.

:·il.~

....... ........ ..: .........._......:-

_

1
1

Coperta: Deisis, sec. XVI, min. Humor

CUPRINS

"" "" .. ••••••••••••••••• 7 ..Cu"lIlt 11l(llIltt! ~•••••••••••••• ~•••••••••••••••••••••••••••. • Episcop Kallistos Ware, Puterea numelui .

,

Rugdciunea lui lisus in spiritualitatea ortodoxd ....13 .Sfintul Grigorie Sinaitul, Despre cele doua ~elltri tie lll~ticilllle ~~ .Sfintul Grigorie Palama, Despre rugdciune 65 .Sfintul Grigorie Palama, Despre rugdciunea ll~tll(;~ttlttl •••.............•.•.•••..............••.............•••........... ()~ .Nichifor din singuratate, Despre rugdciunea
,. · .. 11l1111Zl ••••••••~••••••~••••••••••••••••• ~•••••••••••••••~••••••••••••••••••••71 ~ • Sfintul Simeon Noul Teolog, Despre al treilea ]feZ tie 1lt~tlCiU1Ze •••••••••••••••••••••••••••••••••.••••••••••••••••••• )7£l .Cuviosul Vasile de la Poiana Marului, Despre

Tiparita de Editura "Onhodoxos Kypseli" din Tesalonlc, Grecia, pentru Asociapa Sf. Grigorie Palama" din Romania.
II

·I~" p£l~tl 11llll:~1•••••••••••••••••.. ~~

I ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

77

• Ghervasie monahul, T ipicul sjintei rugdciuni cea cu mintea precum de la parintele Iosif
jI-a p1ii11lit ....••••••••••.••.••...........•.........•••••••••......••••••••••
jr~

-,.--_

....

-

..

--_._--

-----~-----------

.........

-~

Cuvint inainte
"Asemenea este impiiriiJi,a cerurilor cu
comoara ascunsa
..., iIooII'

0

In

A·..",;

tanna, pe care,

ei se duce §i vinde tot ce are §i cumpdrd Janna aceea" (Matei 13, 44).

gasind-o un om, a ascuns-o, §i de bucuria

"Teologia ortodoxii a ramas in multe privitue 0 comoard ascunsti", spunea recent Mitropolitul Antonie Bloom, ierarh ortodox din Anglia, intr-un interviu acordat "Vestitorului Ortodoxiei Romdnesti", Constat are fericita, caci ne arata bogajia de duh datator de vial§. a spiritualitatii Bisericii Ortodoxe; trista CODstatare de asemenea, caci noi, ortodocsii, nu avem inca pe deplin constiinja existentei acestei comori minunate in sinul propriei noastre Biserici. "Fost-a om trimis de fa Dumnezeu", putem zice, parafrazind cuvintul Sfintului loan Evanghelistul; numele lui era Grigorie Palama. Om trimis de Dumnezeu, caci prin el s-a fundamentat teologic intreaga experienja duhovniceasca a crestinului ortodox: Unire deplind cu Dumnezeu in iubire §i rugdciune; neconfun-

,...

8

Cuvint

inainte

Rugaciunea lui Iisus

9

dare de eserqa eu Dumnezeu - pericolul eel nou al metafizicii panteiste, profesata mai ales de tradipile religioase ale Extremului Orient. Sfintul Grigorie Palama (1296 - 1359) a sintetizat in citeva scrieri teologice tot ceea ce este traire §i experienja spirituals autentica in Biserica lui Hristos. Altoita pe Evanghelia "ucenicului pe care-l iubea Iisus" (loan 21, 20), argumentata prin viaja de rugaciune a "rdniplor iubirii lui Hristos" (Paul Evdokimov), teologia Sfintului Grigorie Palama a reafirmat, 1a sfir§it de Ev Mediu, vigoarea §i puterea datatoare de inviere a spiritualitajii Bisericii Ortodoxe,

Teologia Sfintului Grigorie Palama a avut, in sinul Bisericii Ortodoxe, puterea unui "semn" (in adevaratul.sens al acestui cuvint). Un "semn" uitat in veacurile urmatoare de "teologia oficiala" influenjata de scolasticismul occidental (dureroasa "captivitate babilonicd" a Ortodoxiei), dar pastrat ea 0 comoara §i trait in toata puterea sa de adevarajii vietuitori in
Vasile de la Poiana Marului, Sfintul Paisie de la Nearn! (sec,XVIII), duhovnicul Ambrozie de la Optina, Sfintul Teofan Zavoritul, Sfintul Serafim de Sarov (in Rusia sec. XIX) sint numai citeva nume, binecunoscute, care au intrupat in nevoinjele lor duhul adevaratei spiritualitaji evanghelice. In veacul nostru, asistam la 0 incercare de reintoarcere a multor teologi ortodocsi la izvoarele pro pri i
Duhovnicul
A

§i cu Hristos.

proprii ale Biserieii Ortodoxe: Evanghelia §i trairea filocalica. Printre acestia, amintim pe teologii mari din diaspora, pe Arhimandritul sirb Iustin Popovici eu ucenieii sai, pe Sfintul Siluan de la Atos (+ 1936) ell ucenicul situ, Sofronie, duhovnicul minastirii Sflntul loan Botezatorul din Maldon-Anglia, pe teologii greci contemporani: Arhim Gheorghios Kapsanis, Arhim, Vasilios Kondikakis, amindoi de la Sf.Munte Atos etc6 In Romania, reinvierea spiritualitapi ortodoxe in scrieri teologice, ell inevitabila lor influenja asupra trairii concrete in rindul credinciosilor, a inceput prin munca Parintelui Dumitru Staniloae: traducerea operei Sfintului Grigorie Palama, traducerea Filoealiei, ajunsa la al Ll-lea volum, publicarea Tratatului de Mistica, a Tratatului de Dogmatica §i multe alte scrieri. Paralel cu neobosita osirdie a Parintelui Staniloae, lnceputa prin deceniul patru, §i nu fara legatura eu aceasta, asistam la "evenimentul" filocalic-mistic desfasurat in jurul minastirii Antim. Aici s-a format 0 miscare de spiritualitate numita "Rugul Aprins", in cadrul careia au activat poejii Sandu Tudor (calugarit mai tirziu cu numele de Agathon §i disparut in inchisorile comuniste) §i
A-

Vasile Voiculescu, Parintele Benedict Ghius, Parintele Andrei Serima §i alti multi intelectuali romani, Dupa suprimarea violenta a "grupului" de Ia minastirea Antim, filonul filocalic in domeniul scrisului teologic a fost intrejinut in continuare de

...

10

Cuvint inainte

Rugaciunea

lui Iisus

11

Parintele Staniloae, iar mai Incoace, de activitatea publicistica a Parintelui Ioanichie Balan, precum §i de publicarea carjii "Traditie §i libertate in spiritualitatea ortodoxa" a Mitropolitului Antonie Plamadeala, Dupa evenimentele din decembrie 1989, asistam la dorinja expresa de reinnoire a vietii duhovnicesti pe baza fllocalica. Literatura mistica insa nu este suficienta pentru constituirea bazei reale a acestei renasteri, N.. u fost publicate decit citeva scrieri, a dintre care amintim: vol.XI din Filocalie, retiparirea Patericului Egiptean, scrierea Livada duhovniceasca .. Limonariul, 0 parte din opera lui Nichifor Crainic. Asteapta lumina tiparului vol.XII din Filocalie, retiparirea tratatelor de Dogmatic! §i Mistica ale Parintelui Staniloae, citeva traduceri Cll conjinut filocalic din teologii rusi §i greci contemporani. tn aceasta linie a dorintei renasterii spirituale pe baza filocalica, se inscrie §i aceasta foarte mica, de altfel, antologie de texte filocalice, dedicata in special tinerilor §i studenjilor. Este vorba de 0 culegere de citeva texte filocalice apartinind unor isihasti foarte bine cunoscuji (Sf. Grigorie Sinaitul, Sf. Grigorie Palama, Nichifor din singuratate, Sfintul Simeon Noul TeoIog, CuviosulVasile de la Poiana Marului) sau mai putin cunoscuti (Parintele Iosif de la minastirea Varatec), pre cum §i scrierea episcopului ortodox de origine engleza Kallistos Ware "Puterea Numelui. RugiJciunea lui Iisus

in spiritualitatea ortodoxa". Alegerea acestor texte nu
s-a facut dupa un plan foarte bine definit. Pur §i simplu s-a ivit posibilitatea publicarii in condijii grafice deosebite, prin grija fratilor ortodocsi greci, a unei cartulii de citeva zeci de pagini. ~i s-au grupat aceste scrieri scurte ce au in comUD, credem noi,

spiritualitajii ortodoxe tradijionale in limbajul §i conform nazuinjelor omului de astazi, Este un mic pas inainte in direcjia constientizarii romanului asupra tezaurului de spiritualitate ce poate fi gasit Inlauntrul Bisericii Ortodoxe. Nadajduim ca §i alte scrieri de acest gen sa apara in curind pentru hrana atitor suflete infometate dupa "Cale, Adevar ~i Via/a.... (loan 14,6). · prezentarea

Episcop TEOFAN SINAITUL Vicar Patriarhal
Bucurestl, 7 ianuarie 1992 Sobornl Sf. loan Botezitorul

,..

Eplscop Kalll_toa Ware

Puterea Numelui
Rugaciunea lui usus in spiritualitatea

a rtodoxa

I. Rugaeiune

§i deere

Cind vii rugaJi, spunea ell intelepciune un seriitor ortodox din Finlanda, "eut' vostru trebuie sa taco... 1 Tdceti si IdsaJi rugaciunea sa vorbeascd. Dobindirea tacerii este lucrul eel mai greu §i eel mai important in rugaciune. Tacerea nu implica insa un caracter pur negativ (0 pauza tntre euvinte, 0 oprire temporara a unui discurs), ci 0 adinca nuanja pozitiva: 0 atitudine de veghe, de trezvie §i mai presus de toate de receptivitate. Isihast (persoana ce a dobindit isihia, pacea §i linistea interioara) este prin excelenta eel ce viejuieste Intr-o stare de receptivitate continua. EI asculta vocea rugaciunii din propria-i inima, dar

14

Puterea N umelui

Rugaciunea lui Iisus

15

injelege ca aceasta voce nu-i a sa, ci Altcineva Ii vorbeste din adincuri. Relajia intre "a se ruga" §i "a pastra tacerea in rugaciune" devine mai evidenta daca se iau in consideratie urrnatoarele patru seurte definijii ale ...,... .. . rugaciunn: "Rugaciunea este 0 cerere solemnd adresata lui Dumnezeu".2 Rugaciunea este viizuta aici ca un lucru exprimat in euvinte, ca 0 dorinja a omului de a primi o binefacere din partea lui Dumnezeu. Sintem inca pe treapta rugaciunii "exterioare" §i putini dintre noi sintem muljumiji ell 0 astfel de definijie. "Lucrul eel mai important in rugiiciune este de a sta in [ata lui Dumnezeu cu mintea-n inima §i a rdmine in aceasta atitudine zi §i noapte tara incetare 3 pina la sfiT§itul vieJii". Conform acestei definijii, mult mai adinci (apartintnd Sfintului Teofan Zavcr itul, duhovnie rus din veacul trecut), rugaciunea nu mai este 0 simpla dorinja de a obtine ceva. A se ruga inseamna Ita sta in [ala lui Dumnezeu", a intra intr-o relatie imediata §i personala eu EI, a cunoaste ca la fieeare nivel al fiinjei noastre, de la eel instinctiv la eel mintal, de la eel inconstient la eel constient, sintem in Dumnezeu §i Dumnezeu este in noi. Dupa cum in adincirea relatiilor noastre eu ceilalji nu facem totdeauna uz de cuvinte §i dupa cum, eu cit ajungem a ne cunoaste §i a ne iubi mai mult, eu atit avem mai putina trebuinta de a exprima verbal

vorbd? Rugdciunea este prezerqa lui Dumnezeu in toti ~i in toate'", "Rugdciunea este prezerqa lui Dum-

atitudinea reciproca de cunoastere §i iubire, tot asa, §i ell alit mai mult, in relatia DO astra personals eu Dumnezeu. In primele doua definijii ale rugaciunii, accentul este pus mai mult pe acjiunea omului §i mai pujin pe eea a lui Dumnezeu. tn relajia personals de rugaciune ins a, initiativa §i acjiunea fundamentals aparjin lui Dumnezeu. Acest fapt transpare dintr ... o a treia definijie a rugaciunii, a partinind Sfintului Grigorie Sinaitul. Intr-un text in care se incearca in diferite feluri 0 descriere a rugaciunii, acest mare isihast din sec. al XN-Iea se intreaba: "De ce atita
.AA

nezeu": nu am eu inijiativa, ci particip la acpunea lui Dumnezeu savir§ita in mine. "Nu mai traiesc eu, spune Sfintul Pavel, ci Hristos trtIie§te in mine"
(Galateni 2,20). Drumul rugaciunii Iauntrice este indicat §i de cuvintele rostite de Sfintul loan Botezatorul la adresa lui Hristos: "El trebuie sa creased, iar eu sa ma micsorez" (loan 3,30). In sensul acesta, a ne ruga inseamna a pastra tacerea. ttTdcep' §i Idsap rugaciunea sa vorbesctI"; mai precis, tt/asap-L pe Dumnezeu sa vorbeascd". Aceasta este adevarata rugaciune: a tacea §i a aseulta vocea rara cuvinte a lui Dumnezeu din adincul inimii, a inceta sa lucrezi de unul singur, a patrunde in lucrarea lui Dumnezeu. La ineeputulliturghiei bizantine, cind slujba utreniei este lncheiata §i cind totul este gata pentru jertfa

16

Puterea N umelui

Rugaciunea lui Iisus

17

noi: "Rugaeiunea este manifestarea efectiva a botezului'. Lucrarea lui Dumnezeu nu este prezenta insa numai in eei botezati; Dumnezeu este prezent, sau in lucrare, in tali oarnenii, caci toji sint creati dupa
chipul §i asemanarea Lui. Acest chip a fost insa intunecat §i intinat prin pacat, desi TIU cu totul distrus. El a fast restaurat la frumusejea §i la stralucirea originara In taina botezului prin care Hristos §i Duhul Sfint i§i fae lacas in ceea ce Sfinlii Parinli numesc "adincul §i locuinta tainica a inimii'. Cei mai multi dintre noi insa am primit botezul in pruncie §i, desi Hristos §i Duhul Stint nu inceteaza, niciodata sa lucreze lnlauntrul nostru, nu sintem totusi ell totu1 constienp de prezenja §i lucrarea lor in noi. Adevarata rugaciune inseamna deci, redescoperirea §i "manifestarea" harului botezului. A se ruga inseamna a depa§i starea in care haru1 este prezent in inimile noastre in mod secret §i inconstient pentru a atinge starea de deplina percepjie launtrica §i de cunoastere constienta, prin experienja §i prin "simjire", a lucrarii Duhului in DOi. "[elul vietii

euharistica, diaconul se apropie de preot §i rosteste: "Vremea este a face Domnur5• Aceasta este adevarata atitudine nu numai in rugaciunea euharistica, ci §i in orice fel de rugaciune, comuna sau particulara, A patra definijie, aparjinind §i de aceasta data Sfintului Grigore Sinaitul, arata, cu §i mai multa precizie, ca rugaciunea este lucrarea lui Dumnezeu in

crestine, spun sfinjii Kallistos §i Ignatie Xantopulos (sec. al XIV-lea), este redescoperirea piindtap,i haru/ui Duhului Sfint, izvor al viefi.~ daruit noua la inceput prin dumnezeiescul botez '[elul rugaciunii poate fi rezumat in aceste cuvinte: "Fii ceea ce esti'. Fii, in mod constient §i activ, ceea ce potential §i tainic esti deja in virtutea crearii tale
ll .'

deja ".

dupa chipul lui Dumnezeu §i a re-crearii prin botez. Fii ceea ce esti, fii tu lnsuti; asculta vocea celui ce niciodata n-a incetat sa-li vorbeasca. lata deci mesajul adresat de Dumnezeu celui ce voieste sa se roage: "Tu nu M-ai cduta daca nu M-ai fi gasi:

Pentru eel ce voieste sa se angajeze in aceasta calatorie launtrica, invocarea Numelui lui Iisus poate fi una din caile rugaciunii,

mine"?

Dar cum vom incepe? Cum vom putea invala sa nu mai vorbim §i sa incepem a tacea, a asculta? In loc de a-I vorbi lui Dumnezeu, cum putem sa ne msusirn rugaciunea pnn care Dumnezeu ne vorbeste? Cum putem trece de la rugaciunea exprimata prin cuvinte la rugaciunea in tacere, de la rugaciunea faeuta lieu efott" la rugaciunea "ce lucreaza prin ea fnSQ§jtl (expresia apartine Sfintului Teofan Zavoritul), de la rugaciunea "mea" la rugaciunea lui "Hristos in
,.,... • '-' ill ..

18

Puterea Numelui

Rugaciunea

lui lisus

19

II."Doamne, Iisuse Hristoase, Fiullui Dumnezeu, mlluieste-ma pe mine, pacatosul."
autentica intre persoane nu poate avea loc fara dimensiunea unei libertap §i a unei spontaneitaji reciproce; acest principiu se aplica in special rugaciunii Iauntrice. Pentru eel ce se roaga nu exista reguli fixe §i invariabile ce se impun in mod necesar; nu exista de asemenea nici tehnice mecanice, fie ele corporale sau mintale, care sa poata forja pe Dumnezeu sa-§i manifeste prezenja, Harul prezentei Sale este totdeauna un dar gratuit §i nu poate fi ci§tigat prin vreo metoda sau tehnica in mod automat. Intilnirea intre Dumnezeu §i om in Imparajia inimii este marcata de a varietate inepuizabila de modele. Dintre acestea, Rugaciunea lui Iisus chiar daca nu se bucura de un monopol exc1usiv in domeniul rugaciunii Iauntrice, a devenit totusi de-a lungul veacurilor pentru foarte multi crestini ortodocsi drumul tip, calea imparateasca a rugaciunii, ~i nu numai pentru crestinii ortodocsi ; 18 in intilnirea ce a avut loc in ultimii ani intre Ortodoxie §i Occident, nici un element al invataturii ortodoxe n-a provocat un interes atit de intens ca rugaciunea lui Iisus §i nici a carte n-a avut 0 cautare mai mare ca "Povestirile unui pelerin rus". Aceasta carte enigmatica, aproape necunoscuta in Rusia pre-comunista, a avut un mare rasunet in
A

o relatie

lumea occidentala, catolica §i protestanta, fiind tradusa tntr-o mare diversitate de limbi, In ce consta, ne intrebam, atracjia speciala §i eficacitatea Rugaciunii lui Iisus? In general, patru sint punctele ce 0 caracterizeaza inainte de toate: a) simplitatea §i suplejea; b) calitatea de rezumat al invataturii crestine: c) taina puterii Numelui; d) disciplina duhovniceasca a repetarii perseverente. Analizam in continuare aceste puncte pe rind.
AA

III. Simplitate §i suplete
Rugaciunea lui Iisus este 0 rugaciune de a foarte mare simplitate §i poate fi rostita de orice crestin, In acelasi timp, ea conduce spre cele mai adinci taine ale contemplajiei, eel ce voieste sa rosteasca Rugaciunea lui Iisus (mai ales eel ce voieste foloseasca, in ajutorul rugaciunii, un anumit control al respiratiei sau alte exercijii fizice) are fara indoiala trebuinta de un duhovnic, de un ghid duhovnicesc experimentat. Asemenea duhovnici sint insa extrem de rari in zilele noastre. Totusi §i cei ce nu au a Iegatura strinsa eu personalitati duhovnicesti deosebite pot sa practice rara temere Rugaciunea lui Iisus. Insa numai pentru scurte perioade de timp (pentru inceput nu mai mult de zece la cincisprezece minute) §i fara a interveni in ritmul natural de funcjionare a
A

sa

A

20 organismului. Practicarea

Puterea Numelui

Rugaciunea

lui Iisus

21

Rugaciunii lui Iisus nu pretinde asadar 0 cunoastere specializata sau 0 inijiere deosebita, Pentru incepator este de ajuns hotarirea de a se ruga; el poate, pur §i simplu, sa rosteasca Numele lui Iisus: "Pentru a merge, trebuie

dezradacinati prea des nu au radacini'

duhovnicesti, Aceasta formula poate varia uneori, desi 0 schimbare prea deasa nu este de dorit. Sfintul Grigorie Sinaitul ne aver tize aza: "Copacii

fiicut primul pas; pentru a inota, trebuie
in apa. Pentru
a

invoca Numele lui Iisus, fit acelasi lucru. Rosteste-I Numele cu adoratie si iubire. Uneste-te cu acest Nume. Nu analiza prea multi gindeste-te pur §i simplu La Iisus. Rosteste-l usor, dulce 9 §i linistit, Numele dumnezeiesc". Forma exterioara a Rugaciunii lui Iisus poate fi
eu u§urinla. In general ea consta din aceste cuvinte: "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-md". Totusi, nu avem de-a face cu 0 stricta uniformitate. Formula poate fi prescurtata §i se poate §i astfel rosti: "Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste-ma", sau "Doamne, Iisuse" sau chiar "Iisuse", desi aceasta ultima formula este mai pujin raspindita. De asemenea, formula poate fi manta prin adaosul "pe mine, pdcdtosul", subliniinduse astfel aspectul de pocainta al rugaciunii.Citeodata este adaugata 0 scurta rugaciune adresata Maicii Domnului sau sfintilor. Singurul element esential §i de neinlocuit este insa Numele dumnezeiesc: "Iisus". Fiecare este liber sa aleaga, conform propriei sale experien]e, formula specials ce raspunde eel mai exact trebuintei sale invatata
A

sa te arunei

identica exista de asemenea §i in ceea ce priveste circumstantele exterioare in cadrul carora Rugaciunea lui Iisus este rostita. In acest context putem distinge doua moduri de rostire: "tibet" §i''forA

o supleje

.10

mal".
Asa-zisa utilizare "libera', desemneaza rostirea Rugaciunii lui Iisus in timpul activitajilor noastre de fiecare zi. Rugaciunea poate fi zisa a data san de mai multe ori in diferite momente ale zilei, momente ce ar fi de altfel pierdute din punct de vedere duhovnicesc. De exemplu: cind sintem ocupaji ell indeletniciri familiale sau semi-automatice ca: tmbrac are a, spalarea, cusutul sau ingrijirea gradinii; cind mergem undeva sau conducem masina; cind asteptam autobuzul, cind stam la coada sau sintem prinsi tntr-o aglomeratie de masini; lntr-un moment de calm dinaintea unei discutii speciale §i dificile; cind nu putem dormi san imediat dupa trezirea din somn. parte din valoarea specials a Rugaciunii lui Iisus consta tocmai in faptul ca, datorita simplitajil sale deosebite, ea poate fi rostita in condipi in care formele mai complexe de rugaciune nu pot fi folosite. Ea este de mare ajutor in special in c1ipele de bucurie sau de neliniste adinca. Aceasta asa-zisa utilizare "libertI" a Rugaciunii lui

o

22

Puterea Numelui

Rugaciunea

lui Iisus

23

Iisus ne ajuta sa umplem golul ce exista intre momentele speciale de rugaciune (slujbele religioase sau rugaciunea in singuratatea camerei) §i activitajile obisnuite ale viejii noastre de zi cu zi. "RugaJi-va tara incetare", spune Sfintul Pavel (I Tesaloniceni 5, 17). Cum este posibila lnsa rugaciunea continua de vreme ce avem §i atitea altele de facut? Sfintul Episcop Teofan Zavoritul raspunde astfel: "Miinile la muncd, " mintea §l uuma la Dumnezeu. 11
• '* ...

Rugaciunea lui Iisus, devenita printr-o rostire repetata aproape 0 obi§Duinta inconstienta, ne ajuta sa viejuim in prezenta lui Dumnezeu pretutindenea unde ne gasim; nu numai in sanctuarul singuratatii, dar §i la bucatarie, la atelier sau la birou. Devenind astfel asemenea unui monah din veacul al XVII-lea, Laurentiu, care "era mai mult unit cu Dumnezeu in

cadrul activiuuilor sale obisnuite, decit in timpul serviciilor religioase... Este 0 mare iluzie, spunea el, sii ne imagindm ca timpul dedicat rugdciunii ar fi diferit de celelalte momente ale zilei. Sintem chemati sa Jim unip cu Dumnezeu tot atit de putemic prin muncd, in timpul muncii, ca prin rugaciune in timpul rugaciunii". 12. Aceasta rostire "liberd" a Rugaciunii lui Iisus este completata §i intarita printr-o utilizare "formala", cind ne concentram cu toata atenjia excluzind orice alta
Aici, de asemenea, nu exista reguli rigide, ci varietate §i suflet. Pozipa exterioara a corpului in timpul rugaciunii nu constituie un element esenjial. " practica orIn

todoxa, de obicei, Rugaciunea lui Iisus este rostita §ezind pe sea un, dar §i in picioare sau In genunchi. In caz de slabiciune fizidi sau oboseala, ea poate fi rostita §i culcat. In mod obisnuit, Rugaciunea este zisa tntr-o incapere obscura sau eu ochii lnchisi, Sfintul Siluan din Muntele Athas (1866-1938) avea obiceiul sa ascunda ceasul in timpul rugaciunii, pentru a nu-i auzi tic-tac-ul §i sa-§i acopere ochii §i urechile cu fesul 13 sau gros §i linos de calugar. Obscuritatea poate avea asupra noastra un efect de somnolenja. De aeeea, din timp in timp, putem Tosti rugaciunea stind in picioare, ell mlinile in semn de cruce sau inclinindu-ne cu respect pina la pamint, printr-o a§a-zisa metanie mica (facem semnul sfintei cruci la sfirsitul Rugaciunii §i atingem pamlntul ell degetele miinii drepte). Putem, de asemenea, sa ne incliniim, printr-o metanie mare, eu fruntea pina la pammt.Ctnd rostim Rugaciunea §ezind pe scaun, acesta nu trebuie sa fie prea confortabil, in nici un caz un fotoliu, In voinja de a ne concentra mai adinc §i de a stabili un ritm regulat al Rugaciunii lui Iisus, putem folosi metaniile, in special cele ell 0 suta de
.A A

A

noduri,

activitate exterioara,

De cite ori este rostita Rugaciunea nu are prea mare importanta. Este adevarat ca, in "Povestirile unui pelerin rus", un accent deosebit este pus pe numarul exact de repetari a Rugaciunii in fiecare zi: mai intii trei mii, apoi §ase mii, ajungind ptna la doisprezece mii. 0 asemenea atentie acordata can-

24

Puterea Numelui

Rugaciunea lui Iisus
A ...,. • ._" ..., "'.. A··

25

tit alii este insa ell totul neobisnuita. Este posibil ca duhovnicul pelerinului rus sa fi fost preocupat, nu atit de masura cantitativa, ci de felul in care ucenieul sau implineste porunca ascultarii, rara sa se abata de la

binecuvintata a smguratapi sau In agitapa cea mal adtnca, Rugaciunea lui Iisus i§i gaseste totdeauna rostul.

regula stabilita.

In

acest

context,
0

sfatul dat de Sfintul Teofan

deosebita importanta: "Nu te tngriji de cue ori rostesti Rugaciunea. Singura ta grija sa fie ca ea sa fi§neasca din. inima ca un izvor datator de viald dintr-o fin tin a de apd vie. lndepiirteaza-p din minte tot gtndu I prtvuor la numar .14 Rugaciunea lui Iisus este rostita in general de unul singur. Cuvintele ei pot fi spuse cu voce tare sau in tacere, Zisa ell voce tare, Rugaciunea este mai mult vorbita decit cintata, Nimic nu trebuie forjat in rostire. Cuvintele sa fie pronuntate linistit, astfel incit Rugaciunea, formindu-si propriul ei ritm, sa devina un fel de melodie lina rasunind tnlauntrul nostru, Duhovnicul Partenie al Kievului aseamana miscarea lini§tita a Rugaciunii ell murmurul dulce al
A
III.. W "

Zavoritul are

tv. Rugiciunea

lui Iisus • rezumat al inviliturii • cresttne

Din punet de vedere teologic, Rugaciunea lui Iisus cuprinde adevarul intreg al Evangheliei, Fermata dintr-o scurta fraza, ea conjine cele doua taine principaJe ale credinjei crestine: taina Intruparii Fiului lui Dumnezeu §i taina Sfintei Treimi. In primul rind este marturisit Hristos ca om §i Dumnezeu; numele omenesc de "Iisus" indica natura umana luata din sinul Sfintei Fecioare Maria, iar numele de "Domn" §i ''Fiu
A A

· unui· izvor, 15 Din cele aratate mai sus, putem vedea cli Rugaciunea lui lisus este 0 rugaciune pentru toate timpurile. Fiecare 0 poate rosti pretutindenea §i totdeauna. Ea este potrivita atit celui tncepator in cele ale duhovniciei, cit §i celui ell mai multa experienja; poate fi zisa in campania altor persoane, sau de unul

sm~r.
II-

In particular

sau

in mijlocul orasului, in linistea

allui Dumnezeu" arata dumnezeirea sa. In al doilea rind, Rugaciunea lui Iisus vorbeste, chiar daca nu in mod direct §i explicit, de cele trei Persoane ale Sfintei Treimi. Adresindu-ne celei de a doua Persoane a Sfintei Treimi, lui "Iisus", ne adresam de asemenea §i Tatalui, caci Iisus este numit "Fiul lui Dumnezeu"; iar Sfintul Duh este de asemenea prezent, caci nimeni nu poate spune ca "Iisus este Domn declt numai in Duhul Sfint"(I Cor. 12, 3). Astfel, Rugaciunea lui usus este in acelasi timp hristocentrica §i trinitara, Din punctul de vedere al omuJui care se roaga,

A

26

Puterea N umelui

Rugaciunea lui Iisus

27

Rugaciunea lui Iisus nu este mai putin completa. Cele doua "momente" principale ale evlaviei crestine sint

cuprinse in ea in mod admirabi1: "momentui' adorarii, privirea launtrica a omului fiind indreptata prin iubire spre slava lui Dumnezeu, §i "momeruul" pocainjei, al constiinjei de nevrednicie §i padito§enie. Existii 0 miscare circulara in interiorul Rugaciunii lui Iisus, 0 inlanjuire de suisuri §i coborisuri, Mai intii, zicind "Doamne, Iisuse Hristoase ... ne indreptam catre Dumnezeu, apoi revenim la noi tnsine, in duhul pccainje i, §i zicem: "miluieste-md pe mine, pacatosul". "Cei ce au gustat din darul Sfintului Duh, spune Sfintul Macarie in Omiliile sale, sint constierui de douii lucruri in acelasi timp: pe de 0 parte trdiesc taina bucuriei §i a mingiierii; iar pe de alta pane sint 16 cuprinsi de cutremur, teamd ~i triste/e." Aceasta este dialectica interioara a Rugaciunii lui Iisus. Aceste doua momente - eel al viziunii slavei dumnezeiesti §i eel al constiinjei pacatului omenesc - se unesc §i sint reconciliate intr-un al treilea moment, atunci cind rostim cuvintul "miluieste-rna ...". Invocarea milostivirii dumnezeiesti indica faptul ca zidul despartitor dintre Dumnezeu §i am este deschis. eel ce zice lui Dumnezeu: "miluieste-md", pe de 0 parte i§i recunoaste propria neputinja, iar pe de alta parte inalta catre ceruri un strigat de nadejde, EI nu vorbeste numai de pacat, ci §i de biruinta acestuia. El afirma faptul ca Dumnezeu, in milostivirea slavei Sale, il accepts in ciuda pacatelor savirsite, si-i cere
II

ca §i el sa se socoteasca acceptat. Rugaciunea lui Iisus conjine astfel nu numai un apel la pocainja, ci §i certitudinea iertarii §i a mintuirii. lnima acestei Rugaciuni - ce nu este altceva decit Numele tnsusi allui Iisus - arata tocmai dimensiunea mintuirii: nVei chema Numele Lui Iisus, caci El va mintui poporul Sau de pdcat" (Matei 1,21). lar daca in Rugaciunea lui Iisus este 0 unda de tristeje datorata pacatului, aceasta tristeje nu conduce niciodata la deznadejde, ci e "creatoare de bucurie", dupa cuvintul Sfintului loan Scararul (+ 649). Acestea sint citeva din bogajiile, in acelasi timp teologice §i apartinind evlaviei crestine, prezente in Rugaciunea lui Iisus. Aceste bogajii sint prezente, nu in mod abstract, ci intr-o forma dinamica, izvoritoare de viata. Valoarea speciala a Rugaciunii lui lisus consta deci in faptul di adevarurile vii, pe care ea Ie conjine, sint traite de eel ce se roaga, nu din exterior §i ca adevaruri teoretice, ci Cll toata plenitudinea launtrica a fiinjei, Pentru a intelege de ce Rugaciunea lui Iisus poseda o astfel de putere, vom analiza in continuare doua din dimensiunile ei cele mai adinci: energia dumnezeiasca ce izvoraste din rostirea Numelui lui Iisus §i regula rostirii repetate a acestui Nume.

28

Puterea N umelui

Rugaciunea lui Iisus

29

v. Numele lui Iisus
Pastorul lui
1 Hermas.

- izvor de tainica putere

Saul, dupa co nve rt ire a sa, i§i schimba numele in Pavel (Fapte 13, 9), iar monahul la calugarie primeste un nume nou, de cele mai multe ori reales de el, aratind
prin aceasta 0 reinnoire radicala a viejii sale. Conform traditiei ebraice, a face un lucru in

"Numele Fiului lui Dumnezeu este neasemiinat de mare, larii hotar, susfnind intreg universul", spune
Nu vom putea cunoaste rolul adevarat pe care-I are Rugaciunea lui Iisus in spiritualitatea ortodoxa daca nu vom fi convinsi de puterea interioara §i fOI1a ce izvoraste din Numele dumnezeiesc a1 lui lisus. Daca Rugaciunea lui Iisus este mai puternica deeit alte rugaciuni, aceasta vine §i din faptul ea contine tnlauntrul ei Numele lui

numele cuiva, a invoca numele acestuia sint acte de o putere §i de 0 greutate deosebita, Invocarea
unei persoane inseamna a face prezenta aceasta persoana, "Prin [aptul rostirii unui nume, acesta devine viu.Rostirea numelui cheamd sujletul persoanei respective; lata de ce 0 semnificatie atit de 17 adin ca este implicata in rostirea unui nume". Daca toate acestea se pot spune despre numele oamenilor, eu cit mai mult despre Numele lui Dumnezeu. Puterea §i slava lui Dumnezeu sint prezente §i active in Numele San. Numele lui Dumnezeu este Emanuel, care in traducere inseamna "Cu noi este Dumnezeu". Invocarea Numelui lui Dumnezeu, ell atenjie §i respect, inseamna a viejui in prezenta Sa, a se deschide puterii Sale, a se darui ca un instrument, ca 0 jertfa vie in miinile Sale. Atit de puternic era in tradijia iudaica tirzie sensul majestajii Numelui lui Dumnezeu, rncit acest Nume nu era rostit cu .$Ias tare in slujba de la sinagoga, Numele celui Prea Inalt era socotit atit de infricosator incit nu putea fi rostit, Respectul ebraic fata de Numele dumnezeiesc trece din Vechiul Testament in eel Nou, Demonii sint alungaji §i oamenii sint vindecati prin Numele lui Iisus, Nume din care izvoraste 0 mare putere. In numelui

ea

Dumnezeu.

in Vechiul Testament, precum §i in alte culturi antice, exista 0 identitate efectiva intre sufletul unui om §i numele lui. intreaga personalitate, eu toate particularitajile §i eu toata energia sa, erau prezente inlauntrul numelui. A cunoaste numele unei persoane inseamna a-i intui adlncurile fiinjei §i, prin aceasta, a intra intr-o relajie salida ell ea §i, chiar, uneori, a avea un anumit control asupra ei. lata de ce misteriosul inger ce se lupta eu lacob refuza sa-§i descopere numele (Facere 32, 29). Aceeasi atitudine o are ingerul fala de Manoe: "La ce rna intrebi tu de numele meu? Ca el e minunat. II (Judecatori 13, 18).

Schimbarea numelui arata

0

schimbare decisiva in

viata unui om: Avram devine Avraam (Facere 17, 5), iar lacob devine Israel (Fa cere 32, 28). In acelasi fel

30

Puterea Numelui

Rugaciunea lui Iisus

31

aceasta perspectiva, §i anume ca Numele lui Iisus este izvoritor de binecuvintata putere, se pot inlelege §i alte texte seripturistice ce vorbesc de Numele lui Dumnezeu, ca: "Sfirueascd-se Numele Tau" (din Rugaciunea Tatal Nostru); fagaduinja facuta de Hristos la Cina cea de Taina: "Orice veti cere de la Tatal in Numele Meu vi se va da" (loan 16, 23); porunca Sa finala data apostolilor: "Mergind, invdJali toate neamurile, botezindu-le in Numele Tatalui §i al Fiului ~i al Sfintului Duh" (Matei 28, 19); propovaduirea Sfintului Petru spunind ca nu este mintuire decit in "Numele lui Iisus Hristos din Nazaret" (Fapte 4, 10); cuvintul Sfintului Pavel: "[ntru Numele lui Iisus lot genunchiul sa se piece" (Filipeni 2, 10); "numele nou" §i tainic, seris pe 0 "pietricicd alba", nume ce va fi purtat de oarneni in vesnicia Imparajiei Cerurilor (Apocalipsa 2, 17). Aceasta considerajie deosebita pe care 0 are Scriptura pentru taina Numelui divin constituie baza fundamentala a Rugaciunii lui Iisus. Numele lui Dumnezeu este intim legat de persoana Sa §i, astfel, rostirea Numelui divin capata un autentic caracter sacramental, fiind semnul efectiv al prezenjei §i actiunii Sale in noi. Pentru crestinii de astazi, ca §i pentru cei din timpurile apostolice, Numele lui Iisus este izvoritor de putere dumnezeiasca. Dupa cuvintul celor doi mari duhovnici din Gaza, Sfinjii Barsanufie §i loan (sec.al VI-lea), "amintirea Numelui lui Dum18 "Alungd-t! dusmanii; nezeu distruge in totalitate TauI".
A

tndeamnd Sjintul loan Scararul; cu Numele lui Iisus,

nu este 0 arma mal puternica tn cer §l pe pammt ... Amintirea lui Iisus sa-Ji insoteascd fiecare s'fare §i ala vei cunoaste valoarea linistei Iaun trice". 1 Am spus ca Numele lui lisus este izvoritor de
caci
'W".4.

......

w··...,A.

Iisus; "din cauza suferintei continue ce vine din efortul rostirii launtrice a Nume lu i", vom fi chiar ispititi sa renuntam, Se cere astfel "0 lupta continua", dici "umerii va VOT durea, veti avea dureri de cap: persevenqi insa cu constarua ji cu dorinJa aprinsa, cautindu-L pe Domnul in inima voastra". 20 Numai prin staruinpi
§i rabdare

putere. Totusi, 0 invocare mecanica a acestui Nume nu are nici un efect prin ea insa§i. Rugaciunea lui Iisus nu este un talisman magic. Ca In toate actele saeramentale, §i aici se cere 0 cooperare a omului ell Dumnezeu prin credinja puternica §i asceza. Sintem chemaji sa rostim N umele lui Iisus eu calm §i atenjie launtrica, altoindu-ne gindirea §i simtirea inimii pe cuvintele Rugaciunii, 0 astfel de rugaciune nu este deloc usoara, mai ales la inceput; ea este pe buna dreptate descrisa de Sfinjii Parinti ca 0 mucenicie ascunsa, Sflntul Grigorie Sinaitul vorbeste adeseori despre ''greutatea §i dificultdJile" rostirii Numelui lui

se poate descoperi adevarata

putere a

Numelui, Aceasta perseverenja are mai lntii de toate forma unei rostiri atente §i repetate. Stirn ca Hristos cere ucenicilor sa evite "vorbdria" atunci cind se roaga (Matei 6, 7); rostirea repetata a Rugaciunii inimii,

32

Puterea Numelui

Rugaciunea lui lisus
W ..
<II ..

33
ill

atunci cind este facuta eu sinceritate §i concentrare launtrica, nu este insa "votbdrie" desarta. Actul rostirii neincetate a Numelui are 0 dubla putere: ne unifies mai mult rugaciunea, iar pe de alta parte 0 face mai adinca.

VI. Unificarea lAuntrici De indata ce tncercam ell toata puterea a ne ruga in "dun 1i in adevat" , devenim deodata constienji de dezintegrarea noastra launtrica, de lipsa de unitate §i integritate. In ciuda tuturor eforturilor de a sta cu toata fiinja in fata lui Dumnezeu, gindul ne zboara fara incetare incoace §i incolo, intocmai unor albine agitate (Sfintul Teofan Zavoritul), A contempla, lnseamna mai intii a fi eu tot sufletul .in fata realitajii contemplate. De obicei insa nu sintem in stare sa impiedicam vagabondajul gindurilor in timp §i spatiu, N e amintim diferite evenimente din viata, facem planuri de viitor; oamenii §i locurile se succed far a Incetare-n mintea noastra, Puterea de a ne linisti Iauntric §i a fi in faja lui Dumnezeu ne lipseste; nu sintem in stare sa traim ell intensitate singurul moment din timp ce exista eu adevarat: prezentul imediat, momentul acesta. Aceasta dezintegrare launtrica este una din consecinjele cele mai tragiee ale caderii originare. S-a observat eu dreptate ca numai eei ce sint in
A

stare sa se concentreze asupra uner smgure acpuni, pot sa duca pina la capat aeea actiune, Iar daca acest principiu este valabil pentru un fapt exterior, ell atit mai mult pentru rugaciunea launtrica, Ce putem deci face? Cum putem oare invala sa traim ell toata puterea in prezent? Cum putem sesiza Kairos-ul, momentul decisiv, momentul potrivit? Raspunsul il gasirn in ajutorul ce ni-l dii practica Rugaciunii lui lisus. Invocarea repetata a Numelui lui Iisus ne conduce, prin harul lui Dumnezeu, de la diviziune, de la imprastiere sufleteasca §i muItiplicitate la unitate launtrica, Pentru a opri vagabondajul continuu al gindurilor, indeamna Sfintul Teofan Zavoritul, "legaJi-va mintea de un singur pnd, de gEndul La eel UnuZU (adica la 2 Dumnezeu ). Parinjii ascetici, in special Sfintii Barsanufie §i loan, disting doua feluri de lupta impotriva gindurilor . Prima metoda aparjine eelor "tari" §i "desiivir§ip"t' in cele ale duhului. Acestia pot sa-§i "contrazicd" gindurile, sa lupte unpotnva lor, fala catre fala intr-o batalie dire eta. Pentru cei mai multi dintre noi, insa, 0 astfel de metoda este extrem de dificila §i chiar periculoasa, Confruntarea directa, dorinta de a nimici sau alunga gindurile printr-un efort de voinpi poate adesea sa d.ea §i mai multa forja imaginajiei. Reprimate VIolent, gindurile au tendinja de a reveni ell putere crescinda~
"" oil

34

Puterea N umelui

Rugaciunea lui Iisus

35

De aceea, in laesa luptam direct impotriva gindurilor, incerclnd eliminarea lor printr-un efort de voinja, este mai injelept sa ne fixam atenjia asupra altui lueru. in loc sa ne concentram Iauntric pentru a stapini imaginajia turbulenta, este mai bine privim in sus, catre Domnul lisus Hristos, §i sa ne abandonam Lui, invocindu-I Numele; §i harul ce izvoraste din numele Sau va aduce linistea asupra ratacirii gindurilor, biruinta ce nu 0 putem objine prin propriile noastre forte. Orice strategie duhovniceasca este pozitiva, nu negative; in lac sa ne golim mintea de ceea ee e diu, trebuie mai bine s-o umplem de ceea ce e bun. "Nu

continua, de "un singur gind, de gindul la eel Unul", adica de Numele lui Iisus. tn acest sens, Stintul Diadoh (sec al VI-lea) spune: "Cind ne-am detasat de

sa

zgomotul gtndurilor, mintea are absoluta nevoie sa-si satisfacd trebuinta de activitate. Sd-i oferim atunci; ca singurd activiuue, invocarea: "Doamne, [isusell•24 "Prin
gindul la Iisus Hristos, spune Filotei Sinaitul, (sec.

IX-X), mintea ta se aduna din imprastierea sa cea din tr 25 afara.... in loc de a ne controla deci gindurile prin •

lupta contra gindurilor venite de la dusmani, indeamna Sfintii Barsanufie §i loan, cdci ei aceasta doresc §i nu vor inceta sa te tulbure. lntoarce-te catre Domnul ~ cere-/ ajutor contra lor, marturisindu-I propria-ti neputintd; El singur poate sa-l alunge §i sa-i nimiceasca. rr22
Rugaciunii, tot felul de ginduri §i imagini ne tree prin minte rara ca sa reusim alungarea lor printr-un efort de vointa. Putem sa ne spunem mult §i bine: "contnoleaza-ti gindurile"; e ca §i cum ne-am spune: "opreste-ti respiratia". "Mintea nu poqte rdmine ina ctivd" , spune Sfintul Marcu calugarul;23 gindurile §i imaginile nu inceteaza a a asalta ell zumzetul lor eontinuu, intocmai cintecului pasarilor in zori, Dar, desi nu putem alunga aeest zurnzet, putem totusi sa ne detasam de el, legindu-ne mintea, in activitaea ei

'

in timpul

propriul nostru efort, ne incredem in puterea ce izvoraste din Numele lui Iisus. Dupa cuvintul lui Evagrie din Pont ~+399), "rugaciunea este darea la 0 parte a gindurilor". 6 A da gindurile la 0 parte tnseamna 0 detasare calma §i perseverenta §i nu un conflict salbatic, 0 alungare plina de minie. Prin rostirea repetata a Numelui lui Dumnezeu, gindurile §i imaginile lipsite de consistenja sau patate de pacat sint inlocuite cu amintirea lui lisus. Dar nu in sensul unei meditajii la evenimentele din viaja Lui sau la inte1esul vreunui cuvint sau parabola evanghelica, §i eu atit mai putin la sensu) vreunui adevar teologic ca, spre exemplificare, dogma sinodului de la Calcedon. In acest context, Rugaciunea lui Iisus se distinge cIar de metodele meditajlei discursive, raspindlte in Occident dupa Contra-Reforma (Ignatiu de Loyola, Francisc de Sales, Alfons de Ligori etc.). Invocind NumeIe lui Iisus, mintea noastra nu trebuie sa-§i formeze in mod deliberat 0 imagine
A

..

36

Puterea Numelui

Rugaciunea lui Iisus

37

vizuala a Mintuitorului. Aceasta este una din cauzele pentru care Rugaciunea lui Iisus este rostita de obicei in intuneric sau ell ochii Inchisi. "Paze§te-Ji mintea

libera de orice culoare, imagine sau lonna, lndeamnd Sfintul Grigorie Sinaitul. Altfel, in loc sa fii un isihast, te vei pierde tn imaginatii de§arte".27 "In timp ce practici rugdciunea launtrica, alungd tot conceptul, imaginea sau viziunea. Altfel, vei cadea pradd iluziei', 8 spune Nil Sorski (+ 1508) .2 Iar Sfintul Teofan Zavoritul afirma: "Rostind Rugaciunea Lui Iisus, nu aseza nici 0 imagine intermediara tntre minte §i Domnul... eel mai important este

ai constiirqa prezenJei permanente a lui Dumnezeu in tine, ca in orice lucru de altfel; sa simp cu 0 evidenu; clara co El vede tot ceea ce este in tine, cunoscindu-te mai bine decit te cunosti tu insuti: Constiirqa aceasta a ochiului lui Dumnezeu privindu-ti jiilila launtrica sa nu fie insotiu; de nici 0 imagine. Totul sci fie axat 2 convingerea §i sentimentul viquirii cu Dumnezeu Numai invocind Numele lui Iisus in acest fel- adica
tl

sa rdmli in Dumnezeu, sa

Ie

cea a unei femei rugindu-se. Ea reprezintd adevarata atitudine de rugdciune a sufletului om en esc. Nu este de ajuns sa posedam arta rugdciunii; trebuie sa devenim rugaciune, rugdciune intrupatii. Nu este de ajuns consacrarea unui timp pentru rugaciune, cdci fiecare act, fiecare gest, chiar §i un suris, trebuie sa devind un imn de adorare o ofranda, 0 rugaciune. Trebuie sa oferim nu ceea ce ave·m, ci ceea ce stntem 1130 Lumea are cea mai mare .
J
A

rasptndita in catacombe

parte chiar din noi in§ine: nu un lucru pe care-l faeem din cind in cind, ci 0 realitate ce ne caracterizeaza fiinja: nu un act ocazional, ci 0 stare duhovniceasca permanenta, 0 astfel de rugaciune aparjine ell adevarat fiinjei intregi a omului, 0 rugaciune in care cuvintele §i intelesul acestora se identified ell eel .., ce se roaga, Paul Evdokimov (1901-1970) explica foarte bine acest lucru in urmatoarele euvinte: "Icoana cea mai

este

simjindu- I prezenta, in afara oricarei imagini - putem avea experienja puterii depline a Rugaciunii lui lisus ce ne constituie ca un tot §i ne unifica,

VII. Interioritate Invocarea repetata a Numelui lui Iisus face ca rugaciunea sa devina din ce in ce mai launtrica, 0

nevoie nu de oameni care spun rugaciuni eu 0 mai multa sau mai putina regularitate, ei de oameni ce sint ei in§i§i "rugaciune". Felul de rugacicne descris aici de Paul Evdokimov poate fi definit ••§i mai exact prin denumirea de II _.. • .. rug~~,:,ne a ~nunll". In Biserica Ortodoxa, ca §i in alte tradltll crestme, se poate vorbi in general de trei c~tegorii de rugaciune, categorii ce trebuie consIderate flU atit ca etape succesive , ci ca moduri de rug~c.lune rntrebuinjare in diferite circumstante: rugaclunea buzelor (orala), rugaciunea minjii (minA

~

~

38

Puterea Numelui

Rugaciunea lui Iisus

39

tala) §i rugaciunea inimii (sau rugaciunea minjii coborite in inima). Invocarea Numelui lui Iisus incepe, ca de altfel orice rugaciune, prin rostirea ora/a a cuvintelor printrun efort deliberat al vointei, In acelasi timp, §i tot ca un efort de voinla, mintea se concentreaza asupra sensului cuvintelor rostite. Cu timpul §i eu ajutorullui Dumnezeu, rugaciunea devine din ce in ce mai launtrica. Participarea mintii devine mai intensa §i mai spontana, in timp ce rostirea orala a cuvintelor capata o importanja secundara; ea poate, din timp in timp, inceta, Numele lui Iisus fiind invocat in tacere, numai cu mintea. Se trece astfel, ell ajutorul harului lui Dumnezeu, la al doilea nivel al rugaciunii, Aceasta nu rnseamna ca rostirea orala lnceteaza eu desavirsire, caci sint momente cind chiar cei adinc avansaji in taina rugaciunii Iauntrice simt nevoia unei invocari cu voce tare a Domnului Hristos, (~i ne putem intreba: Cine se poate socoti ell adevarat inaintat in rugaciunea launtrica? Caci eu toti sintem incepatori in cele ale Duhului.) Coborirea mintii in inima: calatoria interioara nu se incheie insa aiei. Un om nu este definit numai prin mintea sa; in afara ereierului §i a capacitajii de rajiune, omul este earaeterizat §i prin emotiile §i afecjiunile sale, prin sensibilitatea sa estetica, precum §i prin latura instinctiva a personalitajii sale. Toate acestea au importanja lor in rugaciune, caci omul este chemat sa participe in toata fiinta sa la actul adorarii

lui D umnezeu. Ca 0 picatura de cerneala eazuta pe o hirtie permeabila, aetul rugaciunii trebuie sa se Taspindeasca din centrul constiintei §i al rajiunii in fiecare parte a fiintei, impregnind-o ell puterea sa. Mai precis, faptul acesta defineste trecerea de 1a nivelu1 doi la nivelul trei al rugaciunii, de la rugaciunea mintii la rugaciunea minjii coborite in .. "" numa. Cuvintul "inima" in acest context trebuie inteles, nu atit in sensul sau modem (emojiile §i afecjiunile), ci in sensul sau semitic §i biblic, definind persoana umana in totalitatea sa. Inima este primul organ al fiinjei omului, "eu-l eel mai profund §i eel mai adevdrat, nesesizat decit prin jertfti, prin moarte".31 Inima este
,.,

"centrul nu numai al constiiniei; ci §i al inconstientului uman, nu numai al sufletului; ci §i al duhului, nu numai al duhului, ci ~i al trupului, nu numai al inteligibilului, ci ~ al in efabilului; intr-un cuvint, este centrul absolut". 2 Inleleasa in acest sens, inima este
mult mai mult decit organul material inauntrul COTpului, Acest organ material nu este decit simbolul exterior al infinite lor posibilitap spirituale ale fiinjei umane create dupa chipul §i asemanarea lui Dumnezeu, '"'" In vederea indeplinirii calatoriei launtrice prin adevarata rugaciune, este necesara patrunderea in acest "eentru absolut''; eu aIte cuvinte, este necesara coborirea din minte in inima, Mai precis, sintem chemati sa coborim, nu din, ci eu mintea in inima.

40 TeIuI

Puterea Numelui

Rugaciunea lui Iisus

41

ur mar it nu este "rugaciunea inimii", ci "rugaciunea mintii in inimd', caci formele constiente ale intelegerii umane, inclusiv ratiunea minjii, sint daruri ale lui Dumnezeu §i trebuie nu inlaturate, ci folosite in slujba Lui. Aceasta "unire a mirqii cu inima" desemneaza restaurarea naturii decazute §i fragmentate a omului, redobindirea unitatii sale originare. Rugaciunea inimii este intoarcere in paradis, miscare opusa caderii primilor oameni, redobindire a starii de dinainte de pacat. Din aceasta se poate sesiza dimensiunea eshatologica a Rugaciunii lui Iisus in calitatea ei de marturie §i pregustare a viejii vesnice: realitate duhovniceasca experimentala in timpul viejuirii omului pe acest pamint, dar niciodata in mod depJin §i absolute Inima - loe al intilnirii omului cu Dumnezeu: inima omului implies in dimensiunea vietii spiritua1e un dublu aspect; pe de 0 parte ea este centrul fiinjei umane, iar pe de alta parte punctul de intilnire cu Dumnezeu. Ea este loeul cunoasterii de sine, in care omul se vede a§a cum este el eu adevarat, §i in acelasi timp locul depasirii eu-Iui propriu, Ioeul in care omul l§i inlelege fiinta sa ea fiind templul Sfintei Treimi, locul unde chipul i§i Intilneste Prototipul. In "camera launtrica" a inimii sale, omul i§i descopera propriul fundament, depasind astfel granija tainica dintre ereat §i neereat. "In inima, ne spun Omiliile Sfintului Macarie, se gdsesc adincimi de nemasurat ... Dumnezeu
A.

e acolo cu lngerii; acolo este lumina §i via/a, impdrdJi,a §i apostolii, cetatile ceresti §i bogatia harului; toate sin! 33 acolo". Rugaciunea inimii desemneaza asadar punctul in care actiunea mea, rugdciunea mea se identifica ell actiunea, ell rugaciunea continua a lui Iisus in mine.
Nu mai este 0 rugaciune adresata catre Iisus, ci . rugaciunea lui Iisus Insusi, Se face astfel treeerea de la rugaciunea rostita prin efortul propriu 1a rugaciunea ce actioneaza de la sine; de la rugaciunea pe care 0 zic eu la rugaciunea pe care 0 rosteste Hristos in mine. "Povestirile· pelerinului IUS" deseriu foarte sugestiv aceasta trecere de la propria-mi rugaciune la rugaciunea ce se rosteste de la sine: "Intr-o dimineata, foarte devreme, am lost, intr-un anumit tel, trezit de Rugdciune", Pina atunci pelerinul "rostea rugdciunea"; acum descopera di rugaciunea use zice de la sine" (§i aceasta chiar in timpul somnului), ea fiind unita eu rugaciunea lui Dumnezeu in el. "Nu mai trdiesc eu, ci Hristos trdieste in mine", (Gal. 2,20). Cititorii "Povestirilor pelerinului rust! pot avea impresia ca trecerea de la rugaciunea rostita la rugaciunea inimii se face fara dificultate, in mod mecanic §i automat. Pelerinul, pare-se, ajunge la rugaciunea lice se zice de La sine" numai in citeva saptamini. Trebuie insa menjionat ca experienja sa, ~e§i nu unica in felul ei, 34 este totusi una de exceptie, In general, rugaciunea inimii nu este dobindita decit dupa a viala intreaga de lupta ascetica, §i nici atunci

42 intotdeauna.

Puterea Numelui

Rugaciunea lui Iisus

43

Ea este darul liber al lui Dumnezeu,

acordat numai atunci §i in felul in care El voieste, §i nu rezultatul inevitabil al vreunui efort de asceza, Stintul Isaac Sirul insista asupra raritajii excepjionale a acestui dar: "abia unul la zece mii face parte din numdrul celor vrednici de darul rugaciunii curate"; §i adauga: "iar in ceea ce priveste taina {experierqei duhovnicesti) de dincolo de rugaciune curatd, abia daca

se poate gdsi un singur om intr-o genera/ie care sd fs dobindit aceasta cunoastere a harului lui Dumnezeu". 5 Unulia zece mii, un singur om intr-o generajie: chiar daca sintem avertizaji in felul acesta, sa nu
deznadajduim. Drumul catre imp aralia launtrica se deschide inaintea tuturor §i toti pot sa inainteze cit de cit. In timpul acestei vieji, putini sint cei ce experimenteaza, eu a oarecare plenitudine, tainele cele mai adinci ale inimii, insa destul de multi pregusta, intr-un chip mai smerit §i numai din cind in cind, din ambianja rugaciunii duhovnicesti.
A

-

VIII. Exercitlile de resplratie

sa exarninam aeum invatatura isihastilor bizantini asupra rolului pe care-l are corpul uman in timpul rostirii Rugaciunii lui Iisus. Yom insista asupra diferitelor adesea lnteles gresit,
aspecte ale aeestui subiect

Este timpul

Inima, se zice, este primul organ al fiinjei omului, punctul de intilnire a1 spiritului §i al materiei, centrul constitutiei fiziee a omului, precum §i eel al structurii sale psihice §i spirituale. Inima omului are un dublu aspect, vazut §i nevazut, iar rugaciunea inimii implica, in cons ecinla , atlt participarea sufletului, cit §i cea a trupului. Numai implicind activ trupul, rugaciunea poate aparjine eu adevarat omului in totalitatea sa. 1n eoncepjia biblica, fiinja umaria este un tot psiho-somatic §i nu un suflet Incatusat intr-un trup de unde ar voi sa se libereze. Fiinja umana este constituita de unitatea integrala a sufletului §i a trupului. Trupul nu constituie un obsta col ce trebuie depasit, 0 bucata de materie destinata uitarii, ci el implies un rol pozitiv in viaja duhovniceasca, fiind inzestrat de energii specifice ce pot fi de mare folos in lucrarea rugaciunii, Acest principiu este valabil pentru orice rugaciune, dar mai ales pentru Rugaciunea lui Iisus deoarece ea se adreseaza in mod special Fiului lui Dumnezeu intrupat, Cuvintului ce s-a facut trup. Intrupindu-se, Fiullui Dumnezeu a asumat in Sine nu numai mintea §i voinja umana, ci §i trupuI, facind din acesta un izvor nesecat de sfinjenie. In acest context este firesc sa ne intrebam in ce fel trupul, pe care Dumnezeu - Omul I-a facut purtator de duh, poate sa participe efectiv la ~ugaciunea minjii in inima ? In vederea unei asemenea participari, avind ca scop a mai mare putere de concentrare in timpul
A

44

Puterea Numelui

Rugaciunea lui Iisus

45

rugaciunii, isihastii au vorbit in decursul timpului de o asa-numita "tehnica corporald". Orice activitate ps ihica , spun ei, are repercusiuni asupra trupului; caldura sau raceala trupului, 0 respirajie mai accelerata sau mai lenta, ritmul batailor inimii, toate acestea depind de starea no astra launtrica, $i invers: orice schimbare in starea noastr a corporala acjioneaza negativ sau pozitiv asupra activitajii sufletesti, In consecinja, un anumit control al corpului §i al activitatii lui poate sa ajute la a mai adinca concentrare in timpul rugaciunii, Acesta este principiul de baza al"metodei" isihaste. Pentru a 0 intelege mai bine, vom analiza in continuare trei din principalele ei aspeete: 1. Postura exterioara: Sfintul Grigore Sinaitul sfatuieste folosirea unui taburet, a unui mic scaun, inalt de aproximativ douazeci de centimetri; capul §i umerii sa fie inclinaji, iar oehii fixati pe locul inimii. EI afirma de asemenea ca 0 astfel de pozitie se poate dovedi extrem de incomoda dupa pujin timp, dar este foarte utila pentru scopul urmarit. Alti Parinp ai Bisericii recomanda 0 pozitie §i mai incomoda, capul fiind asezat intre genunchi, dupa exemplul Sfintului lIie pe muntele Carmel .36 2. Controlul respiratieir respirajia sa fie rnai lenta §i in acelasi timp coordonata eu ritmul Rugaciunii. Adesea, prima parte ("Doamne, lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu") se zice inspirind, iar partea a doua ("miluieste-mii pe mine pacdtosu!"), expirlnd. De
A

asemenea, alte metode slnt posibile. De exemplu, se poate realiza a sincronizare a Rugaciunii ell bataile inimii. 3. Explorarea interioarl: marii isihasti indeamna la 0 concentrare a gindirii asupra centrului inimii. in timp ce se inspira, aerul fiind introdus in plamini, isihastul se concentreaza adinc, "cdutindu-si' cu mintea locul inimii. Instrucpunile exacte ale acestui procedeu nu sint consemnate in scris de frica unei injelegeri gresite; detaliile sint atit de delicate inclt insojirea personala de catre un isihast eu experienja in acest domeniu duhovnicesc este indispensabila. Fara aceasta Insojire, incepatorul (novicele), incercind sa-§i gaseasca mintallocul inimii, risca sa-§i orienteze gindirea, fara sa-§i dea seama, spre locul imediat inferior inimii, adica spre abdomen §i intestine. Efectul asupra rugaciunii este in asemenea situatie dezastruos, caci acest Ioc ar constitui, se ziee, izvorul gin durilo r senzajiilor patimase ce murdaresc mintea §i inima.3 Evident, un mare discemarnint este necesar atunci cind se intervine in cadrul activitajilor instinctive ale corpului ca, spre exemplu, in procesul respirajiei sau al batailor inimii. 0 tehnica corporal a asezata pe 0 baza gre§ita poate aduce prejudicii sanatatii unui am, tulburindu-i echilibrul mintal; de unde importanja unui duhovnic demn de incredere. in lipsa acestuia, "'" IDcepatorul este indemnat sa nu intervina in nici un chip in cursul normal al ritmului respiratiei sau in eel

.pi

-

46

Puterea Numelui

R ugaciunea lui Iisus

47

ajutorul metodelor corporaZe numai cind acestea se impun de la sine prin tnsii§i practica rugdciunii. MulJi dintre /rap, voind sa invete aceasta tehnicd tard asisterqa unui duhovnic, si-au imbolnavit pldminii §i n-au avut nici un folos. Eserqa problemei constd in unirea mintii cu inima in timpul rugaciunii; iar aceasta nu se realizeaza decit prin harul lui Dumnezeu, la vremea

al batailor inimii. Foarte adesea, el va descoperi ca., §i rara un efort constient din partea sa, cuvintele Rugaciunii lui Iisus se vor sincroniza in mod spontan ell miscarea respirajiei §i cu cea a inimii. Daca acest fapt nu se produce, sa nu fie nelinistit, ci sa continue eu rabdare invocarea Numelui lui Iisus, Tehnicile corporale, de§i de un anumit ajutor pentru unii, nu sint in nici un caz absolut necesare. Rugaciunea lui Iisus poate fi rostita in toata plenitudinea sa §i fara recurgerea la vreo metoda de acest gen. Desi Ie considera ca fiind corecte din punct de vedere teologic, Sfintul Grigore Palama (12961359) vedea in tehnicile corporale un lucru secundar, util mai ales pentru lncepaton. 38 Pentru el, ca pentru toji marii isihasti, esentialul nu consta in controlul exterior al sufletului, ci in invocarea launtrica §i tainica a Domnului Iisus, Scriitorii ortodocsi din ultimii a suta cincizeci de ani au accentuat in general destul de putin importanja tehnicilor corporale. Sfatul dat de episcopul Ignatie Briancianinov (1807-1867) este caracteristic in acest sens: "Sfatuim pe iubitii nostri [raJi sa recurgd la

hotariu: de Dumnezeu. Tehnica respiratiei poate fi tnlocuita cu totul prin rostirea lard graba a Rugiiciunii lui Iisus, cu 0 scurta pauza La sjif§ituZ fiecarei invocari; respirind dulce §i calm intr-a concentrare adincii a gindirii asupra cuvintelor rugaciunii. Cu ajutorul acestor mij/oace putem ajunge usor la un anumit grad de con centra re". 39 graba a Rugaciunii lui Iisus de 0 suta de ori, tli este neeesar cam 0 jumatate de ora; unii Pilrinfi eer chiar mai mult timp. Sa nu zici Rugaciunea cu grabire; fii 0 scurta pauza dupd fiecare invocare, ajutind astfel mintea sa se con cen treze. Rostirea Rugaciunii tard pauzd impiedica reculraerea mintii: Respirii asadar cu grijd, calm §i linistit". Pentru incepatori este preferabil ca
Ignatie sfatuieste: "Pentru rostirea cu atentie §i
In ceea ce priveste rapiditatea rostirii, episcopul

tara

Rugaciunea sa fie rostita putin mai repede decit sfatuieste aici Sfintul Ignatie - poate douazeci de minute pentru rostirea Rugaciunii de 0 suta de ori. Anumite asemanari pot fi stabiIite intre tehnicile corporale recomandate de isihastii bizantini §i cele tnrrebuinjate in practica yoga hindusa sau in sufism.41 Aici ne intrebam: aceste asemanari slnt ele rezultatu1 unei pure coincidente, a unei dezvoltari independente, desi analoge, in cadrul a doua tradijii separate, sau nu ? lar daca exista 0 relatie directs intre isihasm §i sufism (unele aspecte sint atit de apropiate incit 0 simpla coincidenja ar parea exclusa), .. erne a imprumutat de la cine ?

48

Puterea N umelui

Rugaciunea lui Iisus

49

Avem aici un cimp fascinant de cercetare, de§i ell greu se poate ajunge la 0 concluzie definitiva, Un lucru lnsa nu trebuie uitat: in afara asemanarilor sint §i deosebiri. 0 comparatie ell un fapt asemanator dintr-un ell totul alt domeniu ar fi binevenita, Toate tablourile sint incadrate lntr-o rama, jar aceasta poate avea unele trasaturi comune la to ate tablourile. Totusi, tablourile pot fi eu totul diferite unele de altele. Importanja 0 da tabloul, nu rama. in cazuJ Rugaciunii lui Iisus, tehnicile eorporale constituie lntrun oarecare fel aceasta incadrare in rama, "Raman Rugaciunii lui Iisus se aseamana desigur diferitelor "rame" necrestine, dar aceasta nu trebuie sa ne faca insensibili la caracterul unic al tabloului, la caracterul crestin bine distinct al Rugaciunii, Punctul esential in Rugaciunea lui Iisus nu-l constituie actul repetijiei, precum nici pozitia eorpului sau felul de a respira, ci Persoana catre care ne adresam: Iisus Hristos Mintuitorul, Fiullui Dumnezeu §'i Fiul Mariei, Dumnezeu-Omul, Folosirea unei tehnici corporale in cadrul Rugaciunii lui Iisus nu trebuie sa ne insele privitor Ia adevaratul caraeter al acestei Rugaciuni. Rugaciunea lui Iisus nu se reduce la 0 tehnica care sa lie ajute in voinja de a ne concentra. Nu poate fi In nici un caz vorba de 0 'yoga crestina", un fel de "meditatie transcen den ta Iii" , sau de "mantra crestina", a§a cum Incearca unii 8-0 prezinte. Ea este invocarea Persoanei lui Dumnezeu facut om, Iisus Hristos,

Mintuitorul §i Izbavitorul lumii. R ugaciunea lui Iisus este deci mult mai mult decit 0 metoda sau 0 tehnica izolata. Ea poate fi traita numai intr-un anume con-

text; separata de acest context, Rugaciunea lui lisus i§i pierde semnificajia proprie. Contextul Rugaciunii lui Iisus este lnainte de toate un context de credinta. Invocarea Numelui lui Iisus presupune ca eel ce se roaga crede in Iisus Hristos ca Fiu allui Dumnezeu §i Mintuitor. tn multi dintre noi aceasta credinta este probabil nesigura §i oscilanta: poate ca ea coexista eu lndoiala, Sintem adesea nevoiti sa strigam ca tatal din Evanghelie: "Cred Doamne, ajuttl necredirqei mele" (Mareu 9,24). Dar eel pupn sa avem dorinja de a crede; eel pujin sa avern, in mijlocul tuturor incertitudinilor, 0 scinteie de iubire pentru acest lisus pe care-l cunoastem atit de putin. Contextul Rugaciunii lui Iisus este in a1 doilea rind un context de comuniune. Nu invocam Numele lui lisus ca indivizi separaji unii de aljii, incredinpndu-ne numai propriilor noastre puteri interioare, ci in calitate de membri ai comunitatii eclesiale. Sfinjii Barsanufie, Grigore Sinaitul sau Teofan Zavoritul recomandau practica Rugaciunii lui Iisus numai membrilor botezaji ai Bisericii, numai participanjilor a~ti~ la viaja sacramentala a Bisericii prin Marturisire §1 pnn lmparta§irea ell Sfintele Taine. Ei n-au considerat niciodata practica Rugaciunii lui Iisus ca un inlocuitor a1 Sfintelor Taine: eel care era sfatuit sa . ' mvoce Numele lui lisus era evident un membru prac-

50

Puterea Numelui

Rugaciunea lui Iisus

51

ticant §i participant 1a comuniunea Bisericii. Totusi, in vrernea noastra, cind observam pe de 0 parte 0 anumita criza eclesiala, iar pe de alta parte 0 dorinta de a cunoaste adevarul, multi practica Rugaciunea lui Iisus fara sa fie membri practicanji ai vreunei Biserici, tara sa aiba 0 credinja clara in Iisus Hristos. Sa-i condamnarn? Sa-i tmpiedicam? Dadi sint sinceri in cautarea izvorului vietii sa nu-i CODdamnam. Iisus nu condamna pe nimeni, in afara de ipocriti, Cu toata smerenia tnsa §i ell toata constiinta pulinatatii propriei noastre credinte, situatia unor astfel de persoane trebuie considerata totusi ca 0 anomalie.
IX.Sfir§itul calatorlet

prin insa§i natura Sa §i-a asumat in sine omenirea pentru ca noi, oamenii, sa putem participa, prin har, la dumnezeirea Sa, devenind, dupa cuvintul Sfintului Apostol Petru "pdrtasi la natura dumnezeiascd" (II Petru 1,4). Rugaciunea lui Iisus, adresata Cuvintu1ui intrupat, este un mijloc de realizare in noi a tainei Indumnezeirii prin care ajungem la adevarata asemanare ell Dumnezeu, Rugaciunea lui lisus, unindu-se eu Dumnezeu, ne ajuta sa participam 1a taina perihorezei de iubire a celor Trei Persoane ale Sfintei Treimi, Cu atit mai

Seopul invocarii Numelui lui Iisus, ca de altfel a oricar ei rugaciuni crestine, este identificarea rugaciunii noastre ell rugaciunea pe care Iisus, marele Preot, 0 inalla in noi catre Dumnezeu 'I'atal; este identificarea vietii noastre ell viaja Sa, sutluI nostru unindu-se Suflului Dumnezeiesc ce susjine universul. Obiectivul final poate fi deseris §i prin expresia patrist ica de "indumnezeire". "Numele lui Iisus, ce saldsluieste in inimd, con/era omului puterea indum42 nezeirii", zice Parintele Serghie Bulgakov. "Dumnezeu s-a [dcut om, zice Sfintul Atanasie, pentlU

mult- Rugaciunea devine 0 parte din noi insme, cu atit patrundem mai adinc in miscarea de iubire traita de Tatal, de Fiul §i de Duhul Stint. Despre aceasta iubire Sfintul Isaac Sirul afirma: "Iubirea nu este altceva decit "impartlJiau despre care a amintit Domnul atunci cind a spus ucenicilor Sa! "ca nu vor mai minca (Pa§tele) pinii cind nu va fi desdvirsit in imparatia lui Dumnezeu" (Luea 22,16). Aceasta hrana pe care 0 VOT minca impreund nu este altceva decit iubirea... Cind am pdtruns in taina iubirii; am pdtruns in Dumnezeu ~i cdlatoria noastrd s-a terminat; slntem astfel ajunsi in insula de dincolo de lume, in impiirdpa Tatalui §i a Fiului ~i a Sfintului Duh, carora se cuvine slava §i puterea in veci". 44 "" In traditia isihasta, taina indumnezeirii este traita
eel mai adesea in forma unei viziuni de lumina, Aceasta lumina perceputa de sfinji in rugaciune nu este nici lumina simbolica a minjii, nici lumina

omul

sa devina

dumnezeu".

ca

43 Cel ce este Dumnezeu

52

Puterea Numelui

Rugaciunea lui Iisus

53

mat eri ala, sesizata de simjuri, adica lumina creata.
Aceasta lumina nu este altceva decit lumina necreata a dumnezeirii ce izvora din Hristos la Schimbarea Sa la Fala pe Muntele Taborului, lumina ce va straluci asupra lumii intregi la cea de-a doua Venire a Sa. Descriind viziunea Sfintului Pavel, "rapit.: pind la al treilea cet" (II Cor. 12,2-4), Stintul Grigore Palama vorbeste in acesti termeni despre lumina dumnezeiasca: "Pavel "vede 0 lumina care nu are sJir§it nici in sus, nici in jos, nici in pt1rfil~. este 0 lumina ce

Dumnezeu §i-i £nalJd cint de lauda. Am tnteles deci ceea ce Filocalia numeste "cunoasterea vorbirii (tainice) a tuturor creaturilor (despre Dumnezeu) n... Am simti: atunci 0 iubire arzatoare pentru Iisus Hristos §i pentru toate [dpturile lui Dumnezeu".46 in acelasi sens, Parintele Serghie Bulgakov spunea: "Strdlucind prin inimd, lumina Numelui lui Iisus lumineazd tot universur,.47 b) transfigurarea relatiei pelerinului eu ceilalti
• oamem;

straluceste asemenea unui soare infinit mai luminos §i mai mare decit universul; iar in mijloc se gdse§te el insusi cu totul transformat in ochi (contemplativ)u.45 Aceasta este viziunea slavei de care sintem invredniciti prin invocarea Numelui, Rugaciunea lui Iisus patrunzind fiecare particica a vietii noastre de
stralucirea Schimbarii la Faja. Rostirea neincetata a Rugaciunii lui lisus are doua efecte asupra autorului anonim al "Povestirilor unui pelerin rus" : a) transformarea relajiei sale eu faptura materiala ee-l Inconjoara; toate lucrurile devin transparente, devin taina a prezenjei lui Dumnezeu; "Rugindu-md din in im ii, totul in jur imi pdrea minunat §i plin de slava. Arborii, iarba, pasarile, pdmintul, aerul, lumina pareau sa-mi zica cd totul se datoreaza omului; ca toate lucrurile sint martorii iubird lui Dumnezeu pentru om; ca totul arata iubirea lui Dumnezeu si-! tnalla cint de lauda. Am lnteles deci eeea

insd nu mai mergeam ea inainte, plini de framintare. Invocarea Numelui lui Iisus rna umplea de bucurie. Toata lumea era bund pentru mine, top ma iubeau... Daca eineva ifni [dcea vreun rau, tmi ziceam: "Cit de dulce e RugtIciunea lui Iisust" Rana §i minia dispareau; iar eu uitam totuf,.48 "lntruclt ap [acut unuia dintr-acesti trap ai Mei; prea mici; Mie Mi-ap [dcut" (Matei 25,40), zice Hristos. Rugaciunea lui Iisus ne ajuta sa-L vedem pe Hristos in Atot omul §i tot omul in Hristos. In coneluzie, Rugaciunea lui Iisus nu este a fuga de
lume sau 0 negare a acesteia, ci, dimpotriva, 0 slujire intensa a lumii. Ea nu desconsidera creatia lui Dumnezeu, ci 0 rea§eaza in lumina valorii supreme, in Dumnezeu: "Putem aseza Numele lui Iisus asupra oamenilor,

'~m inceput din nou

sa calatoresc. Acum

asupra cdrtilor, asupra florilor, asupra a tot ceea ce lntilnim, vedem §i gindim. Numele lui Iisus poate deveni

54

Puterea Numelui

Rugaciunea lui Iisus
baye de Bellefontaine, p.8t.

55

cunse a tuturor §i a fiecdruia, imprimind amprenta divino asupra lumii. Am putea vorbi aici de taina preotiei imparatesti a tuturor credinciosilor. in unire cu Marele Preot, imploram cu top Duhul Sfint: transformam rugaciunea in taina (a impdrdpei Cerurilor) II.49 Rugaciunea lnseamna actiune eficienta; eel ce se
roaga primeste 0 mare putere. Acest Iucru se poate afirma pentru orice rugaciune, dar mai ales pentru Rugaciunea lui Iisus, Practicata in mod special de 50 monahi §i monahii , aceasta rugaciune poate fi rostita ell mare folos §i de laicii de toate categoriile; casatorij! sau nu, medici §i psihiatri, muncitori, profesori sau §oferi de autobuz. Invocarea Numelui lui Iisus eu atenjie dB. fiecaruia mai multa putere in indeplinirea sarcinilor sale; ea nu separa pe oameni intre ei, ci-i uneste puternic, a§a cum nimic altceva n-ar putea face, sensibilizindu-i pe unii la nelinistea §i framintarile celorlalti. Rugaciunea lui Iisus face din fiecare "un om pentru ceilaqi", un instrument viu al participarii la pacea lui Dumnezeu, un centru dinamic de lmpacare.

4. "Capitole", 113 (PO 150, 1280 A). A se vedea Kallistos Ware: The Jesus Prayer in Saint Gregory of Sinai, in Eastern Churches Review IV, 1972, p.S, 5~"Vremea este lucreze Domnut" • (Psalmu1118, 126). In textul grecesc este folosit cuvintul kairos - limp (vreme). Kairos inseamnA aici momentul decisiv, momentul potrivit pentru

sa

A

rugaciune.
6."Capitole", 113 (PG 150, 1277 D). 7. Centurie, 4 (PG 147, 637 D). 8. In Occidentul medieval exista 0 devotiune a inimii pentru Numele Stint al lui Iisus, Chiar dac3 existau unele diferente in raport eu Traditia bizantina in acest dorneniu spiritual, totusi citeva note paralele pot fi. stabilite cu U§urinla. Prezentul studiu insa nu i§i propune analiza invocarll Numelui lui Iisus in Occi-

Note
Itt Tito Colliander, Le Chemin des ascetes, Ed, Abbaye de Bellefontaine, p.13. 2. Concise Oxford Dictionary. 3. Sf.Teofan Zavoritul, citat de Arhim. Kallistos Ware: L ~ de La Priere, Antologie de 9 rates spirituels sur les Priere, Ed.Ab-

dent, Pentru acest subiect, a se vedea: Kallistos Ware "The Holy Name of Jesus", in Sobomost, 42,1982, pp. 163~184. 9..A Monk of the Eastern Church, On the Invocation of the Name of Jesus, in The Fellowship of Saint Alban and Sergius, Londra, 1956, p~5-6. 10. Despre liniste §i rugiiciune 2 (PO 150,1316 B)t 11~ L'Art de la Priere, ptt112 12~Fratele Laurentiu (1611-1691), monah carmelit, The Practice of the Presence of God, Londra, 1962 p.13,16~ 13. Arhim, Sofronie, The Undistorted Image: Staretz Silouan, Londra, 1958, 40414 14. Citat de E.Behr-Sigel, La Priere de Jesus ou le mystere de Ia spiruualite monastique orthodoxe, in "Dieu vivant", 8, 1977, p.81. 15. L Art de fa Priere, p.149. 16~Pdstorul lui Hennas, IX, 14. 17. I. Pedersen, Israel, vol. I, Londra, 1926, p.245-249. 18. A se vedea Filocalia XI, 199(t 19. Scara, 21 §i 27; Filocafia IX, 1980. 20. Kallistos Ware, The Jesus Prayer in Saint Gregory of Sinai,

pa14·154

~-

.:

56
21. L'Art de La Priere, p.130~

Puterea Numelui

R ugaciunea lui !isus

57

22. Filocalia XI, 1990.
23.

29. Idem, p.135. 30. Sacrement de l'amour: Ie Mystere conjugal a la lumiere de la Tradition orthodoxe, Paris, 1962, p. 83~ 31. Richard Kehoe, The Scriptures as Word of God, in Eastern Churches Quarterly, VIII, 1947, p.78. 32. John B. Dunlop, Starers Ambrosy: Model for Dostoievsky's Starets Zossima, Belmont 1972, p.226
t

24. Cent textes sur la Connaissance et le Discemement, 59, in "Sources chretiennes", 5 his, Paris, 1955,p. 119. 25. Capuole, 27. 26. Despre rugiiciune, 70 (PO 79, 1181 C). 27. Stiiruinla tn rugdciune, 7(PO 150, 1340 D). 28. Citat din Sf.Teofan Zavornul, L ~ de fa Priere, p.l36.

Despre pocainlii (PO 65, 981 B)~

A se vedea, de asemenea, Andre Bloom, Contemplation et Ascese: contribution orthodoxe; Technique et contemplation, in Etudes carmelitaines, nr.28, Bruges, 1949, p.49..fi7. 38. Defense des saints hesychastes 1,11,7, Louvain, edites de Meyendorff, 1959, vol.I,p.97. 39. The Arena: on Offering to Contemporary Monasticism, trad. Arhim, Lazarus, Madras, 1970, p~84~ 40. Op.cit., p~81. 41. A se vedea L. Gardet, Un probleme de mystique comparee: la mention du nom divin (dhila) dans la mystique musulmane, in
t

Revue thomiste, LIlt 1952, p.642-679: LIlI, 1953, p.197-216. 42. L 'Onnodoxie, Lausanne, 1980, p.l64. 43. lntruparea Cuvlntului, 54. 44. Mystic Treatises, trad. Wensirck, p.211-212. 45. Defense des saints hesychastes, I,IlI,21, editat de Jean Meyendorff, vol.I,p.156~

33~ Omilii, XVt 32 §i XLIII,7. 34. Marele duhovnic din Sfintu! Munte Atos, SfintuI Siluan (1866- 1938), a primit darul rugaciunii continue a minljj in inima numai dupa trei saptimini de rostire a Rugaciunii lui Iisus, Biograful sau, Arnlm. Sofronie, afirma eu dreptate ci ... experienta Sf.Siluan constituie "un dar sublim §i rar", InsU§i Sf.Siluan §i-a dat seama mai tirziu ca acest dar al rugaciunii curate este 0 experienta destul de neobi§nuita, of The Undistaned Image, p.24. 35. Mystic Teatises by Isaac of Nineveh, Amsterdam, 1923, p.113. 36. "Ilie S-3 suit in virtu! Carmelului §i s-a aplecat la pamint pina a atins genunchii co fala sa" (III Regi, XVIII, 42). A se vedea

46. p.56,57 ,69~ 47. L 'Orthodoxie,p.l64. 48. p~38t40. 49. Nadejda Go rodetzky, XXIII,1942tP~76 .

The Prayer of Jesus, Blockfriaro,

asupra respiratiei, a se vedea: Kallistos Ware, The Jesus Prayer in Saint Gregory of Sinai; in Sobomost, 4:2,1982,p.14, nota 55.

de asemenea exemplul unui monah rugindu ... in aceasta pozipe, se exemplu descris de un manuscris gree din sec. al XI... I.Meyenlea, dorff, Saint Gregoire Palamas et ta mystique onnodoxe, Paris, 19S9,p.92. 37. Pentru 0 mai ampla bibliografie in domeniui controlului

Sflntul Grlgorle SlnaHul

Despre cele doua feluri ale rugaciunii
Sint doua feluri ale unirii, mai bine zis cite 0 intrare din fiecare parte la rugaciunea minjii, care se lucreaza prin Duhul in inima, Sau mintea 0 ia inaintea ei, lipindu-se acolo de Domnul (1 Cor.6,17), cum zice Scriptura, sau miscindu ..se mai Intii lucrarea in chip treptat atrage mintea in locul veseliei §i 0 leaga de chemarea Domnului Iisus §i in unirea cu El. Caci desi Duhul lucreaza deosebit in fiecare, precum voieste, cum zice Apostolul (I Cor.12,11), dar 0 data premerge una, alta data alta, in cele doua feluri pomenite mai tnainte. Uneori lucrarea se iveste in inirna, se intelege, dupa impupnarea patimilor, prin chemarea continua a lui Iisus Hristos, care face sa se arate caldura dumnezeiasca; caci Dumnezeul nostru este foe ce mistuie patimile, cum zice Scriptura (Deut.4,24). AIteori Duhul atrage mintea la sine, stringind-o in adincul inimii §i oprind-o de 1a imprastierea

60

Fragrnente filocalice

R ugaciunea lui lisus

61

obisnuita, Atunci mintea nu mai e dusa din IerusaJim in robie la asirieni, ci-§i muta locuinja din Babilon in Sian, la loc mai inalt. Atunci paate zice §i ea cu proorocul: "Tie se cuvine clntare, tn Sion, §i Tie se va da rugaciune in Ierusalim:" (Ps.4,2); sau iara§i:ItCtnd a intors Domnul Tobia Sionului"(Ps.125,1); sau iara§i: "Bucura-se-va Iacob §i veseli-se-va Israel. n (Ps. 52, 7); adica mintea vazatoare §i lucratoare, care cu Dumnezeu, prin lucrare, biruie patimile §i-L vede pe EI prin contemplajie, pe cit Ii este cu putinja, Mintea aceasta , chernata atunci ca la 0 masa prea imbelsugata, cinta, veselindu-se intr-o desfatare dum.. nezeiasca: It Gatit-ai inaintea mea masa, tmpotriva celor ce rna necajesc" (ps.20,5), adica impotriva dracilor §i a patimilor.

"Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-mdl". Pe urma, pentru ingustimea, 08teneala §i greutatea lucrului, ca unul ce e facut continuu, (fiindca cele trei cuvinte nu sint 0 mincare care sa se poata minca continuu, iar "cei ce Mil mdnmca pe Mine VOT jldminzi inctI" (inleI.Sir.29,21), muta-ti mintea la cealalta jumatate §i zi : "Fiullui Dumnezeu,
cu mintea, sau
ell sufletul:

Cum trebuie

sa tie fieuti

rugiciunea?

"Diminetua sa semeni sdmtnla tall, zice Solomon, adica saminta rugaciunii. "Iar seara sa nu tnceteze mina taft (Eccl.l1,6), ca nu cumva sa fie 0 vreme care
desparta rugaciunea ta continua §i sa nimeresti ceasul in care sa fie auzita, Fiindca nu cunosti, zice, care va ajunge la linta, aceasta sau aceea. ~ezind deci de dimineaja pe un seaun ca de-o palma, aduna-p mintea din partea conducatoare, in inima, §i line-o in ea. Aplecindu-te apoi cu incordare, ca sa simp durere in piept, in umeri §i in grumaz, striga staruitor

sa

miluieste-mal''. Dar zi mult fiecare jumatate, caci nu trebuie sa Ie schimbi necontenit, din lene, fiindca plantele ce se rasadesc continuu nu prind radiicina. Infrineaza-ji §i miscarea plaminilor, ca sa nu rasufli in voie, caci suflarea plaminilor, care porneste de la inima, intuneca mintea §i risipeste cugetarea, rapind-o de acolo. Ca urmare, sau 0 preda roaba uitarii, sau 0 face sa judece unele in locul altora, indreptlndu-se, lara sa simta, spre cele ce nu trebuie. Iar de vezi ivindu-se sau luind chip in mintea ta necurajiile duhurilor sau ale gindurilor, sa nu te sperii. Chiar daca ti se arata intelesuri bune ale lucrurilor, nu Ie baga in seama, Ci Infrinindu-ji ra sufl are a, pe cit e cu putinja, §i incuind mintea in inima §i savir§ind neincetat §i staruitor chemarea Domnului Iisus, sa le arzi §i sa Ie opresti pe acestea, iar pe ei sa-i biciuiesti in chip nevazut prin dum .. nezeiescul flume. Caci zice Scararul: "Biciuieste pe vrdjmasi cu numele lui Iisus, fiindca nu e armd mai

putemica decit aceasta, in cer §i pe ptImint."

62

Fragmente

filocalice

Rugaciunea lui Iisus tos Iisus.

63

Despre felul cum trebuie tinnti mintea

Aflil ca nimeni nu poate de la sine sa tina mintea, de nu va fi tinuta de Duhul. Caci este nestatornica, nu de 1a fire, pentru ca e pururea in miscare, ci fiindca §i-a insusit obisnuinja lmprastierii prin nepurtare de grija, deprinzindu-se de 1a inceput eu aceasta. Caci prin calcarea poruncilor Celui ce ne-a nascut pe noi a doua oara, ne-am despartit de Dumnezeu, pierzind simjirea inlelegatoare a Lui §i unirea eu EI intru simjire. Alunecind mintea de acolo §i desparjindu-se de Dumnezeu, e purtata in toate parjile ca 0 roaba. Ea nu mai poate sa se opreasca altfel, decit numai daca se supune lui Dumnezeu §i e oprita de EI §i se uneste eu El eu veselie, rugindu-se Lui neincetat §i staruitor, marturisindu-i Lui, in fiecare zi, in chip intelegator toate cite am gresit; atunci EI iarta lndata toate celor ce I se roaga cu smerenie §i eu zdrobire de inima §i cheama pururea numele Lui eel stint. Caci zie: "Mdrturisiti-vd Domnului ~i chemati numele eel sfint al Lui" (Ps.I04,7). Rasuflarea eu gura strinsa tine mintea , dar numai in parte §i iara§i se lmprastie. Dar cind vine lucrarea rugaciunii, ea tine eu adevarat mintea la sine §i 0 veseleste §i 0 Iibereaza din robie. Se intlmpla uneori .... """ . msa, ea rmntea se roaga §i sHi in inima, dar cugetarea ratace§te §i se indeletniceste ell altele. Aceasta nu se supune nimanui, decit numai eelor desavir§ili in Duhul Sfint, care au ajuns la neimprastierea in Hris""""

Despre alungarea gindurilor Niei un incepator nu poate alunga vreodata vreun gind, daca nu-I alunga Dumnezeu. Caci numai cei puterniei pot razboi §i alunga gindurile, Dar §i acestia nu de la ei alunga gindurile , ci lmpreuna eu Dumnezeu poarta razboiul impotriva lor, ca unii ee au imbracat toate armele Lui. Iar tu, venind gindu rile , cheama pe Domnul Iisus, des §i eu staruinta §i vor fugi. Caci nerabdind caldura inimii izvorita din rugaciune, fug ca arse de foe. "Bate pe eei ce te razboiesc eu numele lui Iisus", zice Scararul, fiindca Dumnezeul nostru este foe ce mistuie toata rautatea (Deut.4,24). Domnul eel grabnic la ajutor "va face indatd dreptate celor ce strigii din tot sufletul catre E~ ziua ~i noaptearti.uc« 8,7) ... '(Sfintul Grigorie Sinaitul, Despre linistire §i despre cele douii [eluri ale rugdciuni; Filocalia VII, Bucuresti, 1977, pag. 171-173,187-189).

Sfintul Grlgorle Palama

Despre rugaciune
Cei ce se roaga cu mintea cu adevarat trebuie sa fie nepatimasi §i sa fi lepadat legatura eu lucrurile aflate la mijloc, (lntre ei §i Dumnezeu), caci numai a§a pot ajunge la rugaciunea netulburata; iar cei ce n-au ajuns la aceasta masura (a nepatimirii), dar se silesc spre ea, trebuie sa treaca peste tmpatimirea de placere (dulcea impatimire), ca sa se elibereze eu totul de Impatimire. Dar pentru aceasta trebuie sa faca moarta eu totul pomirea pacatoasa a trupului, care consta din izbavirea de Impatimire, iar gindul sa-l aiba mai tare ca miscarile rele ale patimilor din lumea cugetarii, ceea ce inseamna depasirea tmpanmirf de placere, lar daca e asa, precum §i este, pma ce ne stapineste unpatirmrea nu putem gusta rugaciunea mintii nici macar cu cuvintul de pe virful buzelor, §i avem nevoie sa simjim prin simjul pipaitului numaidectt durerea postului, a privegherii §i a altora ca aces tea, daca vrem sa ne ingrijim de rugaciune, Caci numai prin ea se mortifies pornirea
A .,..,. _ ""'" "" '-"".

• . .-

66

Fragmente filocalice

pacatoasa a trupului §i gindurile care mi§di patimile animalice se fae mai cumpatate §i mai slabe. Ba nu numai atita, ci aceasta .aduce §i Inceputul sfinjitei strapungeri a inimii, prin care se §terg §i lrrtinaciunile necurate de mai inainte §i care face pe Dumnezeu mai presus de toate milostiv §i indupJecat de rugaciune, Caci "inima zdrobiia Dumnezeu nu 0 va tl uJgisi (Ps.50,19), dupa David, iar dupa Teologul Grigorie "de nimic nu are Dumnezeu mai multa grijd ca de greaua patimire". De aceea §i Domnul a invajat in Evanghelii ca "mult poate rugdciunea insoJitii de post" (Mareu 9, 29, Matei 17,21.) (Sf.Grigorie Palama, Cuvinte pentru cei ce se linistesc cu evlavie. Al doilea din cele din urmiiDespre rugiiciune, Filocalia, VII, Bucuresti, 1977, pag.228-229).

Sfintul Grlgorle Palama

Despre rugaciunea nemcetata
A ._..

De aceea §i Sfintul Pavel, care a §tiut mai bine decit noi folosul eel mare pe care-l aduce rugaciunea, ne-a indemnat sa ne rugam neincetat (1 Tes.5,17). N-a voit el sa sfatuiasca niciodata vreun lucru greu §i eu neputinta, pe care nu l-am fi putut implini, caci atunci De-am fi aratat ca neascultatori §i calcatori ai poruncii lui §i drept urmare vredniei de osinda. Ci scopul Apostolului, eare a zis sa ne rugam neincetat, a fost ca sa De rugam eu mintea noastra, ceea ce este eu putinja sa facem totdeauna. Caci §i cind facem un Iucru de mtna §i cind ne plimbam §i cind §edem §i cind mincam §i cind bern, totdea una putem sa ne rugam ell mintea noastra §i sa faeem rugaciunea minjii bine placuta lui Dumnezeu §i adevarata. Cu trupul putem sa lucram §i cu sufletul sa ne rugam, Omul din afara poate sa implineasca orice slujba eu trupul §i omul dinauntru poate sa fie daruit slujirii lui Dumnezeu §i sa nu lipseasca niciodata de la lucrul

68

Fragmente

filocaJice

Rugaciunea lui Iisus

69

eel duhovnicesc al rugaciunii ell mintea. Caci asa ne porunceste Dumnezeu-Omul lisus in Sfinta Evanghelie, zicind: "Iar tu cind te rogi, intra in camara ta §i lnchizind U§Q ta, roagd-te Tatdlui tau intru ascuns" (~at~i 6,4). Camara sufletului este trupul. U§iJe fiinjei noastre sint cele cinci simturi, Sufletul intra in camara lui, cind mintea nu umbla de colo pina colo In luerurile lumii, ci staruieste in inima noastra, ~i simjurile noastre Ie inehidem §i ramln asigurate, cind .nu ~e lasa!ll se alipeasca de lucrurile supuse lor §l aratate. In felul acesta mintea ramlne libera de ... o~ice impatimire lumeasca §i se uneste prin rugaciunea ascunsa a mintii eu Dumnezeu Tatal nostru. ~i atunei ziee: "Tatdl tau eel ce vede lntru ascuns, lJi va da fie la aratare" (Matei 6,6). Dumnezeu, cunoscatorul eelar aseunse, vede rugaciunea minpi tale §i 0 rasplateste eu daruri aratate §i mario Pentru ca aceasta este rugaciunea adevarata §i desavir§iHi §i ea umple sufletul de harul dumnezeiesc §i de darurile (harismele) duhovnicesti. Caci ell ctr inchizi mirul mai mult in vas, cu attt vasul ras~i~de§te m~i multa mireasma, A§a e §i cu rugaciunea: eu CIt 0 Intiparesti mai mult in inima ta eu ant 0 umple mai mult de harul dumnezeiesc. Fericiti §i norocosi sint cei ce se obisnuiesc eu acest lucr~. ce:es_~, caci cu ..el biruiesc orice ispita de la dra~ll eel ra2' preeum §i David a biruit pe ingimfatul Goliat (1 Imp.17,51). Cu ea sting poftele fara

sa

rinduiala ale trupului, precum §i eei trei tineri au stins vapaia cuptorului (Dan.7,25- 26). ell aceasta lucrare a rugaciunii rnintii imblinzesc patimile, precum §i Daniel a imblinzit leii salbatici (Dan.6,18 urm.). Cu ea coboara roua Sfintului Duh ill inima lor, precum a coborit Ilie ploaia in Carmel (3 Imp.18,45). Aceasta rugaciune a mintii este cea care urea pina la tronul1ui Dumnezeu §i se pastreaza in cupe de aur ca sa fie tamiiat eu ea Domnul, precum ziee loan Cuvintatorul de Dumnezeu in Apocalipsa: U$i doudzeci ~ipatru de batrini au cazut inaintea Mielului, avind fiecare aldute §i cupe de aur pline de tdmiie, care
A

stnt rugaciunile

SfinJilor"(Apoc.5,7).

Aceasta

A

'

rugaciune a minjii este a lumina care lumineaza totodeauna sufletul omului §i aprinde inima lui ell Ilacarile iubirii lui Dumnezeu. Ea este 0 veriga care tine uniji §i impreunaji pe Dumnezeu §i omul. 0, har neasemanat al rugaciunii minjiil Ea face pe am sa fie totdeauna in convorbire eu Dumnezeu. 0, lucrare eu adevarat minunata §i deosebital Sa fii deodata eu oamenii truee§ti §i sa te afli cu Dumnezeu in chip injelegator. Ingerii nu au glas material, ei Cll mintea lor aduc lui Dumnezeu doxologia neincetata. Aeeasta este Iucrarea lor. Ei li este inchinata toata fiinta lor. Deci §i tu, frate, cind intri in camara ta §i inchizi u§a, sau cind mintea ta nu sare de colo pina colo, ci intra in inima ta §i simjurile tale sint lntarite, §i nu sint pironite de lucrurile lumii acesteia, §i pe Iinga

70

Fragmente

filocalice

in cealalta viata. Drept aceea, frate, orieine ai fi, cind iei in miinile tale cartea aceasta §i, citind-o, vei cerea folosul ei in sufletul diu, te rag cu caldura, adu-ji aminte sa faei §i 0 rugaciune catre Dumnezeu, ell un "Doamne miluieste'', pentru pacatosul suflet al aceluia care s-a ostenit eu aceasta carte §i al aceluia care a cheltuit ea sa 0 tipareasca, Caci acestia au mare nevoie de rugaciunea ta, ca sa afle mila dumnezeiasca pentru sufletul lor §i tu pentru al tau. Fie, fie ! (Din viata Sfintului Grigorie, Arhiepiscopul Salonicului, Filocalia, VIII, Bucuresti, 1979, pag. 550-552.)

aceasta te rogi totdeauna cu mintea ta, te faei asemenea eu sfinjii ingeri; §i Tatal tau, care vede rugaciunea ta tamica, pe care 0 adUCI In ascunsul inimii tale, te va raspUiti ell mari daruri (harisme) intru aratare, ~i ee bun mai mare §i mai bogat poji sa afli de cit acesta, de a te afla, cum am spus, lmpreuna ell Dumnezeu in chip injelegator §i de a fi in convorbire neincetata ell El? Caci fara El nu poate sa fie vreodata vreun om fericit nici aici, nici
'W •
ill ..

"W'

A

NlchHor din slnguritate

Despre rugaciunea inimii
rasuflarea pe care 0 rasuflam este aerul acesta. ~i n respiram flU pentru altceva, ci pentru inima, caci ea este 0 pricina a vietii §i a caldurii trupului. Deci inima trage aerul ca sa-§i impinga caldura ei afara prin expirare, iar ei sa -§i procure 0 temperatura buna, Iar pricinuitorul acestei lucrari, sau mai bine zis slujitor a1 ei, este plaminul, care fiind zidit de Facator fara desime, ca niste foi, primeste §i seoate usor conjinutul lui. Astfel inima, tragind prin aerul respirat racoarea la sine §i impingind de 1a sine caldura, pazeste fara abatere rinduiala pentru care a fost zidita spre susjinerea viejii, Tu deci §ezind §i adunindu-ji mintea, impinge-o §i sile§te-o pe calea narilor pe care intra aerul in inima, sa coboare lmpreuna eu aerul inspirat in inima, ~i intrind acolo, nu-ji vor mai fi fara veselie §i fara bucurie cele de

Stii

ca

dupa aceea. ~i preeum un barbat oarecare fiind

calatorit de la casa sa, cind se intoarce nu mai §tie ce sa faca de bucurie ca s-a invrednicit sa se lnrilneasca cu copiii §i eu nevasta, asa §i min tea cind

72

Fragmente filocalice

Rugaciunea lui Iisus

73

se Intilneste en sufletul se umple de a bucurie §i veselie de negrait, Drept aceea, frate, obisnuieste-ji mintea sa nu iasa degraba de acoio. Caci la inceput e nepasatoare poate, din pricina inchiderii inauntru §i a strimtorarii, Dar dupa ce se obisnuieste, nu-i mai plac ratacirile pe afara, caci "lmpdrtiJi,a cerurilor este inauntrul nostru II (Luca 17,21). Pe aceasta privind-o acolo §i cerind-o prin rugaciune curata, toate cele din afara Ie socoteste urite §i neplacute. Daca deci, cum s-a zis, pop intra de la prima lncercare in loeul inimii pe care li l-am ararat, multumeste lui Dumnezeu, §i slaveste-L §i salta §i te tine de lucrarea aeeasta pururea. Iar ea te va mvata pe tine cele ce nu Ie §tii. Dar trebuie sa §tii §i aeeasta ca, ajungind mintea aeolo, nu trebuie sa taca §i sa stea dupa aeeea degeaba. Ci sa aiba ca lueru §i indeletnicire neincetata rugaciunea: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma"! Sa nu mai conteneasca niciodata din aceasta. Caci aceasta, linind mintea neimprastiata, 0 face sa nu poata fi prinsa §i atinsa de momelile vrajmasului §i 0 ridica la dragostea §i dorul dumnezeiesc in fiecare zi. Iar daca, ostenindu-te mult, 0 frate, nu poji totusi intra in partite inimii, precum ti-am ararat, fa eeea ce-ji spun §i eu ajutorullui Dumnezeu vei afla ceea ce cauji, ~tii ca partea cugetatoare a fiecarui om este in piept, caci inHiun trul pieptului, tacind noi eu buzele, vorbim, ne sfatuim eu noi in§ine, dam rind

rugaciunnor, psalmilor §i altora. Da-i deci acestei cugetari, departind de la ea orice gind - §i aceasta 0 poti daca vrei - da-i deci pe: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiullui Dumnezeu, miluieste-ma!" §i sileste .. e t ca In IDe de orice alt gind sa strigi pururea in Iauntru aceste cuvinte. Iar linind aceasta mai multa vreme, li se va deschide prin aceasta §i intrarea inimii, precum ti-am seris, fara nici 0 tndoiala, cum am cunoscut §i noi prin cercare. ~i iti va veni, tmpreuna cu luarea- aminte mult dorita §i placuta, §i toata ceata virtuplor, dragostea, bucuria, pacea §i eelelalte , prin care vei dobindi cererile tale in Hristas Iisus, Domnul nostru, Caruia, tmpreuna eu Tatal §i ell Duhul Stint I se cuvine slava, stapinirea, cinstea §i inchinaciunea, aeum §i pururea §i In vecii vecilor. Amin.
(Cuvint plin de mult folos despre rugdciune, trezvie §i paza inimii; al lui Nichifor din singurduue, Fil 0ealia, vol.VII, Bucuresti , 1977, p.26-32.)

Rugaciunea lui Iisus in vreo privinpi de constiinja. inainte de toate insa trebuie

75

Sflntul SImeon Noul Teolog

Despre al treilea fel de . ruga Clune
'-'

lucruri §i a§a pornesti spre linta cantata: lipsa de griji in privinja lucrurilor neindreptajite §i indreptapte, adica moartea fala de toate; constiinja curata pazindu-te neoslndit de constiinja proprie; §i neimpatimirea, nelasindu-te atras de nimic din ce-i al veacului acesta,

sa

sa-ti ci§tigi trei

san al trupului.
Apoi §ezind intr-o chilie linistita §i intr-un colt retras, ia aminte sa faei eeea ce-ji spun: inchide usa §i ridica-ti mintea de la tot ce e desert sau vremelnic, Apoi Intoarce-ji partea de jos a obrazului diu, sau barba ta spre pieptul tau, ca sa iei aminte, cu mintea ta §i cu ochii tai sensibili la tine insuti, ~i tine pujin §i respirarea ta, ca sa tii §i mintea §i sa afli locul unde este inima ta §i acolo sa fie in intregime §i mintea tao La inceput vei atla un intuneric §i 0 grosime de nestrabatut, Dar staruind §i faclnd acest lUCIU ziua §i noaptea vei atla 0 minune, 0 bucurie nesfirsita. Caci lndata ce atla mintea locul inimii, vede ceea ce nu crede. Vede vazduhul ce se afla in mijlocul inimii §i se vede pe sine in intregime luminoasa §i plina de puterea de deosebire. ~i de aei inainte, indata ce mijeste un gind, inca inainte de a alcatui §i de a lua chip il izgoneste eu ehemarea lui Iisus Hristos §i-l face sa se mistuie. De aeum mintea, in ciuda ei pe draci, ridica impotriva lor minia cea dupa fire §i ii loveste, . izgonind pe acesti vra[masi cunoscuti eu mintea (in-

Deci tu, de voiesti sa incepi aceasta lucrare nascatoare de lumina §i plina de farmec, Ia inceputul de aici: dupa ascultarea ell de-amanuntul, pe care am zugravit-o mai inainte, trebuie sa Ie faei toate eu ccnstiinja. Caci ascultare, nu exista niei con§tiintii curata, Iar constiinja aceasta trebuie sa 0 pazesti intii fata de Dumnezeu, apoi fata de parintele tau duhovnicesc §i in al treilea rind fata de oameni §i de Iucruri. Fala de Dumnezeu trebuie sa-li paze§ti constiinja curata, ca toate cite Ie §tii nu slujesc Lui, sa TIU Ie faei; fala de Parintele tau, ca sa Ie faci toate cite ti Ie spune potrivit scopului ee-l urmareste, neadaugind §i netaind nimic; fala de oameni trebuie sa-ji pazesti constiinja, ca cele ce tu Ie ura§ti, altuia sa nu Ie faci; iar fata de lucruri trebuie sa te feresti de trecerea rnasurii in tot ce faei: in min care, in bautura §i in imbracaminte. Simplu graind, toate sa Ie faci ca in faja lui Dumnezeu, ca nu fii mustrat

fara

ca

sa

76

Fragmente filocalice

teligibili-spirituali). Celelalte Ie vei Invala~ eu ajutorul lui Dumnezeu, prin pazirea rninjii, jintnd pe Iisus in inima, Caci §ezi, zice, in chilia ta §i aceasta te va
A.,....

rnvaja pe tme toate.

Cuvlosul Vasile de 18 Poiana Mirulul

(Sfintul Simeon Noul Teolog Metoda sfintei rugJciuni §i atentiuni, Filocalia, voI.VIII, Bucuresti, 1979, p.532533, 535-537.)

Despre paza mintii
Dar cum putem pazi mintea? Urmind-o in simjirea celor din afara, sau adunind-o din ele, care 0 risipesc prin ele, cind cauta spre lucrurile supuse simjurilor? Vazul privind cele frumoase, sau necuvenite, auzul auzind cele netede sau coljuroase, mirosul mirosind cele bine sau rau mirositoare, gustul gustind cele dulci sau amare, pipaitul pipaind cele moi sau tari, pornesc §i alearga dupa ele ca dupa frunzele purtate de vint, iar mintea, amestecindu-se ell ele, cugeta la Iucrarile lor. Este ell putinja a scapa astfel de glndurile ce le de-a dreapta, sau de-a stinga? Nieidecum §i niciodata, Deci daca simjurile din afara nu pot opri mintea de la ginduri, trebuie ca mintea sa fuga din simjuri in vremea rugaciunii, inauntru in inima, §i sa stea acolo surda §i muta la toate gindurile. Caci de se goleste cineva nu numai de vedere, de auzire §i de vorbire, dobindeste oareeare liniste de patimi §i de gindurile cele rele. Dar eu mult mai mult se va indulci de odihna de gindurile cele rele §i va

78

Fragmente filocalice

gusta bucuria cea duhovniceasca, care se pricinuieste prin rugaciunea minjii §i prin luarea aminte, cind va departa mintea §i de la cele cinci simturi din afara §i o va incuia in camara cea dinauntru §i fireasca, sau in pus tie. Caci precum sabia cea Cll doua tai§uri, ori incotro 0 vei intoarce, taie eu ascuti§ul ei cele ce se nimeresc in preajma ei, tot asa lucreaza §i rugaciunea lui Iisus: uneori fiind lntoarsa spre gindurile eele rele §i spre patimi, alteori spre pacat, spre aducerea aminte de moarte §i de muncile vesnice. lar de va voi cineva, fara aceasta rugaciune numai eu rugaciunea cea cintata §i ell simjurile cele din afara §i ell impotrivirea cea din afara, sa surpe atacurile vrajmasilor §i sa se impotriveasca oricarei patimi, sau gind vic1ean, acela va fi biruit degraba §i de multe ori. Caci diavolul aci il biruieste pe eel ce i se rmpotnveste, aCI 1 se supune, facindu-se ca e biruit de impotrivirea aceluia, Prin aceasta i§i bate joe de el, faclndu-l sa se aplece spre slava desarta §i spre ?e~t:ntie §ifacindu-l sa se socoteasca pastor oilor §i
A • ~~

Ghervasle monahul

Tipicul sfintei rugaciuni
precum de la partntele Iosif s-a primit, Dupa ce se suna clopojelul de sculare, indata sa te scoli facind trei inchinaciuni pilla la pamint. tncepe pentru rugaciune: "Slavd Tie Dumnezeul nostru ...'~

"lmparate ceresc...", "Sfitue Dumnezeule ..." §i, dupa "Tatdl nostru ... It, troparele treimice: adica patru tropare: "Sculindu-ne din somn". Apoi: "Veniji sa ne inchinam. ..", de trei ori, §i Psalmul 50: "Miluieste.. d m Dumnezeule ...", "Cred intr-unul Dumnezeu. .. n. Apoi: "Nascatoare de Dumnezeu ...", "Botezdtorul lui Hristos..., rugap-vii pentru noi', "Sub milostivirea ta..." apoi "Cade-se sa te fericim ... u §i faci otpustuI. Apoi incepi

rnvajaror,

[Cuvtnt tnainte sau ctIliiuza...alcdtuit din sfintele scrieri... de Preacuviosul schimonah Vasile de La Poiana Miirulu~Filocalia,

vol. VIII, Bucuresti 1979,p.590-591.

marturisirea cuprinzatoare a tuturor pacatelor, apoi: "Sldbeste, lasa.... I~ "$i pe cei ce ne urasc... tI §i 50 de metanii mari, sau pe care Ie ai de la duhovnicul tau parinte, Dupa acestea, stringe toate simjurile tale, pleaca-ji capul pe umarul sting. Apoi inchide gura ta §i pune doua degete de la mina dreapta la piept in partea stinga, mai sus de inima. ~i tragi 0 data rasuflarea pe nas incetisor.tn adincul pieptului. ~i acolo zi:
A •

~ 80

Fra~ente

filocalice

"Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-md', ~i sa nu umbli cu mintea dupa rasuflarea nasului, Ci acolo in adincul inimii sa umbreasca zicind prea doritul flume. Nici sa-li inchipui inima, nici altceva. ~i asa ziei numai un sfert de ceas, neingreunind mintea, findca esti nou incepator. Apoi mergi la Utrenie §i acolo aflind un locsor, §i pune numitele degete peste dulama, iar acolo capul nu-l pleca, sa nu te priceapa cineva. ~i acolo sa zici ell mintea un sfert de ceas, iar eu gura sa nu slabesti, 0, frajiorul meu. ~i dupa savlrsirea Utreniei, venind 1a ehilie, citeste icoasele Maicii Domnului §i ce mai §tii. ~i de vei voi, da voie somnului pujin, ~i cum te vei destepta, lndata incepi icoasele. ~i iara§i te rogi ell mintea un sfert de ceas. ~i in vremea Proscomidiei iara§i un sfet de eeas. Apoi la ceasul al optulea, iara§i un sfert de eeas. Dupa Pavecemita, un sfert de ceas. Apoi mai citeste ce mai §tii §i te culei. ~i asa, in fiecare zi de cite cinci ori. Insa ascultarile cele ale soborului sa nu Ie treci ell vederea, chiar de vei scapa vremile aratate, crezind ca in ascultare este mintuirea. ~i mergind 1a ascultare, ell tacerea sa te invrednicesti §i eu prostimea (eu simplitatea). ~i asa tot cite putin inveti
A.

mintea, neingreunind-o. (TipicuJ sfintei rugiiciuni cea cu mintea, precum de la pdnntele Iosif s-a prim it. S~a scris Ja 1810, Filocalia, vo1.VIII, Bucuresti, 1979, p.607-609.

..

"

d '.''.' A"·:'.st.. eS'le a". ,,__ ' ceasta t ",ievarara rugacrune: a tacea §i a asculta vocea fanl cuvinte , D' . .. a I mmneze din adincul mimu, a ur "',(>, mceta sa rucrezri-due unuiI·' smgur, a patrunde in lucrarea lui _ Dumnezeu.
-=,'" -:.' '-.

-

.. -.-

~

- ~,

....•

"1

iii,

A

'1

~

~

>t' I!!I'

·'1'

.

'i!!!I"1
c.

.-

':~'~

"II

.'

I '1;-

I

I',

II

'.,:

v' T.lI".. sxuus u .,,_ ,., . os 'ware
I' :/,.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful