You are on page 1of 29

Universitatea Al. I. Cuza Facultatea de Filosofie si Stiinte Politice Specializarea R.I.S.E.

Politica social

Student: Pîrvu Alma Florentina Anul 3, grupa 5

CUPRINS: Introducere ............................................................................................................................. ... 4 I. Politica social a Uniunii Europene ...................................................................................... . 6 I.1. Momente cheie .......................................................................................................... ....... 6 I.2. Situa ia curent ................................................................................................................. 8 I.2.a. Baza legal ................................................................................. ................................. ..8 I.2.b. Actori institu ionali ai politicii sociale în UE............................................................. ... 9 I.2.c. Agenda politicii sociale............................................................................................ .... 11 A. Priorit i ale politicii sociale.................................................................................. ...........12 B. Direc ii de ac iune ale politicii sociale ................................................................... ......... 13 C. Strategii, instrumente i metode de implementare a politicii sociale....................... 14 I.2.d. Aspecte problematice, tendin e i provoc ri ............................................................. 21 II. Politica social în România ................................................................... .............................. 23 II. 1. Alinierea la standardele comunitare.............................................................................. 23 II.2. Organizarea politicii sociale în România ....................................................................... 26

la o abordare ce are în vedere modernizarea sistemului social european i investi ia în capitalul uman ± altfel spus.a dus. în timp. la crearea unui Ämodel social european´.început cu Tratatul de Roma (1957). participarea i consultarea lucr torilor în probleme ce îi afecteaz direct. documentul final accentueaz rolul i responsabilit ile statelor membre în direc ia aplic rii i respect rii drepturilor sociale fundamentale: libera circula ie a muncitorilor. De asemenea¸ o caracteristic important a politicii sociale este delegarea responsabilit ilor de atingere a obiectivelor comunitare c tre Statele Membre. protec ia social . liber profesioni tilor. a Cartei comunitare a drepturilor sociale i drept Carta Social ). adolescen ilor. Unul din momentele cele mai importante ale evolu iei acestui model se situeaz în jurul anului 2000. singura excep ie fiind Marea Britanie ± care a semnat în 1998. tratamentul egal al b rba ilor i femeilor. când se face trecerea de la o abordare bazat pe minimizarea consecin elor sociale negative ale schimb rii structurale. de i în faza de proiect se prefigura o solu ie la nivel comunitar. persoanelor în vârst i a persoanelor cu handicap. formarea profesional . ce s-au dezvoltat i multiplicat pe parcursul timpului i care ac ioneaz în acele sectoare de activitate ce afecteaz sau genereaz gradul de bun stare individual i social . îmbun t irea condi iilor de munc i de via . libertatea de asociere i negocierea colectiv . în 1989.Introducere Politica social a UE este format dintr-un set de politici complementare. fermierilor. din punct de vedere programatic politica social debuteaz odat cu adoptarea. iar instrumente de politic social au fost înfiin ate timpuriu (crearea Fondului Social European în 1958). fundamentale ale lucr torilor (cunoscut Carta Social reflect preocuparea pentru dimensiunea social a politicilor comunitare în contextul construc iei pie ei unice europene i a fost elaborat în urma unui proces de consultare a p r ilor interesate (reprezentan i ai angajatorilor. precum i informarea. angajarea i salarizarea. se trece de la o abordare cantitativ (minimizarea consecin elor) la una calitativ (investi ia în oameni). Carta a fost semnat în decembrie 1989 de c tre 11 state membre. (etc. Important de men ionat este c . protec ia copiilor. . De i preocuparea pentru aspectele sociale la nivel comunitar este prezent înc de la începuturile acesteia. Permanenta preocupare a comunit ii europene pentru aspectele de politic social . protec ia s n t ii i siguran a la locul de munc .). lucr torilor.

anul 2000 reprezint un moment cheie în evolu ia modelului social comunitar. pentru au fost adresate prin adoptarea a dou perioadele 1995 -1997 i 1998 ± 2000. Ca rezultat al procesului consultativ ini iat de Cartea Verde. Aceste priorit i programe de ac iune pe termen mediu. parteneriatele sociale. A a cum aminteam la început. ce traseaz cadrul i priorit ile de dezvoltare ale politicii sociale pân în anul 2005. politica i protec ia social . ‡ coeziunea economic i social . Cartea Alb stabile te liniile de ac iune ale politicii sociale comunitare pân în anul 2000 (când vor fi retrasate în Agenda Politicii Sociale). ‡ sprijinirea dialogului social. îns este vorba de locuri de munc Äde calitate´. Asfel. ‡ promovarea egalit ii de anse pentru b rba i i femei. În acest proces de consultare au fost implicate institu ii ale Uniunii Europene.Pasul urm tor în programarea politicii sociale este reprezentat de Cartea Verde (Green Paper) -documentul care a lansat procesul de dezbatere asupra viitorului politicilor sociale la nivel comunitar (1993). ‡ lupta împotriva s r ciei i excluderii sociale. cooperarea interna ional i eficacitatea implement rii legisla iei europene. provoc rile c rora trebuie s le r spund Agenda Social sunt date de rata de ocupare a for ei de munc . Conform acesteia. Atunci a fost adoptat Agenda Politicii Sociale (Social Policy Agenda). principala prioritate a fost stabilit ca fiind crearea de noi locuri de munc . ‡ îmbun t irea situa iei ocup rii for ei de munc . Liniile de discu ie identificate prin Cartea Verde privesc: ‡ priorit ile commune tuturor statelor membre în domeniile pie ei muncii. ‡ stimularea solidarit ii i integr rii sociale. form rii profesionale i protec iei sociale. statele membre i diverse organiza ii publice. strâns corelat cu formarea unei for e de munc educate. al turi de care au stat reprezentan i ai angajatorilor i ai sindicatelor. se discut posibilitatea cre terii ratei de ocupare a for ei de munc prin stimularea cre rii de noi locuri de munc . încurajarea unor stardarde ridicate de munc i crearea unei pie e europene a muncii ± ce constituie priorit ile imediat urm toare. Al turi de acestea stau crearea de oportunit i egale pentru femei i b rba i. în vederea elabor rii C r ii Albe (White Paper) în 1994. Astfel. ‡ accelerarea progresului în crearea unui sistem de produc ie bazat pe calitate. datorit abord rii noi pe care o aduce prin centrarea pe calitate. cre terea importan ei tehnologiilor informa iei i num rul redus al celor ce au abilit i în . s n tatea public . ‡ pia a unic i libera circula ie a persoanelor.

] cre terea standardelor de via vie ii. instrumentul de finan are a politicii sociale i cel mai vechi dintre fondurile structurale.1. Un an mai târziu.. deschide procesul de discu ie asupra viitorului politicilor sociale la nivel comunitar i este urmat . în contextul cre rii pie ei comune. egalitatea între femei i b rba i [. principiul care st la baza modelului social astfel reformat (prin centrarea pe calitate) este înt rirea rolului politicii sociale ca factor productiv. Cartea Verde (Green Paper). Tratatul de la Roma pune bazele politicii sociale prin articolele sale referitoare la libera circula ie a muncitorilor i la libertatea de stabilire a acestora. procesul de extindere a UE i interna ionalizarea politicii sociale. ce con ine directive privind s n tatea i siguran a la locul de munc . Pasul urm tor a fost constituit de adoptarea Actului Unic European (The Single European Act). Astfel. în 1986. adic integrarea politicii sociale cu politica economic i cu politica ocup rii for ei de munc . Tratatul de la Maastricht (ratificat în 1992) stabile te ca unul din obiectivele Uniunii atingerea unui Änivel ridicat de ocupare a for ei de munc sociale. dezvoltarea unei economii bazat pe cunoa tere. Momente cheie Politica social a comunit ii europene a debutat odat cu tratatul de constituire a acesteia. dezvoltarea resurselor umane. I. i social (materializat prin Anul 1989 constituie un moment important al construc iei sociale europene prin adoptarea primului document programatic al politicii sociale ± Carta Social . Politica social a Uniunii Europene I.. direc iile de ac iune ale politicii sociale. (semnat de 11 state i al protec iei i a calit ii . în 1990. odat cu acestea. Tot prin acest tratat a fost prev zut i crearea Fondul Social European. introduce dialogul social i conceptul de coeziune economic crearea Fondului de coeziune economic i social ).´(Articolul 2). ce stabile te drepturile sociale fundamentale i. în 1994. de Cartea Alb (White i de munc . situa ia social . nu i de Marea Britanie). În acest context. îmbun t irea condi iilor de via membre.domeniu. ce a fost anexat Tratatului de la Maastricht i care stabile te obiectivele politicii sociale (prefigurate de Carta Social ): promovarea ocup rii for ei de munc . în 1957.. În 1991 a fost adoptat Protocolul Social (Social Policy Protocol). combaterea excluziunii sociale.. lansat în 1993. etc.

În 1997. care constituie cadrul politicii sociale actuale. Situa ia curent I. 1957.al turi de o dezvoltare economic armonioas . Anul 2000 constituie un moment major în evolu ia politicii sociale prin elaborarea Strategiei de la Lisabona (Lisbon Strategy). prin care este stabilit obiectivul pe zece ani al Uniunii Europene. un articol privind ocuparea for ei de munc comunitar . i reînnoit). economice i sociale întregistrate la nivel comunitar. În momentul de fa . etnice. în contextul cre rii pie ei comune. a Agendei Sociale. este lansat Acordul Social (Social Policy Agreement) i este integrat un nou articol în Tratatul UE.a. bazate pe disabilit i. dialogul cu partenerii sociali i coeziunea economic i social . cadrul legal general al politicii sociale este dat de Articolele 2 i 13 ale Tratatului CE i Articolul 2 al Tratatului UE. reprezentat de transformarea economiei comunitare în cea mai competitiv economie bazat pe cunoa tere.2. Tot în acest an a fost adoptat i Agenda Politicii Sociale. prin Tratatul de la Amsterdam (ratificat în 1999) este abrogat Protocolul Social.2. Tratatul de la Roma reflect momentul de început al politicii sociale prin câteva articole referitoare la libera circula ie a muncitorilor i a libert ii de stabilire a acestora. echilibrat i durabil ± Ä un nivel ridicat de ocupare a for ei de munc i al . Articolul 2 al Tratatului CE prevede . a discrimin rii rasiale. religioase. ce i le preia acele obiective specifice i elemente ale strategiei ce in de politica social În 2003 a avut loc evaluarea intermediar i cunoscut ca Titlul VIII. înt rit prin Actul Unic European (1986/1987) i consolidat prin Tratatul de la Maastricht (1992) i Tratatul de la Amsterdam (Tratatul Uniunii Europene 1997). Acestea sunt concretizate în programele de ac iune social pentru perioadele 1995-1997 i 1998 -2000. 1998 este anul în care Marea Britanie semneaz Acordul Social i particip astfel la politica social converte te într-un program de ac iune pe 5 ani. care continu ini iativele anterioare prin ad ugarea de prevederi referitoare la combaterea discrimin rii (de gen.Paper) ± ce stabile te priorit ile politicii sociale pân în anul 2000. Actul Unic European a completat aceast linie prin o serie de articole referitoare la s n tatea i siguran a la locul de munc . ce are ca rezultat ajustarea priorit ilor Agendei în func ie de progresul înregistrat pân în acest moment i de schimb rile politice. vârst sau orientare sexual ). Baza legal Baza legal a politicii sociale a fost stabilit prin Tratatul de la Roma (Tratatul Comunit ii Europene. I. Astfel.

Al turi de aceste prevederi juridice stau o serie de directive i reglement ri privind Fondul Social European (FSE). Parlamentul European. I. prin Direc ia General Probleme Sociale i Ocupare a For ei deMunc 1.´. în scopul coordon rii politicilor sociale ale statelor membre. Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Mini tri) i Comitetul Economic i Social. formare i tineret. securitatea social . Directia General colaboreaz cu Directia General Mediu i Directia General Dezvoltare Regional .stabilind obiectivele Uniunii Europenepreia aceste reglement ri i men ioneaz promovarea progresului economic i social printr-un nivel ridicat al ocup rii for ei de munc . Consiliul UE este echivalentul unui consiliu de mini tri la nivel european i se reune te decâteva ori pe an .2. ocuparea for ei de munc i omajul... înt rirea drepturilor i intereselor indivizilor (prin introducerea cet eniei europene) i libera circula ie a persoanelor. Comisia European este direct responsabil pentru preg tirea i asigurarea implement rii politicilor sociale. Actori institu ionali ai politicii sociale în UE Principalii actori institu ionali implica i în procesul de decizie i de implementare a politicii sociale sunt reprezenta i de Comisia European . religie sau convingeri religioase. Tot în Tratatul CE .. origine etnic sau rasial . educa ie. în timp ce Articolul 13 se refer la adoptarea de m suri adecvate pentru Ä combaterea discrimin rii bazate pe sex.b. ale c rui responsabilit i au în vedere diverse aspecte ce in de politica de ocupare a for ei de munc i de politica social . Articolul 2 al Tratatului UE . Parlamentul European este implicat în procesul decizional prin Comitetul pentru Ocupare i probleme sociale2. dizabilit i. Rolul s u este de a ini ia si definitiva noi acte legislative în domeniu i de a se asigura c m surile astfel adoptate vor fi implementate de statele membre. politica social este adresat distinct în Titlul VIII (Articolele 125-130) ± referitor la ocuparea for ei de munc profesional i Titlul XI (Articolele 136-145) ± ce se refer explicit la politica social .. care au îns numai caracter informativ. egalitatea între femei i b rba i [. condi iile de munc . În activitatea sa. la solicitarea Comisiei Europene. sprijini i în activitatea lor de trei agen ii europene i un num r egal de parteneri sociali.protec iei sociale. Comitetul Economic i Social (CES) are rol consultativ în procesul de decizie i emite opinii. vârst sau orientare sexual ´. CES constituie 1 2 DG Employment and Social Affairs Committee on Employment and Social Affairs .] cre terea standardelor de via i a calit ii vie ii.

în scopul de a colecta. Funda ia sprijin procesul decizional prin furnizarea de date privind îmbun t irea condi iilor de via munc la nivel european.i activitatea în 1998) i sprijin procesul decizional prin furnizarea de date i informa ii referitoare la situa ia rasismului. Ace tia sunt implica i în procesul de dialog social i reprezint anagaja ii. Rolul s u în procesul decizional const în furnizarea de date privind s n tatea i securitatea la locul de munc . precum i în promovarea coordon rii între statele membre în privin a politicilor ce in de ocuparea i de pia a for ei de munc . De asemenea. Funda ia European pentru Îmbun t irea Condi iilor de Via i de Munc a fost înfiin at în 1975 i are sediul la Dublin. xenofobiei.European Trade Union Confederation 5 UNICE Union of Industrial and Employer s Confederations in Europe 6 CEEP . i de 3 4 Employment Committee ETUC . Comitetul de Ocupare (a for ei de munc )3 a fost înfiin at în anul 2000 (înlocuind Comitetul pentru Ocupare i Pia a muncii). patronatul i sectorul profesiilor liberale. un rol important în trasarea cadrului politicii sociale îl au partenerii sociali. în cadrul s u fiind reprezentate diverse organiza ii economice i sociale de pe teritoriul SM. Activitatea sa este orientat în dou direc ii: (1) managementul cercet rii i (2) informare i comunicare. precum i elaborarea de studii i strategii de ac iune în acest domeniu. reprezenta i de Confedera ia Sindical European (ETUC)4. pe baza c rora sunt fundamentate propunerile i ini iativele Comisiei Europene în aceast direc ie. cu sediul la Bilbao. are rol consultativ i este activ implicat în dezvoltarea Strategiei europene de angajare a for ei de munc (European Employment Strategy). islamofobiei i anti-semitismului la nivel comunitar. Agen ia European pentru S n tate i Securitate la Locul de Munc . cu sediul la Viena. Uniunea Patronatului din Comunitatea European (UNICE 5 ) i Centrul European pentru Întreprinderi Publice (CEEP6). Al turi de aceste organisme comunitare. a fost înfiin at în 1996. disemina i facilita schimbul de informatii i bune practici în domeniu. a fost înfiin at în 1997 (începându.leg tura cu societatea civil . Centrul European de Monitorizare a Rasismului i Xenofobiei.European Centre of Enterprises with Public Participation and of Enterprises ofGeneral Economic Interest .

Altfel spus.de transformare a economiei comunitare în cea mai competitiv economie bazat pe cunoa tere . . în cursul pre edin iei portugheze.I. the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions on the Social policy Agenda . the European Parliament. COM (2000) 379 final. ca rezultat al ³Strategiei de la Lisabona´ .c. ce constituie cadrul politicii sociale actuale i care are drept principiu de baz înt rirea rolului politicii sociale ca factor productiv. ce reflect aproape toate activit ile economice. sociale i de mediu ale UE.i descrie stategia elaborat pentru realizarea acestuia. salarii rezonabile i o organizare a muncii adaptat atât nevoilor companiilor cât i nevoilor indivizilor. ‡ calitatea muncii ± se refer la locuri de munc mai bune i la moduri mai echilibrate de combinare a vie ii profesionale cu via a personal . În plus. Agenda politicii sociale Agenda Politicii Sociale este documentul programatic i cadrul de implementare al politicii sociale comunitare în perioda 2000-2005 i a fost adoptat în anul 2000. Priorit i ale politicii sociale Priorit ile politicii sociale pentru perioada 2000-2005 reflect aceast orientare spre calitate i sunt reprezentate de: ‡ gradul ridicat de ocupare al for ei de munc ± are în vedere crearea i promovarea de noi locuri de munc . Strategia prezint obiectivul pe 10 ani (2010) al UE .2. Agenda Politicii Sociale preia acele obiective i elemente ale strategiei ce in de politica social i le converte te într-un program de ac iune pe 5 ani. de a crea mai multe locuri de munc ( i mai bune) i de a folosi la maxim posibilit ile oferite de o societate bazat pe cunoa tere (Äknowledge-based society´). Agenda reflect transformarea i trecerea acestei politici de la o abordare bazat pe minimizarea consecin elor sociale negative (ap rute odat cu schimbarea structural ) la una centrat pe calitate i având în vedere Ämodernizarea sistemului social i investi ia în oameni´7 . obiectivul Uniunii pentru urm toarea decad este de a cre te performan a economic . care integreaz politica social cu politica economic ocupare a for ei de munc . ceea ce implic existen a unor politici de angajare mai bune.elaborat în anul 2000. i politica de A. 7 Communication from the Commission to the Council.

i calitatea muncii . a promov rii de noi forme de organizare a muncii i cre terea anselor de angajare a persoanelor cu handicap. Astfel. prin dezvoltarea de mecanisme ce Prioritatea referitoare la îmbun t irea calit ii politicii sociale ca atare este reprezentat de m suri ce au vedere diverse domenii ale vie ii sociale i este strâns corelat cu faciliteaz mobilitatea (inclusiv noile tehnologii). ‡ anticiparea i managementul schimb rii. precum i adaptarea la noul mediu de lucru (reprezentat de o societate bazat pe cunoa tere i pe dezvoltare tehnologic ) ± prin informarea corespunz toare i eficient atât a angajatorilor cât i a angaja ilor în vederea ponder rii flexibilit ii i siguran ei unui loc de munc . Aceste priorit i reflect european nevoile cu care se confrunt la ora actual societatea i se constituie ca puncte de referin ale noii politici sociale. ele sunt tratate împreun . crearea de oportunit i reale pentru to i indivizii i garantarea drepturilor fundamentale i a celor sociale ± aspecte ce joac un rol esen ial în atingerea obiectivului pe zece ani al politicii sociale. ‡exploatarea oportunit ilor oferite de o societate bazat pe cunoa tere ± prin promovarea înv rii continue. prin îmbinarea productivit ii cu satisfac ia personal-profesional .‡ calitatea politicii sociale propriu-zise ± implic un grad ridicat de protec ie social . prin implementarea liberei circula ii a for ei de munc i eliminarea obstacolelor geografice.in de dinamica pie ei muncii i de i dispun de direc ii comune de ac iune ce au în sfera profesional . fiind secondate de instrumente i direc ii de ac iune special adoptate în vederea realiz rii lor. ‡ promovarea mobilit ii for ei de munc . existen a unor servicii sociale de calitate pe tot cuprinsul Uniunii i accesibile tuturor. Direc ii de ac iune ale politicii sociale Rezolvarea priorit ilor constituie provocarea major a politicii sociale la început de mileniu i impune structurarea pe obiective specifice i adoptarea de m suri de ac iune concrete i adecvate situa iilor identificate. cu scopul de a cre te rata general de ocupare pân la 70% i rata de ocupare în rândul femeilor pân la 60%. dat fiind c primele dou priorit i . ‡ calitatea rela iilor industriale ± are în vedere adaptarea cu succes la schimb rile industriale i reflect impactul Äcunoa terii´ ± adic al noilor tehnologii i al cercet rii ± în progresul economic.gradul ridicat de ocupare al for ei de munc vedere: ‡ crearea de locuri de munc mai multe i mai bune . B.

Strategia european de ocupare a for ei de munc ÄStrategia european de ocupare a for ei de munc ´ a fost adoptat odat cu introducerea. instrumente financiare. ‡ înt rirea drepturilor fundamentale i combaterea discrimin rii. Promovarea calit ii în rela iile industriale este poate domeniul prioritar cu cel mai ridicat caracter de noutate i are în vedere înt rirea dialogului social. Strategia are drept scop combaterea omajului la nivelul UE i a fost conceput ca instrument principal de trasare i coordonare a priorit ilor comunitare în aceast direc ie. priorit i ce vor fi adresate de fiecare stat membru în parte. Strategii.ce are ca obiectiv prevenirea i eradicarea s r ciei. la nivel comunitar. s duc la dezvoltarea unui sistem de s n tate performant. Direc iile de ac iune adoptate pentru adresarea acestei nevoi sunt: ‡ modernizarea i îmbun t irea protec iei sociale. precum i promovarea particip rii tuturor în via a economic tiin ific . social . Acestor direc ii de ac iune ce corespund unor priorit i specifice se adaug alte dou linii de dezvoltare a politicii sociale. Astfel spus. astfel încât s asigure indivizilor un venit sigur. promovarea competitivit ii i a solidarit ii la acest nivel. Ini ial elaborat . legislative i analitice.modul în care aceasta interfereaz cu via a profesional . rolul acestei strategii este de a coordona. metode de dialog i coordonare. politicile de ocupare ale SM. prin asigurarea dezvolt rii i respect rii drepturilor sociale fundamentale. ce corespund dimensiunii extra-comunitare a acesteia: preg tirea în vederea extinderii UE i promovarea cooper rii interna ionale. s se realizeze securizarea pensiilor i crearea unor sisteme de pensii durabile. ‡ promovarea incluziunii sociale . politic i civic . C. formând o gam larg de abord ri ce cuprinde elemente strategice. în Tratatul de la Amsterdam (1997). ‡ promovarea egalit ii de gen. a capitolului referitor la ocuparea for ei de munc (Titlul VIII). instrumente i metode de implementare a politicii sociale Modalit ile de implementare a modelului social european sunt dintre cele mai variate i corespund complexit ii politicii sociale. prin promovarea particip rii femeilor la via a economic . i social . Acestea ac ioneaz concertat i împreun asigur coeziunea intern a politicii sociale.

‡ managementul pe baz de obiective. 3) adaptabilitatea ± ce are în vedere modernizarea organiz rii muncii i promovarea contractelor de munc flexibile. strategia este structurat pe patru piloni. 4) trasarea de recomand ri specifice pentru fiecare SM (recomand ri ale Consiliului. pentru realizarea acestora la nivel na ional. 2) antreprenoriatul ± ce promoveaz crearea de noi locuri de munc prin încurajarea dezvolt rii locale. de c tre Comisie i Consiliu. 3) elaborarea.ca strategie de cinci ani. ce se refer la monitorizarea i evaluarea progresului i se . 2) elaborarea unor ÄPlanuri na ionale de ac iune´(National Action Plans) de fiecare SM în parte. ce descriu modul de aplicare a elementelor documentului anterior la nivelul SM respectiv. Principiile ce sus in aceast metod sunt: ‡ principiul subsidiarit ii. ce const în stabilirea/împ r irea responsabilit ii între nivelul comunitar i cel na ional prin stabilirea obiectivelor la nivel comunitar i responsabilizarea SM în privin a implement rii m surilor de ac iune adoptate. fiecare reprezentând un domeniu de ac iune a c rui dezvoltare contribuie la o mai bun ocupare a for ei de munc la nivel comunitar: 1) angajabilitatea ± ce reprezint o nou cultur în sfera ocup rii for ei de munc refer la abilitatea de a fi angajat. Metoda pe baza c reia se desf oar acest proces de coordonare a politicilor de ocupare a for ei de munc este o metod ini iat în cadrul Strategiei de ocupare i cunoscut ca Ämetoda deschis de coordonare13´. contribuind la combaterea omajului în rândul tinerilor i la combaterea omajului pe termen lung. dup cum urmeaz : 1) stabilirea unor ÄDirec ii în ocuparea for ei de munc ´ (Employment Guidelines). în scopul reconcilierii vie ii profesionale cu via a personal . document elaborat anual i având la baz o propunere a Comisiei Europene ce este discutat i aprobat de Consiliul European (Consiliul de Mini tri). ce const în urm rirea obiectivelor comune prin ac iuni corelate. a unui ÄRaport comun asupra ocuparii´ (Joint Employment Report) ce are la baz planurile na ionale de ac iune. aceasta a fost supus unei evalu ri intermediare în 2000 i unei evalu ri a impactului în 2002. În func ie de priorit ile identificate. ‡ principiul convergen ei. 4) asigurarea de anse egale ± se refer în special la adoptarea de m suri speciale pentru femei. pe baza propunerilor Comisiei). Modul de func ionare a strategiei este structurat pe mai multe etape.

‡ monitorizarea pe ar 14. c) înt rirea rolului parteneriatului social în aplicarea strategiei i d) cre terea coeren ei i complementarit ii cu alte procese comunitare. ‡ abordarea integrat . dac la nivelul realiz rilor se poate vorbi de progresul politicilor na ionale în domeniu i de schimbarea percep ei asupra conceptului de ocupare i corelarea acestuia cu educa ia continu .8 Dialogul social Dialogul social ± ini iat în 1985. dialogul social s-a dovedit a fi o procedur 8 eficient de g sire a solu iilor comune în Communication from the Commission to the Council. regionale i de impozitare). Astfel. b) simplificarea Direc iilor de ocupare (f r a îi reduce îns eficacitatea). De asemenea.prin stabilirea de indicatori comuni pentru toate SM. pe de alt parte. În timp. reprezentând anagaja ii. a a cum am ar tat anterior. Temele identificate pentru reforma Strategiei de ocupare a for ei de munc sunt: a) stabilirea de obiective clare. the European Parliament. COM (2002) 416 final 9 pag. sunt: Confedera ia Sindical European (ETUC). au fost identificate aspectele sensibile ale politicilor de ocupare i trasate priorit ile perioadei urm toare. Dialogul social reprezint o procedur de consultare la nivel comunitar. de promovarea egalit ii de gen i de eficacitatea metodei deschise de coordonare. Partenerii sociali implica i .este unul din elementele cheie ale modelului social european i joac un rol important în cadrul Strategiei europene de angajare a for ei de munc . cre terii transparen ei politicilor de ocupare i a num rului de actori implica i (atât la nivel comunitar. Rezultatul evalu rilor din 2000 i 2002 au ar tat progrese în direc ia cre rii unui cadru integrat al politicilor na ionale. the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions on Taking Stock of Five Years of the European Employment Strategy. în care sunt implica i diver i parteneri sociali. patronatul i sectorul profesiilor liberale. ce presupune extinderea Direc iilor politicilor pie ei muncii în sfera altor politici (sociale. i Comisia European . cât i la nivelul SM). nu a fost neglijat nici identificarea priorit ilor i direc iilor de dezvoltare pentru perioada urm toare. educa ionale. antreprenoriale. Uniunea Patronatului din Comunitatea European (UNICE) i Centrul European pentru Întreprinderi Publice (CEEP). pe de o parte. Commission Communication of 20 May 1998: Adapting and promoting the social dialogue at Community level . promovat în 1986 (prin Actul Unic European) i consolidat în 1998 9 .4. ce const în elaborarea de rapoarte ce înregistreaz progresul i identific posibilele bune practici la nivel de SM.

iar rile în curs de aderare crearea structurilor de dialog este un aspect necesar al acestui voluntariat. asupra unui aspect problematic. Un exemplu de astfel de acord este cel încheiat între CEEP i ETUC (1990) în domeniile transportului i distribu iei energiei.dezvoltarea politicilor sociale. de compromis. Opiniile sunt expresii formale ale rezultatului dialogului social. care exprim dorin a p r ilor implicate de a avea cadre comune de ac iune într-o anumit direc ie. Toate aceste acorduri au fost transformate în directive. acordurile colective au caracterului unui angajament asumat de comun acord de c tre p r ile intetresate i reprezint o modalitate de a conveni asupra unei solu ii ce rezolv o problem comun . bazate pe A a cum men ionam la început. Pân acum au fost adoptate 15 astfel de opinii comune. ceea ce nu face decât s vin în întâmpinarea noilor tendin e de dezvoltare a politicilor europene. Implicarea i consultarea partenerilor sociali în procesul de decizie a dobândit din ce în ce mai mult importan pentru proces. ci voluntar. Un aspect particular al dialogului social este dialogul sectorial. Spre deosebire de acestea. Caracterul acestor acorduri nu este unul obligatoriu. Dialogul sectorial se dovede te a fi un mod eficient de interven ie la acest nivel i asigur dimensiunea orizontal a procesului de consultare i negociere. ce nu impun obliga ii asupra p r ilor implicate ci reprezint numai o pozi ie comun . . ‡ contractele pe termen limitat (1999) ± permite angajatorului s foloseac mai multe contracte pe timp limitat pentru acela i muncitor. dar nu numai. ce reprezint derularea unor procese de negociere i consultare la nivel descentralizat i având ca rezultat încheierea unor acorduri cadru (o solu ie de compromis între opinii comune i acorduri colective). în dezvoltarea politicilor comunitare. ‡ munca cu jum tate de norm (1997) ± permite lucr torilor s î i adapteze orarul de munc . având ca rezultat un num r de opinii comune i de acorduri colective (4) între partenerii sociali i Comisia European . dialogul social este un element esen ial al modelului social european. Acordurile realizate pân în prezent se refer la: ‡ concediul parental (1996) ± prevede posibilitatea lucr torilor de a primi concediu parental dup na terea copilului i expirarea concediului de maternitate. ‡ organizarea timpului de lucru al personalului de pe mare (1999) ± ce stabile te organizarea timpului de lucru i alternarea orelor de lucru cu cele de odihn .

‡ dezvoltarea i implementare de strategii locale. ‡ monitorizare i evaluare. ‡ modernizarea organiz rii muncii. priorit ile tematice sunt date de: ‡ analizarea situa iilor existente la nivel local privind ocuparea for ei de munc . aceste priorit i reiau priorit ile Agendei Politicii Sociale i ale Strategiei de ocupare i le translateaz la nivel practic. i adaptarea industrial ( i cunoscute ca m suri ale . ‡ dezvoltarea de parteneriate locale. cu actori relevan i din diferite sectoare. ‡ schimbul i diseminarea de informa ii. care sus ine ac iuni ce promoveaz egalitatea de anse i lupta împotriva discrimin rii. În urma procesului de reform prin care au trecut fondurile structurale în 1999. Pentru prima categorie. priorit ile tematice pentru perioada2000-2006 sunt grupate în dou categorii: (a) adaptarea la noua economie manifest în cadrul dialogului social i (b) promovarea strategiilor locale de ocupare (a for ei de munc ) i inovare. ‡ utilizarea instrumentelor informatice în cadrul dialogului social. ‡ studii i cercet ri relevante pentru preg tirea strategiilor locale de ocupare.Fondul Social European Fondul Social European (FSE). Finan area prin FSE este sus inut i de programul comunitar EQUAL. reprezint principalul instrument financiar al politicii sociale europene i este unul din fondurile structurale ale politicii regionale. priorit ile de ac iune s-au schimbat iar pentru perioada 2000-2006 FSE a sprijinit m surile de combatere a omajului. În particular. de dezvoltare a resurselor umane i integrare pe pia a muncii cuprinse în Strategia de ocupare. ‡ noi abord ri în direc ia dezvolt rii responsabilit ii sociale corporative19. Astfel. dezvoltarea de re ele. înfiin at prin Tratatul de la Roma. reconversia profesional i m suri ce duc la crearea de locuri de munc . Dup cum se poate observa. au fost stabile 5 astfel de teme: ‡ anticiparea schimb rii economice i sociale. al turi de un set de Ac iuni inovatoare20 ce promoveaz noi abord ri privind formarea profesional ÄArticolului 6´). Pentru promovarea strategiilor locale (categoria b). ‡ promovarea înv rii continue. FSE constituie instrumentul de implementare a Strategiei europene de ocupare i finan eaz trei tipuri de ac iuni: formarea profesional .

ce rezult în încetinirea ritmului cre rii de noi .i activitatea în 1998) i are drept scop furnizarea de date i informa ii referitoare la situa ia rasismului.Metode i strategii adiacente Aceast categorie a modalit ilor de implementare a politicii sociale cuprinde crearea unui cadru legislativ comun tuturor statelor membre.d. organiza iile patronale. precum i elaborarea de studii i strategii de ac iune în acest domeniu. fiind orientate în dou direc ii: (1) managementul cercet rii i (2) informare i comunicare. De asemenea. în scopul de a colecta. Agen ia European pentru S n tate i Securitate la Locul de Munc a fost înfiin at în 1996. Centrul European de Monitorizare a Rasismului i Xenofobiei a fost înfiin at în 1997 (începându. realizat în 2003. comparativ cu anul 2000 (când a fost lansat Agenda). islamofobiei i anti-semitismului la nivel comunitar. Astfel. accentuarea unei anumite priorit i în mai multe direc ii de ac iune (cum este cazul egalit ii de gen) i utilizarea de analize politice i cercet ri.2. De asemenea. Activit ile Îmbun t irea Condi iilor de Via planificarea i crearea unor condi ii mai bune de via sale se desf oar în parteneriat cu guvernele. organiza ia dispune de o re ea de Centre Na ionale de Leg tur 25 ce func ioneaz ca sisteme de comunicare i fac leg tura cu nivelele na ionale. tehnice i tiin ifice privind îmbun t irea condi iilor de munc . xenofobiei. Funda ia European pentru S n tate i Securitate la Locul de Munc 23 (Bilbao). Funda ia European pentru i de Munc a fost înfiin at în 1975 pentru a contribui la i de munc la nivelul UE. tendin e i provoc ri Evaluarea intermendiar a Agendei Politicii Sociale. I. Centrul disemineaz European colectare informa ii i exemple de bune practici prin re eaua sa RAXEN (Re eaua de Informa ii privind Rasismul i Xenofobia)24. O importan special este acordat acestora din urm prin înfin area a trei organisme separate ce monitorizeaz Îmbun t irea Condi iilor de Via evolu ia i implementarea politicii sociale: Centrul i de Munc 22 (Dublin) i Agen ia European pentru European de Monitorizare a Rasismului i Xenofobiei21 (Viena). a ar tat o schimbare vizibil a situa iei economice i politice la nievel comunitar. Aspecte problematice. Europa anului 2003 este caracterizat de o încetinire de durat a progresului economic. disemina i facilita schimbul de informatii economice. sindicatele i Comisia European . ce are puncte na ionale de i diseminare a informa iei în fiecare SM. precum i bune practici de prevenire a acccidentelor de munc i a bolilor profesionale.

Revenind la situa ia general a politicii sociale la nivel comunitar. Acesteia i se adaug poten ialul migrator al for ei de munc din noile SM i modul în care va fi afectat peisajul social comunitar. inegalit ilor de gen înc existente. în timp ce economia comunitar este în regres. . datorit fo tilor lucr tori migran i ce pot alege s se întoarc în ara de origine odat cu integrarea acesteia în UE. iar fenomenul migrator poate avea loc i în sens invers. Pe de alt parte îns . disparit ilor sociale i s r ciei. aceste noi SM înregistreaz o cre tere economic constant ± ceea ce poate impulsiona progresul economic la nivel comunitar. Aspectele problematice identificate în cursul acestei evalu ri evolueaz tendin elor demografice (îmb trânirea popula iei i a for ei de munc în spa iul comunitar). Una din principalele provoc ri aduse de extinderea UE în domeniul social se refer la discriminarea minorit ilor etnice . ce are astfel în vedere abordarea combinat a sectoarelor economic. acest nou concept economico-social duce la fomarea unor companii social-responsabile. se poate ca acest efect migrator s nu fie unul de durat ci unul pe termen scurt. care iau în considerare impactul ac iunilor lor asupra comunit ilor i mediului în care opereaz . schimb rilor tehnologice. asupra angaja ilor i consumatorilor. social i protec ia mediului. Acestora li se adaug provocarea adus de extinderea Uniunii cu înc 10 state în anul 2004. ceea ce duce la ajustarea corespunz toare a protec iei sociale în aceast direc ie).Enlarging the European Union: Achievements and Challenges?´) 27 În englez -corporate social responsibility începutul anilor ¶90 în peisajul politic comunitar. Totu i. Promovarea acestui nou tip de responsabilitate social este una din preocup rile UE. Ap rut la 26 Aceast component a lucr rii are la baz evaluarea intermediar a Agendei Politicii Sociale (Midterm Review of the Social Policy Agenda) i raportul Kok asupra extinderii UE (Wim Kok . este de remarcat tendin a de accentuare a rolului Äresponsabilit ii sociale corporative´ 27± adic a accept rii unei companii de a î i justifica deciziile în fa a p r ilor interesate (afectate în mod direct de acestea). schimb rii naturii familiei (cre terea num rului familiilor monoparentale.locuri de munc i cre terea ratei omajului ± ceea ce ridic noi provoc ri pentru politica în jurul social a perioadei imediat urm toare (2003-2005) i pentru realizarea obiectivelor stabilite în 2000.i în special a minorit ii roma ± i necesit crearea de solu ii comune la nivelul Uniunii. i care aleg s echilibreze profitul economic cu nevoile p r ilor interesate.

modernizarea protec iei sociale. dezvoltarea flexibilit ii i securit ii în contextual unui mediu de lucru în schimbare. ocuparea for ei de munc . Aceasta deoarece Capitolul 13 de negociere. FSE.ceea ce înseamn c au fost stabilite elementele de baz ale tuturor domeniilor semnificative în acest sector. îns reforma politicii sociale trebuia s continue. II. ar în curs de aderare la UE i confruntat cu presiunea schimb rilor necesare alinierii la standardele comunitare. lupta împotriva discrimin rii. Documentul de pozi ie pentru Capitolul 13 are în vedere urm toarele aspecte ale politicii sociale: armonizarea legislativ . se continu dezvoltarea obiectivelor stabilite în 2000. la care se adaug preocuparea continu pentru îmbun t irea calit ii rela iilor industriale (prin dezvoltarea de indicatori de calitate i promovarea în elegerii rela iilor industriale). adic : cre terea num rului i calit ii locurilor de munc . Politica social în România Pentru România. promovarea egalit ii de gen. s n tatea i siguran a la locul de munc pentru Îmbun t irea Condi iilor de Via capitol de negociere exista cadrul legal i institu ional de baz pentru fiecare din aceste domenii. securitatea social (inclusiv protec ia social a persoanelor vârstnice i eliminarea excluziunii sociale). O evaluare a gradului de aliniere a politicii na ionale la standardele comunitare ale politicii i de Munc i afilierea la Funda ia European . s n tatea public . II. În momentul încheierii acestui . a fost deschis în al doilea semestru al anului 2001 i închis provizoriu în primul semestru al anului 2002 . corespunz tor politicii sociale. combaterea s r ciei. discrimin rii i excluziunii sociale. Alinierea la standardele comunitare Demarat în anul 1999 prin Programul Na ional de Aderare la UE.Acestea sunt numai câteva din elementele în jurul c rora va evolua politica social în urm torii ani. integrarea persoanelor cu handicap. Fiecare capitol de negociere este detaliat în cadrul unui Document de pozi ie. dialogul social. egalitatea de tratament pentru femei i b rba i. De asemenea. 1. ce cuprinde aspectele asupra c rora statul respectiv trebuie s ac ioneze în direc ia implement rii acquis-ului comunitar i a dezvolt rii cadrului institu ional adecvat. se poate spune c politica social reprezint un exemplu de succes în istoria procesului de negociere. procesul de aderare a României a cunoscut o abordare structurat odat cu deschiderea capitolelor de negociere (în anul 2000). chiar dac procesul de corelare cu politica UE continu înc .

clarificarea cadrului institu ional adecvat pentru implementare. promovarea dialogului social autonom. 705/2001) i a dezvolt rii de sisteme de monitorizare i control în domeniu. implementarea Planului Na ional de Ac iune pentru Ocuparea For ei de Munc . De asemenea. aceste nevoi sunt identificate i în ÄFoaia de parcurs pentru România i Bulgaria´28. în special adoptarea legisla iei privind maternitatea. continuarea dezvolt rii capacit ii Agen ei Na ionale de Ocupare de promovare a i preg tirea acesteia pentru implementarea de proiecte prin FSE. nr. în special la nivel local i regional. ‡ ‡ ‡ continuarea m surilor de sprijin pentru partenerii sociali. procesul de aliniere la standardele comunitare continu semnalate sunt adresate prin adoptarea de m suri coresunz toare. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ continuarea alinierii la acquis-ul comunitar în domeniul anti-discrimn rii i continuarea transpunerii acquis-ului comunitar în sectorul s n t ii i siguran ei la locul completarea i continuarea implement rii legisla iei din domeniul s n t ii publice. a a cum se i priorit ile anterior . b rba i i implementarea lui. Pentru perioada 2002 -2003.sociale este dat de ÄParteneriatul pentru Aderare 2003´. structurate îns în priorit i pe termen mediu i priorit i pe termen lung. Na ional de Asisten Social (legea cadru. Astfel. conform c ruia politica social de ocupare a for ei de munc în România mai avea de progresat în ceea ce prive te: ‡ ‡ continuarea alinierii la acquis-ul comunitar în domeniul legisla iei muncii. ‡ ‡ înt rirea cooper rii inter-ministeriale i a descentraliz rii responsabilit ilor privitor la implementarea Strategiei Anti-s r cie i de Promovare a Incluziunii Sociale i implementarea legisla iei din domeniul asisten ei sociale. precum sectorial. de munc . familia i programelor i m surilor active de ocupare. precum i îmbun t irea cooper rii între cele dou ministere de resort. elaborarea noului Cod al muncii. în special la nivel de întreprinderi i la nivel completarea legisla iei secundare necesare implement rii noii Legi privind Sistemul implementarea sa adecvat . inclusiv completarea transpunerii acquis-ului în domeniul egalit ii de tratament între femei i i copilul.

precum i elaborarea unui Plan Na ional de Îmbun t ire a Condi iilor de Munc din sectorul sanitar (2003). realiz rile acumulate sunt structurate pe domeniile Documentului de pozi ie. crearea parteneriatului social în fundamentarea politicii de stabilire a salariului elaborarea. Institutul Na ional de Cercetare Stii ific în Domeniul Muncii i Protec iei Sociale i Institutul Na ional de CercetareDezvoltare pentru Protec ia Muncii. a Planului Na ional de Dezvoltare. în parteneriat. Casa Na ionala de Pensii i alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS). Inspectia Muncii (IM). Consiliul Na ional de Formare Profesional a Adu ilor (CNFPA).28 Communication from the Commission to the Council and to the European Parlaiment: Roadmaps for Bulgaria and Romania ± COM(2002)624 final arat în raportul anual al progresului întocmit de Guvernul României29. al tutunului i fumatului. __ocuparea for ei de munc ± principala realizare a fost adoptarea Planului Na ional de Ac iune pentru Ocuparea For ei de Munc (PNAO) pentru perioda septembrie 2002- . al furniz rii serviciilor medicale. fiind avut în vedere i înfiin area unei Agen ii Na ionale pentru Egalitatea de anse între Femei si B rba i. al infec iei cu HIV la copii. Societatea Civil __s n tatea public ± a fost acordat aten ie ac iunilor de înt rire a capacit ii institu ionale de implementare a acquis-ului comunitar în domeniul bolilor transmisibile. crearea Forumului Virtual de Informare. promovarea dialogului social bipartit (patronate-sindicate). al dependen ei de droguri. Consultare si Dezbateri pentru i Parteneriatul Social minim pe baza co ului minim de consum. __s n tate i securitate în munc ± au fost revizuite normele generale de protec ie a muncii i au fost transpuse prevederile a 20 de directive europene din domeniul securit ii i s n t ii în munc . __egalitatea de tratament pentru b rba i i femei ± a intrat în vigoare legea egalit ii de anse (iunie 2002) i au fost clarificate responsabilit ile delegate urm toarelor institu ii: Agen ia Na ional pentru Ocuparea For ei de Munc (ANOFM). __dialogul social ± au fost adoptate m suri legislative pentru: ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ consolidarea statutului Consiliului Economic i Social. astfel: __legisla ia muncii ± a fost adoptat noul Cod al Muncii (ianuari 2003).

Pensiile i alte drepturi de asigur ri sociale. __lupta împotriva discrimin rii ± participarea României (începând cu anul 2002) la Programul Comunitar de Combatere a Discrimin rii (2002 ± 2006). coordonat de c tre Ministerul Muncii. persoane vârstnice i excluziune social ± au fost adoptate m suri în urm toareale direc ii: ‡ ‡ asigur rile sociale ± a fost elaborat proiectul Legii privind schemele asisten a social . . func ionare a serviciului public de asisten social (2003) i a fost restructurat activitatea de protec ie a persoanelor cu handicap. Solidarit ii Sociale i Familiei i sus inut de activitatea altor ministere precum Ministerul S n t ii i Ministerul Educa iei i Cercet rii. D. iunie 2003 decembrie 2003. Politicile sociale din domeniul proba iunii / reinser iei sociale a persoanelor delinvente i alte politici sociale de care sunt responsabile în principal alte ministere. La aceste 4 domenii de care este responsabil în special Ministerul Muncii se adaug domeniile: Asigur ri de S n tate. politica social este o politic concertat . având drept scop identificarea unor domenii prioritare ce necesit o monitorizare a progresului realizat. Politici în sfera Educa iei.iunie 2003´. securitatea i s n tatea în munc . II. __securitate social . Domeniile de activitate ale politicii sociale na ionale sunt: A. Aceste realiz ri i progrese sunt reflectate de forma de organizare a politicii sociale în România i de adoptarea de noi proiecte legislative i planuri de ac iune.29 ³Raport asupra progreselor înregistrate în preg tirea pentru aderarea la Uniunea European în perioada septembrie 2002 . Rela iile de munc . la care se adaug Documentul Comun de Evaluare a Politicii de Ocupare a For ei de Munc (octombrie 2002)± rezultat în urma consult rilor dintre Guvernul României i reprezentan i ai Comisiei Europene. Organizarea politicii sociale în România În România. Guvernul României. Asisten a social i politicile familiale. C.2. Politici din sfera locuin ei i locuirii.a fost aprobat Regulamentul cadru de organizare i facultative de pensii ocupa ionale. Pia a for ei de munc (inclusiv omajul) i politicile salariale B.

Ordonan a nr. PNAO cuprinde m surile pe termen scurt i mediu ce vor fi aplicate de România pentru îmbun t irea situa iei ocup rii for ei de munc . asigur rii unui nivel ridicat al ocup rii i adapt rii for ei de munc la cerin ele pie ei muncii´30 i stabile te obiectivele na ionale în domeniu. adoptat în 2002 i structurat în patru piloni ± corespunz tori pilonilor Strategiei europene de ocupare a for ei de munc : I. Asigurarea egalit ii de anse între femei i b rba i ( anse egale). egalitatea de anse pe pia a muncii etc. III. în func ie de priorit ile corespunz toare fiec ruia din cei 4 piloni.129/2002 se refer la formarea profesional a adul ilor i reprezint ordonan a omonim ordonan stabile te obiectivele form rii profesionale a adul ilor. modificat i completat în 2002. 30 LEGEA Nr. reglementeaz autorizarea furnizorilor de formare profesional modalit ile de finan are ale acesteia.129/2002. i r spunde problemelor lor specifice. Documentul strategic al acestui domeniu este reprezentat de Planul Na ional de Ac iune pentru Ocuparea For ei de Munc (PNAO). Dezvoltarea spiritului antreprenorial i crearea de locuri de munc (antreprenoriatul). Cadrul legal de baz nr. Domeniul pie ei for ei de munc (inclusiv omajul) i al politicilor salariale Acest domeniu cuprinde aspectele legate de ocuparea for ei de munc . problemele specifice i priorit ile sale de ac iune.Fiecare dintre aceste domenii are cadrul s u legal i institu ional. II. organizarea na ional a form rii profesionale a adul ilor. 76 / 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigur rilor pentru omaj i stimularea ocup rii for ei de i din 2000 (Ordonan a 129/2000). Legea nr. Promovarea capacit ii de adaptare a întreprinderilor i a angaja ilor acestora (adaptabilitatea). Îmbun t irea capacit ii de angajare (angajabilitatea).76/2002 i de Ordonan a . reconversia profesional a omerilor. IV.76/2002 privind sistemul asigur rilor pentru omaj i stimularea ocup rii for ei de munc Äreglementeaz m surile pentru realizarea strategiilor i politicilor elaborate în vederea protec iei persoanelor pentru riscul de omaj. A. Aceast al acestui domeniu este format de Legea nr.

145/1998) .2002) Principalele institu ii ale domeniului for ei de munc sunt Agen ia Na ional pentru Ocuparea For ei de Munc (ANOFM) i Oficiul pentru Migra ia For ei de Munc . 3) aplicarea m surilor de protec ie social a persoanelor neîncadrate în munca. Agen ia are trei obiective principale.munc (M. organizarea de cursuri de formare profesional la nivel interna ional.O.nr. În atribu iile sale intr activit i de recrutare i plasare a for ei de munc . activit i de informare i consiliere a lucr torilor migran i ( i a celor interesa i). acordarea de credite. Domeniul pensiilor i altor drepturi de asigur ri sociale Acest domeniu cuprinde organizarea i func ionarea sistemului public de pensii i a al i stimularea mobilit ii for ei de munc . în vederea c rora î i desf oar activitatea: 1) institu ionalizarea dialogului social în domeniul ocup rii si form rii profesionale. ac ioneaz i Oficiul pentru Migra ia For ei de Munc . 2) aplicarea strategiilor na ionale în domeniul ocuparii i form rii profesionale. consultan în vedera începerii unei afaceri. eliberarea permiselor de munc pentru cet enii str ini ce vor s lucreze în România. Tot pentru stimularea mobilit ii for ei de munc . Activit ile specifice ale Agen iei pentru realizarea acestor obiective (sau serviciile oferite) sunt: activit i de informare i consiliere a carierei. completarea veniturilor omerilor. îns . 294/2000).sub denumirea de Agen ia Na ional pentru Ocupare i Formare Profesional ± i a dobândit denumirea actual în anul 2000 (Ordonan a de urgen nr. ANOFM a fost înfiin at ca organism tripartit31 i are în subordine agen ii constituite la nivel jude ean i la nivelul municipiului Bucure ti. B. subven ionarea locurilor de munc . servicii de preconcediere. 103/06. formând astfel o re ea na ional de ocupare a for ei de munc . medierea muncii. ANOFM a fost înfiin at în 1998 (Legea nr.02. precum i atestarea i recunoa terea calific rilor profesionale ale acestora.

se afl în lucru o serie de proiecte legislative care de i se înscriu la celelalte 3 domenii influen eaz drepturile de pensii i asigur ri sociale: modificarea i completarea Legii nr. ale c rui principii de baz sunt32: ‡ principiul unicit ii . 32 LEGEA Nr. ce reglementeaz modul i condi iile de func ionare ale sistemului. 31 Document de pozi ie ± Capitolul 13. bugetul asigur rilor de stat i modul de realizare a contribu iei de asigur ri sociale. schemele facultative de pensii ocupa ionale i protec ia maternit ii la locurile de munc expuse riscurilor profesionale.nr.2000) ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ principiul egalit ii ± asigur tratament nediscriminatoriu tuturor participan ilor la principiul solidarit ii sociale ± presupune drepturi i obliga ii reciproc asumante de c tre principiul obligativit ii ± men ioneaz obligativitatea particip rii la sistem.76/2002 privind sistemul asigur rilor pentru omaj i stimularea ocup rii for ei de munc .04. Principala institu ie responsabil pentru func ionarea sistemului de pensii i asigur ri sociale . pentru a principiul contributivit ii ± presupune constituirea fondurilor de asigur ri sociale prin principiul solidarit ii i redistribuirii intra i inter-genera ionale ± presupune sistemul public de pensii i asigur ri sociale.19/2000 privind sistemul public de pensii i alte drepturi de asigur ri sociale. 140/01. ‡ principiul autonomiei ± presupune administrarea de sine st t toare a sistemului public de asigur ri. pag. Cadrul legal al sistemului de pensii i asigur ri sociale este trasat de Legea nr.asigur rilor sociale în România (cu excep ia asigur rilor de omaj i asigur rilor de s n tate care intr în alte categorii).statul organizeaz i garanteaz sistemul public bazat pe acelea i norme de drept.O. 19/17 martie 2000 privind sistemul public de pensii i alte drepturi de asigur ri sociale (M. protec ia social a familiilor monoparentale. plata de contribu ii de c tre p r ile participante la sistem. redistribuirea fondurilor de asigur ri sociale atât între membrii unei genera ii (prin existen a pensiei minime i plafonarea pensiei maxime) cât i de la o genera ie la alta prin utilizarea sistemului de pensii în flux. participan ii la sistem. putea beneficaia de serviciile acestuia. 6. Al turi de aceasta. serviciile sociale.

datorit unor motive de natur economic . C. Rolul CNPAS const în asigurarea resurselor necesare pentru mecanismele de protec ie social . Principalele institu ii responsabile în acest domeniu sunt. presta iile i serviciile sociale. Domeniul asisten ei sociale i politicilor familiale În cadrul acestui domeniu exist trei direc ii de dezvoltare (subdomenii): (a) presta ii i servicii de asisten excluziunii sociale. înfiin at în anul 2000 i având în subordine o re ea de case locale i regionale de pensii (toate cu personalitate juridic ). organizarea i func ionarea sistemului na ional de asisten social (la nivel central i personalul din cadrul sistemului de asisten social . s î i dezvolte propriile capacit i i competen e pentru integrare social ´33 i sunt definite: ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ dreptul la asisten social . (b) asisten a social pentru persoane vârstnice i (c) combaterea teritorial). i solidaritate social social . iar la nivel local ± Direc iile de munc .ce reprezint sistemului na ional de asisten Äprotejarea persoanelor care. stabilirea de proceduri pentru implementarea m surilor de asigur ri sociale i în admnistrarea majorit ii m surilor de aliniere la standardele comunitare în acest direc ie.Ministerul Muncii.este Casa Na ional de Pensii i alte Drepturi de Asigur ri Sociale ( CNPAS). fizic . modalitatea de finan are a asisten ei sociale. la nivel central . Înainte îns de a vedea modul propriu-zis de func ionare a asisten ei sociale în România. prin adoptarea Legii nr. Pentru fiecare din aceste subdomenii exist un cadrul legislativ adecvat i institu ii responsabile pentru implementarea acestuia. nu au posibilitatea s î i asigure nevoile sociale. psihic sau social . Comisia de mediere social . trebuie men ionat procesul de reform ce a demarat în anul 2001. Prin aceast lege este stabilit scopul asisten ei sociale: baza cadrului legal al social .705/2001 . jurisdic ia asisten ei sociale. institu iile de asisten social . Solidarit ii Sociale i Familiei.

jude ene ( i cea a municipiului Bucure ti) i Consiliile jude ene i locale (prin departamentele de asisten social ). Înfiin at în 1999 (Legea nr. un rol important îl au: 33 LEGEA Nr. ce define te cadrul de social . principala institu ie cu responsabilit i în domeniu este Inspec ia Muncii (aflat în directa subordonare a ministerului). Baza legal a acestui domeniu este dat de Legea nr.O. integrit ii corporale i s n t ii tuturor celor implica i în cadrul procesului de munc . 705 / 3 decembrie 2001 privind sistemul na ional de asisten nr. Inspec ia Muncii are în subordine Inspectoratele Teritoriale de Munc . România este afiliat la Agen ia European i a bolilor profesionale. 90/1996. (M. are drept scop urm rirea îndeplinirii obliga iilor legale de c tre angajatori în domeniul rela iilor de munc .înfiin at în 2000.108/1999).comisie cu rol consultativ. are rol consultativ i jude i fiec rui sector al municipiului Bucure ti. ‡ Comisia Anti-S r r cie i Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS) ± înfiin at în 2001 i aflat sub coordanarea direct a primului ministru. înfiin at la nivelul fiec rui Consiliul Na ional al Persoanelor Vârstnice. 814/18. Centrul de Monitorizare a Unit ilor cu Risc Profesional i Centrul de Preg tire i Perfec ionare Profesional a Inspec iei Muncii. precum i a celor referitoare la condi iile de desf urare a muncii. axat pe activitatea de prevenire a accidentelor de munc organizare a protec iei muncii la nivel na ional i atribu iile institu iilor responsabile cu coordonarea i controlul acestei activit i. Solidarit ii Sociale i Familiei ± ce constituie organismul principal de coordonare a acestei politici. D. Al turi de Ministerul Muncii. are drept scop monitorizarea i sprijinirea eforturilor de implementare Planului Na ional Anti-S r cie i Promovare a Incluziunii Sociale. Al turi de acestea. func ioneaz în scopul intitu ionaliz rii dialogului social dintre persoanele vârstnice i autorit ile publice34. la ap rarea vie ii. . De asemenea. Domeniul rela iilor de munc . securit ii i s n t ii în munc Activit ile acestui domeniu au în vedere ralierea la abordarea comunitar a securit ii i s n t ii în munc .12 2001) ‡ ‡ Comisia de mediere social .

precum i dezvoltarea de sisteme de monitorizare a progresului ± elemente cheie ale unei politici sociale eficiente. organizarea Consiliului Na ional al Persoanelor Vârstnice (M. Marian. the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions on the Social policy Agenda. i de ocupare a for ei de i func ionarea . perfectarea dialogului social i a comunic rii inter-ministeriale.O NR. 2003 Legisla ie: Council Regulation (EC) No 1035/97 of 2 June 1997 establishing a European Monitoring Centre on Racism and Xenophobia Communication from the Commission to the Council.iunie 2003.Enlarging the European Union: Achievements and Challenges?´. Politici sociale în Europa. A a cum politica social a Uniunii Europene este în continu transformare. 2002 Raport asupra progreselor înregistrate în preg tirea pentru aderarea la Uniunea European în perioada septembrie 2002 . European University Institute: Florence. La momentul actual se afl în discu ie o serie de acte legislative i se desf oar o sere de i proiecte cu asisten interna ional . ce au în vedere dezvoltarea unui cadru institu ional adecvat. adaptându-se atât unor priorit i comunitare cât i unor priorit i na ionale specifice. Yves & Preda. the European Parliament. Guvernul României. iunie 2003 KOK. 34 LEGEA Nr. Bucure ti:2000 Document de Pozi ie al României: Capitolul 13 ± Politica social munc . i politica României în aceast direc ie nu reprezint o etap final de dezvoltare ci progreseaz permanent. 16 din 6 martie 2000 privind înfiin area. Guvernul României. Wim . Robert Schuman Centre for Advanced Studies. 104/ 9 martie 2000). Institutul European din România. COM (2000) 379 final.pentru S n tate i Securitate la Locul de Munc . 2001 Planul Na ional de Ac iune pentru Ocuparea For ei de Munc . BIBLIOGRAFIE: Rapoarte: Chasard.

inspectmun. 104/ 9. Communication from the Commission to the Council and to the European Parlaiment: Roadmaps for Bulgaria and Romania.jsp http://europa.2002) Adrese web: http://www. the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions on Taking Stock of Five Years of the European Employment Strategy. 814/18.int/eur-lex/ http://europa.europarl.esc.J.org/ http://www.com http://europa.int/eures/index. (M.eu.eu.O.ro/ http://www.O.eurofound. the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions on the Midterm Review of the Social Policy Agenda.O. the European Parliament. 140/01.anofm. organizarea i func ionarea Consiliului Na ional al Persoanelor Vârstnice (M.osha.nr.int/ http://europe. 19/ 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii i alte drepturi de asigur ri sociale (M. C 325/5) LEGEA Nr.2000) LEGEA Nr.eu.eu.nr.eu.eu.04.int/comm/employment_social/social_policy_agenda/social_pol_ag_en. 76 / 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigur rilor pentru omaj i stimularea ocup rii for ei de munc (M.mmss. nr.12 2001) LEGEA Nr.O.ro/ http://www.cnpas.eu.2000) LEGEA Nr.euroactiv.int/ http://www. COM (2002) 416 final. nr.int/ http://www. the European Parliament. 705 / 3 decembrie 2001 privind sistemul na ional de asisten social . 103/06.eu. COM(2002) 624 final Communication from the Commission to the Council.Communication from the Commission to the Council. COM (2003) 312 final. 16 din 6 martie 2000 privind înfiin area.02.html http://www2.ro/ . Consolidated version on the Treaty of European Union.ro/ http://www. 2002 (O.int/ www.03.caspis.int/ http://eumc.

php3 http://www.ro/ .ro/prima.protectiamuncii.omfm.http://www.