Universitatea de Stat :Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă Socială

Catedra Psihologie şi Asistenţă Socială
Specialitatea Psihologie Judiciară, masterat

Elaborat de: Beţivu C.

Grupa PJ 11 M
Controlat de: Dr. confr. Univ. D Pritcan V.

Bălţi, 2011

1
 Plan:
1. Conceptul de voluntariat şi istoria acestuia pe Pămînt

2. Tipuri de voluntariat

3. Activităţile voluntarilor într-un CSPT.

a) Activităţi de voluntariat realizate în ONG – urilor

din or. Bălţi

4. Anul European al Voluntariatului

2
 1. Conceptul de voluntariat şi istoria acestuia pe Pămînt.
Definiţii ale voluntariatului
A face muncă voluntară presupune teoretic, realizarea unei activităţi fără ca cel ce o
îndeplineşte să urmărească o recompensă de orice natură ar fi ea. Voluntariatul reprezintă în
primul rind, un interes faţă de problemele societăţii.
A face ceva ca voluntary înseamnă că îţi pasă de o problem cu care ceilalţi se confruntă.
Munca de voluntariat înseamnă dorinţa de a ajuta, de a face ceva pentru societate, de a o sprijini.
A face o astefel de muncă echivalează cu renunţarea la pasivitatea tradiţională.
În continuare sunt propuse căteva definiţii ale voluntariatului din perspective mai multor surse:

"Voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată din proprie iniţiativă de orice persoana
fizică, în folosul altora, fară a primi o contraprestaţie materială; activitatea de interes public este
activitatea desfăşurată în domenii cum sunt: asistenţă şi serviciile sociale, protecţia drepturilor
omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învăţamânt, ştiintific, umanitar, religios,
filantropic, sportiv, de protecţie a mediului, social şi comunitar şi altele asemenea.". (definiţia
din Legea Voluntariatului 2006)

"Voluntariatul este activitatea desfăşurată din proprie iniţiativă, prin care o persoană fizică îşi
oferă timpul, talentele şi energia în sprijinul altora fără o recompensă de natură financiară, dar
care poate deconta cheltuielile realizate în sprijinul proiectului în care este implicată." (definiţia
Pro Vobis)

"Voluntariatul este activitatea desfăşurată din proprie initiaţivă, de orice persoană fizică, în
folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială." (Definiţie adoptată de Consiliul
Naţional al Voluntariatului, iunie 2002)

"Orice actiune întreprinsă de o persoană fără a se gândi la recompense financiare." (Tracker)

"Orice muncă prestată relativ fără constrângere de o persoană cu intenţia de a ajuta şi fără a
urmări un câştig financiar imediat." (Scheier)

"Impulsul de a se orienta spre satisfacerea nevoilor celorlalţi fără a se gândi la recompense

financiare." (Manover)

Istoria voluntariatului

Valorile, cele ca solidaritatea şi asistenţa reciprocă, au apărut în 1920 în calitate de antidot

împotriva urii şi groazei Primului Război Mondial. În acea vară, un grup de voluntari din Austria,
Anglia, Franţa, Germania şi Elveţia -- unii dintre ei foşti soldaţi şi, astfel, ex-duşmani s-au apucat
să reconstruiască un sat în apropiere de Verdun, care a fost distrus în bătălia ce a luat viaţa a mai
mult de un milion de oameni. De la acea primă tabără internaţională de voluntari s-a dus vestea
primii mişcări a serviciului de voluntariat, a organizaţiei cunoscută sub numele şi abrevierea sa
franceză, Service Civil International. S.C.I., ce foarte curînd i s-au alăturat tineri fraţi şi surori,
datorită răspândirii serviciului de voluntariat în anii 1920 şi 1930. În acelaşi timp, s-a observat
că este un mijloc de a construi prietenii, printre tinerii din diferite ţări Europene. La fel, serviciul
3
de voluntariat a fost utilizat în diferite ţări ca SUA şi Bulgaria, pe durata crizei economice severe
urmată în 1929, ca un mijloc de a da tinerilor şomeri ceva social util de făcut, precum şi de a le da
hrană şi pat. În 1934, S.C.I. a trimis patru voluntari Europeni pentru a lucra cu cei mai săraci din
India – un grup de pioneri ce au fost ascendenţii Programului Britanic de Voluntariat, Corpul
Păcii al SUA, Serviciul de Dezvoltare German şi altele, astfel ca, activităţile de voluntariat pe
termen lung de la Nord la Sud, ce la rîndul său au precedat Programul de Voluntariat ONU.
Maxima celui de-al doilea Război Mondial, era că în careva ţări democratice, voluntariatul ţinea
locul mobilizării militarilor din motive de conştiinţă. La sfîrşitul anilor ‘40 şi pe durata anilor
‘50, tinerii voluntari au jucat un rol important în reconstrucţia Europei şi stabilirea prieteniilor
transfronteriere, de la proiecte ce au variat de la reconstrucţia Varşoviei centrale şi satele afectate
de război în Europa de Vest pîna la întinderea autostrăzii Iugoslavia cu Bratstvo-Jedinstvo (Frăţii
şi Unităţii).
Mulţumiri în cea mai mare parte UNESCO şi Comitetului de Coordonare a acestuia pentru
Serviciul Internaţional de Voluntariat (creat în 1948) a voluntarilor de la Vest la Est, ce deşi
simbolic, au fost de comun acord cu "ruginirea" "Cortinei de Fier". Voluntarii din Est de
asemeanea au călătorit în Occident. Emanciparea de sub dominaţia colonială a dat naştere
mişcării naţionale de voluntariat de-a lungul Asiei, Africii and Americii Latine. Unele au fost
mici şi fragile: în Nigeria, Organizaţia tabelerelor de muncă de voluntariat din Lagos, fiind atît de
săracă încît nu îşi putea permite timbre şi membrii acesteia erau nevoiţi să livreze invitaţiile,
potenţialilor studenţi voluntari, pe jos. Alte operaţii au fost enorme: în 1960, elevii de gimnaziu
de la 15 la 18 ani au format coloana vertebrală a forţei de voluntari, astfel eliminînd practic
analfabetismul în Cuba. Voluntariatul pe termen lung în ţările în curs de dezvoltare, a decolat în
anii 1960 şi foarte curînd cu acesta a venit solicitarea de a fi depolitizat. Pentru a fi siguri că
volunatrii nu vor fi folosiţi ca soldaţi în Războiul Rece, a fost susţinută crearea unui corp de
voluntari ONU. Deja în anii ‘50, UNESCO a folosit cu succes mici echipe de voluntari din SUA
şi Iordania, în centrele de educare regională a adulţilor în Statele Arabe şi Americii Latine. Anii
’70 au început cu crearea Programului de Voluntari ONU. Aici sunt două aspecte importante din
istoria voluntariatului la sfîrşit de secol. Cel mai important era de a reînvia voluntariatul în ţările
ex-socialiste. Însă, noul mod de voluntariat a apărut din ruine şi a prins rădăcini în mai multe ţări,
în particular în Nord-Estul Europei, unde UNESCO şi UE au sprijinit în comun reţeaua
EASTLINKS.

2. Tipuri de voluntariat

Serviciul de voluntar este foarte divers. În orice domeniu este cineva care are nevoie de ajutorul
unui voluntar.

Rezervaţii naturale
Voluntarii în acest domeniu repară potecile, curaţă fîntînile şi izvoarele, plantează copaci
aceasta listă nu are sfîrşit. Activitatea poate fi desfăşurată în zilele de odihnă.

Dificultati in invatare
Persoanelor cu dificultăţi în învăţare le este greu să perceapă informaţia nouă, să înveţe abilităţi

4
noi sau să se descurce independent în situaţii noi.
În aşa situaţii voluntarul:
· ajută la desfăşurarea activităţilor de învăţare, sport şi lucru manual, cluburi sociale şi cluburi de
tineri, la menţinerea centrelor de resurse.
· oferă suport atît individual cît şi familiilor.

Sănătate mentală
Problemele de sănătate mentală sunt foarte diverse. Majoritatea implică sentimentele de
depresie, anxietatea şi dezorientare, uneori sunt atît de serioase încît persoanele întîlnesc
dificultăţi de a face faţă vieţii de zi cu zi.
Aici voluntarul:
· ajută la pregătirea activităţilor în centrele de zi şi grupurile sociale, comunică cu beneficiarii sau
oferă posibilitatea de a fi ascultat.
· oferă ajutor individual.

Persoane în etate
Cele mai multe oportunităţi pentru voluntari în acest domeniu este în lucru cu bătrînii
neputincioşi sau care suferă de demnţă, cel mai des este solicitată în orele de zi. Acestea vor
include:
· ajutor în cantinele sociale sau centrele de zi – servirea mesei, organizarea jocurilor, activităţilor
distractive;
· citirea cu voce a literaturii pentru batrinii care au dificultăţi;
· vor fi prieteni şi vor vizita bătrînii la domiciliu ;
· ajutor în casele rezidenţiale şi spitaluri.

Vagabonzi
Cu persoanele care locuiesc în locuinţe temporare sau vagabonzii voluntarul ar putea:
· ar putea veni în timpul nopţii pentru a ajuta cu aprovizionarea cu băuturi sau mîncare şi orice alt
fel de suport;
· va fi antrenat pentru a putea oferi informaţii şi sfaturi;
· va lucra alături de lucrători pre-plătiţi pentru a opţine experienţă de lucru în stradă.

Practic
Unele organizaţii au nevoie de voluntari pentru a ajuta cu vopsitul şi decoraţiuni, repararea sau
amplasarea unor dulapuri.

Befriending (ocrotirea, favorizarea)

Befriending-ul se rezumă la oferirea suportului moral şi a prieteniei cuiva care are nevoie de ea,
care trece printr-o perioadă mai dificilă, se simte singur. Acest tip de voluntariat se manifestă prin
suportul a unor persoane în vîrstă, părinţi singuri, familii cu un număr mai mare de copii, adulţi cu

5
dizabilităţi sau cu probleme de sănătate.
Voluntarul se poate întîlni regulat cu persoana care are nevoie de ajutor, poate să facă
cumpărăturile împreună sau doar să discute la o ceaşcă de ceai sau cafea. Scopul acestui proiect
este de a încuraja independenţa acelui client, de a le ridica încrederea în sine sau de a oferi un
suport social pentru o noua relaţie în familia sa.

Dizabilităţi fizice
· Voluntarii pot lucra în grupuri de oameni cu anumite probleme de sănătate ca artrita, cancer sau
epilepsie sau în organizaţii care se ocupă de persoane cu dizabilităţi mai generale.
· Voluntarii pot să ofere suport ca un tutor, prieten sau ca consilier.

HIV/SIDA/Droguri
Alături de persoane sau familii afectate de HIV SIDA sau de dependenţa de droguri, voluntarii
pot:
· Ajuta cu oferirea unor informaţii;
· Fi prieteni de tip schema;
· Oferi ajutor practic de tip grădinărit, dădacă sau orice alt tip de ajutor necesar;
· Participă în prevenire şi educare.

3. Activităţi de voluntariat într-un CSPT

În cadrul unui CSPT voluntarii se pot încadra în 5 direcţii principale de activitate:

A. Gărzi în cadrul secţiei informaţionale a CSPT (asistarea tuturor activităţilor

personalului din cadrul secţiei informaţionale a CSPT). Poate fi întocmit un orar al
gărzilor, astfel ca fiecare voluntary să cunoască din timp zilele în care va fi de gardă.

comunicarea şi informarea vizitatorilor CSPT (voluntarul să fie present la centru în orele de

lucru pentru a întîmpina clenţii, a-I informa despre serviciile oferite de CSPT, a le oferi materilale
informaţionale, a-I conduce la recepţie şi la specialistul de care au nevoie).

asistarea activităţii liniei telefonice informaţionale (voluntarul poate oferi informaţii despre
actualitatea CSPT şiorarul de lucru al acestuia la telefon, precum şi efectua programarea pentru
consultarea la specialişti. Dacă voluntarul dispune de o instruire special, poate oferi şi consilierea
telefonică clienţilor CSPT)

designul şi amenajarea spaţiilor commune pentru vizitatori (recepţie, sala de aşteptare, de

studii) din cadrul CSPT (afişarea diverselor informaţii pe panoul de informaţii, formarea
pereţilor, etc.)

B. Activităţi informaţional – educaţional şi de comunicare de la egal la egal:

realizarea orelor informative – educative pentru semeni (ele pot fi organizate atît înc adrul
centrului cît şi în şcoli. Trecînd un curs de pregătire special în cadrul centrului, voluntarul poate

6
organiza ore informative – educative în cadrul cărora sunt puse în discuţii diverse aspect ale
sănătăţii tinerilor).

măsuri informaţionale în masă (vounatrii centrului pot organiza pentru tinerii din comunnitate
diverse sărbători de ex. 1 decembrie – Ziua internaţională de Luptă împotriva SIDA; voluntarii
pot participa la sărbătorile organizate de comunitate pentru a distribui fluturaşi, buclete,
informative, preservative, a organiza divese concursuri etc.).

activitatea out-reach (acest gen de activitate presupune lucrul în stradă printre tinerii din
grupurile social – vulnerabile: tineri narcomani, vagabonzi, cu disabilităţi din familii nefavorabile
etc. pot fi organizate cu ei discuţii, pot fi distribuite material informative, pot fi invitaţi la centru;
etc.).

prezentarea şi discutarea filmelor educative (videoteca de filme pe diferite teme referitor la

sănătatea şi dezvoltarea tinerilor: dezvoltarea sexual, contracepţie, HIV/SIDA, consumul de
substanţe, traffic, etc.).

teatrul social (abordarea unor teme specific (ex. prevenirea descriminării persoanelor
marginalizate) prin pregătirea unui scenario care este jucat în faţa unui auditariu de tineri,
oferindu-le acestora posibilitatea să intervină în derularea evenimentelor prezentate).

şcoli de vară (activitatea ca moderator în promovarea sănătăţii şi animatori ai timpului liber în

cadrul şcolilor de vară tematice şi în cadrul taberelor de vară pentru elevi).

C. Elaborarea materialelor informative (materialele informative permit difuzarea

informaţiei despre centru şi experienţa acestuia, sporirea accesului pentru noi clienţi,
realizarea activităţii profilactice printr-un număr mai mare de tineri. Menirea materialelor
informative este de a semsibiliza tinerii asupra unor problem, de a le oferi informaţii
corecte şi complete despre anumite problem, de a le schimba atitudinea tinerilor faţă de
anumite problem, comportamente de risc. Fiind creativi, voluntarii pot elabora diverse
material informative, variind structura, conţinutul şi design-ul:
• Fluturaşi cu prezentarea CSPT;

• Buclete informative tematice (referitor la HIV, violenţă, ITS, comunicarea cu semenii

etc.);

• Panourile informative din incinta CSPT;

• Buletine informative periodice (electronice sau publicate);

• Pagina WEB a CSPT (designul, forumul);

D. Participarea la realizarea sondajelor sociologice (se pot implica la elaborarea

anchetelor de studii, culegerea datelor şi prelucrarea rezultatelor);
 Referitor la sănătatea şi dezvoltarea tinerilor;

 Referitor la calitatea serviciilor oferite de CSPT;

 Referitor la necesităţile tinerilor în sănătate şi dezvoltare etc.

7
 E. Îndeplinirea funcţiilor specialiştilor CSPT. Această direcţie de activitate o pot
îndeplini doar tinerii ce au pregătire profesională şi sunt motivaţi să ofere servicii de
voluntariat pentru a exersa şi perfecţiona deprinderile profesionale. Ei pot fi consultanţi la
secţia informaţională linia telefonică informaţionalăla cabinetul consultaţional pre-
medical, la recepţie), pot active în calitate de asistent social contabil, jurist etc.

Aceste direcţii de activitate pot fi adaptate îm cadrul fiecărui CSPT

în dependenţă de particularităţile şi necesităţişe tinerilor din
localitate unde activează şi resursele de care dispun.

a. Activităţi de voluntariat realizate în ONG – urile din oraşul Bălţi.

Fiecare organizaţie are şi – şi propune anumite activităţi care sunt realizate de voluntarii săi,
dar sunt activităţi în care particpa toţi voluntarii organizaţiilor în parterneriat. În continuare aş
dori să prezint careva din activităţile realizate de către voluntarii a ONG – urilor din oraşul Bălţi.

I. Seminarele informative de la egal la egal – sunt realizate pe diverse teme, în dependeţă

de profilul organiyaţiei, (de ex. profilaxia drogurilor, eu am drepturi, prevenirea
HIV/SIDA, prevenirea Traficului de finţe umane, comunicarea nonviolentă etc.)

II. Tabără de vară – organizată de către AO TDV, unde activităţile desfăşurate au avut drept
scop promovarea unui mod sănătos de viaţă, la care au participat 5 voluntari active din
cadrul organizaţie şi 10 adolescenţi active selectaţi în urma seminarelor realizate în
căminele din mun. Bălţi

III. Şcoli de vară - voluntarii asociaţiei Médecins du Monde (MdM) realizează şcoali de vară
pentru copiii din Şcoali de tip internat din nordul republicii în cadrul căreia copii sunt
informaţi despre fenomenul traficului de fiinţe umane, migraţiei ilegale şi exploatării
copilului prin muncă în Moldova.

IV. Colectarea seringelor – voluntarii echipaţi cu cele necesare merg la colectarea seringelor
deja folosite. Cu tematica “Unii string ciuperci, noi colectăm seringi”.

V. Teatru social – un grup de voluntari din mai multe organizaţii sau dintr+o singură
organizaaţie (MDM, TDV. CSPT ATIS, CDCTB, SOTIS) mai înîi de toate sunt
instriţi, apoi împreuna cu moderatorul realizează un spectacol, care mai tîrziu este
prezentat publicului, de obicei acest spectacol este arătat în şcoli, cămine, sau în cadrul
unor activităţi de outreach.

VI. Film social – au fost selectaţi doritori care după o instruire au realizat un mic filmuleţ
avînd genericul “Drepturile tinerilor”.

VII. Ziua comemorării persoanelor decedate de SIDA - Comemorarea persoanelor decedate

de SIDA este realizată în a 3-a duminică din mai a devenind deja o tradiție pentru mun.
Bălți și R. Moldova. Echipa Asociației “Tinerii pentru Dreptul la Viață“, Bălți an

8
 de an, pe lînga tradiționalele acțiuni de informare, organizarea panglicii roșii,
aprinderea lumînărilor, lansarea baloanelor.

VIII. 1 decembrie – Ziua internaţională de Luptă împotriva HIV/SIDA - Scopul acestei

zile este de a ridica gradul de informare globală despre infecţia HIV/SIDA şi de a
demonstra solidaritate internaţională faţă de această pandemie. An de an activităţile
realizate în această zi difera, însă ceea ce rîmîne neschimbat este
informareapersoanleor despre această pandemie.

IX. “16 zile de Acţiuni împotriva violenţei în bază de gen” - au fost organizate activităţi de
outreach în piaţă, unde trecătorii au fost informaţi despre această zi, primind: broşuri,
panglici violete, baloane şi steguleţe cu logoul campaniei. Pe parcursul aestor zile,
voluntari organizaţiilor (CSPT ATIS, TDV, MDM, SOTIS, CDCTB) au partcipat la
toate activităţi propuse de această companie.

X. Ziua mondială de Combatere a Tuberculozei - campania coonsta în acţiune de

informare şi sensibilizare a populaţiei în piaţa V. Alexandri. Voluntarii organizaţilor
TDV şi CSPT ATIS au distribuit romaniţe – simbol al aerului curat şi plămînilor
sănătoşi, pe care erau inregistrate diverse afirmaţii despre ce este tuberculoza, căile de
transmitere, numărul de persoane infectate pe parcursul unui an, etc. De asemenea a
fost organizat un flash mob şi o anchetă cu scopul de a evalua cunoştinţele populaţiei
generale despre tuberculoză. Au fost anchetate 66 persoane cuprinse între vîrsta de 15-
60 ani.

4. Anul European al Voluntariatului

Anul 2011 a fost declarat Anul European al Activităţilor de Voluntariat care Promovează
Cetăţenia Activă prin Decizia Consiliului Uniunii Europene Nr. 15658/09 din 24 noiembrie
2009 privind Anul european al activităţilor de voluntariat care promovează cetăţenia activă; 2011,
pe scurt Anul European al Voluntariatului 2011 (AEV 2011).

AEV2011 se va derula sub sloganul:

Oferă-te voluntar! Schimbă ceva!

Principalele argumente care au stat la baza acestei decizii bazate pe documente şi politici
europene existente pot fi sumarizate astfel:

1. Încurajarea cetăţeniei active constituie un element cheie pentru consolidarea coeziunii şi

pentru dezvoltarea democraţiei;
2. Voluntariatul reprezintă una dintre componentele esenţiale ale cetăţeniei active şi
democraţiei, care concretizează valori europene precum solidaritatea şi nediscriminarea şi
care contribuie prin aceasta la dezvoltarea armonioasă a societăţilor europene;
3. Activităţile de voluntariat constituie o experienţă bogată de învăţare, facilitează
dezvoltarea de capacităţi şi competenţe sociale şi contribuie la solidaritate;
4. Activităţile de voluntariat sunt benefice pentru voluntar ca individ, pentru comunităţi şi
societate în întregul ei şi reprezintă un mod de a aborda nevoile şi provocările umane,
sociale, intergeneraţionale şi de mediu.

9
Scopul general al anului european este acela de a încuraja şi sprijini - îndeosebi prin schimburile
de experienţă si de bune practici - eforturile depuse de Comunitate, de statele membre, de
autorităţile locale şi regionale pentru a crea la nivelul societăţii civile condiţii favorabile
voluntariatului în Uniunea Europeană (UE) si pentru a spori vizibilitatea activităţilor de
voluntariat în UE.

10
Bibliografie:

Ghidul voluntarului, Chişinău, 2007, Rolsi-Media – 104p

http://tdvbalti.wordpress.com/

http://www.voluntariat.ro/ce_este_voluntariatul.htm

http://www.voluntariat.ro/despre_aev.htm#3

http://www.voluntariat.md/rom/history.html

http://www.voluntariat.md/rom/types_volunteering.html

11