iată-le. i-o ofer. Cantai loro una canzonetta — Le-am cîntat o canţonetă. 105 . Acestea sînt forme care se întîlnesc mai rar. gli şi le devin glie. Ecco Gina: le offro i fiori: glieli offro — Iat-o pe Gina: îi ofer fio­ rile . Ecco Gina: le offro la biro: gliela offro — Iat-o pe Gina: îi ofer pixul .

vi le voi arăta (dvs. îi vorbesc (despre aceasta). Non gliela dire — Nu i-o spune. La manderà loro — Le-o va trimite (lor) . gliene offro — Iată-1 pe Marin: îi ofer nişte fotografii . cosa — lucru. i le ofer. Combinaţiile de pronume atone au.) . Prezentăm cîteva din locuţiunile mai frecvente: svignarsela: Tentò di svignarsela — încercă s-o şteargă (pe ne­ simţite). difficoltà — dificultate . avînd un înţeles mai mult sau mai puţin neutru. Loro nefiind formă atonă îşi menţine locul după verb şi nu se alipeşte niciodată la la. în acest caz ne include şi prepoziţia care introduce complementul . aceeaşi poziţie ca şi formele simple: atunci cînd sînt enclitice aceste forme se unesc cu verbul scriindu-se într-un singur cuvînt : Voglio ricordartelo — Vreau să ţi-o amintesc . vi­ ta — viaţă . — Iat-o pe Gina: îi vorbesc despre această faptă. saperla lunga: La sai lunga tu! — Ştii multe t u ! farla: Te la faccio vedere io! — Ţi-arăt eu!. vi-o voi spune (dvs.Ecco Gina: le parlo di questo fatto. la ataşate anumitor verbe. Li mostrerò loro — Le voi arăta (lor) . Cantamela — Cîntă-mi-o . cazurile de folosire ale acestor particule: A. Formele le.) . Dicendo loro — Spunîndu-le lor.) . Ce l'hanno con me? — Sînt supăraţi pe mine ? pagarla grossa: — La pago grossa — Plătesc cu vîrf şi îndesat. Le offrirai loro — Le vei oferi (lor) . vi. supărare etc. Posso ricordarglielo — Pot să i-o amintesc . li. ne: Lo dirò loro — Le-o voi spune (lor) . vincerla: — Chi la dura la vince — Cine insistă cîştigă. Sto per legger­ glielo — Sînt pe punctul de a i-o citi. gli parlo di questo fatto: gliene parlo — Iată-1 pe Marin : îi vorbesc despre acest fapt. Iată. se referă în multe situaţii la un substantiv subînţeles ca: faccenda — treabă. pe rînd. Non dargliela — Nu i-o d a . invariabile. Iţi arăt eu ţie! smetterla: Smettila di chiacchierare! — încetează cu flecăritul ! avercela con uno: — Con chi ce Vhai? — Pe cine eşti s u p ă r a t ? . pena — chin. faţă de verb. gliene parlo. darsela a gambe: Se la diede a gambe levate — O luă la sănătoasa. Volen­ domelo offrire — Voind să mi-1 ofere . le. Ecco Marin: gli offro delle foto. lo. i le ofer. ci. Ecco Gina: le offro delle foto: gliene offro—Iat-o pe Gina: îi ofer nişte fotografii. îi vorbesc (despre aceasta). indeterminat. Ecco Marin. lite — ceartă . causa — cauză . vi-o va trimite (dvs. vi § 90 Caracteristic pentru limba italiană este faptul că un număr de trei particule atone şi anume: ne. pot înlocui anu­ mite sintagme cu diferite roluri în propoziţie. ci. Particula pronominală ne se foloseşte: 1) Cînd ne reprezintă complementul indirect introdus cu prepoziţia di. P a r t i c u l e l e p r o n o m i n a l e ne. 106 .

un po\ un sacco. indicînd îndepărtarea sau desprinderea dintr-un loc. 6) Ne se combină şi cu pronumele reflexive mi. degli: Comprai delle fragole e ne mangiai — Axa. taluni. ce ne. 5) Particula pronominală ne intră în combinaţie cu formele mi. * » » ci + ne — ce ne: vi -f. qualcuno e t c : Che belle rose. c) secvenţa di + grup nominal apare după pronume indefinite ca : alcuni. •andarsene — a pleca (dintr-un loc. de la. se ne vanno — s e duc. ci. vi precum urmează. . plecăm . gli. — Vrei cafea? Nu.ne —• se ne. plecaţi . ce ne andiamo—ne ducem. le + ne —• gliene. due terzi etc. (Nu se face traducerea în română nici în acest caz). vi care •devin: me ne. si.grup nominal apare după cuvinte cu sens canti­ tativ de tipul : una parte. dello. dammene qualcuna!— Ce trandafiri frumoşi ! Dă-mi cîţiva. delV. Prepoziţia da corespunde în aceste cazuri prepoziţiilor de. din acel loc): Andandosene prese congedo da tutti — Plecînd (de acolo) şi-a luat rămas bun de la toţi.nu se traduce în limba română: Dove saranno i tre sportivi? Non ne abbiamo ricevuto ancora notizie — Unde-or fi cei trei sportivi ? încă n-am primit veşti de la (despre) ei. te ne vai— te duci . 2) Cînd se substituie di + grup nominal în care di conferă sens partitiv grupului nominal . se ne. — Serenella este bună. b) secvenţa di -f. pleacă. din. toţi o vorbesc de bine. 4) Cînd ne substituie complementul indirect introdus cu prepoziţia da: Il film è stato interessante e io ne ho imparato molto —{ho imparato molto dal film) — A fost un film interesant şi eu am învăţat mult (din el). ti + > + ne — te ne: si -f. acestora) pe stradă. In toate cele trei cazuri ne nu se traduce în română. se ne va — se duce . > » Mi parla di queste poesie — me ne parla — îmi vorbeşte despre aceste poezii — îmi vorbeşte (despre ele). delle. •cumpărat căpşuni şi am mîncat (din acestea). della. ve ne. oggi ne ho bevuto una decina. Serenella è buona: tutti ne parlano iene. ve ne andate — vă duceţi. un centinaio. te ne. Le comprerò qualche libro — gliene comprerò — îi voi cumpăra cîteva cărţi — îi voi cumpăra (din -acestea). : Vuoi del caffè ? No. 3) Cînd ne substituie atributul genitival introdus de prepoziţia di: Camminava mangiando delle ciliege e ne buttava i noccioli per la stra­ da — Mergea mîncînd cireşe şi arunca sîmburii (lor. dei. a se duce de acolo): me ne vado —mă duc . din acest punct de vedere deosebim trei cazuri : a) di face parte din articolul partitiv care însoţeşte numele: del. ti. devenind : mi + ne — me ne. ci. Acest complement poate avea valoare de adverb de loc. certi. gli + ne — gliene. ti.ne —• ve ne. le. azi am băut vreo zece (cafele). un mucchio. de pe: Se ne parti sconsolato — A plecat dezolat (de acolo.

atunci cînd sînt singure.) . în acel loc). Penso a lei — Mă gîndesc la ea. nu stau bine (la matematică) . vi care devin: ce ne. un lucru. dar nu o fiinţă. NOTĂ: Grupul a + substantiv poate fi înlocuit de ci numai atunci cînd substantivul indică un obiect. Atunci cînd substantivul se referă la fiinţe. după cum urmează: 1) Particula pronominală ci (mai rar vi) înlocuieşte un grup format din prepoziţia a. Vi sono molti alberi — Sînt mulţi copaci (acolo. lo.7) Ne se mai combină cu particulele adverbiale ci. Non ci vado. grupul poate fi înlocuit numai prin formele tonice ale pronumelui personal: Penso a mia madre — Mă gîndesc la mama. li.substantiv cu funcţia de adverb de loc. che non 108 . condiţional. Poziţia acestora diferă în funcţie de persoană. In nici o situaţie ci (sau vi) nu se traduce în română. conjunctiv. Metto delle ciliege sul tavolo — Ce ne metto. dar de cele mai multe ori se foloseşte ci. Ci vado spesso — Mă duc adesea (în acel loc) . io mi ci trovo io mi vi trovo — eu mă aflu acolo etc. in. ci penso — Da. mai rar. iar vi depărtarea. Ci metto dei libri — Pun (pe aceasta) cărţi. tu ti ci trovi sau tu vi ti trovi egli ci si trova egli vi si trova noi vi ci troviamo voi vi ci trovate essi ci si trovano sau essi vi si trovano 5) Particulele pronominale şi adverbiale. şi pi. vi) transformată în ce (sau ve) precedă formele atone în acuzativ. au aceeaşi poziţie faţă de verb ca a tuturor formelor atone: a) Stau înaintea verbului la: indicativ. non ci riesco — Nu. Pensi ai miei quaderni di appunti? — Te gîndeşti la caietele mele de notiţe?. Particulele ci şi vi îndeplinesc (ca şi ne) o funcţie precisă în propoziţie. 4) Particulele adverbiale ci. — Pun nişte * * cireşe pe masă — Le pun. Riesci bene in mate­ matica ? — Stai bine la matematică ? No. mă gîndesc (la ele). în genere ci arată apropierea. vi se pot combina cu verbele reflexive pronominale sau cu pronumele reflexive fără să sufere vreo modificare. la. ve ne: Metto dei libri sul banco — Pun cărţi pe bancă. su + un substantiv (care nu trebuie să fie în dativ) : Rifletti sulle mie parole ! — Gîndeşte-te la cuvintele mele ! . Sì. imperativ (pers. — nu mă duc. Ce ne metto — Pun cărţi. 2) Atunci cînd ci înlocuieşte un grup format din a -f. 3) Particula ci (sau. în timp ce vi se foloseşte mai mult din motive de eufonie: Vado al parco spesso — Mă duc adesea în parc . » > > Metto i temperini nella tasca —* Ce li metto. B. La persoana I plural apare numai particula vi (spre a se evita întîlnirea particulei ci cu reflexivul ci). le şi particula pronominală ne: Metto la matita sul banco — Ce la metto. Ci rifletto ! (sulle tue parole ) — Mă gîndesc (la cuvintele tale) . a IlI-a sg. ci are funcţie de particulă adverbială. — Pun bricegele în buzunar — le pun . — Pun creionul pe bancă — li pun .

ci­ tiţi rău. signorina. Lei este Loro. Cînd aceste pronume au funcţia de subiect. fără să vreau. făcîndu-se acordul adjectivelor sau participiilor verbale conjugate cu auxiliarul essere în funcţie de genul real: Lei. E''venuta con Lei anche stasera ? A venit cu Dvs. La plural se folosesc formele Li pentru masculin şi Le pentru femi­ nin. PRONUMELE DE POLITEŢE § 91 Atunci cînd ne adresăm unui interlocutor se foloseşte persoana a doua (singular şi plural). Tu se foloseşte atunci cînd ne adresăm unor persoane apropiate (rude. perché è venuto da me? —Dvs. sta leggendo attentamente — Dv. leggono male — Dvs. copii. Pluralul pronumelor Ella. andateci — duceţi-vă . ci­ tiţi foarte bine.) . Nu este foarte frecvent: Voi siete un uomo coraggioso — Dumneata eşti un om curajos . signori. signore. domnule. non è attenta. eccoci — iată-ne. loro: Parlavamo proprio di Lei in questo momento — Vor­ beam tocmai de dvs. infinitiv.ci vada — să nu se ducă . a Ii-a pi. Io JJho incontrata. şi în seara asta ? . Lei. domnişoară. Loro se folosesc în vorbirea directă.. mată.. domnişoară. legge molto bene— Dvs. nu sînteţi obosită ? Loro sono allegre — Dvs. non voglio andarci. Se traduc în română printr-o singură formă. artistic şi în birouri. Desidero tanto rivedere Loro — Doresc atît de mult să vă revăd (pe Dvs. In cazurile oblice se folosesc formele corespunzătoare pronumelor personale lei. — nu vreau să mă duc . nu sînteţi foarte vesele. Lei se foloseşte atît pentru un interlocutor masculin cît şi feminin. nu sînteţi atentă. sau dvs. vacci — du-te (acolo) . domnule . atunci cînd pronumele este complement 109 . Voi se foloseşte în limbajul comercial. signorina. non ci vada — să nu vă duceţi (dvs. verbele se folosesc la pers. domnule.. — Dvs. domnilor. dumneavoastră pentru sg. sînteţi obosit. a Ii-a sg. Voi sembrate una brava ragazza — Mata pari a fi o fată bună. Lei non è stanca? Dvs.: Lei. Lei. în funcţie de genul real. şi familiar. şi I. Ella (cu majusculă) sînt pronume de politeţe atît pentru masculin cît şi pentru feminin. şi pi. citiţi cu atenţie . — Mă adresez cu respect dumneavoastră.). signorina.): Andandoci. participiul perfect se acordă cu genul real: Io L'ho veduto. — Dvs. Lei. imperativ (pers. non ci vadano — să nu vă duceţi (dvs. prieteni).. a IlI-a sg. abreviat dv. în acest moment . sînteţi vesele. Loro. non ci andrei — nu m-aş duce . Mi rivolgo rispettosamente a Lei. de ce aţi venit la mine ? Cînd formele atone în acuzativ precedă un verb la un timp compus. b) Stau după verb la: gerunziu. sau pi. senza volerlo — Eu v-am întîlnit. Lei è stanco . Loro non sono molto allegre — Dvs. non andarci — nu te duce . signore.. Lei. domni­ şoară. ducîndu-mă. signore — Eu v-am văzut. an­ diamoci — să mergem .).. se traduce prin dumneata.

protocolară. Sue şi Loro Non mi piacciono le Sue parole — Nu-mi plac cuvintele Dvs. Acest si nu are înţeles de sine stătător şi nu poate să apară independent. — Domnişoarelor. Dacă si impersonal intră în combinaţie cu forme reflexive aparente exprimate prin si (la persoana a IlI-a singular). Si impersonal rezultat al transformării impersonale a unei propropoziţii cu subiect general şi nedefinit: Uno dice — Unul spune — Si dice — Se spune. eu vă vorbesc cu respect. . Si i m p e r s o n a l şi si p a s i v § 92 în afară de si pronume reflexiv. este foarte inteligent . forme tonice sau atone — se scriu cu majusculă. complement direct sau în dativ. Dar şi în această situaţie pronumele Lei ia din ce în ce mai mult locul lui Ella. din ce în ce mai răspindită. se construieşte întotdeauna cu auxiliarul essere. în italiană există încă alte două forme de si însă cu valori deosebite: A. acesta avînd unica formă Loro. Signorine. e foarte unită. prin analogie cu si reflexiv. în timp ce si reflexiv îşi păstrează forma: Ci si lava — Ne spa­ llo . Nel gioco si vince e si perde. Io Le conosco da molto — Eu vă cunosc de mult. indiferent de auxiliarul cerut în mod normal de verb . io parlo Loro con rispetto. La Loro famiglia è molto unita — Familia Dvs. — Aş vrea să vă spun că accept propunerea dvs. Signori. se observă că toate pronumele de politeţe. si impersonal se transfor­ mă în ci. Prenumelor Lei. Si impersonal nu indică nici genul nici numărul. Sua. Vorrei dirLe che accetto la Sua proposta. Si impersonal. Suoi.direct: Io Li conosco da tanti anni— Eu vă cunosc de atîţia ani. Uno ha fatto — Unul a făcut — Si è fatto — S-a făcut. Uno ha parlato — Unul a vorbit — Si è parlato — S-a vorbit . eu vă vorbesc sincer . spuneţi că o cunoaşteţi bine. chiar cînd acestea se află în poziţie enclitioă şi se unesc cu verbul : Posso offrirli® un caffè ? — Pot să vă ofer o cafea ? . Uno canta — Unul cìnta — Si canta — Se cìnta. In ce priveşte ortografia. Suo figlio è molto intelligente — Doamnă. Loro le corespund adjectivele posesive Suo. Ella este o formă care se foloseşte rar. Pentru pronumele care are funcţie de complement indirect in dativ nu există deosebire de gen. Transformarea se aplică numai unei propoziţii care are verbul la persoana a IlI-a singular şi constă în înlocuirea subiectului nedefinit cu si. — Domnilor. io parlo Loro francamente. în toate funcţiile pe care acestea le pot avea — subiect. iar transformarea impersonală nu se poate aplica decît in cazul în care verbul cere în mod normal un subiect animat: Uno balla — Unul dan­ sează — Si balla — Se dansează . — La joc se cîştigă şi se pierde. doar în vorbirea oficială. fiul Dvs. de a scrie aceste pronume cu minusculă în toate situaţiile: La cucina del ristorante che lei dice di conoscere bene — Bucătăria restaurantului pe care Dvs. Există astăzi însă tendinţa. Signora.

Ci se ne va — Se pleacă. în contextul lui si impersonal. Uno te la dà — Cineva ţi-o dă — Te la si dà — Ţi se dă ' 111 . Si pasiv se foloseşte atunci cînd în propoziţia care trebuie să fie transformată în propoziţie impersonală există un complement direct — diferit de subiect: Uno vede ii mare — Si vede ii mare — Se vede marea. s-a observat. § 90.l ă m . Uno si è pentito — Ci si è pentiti — S-a regretat . Acest sens de pasiv este şi mai evident. si. dativ + acuzativ Uno me lo dice — Cineva mi-o spune — Me lo si dice — Mi se spune (aceasta) . Si impersonal este precedat de orice altă formă pronominală atonă sau de orice combinaţie de forme atone (cu excepţia celor indicate la punctul 1). Uno ne parla — Se ne paria — Se vorbeşte . b) se impune acordul verbului (care devine reflexiv-pasiv) . c) forma si este numită si pasiv. B. 2. Uno ci offre una somma ingente — Cineva ne oferă o sumă mare — Ci si offre una somma ingente — Ni se oferă o sumă m a r e . Uno se ne va — Ci se ne va — Se pleacă. si impersonal devine ci: Uno si smarrisce — Ci si smarrisce — Te rătăceşti / t e pierzi. Si şi varianta poziţională ci (v. cînd complementul direct (devenit subiect) este la persoana a treia (singular sau plural) şi este exprimat printr-un substantiv: Si vede la casa — Se vede casa . In acest caz: a) complementul direct devine subiect gramatical. Verbele care se construiesc cu essere impun. Înaintea lui ne. Uno mi dice — Cineva îmi spune — Mi si dice — Mi se spune (dativ) .dativ Uno lo sgrida — Cineva îl ceartă — Lo si sgrida — Este certat (acuza­ tiv) .4) se află înaintea ver­ bului precedat la rîndul său de ne. Uno gli spiega la lezione — Cineva îi explică lec­ ţia — Gli si spiega la lezione — I se explică lecţia . Si vedono le colline — Se văd dealurile. se ne. Atît si impersonal cît şi si pasiv pot ocupa două poziţii în funcţie de structura grupului verbal din propoziţia căreia i se aplică transformarea: adică poziţia lui si depinde de formele atone de care este precedat verbul. Uno vi ha detto una bugia — Cineva v-a spus o minciună — Vi si è detto una bugia — Vi s-a spus o minciună. Uno si è accorto — Ci si è accorti — S-a băgat de seamă. In această poziţie si impersonal nu suferă nici o modificare. forma de masculin plural la participiu: Uno è partito — Si è partiti — S-a plecat . si impersonal devine se : Uno ne crede — Se ne crede — Se crede . 1. Ci si accorge — Ne dăm seama /îţi dai seama. înaintea lui si (reflexiv) sau se ne. Uno la mangia — Cineva o mănîncă — La si mangia — Este mîncată (acuzativ) . acuzativ -f. Uno ti paria — Cineva îţi vorbeşte — Ti si paria — Ţi se vorbeşte (dativ) .

sg. După cum rezultă.. Pronumele substituie. Uno ce la offre — Cineva ne-o» oferă — Ce la si offre — Ni se oferă (acest lucru. fie le precedă (ca în punctul 1). ma questo è mio — Acesta este caietul tău. acest lucru) NOTĂ Formele neaccentuate lo. aceasta) . Questo è il mio scopo. ci. Adjectivul este însoţit î n t o t d e a u n a de un substan­ tiv la care se referă. fie le urmea­ ză (ca în punctul 2). § 93 Exemple de construcţii cu si pasiv: Improvvisamente si videro (furono viste) alcune stelle — Dintr-odată s-au văzut cîteva stele. Combinaţiile lui si cu alte forme pronominale atone nu apar niciodată în poziţie enclitică. dar acesta e al meu. Si biasimano (sono biasimati) gli errori e si lodano (sono lodate) le azioni gloriose — Sînt condamnate greşelile şi sînt lăudate acţiunile glorioase . Certe medicine si agitano (vengono agitate ) prima di prenderle — Anumite medicamente se agită mai înainte de a le folosi. Uno vi canta — Cineva cìnta — Vi si canta — Se cìnta.. Acquistasi villetta con giardino — Se cumpără (de cumpărat) vilişoară cu grădină . aceasta. PRONUME ŞI ADJECTIVE POSESIVE § 94 Din punct de vedere formal pronumele posesiv este identic cu adjectivul posesiv.(acest lucru. înlocuieşte substantivul care a fost exprimat anterior. Tabloul pronumelor şi adjectivelor posesive § 95 Masculin sgpi. Uno ve lo porta — Cineva v-o aduce — Ve lo diporta — Vi se aduce (aceasta. Si pasiv poate să a p a r ă în poziţie enclitică în unele formulări de tipul: Cercasi macchina da cucire — Se caută maşină de cusut . Feminin Pi- mio tuo suo nostro vostro loro 112 miei tuoi suoi nostri vostri loro mia tua sua nostra vostra loro mie tue sue nostre vostre loro . acest lucru. Uno ci trova da lavorare — Cineva găseşte de lucru — Ci si trova da lavorare — Se găseşte de lucru .. Uno glielo spiega — Cineva îi explică aceasta — Glielo si spiega — I se explică (aceasta) . Affittasi camere ammo­ biliate — De închiriat camere mobilate. Questo è il tuo quaderno. aceasta) . si impersonal (sau pasiv) n u desparte celelalte combinaţii de forme atone. fiind sinonime cu ciò . — Acesta este scopul meu. la pot avea valoare neutră cu înţeles demonstrativ.

ale altuia. Articolul hotărît poate fi înlocuit de: ciascuno. sua poate fi luat de formele: di lui. Quella sua amica — Acea prietenă a ei. Adjectivele posesive se află întotdeauna între articol şi substan­ tivul la care se referă: Marin è il mio compagno di banco — Marin este colegul meu de bancă . -a — fiecare. Locul lui suo. di lei pentru a se evita confuzii: Ho visto il nonno e la nonna. Mai este considerat adjectiv posesiv altrui — al. Non è giusta la tua decisione — Nu-i justă hotărîrea ta . prietena aceea a ei. a. propriile lui cuvinte.A. — numerale cardinale: / miei tre cari colleghi sono andati via — Cei trei dragi colegi ai mei au plecat. — toate acestea împreună: / m i e i primi tre cari compagni verrannostasera — Primii mei trei dragi tovarăşi vor veni în astă seară. însoţit întotdeauna de ar­ ticol hotărît. indiferent de genul şi numărul' obiectului posedat: Questo è affar loro — Asta-i treaba lor. ai. -a. Poate fi situat înainte sau după substantiv: Questo è il lavoro altrui — Asta-i munca altuia . se traduce prin „acelaşi" : Indossava lo stesso vestito — Purta aceeaşi rochie . între articolul nehotărît şi adjectivul posesiv mai poate fi introdus adjectivul nehotărît certo Una certa sua confidente — O oarecare con­ fidentă a sa. Cînd substantivul este la singular. fho visto con i miei propri occhi — Te-am văzut cu propriii mei ochi. — numerale ordinale: Il mio secondo caro figlio è venuto da me — Cel de-al doilea drag băiat al meu a venit la mine. Il loro canto' si sentiva lontano — Cîntecul lor se auzea pînă departe. una. Uneori stesso îşi poate schimba poziţia: cînd precedă posesivul. -e indiferent de numărul la care se află substantivul : Ciascuno mio amico — Fiecare prieten al meu . atunci cind substantivul se află la singular. Posesivul loro are o singură formă. Non voglio l'altrui lavoro — Nu vreau munca altuia . Intre adjectivul posesiv şi substantiv pot fi intercalate: — adjective calificative: Marin è il mio caro compagno — Marin este colegul meu drag. Sono le idee altrui sau Sono le altrui idee — Sînt ideilealtuia. şi de questo. -a. -i. Sono le sue stesse parole — Sînt chiar cuvintele lui. -i. Un mio conoscente — Un cunoscut al meu . — Acestea sînt prietenele mele. între adjectivul posesiv şi substantiv pot fi intercalate — pentru a întări sensul de posesie — adjectivele proprio şi stesso. -e. posesivul poate fi precedat de articolele nehotărîte: un. la sua salute non è buona — 113 .. Una tua bugia cambiò tutto — O minciună de-a ta a schimbat totul. Le stesse tue parole — Aceleaşi cuvinte ale tale. Este un adjectiv posesiv indefinit şi invariabil. quello. Queste sono le mie amiche. sau ogni — fiecare.

delle sue — de-ale sale. isprăvi" e t c : Questa è una delle solite sue — Asta-i una din isprăvile sale obişnuite. bunul meu. pot înlocui substantive ca: „fapte. După locul şi funcţia lor în frază se pot subîmpărţi. partizanii etc. Dar la sua salute se poate referi atît la il nonno cît şi la la nonna. în timp ce adjectivele de­ mon strative determină un substantiv. delle tue — de-ale tale. familia. Demonstrativele nu prezintă diferenţieri de per­ soană. ceea ce iţi aparţine. întrucît figurează numai la persoana a treia. questi. ai săi presupun substantivele: rudele. specificînd apropierea sau depăr­ tarea faţă de vorbitori. ceea ce îi aparţine. — demonstrative care se referă numai la persoane (pronume): costui. i miei. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DEMONSTRATIVE § 96 Pronumele demonstrative substituie un substantiv referindmse la apropierea sau depărtarea faţă de vorbitor. B. B. hon la tua — Guma mea s-a pierdut.: Tanti cari saluti ai tuoi — Cele mai dragi salutări alor tăi . Pagherai del tuo ? — Vei plăti din banii tăi. sănătatea sa nu este bună. I miei stanno bene — Ai mei sînt sănătoşi. colui. după cum urmează: A. din avutul tău ? Expresia dalla mia (subînţelegîndu-se dalla mia parte) se traduce prin „de partea mea" : Vi avrò dalla mia ? Veţi fi de partea mea ? Expresiile delle mie — de-ale mele. ceea ce îmi aparţine . i suoi — ai mei. bunul său. Il — tuo Averea. IU . codesto. quegli. născociri. nu a ta. pronumele posesive au dobîndit un sens special atunci cînd sînt folosite fără antecedent — după cum urmează: Il mio — Averea. Pronumele posesive. Sînt acelea care indică atît posesorul unui obiect cît şi obiectul posedat . — demonstrative care se referă la fiinţe şi la obiecte (pronume şi adjective): questo. ai tăi. bunul tău. spre a se evita confuzia se poate spune: La di lui salute non è buona — Sănătatea lui nu este bună sau La di lei salute non è buona — Sănătatea ei nu este bună. quello. i tuoi. Pronumele posesive sînt formate cu ajutorul articolului liotărît: La mia gomma è andata perduta. Il suo — Averea. Formele de masculin pi. ele indică în acelaşi timp persoana şi numărul posesorului (unul sau mai mulţi) marcînd totodată acordul în gen şi număr cu obiectul posedat.I-am văzut pe bunicul şi pe bunica. în unele situaţii.

se reduce la cele două forme questo. quello zucchero. quegli amici (vezi §61). -e exprimă depărtarea în timp şi în spaţiu. Quello e întărit de lì sau là. Demonstrativele care se referă şi la fiinţe şi la obiecte pot fi atît pronume cît şi adjective: variază în funcţie de gen şi număr şi prezintă următoarele forme: masculin Singular ! Plural feminin masculin questi — aceştia codesti — aceştia quelli — aceia feminin queste — acestea codesta — acestea quelle — acelea questo — acesta codesto — acesta quello — acela questa — aceasta codesta — aceasta quella — aceea Questo. quei cani. quello là — acela (ăla) de acolo (colo). iar quello îl indică pe primul: Ho fatto il componimento e ho studiato la lezione: quello era abbastanza facile. -a. folosite atît pe lîngă persoane cît şi pe lingă obiecte. -a. 115 . Codesto. quegli zoccoli. Cînd se referă la persoane sau lucruri menţionate anterior questo indică ultimul element menţionat. quell'arco. Quello urmează normele adjectivului bello atunci cînd este însoţit de un substantiv: quel cane. Stanotte — Azi-noapte. Torneranno ancora quelle belle serate — Se vor mai întoarce acele seri frumoase. quello. -i. -i. Stasera — Astă-seară. Abbiamo ricevuto il tele­ gramma stasera alle otto — Am primit telegrama astă-seară la ora opt. NOTĂ: Questo poate fi întărit de qui sau qua. codesto costà — acesta de aici.A. Codesto poate fi întărit prin costì sau costà. quegli scolari. questo qua — acesta (ăsta) de aci: codesto costì. -a. NOTĂ: Codesto (cu varianta cotesto) se foloseşte rar. quei fiori. sistemul pronumelor demonstrative. Stamani — Azi -dimineaţă. am avut un vis frumos. azi-noapte. quello scolaro. -e exprimă apropierea în spaţiu şi în timp faţă de vor­ bitor : Prendi questo gesso — Ia creta asta . questa Vho trovata piuttosto difficile — Am făcut compunerea şi am învă­ ţat lecţia: aceea era destul de uşoară. -e exprimă apropierea în spaţiu şi în timp faţă de cel care ascultă: Portami codesto quaderno — Adu-mi acest caiet. quello lì. asta însă mi s-a părut cam grea. Fiecărui tip de demonstrativ îi corespunde un adverb: questo qui. practic. Forma feminină questa se prescurtează devenind sta in cuvintele compuse: Stamattina — Azi-dimineaţă . -i. Questa notte ho fatto un bel sogno — în noaptea asta. Quello. quel foglio. atît faţă de vorbitor cît şi faţă de ascultător: Quel bosco è molto grande — Pădurea aceea e foarte mare .

e celălalt. Non è questo il quadro. Questo. altro. fie adjective şi se referă atît la fiinţe cît şi la obiecte. sint Plural Feminin costoro — acestea coloro — acelea numai La plural dispare opoziţia de gen: costoro — ăştia. astea. pot fi înlocuite prin pronumele relativ chi : Colei che non vuol parlare — Chi non vuol parlare — Cine nu vrea să vorbească. Pot îndeplini numai funcţia de subiect în nominativ: Demo­ stene e Cicerone furono due grandi oratori : questi fu romano. alea. folosindu-se atît la masculin cît şi la feminin: Non voglio avere a che fare con costoro — Nu vreau să am de-a face cu ăştia (astea). Limba contemporană tinde să le înlocuiască prin questo. Queste tre parole — Aceste trei cuvinte: Tutta questa roba — Toate aceste lucruri. colei. è l'altro — Nu asta e tabloul. Colui. Quella sau_ amica — Prietena aceea a ei . Valtra — cealaltă. l'altro — celălalt. Costui şi colui au o nuanţă uşor peiorativă. Demonstrativele questi — acesta şi quegli — acela sînt pronume care se referă numai la persoane şi se folosesc doar pentru genul masculin singular. Ambedue queste macchine — Amîndouă aceste maşini. coloro — ăia. quegli greco — Demostene şi Cicerone au fost doi mari oratori: acesta a fost roman. quello sînt fie pronume. coloro nu mai au nuanţă peiorativă atunci cînd sînt urmate de pronumele relativ che: Colui che grida — Acela care strigă . posesive. cardinale şi ordinale) în afară de tutto şi ambedue: Questi cugini miei — Aceşti veri ai mei . Formele colui che etc. Adjectivele demonstrative nu sint niciodată însoţite de articol Demonstrativele stau înaintea • substantivelor şi a tuturor determi­ nanţilor acestuia (adjective calificative. au formele următoare: Singular Masculin costui — acesta colui — acela questi — acesta quegli — acela Feminin costei — aceasta colei — aceea Masculin costoro — aceştia coloro — aceia la persoane. B. Quel primo motivo — Acel prim motiv. 116 . Demonstrativele care se referă numai pronume. precedat de articolul hotărît .Atunci cînd ne referim la un obiect din două (sau la o mulţime de obiecte) 'questo are un corespondent opozant. Coloro che vi scrivono — Aceia care vă scriu. Colei che sta ballando — Aceea care dansează . quello. codesto.

(acest lucru. quello. Mi ha parlato di questo sau Mi ha parlato di ciò sau Me ne ha parlato — Mi-a vorbit. Chi ti ha fatto questo ? — Cine ţi-a făcut asta ? Quello -f che = ceea ce : Quello che stai dicendo è assurdo — Ceea ce spui e absurd. Aveva pensato a questo sau Aveva pensato a ciò sau Ci aveva pensato — S-a gìndit la (treaba) asta. ciò — acest lucru. zona. sau Non sapeva ciòsau Non lo sapeva — Nu ştia aceasta. Mi ha detto questo sau Mi ha detto ciò sau Me Vha detto — Mi-a spus aceasta. C. Hai pensato a ciò? — Non ci ho pensato! — Te-ai gìndit. ci: Non vedeva questo sau Non ci vedeva — Nu vedea aceasta. Questi. aceasta. pot fi înlocuite de pronumele personale neaccen­ tuate lo.. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DE IDENTITATE § 97 Pronumele şi adjectivele de identitate au următoarele forme: Masculin Singular stesso medesimo Plural stessi medesimi Singular stessa medesima Feminin Plural stesse medesime 117 .) care este invariabil: are numai forma de. n-o ştia. Formele questo şi ciò cînd exprimă non-insistenţa. mi-a spus-o. Demonstrativele neutre slnt : questo. quello mai pot fi folosite şi în sens neutru cu înţelesul de: acest lucru (fapt).. aceasta.acela. se foloseşte mai frecvent ciò — aceasta. Formele de masculin singular questo. după care urmează un nume de localitate setraduce prin: provincia. teritoriul. mi-a spus despre aceasta .. quello. urmat ! Expresia in quel di. Ciò poate fi urmat de pronumele relativ che: Ciò che mi dici è una bugia — Ceea ce îmi spui e o minciună.: In quel di Perugia— In zona Perugiei. la asta ? — Nu m-am gìndit . masculin singular şi valoare numai de pronume: Ciò non mi va — Asta nu-mi convine. Spre a indica forma neutră. quegli sînt forme care se folosesc mai mult în limbajul literar: în limba modernă tendinţa este de a fi înlocuite de questo. acel fapt etc. Non ti dico quello che è successo ! — Nu-ţi spun ce-a. Non sapeva questo. ne.. ceea ce: Nondire questo ! — Nu spune (să nu spui) asta ! Non è per quello ! — Nu-i pentru asta (aia) . deci cînd au valoare neaccentuată. ceea ce. grec.

-a. demonstrativul (precedat la rîndul său de articol) le va preceda pe amîndouă: La tua cugina —• La stessa tua cugina — Aceeaşi verişoară a t a . Adjectivele de întărire stesso şi medesimo stau întotdeauna după pronumele personale. Gli stessi orologi — Aceleaşi ceasuri . .Acestea pot fi: A. în acest caz se traduce prin: oricum. io parto lo stesso — Chiar dacă nu 118 . -e— însumi. medesimo. adjective şi pronume demonstrative de identitate: stesso. -a. in italiană se acordă numai în gen şi număr. -i. înseşi Gianni stesso me Vha detto — Gianni însuşi mi-a spus-o . medesimo. îl întîlnim cu precădere în textele mai vechi: Il giorno medesimo — în aceeaşi zi.. io stesso — eu însumi tu stesso — tu însuţi egli stesso — el însuşi noi stessi — noi înşine voi stessi — voi înşivă loro stessi — ei înşişi Exemple : io stessa — eu însămi tu stessa — tu însăţi ella stessa — ea însăşi noi stesse — noi însene voi stesse — voi însevă loro stesse — ele însele. Cînd substantivul este precedat de un posesiv. Adjectivele şi pronumele demonstrative de identitate stesso — acelaşi şi medesimo — acelaşi se află întotdeauna plasate între articol şi substantiv : Lo stesso orologio — Acelaşi ceas . -a. B. -e — acelaşi. Voi •stesse Vavete scritto — Voi însevă l-aţi scris... NOTĂ: Medesimo se foloseşte mai rar în limbajul actual .. atunci întăreşte sensul substantivului : La mia opera stessa — însăşi opera mea.. după substantivele cu articol hotărît sau determinate de adjective demonstrative. Lo stesso poate avea şi funcţie adverbială. . Le medesime •bugie — Aceleaşi minciuni. Con se medesimo — Cu sine însuşi. -chiar opera mea. La sua casa — La medesima sua casa — Aceeaşi casă a sa.. . Il suo adetto — Lo stesso suo adetto — Acelaşi adjunct al său .. La medesima bugia — Aceeaşi minciună . după numele proprii. -e. Adjectivele de întărire mai pot sta între un adjectiv posesiv şi un substantiv întărind sensul adjectivului: Questa è la tua stessa decisione — Aceasta e propria ta hotărîre.. . — acelaşi.. număr şi persoană. -e — însumi. Dacă în limba română aceste forme se acordă în gen. tot: Anche se non vuoi. -i. -i. -a. B. Dacă în acelaşi context stesso este plasat după substantiv.. adjective de întărire: stesso. -i. A.

quello che — acela care. la quale. întrucît limba ita­ liană nu are o caracteristică a acuzativului. în italiană. Che poate fi substantivat în expresia gran che — mare lucru. Anche a me è successo lo stesso — Şi eu am păţit la fel. quanta. vor fi tra­ tate pe rînd: CHE § 99 Este pronume invariabil. Lo stesso che ieri mi diede una biro — Acelaşi care ieri mi-a dat un pix. Poate avea funcţii sintactice diferite în subordonată: Che în cazul nominativ şi acuzativ: Le rose che sono nel parco hanno un profumo soave (N) — Trandafirii care sînt în parc au un parfum suav • Le rose che hai visto sono profumate (A) — Trandafirii pe care i-ai văzut sînt parfumaţi.cu care din care întru cît fiecare din acestea prezintă aspecte deosebite. i-am spus acelaşi lucru . spre deosebire de limba română. Che mai poate fi precedat şi de un demonstrativ sau de un pronume de identitate: questo che — acesta care. cui (pentru cazurile oblice) Il quale . Questa che vedi ora — Asta pe care-o vezi acum . fapt: Gli dissi lo stesso — l-am spus la fel. le quali — care Chi — cine Quanto. quanti. Fa lo stesso — Tot aia e (e acelasi lucru) .vrei. citi. cìte O n d e . cită. Lo stesso poate căpăta un sens neutru. nu se face nici o dis­ tincţie între che folosit la nominativ sau la acuzativ. eu tot plec. lo stesso che — acelaşi care: Quello che piange — Acela care plînge. PRONUMELE RELATIVE 98 Pronumele relative au următoarele forme: Che — care . corespunzător demonstrativului ciò. cine ştie ce : Non capivano gran che di quello che si stava dicendo — Nu înţe­ legeau mare lucru din ceea ce se spunea. quante — cît. i quali. deci se foloseşte pentru ambele numere şi genuri. 119 . şi se traduce prin acelaşi lucru.

Se traduce prin căruia. se foloseşte pronumele relativ invariabil în număr şi gen cui precedat de prepoziţii. de/cu/în/pentru care: / / libro di cui ti ho parlato — Cartea de care ţi-am vorbit . Le idee per cui combattiamo — Ideile pentru care luptăm. Toate exemplele de mai sus pot fi înlo­ cuite prin formele del quale. dativ: Il giovane al cui padre ho offerto un libro — Tînărul tatălui căruia i-am oferit o carte. partirà oggi — Fata a cărei mamă este pictoriţă. Il progetto a cui accennavo — Proiectul la care mă refeream . in. con. va pleca astăzi . per etc. § 101). La casa in cui abitate — Casa în care locuiţi . La cazurile prepoziţionale cui este precedat de prepoziţia cores­ punzătoare cazului şi este situat imediat după substantivul din regenta la care se referă: 77 film di cui mi hai parlato non mi è piaciuto — Filmul despre care mi-ai vorbit nu mi-a plăcut . Se traduc în limba română prin care. la cazul acuzativ : La ragazza il cui padre ho conosciuto bene— Fata pe al cărei t a t ă l-am cunoscut bine. ai ale cărui etc. LE QUALI § 101 Sînt pronume relative care se acordă în gen şi număr cu substantivul. Il signore a cui ho parlato Il signore cui ho parlato Domnul căruia i-am vorbit. Le idee per cui combattiamo sono nobili — Ideile pentru care luptăm sînt nobile. al. (v. Gli amici con cui ha fatto la gita — Prietenii cu care a făcut excursia. la cui madre èpittirice. Aceste forme îl pot înlocui pe che. a. Lo scolaro con il cui padre ho parlato — Şcolarul cu al cărui t a t ă am vorbit . La dativ forma a cui (folosită cu precădere în limba actuală) poate fi înlocuită de cui fără prepoziţie (folosită mai rar). Le stanze in cui viviamo noi dispongono di grandi finestre — Camerele în care locuim noi dispun de ferestre mari . La rîndul său. nella quale. Lo scolaro dal cui padre avevo ricevuto i francobolli — Şcolarul de la al cărui t a t ă am primit timbrele. IL QUALE. Această formă nu are niciodată valoare de subiect sau de complement direct. sau la alte cazuri prepoziţionale: Lo scolaro del cui padre ti ho parlato — Şcolarul despre al cărui t a t ă ţi-am vorbit . I QUALI. inclusiv pentru genitiv şi dativ. In această situaţie cui este întotdeauna precedat de articolul hotărît şi urmat de substantivul care reprezintă obiectul posedat.CUI § 100 Pentru cazurile prepoziţionale. etc. dai quali. LA QUALE. aşa cum s-a văzut mai sus. Formele pentru nomi120 . substantivul care reprezintă obiectul posedat poate fi: la cazul nominativ: La ragazza. . Dar cui mai poate intra în construcţii specifice cu ajutorul prepoziţiilor di.

La feminin se foloseşte rar. è mio fratello — Copilul care este lingă tine. poate echivala cu formele com­ puse colui che. precedat de determinantul tutto.nativ sînt identice : il (la ) quale — singular . sono i miei fratelli — Copiii al căror joc îl priveşti sînt fraţii mei. Chi non è contento se ne vada — Cine mi e mulţumit să plece. Ho detto quanto basta — Am spus cît trebuie (tot ceea ce trebuie). per il quale etc. la borsa della quale è stata perduta — Iat-o pe doamna a cărei poşetă s-a pierdut. Chi due lepri caccia. Le fanciulle alle quali ri­ volgi la parola. Chi mai poate echivala cu forma compusă uno che. colei che. Pentru cazurile genitiv. cu sens nedefinit: chi (uno che) non lavora non mangia — Cine (unul care) nu munceşte nu mănîncă . -i. il quale è vicino a te. sono le mie sorelle — Copilele cărora te adresezi sînt su­ rorile mele. -i. este fratele meu. deoarece constituie un rezultat al fuziunii dintre demonstrativul quello. al quale. CHI § 102 Chi — cine. quello che. Atunci cînd il quale se află la genitiv. Chi è saggio tace — Cine e înţelept tace. In acest caz dobîndeşte un sens neutru . tutte quelle che — toate acelea care sau de tanti quanti — 121 . La plural. colei la quale şi poate fi înlocuit de aceste forme: Chi (quellojcoluijcolei che) mi saprà rispondere avrà un bel voto — Cine (acela/aceea care) va şti să-mi răspundă va primi o notă b u n ă . -a. este invariabil. Vuna non piglia e Valtra lascia — Cine fuge d u p ă doi iepuri nu prinde niciunul. QUANTE § 103 Este un pronume demonstrativ-relativ. QUANTI. In proverbe chi are de asemeni sens nedefinit: Chi semina vento raccoglie tempesta — Cine seamănă vînt culege f u r t u n ă . quella che. Poate fi deci înlocuit de tutto quello che. se traduce prin tot ceea ce: Hai capito quanto ho detto ? — Ai înţeles tot ceea ce ţi-am spus ? . sul quale. i (le ) quali — plural : II fanciullo. nel quale. -a. QUANTA. QUANTO. con il quale. : / fanciulli dei quali tu contempli il gioco. dativ şi prepoziţional se folosesc formele del quale. este întotdeauna plasat după substantivul care reprezintă obiectul posedat: Ecco la signora. dal quale. tutto ciò che. -e. quanti (quante ) poate fi substituit de tutti quelli che — toţi aceia care. colui il quale. -e şi pronumele relativ che (sau il quale).

/ mali onde era afflitto — Suferinţele de care era atins . Che poate fi şi adjectiv interogativ însoţind substantivele masculine şi feminine la singular şi plural: Che poesia Le piace di più? — Ce poezie vă place mai mult ? . de aceea exem­ plele de mai jos sînt luate din texte mai vechi: Di quei sospiri. Ca pronume se poate referi la persoane. se referă numai la obiecte sau animale. Era studente (era italiano ) — Era student (era italian). ond'ionutrivo il core — De acele suspine cu care inima-mi hrăneam .) quali cu substantivul pe care îl substituie (în funcţia de pronume) sau pe lîngă care se află (în funcţia de adjectiv). Prezioso metallo onde si fanno . — Metal preţios din care se fac . Di chi è questa biro? — Al cui este acest p i x ? A chi devo Vonore? — Cui datorez onoarea? CHE? — care? ce?. invariabil. dar are un sens se­ lectiv (cu alte cuvinte indică un obiect din mai multe): Quali furono 122 .atîţia cîţi.. ONDE § 104 Se foloseşte foarte puţin în limbajul actual: este înlocuit de formele di cui. Quale se referă atît la fiinţe cît şi la lucruri.. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE INTEROGATIVE § 105 Formele acestora sînt: chi ? che ? quale ? quanto ? CHI ? — cine? este numai pronume şi se referă numai la persoane. Spre deosebire de forme­ le anterioare. tante quante — aţîtea cîte: Sono in malafede quanti (tutti quelli che) sostengono ciò — Sìnt de rea credinţă toţi (aceia) care susţin a s t a . cînd înlocuieşte substantive — nume predicative: Lui che era? — El ce era ? . con cui in funcţie de context. poate fi pronume sau adjectiv interogativ. Che scarpe vuoi per te? — Ce pantofi vrei pentru tine? QUALE— care. poate fi adjectiv şi pronume. da cui.. este invariabil: Chi ha rotto la bottiglia? — Cine a spart sticla?. quale se acordă în număr—*(pl.. Furono promossi tanti quanti si presentarono agli esami — Au fost promovaţi toţi (cei) care s-au prezentat la examene.

poveste. glumă. A. qualcuno.£ tuoi primi libri? — Gare au fost primele tale cărţi ? . Quant'è bello! •de frumos ! Quanta poate fi — Cît e — Cît e PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE NEHOTĂRÎTE § 107 Categoria pronumelor şi a adjectivelor nehotărîte este. niente. Forme: Che — ce . Parlò una. Se referă atît la fiinţe cît şi la lucruri indicînd cantitatea: Quante scolare suoneranno la fisarmonica? — Cîte eleve vor cìnta la acordeon?: Quanto è. de capabil! de cuminte!. Una j)oate avea uneori înţeles de „ispravă. -A. Caracteristica comună a acestora este faptul că nu dau indicaţii precise asupra obiectului: Molti soldati mori­ rono nella guerra — Mulţi soldaţi au murit în război . quanto viene? — Cît face. poate fi pronume sau adjectiv . Quale di coi mi dà una mano? — Care dintre voi mă a j u t ă ? . UNA — unul. fantasia ! — Cîtă fantezie ! Quale — ce: Quale disgrazia! — Ce nenorocire! Che (care este adjectiv şi precedă numai substantive) înlocuit prin adverbele relative: come. «ma au valoare de articol nehotărît sau de adjectiv numeral. eterogenă. ca şi în limba română. chestiune" ! 123 ^ ... chiunque chichessia. certuno. una. qualcosa UNO. -E — cît. Che idea ! — Ce idee ! Quanto — cît: Quanta gente! — Cîtă lume! ce de l u m e ! . Sînt numai pronume: uno. quanto. ognuno. cît costă?. cineva: Ho visto uno che piangeva — Am văzut pe unul (pe cineva) care plîngea. Com'è bravo! •de bun! de talentat. nulla. Qualcuno ha detto ciò — Cineva a spus asta. Giannina — A vorbit una. o oarecare Giannina. -I. Mi potete dire di quale compositore si tratta ? — Imi puteţi spune despre ce compozitor e vorba? QUANTO. Quanto Le debbo? — Cît vă datorez ? ADJECTIVELE EXCLAMATIVE § 106 Precedă întotdeauna substantivul. se acordă în gen şi număr cu substantivul pe lîngă care se află sau pe care îl substituie. Atunci cînd precedă un substantiv uno..

Questa è una delle sue — Asta-i o ispravă de-a lui. Uno, de obicei arti­ culat cu articol hotărit, se foloseşte în corelaţie cu altro (articulat): Mentre l'uno leggeva, l'altro mangiava — în timp ce unul citea, celă­ lalt mînca. La plural corelaţia: gli uni... gli altri, le une... le altre im­ pune prezenţa articolului în mod obligatoriu: Sono andata a vedere gli animali: gli uni giacevano per terra, gli altri mi guardavano — M-am dus să văd animalele: unele stăteau pe jos, altele mă priveau. QUALCUNO, — A — cineva; pronume ce se referă la persoane: Qualcuna di voi dovrà preparare gli spaghetti — Cineva (una) dintre voi, va trebui să prepare spaghetele. In unele expresii qualcuno poate dobîndi înţelesul de persoană marcantă, „cineva": Voglio diventare qualcuno — Vreau să ajung „cineva". OGNUNO, —A — fiecare; se referă numai la persoane: nu are formă de plural : Ciò vale per ognuno di noi — Asta-i valabil pentru fiecare dintre noi. CERTUNO, -A, -I, -E-, unul, una, unii, unele: se foloseşte mai rar şi aproape exclusiv la mase. pi.; se referă numai la persoane: A certuni va sempre bene — Unora le merge mereu bine. CHIUNQUE — oricine, oricare; este invariabil; se referă numai la persoane: Chiunque di noi è pronto a giudicare — Oricare dintre noi este pregătit să judece. Chiunque poate avea şi valoare relativă, introducînd o propoziţie subordonată: Venga chiunque voglia — Să vină cine vrea. CHICCHESSIA — oricine ; e sinonim cu chiunque, dar se foloseşte mai puţin decît acesta; nu are şi valoare relativă: Non posso dirlo a chicchessia — N-o pot spune oricui. N I E N T E — nimic; este pronume nehotărît negativ şi invariabil; se referă numai la obiecte. Cînd niente se află după verb, construcţia trebuie să fie: non (sau né) -f- verb -f- niente Non ho detto niente di male — N-am spus nimic rău ; Non mangia né beve niente — Nu mănîncă şi nu bea nimic. Cînd niente se află înaintea verbului dispare negaţia: niente (sau né) + verb Niente mi va in questo affare ~ Nu-mi merge nimic în afacerea (treaba) asta ; Niente mangia né beve - Nu mănîncă şi nici nu bea nimic. — In anumite propoziţii interogative niente capătă sens pozitiv, cu înţelesul de qualcosa — ceva ; în această situaţie nu mai apare non înainte de verb: Hai bisogno di niente? — Ai nevoie de ceva? Expresia 124

niente affatto are valoare de adverb de negaţie şi se traduce prin „ab­ solut deloc" : Hai paura ? — Niente affatto — Ţi-e teamă ? Absolut deloc. Niente mai poate fi întrebuinţat cu funcţia de substantiv şi în acest caz se traduce prin „neant, nimic": Non vale un bel niente — Nu valorează nimic (Nu face doi bani); II niente — Neantul. NULLA — nimic ; pronume nehotărît negativ, invariabil, sinonim cu niente şi se comportă la fel cu acesta: non (sau ne) -j- verb -f- nulla Non dirai nulla fino alla mia partenza — Nu vei spune nimic pînă la plecarea mea; Non si muove né si sente nulla — Nu se mişcă şi nici nu se aude nimic. nulla (sau né) -f- verb Nulla mi piace in questa stanza — Nimic nu-mi place în camera asta ; Nulla si muove né si sente — Nu se mişcă şi nici nu se aude nimic. QUALCOSA — ceva: mai prezintă şi varianta qualche cosa: E1 successo qualcosa? — S-a întîmplat ceva?; Qualche cosa è stato fatto— Ceva s-a făcut. B. Pronume şi adjective nehotărite: alcuno, altro, certoci, ascuno ALCUNO, -A, -I, -E — cineva, vreun, cîţiva, cîteva ; nu este precedat de articol. Cînd are valoare de pronume se foloseşte numai pentru per­ soane, mai ales la pi. : Alcuni di voi la pensano male — Unii dintre voi gîndesc urît. Cînd are valoare de adjectiv se referă la fiinţe şi la lucruri. La sg. se comportă ca articolul nehotărît un, uno, una, uri: Alcun cane — Vreun cîine ; Alcuno scolaro — Vreun şcolar etc. Ue remarcat că forma de singular este puţin folosită: se preferă — în locul acesteia— adjectivul nehotărît qualche — vreun, cîţiva, cîteva: Alcuna radio-* qualche radio — Cîteva radiouri. La pi. forma alcuni, alcune este mai frecventă: Sono venuti alcuni miei alunni — Au venit cîţiva elevi de-ai mei. Dar şi în acest caz, formele respective pot fi substituite prin qualche urmat de substantivul la singular: E1 venuto qualche mio alun­ no — Au venit cîţiva elevi de-ai mei (vezi § 108). ALTRO, -A, -I, -E — altul, alta, alţii, altele ; se referă atît la fiinţe cit şi la lucruri. La singular este precedat de articolul nehotărît ; la plural, articolul dispare: Un 'altra volta ti dirò tutto — Altă dată am să-ţi spun tot ; Preferisci altre melodie? — Preferi alte melodii ? A se reţine expresia tra Valtro — printre altele. 125

CERTO, -A, -I, -E se traduce diferit în funcţie de poziţia din context: cînd se află după substantiv are valoare de adjectiv califi­ cativ şi se traduce prin: sigur, precis: Questa è una notizia certa — Aceas­ t a este o ştire sigură. Aflat înaintea substantivului se traduce prin oarecare, anumit. Certe notizie dicono così — Anumite ştiri spun aşa. CIASCUNO, -A, -I, -E — fiecare ; acoperă sfera adjectivului ogni şi a pronumelui ognuno: prezintă variante poziţionale ca şi alcuno r Ciascun' allieva — Fiecare elevă ; Ciascuno scrittore — Fiecare scriitor. Se acordă în gen cu substantivul pe care îl precedă numai la singular., în cazul unor substantive la pi: se foloseşte adjectivul singolo — fie­ care, luat în parte, luat separat. Hanno analizzato le singole leggi — Au analizat fiecare lege, toate legile una cite una. Singolo poate fi folosit şi la sg.: // singolo caso non è grave — Cazul în sine, cazul izolat nu este grav. C. Pronume şi adjective de cantitate Forme : poco molto alquanto tanto troppo parecchio altrettanto

în categoria pronumelor şi adjectivelor nehotărâte o grupă aparte este aceea care se referă la o cantitate nedeterminată.' POCO, POCA, POCHI, POCHE - puţin, puţină, puţini, puţine: Ho comprato pochi libri perché ho fatto anche altre spese — Am cumpărat puţine cărţi pentru că am făcut şi alte cumpărături. Poco are grade de comparaţie: comparativul este meno — mai puţin: Io ho meno tempo di lui — Eu am mai puţin timp decît el ; superlativul este numai absolut: pochissimo, -a, -i, -e — foarte puţin, foarte puţină, foarte puţini, foarte puţine: Ho messo pochissimo sale nella minestra — Am pus foarte pu­ ţină sare în supă. Cînd este precedat de un şi urmat de di — puţin, niţel, poco poate fi redus la forma po' : Dammi un po' di zucchero — Dă-mi puţin zahăr. ALQUANTO, -A, -I, -E — cîtva, cîţiva, cîteva, niţel, puţin, oa­ recare ; cu valoare de adjectiv: Ho visto alquante donne — Am văzut cîteva femei; cu valoare de pronume nehotărit, alquanto indică „puţin, o cantitate mică" şi este însoţit de prepoziţia di care introduce sub­ stantivul la care se referă: Ci vuole alquanto di pazienza — Este nevoie de puţintică răbdare ; cu valoare de adverb are înţeles de „destul de mult, întrucîtva, oarecum": Ho viaggiato alquanto — Am călătorit ceva (destul de mult) ; E' alquanto felice — Este oarecum fericit. PARECCHIO, PARECCHIA, PARECCHI, PARECCHIE - cîtva, cîţiva, mai mult, mai multă, mai mulţi, mai multe: Cerano parecchie ragazze — Erau mai multe fete ; Cera parecchia gente — Era mai multă lume. Nu primeşte niciodată articol ; la masculin singular are sens 126

neutru şi se traduce prin „ceva, mai mult : Non avrai tutto, ma pa­ recchio — Nu vei avea totul, dar destul (de mult). La plural parecchio are înţelesul de „oameni, persoane": Parecchi sostengono ciò — Mulţi {oameni) susţin asta. Ca adverb are înţeles de „destul de mult, (cam) mult, cîtva" (ca şi „alquanto"): Ha viaggiato parecchio — A călătorit mult (destul de mult). MOLTO, -A, -I, -E—mult, multă, mulţi, multe; se comportă la fel ca poco : Hai disegnato molto — Ai desenat mult ; Era venuta molta .gente — Venise multă lume. Comparativul lui molto este più — mai mult, mai multă: Ho mangiato più di te— Am mîncat mai mult decît tine. Superlativul absolut este moltissimo, -a, -i, -e — foarte mult, foarte multă, foarte mulţi, foarte multe: Moltissimi sono stati malcontenti — Foarte multi au fost nemulţumiţi. TANTO, -A, -I, -E —atît, atîta, atîţi, atitea, atît de mult: Ce ianto spazio — Este atîta spaţiu. Cînd este substantivat, primeşte articolul nehotărît devenind un tanto şi se traduce prin „o anumită cantitate, atît": Gli pagava un tanto al giorno — îi plătea o anumită sumă pe zi, îi dădea atît pe zi. ALTRETTANTO, -A, -I, -E — tot alît, tot atîta, tot atîţia, tot .atîtea, la fel. Se foloseşte numai după ce în prealabil a fost indicat un numeral, un pronume sau un adjectiv indicînd cantitatea: Ci furono sette bambini e altrettante bambine — Au fost şapte băieţaşi şi tot atîtea fetiţe ; Ti sei comportato bene, io farò altrettanto (valoare de adverb) — Te-ai comportat bine, eu am să fac la fel. TROPPO, -A, -I, -E '— prea mult, prea multă, prea mulţi, prea multe. Ca adjectiv precedă substantivul: Ce troppo pane — Este prea multă pîine. Ca pronume nu are determinanţi: Ho bevuto poco latte ma tu troppo — Eu am băut puţin lapte, dar t u ai băut prea mult. Troppo poate fi substantivat: la singular căpătînd înţeles de „cantitate mare": Il troppo stroppia — Ce-i prea mult strică, iar la plural înţelesul de­ venind „foarte mulţi oameni": Troppi credono ancora in queste cose — Prea mulţi mai cred încă în aceste lucruri. Ca adverb se traduce prin „prea mult, excesiv": La mamma ha lavorato troppo — Mama a muncit prea mult. NOTĂ: Unele dintre aceste adjective apar neînsoţite de substantiv, întrucît acestea din urmă se subînţeleg. Uneori pot avea şi funcţia de adverb nehotărît sau pot fi substantivate : — adjectiv: Poca/molta/tanta/parecchia gente — Pufină/multă/atîta/fmai) multă lume. — pronume: Pochi/molti vennero ad ascoltarlo — Puţini/mulţi au venit sâ-1 asculte. — adverb: E' arrivata da poco/molto — A venit de puţină vreme/de mult ; Hai mangiato parecchio — Ai mîncat cam mult. — substantiv: Questo è il poco che ho saputo — Acesta este puţinulpe care l-am aflat; Il troppo guasta — Ce-i prea mult nu-i sănătos.: 127

ALTE ADJECTIVE ŞI PRONUME NEHOTĂRÎTE § 108 TUTTO, -A, -I, -E — tot, toată, toţi, toate. Ca adjectiv are o comportare diferită faţă de celelalte adjective nehotărîte şi anume: tutto -f- nume. propriu — tot, întreg: Lo conosce tutta Bucarest — Il cu­ noaşte tot Bucureştiul ; tutto + articol hotărit -f- substantiv comun — tot, toată, întreg: Tutto il mondo — Toată lumea; Tutta la notte — Toată noaptea ; Lo amavano tutti gli abbonati — îl iubeau toţi abonaţii. La singular tutto, -a poate preceda adjective calificative dîndu-ie acestora valoare de superlativ: Sono tutto contento di essere venuto — Sînt foarte mulţumit că am venit. La plural tutto se poate construi cu numerale cardinale legate prin conjuncţia e: Sono andati via tutti e tre — Au plecat toţi trei. Cu valoare de pronume nebotărît se traduce prin „orice, în întregime": Sei capace di tutto — Eşti în stare de orice; Hai sbagliato del tutto — Ai greşit cu totul. NESSUNO, -A — nici un, nici o, nimeni; adjectiv şi pronume negativ. Ca adjectiv nessuno precedă substantivul şi prezintă aceleaşi schimbări în funcţie de iniţiala substantivului ca şi articolul nehotărît un, uno, una, uri1 : Nessun oggetto — Nici un obiect ; Nessuno zio — Nici un unchi ; Nessun bambino — Nici un copil ; Nessuna gioia — Nici o bucurie ; Nessun'idea — Nici o idee. Cînd nessuno (ca şi niente sau nulla) precedă un verb, la început de frază, nu se mai foloseşte negaţia non. Cînd însă nessuno (niente, né, nulla) este situat după verb, atunci verbul este precedat de negaţia non; a se compara: Nessuno è venuto — Nimeni n-a venit cu Non è venuto nessuno — Nu a venit nimeni ; Niente mi piace — Nimic nu-mi place cu Non mi piace niente — Nu-mi place nimic ; Nulla è avvenuto — Nimic nu s-a întîmplat cu Non è avvenuto nulla — Nu s-a întîmplat nimic. Ca pronume nessuno, -a se referă numai la persoane ; poate fi urmat de substantivul la care se referă, introdus de prepoziţia di: Nessuno dei miei amici ha affermato ciò — Nici unul din prietenii mei n-a afirmat asta. NOTĂ: în anumite propoziţii interogative nessuno poate dobîndi sensul pozitiv de alcuno — vreun, sau de qualcuno — cineva: Vuoi nessun libro? — Vrei vreo carte?; Dimmi se ha telefonato nessuno — Spune-mi dacă a telefonat cineva. Sint numai adjective nehotărîte: qualche qualsiasi qualunque ogni

QUALCHE — vreunul, cîţiva, cîteva ; invariabil ; foarte frecvent în limba contemporană; este întotdeauna urmat de substantiv la sin­ gular, cu toate că înţelesul este de plural : Ho comprato qualche libro — Am 128

cumpărat citeva cărţi ; Abbiamo visitato qualche negozio — Am vizitat cîteva magazine. Qualche nu este niciodată însoţit de articol. Poate fi însoţit de un adjectiv calificativ: Ho visto qualche bel film — Am văzut cîteva (nişte) filme frumoase, sau de un adjectiv posesiv: Qualche mio ammiratore mi ha portato dei fiori — Nişte ţciţiva) admiratori de-ai mei mi-au adus flori.
NOTĂ : Construcţia gualche + substantiv sg. poate fi înlocuită de adjectivul nehotărît alcuni (alcune): Ho visto alcuni bei film; Alcuni miei ammiratori mi hanno portato dei fiori.

QUALUNQUE — orice, oricare, oarecare; este invariabil; precedă întotdeauna substantivul; nu primeşte articol: Qualunque tua proposta sarà accettata — Orice propunere a ta va fi acceptată ; Qualunque cosa dicesse, non accetterò — Orice ar spune, nu voi accepta. Aflat după substantiv, qualunque capătă sens peiorativ ; i n această situaţie, sub­ stantivul, la rîndul lui, este precedat de articolul nehotărît: E'1 un'opera qualunque — Este o operă oarecare ; Era un uomo qualunque — Era un om oarecare. QUALSIASI — orice, oricare, oarecare ; este invariabil şi sinonim cu qualunque: Devi partecipare qualsiasi cosa fosse — Trebuie să parti­ cipi orice ar fi ; Puoi essere sostituito con qualsiasi altro membro del cir­ colo — Poţi fi înlocuit cu oricare alt membru al cercului. OGNI — fiecare; invariabil, precedă numai un substantiv la sin­ gular; refuză orice articol: Ogni uomo — Fiecare om: Viene ogni gior­ no — Vine în fiecare zi ; Si fa Viniezione ogni otto ore — Se face injecţia la fiecare opt ore.

persoană.. capitare — a se nimeri... verbe impersonale propriu-zise: piovere — a ploua.. farsi notte — a se înnopta. a se întîmpla (capitò.. după criterii morfologice — în conjugări.) . calităţi văzute ca procese. succedere — a se în­ tîmpla (è successo che. sognare (a visa).. esser facile — a fi uşor (non fu facile a.). timp. sembrare — a părea (sembra che. diateză şi. sau expresii impersonale ca: far fresco — a fi răcoare . esser proba­ bile — a fi probabil (è probabile che. fulminare — a fulgera . 130 .... avvenire — a se întîmpla (avviene che.. Verbele se pot clasifica: A... a ajunge (bastava. Din această clasă fac parte : 1..). grandinare — a cădea grindina.. stări.). A.. parere — a părea (pare di.) . Verbe aparent impersonale ca: accadere — a se întîmpla (accade che.. congra­ tularsi (a felicita) . tuonare — a tuna . 2. nevicare — a ninge . Din punct de vedere semantic verbul exprimă acţiuni. număr.). după cri­ terii sintactice — în funcţie de relaţiile pe care le realizează în propo­ ziţie . gen.. fioccare — a cădea fulgi de nea.)..VERBUL IL VERBO § 109 Are drept caracteristică majoră flexiunea realizată prin ca­ tegoriile gramaticale de mod..). sau expresii verbale apa­ rent impersonale ca: esser certo — a fi sigur: è certo che .). Toate aceste verbe şi expresii verbale impersonale se construiesc: — cu infinitivul: Non fu facile farlo scrivere — Nu a fost uşor să-1 faci să scrie . In unele cazuri.. b) verbe impersonale care nu pot intra în asemenea relaţie cu un substantiv sau pronume în nominativ..) . ba­ stare — a fi suficient. C R I T E R I I SINTACTICE In funcţie de relaţia verb-subiect (verb + substantiv sau pronume In nominativ) deosebim două clase de verbe: a) verbe personale care intră în asemenea relaţie: vedere (a vedea). esser necessario — a fi necesar (è necessario che.. B.

CONJUNCTIV Timpuri simple Presente — P r e z e n t Timpuri compuse Passato — Perfect * Paradigmă — toate formele posibile pe care le poate avea un cuvînt. B. CRITERII MORFOLOGICE MODURILE ŞI TIMPURILE VERBULUI § 110 î n p a r a d i g m a * verbelor italiene există ş a p t e m o d u r i .: albeggia — se face ziuă.— cu conjuncţia tornare presto — E s t e — cu indicativul: sigur că diseară vor NOTĂ: che -f. deoarece. nevica — ninge. gerunziul şi participiu] sînt nepersonale.INDICATIV Timpuri simple Presente — P r e z e n t Imperfetto Passato — Imperfect remoto — Perfect simplu jj Timpuri eompuse Passato prossimo — Perfect com­ pus Trapassato prossimo — Mai m u l t ca perfect Trapassato remoto — Mai m u l t ca perfect anterior (fără corespon­ d e n t în l i m b a r o m â n ă ) Futuro anteriore — Viitor a n t e r i o r Futuro — Viitor CONGIUNTIVO . î n s c h e m a de f a ţ ă sînt p r e z e n t a t e d e n u m i r i l e m o d u r i l o r şi t i m p u r i l o r din l i m b a i t a l i a n ă şi t r a d u c e r e a r o m â n e a s c ă . A nu se confunda verbele impersonale (cele care nu pot avea subiect) cu verbele personale. Gramaticile italiene considera aceste verbe ca fiind impersonale. £ " certo che stasera verranno con noi al cinema — E veni cu noi la cinema. folosite impersonal. Majoritatea acestor verbe însă pot avea ca subiect şi un substantiv cu care se acordă în număr: Accadono avvenimenti strani — Se petrec avenimente ciudate. în funcţie de capacitatea verbelor de a forma singure predicatul unei propo­ ziţii există două categorii: verbe predicative şi verbe nepredicative. timp.conjunctivul: £ " probabile che io non possa p r o b a b i l ca eu să n u p o t să m ă î n t o r c curînd. d i n t r e care p a t r u : indicativul. cu subiect general (vezi folosirea impersonală a ver­ belor personale). în cursul flexionării: mod. număr. condiţionalul. persoană. conjunctivul. a IlI-a sg. sînt folosite întotdeauna la pers. 131 . în cazul nostru un verb. i m p e r a t i v u l sînt personale şi t r e i : infinitivul. INDICATIVO . avînd ca subiect un infinitiv sau o propoziţie.

INFINITIV Timp simplu Presente — Prezent Timp compus Passato — Perfect GERUNDIO . —ere (conj. I) .Imperfetto — Imperfect (fără corespondent în limba română) Trapassato — Mai mult ca perfect (fără corespondent în limba ro­ mână) CONDIZIONALE . De obicei se traduce prin perfectul compus.PARTICIPIU Timp simplu Presente — Prezent (fără corespondent în limba română) Timp simplu Passato — Perfect Cele trei conjugări diferă la infinitiv prin desinenţele — are (conj. dar timpurile şi valoarea lor nu coincid întotdeauna. § 111 La modul indicativ trebuie subliniate următoarele aspecte: a) Pentru timpurile simple nu se constată deosebiri de valori faţă de limba română. a 11-a) . fără legătura eu prezentul. -ere.GERUNZIU Timp simplu Presente — Prezent Timp compus Passato — Perfect (fără corespon­ dent în limba română) PARTICIPIO . o acţiune încheiată în trecut. Modurile personale din limba italiană sînt aceleaşi ca în română. a IlI-a).IMPERATIV Timp simplu Presente — Prezent INFINITO . decît pentru il passato remoto — perfectul simplu — care indică. Nu corespunde decît rareori perfectului simplu din română. în italiană.CONDIŢIONAL Timp simplu Presente — Prezent Timp compus Passato — Perfect IMPERATIVO . fiind de fapt timpul specific naraţiunii: Eminescu nacque nel 1850 — Eminescu s-a născut în 1850. 132 . . Modurile şi timpurile verbale regulate se formează de la rădăcina infinitivului obţinută prin înlăturarea desinenţelor -are. sorrid-ere — a surîde. dorm-irc — a dormi. -ire: vol-are — a zbura. — ire (conj.

i! § 112 Modul condiţional are.. se formează cu ajutorul auxiliarului la perfectul simplu -f. prin perfectul compus: Quando fu partito ce ne tornammo a casa — După ce a plecat ne-am întors acasă. spre deosebire de limba română. se formează cu ajutorul verbelor auxiliare essere sau avere conjugat la indicativ prezent -f. che . Participiul perfect al verbelor care se conjugă cu essere se acordă în număr şi gen cu subiectul: Sono uscito con lui — Am ieşit cu el (eu). în limba română traducerea se face prin viitor sau prezent indicativ.. abbiamo cantato — am cîntat (noi) etc.il b) Timpurile compuse se formează după cum urmează: II passato prossimo — perfectul compus. Il futuro anteriore — viitorul anterior. se poate folosi (foarte rar) şi condiţionalul prezent: Ha affermato.. Cele două timpuri simple indică simultaneitatea acţiunii din subordonată cu cea a verbului regent. Condiţionalul perfect se formează cu ajutorul prezentului con­ diţional al auxiliarului + participiul perfect al verbului de conjugat. în limba contemporană se foloseşte cu precădere condiţionalul perfect: Ha affermato categoricamente che alla riunione avrebbe preso la parola — A afirmat categorie că la şedinţă va lua cuvîntul . aceleaşi valori ea şi în limba română. patru timpuri: două timpuri simple (presente. Siamo usciti con lui — (Noi) am ieşit cu el etc. NOTĂ: Il trapassato remoto nu are corespondent în română . Selectarea timpului (dintre cele patru) se face potrivit corespondenţei 133 u . că .participiul perfect al verbului de conjugat: Avesti cantato bene quella sera — Cìntaseli (ai cîntat) bine în acea seară. fie. Il trapassato remoto — mai mult ca perfectul anterior. timpurile compuse indică anterioritatea subordonatei faţă de regentă..parti­ cipiul perfect al verbului de conjugat. Cînd se conjugă cu avere verbele au participiul perfect invariabil. Il trapassato prossimo — mai mult ca perfectul.. imperfetto) şi două timpuri compuse (passato... în subordonate însă — spre deosebire de română — modul condiţional apare şi pentru a indica viitorul în trecut (o acţiune posterioară în subordonată în urma unei acţiuni trecute din regentă).. în funcţie de context. ho cantato — am cîntat (eu) . va lua (o să ia) cu­ vîntul. în propoziţiile principale. se formează cu ajutorul auxiliarului la viitor + participiul perfect al verbului de conjugat: Telefonami dopo che avrai parlato con lui — Telefonează-mi după ce vei fi vorbit cu el. se formează cu ajutorul imperfectului indicativ al auxiliarului + participiul perfect al verbului de conjugat : A vevo mangiato male allora — Mîncasem prost atunci. § 113 Modul conjunctiv are. prenderebbe la parola — A afirmat. trapassato). acesta se traduce fie prin mai mult ca perfect.

Participiul prezent — nu are corespondent în română. notizie. / rappre­ sentanti le scuole — Gei care reprezintă şcolile (Reprezentanţii şcolilor). se uita în ziar.timpurilor (acel sistem de reguli prin care timpul din subordonată se stabileşte în funcţie de timpul şi modul din propoziţia regentă: vezi § 201). simţit. Se traduce în română atît prin gerunziu (formele de gerundio şi gerundio passato) — dacă acest mod apare în română în propoziţii temporale sau cauzale — cit şi printr-un timp trecut al indicativului: Essendo arri­ vato tardi. — O scrisoare conţinînd (care conţine) ştiri bune Participiul perfect corespunde modului participiu din limba română: cantato — cîntat. § 115 Modul gerunziu are de asemeni două timpuri: presente— pre­ zent — (asemănător gerunziului din română) şi passato — perfect — timp compus. Folosirea infinitivului este foarte deosebită în cele două limbi (vezi capitolul: Folosirea infinitivului). § 114 Modul infinitiv are două timpuri ca şi în română : presente — prezent — timp simplu . sentito — auzit. § 117 Modul supin lipseşte în limba italiană. il leggere — ci­ t i t u l . NOTĂ: De reţinut următoarele noţiuni: 1.predicat. il conoscere — cunoaşterea. Sintagmă verbală sau grup verbal = grup de cuvinte care formează o unitate ce nu poate fi analizată în termenii caracteristici ai propoziţiei subiect -f. Este de remarcat faptul că normele concordanţei timpurilor din italiană nu se potrivesc decît foarte rar cu cele din română. a trebuit să merg direct acasă . Cele trei timpuri treoute ale conjunctivului (imperfetto. trapassato —*• imperfectul conjunctiv al auxiliarului + partici­ piul perfect al verbului de conjugat. prezent condiţional sau printr-unul din timpurile trecute ale indicativului. fără corespondent în română. passato — perfect — timp compus. trapassato) se traduc în română în funcţie de context : prin prezent indicativ. se foloseşte în construcţii participiale şi se traduce în română prin cel care + indicativ prezent. Timpurile compuse ale conjunctivului se formează astfel: passato —• prezentul conjunctiv al auxiliarului -f. voit. guar­ dava il giornale — Aşteptînd (pe cînd aştepta) tramvaiul. şi se traduce printr-unul din timpurile trecute ale indicativului precedat de o conjuncţie. ambele fiind simple. Infinitivul poate dobîndi valoare de substantiv dacă este precedat de articolul hotărît : il volere — voinţa . sintagma verbală poate fi alcătuită din: verb auxiliar + verb de conjugatformînd 134 . § 116 Modul participiu are două timpuri: presente — prezent — şi passato — perfect. dovetti andare direttamente a casa — Ajungînd (pentru că am ajuns) tîrziu. Aspettando il tram. il mangiare — mîncatul. passato. Acesta din urma apare numai în propoziţii subordonate. Gli specialisti com­ ponenti la comissione — Specialiştii care alcătuiesc comisia . Participiul prezent se poate traduce uneori printr-un gerunziu: Una lettera contenente buone. voluto — vrut. temporale sau cauzale.participiul perfect al verbului de conjugat .

Deosebim: a) diateza activă — formele verbale care se folosesc atunci cînd subiectul gramatical este agentul efectiv al conţinutului verbului. Siete partiti — Aţi plecat. Verb tranzitiv = este verbul a cărui acţiune se răsfrînge direct asupra unui obiect. c) diateza reflexivă = repre­ zintă acele forme verbale care conţin un pronume neaccentuat (aton) la aceeaşi persoană cu subiectul (fie în poziţie enclitică. Verb intranzitiv =este verbul care nu poate fi construit cu ajutorul unui complement direct pentru că acţiunea acestuia nu se exercită în mod nemijlocit asupra unui obiect (adică nu admite în construcţia lui un complement direct) : La bambina viene in fretta — Fetiţa vine în grabă . / prezzi aumentarono — Preţurile au crescut. Sabina spolvera — Sabina şterge praful . 3.-é — noi am fost 135 . (la conjugarea pasivă toate timpurile sînt compuse). adică „face" acţiunea: Maria ehiama Angela — Maria o cheamă pe An­ gela. sînt auxiliare verbele essere — a fi şi acere — a avea atunci cînd acestea sînt unite cu participiul perfect al altor verbe spre a se forma timpurile compuse din conjugarea activă şi cea pasivă . 2. I ragazzi si sono tirati i sassi — Băieţii şi-au aruncat pietre. Lei si lava la faccia — Ea îşi spală faţa. Renato e Franco si sono picchiati — Renato şi Franco s-au bătut .-a — eu am fost tu sei stato. adică poate fi construit cu ajutorul unui complement direct: La bambina mangia la mela — Fetiţa mănîncă mărul. timpurile com­ puse de la diateza reflexivă folosesc în exclusivitate auxijiarul essere: Io mi lavai — Eu mă spalai. VERBELE AUXILIARE § 118 Noţiunea de auxiliar înseamnă ajutător. La mela è mangiata dalla bambina — Mărul este mîncat de fetiţă.timpurile compuse: Ha gridato — A strigat. Avrà parlato — Va (o) fi vorbit. b) diateza pasivă = formele care se folosesc atunci cînd subiectul gramatical nu este agentul efectiv al conţinutului verbului ci numai „suferă" acţiu­ nea: Maria è chiamata da Angela — Maria este chemată de Angela. Diateză = acea categorie gramaticală a verbului care exprimă raportul dintre subiect şi acţiunea verbului. fie în poziţie proclitică) . Renato parlerà domani — Renato va vorbi mîine . Qui si v e n d e i pane — Aici se vinde pîine. 4. V E R B U L A U X I L I A R ESSERE § 119 INDICATIVO PRESENTE io SOÌÌO — eu sînt tu sei — t u eşti egli è — el este ella è — ea este noi siamo — noi sìntem A FI PASSATO PROSSIMO io sono stato.-a — tu ai fost egli è stato — el a fost ella è stata — ea a fost noi siamo stati.

-e — voi fuseserăţi essi furono stati — ei fuseseră esse furono state — ele fuseseră FUTURO ANTERIOARE io sarò stato.-e — voi veţi fi fost essi (esse) saranno stati.-e — noi vom fi fost voi sarete stati.-e — ei (ele) vor fi fost PASSATO (che) io sia stato. 136 .-e — noi fusese­ răm voi foste stati.-e — noi fu­ seserăm voi eravate stati.-a — (ca) eu să IMPERFETTO io ero — eu eram t u eri — tu erai egli(ella) era — el (ea) era noi eravamo — noi eram voi eravate — voi eraţi essi (esse) erano — ei (ele) erau PASSATO REMOTO io fui — eu fui (fusei) tu fosti — tu fusi (fuseşi) egli (ella) fu — el (ea) fu (fuse) noi fummo — noi furăm (fuserăm) voi foste — voi furăţi (fuserăţi) essi (esse) furono — ei (ale) fură (fuseră) FUTURO io sarò — eu voi fi (o să fiu) t u sarai — tu vei fi (o să fii) egli (ella) sarà — el (ea) va fi (o să fie) noi saremo — noi vom fi (o să fim) voi sarete — voi veţi fi (o să fiţi) essi(esse) saranno — ei(ele) vor fi (o să fie) PRESENTE (che)* io sia — (ca) eu să fiu CONGIUNTIVO fi fost * în locul conjuncţiilor che sau se pot figura şi alte conjuncţii care cer construc­ ţia cu modul conjunctiv.-a — eu fusesem tu eri stato.voi siete — voi siateti essi sono — ei sînt esse sono — eie sìnt voi siete stati.-e — voi aţi fost essi sono stati — ei au fost esse sono state — ele au fost TRAPASSATO PROSSIMO io ero stato.-a — tu fuseşi egli fu stato — el fusese ella fu stata — ea fusese noi fummo stati.-a — tu fuseseşi egli era stato — el fusese ella era stata — ea fusese noi eravamo stati.-e — voi fuseserăţi essi erano stati — ei fuseseră 2sse erano state — ele fuseseră TRAPASSATO REMOTO io fui stato.-a — eu voi fi fost tu sarai stato.-a — eu fusesem tu fosti stato.-a — tu vei fi fost egli (ella) sarà s t a t o l a — el (ea) va fi fost noi saremo stati.

-e — (dacă) voi aţi fi fost (se) essi (esse) fossero stati.-e — (ca) voi să fi fost (che) essi (esse) siano stati.-a — (ca) tu să fi fost (che) egli (ella) sia stato.-a — tu ai fi fost egli (ella) sarebbe stato.-a — el (ea) ar fi fost noi saremmo stati.-e — (ca) ei (ele) să fi fost TRAPASSATO (se) io fossi stato.-a — (ca) el (ea) să fi fost (che) noi siamo stati.I 1 (che) tu sia — (ca) tu să fii (che)egli (ella) sia — ca el (ea) să fie (che) noi siamo — (ca) noi să fim (che) voi siate — (ca) voi să fiţi (che) essi (esse) siano — (ca) ei (ele) să fie (che) tu sia stato.-e — ei (eie) ar fi fost IMPERATIVO sii (tu) — fii (tu) sia (lui) — (să) fie (el) siamo (noi) — (să) fim (noi) siate (voi) — fiţi (voi) siano (loro— (să) fie ei(ele) 137 .-a — (dacă) tu ai fi fost (se) egli (ella) fosse stato.-e — voi aţi fi fost essi (esse) sarebbero stati.-e — (dacă) noi am fi fost (se) voi foste stati.-e — (dacă) ei (ele) ar fi fost IMPERFETTO (se)* io fossi — (dacă) eu aş fi (se) tu fossi — (dacă) tu ai fi (se) (ea) (se) am (se) egli (ella) fosse — (dacă) el ar fi noi fossimo — (dacă) noi fi voi foste — (dacă) voi aţi fi (se) essi (esse) fossero — (dacă) ei (ele) ar fi CONDIZIONALE PRESENTE io sarei — eu aş fi /' tu saresti — tu ai fi egli (ella) sarebbe — el (ea)ar fi noi saremmo — noi am fi voi sareste — voi aţi fi essi (esse) sarebbero — ei(ele) ar fi PASSATO io sarei stato.-a — (dacă) eu aş fi fost (se) tu fossi stato.-e — (ca) noi să fi fost (che) voi siate stati.-a — eu aş fi fost tu saresti stato.-a — (dacă) el( ea) ar fi fost (se) noi fossimo stati.-e — noi am fi fost voi sareste stati.

-i.INFINITO { Presente: essere — a fi Passato.-a.-i. essere stato.-e — a fi fost PARTICIPIO f Presente: ente (folosit doar ca substantiv) \ Passato: stato.-a.A AVEA § 120 INDICATIVO PRESENTE PASSATO PROSSIMO io ho — eu am t u hai — tu ai egli (ella) ha — el (ea) are noi abbiamo — noi avem voi avete — voi aveţi essi (esse) hanno — ei (ele) au IMPERFETTO io ho avuto — eu am avut t u hai avuto — tu ai avut egli (ella) ha avuto — el(ea) a avut noi abbiamo avuto — noi am avut voi avete avuto — voi aţi avut essi (esse) hanno avuto — ei (eie) au avut TRAPASSATO PROSSIMO io avevo — eu aveam t u avevi — tu aveai egli (ella) aveva — el (ea) avea noi avevamo — noi aveam voi avevate — voi aveaţi essi (esse) avevano — ei (eie) aveau PASSATO REMOTO io avevo avuto — eu avusesem tu avevi avuto — tu avuseseşi egli (ella) aveva avuto — el (ea) avusese noi avevamo avuto — noi avuse­ serăm voi avevate avuto — voi avuseseraţi essi (esse) avevano avuto — ei (eie) avuseseră TRAPASSATO REMOTO io ebbi — eu avui (avusei) t u avesti — t u avuşi (avuse şi) egli (ella) ebbe — el (ea) avu (avuse) noi avemmo — noi avurăm (avuserăm) 138 io ebbi avuto — eu avusesem tu avesti avuto — tu avuseşi egli (ella) ebbe avuto — el (ea) avusese noi avemmo avuto — noi avu­ seserăm .-e — fost f Presente: essendo — fiind \ Passato: essendo stato — fiind GERUNDIO VERBUL AUXILIAR AVERE .

voi aveste — voi avurăţi (avuserăţi) -i) essi (esse) ebbero — ei (ele) avură (avuseră) FUTURO io avrò — eu voi avea (o să am) t u acrai — tu vei avea (o să ai) «gli (ella) avrà — el (ea) va avea (o să aibă) noi avremo — noi vom avea (o să avem) voi avrete — voi veţi avea {o să aveţi) essi (esse) avranno — ei (ele) vor avea (o să aibă) voi aveste avuto — voi avuseserăţi essi (esse) ebbero avuto — ei (eie) avuseseră FUTURO ANTERIORE io avrò avuto — eu voi fi avut t u avrai avuto — tu vei fi avut egli (ella) avrà avuto — el (ea) va fi avut noi avremo avuto — noi vom fi avut voi avrete avuto — voi veţi fi avut essi (esse) avranno avuto — ei (ele) vor fi avut CONGIUNTIVO PRESENTE (che) io abbia — (ca) eu să am (che) tu abbia — (ca) tu să ai .) (che) egli (ella) abbia — (ca) el (ea) să aibă (che) noi abbiamo — (ca) noi să avem (che) voi abbiate — (ca) voi să aveţi (che) essi (esse) abbiano — (ca) ei (ele) să aibă PASSATO (che) io abbia avuto — (ca) eu să fi avut (che) tu abbia avuto — (ca) tu să fi avut (che) egli (ella) abbia avuto — (ca) el (ea) să fi avut (che) noi abbiamo avuto — (ca) noi să fi avut (che) voi abbiate avuto — (ca) voi să fi avut (che) essi (esse) abbiano avuto — (ca) ei (ele) să fi avut TRAPASSATO (se) io avessi avuto — (dacă) eu aş fi avut (se) tu avessi avuto — (dacă) tu ai fi avut (se) egli (ella) avesse avuto — (dacă) el (ea) ar fi avut (se) noi avessimo avuto — (dacă) noi am fi avut (se) voi aveste avuto — (dacă) voi aţi fi avut (se) essi (esse) avessero avuto — (dacă) ei (ele) ar fi avut IMPERFETTO (se) io avessi — (dacă) eu aş aveai (se) tu avessi — (dacă) tu ai avea (se) egli (ella) avesse — (dacă) el (ea) ar avea (se) noi avessimo — (dacă) noi am avea (se) voi aveste — (dacă) voi aţi avea (se) essi (esse) avessero — (dacă) ei (ele) ar avea 139 .

venire — a veni . Dante era nato nel 1265 — Dante se născuse în 1265 . b) unele verbe intranzitive care arată acţiu­ nea în desfăşurare: gridare — a striga. b) verbele precedate de si impersonal: Si è mangiato molto — S-a mîncat mult . c) ver­ bele passive: La bambina è stata ferita — Fetiţa a fost rănită. morire — a muri . camminare — a merge: Hai pianto tanto. arrivare — a sosi . / turisti sono arrivati tardi — Turiştii au sosit tîrziu. dormire — a dormi. d) verbele 140 . Se conjugă cu essere : a) toate verbele reflexive: Mi sono lavata — M-am spălat. Si è camminato male — S-a mers rău . de ce? B.CONDIZIONALE PRESENTE PASSATO io avrei — eu aş avea tu avresti — tu ai avea egli (ella) avrebbe — el (ea) ar avea noi avremmo — noi am avea voi avreste — voi aţi avea essi (esse) avrebbero — ei (eie) ar avea io avrei avuto — eu aş fi avut tu avresti avuto — tu ai fi avut egli(ella) avrebbe avuto — el (ea) ar fi avut noi avremmo avuto — noi am fi avut voi avreste avuto — voi aţi fi avut essi (esse) avrebbero avuto — ei (eie) ar fi avut IMPERATIVO abbi (tu) — ai (tu) abbia (lui) — aibă (el) abbiamo (noi) — avem (noi) abbiate (voi) — aveţi (voi) abbiano (loro) — aibă (ei) INFINITO PARTICIPIO { i | f GERUNDIO \ Presente: avere — a avea Passato: avere avuto — a fi avut Presente: avente — care are Passato: avuto — avut Presente: avendo — avìnd Passato: avendo avuto — avìnd Folosirea auxiliarelor § 121 A. piangere — a plînge. uscire — a ieşi. C. perché? Ai plîns mult. Se conjugă cu avere: a) verbele tranzitive: Avete parlato poco — Aţi vorbit puţin . Se conjugă cu essere: verbele intranzitive care arată o acţiune terminată : nascere — a se naşte .

ci. vivere (a trăi) pot fi atît tranzitive (şi în acest caz auxiliarul cerut. venire. Anumite criterii de selectare a auxiliarului se impun totuşi: a) O serie de verbe ca: ardere (a arde). în formarea timpurilor compuse. sau privită din perspectiva încheierii ei. E' continuato a piovere — A continuat să plouă. se conjugă cu auxiliarul essere Siamo andati al cinema — Am fost la cinema. La mamma ha guarito il cane — Mama a vindecat cîinele . tornare. E' vissuto poco — A trăit puţin. Ha cominciato a lavare i panni — A început să spele rufele . La lezione è cominciata puntuale — Lecţia a început la timp. venire (a veni). si. II bambino si è addormentato di colpo — Copilul a adormit dintr-odată . uscire (a ieşi). b) Alte perechi de verbe care pot fi atît tranzitive cît şi intranzitive sînt: ammalare (a îmbolnăvi). annoiare (a plictisi) . entrare (a intra). acestea. în afară de faptul că folosesc auxiliarul essere. Pentru aceste verbe intranzitive nu există stabilită o regulă în privinţa folosirii auxiliarului . La temperatura è diminuita — Temperatura a scăzut . şi auxiliarul avere cînd verbul este tranzitiv. verbe ce arată momentul acţiunii. diminuire (a micşora). svegliare (a trezi). cominciare. vi. Saranno tornati insieme — S-or fi întors împreună. Sei arrivato con V accelerato ? — Ai sosit cu personalul?. partire (a pleca). formează timpurile compuse şi verbele intranzitive. este avere): Il solleone ha arso la cam­ pagna — Arşiţa a ars ţarina . partire. indicînd o acţiune împlinită. arrivare. Hanno finito il disegno ~ Au terminat desenul . cît şi intranzitive (cu auxiliarul essere): La legna è arsa nella stufa — Lemnele au ars în sobă . entrare. Cu auxiliarele essere sau avere. de aceea se recomandă consultarea dicţionarului. urmat de un complement sau o propo­ ziţie completivă: Ho finito di fare il disegno — Am terminat de făcut desenul . Verbele de mişcare cer auxiliarul după cum urmează: a) a. Quella conferenza ha addormentato l'uditorio — Acea conferinţă a adormit auditoriul . Ho finito la lettura del libro — Am terminat lectura cărţii. Ha vissuto una vita serena — A trăit (a dus) o viaţă senină. ti. D. addormentare (a adormi). nascere: Sono partiti in fretta — Au plecat în grabă. / rumori ci hanno svegliato — Zgomotele ne-au trezit . Mi sono svegliato di soprassalto — M-am trezit brusc. se mai disting şi prin formele reflexive mi. cînd sînt intranzitive.ndare. salire (a urca). crescere (a creşte). uscire. si sono ammalati diinfluenza — S-au îmbolnăvit de gripă . Perché 141 . scappare. în funcţie de anumite condiţii. E' guarito dal vizio del fumo — S-a vindecat de viciul fumatului . guarire (a se însănă­ toşi). constituind aşa-zisele verbe reflexive aparente: Il dolore lo ha ammalato — Durerea 1-a îmbolnăvit . Tutti hanno continuato gli studi — Toţi au continuat studiile . andare (a merge). si.intranzitive care arată o acţiune Împlinită sau în perspectiva încheierii ei: arrivare (a sosi). c) Anumite verbe ca finire. E. tornare (a se întoarce) scappare (a fugi). continuare. fo­ losesc auxiliarul essere cînd sînt intranzitive: E' finito di nevicare — A încetat să ningă.

Ho passeggiato un to' lungo il mare — M-am plimbat puţin pe ţărmul mării. Ho errato e mi. auxiliarul cerut este essere. 142 . NOTĂ: Verbele care se conjugă — la timpurile compuse — cu auxiliarul essere se acordă în gen şi număr cu subiectul . Non aveva viaggiato molto in vita sua — Nu călătorise mult în viaţa sa . Ha detto che sarebbero venuti sabato — A spus că vor veni sîmbătă .siete partiti? — De ce aţi plecat?. passeggiare. girare. c) Verbele volare. correre. cînd nu este auxiliar are sensul de a poseda: Ti do tutto quello che ho — Iţi dau tot ce am (posed) . Ha fatto freddo — A fost frig etc. proprie. Ha piovuto —• E1 piovuto — A plouat . se conjugă cu avere. fără a implica terminarea ei . Abbiamo girato tutta la Romania — Am străbătut întreaga Romanie . Alla commemorazione hanno partecipato molti — La comemorare au participat mulţi etc. G. se conjugă cu avere. piangere (a plinge). partecipare (a participa). Expresiile Ha fatto caldo oggi — A fost cald azi. La rondine è volata sul muro — Rîndunica a zburat pe zid. Andrei ha corso oggi nella squadra nazionale — Andrei a alergat azi în echipa naţională. miagolare (a mieuna). Siamo già usciti — Am ieşit deja. Gianna è arrivata oggi — Ioana a sosit azi . F. reţinem că verbul este intranzitiv în ambele situaţii: Non ho mai volato — N-am. Avevano ballato assai — Dansaseră destul . La stanza ha 16 metri quadrati — Camera are 16 metri pătraţi. respirare (a respira). Verbele care indică anumite fenomene atmosferice se conjuga atît cu avere cit şi cu essere fără ca înţelesul să sufere vreo modificare: Ha nevicato dar şi E ' nevicato — A nins. Sei entrata di corsa — Ai intrat în goană . Verbele essere şi avere au atît valoare de auxiliare cit şi valoare. errare sìnt verbe care indică o acţiune în sine. Gianni è arrivato ieri — Ion a sosit ieri. Maria aveva saltato tutta la sera — Maria sărise toată seara. ballare. — în casa aceea sìnt (există) multe tablouri de valoare. O serie de verbe intranzitive ce arată o acţiune de durată: dor­ mire (a dormi). Verbul essere precedat de particula ci sau vi are sensul de a exista: In quella casa ci sono molti quadri valorosi. H. Perché siete scappati ? — De ce aţi fugit ? b) camminare. de acea se conjugă cu auxiliarul avere: Aveva camminato per delle ore — Mersese ore întregi . È ' saltato giù dal letto — A sărit jos din pat. dacă acţiunea se face prin prisma încheierii ei. pento — Am greşit şi mă căiesc. saltare (care sìnt tot verbe de mişcare) dacă implică acţiunea în sine. zburat niciodată. Ho errato per la città — Am colindat (m-am plimbat) prin oraş. Verbul avere. pran­ zare (a prinzi) etc. (a asista). Non sono tornati ancora — Nu s-au întors încă . assistere. Ha tuonato -» E"1 tuonato — A t u n a t . Carla h a sei anni — Carla are şase ani . parlare (a vorbi). Siete corsi a vedere Vincidente? — Aţi alergat ca să vedeţi accidentul ? . viaggiare. se conjugă cu auxiliarul avere: Non hai dormito stanotte ? — Nu ai dormit azi-noapte ? .

pasivă. leggere — a citi.A IUBI INDICATIVO PASSATO PROSSIMO io amo — eu iubesc tu ami — tu iubeşti egli ama — el iubeşte noi amiamo — noi iubim voi amate — voi iubiţi essi amano — ei iubesc io ho amato — eu am iubit tu hai amato — tu ai iubit egli ha amato — el a iubit noi abbiamo amato — noi am iubit voi avete amato — voi aţi iubit essi hanno amato — ei au iubit TRAPASSTO PROSSIMO io avevo amato — eu iubisem t u avevi amato — tu iubiseşi egli aveva amato — el iubise noi avevamo amato — noi iu­ biserăm voi avevate amato — voi iubise­ răţi essi avşvano amato — ei iubiseră 143 IMPERFETTO io sanavo — eu iubeam t u amavi — tu iubeai egli amava — el iubea noi amavamo — noi iubeam voi amavate — voi iubeaţi essi amavano — ei iubeau . Conjugarea a IlI-a cuprinde verbe terminate în -ire: colpire — a lovi. Conjugarea I La prima §123 PRESENTE coniugazione AMARE . aprire — a deschide. rispondere — a răspunde. In decursul conjugării. Conjugarea a Ii-a cuprinde verbe terminate în -ere: cedere — a vedea. la tim­ purile compuse.CONJUGAREA CONJUGAREA LA DIATEZA ACTIVĂ § 122 In funcţie de desinenţa infinitivului prezent verbele se gru­ pează în trei conjugări: Conjugarea I cuprinde verbe terminate în -are: cantare — a cìnta. mangiare — a mlnca. reflexivă. Cele trei conjugări se mai pot grupa în funcţie de diateză: activă. în italiană. studiare — a învăţa. auxiliarul cu ajutorul căruia se formează timpurile compuse este selectat de verb. apare un singur auxiliar. NOTĂ în modelele de conjugări prezentate mai jos nu mai sînt menţionate formele •de feminin. finire — a termina.

PASSATO REMOTO io amai — eu iubii tu sanasti — tu iubişi egli amò — el iubi noi amammo — noi iubirăm voi amaste — voi iubirăţi essi amaro no — ei iubiră FUTURO io amerò — eu voi iubi (o să iubesc) tu amerai — tu vei iubi (o să iubeşti) egli amerà — el va iubi (o să iubească) noi ameremo — noi vom iubi (o să iubim) voi amerete — voi veţi iubi (o să iubiţi) essi ameranno — ei vor iubi (o să iubească) TRAPASSATO REMOTO io ebbi amato — eu iubisem tu avesti amato — tu iubiseşi egli ebbe amato — el iubise noi avemmo amato — noi iubi­ serăm voi aveste amato — voi iubiserăţi essi ebbero amato — ei iubiseră FUTURO ANTERIORE io avrò amato — eu voi fi iubit tu avrai amato — tu vei fi iubit egli avrà amato — el va fi iubit noi avremo amato — noi vom fi iubit voi avrete amato — voi veţi fi iubit essi avranno amato — ei vor fi iubit CONGIUNTIVO PASSATO PRESENTE (che) io abbia amato — (ca) eu să (che) io ami — (ca) eu să iubesc fi iubit (che) t u abbia amato — (ca) t u (che) t u ami — (ca) t u să iubeşti să fi iubit (che) egli abbia amato — (ca) el (che) egli ami — (ca) el să să fi iubit iubească (che) noi abbiamo amato — (ca) (che) noi amiamo — (ca) noi să noi să fi iubit iubim (che) voi abbiate amato — (ca) (che) voi amiate — (ca) voi să voi să fi iubit iubiţi (che) essi abbiano amato — (ca) (che) essi amino — (ca) ei să ei să fi iubit iubească TRAPASSATO IMPERFETTO (se) io avessi amato — (dacă) eu (se) io amassi — (dacă) eu aş iubi aş fi iubit (se) t u avessi amato — (dacă) t u (se) t u amassi — (dacă) t u ai fi iubit ai iubi (se) egli avesse amato — (dacă) (se) egli amasse — (dacă) el el ar fi iubit ar iubi 144 .

(se) noi amassimo — (daca) noi am iubi (se) voi amaste — (dacă) voi aţi iubi (se) essi amassero — (dacă) ei ar iubi (se) noi avessimo amato — (dacă) noi am fi iubit (se) voi aveste amato — (dacă) voi aţi fi iubit (se) essi avessero amato — (dacă) ei ar fi iubit CONDIZIONALE PRESENTE io amerei — eu aş iubi tu ameresti — tu ai iubi egli amerebbe — el ar iubi noi ameremmo — noi am iubi voi amereste — voi aţi iubi essi amerebbero — ei ar iubi PASSATO io avrei amato — eu aş fi iubit tu avresti amato — tu ai fi iubit egli avrebbe amato — el ar fi iubit noi avremmo amato — noi am fi iubit voi avreste amato — voi aţi fi iubit essi avrebbero amato — ei ar fi iubit IMPERATIVO ama (tu) — iubeşte (tu) ami (lui) — iubească (el) amiamo (noi) — iubim (noi) amate (voi) — iubiţi (voi) amino (loro) — iubească (ei) INFINITO PRESENTE amare — a iubi PASSATO avere amato GERUNDIO a fi iubit PRESENTE amando — iubind PASSATO avendo amato a iubit) PARTICIPIO iubind (pentru că PRESENTE amante — care iubeşte. iubitori PASSATO amato — iubit amata — iubită amati — iubiţi amate — iubitè 145 . iubitor amanti — care iubesc.

-sci. noi mangiamo. t u cominci. egli comincerebbe. noi asciugMamo. noi cerchiamo. e: cercare — a căuta: (io cerco). tu cerchi. tu invii. t u mangi. io cercherò. tu asciugherai. io sonneccherei. asciugare — a usca. tu sonnecc/ieraì. E. tu lasci. tu sonnecchi. che tu studi. noi studiamo. che io invìi. B. dar: che noi inviamo. io asciugherei. Cînd rădăcina verbală se termina în -i accentuat. tu consigleresti.Observaţii : § 124 A. noi lasciamo. acesta se men­ tine înaintea desinenţei -i de la persoana a Ii-a singular (indicativ pre­ zent) şi la formele de singular (conjunctiv prezent) şi pers. lasciare — a lăsa: (io lascio). tu sogni.A CITI leggo — citesc leggi — citeşti . (che) io consig/i. noi cominciamo. che noi sogniamo. tu consigli. essi sognano . a studia: (io studio). tu asciugheresti etc. voi sognate. noi sonnec­ chiamo. a şterge: (io asciugo). t u lascerai. noi sogniamo. atunci -i. t u cercherai. Cînd rădăcina verbului se termină în -ci.A SE TEME io temo — eu mă tem t u temi — tu te temi 146 LEGGERE . studiare — a învăţa. -idin rădăcină dispare în faţa desinenţelor care încep cu i: consigliare — a sfătui: (io consiglio). che egli sonnecchi. io consiglierei. io studierò. Cînd rădăcina verbală se termină în -gli sau -i neacentuat. C. noi consigliamo. che essi inviino.înaintea vocalelor i. mangiare — a mìnca: (io mangio). a IlI-a plural (a conjunctivului prezent) : inviare — a trimite: (io invio). tu asciuga. tu studi. che voi inviate. -gare primesc un -h. Verbele care au la infinitiv terminaţia -care. §125 Conjugarea a II-a Le seconda coniugazione INDICATIVO PRESENTE TEMERE . D. tu cerc/ieresti etc. sonnecchiare — a moţăi: (io sonnecchio). egli mangerebbe. tu comincerai. tu mangerai. egli sogna. egli lascerebbe. Cînd rădăcina verbală se termină în -gn. che io sogni. conjugarea se efectuează în mod normal: sognare — a visa: io sogno. egli studierebbe. -gi.din rădăcină cade înaintea desinenţei -e sau -i: cominciare a începe: (io comincio). io asciugherò.

egli noi voi essi teme — el se teme temiamo — noi ne temem temete — voi vă temeţi temono — ei se tem legge — citeşte leggiamo — citim leggete — citiţi leggono — citesc PASSATO PROSSIMO io ho temuto — eu m-am temut ho letto — am citit tu hai temuto — tu te-ai temut hai letto — ai citit egli ha temuto — el s-a temut ha letto — a citit noi abbiamo temuto — noi ne-am abbiamo letto — am citit temut voi avete temuto — voi v-aţi temut avete letto — aţi citit essi hanno temuto — ei s-au temut hanno letto — au citit IMPERFETTO io temevo — eu mă temeam leggero — citeam tu temevi — tu te temeai leggeri — citeai egli temera — el se temea leggera — citea noi temevamo — noi ne temeam leggevamo citeam voi temevate — voi vă temeaţi leggevate — citeaţi essi temerario — ei se temeau leggevano — citeau TRAPASSATO PROSSIMO io avevo temuto — eu mă temusem avevo letto — citisem tu avevi temuto — tu te temuseşi avevi letto — citiseşi egli aveva temuto — el se temuse aveva letto — citise noi avevamo temuto — noi ne avevamo letto — citiserăm temuserăm voi avevate temuto — voi vă te­ citiserăţi avevate letto muserăţi essi avevano temuto — ei se avevano letto citiseră temuseră PASSATO REMOTO io temei (etti ) — eu mă temui lessi — citii leggesti — citişi tu temesti — t u t e temuşi lesse — citi egli temè (ette) — el se temu leggemmo — citirăm noi tememmo — noi ne temurăm leggeste — citirăţi voi temeste — voi vă temurăţi essi temerono (ettero ) — ei se temură lessero — citiră TRAPASSATO REMOTO io ebbi temuto — eu mă temusem ebbi letto — citisem tu avesti temuto tu te temuseşi avesti letto —citiseşi ebbe letto — citise egli ebbe temuto el se temuse 147 .

noi avemmo temuto — noi ne temuserăm voi aveste temuto — voi vă temuseraţi essi ebbero temuto — ei se temuseră io temerò — eu mă voi teme (o să mă tem) tu temerai — tu te vei teme (o să te temi) •egli temerà — el se va teme (o să se teamă) noi temeremo — noi ne vom teme (o să ne temem) voi temerete — voi vă veţi teme (o să vă temeţi) •essi temeranno — ei se vor teme (o să se teamă) avemmo letto — citiserăm aveste letto — citiserăţi ebbero letto — citiseră FUTURO leggerò — voi citi (o să citesc) leggerai — vei citi (o să citeşti) leggerà — va citi (o să citească) leggeremo — vom citi (o să citim) leggerete — veţi citi (o să citiţi) leggeranno — vor citi (o să ci­ tească) FUTURO ANTERIORE io avrò temuto — eu mă voi fi avrò letto — voi fi citit temut tu avrai temuto — tu te vei fi avrai letto — vei fi citit temut «gli avrà temuto — el se va fi temut avrà letto — va fi citit noi avremo temuto — noi ne vom avremo letto — vom fi citit fi temut voi avrete temuto — voi vă veţi avrete letto — veţi fi citit fi temut essi avranno temuto — ei se vor avranno letto — vor fi citit fi temut CONGIUNTIVO Presente (che) io tema — (ca) eu să mă tem legga — (ca) eu să citesc (che) tu tema — (ca) tu să te temi leggo — să citeşti (che) egli tema — (ca) el să se teamă legga — să citească (che) noi temiamo — (ca) noi să leggiamo — să citim ne temem. (che) voi temiate — (ca) voi să vă leggiate — să citiţi temeţi (che) essi temano — (ca) ei să se leggano — să citească teamă 148 .

IMPERFETTO (se) io temessi — (dacă) m-aş teme leggessi — (dacă) eu aş citi (se) tu temessi — (dacă) tu te-ai leggessi — (dacă) tu ai citi teme (se) egli temesse — (dacă) el s-ar leggesse — (dacă) el ar citi teme (se) noi temessimo — (dacă) noi leggessimo — (dacă) noi am citi ne-am teme (se) voi temeste — (dacă) voi v-aţi leggeste — (dacă) voi aţi citi teme (se) essi temessero — (dacă) ei s-ar leggessero — (dacă) ei ar citi teme PASSATO abbia letto — (ca) eu să fi citit (che) io abbia temuto — (ca) eu să mă fi temut (che) tu abbia temuto — (ca) abbia letto — (ca) tu să fi citit tu să te fi temut abbia letto — (ca) el să fi citit (che) egli abbia temuto — (ca) el (să se fi temut (che) noi abbiamo temuto — (ca) abbiamo letto — (ca) noi să fi noi să ne fi temut citit (che) voi abbiate temuto — (ca) abbiate letto — (ca) voi să fi citit voi să vă fi temut (che) essi abbiano temuto — (ca) abbiano letto — (ea) ei să fi citit ei să se fi temut TRAPASSATO avessi letto — (dacă) aş fi citit (se) io avessi temuto — (dacă) eu m-aş fi temut (se) tu avessi temuto — (dacă) avessi letto — (dacă) ai fi citit tu te-ai fi temut avesse letto — (dacă) ar fi citit (se) egli avesse temuto — (dacă) el s-ar fi temut avessimo letto — (dacă) am fi citit (se) noi avessimo temuto — (dacă noi ne-am fi temut aveste lotto — (dacă) aţi fi citit (se) voi aveste temuto — (dacă) voi v-aţi fi temut avessero letto — (dacă) ar fi citit. (se) essi avessero temuto — (dacă) ei s-ar fi temut COXDIZIONALE PRESENTE leggerei — aş citi io temerei — eu m-aş teme leggeresti — ai citi tu temeresti — tu te-ai teme 14» .

TLOÌ «gli temerebbe — el s-ar teme temeremmo — noi ne-am teme voi temereste — voi v-aţi teme essi temerebbero — ei s-ar teme leggerebbe — ar citi leggeremmo — am citi leggereste — aţi citi leggerebbero — ar citi PASSATO io avrei temuto — eu m-aşi fi avrei letto — aş fi citit temut tu avresti temuto — tu te-ai fi avresti letto — ai fi citit temut «gli avrebbe temuto — el s-ar avrebbe letto — ar fi citit 'fi temut noi avremmo temuto — noi avremmo letto — am fi citit ne-am fi temut voi avreste temuto — voi v-aţi avreste letto — aţi fi citit fi temut «ssi avrebbero temuto — ei s-ar avrebbero letto — ar fi citit fi temut IMPERATIVO temi (tu) — teme-te tema (lui) — să se teamă temiamo (noi) — să ne temem temete (voi) — temeţi-vă temano (loro) — să să teamă leggi (tu) — citeşte legga (lui) — să citească leggiamo (noi) — să citim leggete (voi) — citiţi leggano (loro) — să citească INFINITO temere — a se teme PRESENTE leggere — a citi PASSATO aver temuto — a se fi temut aver letto — a fi citìt GERUNDIO PRESENTE leggendo — citind PASSATO avendo letto — citind temendo — temìndu-se avendo temuto — temìndu-se 150 .

Anumite verbe conţin în rădăcină un diftong mobil ce apare în decursul conjugării în silabă deschisă (silabă ce se termină în vocală) accentuată: este vorba de uo şi ie. aşa cum am văzut. pasco. -gi: grupurile -sci. tacere — taciuto — tăcut . essi muovono . temători temuto temuta temuti temute — temut — temută — temuţi — temute leggente — care citeşte leggenti — care citesc letto — citit letta — citită letti — cititi lette — citite PASSATO Observaţii : § 126 A. tu muovi. a) Cînd rădăcina verbală se termină în -c. a hrăni. noi pasciamo. sparga. voi movete (accent mutat). pronunţia este ca şi în română: -ce. -ci. -g. -se şi este urmată de -e. -i. pascere — pa­ > * sciuto — păscut. nuocere — nociuto —• dăunat . egli vince. şi. che io pasca . * giacere —• giaciuto — zăcut . spargo. b) în cazul verbelor vincere. cei doi diftongi se reduc la simpla vocală o sau e. a presăra. egli sparge. pascere — a hrăni : io pasco. che io pascessi . atunci sunetul nu suferă nici o al­ terare: vinco. pascere. che io vinca . egli muove. -o. g sînt urmate de vocalele -a. 151 . tu vinci. de exemplu: muovere — a mişca. essi. io muovo. -sce se rostesc. che io spargessi . t u vinceresti etc. pascere — a paşte. essi spargono . che io muova etc. pascerebbero etc. voi spargete. egli pasce. io vincerei. tu pasci. spargere — a presăra: io spargo. vinca. tu sparai. pasca. spargerebbe etc e) Formele regulate ale participiului perfect -uto primesc un -iîntre rădăcină şi desinenţă ca la verbele: piacere — piaciuto — plăcut. Atunci cînd accentul cade pe desi­ nenţă sau dacă silaba respectivă este închisă. pascono .PARTICIPIO PRESENTE temente — care se teme. spargere — a împrăştia. noi moviamo (accent mutat). Aparţin acestei categorii verbele care la infinitivul pre­ zent se termină în -ere avînd accentul pe penultima silabă (temere ) sau pe antepenultima silabă (ricevere). iată cum se conjugă respectivele verbe: vincere — a învinge: io vinco. voi pa­ scete. che io sparga . dacă rădăcinile c. mescere — me­ > > sciuto — turnat (în pahar) . essi vincono . noi spargiamo. respectiv se: vindere — a în­ vinge. spargere. temător tementi — care se tem. noi vinciamo. B. che io vincessi . -ge-. voi vincete. se.

Toate verbele conjugării a doua care formează perfectul simplu în mod normal. Verbele tari (forti) sînt acelea care au accentul pe rădăcină: scrissi. vincere: vinsi-vinto. egli tiene. verbe slabe (deboli) acelea care au la perfectul simplu (passato remoto) şi la participiul perfect accentul pe desinenţă (temei. voi sedete (accent mutat). tenere — a ţine: io tengo (silabă închisă). NOTĂ: Deşi gramaticile italiene. Sînt considerate de gramaticile italiene. che egli tenga (silabă închisă). -ette. dolere. tu siedi. Verbele slabe (regulate) ale conjugării a Ii-a pot înlocui la formele de passato remoto desinenţele -ei.a . voi tenete (accent mutat) essi tengono (silabă închisă) . -ette. Ver­ bele tari se află de asemeni înregistrate în lista verbelor neregulate (vezi lista verbelor neregulate). consideră această categorie ca fiind verbe neregulate.sedere — a şedea: io siedo. apparsi lessi: scritto. solere. an­ dare: vado — andato. pot avea cele două forme. -ettero se evită atunci cînd tema verbală se termină în -t: riflct-tei (de preferat lui riflettetti). essi siedono. Aproape toate verbele slabe prezintă deci o conjugare regulată: verbele tari prezintă neregularităţi de forme pe parcursul conjugării a Ii-a şi a I I I . -è. noi teniamo (accent mutat). -erono cu -etti. volere. tot neregulate sînt verbele care îşi schimbă rădăcina în decursul conjugării: leggere: lessi — letto . noi sediamo (accent mutat). Sînt regulate verbele care îşi păstrează aceeaşi rădăcină la toate formele conjugării. credei). la § 131). nuocere. apparso. venire: venni — venuto. -ettero care se folosesc mai mult în limba modernă. che egli sieda etc. pînă şi cele mai moderne. egli stede. se poate constata că desinenţele sînt regulate: difendere correre corsi difesi corse difese corsero difesero conoscere cadere caddi conobbi cadde conobbe conobbero caddero în alternanţă cu desinenţele corresti difendesti defendemmo corremmo difendeste correste cadesti conoscesti cademmo conoscemmo cadeste conosceste scegliere esprimere scelsi espressi scelse espresse scelsero espressero tacere rompere ruppi tacqui tacque ruppe tacquero ruppero celorlalte persoane: esprimesti scegliesti scegliemmo esprimemmo sceglieste esprimeste rompesti tacesti rompemmo tacemmo rompeste taceste dire dissi disse dissero sparire sparvi sparve sparvero dicesti dicemmo diceste sparisti sparimmo spariste D. letto. iar formele în -etti. Aceste verbe cu diftong mobil se află în lista verbelor neregulate (a se vedea si verbele cuocere. C. potere. potei (în loc 152 . tu tieni.

de potetti). Verbele dire, fare, porre, trarre sînt verbe neregulate de conjugarea a doua, provenienţa lor din latină indicînd contragerea di» rădăcină: dicere, facere, ponere, traggere.

§127

Conjugarea a IlI-a La terza coniugazione
INDICATIVO PRESENTE

SERVIRE - a servi io servo — eu servesc t u servi — tu serveşti •egli serve — el serveşte noi serviamo — noi servim voi servite — voi serviţi •essi servono — ei servesc io ho servito — eu am servit tu hai servito — tu ai servit egli ha servito — el a servit noi abbiamo servito — noi am servit voi avete servito — voi aţi servit essi hanno servito — ei au servit

FINIRE — a termina (incoativ) finisco — termin finisci.— termini finisce — termină finiamo — terminăm finite — terminati finiscono — termină
PASSATO PROSSIMO

ho finito — am terminat hai finito — ai terminat ha finito — a terminat abbiamo finito — am terminat avete finito - ati terminat hanno finito au terminat

IMPERFETTO

•io servico — eu serveam tu servici — tu serveai egli servica — el servea noi servivamo — noi serveam voi servivate — voi serveaţi essi servicelo — ei serveau
TRAPASSATO

fin ivo terminam finiri — terminaţi finim — terminau finivamo — terminam finivate — terminaţi finieaizo — terminau PROSSIMO

io avevo servito — au servisem t u avevi servito — tu serviseşi egli aveva servito — el servise noi avevamo servito —noi serviserăm

avevo finito — terminasem avevi finito — terminaseşi aveva finito — terminase avevamo finito — terminaserăm

153

voi avevate servito — voi ser­ viserăţi essi avevano servito — ei ser­ viseră

avevate finito — terminaserăţi avevano finito — terminaseră

PASSATO REMOTO finii — terminai io servii — eu servii finisti — terminaşi t u servisti — tu servişi finì — termină egli servì — el servi finimmo — terminarăm noi servimmo — noi servirăm finiste — terminarăţi voi serviste — voi servirăţi finirono — terminară essi servirono — ei serviră TRAPASSATO REMOTO io ebbi servito — eu servisem t u avesti servito — tu serviseşi egli ebbe servito — el servise noi avemmo servito — noi serviserăm voi aveste servito — voi servi­ serăţi essi ebbero servito — ei serviseră ebbi finito — terminasem avesti finito — terminaseşi ebbe finito — terminase avemmo finito — terminaserăm aveste finito — terminaserăţi ebbero finito — terminaseră

FUTURO io servirò — eu voi servi (o sa servesc) t u servirai — tu vei servi (o să serveşti) egli servirà — el va servi (o să servească) noi serviremo — noi vom servi (o să servim) voi servirete — voi veţi servi (o să serviţi) essi serviranno — ei vor servi (o să servească) finirò — voi termina (o sa termin) finirci — vei termina (o să ter­ mini) finirà — va termina (o să termine) finimmo — vom termina (o să ter­ minăm) finirete — veţi termina (o să ter­ minati) finiranno — vor termina (o să ter­ mine)

FUTURO ANTERIORE io avrò servito — eu voi fi servit tu avrai servito — tu ve fi servit v egli avrà servito — el va fi servit 154 avrò finito — voi fi terminat avrai finito — vei fi terminat avrà finito — va fi terminat

noi avremo servito — noi vom fi servit voi avrete servito — voi veţi fi servit essi avranno servito — ei vor fi servit

avremo finito — vom fi terminat avrete finito — veţi fi terminat avranno finito — vor fi terminat

CONGIUNTIVO PRESENTE (che) io serva — (ca) eu să ser­ Unisca — (ca) să termin vesc (che) tu serva — (ca) tu să finisca — (ca) să termini serveşti (che) egli serva — (ca) el să finisca — (ca) să termine servească (che) noi serviamo — (ca) noi să finiamo — (ca) să terminăm servim finiate — (ca) să terminaţi (che) voi serviate. — (ca) voi să serviţi finiscano — (ca) să termine (che) essi servano — (ca) ei să servească IMPERFETTO (se) io s e r v i m — (dacă) eu aş finissi — (dacă) aş termina servi finissi — (dacă) ai termina {se) tu servissi — (dacă) tu ai servi finisse — (dacă) ar termina {se) egli servisse — (dacă) el ar servi f'missimmo — (dacă) am termina (se) noi servissimo — (dacă) noi am servi finiste — (dacă) aţi termina (se) voi serviste — (dacă) voi aţi servi finissero — (dacă) ar termina (se) essi servissero — (dacă) ei a r servi PASSATO (che) io abbia servito — (ca) eu abbia finito — (ca) eu să fi să fi servit minat (che) tu abbia servito — (ca) t u abbia finito — (ca) tu să fi să fi servit minat (che) egli abbia servito — (ca) el abbia finito — (ca) el să fi să fi servit minat (che) noi abbiamo servito — (ca) abbiamo finito — (ca) noi să fi minat noi să fi servit ter­ ter­ ter­ ter­

155

(che) să fi (che) sa fi

voi abbiate servito — (ca) voi servit essi abbiano servito —(ca) ei servit

abbiate finito — (oa) voi să terminat abbiano finito — (ca) ei să fi ter­ minat terterterterterter-

TRAPASSATO (se) io avessi servito — (dacă) eu avessi finito — (dacă) aş fi aş fi servit minat (se) t u avessi servito— (dacă) tu avessi finito — (dacă) ai fi ai fi servit minat (se) egli avesse servito — (dacă)el avesse finito — (dacă) ar fi ar fi servit minat (se) noi avessimo servito — (dacă) avessimo finito — (dacă) am fi noi am fi servit minat (se) voi aveste servito — (dacă) aveste finito — (dacă) aţi fi voi aţi fi servit minat (se) essi avessero servito — (dacă) avessero finito — (dacă) ar fi ei ar fi servit minat CONDIZIONALE PRESENTE finirei aş termina io servirei — eu aş servi finiresti — ai termina tu serviresti — tu ai servi finirebbe — ar termina egli servirebbe — el ar servi Uniremmo — am termina noi serviremmo — noi am servi finireste — aţi termina voi servireste — voi aţi servi finirebbero — ar termina essi servirebbero — ei ar servi

PASSATO io avrei servito — eu aş fi servit avrei finito aş fi terminat tu avresti servito — tu ai fi servit avresti finito — ai fi terminat avrebbe finito — ar fi terminat egli avrebbe servito — el ar fi servit noi avremmo servito — noi am fi avremmo finito — am fi terminat servit voi avreste servito — voi aţi fi avreste finito — aţi fi terminat servit avrebbero finito — ar fi terminat essi avrebbero" servito — ei ar fi servit
IMPERATIVO

servi (tu) — serveşte serva (lui) — să servească 156

finisci (tu) — termină finisca (lui) — să termine

serviatno (noi) — să servim servite, (voi) — serviţi servano (loro) — să servească INFINITO servire — a servi aver servito — a fi servit

finiamo (noi) — să terminăm finite (voi) — terminati finiscano (loro) — să termine

PRESENTE finire — a termina PASSATO aver finito — a fi terminat GERUNDIO

servendo — servind avendo servito — servind

PRESENTE finendo — terminine! PASSATO avendo finito — terminìnd PARTICIPIO PRESENTE finente — care termină finenti — care termină PASSATO finito finita finiti finite — terminat — terminată — terminaţi — terminate

servente serventi

care serveşte care servesc

servito — servit servita — servita serviti — serviţi servite — servite Observaţii'

§ 128 A. Multe verbe din această conjugare primesc între rădăcină şi desinenţă grupul -isc — la indicativ, conjunctiv şi imperativ, per­ soanele I şi a Ill-a singular şi a I l l - a plural; (a se vedea verbul finire). Aceste verbe se numesc incoative. Sînt incoative verbe ca: ammonire. — a avertiza, agire — a acţiona, bandire — a face cunoscut, condire — a condimenta, custodire — a păzi, finire — a termina, punire — a pedepsi, capire — a înţelege, riverire — a respecta, fiorire — a înflori, pulire — a curati, nitrire — a necheza: (pulisco, pulisci, pulisce, puliscono; che io pulisca, pulisca lui, puliscano loro). B. Se conjugă normal verbe ca: aprire — a deschide, fuggire — a fugi, offrire — a oferi, servire — a servi, sentire — a auzi, divertire, — a distra, dormire — a dormi, partire — a pleca, vestire — a îmbrăca. 157

C. Cîteva verbe prezintă ambele forme de conjugare, însă cu deo­ sebire de sens între o conjugare şi cealaltă: io parto — eu plec, io partisco — eu împart. D. Participiul prezent are de obicei desinenţa -ente: fuggente — care fuge, partente — care pleacă, seguente — următor, uscente — care iese ; uneori însă aceasta este -{ente: nutriente — hrănitor, paziente — răbdător, ubbidiente — ascultător, inserviente — îngrijitor, esordiente — începător. E. Verbele care conţin diftong mobil în rădăcină (vezi: venire) urmează regulile prezentate la § 126 B, precum şi în lista verbelor nere­ gulate.

Acordul participiului perfect
§ 1291.a Verbele care se conjugă la timpurile compuse cu auxiliarul essere impun acordul participiului perfect în număr şi gen cu subiectul: / ragazzi sono giunti — Băieţii au ajuns ; Le ragazze sono giunte — Fetele au ajuns. 1 b. Dacă complementul direct este situat după verb, participiul se poate acorda fie cu subiectul fie cu complementul direct : lo mi sono comprato queste scarpe sau Io mi sono comprate queste scarpe — Eu mi-am cumpărat aceşti pantofi. 2 a. Verbele care se conjugă la timpurile compuse cu auxiliarul avere nu impun acordul participiului perfect cu complementul direct: Abbiamo incontrato i nostri amici — l-am întîlnit pe prietenii noştri : Non ho visto quelle ragazze — Nu le-am văzut pe fetele acelea. 2 b. Dacă complementul direct precedă verbul avere atunci se face acordul în gen şi număr cu respectivul complement: Li abbiamo incontrati — l-am întîlnit ; Non le ho viste — Nu le-am văzut. 2 c. Cînd complementul direct care precedă verbul este exprimat prin pronumele relativ che acordul participiului cu complementul este facultativ: Gli spettacoli che ho visto (sau ho visti) furono bellissimi — Spectacolele pe care le-am văzut au fost foarte frumoase. 3. în cadrul diatezei pasive, participiul perfect al verbului se acordă în gen şi număr cu subiectul gramatical: La frutta è venduta dal fruttivendolo — Fructele sînt vîndute de vînzătorul de fructe ; Questi vestiti vanno stirati — Aceste rochii trebuie să fie călcate: Il caffè sarà bevuto subito — Cafeaua va fi băută imediat. 4. Cînd are funcţie de adjectiv, participiul perfect se acordă cu substantivul la care se referă: libro chiuso — carte închisă, libri chiusi — cărţi închise ; porta aperta — uşă deschisă, porte aperte — uşi deschise. 158

4. Le fiamme hanno divampato — Flăcările au izbucnit. Noi abbiamo nascosto i vestiti — Noi am ascuns rochiile. 159 . Complementul direct se Participiul perfect află înaintea verbului (tranzitiv) — cu complementul * şi este însoţit de pronume perso­ nal neaccentuat se acordă Exemple: I vestiti li ho nascosti io — Rochiile le-am ascuns eu. / vestiti li ha nascosti lei / lui — Rochiile le-a ascuns ea/el. 2. 5.Schema Dacă acordului participiului > _^ Se perfect impune i 1. / vestiti che abbiamo nascosto / / vestiti che abbiamo nascosti — Rochiile pe care (noi) le-am ascuns. (nu —• subiectul > . 3. are complement direct) Exemple: La sveglia è suonata — Ceasul deşteptător a sunat. (nu — fect la masculin singular > are complement direct) Exemple: La sveglia ha suonato — Ceasul deşteptător a sunat. Verbul (intranzitiv) se conParticipiul perfect se acordă cu jugă cu auxiliarul essere. Verbul (intranzitiv) se conÎntotdeauna participiul perjugă cu auxiliarul avere. Complementul direct se Participiul perfect la singular află înaintea verbului (tranzitiv) — > sau Se acordă cu complementul Exemple : I vestiti che ho nascosto / / vestiti che ho nascosti — Rochiile pe care (eu) le-am ascuns.. Complementul direct se află după verb (tranzitiv) i întotdeauna participiul perfect la singular Exemple : Io ho nascosto i vestiti — Eu am ascuns rochiile. Le fiamme sono divampate — Flăcările s-au dezlănţuit.

Celelalte timpuri se conjugă normal. accendeste. offrii. (poetic). 160 . Verbul este pronominal — > Participiul perfect se acordă cu subiectul Exemple: Il gatto si è grattato — Pisicul s-a scărpinat. (nu are complement direct) — subiectul + Exemple: Le casse saranno scaricate — Lăzile vor fi descărcate. offersi. sparii şi o formă tare: apersi. scolpii. paradigma conjugării model sînt verbe neregulate. rem: accesi. verbe a căror neregularitate se limitează doar la passato remoto şi la participio passato: leggere — a citi . part. VERBELE NEREGULATE Observaţii asupra conjugării verbelor neregulate § 130 Toate verbele care nu respectă. lessero . 2. si accinsero . pass: acceso. dare. e) la conjugarea a treia o serie de verbe ca: aprire — a deschide. Uomini e donne furono feriti — Bărbaţi şi femei au fost răniţi. accendesti. si accinse. Principalele verbe neregulate * §131 accadere — a se întîmpla. accendere — a aprinde. — a da (verbul fare — a face este considerat ca făcînd parte din conjugarea a doua) . offrire — a oferi. pass. lesse. sculsi. pass: accinto. scolpire — a sculpta. accen­ demmo. ti ac­ cingesti. lessi. 7. ci accingemmo. Le squadre si sono incontrate — Echipele s-au întilnit. accesero. accese. potrei. pass. part. letto .6. accingersi — a se apuca de. sparvi. sparire — a dispărea. a începe . / bambini si sono svegliati — Copiii s-au trezit. b) la conjugarea a doua se disting: 1. Auxiliar: essere.e numai timpurile neregulate şi auxiliarul cu care se conjugă respectivele verbe ca timpurile compuse. mai mult sau mai puţin. prezintă două forme la passato remoto: o formă slabă: aprii. posso. potrò. rem: mi accinsi. (vezi cadere). Auxiliar: essere. * Prezenta listă cuprin . Acestea sînt nume­ roase şi în marea majoritate aparţin conjugării a doua şi a treia: a) la conjugarea întii sînt doar trei verbe neregulate: andare — a se duce. stare — a sta. Auxiliar: avere. vi accingeste. Verbul este la diateza paParticipiul perfect se acordă cu sivă . verbe care au forme neregulate la mai multe timpuri sau moduri: potere — a putea.

apparve (apparì/ apparse). imperf. alludere — a se referi. cong. affliggemmo. acclusero .accludere — a anexa (un act la o scrisoare) pass. pres: vado (vo). apparvero (apparirono/apparsero) . alludemmo. annettesti. affliggeste. pass: apparso. a face aluzie la . andiamo. annetterono (annessero): part. (vezi crescere).. Auxiliar: avere. appaia. appare (apparisce). andrebbero . Auxiliar: essere. andate. part. pass: accluso. j addirsi — a se dedica. vada. si addicano . rem: allusi. pass. Auxiliar: avere. andrete. imperf. apparite. affliggere — a întrista. pass. appaiano . rem: annettei (annessi). Auxiliar: essere. ci accorgemmo. part. accogliere — a primi. cong. a satisface. andremmo. part. vadano. a întîmpina (vezi cogliere). accorrere — a alerga spre. accluse. si accorse. pass. pass: alluso. (vezi empiere). adempiere sau adempire — a îndeplini. condiz. appaiono (appari­ scono) . apparimmo. pres: vada. annette (annesse). andremo. cong. (vezi giungere) Auxiliar : avere. acclu­ desti. rem: afflissi. accludeste. vada. Auxiliar avere (cînd e tranzitiv) . . appariamo. Auxiliar: avere. accrescere — a mări . a se mări . alludesti. appariate. (vezi correre). pass. a se potrivi. si addicevano . pres: appaia (apparisca). ind. appari (apparisci). afflisse. imperativo: vai (va'). si addicessero. appaia (apparisca). andate. Auxiliar: essere. vada. a observa . andiamo. a creşte . ind. essere (cînd e intranzitiv). allusero. cong. afflissero.. rem: apparvi (apparii/apparsi). ti accorgesti. affliggesti. si accorsero . vi accorgeste. apparire — a apărea .: si addicesse. alluse. part. Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. annettere — a anexa . si addicono. pres: appaio (apparisco). appaiano (appariscano) .: si addiceva. accludemmo. a îndurera . apparisti. Se folosesc numai formele următoare: irul. pass: accortosi. part. a m m e t t e r e — a admite (vezi mettere). a se duce . andiamo. accorgersi — a-şi da seama . appariamo. pass: annesso. pres: andrei. rem: mi accorsi. appariste. aggiungere — a adăuga . andresti. annetteste. andrai. apparite. andreste. rem: acclusi. pass: afflitto. appaiamo (appariamo). vai. Auxiliar: avere. futuro: andrò. Auxiliar: avere. vanno . andrebbe. andrà. vadano. va. preş: si addice. pres: apparente . a se consacra. andranno . appaia (apparisca). ind. pass. annettemmo. part. Auxiliar: essere. preş: si addica. andare — a merge. imperativo: appari. . andiate. alludeste.

assunse. assalire — a asalta. assistesti. pres: applauda (applaudisca). pres: aplaudo (applaudisco). pass. appendere — a atîrna. Auxiliar: avere. assolvesti. vi arrendeste. assumesti.appartenere — a aparţine. arse. rem: assolsi (assolvei/ assolvetti). applaudiamo. assalga (assalisca). ardisci. a ierta . attendere — a observa (cu atenţie) . part. applaudite. Auxiliar: avere. appesero . pass: assunto. ind. pres: mi arresi. ind. assolvere — a achita. arrendersi — a se preda . part. assolveste. assaliate. applauda (applaudisca). assumeste. ardisce. assorbiamo. Auxiliar: avere. a agăţa. a ataca. Auxiliar: avere. rem: assitei (assistetti). aprirono (apersero). imperativo: applaudi (applaudisci). arsero. assale (assalisce). rem: aprii (apersi). rem: assalii (assalsi). assisterono (assistettero) . pass. applau­ dono (applaudiscono) . assorbiamo. Auxiliar: avere. si arresero . assaliste. assunsero . ardemmo. part. ardiamo. ind. cong. assorbire — a absorbi. (vezi tenere). assalì (assalse). pres: ardisco. a primi . Auxiliar: avere (cìnd e tranzitiv).part. assolvemmo. applaudite. assorbite. ti arrendesti. applaudiate. assorba (assorbisca). pass. assalimmo. pass: appeso. assumerò — a accepta. assistemmo. assolsero (assolverono / assolvettero) . pres: assalga (assalisca). assalirono (assolsero) . assorba (assorbisca). assalite. assaliamo. pass. assalisti. assorbe (assorbisce). ardire — a îndrăzni. applaudiamo. appendemmo. ardite. Auxiliar: avere. assolse (assolvè/assolvette). pass: assolto. pass: ardito. assorbono (assorbiscono) . pass: arreso. si arrese. assumemmo. pres: assorbo (assorbisco). (vezi tendere). cong. part. pass: assistito. applaudire — a aplauda . part. ci arrendemmo. applaude (applaudisce). apriste. a aştepta . appendesti appese. Auxiliar: avere. applaudano (applaudiscano). assaliamo. ardesti. assistè (assistette). assali (assalisci). a cuteza. avere (cìnd e tranzitiv). ind. pass. aprimmo. pres: assorba (assorbisca). Auxiliar: avere. ardiscono. assistere — a asista . part. essere (cìnd e intranzitiv). ardere — a arde . applauda (applaudisca). pass. a absolvi. Auxiliar: essere (cìnd e intranzitiv). assalgano (assaliscano) . assalgono (assaliscono) . apristi. applauda (applaudisca). appendeste. part. applaudi (aplaudisci). aprire — a deschide . aprì (aperse). pass: arso. 162 . ind. assalga (assalisca). pres: assalgo (assalisco). assorbiate. assorbì. pass: assorbito/ assorto. rem: appesi. ardeste. part pass: assalito. rem: arsi. rem: assunsi. Auxiliar: avere. part. pass: aperto. assisteste. Auxiliar: avere. cong. assorbano (assorbiscano) . appla­ udano (applaudiscano) . applaudiamo. pass.

Auxiliar: avere. cadrete. bevemmo. ind. cingemmo. pass: comparso. commuovere — a emoţiona. compimmo. compariamo comparite. chiudemmo. cinsero. attinse. berremmo. pass. cadremo. cadremmo. attinsero. coglierebbero . Auxiliar : avere. rem: colsi. chiese. rem: compii. compiono (compiscono) . chiedemmo. pres: berrei. berrete. pass: caduto. berrebbe. bere — a bea. coglierete. a scoate. rem: attinsi. pres: colgo. Auxiliar: avere. beveste. futuro: cadrò. cingere — a încinge . cadrebbe. cogliemmo. pass. comparimmo. cadrebbero. comparisti. Auxiliar: avere. coglierà. chiesero. essere (dacă este reflexiv). pres: cadrei. chiedeste. compite. pass. commettere — a comite. pres: compaia (comparisca). rem: chiesi. chiudeste. pass: cinto. cingesti. coglieremo. (vezi muovere). compariamo. chiudesti. berrebbero. (vezi volgere). pass. bevve (beve / bevette). compì. ind. Auxiliar: essere. cóhdiz. compare (comparisce). B 163 . cadesti. pres: compaio (comparisco). a renunţa. compari (comparisci). berremo. a împlini . condiz. cinse. (vezi venire). part. colsero . pass: chiuso. pass. bevvero (beverono / bevettero) . coglieresti. compaia (comparisca). part. (vezi mettere). rem cinsi. berrai. chiu­ se. cingeste. a cere . futuro: berrò. cadde. Auxiliar: avere. attin­ gesti. coglierai. rem: bevvi (bevei/bevetti). compiangere — a deplînge. (vezi pianger e). compiamo. compariate. coglierebbe. cadranno. Auxiliar: essere. cedeste.attingere — a atinge . attingeste. a extrage . cedemmo. cogliesti. Auxiliar: avere. futuro: coglierò. pas. pass. avvenire — a se întîmpla. a face impresie bună . rem: cedei (cedetti/cessi). eadere — a cădea . part. cogli. compiere sau compire — a îndeplini. pres: cogliente. coglieremmo. cogliereste. a înconjura . co­ gliete. chiudere — a închide . pass. comparve (comparì/comparse). caddero. cede (cedette/cesse). Auxiliar: avere. berranno . colga. pass. part. cong. compariste. coglieste. coglieranno . Auxiliar: avere. cogliate. cong. cadresti. compaiano (compariscano) . attingemmo. cadreste. rem: caddi. berresti. rem: chiusi. Auxiliar: avere (cînd e tranzitiv). part. pass: ceduto. part. ce­ desti. bevesti. chiedesti. pass: colto. compaia (comparisca). part. berrà. cogliamo. rem comparvi (comparii/ comparsi). condiz. colgano . pass: attinto. compi (compisci). cogliamo. berreste. cademmo. part. cederono (cedettero/ cessero) . cadeste. cadrai. pres: compio (compisco). pres: coglierei. coglie. Auxiliar: essere. comparvero (comparirono/comparsero) . part. compie (compisce). cadrà. pass: bevuto. colse. compaiono (compariscono) . part. pass'. avvolgere — a înfăşură. chiusero. cogliere — a culege . colga. pres: colga. a încuia . colgono . compisti. a regreta. pass: chiesto. ind. e edere — a ceda. comparire — a apărea. Auxiliar: avere. chiedere — a întreba. Auxiliar: avere.

pass: conosciuto. part. pass: consistito. compia (compisca). pass. "compisse (compiesse). conobbero. copriamo. rem: compressi. confondere — a" confunda. correggesti. concedere — a acorda. comprimere — a comprima. Auxiliar: essere. compressero. rem: corressi. consisterono (consistettero). corressero . contraddire — a contrazice. concedesti. pres: concepisco. conclu­ desti. rem: consistei (consistetti). pass. coprimmo. conduciamo. ind. Auxiliar : avere. concludeste. conducemmo. ind. compia (compisca). compia (compisca). comporre — a compune. imperativo: compi (compisci). part. conduci. rem: coprii (copersi). pass. pass. correggemmo. imperf: compissi (compiessi). compiano (compiscano) . coprite. part. com­ primesti. concepiamo. essere (dacă e intranzitiv). copriste. Auxiliar: avere. compiate. compissimo (compiessimo). Auxiliar: avere. compirono . Auxiliar: avere. corresse. rem : conobbi. coprirono (coprsero) . consistere — a consta. compiamo. pass: concepito/concetto. coprire — a acoperi. gerundio: compiendo . compresse. conducete. a şti . part. concepi­ sce. pres: condurrei. cong. con­ durrebbero. Auxiliar: avere. (vezi dire). condurre — a conduce. concedemmo. condiz. Auxiliar: avere. comprimemmo. pass. convincere — a convinge. pres: compia (compisca). copri. compiamo. copre. con­ duce. 164 . condurremmo. conoscere — a cunoaşte. Auxiliar : avere. part. part. conosceste. copristi. concluse. (vezi fondere). pass: coperto. Auxiliar: avere. comprimeste. pass: concluso. (vezi porre). concepisci. compiano (compiscano) . Auxiliar: avere. compiste (compieste). co­ nobbe. pass : corretto. cong. condurreste. concepite. compite. a călăuzi. concludemmo. coprono . correggere — a corecta . pass: condotto. concepire — a concepe . a presa . consistesti. conoscesti. rem: concessi. a conclude. conclusero. consisteste. a conţine. a admite . conoscemmo. concepiscono . 'pres: conduco. pass. part. ind. condussero. concessero . concesse. a cuprinde. pass: compiuto sau compito. Auxiliar : avere. Auxiliar: avere. pass: concesso. Auxiliar: acere (dacă e tranzitiv). pres: copro. compisse­ ro (compiessero) . condurresti. conducono. part. (vezi vincere). concedeste. condusse.compiste. consistemmo. Auxiliar: avere. rem: condussi. conduceste. pass. pass: compresso. (vezi prendere). coprì (coperse). part. Auxiliar: avere. part. comprendere — a înţelege. pass. consistè (consistette). correggeste. condurrebbe. rem: conclusi. condu­ cesti. concludere — a termina. compissi (compiessi).

pass: difeso. cond. imperf: dicessi. daremo. direste. dare — a da. dipin­ gemmo. Auxiliar: evere (dacă e tranzitiv). costruite. daresti. dicono . diano . crescemmo. dicesti. deste. dessi. pres: dico. part. cuociono . cucite. part. deludesti. pass. rem: dissi. dicevamo. a clădi . part.correre — a alerga. ind. dia. direbbe. . avere (dacă e intranzitiv). pres: dica. rem: decisi. pres: cuocio. rem: delusi. dica. pass. direbbero . deluse. pres: cocente. decise. rem: crebbi. diremo. part. dipinsero. dicano . davate. dice. costruiste. . pass: cucito. condiz. pass: deciso. cong. pres: direi. davano . dia. Auxiliar avere. cresceste. cociate. difendem­ mo. cuci. pres: dia. part. Auxiliar: essere (cînd este tranzitiv). cuciamo. deludeste. part. diamo. pres: darei. a curge. diciamo. desse. costruisci. imperf: dessi.' diranno . decidere — a hotărî . demmo. cocemmo. dicemmo. pres: do. costruisti. part. decisero. cuocia. dicevano . cucire — a coase. correste. a găti . diceste. cong. dipingeste. pass: dato. difendeste. decideste. pass: cotto sau cuociuto. pass: costruito sau costrutto. darebbe. cuce. dirà. a zice . dà. futuro: cuocerò (cocerò) etc. (cocevo) etc. crebbe. . cuciamo. essere (cînd scopul acţiunii este exprimat sau subînţeles). cong. dirai. costruiamo. davamo. diamo. Auxiliar: avere. imperf: cuocevo. dite. ind. ind. diresti. diedero (dettero). davi. cosse. Auxiliar: avere. date. Auxiliar: avere. diceva. darà. cucia. dicessero . Auxiliar: avere. disse. part. costruimmo. costruirono (costrussero) . dicessimo. dicesse. dessero . dici. dia. costruisce. pass: cresciuto. a străbate. deludem­ mo. dipingere — a picta . costruire — a construi. decidemmo. cuoeiamo. difesero. cong. dareste. davo. Auxiliar: avere. dessimo. Auxiliar: avere. deludere — a dezamăgi . part. daremmo. difendesti. cossero . descrivere — a descrie. corresti. diffondere — a răspîndi. corremmo. costruì (costrusse). pass: dipinto. euoeiano. dicevi. danno . cociamo. cuoci. rem: dipinsi. delusero. pass. dicessi. imperf. (vezi fondere). costruiscono . . fature: darò. rem: difesi. imperf: dicevo. rem: costruii (costrussi). part. pres: cucia. dire — a spune. ind. cuciate. Auxiliar: avere. corsero. diremmo. rem: diedi • (detti). diciamo diciate. crescere — a creste. cong. diamo. pass. cuocere — a coace . diano . difendere — a apăra . dica. imperativo: da' (dai). pass. rem: corsi. diceste. corse. pass. diede (dette). futuro: dirò. cuciano . cong. cucia. darebbero . dipinse. a se mări . deste. cocesti. pass. dicevate. cuoce. a parcurge. difese. a oferi . direte. pass: corso. ind. desti. pass. darai. cuocia. diate. preş: cucio. rem: cossi. dissero . pres: ciocia. pass: deluso. dai. preş: costruisco. cuocete (cocete). Auxiliar: avere (cînd exprimă acţiunea în sine). pass. dava. part. date. darete. daranno . essere (dacă e intranzitiv). crescesti. pass. Auxiliar: avere. (cociamo). decidesti. (vezi scrivere). crebbero. coceste. dipingesti. ' cuciono .

distruggemmo. discutemmo. pass: diretto. pass. condiz.) dissolvesti. rem: distinsi. distruggere — a distruge . Auxiliar: essere. pres: mi dolga. gerundio: dicendo. ind. pass: dovuto. devono (debbono). part. dividemmo. distruggeste. si duole. pass: d e t t o . rem: mi dolsi. ind. doletevi. emergemmo. dovere — a trebui. Auxiliare : avere. dobbiamo. doveste. Auxiliar: avere. si dorrebbero. si dolga. part. dovrete. devano (debbano). pres: dolente (dolentesi) . ci dorremmo. dovresti. ci doliamo (dogliamo). dovrai. si dolgano . a regreta. a dirija . si dolga. part. dovranno. emerse. dovrebbe.imperativo: di'. pass. ci doliamo (dogliamo).i emersi. dissolvemmo. vi doleste. imperf: mi dolessi. rem: discussi. dirigesti. elidere — a elida . futuro dovrò. dovremo. empiono . dirigemmo. dovreste. dovremmo. elidesti. a regreta . si dorrà. dovesti. ti dolga. pass: doluto (dolutosi). pass: distrutto. avere. discutesti. Auxiliare: essere. pres: mi dolgo. empiere sau empire — a umple . elidemmo. futuro: mi dorrò. distinse. diresse. dissolveste. pass. passi emerso.. ci dorremo. distrusse. pass: distinto. vi dorrete. Auxiliar : avere. pass. emersero . vi dorreste. dividere — a împărţi. dirigere — a conduce. distinguesti. empie. Auxiliar: avere. si dolgano . Auxiliar: avere. rem: elisi. rem: dovei (dovetti). dite. divideste. part. pass discusso. dicano . part. empi. si dolse. ti dorrai. emergesti. distrussero. imperativo: duoliti. discusse. dovrà. ci dolemmo. pass. Auxiliar: avere. ti dorresti. a despărţi. deve. dissolvere — a dizolva. part. preş: dicente. pass: dissolto/dissoluto (rar). di­ vise. condiz. Auxiliar: avere. diressero. si dorrebbe. empiamo. doverono (dovettero). dobbiate. -elise. part. vi doleste. dogliamoci (doliamoci). rem: divisi. pass. pass. distinguemmo. si dolgono .) a se ivi. si dorranno . pass. emergeste. distingueste. si dolsero. rem: dissolsi (dissolvei/dissolvetti. si dolesse. dissolse (dissolvè/dissolvette). divisero: part. pres: mi dorrei. pass: eliso. dirigeste. pass. cong. dobbiamo. ti dolessi. distruggesti. pass diviso. ti dolesti. dividesti. dolendo (dolendosi). (fig. si dolessero . Auxiliar: essere. essere.devi. elideste. part. vi doliate (dogliate). vi dolete. (vezi piacere). ci dolessimo. empisti (empie16» . part. Auxiliar: avere. deva (debba). pass. dispiacere — a displăcea. pres: empio. ind. discutere — a discuta . pres: devo (debbo). dica. dovete. rem: diressi. dovè (dovette). discussero. ti duoli. rem: distrussi. dolere (dolersi) — a durea . diciamo. distinsero. dissocerò (dissolverono/dissolvettero) . Auxiliar: avere. press dovrei. discuteste. cong. empite. distinguere — a distinge . pres: deva (debba). dovemmo. cong. deva (debba). part. part. emergere — a ieşi/(a pluti) la suprafaţă. elisero . pass. rem: empii (empiei). dovreb­ bero . part. rem.

esaurisci. part. pass: flesso. giacque. giacesti. fuse. espressero. cong. (flessi). empia. fungere — a îndeplini o funcţie (provizoriu) . imperf: facessi. Auxiliar: avere. empisse. fondere — a topi. pass. ind. giacere — a zăcea . condiz. facevano . empirebbero . pass: esatto. fungeste. rem: flettei. pass : fuso. esauriscono . faccia. fecero. empì (empiè). eseguano (eseguiscano). Auxi­ liar: avere. a conjuga . part. esigè (esigette). esaurisce. fare — a face. (gram. rem: espressi. esplose. Auxiliar: avere. pres. empimmo. pass: espresso. giacciamo 167. fingemmo. giaci. cong. pass. Auxiliar : avere. farà. empirai. faceste. giacemmo. fa. faranno. part. pres: giaccio. empiranno: cong. giace. a istovi . finto. pass. funse. rem: fusi. empirebbe. giacete. part. esaurisco. esplodeste. faceste. faccia. fareste. facciano . (vezi porre). esplodere — a exploda. Auxiliar: avere. eseguire — a executa . part. flettemmo. esprimesti. esigere — a cere. rem: esigei (esigetti). faremmo. imperativo: fa' (fai). esaurire . pass: empito (empiuto). facessi. fece. empirono (empierono) . facciamo. facciamo. esigerono (esigettero) . pass rem: esplosi. farete. empiremo. pvss. facemmo. fingesti. esegue (eseguisce). esegua (eseguisca). empirà. esaurite. part. faceva. Auxiliar: avere. funsero . empissero . rem: funsi. faccia. Auxiliar: avere. pass. esegui (eseguisci). cong. rem: finsi. giaccia. empiresti. rem: feci. eseguite.) . facciate. facevamo. esporre — a expune. Auxiliar: avere. ind. esplodemmo. pass: fatto. pres: farei. empiste. esauriamo. pass. fletteste. Auxiliar: avere. fanno. eseguiamo.sti). espresse. fungemmo. facessero . a turna In forme (bronz etc. finsero. flettere — a îndoi . fondesti. esprimeste. pass. esigesti. eseguiamo. empissi. esplodesti. facciamo. part. pass: esaurito (esausto). eseguiate. empia. empiate. Auxiliar: avere. pres: facente. part. facesse. cong. facesti. part. facevate. cong. pass: esploso. . facevi.r a epuiza. fate. futuro: farò. pre$: giaccia. gerundio: empiendo. flette (flesse). giacciono . ind. a imagina . empiano . Auxiliare: avere sau essere. pres: empirei. esplosero . empireste.) a declina. flettesti. a se preface . futuro: empirò. fate. farebbero. esegua (eseguisca). giaccia. fusero . facessimo. empiste. facciano. Auxiliare : avere. esigeste. giaceste. essere. pres: esegua (eseguisca). faresti. farebbe. esprimmemo. esprimere — a exprima. fai. part. giacquero . fondeste. a pretinde . empirete. eseguono (eseguiscono) . empiremmo. pass. pass. fondemmo. faremo. pres: empia. farai. part. fingere — a închipui. pres: faccia. empiamo. rem: giacqui. ind. giacciamo (giaciamo). pres: eseguo (eseguisco). imperf: facevo. finse. condiz. esigemmo. imperf: empissi. fletterono (flessero) . empissimo. pass: funto (rar). fun­ gesti. fingeste. pres: faccio (fo). gerundio: facendo.

insisterono (insistettero) . leg­ geste. rem: giunsi. invase. misero. Auxiliar: avere. godrebbe. inghiottano: (inghiottiscano). pass. moristi. muoia. godrai. inai. inghiottiamo. giacete. Auxiliar: avere. pass. insistesti. part. muoiano . moriamo. leggemmo. Auxiliar: avere. introdurre — a introduce. pres: morente. pass: munto. muoiono . Auxiliar: essere. nacque. pass: insistito. Auxiliar: avere. rem: nacqui. part. (vezi tenere). munse. inghiotte (inghiottisce). pass: nato. morì. giacciano . lessero. moveste. congpres: muoia. Auxiliar: avere. morite. pass: letto. Auxiliar: essere. movesti. . (vezi venire). godrebbero. morirono . godere — a se bucura de. inghiotta (inghiottisca). inghiotta (inghiottisca). pass: giunto. giacciamo (giaciamo). giunse. imperativo: giaci. Auxiliar: avere. inghiottiamo. giungesti.-invadeste. inghiottiamo. gerundio: morendo. pass: invaso. moriste. pass: morso. inghiottite. morirai (morrai). leggere — a citi . mungere—a mulge: pass. part. godreste. invadere — a invada. a pricepe. Auxiliar: avere. Auxiliare: essere. pass: giaciuto. insistemmo. godremo. avere. part. pass. muoia. (vezi condurre). mantenere — a menţine. mordere — a muşca . cong. mettesti. pass. pass. mettemmo. mosse. pres: godrei godresti. part. part. nasceste. part. inghiottano (inghiottiscano). nascesti. part. muori. inghiotta (inghiotisca). part. metteste. insistere — a insista. moriranno (morranno) . mossero. morire — a muri . invadesti. leggesti. (vezi rompere). interrompere — a întrerupe. rem: munsi. moriamo. a păstra. insisteste. inghiottite. Auxiliar: essere. morirà (morrà) moriremo (morremo). pass. Auxiliar: essere. rem: invasi. rem: lessi. morirete (morrete). muovere — a mişca . pass. pres: inghiotta (inghiottisca). pass: morto. ind. munseo. inghiottire•— a înghiţi . godrete. giaccia. rem: misi. morsero. Auxiliar: avere. nascere — a naşte . pass. rem: morii. condiz. mungesti. moriate. pres: muoio. inghiottiate. pass: messo. giacciate (giaciate). godrà. Auxiliar: avere.(giaciamo). invademmo. part. mise. part. a năvăli . nacquero. 168 . nascem­ mo. pass. pass: goduto. futuro: godrò. Auxiliar: avere. mettere — a pune . giungemmo. pres: inghiotto (inghiottisco). morse. giungeste. mungemmo mungeste. Auxiliar: avere. part. rem: mossi. muore. part. rem: morsi. Auxiliar: avere. futuro: morirò (morrò). imperativo: inghiotti (inghiottisci). intendere — a înţelege. invasero. mordem­ mo. godranno . movemmo. giungere — a ajunge . giacciano . intervenire — a interveni. rem: insistei (insistetti). morimmo. godremmo. inghiotti (inghiottisci). (vezi tendere). Auxiliar: avere. giunsero. lesse. pass: mosso. in­ sistè (insistette). mordesti. mordeste. inghiottono (inghiottiscono) .

offendesti. nocemmo. condiz. piacciamo. gerundio: nocendo (nuocendo). parrai. piacete. partono. partisci. paressero . paressimo. noceremmo. Auxiliar: avere. rem: offesi. part. nascose. gerundio: parendo. nocque. pareste. pres: nocente . par­ vero . nuoccia. pare. piacciamo (piaciamo). piacciano . offendemmo. opporre — a opune. nocete. nuoccia. ind. piacque. pass: piaciuto. nocquero . pa­ iono . pass. cong. pass. part. imperativo: piaci. persuase. Auxiliar: avere. parere — a părea . paressi. paiamo. pass. nocevano . nascondesti. nocerebbe. pari. II — cu sensul de a imparti se conjugă astfel la ind. persuadesti. part. piacciate (piaciate). persuadere — a convinge . nociamo. Auxiliar: essere. cong. pass:nociuto (nuociuto). nocerete. pres: parrei. pres: paio. offesero . parrebbero . paiamo. part. persuasero. parrebbe.: perso (perduto). parete.. piaccia. cong. Auxiliar: essere. pass: offeso. Auxiliar: essere. noeerebbero . pres: nocerei. rem: persuasi. ofrirono (offersero) . cong. partite. rem: piacqui. pass. parrete. a păgubi . perdesti. pass. parve. pass. piace. parremmo. parresti. paresse. rem: parvi (parsi). piacquero . partiamo. rem: ofrii (offersi). Auxiliar: avere.nascondere — a ascunde . rem: nocqui. cong. pass. rem: nascosi. nocevi. nocessimo. piaci. piaccia. partisce. piacesti. parvente. presi noccio (nuoccio). (vezi correre). piacere — a plăcea . occorrere — a trebui. paia. imperativo: nuoci. piacciano. noceva. nocesse. nascondemmo. partire — I — cu sensul de a pleca se conjugă astfel la ind. nocete (nuocete). offriste. nuoce. Auxiliar: avere. piacciamo. nocevate. nocciono (nuocciono) . offendeste. noceremo. paia. ind. pres. pres: parto. pres: paia. part. pass. pareste. perdemmo. Auxiliar: avere. offristi. condiz. nocereste. nuociate. (vezi tenere). pass. Auxiliar: essere. Auxiliar: essere. pres: nuoccia. futuro: nocerò. partiscono. parremo. perse (perdette/perde). Auxiliar: avere. paresti. pass: parso. nocessi. piacete. nociamo. nocerai. (nuociamo). parreste. offrimmo. offrì (offerse). imperf: nocessi. ind. 169 . piacemmo. pres: offrente (offerente) . part. part. persuademmo. partiamo. paremmo. imperf: paressi. piaccia. ottenere — a obţine. imperf: nocevo. nascosto. noceste. nascosero. offese. nuocciano . partite. futuro: parrò. nocesti. rem: persi (perdetti/perdei). part. noceresti. pass. pres: piaccio. pass: persuaso. paiate. (vezi porre). nocerà. persero (perdettero/perderono) . noceste. parte. part. paiano . perdeste. piacciono . nuocere — a dăuna. parrà. (piaciamo). nuocciano . nuoci. Auxiliar: avere. nascondeste. pres: partisco. pres: piaccia. offendere — a jigni . parranno . piaceste. perdere — a pierde . nocevamo. nuoccia nuociamo. nocessero . parti. part. Auxiliar: avere. offrire — a oferi . part. persuadeste. pass: offerto. noceranno .

pongono . Auxiliar: avere. produrrete. porgesti.pass. presumesti. pres: produrrei. poniamo. procedeste.piangere — a plînge . part. a întinde. potevate. pass. pre­ mesti. prendemmo. pass: porto. porgemmo. rem: premei (premetti). porresti. part. pass. pone. pass: premuto. possiamo. futuro: potrò. potè. porse. pass. potrebbero . possiate. Auxiliar: essere. produrrà produrremo. pote­ vano . premerono (premettero) . Auxiliar: avere. a pune. possiamo. Auxiliar: avere. provvederemo. pass: presunto. prememmo. pres: potrei. porgeste. potrebbe. ponete. prendeste. rem: produssi. pass: pianto. possano . a merge. presumemmo. pres: ponga. posero . porrebebro . part. possa. pass: preso. pass. presunse (presumè/presumette). prese. produrrai. condiz. potesti. procedettero . provvedere. a presa. part. provve170 . porranno . possa. prevedere — a prevedea. condiz. pongano . pretese. futuro: produrrò. futuro: porro. pretesero . potranno . premere — a apăsa. pres: porrei. rem: potei. poteva. producesti. rem: presunsi (presumei/ presumetti). part. provvederete. procedemmo. produsse. pomate. pass. produci. ind. Auxiliar: avere. prendesti. rem: porsi. (vezi vedere). essere (cu sensul de a merge. potemmo. pretendesti. pose. potreste. cong. porrà. ponemmo. procedesti. potremmo. potete. producete. pres: ponente. produrremmo. poteste. ind. prendere — a lua . Fac excepţie: futuro: prov­ vedere. porrete. produciamo. pass. ponesti. potere — a putea . produssero . presumeste. 2. pres: posso. rem: procedetti. poniamo. porsero . provenire — a proveni. pretendemmo. porrebbe. (vezi venire). rem: posi. presunsero (presumerono/presumettero) . procedere — 1. a umbla . rem: presi. poni. procedette. possono . cong. part. produrreste. pres: possa. ponga. produrresti prrodurebbe. part. poniamo. porgere — a prezenta. (vezi vedere). piangemmo. condiz. a da. ponga. pres: pongo. poterono . a umbla). producemmo. ind. puoi. potevi. pass: proceduto. porreste. pretendeste. potresti. produceste. pass. Auxiliar: avere. provvederai. producono. porremmo. prevenire — a preveni. pres: produco. premeste. imperativo: poni. rem: piansi. potrà. ponete. pass. a crede . Auxi­ liar: avere. part. pass. presero. potrete. piangeste. può. pretendere — a pretinde . piangesti. rem: pretesi. potevamo. pass: prodotto. porrai. porre — a aşeza. pass: posto. a proceda . pongano. Auxiliar: avere. part. (vezi venire). pianse. porremo. pres: potente . Auxiliar: essere sau avere. Auxiliar: avere. part. poneste. ponga. presumere — a presupune. part. pass: potuto. part. produrrebbero . potrai. produrre — a produce . piansero. Auxiliar: avere. produce. produrranno . pass: preteso. Auxiliar: avere. potremo. provvedere — a procura. imperf: potevo. premè (premette). Auxiliare: avere (cu sensul de a proceda). a oferi.

rise. rispondesti. rimasero . rademmo. reggeste. part. ridussero . redimere — a răscumpăra. ridurrebbe. rimanga. ridurresti. a împunge . riduceste. part. provvederebbe. radeste. rimanga. pass. a strìnge. pass: redatto. rem: redensi. pass. rimarrebbe. rimanga. pass. redimesti. rimangano . (vezi cogliere). rem: risolvei (risolvetti/risolsi). Auxiliar: essere. risero. rispose.deranno . pres: riduco. pass: redento. pungesti. (renderono/ rendettero). risolvemmo. (vezi asstimere). redimemmo. rimarrebbero . rimaniamo. part. pass: risoluto sau risolto. pres: rimango. rimarrà. redigere — a redacta . Auxiliar. rimaniate. pres: ridurrei. provvederesti. ridurranno . Auxiliar: avere. ridemmo. ridurrebbero . rem: risi. rimarrete. Auxiliar: avere. rimanesti. rispondere — a răspunde. rem: risposi. riduciamo. part. rimanete. imperativo: rimani.: avere. ridurre — a restrìnge. ridurrai. rimaneste. pres: provvederci. pass: raso. reggesti. pass. rem: ressi. punse. rimarrai. rendemmo. radere — a rade . a susţine. Auxiliar: avere. ressero. rendeste. rimane. part. ridurremmo. rimarremo. ind. rem: resistei (resistetti). a reda . risolvè (risolvette/risolse). ridurrete. redasse. pres: rimanga. reggere — a ţine. rimani. rimarranno . pass. Auxiliar: avere. part. pass: reso. resisterono (resistettero) . rimanemmo. redigeste. resero . futuro: ridurrò. part. redigesti. risolvesti. rispondeste. condiz. ridurrà. redigemmo. Auxiliar: avere. rem: resi (rendei/rendetti). rimarremmo . pass. Auxiliar: acera. riducete. riducemmo. rem: punsi. risolveste. pass: retto. pres: rimarrei. pass. part. riduci. rimaniamo. Auxiliar : acere. ind. riso. redense. pass. risolvere — a rezolva. condiz. pass: resistito. pass: rimasto. Auxiliare: avere. provvederemmo. provvedereste. Auxiliar: avere. riassumere — a rezuma. ridurreste. part. pass. ridusse. part. pungeste. rimanere — a ramine . ridurremo. resse. resisteste. condiz. pungemmo. riducono . resistere — a rezista. riducesti. rimangono . pass. Auxiliar: avere. part. pass: ridotto. pass. pungere — a înţepa. rimarresti. rem: ridussi. raccogliere — a aduna. ren­ desti. resìstè (resistette). redimeste. part. cong. Auxiliar: avere. riduce. part. ridere — a^ rìde . risolverono (risolvettero/risolsero) . resistesti. pres: rimanente. a elibera. rispondemmo. pass. redensero . rimarreste. redassero. part. pass: provvisto. punsero. 171 ( . ridesti. pass. pass: punto. rem: redassi. provvederebbero . radesti. resistemmo. rimase. rimangano . futuro: rimarrò. Auxiliar: avere. rimanete. a reduce la. rimaniamo. pass: risposto. Auxiliar: essere sau avere. rese (rendè/rendette). rem: rimasi. rase. essere (dacă este reflexiv). rendere — a restitui. raserò . rem: rasi. rideste. reg­ gemmo. risposero.

a dezlega. saprebbe. sceglierete. scegliereste. scegliessero. sapesti. pres: sciolga. pres: salgo. pass. solessero. soffrirono (soffersero). pass: rotto. scegliete. pass: sorto. sceglievamo. rem. sappiate. sorgesti.rompere — a rupe . sapevi. pass. pres: scelga. sapevamo. imperf: sapevo. sorridere — a surîde: (vezi ridere). scelga. rem: sorsi. scendesti. pres: saprei. saprete. scelgano. pres: soglio (solgo). pass. solesse. ruppero. part. pass: saputo. sai. ind. 172 . sapeste. Auxiliar: avere. sciogliamo. scegli. cong. sogliate. solere — a (se) obişnui. soffristi. sorse. Pentru cele­ lalte timpuri se foloseşte conjugarea lui essere solito. Auxiliar: avere. a se înălţa. part. Auxiliar: avere. ruppi. pres: soglia (solga). futuro: scioglierò. sapete. sceglievano. Auxiliar: avere. imperf: sapessi. ruppe. scelgono . sceglieremmo. sapessero. saprà. sogliano (solgano): cong. sceglierà. gerundio: solendo. pass. Auxiliar : avere. soglia (solga). ind. scendemmo. sapessimo. sapevano . salgano. a sparge . rem: scesi. sappiamo. scegliessimo. sole­ vate. part. scioglieste. sceglieresti. cong. cong. soleva. scelga. pres: sciolgo. salga. scendeste. sorgeste. pres: so. imperf: scegliessi. sappia. Auxiliar: essere. Auxiliare: essere. pres: scelgo. sciolgano. pass: scelto. sciolga. scioglierà. salite. cong. scegliamo. sceglieremo. pres: sceglierei. part. scegliere — a alege. ind. salgono. sapeste. pass: sofferto. cong. sciolga. solessimo. sceglieste. rem: seppi. part. scegliemmo. Auxiliar: acere. indie. scelgano . pres: sciogliente. scio­ glie. rompemmo. rompeste. sciolgono. sciogliemmo. pass. suole. imperf: solessi. soglia (solga). sciogliamo. a afla. futuro: sceglierò. part. impe­ rativo: sali. saliamo. scegliamo. scegliete. condiz. saliamo. sapemmo. sappiano . part. sceglievate. saliate. soffriste. sappia. sappiamo. solete. sorgere — a se ridica. avere. sciogliesti. sciogliere — a desface. sapreste. scesero. acere. sceglie­ rebbe. sciogli. pass. scegliate. scioglierete. sa. part. scelga. scioglieranno. sorgemmo. a sui. sappiamo. scegliesti. salga. condiz. salire — a urea. suoli. sciolse. imperativo: sappi. solevamo. Auxiliar: avere. ind. sciogliete. sceglierebbero . sanno . sappiano. pres: scegliente. sceglieste. imperativ» : scegli. pres. sapere — a şti. sciogliate. sogliamo. rem: scelsi. sorsero. seppero. sapranno . sappia. sceglieva. so­ gliamo. scioglieremo. soffrimmo. rompesti. imperf: solevo. part. sapremmo. salga. scegliessi scegliesse. salgano. scelsero. sogliono . sapeva. sapresti. solevi. sceadere — a coborî. scegliamo. sceglierai. saprebbero. futuro: saprò. soffrire — a suferi. pres: sapiente. imperf: sceglievo. cong. cong. solevano. sapevate. pres: salga. Auxiliar: essere. rem: soffrii (soffersi). sapesse. sapessi. seppe. sostenere — a susţine. soleste. (vezi tenere). sciolsero. salite. sceglievi. sceglie. sceglieranno. pass. pass: sceso. saliamo. scioglierai. pass: sciolto. scelse. rem: sciolsi. saprai. sale. scese. sappiate. sapremo. part. sali. soffrì (sof­ ferse). solessi.

tacciano. terresti. stesti. ind. rem: tolsi. pass: successo (succeduto). spegnevate. rem: spesi. pass. stia. stanno. stiamo. sparisti. tenesti. futuro: terrò. tolga. tacere — a tăcea . cong. tenga. Auxiliar: avere. spense. rem: spensi. stettero . stessimo. tenessero. togliamo. tese. strinsero. staranno. spegneranno . tenessimo. part. pass. spegnere — a stinge. Auxiliar: essere. spariste sparirono. pass: speso. tenga. imperativo: sta' (stai). tenere — a ţine. stessero. Auxiliar: avere. pass. staremmo. spegnemmo. pass. ten­ demmo. a trage. spegnesti. spingesti. spegnerai. sparisce. pass. tacemmo. staremo. preş: sparisco. irnperf: togliessi. pass: taciuto. spendere — a cheltui. part. tendeste. pass: teso. tacquero . part. cong. tieni. spesero. stiamo. teneste. tacque. strinse. starebbero. terrebbe. tiene. starai. spariscono. spensero. taccio­ no . tacciano. pass: stretto. teniamo. tolgano. toglieremmo. spenga. spengono . toglie. stava. pres: sto. spendesti. spingemmo. toglieste. irnperf: stavo. taciamo. taccia. tendesti. state. togliessero. steste. togliere — a lua. terrà. rem: tenni. taccia. taccia. irnperf: spegnevo. Auxiliar: essere. togli. stavano. spegniamo. pass: sparito. sparimmo. part. imperativo : tieni. tengono. ind. condiz. part. spingere — a împinge. condiz. toglieste. Auxiliar: essere. rem: stetti. pass. tacesti. pass: stato. rem: successi (succedei/succedetti). part. pass: spinto. sparisci. part. starà. pres: tenga. rem: spinsi. pres: stia. cong: stessi. stemmo. tacete. stringere — a strìnge. spegni. tendere — a întinde. spegnevi. part. pres: taccia. futuro : starò. stavi. pres: toglierei (poetic torrei). terremmo. tolsero. tesero. tace. toglieresti. stare — a s t a . terrebbero . teniamo. pres: spenga. togliessi. stiano. starebbe. Auxiliar: avere. stringemmo. taciamo. terrete. spegnerete. succedeste. spendeste. togliemmo. spegne. stette. stringeste. stiano. pass. cong. pass. ind. tolse. tenesse. taciate. tenemmo. pres: starei. pass. part. steste. spegnete. sparia­ mo sparite. tengano . togliesse. tenne. to173 . cong. spegniamo. starete. terrai. successe. successero (succederono/succedettero) . spegnevamo. sta.sparire — a dispărea. stavate. spingeste. spegneste. stiamo. tacete. pass. pres: tengo. stessi. teneste. tolgono. spendemmo. Auxiliar: essere. tengano. spese. pres: tolgo. a urma. togliete. sparì. stia. togliessimo. rem: sparii. Auxiliar: avere. spegneva. irnperf: tenessi. stesse. (succede/succedette). succedere — a succeda. spinsero: part. tenete. Auxiliar: avere. imperativo: taci. tenessi. cong. ind. spegniate. spegneremo. tegliate. stiate. toglierebbe. tolga. spengano. togliesti. pass. spegnerà. tenete. terremo. taciamo. spenga. taci. terreste. spegnevano . togliamo. stringesti. rem: tacqui. condiz. pres: terrei. tenga. taceste. stavamo. cong. spinse. cong. pres: tolga. rem: strinsi. irnperf. stai. stareste. rem: tesi. succedesti. pass: tenuto. Auxiliar: avere. ternate. succedemmo. terranno. state. ind. pres: taccio. staresti. pass: spento. tennero. stia. pres: spengo. gerundio: stando. teniamo. ind. futuro: spegnerò.

rem: valsi. udivate. togliete. pres: valga. part. trarremo. vediamo.. imperf: traevo. tradurremmo. traesti. Auxiliar: avere. rem: udii. ind. valeste. venne. traemmo. venire — a veni. udiamo. valere — a valora. trarrete. veda. condiz. valgano. imperf: traessi. Auxiliar: avere. udirete (udrete). udirà (udrà). futuro: vedrò. pass: tradotto. imperativo: togli (familiar to'). trae. vediamo. futuro: trarrò. vedranno . udivi. usciamo. traessimo. traggano. condiz. traiate. part. pres: traduco. Auxiliar : essere. videro . traduci. udiamo. vede. pres: valente. udissero . traevano. trarre — a trage. pres: esca. vengono. imperativo: vali. usciamo. vieni. traevamo. 174 . venite. condiz. traeste. pass. ind. veda. udimmo. val­ sero. udiranno (udranno). viene. ind. pres: trarrei. traete. trarranno. udiremo (udremo). valga. pres: traente. udirono. udiremmo. trasse. imperativo: odi. odano. pres: esco. pass. tradurremo. pass: tolto. cong. udissi. trarrà. vediate. vedano. traeva. traducono. part. udivano . traessi. udiva. udirebbero. valse. escano. valga. vedi. futuro: tradurrò. cong. pres: veda. tradussero. udivamo. vedrà. tolga. udireste. vale. varrebbe. oda. udiresti. udirai (udrai). esce. tradurresti. Auxiliar: avere. cong. tragga. togliamo. veniamo. traevi. pass: visto (veduto). traiamo. esca. varresti. imperf: udivo. pres: vedrei. valga. tradurranno. udiste. rem: tradussi. traiamo. uscire — a ieşi. traesse. imperativo: vedi. traete. part. oda. valesti. varremmo. pres: traggo. condiz. traducete. traessero. udiste. vedrebbe. ind. traducemmo. vide. odi. veda. vedremo. pass: t r a t t o . odano. pres: oda. tradurrai. vali. ina. vedete. escono. tradurrete. part. pres: tragga. rem: trassi. valiamo. ge­ rundio: traendo. pass. udire — a auzi. vedemmo. pass: udito. udissimo. vedono (veggono). venisti. pass: valso. valemmo. pres: odo. part. trarrebbero. traducesti. rem: venni. vedrai. vedresti. pres: vedo (veggo). traduceste. tragga. varranno. imperf: udissi. varrai. esci. varreste. futuro: udirò (udrò). usciate. udì. pres: vengo. vedreste. vedrebbero . uscite. pass. traduce. veniste. part.vedeste. a preţui. pres: udirei. trarrebbe. valete. cong. udiamo. pass: uscito. Auxiliar : essere. trarrai. trarresti. part. udite. tradurreste. varremo. gerundio: togliendo. tragga. tolgano. part. Auxiliar: avere. tradurrebbero . traevate. udiate. vedremmo. vedesti. imperativo: trai. part. tradurrebbe. valgano. pass. ind. tra­ durrà. valete. varrà. condiz. vedete. Auxiliar: avere. ind. cong. vediamo. ode. pres: valgo. trassero. oda. venimmo. cong. pres: tradurrei. rem: vidi. trarremmo. tradu­ ciamo. udisse. traggano. udisti. vedere — a vedea.gliereste. traiamo. udirebbe. vedrete. varrebbero. pres: varrei. odono. trai. varrete. tradurre — a traduce. valgono. toglierebbero . esca. trarreste. traeste. vennero. udite. pass. futuro: varrò. vedano. cong. preş: togliente. valiamo. tradusse. valiamo. traggono. valiate.

verrà. Auxiliare : avere essere. volgesti. vogliano. pres: vorrei. condiz. verremo. vorrà. vogliono. futuro: vorrò. serrai. vorresti. -a — eu m-am oprit tu ti sei fermato. vivrebbe. volse. vibrebbero . part. pass: voluto. vivere — a t r ă i . CONJUGAREA LA DIATEZA REFLEXIVĂ FERMARSI . Auxiliar: avere. veniate. vorremmo. vorremo. -e — noi ne-am oprit voi vi siete fermati. vogliate. pres: volente. vollero. volgemmo. pass: vissuto. vivremo. voglia. part. vuoi. vorrebbe. vorrebbero. futuro: vivrò. pass. a îndrepta. voranno . vivrai. vissero. vivesti. veniamo. venga. vivreste. condiz.A SE OPRI § 132 INDICATIVO PRESENTE PASSATO PROSSIMO io mi fermo — eu mă opresc tu ti fermi — tu te opreşti egli si ferma — el se opreşte noi ci fermiamo — noi ne oprim voi vi fermate — voi vă opriţi essi si fermano — ei se opresc io mi sono fermato. verreste. Auxiliar: essere sau avere. volesti. vuole. vogliate. pres: veniente. volete. pass: volto. vengano. part. voglia. rem: vissi. volgeste. volere — a voi.futuro: verrò. visse. vogliamo. vivresti. vorrete. vivrete. imperativo : vieni. viveste. cong. part. verresti. ind. vorreste. vivrà. pres: voglio. verrebbe. pass: venuto. veniamo. part. pres: vivrei. voleste. vengano. vivremmo. pres: voglia. vorrai. condiz. pres: verrei. cong. pass. part. a vrea. volemmo. vivranno. rem: volsi. rem: volli. vivemmo. volsero. pres: venga. verremmo. volle. verrete. voglia. venite. verrebbero . vogliamo. Auxiliar: essere. vogliamo. venga. -e — voi v-aţi oprit essi si sono fermati — ei s-au oprit esse si sono f e r m a t e — e l e s-au oprit 175 . imperativo: vogli. -a — tu te-ai oprit egli si è fermato — el s-a oprit ella si è fermata — ea s-a oprit noi ci siamo fermati. vogliano. verranno. pass. venga. volgere — a întoarce spre.

-e —voi voi vi fermavate — voi vă opreaţi vă opriserăţi essi si erano fermati—ei se opriseră essi si fermavano — ei se opreau esse si erano fermate — eie se opri­ seră PASSATO REMOTO io mi fermai — eu mă oprii tu ti fermasti — tu te oprişi egli si fermò — el se opri noi ci fermammo — noi ne oprirăm voi vi fermaste — voi vă oprirăţi essi si fermarono — ei se opriră TRAPASSATO REMOTO io mi fui fermato. -e — noi ne opriserăm voi vi eravate fermati. -e — noi ne vom fi oprit IMPERFETTO FUTURO io mi fermerò — eu mă voi opri tu ti fermerai — tu te vei opri egli si fermerà — el se va opri noi ci fermeremo — noi ne vom opri 176 . -a — eu mă io mi fermavo — eu mă opream oprisem t u ti eri fermato. -a — eu mă voi fi oprit tu ti sarai fermato. -a — tu te opriseşi egli si fu fermato — el se oprise ella si fu fermata — ea se oprise noi ci fummo fermati. -a — tu te vei fi oprit egli si sarà fermato — el se va fi oprit ella si sarà fermata — ea se va fi oprit noi ci saremo fermati. -e — noi ne opriserăm voi vi foste fermati.TRAPASSATO PROSSIMO io mi ero fermato. -a — t u te opri­ tu ti îermavi ~ tu te opreai seşi egli si era fermato — el se oprise egli si fermava — el se oprea ella si era fermata — ea se oprise noi ci fermavamo — noi ne opream noi ci eravamo fermati. -a — eu mă oprisem tu ti fosti fermato. -e — voi vă opriserăţi essi si furono fermati — ei se opri­ seră esse si furono fermate — eie se opriseră FUTURO ANTERIORE io mi sarò fermato.

voi vi fermerete voi vă veţi opri opri essi si fermeranno — ei se vor essi opri voi vi sarete fermati. -e — voi vă veţi fi oprit essi si saranno fermati — ei se vor fi oprit esse si saranno fermate—eie se vor fi oprit CONGIUNTIVO PRESENTE (che) io mi fermi — (ca) eu să mă opresc (che) tu ti fermi — (ca) tu să te opreşti (che) egli si fermi — (ca) el să se oprească (che) noi ci fermiamo — (ca) noi să ne oprim (che) voi vi fermiate — (ca) voi să vă opriţi (che) essi si fermino — (ca) ei să se oprească IMPERFETTO (se) io mi fermassi — (dacă) eu m-aş opri (se) t u ti fermassi — (dacă) tu te-ai opri (se) egli si fermasse — (dacă) el s-ar opri (se) noi ci fermassimo — (dacă) noi ne-am opri (se) voi vi fermaste — (dacă) voi v-aţi opri (se) essi si fermassero — (dacă) ei s-ar opri PASSATO (che) io mi sia fermato — (ca) eu să mă fi oprit (che) tu ti sia fermato — (ca) tu să te fi oprit (che) egli si sia fermato — (ca) el să se fi oprit (che) noi ci siamo fermati— (ca) noi să ne fi oprit (che) voi vi siate fermati — (ca) voi să vă fi oprit (che) essi si siano fermati — (ca) ei să se fi oprit TRAPASSATO (se) io mi fossi fermato — (dacă) eu m-aş fi oprit (se) t u ti fossi fermato — (dacă) tu te-ai fi oprit (se) egli si fosse fermato — (dacă) el s-ar fi oprit (se) noi ci fossimo fermati — (dacă) noi ne-am fi oprit (se) voi vi foste fermati — (dacă) voi v-aţi fi oprit (se) essi si fossero fermati — (dacă) ei s-ar fi oprit CONDIZIONALE PRESENTE o mi fermerei ~ eu m-aş opri tu ti fermeresti — tu te-ai opri PASSATO io fi tu fi mi sarei fermato. -a — eu m-aş oprit ti saresti fermato. -a — tu te-ai oprit 177 .

esserci fermati.) 178 . -e — voi v-aţi fi oprit essi si sarebbero fermati — ei s-ar fi oprit esse si sarebbero fermate — eie s-ar fi oprit IMPERATIVO fermati — opreste-te si fermi — să (se) oprească fermiamoci — să (ne) oprim fermateci — opriţi-vă si fermino — să (se) oprească INFINITO PRESENTE fermarsi — a se opri (fermarmi. fermandoci. essersi fer­ mati. esserti fermato. . fermarci.egli si fermerebbe — el s-ar opri noi ci fermeremmo — noi ne-am opri voi ci fermereste — voi v-aţi opri essi si fermerebbero — ei s-ar opri egli si sarebbe fermato — el s-ar fi oprit ella si sarebbe fermata — ea s-ar fi oprit noi ci saremmo fermati. essendoci fermati. -a . -a. -a . esserci fermati. -e .e . fermarci) PASSATO essersi fermato — a se fi oprit (esserwi fermato. fermandoci) PARTICIPIO PRESENTE PASSATO f ermantesi — care se opreşte fermatosi — oprindu-se fermantisi — care se oprese fermatasi fermatisi fermatesi (fermatomi. -a — oprindu-se (essendomi fermato. -e) GERUNDIO • PASSATO essendosi fermato. fermatici. -a . fermarti. . -e — noi ne-am fi oprit voi vi sareste fermati. essendoci fermato. fermatoci. essendoci fermati. fermatici etc. fermandoci. -e) PRESENTE fermandosi — oprindu-se (fermandomi. -e .

passeggiare — a se plimba: Passeggiarono fino all'alba — Se plim­ bară pînă în zori. Ama godere la vita — li place să se bucure de viaţă. bagnateci (cu excepţia persoanei a I I I sg. 179 . b) particulele pronominale atone sînt în general proclitice:' mi bagno. Guardalo ! Uită-te la el ! piagnucolare — a se smiorcăi . bagnatisi. godere — a se bucura de: / Malavoglia godevano buona riputazione — Familia Malavoglia se bucura de reputaţie b u n ă . pensare — a se gìndi . ci. cît şi în poziţie enclitică: non fermarti. vi. La bambina piagnucolava senza dir nulla — Fetiţa se smiorcăia fără să spună nimic. disimparare — a se dezobişnui. si. si. a se dezvăţa . V e r b e c a r e se t r a d u c în l i m b a r o m â n ă p r i n t r . şi plural).u n reflexiv § 134 O serie de verbe care în -italiană nu sînt reflexive. Avevano disimparato a nuotare — Se dezobişnuiseră să înoate. tornare (ritornare) — a se (re)ìntoarce: Ritornerà presto a casa — Se va întoarce curînd acasă. Quando è avvenuto ?— Cînd s-a întîmplat ? guardare — a se uita. Penso di mandarle una lettera — Mă gîndesc să-i trimit o scrisoare. sînt enclitice şi se alipesc verbului numai la impe­ rativ: bagnati. La mia sorellina gioca col gattino — Surioara mea se joacă cu pisicuţa. bagnandosi. şi la modurile nepersonale: bagnarsi. avvenire — a se ìntìmpla . ca în exemplele de mai jos: giocare — a se juca . se traduc in limba română printr-un reflexiv. e) la imperativul negativ particulele pronominale se pot afla atît în poziţie proclitică: non ti fermare — nu te opri. immaginare — a-şi închipui: Immaginavo che sarebbe stato diffi­ cile — îmi închipuiam că va fi greu. fingere — a se preface: Fingeva di non conoscerlo — Se prefăcea că nu-1 cunoaşte. a privi: Lo guardava e non diceva nulla — Se urta la el şi nu spunea nimic . ti. guarire —ase vindeca: Tu sei guarita presto — Tu te-ai vindecat repede. litigare — a se certa .• Observaţii: § 133 Caracteristicile conjugării la diateza reflexivă sînt: a) toate verbele sînt însoţite în cursul conjugării de particulele pronominale atone: mi. Hanno litigato — S-au certat. non bagnateci. traslocare — a se m u t a : / nostri amici hanno traslocato ieri — Prie­ tenii noştri s-au mutat ieri. Cosa suecede ? —Ce se întîmplă ?. non vi bagnate — nu vă udaţi. mi bagnai . succedere.

a se da mai aproape: Gli venne vicino e gli disse . -ă egli è lodato — el este lăudat io sono stato lodato — eu am fost lăudat tu sei stato lodato — tu ai fost lăudat egli. imbattersi (in) — a da (de): Mi sono imbattuto in te — Am dat de tine.. m-am întîlnit cu tine (întimplător). -a — eu sînt lăudat. -a — tu eşti lăudat. -ă tu sei lodato. felicitarsi (con) — a felicita (pe): Mi felicito con te per il successo — Te felicit pentru succes. CONJUGAREA LA DIATEZA PASIVA ESSERE LODATO . V e r b e reflexive în i t a l i a n ă c a r e se t r a d u c în r o m â n ă p r i n t r . assopirsi — a aţipi : — Mi sono assopito un momento — Am aţipit un moment. — Se apropie de el şi îi spuse . condolersi (con) — a prezenta condoleanţe: Si condolse con lui — I-a prezentat condoleanţe.. congratularsi (con ) — a felicita (pe) : Mi congratulo con te — Te felicit. e stato lodato — el a fost lăudat * Au fost trecute formele de feminin numai la timpul prezent al modului indicativ. dimenticarsi — a uita: Si era dimenticatoci chiudere la porta — A uitat să închidă uşa.venire vicino — a se apropia.u n nereflexiv § 135 Există o serie de verbe reflexive în limba italiană care nu sînt reflexive şi în română: iată cîteva exemple: addormentarsi — a adormi: Si è presto addormentato — A adormit repede... scordarsi — a uita: Non ti scordar di me — Nu mă uita. 180 .A FI LĂUDAT § 136 l INDICATIVO PRESENTE* PASSATO PROSSIMO io sono lodato.

TRAPASSATO REMOTO io fui stato lodato — eu fusesem lăudat tu fosti stato lodato — t u fuseseşi lăudat egli fu stato lodato —. -e — noi sîntem lăudaţi.el fusese lăudat noi fummo stati lodati — noi fu­ seserăm lăudaţi voi foste stati lodati — voi fuseserăţi laudati essi furono stati lodati — ei fuse­ seră lăudaţi FUTURO ANTERIORE io sarò stato lodato — eu voi fi fost lăudat tu sarai stato lodato — tu vei fi fost lăudat egli sarà stato lodato — el va fi fost lăudat ' 181 . -te essi sono lodati — ei sînt lăudaţi esse sono lodale — ele sînt lăudate IMPERFETTO io ero lodato — eu eram lăudat tu eri lodato — tu erai lăudat egli era lodato — el era lăudat noi eravamo lodati — noi eram lăudaţi voi eravate lodati — voi eraţi lăudaţi essi erano lodati — ei erau lăudaţi PASSATO REMOTO io fui lodato — fui lăudat t u fosti lodato — fusi lăudat egli fu lodato — fu lăudat noi fummo lodati — furăm lăudaţi voi foste lodati — furăţi lăudaţi essi furono lodati — fură lăudaţi FUTURO io sarò lodato •— voi fi lăudat tu sarai lodato —. -te voi siete lodati.ella è lodata — ea este lăudată noi siamo lodati.vei fi lăudat egli sarà lodato — va fi lăudat noi siamo stati lodati — noi am fost lăudaţi voi siete stati lodati — voi aţi fost lăudaţi essi sono stati lodati — ei au fost lăudaţi TRAPASSATO PROSSIMO io ero stato lodato — eu fusesem lăudat t u eri stato lodato — tu fuseseşi lăudat egli era stato lodato — el fusese lăudat noi eravamo stati lodati — noi fu­ seserăm lăudaţi voi eravate stati lodati — voi fuseserăţi lăudaţi essi erano stati lodati — ei fuse­ seră lăudaţi . -e — voi sînteţi laudati.

noi saremo lodati — vom fi lăudaţi voi sarete lodati — veţi fi lăudaţi essi saranno lodali — vor fi lăudaţi noi saremo stati lodati — noi vom fi fost lăudaţi voi sarete stati lodati — voi veţi fi fost lăudaţi essi saranno stati lodati — ei vor fi fost laudati CONGIUNTIVO PRESENTI] (che) io sia lodato — (ca) eu să fiu lăudat (che) t u sia lodato — (ca) t u să fii lăudat (che) egli sia lodato ~ (ca) el să fie lăudat (che) noi siamo lodati — (ca) noi să fim lăudaţi (che) voi siate lodali — (ca) voi să fiţi lăudaţi (che) essi siano lodati — (ca) ei să fie lăudaţi PASSATO (che) io sia stato lodato — (ca) eu să fi fost lăudat (che) t u sia stato lodato — (ca) t u să fi fost lăudat (che) egli sia stato lodato — (ca) el să fi fost lăudat (che) noi siamo stati lodati — (ca) noi să fi fost lăudaţi (che) voi siate stati lodati — (ca) voi să fi fost lăudaţi (che) essi siano stati lodati — (ca) ei să fi fost lăudaţi TRAPASSATO (se) io fossi stato lodato — (dacă) eu aş fi fost lăudat (se) t u fossi stato lodato — (dacă) t u ai fi fost lăudat (se) egli fosse stato lodato — (dacă) el ar fi fost lăudat (se) noi fossimo stati lodati — (dacă) noi am fi fost lăudaţi (se) voi foste stati lodati — (dacă) voi aţi fi fost lăudaţi (se) essi fossero stati lodati — (dacă)ei ar fi fost lăudaţi IMPERFETTO (se) io fossi lodato — (dacă) eu aş fi lăudat (se) t u fossi lodato — (dacă) tu ai fi lăudat (se) egli fosse lodato — (dacă) el ar fi lăudat (se) noi fossimo lodati — (dacă) noi am fi lăudaţi (se) voi foste lodati — (dacă) voi aţi fi lăudaţi (se) essi fossero lodati — (dacă) ei ar fi laudati CONDIZIONALE PRESENTE io sarei lodato eu aş fi lăudat PASSATO tu saresti lodato — tu ai fi lăudat io sarei stato lodato — eu aş fi fost lăudat tu saresti stato lodato — tu ai fi fost lăudat 182 .

183 PASSATO stato lodato lăudat . Participiul perfect este variabil în număr şi gen: Noi siamo lodate — Noi sîntem lăudate . Conjugarea pasivă corespunde în între­ gime aceleia a verbului essere + participiul perfect al verbului de conju­ gat.egli sarebbe lodato — el ar fi v lăudat ' noi saremmo lodati — noi am fi lăudaţi TOÌ sareste lodati — voi aţi fi laudati essi sarebbero lodati — ei ar fi laudati egli sarebbe stato lodato — el ar fi fost lăudat noi saremmo stati lodati — noi am fi fost laudati voi sareste stati lodati — voi aţi fi fost lăudaţi essi sarebbero stati lodati — ei ar fi fost laudati IMPERATITI) sii lodato (tu) — fii lăudat sia lodato (lui) — fie lăudat siamo lodati (noi) — să fim lăudaţi siate lodati (voi) — fiţi lăudaţi siano lodati (loro) — fie lăudaţi INFINITO PRESENTE essere lodato — a fi lăudat PASSATO essere stato lăudat GERUNDIO PRESENTE essendo lodato fiind lăudat PASSATO essendo stato lăudat lodato fiind lodato a fi fost PARTICIPIO PRESENTE (lipseşte) Observaţii: § 137 Propoziţiile cu verbe la diateza pasivă sînt rezultatul apli­ cării transformării pasive la o propoziţie cu un verb activ. Mia cugina è stata promossa — Verişoara mea a a fost promovată. de la diateza activă la diateza pasivă numai verbele active tranzitive (predicative sau nepredicative). Pot trece.

b) Verbele tranzitive mai pot dobîndi valoare pasivă fără ajutorul verbelor essere sau venire. în acest caz regula de formare a construcţiei este următoarea: Verb semiauxiliar verbului de conjugat. Subiect 2. Exemple: Maria Maria scrive la lettera scrie scrisoarea. 184 infinitivul verbului essere -\. Diateza pasivă 1. numai la timpurile simple. NOTĂ: a) în locul auxiliarului essere poate fi folosit ca auxiliar al diatezei pasive verbul venire. Exprimarea acestui complement nu este obligatorie: Sono stati venduti molti quadri — Au fost vîndute multe tablouri . La lettera è scritta da Maria Scrisoarea este scrisă de Maria.participiul perfect al . se poate spune în aceeaşi măsură: Le valigie erano controllate dal finanziere — Le valigie venivano controllate dal finan­ ziere — Valizele erau controlate de vameş . Verb tranzitiv 3. potere. Să se compare exemplele: Strane storie erano raccontate Ciudate întîmplări erau povestite Strane storie venivano raccontate Si raccontavano strane storie Se povesteau (erau povestite) ciudate întîmplări Multe scrisori au fost expediate Molte lettere furono spedite Molte lettere vennero spedile S-au expediat (au fost expediate) multe Si spedirono molte lettere scrisori. Io bevo il caffé — Eu beau cafeaua. Complement direct. c) Diateza pasivă mai poate fi exprimată prin construcţii alcătuite cu ajutorul verbelor volere. Il caffé è bevuto da me — Cafeaua este băută de mine. Vapertura della mostra era aspet­ tata da tutti — Deschiderea expo­ ziţiei era aşteptată de toţi.î n transformarea propoziţiei din activă în pasivă se produc urmă­ toarele schimbări: Propoziţie la: Diateza activă 1. / bicchieri furono riempiti dal padrone -di casa — / bicchieri vennero riempiti dal padrone di casa — Paharele au fost umplute de (către) gazdă. Astfel. Complement de agent 2. dovere (aşa-numitele verbe semiauxiliare) . Quelle canzoni furono tutte dimenticate — Acele cîntece au fost toate uitate. Tutti aspettavano Vapertura della mostra — Toţi aşteptau deschi­ derea expoziţiei. Subiect De reţinut că prepoziţia da introduce complementul de agent. Verbul essere-\-participiul per­ fect al verbului de conjugat 3. în acest caz se foloseşte pronumele reflexiv si la persoana a treia singular sau plural.

Voi potete comprare i biglietti dall'agenzia turistica — Voi puteţi cumpăra biletele de la agenţia de turism. d) Verbul andare poate dobîndi sens de auxiliar pasiv numai la persoana a treia sg. Verbul andare arată în unele situaţii oportunitatea. cu Quella partita a scacchi voleva essere vinta da Franco — Franco voia să cîştige acea partidă de şah . Verbele potere. iar particula reflexivă se adaugă infinitivului: Non ho voluto rassegnarmi — N-am vrut să mă resemnez. verbul modal poate avea o dublă construcţie: 1) Verbul modal este considerat ca un verb independent . Dar în construcţii la diateza reflexivă urmea­ ză regula dublei construcţii : Ho saputo ritirarmi in tempo —*• Mi son saputo ritirare in tempo — Am ştiut să mă retrag la timp. în acest caz auxiliarul este avere. volere — a vrea. Devi ascoltare i tuoi — Trebuie să-i asculţi pe ai tăi . posibil. la timpurile compuse. Dacă infinitivul este un verb la diateza reflexivă. Non sono potuta venire — (venire se conjugă cu essere) — Nu am putut veni. I libri sono andati perduti — Cărţile s-au pierdut. intenţional al îndeplinirii acţiunii verbului următor: — Non posso venire — Nu pot să vin . solere — a obişnui. cu: II pacco potrebbe essere spedito da Nunzio per via aerea — Pachetul ar putea să fie expediat de Nunzio par avion . deci se con­ struieşte cu auxiliarul avere: Non ho saputo resistere alla tentazione — N-am ştiut să rezist ispitei. Verbele auxiliare de modalitate § 138 O serie de verbe ca: dovere — a trebui. Nunzio potrebbe spedire il pacco per via aerea — Nunzio ar putea să expedieze pachetul par avion. sapere — a şti (cînd este sinonim cu potere). fie înaintea acestuia: Voglio ve185 . cu / biglietti possono essere comprati da voi dall'agen­ zia turistica — Biletele pot fi cumpărate de voi de la agenţia de turism. Perché non hai saputo difenderti? — De ce nu ai ştiut să te aperi? Solevamo passeggiare ogni sera — Obişnuiam să ne plimbăm în fiecare seară. Non ho voluto offenderti — Nu am vrut să te jignesc . In acest caz construcţia este: Non mi son potuto rassegnare — Nu m-am putut resemna. auxilia­ rele cu care se conjugă verbele aflate la infinitiv: Non ho potuto scrivere — (scrivere se conjugă cu avere ) — Nu am putut să scriu . dovere folosesc.A se compara: Franco voleva vincere quella parlila a scacchi — Franco voia să cîştige acea partidă de şah. 2) Verbul modal se consideră o singură unitate cu infinitivul. şi pi. necesitatea acţiunii verbului şi în acest caz poate fi înlocuit cu sintagma dover essere: Il medico va richiamato di nuovo — / / medico deve essere richiamato di nuovo — Medicul trebuie (să fie) chemat din nou . se construiesc cu ajutorul unui alt verb la infinitiv.. Formele pronominale sau adverbiale atone care determină verbul la infinitiv se pot afla fie după verb. Verbul sapere se comportă ca un verb independent. volere. Le promesse andranno mantenute — Le promesse dovranno essere mantenute — Promisiunile vor trebui respectate. La borsa è andata perduta — Geanta s-a pierdut. Se numesc de modalitate pentru că arată caracterul necesar. potere — a putea.

Si impersonal. în propoziţiile subordonate. se construieşte întot­ deauna cu auxiliarul essere. Ha saputo informarti —>• Ti ha saputo informare — A ştiut să te informeze. prezent sau viitor. si è mangiato — s-a mîncat. Non posso scrivergli —+ Non » gli posso scrivere — Nu-i pot scrie. si è camminato — s-a mers. indiferent de auxiliarul cerut în mod normal de verb : Uno ba camminato — Si è camminato — S-a mers . prin analogie cu si reflexiv. si crede — se crede. de vînzare bicicletă. a I l I . acţiuni reale. (vezi şi § 92. si è detto — s-a spus. Transformarea este valabilă pentru > o propoziţie ce are verbul la pers. se foloseşte indica­ tivul în următoarele cazuri.Si è scritto — S-a scris . B). concrete.a sg. Tu non puoi aver dimen­ ticato tutto — Tu nu poţi (nu se poate) să fi uitat tot. în propoziţiile principale indicativul se foloseşte în aceleaşi cazuri ca si în limba română. Si pasiv poate apărea în poziţie enclitică în expresii de tipul: Ven­ desi bicicletta — Se vinde. expri­ mate la un timp trecut. Folosirea modurilor personale Folosirea modului indicativ § 140 Modul indicativ indică fapte. Avresti dovuto dirglielo — Glielo * avresti dovuto dire — Ar fi trebuit să i-o spui . Folosirea impersonală a verbelor personale § 139 în afară de verbele impersonale propriu-zise (vezi § 109 A) toate verbele personale al căror subiect este uman general şi indefinit se pot transforma în verbe impersonale: Uno (qualcuno) ride—Unul (cineva) rìde — Si ride — Se rìde. şi constă în înlocuirea subiec­ tului indefinit prin si: sì dice — se spune. Egli può averla veduta — El poate s-o fi văzut. si vende— se vinde etc. Affittasi appartamento — De închiriat apartament. Cercasi interprete— Se caută interpret . Uno ha * scritto -s. Uno ha mangiato i panini — Si sono mangiati i panini — S-au mîncat sandviciurile. Verbele dovere. Verbele dovere şi potere atunci cînd sînt urmate de un verb la infi­ nitiv perfect arată că acţiunea verbului este posibilă şi probabilă: Essi devono essere partiti — Ei trebuie să fi plecat . Formele pronominale sau adverbiale atone care determină infini­ tivul sînt a t a ş a t e — î n poziţie enclitică — la auxiliarul infinitivului: Tu devi avermelo detto — Tu trebuie să mi-o fi spus .derlo — lo voglio cedere — Vreau să-1 văd . potere urmate de un infinitiv perfect nu apar niciodată la un timp compus. 186 .

avvenire. se foloseşte modul indicativ: Avenne che una sera gli capitò in casa un gatto — S-a întîmplat că într-o seară i-a picat în casă o pisică: E ' vero che sono riuscito a vincere la gara di canzonette — E adevărat că am reuşit să ciştig con­ cursul de canţonete. giurare — a jura. avvertire — a avertiza. 2. cît şi modul conjunctiv: Trovo amici dovunque io vada — Găsesc prieteni oriunde m-aş duce. b) conjunctivul dacă principala indică incertitudine: S dice che Maria abbia sbagliato ai calcoli — Se spune că Maria a greşit la calcule. în propoziţiile circumstanţiale cauzale se foloseşte: a) indica­ tivul atunci cînd cauza este prezentată drept reală! Dobbiamo mangiare perché è già. constatare — a constata: Ti assicuro che gli occhiali furono rotti da mio fratello — Te asigur că ochelarii au fost sparţi de fratele meu. succedere — a se întîmpla. è vero — este adevărat. în propoziţiile completive directe dacă acestea depind de verbe care exprimă o afirmaţie de tipul: affermare — a afirma. rendersi conto — a-şi da seama. sapere — a afla. în propoziţii subiective cînd acestea conţin în principală unul din verbele: accadere.A. sau expresii verbale ca: è certo — este sigur. ascoltare — a asculta. Si accorse che era giunto troppo tardi — îşi dădu seama că ajunsese prea tîrziu. assicurare — a asigura. sentire — a auzi. si narra -— se povesteşte. în expresii care indică certitudinea. în propoziţiile circumstanţiale întîlnim următoarele situaţii: 1. 3. ma perchè abbiamo fame — Trebuie să mîncăm nu pentru că ar fi tîrziu ci pentru că ne este foame. considerare — a considera. sau o constatare: vedere — a vedea. 187 . în propoziţiile circumstanţiale consecutive este folosit modul indicativ: La pentola era così calda che ti scottava le mani — Oala era atît de fierbinte încît îţi ardea mîinile. Gînd predicatul principalei este însă de tipul si dice — se spune. è noto — este cunoscut. comunicare — a comunica. G. accorgersi — a băga de seamă. guardare — a privi. în propoziţia subordonată se foloseşte: a) indica­ i tivul dacă propoziţia principală indică certitudine: Quando un triangolo ha tre lati uguali si dice che questo triangolo è equilatero — Gînd un triunghi are trei laturi egale se spune că acest triunghi este echilateral . In propoziţiile circumstanţiale temporale se foloseşte indica­ t i m i : Glielo dirò non appena lo vedrò — Am să-i spun îndată ce am té-1 rad. 4. sostenere — a susţine. în propoziţiile circumstanţiale de loc se foloseşte atît modul indi­ cativ: Ritornerò là dove avevo avuto buona accoglienza — Am să mă întorc acolo unde fusesem bine primit. se ştie. udire — a auzi. tardi — Trebuie să mîncăm pentru că este deja tîrziu . dire — a zice. B. b) conjunctivul atunci cînd cauza este prezentată ca fiind ireală: Dobbia­ mo mangiare non perché sia tardi.

in caso di emergenza. ai face ceea ce trebuie .* C. a avea dubii. în caz de urgenţă. lamentarsi — a se plinge. NOTĂ A se vedea şi construcţiile similare cu conjunctivul (209. în propoziţiile completive indirecte după verbe ca: accorgersi — a-şi da seama. 6. în propoziţiile modale şi comparative se folosesc construcţii cu ajutorul modului indicativ: Il viaggio fu più lungo di quanto (non) pensavo — Călătoria a fost mai lungă decît mă gîndeam . în propoziţiile subordonate condiţionalul se foloseşte în următoarele cazuri: A.5. dorinţă. Condiţionalul este un mod folosit spre a indica e acţiune care nu ştim dacă se va desfăşura sau nu. faresti quello che si deve — Mă îndoiesc că tu. Non vedo perché dovrebbe partire — Nu văd de ce ar trebui să plece . întrucît depinde de o condiţie. nesiguranţă. î n propoziţiile circumstanţiale condiţionale este întrebuinţat: a) modul indicativ dacă ipoteza este considerată ca fiind reală: Se tu verrai con noi ti faremo una sorpresa — Dacă t u vei veni cu noi. insistere — a insista. b) dacă ipoteza este ireală se poate folosi doar imperfectul indicativ: Se me lo chiedevi. te lo potevo offrire — Daca mi-1 cereai. ii fia quale — care. nu se foloseşte niciodată pentru exprimarea unei readităţi sigure. dubitare — a se îndoi. Se piangi. se foloseşte modul condiţional dacă: a) subiectul completivei nu este identic cu subiectul verbului din regentă: Dubito che tu. Non so se sarebbe meglio restare a casa o andare al cinema — Nu ştiu dacă ar fi mai bine să rămîn acasă sau să merg la cinema. In propoziţiile completive directe în aceleaşi cazuri ca în română: So che non gli piacerebbe — Ştiu că nu i-ar plăcea. 188 . îţi vom face o surpriză . Il sole è tanto brillante quanto lo era mille anni fa — Soarele este tot atît de strălucitor cît era şi acum o mie de ani. deci se foloseşte mimai spre a exprima îndoială. non vengo più con te — Dacă plîngi nu mai vin cu t i n e . î n propoziţiile principale condiţionalul se foloseşte în aceleaşi cazuri ca în română. ijle quali — care: Questo è un libro che vorrei leggere — Aceasta este o carte pe care aş vrea să o citesc. posibilitate. în propoziţiile relative introduse de pronumele relative che — care. NOTĂ: Pentru alte situaţii a se consulta şi periodul ipotetic (§214). 211) Folosirea modului condiţional § 141. ţi-1 puteam oferi. B. b) subiectul din regentă exprimă o certitudine sau o aserţiune: Maria si accorge che andrebbe con piacere al mare — Maria îşi dă seama că s-ar duce cu plăcere la mare.

presupusă. d) în circumstanţialele de mod introduse de adverbul come: Hai fatto tutto. dat fiind că. giacché — fiindcă. dai momente che. întrucît. nessuno lo crederà — La ceea ce o să spună. este introdus modul condiţional: La madre venne quando meno ^'avrebbero voluto — Mama a venit cînd ei ar fi dorit-o cel mai puţin . nimeni n-o să-1 creadă. cît şi în subordonate (cu precădere).D. b) în circumstanţialele de loc introduse de adverbul dove: In quella li­ te non sapevano dove sarebbero giunti — In cearta aceea nu ştiau pînă unde vor ajunge. 3. modul condiţional poate avea înţeles de viitor. per quello che — în ceea ce. come avrei voluto fare io — Ai făcut totul cum aş fi v r u t să fac eu. 4. în propoziţiile subordonate. dato che — dat fiind că. şi locuţiunile: per il fatto che — pentru faptul că. poiché — întrucît. tutte le colte che—ori de cîte ori dal momento che — din moment ce. dorită. nel momento in cui — în momentul în care. Mi hai promesso che non avresti fatto tardi — Mi-ai promis că nu vei întîrzia. Folosirea modului conjunctiv § 142 Conjunctivul este un mod care se întrebuinţează spre a expri­ ma o acţiune posibilă. e) în circumstanţialele limitative introduse de: secondo che — după ceea ce. 2. c) în circumstanţialele cauzale introduse de conjuncţiile: perché — pentru că. a quello che — la ceea ce. deoarece. Poate fi folosit atît în propoziţii principale. NOTĂ: 1. în anumite situaţii condiţionalul din subordonată poate fi înlocuit de un timp al modului indicativ: Vieni quando puoi — Vino cînd poţi. In propoziţiile circumstanţiale modul condiţional este folosit în următoarele situaţii: a) în circumstanţialele de timp după conjuncţiile sau locuţiunile: quando — cînd. pentru că aş putea să-mi asum alte obligaţii . mentre — în timp ce. perché potrei assumere altri impegni — Anunţă-mă din timp. dopo che — după ce. 189 . probabilă sau nesigură. potrivit modelului: Regentă Subordonată Un timp trecut la indicativ + Condiţional perfect Exemple : Mi disse che sarebbe venuto in macchina — Mi-a spus că o să vină cu maşina. Modul condiţional nu se foloseşte în propoziţii condiţionale. în limba română condiţionalul perfect din subordonată se traduce prin viitor în construcţiile de tipul celor indicate anterior. visto che — dat fiind că: Avvertimi in tempo. a quanto — după cît : A quello che direbbe. aşa cum se întîmplă în limba română (a se vedea şi periodul ipotetic § 214). siccome — întrucît. man mano che—pe măsură ce.

. Che abbia cambiato. nessuno sau de adjective la superlativ relativ Questo è il più stupido film che io abbia visto — Acesta este cel mai prost film pe care l-am văzut . In propoziţiile subordonate. t e a m ă : Dubito che tu abbia fatto questo dolce — Mă îndoiesc că ai făcut prăjitura aceasta . sperare — a spera. Bisognerà che si deeida una buona volta — Va trebui să se hotărască o d a t ă . credere — a crede. essere meglio — a fi mai bine. illudersi — a-şi închipui. Se foloseşte în următoarele situaţii: A. Quella era l'unica cosa che si potesse fare. C. dubitare — a se îndoi etc. dacă subiectul comple­ tivei nu este identic cu subiectul verbului regent şi dacă verbul principal exprimă: incertitudine. In propoziţiile completive directe după verbe ca: volere— a vroi.In propoziţiile principale se foloseşte în construcţii de tipul: Magari facesse più fresco — Măcar de-ar fi mai răcoare . Credo che basti per oggi — Cred că-i de ajuns pentru astăzi . conjunctivul apare în cazul că acţiunea subordonatei este incertă sau numai posibilă. solo. se p o a t e . unico. necesitate. ancorché — deşi . essere peccato — a fi păcat. preferire — a prefera. dacă verbul regent exprimă incertitudine. idea ? Să se fi răzgîndit ? . lamentarsi — a se plînge. bisognare — a trebui. suporre — a presupune etc. Si lamentava che non tutti gli prestassero attenzione — Se plîngea că nu toţi îi dădeau atenţie. ultimo. D. finché — pînă cînd: Vi aiuto finché si possa — Vă ajut pînă cînd. o nuanţă de apreciere subiectivă: E ' possibile chi grandini — Este posibil să cadă grindină. devi andartene — Fie că-ţi place. fie că nu. nonostante che — în ciuda faptului că . ordin. insistere — a insista. In propoziţiile completive indirecte cerute de verbe ca: accor­ gersi — a-şi da seama. In propoziţiile subiective cerute de verbe ca: occorrere — a fi necesar. 190 . essere difficile — a fi greu etc. essere bene — a fi bine. anche se — chiar dacă . Insistoche ve ne andiate subito — Insist să plecaţi imediat . După conjuncţii sau locuţiuni conjuncţionale : a) temporale : prima che — mai înainte ca .chefaccia ? — Ce vrei (tu) să fac (eu) ? . B. Temo che sia troppo tardi — Mă tem că-i prea tîrziu. dorinţă. essere possibile — a fi posibil. trebuie să pleci. î n propoziţiile relative restrictive dacă propoziţia respectivă in­ dică un substantiv determinat de adjective ca: primo. essere probabile — a fi probabil. dacă subiectul completivei nu este identic cu subiectul verbului regent: Cosa vuoi. Ti piaccia o no. avanti che — mai înain­ t e c a . Volete che io venga con voi— Vreţi ca eu să vin cu voi . sapere— a şti (cu înţelesul de essere consapevole — a fi conştient sau avere conoscenza — a avea cu­ noştinţă). b) concesive : benché/sebbenelquantunque — deşi . essere male — a fi rău. Sarebbe meglio che gli parli io stesso — Ar fi mai bine să-i vorbesc eu însumi. — Acela era singurul lucru ce se putea face: Non c'è nessuno che mi possa aiutare? — Nu-i nimeni care să mă poată ajuta? E.

malgrado che — deşi, în ciuda faptului că: Benché lo desiderassi non potei andare al film — Deşi doream, nu m-am putut duce la film ; e) modale: come se — ca şi cum; quasi che — aproape, ca şi c u m ; senza •che — fără ca: Sono venuto senza che loro lo sapessaro — Am venit fără ca ei s-o ştie ; d) consecutive : injdi modo che — astfel ca ; di maniera che — în aşa fel încît: La mamma sistema i capelli di maniera che non si veda la ciocca bianca — Mama îşi aranjează părul în aşa fel încît să nu i se vadă şuviţa albă; e) finale: affinché/acciocché/perché/onde — pentru ca: Ti offro il libro affinché ti ricordi di me — îţi ofer cartea spre a-ţi aminti de mine ; f ) condiţionale : nel caso che — în caz că ; qualora — •dacă ; a meno che — numai dacă ; salvo che — afară de cazul cînd ; purché cu condiţia ca: Arriverò in tempo, salvo che non succeda qualcosa — Voi ajunge la timp, numai să nu se întîmple ceva ; Veniamo da voi purché non nevichi — Venim la voi dacă nu ninge (cu condiţia să nu ningă) ;
NOTĂ» Conjuncţia condiţională se impune (în afara cazurilor prezentate la folosirea indicativului) o construcţie cu modul conjunctiv în funcţie de simultaneitatea, ante­ rioritatea sau posterioritatea acţiunii (a se vedea capitolul intitulat periodul ipotetic).

g) comparative: più di quanto — mai mult decît; meno di quanto— mai puţin decît: Agata studia più oggi di quanto abbia studiato la settimana scorsa — Agata învaţă mai mult astăzi decît a învăţat săptămîna trecută.

Folosirea modurilor nepersonale Folosirea modului infinitiv
§ 143 în afara verbelor modale care se construiesc cu infinitivul, foarte multe alte verbe cer construcţia cu infinitivul. Am putea împărţi construcţiile cu infinitivul după cum urmează: I. construcţii verb - j -j- verb la infinitiv, cele două verbe avînd subiect unic II. construcţii •verb + verb la infinitiv, cele două verbe avlnd subiecte diferite.

I. Construcţii verb + verb la infinitiv, cele două verbe avtnd subiect unic :
Din această categorie fac parte: A. Verbe ca: desiderare — a dori, preferire — a prefera, amare — a iubi ; a-i face plăcere, gradire — a accepta, favorire — a binevoi, ardire — a cuteza, osare — a îndrăzni, sapere — a şti (cu înţelesul essere capace — a fi în stare), dovere — a trebui, potere — a putea, solere — a «©bişnui -f infinitivul (fără prepoziţie) cu condiţia ca subiectul din su191

:

bordonată să fie identic cu subiectul verbului din regentă: Preferisco mangiare alle due — Prefer să manine la două ; Cosa vuoi fare ? — Ce vrei să faci ? ; Favorisca venire con noi — Binevoiţi a veni cu noi ; Non ardisco riparare la stilografica — Nu cutez să repar stiloul ; Io desidero scrivere ai miei — Eu doresc să scriu alor mei ; Non oso venire con voi — Nu îndrăznesc să vin cu voi ; Non so sbrigarmi in questa faccenda — Nu sînt în stare să mă descurc în această treabă. De reţinut că unele dintre verbele de mai sus admit şi construcţia cu conjunctivul, numai atunci cînd subiectul subordonatei nu este identic cu subiectul propriu al ver­ bului din regentă : Preferisco (io ) che egli mangi alle tre — Prefer ca el să mănînce la ora trei ; Desidererei (io ) che Marina facesse subito la spesa — Aş dori ca Marina să se ducă imediat după cumpărături. B. Verbele care indică momentul acţiunii verbului următor introduc construcţii cu prepoziţiile a sau di Verb + a + infinitiv citească forţă. să bom­ din nou

continuare: Continuò a leggere il giornale — A continuat să ziarul. iniziare: Iniziai a soffiare con forza — Începui să suflu cu seguitare: Seguitava a borbottare contro di noi — Continua bane împotriva noastră. riprendere: Ho ripreso a cucire il vestito — M-am apucat să cos la rochie. Verb + di + infinitiv

cessare: Cessa di mangiare oral — încetează cu mìncatul acumi smettere: Smise di guardarlo in faccia — încetă de a-1 mai privi în aţă. finire: Finisci di urlare — Termină cu urlatul. terminare: Terminammo in due ore di far pulizia — Am terminat în două ore să facem curăţenie. NOTĂ: Auxiliarul verbului regent este întotdeauna avere. Verbele din această categorie nu pot fi urmate de alte verbe la infinitivul perfect. C. Verbele tranzitive. In funcţie de prepoziţia cu care sînt introduse, infinitivul apare în construcţii ca: Verb -f- a -f192 infinitiv

imparare: Imparammo difficilmente a cucinare — Am învăţat cu greu să gătim. provare: Provai a dirgli la ferità — Am încercat să-i spun adevărul. Verb -f- di + infinitiv cercare: Non cercare di scappare — Nu încerca să fugi. credere: Credo di averle detto tutto — Cred că i-am spus totul. dimenticare: Hai dimenticato di metter sale — Ai uitat să pui sare. ricordare — Bicordo di averti offerto un nastro magnetico — Imi amintesc că ţi-am dat o bandă de magnetofon. sperare: Spero di tornare presto — Sper să mă întorc curînd.
NOTĂ: 1. Unele din verbele de mai sus admit şi construcţia cu conjunctivul, numai atunci cînd subiectul subordonatei este diferit de subiectul propriu al verbului din regentă: Credo che egli abbia detto tutto — Cred că el a spus totul; Speravano che tornassimo presto — Sperau să ne întoarcem repede; dar şi: Credo che io l'abbia visto — Cred că eu l-am văzut, unde cele două subiecte sînt identice. 2. Pronumele atone ce determină infinitivul sînt întotdeauna enclitice la res­ pectivul infinitiv: Rifiuto di dirti bugie — Refuz să-ţi spun minciuni; Spero di aeergli fatto un servizio — Sper că i-am făcut un serviciu. 3. Verbele amare, desiderare, gradire, preferire, precum şi verbele intranzitive ardire, osare se pot construi cu un infinitiv însoţit sau nu de prepoziţie: Desidero di parlarti io — Doresc să-ţi vorbesc eu ; Io desidero parlarti — Eu doresc să-ţi vorbesc ; Amo di star solo — îmi place să stau singur; Amo passeggiare — îmi place să mă plimb. D. Verbele intranzitive. I n funcţie de prepoziţia cu care se i n t r o d u c , infinitivul a p a r e în construcţii c a :

Verb + a -f- infinitiv esitare: ţisito a proporgli ciò — Ezit să-i propun aceasta. tardare: Non tardò a rispondermi — N-a întîrziat să-mi răspundă. riuscire: Non riesco a riparare il fornello a gas — Nu reuşesc să repar aragazul. Verb -+: di + infinitiv pensare: Penso di offrirti un dolce — Mă gîndesc să-ţi ofer o pră­ jitură. accorgersi: Si accorge di non capire il perché -r- îşi dă seama că nu înţelege cauza. 193

vergognarsi: H i vergogno di avere p e r d u t o il tuo quaderno di appunti Mi-e ruşine că ţ i - a m p i e r d u t caietul d e n o t i ţ e . NOTĂ

1. Unele verbe intranzitive construite cu prepoziţiile di, a + infinitivul admit transformarea în subordonată, construcţia devenind: die + indicativ sau conjunctiv

Mi accorgo di sbagliare — Mi accorgo che sbaglio — îmi dau seama că greşesc; Mi accorgo di aver sbagliato — Mi accorgo che ho sbagliai:) — îmi dau seama că am greşit ; Dubito di averlo visto — Dubito che l'abbia visto - Ma îndoiesc că l-am văzut. 2. Formele pronominale şi adverbiale atone care determină infinitivul sînt enclitice ataşîndu-se numai infinitivului ; Nori riesco a muoverla, — Nu reuşesc s-o mişc; Mi vergogno di averti mentito — Mi-e ruşine că te-am minţit. Fac excepţie verbele andare, stare şi venire la timpurile simple, poziţia formelor pronominale atone putînd fi sau proclitică sau enclitică. Stava a, sentirmi — Mi stava a sentire — Mă asculta; Vieni a dirmelo in faccia — Vienimelo a dire in faccia — Vino să mi-o spui în faţă; Vado a vederlo — Lo vado a vedere — Mă duc să-1 văd. I I . Construcţii verb -f- verb la infinitiv, subiecte î n a c e a s t ă categorie diferite cele doua verbe avlnd

deosebim:

A. Construcţii în care infinitivul nu este i n t r o d u s de p r e p o z i ţ i e : B. Construcţii în care infinitivul este i n t r o d u s de o prepoziţie. A. Din a c e a s t ă p r i m ă g r u p ă fac p a r t e : a) verbele vedere, — a vedea, sentire — a simţi, udire — a auzi, ascoltare — a asculta, guardare —a privi -ţ- infinitiv. De cele m a i m u l t o ori subiectul din s u b o r d o n a t ă nu este i d e n t i c cu subiectul verbului din r e g e n t ă : Hai visto venire le raggazze oggi? — Le-ai v ă z u t p e fete v e n i n d a s t ă z i ? ; Non h o udito c h i a m a r e nessuno — N-am a u z i t p e nimeni chem î n d . Să se observe că subiectul infinitivului se află i n cazul a c u z a t i v : v e r b u l se t r a d u c e , în r o m â n ă , p r i n g e r u n z i u : Sento s u o n a r e il pianoforte — A u d p i a n u l cîntînd. Subiectul infinitivului p o a t e fi înlocuit p r i n t r - u n p r o n u m e a t o n care p r e c e d ă verbul r e g e n t : L a vedo piangere — O v ă d p l î n g î n d , sau care u r i n e a z ă v e r b u l u i r e g e n t : Vedendola, piangere — Văzînd-o plîngînd. Dacă subiectul v e r b u l u i din s u b o r d o n a t ă este indefinit, el se o m i t e în i t a l i a n ă . î n r o m â n ă , în a c e a s t ă s i t u a ţ i e , gerunziul este înso­ ţ i t de p r o n u m e l e indefinit -se: Ho sentito dire che... — A m a u z i t spun î n d u - s e că ... NOTĂ în mod asemănător verbelor vedere, sentire, udire etc. se comportă adverbul ecco: Ecco arrivare Eia— lat-o venind pe Eia -> Eccola arrivare— Iat-o venind; Ecco Eia che arriva — Iat-o pe Eia care vine -• Ecco che arriva Eia — Iată că vine Eia. 194

b) Verbele fare, lasciare -f- infinitiv. In această situaţie deosebim: subiectul care se referă la infinitiv se poate afla: 1) fie în cazul acuzativ, dacă verbul la infinitiv nu este însoţit de un complement direct: Io faceio scrivere Paolo — Eu îl pun pe Paolo să scrie ; Io lascio dire Monica — Eu o las pe Monica să zică (vorbească), 2) fie în cazul dativ, dacă verbul de la infinitiv este însoţit de un complement direct : Io faccio a Paolo scrivere la lettera — Eu îl pun pe Paolo să scrie scrisoarea ; Lasciò a Monica dire tutto quello che voleva — O lăsă pe Monica să zică tot ceea ce voia. NOTĂ 4) A se reţine că în limba română traducerea este unitară pentru ambele ca­ zuri: îl pun sâ ... (acuzativ, dativ), o las (lăsă) să ... (acuzativ, dativ). 2) Subiectul infinitivului poate fi absent: Fece scrivere una lettera — Puse să se scrie o scrisoare ; Lasciò dire tutte le bugie — Lăsă să se spună toate minciunile. 3) Atît subiectul cit şi obiectul infinitivului pot fi înlocuite prin pronume atone conexate verbului lasciare sau fare; exemple în cazul acuzativ: Io Io lascio vedere — Eu îl las să vadă ; Io la lascio vedere — Eu o las sâ vadă ; Io lo faccio bere — Eu îl pun să bea; Io la faccio fiere — Eu o pun să bea, şi exemple în cazul dativ ; Io glielo lascio vedere — Eu i-1 las să vadă ; Io gliela lascio vedere — Eu i-o las să vadă ; Io glielo faccio mangiare — Eu pun să-1 mănînce ; Io gliela faccio mangiare — Eu pun să o mănînce. în cazurile de mai sus, verbul fare nu are înţeles de produrre — a produce, ci este sinonim cu: obbligare (uno a far qualcosa — a obliga pe cineva să facă ceva), determinare (uno a far qualcosa — a determina pe cineva să facă ceva) ; verbul lasciare nu are înţeles de abbandonare — a lăsa, a abandona, ci mai curînd este sino­ nim cu permettere, non impedire (a uno di far qualcosa — a permite, a nu împiedica de a se face ceva). B. în această categorie se includ construcţiile verb -j- prepoziţie + verb la infinitiv din care deosebim: Verb -f- a + infinitiv

aiutare: Aiuto mio fratello a scrivere — Il ajut pe fratele meu să scrie. decidere: Decidesti ad aiutarla — Te-ai hotărît s-o ajuţi. mandare: Timando a comprare il pane — Te trimit să cumperi pîine. mettere: Mettilo a lavorare — Pune-1 să muncească, pune-1 la treabă. dare: Ti do ad intendere — îţi dau de înţeles. insegnare: Vi insegno a scrivere correttamente — Vă învăţ să scrieţi corect. Verb -f di -f infinitiv

consigliare: Vi consiglio di attraversare solo sulle strisce — Vă sfă­ tuiesc să traversaţi numai pe zebră. 195

pregare: La prego di non fumare qui — Vă rog să n u f u m a ţ i aici. augurare: Auguro a Eva di riuscire agli esami — Ii urez Evei s ă r e u ş e a s c ă la e x a m e n e . dire: Gli disse di non dare più in prestito la stilografica — I-a zis să n u m a i î m p r u m u t e stiloul. telefonare: Gli telefonai di partire subito — li telefonai să plece imediat. vietare: Ci ha vietato di far rumore— Ne-a interzis să facem zgomot. NOTĂ 1) Formele atone care determină infinitivul se leagă numai de infinitiv: Dico a Gilda di scrivermi — îmi spun Gildei să-mi scrie. 2) Subiectul infinitivului (în dativ sau acuzativ) poate fi exprimat şi printr-un pronume aton conexat primului verb: Vi ho pregati di scrivere — V-am rugat sâ scrieţi. 3) Verbele care se construiesc cu prepoziţie + infinitiv cu subiect diferit, acceptă transformarea într-o propoziţie cu verbul la conjunctiv (prepoziţia dispărînd) : Prego Grazia di giungere presto ~* Prego Grazia che giunga presto — O rog să Grazia să ajungă repede ; Chiedo a Bruno di scrivere -» Chiedo a Bruno che scrira — îi cer lui Bruno să scrie. 4) Nu se poate face transformarea atunci cînd cele două subiecte sînt identice primul verb fiind reflexiv: Io mi auguro di cucinare bene gli spaghetti — îmi doresc să gătesc bine spaghetele.

Folosirea modului

gerunziu

Propoziţiile introduse de gerunziu pot fi: § 144 a) Propoziţii temporale: Camminando, pensavo alle sue parole — Mergînd (pe cînd mergem) mă gîndeam la cuvintele sale. b) Propoziţii cauzale: 1) este folosit gerunziul prezent pentru o acţiune simultană cu principala: Volendo vederla, le feci una telefonata — Vrlnd s-o văd (pentru că vroiam s-o văd) i-am dat un telefon ; 2) este întrebuinţat gerunziul perfect pentru o acţiune anterioară principalei: Essendo partiti troppo tardi, giunsero dopo la mezzanotte — Pentru că plecaseră prea tîrziu, au ajuns după miezul nopţii. c) Propoziţii concesive: In acest caz construcţia este: pure (anche) -f- gerunziu prezent sau perfect: Pur conoscendolo, non credevo che potesse bere tanto — Chiar cunoscîndu-1 (deşi îl cunoşteam) nu credeam că poate să bea a t î t ; Anche avendolo saputo non te lo avrei detto — Chiar dacă aş fi ştiut aceasta (aş fi ştiut-o), nu ţi-aş fi spus (spus-o). d) Propoziţii modale: Le parlava agitando le mani — îi vorbea dînd din mîini: Mi guardava sorridendo — Mă privea surîzînd. 196

. i genitori lo portarono all''ospedale — Fiind îngrijoraţi (întrucît erau îngrijoraţi) de sănătatea copilului. Diventato ingegnere si accinse a studiare filosofia —Devenind {după ce a devenit) inginer s-a apucat să studieze filozofia.Folosirea modului participiu § 145 Toate construcţiile participiale provin din verbul essere la gerunziu -f.. Uneori gerunziul poate lipsi: Preoccupati per la salute del figlio ..participiul perfect al verbului de conjugat şi capătă Înţeles cauzal sau temporal : Essendo preoccupati per la salute del figlio. — Îngrijoraţi de sănătatea copilului .. părinţii l-au dus la spital...

Numele acestei părţi de vorbire indică o relaţie cu verbul. meno presto — mai puţin repede. chiar. pe deasupra. più probabilmente — mai probabil. Iată doar cîteva dintre adverbele simple. assai vicino — foarte aproape. più tardi — mai tîrziu. mai importante. magari — cel puţin. în afară de aceasta: Il mare era in burrasca e inoltre la bar ca faceva acqua — Marea era furtu­ noasă şi în afară de aceasta barca lua apă . inoltre — în plus. ADVERBELE DE MOD § 147 Principala caracteristică a acestor adverbe este faptul că sînt o „clasă deschisă" în sensul posibilităţii acestora de a se forma 198 . sau alt adverb: Cammini stranamente piano — . così — aşa: Perché fai così? De ce faci a ş a ? .ADVERBUL L'AVVERBIO § 146 Este una dintre părţile invariabile de vorbire. în sensul că poate modifica sau determina mai bine un verb: Manovrava delicatamente i comandi — Mînuia comenzile în mod delicat . urmînd ca locuţiunile adverbiale să fie prezentate la fiecare grup de adverbe în parte: bene — bine: Non avete studiato bene il verbo — Nu aţi învăţat bine verbul. din punct de vedere semantic acestea se clasifică în adverbe de mod. adverbele pot fi simple şi locuţiuni adverbiale . Din punct de vedere formal. peggio — mai rău : Chi comincia male finisce peggio — Cine începe rău sfîrşeşte şi mai r ă u . Unele adverbe au grade de comparaţie: molto lontano — foarte departe. volentieri — bucuros. de afirmaţie. meglio — mai bine: Elsa si sente meglio — Elsa se simte mai bine . de negaţie. magari dovessi restare qui tutta la notte — Ara să-1 aştept chiar de va trebui să rămîn aici toată noaptea . cu plăcere : Ha lavorato volentieri per tutta la giornata — A muncit cu plăcere toată ziua. sempre — mereu : Leggeva sempre di notte — Citea în­ totdeauna noaptea. male— rău: Hai fatto male — Ai făcut rău . insieme — îm­ preună: Sono usciti insieme? — Au ieşit împreună? A. de cantitate.Mergi ciudat de încet. subito — imediat : Vieni subito — Vino imediat. anche — şi. La donna era straordi­ nariamente triste — Femeia era extraordinar de tristă. de asemenea: Venite anche voi? Veniţi şi voi ? . de loc. măcar: Lo aspetterò. de timp.

Strillava S più non posso — Striga cît îl ţinea gura. farai ciò che ti dico io — Vrînd-nevrînd ai să feci ce-o să-ţi spun e u . nuovamente — din nou etc.vesel.§ 1-18 Cele mai frecvente adverbe de timp sînt: ora/adesso — acum subito — îndată/imediat. da lontano — de departe: Gli si sentiva il motore da lontano — I se auzea motorul de departe. oggi (oggi giorno ) — astăzi. leggero — leggermente — uşor. a lungo —îndelung: Risero a lungo — Au rîs îndelung. dopo] poi — după/apoi. după cum urmează: a) un prim grup se obţine prin adăugarea sufixului — mente la forma feminină a adjectivelor: sinceramente — sincer. ADVERBELE DE TIMP . dopodomani! 19» . Adjectivele terminate în -le şi -re pierd pe -e final în prezenţa sufixului -mente: facile — facilmente — uşor. (a) cavalcioni — călare: Avanzava carponi — înainta de-a buşilea . basso — jos. De reţinut formarea specială a ad­ verbelor din adjectivele: benevolo — benevolmente — binevoitor. allegro — al­ legramente -. <celere — celermente — iute. ginocchioni — în ge­ nunchi . Să se reţină şi următoarele construcţii: volente o nolente —vrînd-nevrînd: Volente o nolente. di recente — recent r Sono ritornati di recente — S-au întors de curìnd . in generale — în general : In generale. meno attentamente — (în mod) mai puţin atent.din oricare adjectiv calificativ: facile — facilmente — uşor. repede. b) un alt grup de adverbe se formează cu aju­ torul sufixului -oni sau -one: bocconi — pe brìnci. Numeroase adverbe de mod se formează prin derivare. chiaro — clar. di solito — de obicei: Di solito* io non mangio la aera — De obicei eu nu manine seara . ca şi adjec­ tivele. Ho parlato chiaro — Am vorbit clar. giusto — just. grade de comparaţie: più originalmente •— (în mod) mai original. pe di­ buite. caro — scump. sicuro. presto — curìnd. certo — sigur. ' Locuţiuni adverbiale de mod mai importante: di nuovo — din nou? £" venuto di nuovo — A venit din non. non mi piace quello che fai — In general nu-mi place ceea ce faci. a più non posso — pina mi mai poti. ieri — ieri. precum şi a capacităţii lor de a forma. pre­ sto — repede: Vieni presto da noi — Vino repede la noi. carponi sau carpone — de-a buşilea. chiaramente — clar. Valtroieri — alaltăieri. forte — tare. Practic sufixul -mente poate fi adăugat aproape tuturor adjectivelor: Te lo dirò francamente — Am să ţi-o spun deschis . c) unele adverbe de mod se obţin folosind neschimbată forma mascu­ lină a adjectivelor: alto — sus. tosto — repede/iute. piano — încet. prima — mai înainte. pari — parimente — egal. tardi — tîrziu. IM rondine volava basso — Rîndunica zbura jos . domani — mîine. tastoni — orbeşte.

sotto — sub. dove — unde . poco fa — cu puţin (timp) în urmă: E'uscito poco fa — A ieşit de puţină vreme.d i m i n e a ţ ă . stasera — a s t ă . interogative. laprima volta — prima oară: Non è la prima volta che te lo dico — Nu-i pentru prima oară că ţi-o spun. dappertutto — peste tot . giù — jos. su — sus. aproape. sempre — î n t o t ­ d e a u n a . da noi l'amico di mio padre — A venit. fuori — afară . mai — n i c i o d a t ă . sus. dedesubt. costà — aici. Gliei' ho già detto — l-am şi spus-o . quando — cînd. NOTĂ 1) Adverbul mai cînd are valoare negativă se comportă astfel: negaţie -\. vicino — aproape . mensilmente — l u n a r . dovunque — oriunde . lassù — acolo sus . aiurea: Mettilo daranti a 200 .verb -+.posdomani — poimîine. Dimmi se hai mai visto tale bellezza? Spune-mi dacă ai mai văzut vreodată o asemenea frumuseţe? 3) Giammai este forma de întărire a lui mai negativ: Non li dimenticherò giammai — N-am să te uit (absolut) niciodată. spesso — adesea. Saranno da noi stasera — V o r fi la noi în seara a s t a . costì — aici . oare. prietenul tatălui meu. fie prin fost: E'gih arrivata — A sosit deja.mai | Non vogliono studiare mai — Nu vor să înveţe niciodată. là — acolo. lì. 2) Cînd se foloseşte (exclusiv) în propoziţiile condiţionale. sopra — deasupra.s e a r ă . şi. dietro — în spate. Locuţiuni adverbiale de timp mai frecvente: di buon'ora — dis-de-dimineaţă: Si alzò di buon'ora — Se sculă cu noaptea-n cap . un giorno — într-o zi: Venne. quaggiù — aici jos . donde — de unde. da dove. d'ora in poi — de acum înainte: D'ora in poi dovrai ascoltare me!— De acum înainte va trebui să mă asculţi pe mine! ADVERBELE DE LOC § 149 Cele mai importante adverbe de loc sînt : qui. una volta — odată. aici alături.verb (fără altă negaţie) \ Mai e poi mai il bugiardo sarà creduto — Niciodată. qua — aici . Via Manzoni già Benincasa — Strada Manzoni fostă Benincasa. Sei mai stata a Oradea? Ai fost vreodată la Oradea? . din tntimplare: Chi mai l'avrebbe detto? Cine oare ar fi spus-o?. într-o zi. quivi — acolo . Nessuno l'avrebbe mai detto — Nimeni n-ar fi spus-o vreodată. absolut niciodată nu va fi crezut mincinosul. nottetempo — în timpul nopţii : La frutta fresca si trasporta notte tempo — Fructele proaspete se transportă în timpul nopţii. mai are sens afirmativ: se traduce prin: vreodată. dentro — înăuntru . altrove — în altă parte. stamattina — a z i . la noi. un giorno. mai -\. quassù — aici sus . settimanalmente — săpt ă m i n a l : Ho fatto tardi — A m î n t l r z i a t . colà — acolo . dubi­ tative. davanti — in faţă înainte . odinioară: C'era una Tolta — A fost odată .n o a p t e . jos. înapoi . lontano — departe . stanotte — a z i . 4) Già se traduce: fie prin deja.

cînd am ieşit (de acolo). acolo. nulla — nimic . di più — mai m u l t . meno — mai puţin .Quando sti andato a Craiova? — Ci (vi) sono stato l'anno scorso — Cînd ai fost la Craiova ? — Am fost anul trecut (acolo. niente. hai mangiato molto — Destul. deasupra: Le camere sono di sopra —Camerele sînt sus. affatto — a) cu totul. din acel loc": La città. press'a poco — aproximativ. spre a evita stîngăciile de traducere. parecchio — mult . quando ne uscimmo. quanto — cît . all'ingrosso — a) în mod apro­ ximativ. NOTĂ Piu este comparativul adverbului molto iar meno este comparativul adverbului poco: Oggi ho letto di più — Azi am citit mai mult. niţel. vi cu înţelesul de: „tn acel loc. în general . al­ meno — cel puţin . poco — puţin . Ci şi vi ca adverbe de loc sînt sinonime şi se traduc prin: „aici. b) (precedat de negaţie) deloc. ne pot căpăta valoare de adverb de loc şi anume : ci. Locuţiuni adverbiale de loc: (per) di qua — pe aici: Andiamo per di qua — Să mergem pe aici. b) mult. vi. dedesubt: Vedi più sotto — Vezi mai jos. qua se scriu întotdeauna fără accent (veti î 11BJ Particulele atone ci. de tot . alquanto — ceva. NOTĂ Qui. cu ridicata: Mancherò all'incirca un'ora — O să lipsesc cam o oră. în acest loc.) Ne cu înţelesul de: „de acolo. acolo. aproape. vi urmate de verbul essere se traduc prin: „aexista a fi": C'era (ci era) fra i due una vecchia inimicizia — Exista între cei doi o veche duşmănie. era addor­ mentata — Oraşul. assai — a) destul . nicidecum: a) Era affatto preoccupato — Era foarte îngrijorat. Dintre locuţiunile adverbiale de cantitate mai importante se amintesc: alVincirca — aproximativ. un pic . Qua dentro — Aici Înăuntru. troppo — prea mult . Traducerea în limba română a acestor particule pronominale nu este obligatorie decît în anumite situaţii. ne mai au şi funcţie pronominală aşa cum am văsuţ la capitolul despre pronume (a se vedea şi § 90). abbastanza — destul. Ci.te -— Pune-1 in faţa ta . di sotto — pe (de). quasi — aproape (mai că) . sufi­ cient . in giro — în jur: Guarda in giro ! — Uită-te în jur ! ADVERBELE DE CANTITATE § 150 Pronumele nehotărite de cantitate pot funcţiona şi ca ad­ verbe de cantitate. al minuto — cu amănuntul . Dintre cele mai frecvente amintim: molto — mult. aici"-. b) Non sono affatto contenta — Nu sînt deloc mulţumită. di sopra — pe (de). di meno — mai puţin . 201 . tanto — atît . Passiamo per di sotto — Trecem pe dedesubt ." în afară de valoarea adverbială ci. vi. più — mai mult . (per) di là — pe acolo: Sono usciti per di là — Au ieşit pe acolo. Basta. Vado lontano — Mă duc departe . era în întregime adormit. în acel loc. b) engros. foarte mult . ai mincat mult.

Vieni con me? — No. desigur. să mă certe bărbatu-meu. certo — desigur. proprio — întocmai. di certo — cu siguranţă: Verrete domani da noi? — Di certo! — Veţi veni mìine la noi? — Sigur! (Cu siguranţă!). Perché sorridi? — Perché sì! — De ce surîzi? lac-aşa! Locuţiuni adverbiale de afirmaţie: senza dubbio — fără îndoială: Venite con noi?— Senza dubbio! — Veniţi cu noi? — Fără-ndoială ! . Non lo vedi neanche tu ? — Nu-1 vezi nici tu ? dar Neanche tu lo vedi — Nici tu nu-1 vezi ? Né. dar Nessuno scriverà — Nimeni n-o să scrie . né . sicuro — sigur. nici. dar nu prea deşteaptă. Intre non şi verb se pot intercala doar pronume atone: Non ti ho mai visto leggere — Nu te-am văzut niciodată citind. Devo uscire. e poi n o ! — Vii cu mine ? Nu şi iar nu ! Non este un adverb negativ aton (este neaccentuat în propoziţie). Non è né dolce 202 . Non ti piace nessun libro ? — Nu-ţi place nici o carte ?. non — nu. davvero— într-adevăr.. mi sgriderà mio marito — Trebuie să plec. non posso ridere — Rîzi ? — Nu. dar Nessun libro ti piace ? — Nici o carte nu-ţi plac'e ? . nu azi.ADVERBELE DE AFIRMAŢIE § 151 Cele mai folosite adverbe de afirmaţie sînt : si — da . exact: Questo è il nuovo direttore? — Per l'appunto! — Acesta este noul director? — întocmai!. appunto—întocmai.. Perché non leggi? — Perché no! — De ce nu citeşti? — lac-aşa!. Se va spune deci: Non scriverà nessuno — Nu va scrie nimeni. dacă nu o. cit şi după acesta: Verrò domani. né voglio saperlo — Nu ştiu şi nici nu vreau să ştiu . înlocuieşte uneori pe e non: Non lo 'so.. o întreagă propoziţie: Bella sì. nici. ADVERBELE DE NEGAŢIE § 152 No. pronume sau adjectiv negativ şi nu poate fi precedat de acestea.. nu pot să rîd . ma poco intelligente — De frumoasa e frumoasă. Non precede în­ totdeauna orice alt adverb. De reţinut şi următoarele expresii: Ti piace? — Sì e no — îţi place? — Da şi nu. aşa şi aşa. per l'appunto — tocmai. No înlocuieşte o propoziţie (ca în cazul adverbului de afirmaţie si) : Ridi? — No. chiar aşa. beninteso — bineînţeles: Certo che ho paura! — Sigur că mi-e frică! NOTĂ Si poate determina un substantiv sau un adjectiv înlocuind. già — da. Nu este niciodată independent. în acest caz. Se poate afla atît înaintea verbului: Non posso dormire — Nu pot să dorm. né — nici. se no. non oggi — Am sa vin mîine.

. ca Ioana. se află înaintea acestora: Lo sentivo molto difficilmente — îl auzeam foarte greu. neppure — nici. Non me lo hai mai detto — Nu mi-ai spus-o niciodată. fie după acesta. Cînd deter­ mină un substantiv. Come ti sembra la canzone? — Mica male! — Cum ţi se pare cîntecul? — Nu-i deloc rău: Mi credi? Niente affatto! Mă crezi? — Absolut delocI Locul adverbelor în propoziţie § 153 Cînd determină un verb. atunci cînd verbul se află la un timp compus. GRADELE DE COMPARAŢIE ALE ADVERBELOR § 154 O serie de adverbe pot avea. nici măcar: Neppure tu mi hai cisto — Nici măcar tu nu m-ai văzut. mai — niciodată. nici măcar: Non lo farei nemmeno per te — N-aş face-o nici măcar pentru tine. evidentemente — Agnese văzuse totul. (così) . adverbul se poate afla fie înaintea verbului. sînt plasate între auxiliar şi participiu: Non ti ho più scritto --. — Agnese. adverbul: a) poate preceda întreaga propoziţie: Purtroppo sei venuto troppo tardi— Din păcate ai venit prea tìrziu . b) poate fi situat după propoziţie: Agnese aveva visto tutto. evident .. ca şi adjectivele. văzuse totul. anche — şi.. desigur . Poziţia lui normală este însă după verb: Ha risposto subito — A răspuns imediat . e) poate fi introdus în structura propoziţiei cu condiţia ca adverbul să fie predeedat şi urmat de virgule: Agnese. quanto. Marina è già partita — Marina a plecat deja. 203 . stă după acesta: Una donna così così — O femeie aşa şi aşa. nemmeno. Cînd determină o propoziţie. nemmeno — nici. neppure: neanche — nici: Neanche tu lo sai — Nici t u n-o ştii. già— deja. evident. sempre — întotdeauna. aveva visto tutto. evidentemente. come: Tu ridi tanto facilmente quanto Giovanna — Tu rìzi tot atìt de uşor. Neanche per idea — Nici gînd . Cînd determină un adjectiv sau un alt adverb. Non mi sento punto bene — Nu mă simt deloc bine . nu glumesc deloc.né mnaro — Nu-i nici dulce nici amar. Cu ajutorul lui né sînt compuse adverbele: neanche. NOTĂ A se reţine şi următoarele expresii: Neppure per sogno — Nici gînd. Volentieri le scriverei una lettera — Bucuros i-aş scrie o scrisoare. Anumite adverbe ca: più — mai. grade de comparaţie : Comparativul de egalitate se exprimă (ca şi la adjective) cu ajutorul adverbelor corelative: (tanto). E1 venuto personalmente — A venit (el) în persoană. Non lo dico mica per scherzo — N-o spun deloc în glumă..Nu ţi-am mai scris .

tardi —• più tardi — mai tìrziu. Din această categorie cîteva adverbe formează comparativul în mod neregulat: bene —* meglio — mai bine. assai — foarte. azi. oggi. poco —* meno — mai puţin . più este precedat de multe ori de prepoziţia di: Queste scarpe. Formele de comparativ pot fi întărite cu ajutorul adverbelor molto (mai rar assai — mult. Unele adverbe primesc sufixul — issimo direct la gradul pozitiv: bene — be­ nissimo — foarte bine . male — peggio — mai r ă u . Puţine adverbe însă se pot întîlni la comparativul de inferioritate. cel mai tirziu. situate înaintea altui adverb : molto bene — foarte bine . tuttfal più — cel mult. al più tardi — Voi fi la tine la ora şapte. troppo tardi — 204 . ancora — încă) aflate înaintea com­ parativului: molto meglio — mult mai bine. Expresia per lo più se traduce în limba română prin „In general. meno seriamente — mai puţin serios: Andiamo meno spesso al cinema quest'anno — Mergem mai rar la cinema în acest an. lentamente —len­ tissimamente — foarte încet. Comparativul de inferioritate se formează cu ajutorul adverbului meno plasat înaintea adverbului comparat: meno spesso — mai puţin des. Ti ho visto in aula più spesso di quanto mi hai visto tu — Te-am văzut în aulă mai des decît m-ai văzut tu. grandemente — raa^» giormente — in mai mare măsură: Oggi cammini meglio — Astăzi mergi mai bine. poco — pochissimo — foarte puţin : Mi sento malissimo — Mă simt foarte rău. prin adăugarea sufi­ xului -mente la -issima (forma de feminin a superlativului absolut al adjectivelor): raramente — rarissimamente — foarte rar . bene — prea. în mod obişnuit": Collabora per lo più con il suo amico — Colaborează în general cu prietenui său. assai bene — foarte bine (sau destul de bine) . în caz extrem. male — malissimo — foarte rău . ben più difficilmente — mult mai greu. Superlativul absolut se formează. al più tardi — cel mai tìrziu: Sarò da te alle sette. ben volentieri — (prea) bucuros . lent . iar mole devine pessimamente— execrabil. sau între două propoziţii) : Tu hai cantato meglio di me —.Tu ai clntat mai bine ca mine .Comparativul de superioritate se formează cu ajutorul adverbului più situat Înaintea adverbului comparat : adagio —> più adagio — mai încet. assai spesso — foarte des (sau destul de des) . costă mai mult. troppo — prea. Superlativul absolut se mai poate forma cu ajutorul adverbelor molto — foarte. spesso —*• più spesso — mai des. maximum. în general. de obicei sub formă de perifraze sau expresii : per lo meno — cel puţin . Alte exemple de comparativ (comparaţie între două elemente ale propoziţiei. costano di più — Aceşti pantofi. bene — bine. assai più tardi — mult mai tìrziu . molto — mol­ tissimo — foarte mult . bene devine. ancora più spesso — încă şi mai des . ottimamente — excelent. Gînd este folosit singur. mol­ > to —• più — mai mult . Superlativul relativ se foloseşte foarte rar. la superlativul absolut.

într-o singură propoziţie. mai degrabă : Sei giunto piuttosto tardi — Ai ajuns cam tirziu . Nu se va spune Cammi­ nava estremamente lentamente — Mergea extrem de încet. malaccio — crunt . piano —* pianino — lncetinel. Nu se recomandă ca ambele adverbe să fie formate. poco —* pochino — (pochette ) — niţel. .prea tlrziu. sau Camminava estremamente piano. cu sufixul -mente. Anumite adverbe pot primi sufixe diminutivale sau augmen­ tative: bene — benino — binişor. male — maluccio — > » cam rău . încetişor. benone — prea bine. mai curînd. abba­ stanza — destul de: Hai scritto abbastanza correttamente — Ai scris destul de corect. presto — prestino — repejor . * în general adverbele pot doblndi un anumit grad de intensitate atunci cînd sînt însoţite de alte adverbe ca: piuttosto — cam. ci Camminava lentissimamente. ni+ ţeluş .

alte prepozi­ ţii: riguardo a — cu privire la. în context. a unor adjective. con unite cu articolul hotărît formează prepoziţiile articulate (vezi § 20). PREPOZIŢII PROPRII Prepoziţiile di. A. în ceea ce priveşte. di tradus prin de: Data di partenza — Data de plec are . di qua da — din­ coace de e t c Aceste locuţiuni prepoziţionale vor fi incluse. în capitolele de faţă. B. verbe. acelea care au în exclusivitate rolul de prepoziţie cum sînt: di. valoare de conjuncţie: come — ca. valoare de adjectiv: lungo — de-a lungul. a. a. sau valoare de participiu prezent: durante — în (timpul). Prepoziţii improprii. semn al partitivului : Compro delle cartoline — Cumpăr (nişte) ilustrate. da. da. ci intră în componenţa unei părţi de propoziţie ca element introductiv al acesteia. su. părţi de vorbire ca: substantive. adverbe e t c . in. Prezentăm mai jos valorile pe care le pot avea prepoziţiile proprii: § 157 DI poate fi: 1. fie după acestea. Locuţiuni prepoziţionale în a căror componenţă intră.PREPOZIŢIA LA PREPOSIZIONE § 155 Face parte din seria de părţi de vorbire invariabile care se pot afla plasate fie înaintea unor substantive. valoare de adverb (de aceea se mai numesc şi adverbiale). in. marcă a genitivului: II libro di Laura — Car­ tea Laurei . în ordinea prezentării diferitelor tipuri de prepoziţii. acelea care în afară de valoarea de pre­ poziţie propriu-zisă pot avea. per. tra (cu varianta fra). con. per. Piangere di dolore — A plînge 206 . su. 3. che — ce e t c . mediante — cu (ajutorul). sopra — pe etc. Prepoziţia nu are rol sintactic independent şi nu constituie ea însăşi o parte de propoziţie. adverbe. Gramaticile italiene clasifică prepoziţiile astfel: § 156 A. în afara prepoziţiilor. cum sînt dentro — în. 2. . Prepoziţii proprii. C. secondo — după e t c . Morir di fame — A muri de foame . pronume.

rfi tradus prin CK: Essere multato di. a tradus prin în: Pittura a olio — Pictură în ulei. se mai foloseşte în construcţiile verb -\. Co­ noscere di vista — A cunoaşte din vedere. 3. di là da — dincolo de . di buona voglia — de bună voie. se traduce prin de. assieme a — împreună cu. di tradus prin din: Uscire di casa — A ieşi din casă. prima di — înainte de. marcă a dativului: Si rivolge ai professore — Se adresează profesorului . se mai foloseşte în construcţiile verb + a -f. di primavera — primăvara.de durere . Di se întîlneşte frecvent în expresii ca: di nascosto — pe ascuns. Ammirato da tutti — Admirat de toţi . es­ sere di moda — a fi la modă. Barca a motore — Barcă cu motor. Noi abitiamo a Ploieşti — Noi locuim la Ploieşti . de. Camminare a passi lenti — A merge cu paşi domoli . la città di Roma — oraşul Roma. andare a piedi — a merge pe jos . . di tradus prin ca. Si è recato dal medico — S-a dus la medic .— In culmea . Expresii: an­ dare a spasso — a merge la plimbare . Ha la lagrime agli occhi — Are lacrimi în ochi. di buorì ora — dis-de-dimineaţă. per mezzo di — cu ajutorul.. a tradus prin la: Penso a te — Mă gîndesc la tine.. Al colmo di. 3. poate forma un complement de timp dacă se află alături d e substantive specifice: di giamo — ziua. § 158 A poate fi: 1. E' andato via di nascosto — A plecat pe furiş. de pe. 5.di -\.. 2. parlare ad alta voce — a vorbi (cu voce) tare . în urma: Cam­ minava silenzioso dietro a lei — Mergea tăcut în urma ei. a tradus prin cu: Me­ lodia. 4.. 6. 2. 6. vicino a — lîngă. Vado al mare — Merg la mare.verb la infinitiv: Smetti di parlare così— Încetează de a mai vorbi astfel. decit: E1 più alto di te — E mai înalt ca tine. Alle calende greche — La calendele greceşti . 8. al di là — dincolo. da tradus prin de la. dietro a — în spatele. a buon mercato — ieftin. prepoziţia di mai poate introduce nume proprii cu funcţie de apoziţie: il mese di dicembre — luna decembrie. a fianco di — alături de. pe la: Montare a cavallo — A se urca pe cai .. Essere assente ai eorsi — A fi absent de la cursuri . a carattere popolare — Melodie cu caracter popular . 9. Si mangerà alle otto — Se va mìnca la ora opt . da + nume propriu de persoană (sau substantive indicînd per­ soane) se traduce prin la: Vado dai nonni — Mă duc la bunici . ad ogni modo — în orice caz .. 5. . de către: I versi scritti dal Pa­ sco/i — Versurile scrise de Pascoli. di qua da — dincoace de. Locuţiuni prepoziţionale cu di: nel mezzo di — în mijlocul.. din: Torniamo dal 207 . di notte — noaptea. 4. a forza di (a causa ăi/per via di) — din cauza.verb la infi­ nitiv: Sono riuscito a convincerla — Am reuşit s-o conving. Noi abitiamo da Giovanni — Noi locuim la Giovanni. — A fi amen­ dat cu . Locuţiuni prepoziţionale cu a: accanto a — alături de. Mulino a vento — Moară de vìnt . a tradus prin pe. Ornare di quadri—A împodobi cu tablouri . invece di — în loc de. 7. § 159 DA — 1. levarejtqgliere di mezzo — a înlătura..

bi­ cicleta etc. Andare in macchina (treno. poate fi întîlnită în următoarele situaţii: 1. al di là da — dincolo de : La nostra villa si trova al di qua dal fiume — Vila noastră se află dincoace de rîu. 5. însoţeşte un adjectiv in construcţii de tipul adjectiv -fin -f. Dipingeva dal modello — Picta după model.mare — Ne întoarcem de la mare .) 3. su tradus prin cam. Scappare dall'afra parte — A fugi pe partea cea­ laltă . su (-f. simplă sau articulată. andare su tutte le furie — a se înfuria. calitatea) : Macchina da scrivere — Maşină de scris . in luogo di — în loc de. su tradus prin despre: Una conferenza sulla Resistenza italiana — O conferinţă despre Rezistenţa italiană . 4. se întîlneşte în expresii ca : andare in campagna — a merge la ţară .) — A merge cu maşina (trenul. Francesca da JRImini — Francesca de la (din) Rimini . Trattato sulla storia della musica — Tratat despre istoria muzicii. 3. al di qua da — dincoace de . 2. Camminare in due — A merge în doi . Scultura in marmo — Sculptură în marmoră . da tradus prin cu: (arată o calitate permanentă) : La ragazza dagli occhi celesti — Fata cu ochii albaştri . bicicletta ecc. 2. 2. da tradus prin pe: Entrare dalla finestra — A intra pe fereastră . Sono partiti dalla Francia — Au plecat din Franţa . da tradus prin după: Ti riconosco dalla voce — Te recunosc după voce . pentru: Compro le mele per mia madre — Cumpăr merele pentru mama . Vengo da Braşov — Vin de la Braşov . Cane da caccia — Cline de vînătoare . spre. Sul tramonto — Cam pe la asfinţit. in occasione di — cu ocazia . se tra­ duce prin cu (cu specială referire la mijloacele de transport) . Povero in parole — Sărac în cuvinte . 5. sau în locuţiuni prepoziţionale: in caso di — în caz de. da dove — de unde . Si preparò per la partenza (per partire) — Se pregăti de plecare. mettere in moto — a pune în mişcare. 6. 4. Casa dal tetto rosso — Casa cu acoperişul roşu . 7. Ficcarsi in testa — A-şi băga în cap. su tradus prin pe: Sdraiarsi sull'erba — A se întinde pe iarbă . Sto male per aver mangiato troppo — Mi-e rău pentru că am mîncat prea mult .substantiv: Bravo in biologia — Bun la biologie . su în expresiile: parlare sul serio — a vorbi serios . din cauza . de: Ha lavorato per denari — A muncit pentru bani . Sala da pranzo — Sufragerie . cam pe la.. se traduce prin in: Tornare in casa — A se întoarce (intra) în casă . vreo: Una signora sulla quarantina — O doamnă în jur de vreo patruzeci de ani . § 161 Prepoziţia SU. In sul far del giorno — Spre ziuă. subit . Un libro per i bambini — O carte pentru copii. Ri208 . Irene contava sulle dita — Irina număra pe degete . Locuţiuni prepoziţionale cu da: lontano da — departe de . în: Sull'afa — Spre zori . Dotto in fisica — Savant în fizică. Pesava sui cinquanta chili — Cîntărea cam 50 de kg .. 4. § 162 PER se poate traduce prin: 1. decidere su due piedi — a hotărî pe loc. da tradus prin de (arată scopul. Lottare per la pace — A lupta pentru pace .substantiv care indică timpul) tradus prin cam în. § 160 IN: 1. Stanza da bagno (cameră de) baie . în jur de. în faptul zilei.

drept: Passa per intelligente — Trece drept inteligentă . cu: Lavorare con cura — A lucra cu grijă . per scherzo — în glumă . 9. In direcţia. Sai che Vedificazione di questo ponte durerà per tre anni? — Ştii că con­ struirea acestui pod va dura trei ani ? § 163 CON se poate traduce prin: 1. după: Mandò in fretta per ii medico — A trimis în grabă după medic. Tra nemici — Printre duşmani . Il bambino si butta per terra e si muse a urlare — Copilul s-a aruncat pe jos şi a început să urle. uno per uno — unul cîte unul . 2. deasupra. Dividere per cinque — A împărţi la cinci . — Se ceartă între ei. printre: Il più grande fra tutti — Cel mai mare dintre toţi . B. din partea mea. Arrabbiarsi con uno — A se supăra pe cineva . 7. peste. TRA (mai utilizată fiind tra) sînt sino­ nime: se traduc prin: 1. Sarò di ritorno per le otto — Am să mă întorc pe la opt . Tra vita e morte — Intre viaţă şi moarte . per Io piu — în general. Fra qualche settimana — Peste/în cîteva săptămîni. Alte cazuri de folosire a prepoziţiei per: per me — despre mine. per sentito dire — din auzite . pe: E. acesta se traduce prin gerunziu: Con lo sbagliare s'im­ para — Greşind se învaţă. Abito con i nonni — Locuiesc cu bunicii. Congratularsi con qualcuno — A felicita pe cineva. pe. Scrivere con la biro — A scrie eu pixul . 5. in: Mettilo sopra il tavolo — Pune-1 pe masă. 6. 2. Abita sopra il negozio — Locuieşte deasupra 209 . prin: Uscì per la porta principale — A ieşit pe uşa principală . Strofinarsi con Vasciugamano — A se şterge/a se freca cu prosopul . Ti scambiavo per (un ) poeta — Te luam drept poet .: moltiplicare per due — a înmulţi cu doi. Non prendermi per stupido — Să nu mă iei drept prost. Indică durata în urma intro­ ducerii unui complement de t i m p : Parlasti per tre quarti oVora — Ai vorbit trei sferturi de oră . PREPOZIŢII IMPROPRII Pintre cele mai cunoscute prepoziţii amintim: § 165 a) SOPRA — pe. la: Parlare per telefono — A vorbi la telefon . la: Partire per Costanza — A pleea la Constanţa . in (temporal): Fra due ore — în/peste două ore. Scrisse per mezz'ora — A scris (timp de) o jumătate de oră. Litigano tra di loro. dintre. Tra. asupra. de obicei .ssere in collera con uno — A fi supărat pe cineva . Conoscersi per corrispondenza — A se cunoaşte prin corespondenţă . Cînd con este urmat de un verb la infinitiv. 4. tre per cento — trei la sută . intre. prendere per moglie — a lua de soţie . per lo meno — cel puţin . Spedire per posta — A expedia prin poştă . ca. 3.fiutò per vergogna — A refuzat de ruşine. § 164 Prepoziţiile FRA. fra sînt urmate de prepoziţia di atunci cînd introduc un pronume personal: Non c'è niente tra di noi— Nu este nimic între noi . Passai per il giardino — Am trecut prin grădină. 8.. 3.

între acesta şi pronume poate apărea prepoziţia di. Cînd prepoziţia verso este însoţită de un pronume personal.) — A pus capacul deasupra .) — Mergi înainte.) — A fi împotriva. d) ENTRO — in. Forma senza di 4. Sotto di noi— Sub noi. Guardare dietro (adv. 210 . spre: Navigare verso ovest — A naviga spre vest. către. faţă de. Senza di te non vengo — Fără tine nu vin. înaintea: Davanti al giudice — în faţa judecătorului. MALGRADO se tradu. Essere eontro (adv. / gatti sono sopra i tetti — Pisicile sînt pe acoperiş. cu tot (toată): Malgrado la pioggia — în ciuda ploi1k) Locuţiunea GRAZIE A —tradusă prin datorită. Non dice nulla davanti a noi — Nu zice nimic în l'ala noastră. 2. Contro di te — împotriva ta .) — Vino înăuntru (literar). lui sotto (adv.. înăuntru: Dentro la camera— în cameră. pe sub: Ridere sotto i baffi — A rìde pe sub mus­ tăţi . — în spatele casei . b) SOTTO — sub.) — Eu locuiesc sus.pronume per­ sonal este tradusă prin fără: Resterò senza di voi— 0 să rămîn fără voi . 1) SENZA se traduce prin fără. Ci cediamo dentro (adv.) — A privi ìriapoi. L'avverbio si trova dopo il verbo — Adverbul se află după verb. Va' avanti (adv. cu: Bisogna essere cortesi verso i vecchi — Trebuie să fim politicoşi cu bătrînii (faţă de bătrîni). li) D9P0 — după (temporal şi local) : Dopo le vacanze — După va­ canţă . Contro il progetto — împotriva proiectului : Contro agli amici — împotriva prietenilor .) — Ne vedem înăuntru .. Io abito sopra.) Ce vei face după aceea? i) CONTRO — împotriva. m) VERSO se traduce prin: 1. e) DENTRO — în.magazinului. înapoi: Dietro la casa.) — T u te aflai în faţă. Cosa farai dopo? (adv.) — A urca deasupra (la un etaj superior). Tu ti trovavi davanti (adv. contra. j) Prepoziţiile sinonime NONOSTANTE. el dedesubt. e) AVANTI — înainte: Mi scrisse avanti di te — Mi-a scris înain­ tea t a . pina la (temporal) : Partirò entro quattro giorni — Voi pleca pînă in patru zile . Dietro al palazzo — în spatele blocului . Mişeii coperchio sopra (adv. n) DURANTE — în timpul: Hanno litigato durante il lavoro — S-au certat în timpul lucrului.c prin: In ciuda.) — A ramine jos (dedesubt). Vieni entro (adv. se con­ struieşte numai cu pronume sau substantive în dativ: Grazie a lui conosci bene Vitaliano — Datorită lui cunoşti bine italiana. Salire sopra (adv. g) DIETRO — după. în spate. f) DAVANTI — In faţa. graţie. Rimanere sotto (adv. construcţia nu este însă obligatorie: Corse verso lei sau Corse verso di lei — Alergă spre ea . Dentro la borsa — în poşetă.

Qui presso (ade. Deseori sînt însoţite şi de prepoziţia a: Dammi il tuo quaderno fino a domani — Dă-mi caietul tău pînă mîine. in confor­ mitate cu: Secondo il mio parere ciò non è giusto — După părerea mea asta nu e just. prin mijlocirea. MENO. potrivit cu. SALVO. q) Prepoziţia SECONDO se traduce: după.o) Prepoziţiile sinonime. MERCÉ se traduc prin: cu ajutorul. în civilizaţia anti­ cilor .) — Aici aproape. ECCETTO. t) CI RCA — tradus prin: cu privire la: Parlarono inolio circa te cerimonia della nozze — Au vorbit mult cu privire la ceremonia de nuntă. datorită: Comprai il quadro mediante un amico — Am cumpărat tabloul printr-un prieten. p) Prepoziţiile sinonime MEDIANTE. Presso di lei — Lîngă ea . SINO se traduc prin pina. r) Prepoziţiile sinonime FINO. Cîteva sensuri contextuale: Presso gli antichi — La antici. s) PRESSO — Ungă. prin (intermediul ) . . pe lingă: Presso all'università — Lîngă univer­ sitate . Abitiamo presso un gentile signore — Locuim la un domn amabil. TRANNE. cu excepţia: Vennero tutti salvo lui — Au venit toţi cu excepţia lui. FUORCHÉ'1 se traduc prin: in afară de.

cioè — adică etc. e. C O N J U N C Ţ I I L E COORDONATOARE § 167 \. anche se — chiar dacă e t c : Scriverò la lettera a Mircea anche se so che non mi risponderà — O să scriu scrisoarea lui Mircea. 4. avverrò. sebbene — deşi. 3. oppure — ori. •6. né — nici . III. că . dar nu putem.CONJUNCŢIA LA CONGIUNZIONE § 166 Este o parte neflexibilă de vorbire care stabileşte raportul dintre părţile de vorbire de acelaşi fel dintr-o propoziţie sau dintre propoziţiile unei fraze. Conjuncţii coordonatoare B. anche — şi: Mangeremo anche noi — O să mîncăm şi noi. în funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc în propoziţie sau în frază distingem: A. 2. neanche. deoarece . purché — numai să. ossia. 5. nemmeno. neppure — nici (măcar) : Non videro neanche loro Vincidente — N-au văzut nici ei accidentul. Conjuncţii simple: e — şi . ma non fossimo — Am veni cu plăcere. nemmeno — nici măcar. ma — dar. perché — de ce. se — dacă . affinché — pentru ca să. con tutto ciò. non appena che — de îndată ce . Conjuncţii compuse: allorché — atunci cînd . spre a . Conjuncţii subordonatoare A. dimpotrivă: Verremmo •con piacere. che — care. né — nici: Non posso leggere né scrivere — Nu pot să •citesc şi nici să scriu. întrucît. dunque — deci. După formă distingem: I. giacché — căci . : Non glielo dico perché gli dispiacerebbe — Nu i-o spun pentru că nu i-ar conveni. II. pure: Si è dimenticato pure lui di scrivermi — A uitat şi el să-mi scrie. o. Locuţiuni conjuncţionale: per la qual cosa — pentru «are . però— însă. o — sau . 212 . neppure — nici (măcar). anzi — ba chiar. eppure — şi totuşi. perché — pentru că. ed — şi: Verranno Sabina e le sue figlie — Vor veni Sabina şi fetele ei. cu toate că. chiar dacă ştiu că n-o să-mi răspundă. od — sau : Scrivi o no? — Scrii sau nu ? 7.

22. 9. ba chiar. Conjuncţia che in­ troduce o propoziţie subordonată subiectivă sau o completivă directă. sia — fie . infatti — In adevăr. anzi mi stai divertendo Nu mă deranjezi. ebbene hai ricevuto un bel 4 — Nu ţi-ai făcut tema. o — sau (fie) . 8. cu toate acestea eu sînt calmă. aşadar: Piove.. din contră mă distrezi. in realtà — In realitate. dar şi: Non solo è coraggioso ma anche serio — Nu numai că era curajos ci şi serios. per­ tanto — deci.. che — că: E' chiaro che non verrà — E clar că n-o să ină . deci despre (romanul) „Ion" B. 20. fie sora ta va trebui să răspundeţi. ebbene — ei bine. quindi.sau. né — nici. 18. cioè.. però — însă.. sau (fie): Faremo il lavoro o vuoi o non vuoi —• Vom face treaba asta fie că vrei fie că nu vrei. Vedi come è facile sbagliare! — Vezi cit e de uşor să greşeşti ! v NOTĂ A nu se confunda che. cît (pe atît): Era tanto gentile quanto garbato — Pe cit era de amabil pe atît era de politicos. dar numai după cină. tuttavia — totuşi. fie: Sia tu. C O N J U N C Ţ I I L E SUBORDONATOARE CONJUNCŢII EXPLICATIVE (DECLARATIVE) § 168 1. cît. 19.. nici: Non Vho visto né io né mio padre — Nu l-am văzut nici eu.. 13... ma anche — nu numai .e — şi. come — cum. nici tatăl meu.dunque.. 2.. conjuncţie. perciò non viene da te — îi este ruşine. cioè — adică. pronume relativ. deci : Non hai fatto il compito. A se consulta ?l capitolul despre propoxiţia relativă §112. şi: Tutto andrà bene e per me e per te — O să fie totul bine şi pentru mine şi pentru tine. eppure... o . 15. cu che. însă mama nu vrea. dar totuşi: Mi piacerebbe suonare il pianoforte però la madre non vuole — Mi-ar plăcea să cînt la pian. né . 17.. sia tua sorella dovrete rispon­ dere — Fie tu.. e. tanto . vale a dire — adică: II treno arriva alle otto precise. 12.... adică peste zece minute. adică: Ti regalerò un libro oppure un disco — Am să-ti dăruiesc o carte sau un disc. quanto — atît (pe cît) . cu toate acestea: Domani ci sarà Vesame eppure io sono calma ~ Mìine va fi examenul. vale a dire fra dieci minuti — Tre­ nul soseşte la opt fix. aşadar plecăm cu umbrela. 10. non solo .. perciò — de aceea: Si vergogna. 11. 213 . 16... dunque usciamo con Vombrello — Plouă. că .. atunci. deci ai primit nota patru. 14. anzi — dimpotrivă. — Va voi vorbi despre Rebreanu. 21... sia ... Mi risulta che tu mi inganni — Reiese că tu mă păcăleşti . ma — dar: Andremo al cinema ma solo dopo cena — O să mergem la cinema. vale a dire — adică: Vi parlerò di Rebreanu cioè di „Ionu. de aceea nu vine la tine. sau mai bine/degrabă : Non mi disturbi.

aşa după cum: Scrivi come ti dico io — Scrie aşa cum îţi spun eu. 4. XOTĂ în general. siccome — aşa cum. 2. finché: pînă cînd: Ci resto finché tu vieni a prendermi — Rămîn pînă cînd vii t u să mă iei. stavi parlando con uri altra persona — Atunci cînd te-am întîlnit. 2. conjuncţiile temporale se construiesc cu indicativul atunci cînd acţiunea este certă. Non sono partito poiché le strade erano impraticabili — N-am plecat deoa­ rece drumurile erau impracticabile. scrivimi — Ori de cìte ori ai nevoie de mine. come se — ca şi cum: Mi guardò •come se non mi avesse mai visto — M-a privit ca şi cum nu m-ar fi văzut 214 . (non) appena (che) — îndată ce: Non appena lo vidi. visto che. 3. sino a che. va trebui să-ţi iei paltonul. i-am spus-o. dopo che — după ce: Giungemmo alla stazione dopo che il treno era già partito — Am ajuns la gară. giac­ ché. avanti che — prima che — înainte ca: Pensaci bene avanti che tu agisca — Gîndeşte-te bine mai înainte de a acţiona. si mise a piovere — Deìndată ce am ieşit. de îndată ce. CONJUNCŢII CAUZALE § 170 1. dovrai prenderti il cappotto — întrucît e frig. ogni volta che — ori de ette ori: Ogni volta che hai bisogno di me. îndată ce: Tosto che fui uscito. întrucît: Rimarrai qui dato che è.CONJUNCŢII TEMPORALE § 169 1. perchè — pentru că: Piango perché sto male — PIîng pentru că mi-e rău. dat fiind că e deja noapte. că: Ne parleremo subito giacché siete venuti — O să vorbim imediat pentru că tot aţi venit . 5. dacă: Lo riconobbi {{uando si tolse gli occhiali — L-am recunoscut cînd şi-a scos ochelarii. 2. fino a che. eu nu ţi-aş spune. allorché. CONJUNCŢII MODALE § 171 1. non te lo direi — Chiar dacă tu mi-ai cere-o. già notte — O să rămîi aici. 3. după ce trenul plecase. 4. 9. mentre — in timp ce: Mentre tu studi. dar nu verificate. a început să plouă. io scriverò la lettera — în timp ce tu înveţi. poiché. pentru că. tu stăteai de vorbă cu altcineva. quando — cînd. 8. tosto •che. 7. allorquando — atunci cînd. 6. anche quando — chiar dacă: Anche quando tu me lo chiedessi. serie-mi. subito che. 10. siccome — întrucît: Siccome fa freddo. construcţia cere modul conjunctiv. come. eu am să scriu scrisoarea. în mo­ mentul în care: Allorché t'incontrai. che — întrucît. deoarece. Dacă e vorba de acţiuni presupuse. glielo dissi — De îndată ce l-am văzut. dato che — dat fiind că.

4. fie.niciodată. NOTĂ Conjuncţiile consecutive pot fi construite fie cu indicativul. ca şi cum.. 215 . di modo che — astfel încît: Devi parlare di modo che tutti possano comprenderti — Trebuie să vorbeşti astfel încît toţi să te poată înţelege. în ciuda faptului că: Sebbene tardasse.. că: Faceva tanto freddo che tutti battevano i denti — Era atìt de frig încît cu toţii clănţăneau din dinţi. onde — spre a. che — atìt. quasi (che) — aproape. senza che. lo aspettai — Cu toate că întîrzia. CONJUNCŢII CONCESIVE § 173 benché. egli non esitò intraprenderla — Deşi acţiunea era periculoasă. încît: Fa tanto caldo che mi piacerebbe prendere un gelato — E atìt de cald încît mi-ar face plăcere să iau o îngheţată. quantunque. NOTĂ Toate conjuncţiile concesive se construiesc cu conjunctivul.. de parcă: — Lo difendeva quasi (che) fosse suo fratello — îl apăra de parcă i-ar fi fost frate. 3. quasi (che) cer conjunctivul.. eu l-am aşteptat. cu toate că. pentru ca să: Ti offro il libro affinché ti ricordi di me — îţi ofer cartea ca să-ţi aminteşti de mine . senza che — fără ca: E1 andato via senza che mi salutasse — A plecat fără să mă salute.cu condiţionalul. affinché. pentru a. NOTĂ Conjuncţiile come se. ancora che.. anche se. CONJUNCŢII CONSECUTIVE § 174 1. 3. sebbene. Te lo dico onde possiate provvedere subito — îţi spun asta ca să puteţi lua măsuri neîntîrziat. Per quanto fazione fosse pericolosa. seppure. ca să. el nu a ezitat să o întreprindă. per quanto. fie cu conjunctivul. 2. CONJUNCŢII FINALE § 172 perché. che — încît. NOTĂ Toate aceste conjuncţii se construiesc cu conjunctivul. tanto . acciocché. nonostante che — deşi. malgrado che.

CONJUNCŢII DE EXCEPŢIE § 176 1. 5. numai să nu: Potevi far tutto fuorché mo­ strargli quella notizia — Puteai să faci orice. NOTĂ Toate aceste conjuncţii (cu excepţia lui se) sau locuţiuni condiţionale se cons­ truiesc cu conjunctivul. se — dacă: Se tu te ne vai. cît . come — cum. afară de cazul că. dacă. Se este conjuncţia specifică propoziţiilor condiţionale şi se construieşte atît cu indicativul cit şi cu conjunctivul (vezi şi § 213. io devo restare — Dacă tu pleci. 214). a condizione che. 2. doar dacă: Non si può fare altro. a meno che — afară doar (dacă). n-am să mă duc la ţară. a meno ehe non si verifichi qualcosa di inaspettato — Nu se mai poate face nimic. ai înţelege ceea ce spun personajele din film. capiresti ciò che dicono i personaggi del film — Dacă tu ai Înţelege limba italiană. (locuţiunea) a meno che — cu excepţia. Dimmi se mi telefonerai — Spune-mi dacă o să-mi 216 . numai dacă: Sono d'accordo. quando — cînd. Non so se sia tornato — Nu ştiu dacă s-a întors.CONJUNCŢII CONDIŢIONALE § 175 1. purché — cu condiţia. tranne (che). numai să nu-i fi arătat ştirea aceea. qualora — în caz că. eccetto (che) — în afară de. a meno che tu non cambi idea — Sìnt de acord numai dacă nu te răzgîndeşti. perché — de ce . va trebui să tele­ foneze. dacă: Qualora egli non potesse venire dovrà telefonare — In caz că el nu poate veni. De asemeni apare în propoziţiile interogative şi dubitative la indicativ sau conjunctiv: Dimmi se verrai— Spune-mi dacă ai să vii. 3. eu trebuie să rămîn . a patto che — cu condiţia ca. afară doar dacă nu o să se ivească ceva neaşteptat. fără (afară). CONJUNCŢII INTEROGATIVE INDIRECTE § 177 se — dacă . numai dacă (că): Resto con voi purché Nunzio chieda scusa — Rămîn cu voi numai dacă Nunzio îşi cere iertare. fuorché. quanto — cît: Ti chiedo perehé non reagisci — Te întreb de ce nu reacţionezi . 4. Se tu conoscessi Vitaliano. salvo (che). non andrò più in campagna — în caz că voi fi obosit. 2. dacă: Verrò da te a patto ehe non piova — O să vin la tine dacă nu plouă. nel caso che. caso mai — în caz că: Caso mai io sia stanco.

telefonezi. essere incerto — a nu fi sigur) : Sono incerto se.. Desidero sapere quando ritorni — Doresc să ştiu cînd te întorci. CONJUNCŢII DUBITATIVE § 178 se — dacă (însoţit de verbe ca ignorare — a nu avea idee. ... Non so se abbia recitato ieri sera — Nu ştiu daca a ucat aseară. non sapere — a nu şti. Ignoro se sia venuto — Habar n-am dacă a venit . a nu şti. a ignora. — Nu-s sigur dacă . Tu sai quanto mi piacciono i piccioni e le faraone — Tu ştii cit îmi plac porumbeii şi bibilicile .. .

Potrivit semnificaţiei şi originii lor interjecţiile se pot grupa în: A. ohà!. che male! — Ah. Interjecţii propriu-zise folosite cu o semnificaţie precisă. via! — afară. bau-bau! — ham — ham! . mah! (îndoială). Interjecţii cu sens general care nu au o semnificaţie proprie. ehm! (ameninţare): puh! puah! (dispreţ. uffa!.INTERJECŢIA L'INTERIEZIONE § 179 Interjecţia nu este o categorie gramaticală propriu-zisă. cuvinte invariabile sau locuţiuni care indică senzaţii. deh! (dorinţă. E a este exprimată prin diferite sunete. ciuf!. oh!. clic!. uh!. admiraţia. repede!. plictiseală). ohibò (neîncredere). diferite alte zgomote: pif!. adjective. stări afective spontane sau imită diverse sunete. Interjecţii improprii exprimate prin substantive. presto! — hai. auff! (nerăbdare. urrà (entuziasm). ce durere! în care aceeaşi interjecţie exprimă durerea. cucù! —cucii!. clac!. fantastico! — fantastic. brr! (frig. ahi! (chemare). o stare fizică sau afectivă: ahi!. come è bello 1 — Ah. Dintre aceste interjecţii unele se unesc cu pronumele personal me: ahimè!. ehi! B. Ah. ce rău. forza! — curaj !. accidenti! — drace. zitto! — 218 . èia!. teribil!.hapciu ! (strănutul). ahimè (durere). scîrbă) . viva! — trăiască. animo! — curaj !. patatrac!. capperi! — nemaipomenit!. evviva! — u r a ! . Ele pot indica: 1. pss! (linişte). ohimè! — vai de mine! 2. sensul lor fiind indicat de contextul în care apar. Alte inter­ jecţii de acest tip sînt: eh!. ohe!. C. sau ecci! f. imitarea unor sunete din natură — onomatopee — ca voci de animale şi păsări: gnau!. verbe sau adverbe întrebuinţate ocazional ca interjecţii : bravo ! — bravo ! coraggio!. ih! (mìni e) . meraviglioso! — minunat. sunete produse de obiecte: din-don! — sunetul clopotului. rugăminte). magnifico!. teamă). miao! — m i a u ! . cit e de frumos! în care ah exprimă bucuria. tic-tac! — bătaia ceasului: tu — — tu! — sunetul locomotivei. uff!. ih!. chicchirichì! — cucurigu ! . ohi!. pleacă! . mă­ r e ţ ! . pe naiba!. Adesea aceeaşi inter­ jecţie poate exprima stări diferite: Ah.

misericordia ! — indurare!. guai & te! — vai de tine ! . peccato! — păcat ! . sta' in gamba! — fii sănătos!. basta! — gata. poveri noi! — sărmanii de noi!. lascialo stare!— lasă-1 în pace!. D. ajunge. Dio ci guardi! — Doamne fereşte ! . pietà.taci ! . Locuţiuni exclamative exprimate prin grupuri de cuvinte sau propoziţii cu valoare exclamativă: mamma mia ! —vai de mine!. aiuto! — ajutor ! . questa è bella! — asta-i bună ! . curaj !. in alto i cuori! — capul sus.

infiorato rădăcina este fior. înflorat). In cuvinte ca fiore. o/ate. fior-am-e — flori multe (sens colectiv). e/i. spre exemplu consonanta h în formarea pluralului unor substantive masculine şi feminine: amic-h-e — prietene. sufixul ai şi desinenţa o. fiorato. precum şi ale conjugării a IlI-a pentru ver­ bele incoative (vezi § 128) la care apare infixul se intre vocala caracte­ ristică i şi desinenţă pers.STRUCTURA MORFOLOGICĂ A CUVÎNTULUI § 180 în analiza structurii morfologice a cuvîntului se pot identifica următoarele elemente: — rădăcina (la radice). — prefixul (il prefisso). sau ale unor forme verbale ale conjugării I-: dimentic-h-i — uiţi.-i. adică elementul fundamental care indică sensul lexical comun tuturor cuvintelor în a căror alcătuire intră. fiorame. fioritura. elementul variabil fiind numai desinenţa'(-e. în care prefixele s şi in modifică Înţelesul cuvîntului. desinenţe cu valoare de număr. fiori. -o). I. sfioritura. o/a. — infixul (l'infisso). cu infixul sau prefixul formează tema cuvîntului. elementul care se interpune între rădăcină şi desinenţă schimbind sensul cuvlntului: fior-ai-o — cel care vinde flori. timp verbal. cant-o/ate — clnt/clntaţi. îm­ podobit. fioritur. Rădăcina împreună cu unul sau mai multe sufixe. lag-h-i — lacuri. (il suffisso). desinenţe cu valoare de persoană. fin-i-sc-o — termin. — învăţător /învăţătoare. -a. Tema este partea invariabilă (fior. — desinenţa (la desinenza). elementul situat după rădăcină care indică modificările flexionare ale părţilor de vorbire servind la diferen­ ţierea unor sensuri şi forme gramaticale : fior-e/i — floare / flori. fior-itur-a — înflorire. 220 . elementul care precedă rădăcina transformînd sensul cuvîntului : s-fioritura — ofilire. II. in-fiorato — înflorat. III sg. maestr-o/a. număr. este alcătuit din rădăcina fior. pag-h-iamo — plătim. — sufixul. elementul care se pune la sfîrşitul rădăcinii incorporîndu-se în aceasta. şi a IlI-a pi. şi care In limba italiană poate avea o simplă valoare fonetică. desinenţe cu valoare de gen . In ultimele două exem­ ple este evidentă modificarea sensului prin sufixele itur şi am.

ca element deter­ minant al genului : iljla turista — turistul/turista . vezi § 96—98. fioritura. 221 . Aceeaşi valoare grama­ ticală o au morfemele şi pentru alte categorii de pronume (demonstra­ tive. nel libro — în carte (ablativ). infiorato. al libro — cărţii {dativ). sufixe. relative. am-a-r-o — sufix temporal marcă a imperfectului. Prepoziţiile articulate au de asemeni valoare de morfem în măsura în care marchează cazurile substantivelor: del libro — al cărţii (genitiv). — la verbe morfemele au funcţiuni multiple. am-a-ss-e — sufix cu valoare temporală şi deopotrivă modală care indică imperfectul conjunctiv am-vr-o — sufix temporal care marchează viitorul am-a-v-ate — desinenţa care indică persoana a doua plural NOTĂ Pentru limba italiană articolul poate fi considerat morfem. Principalele procedee gramaticale prin care în limba italiană se schimbă sensul unor cuvinte sau se formează cuvinte noi sînt : derivarea. In funcţie de elementele care intră în structura cuvintelor acestea se împart în cuvinte primitive (parole primitive) formate numai din rădăcină şi desinenţă: fiore. infixe. desinenţe c u ajutorul cărora se formează cuvinte şi forme flexionare ale cuvintelor.Toate elementele morfologice: prefixe. 107). se disting următoarele elemente: am-are — rădăcina am-a-re — vocala caracteristică. buono. a numărului: fior-e/i — floare/flori. compunerea şi schimbarea valorii gramaticale. iar sufixul poate indica gradul de «comparaţie: buon-issim-o —foarte b u n . Morfemele au în primul rînd o deosebită valoare gramaticală întruclt servesc la diferenţierea unor forme gramaticale: — la substantive desinenţele pot fi marca genului : alliev-o/a — •elevul/eleva. gradarea. care indică 'Conjugarea I. buon-ije — buni/bune. de identitate. tu-o-i/tu-e — ai tăi/ale tale. amo şi cuvinte derivate ţparole derivate) formate cu ajutorul prefixelor şi sufixelor: fiorame. cu valoare de sufix. «e numesc morfeme (morfemi). — la adjective desinenţele indică genul şi numărul: buon-o/a — bun/bună. în structura verbului» «de exemplu: amare — a iubi. al numărului : ijle nipoti — nepoţii/ nepoatele. nehotărîte. maestra. — la pronume desinenţele sînt marca genului şi a numărului: •tu-o/a — al tău/a ta. Pe lîngă importanţa gramaticală morfemele au şi valoare lexicală în măsura în care servesc la formarea unor cuvinte noi sau la diferenţie­ rea unor aspecte semantice.

partigiano — partizan. a aresta.-ario: ortolano — zarzavagiu. mercante — negustor. a se informa la zi. fornaio — brutar. lineamelo — liniament.). traviare — a rătăci.). operaia — muncitoare. aggiornato — — la curent. aspect. avviamento — orientare i — din rădăcina linea — linie. mittente — expeditor. zilnic (adv. manovrare — a manevra. a/lineare — a alinia. Aparţin unei familii toate cuvintele care sînt formate din aceeaşi rădăcină: — din rădăcina via — stradă. delincare — a schiţa. giornalaio — vînzător de ziare.). % — din rădăcina giorno — zi. contura. co­ pist. reciclat. legnaiolo — dulgher. ammanettare — a pune cătuşele. a/lineamento — aliniere . Prin derivare se alcătuieşte familia de cuvinte. A. 222 . aggiornare — a se lumina de ziuă. în funcţie de tipul sufixelor acestea se îm­ part în: .DERIVAREA § 181 Derivarea (la derivazione) este procedeu] prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul prefixelor şi sufixelor. -ante. b) sufixe provenite din cuvinte de origine latină şi greacă . scrinano — scrib. c) sufixe speciale care modifică nuanţa înţelesului de bază al cuvîntului (suffissi alterativi). giornalista — gazetar. -ano. viandante— drumeţ. -aia: ceraio — sticlar. viaggio — călătorie. deviare — a devia. falsario — falsificator . liniar (adj. — din rădăcina mano — mină. Derivarea cu sufixe § 182 Prezentăm principalele sufixe cu care se formează în limba italiană cuvintele derivate. -aiolo: èoscaiolo — pădurar. mîner. a) sufixe propriu-zise (suffissi propriamente detti) care nu au un înţeles propriu . -ente: cantante — cîntăreţ. derivă: lineare — a linia (verb). gelataia — vînzătoare de îngheţată . giornale — ziar. derivă: via/e — bulevard. manato — cantitatea cuprinsă într-o mină. giornaliero — zilier (subst. maneWe — cătuşe. derivă : manovale — salahor. a) Sufixe propriu-zise Sufixe substantivale 1. manubrio — manivelă. derivă: giornate — durata unei zile. inserviente — îngrijitor. Sufixe care indică agentul (cel care efectuează o lucrare): -aio.-igiano.

-itudine: gratitudine — recunoştinţă. perseveranza — perseverenţă. gelos ia — ge­ lozie. rol. direttore — director. -enza: partenza — plecare. politic. c i c a t r i c e — educatoare . (orientare politică) socialista — socialist. -ezza: bellezza — frumuseţe. balordaggine — neghiobie . ruggito — răcnet . biciclista — biciclist . passività — indiferenţă . literar etc. coscrizione — construire . -tore. umanesimo — umanism . spazzino — măturător. -ino: contadino — ţăran. -ìa: avarizia — zgìroenie. de­ rivazione — derivare. fervore — ardoare. parucchiera — coafeză. vagabondaggio — vagabondaj . pittrice — pictoriţă . ronzìo — zumzăit. dolore — durere . e r g e n d o l o — cel •ce vinele zarzavat. scrittura — scriere. simbolismo — simbolism. -anza: costanza — statornicie. curentul filosofic. /'unzione — funcţiune. : -esimo: feudalesimo — feudalism. ricchezza — bogăţie: ~ -izia. fanciullaggine — puerilitate. realismo — realism. -ione. violenza — violenţă. saggezza — înţelepciune.-trice : disegnatore — desenator. barbiere — bărbier. (termeni sportivi) : fondista — fondist. artefice — creator. umiltà — modestie. -zione: ribellione — răscoală. grosolănie . caduta — cădere. villanìa —mojicie. muggito — muget. miagolio — mieunat. infermiera.-fice : orefice — aurar.(i)tà: serietà — seriozitate. -ura. vincitore — învingător . 4) Sufixe care indică însuşirea. comunismo — comunism. -iera: cassiere — casier.— infirmieră. tradimento — trădare. -io. -ore: sapore — gust. -xita: lettura — lectură. regista — regizor. stupidaggine — prostie. caligrafie. meşter . pazienza — răbdare . -ista: (ocupaţii) — autista. caZore — căldură. mestizia — tristeţe. rugòista — rugbist. — şofer. esu­ beranza — exuberanţă. musicista — muzician . -mento: affollamento — înghesuială. -ito: fruscio — foşnet. -vendolo: /ruMivendolo — cel ce' vinde fructe. istruzione — instruire. accosta­ mento — apropiere. raniţa — vanitate. ca­ pacitate . 2) Sufixe care indică acţiunea. comunista — comunist . -età. tristezza — tristeţe. arpista — artist. ceduta — vedere. -ismo: marxismo — marxism. iacaggio — spălare. capitalismo — capitalism. 223 . vetturino — birjar. bontà — bună­ tate. socialismo — socialism. starea: -aggine: testardaggine — încăpăţînare. starea: -aggio: passaggio — trecere. vicinanza — apropiere . frizer. atitudine — aptitudine. -iere. 3) Sufixe care indică orlnduirea.

6) Sufixe care indică conţinutul. portoghese — portughez. -ato — collonnato — colonadă. codardo — laş. adjectivale apartenenţa: -ano: romano — roman (din Roma). -ile: fienile — fînarie. profitabil. inalato — bolnav. (apartenenţa): ferroviario — feroviar. oliveto — livadă de măslini. canneto — stufăriş. cucchiaiata — cît conţine o lingură. profittevole — util. -ino — marino — de mare. bolognese — din Bologna. benevolo — binevoitor. -ato. -ata: manata — cît încape într-o mînă. -ina: cedrina — vitrină. josnic . saliera — solniţă . Sufixe 1) Sufixe care indică originea.5) Sufixe care indică un sens colectiv: -aglia: boscaglia — desiş. cetăţenia) francese — francez. -ame: fogliame — frunziş. porticato — un şir de porticuri. intruglio — amestec de lichide. -ardo: oKgiardo — mincinos. universitario — universitar. -ese: (indică naţionalitatea. muraglia — zid de fortificaţie. nerume — negreală. natarale — natural. amiche­ vole — prietenos. ungherese — maghiar. -oso. sudiciume — murdărie. bucarestino — bucureştean. -ario: rivoluzionario — revoluţionar. giornata — durata unei zile. -evolo. nm'cata — ninsoarea. ossuto — osos. înclinaţia: -ale: sentimentale — sentimental. -eto. napoletano — din Napoli . -età: frutteto — livadă. /onorevole — favorabil. socievole — sociabil. porcării. sterpaglia — mulţime de mărăcini . pollame — păsări de curte . montano — de munte. durata -iera : zuppiera — supieră. tradizionale — tradiţional . pineta — pădure de pini . marin. ameri­ cano — american. sabina — salină. canile — cuşeă de cîine . virtuoso — virtuos . capacitatea de cuprindere. pari­ gino — parizian . 224 . -uto: garbato — politicos. mattinata — durata unei dimineţi. sindacato — sindicat . cocile — vizuină. ovile — stînă. bestiame — vite. amoroso — drăgăstos. 2) Sufixe care indică însuşirea. -uoso: grazioso — graţios. -evole. harababură . popolano — din popor. letterario — literar. mortale — mortal. insalatiera — salatieră. legname — lemnărie (de construcţie). -urne: putridume — putreziciune. nuvolaglia — nori mulţi şi deşi. testardo — încăpăţînat. bonario — blînd. -uglio: miscuglio — amestec. materiale — material. guazzabuglio — amestecătură.

estivo — de vară. collettivista — colectivist. maligno — răutăcios. cinquan­ tina — circa cincizeci . indică participarea: -ista: socialista — socialist. oiennio — perioadă de doi ani . economico — economic. -istico : ocaZistieo — oculistic. oratorio — oratoric. irrepetibile — irepetabil . cartaceo — ca hîrtia. benign. contraddittorio — contradictoriu. rinoscentista — renascentist . amabile — po. sportivo — sportiv. grottesco — grotesc. politico — politic. poetico — poetic. cofanista — comunist. democratico — democratic . dantesco — dantesc. -orio: illusorio — iluzoriu. critico — critic. -igno: benigno — afectuos. ritmicitatea): oiennale — bienal. -ubile: raZubile — volubil. decennio — deceniu. -ico. verdastro — verzui. -ibile: mibile — vizibil. 5) Sufixe care. 4) Sufixe care indică posibilitatea sau caracteristica: -abile: navigabile — navigabil. -aio (sens colectiv. -ina (cantitate aproximativă) : ventina — circa douăzeci. malignferrigno — asemănător cu fierul . soZubile — solubil. -atico: storico — istoric. dodicenne — de doisprezece ani. rosaceo — rozaliu. -astro: biancastro — alburiu. -ennio (durata): centennio — perioadă de douăzeci de ani. 6) Sufixe care indică maniera sau calitatea: -esco: studentesco — studenţesc. -enne (vìrsta) : trienne — în vîrstă de trei ani. numeralele rezultate prin derivare pot fi considerate ca atare sau pot deveni substantive şi adjective. 225 . quinquennale — cincinal .3) Sufixe care indică tendinţa: . pazzesco — nebunesc . liticos . triennale — trienal. celebrativo — care celebrează . serie): centinaio — serie de o sută de unităţi. -ennale (durata. Sufixe ale numeralelor derivate Din punct de vedere morfologic. quarantenne — de patruzeci de ani. -ivo: festivo — sărbătoaresc. pagabile — plătibil. migliaio — vreo mie . caZcistico — fotbalistic . leggibile — lizibil. giallastro — gălbui-închis . emfatic. declamatorio — declamator.aceo: eioZaceo — vioriu. popolaresco — popular.

teoiîorme — în formă de tub. care conţine) : sonnifero — somnifer. transformarea): pubblicizzare — a face public. frigorifero — frigider. dolcemente — cu blindeţe. a umili. mulţumit. attentamente — cu atenţie. maniera): elegantemente — in mod ele­ gant. calorifero calorifer. 226 . -ificare (indică devenirea) : glorificare — a glorifica. îndepărtează): callifugo — medicament contra bătăturilor. Sufixe din limba latină : -cida: (care ucide): omicida — asasin. piV. -izzare (indică devenirea. parricida cel ce-şi omoară tatăl. fiammifero — chibrit . velo cernente — rapid .-fuga — (care fuge. dolcificare — a îndulci . -azzare : (indică repetiţia) : sminuzzare — a fărîmiţa. iar cele care comportă modificări semantice sînt cuprinse la capitolul sufixelor speciale. fusiforme — fusiform : -fugo. pe burtă. Alegem cîteva mai frecvent întîlnite. ignifugo — ignifug.m e n t e : (indică modul. sghi­ gnazzare — a rìde sgomotos. italianizzava — a italieniza. fungicida — fungicid. -cultore (care cultivă) agricoltore — agricultor. de conserve. care distruge ciupercile. 7nooiiiîicio — fabrică de mobilă. multe dintre ele avînd corespondenţă şi în limba română. -îicio (care fabrică) : panificio — fabrică de pîine. salumificio — fabrică de mezeluri. òeadficare — a face fericit. Sufixe adverbiale . -paro (care generează) : ov/paro — ovipar. oocconi — pe brìnci. -fero (care produce.iparo — vivipar . -oni: (indică modul): ginocchioni — In genunchi. -coltore. b) Sufixe p r o v e n i t e din c u v i n t e d e origine l a t i n ă şi g r e a c ă Sufixele provenite din limbile latină şi greacă sînt numeroase. eroivoro — ierbivor.Sufixe verbale Sufixele verbale sînt foarte puţine. tastoni — pe pi­ păite. frutticoitore — pomicultor . romanizzare — a romaniza. mortificare — a chinui. pe dibuite. -voro (care mănîncă) : carnivoro — carnivor. transfuga — transfug . mone­ tizzare — a camufla (prin culoare) . teicoltore — viticultor. insetticida — insecticid . -uzzare. -forme (indică forma) : filiforme — filiform. suicida — sinucigaş.

ragazzina — fetiţă. carino/a — drăguţ/drăguţă. piccolinoja — micuţ/micuţă. iar sufixele speciale suffissi alterativi. termometro — termometru. -etto. ci adaugă aces­ tuia o nouă nuanţă: de micşorare. tavolino — măsuţă . fi­ lologia — filologie. Sufixe diminutivale După înţelesul pe care-1 dau cuvintelor derivate. fapt pentru care noile cuvinte formate se numesc în limba italiană: parole alterate. -ina: ragazzino — băieţel. sufixele speciale se împart în: sufixe diminutivale.Sufixe din limba greacă -erazia (putere) : democrazia — democraţie. -teca (care conţine. sufixe augmentative şi sufixe peiorative. -metro (măsură): cronometro — cronometru. casetă. lavo­ retto — mică lucrare. arche ologo — arheolog. sufixe de alintare. aparat administrativ. -fono (de sunet. Zelino — pătuţ. manina — minuta. de dispreţ. telescopio — telescop. etruscologo — etruscolog. -fobia: (teamă): idrofobia — hidrofobie. microfono — microfon. chilometro — chilo­ metri]. sufixele speciale alterează sensul iniţial al cuvîntului. Precedeul. foretto — cărticică: rotondetto/a — rotunjor/rotunjoară. de mărire. etnologia — etnologie. ierocrazia — birocraţie. giovinetta — tinerică. de altfel foarte productiv în italiană. fii giogo — filolog . -scopio (care vede) : microscopio — microscop. adjectivelor şi indică o micşorare a obiectelo sau a însuşirilor: -ino. tecnocrazia — tehno­ craţie. filmoteca filmotecă. acustic): te/afono — telefon. are şi valoare sti­ listică deoarece defineşte natura afectivă (de duioşie. de alintare. Sufixele diminutivale (suffissi diminutivali) se pot adăuga substan­ tivelor. fonotecă — fonotecă. fotofobia — fotofobie . afono — afon. -etta: giardinetto — grădiniţă. -logia (ştiinţă) : sociologia — sociologie. 227 . bellino/a — frumuşel/frumuşică. Fără a modifica. de dispreţ) a co­ municării. claustrofobia — claustro­ fobie. dulap:) biblioteca — bibliotecă. vecchietto/a — bătrînel/bătrînică. c) Sufixe speciale Sînt incluse în această categorie sufixele care nu schimbă sensul fundamental al cuvîntului primitiv la care sînt ataşate. -logo (cel ce studiază): sociologo — sociolog. stetoscopio — stetoscop . farmacologia — farmacologie . barometro — barometru. discoteca — discotecă.

Un număr foarte redus de adverbe pot fi diminutivate : bene — benino — binişor. omone — om voinic. magruzzoja — slăbuţ/slăbuţă. contadinella — ţărăncuţă . viuzza — străduţă. -(i)cino. Carla — Cadetto. la porta — il portone — poartă de intrare. stupidone — prostănac. deboluccio/a — slăbuţ/slăbuţă. — plantă mică. leoncino — leu mie. palliănccio — gălbejit. NOTĂ — Adesea se pot ataşa unui substantiv sau adjectiv mai multe sufixe dimi­ nutivale: twr-ett-ino — cărucior. Acelaşi sufix se poate adăuga adverbului male — maluccio — cam rău. pazzerello/a — nebunatic/nebunatică. la stanza — lo stanzone — cameră mare. -uccia indică o uşoară nuanţă depreciativă: vestitocelo — rochiţă sărăcăcioasă. posticino — locuşor. adjectivelor şi indică noţiunea de răsfăţ. pianticella. — Se pot diminutiva şi numele proprii: Giuseppe — Giuseppino. animaluccio— animal micuţ. Sufixele de alintare (suffissi vezzeggiativi) —se pot adăuga substan­ tivelor. poco — pochinolpochettino — puţintel. -olina: cagnolino — căţeluş. -ona: librone — carte mare (ca dimensiune). scioccherello/a — prostuţ/ prostuţă. fogliolina— frunzuliţă. NOTĂ Uneori sufixele -uccio. Antonio — Antonino. -(i)cina: libricino—cărţulie. Emilia — Emilietta. allegrone — jovial. salone — sală mare. pigrona — mare leneşă. sempliciotto — naiv (om simplu).-uzza: labbruzxo — buzişoară. magrolmoja — slăbuţ/slăbuţă. fior-eU-ino — floricică etc. De la adverbul bene se poate forma augmentativul benone — foarte bine. grassotelloj& — grăsuţ/ grăsuţă. NOTĂ Unele substantive feminine formează augmentativul în -oue devenind masculine : la strada — Io stradone — stradă mare. occhiuzzo — ochişor. cavalluccio — căluţ. de dezmierdare. grandicello/a — mărişor/mărişoară. bastoncino—bastonaş. Uneori aceste sufixe sînt identice cu cele diminutivale (-ino. -uccia: tettuccio — pătuc. ponticello — poduleţ. hazliu. -ieello. etc. botticino — butoiaş. -ella: gonnella — fustiţă. -erello. ragazzone — fătoi. -otto: giovanotto — flăcău. ragazzotto grăsan. caMuccio — căldurică. adagio — adagino — încetişor. grassotto — . Specifice acestei categorii sînt sufixele: -uccio. botticella — butoiaş. pastorello — ciobănaş. focheréllo — focul eţ. poverelloja — sărăcuţ/sărăcuţă. pesciolino — peştişor.-icino).-elio. -icella: venticello — vîntuleţ. boccuccia — guriţă. 228 — băieţoi. Sufixele augmentative (suffissi accrescitivi) se adaugă substantivelor şi adjectivelor şi indică o mărire a obiectelor şi însuşirilor: -one. -olino. -creila: atóerello — pomuleţ. -uzzo.

azzurrognolo — albăstrui. verzui. ironia sau calitatea depreciată a obiectelor. rivistucola — revistă proastă. amărui. pigraccio — lenevos. stanzaccia — cameră urîtă. giallastro — gălbui. -accia età). parolaccia — cuvînt urît. a dribla. Să se observe fenomenul prin comparaţia exemplelor următoare: burrone — prăpastie burro — unt montone — berbec monte — munte cavallone — talaz cavallo — cal magrone — purcel de lapte magro — slab mattone — cărămidă matto — nebun cannone — tun canna — trestie merletto — dantelă merlo — mierloi mulino — moară m. cu gust rău. -one.-ottare: òaZòettare — a bîlbîi. a dormita. înjurătură. -erellare: giocherellare — a se juca. hoţ. -onzolo: (mai ales pentru substantive): mediconzolo — medic prost. a scuipa în faţă.ulo — măgar bottino — pradă botte — butoi paglietta — pălărie de pai paglia — pai 229 . murdară.-cione: bastoncione — baston mare. Sufixele peiorative (suffissi peggiorativi-dispregiativi) se adaugă substantivelor. j w / o t t a r e — a şuşoti. cattivacelo — înrăit. NOTĂ Există o categorie de substantive care au terminaţii asemănătoare cu sufixele speciale (-ino. poetoiizolo — poet prost. -ettare. adjectivelor şi unui număr foarte restrîns de verbe şi adverbe şi indică dispreţul. salmastro — sărat. froMerellare — a merge cu paşi mici şi repezi. accozzaglia — adunătură. amarognolo — amărui. fără a fi însă diminutivele sau augmentativele unor substantive primitive. malaccio (adv. sparacchiare — a scuipa des. -upola: casupola — cocioabă. a se hlizi. -ucehiare : mangiucchiare — a mînca puţin şi în silă. nu este augmentativul substantivului lima — pilă. -accio. colibă. Aceste substantive numite false diminutive sau augmen­ tative au un înţeles cu totul deosebit de al cuvîntului din care par a deriva: limone — lămîie. dolciastro — dulceag. dormicchiare — a dormi iepureşte. acţiunilor: -astro: poetastro -— poet mediocru.-accio: rasaccia — casă dărăpănată.) rău mare. bonacionc — (om) cumsecade. /aggtacchiare — a se eschiva. -uncolo. -aglia: (mai ales pentru substantive): ragazzaglia — ceată de copii needucaţi. Unele sufixe peiorative sînt specifice verbelor: -acehiare: ridacchiare — a rìde în silă. însuşirilor. -ueola: Zadruncolo — puşlama. bluastro — albăstrui. -elio. -iechiare: /cricchiare — a citi fără chef. a gînguri. -ognolo (mai ales pentru adjective) : verdognolo — verde murdar. nici cartella — servietă. nu este diminutivuì substantivului carta — hîrtie. -eechiare: — sonnecchiare— a moţăi.

tri-. s-. Ele se împart în prefixe propriu-zise şi prefixe provenite din limba latină şi greacă. dis-: deportare — a deporta. — prefixe cu sensul de anticipare. ad-. bi-.-sci-: emigrato —emi­ grat. decisione — deviere. — prefixe care indică scopul. ripassata — revizuire. direcţia: a-. pro-: anteprima — avanpremieră. dispreizo — dispreţ . di-. escavazione — excavaţie.ini-. proclamazione — proclamaţie. impazienza — nerăbdare. bilingue — bilingv. eontracoipo — contralovitură . es-. Derivarea c u prefixe § 183 Prefixele (i prefissi) sînt elemente care se adaugă înaintea rădăcinii substantivului. accorrere — a alerga către . adjectivului sau verbului şi care modifică sensul iniţial al cuvîntului. espatriare — a se expatria. aggiungere — a adăuga. bis-. irragionevole — neraţional. reiterare — a reînnoi. disunire — a separa. opoziţie: de-. trans-: oltrepassare — a trece dincolo. — prefixe cu sensul de împotrivire: anti-. ac-: avvilito— umilit. proconsole — pro­ consul . antifasciste — antifascist. pronome — pronume. tras-. „trei": amai-. — prefixe cu sensul „In afară dea: e-. ir-. tra-. an-. accam­ pamento — tabără. „peste": oltre.ultra-. posporre — a pune după. adattabilità — adaptabilitate. infelice — nefericit.tacchino — curcan occhiello — butonieră focaccia — plăcintă tacco — toc de încălţăminte occhio — ochì foca — focă B . ri-: reazione — reacţie. prefisso— prefix. anarchia — anarhie. bissare — a bisa. „ulterior": po-. — prefixe cu sensul de „doi". scioperare — a face grevă . bisnonno — străbunic. rilancio — relansare. trisillabo — din trei silabe . contra-:antifurto — anti­ furt. „înainte de". „în loc de": antepre-. premettere — a face să preceadă. mis-: afono — afon. — prefixe cu sensul de „dincolo". traman230 . diffondere — a împrăştia. ultracorto — ultrascurt. contraddire — a contrazice. — prefixe care indică repetiţia: re-. — prefixe cu sensul de „după". in. pos-. as-. antecedere — a preceda. — prefixe cu sensul de despărţire. deprimat. postmilitare — care se face după serviciul militar. Prefixele propriu-zise pot fi grupate după sensul pe care-1 conferă cuvîntului în: — prefixe care indică o negaţie: a-. tris-: ambidestro — ambidextru. miscono­ scere — a nu recunoaşte. tripartito — tripartit. reinte­ grazione — reintegrare. ab-. scaricare — a descărca. post-: nomerig— gio după-amiază. preno­ tatone — rezervare. abnorme — anormal.

connessione — unire. transalpino — de dincolo de Alpi . multiforme — multila­ teral .(numeros) : multico/ore — multicolor. perimetro — perimetru. peri-: eircoscmto — circumscris. trarre — estrarre — a extrage. di-: . înălţa. submarin. onni — (tot) : onnipresente — omniprezent. per-: (continuitate): durare — perdurare — a dura. sotto-. colaborare): venire — convenire — a conveni. negaţie): mentire — smentire — a desminţi. collaborazione — colaborare. trasformato — transfor­ mat. confunda . — prefixe cu sensul de „împreuna'': co-. mettere — promettere — a promite . periplo — călătorie în jurul lumii. so-. ri-: (repetiţie): vedere — rivedere — a revedea. contra-: (opoziţie): stare — contrastóre — a împiedica.damento — transmitere. — prefixe cu sensul de „înjur": circo-. Prefixe provenite din limba latină deci. „mai puţin": sub-. ipo-: subacqueo — subacvatic. sopra-: (suprapunere): mettere — soprammettere — a suprapune. prevedea. con-: (apropiere. saporire — assaporire — a condimenta . produrre — riprodurre — a reproduce. scop): portare — apportare — a duce. 231 . acquare — innacquare — a uda. pro-: (anticipare): vedere ~ provvedere — a. agitare — esagitare — a zgudui . inunda . circondare — a înconjura. parlare sparlare — a fcìrfi . in-: (intensifică acţiunea): alzare — inalzare — a ridica. concordare — a pune de acord . trasporto — transport. onnivoro — omnivor .(separarea. decimale — zecimal . interessare — cointeressare — a cointeresa . s-. formare — Riformare — a deforma . con-: coetaneo — de aceeaşi vîrstă. nominare — soprannominare — a porecli . es-: (opoziţie. — prefixe cu sensul de „sub". Prefixele verbale sînt adesea prepoziţiile care indica următoarele sensuri: a-: (apropiere. circum-. Derivarea verbelor cu ajutorul prefixelor este un procedeu foarte productiv în limba italiană. mischiare — frammi­ schiare — a amesteca.(zece): decimetro — decimetru. sostare — a poposi. ipoteco — hipotensiv. sottotetto — mansadră. cticumnaviggazione — navigaţie în jur. seguire — perse­ guire — a urmări . . multi. sottufficiale — subofiţer. attaccare — contrattaccare — a contraataca . fra-: (între): porre — frapporre — a interpune. sensul contrar): frenare — ăiîrenare — a dezlega.

Prefixe provenite din limba greacă Prefixele provenite din limba greacă sînt foarte numeroase şi sînt comune şi altor limbi.(căldură): termometeo — termometru.(prin mijloace proprii): automoòiie — automobil. miniteatro — teatru mic. lung): maxica/>/>o«o — palton lung. cronometro — cro­ nometru. adept): filosofia — filozofie.(fals): pseudonimo'— pseudonim. piro­ filo — rezistent la foc * . isomorfismo — izomorfism . semicerchio — semicerc semi/iina — semilună. polivalenza — polivalenţă . care se mişcă singur. maxigonna — fustă lungă etc. geometra — geometru.(foc): pirotecnia — pirotehnie. Redăm mai jos cîteva dintre ele: • . policrom ia — policromie. maxi-jmare. idratare — a hidrata. autopullman — autobuz. idrico — hidric. filantropo —filantrop. weologismo — neologism. telescopio — telescop .(jumătate): semifinale — semifinal. scurt) : minigonna — fustă scurtă. geo.(filo. sensul lor fiind universal. pseudoarZisto — pseudoartist. termocnimica — termochimie. biQgrafo — biograf. bio. aero. neonato — nou-născut. telescrivente — telex. pirografia — pirogravură.(numeros): politecnico — politehnic. 232 . aeroterapia — aeroterapie .(aer) : aeromezzo — mijloc de transport aerian. piro.(la distanţă) : televisione — televiziune. biosintesi — biosinteză.semi. demo. topograf. ăemodossologia — studiul elementelor determinante ale opiniei publice . idr(o). isoscele — isoscel. unele dintre acestea întîlnite şi în limba română: mini (mic. termonucleare — termonuclear. autoeducazione — autoeducaţie . mimcapellone — copil cu pârul lung. filologia — filologie . tele.(timp) : cronologia — succesiune în timp.(nou) : neorealismo — neorealism. NOTĂ în limba contemporană au apărut noi prefixe. pseudoieMerafo — pseudoliterat. demografia — demografie. cronotecnica — tehnica normării . aeroposte — poştă aeriană.(pămînt): geografia — geografie. îil(o). iso.(popor) : democrazia — democraţie. poli. auto. neo.(apă) : idrometro — hidrometru. geologia — geologie . prin influenţa altor limbi străine asupra limbii italiene. psevido. crono.(viaţă): biosfera — biosferă.(egal): isotermico — izotermic. termo.

: pescecane — rechin. pallacanestro — baschet. -entissimo: benevolo — èeraeeoZentissimo — foarte binevoitor (vezi § 73). portacenere — scrumieră . COMPUNEREA § 185 Compunerea este procedeul prin care se unesc două sau mai multe cuvinte. Gradarea se realizează cu ajutorul sufixelor: -issimo : felice — felicissimo — foarte fericit. iper: sensibile — ipersensibile — hiper­ sensibil. Substantivele compuse pot fi alcătuite din: subst. -errimo — celebre — celeberrimo — foarte ce­ lebru . dormiveglia — dormitare . verb -f. andirivieni — du-te-vino.GRADAREA § 184 Gradarea este un procedeu care se aplică numai adjectivelor califi­ cative şi adverbelor de mod care prin gradare exprimă intensităţi diferite ale însuşirilor şi modalităţilor. subst. aparţinînd aceleiaşi sau unor diverse categorii morfologice. -\. verb -\. ricco — straricco — foarte bogat. verb. sottopassaggio — pasaj subteran.subst. adj. oco­ lişuri. adj. s t r a .: contrattempo — contratimp. + adj: terracotta — ceramică. ultra-: rapido—ultrarapido — ultrarapid. Gianmaria. bassorilievo — baso­ relief. faţă de cuvîntul primitiv. + subst. -issimamente: rapidamente— ?*a/>j'cZissimamente — în mod foarte rapid (vezi § 154).subst. panforte — turtă dulce. pomo­ doro — tomată . dopoguerra — peri­ oadă postbelică. 233 . Gradarea se realizează şi cu prefixele: arci. prepoz.: contento — areicontento — foarte mulţumit. biancospino — păducel . capo­ stazione — şef de gară (vezi § 48). -f.: buonumore — bună dispoziţie.: grattacielo — zgîrie-nor.pronume: nontisocr dar dime — nu-mă-uita. pentru a alcătui un cuvînt nou. pessimamente — malissimo — foarte rău (vezi §68). NOTĂ Şi numele proprii pot fi compuse: Annamaria. biancomangiare — prăjitură (cu lapte) .verb: belvedere — terasă. Rosalba. «etc. + subst.: forte — extraforte — forte puternic. + verb: saliscendi — clanţă. extra-. Giancarlo. girasole — floarea-soarelui. Gradarea poate fi realizată şi printr-o varietate lexicală: buonissimo — ottimo — foarte bun.

adv. verde smeraldo — verde ca smaraldul.somna) — în concluzie.: neppure (ne + pure) — nici. qualsisia — oricare. elettrochimico — electrochimie. sottoscrivere — a sub­ scrie. -f.che) deoarece.. politico-economico — politico-economìe.: conj. ambedue — amîndoi. reduse ca număr.: davvero (da + vero) — cu adevărat. chicchessia. prepoz. a îndrăgi. prepoz. acciocché (a ciò che) — pentru ca. -f. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE § 186 Schimbarea valorii gramaticale este procedeul prin care un cuvînt trece de la o parte de vorbire la alta sau dintr-o clasă lexicogramaticală în alta. -f subst. allorché (allora che) — atunci cînd. sovraccaricare —. — oricine.verb: voler dire — a însemna. dopoché (dopo 4che) — dupa ce. verb + adv.mai) — niciodată.subst. ca în limba română. NOTĂ Unele adjective compuse se scriu.su) — aici sus.: indietro (in + dietro) — înapoi. lassù (là -f. Adverbele compuse sînt formate din: adv. eppure (e + pure) — totuşi. qualsiasi. Conjuncţii compuse: affinché (a fine che) — spre a.Adjectivele compuse se pot alcătui din diverse părţi de vorbire: adj. gliela. + adv. maledire — a blestema. agrodolce — dulce-acrişor. giacché (già -f. Numerale compuse sînt considerate numerele de la zece în sus: quattordici — paisprezece. -f verb: sottostare — a sta dedesubt. : sordomuto — surdomut. 234 .: voler bene — a iubi. adj. — verb: benedire — a binecuvânta.: giammai (già-f.adj. gliele (gliene) (vezi § 89) precum şi gruparea a două pronume în poziţie encli­ tică faţă de verb: portamela — adu-mi-o (vezi § 88). -j. siccome (così + come) — întrucît. cu cratimă: italo-romeno — italo-român. prepoz. grigioverde — gri-verde.. ventotto — douăzeci şi opt. benemeritare — a bineme­ rita. fisico-chimico — fizico-chimic.a supraîncarcă. orice. pot fi alcătuite din: ade. Pronumele compuse sînt de fapt formele combinate ale pronumelor personale neaccentuate în dativ şi acuzativ: glielo.: insomma (in -f. sînt formate tot prin compunere. centotrenta-cinque— o sută treizeci şi cinci. (mai ales pentru culori): grigio ferro — gri fer. glieli. blu cobalto — albastru de cobalt. prepoz.. Verbele compuse. quaggiù (qua + giù) — aici jos. verb -f. Această mutaţie nu produce schimbări în sensul fundamental al cuvîntului.su)—acolo sus.-j-adv. -j. quassù (qua -j. Unele forme ale pronumelui nehotărît ca: qualchessia — oricine. ca să.adj. a bîrfi .

L'abitante di Bucarest si chiama bucarestino — Locuitorul Bucureştiului se numeşte bucureştean . Il museu visitato era di storia — Muzeul vizitat era de istorie. il co me — modul. Numeralele pot deveni substantive: una dozzina — o duzină. prezent: il passante — trecătorul. il ritornare — reîntoarcerea. QuaVè la sorgente di questa notizia ? — Care este sursa acestei veşti ? — la modul participiu. Non è questo il vero — Nu-i acesta adevărul. Il suo andare era lento — Mersul său era lent. — la modul gerunziu: la lavanda — îmbăierea. Mi ha preoccupato questa faccenda — M-a preocupat această treabă. un decennio — deceniu . ii sospiro — suspinul. la modifica — modificarea. il male — răul: Il suo domani sarà felice — Viitorul său va fi fericit . ricercato — căutat: Radu è un giovane emancipato — Radu este un tînăn emancipat. Pessere — fiinţa. respiraţia. In general acestea sînt precedate de articol. — aparent la modul indicativ prezent: il rilascio — eliberarea. Conjuncţiile şi prepoziţiile se pot uneori substantiva: il perché — cauza. trecut: il fatto — faptul. Devin adjective: — unele verbe la participiul trecut: chiamato — chemat. Verbele substantivate pot fi la: modul infinitiv: il camminare — mersul. il fiorire — înflorirea. 235 . Prin schimbarea valorii morfologice se pot forma şi adjectivele. Ti diro il come ci son riuscito— îţi voi spune modul in care am reuşit. la coppia — perechea. motivul. il cantante — cîntăreţul. la vista — vederea. Tra gli studenti c'era un tale — Printre studenţi se afla şi un oarecare (om). Il suo ritorno avrà luogo stasera — Reîntoarcerea sa va avea loc în seara asta. il dilettevole — plăcutul. il prodotto — pro­ dusul. Vutile — utilitatea. Il bello ed il brutto sono due categorie estetiche — Frumosul şi urîtul sînt două categorii este­ tice . — la modul participiu. il pro — argumentul favorabil: Spiegami il perché di questo tuo atteggiamento — Explică-mi cauza atitudinii tale . Adverbe care se pot substantiva: ii bene — binele. I suoi detti mi impensie­ rirono — Vorbele sale mă puseră pe gînduri. Il sonetto ha due quartine e due terzine — Sonetul are două catrene şi două terţine. il mittente — expeditorul . lo scritto — scrierea. V utilitaria —* autoturism ieftin.Cele mai frecvente schimbări ale valorii gramaticale se produc în direcţia substantivului întrucît foarte multe părţi de vorbire pot căpăta înţeles şi valoare de substantiv. Ho preso alla matematica un dieci — Am luat la matematică un zece . Adjective substantivate: il bello — frumosul. Facciamo la verifica degli esercizi — Să facem verificarea exerciţiilor . amato — iubit. la locanda — hanul . Questo scrivere è illeggibile — Acest scris este indescifrabil. La tua offerta non incinteressa — Oferta ta nu mă interesează .

— adjective care devin verbe cu ajutorul sufixelor şi prefixelor: forte — fortificare — a întări. JE" in casa da mezz'ora. s-a întors (acasă) către cinci . a-: terra — atterarre — a doborî. frutto — fruttificare — a fructifica . essa fu fertilizzata con concimi chimici — Cîmpia este roditoare. magro — dimagrire — a slăbi. trebuie îndulcită cu două linguriţe de zahăr. Prepoziţiile îşi pot schimba valoarea gramaticală devenind prefixe şi integrîndu-se în noile verbe care se formează: di-: colorare — decolo­ rare — a decolora. in-: albero — inal­ berare — a arbora etc. sano — risanare — a se însănătoşi . è rincasato verso le cinque — Este acasă de o jumătate de oră. nu vorbi tare. ea a fost fertilizată cu îngrăşăminte chimice . potente — puternic. Prin acelaşi procedeu se pot forma verbe din: — substantive cu ajutorul unor sufixe şi prefixe: atomo — atomizzare — a atomiza (chim. Il più lucente metallo è l'oro — Cel mai strălucitor metal este aurul.— unele verbe la.. . schiacciante — zdrobitor . ordine — ordinare — a aşeza în ordine.). telegrafo — telegrafare — a telegrafia. migliore — migliorare — a îmbunătăţi . rosso — arrossire — a se înroşi. Parla piano non parlar forte — Vorbeşte încet. a comanda. // caffè non è dolce. autoritar. Toate procedeele amintite au loc în sfera gramaticii dar cu conse­ cinţe directe asupra lexicului şi a posibilităţilor de îmbogăţire şi nuanţare a exprimării în limba italiană. chiaro — limpede . (vezi § 183 B). participiul prezent: partecipante — care ia parte. faccia — affacciare — a se arăta. La pianura è fertile.si deve raddolcire con due cucchiaini di zucchero — Cafeaua nu este dulce. Il suo stile corrente piaceva a tutti — Stilul său curgător plăcea tuturor . Vado spesso a Braşov — Merg adesea la Braşov. Pot deveni adverbe de mod unele adjective: sicuro — desigur. Il piano fu elaborato in tempo ed abbiamo pianificato il nostro lavoro — Planul a fost elaborat la timp şi ne-am planificat munca .

declinare e t c ) . Propoziţia constituie nucleul. a unor conjuncţii subordonatoare. aceasta putînd expri­ ma o idee mai complexă decît propoziţia. : Corre allegramente — Aleargă vesel). O frază se poate afla în raport de: a) coordonare a două sau mai multe propoziţii (prin juxtapunere. La rîndul său subiectul poate fi format dintr-un grup nominal {articol. unitatea de bază a sintaxei. indicând care este ra­ portul dintre aceste propoziţii. sau cu ajutorul conjuncţiilor.: Il bambino corre — Copilul aleargă). : / / bambino biondo — Copilul cel blond) iar predi­ catul poate fi format dintr-un grup verbal (adică verbul — în sintaxă = predicatul verbal — însoţit de complement. atribut. sau a locuţiunilor conjuncţionale coordonatoare) . adjectiv etc. a unor pronume şi adverbe relative. de ex. Sintaxa frazei studiază modul în care se unesc propoziţiile spre a alcătui fraze. Fraza este o unitate sintactică superioară propoziţiei în sensul că este alcătuită din două sau mai multe propoziţii. aceasta fiind formată din cel puţin două cuvinte cu înţeles deplin (subiect şi predicat. sintaxa este acea parte a gramaticii care cuprinde reguli privitoare la îmbinarea cuvintelor într-o propoziţie sau într-o frază. nume predicativ sau alte elemente predicative suplimentare .NOŢIUNI DE SINTAXĂ (NOZIONI DI SINTASSI) v § 187 Dacă morfologia este partea gramaticii care cuprinde regulile referitoare la forma cuvintelor şi la modificările de formă pe care le iau cuvintele (număr. substantiv. care în sintaxă devin subiect. conjugare. de ex. . complement . b) subordonare a două sau mai multe propoziţii (realizată cu ajutorul unor prepoziţii. de ex. nehotărîte e t c ) .

Suonano le campane — Trag clopotele. Ma è una congiunzione — Ma este o conjuncţie . sau poate fi omis (subiect subînţeles sau inclus). fie determină întreaga pro­ poziţie. f) orice parte de vorbire substantivizată: Ci è un pronome — Ci este un pronume . Questo è giusto — Asta-i drept . fie din grupul adjectival — cînd determină adjective —. Poate fi deci constituit din: a) substantiv: L'uomo dormiva — Bărbatul dormea.Care nu-ţi place ? . complementul (il complemento) care face parte fie din grupul verbal. Le tue sono più belle — Ale tale sìnt mai frumoase. e) verb la infinitiv: Volere è potere. cînd e vorba de complemente circumstanţiale. Tocca a voi di visitarci — E rîndul vostru sa ne vizitaţi. Le vom pre­ zenta pe rînd: SUBIECTUL § 189 Ca şi în limba română subiectul poate fi exprimat prin diferite părţi de vorbire. NOTĂ Verbul la infinitiv cu funcţie de subiect poate fi introdus de prepoziţia di: Mi rincresce di avergli detto ciò — îmi pare râu că i-am spus asta. La acestea mai pot fi menţionate. deci este o datorie să vrei. b) pronume: Io non vado via — Eu nu plec . d) adjectiv substantivizat: I bugiardi sono disprezza­ ti — Mincinoşii sînt dispreţuiţi. Qualcuno lo saprà — Cineva va fi ştiind . quindi è dovere volere — Să vrei înseamnă să poţi.P Ă R Ţ I L E PROPOZIŢIEI § 188 Aşa cum s-a arătat mai sus. I perché sono molti — Cauzele sînt nume238 . Chi lo dice? — Cine o spune? — Quale non ti piace? —. E1 umiliante chie­ dere — Este umilitor să ceri. e) numerai: Due sono andati via — Doi au plecat . Il blu è più delicato — Albastrul este mai delicat. Nessuno lo ha visto — Nimeni nu 1-a văzut . atributul (Vattribato ) care face parte din grupul nominal determinînd substantive sau substitute ale substantivelor. în cazul unei propoziţii dezvoltate. părţile principale ale propoziţiei siiit subiectul (il soggetto ) şi predicatul (il predicato ) . atunci cînd determină un verb. Qui è un avverbio — Qui este un adverb .

deveni. tor­ nare — a se întoarce. parere însoţite de pronume: Non sembra più lui — Nu pare să mai fie el însuşi/Parcă nu mai e el. 4) verbe tranzitive însoţite de un adjectiv: avere — a avea. credere — a crede. nascere — a se naşte. 2) verbe intranzitive ca: diventare—a. Se consideră predicate verbale şi cele exprimate prin locuţiuni verbale: // mio piano è andato a monte — Planul meu s-a dus de ripa. stare — a sta (cu înţeles de essere — a fi): Sono diventati grandi — Au devenit (s-au făcut) mari . sembrare — a (se) părea. essere chiamato — a fi chemat. rimanere —a ramine. Tutti stavano zitti — Toţi tăceau. La riteniamo diligente — O socotim silitoare. reflexivă sau pasivă: Il cavallo galoppa — Calul galopează. essere stimato — a fi considerat. Mio padre 239 . essere giudicato — a fi judecat/apreciat ecc. chiamare — a chema. La dichiaro aperta — O declar deschisă. Le foglie sono portate dal vento — Frunzele sînt purtate de vînt. numeral plasate după verbul copulativ: Lui è l'amico di mio fratello — El e prietenul fratelui meu . vivere — a trăi. essere detto — a fi spus. desiderare — a dori. Se pot distinge două feluri de predicate: a) pre­ dicatul verbal care poate fi exprimat printr-un verb la diateza activă. ritenere — a socoti. essere creduto — a fi crezut. fare — a face. supporre — a presupune: Ti trovo intelligente — Te consider inteligent . g) o întreagă propoziţie: E1 necessario che noi studiamo — Trebuie ca noi să învăţăm. Non è possibile che tu mi offenda — Nu-i posibil ca t u să mă jigneşti. essere eletto — a fi ales. tenere— a ţine. E ' s t a t o chiamato dal mio amico — A fost chemat de prietenul meu. Voi vi divertite — Voi vă distraţi . adjectiv (cu sau fără prepoziţie).roase . 3) verbe tranzitive la diateza pasivă: essere considerato — a fi considerat. de prepoziţia in): Erano in pochi — Erau puţini. La rîndul lor verbele copu­ lative pot fi: 1) essere: Mia madre è coraggiosa — Mama mea este curajoasă. 5) verbele essere. Numele predicativ Poate fi exprimat prin: substantiv. sapere — a şti. deveni. Lo credevo giovane — îl credeam tînăr . numerale ordinale sau adjective nehotărîte de cantitate (introduse uneori. şi b) predicatul nominal care se exprimă printr-un verb copu­ lativ (nepredicativ) şi un nume predicativ. PREDICATUL § 190 Este partea principală de propoziţie care arată ce este. : Tu non sei giudicato bene — Tu nu eşti bine apreciat. mantenere — a menţine. sembrare. valutare — a evalua. divenire—». pronume. scegliere — a alege. trovare a găsi/a considera. substantiv -f adjectiv. vedere — a vedea. giudicare — a considera. 6) verbul essere însoţit de numerale cardinale. lasciare — a lăsa. morire — a muri. Gina è la seconda — Gina este a doua. cum ieste sau ce face subiectul. restare — a ramine. dichiarare — a declara.

normele de acord sînt identice cu cele din limba română.a plural > plural : Il cane e la gallina corrono — Cîinele şi găina fug. Acordul predicatului cu subiectul se face în număr. Un branco di pecore pascolavano — O turmă de oi păşteau. | singular cu specificarea > — gular sau plural > { componenţilor J Exemple : Un branco di pecore pascolava — O turmă de oi păştea. < subiecte la singular sau > — a I l I . 240 . Voi e il cane andate via — Voi şi căţelul plecaţi. C Sînt două sau mai multe \ Se află întotdeauna B. Siamo in due — Sîntem în doi . r Subiectul este colectiv la 1 Se află la persoana a l l l . / cani e le galline corrono — Clinii şi găinile fug. Sînt două sau mai multe subiecte între care un pronume la persoana a Ii-a : Exemple Tu e Laura andate via — Tu şi cu Laura plecaţi. II motore è a quattro tempi — Motorul e în patru timpi . Ti hanno dichia­ rato presidente — Te-au declarat preşedinte. Se află întotdeauna la persoana a Ii-a plural C. In cazul subiectului multiplu. Acordul predicatului cu subiectul § 191 Dacă —*• Verbul i Exemple i C Sînt două sau mai multe 1 Se află întotdeauna la persoana A. Il cane e le galline corrono — Cîinele şi găinile fug.fa l'ingegnere — Tatăl meu e inginer .a s i n D. Loro passavano per delle persone importanti — Ei erau consideraţi drept persoane importante . > Exemple : Io e Laura andiamo via — Eu şi cu Laura plecăm. Noi e il canne andiamo via — Noi şi căţelul plecăm. persoană şi uneori în gen. Quell'affare non era per lui — Aface­ rea aia nu era pentru el . \ subiecte între care un \ — la persoana I pluial > i pronume la persoana I. Anna mi riesce antipatica — Ana îmi este antipatică.

Ca şi în română. Ori. ATRIBUTUL § 192 în limba italiană este numit atribut adjectivul (calificativ. c) complementul direct: Carla guidava una grossa auto — Caria conducea o maşină mare . sau spre a-i lămuri mai bine înţelesul.) care însoţeşte un substantiv sau un substitut al acestuia. posesiv etc. eventual de atribute. Atributul poate fi introdus cu prepoziţia di atunci cînd acesta determină un pronume indefinit sau interogativ: Che cosa c'è di nuovo? Ce mai e nou ? . în limba română această categorie reprezintă numai unul din aspectele ce se află pe lista atributelor. prepoziţional). Quel libro è mio — Cartea aceea este cartea mea . şi anume atributul adjectival. Marco è un giovane alto e biondo — Marco este un tînăr înalt şi blond . spre a-i atribui o calitate. era un grosso rastrello — Unealta era o greblă mare . La loro auto lo colpì — Maşina lor 1-a lovit . atributul pro­ nominal. d) orice alt com­ plement: L'auto corre ad alta velocità — Maşina goneşte cu viteză mare . Giunsero in una verde vallata profonda — Au ajuns într-o vale verde şi adîncă. comple­ mento di materia (Ho ricevuto in dono dodici bicchieri di cristallo — Am primit cadou douăsprezece pahare de cristal) etc. După valoarea părţilor de vorbire. Uno stormo volava — Un stol zbura. în română se mai disting: atri­ butul substantival (în genitiv. atributul verbal şi atributul adverbial.{ Subiectul este colectiv la Ì Se află la persoana a 111-a singular fără specificarea > — singular * componenţilor J Exemple Un gregge pascolava — O turmă păştea. Toate aceste forme din limba română îşi găsesc corespondenţa în limba italiană într-o serie de complemente ca de exemplu: complemento di specificazione (Il colore del mare è grigio — Culoarea mării este cenuşie). Niente di preciso — Nimic sigur. complemento di termine (Spedisci il pacco alla nonna — Să expediezi pachetul bunicii). b) numele predicativ: L'arnese. demonstrativ. în limba italiană atributul poate să determine: a) subiectul: Una grossa auto lo colpì — Un automobil mare 1-a lovit . Comprai ieri un vestito rosso scuro — Am cumpărat ieri o rochie roşu închis . numeral. complemente) care se adaugă unui alt substantiv 241 . în dativ. Apoziţia § 193 Gramaticile italiene numesc apoziţie cuvîntul sau sintagma (de cele mai multe ori un substantiv însoţit sau nu de un determinant.

complementul direct care determină un verb tranzitiv şi se află in cazul acuzativ: poate fi înlocuit printr-un pronume in acuzativ şi exprimat fie printr-un substantiv. isola — insulă. Difficile a capire— Greu de înţeles . predicat. trebuie să păstrezi secretul profesional. in. Tu. penisola — peninsulă. a. va sosi mîine. alt complement). 3. numeral cu sau fără de­ terminanţi : Scrivo una lettera — Scriu o scrisoare . devi mantenere il segreto professionale — Tu. prietenul Cariei . in: Avido di denaro — Lacom de bani. pronume sau verbe la infinitiv introduse de prepoziţiile di. Din această categorie putem dis­ tinge: A. l'amico di Caria. XOTĂ 1.: Il dottor Rossi. care determină sau completează sensul altor elemente ale acesteia (subiect. Apoziţia mai poate fi introdusă prin: da. Il mese di febbraio è il più corto dell'anno — Februarie este cea mai scurtă lună a anului. che: Lui parla Vitaliano meglio di te — El vorbeşte italiana mai bine ca t i n e . prietenul Cariei. în calitate de medic. Non vedo te — Nu te văd pe tine . Substantivele città — oraş. arriverà domani — Marino. da. doctorul. Complementul verbului. fie orice alt complement: Ho dato i libri a Marino. Deosebim: I. Sicuro di sé — Sigur de sine . prietenul Cariei. da amico. il dottore — Rossi. Bravo in matematica— Bun la matematică. atunci cînd precedă substantivul la care se referă. Complementul adjectivului care poate fi exprimat prin substantive.: Rossi. prietenul Cariei. Capisco meno Vinglese che l'italiano — înţeleg mai puţin engleza deeît italiana. Marino. provincia — judeţ. villaggio — sat. COMPLEMENTUL § 194 Este o parte secundară a propoziţiei. Complementul adverbului se exprimă prin substantive sau pronume introduse cu di. de ex. ca (în calitate de) prieten. l'amico di Caria — Am dat cărţile lui. l'amico di Carla — Fac cafeaua pentru Marino. Atto al lavoro — Apt pentru muncă . fie printr-un verb la infinitiv introdus prin prepoziţia 242 . nome — nume. come. L'isola di Sicilia—Insula Sicilia. pronume.spre a determina fie subiectul : Marino. 2. Dacă însă apoziţia urmează după substantivul la care se referă. prietenul Cariei. Ricordai soltanto i primi sei — Mi-am adus aminte numai de primii şase. atri­ but. atunci aceasta este marcată de virgulă. // cappello è di Marino. Il nome di Veronica non mi piace — Numele de Veronica nu-mi place. l'amico di Caria — li aşteptăm pe Marino. De obicei apoziţia se alătură substantivului fără nici un semn de punctuaţie. in qualità di medico. ti aiuterò — eu. de ex. l'amico di Carla — Pălăria este a lui Marino. Preparo il caffè per Marino. III. am să te ajut. fie un complement direct: Aspettiamo Marino. mese — lună sînt urmate de prepo^ ziţia di şi apoi de numele pe care îl determină: La città di Genova — Oraşul Genova. II. apoziţie. qualità di: Io. Lieto di conoscere— Bucuros de a cunoaşte .

combattere contro — a lupta împotriva. dintre acestea amintim doar: ricordarsi di — a-şi aminti [de.da. — a se adresa. misurare — a măsura. sorgere — a răsări. vivere per — a trăi pentru/ spre. rivolgersi a. imbattersi in — a da peste. costare — a costa. Mi sono alzata alle tre di notte — M-am sculat la trei noaptea . aşa cum e cazul complementului direct sau al celui indirect. acesta dobîndeşte o valoare partitivă sau de articol nehotărît. Si rivolse al suo padrone di casa — Se adresă gazdei sale . spre deosebire de complementul direct. Dobbiamo combattere contro le esperienze atomiche — Trebuie să luptăm contra experienţelor atomice. Ora siamo contenti — Acum sîntem mulţu­ miţi . rinunciare a — a renunţa la. Compro dei fiori — Cumpăr flori. Imparo a battere a macchina — învăţ să bat la maşină : Ti offro da vestire — Iţi ofer de îmbrăcat : Hai trovato da leggere? Ai găsit de citit? NOTĂ Complementul direct exprimat prin substantive sau substitute ale substanti­ vului nu este introdus de un element de relaţia: Sto ascollando la radio — Ascult radioul. ci întreaga propoziţie. b) complementul circumstanţial de loc: — Si incontreranno a Braşov — Se vor întîlni la Braşov. nemaifiind deci" un element de relaţie (gramaticile italiene îl numesc complemento oggetto partitivo): Mangio del pane — Manine pîine. B. fie printr-un adverb re­ lativ sau printr-o construcţie infinitivală etc. complementul indirect. Devi agire con cautela perché è sensibile — Trebuie să acţionezi cu precauţie pentru că e sensi­ bilă: d) complementul circumstanţial de scop: Tutti vi dovete preparare per gli esami — Toţi trebuie să vă pregătiţi pentru examene . In această categorie deosebim: a) complementul indirect fără prepoziţie. Dacă substantivul este precedat. distare — a fi la o depărtare de. vergognarsi di — a se ruşina de. e) comple­ mentul circumstanţial de cauză: Marina tremava dal freddo — Marina 243 . Acesta este exprimat fie printr-un substantiv însoţit (de cele mai multe ori) de o prepoziţie. a se întîlni etc. nu poate fi înlocuit printr-un pronume în cazul acuzativ. de prepoziţia di. Iată tipurile de comple­ mente circumstanţiale mai importante. c) complementul circumstanţial de mod: Si sentiva più tranquilla — Se simţea mai liniştită. C. parlare di — a vorbi de/despre. : Mi ricordo con piacere di quella serata— îmi amintesc cu plăcere de serata aceea. man­ care di — a fi lipsit de. care înso­ ţeşte verbe ca: alzarsi — a se scula. b) complementul indirect cu prepoziţie: lista verbelor care sînt determinate de un complement indirect este lungă. sau printr-o construcţie infinitiva!ă: Maddalena voleva scrivere — Magdalena voia să scrie. estendersi — a se extinde: Mia figlia pesa settanta chili — Fata mea cintereste şaptezeci de kilograme . pesare — a cîntări. Versammo dell'acqua — Am turnat apă. Abbiamo incontrato desti amici — Am întîlnit nişte prieteni. complementul circumstanţial nu determină numai o parte a propoziţiei. selectate după criterii semantice: a) complementul circumstanţial de timp: Sarò da te fra tre giorni — Voi fi la tine peste trei zile .

Dacă însă predicatul se află la un mod nepersonal (gerunziu. propoziţia implicită va fi tot cauzală. vidi la mia nipotina — La ieşire (pe cînd ieşeam). omul a înşfăcat pîinea -* Poiché era spinto dalla fame. Al fermarsi dell'auto­ mobile. Poiché fiind o conjuncţie cauzală. Vuomo afferò il pane — împins de foame. din punct de vedere formal. In general. Mentre uscivo vidi la mia nipotina — Tocmai cînd ieşeam.Uscendo. am văzut-o pe nepoţica mea. imperativ) propoziţia este numită. tornò a casa — O dată cheltuiţi toţi banii. D. Giorgio si affacciò alla finestra — Cînd s-a oprit maşina. De reţinut că propoziţiile subordonate implicite capătă denumi­ rea după conjuncţiile introduse în transformarea propoziţiei explicite: Spinto dalla fame. explicită: Dichiara ehe lui è innocente — Declară că el e nevinovat . Vuomo afferò il pane — Deoarece era împins de foame. Giorgio si affacciò alla finestra — La oprirea maşinii (cînd s-a oprit maşina). propoziţia implicită Consumato tutto il denaro. 244 . am văzut-o pe nepoţica mea. adică verbul aflat la un mod nepersonal poate fi trecut la un mod şi la un timp personal introdus de o conjuncţie subordonatoare sau de un pronume relativ. parti­ cipiu. f) complementul circumstanţial concesiv: Nonostante la malattia. Giorgio a apărut la fereastră . pro­ poziţiile „implicite" pot fi transformate în propoziţii „explicite". tornò a casa — După ce a cheltuit toţi banii. omnl a înşfăcat pîinea. Propoziţii subordonate explicite şi implicite (Proposizioni subordinate esplicite ed implicite) § 195 Caracteristic limbii italiene este faptul că atunci cînd pre­ dicatul se află la un mod personal (indicativ. Giorgio a apărut la fereastră . conjunctiv. s-a întors acasă. condiţional. Quando l'automobile si fermò. s-à întors acasă — poate fi transformată într-o propoziţie explicită astfel: Dopo che ebbe consumato tutto il denaro.tremura de frig. infinitiv) atunci propoziţia este numită implicită: Dichiara di essere innocente — Declară că este nevinovat . Complementul de agent se deosebeşte de toate celelalte tipùri de complemente în sensul că acesta apare doar în propoziţiile cu verbul la diateza pasivă reprezentînd subiectul logic al acţiunii : Silvana è stata colpita da una pietra — Silvana a fost lovită de o piatră. De exemplu. g) complementul circumstanţial limitativ: A mio parere questo affare non finirà bene — După mine (părerea mea) treaba asta n-o să sfîrşească bine. è venuto al lavoro — Cu toată boala (deşi era bolnav) a venit la lucru .

într-o frază pot exista: — propoziţia principală — una sau mai multe propoziţii coordonate cu principala — una sau mai multe propoziţii subordonate Exemplu : Monica è giunta solo adesso. deci o să luăm sania. Spre a vedea raportul în care se află fraza de mai sus putem avea următoarea imagine reprezentată într-o schemă grafică: Propoziţie principală Monica è giunta solo adesso i perché si è svegliata tardi . vinsi — Am venit. p . coordonată cu cea dintîi 245 . prin coordonare concluzivă: Nevica. Coordonare i ed ha perso il treno î Subordonată de grad I Alte exemple de ilustrare a raportului Molti si rifugiavano su per i monti— ì Mulţi se refugiau sus în munţi J ~* e vi portavano la loro roba — Ì şi-şi duceau cu ei calabalîcul J ~* Î Subordonată de grad I dintre propoziţii: . Fraza prin coordonare poate fi alcătuită: 1. dunque prenderemo la slitta — Ninge. 4.FRAZA (IL PERIODO) § 196 Ca şi în limba română propoziţiile unei fraze se pot afla în raport de coordonare sau de subordonare. prin juxta­ punere: Venni. am învins . pentru că s-a trezit tîrziu şi a pierdut trenul. prin coordonare copulativă: Non so nulla e non voglio saperne — Nu ştiu nimic despre asta şi nici nu vreau să ştiu . dar n-am găsit timp ca s-o fac . am văzut. 2. 3. prin coordonare adversativă: Volevo studiare ina non trovai il tempo per farlo — Vroiam să învăţ. § 197 A. perché si è svegliata tardi ed ha perso il treno — Monica a ajuîis doar acum. Principala Principală. vidi.

Conviene che voi vi comportiate meglio — Se cuvine ca voi să vă comportaţi mai bine . predicat. sau din predicate nominale ca: è bene — e bine .per poterla conservare nel miglior modo — ca să-1 poată păstra cit mai bine e per sottrarla.E' certo che lui non lo sa — E sigur că el habar n-are .modurile nepersonale precedate sau nu de prepoziţia di: Conviene che io vada a Timişoara — Se cuvine să mă duc la Timişoara . E1 noto a tutti che hai sbagliato — Este cunoscut tuturor că ai greşit . è evidente — este evident. introduse de conjuncţia che -f. e necesar. si narra — se povesteşte. etc. unul sau mai multe atribute. coordonată cu precedenta Subordonată de grad II Principală Subordonată de grad I Subordonată de grad II Subordonată de grad III Subordonată de grad IV § 198 B. si crede — se crede. Si ritiene di aver avuto torto — Se consideră că n-a avut dreptate. propoziţia predi246 . Subordonată de grad I Subordonată de grad I. trebuie . conjunctiv sau condiţional pentru propoziţiile explicite şi de che -\. — pentru că anumite cuvinte îţi pot folosi a dare un vivo effetto ad uno scherzo — să dai un efect colorat (viu) unei anecdote il quale altrimenti riuscirebbe sciapito (De Amicis) care altminteri ar fi lipsită de haz. E1 chiaro che noi faremmo ciò. 2. lingua— Nu neglija acea parte a limbii che è fuori d'uso — care este ieşită din uz perché certe voci ti possono servire. Tipurile mai frecvente de propoziţii subor­ donate sînt: 1. ai nemici — şi ca să-1 ferească de duşmanii che stavano per arrivare — care erau pe punctul de a veni Non trascurare quella parte della. è necessario — e necesar. . Occorre avere la conscienza pulita — Trebuie să ai conştiinţa curata . è difficile — este greu. Fraza prin subordonare este formată dintr-o propoziţie regentă sau principală. si dice — se zice . è chiaro — e clar. unul sau mai multe complemente şi una sau mai multe propoziţii subordonate. propoziţia subiectivă formată din verbe impersonale. este oportun .modul indicativ.. se ci si permetesse —• E clar că noi am face asta. sembra — pare . active sau pasive ca: occorre. bisogna — trebuie. Sarebbe tempo che ci decidessimo — Ar fi timpul ca să ne hotărîm. conviene — se cuvine. alcătuită la rîndul ei din subiect. dacă ni s-ar permite .

propoziţia 247 . propoziţia circumstanţială concesivă: Benché fosse avvertito del pericolo.propoziţia completivă indirectă: Costa proprio quanto ha detto lui — Costă exact cit a spus el . Esigo che lui chieda perdono — Pretind ca el să-şi ceară iertare. proibire — a interzice : vietare — a interzice. udire — a auzi . introduse de conjuncţia che + modul indicativ sau con­ junctiv pentru propoziţiile explicite şi de prepoziţia di (în cea mai mare parte din cazuri) -f. rispóndere — a răspunde . a aprecia . credere a crede . propoziţia cir­ cumstanţială consecutivă: Era cosi commossa che non riusciva a dire nulla — Era atìt de emoţionată încît nu reuşea să spună nimic. affer­ mare — a afirma. promettere a promite : giurare — a jura . Vedo che questa casa è ben tenuta — Văd că această casă este bine întreţinută : Credevo che Giuliana non potesse finire in tempo il lavoro — Credeam că Iuliana nu poate să-şi termine treaba la timp . comprendere — a înţelege : ricordare — a-şi aminti . este întotdeauna bine primit (vezi şi § 210). ignorare — a nu avea liabar . Confesso di aver risposto con una bugia — Mărturisesc că am răspuns printr-o minciună : Ha minacciato che si sarebbe vendicato — A ameninţat că se va răzbuna : Giuro di aver detto la verità — Jur că am spus adevărul (vezi şi § 142 A. Mi rivolgo a chiunque voglia darmi retta — Mă adresez oricui vrea să mă asculte (vezi şi § 142 B). 13. volere — a voi/a vrea . 195). riferire — a relata. 11. 6. propoziţia circumstanţială de loc: Dovunque Giu­ seppe vada. el şi-a continuat cursa (vezi şi §208). dire — a zice. reputare — a considera. lui prosegui la corsa — Deşi fusese avertizat despre pericol. propoziţia finală: Combatterono. sapere — a afla.propoziţia circumstanţială de mod (modală): Ho fatto cosi come mi hai detto — Am făcut aşa cum mi-ai spus (vezi şi § 211). sentire — a auzi . 5.' a nu permite. dimenticare — a uita . impedire — a împiedica etc. a crede. propoziţia circumstanţială temporală: Mentre giocava al tennis. 9. sospettare — a bănui . Sosteneva di volermi accompagnare — Susţinea că vrea să mă însoţească . propoziţia circumstanţială cauzală: Lei piangeva perché suo marito l'aveva abbandonata — Ea plîngea pentru că soţul ei o părăsise (vezi şi §205). 3. 8.calivă: L'avvenire è come me lo faccio io — Viitorul este cum mi-1 fac eu. ritenere — a socoti. 12. propoziţia atributivă: Ipoteşti è la località dove nacque Eminescu — Ipoteşti este localitatea unde s-a născut Eminescu. confessare — a mărturisi . capire — a înţelege . propoziţia. Renato şi-a luxat un braţ (vezi şi § 204). a considera. 4. affinché la giustizia trionfasse — Au luptat ca să triumfe dreptatea (vezi şi § 206). giudicare — a judeca. Renato si è slogato un braccio — In timp ce juca tenis. desiderare — a dori . vedere — a vedea . stimare — a aprecia . (Vezi şi § 207). 7.un mod nepersonal pentru propoziţiile implicite: Affermo che questo film è interessante — Afirm că acest film este intere­ sant . stabilire — a stabili. è sempre bene accolto — Oriunde se duce Giuseppe. comple­ tivă directă se formează cu ajutorul verbelor narrare — a povesti . L'essenziale è di farlo lavorare — Esenţialul este să-1 pui la treabă. a spune. 10.

aveva. pro­ poziţia circumstanţială limitativă: l'er quanto io sappia. «he (la quale) si lasci commuovere — Tu nu eşti o (astfel de) femeie care (încît) să se emoţioneze. Dimmi chi ha parlato — Spune-mi cine a vorbit . Desidero sapere che cosa tu abbia fatto — Doresc să ştiu ce ai făcut tu. Dubito se sia vero — Mă îndo­ iesc că este adevărat . de anterioritate sau de posteritate. Sono in dubbio se verrò domani o no — Stau la îndoială dacă o să vin mîine sau nu . Propoziţii interogative indirecte: Non so ehe cosa pensi di me — Nu ştiu (nu am idee) ce gîndeşti despre mine. Cînd în regentă verbul este la perfectul compus. De exemplu: relative •cauzale: Mi congratulo con voi che (perché) avete vinto — Vă felicit că (pentru că) aţi cîştigat . 214). (vezi şi § 202. propoziţia circumstanţială condiţională: Se dirai la verità. CONCORDANŢA TIMPURILOR § 199 Timpul verbului din subordonată depinde de timpul verbului din propoziţia principală (numita şi regentă) şi de raportul în care subordonata se găseşte faţă de regentă: raport de simultaneitate. ar fi mai sim­ patie. Ti chiedevo se saresti andato — Te întrebam dacă te-ai fi dus {vezi şi § 177 . care a fost un compozitor celebru. che fu un celebre compositore. relative concesive: Tu.circumstanţială comparativă: Ho fatto il lavoro scritto meglio di come «redevo — Am făcut lucrarea scrisă mai bine decît credeam (vezi şi § 209). Normele concordanţei timpuri248 . Se non mi vedessi. non ti preoccupare — Dacă nu mă vezi. Se fosse più gentile. Se piovesse prenderei Vombrello — Daca ar ploua aş lua umbrela . avea . acestea se numesc propoziţii relative aparente. 175.. 202). n-a fost încă luată nici o hotărâre (vezi şi § 141 De). 213. non sei una (tal) donna. non ti punirò — Dacă ai sa spui adevărul. relative finale: Ho mandato Lucia che (affinché) ti chieda quando vieni — Am trimis-o pe Lucia care (pentru ca) să te întrebe cînd vii. relative temporale: Ho visto gli impiegati ehe (mentre) uscivano dall'ufficio — I-am văzut pe funcţionarii care (pecînd) ieşeau de la birou. relative condiţionale: Ohi (se uno) la pensa così può andarsene — Cine (dacă cineva) gîndeşte astfel poate să plece. — Rossini. pentru acţiunea simultana poate fi folosit şi prezentul indicativ: Ho saputo che viene — Am aflat că vine. relative consecutive: Tu. NOTĂ Propoziţiile relative au aceeaşi valoare cu cea a altor propoziţii subordonate şi în acest caz. non l'fiai aiutata — Tu care (deşi) puteai s-o faci. 15. che (sebbene) lo potevi. 14. 17 Propoziţii relative: Rossini. n-am să te pedepsesc. să nu fii ingrijorat(ă)/(nu-mi duce grija). 16. nu ai ajutat-o . sarebbe più simpatico — Dacă ar fi mai amabil.. condiţionalul perfect tradueîndu-se în limba română prin viitor: Mi ha detto che sarebbe venuto — Mi-a spus că o să vină. Exprimarea raportului de posteritate faţă de un timp trecut este specifică limbii italiene.. Non so chi partirà — Nu ştiu cine va pleca . Colui il quale dice bugie si dovrebbe vergognare — Acela care spune minciuni ar trebui să-i fie ruşine. nessuna decisione è stata ancora presa — După cîte ştiu eu..

se ştie că după conjuncţiile anche se — chiar dacă. în vederea obţinerii unor efecte stilistice deosebite. este folosit modul conjunctiv astfel: congiuntivo imperfetto dacă acţiunea este simultană cu cea din regentă (Non giungerai alle sei. 249 Io dico — Eu zie (sau) Io ho detto — Eu am zis . trei zile. un caracter orientativ şi prezintă cazurile cele mai frecvente. — che mio figlio arriva oggi — că băia­ tul/feciorul meu vine azi. în general. anche se partissi subito — Nu vei ajunge la ora şase chiar dacă ai (vei) pleca imediat). come se — ca şi cum. sau congiuntivo trapassato pentru acţiunea anterioară celei din regentă (Domandava a tutti come se fossero stati stranieri — îi întreba pe toţi ca şi cum ar fi fost nişte străini). De exemplu.lor pe care le prezentăm în schemele următoare au. NOTĂ în limba actuală. Posterioară — Futuro i Presente indicativo sau Passato prossimo ( Exemple : (1. — e) che mio figlio era arrivato già molto stanco — ca băiatul meu venise deja foarte obosit. aproape (că) e t c . mai cu seamă în literatură. quasi (che) — mai (că). Simultană — Presente indicativo a) Passato prossimo b) Passato remoto e) Trapassato prossimo 3. — b) che mio figlio arrivò tre giorni fa — că băiatul meu a venit acum 2. de multe ori aceste norme sînt încălcate. Concordanţa timpurilor la modul indicativ I § 200 Dacă în propoziţia principală există Pentru în propoziţia seactiunea cundară se foloseşte | | 1. — a) che mio figlio è arrivato ieri — că băiatul meu a venit ieri. — che mio figlio verrà domani — că băiatul meu o să vină mîine.

— Mai mult perfect 3. Simultană 2. sau Presente \ —b) Mai mult ca — b) Passato rem. Io dissi — Eu zisei 3. Posterioară i — Imperfetto — Trapassalo prossimo — Condizionale passato Io diceco — Eu ziceam (sau) 1. i —a) Perfect compus — a) Passato pross. — Condizionale passato 250 3. compus perfect prossimo . — che mio figlio arrivava stanco — că băiatul Io ho detto — Eu am meu venea/a venit obosit. — Viitor .Comparaţi Română Italiană 1. — che mio figlio sarrebe arrivato stanco ca (sau) băiatul meu o să vină obosit Io avevo detto — Eu zisesem Comparaţi Italiană Imperfetto (sau) Passato prossimo (sau) Passato re­ moto (sau) Trapassato prossimo 1. — che mio figlio era arrivato stanco — că (sau) băiatul meu venise obosit. Anterioară 3. zis 2. — Trapassato prossimo 2. pross. — Prezent Presente Prezent 2. — Imperfetto Imperfect (sau) Perfect compus (sau) Perfect simplu (sau) Mai mult ca perfect Română 1 1 — a) Imperfect sau — b) Perfect compus ca 2. Perfect sau Passato — e) Trap.Futuro — Viitor II In propoziţia secundară Dacă în propoziţia Pentru acţiunea se foloseşte principala există l Imperfetto sau Passato remoto sau Trapassato prossimo Exemple : l 1.

Comparaţi Italiană ' a) Presente b) Futuro Română Io dirò — Eu o să spun Futuro 2. 3. 2. pross.NOTĂ Timpul imperfect din secundara indică simultaneitatea cu oricare dintre tim­ purile trecute din propoziţia principală. Anterioară . 3. III Dacă în propoziţia principală există Pentru acţiunea In propoziţia secundară se foloseşte l Futuro i ' 1. b) Pass. Futuro ant.' — che tu arriverai fra due giorni — că tu o să vii peste două zile. 3. —a) che tu sarai stata già arrivata — că t u vei fi venit deja. Viitor NOTA Propoziţiile secundare sînt completive directe în schemele prezentate mai sus. Futuro Viitor '•{ a) Prezent b) Viitor f a) Viitor anterior \ b) Perfect compus 3. Posterioară i { —a) Presente —b) Futuro —a) Futuro anteriore .—b) Passato prossimo — Futuro Exemple : —a) che tu vieni entro la settimana — că tu vii în curs*ul săptămînii —b) che tu verrai entro la settimana — că tu o să vii în cursul săptămînii. Simultană 2. 251 . —b) che tu sei già arrivata — că tu ai venit deja.

Simultană . —b) che tu avessi torto — că tu nu aveai dreptate. '—a) che tu abbia avuto torto — că tu n-ai avut dreptate.Concordanţa timpurilor la modul conjunctiv §201 Dacă în propoziţia Pentru In propoziţia secundară principală există se. foloseşte acţiunea ' i i 1. prez.che tu avrai torto — că tu n-o să ai dreptate. imperfetto — e) Cong. —e) che tu avessi avuto torto — că tu nu avuseşi dreptate. Posterioară — Condizionale passato .Futuro Passato prossimo Exemple : che tu abbia torto — că tu n-ai dreptate. —a) Perfect compus —b) Imperfect —c) Mai mult ca perfect Viitor Io non dico — Eu nu zic (sau) Io non ho detto — Eu n-am zis Presente indicativo (sau) Passato prossimo Prezent Perfect compus 2. 2.a) Congiuntivo passato Presente indicativo | 2. 3. Anterioară — Congiuntivo trapassato 3. 2. Posterioare . l Congiuntivo imperfetto 1 /!• Română .Ind.e) Congiuntivo trapassato 3. Simultană 2. passato — b) Cong. Anterioară . .b) Congiuntivo imperfetto .Presente congiuntivo . i Imperfetto sau Passato prossimo sau Passato remoto sau Trapassato prossimo (sau) Condizionale passato 252 i 1. Comparaţi Italiana Congiuntivo presente — a) Cong. trapassato — Futuro II Dacă în propoziţia principală există Pentru acţiunea în propoziţia secundară se foloseşte .

b) Mai mult ca perfect 3. Simultană 2. Anterioară 3. Posterioară i — Congiuntivo presente { a) Congiuntivo passato b) Condizionale passato — Condizionale presente 253 . Congiuntivo imperfetto 2.Exemple Io non dicevo — Eu nu ziceam (sau) Io non ho detto Eu n-am zis (sau) Io non dissi — Eu nu zisei (sau) Io non avevo detto Eu nu zisese 1. che lui avesse torto — că el nu avea dreptate 2. 3. i 1.. Congiuntivo trapassato 3. III Dacă in propoziţia principală există Pentru acţiunea în propoziţia se foloseşte secundară i t Futuro sau Futuro anteriore . che lui avesse avuto torto — că el nu a avut/ nu avusese dreptate. Imperfect a) Perfect compus 2. Viitor NOTĂ Timpul trecut din propoziţiile principale este numit timp istoric. Condizionale passato Română Imperfect sau Perfect compus sau Perfect simplu sau Mai mult ca perfect 1. Propoziţiile secundare sînt completive directe. Comparaţi Italiană Imperfetto (sau) Passato pros­ simo (sau) Passato remoto (sau) Trapassato prossimo 1. che lui avrebbe avuto torto — că el nu va avea dreptate/n-o să aibă dreptate.

\ b) se sia venuto — dacă a venit I e) se fosse venuto — dacă a venit 3. Congiuntivo presente f a) Congiuntivo passato b) Condizionale passato Condizionale presente Română 1. Viitor • a) Perfect Viitor n compus sau ~" ' b) CondiţionaB Viitor \ l perfect anterior (rar) 3. Posterioară Exemple : Non so — Nu stiu 1. Anterioară 3. che tu lo faccia — că tu o să faci asta a) che tu lo abbia fatto — cà tu ai făcut asta b) che tu lo avresti fatto — că tu ai fi făcut asta 3. — se verrà — dacă o să vină 254 .Exemple Temerò mollo — Tare o să mă tem 1. che tu lo faresti — că tu ai să faci asta Comparaţi Italiana 1. se venga — dacă vine j a) se venisse — dacă a venit 2. Viitor Futuro ' \ Concordanţa timpurilor în propoziţiile interogative indirecte (Se non condizionale) § 202 Dacă în propoziţia principală există Pentru acţiunea i în propoziţia secundară se foloseşte l Presente indicativo (forma negativă) 4- l — Congiuntivo presente / a) Congiuntivo imperfetto | b) Congiuntivo passato l e) Congiuntivo trapassato— Futuro Simultană 2.

imperf. (la for­ a) Perfect compus (negativo) ma nega­ 2. Posterioară — Congiuntivo imperfetto — Congiuntivo trapassato — Condizionale passato 1. pass. se Renato sarebbe venuto — dacă Renato va veni (o să vină). . Posterioară 'ì — Futiaro — Futiaro anteriore f a) I 'assato prossimo 1 b) Congiuntivo passato 255 i ' . Futuro (negativo) • 1. Simultană Anterioară l 3. Dacă In propoziţia principală există Pentru acţiunea In propoziţia se foloseşte secundară i Imperfetto indicativo (negativo) Exemple: i 1. Imperfect indicativ Imperfetto indicativo indicativ 2. Non sapevo 2. Viitor J imper. Română 1. pres. Con. Gong. pass. Presente indicativo (negativo) 3. se Renato fosse venuto — dacă Renato a venit/ Nu stiam venise. Simultană 2. Anterioară • 3. 1. Futuro 2. Perfect compus 3. Condiz.» Comparaţi v Italiana Română Imperfect 1. 3. Viitor Ili Pentru Dacă In pro poziţia în propoziţia secundară se fciloseste principală ex istă acţiunea ^..Comparati Italiana 1. b) Mai mult ca per­ tivă) fect / 3. trapass. Indicativ prezent Prezent indicativ forma ne­ gativă) II 2. trapass. 3. se Renato colesse questo — dacă Renato voia aceasta. Co ]ong. Cong.

Modul conjunctiv se întîlneşte mai rar pentru o acţiune simul­ tană . ti faccio una tele­ fonata — îndată ce sosesc. Viitor anterior 3. — In timp ce mergeau. 2. îţi dau un telefon . Vieni quando vuoi — Vino cînd vrei . Futuro Futuro 2. 256 Viitor (la forma negativă) Română 1. se tu sarai ritornato in tempo — dacă tu te vei fi întors la timp se tu sei ritornato in tempo — dacă tu te-ai întors la timp se tu sia ritornato in tempo — dacă tu te-ai ! întors la timp Comparaţi Italiană 1. non appena — îndată ce. Io verrò quando tu voglia — Eu am să vin cînd vrei tu . se tu ritornerai in tempo -— dacă tu o să t e întorci la timp 2. 3. Aspetterò finché (non) arrivi l'ultimo — Am să aştept pînă ce va veni ultimul. Aspettai finché arrivò l'ultimo — Am aşteptat pînă ce a venit ultimul. Appena arrivo. Perfect compus . Modul gerunziu — Camminando. Construcţia in -f infinitiv — Nel parlargli mi accorsi che stava male — Pe cînd îi vorbeam. Modul indicativ: Non appena mi ha visto. după conjuncţiile appenu. poate fi folosit atunci cînd o acţiune viitoare este considerată ca fiind posibilă. 4. Futuro anteriore (negativo) a) Passato prossimo b) Congiuntivo passato § 203 Concordanţa timpurilor în propoziţiile circumstanţiale PROPOZIŢII TEMPORALE § 204 A. am băgat de seamă că se simţea rău. îi vorbea şi uneori se oprea în loc. quando — cînd: Non appena tu guarisca partiremo per la montagna — De îndată ce te însănătoşeşti.Exemple: Non mi chiederà — N-o să mă Întrebe C 1. Viitor 2. vom pleca la munte . Pentru acţiune simultană pot fi folosite următoarele mo­ duri şi construcţii: 1. se Ve data a gambe — îndată ce m-a văzut a rupt-o la fugă . gli parlava e ogni tanto si fer­ mava.

PROPOZIŢII CAUZALE § 205 1. Rimasi lì finché lui venisse — Am rămas acolo pînă ce a venit el. Modul indicativ: Io sto qui finché voglio — Eu stau aici pînă cînd (o să) vreau eu . GlieVho detto perché è cosa che lo riguarda — l-am spus-o pentru că e o chestiune care-I priveşte pe el . Construcţia dopo -f participiul perfect: Dopo mangiato. non parlò più — După ce 1-a privit cu atenţie.modul indicativ: Dopo che lavoro. Dopo aver camminato un bel po'. Pentru acţiune anterioară se pot folosi următoarele moduri şi construcţii : 1. intrudi: Poiché non c'era nessuno. visto che. NOTĂ Conjuncţia perché se foloseşte în frazele cauzale numai atunci cînd propoziţia principală se află înaintea propoziţiei cauzale.infinitiv: Prima di venire. Modul conjunctiv: Torno a casa prima che cominci la pioggia — Mă întorc acasă mai înainte de a începe ploaia . Ce ne siamo andati perché non c'era nessuno — Am plecat pentru că nu era nimeni. ce ne siamo andati — întrucît nu era nimeni. 3. Non uscirai finché non te lo dico io — N-ai să ieşi pina cìnd nu-ţi spun eu . 257 . Dopo che lo ebbe guardato bene. mă odihnesc . Construcţia prima di -f. si sentirono male — După ce au mìncat ciupercile. 3. Pentru acţiune posterioară întîlnim: 1. nu a mai vorbit. Rimasi li finché Luisa venne — Am rămas acolo pina ce a venit Luiza. Voglio sapere perché l'hai comprato — Vreau să ştiu de ce l-ai cumpărat . mi riposo — După ce muncesc. vado sempre a dormire — După ce manine. ne-am aşezat pe o bancă. 2. Io sto qui finché tu venga— Eu stau aici pînă ce vii tu .B. Non glieVho detto perché gli sarebbe dispiaciuto — Nu i-am spus-o pentru că s-ar fi supărat. Dacă propoziţia cauzală este plasată înaintea propoziţiei principale. am plecat. 2. Construcţia dopo + modul infinitiv perfect: Dopo aver mangiato i funghi. siccome — deoarece. 2. scrivimi o mandami un telegramma — Mai înainte de a veni scrie-mi sau trimite-mi o telegramă. mă duc întotdeauna la culcare. Modul indicativ: Siamo preoccupati perché non ci scrivi — Sîntem îngrijoraţi pentru că nu ne scrii . C. s-au simţit rău . atunci sînt folosite conjuncţiile poiché. ci sedemmo su una panchina — După ce am mers destul de mult. dato che. Modul condiţional: Ti prego di ricordarmelo perché potrei dimen­ ticarmene — Te rog sa-mi aduci aminte. pentru că s-ar putea să uit (de lucrul acesta) . Construcţia dopo che -f.

258 . Modul participiu — Preoccupato per ii silenzio. quando parla. Construcţii cu formulele al fine di. 4. Modul condiţional: £" così cattivo che.3. i-am. Essendo partito Renato. nu a vrut să iasă (din casă) . Modul indicativ: Ho corso tanto. au plecat toţi. allo scopo di + infinitiv : Tramavano al fine di mandare in rovina quella famiglia — Trăgeau sforile ca să ruineze (cu scopul de a ruina) familia aceea. l-aş b a t e . PROPOZIŢII FINALE § 206 1. 3. Construcţia per + infinitiv — Parlava per difendere il proprio interresse — Vorbea spre a-şi apăra propriul interes . che mi manca il fiato — Am fugit atita. Modul gerunziu — Essendo tardi. Modul conjunctiv (se foloseşte cîn'd consecinţa este posibilă dar nu realizată în mod obligatoriu) : Farò in modo che tutto sia pronto — Voi face astfel încît totul să fie gata . atunci cînd vorbeşte. partirono tutti— Deoarece a plecat Laura. 5. che lo convinse — A făcut ce a făcut că 1-a convins. Mi preparai per sostenere bene gli esami — M-am pregătit ca să-mi susţin examenele cu succes. par­ tirono tutti — pentru că a plecat Renato.scris îndată. Construcţia per -f. Construcţia da + infinitiv: Era così brutto da far paura — Era atìt de urît încît te înspăimînta. Ha dato le dimissioni perché il suo partito non sia danneggiato — Şi-a dat demisia pentru ca partidul său să nu fie păgubit . Tanto fece. Era tanto bella che tutti la ammiravano — Era atìt de frumoasă încît toţi o admirau . PROPOZIŢII CONSECUTIVE § 207 1. / bambini furono sgridati per non aver mantenuto la promessa — Copiii au fost certaţi pentru că nu s-au ţinut de promi­ siune. 2. Modul conjunctiv: GlieVho detto perché ci pensasse bene — l-am spus asta ca să se gîndească bine . 3. (familiar) Eì così cattivo da prenderlo a schiaffi — Este atît de rău că-ţi vine să-1 iei la palme. non volle uscire — întrucît era tîrziu.infinitiv — Fu condannato all'ergastolo per aver ucciso una donna — A fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru că a omorît o femeie . gli scrissi subito — Fiind îngrijorat din pricina tăcerii. Partita Laura. Era cosi coraggioso che non avrebbe avuto paura di niente — Era atìt de curajos încît nu i-ar fi fost frică de nimic. încît abia mai pot respira. Gli parlerò in maniera che mi capisca — Am să-i vorbesc în aşa fel încît să mă înţeleagă. au plecat ţoti. 4. lo picchierei — Este atît de rău încît. 2. Si batteva affinché la giustizia trionfasse — Lupta (pentru) ca dreptatea să triumfe.

Si è comportato peggio di quanto (come) pensassimo — S-a comportat mai rău decît am crezut noi. va fi întotdeauna bine primită. Modul condiţional: Si è comportato peggio di come avremmo pensato — S-a comportat mai rău decît am fi crezut noi. Modul infinitiv. Mia sorella è più giovane di quanto lo sono io — Sora mea este mai tînără decît (sînt eu) mine. non mi sento stanco — Deşi am lucrat atîta. au obţinut victoria . 259 . tiene ancora in pugno la situazione — Cu toate că-i sînt toţi împotrivă. Construcţia pur -f. Modul indicativ: Sono così (tanto) felice come non ero mai stato — Sînt atît de fericit. PROPOZIŢII CIRCUMSTANŢIALE DE LOC § 210 1. Modul conjunctiv: Ti sarò vicino dovunque tu vada — Am să-ţi fiu aproape oriunde te-ai duce. 2.PROPOZIŢII CONCESIVE § 208 1. lo riconobbe subito — Deşi Laura nu 1-a văzut pe Renato de (mai) multi ani. Modul conjunctiv: Mi guardava come fossi un fantasma — Mă privea de parcă eram o fantomă. ţine situaţia bine în mînă. cu toate că îl văzuse ieri. pentru propoziţiile implicite: Non so dove cercare i bambini — Nu ştiu unde să-i caut pe copii.gerunziu: Pur avendo lavorato tanto. sarà sempre bene accolta — în orice loc se va duce Monica. Si è comportato peggio di come pensavamo noi — S-a comportat mai rău decît am crezut noi . 1-a recunoscut imediat . Sebbene tu sia stanco. vei continua să munceşti. In qualsiasi posto vada Monica. pur avendolo visto ieri — Nu 1-a recunoscut. Pur essendo inferiori di numero. PROPOZIŢII COMPARATIVE § 209 1. Non lo ha riconosciuto. nu mă simt obosit . Nonostante che tutti gli siano contro. modul indicativ: Mi fermai al fine dove Ernesto era na­ scosto — Mă oprii pînă la urmă acolo unde se ascunsese Ernest . 3. 2. proseguirai il lavoro — Deşi tu eşti obosit. Franco fa (così) come gli dico io — Franco face cum îi zic eu . 2. 3. Visitai la casa nella quale i miei nonni abitarono per oltre settant'anni — Am vizitat casa în care bunicii mei au locuit timp de peste şaptezeci de ani. ebbero la vittoria — Cu toate că erau inferiori ca număr. cum n-am mai fost niciodată . Modul conjunctiv: Benché Laura non vedesse Renato da anni. La mia auto è meno veloce di quanto sia (non sia) Sicura — Maşina mea nu este tot atît de rapidă pe cit este de sigură .

2. ma non dubito che lo troverò — Nu l-am găsit. Beati gli italiani che hanno un clima così mite — Ferice de italieni căci au o climă atît de blinda . comparative etc). Ei partita senza che lo dicesse a nessuno — A plecat fără să spună nimănui. propoziţiile relative propriu-zise precum şi acelea avînd o funcţie cauzală. che sa tante cose. locală. eşti liber (să faci aceasta) . Era il tempo in cui si raccoglieva l'uva — Era timpul în care se culegeau strugurii . care ştie atîtea. concesive. 1. condiţionale. Non Vko trovato. Modul indicativ: Ho visto l'amico che tu mi avevi presentato la settimana scorsa — L-am văzut pe prietenul pe care mi l-ai prezentat săptămîna trecută . consecutive. non parla — Tocmai el. Modul gerunziu: Lucia mi guardava sorridendo — Lucia mă privea surîzînd . dar sînt sigur că o să-1 găsesc. Consegnai 260 . 3. In funcţie de rolul pe care aceste valori îl au în frază este folosit şi modul cu care acestea se construiesc. Non vorrei abitare da loro comunque vivessero — N-aş vrea să locuiesc la ei oricum ar trăi . Abbiamo eseguito Vordine come sta scritto — Am executat ordinul (aşa) cum este scris. Studiando si impara — Studiind se învaţă. Per quanto mi riguarda. finale. Re­ lativele care au o funcţie finală sau consecutivă cer construcţia cu modul conjunctiv . cele comparative sau condiţionale se pot construi atit cu modul conjunctiv cît şi cu modul condiţional conform regulilor de folo­ sire al acestora. E1 stato trovato un bambino che si era perduto nel bosco — A fost găsit un copil care se pierduse în pădure . 2. Exemplele de mai jos ilustrează diferitele valori ale propoziţiilor relative prezentate la toate modurile specifice. Ti ho offeso senza volerlo — Te-am jignit fără să vreau. finale. L'ho incontrato nel bar dove prendo sempre il caffè — L-am întîlnit în barul în care beau întotdeauna cafeaua . Modul indicativ: Ho fatto così come mi hai detto — Am făcut aşa cum mi-ai spus . fai pure — î n ceea ce mă priveşte. nu vorbeşte. Modul conjunctiv: Mi guarda come se non mi conoscesse — Mă priveşte ca şi cum nu m-ar cunoaşte . Astfel. Modul conjunctiv: Prendo un treno il quale (che) arrivi alle sei di mattino — Iau un tren care să ajungă la şase dimineaţa . PROPOZIŢII RELATIVE § 212 Propoziţiile relative pot fi împărţite în relative propriu-zise şi relative cu valori specifice (cauzale. Finalmente si può vedere il film del quale si è tanto parlato — în sfîrşit poate fi văzut (putem vedea) filmul despre care s-a vorbit atîta. Construcţia senza + infinitiv: -E" partito senza salutare — A plecat fără să salute .PROPOZIŢII MODALE § 211 1. temporală impun construcţia cu modul indicativ. Mi portava rancore quasi l'avessi offeso — îmi purta pică ca şi cum l-aş fi jignit . Proprio lui. 4.

Chi volesse aiutarmi. purché vengano gli altri — Vin. ai să ştii să răspunzi . numai să nu vă răzgîndiţi. farò una passeggiata — In caz că nu vine. se anche. este rugat să anunţe . saprai rispondere — Dacă ai să te gîndeşti bine. PROPOZIŢII CONDIŢIONALE § 213 A. Anche se. nu i-aş spune. non usciremo di casa — In caz că ninge (a nins). noi non ti aspettiamo /aspetteremo — Dacă t u nu vii la timp noi nu te aşteptăm/n-o să te aşteptăm . telefonami — Dacă e ceva ce nu-i în regulă. A meno che — numai să : Sono d'accordo a presentarvi domani la lezione su Dante Alighieri a meno che voi non ripensiate — Sìnt de acord să vă prezint mîine lecţia despre Dante. am să ştiu să-1 fac.la lettera a suo figlio che gliela portasse — Am predat scrisoarea băia­ tului său ca să i-o ducă . Qualora tu non venga a tempo. Chi avesse notizie. 3. è pregato di riferire — Cine ştie ceva. n-o să ieşim din casă. abbia nevicato). Purché — numai să. NOTĂ Construcţia poate fi realizată şi cu modul indicativ: Nel caso che nevica. Qualora lei non sia venuta a tempo. numai să vină si ceilalţi. B. am să fac o plimbare . 261 . Non c'era nessuno che potesse resistergli — Nu era nimeni care să-i poată rezista . Propoziţiile condiţionale pot fi introduse cu ajutorul anumitor conjuncţii sau locuţiuni conjuncţionale urmate de modul conjunctiv: 1. cu condiţia ca: Vengo. 5. Nel caso che — în caz că: Nel caso che non venga. 2. noi non la abbiamo aspettata — Dacă ea nu a venit la timp noi n-am aşteptat-o. NOTĂ Aceste conjuncţii pot fi construite şi cu modul indicativ: Anche se è mia sorella. non usciremo di casa — în caz că ninge. lo saprò rifare — Dacă am văzut o dată modelul. Nel caso che nevichi (nevicasse. ar fi un înger . Propoziţiile condiţionale se mai pot alcătui avînd predicatul la modul gerunziu sau la modul participiu perfect: Pensando bene. 4. Qualora — dacă: Qualora ci sia qualcosa che non va. non Ie credo — Chiar dacă este sora mea eu tot nu o cred. non lo direi — Chiar de m-ar ruga mama. Veduto una volta il modello. telefonează-mi . sarebbe proprio un angelo — Cine ar vrea să mă ajute. Cerco una macchina che abbia la cilindrata grande — Gaut o maşină care să aibă capacitate cilindrică mare. nu vom ieşi din casă. 77 lavoro è riuscito meglio di quanto sperassi — Treaba a ieşit mai bine decît speram. seppure — chiar dacă: Seppure (anche se) me Io chiedesse mia madre.

se uda . potrebbe portare' il tuo bagaglio — Dacă soţul meu s-ar hotărî să călăto­ rească cu maşina. Se piangerai non parlerò più con te — Daca o să plîngi. ar trebui să rămîn eu. NOTĂ Pentru ipoteza reală mai poate fi folosit în regentă şi modul condiţional: Se tu vai via. dovrei rimanere io — Dacă ai pleca tu. Se pioveva. 1. non parlo più con te — Dacă o să plîngi. n-am să mai vorbesc cu tine . Se piovesse prenderei un taxi — Dacă ar ploua. dovrei rimanere io — Dacă tu pleci. construcţia foloseşte modul indicativ atît în regentă cit şi în subordonată: Se vieni oggi. ar putea să-ţi ducă bagajul . te-ai distra. Cînd ipoteza prezentată este posibilă periodului ipotetic este: Regentă Congiuntivo imperfetto sau ireală construcţia Subordonată Condizionale presente Exemple: Se tu te ne andassi via. o găseşti pe Laura acasă. una principală (sau regentă. este inutil să mai aşteptăm. 2) posibilă sau ireală. ti diver­ tiresti — Dacă ai veni la mine. Se venissi da me. si è bagnato — Dacă a plouat. Non mi meraviglierei se vincessero i nostri — Nu m-aş mira dacă ar cîştiga ai noştri . ar trebui să rămîn eu . n-am să mai vorbesc cu tine . nu mai vor­ besc cu t i n e . şi alta subordonată condiţională (sau —în italiană — prqtasi) introdusă de conjuncţia se — dacă: Se tu volessi — Dacă tu ai vrea (condiţionala) saremmo amici — am fi prieteni (regenta). Se il treno è già arrivato. Se mio marito si decidesse di viaggiare in macchina. Se piangi. sau — în italiană — apodosi). 2. dacă ai fi avut răbdare . trovi a casa Laura — Dacă vii astăzi. Se piangerai. se tu volessi — Am fi prieteni. dacă tu ai vrea . si bagnava — Dacă ploua.SE CONDIŢIONAL (PERIODUL IPOTETIC) § 214 Este numele sub care este cunoscută fraza formată din două propoziţii. non parlo più con te — Dacă plîngi. s-a u d a t . Se è piovuto. Saremmo amici. Fraza ipotetică poate exprima ipoteza ca fiind: 1) reală. b) Regentă Condizionale passato Subordonată Congiuntivo trapassato Exemple: Saresti riuscito. Non mi sarei meravigliato. non parlerò più con te — Dacă plîngi. în primul caz (ipoteza reală). se tu avessi avuto pazienza — Ai fi reuşit. Se piangi. aş lua un taxi . nu mai vorbesc cu tine . se avessero vinto i nostri — 262 . è mutile aspettare — Dacă trenul a sosit deja.

se mi avessi conosciuta più a fondo — M-ai judeca mai favorabil. saresti stato contento ? — Dacă veneam cu tine. se studiavo meglio —Aş fi promovat acum. Se mai pot întîlni construcţiile : «Se venivo con te. Marco non piangeva — Dacă tată) său l-ar fi bătut. în vorbirea familiară putem întîlni construcţii de tipul: Se venivi da me. non avrei potuto scrivere — D a c ă n-ar fi fost l u m i n ă . iar regenta la modul indicativ). andavamo in campagna — Dacă veneai la mine. Mi giudicheresti meglio. m . Se avessi a v u t o voglia sarei andata a teatro — Dacă a ş fi a v u t chef. d a c ă l-ai fi c u n o s c u t m a i bine . 3. 289. 1. . 4. 2. Se suo padre lo avesse picchiato. Se l a luce fosse m a n c a t a .a ş fi m i r a t . dacă învăţam mai bine . Se suo padre l'avesse picchiato. Lo avresti giudicato altrimenti. Marco nu plîngea (condiţionala la modul conjunctiv.a ş fi dus la t e a t r u . d a c ă a r fi cîştigat ai n o ş t r i . se lo avessi conosciuto meglio — L-ai fi j u d e c a t altfel. p. (ambele pro­ poziţii la modul indicativ) . Se fossi fuoco-. Marco non avrebbe pianto — D a c ă t a t ă l său l-ar fi b ă t u t . în fraza condiţională nu se folosesc niciodată timpurile presente şi passato de la modul conjunctiv.Nu m . dacă m-ai fi cunoscut mai în profunzime. n-aş fi p u t u t să scriu . Marco n u ar fi p l î n s . Sarei promossa ora. ai fi fost mulţumit?. ne duceam la ţară. A se vedea versurile lui Cecco Angiolieri.

adverbele de timp suferă modificări: 264 . annunciare — a anunţa. se consideră a fi vorbire indirecta sau stil indirect. affermare — a afirma. în trecerea de la stilul direct la stilul indirect se va ţine seama de următoarele mutaţii: — din punct de vedere formal dispar cele două puncte. rispondere e t c . — se foloseşte frecvent conjuncţia che precedată de verbele de de­ claraţie dire. dichiarare — a declara . b) dacă textul reprodus se află în raport de subordonare faţă de cuvîntul de declaraţie. ghilimelele şi liniuţele de dialog. Deosebirea funda­ mentală dintre cele două moduri de vorbire este determinată de raportul sintactic dintre textul reprodus şi verbul de declaraţie care îl introduce: a) dacă textul reprodus este independent din punct de vedere sintactic — faţă de cuvîntul de declaraţie — spunem că este vorbire directa sau stil direct. adjectivele posesive şi demonstrative. rispondere e t c . Modul şi timpul verbelor din propoziţia subordonată va depinde de timpul din regentă. rispondere — a răspunde. a zice . folosit la unul din timpurile trecute. exprimat sau subînţeles.V O R B I R E A D I R E C T Ă SI I N D I R E C T Ă § 215 Redarea de către vorbitor a cuvintelor unei anumite persoa­ ne se poate face cu ajutorul a două procedee: a) vorbire directă şi b) vorbire indirectă. — pronumele personale. verbe ce pot fi exprimate sau subînţelese. De exemplu: Stil direct Il professore disse agli alunni: — Vi prego di fare attenzione: a momenti riceveremo una visita Stil indirect Il professore disse agli alunni di fare attenzione perché a momenti riceveranno una visita In mod obişnuit stilul indirect depinde de un verb de tipul dire. In amîndouă procedeele comunicarea se' face cu ajutorul unor verbe de declaraţie ca dire — a spune.

tuo — al meu. Disse: Io me ne vado — Spuse: eu plec. acela Suo — al său Loro — al lor Allora — atunci Quel giorno — în ziua aceea Il giorno dopo — a doua zi Il giorno prima — cu o zi mai devreme Lì — acolo Là — acolo Poco prima — cu puţin mai de­ vreme Disse: Non mi piace questo quadro — Zise: Nu-mi place tabloul acesta. Disse che egli se ne andava — Spuse că el pleacă. lei) — el. vostro — al nostru. Chiede se sarà contento — întrea­ bă dacă o fi mulţumit. — cea mai de seamă mutaţie are loc în compartimentul verbelor: In vorbirea indirectă se va folosi -> tot timpul prezent: Dacă in vorbirea directă se află un timp introdus de un prezent: Egli dice : Sono contento — El spune: Sînt mulţumit Domanda : Eri contento ? — întreabă: Erai mulţumit? Chiede: Sarà contento ? — întreabă: O fi mulţumit? Lui dice che è contento — El spune că e mulţumit. al tău Nostro. al vostru Ora — acum Oggi — astăzi Domani — miine Ieri — ieri Qui — aici Qua — aici Poco fa — (cu puţin) mai devreme Exemple : i Egli. 265 . ea Loro. acesta Mio. Domanda se era contento — întrea­ bă dacă era mulţumit. tu Noi — noi Voi — voi Questo — acesta Costui — ăsta. tu — eu. Chiese che cosa loro facessero ? — întrebă că ei ce făceau ? Mi chiese se quel giorno o il giorno dopo volessi uscire con lui — Mă întrebă dacă în ziua aceea sau a doua zi voiam să ies cu el.Dacă în vorbirea directă se află în l vorbirea indirectă folosi se va Io. Chiese: Noi che facciamo? — întrebă: Noi ce facem? Mi chiese: Oggi o domani vuoi uscire con me? — Mă întrebă: Azi sau renine vrei să ieşi cu mine? Disse che non gli piaceva quel quadro — Zise că nu-i plăcea ta­ bloul acela. essi — ei Essi. ella (lui. loro — ei Quello — acela Colui — ăla.

că era mulţumită... Vindicativo imperfetto. Verbele de tipul dire. 3. mă voi gin di la tine — Vedendo brillare il gioiello . — Mă angajez personal să garantez că . avrebbe pensato a lui — Văzînd inelul strălucind .. introdus — •> il trapassato prossimo : de unul din timpurile trecute: Chiese: Avevate pensato a ... introdus de — ->• V indicativo imperfetto : unul din timpurile trecute: Disse : Sono contento — Spuse: Disse che era contento — Spuse Sînt mulţumit. domandare etc. Spuse: De îndată ce vom fi executat.. dobîndesc funcţia de propo­ ziţie principală... il futuro semplice.penserò a te — Văzînd inelul strălucind . il futuro anteriore introdus de unul din timpurile trecute: Disse: Appena avremo eseguito . introdus de unul din timpurile trecute: Dissero: Fummo contenti (Siamo Dissero che erano stati contenti — stati contenti) — Spuseră: Furăm Spuseră că fuseseră mulţumiţi. . . introdus — • Vindicativa imperfetto : de unul din timpurile trecute : Disse che era contenta — Spuse Disse: Ero contenta — Spuse: Eram mulţumită... întrebă dacă se gîndiseră l a ... NOTĂ 1.. introdus de > il condizionale passato (sau il con­ • giuntivo imperfetto. 2. urmînd ca propoziţiile subordonate să se comporte potrivit regulilor de corespondenţă a timpurilor. pensare. Disse : Eseguirete subito — Disse che eseguissero subito — Spuse să execute imediat. — Égli si impegnava personalmente nel garantire che.Vindicativo presente. 266 -> il congiuntivo trapassato (de cele mai multe ori): Disse che appena avessero eseguito.. . .. că era mulţumit..... — Spuse că de îndată ce vor fi executat.. în propoziţiile implicite nu se produce nici un fel de transformare a modului: Mi impegno personalmente nel garantire che . . Vedendo brillare il gioiello. Exerciţiul de a transforma un fragment din vorbire directă în vorbire indi­ rectă este foarte util spre a deprinde folosirea normelor de corelare a timpurilor.. ţumită. mulţumiţi (Am fost mulţumiţi). se va gîndî la el.. il trapassato prossimo.. . Chiese se avevano pensato a — întrebă: Vă gândiserăţi l a .. — Bl se angaja per­ sonal să garanteze că . il trapassato prossimo: il passato remoto sau il passato prossimo. dacă viitorul unul din timpurile trecute: depinde de un verb la imperativ sau cu valoare de imperativ): Disse che forse sarebbe stata con­ Disse: Forse sarà contenta — tenta — Spuse că poate o fi mul­ Spuse: Poate o fi mulţumită. Spuse: Veti executa imediat.

penserò a te. ì n t r . văzînd bijuteria strălucind l a inelarul m e u . e lo pregava di dargli l'anello che aveva al dito. .o zi u n om îi spuse u n u i prieten care era cunoscut p e n t r u zgîrcenia lui că trebuia să plece într-o l u n g ă călă­ torie şi îl r u g a să-i dea inelul pe care-1 a v e a în deget şi pe care îl v a p u r t a ca pe o amintire de l a el. dă-mi inelul pe care-1 ai în deget şi pe care eu am să-1 p o r t ca pe o amintire de la tine. se v a gîndi l a el. — Guardandoti la m a n o e vedendo l'anulare spoglio. penserai che non ti ho voluto dare questo anello e così mi ricorderai ugualmente. — Non occorre — rispose l ' a v a r o . che avrebbe portato come suo ricordo. î n t r . — Nu-i nevoie — răspunse zgîrcitul — Privindu-ţi m î n a şi văzînd inelarul gol. Ori de cîte ori m ă voi u i t a la m î n ă . poiché guardandosi la m a n o e vedendo l'anulare spoglio. avrebbe pensato che non gli aveva voluto dare guett'suiello e così si sarebbe ricordato u g u a l m e n t e . Zgîrcitul îi răspunse că nu era nevoie. vedendo brillare il gioiello al suo anulare.Vorbire directă Vorbire indirectă U n giorno u n tale disse a u n amico. avrebbe pensato a lui. care era cunoscut p e n t r u zgîrcenia l u i : — Trebuie s ă plec într-o l u n g ă călă­ torie: te rog. Ori de cîte ori se v a u i t a la mînă. deoarece privindu-şi m î n a şi văzînd inelarul gol. t e vei gîndi că nu am v r u t să-ţi dau acest inel şi în acest m o d t o t o să-ţi aminteşti de mine. dammi l'anello che hai al dito e che io porterò come tuo ricordo. famoso per la s u a avarizia: — Devo partire per u n lungo viaggio: ti prego.o zi u n om îi spuse u n u i prieten al său. famoso per la s u a avarizia. a m să m ă gîndese la tine. L ' a v a r o gli rispose che non occorreva. U n giorno u n tale disse a u n amico. vedendo brillare il gioiello al mio anulare. se v a gîndi că n u a v r u t să-i dea acel inel şi în acest m o d t o t o să-şi a m i n t e a s c ă de el. Ogniqualvolta che si fosse guardata la m a n o . Ogni q u a l v o l t a mi guarderò l a m a n o . văzînd bijuteria strălucind la inelarul său. che doveva partire per u n lungo viaggio.

astfel încît limba latină a fost repede acceptată (nu intrăm în amănunte). Sansoni. portugheză etc. spaniolă. mangiare. care funcţionase perfect şi reuşise să menţină pînă atunci nealterat nivelul lingvistic. Dar. limba latină vulgară. la sud de Tibru *. focus. oricum. Aceştia au continuat în realitate să se folosească de acel „sermo elegans" în timp ce poporul se folosea de o limbă destul de îndepărtată de latina clasică şi care era din ce în ce mai diferenţiată de la o zonă la alta : este vorba de limba latină vul­ gară. 1971. Africa septentrională. Il libro d'italiano. Firenze. manducare. Este deci demn de reţinut faptul că limba italiană nu derivă direct din la­ tina clasică ci din cea vorbită în popor.) care la începuturi. s-a prăbuşit. Gallia. De exemplu. edere în timp ce latina populară folosea pentru aceleaşi noţiuni cuvintele caballus. bocca. La toate acestea a contribuit şi faptul că cea mai mare parte a populaţiilor autohtohe au văzut în romani nu numai pe cuceritori. peninsula Iberică. 268 . Atîta vreme cît a durat imperiul roman. Aceasta se consolidează transformîndu-se dintr-un limbaj relativ sărac.forme pe care le recunoaştem cu uşu­ rinţă în corespondentele italieneşti cavallo. de care se folosea mica grupare umană. limba şi-a schimbat aspectul tocmai pentru că şcoala începea să dispară sau. şi cu invaziile popoarelor migra­ toare şi apoi doborîtă. care între * cfr. os. Dacia — au fost romanizate. iar teritoriile ocupate de romani — Italia. Organizarea unitară a şcolii şi a administraţiei imperiului. printre alţi factori. bucea. cam în prima parte a primului mileniu de dinaintea erei noastre. limba latină a fost scrisă şi vorbită pe toate teritoriile ocupate păstrîndu-şi structura fundamentală chiar şi în perioada creşti­ nismului. în secolul al V-lea al erei noastre Roma a fost confruntată. Ignazio Baldelli. ci şi pe purtătorii unei civilizaţii superioare. limba clasică păstra cuvinte ca equus. Ca urmare. In decursul cîtorva generaţii Roma cunoaşte o puternică creştere în forţe şi importanţă. să devină un privilegiu pentru cei puţini. fuoco. într-o limbă com­ plexă şi variată. ignis.LIMBA ITALIANĂ IERI ŞI AZI Scurtă prezentare istorică § 216 Limba italiană este una dintre limbile romanice (alături de română. după cum se ştie. era vorbită de ţăranii şi ciobanii unui mic teritoriu din preajma Romei. franceză.

orgoglio. XI în noua limbă vulgară. în mănăstiri şi ca limbă unică în documentele scrise .. ardire ş. Baldelli in op. cit. încep să apară în secolele X. inventare. Este perioada în care pe teritoriul Italiei cele două limbi coexis­ t ă : cea clasică se foloseşte cu precădere în universităţi. fapt ce a determinat ca Italia să treacă prin momente grele. fuseseră distruse reţeaua şco­ lară şi cea administrativă. aşa încît. tappeto.m. care nu mai poate să înţeleagă şi cu atît mai puţin să se folosească de latina clasică. Relaţiile comerciale şi administrative dintre diferitele re­ gioni devin din ce în ce mai anevoioase. Deşi latina clasică con­ tinuă să fie. ce s-au păstrat şi în italiană şi care au fost preluate de la goţi. fiecare centru tinde să ducă o viaţă independentă faţă de celelalte regiuni „in un'anarchia e in un disor­ dine che si protraggono a lungo . populaţie coborîtă din nordul Germaniei. a unei inventarieri. dar deja este o limbă moartă . . p. Baldelli afirmă că în această perioadă multe oraşe au fost distruse sau părăsite iar ceea ce mai rămînea din marea cultură latină din trecut. E' questo il momento in cui le differenze dialettali fra regione e regione cominciano a farsi evidenti. limba vulgară — adică italiana — începe să pătrundă şi în scriere. De aici rezultă nu puţine incon­ veniente de ordin practic şi cultural: marea masă a populaţiei nu înţe­ legea semnificaţia unui jurămînt. fraza se schimbă şi ea. De-a lungul secolelor limba latină vulgară a trecut prin numeroase transformări: aşa de pildă s-au pierdut consoanele finale — ca să dăm doar un singur exemplu din fonetică . ci de articole şi prepoziţii. guarire. Mutaţiile acestea au fost în număr atît de mare încît în preajma anului 1000 populaţia Italiei vorbea o latină cu totul diferită de adevărata. din cea a francilor: guanto. palla. cu greu s-a putut salva în cîteva mănăstiri benedictine. scherzare. Pentru prima fază se pot da exemple de cuvinte greceşti ce au pătruns în limba latină şi apoi în italiană ca: poesia. ogni città. din limba longobarzilor se recunosc: guancia. ricco. a unei rugăciuni. clasica limbă latină: se născuse limba italiană. în sensul că relaţia dintre diferitele părţi de cuvînt nu mai este indicată de desinenţe. graffiare. aria. şi cea vorbită de popor. spuse întotdeauna în latină etc."* Deci Italia'se confrunta îneă de pe atunci * I. adică în limba italiană. filosofia. 269 .a. fie din aceea a populaţiilor invadatoare. Pe de altă parte trebuie să amintim că în perioada de dominaţie a longobarzilor. 361.timp a asimilat un important număr de cuvinte preluate fie din limba populaţiilor subjugate de către romani. unica limbă scrisă. guardia. mar­ tire. apostolo.d. Profesorul I. In etapa a doua popoarele migratoare au împrumutat limbii latine cuvinte ca albergo. din pură necesitate. ogni paese si allontana linguisticamente dal latino e insieme si allontana dai centri vicini. în perioada creştină alte cu­ vinte greceşti pătrund în latină apoi în italiană: chiesa. în secolele următoare. diferite contracte. lampada. formule de jurămînt pentru ca oamenii din popor să poată înţelege conţinutul acestora. în special limba greacă.

cît şi în marile centre urbane. au continuat să existe în paralel şi celelalte dialecte pina la unirea politică a Italiei în 1870. de pildă la Venezia. sau cei din Bologna) . dar la baza limbii italiene pe care o cunoaştem astăzi se află opera lui Dante Alighieri din Florenţa. în mare. dar condiţiile şi evenimentele interne ale Italiei au oferit posibilitatea unor relaţii tot mai strìnse între italienii diferitelor regiuni ale Peninsulei şi ale insulelor Sicilia şi Sardinia. acesta se va impune literaţilor italieni. în secolul al XIII-lea s-a manifestat în rîndurile învăţaţilor tendinţa de a ridica propriul dialect la rangul de limbă italiană scrisă (poeţii „şcolii siciliene". anume. în convorbirile telefonice. acestea determină existenţa unui puternic biling­ vism: limba naţională se foloseşte în ocazii oficiale în timp ce dialectul continuă să fie limba familiară şi familială a fiecăruia indiferent de grupul social din care face parte. sau dacă la locul de muncă se întîlnesc mai multe persoane din acelaşi sat. A urmat un lung proces de transformare a dialectului floretin-toscan în limbă naţională italiană şi de îmbogăţire cu elemente din celelalte dialecte ale Peninsulei. Apoi alţi doi florentini. După unire această situaţie nu avea cum să înceteze. pe de altă parte. anumite dialecte continuă să fie preponderente în anumite zone.cu un aspect specific al evoluţiei limbii. unde nu există un trafic rutier intens populaţia se foloseşte de dialect în aproape toate împrejurările . Şi în ciuda faptului că dialectele îşi pierd din ce în ce mai mult numărul de vorbitori. sau din sate înve­ cinate dialectul devine mijloc obişnuit de comunicare. Divina Come­ die. Fenomenul este următorul: în zilele noastre folosirea dialectelor a scăzut mult. economic şi administrativ comun. De acum încolo vor avea loc dezbateri referitoare la necesitatea creării unei limbi unitare italiene. Purgatoriul şi Paradisul au fost copiate de nenumărate ori şi răspîndite în toată Peninsula. Dar întrucît Italia nu poseda un centru politic. Fran­ cesco Petrarca şi Giovanni Boccaccio scriindu-şi operele tot în dialect toscan. Dante şi-a scris poemul în dialect toscan. poeţii din Umbria franciscane. se poate afirma că în Italia de azi limba ce se foloseşte zi de 270 . Aspecte ale limbii italiene contemporane Se poate afirma ca dintre toate ţările de limbi romanice Italia este ţara care cunoaşte o mare varietate lingvistică. Acest proces de nivelare lingvistică este în plină efervescenţă şi in zilele noastre căci dialectele sint foarte mult în uz. dialectul toscan a cunoscut o mare răspîndire nu numai în Toscana. de asemeni dialec­ tul este prezent în trenurile locale. în familie. aspect care continuă să fie caracteristic şi în zilele noastre. şi cum Infernul. existenţa numeroaselor dialecte pe întreg teritoriul Italiei. atît în rîndurile gneraţiilor tinere (mulţi dintre aceştia nu cunosc deloc propriul lor dialect). într-adevăr.

De notat şi faptul că o minoritate de circa 7% din populaţia Italiei * se exprimă numai în dialect. stagnaro 3a Roma. dar astăzi cuvîntul este cunoscut şi dincolo de graniţele Italiei. presa. 1984. Prezentăm mai jos textul unui cîntec provenit din dialectul triestini La nova Bora E anche el tran de Opcina xe nato disgrazia: vignindo zo per Scorcola 'na casa el ga ribalta Bona de Dio che iera giorno de laver e drentro no ghe iera che'l povero frenador! E come la bora che vien e che va i dixi che'l mondo se ga ribalta. pentru noţiunea de „tinichigiu" putem avea stagnino în Umbria. nu dialectal: de exemplu. alloggio în Piemont. Ciao nu este altceva decît cuvîntul latin sclavus care în secolul al XVIII-lea făcea parte din sintagma schiavo di vostra signoria illustrissima. Astăzi există tendinţe de nivelare lingvis­ tică atît în pronunţare cit şi în lexic şi în gramatică.zi în familie şi la locul de muncă este dialectul şi nu limba naţională. se folosea în limbajul argotic al soldaţilor din Piemont: astăzi este cunoscută în întreaga Italie cu sensul de a „certa pe cineva". Liviana Editrice. însă trebuie subliniat faptul că dialectele prevalează doar în limba vorbită. Padova. Umbria. Carlo Goldoni * AA. în timp ce marea majoritate a italienilor este în realitate bilingvă. La lingua italiana tra norma e scelta. pentru verbul „a bate" întîlnim picchiare în zona Toscanei. Lombardia. provine din dialectul milanez. VV. I. Il panettone ~ cozonac. Baldelli consideră că de data asta este vorba de un lexic provincial. quartiere in Toscana. în scris este folosită aproape exclusiv limba italiană. battere in nord . în lexic există tendinţa ca anumite elemente dialectale să se integreze în limba italiană întrînd în vorbirea comună . Un alt aspect asupra căruia ţinem să atragem atenţia este pătrunderea cuvintelor de obîrşie dialectală în limba italiană literară: este cazul cuvîntului grissino pro­ venit din Piemont dar răspîndit în toată Italia şi nu numai . menare în zona Umbritei. radio-televiziunea au o importantă contribuţie la propăşirea limbii naţionale. acelaşi lucru se poate spune de cuvîntul pizza provenit din dialectul napolitan sau formula de salut ciao provenită din dialectul veneţian. lattoniere în sud şi trombino la Firenze. pestare în zona Romei. pentru noţiunea de „apartament" întîlnim mai multe forme: appartamento în centrul italiei. sintagma dare un cicchetto — „a reproşa". quartino în sud. şi anume faptul că italiana în uz la Palermo este diferită de aceea între­ buinţată la Genova. de pildă. Şcoala. dar trebuie subliniat un anumit aspect. 271 .

Iată pentru care motiv şcoala. pe cîtă vreme în sud este folosit cu precădere passato remoto. Dialect din împrejurimile oraşului Padova Mo dime un p u ò ' . Şi exemplele s-ar putea înmulţi. cît de numeroase sînt neologismele şi regio­ nalismele pătrunse în limba literară italiană. ché'l vorae essere nassu in sul Pavan. el glie vene a stare. ce arhaisme putem întîlni. è così! E perché fu malcontento a esserci nato perché avrebbe voluto essere nato nel Pavano (zona din 272 . Lucrul nu e uşor de realizat. dar în special în ultimele două decenii.(A. prozatorii sau dramaturgii peninsulari. . messer Francesco Petrarca non nacque egli in Fiorentineria (Florenţa)? Canchero. radioul. în special. e sì no fo buffa né capeleta . cinematograful. şi nu în ultimul rînd literatura. Transpunere : Ma ditemi un po'. au menirea de a contribui în mod conştient şi deliberat la propăşirea limbii naţionale italiene. Stiluri funcţionale § 217 A. presa. în cadrul stilului beletristic putem desprinde cu uşurinţă ce cuvinte şi structuri sintactice cu valoare expresivă sint caracteristice unuia sau altuia dintre poeţii. La lingua tra norma e scelta.). teatru]. missir Francesco Spetrarca mo no nassélo in Fiorentinaria ? Mo cancar'è ! E perché el fo mal contento a esserghe nassù. e ghe volse essere sotterò.VV. Beoìco il Ruzante în voi. e che morì. iar în nordul Italiei este întrebuinţat aproape în exclusivitate passato prossimo. Fiecare exemplu de dialect va fi însoţit de transpunerea lui în limba italiană contemporană.folosea în comediile sale în loc de cuvîntul italian schiavo. dacă ţinem seama şi de faptul că după al doilea război mondial. prin căderea consoanei iniţiale a devenit ciao. cuvîntul dia­ lectal veneţian sciao. limba italiană este foarte deschisă faţă de cuvintele străine — franceze şi. engleze — în dauna limbii naţionale. In gramatică se observă anumite diferenţe regionale în ceea ce priveşte construcţiile verbale: în Toscana timpurile passato prossimo şi passato remoto se fo­ losesc în mod normal în funcţie de situaţie. televiziunea. . nu sînt caracteristice limbii naţionale (astfel de modele se află în paginile antologice de la sfîrşitul volumului) ci anumitor dia­ lecte. pentru ca cititorul român să-şi poată face o idee de diferenţele ce există — în scris — între limba italiană şi cea a dialectelor. Este însă adevărat că în general limba comuna are tendinţa de simplificare şi de alegere a formelor ce ar trebui să fie impuse ca forme unice tocmai spre a contribui la procesul de unificare lingvistică. iar în româneşte are un corespondent perfect în formula regională de salut servus. Modelele pe care le prezen­ tăm acum însă. AA..

voi.. scìie sèmbe cu u mule. La lingua tra norma e scelta. Liviana Editrice 1984). giustizia su la tera brusada dal sol e da la fame.preajma oraşului Padova). e là facevamo due viaggi al giorno . (Romano Pasciuto) Transpunere : Nei campi non c'era una spiga il sole bruciava sulla fame dei braccianti. caricavamo la paglia. .. . e ci volle essere sotterrato. e'a museca se sente pe ll'aria suppirà.. carresci averne re ggraiie... e la musica si sente per l'aria sospirare. a Monticchio. el sol brusava su la fame dei bracianti. i domandava giustizia. Dialect napoîitan Transpunere : Nu pianefforte'e notte sona. Transpunere : A piccola età ho portato [carichi] sempre. caricavamo il grano.. . e ci morì. faccime ara le tìerre. (cfr. A A . Ma solitario e lento 273 . facevamo arare le terre andavo sempre col mulo. venivamo al bosco. Ma sulitario e lento Un pianoforte nella notte suona. Le radio gridavano guerra ai comunisti de non volevano chiudere le fabbriche e domandavano giustizia giustizia sulla terra bruciata dal sole e dalla fame.. e sì non fu burla né errore. Dialect din provincia P o t e n z a A ppiccuele età agge purtate sèmbe. Padova. W . Dialect veneţian Nei campi no gera più 'na spiga. ci venne a stare. luntanamente. senìiem a ru vósk.. lontanamente.. carresciàveme la paglie.. e ddà facìieme dui viagge a lu iurne. Le radio zigava guera ai comunisti che no i voleva le fabriche sarae. a Mmundicchie.

Nuove tecniche di lavoro . come sapori e odori. dispettosa Ma come sei ridicola ! Ma quanto sei curiosa ! Quando io ti vedo. educazione polivalente ecc.VV. nella quale siamo immersi. non solo visive o segni grafici. la frantumazione del lavoro. applicazione della scienza alle ricerche industriali. malattie professionali. dispettosa: Ma come sei ridicola ! Ma quanto sei curiosa ! Quann'io ti vedo. Scuola e lavoro 274 . segni come tracce e sintomi. segni come lettere dell'alfabeto. trasporti (specie aerei). Categoria stilului ştiinţific modele: Text L'uomo disse alla Scimmia — Sei brutta. come abiti e case. segni come cose ed eventi e idee. problemi umani del lavoro . La lingua tra norma e scelta). riqualificazione. rido Rido non si sa quanto ! La Scimmia disse: Sfido! Ti rassomiglio tanto ! poate fi ilustrat prin următoarele de t e o r i e lingvistică Fondamento della comunicazione è il segno. il controllo delle macchine. importanti trasfor­ mazioni rese possibili dallo sviluppo tecnologico . segni come segnali (AA. una realtà che conosciamo bene.more 'o mutivu antico se fa ccbiù cupo 'o vico dint'a D'oscurità. Schema: la società tecnologica come estremo sviluppo della rivoluzione industriale: produzione e tecnologia.. segni come impulsi elettrici.. come testi. produzione in serie. beni di consumo ecc. — Exemplul unei scheme cu ajutorul căreia s-ar putea elabora un referat cu conţinut ştiinţific. Esempi: televisione. disoccupazione tecnologica. rido Rido nun se sa quanto ! La Scimmia disse: — Sfido! T'arissomijo tanto ! . B. Il lavoro preindustriale. ma segni come luci e suoni. problemi della specializzazione . segni come atteggiamenti e gesti. muore il motivo antico e rende più cupa la via dentro l'oscurità. nella fase industriale classica. logoramento nervoso. nella fase tecnologica: dalla fatica fisica a quella psichica . come parole. (Salvatore di Giacomo ) Dialect roman Transpunere : scimmia Uomo e la scimmia L'uomo e la L'omo disse a la Scimmia — Sei brutta. Segni in forme infinite. importanza del fattore umano nonostante l'automazione.

C. di rilasciargli il diploma attestante la conseguita licenza di scuola media inferiore. 7 40 134 Bologna SCRISOARE COMERCIALĂ (COMANDĂ DE MARFĂ) Vercelli. Isaia. i seguenti articoli: — lo sciarpe lana scozzese Polar — 15 cravatte lana scozzese tipo C — 12 paia calze uomo grige tipo extrafine — lo sottovesti lana bianche donna 3 a misura Vi raccomando la massima sollecitudine. Sartori). Marchese. 12 ottobre 1971 Al Preside della Scuola Media „Guido Guinizelli" Via S. Stilul oficial CERERE DE ELIBERARE A UNUI DOCUMENT Bologna.V. a mezzo corriere Santi. nato a Imola il 2 maggio 1946. saldo a 30 giorni. Distinti saluti Mario Rossi (firma) 275 . come di consueto. 18 40 123 Bologna Il sottoscritto Giovanni Neri. Unirete alla merce fattura. A. 20 aprile 1968 Mario Rossi — Mercerie Piazzale Mazzini 4 13 100 Vercelli Spettabile Ditta Bianchi & C. chiede alla S. Ringrazia e porge distinti ossequi Giovanni Neri (firma) Giovanni Neri Via Tolomini. Milano Vi prego spedirmi.Prospettive per un lavoro più umano: l'uomo schiavo del lavoro o il lavoro per l'uomo? (A. licenziato presso codesta Scuola nella sessione estiva dell'anno scolastico 1950—51.

L'ultimo sabato del mese in corso alle ore 21 si riunirà in quella simpatica trattoria del Trebbo la gloriosa 5 a A per una serata di addio. Decese — Prendendo viva parte al Suo grande dolore Le invio le mie più sentite condoglianze — X. Naşteri — Rallegramenti ed auguri vivissimi — X. — Ringrazio vivamente per i gentili auguri ehe ricambio di cuore — 276 . Nome. un po' di baldoria non fa poi del tutto male neppure alle persone serie. — Accolga le più affettuose e sincere condoglianze di X.Y. Domicilio del Mittente Alte exemple: Sandra Bianchi Via Roma 66 Torino — Impossibilitato intervenire mando vivissimi auguri — Marco — Tutto bene aspettavi Roma — Mamma — Rimandata partenza lunedi stop disdici appuntamento — Gino Verdi TEXTE OCAZIONALE Căsătorii. — X. 2 ottobre 1971 Caro Beppe.Y.Y.MODELE DE CORESPONDENŢĂ PARTICULARĂ Ravenna. ti saluto a nome di tutti Piero TELEGRAME Destinatario Mario Rossi e indirizzo Roma Marco Polo 34 Testo Arrivo domenica treno ore diciassette Sandra Cognome. Spero che tu non tradirai i tuoi amici. In attesa di una conferma. Mulţumiri — Grazie dei bellissimi fiori che ho molto gradito e degli auguri che cordialmente ricambio.Y. anche se il lavoro ti ha già allontanato da noi . Ho telefonato a molti che hanno già dato la loro adesione: a quelli introvabili come te ho dovuto scrivere.

il tenente colonnello sovietico Alexei Leonov. e si è librato nel cosmo. la gola stretta dall'emozione. rotante. ha abbandonato la nave spaziale „Voskhod I I " che lo aveva portato a oltre 400 chilometri dalla Terra. Uno squarcio luminoso: lo spazio cosmico. Clteva exemple din stilul publicistic A PASSEGGIO PER IL CIELO Mosca. chiuso nel suo grosso scafandro. vestito di uno speciale scafandro ermetico. un uomo vertiginosamente solo. [..](Augusto Pancaldi. (ENI) — Il petrolio. per la prima volta nella storia. 18 III 1965) ALTE FRAZE TIPICEAREPORTAJULUI — Il „fungo" dell'atomica di Hiroshima: una grande conquista della scienza può trasformarsi. le spalle cariche di due bombole dell'ossigeno. quasi un cordone ombelicale teso tra la creatura appena nata che compiva i primi passi in un elemento estraneo e il corpo-madre dell'astronave. e assieme a milioni di telespettatori lo abbiamo visto anche noi. galleggiante. Nella foto: la centrale termonucleare di Latina. (ENI) — Ma l'energia nucleare può anche essere fonte di benessere e ricchezza: quando alimenta le centrali nucleari dove viene trasformata in energia elettrica.D. nelle mani dell'uomo. Le fiamme. 18 Marzo 1965 Alle 11 di questa mattina. Una macchia scura. L'allevamento appartiene 277 . può schizzare improvviso dal suolo perforato. E in questo spazio. hanno causato danni per dieci milioni. con un getto di una violenza impressionante. dovute probabilmente ad un corto circuito. (ENI) — Un tecnico petrolifero preleva un campione di greggio per determinarne la qualità. affusolata in primo piano: la macchina da presa. (ENI) — Miniera di carbone: L'armatura impedisce alla galleria di crollare mentre i minatori scavano coi martelli pneumatici. L'Unità. che farà funzionare le industrie. (ENI) CRONICĂ Un rogo di quattromila polli Quattromila polli sono arsi vivi nell'incendio divampato in un alle­ vamento di Givoletto. legato alla nave spaziale „Voskhod I I " da un sottile cavo. Poteva sembrare una sequenza di uno dei tanti film di fantascienza. spirito dalla pressione dei gas. Poco dopo la televisione sovietica ha trasmesso le immagini di questa fantastica impresa. in un terribile strumento di distrazione". sullo sfondo della superficie terrestre in movimento..

— pronotazioni alberghiere in tutto il mondo . autopullman . . — viaggi di lavoro e studio . — turismo scolastico . TEXTE PUBLICITARE — Ufficio Centrale viaggi — corrispondente C I T L'agenzia con la più lunga esperienza a Trieste a cui rivolgersi per: — viaggi in gruppo. — biglietteria aerea — marittima — ferroviaria e wagons lits . crociere. I. — polizze assicurative . di 24 e 19 anni. 25 V i l i 1971).. — noleggi automobilistici. che abita in una cascina vicina ed è aiutato nel lavoro dalla moglie e dalle sorelle Giuseppina e Carmela Daniele.a Renato Parri. — cambio valute . aerei. — organizzazione di congressi e convegni .T. /. — pubblicazioni Touring Club italiano .. 63 anni. — pratiche passaporti e visti ./ (La Stampa.

vedo che legge benone. — Nu. dar dacă şi-i pune. cosa vediamo sopra la testa quando fa bel tempo? — Il sole o le stelle. tocmai de aceea doresc să-mi cumpăr ochelari. spuse un individ către optician. — No. § 11 QUANDO PIOVE — Pierino. disse un tizio all'ottico. disse il cliente. observ că citeşte grozav. — Ma avete imparato a leggere ? chiese infine impaziente l'ottico. ma nessuno gli andava bene. — E quando piove? — L'ombrello. Vezi cap. — Dar aţi învăţat să citiţi ? întrebă opticianul cînd în fine îşi pier­ duse răbdarea. Fonetică. ma se se li mette. dar nici unul dintre aceştia nu i se potrivea. dimmi per favore. Văd că vecinul meu nu poate să citească fără ochelari. — Nici cu ochelarii aceştia nu pot citi. LA OPTICIAN — Aş avea nevoie de o pereche de ochelari. proprio per questo desidero comprarne un paio. Vedo che il mio vicino di casa non può leggere senza occhiali. zise clientul. continuava a dire il compratore. Acesta îi dădu să probeze o serie de ochelari. 279 . Questi gli fece provare un certo numero d'occhiali. accentul.TEXTE ÎN SPRIJINUL GRAMATICA BARZELLETTE (ANECDOTE) DALL'OTTICO — Avrei bisogno di un paio d'occhiali. spunea întruna cumpărătorul. — Neanche con questi occhiali posso leggere.

* Il professore dopo aver spiegato agli scolari la lezione sull'estra­ zione dello zucchero dalle barbabietole. A dictat o frază fără virgule. Vezi cap. § 18. § 20. după ce a explicat şcolarilor lecţia despre extragerea zahărului din sfecla de zahăr. spune-mi te rog. Ha dettato una frase senza virgole e gli scolari dovevano mettere le virgole secondo il loro parere. şcolarii trebuind să pună virgulele acolo unde considerau ei că este cazul. un garofano rosso". Dopo che il professore ha spiegato agli alunni l'importanza delle virgole. domnule profesor ! Vezi cap. prepoziţia articulată. îl întrebă pe Gigino: — Să vedem dacă ai înţeles de unde se extrage zahărul ? — Din zaharniţă. il passalo prossimo. perché e quando si mettono. — Dar cînd plouă ? — Umbrela. Articolul. cizme mari galbene la ochi. Risponde la moglie: — Se domani partirai alla stessa ora. După ce profesorul a explicat elevilor importanţa virgulelor. un bel paio d'occhiali al risvolto della giacca. * Dice il marito alla moglie: — Ho perduto il treno. professore ! Profesorul. o garoafă roşie". chiede a Gigino: — Sentiamo se hai capito da dove si estrae lo zucchero ? — Dalla zuccheriera. 125 . ce vedem deasupra capului atunci cînd e vreme frumoasă ? — Soarele sau stelele. ha voluto vedere se gli scolari lo hanno capito bene. la ce servesc ele. o frumoasă pereche de ochelari la reverul hainei. Verbul. purta o pălărie gri în picioare. Vezi'cap. portava un cappello grigio ai piedi.CÎND PLOUĂ — Petrică. pentru ce şi cînd se pun. § 123 . grossi stivali gialli agli occhi. Partirò domani alla stessa ora. 127. Iată ce a citit profesorul în caietul luì Carluccio : Dictare — „Bărbatul intră în casă în cap. Articolul hotărît. Ecco cosa ha letto il professore sul quaderno di Carluccio: Dettato — „L'uomo entrò nella casa sulla testa. a che servono. a vrut să vadă dacă şcolarii au înţeles bine. articolul hotărît. perderai il treno di nuovo ! 280 .

* A Paganini seccava molto. gradele de comparaţie. articolul partitiv. §125. AL CONTRARIO — Ogni volta che bevo di sera del vino non posso dormire più durante la notte. Lui Paganini nu-i făcea nici o plăcere ca atunci cînd era invitat la prînz. quando era invitato a pranzo. modul indicativ. 131. §154. dormi meglio? — No. il futuro. — Come mai. Vezi cap. — Ciudat. să trebuiască a cìnta vreo piesă spre a le mulţumi gazdelor. Vezi cap. dar ori de cîte ori dorm. Răspunde soţia:— Dacă ai să pleci mîine la aceeaşi oră. Mie mi se întîmplă exact pe dos. — Strano. * — A me succede che. Şi în mod invariabil. ma ogni volta che dormo non posso bere il vino. — Cum adică. Verbul. non la dimentico mai. nu pot să mai beau vin. quando una cosa mi entra nella testa. §118. dar nu uitaţi să aduceţi şi vioara". acelora care îi spuneau „Poftiţi la prînz la noi. Adverbul. Verbul. ma non dimetichi il violino". dover suonare qualche pezzo per soddisfare gli ospiti: E invariabilmente. Vezi cap. 127. dormi mai bine? — Nu. § 26 Vezi cap. egli rispondeva: — Il mio violino non mangia mai fuori di casa.000 lire che ti avevo dato in prestito. 281 . l'imperfetto. Am să plec mîine la aceeaşi oră. el le răspundea: — Vioara mea nu mănîncă niciodată în altă parte decît acasă. A me succede tutt'al contrario. a chi gli diceva : „Venga a pranzo da me. DIN CONTRĂ — De cite ori beau seara vin nu mai pot dormi în timpul nopţii.Spune soţul către soţie: — Am pierdut trenul. 125. Articolul. — Questo significa che ti ricordi delle 4. 123. ai să pierzi din nou trenul.

— E allora — osservò serio il Fucini — devi dire al professore che è molto bravo. — Ah. se a questa età va sempre a scuola.000 de lire pe care ţi le-am dat cu împrumut. dilettante di pittura. Vezi cap. — Mie mi se întîmpiă că atunci cînd îmi intră ceva în cap. Latrqnicó). rispose il domestico. Una volta andò a visitare un suo amico professore.— Ah. (Adaptare după G. * Il noto scrittore toscano Renato Fucini (che firmava le sue opere col nome di Neri Tanfucio) aveva dedicato ai ragazzi numerose e diver­ tenti pagine. A un tratto il padre si fermò davanti a un gran quadro dove. 282 . 123. si voleva rappresentare un tramonto. domandò il padre. — E ' a scuola. Verbul. Lo scrittore guardava quei dipinti. — Atunci — spuse cu seriozitate Fucini — trebuie să-i spui profe­ sorului că este foarte silitor dacă la vîrsta asta continuă să se ducă la şcoală. non l'ho visto mai. Eccellente. § 118. 125. dica ! — Me l'immaginavo. — Unde-o fi — întrebă Fucini. — Asta înseamnă că-ţi aminteşti de cele 4. Guarnieri). I-a deschis servitorul şi i-a spus că domnul nu era acasă. să nu mai uit niciodată. nu. Odată s-a dus în vizită la un prieten de-al său. * Un romanziere fu invitato da un signore che voleva mostrargli i capolavori della figlia. perché un tramonto simile a codesto. Il domestico che gli aprì. profesor. più confuso che persuaso. Cunoscutul scriitor toscan Renato Fucini (care îşi semna operele cu numele de Neri Tanfucio) dedicase copiilor numeroase şi plăcute pagini. Cele patru mii de lire mi-au putut intra în buzunar şi nicidecum în cap: este o mare diferenţă. — Ha studiato all'estero ? Me l'immaginavo. Vezi cap. no ! Le quattro mila lire mi sarebbero potute entrare nella tasca. il presente. — Ah. modul indicativ. conjugarea la timpurile simple. — Este la şcoală — i-a răspuns servitorul. (Adaptare după R. non nella testa: c'è una gran bella differenza. mia figlia ha studiato all'estero. — Dove sarà — domandò il Fucini. disse che il signore non era in casa. se l'immaginava ? E da che cosa ? Dica. non è vero ? Sa. Verbul. — E di questo lavoro che ne dice ?. a furia di macchie rosse e gialle.

O doamnă se duce la fotograf. — Oii. nu-i aşa? Ştiţi. Vezi cap. Vezi cap. che aveva mangiato ciliege senza lavarle si è messo a rimproverarlo aspramente ed a dimostrargli — con un lungo discorso scientifico — che poteva ingoiare insieme alle ciliege un gran numero di microbi infetti. Verbul. UNA PROVERBIALE DISTRAZIONE Un celebre biologo. să-i arate capo­ doperele fiicei lui. § 138. — A studiat în străinătate? îmi închipuiam. modul condiţional. cînd avea zece ani. întrebă tatăl. verbele auxiliare de modalitate. vă închipuiaţi ? După ce ? Spuneţi. este posibil cu puţin retuş. 127. — Şi de lucrarea asta ce spuneţi ?. Ar trebui doar să-mi spuneţi cum era pieptănat băiatul dvs. — Vorrebbe ingradirmi questa foto di mio figlio di quando aveva dieci anni ? — Certamente. mai mult descumpănit decît convins. voia să reprezinte un asfinţit. fata mea a studiat în străinătate. Este excelentă. diletantă în pictură. — Aţi vrea să-mi măriţi această fotografie a fiului meu de pe vre­ mea cînd avea zece ani ? — Desigur. deoarece un asemenea asfinţit nu am văzut niciodată. 125. è possibile con un po'di ritocco. signora ! — Sarebbe possibile togliergli — nell'ingrandimento — questo buffo cappello che aveva? — Sicuro. 283 . La un moment dat tatăl s-a oprit în faţa unui tablou mare care printr-o grămadă de' pete roşii şi galbene. Guarnieri) Vezi cap. spuneţi ! — îmi închipuiam aceasta. Verbul. doamnă ! — Ar fi posibil să-i scoateţi — în poza mărită — pălăria asta cara­ ghioasă pe care o purta? — Desigur. trovandosi a pranzo con un amico. (Adaptare după R. modul participiu. Verbul. 131.Un romancier a fost invitat de un domn care voia. Dovrebbe soltanto dirmi come era pettinato Suo figlio quando aveva dieci anni. 131 DAL FOTOGRAFO Una signora va dal fotografo. §123. §118. Scriitorul se uita la picturi.

— Prima dorinţă pe care te rog să mi-o împlineşti este aceea de a-mi împrumuta o sută de lei. § 65. devo parlarti di una cosa urgente. Pe cea dintîi. URGENT — Ascultă. Il primo piacere che ti chiedo è di prestarmi cento lei. — Ei bine. poziţia formelor neaccentuate § 88. — Dimmi ciò che desideri. Il secondo. aflîndu-se la prînz cu un prieten cate mîncase cireşile fără a le spăla. Il primo. s-a apucat să-1 certe zdravăn demonstrîndu-i — într-o lungă pledoarie ştiinţifică — că putea ca împreună cu cireşile să înghită o mare cantitate de microbi infecţioşi. dar nu pot. 284 . cu cea mai mare naturaleţe din lume. modul imperativ. di non dirlo a nessuno.Intanto. Cea de-a doua dorinţă este de a nu spune ni­ mănui aceasta. il biologo ha preso il bicchiere nel quale aveva lavato le ciliege ed ha ingoiato l'acqua sporca t u t t a d'un fiato. il secondo te lo posso fare volentieri. — Spune-mi ceea ce doreşti. Vezi cap. Pronumele personal. — Devi farmi due grandi piaceri ed io te ne sarò grato. Vezi cap. §118. Verbul. mi dispiace ma non posso. trebuie să-ţi spun ceva urgent. — Te rog să-mi împlineşti două dorinţe şi eu îţi voi fi recunoscător. mangiava la sua porzione di ciliege. Adjectivul. O ZĂPĂCEALĂ PROVERBIALĂ Un biolog celebru. Vezi cap. lavandole con cura in un bicchiere d'acqua. — Parlami pure. îmi pare rău. Appena finita la lezione di igiene. COSA U R G E N T E — Ascolta. Intre timp îşi mînca porţia de cireşe spălîndu-le grijuliu într-un pahar cu apă. con la più grande naturalezza di questo mondo. Îndată ce-a terminat lecţia de igienă. 131. cea de-a doua dorinţă ţi-o împlinesc bucuros. — Ecco. gradele de comparaţie. spune. biologul a luat paharul în care spălase cireşile şi a înghiţit dintr-o suflare toată apa murdară. — Spune.

. Vezi cap. Cererea a fost înaintată către ministrul Graţierii şi Justiţiei. un condam­ nat la moarte a făcut regelui cerere de graţiere. § 89. impossibile condannarlo" 1 E così il prigioniero ebbe salva la vita. un condannato a morte avesse presentato domanda di grazia al re. il quale però vi appose: questa postilla: „Grazia impossibile. Si narra che una volta. nu se poate să__se condamne la moarte !" Vezi cap. La domanda fu inoltrata dal ministro di Grazia e Giustizia. articolul nehotărît. Articolul. Pronumele personal. Se povesteşte că odată. § 22. să se condamne la moarte" ! Regele a restituit-o ministrului mutînd pur şi simplu virgula: „Să se ierte. ISTORIOARĂ D E S P R E O VIRGULĂ A fost odată un rege isteţ şi cumsecade. care a pus următoarea rezoluţie: „Să se ierte nu se poate. condannarlo!" Il re gliela rimandò spostando semplicemente la virgola: „Grazia.STORIELLA DI UNA VIRGOLA C'era una volta un re arguto e bonario che aveva un ministro di giustizia assai burbero e severo. combinaţii de pronume atone. care avea un ministru de justiţie foarte morocănos şi sever.

i cittadini comaschi — locuitorii oraşului Como . figuratevi — închipuiţi-vă. articol nehotărît.DALLA GRAMMATICA ALLA LETTURA UN ACCENTO DISTRATTO Una volta un accento per distrazione cascò sulla città di Como mutandola in comò. III § 127 Vezi cap. horribile. detto fatto — zis şi făcut . Articolul. LE DISGRAZIE DELL'h Una volta Vh si metteva all'inizio di tutti i vocaboli che l'avevano nella corrispondente voce latina da cui erano derivati: honore. al posto giusto — la locul potrivit. dove tra l'altro si legge: 286 . Conj. şi cominciò a tralasciarla nella grafia . II. I § 123. Vezi cap. Il poeta Lodovico Ariosto sentenziò con tono tra il severo e lo scherzoso: „Chi leva la h all'huomo non si conosce uomo e chi la leva all'honore non è degno di onore". Verbul. Poi giaché quell'h non si sentiva nella pronuncia. gli accenti al posto giusto" (Gianni Rodari) mutandola in comò — transformîndu-1 în scrin. scrisse un carme giocoso che intitolò „Il pianto dell'h". honesto. huomo. Ancora due secoli dopo si litigava tra letterati a proposito di quell'h. humile ece. Per fortuna uno scolaro rilesse il componimento e liberò i prigionieri cancellando l'accento Ora ai giardini pubblici han dedicato un busto „A colui che sa mettere. Pier Jacopo Martelli. § 22 Vezi cap. passato remoto Conj. Conj. Noţiuni de fonetică şi ortografie. Un poeta del Settecento. 125. ma ci fu chi si lamentò di tale omissione come di una irrispettosa negligenza. Figuratevi i cittadini comaschi. accentul § 1 1 . poveretti: detto fatto si trovarono rinchiusi nei cassetti.

(Gianni Rodari) quore (cuore) — inimă . Vezi cap. che dagli scritti altrui voglion cacciarla in bando. „Che coppia modello 1 „Dar ce a făcut acest „haş" atît de lipsit de apărare şi-atît de nevi­ novat/la gurile rîului Arno. LA F E B B R E Un povero quore aveva la febbre „Q" (malattia tra le più rare). un carme giocoso— o poezie glumeaţă. (Andrea Cavalli Dell1 Ara) le disgrazie dell'h — nenorocirile literii h. a tralasciarla nella grafia — să o omită (litera h) în scris . Gli diede la vitamina G ed il cuore guarì. niente paura — hai. niente paura: ho qui pronta per lei una bella cura". hai. LA FAMIGLIA PUNTO E VIRGOLA C'era una volta un punto e c'era anche una virgola: erano tanto amici. ha. curaj. Al momento attuale. Vezi cap. Noţiuni de fonetică şi ortografie. l'h. § 10. ma ci fu chi — dar existară unii caro . Vezi cap.„Ma ohe ha fatto quest'acca sì inerme e sì innocente alle fauci dell'Arno. nici o teamă. hanno. consoanele: q. grupuri de litere. Andò da un dottore a farsi visitare: „E' grave? Mi consiglia di fare testamento? „Q" Che dirò alla famiglia?" „Su su. Consoanele: h. nella corrispondente voce latina — în cuvîntul latinesc corespunzător . scacciata su t u t t a la linea. mentre giammai non sanno scordarsene parlando ?" 1 L'allusione è volta a quei letterati toscani che volevano abolita del tutto l'fa iniziale. mantiene saldamente la sua posizione in quelle quattro voci del verbo avere: ho. ho qui pronta per lei — am aici gata pentru dumneata. Noţiuni de fonetică şi ortografie. § 8B2. Prepoziţia. dov'abita sovente. la Toscana. su su. § 8B3. dove nella parlata dialettale si sente così forte. §156A. proprio in quella regione. unde adesea se-ntîlneşte/încît din scrierile altora vor să-1 declare alungat/în timp ce niciodată nu-1 pot omite din propria vorbire?" 287 . chi leva — cel care ia . Di notte e di giorno andavano intorno Sempre a bracetto. Si sposarono e furono felici. gli diede — îi dădu.

direi. Vezi cap... conj.. suonerei il pianoforte a coda. conj. II.. l'imperfetto. a inchinarsi non è lesta la matita del maestro le taglia la testa. III. poi. volerei se potessi. ce l'ha [. Del resto non so suonare" .. III. braccetto — erau alăturea.la gente diceva — che vera meraviglia la famiglia Punto-e-virgola". Vorrei.] con me — are ceva cu mine.. § 125. Sapete che farei ? Ascolterei un disco. C'è sempre un se: chissà perché questa sciocca congiunzione ce l'ha tanto con me".. non so suonare — nu ştiu să cînt (la pian) .." „Vorrei vorrei.. Verbul. e seduto in poltrona sospira gentilmente: Me ne andrei nell'Arizona. „Suonerei se sapessi. conj.. conj.. § 125 conj. 288 . che usi parole sguaiate — ca să folosească cuvinte urite.. che ve ne pare? O forse potrei fermarmi a Lisbona . I. dondolarsi sulla falce facendo uno spuntino ... § 123. Mangerei dei pasticini se ne avessi. Condiţionalul. principalele verbe neregulate. Vorrei. vorrei. conj. I. § 127. dite che è giù di moda? — spuneţi că nu mai este la modă?. (Gianni Rqdari)." Che maniere raffinate ha il modo condizionale. volerei sulla luna in cerca di fortuna E voi ci verreste? Sarebbe carino. Vezi cap. farei. No. che ve he pare? — ce părere aveţi?. ne farò senza. c'è sempre un se — există întotdeauna un dacă. II... Mai che usi parole sguaiate non alza la voce per niente.. pazienza. § 214. Dite che è giù di moda? Pazienza. § 127. Al loro passaggio in segno di omaggio perfino le maiuscole: diventavano minuscole: e se qualcuna.. andavano intorno sempre a. (Gianni Rodari) mereu c'era una volta — a fost odată. meglio. se condiţional (per. dondolarsi sulla falcejfacendo uno spuntino — să te legeni pe cornul lunii noi/luînd o gustare.u n e grăbită să se supună./n-o voi face . a inchinarsi non è lesta . Vezi cap. SOSPIRI „. ne farò senza — răbdare. § 123.. Verbul.. § 131 . ipotetic)." „. Fraza.

per la sua intransigenza in fatto di purità di lingua. io l'annegherei — aş îneca-o . com'io sono e fui. domanda chi è che picchia a quelle ore incongrue e che cosa mai si vuole da lui. le cose non vanno bene a Napoli. che t u t t ' i cristiani imbrigherei se fossi imperatore. se fossi vita. molti malumori e molto malcontento tra i buoni napoletani. se fossi vento. fu un brav'uomo e un benemeritato della sua patria. si dice che egli esclamasse: — Credete a me. si affaccia mezzo assonnato alla finestra. Se condiţional (perioadul ipotetic). lo tempesterei: se fossi acqua.SE FOSSI FUOCO (Versiune modernizată) Se fossi fuoco. a sue spese. Una volta che alcuni suoi amici si lamentavano col Puoti dei tempi torbidi e duri. mozzerei il capo a tondo — (pe toţi) i-aş scurta de cap. 289 . Se fossi Morte. perché da noi non è ancora ben conosciuto l'uso esato dei participi. sai che farei? a tutti mozzerei il capo a tondo. un amico. per fargli uno scherzo. per amor della quale aprì nella sua città. letterato napoletano. imbrigherei — le-aş da bătaie de cap . e c'erano. se fossi papa. Invece. è diventato quasi il prototipo dei pedanti. se fossi Dio. lo manderei nel profondo. CONSECUTIO TEMPORUM Basilio Puoti. §214. Se fossi Cecco. io l'annegherei. (Cecco Angiolieri). lo manderei nel profondo — aş trimite-o în abisuri . Un'altra volta. Si raccontano di lui storielle graziose ma probabilmente non vere. si sa. Meriterebbe pertanto la riconoscenza di tutti gli italiani. lo tempesterei — aş ţine-o numai în furtuni . arderei il mondo . andò a bussare all'uscio di casa sua nel bel mezzo della notte. Il povero Basilio si sveglia. fuggirei da lui. A Napoli allora dominava il Borbone. Vezi cap. andrei da mio padre. una scuola gratuita. sarei allor giocondo. similmente farei con mia madre. toglierei le donne giovani e leggiadre. e vecchie e laide lascerei altrui.

Articolul. § 201. molti malumori e molto malcontento — multe su­ părări şi multă nemulţumire . Vezi cap. ': . fuori di sé — „che tu ti alzassi! che tu ti alzassi" devi dire. un benemeritato — un om demn de laudă. L'infranzione alla regola della correlazione dei tempi gli coceva più assai che l'aver dovuto interrompere il sonno. prepoziţii articulate. a sue spese — pe cheltuiala sa. corespondenţa timpurilor la modul conjunctiv. (Fernando Palazzi) Consecutio temporum (lat..— Vorrei che t u ti alzi — grida l'amico. si affaccia mezzo assonnato —se arată pe jumătate ador­ mit.) — Corespondenţa timpurilor. ore incongrue— ore nepotrivite . Vinfranzione alla regola — abaterea de la regulă.fuori di se — ieşit din fire. gli coceva più assai che — îl ardea mai mult decît. dopo essersi fatto riconoscere. § 20. dominava il Borbone — stăpînea familia (franceză) a Bourbonilor . Vezi cap. — Sciagurato ! — esclama il Puoti. Verbul.

corso Vannucci. per un rapido giro.c. §182. si stende tra la bellissima piazza. quell'avverbio classico e saccente — acel adverb clasic şi preţios . la gentilezza. [. (Noi donne ) troppa erudizione — prea multă erudiţie . A. Structura morfologică a cuvîntului.D A L L A L E T T U R A ALLA TROPPA GRAMMATICA ERUDIZIONE Un uomo dotto assai un brutto giorno fu nei guai: la sua casetta s'incendiò e ai pompieri telefonò. in mezzo alla quale sorge la Fontana Maggiore. la dotta parolina tanto durò — cuvinţelul savant dură atît de mult.] Perugia è la maggiore città dell'Umbria e ne è anche il prototipo. fu nei guai — dădu de necazuri . precipitevolissimevolmente" Per quell 'avverbio classico e sacente I pompieri non trovano più niente: la dotta parolina tanto durò che t u t t a la casetta si brucciò.. PERUGIA (fragment) Tuffiamoci nell'Umbria. La sua via principale. dotto assai — foarte învăţat . preci­ pitevolissimevolmente — în foarte mare grabă . di far sfoggio d'erudizione — să facă paradă de erudiţie . derivare. Cominciamo da Perugia.. Gradele de comparaţie ale adverbelor. e una terrazza che domina una vasta parte dell' Umbria. Adverbul. 291 . in cui davvero si respirano la grazia. § 154. Vezi cap. con le sue splendide sculture. Ma come sempre ebbe occasione di far sfoggio d'erudizione: „Venite. Vezi cap. ed una specie di dol­ cezza morale come sciolta nell'aria. — disse a un sergente.

Vezi cap. letteratura e arte italiana. lungo il Canal Grande. esteti. tutto concorre a favorire l'inganno. e spesso persone anziane. parecchi già professori. quella barca comune su cui arranca un vigile urbano in tenuta estiva. sull'angolo di un palazzo del Canal Grande. le isole che ne emergono qua e là con gli alberi e i caseggiati. Adjectivul. E ' d u n q u e un cosmopolitismo sui generis. che partecipa alla vita de! celo medio. corsi di lingua. Ma vi è un cosmopolitismo intimo. con Siena. la quale par proprio una barca di salvataggio. pensiero.Chi passeggia in corso A^annucci è colpito dalla frequenza con cui ode parlare una lingua straniera o l'italiano con accento esotico. generia (lat. Pronumele. i suoi negozi e le sue cantine. ha sede in un bel palazzo barocco. § 71.) — unic în felul său . Quando vi andai la frequentavano i rappresentanti di 41 nazioni. [. che si mescola alla vita cittadina e così filtra nel costume. in t u t t a la sua estensione. viaggiatori inconsueti — călători neobişnuiţi. geografia. che deriva dall'Università per stranieri. Ma una gondola che spunta ad un tratto. pronumele relativ. I pali tei telegrafo. Vezi cap.. storia. del ceto medio — a categorici de mijloc. sui.. medici. fatto di gente che si ferma a Perugia a lungo. di antichità italiche. che ritornano sui banchi . se non erro — dacă nu greşesc: studenti esteri — studenţi străini. per numero di turisti dopo le città maggiori. Un velo cosmopolita è portato a Perugia dai molti turisti. Per un momento siamo tratti a considerare lo spettacolo che dà Venezia come qualche cosa d'immensamente provvisorio e bellissimo. il flagello che ha colpito questa città. ci ricorda che siamo. invadendo t u t t e le sue vie e viuzze. essendo la prima. seppellendola per metà nelle acque. I più appartengono alla schiera di viaggiatori inconsueti che un tempo si chiamavano innamorati dell'arte.] Molti sono ancora studenti al loro paese d'origine. se non erro. come da una pianura allagala. adj. § 98. cu forme speciale de comparativ şi superlativ. Tiene. e perciò anche familiare. VENEZIA (fragment) Si ha l'impressione di trovarsi in una città che abbia sofferto una inondazione. filtra nel costume— şi astfel intră în obişnuinţă. un velo cosmo­ polita — o atmosfera cosmopolită. e così. a Venezia. e di etniscologia. ingegneri. che corrono bellamente sulla laguna. pellegrini della bellezza. a burgheziei . (Guido Pioverle). non tutti provenienti dalle discipline umanistiche. 292 . Vi sono passati giovani di quasi 80 nazioni. Fondata per diffondere la conoscenza dell'Italia tra gli studenti esteri. Illusi dalle apparenze ci perdiamo a seguire con gli occhi e con la fan­ tasia. ma anche avvocati. tuffiamoci — să pătrundem. sciolta nell'aria — răspîndită în jur.

ciompi da se stessi traditi. pluralul substmasculine. per fare una cosa inaudita e mai vista: Venezia. e ci si stava senza alcun sospetto di tutto questo.] La nostra vita erano le strade e le piazze del Quartiere. Vezi cap. bensì opera dell'uomo. per ragioni difensive — din motive de apărare. coi suoi orti e la sua strada ferrata. là dove comincia la via Aretina. Si stava agli angoli delle vie. feminine. 1 tavoli dove mangia­ vamo avevano spacchi verticali di cui ci accorgevamo soltanto le rare volte che scrivevamo una lettera. l'Arno 293 . sotto la Volta ove fu trafitto Corso Donati. una cosa inaudita e mai vista — un lucru nemaiauzit şi nemaivăzut. umide e fredde d'inverno. le fotografie incastrate ai vetri della credenza... [.Quello che ammiriamo non è il prodotto d'un cataclisma. genul subst. §39..[.. aveva per noi un senso di archeologia e di eldorado insieme: per parteciparvi occorreva che fossimo rasati e avessimo in dosso i vestiti migliori. io credo. beninteso. Firenze. La strada. § 40. Quartiere di Santa Croce. le nostre case. (Vincenzo Cardarelli). le prime case borghesi e i villini. di verdura fritta. capolavoro di una razza ingegnosa e paziente. di rivalità ed emulazione . Ma pulite ed in ordine. fatto ignaro ormai. Sulle antiche vestigia si illumi­ nava la rosticcerìa il cui banco spandeva attorno odore di polpette di patate. i pali del telegrafo che corrono— stìlpii de telegraf care se înşiră : le isole che ne emergono — insulele care se ivesc (din lagună) . Le case erano buie. Dagli altri quartieri popolari ci divideva un sentimento impreciso eppur vivo. tutto concorre a favorire l'inganno — totul favorizează crearea iluziei . fiorentini di antica razza. „popolo minuto" sempre. c'era un divano. seppellendola per metà — îngropînd-o pe jumătate . după terminaţie. una sveglia. Nella stanza da pranzo che noi chiamavamo il salotto. con la trina alla spalliera e i mattoni rossi di cinabrese. ma soprattutto. §34. per ragioni difensive. Posto al limite del centro della città. curate dalle nostre mamme che avevano i capelli grigi e uno scialle buttato sulle spalle. IL QUARTIERE (fragment) Noi eravano contenti del nostro Quartiere. Substantivul. di„antico pelo" dicevamo scherzando. in rissa.] Là era trascorsa l'adolescenza. per essersi innamorata di quest'idea. ci riunivano per subito dividerci di nuovo. che cos­ truì una città in mezzo all'acqua. il Quartiere si estendeva fino alle prime case della periferia. pluralul subst. di coniglio arrostito. La città era al di là di questa nostra repubblica.

d'estate e le partite di calcio alla domenica, la tappa del Giro d'Italia. (Vasco Pratolini).
spacchi verticali— crăpături verticale; con la trina alla spallina — cu dantelă pe tăblie ; incastrate ai vetri della credenza — montate pe geamul bufetului ; fiorentini di „antico pelo" — fiorentini get-beget; ove fu trafitto — unde a fost înjunghiat; ci si stava senza alcun sospetto di tutto questo, „popolo minuto" sempre, fatto ignaro ormai, ciompi da se slessi traditi — şi stăteau acolo fără să gîndească la toate astea, aceiaşi „oameni sărmani", fapt dat uitării de-acum, dărăcitori de lînă trădaţi de ei înşişi ; ii cui banco spandeva attorno — a cărei tejghea răspîndea în jur ; occorreva che fossimo rasati — trebuia să fim bărbieriţi ; in rissa — cu încăierare. Vezi cap. Adjectivul, pluralul adj. mase, § 55; pluralul adj. fem., § 56. Vezi cap. Părţile propoziţiei, propoziţiile subordonate explicite si implicite, §195.

PIAZZA

NAVONA

Dalle due alle quattro del pomerìggio, d'estate, lo straniero che passi per piazza Navona, una piazza di Roma che si sovrappone poi nel ricordo a qualunque altra piazza italiana, viene preso da stupore e infine da una specie di estasi. Scure e calde moli architettoniche, statue e stemmi, acque scroscianti, acque zampillanti, un disegno di circo atto a sostenere un pubblico grande quanto vario: tutto ciò per qualche vecchietto all'ombra e per poche dozzine di mocciosi che si rincorrono strillando. In quelle ore c'è una enorme sproprozione tra il lavoro compiuto dai secoli e l'uso che il popolo romano fa di quella piazza. L'attività del popolo romano è ridotta, nella augusta cornice, qua a una mano rugosa che minaccia una testa rapata e là a un piede che muove l'acqua di una vasca. (Corrado Alvaro).
scure e calde moli architettoniche — clădiri impresionante într-o caldă arhitectură de culoare închisă, un pubblico grande quanto vario — un public pe cit de numeros pe atît de variat. Vezi cap. Verbul, modul participiu, §123; 131.

UNA VIA DI MILANO Anzitutto, via Torino fornisce quanto è necessario alla tavola: non solo cibi ma anche stoviglie. Pare specializzata in piatti, bicchieri bottiglie, posate, saliere. Roba lucida, di effetto, moderna. I suoi vetri e i suoi cristalli fanno allegria. Tanto più che lì vicino si vedono colline di salami, di prosciutti, di formaggi, di fiaschi. 294

E ' la via dei piatti pronti, via Torino: polli arrosto, polli in gelatina, tacchino al forno, faraona al forno, piccioni allo spiedo, pesci accomodati sotto la maionese, insalata russa. Anche la via della cacciagione. Certo il mezzogiorno vi dura due o tre ore. Poi via Torino veste la gente. Specialmente gli uomini e i bambini (confezioni, confezioni) ; niente affatto escluse però le donne, alle quali anzi vengono offerte qui molte pellicce, stoffe e abiti a prezzi in genere buoni, non essendo via Torino una via cara. Molti depositi e molti uffici. Tante ragazze che abitano in periferia, qui respirano per sette od otto ore al giorno l'aria del Duomo e si considerano un po' milanesi del centro. La sera lasciano non sempre volentieri via Torino, mentre i bottegai rinchiudono con leggeri e lucidi cancelli di metallo i loro digeribili o fragili tesori. Questa non è più via da fragorose saracinesche. (Emilio Radius). faraona al forno — bibilică la cuptor; piccioni allo spiedo — porumbei la frigare; via da fragorose saracinesche — strada cu obloane huruitoare. Vezi cap. Partile propoziţiei, acordul predicatului cu subiectul, §191. ALBERGO La stanza era spaziosa, con due ietti, la finestra ampia dava su di una loggia adorna di un rampicante con fiori violacei e il mare sotto­ stante si incupiva come l'acciaio rivelando tutti i suoi fremiti. Tutto il personale di servizio parlava quattro lingue, le posate erano d'argento, i bicchieri di cristallo, i tappeti spessi e soffici, quadri antichi abbastanza buoni erano dappertutto, terrazze fiorite si susseguivano sul panorama abbagliante, a ogni passo qualcuno faceva un inchino, ma non era l'albergo di mio gusto. Ho sempre preferito i piccoli alberghi dove il padrone guarda i clienti col sospetto che se ne vadano senza pagare il conto. Mi senti­ vo sperduto nell'immensità dei saloni, nei lunghi corridoi, nella spaziosa stanza matrimoniale. (Giovanni Comisso). si incupiva come l'acciaio — se întuneca dobîndind culoarea oţelului. Vezi cap. Părţile propoziţiei, atributul, §192. UNA CASA DOPO IL BOMBARDAMENTO Nell'aprile del 1944 una scintillante squadriglia di bombardieri americani percorse il limpido cielo primaverile del Veneto e venne a sradicare dalle fondamenta la mia città. Quando andai a vedere quello che era avvenuto della mia casa, vi trovai solo un cumulo di rovine. 295

Mi arrampicai su quelle rovine e tra il pietrame e le travi scorsi, affio­ rante, la cassa dove erano stati imballati i bicchierini di cristallo, frugai dentro e, tra gli altri bicchieri infranti, i sei bicchierini erano un'altra volta intatti. Li presi, ne feci un pacco e li portai trionfante a mia madre perché le testimoniassero che nulla era accaduto di grave. In seguito le dissi t u t t o : che la casa era stata distrutta e che tutto quello che si possedeva era andato in briciole con essa. Potei solo ricuperare intatte alcune tavole del pavimento del tinello e con quelle feci fare da un fa­ legname di campagna un armadietto a vetri dove i sei bicchierini rifecero bella mostra come un tempo. (Giovanni Comisso)
squadriglia di bombardieri — escadrilă de bombardiere ; affiorante — ieşită la supra­ faţă ; era andato in briciole — s-a făcut zob ; feci fare — am dat la făcut. Vezi cap. Verbul, il passato remoto, § 123, § 125, § 131. Vezi cap. Pronumele, particulele pronominale ne, ci, vi, § 90.

CASE MODERNE (fragment) Case moderne di cemento armato dove traverso i muri e i pavimenti ogni rumore passa indisturbato, io non condanno i vostri inconvenienti. Tutt'altro ! Io sono un tipo indelicato, e le sonorità dei vostri ambienti mi soddisfa nel modo più completo, case moderne senza alcun segreto. Del resto non è bello poter dire: „Adesso al pianterreno stanno a cena ora il pupo del quinto va a dormire ... t o h ! l'avvocato mette la catena... il portiere comincia a starnutire ... Io scapolo del sesto si dimena l'inquilino di sotto sbuccia un frutto ... case moderne in cui si sente t u t t o ? C'è chi si scaglia contro l'architetto, chi se la prende con il costruttore ma non l'han fatto mica per progetto ! 298

L'epoca nostra è quella del rumore e ognun le mancherebbe di rispetto se costruisse col silenziatore, se vi facesse taciturne assai case moderne senza pace mai... (Luciano Folgore)
dove traverso i muri — în care prin pereţi ; tutfaltro — dimpotrivă ; l'avvocato mette la catena — advocatul pune lanţul (la uşă) ; lo scapolo del sesto si dimena — burlacul de la etajul VI se foieşte ; c'è chi si scaglia — sìnt unii care critică ; chi se la prende — alţii care se ceartă; e ognun le mancherebbe di rispetto — şi nimeni nu le-ar respecta. Vezi cap. Verbul, indicativ, presente, conj. I, § 123, conj. II., § 125, conj. III, §127; §131. Vezi cap. Fraza, se condiţional (per. ipotetic), § 214.

SALA DA PRANZO Dall'uscio, dirimpetto, appariva la camera da pranzo, piena di sole, con la gran tavola tutta bianca del mensale di bucato, col luccichio dei bicchieri, con le posate in simmetrìa, co' mucchi di piatti nell'angolo, suiìa credenza. Attraverso alla porta un gran mazzo di fiori si vedeva a metà sopra un ricamo di carta, accanto alla grande zuppiera delle occasioni solenni. Dalla costa bislunga, ove s'ammonticchiavano le ostriche del Fusas'O, i nicchi e i datteri ancora vivi, si partiva un odore forte di mare. (Salvatore Di. Giacomo)
mensale di bucato — faţă de masă proaspăt spălată; dalla cesta bislunga — din coşul oval ; » nicchi e i datteri — cochiliile şi moluştele. Veri cap. Articolul, prepoziţia articulată, § 20. Vezi cap. Prepoziţia, §156 A.

CUGINA Nella penombra seduta sulla panca di legno ed ampia del focolare Pasqualina, con le mani sotto il grembiule, recitava il Rosario. Non si udiva che il pissi-pissi delle labbra sibilanti la preghiera. La cucina tutta affumicata, con la larga tavola di legno verde-bruno, con la madia oscura, con le sedie a spalliera dipinta, senza un punto luminoso, s'immer­ geva nella notte. H fuoco semispento covava sotto la eenere. Intanto Pasqualina aveva acceso una di quelle lucerne di ottone a tre becchi, col lucignolo di bambagia che bagna nell'olio tenendo in
297

alto, sospesi con catenine d'ottone lo spegnitoio, le forbici da smoccolare e l'attizzatoio. (Matilde Serao ) .
con la madia oscura — cu covata de culoare închisă; lucerne di ottone a tre becchi — opaiţ de alamă cu trei ciocuri; lucignolo di bambagia — fitil din bumbac (netors) lo spegnitoio — stingător de luminări ; le forbici da smoccolare — foarfecă de tăiat mucuri. Vezi cap. Substantivul, genul substantivului după terminaţie, § 34.

COLAZIONE Discese, apparecchiò ... La colazione annaffiata da un claretto gelato fu saporita e abbondante: una frittata che pareva un sole, una bistecca grande come una bandiera. Quella buona vecchietta in piedi, le mani sui fianchi, ci guardava mangiare sodisfatta del nostro appetito, se non dalle nostre chiacchiere che lasciavano i cibi raffreddare sui piatti; ma ella vigilava, e spesso con una cocca della salvietta che aveva nella destra ne scacciava una mosca, con l'aria d'ammonirci che badassimo alle cose serie e lasciassimo egiziani, ateniesi ed etruschi nelle loro vecchie tombe a far polvere. Dopo il caffè, Rodin sì versò un altro bicchiere di vino ... (Ugo Ojetti )
annaffiata da un claretto gelalo — stropită cu un vin alb rece ; le mani sui fianchi — cu mîinile în şold ; una cocca della salvietta — un colţ al şervetului ; a far polvere — să putrezească, să devină pulbere. Vezi cap. Verbul, modul conjunctiv — imperfetto, § 123.

IL GUSTO — Questo latte non ha nessun gusto. La moglie indulgente gli dice: — E' il solito, l'ho bevuto anch'io, buonissimo. — Buonissimo il tuo. Ma in questo mio ci avrete versato dell' acqua. Non sa di nulla. E durante il pranzo continua a brontolare. Minestra questa ? E che servizio ! Da mezz'ora non sì vede il cameriere. Oh, ecco il pollo. Povero pollo! Cartapesta! E il sale, neanche il sale mettono più in tavola! — Il signore ha chiamato ? — Sì, perché vorrei sapere da quale fabbrica di calcestruzzo vi servite per portare in tavola di questi polli arrosto.
298

Naturalmente, l'insalata non è fresca, l'olio è rancido, la frutta non ha sapore. Ah, la vita quale obbrobrio ! (Arnaldo Fraccaroli) non sa di nulla — nu are nici un gust, cartapesta — mucava ; fabbrica di calcestruzzo — fabrică de beton : quale obbrobrio — ce ruşine. Vezi cap. Adjectivul, gradele de comparaţie, § 65. Vezi cap. Structura morfologică a cuvîntului, compunere § 185. IL TEMPO Dice al fanciul la rondine: — Ho freddo, io me ne vo; al ritornar de' zeffiri anch'io ritornerò. Dice la foglia all'albero: — Fa freddo ; io me ne vo ; quando verran le rondini amico, tornerò. E dice il tempo agli \iomini: — Ho fretta, io me ne vo; gli uccelli, i fior ritornano io mai non tornerò. (E. Berni) ho freddo — mi-e frig ; fa freddo — e frig ; ho fretta — mă grăbesc. Vezi cap. Verbul, principalele verbe neregulate, §131. L'AUTOGRAFO DI G I U S E P P E VERDI Una volta il treno su cui viaggiava Giuseppe Verdi rimase fer­ mo per qualche tempo nella stazione di una piccola città. Il capo­ stazione, un fervente ammiratore di Verdi, non volle lasciarsi sfuggire la magnifica occasione per scambiare qualche parola col grande mu­ sicista e per ottenere possibilmente un suo autografo. Verdi però non era tanto facilmente avvicinabile, e il suo ammiratore dovette ricorrere ad un espediente per raggiungere il suo scopo. Aprì la porta del vagone e chiese il biglietto. Verdi lo consegnò e il capostazione, dopo averlo controllato, cominciò un discorso inerente al suo servizio. — Questo vagone è piuttosto sporco. Non vi dà fastidio ? — Non ne ho trovato uno migliore in tutto il treno. — Tuttavia voi non avreste dovuto mettere i piedi sul sedile. Non è de persona educata. 299

fermò una carrozza e domandò al vetturino quanto costava quella corsa. quest'ultimo protestò. (Genio e lavoro — Antologia ) . questo è troppo ! Datemi il libro dei reclami. Paganini non disse nulla. e il musicista. Vezi cap. arrivato a destinazione. eseguendo un pezzo con tutto il trasporto] del- 300 . ed essendo in ritardo. § 88 . G. — Venti franchi — fu la riposta. Allora il funzionario confessò il suo benriuscito inganno. gli si ruppero. e domandò perché a Parigi le vetture costavano così caro. senza perdere una nota. senza alterare la bellezza di quella musica. per raggiungere il suo scopo — pentru a-şi atinge scopul . sul quale Verdi scrisse il reclamo. tanto che la fama si sparse rapidamente e Paganini fu „il violinista che suona con una corda sola". Il capostazione fu presto di ritorno col suo album di autografi. non vi da fastidio — nu vă su­ pără . (M. § 89 . Pellegr inetti). vi. § 90. — Caro signore — rispose il vetturino. Naturalmente Paganini si meravigliò di tale prezzo. pretendendo gli altri diciotto. con un sorriso glielo concesse volentieri. e ricominciò con la questione dei quattro mila franchi e della corda sola. Pronumele. A. glielo concesse volentieri — i-o acordă bucuros. Salì in carrozza e. — E va bene — rispose allora il violinista — gli altri diciotto franchi te li darò quando saprai portarmi in carrozza con una ruota sola. Bormioli. eseguendo un pezzo con tutto il trasporto dell'ispirazione. ed egli si ridusse a suonare sull'unica che gli era rimasta. particulele pronominale ne. Un giorno. non è da persona educata — nu se cuvine pentru un om educat . che lo aveva ricunosciuto — se Lei guadagna quattro mila franchi per suonare con una sola corda. incantava i suoi ammiratori — îşi vrăjea admiratorii .— Mi prendete forse per un maleducato ? — Sì. a Parigi. lasciarsi sfuggire la magnifica occasione — să lase să-i scape minunata ocazie . chiedendone perdono — cerînd iertare pentru asta. può anche pagarmi venti franchi per andare al concerto. Paganini doveva dare un concerto. E da quel giorno ripetè spesso una così magistrale esecuzione. Una sera. suona con una corda sola — cìnta (la vioară) pe o singură coardă. tre corde del violino. chiedendone perdono. poziţia formelor neaccentuate. IL VIOLINISTA CHE SUONA CON UNA CORDA SOLA Niccolò Paganini era un famosissimo violinista che incantava tutti i suoi ammiratori. confessò il suo benriuscito inganno — mărturisi păcăleala sa reuşită . — Ah. una dopo l'altra. combinaţii de forme neaccentuate ale pronumelui. ci. guardò la tariffa e dette al vetturino due franchi .

allievo di Stradivari. il viso pallido incornicialo dai lunghi capelli cupi. uno della sua stessa arte — unul din aceeaşi breaslă cu el. Vedo apparire Paganini. gli.Vispirazione — interpretine! o bucată cu tot elanul inspiraţiei. Vezi cap. Pronumele. corpetto nero — cu haină neagră. egli scrisse solo: „Col ferro si fanno dei letti". il suo pezzo slrabriliante — minunata sa bucată. (Raffaello Biordi). le code della giacca fino a terra. Ma la maestra non fu soddisfatta e la signora Fermi se ne im­ pensierì. attraverso il suo strumento: abito nero e corpetto nero. Paganini ha le braccia allungate. §107 §108. la semplicità dello stile. che appartiene al municipio di Genova. come colpito e bruciato dalla fiamma di un genio infernale — precum cuprins şi ars de flacăra unui geniu infernal . l'evitare ogni parola non strettamente necessaria — sembravano allora sintomi di aridità mentale. in seconda elementare. acordul adjectivelor. cu vestă neagră. Adjectivul. (Corrado Alvaro). è annerito come egli era. LA RISPOSTA DI ENRICO FERMI A scuola Enrico Eermi non brillava in componimento. Uno strumento del Guarnieri usò Paganini. come colpito e bruciato dalla fiamma d'un genio infernale. smisuratamente dal violino e dall'archetto. Con quel dei il bambino mostrava di rendersi conto che non tutti i letti sono fatti di ferro. § 76. le braccia allungate smi­ suratamente dal violino e dall'archetto — braţele alungite peste măsură de vioară şi de arcuş . doveva scrivere che cosa si fa col ferro. non brillava in componimento — nu strălucea la compunere. Vezi cap. abito nero. Una volta. Lo strumento di Paganini. numeralul cardinal. e poiché ogni mattina nel recarsi a scuola passava davanti a un negozio dall'insegna: „Fabbrica di letti in ferro". lavorò parte della sua vita in prigione dove era stato rinchiuso per aver ucciso uno della sua stessa arte. è piuttosto l'ombra. pronume şi adjective nehotărîte. § 60.si ruppero — i se mpseră. Numeralul. sembravano allora sin­ tomi di aridità mentale — păreau atunci semnele unei sărăcii mintale. Quelle qualità che dovevano diventare pregi della sua prosa scientifica — l'andar diritto alla meta senza divagare. e nelle faide nascoste forse uno di quei violini tascabili. tanto che la faìna si sparse — astfel încît i se răspîndi faima. nel recarsi 301 . 1 VIOLINI DI CREMONA (fragment) Guarnieri del Gesù. intona il suo pezzo stra­ biliante sulla corda del sol. Vezi cap. il sortilegio del violino. La frase era chiara e precisa.

SIGNOR VENERANDA Il signor Veneranda si fermò davanti al portone di una casa. Il Granduca lesse la supplica e poi rispose: Talor. — Sì. é chiuso — rispose il signor Veneranda. Articolul. a ducelui Ferdinand. Ad una finestra del terzo piano si affacciò un signore. — Per fare che cosa ? — chiese il signor Veneranda. printre care şi conjuncţia qualora. qualora. care constituie o replică ironică. che coraunciava a non capire. de loc § 149.a scuola — cînd se ducea la şcoală. — Ma lei non deve entrare ? — Io no. adverbele de timp. Vezi cap. Che cosa dovrei entrare a fare ? — Ma non abita qui. Adverbul. butti pure la chiave. (Gramatica e vita). — E ' senza chiave ? — chiese il signore. la stilul preţios în care era redactată jalba locuitorilor din Tosca­ na. fără legătură între ele şi lipsite de un înţeles logic. — Sì. 302 . — Va bene. Taior. adv. Vezi cap. quindi. — Per aprire il portone — rispose il signore affacciato. la signora Fermi se ne impen­ sierì — doamna Fermi rămase îngrijorată din această cauză. — gridò il signor Veneranda — se vuole che apra il portone. di. gridando per farsi sentire. §157 IL PONTE Dicono che gli abitanti di un paesello toscano chiesero al Granduca Ferdinando la ricostruzione di un ponte crollato per la piena del fiume. quindi. guardò le finestre buie e spente e fischiò più volte come se volesse chiamare qualcuno. dicono che — se spune că. — E il portone è chiuso ? — gridò di nuovo il signore affacciato. sovente e guari rifate il ponte coi vostri denari. qualora. una supplica piena di parole ricercale e strane — o plîngere plină de cuvinte preţioase şi ciudate . un ponte crollato per la piena di un fiume — un pod pră­ buşit din cauza revărsării rîului . § 148. persuasi di commuo­ vere e impressionare il loro sovrano. un negozio dall'insegna — o prăvălie cu firma. Prepoziţa. mostrava di rendersi conto — dovedea că îşi dă seama. lei ? — chiese il signore affacciato. rifate il ponte coi vostri denari — refaceţi podul cu banii voştri. sovent» e guari — primul vers este o înşiruire de adverbe. Vezi cap. articolul partitiv. sono senza chiave — rispose il signor Veneranda. — Allora le butto la chiave. Fecero una supplica piena di parole ricercate e strane. § 25.

Io credevo che lei abitasse qui: ho sentito che fischiava. modul infinitiv. devo abitare in questa casa. LA MOGLIE P R E V I D E N T E ED IL MARITO DISTRATTO Quando il solerte ragioniere questa mattina ha lasciato la casa per recarsi alla stazione a prendere il treno per la grande metropoli indu­ striale e commerciale. brontolando che quel palazzo doveva certamente essere una specie di manicomio. la moglie l'ha pregato di imbucarle una lettera. — Se sono senza chiave. gridò il signor Veneranda. (da Carlo Manzoni) ce treabă am ? . poi non vuole che apra il portone. Vezi cap. — E allora. poi dice che se io fischio. 123. una specie di manicomio — un soi de balamuc. può anche fischiare. . 131. 127. — Io sono senza chiave — gridò il signor Veneranda. 131. Perché dovrei fischiare ? — chiese il signore affacciato al primo piano. che cosa dovrei entrare a fare ?— la ce să intru. „Bada bene che è una lettera importante. §123.. Il portone non posso mica aprirlo con la pipa. 127. si può sapere che cosa avete da gridare? Qui non si può dormire ! — urlò un signore. io non ho ancora capito. — Io non ho capito: prima vuol buttarmi la chiave per aprire il portone. sempre gridando. affacciandosi a una finestra del primo piano. 127. § 125. quando un ragazzo sorpassandolo gli dice: „Si ricordi la lettera!" 303 per fare che cosa ? — Ce să fac cu ea? . dovrò pure aprirlo con la chiave. a ogni modo non m'interessa.— Io no. le pare? — Io non voglio aprire il portone — gridò il signore affacciato. se vuole. — Perché abita in questa casa — disse il signor Veneranda. 125. — Perché. Insomma. 123. Si affretta verso l'ufficio per arrivarci in tempo. modul participiu. 125. — L'ha detto quello del terzo piano che quelli che abitano in questa casa fischiano ! Be'. non dementicarla in tasca. perché vuole la chiave ? — Se lei vuole che io apra il portone. — Lo domandi a quello del terzo piano che cosa vuole — disse il signor Veneranda. come hai fatto l'ultima volta". Il signor Veneranda salutò con un cenno del capo e si avviò per la sua strada. Verbul. — Insomma. tutti quelli che abitano in questa casa fischiano ? — chiese il signor Veneranda. 131. io non ho ancora capito — pina la urmă tot n-am înţeles . sì ! — rispose il signore affacciato. Lei fischia ? — Io ? Io no . modul gerunziu. Ma il ragioniere si è dimenticato di imbucarla appena sceso dal treno alla stazione di Milano..

altezza: metri 48. 304 . § 76. Strada facendo un signore anziano lo interpella: „Si è ricordato di impostare la lettera per Sua moglie?" Ora incomincia a notare qualche cosa di strano : come può la gente sapere della lettera? Giunto poi in ufficio. posso toglierle — pot să vă iau. § 8 8 . il solerte ragioniere — harnicul contabil. ma si diffuse in Italia soltanto durante il Rinascimento. L'immensa mole fu innalzata in otto anni (dal 72 all'80 era nostra) con il concorso di valenti operai specializzati.Subito allora al ragioniere tornano in mente le parole di sua moglie e imbuca la lettera alla prima cassetta postale. lunghezza: metri 188. § 30. (Enzo Amorini) la moglie previdente — soţia prevăzătoare. le sue misure sono: circonferenza: metri 527.000 spettatori. pronumele de politeţe. § 87. Talvolta l'arena veniva trasformata in un lago artificiale. imbucarle una lettera — să-i pună la cutie o scrisoare. §91. Sul biglietto c'era scritto: „Ricordi per favore a mio marito che egli deve imbucare una lettera". poziţia formelor neaccentuate. IL CARNEVALE La voce proviene dal latino cameni levare e significa il periodo che precede il magro di Pasqua. Vezi cap. dove si combattevano finte battaglie navali. sorpassandolo — depăşindu-1. Le dirò che l'ho imbucata. ha appena varcato il portone dell'edificio. IL COLOSSEO L'anfiteatro Flavio o Colosseo è il più grandioso edificio dell'impero romano. L'uso di mascherarsi durante il carnevale è molto antico. perché un ragazzo mi ha ricordato di farlo !" — „Posso toglierle allora questo biglietto attacato al Suo soprabito ?" — dice il portiere gentilmente. larghezza: metri 156. strada facendo — pe drum . Numeralul. formele neaccentuate. numeralul cardinal. ţinte battaglie navali — bătălii navale simulate. Pronumele. il portiere gli fa: „Signore Stringhetti si è ricordato di imbucare la lettera ?" — Ma come fa tanta gente a sapere che dovevo imbucare una lettera per mia moglie? In ogni modo. folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie. (da Didattica). valenti operai — muncitori capabili. Vezi cap. si ricordi la lettera — amintiţi-vă de scrisoare . Vezi cap Articolul.50. l'immensa mole — imensa construcţie. giunse a contenere fino a 90.

Il doppiaggio consiste nel dare voce alle immagini. il carnevale dominava ogni altra attività. feminine §40. sia quelli italiani. (da Voli) carnem levare — a se priva de came. anche in tempi non carnevaleschi.In questo periodo. Verbul. soltanto a riprese ultimate — numai la terminarea filmărilor. testimoniata da molti quadri del tempo. nel 1700. invariabile. Quelli stranieri perché la „colonna parlata" originale è sostituita con una „colonna parlata" in italiano . IL LINGUAGGIO DELL'IMMAGINE Quando il film è montato si passa al doppiaggio. che restavano impunite. Substantivul. perché spesso la maschera serviva a coprire anche azioni disoneste. a Firenze e a Venezia. oltre a quella parlata. L'abitudine. consiste appunto nel mescolare dosandole opportunamente le tre diverse colonne sonore. I dialoghi definitivi vengono registrati sulla colonna sonora soltanto a riprese ultimate. (Enzo Natta). l'abitudine — obiceiul. . § 39. mescolare). § 131 . la popolazione usava coprirsi il volto con le mascherine nere. formarea pluralului substantivelor masculine. § 136. dette „morettine". A questo punto le tre colonne separate vengono fuse in una unica colonna. sarebbe come un cantante senza voce) e la „colonna musicale". dosandole opportuna­ mente — dozîndu-le atît cît trebuie. Proprio a Venezia la passione per travestimenti crebbe a tal punto che. della maggior parte degli attori sono sostituite da quelle più armoniose dei doppiatori. Oggi la tradizione del carnevale si va sempre più restringendo in Italia. Quest'operazione detta missaggio (dall'inglese to mix. comprende anche la „colonna rumori" (pensate a un film di guerra senza la „colonna rumori". per molte settimane. venne poi vietata dal governo. conjugarea la diateza pasivă. Ma la colonna sonora. § 41. cioè la colonna dei dialoghi. principalele verbe neregulate. In Italia i film sono sempre doppiati sia quelli stranieri. Vezi cap. quelli italiani perché le voci inadatte.. il magro di Pasqua — postul Pastella. Vezi cap. o addirittura infelici in alcuni casi. venne poi vietata— a fost apoi interzisă. .

§158. 306 . Tu nel tuo lettieciuolo i sonni hai pronti sotto le coltri bianche. Vezi cap. Vanno a sera a dormire dietro ai monti le nuvolette stanche. Mimmo mimmo ha tre giardini. PROSATORI TAVOLETTA ALLA MIA BAMBINA Tu sei la nuvoletta. derivare. complementul. Dorme e sogna le sue rose. Structura jnorfologică a cuvîntului. Vezi cap. Mimmo dorme su le rose su le rose dei cuscini. e l'acqua scroscia sulle morte foglie. Vezi cap. dorme e sogna i suoi giardini. io sono il vento ti porto ove a me piace . ove a me piace — pe unde-mi place. MIMMO MIMMO HA CENTO SPOSE Mimmo mimmo ha cento spose. IN RITARDO (fragment) E l'acqua cade sulla morta estate. Prepoziţia. §194. su le rose — sulle rose (licenţă poetică). § 182 Ac. Mimmo mimmo ha cento schiavi. ( Umberto Saba ) . qua e là ti porto per il firmamento e non ti do mai pace.'prepoziţia a. Mimmo mimmo ha cento schiavi per vegliare le sue spose. per il firmamento — pe bolta cerească. Părţile propoziţiei. atributul. Mimmo ha chiuso con le chiavi il cancello de' giardini perché rubano le rose i signori suoi vicini. §192. sotto l •coltri bianche — sub albele inventori. (Enrico Pea) Mimmo mimmo — licenţă poetică.POETI.

e il tuono muglia. la campagna deserta. e un gatto nero gli dorme tra' piedi. risa di donne. (Gabriele d'Annunzio) ne'l dolce — nel dolce. poziţia adjectivelor.e tutto è chiuso. adăugarea unor sunete. Il bel vecchietto russa. de la — della. poi brevi silenzi. le dentate gettano l'acqua alle inverdite soglie — palele de vîflt aruncă apa pe pragurile înverzite. su l'omero — sull'omero. il tuono muglia — tunetul vuieşte . § 14. E l'anno è morto. 307 . e intorno le ventate gettano l'acqua alle inverdite soglie. Noţiuni de fonetică şi ortografie. coordonatoare e. V acqua scroscia — apa răpăie. il treno in fuga volge nella corsa folle qualche animale giovane e galline versicolari. e l'acqua fruscia. a tinte invernali. come tante comari vestite de'l novo bucato a festa. su le — sulle (licenţă poetică). Vezi eap. Su le tegole brune riposano enormi zucche gialle e verdastre^ sembianti a de'crani spelati e sbadiglian da qualche fessura uno stupido riso a'1 meriggio. (Giovanni Pascoli) in ritardo — tìrziu . 167 A Vezi cap. IN TRENO Guardo gli alberi spogli. de'l novo bucato — (haine) proaspăt spălate . Galline van razzolando intorno . poi voci fresche di bimbi. si sente il rumor de la spola e d'una culla a'1 ritmo di lenta canzone . Adjectivul. e il vento urla più forte. §59. ed anche il giorno muore. A te penso che ti allontani. qual bianca. quale colore di rose. che lasciai da poco. eonj. ne'l sole — nel sole. a'1— al. IN VILLA (fragment) Ridono tutte in fila le linde casette ne'l dolce sole ottobrino. Seduto su un uscio un vecchietto sonnecchia pipando. inclinato su l'omero il capo bianco ne'l sole. e quello ch'era non sarà mai più. a'l meriggio — al meriggio. Io guardo la placida scena e dipingo. Mette la sera come un roseo fuoco • sulle casette. ed è già notte oscura. (licenţă poetică) . Vezi cap. sugli armenti . Conjuncţia.

Ed appena la dura vita a tanti mali regge. (Corrado Govoni) prima che. Tace ogni altra angoscia per questa. col cane dondolante della luna — cu unduioasa seceră a luni Vezi cap. pronume şi adjective posesive. E ti rivedo ancora. franano — se prăvălesc. Vezi cap.. § 95.să cadă bruma: e si si tirino — să-şi tragă.. Nel mio cuore amico scende il ricordo. franano insieme ai greggi gli Appennini: col cane dondolante della luna e il mantello di nebbia del pastore verso prati ignorati dalla neve. a tan mali regge — ţine piept atîtor suferinţe. fiumi sulla bocca il lenzuolo di ghiaccio ricamato. Prima che lungo i colmi fossi brini. è il tuo giorno ! 398 . AUTUNNO PADANO Anche il vento ingiallisce con le stoppie quando le piogge sporche sono con lui un solo lungo gemere che inganna coi falò sulle colline il passo degli uccelli migratori. •• brini — mai înainte ca . a quest'ora scende la sera nel giardino antico della tua casa. (Umberto Saba) mette la sera — (poetic) — coboară seara. e il mio rimpianto è vano. Conjuncţia. §167 A. Ma tu muti conforme la tua legge. E Ivrea rivedo e la cerulea Dora e quel dolce paese che non dico Signorina Felicita. Pronumele. LA SIGNORINA FELICITA OVVERO LA FELICITÀ (fragment) Signorina Felicita.Straziato è il mio cuore come sente che più non vive nel tuo petto. galline versicolari — găini pestriţe . e si si tirino i.

assai nobile. Mentre. §197. CONSOLAZIONE (fragment) Sogniamo.A quest'ora che fai? l'osti il caffè: e il buon aroma si diffonde intorno ! O cuci i lini e canti e pensi a me. Vezi cap. leggera come vien l'acqua al cavo de la mano. sopra un antico metro. verso sera. A casa. sonerò qualche vecchia aria di danza. questa. fioco. Vezi cap. quasi venisse da quell' altra stanza. vo' riaprire il cembalo e sonare. (Guido Gozzano) Ivrea — orăşel aflat la nord de Torino . Poi per te sola io vo' comporre un canto che ti raccolga come in una cuna . §210. (Gabriele d'Annunzio) co' riaprire il cembalo — vreau să redeschid clavecinul . Tutto sarà come al tempo lontano. E' la nostra primavera. tosti il caffè — prăjeşti cafeaua. che fra le tende scolorate vagherà qualche odore delicato. Quanto ha dormito. 309 . anche un poco triste . e a te verrà. (m'odi tu?) qualche cosa come un fiato debole di viole un po'passate. §204 . propoziţii circumstanţiale de loc. qualche corda ancora manca. e il suono sarà velato. Păr ile propoziţiei. Sorridiamo. subiectul. il cembalo ! Mancava. E l'ebano ricorda le lunghe dita ceree de l'ava. quando vorrai. §189. assai vecchia. in una cuna — într-un leagăn. L'anima sarà semplice com'era. poi che'è tempo di sognare. all' avvocato che non fa ritorno ? E l'avvocato è qui: che pensa a te. coordonarea. Fraza. cerulea Dora — Dora cea azurie (rîu ce trece? prin oraş) . propoziţii temporale. le lunghe dita ceree de Fava — degetele lungi ca de ceară ale bunicii . più tardi. allora. qualche corda. ma con una grazia che sia vaga e negletta alquanto.

§ 119 . il lume che discende fra pergole di viti. Come la terra dura E ti vestono sogni movimenti singulti che tu ignori. § 120. il lagno delle greggi sul sentiero di monte Contro la luce colma e cadente del cielo.ALLE FRONDE DEI SALICI E come potevamo noi cantare con il piede straniero sopra il cuore. ' Sono cerchi sull'acqua. Quando sembri destarti sei soltanto dolore. predicatul. (Cesare Pavese) movimenti singulti — mişcări suspinate z Vezi cap. Verbul. Il dolore Come l'acqua di un lago trepida e ti circonda. fra i morti abbandonati nelle piazze sull'erba dura di ghiaccio. Non vive cosa che più di te sta remota dall'alba. . § 190 SEI LA TERRA E LA MORTE Sei la terra e la morte La tua stagione è il buio e il silenzio. all'urlo nero della madre che andava incontro al figlio Crocifisso sul palo del telegrafo ? Alle fronde dei salici. al lamento d'agnello dei fanciulli. uve dorate e tralci alle brune culture. aache le nostre cetre erano appese. oscillavano lievi al triste vento. Părţile propoziţiei. Tu li lasci svanire Sei la terra e la morte. Vezi cap. 310 Mi rapisce la nube di polvere e di sole sopra le siepi accese. verbul auxiliar avere. per voto. (Salvatore Quasimodo ) per voto — prin jurămînt. MI SORPRENDE IL DOLORE Mi sorprende il dolore di questi pomeriggi avviati al tramonto. Vivi Come vive una pietra. . l'hai negli occhi e nel sangue ma t u non senti. verbele auxiliare : verbul auxiliar essere.

disperata. fra pergole di piti — printre bolţile de viţă. abbandono. libertà. evanescenti labbri — mar­ gini ce treptat pier. se la notte ha un sapore di notti future. si fa vecchio. bisogna avere molto tempo: ore e ore di solitudine sono il solo modo perché si dormi qualcosa. Pronumele. (Eugenio Montale) Cigola la carrucola del pozzo — scîrţîie scripetele puţului. che è forza. ai poeti la pace. che ai poveri toglie il pane. Vezi cap. Ma per colpa anche di questo nostro mondo umano. dove s'apre nei solchi il buio. Pronumele. Trema un ricordo nel profondo secchio nel puro cerchio un'immagine ride. Vezi cap.. canta sola una voce al cielo.ai campi arati. ti ridona all'altro fondo. visione. se discende la sera. ci § 90. si. se un pomeriggio di pioggia sembra tornare da tempi troppo amati e mai avuti del tutto. CIGOLA LA CARRUCOLA DEL POZZO Cigola la carrucola del pozzo. 311 . Vezi cap. Ah che già stride la ruota. al tramonto della gioventù... AL P R I N C I P E Se torna il sole. pronumele personal în funcţie de complement. propoziţii condiţionale. l'acqua sale alla luce e vi si fonde. il lume — lumina. particulele pronominale ne. Io tempo ormai ne ho poco: per colpa della morte che viene avanti. Accosto il volto a evanescenti labbri: si deforma il passato. (Pier Paolo Pasolini) che i-iene acanti — care înaintează. davanti a me.. § 89. t u t t a la vita . §213. una distanza ci divide. (Antonio Rinaldi) le siepi accese — hăţişul învăpăiat. vizio. né di goderne né di soffrirne : non sento più. Fraza. appartiene ad un altro . ai poveri loglit il pant — săracilor le ia ptnea. Per essere poeti. per dare stile al caos. io non sono più felice.

fianco all'amido se aşează alături de prieten . Quella persona per un po' di tempo deride l'amico (o la moglie. conjugarea la diateza reflexivă. il figlio. anche prima dell'alba. le mani. Quando. Ogni tanto. deride l'amico — îşi bate j oc de prieten . il socio d'affari) che fanno del tifo.. batte le roani anche lui. ha creato un'immagine. se n'è servito — s-a servit de acesta ..].— şi-a însuşit-o imediat . si mette a. TIFO (fragment) Non si è mai saputo — ne si potrà mai sapere — chi è stato il primo inventore. (Massimo Bontempelli ) tifo — microb. Notimi de fonetică si ortografie. sebbene la • tosa sia molto più recente — chi per primo ha inventato la parola „tifo" nella sua applicazione modernissima. § 11 . Quello là certo non l'ha trovata a tavolino. Non s'è accorto che chi la sentiva da lui se l'è subito appropriata. Certamente quell'ignoto che per primo ha detto „tifo". §133. eliziunea si apostro­ ful. Per me si tratta della donna più misteriosa del mondo. E' diventato tifoso. E ognuno sentendola la afferrava e la propagava. comincia a guardare con condiscendenza — începe să pri­ vească cu îngăduinţă . Vezi cap. se l'è subito appropriata. è diventato tifoso — a devenit microbist. della ruota. E non si è mai saputo — né sì potrà mai sapere bene. LA MAMMA La mamma ! Dicono che sia buona. Al primo goal. tifos. è diventata una parola viva. donne? Mah! Entro in casa dopo la mezzanotte e la trovo che fruga nei cassettoni. e se n'è servito. — in cea mai recentă întrebuinţare a sa. § 132. la sento camminare leggera nella stanza o parlare S12 .Vezi cap. nella sua applicazione modernissima. Al secondo goal e il primo a battere. compera il biglietto con aria di superiorità. per fare come gii altri intorno. tutti senza rendersene conto [. Verbul. Se mi sveglio. non s'è accorto — nu şi-a dat seama. l'ultimo a cessare. Sarà. accentul. observaţii asupra conjugării reflexive. §12. Una volta si lascia convincere ad andare a una partita . andare a una partita — să meargă la un meci . Quando l'ha detta non pensava di creare. tre o quattro letterati molto seri si riuniscono in commissione intorno a un tavolino per inventare qualche parola. in questo ardore di purificazione linguistica che ci ha preso da qualche anno. che è entrata nella circolazione. Il tifo nasce in una persona sempre allo stesso modo. si mette a fianco all'amico e comincia a guardare con condiscendenza.

. Come. il fratello maggiore. Il mezzorado era latte acido. Lei. Come iì mezzorado. a lungo andare indispettisce. . Quest' altra è grossa.. Di giorno sta ore ed ore in mezzo a cumuli di calze. Quei due hanno sempre qualche cosa da dirsi all'insaputa degli altri famigliari. sarà — o fi . in Sardegna. poniamo.. indispettisce — aceste treburi ascunse. a Torino. beviamo una bottiglia di Bordeaux". invece. che non era mai come doveva essere: e gli sembrava sempre o troppo acquoso o troppo denso. Substantivul. Invidia? (Cesare Zavattini).sottovoce col mio fratellino. fruga nei cassettoni — scotoceşte prin sertare. come adesso. era sempre o troppo acquosa o troppo secca. Vezi cap.. Era semplicemente yogurt. E mìo padre era forse. per lui.. „Ho messo le maglie. si mette in un angolo mogia mogia. trovo le maglie. compunerea cuvintelor. Tornando la domenica sera. formarea pi. diceva sempre che però c'era una brutta neve. IL MEZZORÀDO Mio padre s'alzava sempre alle quattro del mattino. A quel tempo non erano ancora di moda gli sport invernali. i fazzoletti le camicie . contento: „Ho trovato il posto in Colonia". Il mezzorado era delicatissimo e 313 . Arrivo. A volte. Partiva non appena cadeva un po'di neve la sera del sabato [. La sua prima preoccupazione. e una grossa ciambella. e vedo le maglie. mogia mogia — foarte abătută. i fazzoletti. questo agire nascosto a lungo andare. fa inoltre. — Lidia ! il mezzorado non è „venuto" 1 — tuonava per iì corridoio. cu vremea. dicono che sia — se spune că ar fi . al risveglio. all'insaputa degli altri famigliari — fără ştirea celorlalţi din familie. dentro una zuppiera.: e non si trovava in vendita. i fazzoletti.. Mio padre era nel prendere lo yogurt come in molte altre cose. della magia: Prepara. § 185. nelle latterie o nei bar. coperto da un piatto e ravvolto in un vecchio scialle. Lo yogurt in quegli anni non era ancora di moda. mase. Vezi cap. Una sera entra in casa Fred. Fa. la valigia. esageriamo. formarea pluralului subst. questo agire nascosto. le camicie. l'unico a praticarli. § 39. inoltre. fem.. quando ? Insomma.. da certi pastori." Guardo. della magia — în afarà de asta face şi vrăjitorie . i buchi ce li fa lei per restare pomeriggi interi vicino alla finestra. un pioniere. non era „venuto" affatto e si doveva buttar via: non era che un'acquerugiola verde con qualche blocco solido di un bianco marmoreo. apro. Structura morfologică a cuvîntului. proprio.. te supără . che lui aveva imparato a fare. e mi pare che abbia le lagrime agli occhi.]. La neve. Il mezzorado era in cucina. prima di chiuderla. era andare a guardare se il mezzorado era venuto bene. Chi le rompe tante calze? Non. Il papà dice allora: „Ragazzi. §40. subst. le camicie .

Pronumele. ma che tutti chiamavano il Maestro. e chi voleva imparare qualche cosa doveva essere ricco per andare in città a studiare. e soltanto nelle città. d'inverno e d'estate.bastava niente a far sì che non riuscisse: bastava che lo scialle che lo» ravviluppava fosse un po' scostato. ricrearla dal nulla — s-o facă iarăşi din nimic. lapte prins . schimbarea valorii gramaticale. Quando andavamo in villeggiatura. col lievito di birra. §107. lasciasse filtrare un po' d'aria — să fi lăsat să intre niţel aer. § 108. di libri ne aveva qualcuno il prete — cît despre cărţi. substantive invariabile. e lasciasse-filtrare un po' d'aria. Si fermava nei casolari sperduti per le campagne e nelle tane dei pastori sui monti. con una bisaccia al collo. — Dov'è la madre ? Avete preso la madre ':' — chiedeva mio padre in treno. dovevamo ricordarci di port a r via „la madre del mezzorado". § 186. tutta colpa della tua Natalina ! — tuonava mio padre dal corridoio a mia madre. a fare la sua firma — să se iscălească. fosse un po' scostato — să fi fost niţel îndepărtat. Tutti lo aspettavano perché insegnava a leggere. a piedi dp. alte pronume şî adjective nehotărîte. era sempre p troppo acquosa o troppo secca — era întotdeauna sau prea apoasă sau prea tare. Di libri ne aveva qualcuno il prete. pronume şi adjective nehotărîte. Poi ripartiva con la sua bisaccia e il libro. Vezi cap. non era venuto affatto — nu se prinsese deloc . avea cîte una preotul. Substantivul. paese a paese — pe jos din sat în sat . mangiava e dormiva oggi qua e domani là senza casa sua e senza figiuoli suoi. (Natalia Ginzburg) il mezzorado — chefir. di cui nessuno più ricorda il nome. o tra gli alberi in fiore. IL MAESTRO Un tempo in Calabria esistevano poche scuole. con parale sconnesse —cu cuvinte fără legătură. che era ancora mezzo addormentata. attraverso la neve e i fiumi. In uno dei nostri paesi visse un pover'uomo. §41. e legata con uno spago. ravvolto in un vecchio scialle— înfăşurat într-un şal vechi. Costui andava a piedi da paese a paese. — Anche oggi non è „venuto" . oggi qua domani là — azi ici mîine colo. (Corrado Alvaro). e gli rispondeva dal letto con parole sconnesse. al giovane le lettere dell'alfabeto. e bisognava ricrearla dal nulla. Vezi cap. Insegnava al vecchio a fare la sua firma. bastava niente a far sì che non riuscisse — ajungea o nimica toată ca sâ-1 facă sâ nu reuşească . un'acquerugiola — o apă chioară . 314 . Per pochi giorni diventava una persona di famiglia . dovevamo ricordarci di portar via „la madre del mezzorado" — trebuia să ţinem minte să luăm cu noi „plămada chefirului" . che era una tazzina di mezzorado bene incartata. — Non c'è! qui non c'è! — gridava: e a volte la madre era stata davvero dimenticata. rovistando nel sacco da montagna. Vezi cap. o tra i campi del grano maturo. con una bisaccia al collo — cu o desagă de gìt : casolari sperduti — căsuţe de ţară rătăcite. Structura morfologică a cuvântului. era venuto bene — se prinsese (închegase) bine .

quando essa le dischiude.... lunghe a volte come un braccio . Verbul.] Bisogna tagliare il potente muscolo di chiusura. folosirea modului infinitiv. ha le valve aperte. Una conchiglia mezza nascosta tra le erbe. allarmata.[. gliela organizza con scaltrezza — i-o organizează cu isteţime. trattenendomi alle foreste di erbe nelle quali fuggono a nascondersi piccoli pesci azzurrini segnati di rosso . Il nemico della conchiglia è il polipo che protendendo un tentacolo. § 125. abitudine di tuffarmi — obiceiul de-a mă scufunda.. invece. La natura crea dunque due elementi opposti. che. § 182. la afferro.. Certe volte non vorrei più ritornare a galla. tra il rosso laccato e la madreperla — între roşu lăcuit şi sidef . rapida si richiude. ho ancora qualche attimo di forza per strapparla e rissalire con essa alla superficie: [. mi perdo lungo il fondo. la afferro — o prind cu putere .. si rinserra in tempo entro la sua difesa. le valve cominciano a cedere. principalele verbe neregulate. dentro vi troveremo il granchio -sentinella — înăuntru vom găsi racul -paznic ... Mi faccio curiosissimo. la vecchia conchiglia è squartata..] Dentro vi troveremo il granchio-sentinella. conj. il catenaccio. così attraente e la luce azzurra. schimbarea valorii gramaticale. ma il granchiolino che con essa vive. protendendo un tentacolo lo incunea tra le valve — întinzînd un tentacul îl înfige între valve . segnati di rosso — pătaţi cu roşu . III. bisogna fare forza per sradicarle — trebuie să depui efort ca să le smulgi . Priva d'occhi la conchiglia non avvertirebbe mai in tempo l'avvicinarsi del tentacolo. la groppa delle sue valve è. I. solleticando il corpo alla conchiglia che. L'acqua è così limpida. la groppa delle sue valve è t u t t a incrostata di altre piccole conchiglie d'altre specie e coperta d'erbe come muschio e di certe piccole foglie tonde. 315 . §186.. Verbul. l'imperfetto. verdi. quaranta anni . derivare. bisogna fare forza per sradicarle .] è grandissima.c. §131. ma appena avvicino la mano. anzi gliela organizza con scaltrezza. appese ad un esile gambo bianco. nera e bianca appare tra il rosso laccato e la madreperla. appese ad un esile gambo bianco — agăţate de un peduncul subţire alb .conj. la sua mucillaggine grigia. (Giovanni Comisso ) . Questo granchiolino è un alleato della conchiglia. [. § 123. ma concede al più debole la difesa. e così può affondarvi la bocca e cibarsi avido della mucillagine dolciastra. Scopro nel fondo certe grandi conchiglie.. II. vede il nemico e subito fugge verso l'interno. Vezi cap. A. lo incunea tra le valve per impedire si racchiudano. tutta incrostata di altre piccole conchilie — partea bombată a valvelor sale este în întregime acoperită cu alte cochilii mici. oonj. avrà trenta. non avertirebbe mai in tempo — n-ar observa niciodată la timp . FONDI MARINI Ho preso abitudine di tuffarmi e resistere a lungo sott'acqua. § 143 Vezi cap. nel fondo vicino all'apice vi e il piccolo granchio-sentinella.. Structura morfologică a cuvintelor.Vezi cap. vive nella sua bava e in compenso sta di sentinella sull'apertura delle sue valve. Stanno incuneate nel fondo . solleticando — gîdilînd . § 127. celeste bianca e verde. bianco per la sua vita di clausura.

Si muoveva per là cella ma sempre nell'estremo opposto a me. (Antonio Gramsci). con le ali spiegate e beccava la mano con grande energia. ma senza permettere troppe confidenze. perpetuo assillo— obsesia permanentă. [. Ed ecco la storia dei miei passerini. Si rivoltava ferocemente.1 PASSEROTTI Vorrei fare qualcosa per farti sorridere almeno.. fu li lì per affogare — fu cît p-aci să se înece . non si staccò più. Il curioso è che la sua relativa famigliarità non fu graduale. Ti racconterò la storia dei miei passerotti. Devi dunque sapere che ho un passerotto e che ne ho avuto un altro che è morto. § 68. § 182 A. 316 . di animo servile e senza iniziativa. Vezi cap. ma improvvisa. sta sempre vicino e si è già preso alcune pedate. Era molto fiero e di una grande vivacità. Si era addomesticato. la danza fu ripetuta sempre per le mosche numerose. vuol essere imbeccato quantunque mangi da se benissimo — vrea să i se dea în cioc chiar da­ că mănîncă singur foarte bine. si è preso già alcune pedate — a încasat deja cîteva lovituri de picior. Structura morfologică a cuvintelor. Ma non si lasciò mai prendere in mano senza rivoltarsi e cercare subito di scappare. Ciò che mi piaceva in questo passero è che non voleva esser toccato. nel senso che da allora mi stava sempre vicino . credo avvelenato da qualche insetto. di una domesticità nauseante — de o familiaritate respingătoare. Una volta invece di una.. ma senza permettere troppe confidenze — dar fără a permite prea multă apropiere . se avesse le ali intere volerebbe sul ginocchio . di animo servile — slugarnic din l'ire. prima di mangiare danzò freneticamente intorno per qualche secondo . §186. non corre. L'attuale è modestissime. divenne subito padrone della cella — deveni repede stăpînul încăperii . Adjectivul. freme. derivare. viene sulla scarpa e si mette nella piega dei calzoni . nella scatoletta erano cinque o sei mosche . ma non è vivace.. poi va sulla scarpa. mi trovai il passero vicino . c schimbarea valorii gramaticale.] L'attuale passero invece e di una domesticità nauseante. Per adesso è abbastanza sano. Conquistava t u t t e le cime esistenti nella cella e quindi si assideva per qualche minuto ad assaporarne la sublime pace. i passerotti — puii de vrabie. vuol essere imbeccato quantunque mangi da se benissimo . Il primo divenne subito padrone della cella. Salire sul tappo di una bottiglietta di tamarindo era il suo perpetuo assillo: e perciò una volta cadde in un recipiente pieno di rifiuti della caffettiera e fu lì lì per affogare. non la prendeva se non quando io ero lontano. gradul superlativ. si vede che vuol farlo perché si allunga. Per attirarlo gli offrivo una mosca in una scatoletta di fiammiferi . § 67. gradul comparativ. bottiglietta di tamarindo — sticluţa cu sirop de tamarin. rientrando dal passeggio — reîntorcîndu-mâ de la plimbare.. rientrando dal passeggio. Un attimo. Vezi cap. per assaporarne la sublime pace — pentru a se bucura de sublima linişte (a celulei) . II primo passerotto era molto più simpatico dell'attuale.

Orrore. di strizzare gli occhi celesti dietro alle piccole lenti — de-a face (un semn) cu ochii albaştri din spatele lentilelor mici . venti. c'è tempo perché si formino nuove famiglie. paura folle: c'era questo nell'impressione che S'annun­ cio dei nomi dei fucilati destò in ogni casa. si conoscevano troppo cene infiniti particolari — se cunoşteau prea bine nenumărate amănunte. le piccole manie. cresciute insieme e insieme tron­ cate.... ingrigiti anzitempo.. cento. IL DESERTO DEI TARTARI Quasi due anni dopo Giovanni Drogo dormiva una notte nella sua camera della Fortezza. Erano undici [. pietà. Numeralul.. di schianto — dintr-odată . si conoscevano troppo bene infiniti particolari del fisico e del morale (il volto di questo e il modo che aveva. Non erano che undici. \ r entidue mesi erano passati senza portare niente di nuovo e lui era rimasto fermo ad aspettare.]: undici vite di cui si sapeva tutto o quasi tutto.. di una efferatezza quasi irreale. perchè 317 .. cinquanta. Vezi cap. l'amore per la moglie [.] E ci fu appena il tempo in realtà. alle modeste esistenze di ognuno — perché la loro fine non sembrasse di primo acchito un evento spaventoso. il passo strascicato di queW altro — mersul tîrşit al celuilalt . ridendo. la prodigalità. i vezzi. è vero. in città.UNA NOTTE DEL '43 Le vittime della rappresaglia erano dieci. numeralul cardinal.] per i figli e così via [. l'avarizia. magari. il volto di questo e il modo che aveva — figura acestuia şi felul de-a fi . (Giorgio Bassani). Verbul. di primo acchito — la prima vedere. Ci volle dell'altro tempo [.. ad abbandonarsi ai pronostici — dînd crezare prezicerilor. di persone delle quali oltre ai nomi. di schianto. come se la vita dovesse avere per lui una speciale indulgenza. ma si trattava di persone troppo note. troppo intrecciate le loro esistenze modeste alle modeste esistenze di ognuno — prea strîns unite vieţile lor modeste cu modestele existente ale fiecăruia.. la passione perii gioco. § 132. nascano bambini e incomincino anche a parlare. la malignità. di contarli e riconoscerli. Ad abbandonarsi ai pronostici più disperati sembrava davvero in prin­ cipio. il passo strascicato di quell' altro e i suoi capelli.] soltanto allora fu possibile sapere con precisione numero e identità degli uccisi. di strizzare gli occhi celesti dietro le piccole lenti.. Eppure ventidue mesi sono lunghi e possono succedere molte cose . la maniera di salutare d'un altro ancora agitando il braccio e gridando di lontano: „Salute!". conjugarea la diateza reflexivă. ingrigiti anzitempo — încărunţit înainte de vreme . § 76. Vezi cap. ma tutto il centro della città fosse semi­ nato di morti. lungo il marciapiede: troppo legate ad ognuno per mille legami erano le undici vittime dell'eccidio — troppo intrecciate le loro esistenze modeste. che non solo corso Roma.

riprenda più dal fondo. pst . La luna. . perchè il figlio sia di nuovo capace di ridere e alla sera conduca le ragazze nei viali. Esse ondeggiavano nell'aria in lenti vortici. 318 .una grande casa sorga dove prima c'era soltanto prato. Egli era tornato bambino e si trovava di notte al davanzale della finestra. nessuno si accostò sia pure di un metro al suo davanzale. fece Drogo due o tre volte. si ritiri per breve parvenza di guarigione. Tra la finestra a cui era affacciato e il meraviglioso palazzo — un intervallo di una ventina di metri — avevano intanto cominciato a fluttuare fragili parvenze. Che gioia — pensò Drogo — poter vivere in quei saloni. consumi lentamente il corpo. Anche quella notte sarebbe stata uguale a t u t t e le altre se Drog© non avesse fatto un sogno. mai avvicinandosi alla sua casa lo mortificava. batteva su u n tavolo dove c'erano un tappeto. dì quel sonno assoluto e provocante che conoscono le dimore della gente ricca e felice. il primo di una interminabile serie. trascinava in basso polvere e frammenti di pietra. girare per ore scoprendo sempre nuovi tesori.. Al di là di una profonda rientranza della casa. non stupiva Giovanni. timidamente. si prepari (e intanto l'uomo continua a vivere spensierato). si aprissero le intimità di un vasto salone. perchè una malattia. inconsapevole. sfiorando insistentemente la sottile finestra. ma il fatto che non badassero affatto a Drogo.anche delle più lvnghe. pieni di cose preziose. rimane ancora tempo perchè il morto sia sepolto e dimenticato. vedeva la facciata di un palazzo ricchissimo illuminato dalla luna. dietro. perchè una bella donna invecchi e nessuno più la desideri. Anche le fate dunque rifuggivano dai bambini comuni per badare soltanto alla gente fortunata che non le stava neppure a guardare ma dormiva indifferente sotto baldacchini di seta? — P s t . E l'attenzione di Drogo bambino era t u t t a attratta verso un'altra finestra. si era ripetuta centinaia di volte senza fare un passo innanzi. Nel sogno la presenza di simili creature.. simili a fate forse. per attirare l'attenzione dei fantasmi. ma su Drogo passava invano . noH era ancora riuscite» ad agganciarlo nella sua fuga. . che si trascinavano dietro strascichi di velo. un vaso e alcune statuette di avorio. entrando attraverso i vetri. ben sapendo però in cuor suo che sarebbe stato inutile. coronata da un baldacchino di marmo. succhiando le ultime speranze. lungo le cancellate del cimitero. La stessa giornata. con le identiche cose. limava gli scalini e le catene. L'esistenza di Drogo invece si era come fermata. rilucenti alla luna. Per la loro natura esse apparivano logiche pertinenze del palazzo. screpolava le mura. e il palazzo intero dormisse. mai viste nel mondo reale. E questi pochi oggetti visibili facevano immaginare che nel buio. Nessuno di quelli infatti parve sentire. Il fiume del tempo passava sopra la Fortezza..

né la terza notte. Drogo volse gli sguardi a una grande piazza. avanzava per l'aria un piccolo corteo di altri spiriti che trascinavano una portantina.Ma ecco una di quelle magiche creature aggrapparsi al bordo della opposta finestra con una specie di braccio e battere il vetro discretamente. erano venuti da lui i messaggeri delle fate. Sì. comparve dietro i vetri. assolutamente deserta. che si stendeva dinanzi alle case. Fatta. ma non riuscì a scorgere nessuno. la portantina si sosteneva nell'aria come appesa a fili invisibili. Ma non fu così. apparentemente. era evidente che veniva per lui. colla sua caratteristica espressione di distacco e di noia. lo avrebbe invitato a giocare insieme coi fantasmi. 319 . e non pareva per nulla soddisfatto di quella silenziosa serenata Drogo pensò che il compagno. poiché capì ciò che stava accadendo. Angustina. sempre così superbo e arrogante. né mai. tutti erano protesi ad Angustina. la portantina traboccava di veli e pennacchi. quella notte. Drogo guardò le altre finestre per vedere se ei fosse qualcuno che potesse eventualmente parteggiare per lui. Sopra questa piazza. ritto sul davanzale della finestra. oh quanto piccola in confronto della monumentale finestra. Vedeva Angustina. due mani di donna avrebbero cautamente rinchiuso la finestra lasciata aperta dal fuggitivo e anche t u t t e le altre sarebbero state sprangate. Di colpo Drogo si svuotò di ogni invidia. pure lui bambino. ma proprio Angustina. non più ossequiosi bensì con curiosità avida e quasi maligna. I saloni del palazzo avrebbero aspettato invano il padroncino. a covare nel buio il pianto e la desolazione. e i suoi occhi fissare la portantina. la guardava avvicinarsi . Angustina non parve notare l'amico e neppure quando Giovanni lo chiamò — Angustina ! Angustina! —rivolse gli sguardi a lui. Abbandonata a se stessa. e Drogo riconobbe Angustina. se non altro per cortesia. Non passarono molti istanti che una esile figura. Finalmente la portantina si fermò dondolando proprio dinanzi alla finestra e tutti i fantasmi d'un balzo si appollaiarono attorno formando una palpitante corona. L'ingiustizia feriva il cuore di Drogo. di un impressionante pallore. Con gesto stanco l'amico invece aprì la finestra e si chinò verso lo spirito appeso al davanzale come se fosse con lui in dimestichezza e volese dirgli una cosa. portava un vestito di velluto con un collo di pizzo bianco. della loro medesima essenza. Angustina. e non sarebbe ritornata prima dell'alba e neppure la notte successiva. Lo spirito fece un cenno e seguendo la direzione di quel gesto. Perché tutto ad Angustina e a lui niente? Pazienza un altro. a una decina di metri dal suolo. come per chiamare qualcuno. ma per quale ambasciata ! A un lungo viaggio dunque doveva servire la portantina.

pareva dire. con una specie di curiosità divertita e diffidente. sarebbe stato stupido meravigliarsene. scavalcò il davanzale (pareva già divenuto lieve come i fantasmi) e si sedette nella portantina. sempre con la sua aria annoiata. come per stabilire certe modalità che era necessario chiarire. va bene. poi un minimo ciuffetto di nebbia. ma provenivano dall'abisso. non erano dunque venuti a giocare coi raggi di luna. innocenti creature. sempre più in alto. Sembrava che esperimentasse per la prima volta un giocattolo a cui non teneva affatto ma che per convenienza non aveva potuto rifiutare. accavallando le gambe. e doveva avere un vestito di velluto. Non diede uno sguardo al suo palazzo.I fantasmi. fece un piccolo gesto imperioso. i raggi della luna ancora illuminavano il tavolo. o alle altre case. Così si allontanò nella notte. Angustina. con nobiltà quasi inumana. Si compose un corteo. che avevano continuato a dormire. un grande collo di pizzo. il cui volto assomigliava ad Angustina. poi nulla. già amabili. profumati. le parvenze fecero una evoluzione semicircolare nella rientranza delle case. non uno alla piazza sottostante. Gli altri bambini avrebbero pianto. (Dino Suzzati ) 320 . o alla città in cui era vissuto. Nel descrivere il semicerchio anche la portantina passò a pochi metri dalla finestra di Drogo che agitando le braccia tentò di gridare: — Angustina! Angustina! — supremo saluto. Angustina staccò gli sguardi da Drogo e volse il capo dinanzi. in altra stanza disteso sul letto. L'amico morto volse allora finalmente il capo verso Giovanni. sulle bianche labbra raggelato un sorriso. un episodio qualsiasi. divenne una confusa scia. al lume tremolante dei ceri. Là dentro. come se Drogo e lui potessero capire molte cose sconosciute ai fantasmi . forse il capo. Stretti intorno alla finestra simili a un panneggiamento di spuma. per sollevarsi quindi nel cielo. le statuette d'avorio. fissandolo qualche istante. l'ultima occasione per far vedere che lui Angustina non aveva bisogno della pietà dì nessuno. Il corteo andò serpeggiando lentamente nei cielo. Il grappolo di fantasmi si disciolse in un ondeggiamento di veli. quelli si accavallavano l'uno sull'altro. e a Drogo sembrò di leggervi una serietà assolutamente eccessiva per così piccolo bambino. da signore. Traendolo via la portantina. la fatata carrozza mosse dolcemente per partire. avrebbero chiamato la mamma. forse stava disteso un piccolo corpo umano privo di vita. tutto perfettamente d'accordo. Alla fine lo spirito che si era aggrappato per primo al davanzale. invece Angustina non aveva paura e confabulava pacatamente cogli spiriti. Ma il volto di Angustina lentamente si apriva a un sorriso di complicità. in direzione del corteo. La finestra era rimasta aperta. premendo verso il bambino e lui faceva con la testa di sì come per dire: va bene. non erano usciti. un' estrema voglia di scherzare. da giardini. in direzione della luna.

CONVERSAZIONE IN SICILIA Ma forse non ogni nomo è uomo. Vezi cap. le parvenze — apariţiile. profonda rientranza — firidă adîncă.I limava gli scalini e le catene — tocea scările şi lanţurile . egli sarà più uomo. i ma semmai piange — ci eventual plînge. Uno perseguita e uno è perseguitato . una confusa scia — o dîră pierdută. con l'altro che piange. vide nello specchio. Cosa ho combinato? Niente di niente: sono stato con gli amici. nulla più di fatto e nulla da fare. fragili parvenze — umbre plăpinde/firave . e vede. Mentre si radeva la guancia destra. nella pioggia. nella quiete. e non tutto il genere umano è genere umano. non più vita sua particolare. è malato . i massacri del mondo. un affamato . (Elio Vittorini). è più genere umano il genere umano dei morti di fame. non va con lui che ride ma semmai piange. allora. dietro la sua. §108. sprangate — baricadate. anche quello che ride è stato malato. E così è più uomo un malato. § 107 . nulla più da perdere. Vezi cap. al di là di se stesso. zio. con un'espressione di timorosa beffa. Non ogni uomo è uomo. una portantina — lectică. §142. un panneg — giamento di spume — un veşmînt drapat din spumă. alte adjective şi pronume nehotărîte. e genere umano non è tutto il genere umano. Folosirea modurilor personale. Tutti e due sono uomini. e non più nessuno in particolare che gli occupi il cuore. nulla più di fatto e nulla da fare — (nu mai are) nimic făcut deja şi nimic de făcut . Pronumele. egli sarà più uomo — el va fi în mai mare măsură om. Il Principe si applicò a radere bene quel tratto di pelle difficoltoso fra labbro e 321 . mai treacă meargă. quando uno ha le scarpe rotte. cosa hai combinato la notte scorsa?" „Buongiorno. fluttuare — a se undui. acqua nelle scarpe rotte. Un uomo ride e un altro uomo piange. nulla neanche da temere. Non come certe conoscenze mie che sono state a divertirsi a Palermo". distinto. folosirea modului conjunctiv. in lentit vortici — în lentă învolburare. IL GATTOPARDO (fragmente) La mattina dopo il sole illuminò il Principe rinfrancato. la faccia di un giovanotto un volto magro.. Aveva preso il caffè ed in veste da camera rossa fiorata di nero si radeva dinanzi allo specchietto. e continuò a radersi. Una notte santa. pronumele şi adjectivele nehotărîte. eppure egli ride perché l'altro che ride sui suoi giornali e manifesti di giornali. „Tancredi. ma quello soltanto del perseguitato. Questo è un dubbio che viene. Uccidete un uomo . Bendicò poggiava il testone pesante sulla sua pantofola. pazienza un altro — să fi fost vorba de un altul. Non si voltò.

Se vogliamo che tutto rimanga come è. frugò in un cassetto. Un Faleoneri dev'assere con noi. ma non aveva l'animo di rimproverarlo . mentre parlavi col sergente. per il Re. il viso lavato. del resto aveva regione lui. Ritornerò col tricolore". Sono venuto a dirti addio." E si precipitò giù per le scale. „E chi erano queste conoscenze. Il Principe si sentì offeso: questo qui veramente non sapeva a che punto fermarsi. „Sussidi la rivoluzione. alla t u a età ! e in compagnia di un reverendissimo ! I ruderi libertini" ! Era davvero troppo insolente. quelli ti combinano la repubblica. poteva forse esser lecito. sbudellato come quel disgraziato soldato. a presto . Vado nelle montagne a Ficuzza: non lo dire a nessuno. Che ragazzo ! Le sciocchezze e nello stesso tempo il diniego delle sciocchezze. no. E quel suo Paolo che in quel momento stava certo a sorvegliare la digestione di Guiscardo ! Questo era il figlio suo vero. giubba attillata e gambaletti alti. Il Principe si alzò in fretta. nella voce nasale vi era un accento che smentiva l'enfasi. si può sapere ?" „Tu zione. „Ma perché sei vestito così? Cosa c'è? Un ballo in maschera di mattina?" Il ragazzo era diventato serio: il suo volto triangolare assunse una inaspettata espressione virile „Parto. tu. La voce leggermente nasale del nipote portava una tale carica di brio giovanile che era impossibile arrabbiarsi . però. Tancredi. „Sei pazzo" figlio mio.mento. Un duello con Fraceschiello Dio Guardi. „Arrivederci a presto. Ti ho visto con questi occhi. Si preparano grandi cose. si strappò l'asciugamani dal collo. „Tancredi. sorprendersi. gli premette la spalla." Gli occhi ripresero a sorridere. gli mise in tasca un rotolino di onze d'oro. Belle cose. Credeva di poter permettersi tutto. La retorica degli amici aveva stinto un po' anche su suo nipote . adesso ! Ma grazie." Il povero Salina si sentì stringere il cuore. zio. parto fra un'ora. certo. „Per il Re. aspetta !" Corse dietro il nipote. Il cameriere venne a calzare e vestire il Principe. „Un duello?" „Un grande duello. Dove del resto mi acchiapperebbero subito se vi restassi" Il Principe ebbe una delle sue solite visioni improvvise: una scena crudele di guerriglia. E che cosa significa 322 . la rasatura fu completata. Si voltò e con l'asciugamani sotto il mento guardò il nipote. gli occhi di sua madre. al posto di blocco di villa Airoldi. Venne richiamato Bendicò che inseguiva l'amico riempiendo la villa di urla gioiose. Mi sono spiegato?" Abracciò lo zio un po'commosso. ma per quale Re?" Il ragazzo ebbe uno di quei suoi accessi di serietà che lo rendevano impenetrabile e caro. zione. zio. sopra tutto non a Paolo. eppure. Andare a mettersi con quella gente. ed il suo Tancredi per terra. „Se non ci siamo anche noi. i suoi stessi occhi lo fissavano ridenti. Quello rideva. Attraverso le strette fessure delle palpebre gli occhi azzurro-torbido. ed io non voglio restare a casa. Sono tutti mafiosi e imbroglioni. i bricconi. „Il tricolore! Bravo. zione. e tanti abbracci alla zia. il tricolore! Si riempiono la bocca con queste parole. Era in tenuta da caccia. bisogna che tutto cambi. schioppetatte nei boschi.

il suo cameriere entrò: sul vassoio recava un giornale e un biglietto. il primogenito. „Vai. che lo aspettava nello studio sul cui divano rosso soleva far la siesta. del tonto contro il ragazzo di spirito.. 323 . il risentimento del bigotto contro il cugino spregiudicato. Vai a parlare di politica con Guiscardo. „Rudere libertino ! Scherza pesante quel Tancredi ! Vorrei vederlo alla mia età. sopratutto era sua. Il Principe ne fu tanto indignato che non fece neppure sedere il figlio. l'orologio con catena. v'intenderete bene. Un giro. lo dovrai a Tancredi ed agli altri come lui. „Volevo chiederti. quattro ossa incatenate come è lui!" Il passo vigoroso faceva tinnire i vetri dei saloni che attraversava. Basso. certamente tu non puoi approvare : è andato a unirsi a quei farabutti che tengono la Sicilia in subbuglio . due giri. come dovremo comportarci con Tancredi quando lo rivedremo. gli porse il fazzoletto con le tre gocce di bergamotto.questo segnacolo geometrico. si erano travestiti in argomentazione politica.." Tancredi era un grand'uomo: lo aveva sempre pensato [. non ti permetto più di parlarmene! Qui comando io solo. „Se vogliamo che tutto rimanga com'è . questa scimmiottatura dei francesi. tre giri. voglio dormire. papà..] Quando risalì. Erano stati inviati da Palermo da suo cognato. il Principe si tolse la redingote e gli stivaletti fece gemere il divano sotto il proprio peso e di addormentò tranquillo. „Meglio far sciocchezze che star tutto il giorno a guardare la cacca dei cavalli ! Tancredi mi è più caro di prima. cosi brutto in confronto alia nostra bandiera candida con al centro l'oro gigliato dello stemma? E che cosa può far loro sperare quest'accozzaglia di colori stridenti ?" Era il momento di avvolgersi attorno ai collo il monumentale cràvattone di raso nero. e poi non sono sciocchezze. „Un gilè pulito. La casa era serena. sembrava più anziano di lui. Le grosse dita delicate componevano le pieghe.. Vai via.. luminosa e ornata . e se quando me ne andrò erediterai quattro soldi.." Poi si rabbonì e sostituì l'ironia all'ira. „Che intendi dire? Cosa c'è di cambiato?" „Ma. Il giovane aveva raccolto tutto il proprio coraggio e desiderava parlargli. olivastro." La gelosia personale. Scendendo le scale. spianavano gli sbuffi. papà. il Principe trovò Paolo. [. il duca di Querceta.] Quando si risvegliò. Le chiavi." Il Principe capì subito e cominciò ad irritarsi. Operazione difficile durante la quale i pensieri politici era bene venissero sospesi." E mentre Paolo raggelato richiudeva la porta. Si guardò allo specchio: non c'era da dire: era ancora un bell'uomo. appuntavano sulla seta la testina di Medusa con gli occhi di rubino. Se tu potrai farti fare i biglietti di visita con Duca di Querceta sopra. esile. capì. Non vedi che questo è macchiato?" Il cameriere si sollevò sulla punta dei piedi per infilare la redingote di panno marrone . queste sono cose che non si fanno. figlio mio. il denaro se li mise in tasca da sé.

„Ma se il Galantuomo lo ha fatto venire quaggiù vuol dire che è sicuro di lui. S'inginocchiò. Sedette su un divano e. Questa sera stessa io con t u t t a la famiglia ci rifugieremo sui legni inglesi. Certo vorrai fare lo stesso . fara­ butti — canalii.Màlvica. " Il nome di Garibaldi lo turbò un poco. notò come il Vulcano del soffitto rassomigliasse un po' alle litografie di Garibaldi che aveva visto a Torino. se lo credi ti farò riservare qualche posto." La famiglia si andava riunendo. mentre aspettava. Tuo Ciccio". . che voleva ad ogni costo prender parte. il Principe aprì la lettera: „Caro Fabrizio. in questi momenti. aluzie la contele Camillo Cavour sau la Regele 324 . bandiera candida — steag alb. Francexchiello Dio Guardi — Francescuţu. Mater misericordiae. mafiosi e imbroglioni — mafioţi şi escroci . di timorosa beffa — de batjocură cucernică. Quell'avventuriero tutto capelli e barba era un mazziniano puro." Si rassicurò. si fece rimettere le scarpe e la redingote." (Giuseppe Tornasi di Lampedusa ) Bendicò — numele dinotai Principelui. questa volta sì che lo avrebbe ritrovato vuoto: „A proposito. Ripiegò il biglietto. aventurieri. „Un cornuto. fereşte-ne Doamne (Francisc al JI-lea de Burbon. un rotolino di onze — un fişic de monede siciliene . Era quasi l'ora del Rosario. bisogna che Paolo vada a stare a Palermo : case abbandonate.. E lasciava il palazzo in balìa dei servi .. I Piemontesi sono sbarcati. e comandata da Garibaldi. ticăloşi.. se lo pose in tasca e si mise a ridere forte.. ma il salone era ancora vuoto. mentre scrivo sono in uno stato di prostrazione senza limiti. segnacolo geometrico — semn. simbol geometrie. Un abbraccio. in subbuglio — în zarvă. e c c . se tu potrai farti fare — dacă tu vei putea să-ţi faci. sono case perdute. Siamo t u t t i perduti. Avrebbe combinato dei guai. Sorrise. Ancora un po' stordito dal suo pisolino pomeridiano. sui legni inglesi — pe navele englezeşti: quei filibustieri — acei pirati. Un raggio di sole carico di pulviscolo illuminava le bertuccie maligne. dirigendosi per quanto ci viene riferito a Castelvetrano. I più giovani scherzavano ancora fra loro. ed un servo a cavallo li aveva recapitati poco prima. Non aveva compreso niente. Gliene parlerò a cena. Posteriori rapporti hanno chiarito esser la banda disbarcata di circa ottocento. Quel Màlvica! Era stato sempre un coniglio. Cacciò il giornale in un cassetto." Aprì il giornale. La seta delle gonne frusciava. Si udì da dietro l'uscio la consueta eco della controversia fra i servi e Bendicò. e adesso tremava. il Galantuomo — Gentilomul [ist. Lo imbriglieranno. Appena quei filibustieri ebbero preso terra evitarono con ogni cura lo scontro delle truppe reali. in uno stato di prostrazione — într-un hal de deznădejde. „Salve Regina. minacciando i pacifici cittadini e non risparmiando rapine e devastazioni. Il Signore salvi ancora il nostro amato Re. regele celor Două Sicilii între 1859 — 1861) . si pettinò. olivastro — măsliniu. „Un atto di pirateria flagrante veniva consumato l ' i l maggio mercè lo sbarco di gente armata alla marina di Marsala. Leggi le terribili notizie che sono sul giornale. ecc .

Il vecchietto cacciò un urlo. — col veleno. §28 A . — e lo leggeva con interesse sempre uguale. ed entrò attrata dall'odore zuccherino . LA GURA DELLE VESPE Marcovaldo si portava ogni giorno il pranzo in un pacchetto di carta da giornale. mai il vecchietto era stato così diritto e marziale.] l'insetto sfrecciò avanti e conficcò il pungiglione nei lombi del signor Rizieri.] si scoperse un punto dei lombi dove gli doleva.no — o să-1 ţină în frîu . Il vecchietto era esitante. ora le faccio l'iniezione — mostrandogli il flacone con la vespa infuriata prigioniera.. Aveva un barattolo di vetro in fondo al quale. il signor Rizieri sollevò un lembo del cappotto.].. con quello del pungiglione. della giacca. un va e vieni che annunciavano la presenza di un intero vespaio dentro al tronco. camminando per i corsi. fece Rizieri. su. potè dire: — Su. piedi e prese a camminare come un soldato che fa il passo di parata. Folosirea si omiterea articolului. Structura morfologică a cuvîntului. derivarea. Vezi cap. — Sarà col mielo. Marcovaldo s'era messo subito alla caccia. Così un giorno ci trovò un articolo sul sistema di guarire dai reumatismi col veleno d'api. anche se era di due anni prima. lo irnbriglieran. Marcovaldo era tutto soddisfatto. cacciò il giornale — vîrî. appena. Vezi cap. seguiva con lo sguardo ogni insetto che gli volava attorno. della camicia e [.. Da allora. cu nume geografice. E al signor Rizieri. 325 . Presto una vespa gli ronzò intorno. Lo posò aperto vicino all'albero. băgă ziarul . — disse Marcovaldo. Mater misericordiae — Slavă ţie Regină. Marcovaldo fu svelto a tappare il barattolo con un coperchio di carta.. Maică a îndurărilor {rugăciune catolică). sempre propenso all'ottimismo. sfregandosi la parte punta [. seduto sulla panchina lo svolgeva e dava il pezzo di giornale spiegazzato al signor Rizieri che tendeva la mano impaziente. Così.. Marcovaldo applicò lì la bocca del flacone e[. ma Marcovaldo non voleva a nessun costo rimandare l'esperimento.. — No. — e gli lesse alcuni brani. e insisteva per farlo lì stesso sulla loro panchina: non c'era neanche bisogno che il paziente si spogliasse. sulle loro virtù e su quanto poteva costare quella cura. Salve Regina. § 182.c. cu nume proprii. dice qui. osservando i giri d'una vespa dal grosso addome a strisce nere e gialle. vide che si cacciava nel cavo d'un albero e che altre vespe uscivano: un brusìo. lo vide. Con timore e insieme con speranza. Discussero a lungo sulle api. A. restavano ancora due diti di marmellata. 29 B. saltò in. dicendo : — Vediamo che notizie ci sono. Marcovaldo tendeva l'orecchio a ogni ronzìo.Piemontului) .

] il barattolo era caduto dentro.. §150. Michelino indietreggiò d'un passo quando dal vespaio scoppiò îuori una nuvola nera spessa.. de timp. e i reumatizzati facevano prodigi d'agilità e gli arti rattrappiti si scioglievano in movimenti furiosi. de cantitate. ora le faccio l'iniezione — haideţi. Sdraiato sulla sua branda all'ospedale. la divisero con un paravento improvvisato. si mise a cacciare proprio all'imboccatura del vespaio [. — su.. Vennero i pompieri e poi la Croce Rossa. sollevò un lembo del cappotto — ridică poala paltonului .. Marcovaldo ora lavorava in serie [.] — Presto disse Marcovaldo ai suoi tre figli maschi. § 148. 326 . Ma quel giorno Michelino. non usciva più nessuna vespa. vespa dal grosso addome a strisce nere e gialle — viespe cu burta mare cu dungi negre şi galbene . I ragazzi anda­ rono [.. l'insetto sfrecciò avanti e conficcò il pungiglione — insecta ţîşni şi înfipse acul . Quell'anno i reumatismi serpeggiavano tra la popolazione come i tentacoli d'una piovra .. propenso all'ottimismo — înclinat spre optimism .. non voleva a nessun costa rimandar l'esperimento — nu voia cu nici un preţ să amîne experienţa. di là studio.. per far presto e prenderne di più. Nella sala d'aspetto la moglie di Marcovaldo introduceva i clienti e riti­ rava gli onorari..] Casa sua consisteva d'una sola stanza. in cui dormiva t u t t a la famiglia . con un ronzìo assordante: erano t u t t e le vespe che avanzavano in uno sciame infuriato ! [. adverbele de mod. adv.] Marcovaldo stava dicendo ai suoi pazienti: — Abbiate pazienza. non osava reagire — nu îndrăznea să reacţioneze. di qua sala d'aspetto.La voce si sparse . correvano dalle parti del vespaio a far rifornimento — alergau spre viespar ca să facă aprovizionarea. adv. facevano prodigi di agilità — erau miracole de sprin­ teneală. Marcovaldo non osava reagire alle imprecazioni che dalle altre brande della corsìa gli lanciavano i suoi clienti. Adverbul. la cura di Marcovaldo venne in grande fama — tratamentul lui Marcovaldo deveni foarte cunoscut: per far presto e prenderne di più — pentru a se grăbi şi a prinde mai multe (viespi). de loc> §149. (Italo Calvino) sul sistema di guarire dai reumatismi — despre metoda de vindecare a reumatismului . fu piena di vespe e i pazienti si sbracciavano nell'inutile tentativo di scacciarle. Vezi cap. gli arti rattrappiti si scioglievano in movimenti furiosi — membrele înţepe­ nite se desfăceau în mişcări furioase . un punto dei lombi dove gli doleva — un punct al galelor unde îl durea.]. altrata dall'odore zuccherino — atrasă de mirosul dulceag.. — quando la porta s'apperse e [.. § 147. adesso arrivano le vespe. la cura di Marcovaldo venne in grande fama [. i pazienti si sbracciavano nell' inutile tentativo di scacciarle — pacienţii îşi agitau mìinìle în încercarea inutilă de-a le alunga. su. I bambini prendevano i barattoli vuoti e correvano dalle parti del vespaio a far rifornimento. Non si sentiva più nessun ronzìo. indietreggiò d'un passo — se dădu înapoi cu un pas. prendete i ba­ rattoli e andatemi ad acchiappare più vespe che potete. la voce şi sparse — vestea se răspîndi . acum vâ fac injecţia.] t u t t a la stanza.. gonfio irriconoscibile dalle punture. adv. un va e vieni — un du-te vino.

E' Quasi Come Se Li Avessi Letti Anche Tu. Ma tu sai che non devi lasciarti mettere in soggezione. dei Libri Che Potresti Domandare A Qualcuno Se Te Li Presta.SÉ UNA NOTTE D'INVERNO UN VIAGGIATORE Già nella vetrina della libreria hai individualo la copertina col titolo che cercavi. E così superi la prima cinta dei baluardi e ti piomba addosso la fanteria dei Libri Che Se Tu Avessi Più Vite Da Vivere Certamente Anche Questi Li Leggeresti Volentieri Ma Purtroppo I Giorni Che Hai Da Vivere Sono Quelli Che Sono. i Libri Già Letti Senza Nemmeno Bisogno D'Aprirli In Quanto Appartenenti Alla Cate­ goria Del Già Letto Prima Ancora D'Essere Stato Scritto. Calvino) A se observa modul cu totul original în care autorul se foloseşte de literele . Seguendo questa traccia visiva ti sei fatto largo nel negozio attraverso il fitto sbarramento dei Libri Che Non Hai Letto che ti guardavano accigliati dai banchi e dagli scaffali cercando d'inti­ midirti. i Libri Fatti Per Altri Usi Che La Lettura. dei Libri Che Tutti Hanno Letto Dunque. (Italo mari. dei Libri Troppo Cari Che Potresti Aspettare A Comprarli Quando Saranno Rivenduti A Metà Prezzo. che tra loro s'estendono per ettari ed ettari i Libri Che Puoi Fare A Meno Di Leggere. dei Libri Idem Come Sopra Quando Verranno Ristampati Nei Tascabili. Con rapida mossa li scavalchi e ti porti in mezzo alle falangi dei Libri Che Hai Intenzione Di Leggere Ma Prima Ne Dovresti Leggere Degli Altri.

str. 837 la «fC£M6B*<* întreprinderea Poligrafică „13 Decembrie 1913".1986.05. Grigore Alexandrescu nr. 89-97 Bucureşti. Republica Socialistă România .50. B u n d e t i p a r : 27. Tiparul executat sub comanda nr.] Redactor : DESPINA NICULESCU Tehnoredactor : ANGELA ILOVAN Coli de t i p a r : 20.

V .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful