Liana Pop ROMÂNA CU SAU FĂRĂ PROFESOR

Colecţia STUDIUM este coordonată de Liana Pop

ISBN 973-9114-04-0 © Toate drepturile pentru acest manual sînt rezervate Editurii Echinox

LIANA POP

ROMÂNA CU sau FĂRĂ PROFESOR
Le roumain avec ou sans professeur Romanian With or Without a Teacher

EDITURA ECHINOX CLUJ, 1991

Traducerea: LIANA POP (franceză) MARIA şi HOREA BUCŞA (engleză)

Coperta şi ilustraţiile: OCTAVIAN BOUR

Mulţumesc doamnelor VICTORIA MOLDO VAN şi MONICA MARAŞESCU pentru lectura lucrării, pentru observaţiile şi suges­ tiile pe care le-au făcut, ca şi pentru corectarea manuscrisului.

CUPRINS
Prefaţă Notă Un peu de phonétique ALittle Phonetics. Să numărăm! Comptons! Let's Count! Cumsalutăm? Comment saluer? HowDo We Greet Each Other? Cumceremceva? Commentdemanderquelquechose? Cummulţumim? Comment remercier? AskingforSomething. Thanking. Cum întrebăm ceva? Comment poser une question? Asking Questions. Ot costă o cafea? Combien coûte un café? HowMuchDoesa CoffeeCost? Cinesînteţi dumneavoastră? Quiêtes-vous? WhoAreYou? Cesînteţi? Qu'est-cequevousêtes? WhatAreYou? Deundeeşti?Celimbă vorbeşti? D'où es-tu? Quelle langue parles-tu? WhereAreYouFrom?WhatLanguageDoYouSpeek? E_fetiţă? C'estune...fillette? Isit...aGirl? Cîteceasul? Quelleheureest-il? WwtIïmeIsIt? Ce dată e astăzi? Quelle date est-ce aujourd'hui? What's thcDate Today? Lunile anului şi anotimpurile Les mois de l'année et les saisons. TheMonths ofthe Yearand the Seasons. Zilele săptămînii. Lesjours de la semaine The Days ofthe Week. Un bilet, vă rog! Un billet, s.v.p.! A Ticket, Please/ Unde mergem? Où allons-nous? WiereShallWeGo? Undeeste-? Ouest..? WhereIs... ? Deundeveniti? D'oùvenez-vous? Where DoYou Come From? Undelocuiti? Oùhabitez-vous? WhereDoYou Live? Puţină fonetică Preface Foreword X XV 0 3 4 4 6 6 8 8 10,11 12 14 16 16 16 18 20 20 22 24

V

Al'hôtel AttheIIotel. Spuneţi-mi, vă rog, unde e hotelul "Astoria"? Dites-moi^ .v.p., où se trouve l'hôtel "Astoria"? TellMe, Please, Where die "Astoria" HotelIs? Ce facem la restaurant? Qu'est-ce qu'on fait au restaurant? WhatDoWeDoattlieRestaurant? îţi place sau nu-ţi place? Tu aimes ou tu n 'aimes pas? DoYouLikeltorNot? Mi-efoame! J'aifàim! l'mHimgiy! Nu-mi place vinul roşu. Jen'aimepaslevinrouge! IDoNotLikeRedWme\ Să recapitulăm! Révision Let'sPevise! Cuce călătorim? Commentvoyageons-nous? WhatDo We TravelBy? Ce ai făcut ieri? Qu'est-cequetuasfaithier? WhatDidYouDo Yesterday? La piaţă. Aumarché AttheAIar/fcet. (^aidefăcutmîine? Qu'est-ce que tu as à faire demain? WliatDo YouHavetoDo Tomorrow? Aveţi de întrebat ceva? Vousavezquelquechoseàdemander? AnyQuesăon? Ceîţi trebuie de la alimentara? Qu'est-ce qu'il te faut du magasin alimentaire? WliatDo YouNeedFrom the Grocer's? Vreau să gătesc ceva. Je veux cuisiner IWanttoCook. Lapfine. Chez le boulanger AtdieBaker's. Q t trebuie să plătesc? Combienje dois payer? IIowAfuchL>oIIIavetoPay? Mai doriţi ceva? Vous désirez encore quelque chose? AnytliingElse? Cefecemlapoştă? Qu'est-cequ'onfaitàlaposte? WhatDoWeDoatthePostOffice? Trebuie să merg la poştă Je dois aller à la poste IHavetoGotoàxePostOffice. La ghişeu. Auguichet Atthe Counter. Ond poţi să-mi telefonezi? Quand peux-tu me téléphoner? When Can YouRingMe Up ? Reveniţi mai tîrziu, vă rog? Rappelez plus tard, s.v.p. ! CallUpLater, Please! Telegrame. Télégrammes Telegrams.

Lahotel.

28 30 32 36 42 44 48 56 62 64 68 68 72 74 76 .78 78 80 82 84 86 88 90

VI

92 94 96 97 98 100 104 104 106 Ill 112 114 115 116 120 122 . and Time Expression Părţi egale Partieségales EqualSIiares.v.p. et pourtant. Anecdotă. .. Spuneţi ce vă supără? Dites ce qui vous fait mal? WliatlstheTrouble? PelamedkL. the Subjunctive..... împăcare. Secret Secret It's/Secret Ce vrei să-ţi cumperi? Qu'est-ce que tu veux t'acheter? WhatDoYou WanttoBuy? Trăiesc pe picior mare Jevissurun grand pied ILiVeLiÀEaLord. Anecdote An Anecdote..! DoNotSmokeHere.....Să recapitulăm.şitimpul .s. Let'sRevise. şi totuşi» Jen'aime pas attendre.ButStill.. conjunctivul! Révision du. Nuhainafacepeom! VII ... Please! Fumează mai puţin! Fume moins! SmokeLess! Să recapitulăm imperativul! Révisionde l'impératif Let'sRevisethelmperaăve! Nu vorbi neîntrebat! Ne parle passansqu'onte le demande! Don't Speak WithoutBdngAsked! Ceţi-aspusX? Qu'est-ceque t'aditX? WltatHasXToldYou? Lafarmacie. subjonctif. Chezles médecins 7otheL>octors...etle temps .... Chez le pharmacien AttheChemist's. Réconciliation Reconciliation. La doctor. IDoNotLiketoWait.. Chezledocteur AttlteDoctor's.125 126 128 130 132 134 Ce n'est pas l'habit quifaitle moine! CbthesDoNotMaketlieMan! Ceaştepţi? Qu'est-ceque tu attends? WhatAre You Waiting Fori Pe cine aştepţi? Qui attends-tu? WhoAre Fou WaitingFor ? Nu-mi place să aştept-. NufumaţiaicijVărog! Nefumezpasici... La ce oră te trezeşti dimineaţa? A quelle heure teréveilles-tule matin? WhatTimeDo You Wake Up in theMorning? îmi încep zhia cu o cafea Je commence majournée par un café IBeginMy Day Having aCoffee..

.Entreamis AmongFriends. OnFridaySomeMnglsAbvaysHappeningtoMe.. Him. Ce făceai cînd erai mic? Qu'est-cequerufaisaisquandtuétaispetit? WhatDidYouUsetoDoWltenYouWereaChild? Plimbarea de duminică La promenadede dimanche TheSundayStroll Mi-ţi-i. greu de făcut Facile à dire.Z? Récapitulons:Qu'ontditX. Amvenitpentnimutat! Nous sommes venus pour le déménagement! WeIIaveCometo/IelpyouAfove Ceaifaœ? Queferais-tu? WhatWouldYouDo? Ceaififăcuf? Qu'aurais-tufait? What WouldYouHaveDone? Cînd vrem săfimpoli n'cosL. At theReady-Maae ClothesDepartment La biroul de informaţii Au bureau de renseignements Atthelnformation Office. nl-vi-li.. Codrule. Le prêt-à-porter. You. Them . petite forêt Forest.Z? Let'sRevise:WhatHaveXlYZSaid? La confecţii.. Quand on veut être poli.. When We Want toBePolite. Să recapitulăm: Ce au spus X... Logică. lui. Little Forest. Us. Vis. Rêve ADream. _ Me. Logique Logic.Y. îmi duc ceasul la reparat Je fais réparer ma montre I'llHaveMyWatehMended. Superstitions /Superstitions.. You. Anecdotă. Ceţis-aîhtîmplat? Qu'est-ce qui t'est arrivé? WliatHasHappenedtoYou? Vinerea mi se întimplă totdeauna ceva La vendredi. Nu sînt priceput! Je ne suis pas adroit IAmNotSkilkd. Anecdote AnAnecdote.. te. Uşor de zis.. il m'arrive toujours quelque chose. Forêt.Y. vous. Den-arfi_ S'il n'y avaitpas IfftTyeren't. leur Me. difficile à faire Easier SaidTlianDone. codruţule. Superstiţii.. Deîndùriat À louer ToLet... nous. Intre prieteni 136 136 138 140 142 144 146 148 150 150 152 154 158 160 162 164 164 166 168 170 170 172 VIII . Her.

.Traficroutier IntlwNewspapers.monuments: le Voroneţ ... TheTrajJk. Din ghidul României. Proverbe. Lexicgeneral. Acasă. Proverbes Proverbs. Causes. în bucătărie.By a des causes et des causes ThereAreCausesand. Histoire: moments et History: Moments and. MakeHasteSlowly. Zig-zag prin ţară Atraverslepays Crossing the Country. Citiţi-lecusaufâradicţionar! Lisez-les avec ou sans dictionnaire! ReadThem WithorWiÛtoutaDictionary! Schemă şi indice gramatical Schéma et index grammatical GrammarlndexandDiagram.Qu'est-cequi vousfaitmal? TellMeWhattheTwublels. Mergmdîncet. About the SecondTreasure oftheLanguages.Monuments: die Voroneţ Aiceface? Qu'as-tuàfaire? '. Abréviationsetsymboles Abbreviations and symbols. cauze. Cheia exerdţiilor. Who and When ?■ Istorie: momente şL. dnd?_. Amabilitate.. La piaţă. qui etquand? I Wonder Where. DansleguidedelaRoumanie From the Guide Bookof Romania.Danslacuisine AtHome.departeajungL. Spuneţi ce vă doare? 174 176 176 178 180 182 182 186 188 192 194 196 198 202 204 208 208 212 243 247 270 271 IX . Aumarché AttheMarket.. Amabilité Kindness.. Lexique général GeneralVocabulary. cine. intheKitclien. La clé des exercices Key to Exercises. Cauze şi_.... IIave YouAnytiiing to Do ? Numaiamceface! Jen'aiplusrienàfeire! IHaveNothingElse toDo! Eminescu despre limba română Eminescu sur la langue roumaine EminescuAboutdie RomanianLanguage. Despre a doua comoară a limbilor Sur le second trésor des langues. Je me demande où. Qui va lentement va loin. Oare unde. Din ce cauză ai înûraat? Pourquoi es-tu en retard? WlryAreYouLate? Din ziare . Abrevieri şi simboluri.Circulaţia Danslesjoumaux. „monumente: Voroneţul ..

Cîteva dintre lecţii.. tipice limbii române 2) texte scurte 3) vocabular (pe aceeaşi pagină cu textul) 4) expresii şi exerciţii gramaticale (pe pagina pereche. astfel încît problematica lexicală. ca "în oglindă".Manualul "ROMÂNA CU SAU FĂRĂ PROFESOR" se adresează unui public larg. nedepăşind însă minimul de noţiuni ne­ cesare folosirii corecte a românei.) Lexicul a fost explicat în limbile franceză şi engleză. Cluj. snoave. în intenţia de a fi mai întîi de toate "văzut". manualul este suficient de riguros în partea sa gramaticală. textul scurt de ziar. Sînt aici primii 32 de paşi. Am introdus elemente de civi­ lizaţie şi cultură românească prin cele cîteva proverbe. Deşi "facil" ca prezentare. în clasă sau în afara ei. Liana Pop x . putînd fi folosit atît de către turistul pur şi simplu care vrea să înveţe rapid limba română (cu vocabu­ larul şi structurile sale de bază). iar discursul gramatical a fost conceput foarte schematic. Cartea cuprinde 32 de lecţii. prin echivalenţe contextuale. gramaticală şi discursivă să apară si­ multan. schiţa şi poezia vor pune "studentul" în situaţia de a le descifra şi îi vor oferi bucuria de a le înţelege! Un ghid pentru orice străin care vrea să înveţe româneşte. "cugetarea". august 1990. cît şi de "studentul". zise "de recapitulare". textul istoric sau din "Ghidul turistic". prezentîndu-se fiecare cu: 1) structuri "de vorbire" utile. încearcă de fapt să exer­ seze structuri gramaticale insuficient abordate în lecţiile anterioare. povestea sau legenda. dirijat sau nu de un profesor. poezii populare şi texte diverse (unele în capitolul suplimentar destinat "lecturii").. astfel.

le manuel est assez strict dans sa partie grammaticale. des "réflexions". Bien que de présentation "facile". dites "de révision". quant au dis­ cours grammatical. dont chacune contient 1) sur les pages à gauche: * quelques structures de la langue parlée * des textes * un vocabulaire ainsi que: 2) sur les pages à droite.mettront l'étudiant dans la XI ■ . des explications grammaticales et des exercices. pouvant être utilisé en égale mesure par le simple touriste qui veut apprendre très vite le roumain (avec un vocabulaire et des structures de base). textes historiques ou pris dans le Guide touristique. Le livre s'étend sur 32 leçons. offrent des exercices destinés à fixer des struc­ tures insuffisamment "travaillées" dans les leçons antérieures. histoires ou légendes. des proses et des poésies littéraires .LE ROUMAIN AVEC OU SANS PROFESSEUR s'adres­ se à un large public. de façon à ce que les aspects lexicaux. ne dépassant pourtant pas un mi­ nimum de notions nécessaires à l'emploi correct du roumain. en classe ou en dehors de la classe.cer­ tains dans le chapitre supplémentaire destiné à la "lecture": de courts textes de journaux. dirigé ou non par un professeur. Nous avons introduit des éléments de civilisation et de culture roumaines avec les quelques proverbes. pour qu'il puisse avant tout être "vu". Le lexique s'y trouve expliqué en français et en anglais par des équivalences uniquement contextuelles. Des textes divers . anecdotes et poésies populaires qui apparaissent ici et là. grammaticaux et discur­ sifs soient présentés comme "dans un miroir". Quelques leçons. il a été conçu de façon très schématique. ou par "l'étudiant*.

août 1990 Liana Pop XII . Cluj..situation de les déchiffrer et lui donneront la joie de les com­ prendre! Un guide pour tout étranger qui veut apprendre le roumain. Il en a ici les 32 premiers pas..

Here are the first thirty-two steps. folk poems. short texts. 3. explanations and grammar exercises on the opposite page.. 4." The vocabulary is explained in French and English by means of contextual equivalents. Several review lessons practise grammar structures insuf­ ficiently presented in previous lessons. so that the lexical. This is an effective guide for any foreigner who wants to learn Romanian. as well as by the student with the assistance of a teacher or by independent study. grammatical and speech problems are present­ ed simultaneously. for "read­ ing" purposes. providing the satisfaction of understanding them. and the grammar discourse is devised schematically so that it may be "seen". "the thought". anecdotes. I have introduced elements of Romanian culture and civilization by means of proverbs. Although "easy" at first sight. Some of them are included in the additional chapter.. each including: 1. It can be used by the tourist who wishes to learn the Romanian language quickly (with its basic vocabulary and structures). the book is rigorous in its gram­ mar section. Cluj. the historical text. presenting the necessary structures to use Romanian. the story or the le­ gend. the short newspaper text. the sketch. thus. 2. a word list (on the same page with the text). and the poem will encourage the student to de­ code them. August 1990 Liana Pop XIII . or the text of the "guide book". The book contains thirty-two lessons."ROMANIAN WITH OR WITHOUT A TEACHER" is designed for a large audience. and various texts. useful and typical Romanian speaking patterns.

.

Menţionăm că. XV .. ca şi texte din Snoave româneşti pentru studenţii străini din anul pre­ gătitor de Victoria Moldovan. 11985 şi ed. dar care operează simpli­ ficări de multe ori binevenite. Este o nouă "formulă" pe care o încercăm acum şi pentru care aşteptăm observa­ ţii şi sugestii. 1978). Sperăm ca gramaticienii mai scrupuloşi să înţeleagă. criteriul practic în prezentarea faptelor de limbă. Alexandra Danciu. a conjugării verbelor şi nu numai.. Victoria Moldovan şi Ileana Mureşanu (Universitatea din Cluj-Napoca. a Ii-a 1989). în această carte descrieri simplifica­ toare am utilizat în transcrierea fonetică. L. avînd în vedere un public heterogen. ed.NOTA Forma pe care o prezentăm valorifică parţial manualul Româna în 15 lecţii de Liana Pop. în dorinţa îmbunătăţirii acestei prime ediţii. Victoria Precup şi Doina Prunea (Universitatea din Cluj-Napoca.P. criteriu care contravine uneori descrierii teoretice. în prezentarea articulării substantivelor. pe alocuri. am adoptat.

echipă. sak] Ă ă [d]: apă. [lektsia zero. romîne/te] B b [b]: ban.. ibric. homar. ah! [hartd. kopil. eraţi. ungher. guînă. t/as. apa. snob] C c [k]: carte. mind3i. fiecare. ace. mingi. iera. ung'ie. zôpadd. ie . zit/1. [t/ine. ah] 0 .. fug<5. sac [an. chestie. romîn. unghi. fugă. frigider. Ana. ieram. perete.] Leçon zéro. ek'ipă. foarte. de. rac. homar. ad3er. din. patriarh. gît. elefant. zăpadă. apa. nind3e] gimnastică. kît. unk'] • D d [d]: da. drag. fum. gheară.bicicletă. ia. draga. ager. foc [fat/e. patriarh. gumd. drag. de. sapd. sting'er] ghips. fier. este. gol. elefant. unghie. parkd. bun. fok] G g [g]: gard. zice. cit. ibrik. gol. ud. bunik. K'ina. tfint/ . urek'e] chip. zarvd. chiuvetă. zece. haină. ghicitoare [g'ips. e. despre. ele. gît. cu [karte. acesta. ieste. ei. fier. foarte. perete. ana. zet/e. ie/t'. snob. parcă. chin.cinci. [ban. copil. ait/'. ierats'. bun. iera . horo. China. ha . erau [iei. ung''. ud. Lesson zero. eşti. [putsind fonetikd] Un peu de phonétique A Little Phonetics A a [a]: an. Elena [elev. aleargd] sînt semivocale [d3 sont semi-voyelles ger. ku] M ■Pc' c+e c+i che chi ce?. fum. LO Puţină fonetică. eram. bunic. arit/'] echer. fugi g+i [d3imnastik5. fat/e] cine?. zarvă. draga. bere. g'itjîtoare] H h [h]: hartă. ogradă [da. rak. ceas. romînesk. aleargă *feie>ui [gard. ierau]* F f [fj: face. k'in. g'ear<9. erai. at/e. ninge g+e are semivowels [d3er. fiekare. sapă. fud3<] [g'J ghe ghi ghem. român. horă. unchi [k'ip. k'iuvetd. ureche [ek'er. ogradô] E c [e]: elev. era. iele. Elena] [ie]: el.zici. k'estie. face [t/e. bitjîkleW. românesc. frid3ider. minge. din.LO Lecţia zero. despre. mind3e.arici . hai. stingher [g'em. ie. at/esta. haini). româneşte [romînia.aici. ea. esta] A â [î]: România. ung'er. ăsta [ap3. bere. zit/e.

intri [intrare. întîi] J j [3]: joc. vînzînd. aţă. unu. şâh.jir. os. Alexandru [ksilofon. jiarbâ. două. bou. unu. pom. var. fam3. caz [zi. iute.LO I i [i]: intrare. vis. kurent. sala] M m [m]: masă. roman. umbro. gare] P p [p]: pe". ies. urs] Ş ş [fj: şi. aks3. trekînd. jes. insist. ax. anii. tren. kserocs. masă. sare. pom. aks. zikînd. bou. întîi [în. kînd. atentsi. an] O o [o]: om. atent. cînd. salam] N n [n]: nu. mor. prin. dop] Q 1 M : Quebec [kebek] R r [r]: român. os. dau. ie/'. măr. kilometru] L 1 [1]: la. kaz] LO . exerciţii. b3ts. atenţie. urşi (Jl. oprit. bun. bar [romîn. piks. varo. xerox. pomii. aleksandru] [gz]: examen. salam [mas3. u/or. doină [far. fix. bal. inimă. bar] S s [s]: să. jar. pix. tjïntp] I î [î]: în. rupt. ziarist. cinci [pomi. egzertjîtsi. arde. marţi [tsarâ. România. bun. sak. ziar. dekala3] k k [k]: kilogranvkilometru [kilogram. martie [tata. bon. marts'] U u [u]: un. amar. ioga] Z z [z]: zi. amar. fiks. uşor. unt. bal. ieşi!. rupts1. doi. zi. studenţi. mas3. vînd. Washington [uat. aşa. nas. auirga. patru [un. intri] [i]: iar. romînia. curent. osos] [o]: doare. doi. plou3] V v [v]: vă. azi. radio. an [nu. soră. sare. bal. vînd. vijîne. martie] Ţ ţ [ts]: ţară. voce. dop [pe. arde. ani. roman. kanô. cană. yoga [ialta. trecînd. mak. iei. zicînd. iarbă. meri. coajă. mov] W w [u]: watt. plouă [au. pomi. koa33. unt. vişină. 3ar. student./ah. tavă. mov [v3. rnarţi. ur/i] T t [t]: tată. var. sac. radio. umbră. priză. soare. prind. osos [om. zi. rom. Ion. aiurea. ziarist. oare [doare. student. vară. rupt. ou. bon. vis. iute. priza. meri. students'. ziar. băţ. vot/e. ou. alb. bund. alb. sală [la. decalaj [3oc. şir. soro. dou3. inima. lamă. rom. oprit. ua/ingtân] X x [cs]: xilofon. astăzi. a/a. marts'. astôzi. vînzînd. prind. atent. nas. tavd. patru [u]: au. lac. insist. soare. atsâ. azi. egzemplu] Y y [i]: hobby [hobi] [i]: Yalta. domo] [' ]: pomi. exemplu [egzamen. rupţi. prin. lak. urs [sd. tren. bună. axă. ieri. dau. mac.

/tefan mure/an. rodika. Dan. Mircea Mircescu [ion ipnesku. ett/etera] b. Anuţa. Un bdrbat] 2 . Ioana. Marian Marinescu. mirt/a. Radu Moldovan [dinu dinesku. radu. d3ord3e. Rodica. Dan. Radu. Dan Dănescu. dan dônesku. Citiţi! 1 a. etc. mirt/a mirţfsesku] DimPDinescu. Maria Olteanu [mihai munteanu. Georgina. anika. Dana. [ion. Ion Ionescu. Petre Petrescu. Mircea. marian marinesku. d3ord3ina. Anica. Ştefan Mureşan. petre petresku. jgana. Citiţi: [ţfitits'] Lisez: Itead: un bilet. petre petrean. radu moldovan] Mihai Munteanu. George. Petre Petrean. Gheorghe [ana.LO LO [ţfttits ] Lisez! Read! || 1. un ospdtar] o fată [o fata] o fetiţă [o fetitsd] un băiat [un bdiat] o femeie. un tichet un formular [un bilet] [un tiket] [un formular] un leu [un leu] un creion [un creion] un pix [un piks] o franzelă [o franzelă] o îngheţată [o îng'etsatd] o prăjitură [o pr33itur5] o pune [o pîine] o cafea [o cafea] un ziar [un ziar] un pian [un pian] un doctor [un doktor] un chelner. Horea. maria olteanu] 2. g'org'e] Ion. anuţa. Ana. dana. un bărbat [o femeje. horga. un ospătar [un kelner.

202 două sute doi. 58 66 77 88 97 102 o sută doi..... 42 patruzeci şi doi. 3 . 333 425 585 666 790 899 963 1002 o mie doi....... 32 treizeci şi doi.LO LO Lisez et complétez: Read and complete: 3.Citiţi şi completaţi: 1 unu [unu] 2 doi [doi] 3 trei [trejjj 4 patru [patru] 5 cinci [ţfintfl 6 şase [Jase] 7 şaptef/apte] 8 opt [opt] 9 nouă [noud] 10 zece [zet/e] 20 douăzeci 30 treizeci 40 patruzeci 50 cincizeci 60 şaizeci 70 şaptezeci 80 optzeci 90 nouăzeci 100 o sută 200 două sute 300 trei sute 400 patru sute 500 cinci sute 600 şase sute 700 şapte sute 800 opt sute 900 nouă sute 1000 o mie 2000 două mii 3000 trei mii 4000 5000 11 unsprezece [unsprezet/e] = unşpe [un/pe] 12 doisprezece [doisprezetje] = doişpe [doifpe] 13 treisprezece [treisprezet/e] = treişpe[treî|pe] 14 paisprezece [paisprezet/e] = paişpe [paifpe] 15 cincisprezece [tjintjprezeţfe] = cinşpe [tjinjpe] 16 şaisprezece [/aisprezet/e] = şaişpe [/aifpe] 17 şaptesprezece [faptesprezet/e] = şapteşpe [fapte/pe] 18 optsprezece [optsprezeţfe] = optşpe [opt/pe] 19 nouăsprezece [no^şprezeţfe] = nouăşpe [nouâ/pe] 20 douăzeci [doudzet/'] 21 douăzeci şi unu 31 treizeci şi unu 41 patruzeci şi unu 55 63 72 84 96 101 o sută unu 201 două sute unu 320 410 570 606 716 889 936 1001 o mie unu 2320378240505164 22 douăzeci şi doi..

a mulţumi el bilet pix formular creion . Phrases cum a saluta bun. You're welcome.Bună seara! -Noapte bună! zi seară noapte La revedere! Pe curînd! Pe mîine! . night = Au revoir! Good bye! = A binetôt! See you soon! = A demain! See you tomorrow! = S'il vous plaît! Please! = Voici! Here you are! = Merci! rhanAryow! = Volontiers. bună dimineaţă = comment. bonne good = matin morning =jour.Pe mîine! Vă rog! Poftiţi! Mulţumesc! Cu plăcere! la culcare la plecare a citi a spune a cere ceva . to say = demander to ask for = quelque chose something = remercier to thank = il.L1 Lecţia întîi L1 Cum salutăm? Comment saluer? Greeting: Lexic. -Poftiţi. how = saluer. Expresii Lexique.Un bilet.Mulţumesc. he = billet ticket = bic ball-point pen = formulaire form = crayon pencil . day = soir.Bună ziua! . = au coucher when you go to bed = au départ when leaving = lire to read = dire. Expressions JVew words. .La revedere! -Pecurînd! . to greet = bon. evening = nuit. lui. . vă rog.Bună dimineaţa! .Cu plăcere.

salutăm cu "Bună dimineaţa!" Ziua. El cere un bilet. creionul. un creion.. grammar. pixul. spunem "Noapte bună!" La plecare. Poftiţi biletul Mulţumesc. formular.L1 L1 Fonetică. un pix A) Substantive masculine la singular: Noms masculins au singulier: Masculine nouns in the singular: bilet. salutăm cu "Bună ziua!" Seara.. Repetaţi modelul: Répétez le modèle: Repeat according to the model: Vă rog un bilet. Citiţi! Lisez! Read! Dimineaţa. exerciţii Phonétique. un bilet. gramatică. salutăm cu "Bună seara!" La culcare. formularul. un tichet. creion. pir. leu Articol nehotărît: Article indéfini: Indefinite article: un. un formular. grammaire. exercises 1. leul. Cu plăcere. tichetul. exercices Phonetics. spunem "La revedere" sau "Pecurînd!" sau "Pemîine!" 2. Articol hotărît Article défini: Definite article: ■(u)l biletul. un leu. Exemple un bilet biletul un leu leul 5 .

două(f) = deux two cît? = combien? How much? Cît costă? = Combien ça coûte? How much is it? franzelă = baguette white loaf. .O cafea.Bună ziua! . .Mulţumesc. French bread înghe(ată = glace ice cream prăjitură = gâteau cake pîine = pain bread cafea = café coffee felie = tranche slice a număra = compter to count cifră = chiffre number a întreba -Ce doriţi? . CU costă? . 6 .L1 L1 Cum întrebăm ceva? Comment poser une question? Asking questions: Lexic. . want Ce doriţi? = Que désirez-vous? What do you want? cameră = chambre room doi(m)..Cu plăcere.Bună ziua. Citiţi textul: Lisez le texte: Pead the text: . Cît costă? .O franzelă. Poftiţi. Expresii = demander to ask (a question) ce = que (quoi) what a dori = désirer to wish..Ce doriţi? .4 lei.Opt lei.

4444 37. 18.Cît costă franzela? . o.L1 L1 Gramatică. Grammar. 773.1100. 302.1110.220. 1000. 486. 82.Opt lei. 111. 100. 4004. 684. 1 -(u)a o franzelă franzela o pîine pîinea o felie felia o cafea cafeaua -a -a opt lei trei lei cinci lei şase lei patru lei şapte lei -e -ea -ie -ia -ea -eaua 1: 11. 882.1 . exercises B) Substantive feminine la singular 4 I -Ce doriţi! ..150. Citiţi cifrele: Lisez les chiffres: Pead the numbers: Noms féminins au singulier: Feminine nouns in the singular: Articolul nehotărît.115. 2000. exercices. Articol hotărît Article défini.O franzelă! o franzela o îngheţată o pîine o cafea o felie de tort 5. 22. franzela îngheţata prăjitura pîinea cafeaua felia de tort 6. 400.2222 3: 14. 200. 40. 105. Definite article. 20. 73. Indefinite article.1991.1010.28. 440.. 404. Article indéfini. 444.1111 2: 12. 864. 7 .202. 222. exerciţii Grammaire. 44.101.574 .

studentff) de unde? = d'où? where from? din = de. to be = je. . evident! II.Aşa şi aşa. journalist = vous(forme de politesse) youfpolite form) pianist = pianiste piano player îmi pare bine! = Je suis enchanté! Glad to meet you! interviu = interview evident = évidemment. moi. we = vous. pianistă. you = il. of course student = étudiant. inginer = ingénieur. . toi. Dumneavoastră? . lui. she = nous. pupil profesor = professeur. I = tu.Ce sînteţi? .Bună ziua. he = elle. from a vorbi = parler. . clerk chimist = chimiste chemical investigator vînzâtor = vendeur shop assistant muncitor = ouvrier. .De unde sînteţi? .. eux. Cine sînteţi dumneavoastră? . .Eu sînt Radu Suciu. student studentă = étudiante. they(m) = ellejs they(f) = journaliste.Ce sînteţi? .Vorbiţi englezeşte? .Student. . engineer elev = élève school-boy. painter chelner = garçon de restaurant waiter cine? a fi eu tu el ea noi voi ei ele ziarist dumneavoastră I. worker doctor = docteur. .Din Braşov.. you = ils.îmi pare bine. to speak englezeşte = en anglais in English aşa şi aşa = cornrne-ci cornrne-ça so so. teacher tehnician = technicien technician funcţionar = employé. Sînt ziarist. doctor pictor = peintre.Bună ziua.. Expresii = qui? who? = être.Ce doriţi? .Un interviu.L2 Lecţia a doua L2 Lexic.Eu ? Sînt Maria Dinescu.

B). noun Nom f. Mase. . Exerciţii Pronume personal Pronom personnel Personal pronoun Verbul A FI Le verbe ÊTRE The verb TO BE eu tu el. Ea este studentă. student inginer elev profesor tehnician funcţionar chimist ziarist pianist vînzător muncitor doctor pictor chelner studenta ingineră elevă profesoară tehniciană funcţionară chimistă ziaristă pianistă vînzătoare muncitoare doctoriţă pictoriţă chelneriţă Nom m.L2 L2 A) Gramatică. El este student. Substantiv m.Substantiv/. ea noi voi ei. Feminine noun consoană -ă -or -or -er -oare -iţă -iţă 9 . ele sînt eşti este sîntem sînteţi sînt dumneavoastră sînteţi =ET dumneavoastră sînteţi 1.

Sînt din Grecia. Sînt din Italia.L2 L2 Lisez! Read! III. Sînt englez. Sînt grec. Sînt italian. Sînt din Germania. Citiţi! De unde eşti? Sînt din România. Sînt spaniol. Sînt chinez. Sînt francez. Gramatică: Masculin plural. Sînt din Franţa. Sînt turc. Sînt din China. Sînt german (neamţ). Sînt din Ungaria. Sînt suedez. Masculin pluriel Masculine plural Masculin singular Masculin singulier Masculine singular Ei sînt Ei sînt Ei sînt suedezi danezi maghiari englezi greci francezi chinezi turci ruşi spanioli români italieni elveţieni bucureşteni olteni coreeni cons. Ce eşti? Sînt român. Sînt din Anglia. Sînt din Danemarca Sînt din Suedia. Sînt danez. Sînt din Spania. Sînt maghiar(ungur). -i El e -i ez -(ien)i -ian .(en)i -ean suedez olandez maghiar englez grec francez chinez turc rus spaniol român italian elveţian bucureştean oltean coreean 10 . Sînt din Turcia.

Vorbesc limba engleză. Vorbesc limba turcă. Vorbesc limba greacă. Vorbesc limba coreeană. Vorbesc limba daneză. Vorbesc chinezeşte. Vorbesc englezeşte. Vorbesc limba germană. Vorbesc limba franceză. Vorbesc nemţeşte.e -oaică -oaice -că -iancă -eancă -ce -ience -ence Ele sînt suedeze daneze maghiare Ele sînt englezoaice grecoaice franţuzoaice chinezoaice turcoaice rusoaice spanioloaice Ele sînt românce italience elveţience bucureştence oltence coreence 11 . Vorbesc ungureşte. Vorbesc limba suedeză. Vorbesc greceşte. Feminin singular Féminin singulier Feminine singular Vorbesc româneşte. Vorbesc limba maghiară. Vorbesc turceşte. Feminin plural Féminin pluriel Feminine plural Eae Eae Eae suedeză daneză maghiară englezoaică grecoaică franţuzoaică chinezoaică turcoaică rusoaică spanioloaică româncă italiancă elveţiancă bucureşteancă olteancă coreeancă -ă .L2 L2 Ce limbă vorbeşti Cum vorbeşti? Vorbesc limba română. Vorbesc limba spaniolă. Vorbesc limba chineză. Vorbesc italieneşte. Vorbesc limba italiană. Vorbesc franţuzeşte.

.L2 L2 E fetită? .Să vă trăiască! 12 . .Ce este? Fetiţă? .Nu. băiat.Nu.Să vă trăiască! Lexic.Ce sînt? Băieţi? . Expresii fată(f) ee fetiţă(f) e băiat (m) eţ i Să vă trăiască! = fille girl = fillette little girl = garçon boy = (Souhait de longue vie! Expressing long life) . fetiţe.

Nu sînt studentă. (El) este inginer. Sînt chimistă. (Eu) sînt tehnician. h).pl. eons. (El) este elev. Evînzătoare. Nu sînt funcţionar.sg. 1). (Tu) eşti student? (Tu) eşti ziarist? Eşti chimist? Sînt muncitor. Exerciţii C) Purului substantivelor masculine Pluriel des noms masculins The plural of masculine nouns m. k). j). E vînzător. profesori ingineri funcţionari vînzători doctori elevi americani studenţi chimişti ziarişti pianişti tehnicieni politicieni ET ■fi -Sti dÊtSÉLL -st+i=-şti . •ieni ~ian+i=-iem a). c). Eşti ziaristă? (Noi) sîntem tehnicieni. 13 . Puneţi la plural: Mettez au pluriel: Make these plural: tn. profesor inginer funcţionar vînzător doctor elev american student st 1 chimist ziarist pianist -/an tehnician politician 3.L2 L2 Gramatică. i). f). m). e). g). b). d).

Cît e ceasul? . a pleca tren autobuz avion vapor maşină Vă rog să-mi spuneţi cît e ceasul? . Expresii Cît e ceasul? = Quelle heure est-il? What time is it? = précis sharp = minute minute = heure hour a quart quarter = demi half = (sans).Unu şi un sfert. vă rog.Unu şi jumătate.Cît e ceasul? . fix minut oră Lexic.E xmufix. cît e ora? Două fără un sfert concert meci conferinţă examen 14 . cînd a începe film tîrziu piesă teatru Spuneţi-mi. to = partir to leave = train = autobus bus = avion plane ss bateau ship = voiture car = quand when = commencer to begin = film s tard late = pièce play s théâtre theatre = concert = match = conférence conference = examen exam -Cite ora? ( sfert jumătate fără -11 şi 10 (minute)}" . moins (without).Cît e ceasul. vă rog? .L3 Lecţia a treia L3 I.

filmul.Cînd începe filmul? . E tîrziu? . conferinţa. meciul. piesa de teatru. avionul.La ora 9. maşina. . vaporul. autobuzul. examenul. concertul.L3 L3 1.Nu. Cît e ceasul? 12:00 12:15 06:05 14:45 17:30 04:30 07:00 07:50 12:45 10:25 13:15 01:35 03:03 03:12 24:00 2. nu-i tîrziu. nu este nue nu-i 15 . 04:55 ■ La ce oră pleacă trenul? La şapte fără un sfert. trenul.

Azi e 3 septembrie.Ce zi e azi? primăvară . vară . année year = saison season = printemps spring = été summer = automne autumn = hiver winter = en. Ce dată e astăzi? . Expresii dată astăzi (azi) lună an anotimp = date = aujourd'hui today = mois month = an.Ce dată e astăzi? . iarnă III. zile (pl) = jour day primăvara într-o săptămînă sînt 7 zile: luni marţi miercuri joi vineri sîmbătă duminică iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie în + o = intr-o 16 vara toamna iarna în + un = într-un . Lexic.Marţi.Astăzi sîntem în 15 martie 1990. exerciţii Lunile anului sînt: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie în săptămînă Anotimpurile sînt: iarna zi (sg). dans in = semaine weeAr .L3 L3 II. Gramatică.în ce dată sîntem azi? toamnă .

L3

L3

4. Astăzi este:

luni 3 iulie 1989

joi 13 februarie 1990

duminică 4 octombrie 1975

miercuri 30 mai 1990

sîmbătă 24 aprilie 1980

marţi 15 ianuarie 1983

vineri 8 iunie 1988

5. Ce zi e azi? Ce dată? în ce an sîntem? In ce lună sîntem? în ce dată sîntem?

17

L3

L3

Un bilet, vă rog!
- Bună ziua! - Bună ziua! Ce doriţi? - Un bilet Cluj-Bucureşti, vă rog. - Pentru cînd? - Pentru mîine dimineaţă la 9. - Numele dumneavoastră? - Ionescu Ion. - Buletinul, vă rog! - Poftiţi. Cît costă biletul? - 620 de lei. Poftiţi. - Mulţumesc. Poftiţi banii. La ce oră pleacă - La 8. - Mulţumesc. Bună ziua! - La revedere!

Lexic. Expresii
pentru mîine nume (n) buletin-e (n) Poftiţi! Mulţumesc. = pour for = demain tomorrow = nom name = carte d'identité identity card = voici! Here you are! = Merci. Thank you. |

autobuzul?

18

L3

L3
' fr-

Gramatică, exerciţii
A.

B.
Spunem: On dit: One says: un leu doi lei trei lei

Articol hotărît Article défini Definite article: doi bani banii doi studenţi studenţii doi fraţi fraţii un frate fratele e le m.sg. art.hot. i i m.pl. art.hot.

nouăsprezece lei Dar: douăzeci de lei douăzeci şi unu de lei

treizeci de lei un nume numele

e le n.sg. art.hot.

o sută de lei o sută unu lei o sută doi lei

Dar: 121 de lei, 122 de lei... etc.

6. întrebări: (Răspundeţi scurt!)
Questions. Répondez brièvement! Questions. Give short answers:

Care e numele dumneavoastră? Unde sînt fraţii dumneavoastră? Unde sînt studenţii dumneavoastră? Unde sînt banii dumneavoastră?
19

L4 Lecţia a patra

I. Unde mergem? Unde este...?
• Spuneţi-mi, vă rog, unde este poşta? • Mergeţi înainte, apoi la dreapta. Mulţumesc. Cu plăcere.

Lexic. Expresii
unde poştă a merge (tot) înainte apoi cu plăcere central cofetărie librărie florărie staţie hotel restaurant magazin cinematograf bar acum = où where = poste post office = aller togo = tout droit straight ahead = puis then = avec plaisir that's all right = central = confiserie confectioner's = librairie boofcyhop = boutique de fleuriste flower shop = station station, stop = hôtel hotel = restaurant = magasin shop = cinéma j cinema = bar = maintenent now =à at = pays country = ville town

II.
- Unde este Petre acum? - In România, la Bucureşti.

la ţară oraş

L4

L4

Gramatică. Exerciţii
î. - Unde este o poştă, vă rog? - Poşta centrală e foarte aproape. Mergeţi tot înainte. o poştă/ poşta centrală o cofetărie/ cofetăria "Trandafirul" o librărie/ librăria "Mihai Eminescu" o florărie/ florăria "Codlea" o staţie de autobuz/ staţia "Bucegi" un hotel/ hotelul "Continental" un restaurant/ restaurantul "Dunărea" un magazin/ magazinul "Central" un cinematograf/ cinematograful "Arta" un bar/ barul "Carpaţi"
2.

- Unde este Petre acum? - În România, la Bucureşti. m În România, la Bucureşti. În Anglia, la Londra. În Polonia, la Varşovia. În Grecia, la Atena. În Japonia, la Tokio.
la

A. Prepoziţii
Prépositions Prepositions

+ nume de ţări
nom de pays names of countries

+ nume de oraşe
nom de villes names of towns

21

L4

L4

III. De unde eşti?
- De unde eşti? - Din Grecia, de la Atena.

Lexic. Expresii
= venir to come din = de de la from universitate = université university facultate = faculté faculty secretariat = secrétariat secretariate literă (f) = lettre e fetter, literature undeva = quelque part somewhere a studia = étudier to study camera = chambre room sală de curs = salle de cours lecture room plecare = départ departure gară = gare railway station aşteptare = attente waiting etaj = étage floor a veni

IV.
- Unde eşti? - La facultate.

- Mergi undeva? - La facultate.

- Unde studiaţi? - La Universitate, la Facultatea de Litere.

22

la ghişeul 7 la Universitate.. M e r g cu maşina. de la Londra. Din Anglia. Exerciţii 3. . j la hotel.L4 Gramatică. Din Irak. in camera 502. la universitate la facultate la secretariat la hotel la restaurant la poştă la facultate la hotel la restaurant la poştă in cameră in sală b. de + în = din de + la = de la Din România. ' ' in sala 20 + substantiv articulat CU + nom articulé + noun with article 6. . Scriu cu creionul. in cameră la facultate. El este la hotel. B. în sală prepoziţie + substantiv cu articol hotărât preposition + nom (article defini) preposition + noun with definite article 5. Din Italia. in sala de plecare la gară. Din Austria. de la Bucureşti.Unde eşti? ■ La universitate. de la Bucureşti. la etajul 5. . ■ De unde veniţi? .La universitate? la universitate la facultate la cofetărie la poştă la hotel in sala 20 in camera 502 la Facultatea de Litere la poşta centrală la hotelul "Sport" la etajul 5 . Din Ungaria. pi e c cu un c o i e 2 .Din România. de la Budapesta. intr-o sală de curs cu creionul la aeroport. de la Veneţia. in cameră. la Facultatea de Litere la hotelul "Continental". . . de la Bagdad. Regulă Règle Rule prepoziţie + substantiv nearticulat préposition + nom sans article preposition + noun without article 4. Unde mergi? . in sala de aşteptare la poştă. de la Viena.

Unde e paşaportul dumneavoastră? -Pe masă. VI.L4 V. .Unde locuiţi? . . 24 . la numărul 127.Pe strada Păcii.

• Unde e paşaportul dv. pe stradă pe strada Păcii. la nr. unde este poşta? sub masă lîngă telefon unde este restaurantul "Dunărea"? unde este cofetăria "Diana"? unde este Universitatea? unde este magazinul "Unirea"? unde este o farmacie? unde este cinematograful "Dacia"? unde este hotelul "Carpaţi"? unde este hotelul "Dunărea"? 25 . pe stradă pe masa pe masă. ■ Unde locuiţi? • Pe strada Păcii. la nr. lingă telefon acolo. 13 8. 1 pe bulevardul Eroilor. la nr. lingă telefon. Exerciţii 7. sub carte la doamna secretară la domnul Popescu 9.? ■ Pe masă. vă rog. 23.L4 L4 Gramatică. 90 pe calea Unirii. la nr. Spuneţi. 7 pe aleea Tineretului. la nr. 23 pe strada Libertăţii. pe birou aici. la nr.

chei (f) daţi-mi = valise suitcase = banc desk = assiette plaie o valiză două valize = clé kee o bancă două bănci o bere două beri o carte două cărţi o farfurie două farfurii = donnez-moi give me bere (f) = bière i beer pîine (f) = pain i bread carte (f) = livre ăţi book informaţie (f) = renseignement i information pat.-e (n) = billet ticket timbru (n) = timbre e stamp o cheie două chei o cafea două cafele .-e (n) = dictionnaire dictionary ziar.Lecţia a cincea I. many dicţionar.-ă.-uri (n) = lit bed bec. Expresii.-e .veilleuse table lamp e mult. valiză (f) e bancă ă i farfurie (f) i cheie.-e (n) = journal newspaper bilet.-uri (n) = armoire cupboard veioză (f) .beaucoup de mucft.-uri (n) = ampoule bulb dulap. Citiţi: Lisez: Read: Lexic.-i.

vă rog! două camere două valize două beri două pîini două cărţi două vederi două informaţii două chei B. multe multe multe multe 27 .L5 L5 Gramatică. . Verbul A AVEA Le verbe AVOIR The verb TO HA VE (eu) (tu) (el.ie -a .ie . Aveţi o cameră cu două locuri? Numai cu un loc. ea) (noi) (voi) (ei. ele) 1. En roumain. Pluralul substantivelor feminine Pluriel des noms féminins <P^^z The plural offeminine nouns ' S M Ê Ç o cameră două camere o bancă două bănci obere două beri o informaţie două informaţii o cheie două chei o cafea două adele C. am ai are avem aveţi au nu am nu ai nu are nu avem nu aveţi nu au = n-am = n-ai = n-are = n-avem = n-aveţi = n-au Daţi-mi o bere. -ă -1 -e . Ai multe dicţionare? Am numai unul.^~\ -^ .i ._ -uri -e în limba română.ele _.ea . In Romanian the neuter nouns are masculine in the singular and feminine in the plural. Pluralul substantivelor Pluriel des noms neutres The plural of neuter nouns un loc două locuri un pahar două pahare -ă ■e o camera o valiză o bere o pîine o carte o vedere o informaţie o cheie 2. o cameră cu două locuri un loc o cameră cu două paturi unpat o veioză cu două becuri unbec o cameră cu două dulapuri un dulap 3. Exerciţii ' A. substantivele neutre sînt masculine la singular şi feminine la plural. dicţionare ziare bilete timbre neutre . les noms neutres sont masculins au singulier et féminins au pluriel.

-e = peu few. available numai = seulemennt only N-are importanţă. Doesn't matter.Aveţi camere libere? .-i.N-aveţi pentru ce. . = Je regrette.-ri (n) = chose thing frumos. La hotel . loc. îmi pare rău. (a) little timp (n) = temps time răbdare (f) = patience apă (f) = eau e water 28 . frumoşi.-uri (n) =jus juice proaspăt -ă.Pentru două.-uri (n) = place j bun -ă.-ă.Pentru cîte persoane? . . = Il n'y a pas de quoi. Expresii = avoir to have liber.-i. .-e (n) = verre glass curat.-i. frumoase = beau beautiful pahar.N-are importanţă.Mulţumesc.-i. .-e = libre free. frumoasă. proaspeţi.-e = bon good băutură.Aveţi camera 1003.L5 L5 I.-ă. a avea Lexic. Not at all.Numai la etajul 10. = Ça n'a pas d'importance. .-ă.-i (f) = boisson drink suc. Poftiţi cheia. proaspete = frais fresh lucru.-e = propre clean vedere (f) = carte illustrée i picture postcard puţin. cîte = combien how many persoană (f) = personne e person cheie (f) = clé key N-aveţi pentru ce. pentru = pour for cîţi. I'm sorry.

-e 5.L5 L5 Gramatică. f. N-avem. -i. m. f.Aveţi camere libere? . camere libere locuri libere camere bune locuri bune băuturi bune vinuri bune sucuri proaspete lucruri frumoase pahare curate vederi frumoase D. Exerciţii 4.sg. .pl. Adjective cu 4 forme: Adjectifs à 4 formes Adjectives having 4 forms m.pl. -ă. .. liber liberă liberi libere apartament liber cameră liberă oameni liberi camere libere cons.Aveţi puţin timp? puţin timp puţin loc puţină răbdare puţină apă 29 .îmi pare rău.sg.

La hotelul "Continental"? . .Da. 30 . unde e hotelul "Astoria"? la dreapta .Aveţi camere libere? .îmi pare rău.Aveţi bagaje multe? .Mergeţi înainte.Vă rog o cameră pentru două persoane.Bună ziua! . Avem numai două valize. . încercaţi la hotelul "Continental".Vă mulţumesc. Sînteţi foarte amabil. .Bună ziua! . la etajul doi. vă rog. Citiţi textul: Spuneţi-mi. la stînga.Daţi-mi. unde e hotelul "Astoria1? Pe stradă Alin şi Sanda Mărgineanu sînt din Braşov.Unde este hotelul "Continental"? Departe? . Acum ei sînt la Bucureşti şi caută hotelul "Astoria". vă rog. N-avem. . Poftiţi cheia.L5 L5 Lisez le texte: Read the text: II. aproape. .Băiatul merge cu dumneavoastră.Nu.Nu. . ş La hotelul "Astoria" . .Spuneţi-mi. -^ . Apoi la dreapta.Mulţumesc. f * * . o cameră cu două paturi! . vă rog. la stînga Mulţumesc. -4 « N-aveţi pentru ce.Aveţi camera numărul 23.Cu plăcere.

Mărgineanu în­ treabă unde este hotelul. Expresii [ Exerciţii 6. Ei camera numărul \ 23. Acum ei la Bucureşti şi hotelul "Astoria" stradă.-i.-ă.-e = aimable kind Domnul şi Mărgineanu sînt Braşov.-e (n) = bagage luggage băiat. straight on la dreapta = à droite to/on the right la stînga = à gauche toion the left a cere = demander to ask a încerca = essayer to try departe = loin far aproape = près near proverb. băieţi (m) = garçon boy a merge = aller togo foarte = très very amabil. apoila Dom­ nul Mărgineanu cere o cameră pentru două . Băiatul merge cu Ei -au bagaje. Cine merge încet departe ajunge. 31 . Cine întreabă nu greşeşte. Completaţi textul: i Complétez le texte: Fill in the text: = chercher to look for înainte = tout droit ahead on. dar nu sînt camere Ei merg hotelul "Continental". Citiţi proverbele: Lisez les proverbes: Read the proverbs: Cine caută găseşte. Ei merg . Acolo sînt libere la eta­ jul doi.-e (n) = proverbe proverb a găsi = trouver a căuta to a greşi find = avoir tort to make a mistake încet = lentement slowly a ajunge = arriver to arrive bagaj.L5 L5 Lexic. au nu­ mai două ! ! 7.

Dacă sîntem amatori de dulciuri. mîncăm şi ceva dulce.-i (m) dulce Apoi mîncăm şi bem. a sta (u) a chema (Φ) ospătar. che­ măm ospătarul şi co­ mandăm mîncarea şi băutura. dulciuri (n) după aceea fumător. ieşim din restaurant. fumăm. iar dacă sîntem fu­ mători. che­ măm din nou ospăta­ rul. bem o ca­ fea.Li Lecţia a şasea Ce facem la restaurant? Lexic. fond of După aceea.-i (m) Stăm la masă. Expresii a face (Φ) a intra (u) a căuta (Φ) = faire to do = entrer to enter = chercher to look for = s'asseoir to stay = appeler to call = garçon de restaurant waiter = commander to order = nourriture food = boisson drink = puis then = manger to eat = boire to drinfc = amateur Intrăm şi căutăm o masă liberă. cerem nota de plată şi plătim. a plăti (esc) a ieşi (Φ) a lucra (ez) = sucré sweet = sucreries sweets = ensuite then = fumeur smoker = fumer to smoke = quand when = terminer to finish = de nouveau again = addition bill = payer to pay = sortir to go out = travailler to work . cînd a termina (Φ) din nou notă de plată După ce plătim.-i (m) a fuma (ez) Cînd terminăm. a comanda (Φ) mîncare (f) băutură (f) i apoi a mînca a bea amator.

a chema. a cere. a lucra. a merge etc. il y a des verbs qui se terminent à l'infinitif en: In Romanian there are verbs ending in the infinitive in: I-a |: a căuta. a sta. a pregăti prezent. A. a mînca etc. Pentru verbe în -a: Pour les verbes en -a: For verbs ending in -a: a termina (Φ) eu tu el. -t |: a ieşi. ele termin termini termină terminăm terminaţi termină a intra (u) i ă ăm aţi ă a fuma (ez) u i Φ intru intri intră intrăm intraţi intră ă am aţi ă fumez fumezi fumează fumăm fumaţi fumează ez ezi ează am aţi ează Pentru verbe în -e: Pour les verbes en -e: For verbs ending in -e: a cere cer ceri cere cerem cereţi cer a face fac faci face facem faceţi fac a merge merg mergt merge mergem mergeţi merg -ei e em efi Φ 33 . a intra. a dormi. a fuma. a comanda. 1 ~e |: a face. ea noi voi ei. indicativul Indicatif présent: The Present Tense Indicative. a termina.L6 L6 Gramatică în limba română sînt verbe care se termină la infinitiv în: En roumain.

L6 L6 Pentru verbe în -i: Pour les verbes en -i: For verbs ending in -i: a dormi (Φ) dorm dormi doarme dormim dormiţi dorm 1. Noi căutăm camera 103. Dans le texte "Que fait-on au restaurant". schimbaţi persoana. Tu plăteşti mîine. f. Change the person in the text "What do we do at the Restaurant?" 6. Citiţi: Lisez: Read: a. Azi plătesc eu. Conjugaţi: Conjuguez: Conjugate: a. Turn the sentences in exercise 1 into the plural. Eu merg la restaurant. 1. Tu ce cameră cauţi? 4. (Eu) caut o carte bună. Tu cînd chemi ospătarul? b.Read the proverbs: Cine vorbeşte multe face puţine. a. Citiţi proverbele: Lisez les provebes: . b. (Eu) intru în restaurant. c. (Eu) fac rnîncare. 34 . Cine nu lucrează nu mănîncă. (Eu) mănînc mult. e. Tu unde mergi? c. Tu ce cauţi? e. g. Eu caut ieşirea. în textul "Ce facem la restaurant". El doarme. Tu cîte fumezi? c. Citiţi: Lisez Read: ■©• a plăti (esc) plătesc plăteşti plăteşte plătim plătiţi plătesc esc eşti este im esc i e im iţi Φ ¥ Exerciţii M 2. El cheamă ospătarul acum. Eu fac rnîncare. Tu pe unde ieşi? f. El fumează 10 ţigări pe zi. Eu comand vin roşu. Puneţi la plural propoziţiile de la 1. Eu ies pe aici. Tu nu dormi? d. (Eu) lucrez şi duminică. Tu ce faci? b. (Eu) ies din restaurant. 5. Tu ce comanzi? d. Mettez au pluriel Ies propositions de l'ex. d. changez la personne. (Eu) stau la masă.

Terminaţia i antrenează mai multe alternanţe consonantice: La terminaison i entraîne plusieurs alternances consonantiques: The ending i involves several consonant gradations: c/ci glgi d/zi t/fi s/şi sc/şti Alternanţe vocalice sînt: eu fac. tu plăteşti Les alternances vocaliques sont: Vowel gradations are: a căuta cant cauţi a/ă caută căutăm căutaţi caută C. tu cauţi eu ies. tu ieşi eu plătesc.L6 L6 Gramatică B. tu mergi eu comand.Verbe neregulate. tu comanzi eu caut. tu faci. a chema chem chemi cheamă chemăm chemaţi cheamă a aormi dorm dormi doarme o/oa dormim dormiţi dorm e/ea Verbes irréguliers: Irregular verbs: a minca maninc mănînci mănîncă mîncăm mîncaţi mănîncă a bea beau bei bea bem beţi beau asta stau stai stă stăm staţi stau a şti ştiu ştii ştie ştim ştiţi ştiu 35 . eu merg.

fructele/bune băuturile/foarte bune mîncăruri/e româneşti/interesante zilele de august/plăcute to fry blond. E bună.-e = saumuré pickled politicos.-i.-e = poli polite bărbat (m) = homme ţi man d.-ă.-ă. • Vă place supa de legume? ■ Da. româneşti = roumain Romanian turcesc.-e = agréable pleasant castravete (m) = concombre ţi cucumber murat. Hike.Vă plac fructele? . supa de legume băutura berea blondă mîncarea românească cafeaua turcească b. Sînt bune.îţi plac cartofii prăjiţi? -Nu-mi plac. . roşie.Nu-mi place. vinul roşu/nu-i bun ospătarul/nu-i politicos restaurantul "Continental / e prea departe numele meu/e prea lung c. roşii = rouge red fruct.-i.-i = long plăcut. cartofii prăjiţi castraveţii muraţi ospătarii nepoliticoşi bărbaţii blonzi 36 . Expresii = J'aime.Vă place vinul roşu? .-e = blond românesc.-i (m) = pomme de terre potato frate (m) = frère ţi brother a prăji (esc) = frire îmi place.-e (n) = fruit fruit cartof.-ă. îmi place.-ă. îmi place.-ă.-i. românească.-i. Nu-i bun. . turceşti = turc Turkish prea = trop too lung.-uri (n) = vin wine roşu. turcească.L7 Lecţia a şaptea L7 îţi place sau hu-ţi place? Lexic. Exerciţii Supa nu e bună. (it)! a-i plăcea = aimer to like supă (f) = soupe e soup legumă (f) = légume e vegetable vin. Nu-mi place. Supa e bună. .îmi plac.

The definite article -(u)l -le ospătar ospătarul frate fratele masa masa băutură băutura bere berea mincare mîncarea farfurie farfuria cafea cafeaua zi m.pl. -le nu-i = nu este = nu e vinuri vinurile fructe fructele nume numele 37 .L7 L7 Gramatică A. Articolul hotărît L'article défini. -(u)l -le vin vinul nume numele nu-s = nu sînt n.pl. -le mese mesele băutură băuturile beri berile mincarun mîncărurile farfurii farfuriile cafele cafelele zile zilele ziua n.sg.pl- ospătari ospătarii fraţi fraţii \-(u)a f.

Nu-ţi plac cartofii? . 3. 4. îmi plac. Nu-mi place mîncarea. îmi place în România. îmi place la voi. 7. 10. Nu-mi plac macaroanele. Conjugaţi: Conjuguez: Conjugate: 1. 2. îmi plac dulciurile. 5. Nu-mi place limba română. cartofii ardeii strugurii castraveţii morcovii copiii g.Ba da. 8. îmi place ciocolata. dar nu-miplace berea. fructe/e/berea legume/e/pîinea roşiile/băutura merele/laptele perele/carnea nucile/varza banane/e/fasolea . îmi plac fructele. 38 . îmi place aici.L7 L7 Exerciţii e. 6. 9. îmi place îngheţata. îmi plac prăjiturile.

. dar lor nu le plac. Certain verbs "are conjugated" with a personal pronoun in the Dative.Lor le place afară? e. plac iructele plac fructele plac fructele plac fructele plac fructele plac fructele (subiect) sujet subject Forma negativă Forme négative Negative form C.personal forma lungă .Lui.Ţie nu-ţi place? c. nu este subiect. a-i plăcea îmi îmi îţi îi ne vă le place place place place place place belea berea berea berea berea berea (subiect) sujet. . . desigur. subject îţi îi ne vă le III pl.Ba. Ţie. .personal pronoun.Cui nu-i plac exerciţiile? . da.Nouă nu. . Lor.Mie nu. mie îmi plac.Ei. pron. Nouă. .L7 L7 Gramatică B. întrebarea: La question: Ine question: • Cui îi place? nu îmi nu îţi nun nune nu vă nule plac(e) = plac(e) = plac(e) = plac(e) plac(e) plac(e) plac(e) plac(e) plac(e) Răspunsul: Réponse: Answer: Mie. . Citiţi: Lisez: Read: a. Ei. 39 .Cui îi place îngheţata? b. Lut.pronom personnel "forme longue" . . Certains verbes "se conjuguent" avec un pronom personnel en datif qui n'en est pas le sujet. long form 2. .Ţie? . .Mie. which is not a subject.Vioua vă plac merele? d. Vouă. Unele verbe "se conjugă" cu un pronume personal în cazul dativ care. nu. III sg.

studenţii băiat. studentele profesoară. profesor. ca în model Transformez suivant le modèle: Change according to llie model: m. _ _ _ casă. bărbat. studenta. Transformaţi. băutură. pui. frate. masă. unchi. X student. inginer. fraţii munte. berea. _ _ bere. băutura. băuturi. _ _ _ _ 40 . băuturile friptură. studenţi. dinte. studentul. unchii ochi. muncitor. castravete. studentă. _ f. fraţi. _ __ sală. fratele. unchi. _ _ _^ ingineră. studente. berile carte. băieţi. beri. _ parte. muncitoare.L7 L7 Exerciţii 3. unchiul.

femei. n. brînză. farfurii. sarma. tutungerie. baie. _ zi. vin. caiet. perdea. pînză. ghişeul. fructele paşaport. vinuri. vinurile pix. fructul. cafe/e. pijama. farfuria. fructe. săruri. farfurie._ timbru. ghişee. farfuriile librărie. vinul. mîncărurile sare. femeile cheie. femeie. florărie. brînzeturi. pînzeturi. femeia. stea. cafea. radiourile fruct. radiouri. ghişeele muzeu. mîncăruri. numele . cafe/ele măsea.mîncare. radioul. nume. numele. radio. cefeaua. mîncarea. _ nume. ploaie. ghişeu.

L8 Lecţia a opta Mi-e foame! Lexic. = avoir soif to be thirsty Mi-e sete: vreau să beau. = avoir sommeil to be sleepy a dormi (<j>) = dormir to sleep a-i fi rău = se sentir mal to be sick a-i fi bine = se sentir bien to be o.k. Mi-e somn: vreau să dorm. Expresii a-i fi foame a vrea = avoir faim to be hungry = vouloir to want a-i fi sete Mi-e foame: vreau să mănînc ceva. a-i fi lene = ne pas avoir envie to be idle a-i fi cald = avoir chaud to be warm a-i fi suficient = être suffisant a-i ajunge to be / have enough Să mergem! = Allons! Let's go! a-i fi frig = avoir froid to be cold a închide = fermer to close fereastră (f) = fenêtre e e window Să închidem! = Fermons! Let's close (it)! a-i fi somn Mi-e frig: să închidem fereastra! 42 . Mi-e cald: să mergem la umbră.

a-iplăcea (ex. sete/foame. Vă e suficientă/Da. Exemples: a-i fi somn. a dori.: vreau să mănînc. a. frig/cald. Exemplu: a-ifi sete. a-iplăcea (ex. Mi-e foame. modul con­ junctiv (conjuncţia sa + verb) se folo­ seşte: a. a-i fi frig etc.. îţi sînt de ajuns c. Examples: a-ifi cald. lene/somn: Vă e suficientă mîncarea? . "are conjugated" with a personal pronoun in the Dative. a. -T^i-e sete? . après des verbes tels: a vrea. Vă e de ajuns/Nu. Mi-e de ajuns. -Îţi ajung banii? . Îmi ajunge.Da. Îmi ajung. Vă ajunge/Da.: vreau să mănînc.L8 L8 Gramatică şi exerciţii A. as an Imperative (să mergem!) 1. a dori. a dori. A-i fi foame. d./Vu mi-e sete. îmi ajunge. îţi ajung. ca imperativ (sa mergem!) En roumain. după verbe ca: a vrea. "se conjugă" şi ele cu pronume personal în cazul dativ. îti sînt insuficienţi 43 . a-i fi foame îmi este foame iţi este foame (pe) (Lui) (Ei) ii este foame (Nouă) ne este foame vă este foame (Vouă) (Lor) le este foame (Mie) (subiect) = = = = = = mi-e foame ţi-e foame ii e foame ne e foame vă e foame le e foame B. after verbs such as: a vrea.: vreau sa mănînc. în limba română. îmi ajunge. îmi place să dorm) şi b. Mi-e insuficientă. c. 3.Da. b. rău/bine. b. îmi place să dorm) et b. "se conjuguent" eux aussi avec un pronom personnel en D. Vă e de ajuns/Da. a-iplăcea (ex. le mode subjonctif ("conjonctif') (conjonction să + verbe) s'emploie: a. îmi place să dorm) and b. en tant qu'impératif (să mer­ gem!) In Romanian the Subjunctive ("conjunctive") (conjunction să + verb) is used: a.

Şi ce bem? .Trei fripturi.. îmi place.L8 L8 Nu-mi place vinu! roşu! Lucia.Daţi-mi. Tu ce vrei. . 44 .Tot o friptură.Acum nu vreau vin.Eu prefer o bere. şi o sticlă de bere. vă rog.Eu doresc o friptură. Acum sînt în vacanţă şi mănîncă la un res­ taurant. Ospătarul aduce mîncarea şi băutura. Ospătarul: . Alina? .Să vedem ce mîncăm şi ce bem. Ospătarul: -Poftă bună! Mihai: .Mulţumim. Nu-mi place vinul roşu.Ce doriţi? . . . . .Imediat. Alina şi Mihai sînt fraţi. Lucia: . ..Tu ce bei. Hai să mîncăm! Hm! Friptura e foarte bună! Ospătarul: Mihai: . Ce mîncăm şi ce bem? Ospătarul: Mihai: Ospătarul: Mihai: Lucia: Alina: Mihai: Alina: Lucia: Mihai: Alina: Mihai: Lucia: Mihai: Poftă bună! . lista cu meniul! . Mi-e sete şi beau bere. vă rog.Poftiţi! .Şi eu. Mihai? .Eu beau vin roşu.Ce doriţi? .Mi-e foame.Beau şi eu vin.Poţi să bei vin alb! . două pahare cu vin roşu.

-ă.. altă farfurie.-e = blanc white Poftă bună! = Bon appétit! Enjoy your meal! pahar. b. 5.L8 L8 Lexic. Eu vreau să plec. Vreau să vorbesc. Demandez un autre verre. alte sticle de bere. Cereţi alt pahar. (Voi) vreţi să plecaţi. une autre assi­ ette.. Transformaţi ca în model: Transformez suivant le modèle: Change according to the model: (Eu) vreau să plec. (Noi) vrem să plecăm.-e = autre another. other (some more) bottles of beer.-i.. e.. some more potatoes. Vreau să mănînc.. alţi cartofi. Ask for another glass. d. other un frate (m) ţi vacanţă (f) e a dori (esc) Gramatică C. c. want listă (f) = liste e list un meniu. 45 . Vreau să stau..-ă.-ri(n) = menu Să vedem! = Voyons! Let's see! o friptură (f) = rôti i roasted meat a vrea = vouloir to want a prefera (<j>) = préférer to prefer alb. Nu vreau să stau. (Tu) vrei să pleci. Vreau să dorm. Verbul A VREA Le verbe VOULOIR The verb TO WANT vreau vrei vrea vrem vreţi vor 4. a. Nu vreau să tac.-e (n) = verre glass a aduce = apporter to bring a mulţumi(esc) = remercier to thank (Hai) să mîncăm = Mangeons! Let's eat! foarte = très very alt. Exerciţii = frère brother = vacances holiday = désirer to wish. d'autres pommes de terre. f. another plate. g.-i. d'autres bouteilles de bière.

Ce discută ospătarii între ei? Que discutent les garçons entre eux? What do waiters talk about? 6. Apoi mănîncă . Dialog: 1. Vreţi? Mihai: .beau şi După ce plătesc. ei la restaurant.Hai să bem! Noroc! Alina: . Ei mănîncă îngheţata. nota. Pentru că place friptura. Ce discută clienţii între ei? Que discutent les clients entre eux? What do customers talk about? 4.L8 L8 La mulţi ani! Mihai: .Noroc! Alina: . ies restaurant. Alina: . Completaţi: Complétez: Fill in: Lucia.. Ospătarul: .Voi mai doriţi ceva? Eu vreau ceva dulce.Trei îngheţate.Şi berea e bună! Lucia: . toţi friptură. Ei vin roşu şi bere.Foarte bine. Dar să cerem şi cafea. Ce expresii foloseşte ospătarul? Quelles expressions emploie le garçon? What expressions does the waiter use? 2. Apoi plătesc şi ies din res­ taurant.Mai doriţi ceva? Lucia: . Mihai: . vacanţă.Vinul e bun. trei cafele şi.O îngheţată.La mulţi ani! Lucia: . beau cafelele şi fumează. într-o zi. Alina şi Mihai fraţi.. Ce expresii folosesc clienţii? Quelles expressions emploient les clients? What expressions do customers use? 3. 46 . vă rugăm.

Expresii a folosi (esc) client (m) ţi a discuta (Φ) între pentru că = employer to use = client = discuter to discuss = entre between = parce que because 47 . Expresii = À la tienne (vôtre)! ou Bon anniversaire! Cheers! or Many happy returns! (Hai) să bem! = Buvons! Let's drink! Noroc! = (souhait de bonne chance) À la tienne (vôtre)! Cheers! mai = encore more Să cerem! = Demandons! Let's ask! notă (f) = l'addition e bill La mulţi ani! Proverb: Ce ţie nu-ţi place. altuia nu face! Lexic.L8 L8 Lexic.

nu .Nu.Ce faci? Ceri o informaţie? . -Da. nu . according to the model: a.Nu. Completaţi cu verbe: Complétez avec des verbes: Put in tlie missing verbs: a. Noi .Ce faci? întrebi ceva? .Faci sport? . eu nu b. -Da.Citeşti englezeşte? . înţeleg. 2.Doreşti ceva? . Ce ţie nuc. după model: Répondez par l'affirmative ou la négative. .Da. Răspundeţi afirmativ şi negativ. Acum pauză.Vorbeşti româneşte? . nu vorbesc. Nu ne pentru că grea. Dacă dai. suivant le modèle: Answer in the affirmative or in the negative. 1.L9 Lecţia a noua L9 Să recapitulăm! Révision.Plăteşti tu? . limba română.Nu. .Nu.înţelegi? .Mergi la Bucureşti? . -Da. -Da. . Revision. altuia nu face! studenţi ore în fiecare zi de la 8 pînă la 12. numai exerciţii. nb. .

Vrei să citeşti franţuzeşte? -Da. Expresii în fiecare zi pauză (f) e a înţelege = chaque jour everyday = pause break = comprendre to understand 3. Voinu ? ? ? ? 49 .Vrei să plăteşti? -Da.Vrei să vorbeşti româneşte? .Vrei să găseşti un loc liber? -Da. . . .Da. . Voi nu Noi vrem cafea. Voinu Noi dorim ceai. .Vrei să dai un telefon? -Da. Voinu Noi plecăm. vreau să vorbesc.Vrei să stai aici? -Da.Vrei să ai maşină? -Da. Voi nu ? Noi bem ceva rece. . Lexic. Atenţie la model şi întrebaţi: Attention au modèle et demandez: Mind the model and ask: Noi mîncăm. Voi nu mîncaţi? Noi dorim ceva dulce. .L9 L9 c.

Noi nu fumăm. . b.Eu intru la secretariat. .Eu doresc o cafea. j . .Eu lucrez aici.Eu fumez. h.-uri (n) şcoală (f) o i dacă = thé tea = jus juice = école school = si if . . .Noi nu lucrăm aici. . .-uri (n) suc. . 50 .Noi nu mergem. .Eu merg la şcoală. . . . El vrea un ceai. .Noi nu dorim. . .Eu beau un suc.Eu vorbesc englezeşte.Eu citesc chinezeşte. . . Transformaţi dialogul ca în model: Transformez le dialogue suivant le modèle: Change the dialogue according to the model: L9 Lexic ceai. g. .Noi nu vorbim.Eu fac sport. f.Eu mănînc ceva. .Eu vreau un ceai. c.Noi nu citim. k.Noi nu facem. dar ei nu vor.Noi nu mîncăm.Eu stau lîngă fereastră. e.Noi nu înţelegem.Noi nu stăm acolo. d. . . . .Noi nu intrăm.Noi nu bem.Eu înţeleg.L9 4.Noi nu vrem. . . m. 1. i.

Chelnerul: .Ce doriţi să mîncaţi? f.L9 5.Cind mergi la film? i. Profesorul: . Portarul: . Clientul: .îţi plac copiii? dacă - 51 . Secretara: . Ion: . b. Prietenul meu: Unde vrei să mergi? c.Cît costă? h.Ce vrei să faci? Ioana întreabă ce vreau să fac.Ce doriţi? d.Unde vreţi să mergeţi? e. Transformaţi întrebarea ca în model: Transformez la question suivant le modèle: Change the question according to the model: L9 Ioana: .Cine sînteţi dumneavoastră? g. Maria: .

Mănînc prăjituri. c. 8. dar nu-mi place rece. Vreau să deschid fereastra cald. i. Stau la etajul d. Vreau să beau sucuri. Conjugaţi: a. în sală sînt studente şi h. Nu-mi ajung banii. Vrei să dormi? Ţi-e ? d. îmi place berea. E ora şi un sfert. Nu-mi plac prăjiturile. Maria are fraţi. Vreţi să beţi ceva? e sete? c. îmi place ceaiul cald. 52 . dar îmi plac bomboanele. îmi plac fete.L9 L9 Conjuguez: Conjugate: 6. e. dar mîncarea îmi ajunge. e. studenţi. Vrei să mănînci ceva? -e foame? b. Nu-mi place cafeaua. b. Completaţi cu doi sau două Complétez avec doi ou două: Fill in with doi or două: a. d. dar nu-mi place vinul roşu. c. Stăm în cameră. 7. Nu vrem să ieşim frig. g. dar îmi place îngheţata. f. Am prieteni buni. Completaţi: Complétez: Fill in: a. b. Vreţi să plecaţi? e rău? e. f.

c. b. ai parte.Cînd înveţi? .La ce oră mănînci? 10. Ei îi e foame 11. Răspundeţi! Répondez! Answer! Lexic fată (f) = fille ee girl prieten. . a.Cui îi place limba română? . Leneşul mai mult aleargă.-i.Unde eşti acum? . Sînt student b. Vinul roşu e bun g. Puneţi la plural: Mettez au pluriel: Turn into the plural: a. Cine vorbeşte multe face puţine. Lui nu-i place cartea h. Cafeaua e bună f. Comentaţi proverbele: Faites le commentaire des proverbes: Comment on the proverbs: . Ai carte. ai prieteni şi duşmani.-ă. e. 53 .Ce limbă îţi place? .L9 9.Cine învaţă limba română? .Ce faci? . .De unde eşti? .Ce eşti? . Ea bea o cafea d. d. Cine nu lucrează nu mănîncă.-i (m) = ami friend duşman. El bea o bere e. . Vrei să înveţi româneşte? c.-e = paresseux lazy mai mult = davantage more a alerga (Φ) = courir to run a.-i (m) = ennemi enemy leneş. Ai bani.Ce limbă vorbeşti? .Cine eşti? .

conjugate other verbs! L9 a alerga alerg alergi (g/gi) aleargă alergăm alergaţi aleargă e/ea a lăsa las laşi (s/şi) lasă lăsăm lăsaţi lasă a/ă a cumpăra cumpăr cumperi cumpără cumpărăm cumpăraţi cumpără ă/e a învăţa învăţ înveţi (t/ti) învaţă învăţăm învăţaţi învaţă a ruga rog rogi (g/gi) roagă rugăm rugaţi roagă o/oa/u alela a pleca (c/ci) a întreba a aştepta (t/ţi) a încerca (c/ci) a lega a îmbrăca (c/ci) a împăca (c/ci) a băga (g/gi) a căsca (sc/şti) a căuta (t/ţi) a sări a apărea a cădea (d/zi) a curăţa a spăla a apăsa (s/şi) a vărsa (s/şi) a purta (t/ţi) a putea (t/ţi) a cunoaşte cunoşti (sc/şti) cunoaşte cunoaştem cunoaşteţi cunosc o/oa a întoarce a stoarce a vinde vmd vinzi (d/zi) vinde vindem vindeţi vînd î/i a veni vtn vii vine venim veniţi vin i/e a dormi dorm dormi doarme dormim dormiţi dorm o/oa a mirosi a coborî cobor cobori coboară coborîm coborîţi coboară o/oa a omori 54 . conjugaţi alte verbe! Lisez! Là où c'est possible. conjuguez d'autres verbes! Read! Wherever possible.L9 12. Citiţi! Unde este posibil.

spill = porter to wear = connaître to know = retourner to come back = presser to shed = vendre to sell = venir to come = tuer to kill = sentir to smell .Lexic = courir to run a pleca (Φ) = partir to leave a aştepta (Φ) = attendre to wait a lega (Φ) = Her to bind a lăsa (Φ) = laisser to let a îmbrăca (Φ) = habiller to dress a împăca (Φ) = concilier to conciliate a băga (Φ) = introduire to introduce a căsca (Φ) = bâiller to yawn a căuta (Φ) = chercher to look for a sări (Φ) = sauter to jump a apărea = apparaître to appear a cădea = tomber to fall a alerga (Φ) a curăţa (Φ) a învăţa (Φ) a spăla (Φ) a apăsa (Φ) a vărsa (Φ) a purta (Φ) a cunoaşte a întoarce a stoarce a vinde a veni (Φ) a omorî (Φ) a mirosi (Φ) = nettoyer to clean = apprendre to learn = laver to wash = presser to press = verser to throw off.

Cu trenul. Cu avionul Cu vaporul.Cu maşina. . De ce? .Cu ce călătorim? cu Lexic. 56 .Cu autobuzul. .-e (n) = trolleybus tren.Pentru că e mai comod. Exerciţii = avec with.-e (n) = tramvay troleibuz. ..L10 Lecţia a zecea L1 I.Cu troleibuzul.Cu tramvaiul.De ce îţi place să mergi cu maşina? . cu motocicleta.-uri (n) = train avion (n) = avion oa e plane vapor (n) = bateau oa e ship bicicletă (f) = bicyclette e bicycle motocicletă (f) = motocyclette e motorcycle pejos = à pied on foot a şedea = être assis to sit a sta în picioare = rester debout to stand .. by a călători (esc) = voyager to travel maşină (f) = voiture i car autobuz. II. pejos.-e (n) = autobus bus tramvai. sau mergem cu bicicleta. sau ..

Pentru că pot să şed sau să stau în picioare cînd vreau.De ce îţi place să mergi cu trenul? .L10 L10 Gramatică. cu maşina/ cu trenul cu autobuzul/ cu tramvaiul/ cu avionul/ cu bicicleta/ B. in the infinitive. C. au sens cauzal.. Le verbe The verb a la terminaison has the ending à l'infinitif. Se conjugă: On le conjugue comme ça: It is conjugated as follows: şed şezi sade şedem şedeţi şed d/z e/a Φ ( e em eţi -e- 57 . Verbul a şedea are terminaţia -ea la infinitiv. have causal meaning.Pentru că. Spunem: on dit we say călătoresc cu maşina sau cu o maşină călătoresc cu autobuzul sau cu un autobuz merg cu bicicleta cu o bicicletă etc. 1. Completaţi: Complétez: Complete: îţi place să mergi cu maşina? Prefer cu trenul. exerciţii A. ont un sens causal. întrebarea şi răspunsul La question et la réponse The question and the answer -De ce? .. .

Putem opri şi coborî unde ne place.-e (n) sat.-e (n) munte (m) ţi apă (f) e clipă (f) e însă = arriver to arrive = vite quickly = lentement slowly = rien nothing = ville town = village = montagne mountain = eau water.. însă. Lexic. dar ajungem încet. = mais but a opri (esc) = s'arrêter to stop natură (f) = nature a face cumpărături = faire des achats to do shoppings a hotărî (ăsc) = décider to decide Dacă.L10 L1< Text Cînd mergem pe jos. Oraşele şi satele. dar nu vedem nimic. Unde hotărîm. mergem cu maşina. vedem multe. 58 . munţii şi apele apar o clipă şi dispar. să stăm în natură sau să facem cumpărături într-un oraş. putem să vedem ce vrem.. Expresii a ajunge repede încet nimic oraş. river = instant Cînd mergem cu avionul. ajungem re­ pede.

Doriţi ceva? * * Nu văd nimic. (a sta) (a vedea) (a opri) (a ajunge) (a fuma) F. = = = = = Pot sta. a dispărea a cădea apar apari apare apărem apăreţi apar (a/ă) D.L10 L10 Alte verbe terminate cu D'autres verbes terminés en Other verbs ending in -ea: a apărea. Po t să văd. Pot vedea. Pot ajunge. Po t să fumez. a putea + verb Conjunctiv = a putea + verb Infinitiv Po t să stau. E. Pot opri. Verbele cu terminaţia -î la infinitiv se conjugă astfel: Les verbes ayant la terminaison -î à l'infinitif se conjuguent comme suit: The verbs ending in -î in the infinitive are conjugated as follows: a coborî (Φ) cobor cobori coboară coborîm coborîţi coboară o/oa a hotărî (ăsc) -Φ •i -ă Am -îţi -ă hotărăsc hotărăşti hotărăşte hotărîm hotărîti hotărăsc •ăsc •ăşti (Comparaţi cu verbele terminate în i) (Comparez avec les verbes terminés en -i) (Compare with the verbs ending in -i) •aste -îm •îţi •ăsc 59 . Negaţia La négation The negation a vedea văd vezi (d/zi) vede vedem vedeţi văd (ă/e) * ceva a putea pot Poţi (t/ţi) poate putem puteţi pot (o/oa/u ) cad cazi (d/zi) cade cădem cădeţi cad (a/ă) nu nimic Ex .: Văd ceva. Nu doresc nimic. Po t să ajung. Po L să opresc. Pot fuma.

Conjugaţi: Conjuguez: Conjugate: a.Nu.îţi place să mergi pe jos? .De ce? b. Pot sta cît trebuie. . c. keep silent el da Ir a urî (ăsc). Pot hotărî şi singur. e.. Conjugaţi verbele: Conjuguez les verbes: Conjugate the verbs: Lexic a urî (ăsc) a omorî (Φ) astăzi = haïr i to hate = tuer to kill = aujourd'hui today =laisser to let. postpone = demain tomorrow = se taire to shut up. .Cine hotărăşte la voi în familie? 3. a omorî (Φ).L10 L10 eu dau]// tu daii^y/ Exerciţii 1. Răspundeţi: Répondez: Answer: a lăsa (Φ) mîine a tăcea a. b.Ţi-e rău cînd călătoreşti cu avionul? c.. Pot merge mulţi kilometri pe jos. 60 . . . . .Poţi face ceva pentru noi? . 2.Poţi să faci 400 de kilometri pe zi? -Cuce? d.

f. Pot cădea dacă nu sînt atent. Nu pot sta mult în picioare. Ce poţi face astăzi. Comentaţi proverbele: Discutez autour des proverbes: Comment on the proverbs: a. nu lăsa pe mîine! Tace şi face. g. h. 4. e. Pot începe chiar acum. Nu pot opri aici.L10 L10 d. Nu pot bea ţuică. 61 .

62 . Am fost la munte. Am lucrat toată ziua. ^ — a înţelege a rupe a coborî (Φ) ^ D i > Am dormit toată ziua. Expresii acasă a învăţa (Φ) = à la maison at home = apprendre to learn = travailler to work = voir to see = composer to compose = écrire to write = dormir to sleep = lire to read = comprendre to understand = briser. Am avut musafiri. Am scris scrisori. casser to break. Am citit. N-am făcut nimic. to tear = descendre to get down Ce ai făcut ieri? Am stat acasă. Am învăţat.L11 Lecţia a unsprezecea L11 Lexic. a lucra (ez) a vedea a compune a scrie (u) a dormi (Φ) a citi (esc) Am văzut un film.

aornitt citit hotărît coborît -at I L III. a dormi a citi a hotărî a coborî Verbele Les verbes The verbs afi a avea a bea a vrea au participiile ont les participes: have the participle forms: a şti 63 . . asta a învăţa a lucra a putea — a(-i) plăcea Stat învăţat lucrat putut plăcut făcut trecut mers scris spus înţeles rupt fript • .JI Ida/ i/r Infinitiv Infinitif Infinitive Participiu Participe Participle I. -ut -ut -5 a face a trece a merge a scrie a spune a înţelege a rupe a frige -(P)t -it -ît IV. exerciţii A. Modul participiu are formele: Le mode participe a les formes: The Participle has the forms: eu dau\cL Iu daiL.L11 L11 Gramatică.

Lui Dan. Fructele au fost mai scumpe decît legumele. morcovi şi conopidă. cîteva = quelques some măr(n) = pomme apple ee pară(f) = poire pear ee strugure (m) = raisin grape i a chcltui(esc) =dépenser to spend scump. Corinei îi plac strugurii. După aceea au cumpărat cîteva fructe: mere. Expresii = comme a cumpăra(Φ) = acheter to buy aprovizionare f) = approvisionnement supply piaţă (f) .marché market ee a face piaţa = acheter au marché to go marketing a lua = prendre to take varză (f) s chou e e cabbage morcov. Au cheltuit la total 275 de lei.L11 L11 La piaţă Ieri. întîi au luat legume: salată verde.-i (m) « carrotte carrot conopidă (f) = chou-fleur cauliflower e cîţiva. pere şi struguri.-ă. ca Lexic. varză. Au cumpărat multe legume şi fructe.-e = cher expensive as 64 .-i. mere­ le. Corina şi D<m au mers la piaţă.

d'égalité: . a.. am. decît....: Fructele au fost mai scumpe decitlegumele.. moins . ..... as a past tense.. mîncare cumpărături aprovizionarea piaţa o vizită eu dau\/S tu d Forma negan vă La forme négative. is "composed" of: + verb auxiliar verbe auxiliaire auxiliary verb a sta: p participe {Fas t) Participle am stat ai stat a stat am stat aţi stat au stat 1. ai. aţi.of equality: 65 . than. La numele proprii. . am. ea timp trecut.Ce ai făcut dimineaţă? . "se compose" de: rhe "Perfect Compus" Tense. as ..Mîncare... au.. The negative foi in. more.. Dan — Ion ~~ Radu Mircea" lui lui lui lui Dan Ion Radu Mircea D. ca (şi) . Corina Maria Rodica Carmen Corinei Măriei Rodicai ► lui Carmen m. Timpul perfect compus. .L11 L11 Gramatică B..of inferiority less.. than. en tant que temps passé.. Ieri n-am cumpărat nimic. as. que ...de egalitate . que .d'infériorité: . Adjectivul şi adverbul au forma comparativă: L'adjectif et l'adverbe ont la forme comparative: The adjective and adverb have the following comparative forms: .. .. dativul se formează astfel: Le datif des noms propres est le suivant: The Dative ofproper nouns is formed as follows: f. Ieri am cumpărat ceva. n-am stat n-ai stat /'F3i ! da/ fi C. que . la fel de ... aussi. este "compus" din: Le temps passé composé. 2. ca (si) .de superioritate • de supériorité ■ of superiority: .. Ea a făcut mîncare. Ex.. decît. tot atît de .. nu am stat nu ai stat etc. = plus .de inferioritate: mai puţin ..

. Nu mîncăm încă. El n-a plătit incă. . 66 învăţ româneşte. d. b. noi n-am mers. tilt = déjà already = pas encore not yet = cuisiner to cook = rester to remain = promettre to promise . î. . n-am plătit incă. . Eşti cu ei? Nu stai aici? Fumaţi? Lucrăm mult .. mers scris înţeles spus rămas promis 4. . . Puneţi la perfect compus: Mettez au passé composé: Turn into the Compound Perfect: nu.Ai plătit deja? . încă a găti (esc) a rămîne a promite a. . El cere mere Ea întreabă ceva. Repetaţi modelele: Répétez les modèles: Repeat according to the models: pînă deja Lexic. f. h. . Expresii =jusqu'à until.Aţi mers şi voi? • Nu. i. g.L11 L1 Exerciţii 3. Vreau să cumpăr ceva. e. plătit citit vorbit dormit gătit b. c. .Nu. . Numănîncîncă . Ei n-au mers.

nu-i place ţuica. Completaţi cu adjective: Complétez avec des adjectifs: Complete with adjectives: a. Pot sta pînă la ora 8.. le plac fetele. îmi plac merele. Vorbesc englezeşte.. Fac ce pot m.. . Lecţia a 11-aafost mai. Nu spui nimic? p. t. vă place limba spaniolă. îţi plac strugurii. Merele sînt mai b. Supa a fost mai d. lecţia a 10-a. Radu. . Ce citeşti? . Cine hotărăşte? s. z. ne place sportul. 5. Facem ce putem. felul doi. . Unde eşti? . decit decit decit decit perele. n. . Ion este mai c. le plac magazinele. Nu înţeleg r. . 67 . Ana are maşină. . Completaţi cu dative: Complétez par des datifs: Fill in with the suitable Dative form: (Ion) (Maria) (Eu) (Tu) (El) (Ea) (Noi) (Voi) (Ei) (Ele) îi place ţuica. Cîte ore dormiţi? . k. 6. îi place Timişoara. Beau o bere. Ceai? x. Ion bea ţuică. ţ.L11 L11 j . îi place Clujul. v. Nu spuneţi nimic? o. ş... 1.. u. Vorbeşte româneşte.

spun: "Pentru mîine aveţi de învăţat. Am de făcut cumpărături." 68 . Am de terminat o lucrare. N-am nimic important de făcut. Aveţi de întrebat ceva? Cînd încep lecţia. Am de citit ceva. Am de scris scrisori. profesorii întreabă de obicei: "Ce am învăţat ieri?" Cînd termină lecţia. Am de făcut ceva foarte important. Expresii = travail work s devoir to have to a explica (Φ) = expliquer to explain a traduce = traduire to translate a cerceta (ez) = corriger to correct a începe = commencer to begin de obicei = d'habitude usually lucrare (f) ă i a trebui .L12 Lecţia a douăsprezecea L12 Lexic. N-am nimic de făcut.Ce ai de făcut mîine? Am de învăţat... Am ceva foarte important de făcut.

exerciţii a avea de Participiu Participe Participle avoir à + infinitif to have to + infinitive a învăţa am de învăţat ai de învăţat are de învăţat avem de învăţat aveţi de învăţat au de învăţat Comparaţi: Comparez: Compare: am făcut aifăcut a făcut am făcut aţifăcut au făcut (= perfect compus) passé composé compound past cu am de făcut aide făcut are de făcut avem de făcut aveţi de făcut au de făcut ( = trebuie să fac trebuie să faci etc. învăţat citit explicat tradus corectat terminat făcut 69 .) 1. Repetaţi modelul: Répétez le modèle: Repeat after the model: Ieri am învăţat lecţia 11. Pentru mîine avem de învăţat lecţia 12.L12 L12 Gramatică.

... Lexic.?" "Repetaţi.. -uri (n) = temps time 70 ..." "Facem pauză..L12 L12 Profesorii mai spun sau mai întreabă: "Aţi înţeles?" "Ce înseamnă.?" "Cum zicem în limba română . vă rog!" "Citiţi încă o dată!" "Ascultaţi!" "Atenţie. Expresii Ce înseamnă? = Que signifie? What's the meaning op a zice == dire to say a repeta (Φ) =: répéter to repeat încă o dată =■■ encore une fois once again a asculta (Φ) = écouter to listen to atenţie = attention a zbura (Φ) = voler toffy timp. vă rog!" "Facem exerciţiul 10..?" "Cum traducem." etc.

Răspundeţi la întrebări: Répondez aux questions: Answer the questions: a. Ce aveţi c. Ce avem de scris pentru mîine? c. Ce ai de b. Aveţi de citit pentru mîine? de învăţat pentru mîine? scris pentru mîine? de cumpărat de la piaţă? întrebat ceva? Cum se zice? Comment dit-on? How do we say? jj I Cum zicem? 3. Ce avem de învăţat pentru mîine? b. întrebaţi profesorul: Demandez au professeur: Ask the teacher: a. Ce ai de d. Ce avem de tradus? d.L12 L12 Gramatică. Ce aveţi e. exerciţii 2. Transformaţi: Transformez: Change: Cum se zice? Cum se spune? Cum se scrie? Cum se traduce? Cum se citeşte? Cum se face? Cum se cere? Cum se întreabă? Cum se răspunde? Cum se salută? = Cum zicem? 4. Ce verbe avem de conjugat? La ce timpuri? 71 . Comentaţi proverbul: Commentez le proverbe: Comment upon the proverb: Nu tot ce zboară se mănîncă! 5.

) = crémerie dairy produce unt (n) = beurre butter florărie (f) ~ magasin de fleurs i florist floare (f) . 'ii Îmi trebuie făină. conversaţie (f) = conversation mezel. Nu-mi trebuie nimic. 72 . Îmi trebuie zahăr.-uri (n) = charcuterie sausages lactate (f.-e (n) = cahier copy book hartă (f) = carte iţi map ghid.pl.L13 Lecţia a treisprezecea L13 Lexic.oşi.Ce îţi trebuie de lâ alimentara? Îmi trebuie pîine.-oasă.. Expresii = avoir besoin de to need alimentară (f) = magasin d'alimentation food store a avea nevoie de = avoir besoin de to need pîine (f) = pain i bread lapte (m) = lait milk zahăr(n) = sucre sugar făină (f) = farine flour tutungerie (f) = bureau de tabac i tobacconist's ţigară (f) = cigarette a-i trebui chibrit (-uri) (n) = allumettes matches = carte illustrée vedere (f) i post card hîrtie (f) = papier i paper caiet.-uri (n) = guide guide book .-oase = beau beautiful . P Îmi trebuie lapte.fleur ori flower frumos.

jVe trebuie mezeluri.Ce vă trebuie de la alimentara? . Lor le trebuie mezeluri. a-i trebui Indicativ prezent îmi trebuie o carte iţi trebuie o carte ii trebuie o carte ne trebuie o carte vă trebuie o carte le trebuie o carte .Ce iţi trebuie de la tutungerie? Dan: .L13 L13 Gramatică.Îmi trebuie ţigări. nom/ pronom nounl pronoun = avoir besoin de./pron. Lui Dan ii trebuie ţigări. ţigări chibrituri o brichetă vederi hîrtie de scris . to need a trebui să + verb : devoir to have to 73 . de la alimentara/ mezeluri de la lactate/ unt de la florărie/ nişte flori frumoase de la artizanat/ ceva tradiţional a-i trebui + subst. am nevoie de o carte ai nevoie de o carte are nevoie de o carte avem nevoie de o carte aveţi nevoie de o carte au nevoie de o carte a avea nevoie de avoir besoin de to need eu dau)/l tu dai k 4? el dă fr nişte este articol nehotărît pentru plural est l'article indéfini pour la pluriel is the plural form of the indefinite article ■ Corina: .Ce-ţi trebuie de la librărie? . nişte caiete nişte cărţi hîrtie o hartă un ghid de conversaţie 2.Nişte caiete. Exerciţii A.

. brînzeturi (f) = fromage cheese smîntînă (f) = crème fraîche sour cream sarma. Am destul. destule = suffisant enough a fierbe = bouillir to boil a pune = mettre to put sare = sel salt a amesteca (<j>) = mélanger to mix garnitură (f) = garniture i garnish brînză. . Cum se face o supă? 3. .L13 L1 Vreau să gătesc ceva .. Lexic.Nu mai trebuie nimic? . Cum se face un ceai? 2.-le (f) = chou farci filled cabbage a prăji (esc) .Se serveşte ca garnitură.Nu-mi trebuie decit mălai. pui mălai şi sare şi amesteci 10 minute.frire tofry a găti (esc) întrebări Questions: 1.Cum se face? .Vreau să fac mămăligă. Ce îţi trebuie pentru sarmale? 4.-?. Cum se fac cartofii prăjiţi? 74 . sau cu brînză şi smîntînă.Ai tot ce iţi trebuie? .Fierbi apă. Expresii = cuisiner to cook mămăligă (f) = polenta mălai (n) = ferine de maïs maize flour destul. . destui.

Am nevoie de dicţionar.. e. Transformaţi cu verbele a trebui sau a-i trebui Transformez en employant "a trebui" ou "a-i trebui" Change using "a trebui" or "a-i trebui" a. f.. N-am de făcut nimic..decît numai _ _ ne. nu. /Vu gătesc decît acasă.L13 L13 4. la fel compuşii: se conjugue comme is conjugated as a compune... Radu n-are nevoie de nimic.. etc. b. = seulement \ thing ) no -j body \ . Nu-mi trebuie decit 10 minute. Nu fac decît gimnastică. = C. but = only [ where J a. De ce ai nevoie? d. Nu se vede decit ea. de même les composés: a transpune. /Vu mănînc decit dimineaţa. = Mănînc numai dimineaţa. Ce ai de făcut? e. c. Tot aşa: a rămîne La même chose pour: rămîn Similary: rămîi rămîne rămînem rămîneţi rămîn Şi a spune apune spun pun spui pui spune pune spunem punem spuneţi puneţi spun pun avem vin vii vine venim veniţi vin 75 . b.. Ai de învăţat ceva? B. a pune se conjugă ca a spune. d. similarly the compounds: a repune etc. c.que..

dulci sweet mărunt.-i. = Je suis désolé.-ă.-ă. verzi = vert green I.Franzela 16.îmi pare rău. .-ă. în total 20. Poftiţi 100. Vă mai trebuie ceva? .Spuneţi-mi. Şi două cornuri.L13 L13 Microconversaţii Lexic.-e = monnaie change îmi pare rău. La pîine . proaspete = frais fresh franzelă (f) = baguette e white loaf French bread corn.Franzela e mai proaspătă. proaspeţi.-ă. e proaspătă pîinea? . N-am.-i (m) = craquelin cracker .-i = large broad..-ă. Cît plătesc? ..N-aveţi mărunt? .50.-uri (n) = croissant horn shaped roll covrig. I'm sorry.-i = long larg.Nu.Atunci o franzelă. wide tare.50. Expresii proaspăt. vă rog.petit pain chiflă (f) e French roll mare. lung. cornurile 4 lei. vă rog.-i = petit little . mari = grand big mic.sucré dulce. . 76 . tari = dur hard verde.

pl mic lung larg mica lungă largă mici lungi largi & ^ larg E. Adjective CU O formă: Adjectifs à forme unique: Adjectives with only one form: bej.L13 L13 Gramatică. vechi mare tare verde dulce mari tari verzi dulci vechi veche F. mici bune dulci Adjectifs à 3 formes: Adjectives with 3 forms: f. o pune o franzelă 3 cornuri 4 covrigi două chifle . gri. m.Sg.Sg. Adjective cu 3 forme: m. Adjective cu 2 forme: Adjectifs à 2 formes: Adjectives with 2 forms: Sg. exerciţii Vînzătorul: . f.îmi trebuie o pîine. pl. roz 11 .Sg. mov.Cornurile sînt mai proaspete decît covrigii. proaspete ieftine scumpe mari D. hordo. maro.Sg.Ce luaţi? Cumpărătorul: . pl. crem.

nişte carne de vită. après then = marchandise merchandise o conservă de peşte/18.-e (n) a lua carne (f) vită (f) e porc.-i (m) pasăre (f) ă i pui. pui (m) = conserve tin = poisson fish = boîte box = biscuit = bouteille boule = pot jar = fromage blanc Jfcind ofcheese/ salted cheese = gramme = prendre to take = viande meat = boeuf beef = pore pork = volaille fowl = poulet chicken = saucisse saussage = crémerie dairy produce = charcuterie sausage = cuisine kitchen = d'abord . carne de vită/ un kilogram carne de porc/ o jumătate de kg. carne de pasăre/ 2 pui cîrnaţi/ 500 de grame şuncă/ un sfert de kg.-e (n) telemea (1) gram.10 lei 50. cîrnat (m) ţi lactate mezeluri bucătărie (f) i întîi apoi marfă (f) ă uri 78 . Cît? Un kilogram.50 lei o cutie de biscuiţi/ 23 de lei o sticlă de vin/ 75 de lei un borcan cu compot/ 17 lei un kilogram de telemea/ 82 de lei un litru de lapte/ 16 lei 200 de grame de unt/ 25 de lei Mai doriţi ceva? Mai doriţi ceva? Da.Vă rog.L13 L1 Cît trebuie să plătesc? . .biscuit (m) ţi sticlă (f) e borcan.Poftiţi. să. .rm daţi o conservă de peşte. Lexic.Cît trebuie să plătesc? . first (of all) = ensuite. Expresii conservă (f) e peşte (m) i cutie (f) i .

9 (eu. la tutungerie e. exerciţii 8. banii. ei) Changez la personne des verbes dans l'ex. în bucătărie G. înfîi Cînd vindem. Schimbaţi persoana la verbele de la ex. I m a g i n a ţ i un dialog: Imaginez un dialogue: Imagine a dialogue: a. el. marfa şi apoi marfa şi apoi banii. la raionul de mezeluri c. tu. la restaurant f. 9 Change the person of the verbs in exercise 9 79 . 10. invers: înfîi Aşa ştim că se face. la raionul de pîine d.L13 L13 Gramatică. Verbe neregulate: a da a lua Verbes irréguliers: Irregular verbs: 3 dau dai dă dăm daţi dau iau iei ia luăm luaţi iau 9. voi. Completaţi cu formele lui a da sau a lua Complétez avec les formes de Fill in with the correct form of ou or Cînd cumpărăm. la raionul de lactate b.

L14 Lecţia a paisprezecea L14 Ce facem la poştă? Trimitem. petit-fils nephew. j Expediem telegrame. grandson ti telegramă (f) = télégramme e telegram a primi (esc) = recevoir to receive a telefona (ez) = téléphoner to phone a studia (ez) = étudier to study a fotografia (ez I = photographier to take photos poştă (f) Trimitem vederi. 80 . Lexic. Expediem şi primim pachete.-i (m) = collègue school friend verişor. Expresii = poste post office a trimite = envoyer to send a expedia (ez) = expédier to posti mail a scrie = écrire to write prieten. Telefonăm. scrisori.-i (m) = ami friend coleg.-i (m) = cousin băiat (m) = garçon eţi boy nepot (m) = neveu.

Puneţi propoziţiile de Ia ex. plural form. care răspunde la întrebarea "Cui?" En général. unui unui unui unui unui prieten coleg verişor băiat nepot a. Exerciţii A. 2 au pluriel.destination) which answers the question "Cui?" (= To whom?) 1. Mettez les propositions de l'ex. sens de sg. unui prieten unei prietene unui coleg unei colege unui verişor uneiverişoare unui băiat unei fete unui nepot unei nepoate familiei a scrie a expedia (ez) expediez expediezi expediază expediem expediaţi expediază 3. singular meaning N prietenul D prietenului N prietena D prietenei \ formă de pl. Substantivul la dativ N un prieten D unui prieten N o prietenă D unei prietene * Le nom au D The noun in the D nişte prieteni unor prieteni nişte prietene unor prietene formă de plural. Cui telefonezi? Unui prieten. + i forme de pl. scriu scrii eu dau\£Ljï tu daiL4 el dă/H l sene scriem scrieţi scriu La fel se conjugă: a studia fotografia 81 On conjugue de la même façon: a Similarly: . Put the sentences in exercise 2 in the plural. les verbes "de communication" demandent un complément au D (datif) (=destination).. verbele "de comuunicare" cer un complement în cazul dativ (D) (= destinaţie). + i plural form + i Excepţie: Exception: familie Exception: prietenii prietenilor prietenele prietenelor Scrii unui prieten? NU. sens de singular! forme de pl. 2 la plural. qui répond à la question "Cui?" (= à qui?) "Communication " verbs are generally used with an indirect object in the Dative (D) (. în general. unei prietene.L14 L14 Gramatică.

Transformez le texte en employant la I e personne du pl. Am de trimis şi cîteva vederi în străinătate. acum o săptămînă = il y a une semaine a week ago tată (m) = père father ţi Temă: Devoir: Task: Transformaţi textul folosind persoana I pl. unchi (m) = oncle uncle cumnat (m) = beau-frère brother in law ţi = fils ! fiu(m) i son a da telefon = téléphoner to phone = fille fiică (f) daughter e soră.village rudă(f) = parent e relative des = souvent often . mes my unchi. Expresii meu. ma. mea. (noî) Change the text using the Is person plural (noi) 82 .-e (n) . plic şi timbre. unde am mulţi prieteni.L14 L14 Trebuie să merg la poştă (Eu) Trebuie să merg la poştă să cumpăr hîrtie de scris. {noi). mei . Lexic. acasă. mele = mon. surori (f) = soeur sister = à la campagne la (ară in the country sat. Vreau să scriu familiei.

Change exercise 4 into the plural. le. îmi. le83 . ne. 4 la plural. colegelor mele de cameră fiicelor mele.Ai scris cuiva? .Fratelui meu de la Iaşi. la Cluj b. exerciţii .Pot să dau un telefon? . Transformaţi ex. v-. Radu mi-a scris acum o săptămînă. vă.ea îi noi (-)ne(-) voi (-)vă v(-) ei. ele (-)le(-) (-)fi(') Radu îmi scrie des. fratelui meu verişorului meu unchiului meu nepotului meu cumnatului meu fiului meu 5. acasă surorilor mele. 6 la singular. Ncine? D cui? N qui? D à qui? N who? D to whom? cineva cuiva quelqu'un à quelqu'un somebody to somebody . Put exercise 6 into the singular. îi. Transformez l'exercice 6 au singulier. îţi.Colegelor mele de cameră. ne-. N D eu îmi (-)mi(-) tu îţi el. mi-.Cui? . în sat unor rude. 9.L14 L14 Gramatică. Transformez l'exercice 4 au pluriel. ţi-. Pronumele personal la dativ: Le pronom personnel au datif: The personal pronoun in the Dative: 7. Transformaţi ex. I-. la ţară nepoatelor mele.

GHIŞEU Lexic.Poftiţi restul.50.Nu.-i. -i.-e = recommandé registered (letter) urgent.. nu vreau o scrisoare simplă.L14 L1 La ghişeu .-ă. Funţionara: Ce fel? De 4 lei 50? Maria: .-ă. counter timbru (n) = timbre e stamp funcţionar.-e = urgent străin...-i. vederile timbrate.-e = simple scrisoare (f) = lettre o i letter recomandat.Un moment. Cît trebuie să vă plătesc? Funcţionara: . 34. Vreau să fie par avion. 8 lei. Mulţumesc. Vă dau 50. în total.. Funcţionara: .-e = étranger foreign străinătate = l'étranger foreign countries a timbra (ez) = timbrer to stamp în total = en tout in ail bani potriviţi = de la monnaie change a crede = croire = to believe convorbire (f) = appel i call vedere (f) = carte illustrée (picture) post card. Ba nu. Funcţionara: .Vă mai rog trei vederi cu timbre pentru străină­ tate. Funţionara: Vreţi recomandată? Maria: • Nu.Cred că am. Expresii ghişeu (n) = guichet e wicket.-ă..50. plicul şi timbrele.Vă rog să-mi daţi un plic cu hîrtie de scris şi timbre.Poftiţi timbrele şi plicul. Aveţi bani potri­ viţi? Maria: ..-ă.. E urgent. Maria: .-i.. 42.-i (m) = employé clerk = Quelle sorte de? Ce fel? What kind of? simplu. i view felicitare (f) = (carte de) voeux ă i greeting (card) Maria: 84 ..

Radu exerciţii îmi poate scrie cînd vrea. 10. Verbul A F I Ia conjunctiv: Le verbe ETRE au "conjonctif ' (subjonctif) The verb TO BE in the "conjunctive " (subjunctive) vreau vrei vrea vrem vreţi vor săfiu să fii să fie să fim să fiţi să fie eu daul&yf tu dai^qi e\ dă/P1 . Conversaţie: Conversation: Conversation: a. scrisoare/ simplă scrisoare/ recomandată scrisoare/ par avion telegramă/ simplă telegramă/ lux telegramă/ fulger convorbire telefonică/ interurbană convorbire/ internaţională timbre/ de 7 lei vederi/ din Bucureşti felicitare/ de iarnă B.L14 L14 Gramatică. Ce nu vrei să fii? De ce? 85 . Ce vrei să fii? De ce? b. îţi îi ne vă te 11. Ce fel de scrisoare doriţi? Simplă.

Poimîine. viitoare = suivant. Mîine seară. Deseară. Săptămîna viitoare. futur next. viitoare. Lexic. 86 . Săptămîna care vine. viitori. Peste cîteva zile.L15 Lecţia a cincisprezecea L15 Cînd poţi să-mi telefonezi? La (ora) 3. tonight mîine = demain tomorrow poimîine = après-demain to day after tomorrow peste cîteva zile= dans quelques jours after/ in a few days viitor. Expresii = ce soir this evening. future a discuta (Φ) = discuter to discuss deseară Pe la ora 3.

Ei vor să plece. (e)-e — (a)-a Ea iese. El vorbeste. -ă (ea)-ă—► (e)-e El vrea să discute. Ei vor să discute.Mircea nu poate să vină atunci. Ei vor să telefoneze. El vrea să meargă. Ea cumpără. El vrea să vorbească. La 3e personne de l'indi­ catif et du subjonctif ne sont pas identiques. Ei vor să înveţe. Ele vor să cumpere. f rldăfr* Persoana a IlI-a indi­ cativ şi persoana a Hl-a conjunctiv nu sînt identice. The 3rd person of the In­ dicative is not identical with the 3rd person of the Subjunctive. El învaţă. Ei vor să vină. (a)-ă — (e)-e ► (ă)-ă—* (e)-e II. Ea vrea să iasă. El vrea să vina. . El pleacă. Reguli de transformare: Règles de transformation: Transformation rules: I. Ei vor să meargă. Ei vor să iasă. El telefonează.La ora 4. El vrea să plece. Ei vor să vorbească. Ea vrea să cumpere. El merge.L15 L15 Gramatică şi exerciţii . El vrea să înveţe. -e — -a ► (e)-e — (ea)-a ► 87 . El vrea să telefoneze. Modul Indicativ Mode Indicatif Indicative vin vii vine venim veniţi vin Modul Conjunctiv ModeSubjonctif Subjunctive Mood pot sa vin poţi să vii poate să vina putem să venim puteţi să veniţi pot să vină i dau\/j tu dai t . A.Cînd vine Radu? . El discuta. El vine.

encore un fois again telefon (n) oa e a reveni(Φ) Răspundeţi: Répondez: Answer: = expliquer to explain a comunica (Φ) . . Doresc să vorbesc cu Anca. vă rog! -Alo? .Alo? Bună seara.Pe la ce oră? . Bună seara. . vă rog. Lexic. . De ce trebuie Radu să revină? c.Vă mulţumesc.communiquer to communicate veste (f) = nouvelle news Ş) a explica ( ) Φ a. Exerciţii = téléphone teleplwne = revenir to try again tîrziu = tard late a mulţumi(esc) = remercier to thank a suna (Φ) = sonner to call din nou = de nouveau. Cine telefonează? Cui? b..Bună seara. Reveniţi mai tîrziu.L15 Reveniţi mai tîrziu. Cînd va fi Anca acasă? 88 ..Pe la 9 va fi acasă. .Nu-i acasă. Am să sun din nou la 9. Radu Socaciu la telefon.

Cînd poate Radu să-»»' telefoneze? să-nă (îmi) să-ţi (îţi) să-i (ii) să ne să vă sale 89 . a citi (esc). a tăcea. Timpul viitor se formează astfel: La formation du futur: The future tense is formed as follows: eu dau\tj tu daiL^4l el dă/r am să vin = ai sa vu are sa vina avem sa venim aveţi să veniţi au sa vina a avea Conjunctiv sau o să vin = o sa vu o sa vina o sa venim o să veniţi o să vină Conjunctiv voi veni vei veni va veni vom veni veţi veni vor veni a voi Infinitiv viitor "popular" futur "populaire" "colloquial" future 2.L15 L15 Gramatică. a vedea. a merge. Conjugaţi la viitor verbele: Conjuguez au futur les verbes: Conjugate the verbs in the future: a a a a viitor "literar" futur "littéraire" "literary" future fuma (ez). a putea. a dormi (Φ). a hotărî (ăsc). a scrie. termina (Φ). a cădea. exerciţii B. a vorbi (esc). face. a suna (Φ). a coborî (Φ). ieşi (Φ). a lucra (ez). a studia (ez).

a. Cheltuit toţi banii. Mulţumesc. Primit pachetul. Sosit cu bine.L15 L15 Telegrame. sănătoşi. b et c.. Totul bine. Toţi sănătoşi. remplacez les formes télégraphiques par des formes "non télégraphiques".. b and c. b. Ana. 90 . Sorin. Trimiteţi 1000 lei. Trimit banii. Expresii a sosi (esc) = arriver to arrive sănătos. b şi c înlocuiţi for­ mele telegrafice prin forme "netelegrafice": Dans les télégrammes a. by "nontelegraphic" ones. c. sănătoasă. Ghiţă. Replace the telegraphic forms in telegrams a. Lexic. sănătoase = bien portant nimeni healthy = personne nobody a cheltui (esc) = dépenser to spend în telegramele a.

—► L'U dau\/jCjt Indicativ Indicatif Indicative Conjunctiv Subjonctif Subjunctive iu daiL4 eldă/p i a da a sta a lua a bea a scrie a şti a avea : el dă : el stă : el ia : el bea : el scrie : el ştie : el are el vrea să dea ■ ei vor să dea el vrea să stea ei vor să stea el vrea să ia ei vor să ia el vrea să bea ei vor să bea el vrea să scrie ei vor să scrie el vrea să ştie ei vor să ştie el vrea să aibă ei vor să aibă 91 . —* c.—» Ea îmi va telefona. Maria o să vă comunice adresa-*d. —► f. Petre o să ne aducă veşti. O să-i dau banii. Ea o să-mi telefoneze deseară. O să le trimiţi cartea? —► g. —► e. Transformaţi: Transformez: Change: a. N-o să vină nimeni.L15 L15 Gramatică. —► h. N-o să-ţi dau nimic. Ei o să-ţi explice tot. exerciţii 4. b.

El vrea să vederi. Ei trebuie să . dar nu încearcă. d. dar El nu trebuie să telefoneze acum. dar nu Ea trebuie să continue. dar nu pleacă. Ea trebuie să cumpere timbre. dar c. dar nu întreabă. dar cumpără ei. Ea trebuie să discute cu profesorul. conjunctivul! Révision du subjonctif Let's repeat the Subjunctive! 1. El nu trebuie să lucreze acum. El nu trebuie să fumeze. 92 . Ei au timp să înveţe. dar nu Ea poate să repete. Ea trebuie sa mănînce. dar nu spală.L16 Lecţia a şaisprezecea L16 Să recapitulăm. Ele trebuie să plece. dar El nu trebuie să studieze acum. Ele trebuie să . dar nu aşteaptă. Ele trebuie să . Şi cumpără. dar nu b. dar nu învaţă. dar fumează. e. dar nu Ea vrea să continue. Ele trebuie să . Şi Ele n-au timp să pîine. dar studiază El nu ştie să fotografieze. dar nu Ei trebuie să . dar nu mănîncă. Ei vor să cumpere felicitări. dar nu învaţă.. dar nu Ei ştiu să spele. Ei pot să înveţe. Şi cumpără. Completaţi cu forma corectă: Complétez avec la forme convenable: Complete with the appropriate form: a.. dar El nu trebuie să traverseze acum.

g. Ion înţelege. a putea. . deşi nu ea trebuie să Eugenia mulţumeşte. h. -» Măriei nu-i place să Ei beau ceai. a. a dori. c. Sînt student. Sandu nu poate să şi atunci face Liviu. Dana citeşte. dar trebuie şi Maria să Ion pricepe. dar Dan nu doreşte să Sanda vorbeşte. e. Radu nu poate să răspundă şi răspunde Ion. — Fratelui meu îi place să > îi telefonez imediat. -* Radu ştie să Maria doarme la hotel. Ion merge. a vrea. dar Ion nu vrea să muncească. — Trebuie să > Avem răbdare. folosind verbele: Transformez au subjonctif. using the verbs: L16 a trebui. g. k. Andrei nu poate să şi atunci spune Dan. a-i plăcea.L16 f. -» Merg să Părinţii îmi telefonează în fiecare zi. Petre nu poate să şi atunci vine Ştefan. Radu vorbeşte franţuzeşte. Transformaţi la conjunctiv. employant les verbes: Change into Subjunctive. -» Părinţii pot să . d. dar poate şi Maria să h. -> Ei trebuie să Andrei ştie româneşte. b. dar trebuie şi Maria să Ion cere. f. Victor nu poate să şi atunci zice Gheorghe. a şti. -» Vreau să Sîntem acasă. i. dar vrea şi Maria să meargă. -» Andrei vrea să 93 . a merge. -* Trebuie să Fratele meu face sport. j. dar lui Sandu nu-i place să Andreea călătoreşte. dar vrea şi Maria să Ion crede. -» Fratele meu doreşte să Fratele meu învaţă limbi străine. Ioana munceşte. dar lui Andrei nu-i place să Mariana plăteşte. dar Eugen nu ştie să 2.

Puneţi la viitor literar: Mettez au futur littéraire: Turn into the "literary" Future: a. marţi. acum două săptămîni. the tense! Lexic. luni. Am să-ţi scriu. temps! Let's revise. acum 10 zile. ■ N-ai fost acasă? Nu. săptămîna trecută. peste o săptămîna. 4. O să vin mîine..L16 L16 Să recapitulăm . aseară.O să vin mîine. înlocuiţi "ieri" prin: Remplacez "ieri" par Replace "ieri" by alaltăieri. joi.Cînd poţi să vii? . .timpul! Révision du. 94 .. Expresii a înlocui (esc) =remplacer to replace alaltăieri = avant-hier the day before yesterday acum două săptămîni = il y a deux semaines two weeks ago săptămîna trecută = la semaine passée last week aseară = hier soir last night poimîine = après-demain the day after tomorrow joia viitoare = jeudi prochain next Thursday peste o săptămîna = dans une semaine after a week deseară = ce soir this evening de cînd? = depuis quand? how long? cît timp? = combien de temps? how long? pentru cît timp? = pour combien de temps? how long? în cît timp? = en combien de temps? how long? (will it take to finish it?) 3. 5. azi dimineaţă. b. Mi-ai telefonat? Da. înlocuiţi "mîine" prin: Remplacez "mîine" par Replace "mîine" by poimîine.. joia viitoare. săptămîna viitoare. Ieri... deseară..

Răspundeţi după model: Répondez d'après les modèles: Answer according to the model: De cînd înveţi româneşte? De două luni. g. De cînd faci sport? c. i. h. . b. De cînd aştepţi? d. N-o să-ţi dau nimic N-o să-ţi dea nimic 6. .Cît timp ai stat la poştă? h. De cînd ţi-e rău? e.L16 L16 c. De cînd ştii? f.Pentru cît timp ai venit acasă? . O să vă scriem N-o să ştie nimeni nimic O să vedeţi un film bun Familia Popescu o să aibă musafiri deseară.Cît timp vei sta la munte? .Cît timp stai în România? Două luni. . d. j.Pentru cît timp pleci? ■ Pentru două săptămîni. e. f. .

.Pentru cine? .Şi ce-i în sticlă? -Vin.În cît timp ai terminat? m. .Dă-mi mie jumătatea babei dumitale.Nu se poate.-i. gens man.-în cît timp vei termina? Citiţi acum două snoave*: Lisez maintenant deux anecdotes: Pead two anecdotes now: Părţi egale Un om vede un moş că trece cu o sticlă în mînă.-i (m) = vieillard old man = passer a trece pass mînă..Ce ai în mînă? . L16 Lexic Expresii = partie part. domnule. . oameni («: =homme. share = égal equal om.Jumătate pentru mine. *Snoava este o scurtă anecdotă populară. jumătate pentru baba mea. .-ă. . 96 . mîini 00 = main hand babă (f) = vieille femme e old woman la fund = au fond at the bottom parte (f) ăţi egal. people moş..O sticlă. . . partea babei e la fund.-e 1.L16 k • În cît timp termini? • În cîteva minute.

-e (n) = char cart plin. tellement so secret.-i (m) = paysan peasant car.-uri (n) = chemin road. că n-aud. Ţăranul vine mai aproape şi-i spu­ ne ceva la ureche.L16 L16 Lexic.-e = fatigué tired drum. Expresii = fort loud(fy) a auzi (<j>) = entendre to hear încet = bas quiet(ty) ovăz = avoine oar aşa = si.Şi de ce spui aşa încet? .Ce-ai în saci? întreabă cineva.-i.Mai tare.Am ovăz.-ă.-i. thin obosit. Ţăranul vine şi mai aproape şi-i spune tot încet: .-ă.-i.-e = maigre weak. cu un car plin cu saci. . travel a ajunge = arriver to arrive ureche (f) = oreille i ear tare Secret Un ţăran. cai (m) = cheval horse slab. \ 97 .Ca să nu m-audă caii. tras de nişte cai slabi şi obosiţi de drum.-e = plein full sac.-e (n) =secret ţăran.-i (m) = sac 5 sack a trage = tirer to pull cal. ajunge la piaţă. domnule! . zice omul.-ă. .

porter. Port numă­ rul 45 şi nu-mi găsesc pantofi pe mă­ sură.L17 Lecţia a şaptesprezecea L17 Lexic. nombre. Expresii = soulier shoe haină (f) = vêtement e cloth confecţie (f) = prêt-à-porter i ready-made clothes încălţăminte = chaussures footwear picior (n) = pied oae foot destul de mare ■■ assez grand big enough a purta (port) . chausser(du) to wear număr (n) = numéro. dar încălţăminte trebuie să-mi fac la comandă pentru că am un picior destul de mare. Nu vreau să-mi cumpăr nimic.Ce vrei să-ţi cumperi? Vreau să-mi cumpăr pantofi.-i (m) . peuple i world. people = vivre a trăi (esc) to live a(-şi) cumpăra(Φ) = (s Cacheter to buy (oneself) a(-şi) face = (se) faire faire to have sth. Vreau să-mi cumpăr haine. size = mesure măsură (f) i size Iume(f) = monde. done a(-şi) găsi (esc) = trouver (pour soi) to find a(-şi) lua = prendre (pour soi) to buy (oneself) a(-şi) dori (esc) = désirer (pour soi) to want (for oneself) pantof. merg să fac cumpărături: haine îmi cumpăr de la confecţii. Toată lumea îmi spune că "trăiesc pe picior mare"! 98 . pointure ee number. Trăiesc pe picior mare! Cînd îmi trebuie ceva.

c.b. I I (Eu) Mi- I am cumpărat ceva. au futur et au subjonctif: Put the verbs in the Compound Perfect.d.refl.99 . Compare: Ill I (El) mir Ill a cumpărat ceva. îmi iau un palton. Citiţi: Lisez: Read: (Şl '- a-si cumpăra (ceva) îmi cumpăr o pălărie fţi cumperi o pălărie îşi cumpără o pălărie ne cumpărăm pălării vă cumpăraţi pălării îşi cumpără pălării (eu) (tu) (el. i. îmi cumpăr o rochie.pers. l mie * el i mie = eu pron. Puneţi la perfect compus. Comparaţi: Le pronom personnel en D. Pronumele personal în D şi pronumele reflexiv în D nu au toate for­ mele identice. viitor şi conjunctiv: Mettez au passé composé. the Future and the Subjunctive: a. et le pronom réfléchi en D n'ont pas toutes les formes identi­ ques. îmi îţi îmi îţi îşi ne vă îşi eu dau tu da el dă pron.L17 L17 Gramatică. ea) (noi) (voi) (ei. ele) 2. Comparez: Not all the forms of the personal pronoun in the Dative are identical with those of the re­ flexive pronoun in the Dative. i I ti ne vă le 1. Nu-mi doresc nimic. îmi doresc o maşină. exerciţii A.

ôter to take off cap. căciulă. Expresii a-şi aminti (esc). Puneţi textul Ia persoana a Ill-a (el). gură(f) i = autre another = maître master. capete (n) = tête head = bonnet (de fourrure) căciulă (f) (jur) cap i muscă (f) = mouche b. owner = bouche mouth fly 100 . Mettez le texte à la 3e personne (el). N-are pe unde să scoată cămaşa. a-şi închipui (Φ) = s imaginer to imagine cămaşă (f) = chemise shirt ăi a scoate = sortir.-e stăpîn. Identify in the text the personal pronouns and the reflexive pronouns in the D. c. Indiquez dans le texte les pronoms person­ nels et les pronoms réfléchis en D.-i. Asta-i altă căciulă. Conjuguez les verbes pronominaux dans le texte.-i (m) Nu haina face pe om! In limba română se spune: haină Nu haina face pe om! îşi dă şi haina de pe ell cămaşă I-a luat şi cămaşa de pe el. şte alt. Conjugaţi verbele reflexive din text. căciulă La aşa cap. Change the text using the 3rd person (el).L17 L17 a. aşa căciulă. E cu musca pe căciulă. Conjugate the reflexive verbs in the text. Lexic. Indicaţi în text pronumele perso­ nale şi pronumele reflexive în D. că stăpînul n-are gură. a-şi aduce aminte = se rappeler to remember a-şi imagina (ez).-ă. Bună ziua.

ont des fois un sens possessif. sora lui. Nu vă amintiţi de Ion? e. . Adjectivul posesiv are formele: L'adjectif possessif a les formes: The possessive adjective has the following forms: fratele sora fraţii surorile meu. Nu-mi amintesc nimic b. încercaţi singuri! "se conjuguent" avec un pronom réfléchi en D. sa. a-şi aduce aminte. săi... . f. etc. că plec? c.. Try yourself: 3. Les pronoms (personnels ou réfléchis) en D. nostru. voastre. Nu ne cumpărăm nimic de aici d. voastră. a-şi închipui(f)> Ş-o. sora ei. sale.) 7-a luat şi cămaşa de pe el (= cămaşa lui) D. Verbs such as: "se conjugă" cu pronume reflexiv în cazul D. Pronumele (personale sau reflexive) în dativ au uneori sens posesiv. mea. fratele ei. sometimes have a possessive meaning (refl. Verbe ca: a-şi aminti(esc). 101 . Ce-ţi închipui. tău ta. Ei nu-şi imaginează ce frumos e aici. noastră. Cum vă închipuiţi România? C. mele. exerciţii B. mei. The pronouns (personal or reflexive) in the D. voştri. noştri. noastre.L17 L17 Gramatică.) Îşi dă şi haina de pe el (= haina lui) (pers. tăi. vostru. Des verbes tels: a-şi imagina(ez). . Puneţi la perfect compus: Mettez au passé composé: Put into the Compound Perfect: a. Essayez seuls! are "conjugated" using a reflexive pronoun in theD. g. său. tale. lor lor lor lor —1 lui ei fratele lui. Maria nu-şi aduce aminte de v o i .

-e (n) = aiguille needle papuc.-i (m) = chasseur hunter pantalonii (in = pantalon trousers cojoc (n) = manteau de fourrure oae sheepskin coat ac.-i (m) = pantoufle slipper cizmă (f) = botte e boot prost. proastă.-e (n) scarf temă (f) = devoir e homework COJOC Am ac de cojocul lui! papuc a fi sub papuc a da papucii cuiva cizma Prost ca o cizmă. bête stupid mănuşă (f) = gant i glove a arunca (Φ) = jeter to throw a ridica (Φ) = lever • to raise a se purta (<j>) = se conduire to behave a pierde = perdre to lose vreme (f) = temps uri time = foulard fular.L17 L17 fustă vînător de fuste fustă-pantalon Lexic'. proşti. proaste = sot. Expresii fustă (f) = jupe e skirt vînător. mânuşa a arunca mânuşa a ridica mănuşa a se purta cu mănuşi cu cineva 102 .

sînt 7. d. îmi fac singur cumpărăturile. g. V-aţi găsit ochelarii?. Mama îşi caută papucii . b. Maria îşi caută papucii. (tu) cămaşa. Ţi-ai cumpărat ceva astăzi? Ce? De unde? b. Faceţi o compunere pe tema: Faites une composition sur l'un des thèmes: Make a composition on one of the following topics: pe nas! a. cînd îmi caut ochelarii. îţi spăl cămaşa b. e. (el) cămaşa. 5. îmi place să merg singur prin oraş. Vreau să-mi cumpăr ceva. Nu-mi place să pierd vremea. Îmi speli cămaşa? c. f. îmi place să-mi spăl singură lucrurile. Coiyugaţi: Conjuguez: Conjugate: a.. . e. 6. cămaşa lui) (cămăşile noastre) (cămăşile voastre) (cămăşile lor) a. Cine îţi face temele de obicei? 103 . De obicei. h. Nu mi-am făcut tema. Explicaţi: Expliquez: Explain: (= cămaşa mea) (cămaşa ta) (cămaşa sa. g. Mi-âm pierdut o mănuşă. Mi-am pierdut fularul.. (noi) cămăşile (voi) cămăşile (ei) cămăşile.L17 L17 4. Completaţi: Complétez: Complete: (eu) Îmi spăl cămaşa. d.. c.

secretar. Aştept o prietenă. Nu aştept nimic. Expresii a aştepta (<j>) = attendre to wait for . -i(m) secretară(f) = secrétaire e secretary Aştept autobuzul. 104 . îl aştept pe prietenul meu. O aştept pe prietena mea. .L18 Lecţia a optsprezecea L18 Lexic.Ce aştepţi? Aştept un autobuz. Aştept să vină Ana.Pe cine aştepţi? Aştept un prieten. Nu aştept pe nimeni.

taxiul. El aşteaptă autobuzul. pe profesoara de română. Excepţie: cînd sub­ stantivul este o persoană anume (precizată). autobuzul tramvaiul. 1. pe Rodica.L18 L18 Gramatică. a găsi. pe tata.Pe Mihai. pe Irina. il sera précédé par la prépositionpe et doublé d'un pro­ nom. it is preceded by the preposition pe and doubled by a pronoun. pe mama. pe Radu.Nu. Les noms n'ont pas une forme spéciale pour l'accusatif. 105 . pe profesorul de română. a chema. pe secretară. El îl aşteaptă pe Mihai. ■ Ce aştepţi? ■Autobuzul. pe Irina. pe secretar. . un prieten/ o prietenă un băiat/ o fată un bărbat/ o femeie nişte prieteni/ nişte prietene . pe Mihai. trenul. Aştepţi un prieten? . the Accusative is used after verbs as: a aştepta. The nouns have no special form in the Accusative. troleibuzul. pe fratele său. Substantivele nu au formă specială pentru acuzativ. a ruga. a întreba etc. metroul. a căuta. exerciţii A.Aştepţi pe cineva? . în limba română. El o aşteaptă pe Irina. a invita. Exception: quand le nom repré­ sente une personne bien précise.Da. Exception: when the noun is a certain (defined) person. acuzativul se foloseşte după verbe ca: En roumain /'accusati/VempIoie après des verbes comme: In Romanian. a vedea.Pe cine aştepţi? . va fi precedat de prepoziţia pe şi dublat de pronume (Îl aştept pe Mihai). o prietenă. pe sora sa.

! totuşi Lexic....Nu te întreb de cînd o aştepţi. X . interest fes.. X .. Şi nici nu-mi place să aştept femei sau autobuze..N-o iubesc.De cînd..E .Aştepţi pe cineva? Y .Ghici! X . şi totuşi. to accompany atunci = alors then interes..Mda..Atunci de ce mai stai? Y .L18 L1E Nu-mi place să aştept... secret? Y . ci de cînd o iubeşti.? Y . Expresii = pourtant nevertheless de cînd? = depuis quand? since when? a iubi(csc) = aimer to love nici = ni nor ghici! = devine! guess! = emmener aduce to carry a conduce = conduire.Nu. accompagner.De cîteva minute. X . -uri (n) = fez Proverb: Interesul poartă fesul! 106 . X . secretară.. X . X .. -e (n) = intérêt.. Y .Ah! Secretara noastră! Y ..A! Te duce cu maşina ei.Aştept pe cineva...

a aşteptat -o. Nu poţi să mă întrebi? — f. Poţi să mă aştepţi? c.a aşteptat. v. forme lungi formes longues long forms •* * r forrne scurte formes courtes short forms 5. i. pe mine/ mă pe tine/ te pe el/ îl pe ea/ o pe noi/ ne pe voi/ vă pe ei/ îi pe ele/ le 6.L18 L18 Gramatică. Pe ei.a aşteptat. Maria m. Poţi să mă duci cu maşina? 107 .a aşteptat. Pe tine. Peel.a aşteptat. Pe voi.a aşteptat Pe cine? Pe mine. Poţi să mă chemi? e. Poţi să mă conduci? b. Pe ea.ma te il o ne vă U le aşteaptă.a aşteptat. te. l. Pe mine mă aşteaptă. exerciţii B. le. Pe noi. ne.a aşteptat. Pe ele. Pronumele personal la acuzativ are formele: Le pronom personnel en accusatif a les formes: The personal pronoun in the Accusative has the following forms: M a r i a . nu pe Radu. Poţi să mă cauţi? d. Transformaţi după model: Transformez d'après le modèle: Change according to the model: a putea + conjunctiv = a putea + infinitiv Mă poţi conduce? a.

Y îi răspunde c ă . if = que. . a ruga +Ac a spune. that 108 . Folosiţi: a întreba. . .L18 L18 Puneţi textul în discurs indirect. Expresii = si. dacă că Lexic. a zice } a răspunde \ +D a explica J X îl întreabă pe y dacă aşteaptă pe cineva.

(El) mă duce cu maşina (Ele) mă duc cu maşina (Ei) mă duc cu maşina (Eu) te duc cu maşina (Tu) mă duci cu maşina (Noi) îi ducem cu maşina (Voi) le duceţi cu maşina 8. Răspundeţi: Répondez: Answer: Pe cine vă place să duceţi cu maşina şi pe cine nu? . Completaţi: Complétez Fill in : • (Ea) mă duce cu maşina ei.L18 L18 7.

to put on one's shoes a se duce = aller togo a se aşeza (Φ) = s'asseoir to sit down a se întoarce = rentrer to come back a se culca (<ţ>) = se coucher to go to bed a se grăbi(esc) . Expresii a se trezi(esc) = se réveiller to wake up a se scula (<j>) = se lever to get up a se spăla (Φ) = se laver to wash oneself a se pieptăna (<j>) = se peigner to comb a se îmbrăca ( j ) = s'habiller <> to get dressed a se încălţa (Φ) = se chausser. to counsel with smb. te îmbraci şi te încalţi imediat? La ce oră te duci la serviciu? La ce oră te întorci? La ce oră te culci seara? 110 . te piepteni.se dépécher to be in a hurry a se gîndi(esc) = penser to think a se consulta cu = consulter qn.L19 Lecţia a nouăsprezecea L1! Lexic. La ce oră te trezeşti dimineaţa? Cînd te scoli din pat? Te speli.

(pron.persAc) Eu mă trezesc singur. perfect compus şi viitor verbele: Conjugez au présent. Conjugaţi la prezent. Conjugaţi: Conjugez: Conjugate: d. Mă voi aşeza la masa de lîngă fereastră. dăfr Pe mine mă trezeşte ceasul. Nu-mi place să mă grăbesc. a se îmbrăca. le pronume personal pronom personnel personal pronoun mă te se ne vă se pronume reflexiv pronom réfléchi reflexive pronoun Les pronoms personnels en Ac et les pronoms réfléchis en Ac n'ont pas toutes les formes iden­ tiques: IVot all the forms of the personal pronoun in the Accusative are identical with the reflexive pro­ nouns in the Accusative. e. the Compound Perfect and the Future: a se scula. (pron. f. a se întoarce. o ne vă îi. a se culca.reflAc) a se trezi eu tu el. O să mă îmbrac pentru teatru. 2. ele mă trezesc te trezeşti se trezeşte ne trezim vă treziţi se trezesc mtesneV- s- am trezit ai trezit a trezit am trezit aţi trezit au trezit osa o să o să o să o să o să mă te se ne vă se trezesc trezeşti trezească trezim treziţi trezească mă te se ne vă se voi trezi vei trezi va trezi vom trezi veţi trezi vor trezi 1. Pronumele personale în acuzativ şi pronumele reflexive în acuzativ nu au toate formele identice: mă te îl. Trebuie să mă duc undeva. b. Vreau să mă gîndesc puţin. a. Doresc să mă consult cu cineva. a se pieptăna. au passé composé et au futur les verbes: Conjugate the verbs in the Present Tense. g.L19 L19 Gramatică. a se aşe­ za. exerciţii A. a se duce. Am vrut să mă culc. dar n-am putut. a se spăla. c.ea noi voi ei. 111 . Comparaţi: Comparez: Compare: eu dau\A Iu dai^ s. a se încălţa.

Sînt un mare somnoros. -ă. qui aime dormir sleepy dupăce = après .enfin at last întîi = d'abord first (of all) de tot = complètement completely numai = seulement only după aceea = après after that baie = (salle de) bain bath(room) stricat..-e = en panne out of order a întîrzia (i) = être en retard to be late totdeauna = toujours always a (se)cunoaşte = (se) connaître to know (each other) a se plictisi(esc) = s'ennuyer to get bored şef. S-a plictisit şi şeful! Lexic.-i. S-au plictisit de mine. întîrzii totdeauna. Cînd maşina mi-e stricată şi tre­ buie să merg pe jos sau cu metroul. Expresii = commencer to begin deşteptător (n) = reveil(le-matin) oae alarm clock a suna (<j>) = sonner to ring casă = pour que so that somnoros. întîi îmi beau cafeaua ca să mă trezesc de tot.L19 L1S Imi încep ziua cu o cafea Dimineaţa mă trezeşte deşteptăto­ rul. -i (m) = chef cheef în sfîrşit a începe after 112 . mănînc. şi numai după aceea mă duc în baie să mă spăl şi să mă îmbrac.. După ce în sfîrşit mă scol.-e = paresseux. Dar nu îmi mai spune nimeni nimic. Trebuie să sune mai mult şi foar­ te aproape de mine ca să-1 aud. -ă.

dar eu nu aud. Cui? ? ? ? ? ? ? . pronume nom. Eu plec la serviciu. c. d. Deşteptătorul sună.L19 L19 Gramatică. 3. V-am cumpărat ceva. use: a mînca a pleca a dicta a întreba a cădea 4. V-am invitat. V-am văzut. folosiţi: Donnez des exemples sur le modèle d'en haut. dar eu nu-l aud. h aminteşti unde ne-am cunoscut? 5. V-am telefonat. mă culc. T'i-arn scris. îmi place săbeau cafeaua în linişte. d. După ce mănînc. Vrei să duc undeva? f. întîi mănînc şi| după aceea mă culc. g. Eu n-am cafea. if a. b.Ţie. Precizaţi: Précisez: AsA: (to) whom and then give the precise answer: a. c. /-am cerut bani. Tu cînd duci? e. /-am chemat la noi. pronoun după ce I + verb/ + verb2 verb/. Mama vine să mă trezească. Mi-am cumpărat ceva. b. e. Pot săbeau cafeaua ta? g. Sînt cu maşina. f. h. employez: Give examples following the model above. Daţi exemple după modelul de mai sus. Sînt un somnoros -e somn tot timpul. 113 . pronom noun. după aceea verb2 Ex:| Dupălrmncare mă culc. exerciţii + substantiv. Completaţi: Complétez: Fill in mîncare plecare dictare întrebare cădere a (se) închide a traduce avem a sosi a (se) pregăti închidere traducere venire sosire pregătire .

ea.Vă rog să-mi permiteţi mie să iau acest taxi. bad a se plimba (Φ) = se promener to walk a se bîlbîi (Φ) = balbutier. .. Sînt foarte grăbit. -i (m) = bègue stammmerer a se îmbolnăvi(esc) = tomber malade to fall ill rău (rea. Dar al doilea? 114 . . So­ ţia mea aşteaptă un copil. De ce se grăbeşte primul cetăţean? 2.. tu. noi) Anecdotă: Doi cetăţeni se reped în acelaşi timp să prindă un taxi. soţia. Pe mine mă aşteap­ tă . ei. răi. dar eu sînt într-o situa­ ţie şi mai gravă. rău = se sentir bien.. mal to feel well. Expresii a se ocupa cu (Φ) = s'occuper de to be occupied (with) a se naşte (Φ) . to stammer bîlbîit. întrebări: Questions: 1.Regret. spune unul dintre ei. bégayer.. mauvais bad cetăţean (m) = citoyen e i citizen a se repezi (Φ) = se ruer to hurry a prinde = attraper to catch a regreta (Φ) = regretter to regret Puneţi textul la alte persoane: Mettez le texte à d'autres personnes: Use other persons in the text: (el.L19 L1! Temă: Devoir: Task: Lexic. rele) = mal. voi.naître to be born a se simţi (Φ) bine.

L19

L19

6. Răspundeţi Ia întrebări:
Répondez aux questions: Answer the questions:

a. Cu ce te ocupi în timpul liber? b. Unde te duci în vacanţă? c. Te plictiseşti? d. La ce tegîndeşti? e. Cînd te-ai născut? f. Cum te simţi? g. Unde îţi place să te plimbi?

7. Citiţi snoava:
Lisez l'anecdote: Pead the anecdote:

La doctor
Un bîlbîit se îmbolnăveşte şi merge la doctor. Dar doctorul n-a înţeles ce vrea. - Totdeauna te bîlbîi aşa rău? - Nu, domnule doctor, numai cînd vorbesc.

115

L2Q Lecţia a douăzecea

;

L20

Nu fumaţi aici, vă rog!

i rag

>

C=E:ÎC=3-

s

i

\

b<:

—y

Fumaţi, dacă doriţi!

i i

»

i i

>

i i

»

Nu fuma aici, te rog!

(

i,x.

t

Fumează, dacă vrei!

i i

>

116

L20

L20

Gramatică
A. La modul imperativ, verbul are 4 forme: persoana a II-a singular şi plural (tu, voi) afirmativ şi negativ.
Au mode impératif, le verbe a 4 formes: la 2 e personne sg. et pl. (tu, vous), affirmative et négative: In the Imperative Mood the verb has four forms: the 2^ person singular and plural affir­ mative and negative:

a/. La plural formele sînt identice cu cele de la indicativ prezent. Atenţie la locul pronumelui!
Au pluriel, les formes sont identiques à celles de l'indicatif présent. Attention à la place du pronom! In the plural the forms are identical with the Present Tense Indicative. Mind the place of the pronoun!

Indicativ prezent Imperativ (afirmativ) voi intraţi —* Intraţi! — voi faceţi —-Faceţi! — voi îmi daţi —-Daţi-rm\ — voi îl aşteptaţi —+Aşteptaţi-U — voi vă grăbiţi —-Grăbiţi-văl — voi vă cumpăraţi-► Cumpăraţi-vV. — b/. la singular, forma negativă
au singulier, la forme négative = in the singular, negative form =

Imperativ (negativ) Nu intraţi! Nu faceţi! Nu-mi daţi! Nu-/aşteptaţi! Nu vă grăbiţi! Nu vă cumpăraţi!

= nu + infinitiv

Infinitiv a intra a tăcea a face adormi a coborî

Imperativ Nu intra! - cu pronume: Nu tăcea! - avec pronom: - with pronoun: Nu face! Nu dormi! Nu coborî!

Nu Nu Nu Nu

mă -mi te -ţi

aştepta! scrie! grăbi! cumpăra!

c/. Forma afirmativă la singular este identică cu persoana a II-a (tu) sau cu persoana a IlI-a (el) de la indicativ prezent, astfel:
La forme affirmative est identique à la 2 e personne (tu) ou à la 3 e (el) de l'indicatif pré­ sent, comme suit: The affirmative form is identical with the ^person (tu) or with the f person (el) in Present Indicative, as follows:

117

L20

L20

Gramatică
Indicativ -* Imperativ afuma fumez fumezi Fumeazăl fumează — •
II. a tăcea tac taci -+ Taci! III. a deschide deschid deschizi M Deschide! deschide •*"'

Excepţii Exceptions

a face - Fă! a duce - Du! a zice - Zi! a merge - Mergi! a trece - Treci! a plînge - PIîngi! a rîde - Rîzi!

a vorbi vorbesc Fugi! vorbeşti . Vorbeşte! vorbeşte a hotărî a coborî hotărăsc cobor hotărăşti cobori , Coboară! Hotărăşte! coboară^ hotărăşte. Verbele neregulate au imperativul: Les verbes irréguliers ont les impératifs: The irregular verbs have the following imperative forms: aft a avea a bea a sta a da a lua a mînca
Fii! Ai! Bea! Stai! Dă! Ia! Mănîncă!

IV. a fugi fug fugi —

a veni - Vino!

Nufi!
Nu avea! Nu bea! Nu sta! Nuda! Nu lua! Nu mînca!

Fiţi! Aveţi! Beţi! Staţi! Daţi! Luaţi! Mîncaţi!

Nufifi!
Nu Nu Nu Nu Nu Nu aveţi! beţi! staţi! daţi! luaţi! mîncaţi!

Pentru celelalte persoane, se folosesc forme de conjuctiv cu valoare de imperativ! Pour les autres personnes, on emploie des formes du subjonctif à valeur imperative: For the other persons, Subjunctive forms with imperative value are used: Ex.: (el, ea, ei, ele) (noi) Să meargă! Să mergem!

Pentru persoana a Ii-a, conjuctivul reprezintă o formă imperativă atenuată! Pour la 2 e personne, le subjonctif représente une forme imperative atténuée: For the 2" person the Subjunctive represents a weak imperative form:

Fă! Dă-mi!

Safari!
Să-mi dai!

Faceţi! Daţi-mi!

Săfaceţi! Să-mi daţi!

118

L20

L20

Lexic. Expresii
a pregăti(esc) = préparer to prepare a se apropia (i = s'approcher to approach a contrazice = contredire to contradict = haïr a urî(ăsc) to hate = monter a urca (Φ) to climb, to get up

Exerciţii
1. Daţi exmple, după modelele: a. Dacă puteţi să aşteptaţi, aşteptaţi, vă rog! (a aştepta, a sta, a tăcea, a face, a merge, a vorbi, a hotărî) b. Dacă nu puteţi să aşteptaţi, nu aşteptaţi! (a aştepta, a sta, a tăcea, a face, a merge, a vorbi, a coborî, a hotărî) c. Dacă puteţi să mă aşteptaţi, aşteptaţi-mă! (a ierta, a întreba, a căuta, a însoţi, a crede) d. Dacă nu mă puteţi aştepta, nu mă aşteptaţi! Dacă nu-mi puteţi răspunde, nu-mi răspun­ deţi! (a aştepta, a spune, a telefona, a promite, a crede, a cherjia, a explica, a duce) e. Spălaţi-vă! ► Nu vă spălaţi acum! (a se scula, a se îmbrăca, a se dezbrăca, a se aşeza, a se culca, a se plimba, a se duce, a se gîndi, a se pregăti, a se întoarce, a se apropia) f. Nu fumaţi! ► Nu fuma! (a fuma, a mînca, a intra, a tăcea, a spune, a deschide, a citi, a coborî) g. Nu mă aşteptaţi. ► Nu mă aştepta! (a aştepta, a căuta, a uita, a conduce, a contra­ zice, a privi, a urî) h. Nu-mi telefonaţi! —* Nu-mi telefona! (a telefona, a scrie, a spune, a zice, a cere, a explica, a da, a răspunde) i. Nu vă duceţi! ► Nu te duce! (a se duce, a se gîndi, a se pregăti, a se aşeza, a se întoarce, a se scula) j . Dacă poţi să aştepţi, aşteaptă! (a aştepta, a căuta, a învăţa, a intra, a repeta, a mînca, a urca, a încerca, a coborî)

119

L20

L20

Fumează mai puţin!
Fiica domnului şi doamnei Ionescu n-a venit acasă. E 10 seara. Şi dom­ nul şi doamna Ionescu sînt îngrijo­ raţi. Stau la masă şi aşteaptă: Dna I. - Să mîncăm, o să vină şi ea... Ia puţină salată... Şi peşte... Dl I. - Ia-ţi tu! Abia mi-am început ţigara. Dna I. - Stinge-o şi mănîncă, ai mai fumat vreo două. Fumează mai puţin! DII. -Maitaci! Dna I. - Dă-mi sarea şi piperul, te rog.... Mersi. Sună telefonul. Dna I. - Răspunde tu! Dl I. - Nu, du-te tu! Sau nu te duce! Sună soneria. Dl I. - Mă duc eu... Bună seara... (Vine înapoi.) Mai pune, dragă, un tacîm în plus... Nu e singură, e cu un oaspete!

Lexic. Expresii
îngrijorat,-ă,-i -e = inquiet worried peşte (m) - poisson i fish a începe = commencer to begin ţigară (f) = cigarette ăi cigarette a stinge = éteindre to put out vreo = environ about a răspunde = répondre to answer a suna (Φ) = sonner to ring sonerie (f) = sonnerie i (door) bell tacîm, -uri (n) = couvert cover oaspete (m) = invité guest t' a nota(ez) = noter to note a corecta(ez) = corriger to correct a munci(esc) = travailler to work a privi(esc) =regarder to watch a depăşi(esc) = dépasser, doubler to overtake a călători(esc) =voyager to travel

120

Nu vrei să taci? Taci. Apoi refă-l. fă! Dacă vrei să desfaci pachetul. a trimite) m. Vrei să fumezi? Fumează. du! Dacă vrei Dacă vrei Dacă vrei Dacă vrei Dacă vrei Dacă poţi Dacă vrei să aduci ceva. vino! să revii. a găti.: fiica domnului (v. a fugi. condu-măl să vii. a depăşi. adu-o\ să traduci ceva.L20 k. (a fuma. revino! să fii atent. a studia. Dacă vrei să faci ceva. For nouns. formele de D fiica doamnei v. Dacă îţi place să citeşti.. fii! L20 B.) 121 . a călători) n. adu! să aduci cafeaua. Genitivul (care exprimă în general posesia) are la substantiv formă identică cu dativul. Le génitif (qui exprime généralement la possesion) confère au nom la même forme que la datif. a cere. a telefona. te rog! (a tăcea. mergi! Dacă vrei să treci. a munci.Jîizt! E bine să plîngiLPlfngi! c. zi! Dacă ştii să prezici. a fotografia) 1. dacă vrei! Dacă vrei să zici ceva. E bine să rîzi!. a nota. De ce nu spui? Spune! (a spune. a începe. citeşte! (a citi. a lucra. Citiţi p u r şi s i m p l u : Lisez tout simplement: Read: a.prezi-mi viitorul! Dacă vrei să duci ceva. a dormi.les formes du D see the forms of the D. the Genitive (which generally expresses possession) has the same form as the Dative. a ieşi) 2. treci! b. tradu! să mă conduci. a corecta. Ex. a deschide. a vorbi. desfă-V. a privi. stai! Dacă vrei să mergi. Dacă vrei să stai.

.L21 L21 Lecţia a douăzeci şi una Să recapitulăm imperativul! Révision de l'impératif. en respectant le modèle: Make these plural according to the model: W Daţi-mi. f. te rog! Deschide-mi.întrebaţi-mă/ c. te rog! Citeşte-mi. Puneţi la plural. j. g. puis à la forme négative: Make these plural. c. te rog! Spune-mi. d.Aşteaptă-mă/ •Nu mă aşteptaţi! . după modelul: Mettez au pluriel.Chemaţi-mă/ d. te rog! Povesteşte-mi. h. te rog! 2. Aşteptaţi-mă/ . te rog! Răspunde-mi. te rog! Promite-mi. Puneţi la plural. vă rog! * ■ * * ► " • * * * •• xŞ> /v/ ^ a. te rog! Trimite-mi. then negative: a. Let's repeat the Imperative: 1. e.Invitaţi-mă/ e. .Nu mă aştepta! b. Dă-mi. i. te rog! Arată-mi. . apoi la forma negativă: Mettez au pluriel. te rog! Explică-mi. b.Căutaţi-mă/ 122 . .

Nu te plimba! e.Nu vă sculaţi! .Nu te culca! g. .Nu te duce! h. . . .Nu te aşeza! d. . .Nu te îmbrăca! c.Priviţi-mă. .Nu te scula! . . . Puneţi la plural. .Nutegîndi! .Credeţi-/na/ g.Nu te uita! f.' 3. then affirmative: a. puis à la forme affirmative: Make these plural. apoi la forma afirmativă: Mettez au pluriel.Scoală-te/ .L21 f.Sculaţi-vă/ b.

mouton sheep pază(f) = garde guard lup. Nu vorbi neîntrebat! b. ci pune-ţi lacăt pe gură! c. haie fence a chcltui(esc) = dépenser to spend a da de = touver to find oaie. -uri(n) = clôture. Nu zice hop! pînă n-ai sărit! d. -e (n) Nu vorbi neîntrebat! a. Nu vorbi peste măsură. mîine nu ştii de ce dai! g.L21 L21 Proverbe: Lexic. Nu da oaia în paza lupului! 124 . Nu cheltui tot ce ai. Nu da vrabia din mînă pe cioara de pe gard! f. oi (f) . Expresii =cadenas padlock a sărit (Φ) H sauter to jump abate = frapper to knock vrabie (f) = moineau ă i sparrow cioară (f) = corneille o i crow gard. -i (m) = loup wolf lacăt. Bate şi ţi se va deschide! e.

dar . e. (Aduce) e. d. dar nu ! (a se contrazice) lanoicînd vrei! (a reveni) repede! 125 . f. (A zice) i. c. (A desface) (A reface) c. d.L21 L21 4. (A veni) j . b. h.-l un pachet şi trimite-i-1! pachetul şi vezi ce-i în el! exerciţiul şi reciteşte textul! pachetul la poştă şi vino repede înapoi! pachetul de la poştă! pe tata la gară! din cheltuieli dacă vrei să-ţi cumperi maşină! ce vrei. Puneţi la forma corectă! Atenţie la model! Mettez à la forme correcte! Attention au modèle: t/se the correct form! Mind the model: a. Puneţi forma corectă! Mettez à la forme correcte: Use the correct form: a (A face) . g. (A aduce) f.(A reduce) h. (A conduce) g. Pleacă. Dă-mi paharul! Dă-mi biletul! Dă-mi cartea! Dă-mi bricheta! Dă-mi pantofii! Dă-mi ochelarii! Dă-mi scrisorile! Dă-mi ziarele! Dă-mi-l/ Numi-lda! 5.

I .Ce i-ai răspuns lui X? I-am răspuns ca 126 .M-a rugat să .M-a întrebat ..Mi-a spus .M-a întrebat dacă cînd ce cum • .L22 Lecţia a douăzeci şi loua L22 • ..Ce te-a rugat X? .Mi-a spus că • .Ce ţi-a spus X? .Ce te-a întrel>atX? ..

) + Ac (mă.. on emploie les verbes: In Reported Speech we use the following verbs: a spune a zice a răspunde a explica acere a confirma a infirma a mul(umi aura a cere scuze a recomanda etc. îţi... o. te. a întreba a ruga a saluta a chema a invita a pofti a sfătui +D (îmi..) Adverbele: Lés adverbes 7"he adverbs aici se transformă în: se transforment en: change into: acum azi mîine poimîine ieri alaltăieri acolo atunci în ziua aceea a doua zi peste două zile cu o zi înainte cu două zile înainte Demonstrativele: Les démonsratifs: The demonstratives: acest(a) această/a aceşti(a) aceste(a) se transformă în: se transforment en: change into: acel(a)* acea(aceea) acei(a) accle(a) Atenţie! S p u n e m : Attention! On dit: Note! We say: acest băiat această fată aceşti băieţi aceste fete sau (băiatul) acesta (fata) aceasta (băieţii) aceştia (fetele) acestea acel băiat sau (băiatul) acela acea fată (fata) aceea acei băieţi (băieţii) aceia acele fete (fetele) acelea 127 . îl.L22 L22 Gramatică DISCURSUL INDIRECT Le discours indirect Reported Speech (Indirect) Pentru discursul indirect. folosim verbele: Pour le discours indirect. îi.

Farmacista: La revedere.. Farmacista: . tul ii dă 10 lei.. Clientul: .Cît trebuie să plătesc? că aspirina şi picăturile costă 15 lei.Pentru copii tru că preferă să-i facă după reţetă. şi. Prefer să-mi răspunde că în după-masa aceea va fi faceţi după reţetă. după picături. Clientul: .L22 L22 Read the dialogue Citiţi dialogul.Nu. Clien­ 4. Farmacista il salută şi ea şi il inCu ce vă putem servi? treabă cu ce îl poate servi.Mulţumesc. Lisez li dialogue şi relatarea lui: et son récit: and its reported form: La farmacie Clientul: . Farmacista: . dar clientul refuză.Bună ziua! Un client intră în farmacie şi salu­ Farmacista: . în total..După-masă va fi Clientul o întreabă cît trebuie să gata. deci în total are de plătit 19. Farmacista ii răspunde că le dau acum. Clientul ii mulţumeşte. gata. Cli­ Farmacista: .Aspirină calcică cere aspirină calcică şi picături de nas.. pen­ Farmacista: . şi picături de nas. iar celelalte i le dă atunci. Clientul: . pentru reţetă trebuie să plătească 4.Şi. Poftiţi. Veniţi după-masă după picături. Farmacista il întreabă dacă vrea pică­ turi pentru copii sau pentru adulţi. Farmacista ii dă restul şi ii spune să vină în după-masa aceea 15 lei.50. vă rog. Celelalte vi plătească. 128 . Farmacista: . 19.Poftiţi 10. Aspirina şi picăturile. salută şi pleacă. pentru copii. dă farmacistei reţeta.50.Pentru copii sau entul ii răspunde că din amîndouă. Farmacista îi Clientul: . pentru adulţi? Farmacista ii recomandă ceva nou Clientul: .50. Îi avem ceva nou.Bună ziua! tă.Pentru reţetă. La revedere. Clientul Clientul: .50.Poftiţi restul.

-< = stérile . Repetaţi modelul: Répétez le modèle: Repeat according to the model: Clienta: . -ă. -i. dar n-au şi ii spune să încerce a doua zi.sirop de tuse .penicilină injectabilă .L22 L22 Lexic.antinevragic . -e (n) = sparadrap plaster sirop de tuse = sirop contre la toux syrup against coughing supozitor (n) = suppositoire oa e suppository farmacie (f) i client (m) ţi a servi(esc) Exerciţii 1.îmi pare rău. ceilalţi.pansament steril . Farmacis­ tul ii răspunde că îi pare rău.servir to serve. -e = distillé distiled 129 .apă distilată injectabil.supozitoare pentru copii . -ă. (n) = pansement dressing steril. -ă.penicilină tablete . -i. -e = injectable tabletă (f) = tablette. n-avem! încercaţi mîine. les autres the other(s) a recomanda (Φ) = recommander to recommend = refuser a refuza (Φ) to refuse oricine = n'importe qui anyone pastilă (f) = pastille e tablet fiolă (f) = fiole e phial pansament. -c. -i. celelalte = l'autre. pastile . sterile leucoplast.vitamina C. wait on picătură(f) = gouttes i drop nas (n) = nez nose = enfant copil (m) i child adult (m) = adulte grown (up) ţ» amîndoi. customer .leucoplast . .fiole de vitamina C . Expresii =pharmacie chemist's (shop) = client client. e tablet distilat. amîndouă = les deux both reţetă (f) = ordonnance e prescription după-masă = après-midi afternoon gata = fini ready celălalt. Clienta il întreabă pe farmacist dacă au antinevragic.Aveţi antinevragic? Farmacistul: . cealaltă.

cum de te-ai gîndit tocmai acum să bei apă? . a chemat-o pe nevastă-sa şi a rugat-o să-i dea un pahar cu apă. ajuns pe patul de moarte. Racontez l'anecdote "împăcare". 130 .Ce să fac..L22 L2 Snoavă împăcare Un beţiv.. Tell the anecdote "împăcare". Expresii = réconciliation reconciliation beţiv.. nevastă? Trebuie să mă împac cu duşmanii mei înainte de moarte.Bărbate.? how comes that? tocmai = juste just a se împăca (Φ) = se reconcilier to reconcile duşman.. -i (m) = ivrogne drunkard a ajunge = arriver to arrive pat. -uri (n) = lit bed moarte (f) = mort death nevastă (f) =épouse e e wife cum de = comment se fait-il que. Nevasta i-a dat şi 1-a întrebat: . -i (m) = ennemi enemy înainte de = avant before împăcare (f) Temă: Povestiţi snoava "împăcare". Lexic.

Plec deseară.Cînd te întorci? .De ce nu mai stai? . c. .E frig afară? .Unde te duci fără mine? . j.Nu te duce acolo! . .Te aştept la mine.întreabă la secretariat! .Cu cine te căsătoreşti? 131 .Unde pleci? . g.întreabă-1 pe Dan! . f.Eşti frumoasă! . c. .Unde ţi-e maşina? .Vino mîine! . e. f.E frig afară? Maria l-a întrebat pe Ion dacă e frig afară.Du-te unde vrei! Tansformez d'après le modèle: Change according to the model: ^ 3. d.Mănînci cartofi prăjiţi? . i.L22 L22 2.Eşti căsătorit? .Mă mai iubeşti? . i. Transformaţi după model: Transformez d'après le modèle: Change according to the model: Ion îi spune Măriei: .Plec deseară.O să-mi mai scrii? . h. .Treci pe la mine! . b. 1. d.Te iubesc. k. jk. a. Ion i-a spus Măriei că pleacă în seara aceea.Scrie-mi pe adresa aceasta! . b. e. a. gh. Transformaţi după model: Maria îl întreabă pe Ion: . .Aşteaptă-mă! . 1.îţi plac copiii? .

Expresii a-l supăra (pe :ineva. Mă ustură pielea. to ache cap. Mă dor picioarele. 1©\ Nu mă doare nimic. to ache stomac (n) = estomac stomach ureche (f) = oreille i ear a-l durea = faire mal to hurt. fond of 132 .Spuneţi ce vă supără? Lexic. -ete (n) = tête head picior (n) = jambe. Mă supără urechile.s'intéresser à to be interested in a-l pasiona = être passioné de to be passionately Mă supără stomacul. ochi (m) = oeil eye a-l pişcă = piquer to sting a-l deranja = déranger to trouble a-l chema = s'appeler to be called a-linteresa . 3/F Mă ustură ochii. foot a-l ustura = piquer to smart piele (f) = peau skin ochi. 7 7/1 Mă doare capul. Nu mă supără nimic. pied oae leg. ceva) = déranger to trouble.L23 Lecţia a douăzeci şi treia L23 .

pl. nevile(Pe ea) i III. sg. exerciţii A. a ne vă îi le a durut-o capul au durut-o picioarele Viitor literar ma te îl o ne vă îi le IILsg. a-lpişcă. Verbe ca: a-l durea. a-l pasiona. va durea capul vor durea picioarele III.L23 L23 Gramatică. Viitor popular mă te U o o să ne vă îi le IILsg. as follows: a-l durea Prezent (Pe mine) (Pe tine) (Pe el) (Pe ea) (Pe noi) (Pe voi) (Pe ei) (Pe ele) mă te 0 eu dau\/u III. Pe mine nu mă interesează romanele poliţiste.pl. doare capul dor picioarele III. Sînt sănătos.compus mte. Mă pasionează muzica. s ^ a durut capul au durut picioarele III. Conjugaţi: Conjuguez: Conjugate: a. doară capul doară picioarele III. a-l deranja. /. c. Des verbes tels: a-l chema. etc. Nu-mi place cînd mă ustură ochii. dar azi nu mă mai doare. astfel: "se conjuguent" avec un pronom personnel en Ac: are conjugated with a personal pronoun in the Accusative. pl. (Pe mine) mă interesează fetele. Ieri m-a durut capul. a-l supăra. f. a-l ustura. Verbs such as: "se conjugă" cu pronume personal în cazul acuzativ. 133 . d. a-l interesa. e. Perf.pl. b. Nu mă supără nimic. 1.sg.

dacă te dor dinţii. = şi aşa mai departe = et ainsi de suite and so on 134 .d Lexic..dacă te dor oasele...d. Dacă. oase (n) = os bone inimă (f) = coeur i heart însă = mais but Doamne fereşti:! = Dieu nous préserve! Godforbid! criză (f) = crise e crisis n-ai încotro = tu n'as pas le choix yon have no choice chirurgie (f) n chirurgie i surgery ş.-e .-ă. .L23 L23 Pe la medici.dacă te ustură ochii. însă. mergi la oftal­ molog. n-ai încotro şi te duci la chirurgie.. mergi la car­ diolog. Perfect! Dar.-ă.. Doamne fereşte! faci o criză de apendicită.-i (m) = âne donkey sănătos. Ş.a. te duci la reu­ matolog. trebuie să umbli pe la doctori: .dacă te supără inima.-e = bien portant healty a umbla (u) = aller to walk dinte (m) = dent tooth ţi os.m. la urgenţă.m. mai bine măgar sănătos. dacă nu eşti. mergi la dentist (sau la stomatolog). Un proverb românesc spune: Decît înţelept ofticos..a.-i.poitrinaire consumptive măgar. "măgar sănă­ tos". Expresii înţelept (n) = sage ti wise man ofticios.-i. . iar .

. genunche. . suflu. ficat. 2. Pun alcool. exerciţii g. 3. Medicul vă întreabă.-e (n) = roman novel poliţist.-e = policier detective (adj. You answer! a. . j. h. Mă nu­ mesc Cristina. Faceţi propoziţii cu verbele: Construisez des proposition avec les verbes: Make up sentences with the following verbs: a-l durea. Expresii = musique music roman. a-l supăra. spate.-ă. mă us­ tură ochii. -e (n) muzică (f) Gramatică. Numele meu e Cristina. .Ameţiţi? . . .Vă e greaţă? . Cînd înot cu capul sub apă. burtă.Vă doare cînd apaş aici? d.. Răspundeţi! Le médecin vous demande.V-a mai durut aici şi altă dată? e.. Dacă mă pişcă. a-l ustura.avant be/ore a se numi(esc) = s'appeler to be called = gorge gît(n) throat ficat (n) = foie liver burtă (f) = ventre belly spate (m) = dos back = doigt deget. piele. gît.Ce alte simptome aveţi? .. k.) a sufla(u) = souffler to blow înainte .. Pe mine mă cheamă Dana Ionescu. Répondez! The doctor asks. deget.Ce vă doare? c. Lumina putenică m-a deranjat tot­ deauna.L23 L23 Lexic. şi cu substantivele: et avec les noms: and the nouns: finger genunche(m) = genoux i knees a se simţi (Φ) = se sentir to feel a apăsa (<j>) = appuyer to press altă dată = autre fois another time siptom. mîna stingă. nas. înainte m-a chemat Popescu.Vă mănîncă pielea? 135 ..-i.Cum vă simţiţi? b.-e (n) = simptôme symptom a ameţi(esc) = avoir le vertige to be giddy a-i fi greaţă = avoir la nausée to feel sick a-1 mînca pielea = avoire des démangeaisons to itch ochi. i. ureche.

Inima îi bate perfect. Mettez l'anecdote en discours indirect. . Expresii = établir to establish diagnostic. to be cured a muri (mor) = mourir to die a stabili(esc) între prieteni .-e) = grave(ment) serious inimă (f) = coeur heart i rinichi. . .-uri (n) = lit bed grav. de ce îi întrebi întot­ deauna pe pacienţii dumitale ce mănîncă? Vrei să le stabileşti diagnosticul după pofta de mîncare? Sau vrei să-ţi faci o idee despre me­ niuri? .Nici una. Vreau să-mi dau seama de onorariul pe care îl pot cere! Temă: Devoir: Task: Puneţi snoava în discurs indirect. (-ă.Respiraţia este normală. .Dacă înţeleg bine. medi­ cii specialişti discută.-e = malade ill medicament. Turn the anecdote into reported speech: Anecdotă La patul unui grav bolnav. .Doctore. nici alta.L23 L23 Snoavă Lexic.rinichi ( m) = rein kidney a funcţiona(ez) = fonctionner to function impecabil = de façon impeccable faultless respiraţie (f) = respiration breathing a interveni (Φ) = intervenir to intervene înseamnă că = cela signifie que that means (that) a se vindeca = guérir to cure.Stomacul e sănătos. intervine bol­ navul.-e (n) = médicament medicin pat. que which boală (f) = maladie o i illness bolnav.-e (n) = diagnostique diagnosis a-şi face o idee = se faire une idée to form an idea of despre = sur about a-şi da seama = se rendre compte to realize onorariu (n) = honoraries i fee care = qui.Rinichii îi funcţionează impeca­ bil.-ă.-i.-i. înseamnă că mor vindecat! 136 .

La 2 e personne du sg. Medicamentele sînt franţuzeşti. Completaţi după model: Complétez d'après le modèle: Complete according to the model: / a. la acuzativ. (nous) peut elle aussi avoir ce sens. general meaning. Persoana I plural (noi) poate avea şi ea acest sens. Change the 2" person singular into the 1stperson plural. C. Doctoriţa c. < = te dor pe tine (personal) = il dor pe cineva (general. în textul "Pe la medici ". Ac Medicul pe care îl caut este reumatolog. Pacienţii e. Persoana a Ii-a singular (tu) poate avea şi sens "impersonal". The first person plural (noi) may have this meaning too. impersonal) 4. Care. Celle-ci demandera le redoublemant de l'Ac par un pronom. The Accusative form of 'care' is 'pe care'. par la I e du pl.L23 L23 Gramatică. Ex: N. exerciţii B. general. b. La I e personne du pl. Care à l'Ac a la formele care. (tu) peut avoir un sens "impersonnel". Forma "pe care" cere dublarea acuzativului prin pronume. transformez la 2 personne du sg. général. Ac Ac 5. transformaţi persoana a Ii-a singular în perso­ ana I plural. which asks the doubling of the Accusative by means of a pronoun. Medicul care se ocupă de bolile interne se numeşte internist. The 2 person singular (tu) may have an "impersonal". Medicul pe care îl caut e în salonul 5. . are forma pe care. Bolnavii f. Asistenta d. Dans le texte "Pe la medici".

L24 Lecţia a douăzeci şi patra L24 . 0 Mă dor îngrozitor urechile.horrible(ment) îngrozitor horrible a i se face rău = se sentir mal to get sick a i se părea = sembler (qch à qn) to seem a se speria = s'effrayer to get frightened/ afraid a i se cuveni = revenir (de droit) à to deserve a i se face. # Am căzut la examen.. • Mi s-a făcut rău şi am căzut. Lexic.. to smb. • Mi s-a părut că am auzit ceva şi m-am speriat.. • Mi-am rupt mîna. # Nu mi s-a întîmplat nimic. • Mi-erău.. to get. Expresii a (i) se întîmpla ceva = arriver qch (à qn) to happen smth.. = commencer à avoir.Ce ţi s-a întîmplat? • Am căzut pe stradă. a rupe = casser to break .. 138 .

d. Dacă stau la soare. Cînd mi se face sete. comme par exemple: Certain verbs are 'conjugated' with two pronouns. b. Cînd mi s-a făcut frig. Mi se pare că am temperatură. exerciţii A. beau. Mi s-a făcut dor şi am venit. Cînd mi se face somn. Conjugaţi: Conjuguez: Conjugate: ei dă/r a. as follows: a i se întîmpla Prezent mi ţi i nt vi li se se se se se se întîmplă întîmplă întîmplă întîmplă întîmplă întîmplă Perfect compus mi fi i ni VI Viitor literar mi ţi i ni V I li se se se se se se va întîmpla va întîmpla va întîmpla va întîmpla va întîmpla va întîmpla ssssS- li s- a întîmplat a întîmplat a întîmplat a întîmplat a întîmplat a întîmplat Viitor popular osă osă osă osă osă osă Alte verbe de acest tip întîmple întîmple întîmple întîmple întîmple întîmple Autres verbes de ce type: Other verbs of the same type: a i se cuveni a ise face cald aise face dor aise face foame aise face frig aise face lene a ise face rău a i s e face ruşine a i s e face sete a i s e face somn a i s e părea eu daulu tu daiL. Unele verbe "se conjugă" cu două pronume astfel: Certains verbes "se conjuguent" avec deux pronoms. 139 . e. g. Nu mis-a întîmplat nimic rău. mă culc. c.L24 L24 Gramatică. f. o să mi se facă rău.4 mi se ti se se ni se vi se li se i 1. m-am îmbrăcat.

chacun every(one) gafă(f) = gaffe e blunder a arde = brûler to burn = repasser a călca (Φ) to tron a sparge = casser. briser to break ciob.-ă. sau sparg ceva (dar cioburile aduc noroc!). etc. sau îmi pierd ceva. sau ard ceva cînd calc. sau. sau pun sare în cafea... Lexic.-uri (n) = papier carbone carbon paper în loc de = au lieu de instead of coafeză (f) = coiffeuse e hairdresser roşcat. etc. sau în loc de blondă. sau uit să mă duc la întîlnire. mai rău: sau întîrzii de la serviciu.L24 L2 Vinerea mi se întîmplă în­ totdeauna ceva. sau pun invers indigoul la maşina de scris.. coafeza mă vopseşte roşcată. Expresii = chaque.-i. sau fac o gafă. sau mă închid afară din casă.-uri (n) = débris shivers invers = à l'envers inside out indigo.-e = roux red-haired fiecare Ce vi se întîmplă dumneavoastră? 140 ..

în timpul nopţii = în fiecare primăvară = în fiecare vară = în fiecare = în fiecare = în fiecare = în fiecare = în fiecare zi săptămînă lună trimestru an 2. mi se face. exerciţii B. 141 . Noaptea mi se face b. seara sau noaptea) 4. Formaţi propoziţii sau fraze cu expresiile de mai sus: Construisez des propositions ou phrases avec les expressions ci-dessus: Make up sentences or complex sentences with the above expressions: 3. Completaţi Complétez: Complete: a. dimineaţa. Seara pe la ora 10. sîmbăta şi duminica. lunea marţea miercurea joia vinerea sîmbăto duminica dimineaţa ziua seara noaptea primăvara vara zilnic săptămînal lunar trimestrial anual = în fiecare luni = în fiecare marţi = în fiecare miercuri = în fiecare joi = în fiecare vineri = în fiecare sîmbătă = în fiecare duminică 1 1 LUNI 1 | LUNI I LUNI LUNI 7 / MAI / / *A MI /II 21 MAI 28 = în fiecare dimineaţă = în timpul zilei = în fiecare seară.L24 L24 Gramatică. în timpul serii = în fiecare noapte. Răspundeţi la întrebarea: Répondez à la question: Answer the question: Ce nu vă place să faceţi lunea? (vinerea.

. dacă îţi taie calea o pisică neagră. dacă îţi iese cineva cu "gol" înainte. căi (0 way pisică (f) achat i cat a avea de-a face cu = avoir affaire à to have (smth) to do with ghinionist (m) = guignard şti unlucky fellow(s) a greşi(csc) = faire des fautes to be wrong a ieşi înaintea cuiva = accueillir to appear infrontof a apăra (Φ) = protéger to protect a cheltui(esc) = dépenser to spend a socoti(esc) = compter to count trifoi (m) Conversaţie: Conversation: Ce alte susperstiţii cunoaşteţi? Le respectaţi? (De ce?) 142 ..-i. dacă găseşti un trifoi cu patru foi.. .-e = veinard lucky ghinion (n) a guigne oae bad luck . ... . ..chemin cale..-ă.. . dacă ai de-a face cu cifra 13. dacă te întorci din drum.. ghinionist! Lexic. dacă găseşti o potcoavă. . Expresii superstiţie (f) j m superstition = trèfle clover potcoavă (f) = fer à cheval e horseshoe hornar.-i (m) B ramoneur chimney sweeper a sparge = casser. ..L24 \S Superstiţie Se zice că: Ai noroc. sau dacă eşti pur şi simplu norocos! Ai ghinion. . dacă spargi ceva. dacă vezi un hornar.. sau dacă eşti pur şi simplu.. . briser to break norocos.

La prînz. Oricine poate greşi. Mi se pare că îl văd oriunde mă uit.De ce mi-aţi socotit 14 lei cînd costă numai 13? . b. d. Trebuie să saluţi pe oricine cunoşti. C. 13 aduce ghinion. Oricît beau. mi se face a. Orice mănînc. să cheltuiesc oricît. Oricui i se întîmplă să greşească.. g.L24 L24 Gramatică. anywhere) = indiferent cum (n'importe comment.. Cînd fac o gafă.. f. mi se face e. să te apăr de oricine. pe la ora 1. exerciţii c. no matter how much) Declaraţie: . e. anybody) oriunde Oricum oricît = indiferent unde (n'importe où. c. Nu oricine poate face asta. anything) = indiferent cine (n'importe qui. orice oricine = indiferent ce (n'importe quoi. mi se face rău. mi se face d. mi-e tot sete.Ştiţi. Te iubesc oricum! Suprestiţie: .Pot să fac orice pentru tine: să merg oriunde. 143 . anyhow) — indiferent cit (n'importe combien.. Dacă mănînc prea gras şi nu beau vin.

to mock at a-şi face rost = se procurer to procure a-şi da seama = se rendre compte to realize ore în şir = des heures durant for hours mi se spune = on m'appelle they call me şoarece (m) = souris i mouse grădiniţă (f) e şcoală (f) o i a zăcea Cînd eram elev.. Expresii = école maternelle kindergarten = école school . 144 . Lexic.être couché to lie a-şi bate joc de = se moquer de.Ce făceai cînd erai mic? > Cînd eram la grădiniţă.. ) Cînd eram student. îmi plăcea să citesc ore în şir. mă jucam aproape toată ziua. Fugeam şi cădeam de foarte multe ori. învăţam în fiecare zi.L25 Lecţia a douăzeci şi cincea L2i . îmi place şi acuma să citesc. Mi se spunea "şoarece de bibliotecă".

a-i conveni a-l durea. stăteam. voiai. voiam. a-i trebui. a-l interesa a i se părea. voiaţi. aveam. c. dădeaţi. a şti. e. aveaţi. a i se întîmpla. dădea. a i se face sete. a vorbi.: a învăţ a. a trece. învăţau. Timpul imperfect se formează astfel: Formation de l'imparfait: The Imperfect Tense is formed as follows: eudau\u„ a învăţa afuma a scrie a şti a coborî a hotărî •am •ai -a -am •aţi •au a cădea a tăcea a merge. a zăcea. dădeai. a se scula. a spune. exerciţii A. învăţam. a zice. 145 .L25 L25 Gramatică. învăţam. eraţi. f. erau aveam. a face a citi a veni -earn ■eai -ea •earn •eaţi •eau Ex. stăteaţi. b. a răspunde. stăteai. a-şi imagina. Conjugaţi Ia imperfect verbele: Conjugez à l'imparfait les verbes: Conjugate the verbs in the Imperfect Tense: tu d a i k 4 a. voia. d. era. a-şi face rost a-i plăcea. a se trezi a-şi da seama. eram. erai. aveai. dădeau stăteam. voiau eu dau]& eldă/r 1. dădeam. a se duce. avea. a duce. stătea. învăţaţi. a trimite. stăteau voiam. a hotărî. aveau dădeam. a-şi bate joc. învăţai. învăţa. Verbul a fi: a avea: a da: a sta: a vrea: eram. a-i fi foame. a vedea.

ne plimbam ca şi acum. cu mic cu mare.-e (n) = frémissement rustle frunză (f) = feuille e leaf(leaves) ca (şi) = comme like destinat.L25 L25 Plimbarea de duminică De obicei. -uri (n) = odeur smell cîntec. Era soare şi cald. along spre = vers towards a pătrunde = pénétrer to penetrate bună dispoziţie = bonne humeur (in) high spirits vreme (f) uri grădină (f) i soare (m) 146 . Cînd eram copil. peste dea­ luri sau de-a lungul rîului şi ne întorceam numai spre seară. facem o plimbare. se auzea cîntecul păsărilor şi foşnetul frunzelor. iar în aer se simţea mirosul flo­ rilor.-e = destiné dedicated prin = à travers through pădure (f) = forêt i forest cîmp.-ă. duminica ieşim unde­ va.-i. Lexic.-uri (n) = colline hill de-a lungul = le long de by the side of. Dacă este vreme bună. Expresii = temps weather =jardin garden = soleil sun aer (n) = air miros.-uri (n) = champ plain peste = par-dcssus over deal. în fiecare duminică. Duminica trecută am fost în grădina botanică. pe cîmp. Toată familia.-e (n) = chanson song pasăre (f) = oiseau ă i bird foşnet. pătrunşi de aer curat şi plini de bună dispozi­ ţie. ştia că e ziua destinată unei mici excursii: ple­ cam prin pădure.

Pe ea. îmi plăcea fotbalul. exerciţii Timpul imperfect exprimă: a/ o acţiune continuă (neterminată) sau b/ o acţiune repetată în trecut.. Qnd eram student. Ex: a/ Qnd am plecat.: El este aşteptat de (către) colegi. Cînd am ajuns ploua. c. 2.L25 L25 Gramatică. B. Ea este aşteptată de (către) colegi. Ziarele de ieri au fost foarte cerute. Duminica este destinată unei excursii. Casa aceasta este bine construită. afară era soare. nu-mi mai place. Pe cînd eram tînăr.. The Imperfect Tense shows: al an action in progress (unfinished) bl a repeated past action. acasă. însă. Pe Radu l-am întînit o singură dată. L'imparfait exprime a/ une action continue (non terminée) ou b/ une action répétée dans le passé. b/ Cînd eram mic. Schimbaţi timpul verbului: Changez le temps du verbe: Change the tense of the verb: a.) le verbe the verb Participe accordé Participle (which agrees in gender with the subject) Ex. d. nu mă mai doare. însă. Qnd m-am dus la şcoală. 3. Sînteţi neinformat! 147 . Acum. b. mîncam la cantină. am întîlnit-o pe Maria. o întîlneam des. Eram pătrunşi de aer curat şi bună dispoziţie. Cînd mergeam la facultate. Sînt aşteptată la ora 5. mergeam la grădiniţă la fiecare zi. Cartea aceasta este puţin citită de public. c. Daţi exemple după modelele: Donnez des exemples similaires: Give similar examples: a. b. Acum. e. Diateza pasivă se formează astfel: La voix passive se forme avec: The Passive Voice is formed as follows: verbul a fi + Participiul acordat (+ de (către). mă durea capul.

ass răsuflare (f) = respiration ă i breath a dondăni(esc) = bougonner to mutter nebun. Ion Creangă.. scria în 1882.. alţii dintr-o răsuflare spuneau cu ochii închişi pronumele de dativ şi acuza­ tiv din gramatica lui Măcărescu: .-e (n) = mugissement low(ing) a pieri (<j>) = périr to disappear vedere (f) = vue i (eye) sight a umbla (u) = aller to walk bezmetic. me-te-îl-o. pînă-i apuca ameţeala.-e = terrible meşteşug-uri (n) = métier device tîmpenie (f) = stupidité stupidity Doamne fereşte! = Dieu m'en garde! God forbid! 148 . ni-vi.. Unii cîntau la psaltire pînă ce răguşeau ca măgarii. nu glumă.. Expresii scriitor. Doamne fereşte!" (după Ion Creangă..-ă.Mi-ţi-i.-e = fou mad a sta pe gînduri = penser to think a ofta (ez) = soupirer to sigh (out) cumplit.. ne-ve-i-le. me-te-îl-o.. mi-ţii.-i (rn) = écrivain writer copilărie (f) = enfance childhood popă(m) = prêtre i priest glumă (f) = blague e joke psaltire (f) = psautier i Psalter a răguşi(esc) = s'enrouer to get hoarse măgar. Unii dondăneau ca nebunii.-i.-i (m) = fou mad pînă =jusqu'à until a-1 apuca ameţeala = être pris par le vertige to feel giddy rnuget. în "Amintiri din copilărie". cum se în­ văţa gramatică la şcoala de . neve-i-le..li-.i. alţii citeau într-un muget pînă le pierea vede­ rea.) Ş-apoi se învăţa carte aco­ lo. ) Lexic. un foarte popular scriitor român. Amintiri.-i.-i (m) = âne donkey. cei mai mulţi umblau bezme­ tici şi stăteau pe gînduri şi oftau din greu: cumplit meşteşug de tîmpenie. -ă. ni-vi-li.L25 L25 Mi-ţi. ni-vi-li.popi: "(..

" etc.: Ionuţ este cel mai mic dintre fraţi. Eu scriu Ea este Noi sîntem Ele sînt Ion vorbeşte Ioana vorbeşte Noi locuim Cine se scoală mai corect dintre toţi. f.. i. mai rău. e. Daţi exemple cu "unul altul " etc. mai departe! 149 .L25 L25 Gramatică. cea.: Dintre toţi. Completaţi eu: cel. El fuge cel mai repede din echipă. h. cele Completez par: Complete with: a. D. d. 4. mai inteligenţi! mai slabe la română. mai departe. c. exerciţii Ex. mai frumoasă.) Ionuţ Radu 5. Ele maitîmpit. cei cele Ex.: Unul învaţă. mai devreme ajunge . Unii înţeleg. mai bine româneşte. el cîntă cel mai bine.. Ex. Donnez des exemples avec "unul Cive examples with "unul altul altul " etc. t>. Superlativul se formează astfel: Le superlatif a les formes: The superlative is formed as follows: cel mai cea + adjectiv cel mai + adverb (din/dintre). altul se plimbă. alţii nu. g. cei. Radu este cel mai mare (din familie.

to postpone a repara (Φ) =réparer to mend reparat (ui) = (la) réparation (the) mending a tunde = couper les cheveux to cut one's hair (un) tuns = (une) coupe des cheveux (a) haircut pe neaşteptate = à l'irnproviste pe nepregătite unexpectedly pe nemîncate = à jeun on an empty stomach # E uşor de spus. to guess a amîna(Φ) = remettre. difficult uşor.E greu de reparat! . E interesant de citit. greu de făcut! • Nu-i greu de ghicit.E uşor de reparat. Expresii greu. grele = difficile.L26_____ Lecţia a 26-a L26 îmi duc ceasul la reparat • . uşoare = facile. grei . uşoară. Nu-i bine de amînat. E greu de făcut. grea. E greu de înţeles. E bine de ştiut. Lexic. easy a ghici(esc) = deviner. Uşor de zis. |Nu-i nimic de făcut! 150 . Nu-i mult de scris. uşori.

ing is concerned. n-am scris nimic. maşină de scris (=machine à écrire.rtt. pe neaşteptate = fără să mă aştept pe nemîncate = fără să mănînc pe nepregetătite = fără să mă pregătesc 151 .ing) a da la (donner à ... format din Le mode Supin...) a lua de la (prendre de . dar de scris.) Ex. to get from ) a avea timp de (avoir le temps de.. Am de citit. to be to ) Ex. washing machine) fier de călcat (fer à repasser: iron) b... easy to translate) a avea de (=avoir à . formed of prepoziţie + participiu préposition + participe \preposition+participle se foloseşte în următoarele construcţii: s'emploie dans les constructions suivantes: is used in the following constructions: substantiv + supin nom noun a.difficult to mend) uşor de tradus (= facile à traduire.: De citit. ) .. am citit. to get.. to get from ) a aduce de la (prendre de ... unforgettable holiday) exerciţiu de nerezolvat (= exercice imposible à résoudre.) Ex. to have to... vacanţă de neuitat (=vacances inoubliables.: Cît costă reparatul ceasului? Cît costă un tuns? De fumat. to send to. As far as....L26 L26 Gramatică A) Modul supin.. to send to j a duce la (faire faire.. to have time to a se pregăti de (se préparer à . Ce este de făcut? a termina de (terminer à .. formé de The Supine mood.. to finish. mă doare capul. N-am nimic de făcut. (=Pour ce qui est de. typing machine) maşină de spălat (machine à laver. a fi de (être à . unsolvable exercise) adverb + supin adverbe adverb | verb + supin verbe verb greu de reparat (=difficile à ièça.. ) cu verb repetat à verbe répété with a repeated verb [ ca substantiv en tant que nom as a noun locuţiuni adverbiale locutions adverbiales adverbial phrases j Ex.

la fel.L26 L26 Nu sînt priceput! Nu mă pricep la nimic.aiguiser.-e = (mal)adroit (ne)priceput. nu numai un nepriceput. Cînd îmi întîrzie sau grăbeşte ceasul. cum se strică. Expresii a se pricepe (la) = s'y connaître to know the ropes ofsmth a (se) strica (<j ) = (s') abîmer (j <> to be out of order a întîrzia (i) = être en retard retarder.-e = sale dirty a tăia (<j>) = couper to cut i cuţit.-ă.mais aussi not only. Ş. take in a lungi(esc) = rallonger to lengthen rnări(esc) = agrandir a mări(esc) to blow up pantofar.-e(n) = tissu tissue i = lingerie lenjerie linen linen = ourler to hem a strirnta(ez) = rétrécir strîmta(ez) to tighten. Cînd nu-mi mai taie cuţitele de bucătărie. se sparge.ci şi = non seulement. Sînt. tailler = aiguiser. chem re­ paratorul acasă.. nici la gătit.-ă.-e(n) = couteau knife a măcina (<j>) = hacher to grind foarfece (m) = ciseaux scissors .a. Cînd mi se strică maşina de scris. se blochează.. to be fast la fel = de même also a regla(ez) = régler to set (right) murdar. la nimic! Ba mai mult! Parcă e un făcut: cum pun mîna pe ceva. atunci le duc la ascuţit.-i.. cobbler a tivi(esc) 152 . aşadar.. -i(m) = cordonnier shoemaker. Nu mă pricep nici la cu­ sut.-i.. la ceasornicărie. le duc la cu­ răţat. ci chiar un"strică-tot"! Lexic. la tocilărie. but also chiar = même even (ne)priceput. cuţitul de la maşina de măcinat carne sau foarfecele. Cînd mi se strică fierul de călcat.-e (in)capable material. îl duc la reparat în oraş. Cînd mi-s murdare hainele. îl duc la reparat sau la reglat.-ă.....m..d. to be late a grăbi(esc) = avancer to hurry. a ascuţi(Φ) to sharpen a coase (cos) = coudre to sew a găti (esc) = cuisiner to cook a(se) bloca(ez) = (se) bloquer to block = donc aşadar so şi. -i. nu numai.-i(rn) pantofar.

Cînd sînteţi întrebaţi ce doriţi.L26 L26 Gramatică. hîrtie de scris. Beau la ceainărie. cereţi: . Completaţi: Complétez: Fill in: a. b. îmi iau de la tutungerie. îmi dau rufele la spălat. vă rog! (sau măritul unei fotografii).Un reglat. papuci etc. using the following terms: 3. = c. Mai este ceva de făcut. d. vă rog! la ceasornicar. fier de ondulat. cereţi: . vă rog! la frizer.. e. Rochia asta se curăţă greu.) 153 . d. • • • • 0 • la coafor. cereţi: . b. f. maşină de cusut. Daţi exemple. îmi repar ceasul la ceasornicărie. îmi iau hainele de la curăţat. = d.Un bărbierit. la pantofar. Lenjeria se spală greu. Mănînc la cofetărie. cereţi: . Materialul aceasta se coase greu.Un tuns. Formaţi propoziţii similare cu: Formez des propositions similaires à: Make up sentences similar to: a. Cumpăr de la librărie. f.Lungitulunei fuste! la fotograf.Un mărit. Am terminat de scris. vă rog! la croitor. = 4. b. folosind termenii: Donnez des exemples avec les termes: Give examples. = E greu de curăţat. Cumpăr de ia florărie. îmi duc hainele la strîmtat. apă de băut. c.Reparatul unor sandale (cizme. 5. Completaţi: Complétez: Complete: a. c. Fusta asta se triveşte uşor. praf de curăţat. maşină de copiat. 2.. exerciţii 1. cereţi: . cereţi: . Aveţi de plătit 20 de lei. e.

-i (m) = ami friend proprietar.-e = vrai true = raison raţiune (f) i reason întreg.. amîndoi proprietarii s-au mutat fiecare în proprietatea respectivă şi au stat. de ne-ce.-i(nf = propriétaire owner pereche (f) = paire i pair acelaşi. sînt proprietari fiecare a cîte o pereche de case în aceeaşi stradă. Doi amici ai mei. îi trebuie mai-bi­ nele: aceasta e raţiunea întregului progres al omenirii. De la sf.-ă. Gheorghe. aceeaşi aceiaşi. Dumitru. aceleaşi încăperi zugrăvite la fel: în sfîrşit. nu ştiu.-i (m) = ennemi enemy adevărat. la fiecare sf. fiecare la sine şase luni. des = souvent often duşman.les) même(s) the same încăpere (f) = pièce i room a zugrăvi(esc) = peindre to paint geamăn. De ce? De ce. După ce le-au adus în stare de locuit. rush nicăieri = nulle part nowhere a se muta(Φ) = déménager to move lumea(f) = le monde people amic. proverbe e saying adesea. E natural capitala trebuie să dea tonul progre­ sului.. de la sf. Au fost începute şi terminate de clădit deodată. gem eni. dar ştiu că au pus fiecare bilet: 154 . fiecare s-a hotărît să se mute şi să-şi dea casa cu chirie.la.L26 L2i De închiriat Lexic. două case gemene. Amîndouă casele sînt absolut identice: acelaşi plan.-ă.-i. Gheorghe şi sf. însă omului nu-i trebuie binele. Expresii = louer to let vorbă (f) = mot.-e = jumeau twin a deosebi(esc) = distinguer to distinguish a închiria(ez) O vorbă franţuzească zice că mai-binele e adesea duşmanul bine­ lui. Dumitru pînă la sf. ca buni vecini. im­ posibil de deosebit dacă una n-ar purta numărul 7 simplu şi cealalaltă 7 bis. ce goa­ nă după mai-bine! Gîndesc că nică­ ieri nu se mută mai mult şi mai des lumea ca la Bucureşti. Gheor­ ghe.-ă.(= sfînt) = saint goană(f) = course run (ning).-i = entier whole omenire (f) = humanité humanity sf. domnii George Marinescu şi Marin Georgescu. aceleaşi = (le. Priviţi. Este foarte adevărat.

.Atunci nu aşteptaţi şi cereţi un simplu udat. vă rog. Reţetă: Ca să nu mă plictisesc la coafor.Numai un tuns şi un coafat. Am mult de aşteptat? . Mai este şi acolo destul de aşteptat.L26 L26 Gramatică. exerciţii 6. Mergeţi.Mai am de făcut un permanent şi un vopsit. . Şi am acum mai multe de : de nişte scrisori. 7. .De spălat.. îmi iau de fiecare dată ceva de citit sau de trî U 155 . Puneţi în discurs indirect: Transformez en discours indirect: Change into indirect speech: Coafeza: Clienta: Coafeza: Clienta: Coafeza: . de nişte cursuri şi de un articol din franceză în română. acum două zile s-a defectat şi a trebuit s-o duc la Mi s-a spus că pot s-o iau de la peste cinci zile. vă rog. Cîteva zile n-o să mai pot nimic. prefer să scriu cu ma­ şina de Din păcate. la spălat. m-am spălat chiar azi dimineaţă.Ce doriţi? Un tuns? Un vopsit? . Completaţi: Complétez: Fill in: S Am un scris foarte urît şi greu de De aceea. Un nu costă mulţi bani. dar costă mult timp.

Nimic mai les­ ne! S-au învoit să se mute d. Ce-i de făcut?..Mai jos nu putem! zicea d. Geor­ gescu de la 7 la 7 bis. (după Ion Luca Caragiale. De închiriat) Lexic. .. dar preţul nu convenea.. la 7 simplu.L26 L26 "De închiriat". Casele plăceau la toată lumea. Expresii = porter to wear a clădi(esc) = bâtir to built deodată = en même temps at the same time stare (f) = état situation proprietate (f) = propriété ăţi property vecin. mai bine rămînem noi în ele..-i (m) = voisin neighbour chirie (f) = loyer i (house)rent lesne = facile easy a se învoi(esc) = tomber d'accord to agree a purta (port) 156 . în casele d-lui Georgescu. iar d. Georgescu. Marinescu de la 7 bis. în casele d-lui Marinescu.

a sta.L26 L26 Gramatică. Casele domnilor Marinescu şi Georgescu ar fi imposibil de deosebit dacă una n-ar purta numărul 7 simplu şi cealaltă 7 bis. les formes sont: The Conditional-Optative Mood has two tenses: the present and the perfect tense. Donnez d'autres exemples! Mind the place of the pronouns! Give other examples! a. a face. 157 . 10. c. Conjuguez au conditionnel présent les verbes: Conjugate the verbs in the Present Conditional: a veni. M-ar durea capul dacă aş sta la soare. f. Af-aş duce în excursie dacă ar fi timp frumos. L-aş invita şi pe el. Mi-aţi scrie dacă aş pleca? d. 9. Afi-ar plăcea mai mult piesa dacă ar juca alt actor. g. exerciţii B) Modul condiţional-optativ are două timpuri: prezentul şi perfectul. b. Atenţie la locul pronumelor! Daţi alte exemple! Attention à la place des pronoms. e. Conjugaţi la condiţional prezent verbele: a avea. a coborî.: + dacă ! Ex: a merge: condiţional prezent eu dau\/f*Ţ] el dâf f tu i°'hjl aş merge ai merge ar merge am merge aţi merge ar merge propoziţie condiţională proposition conditionnelle conditional clause As merge în excursie dacă ar fi timp frumos. Aş recunoaşte-o dacă aş vedea-o. La prezent formele sînt: Le mode conditionnel a deux temps: le présent et le passé: Au présent. The forms in the present are: auxiliar a avea + infinitiv Regulă: condiţional prezent Règle: Rule: propoziţie optativă proposition optative optative clause Ex. a crede. Poate că rm'-aş aminti de ei dacă le-aş vedea fotografia.

. fiindcă. De închiriat) ..L. for de data asta = cette fois this time chiar = mêrne even fiindcă = parce que because chibzuinţă (f) = pensée thinking.-ri (n) = bureau study servitor. Ei! cum putem face această operaţie fă­ ră încurcătură?..... am văzut că nu eram destul de bine aşezaţi şi ne-am hotărît să ne aşezăm mai bine. n-am avut noroc să ne mutăm.Şi iacătă hamalii. salonul. Foarte uşor. şi pe urmă le băgăm din curte în casă. consideration anume = à savoir that is to say. Expresii = porteur porter vorba vine = c'est une façon de dire as it were. namely odaie.. în odaia de dormit. Au sosit pentru mutat.. şi-n bucătărie biroul.-i(m) . căci. not a bit of it căci = car because.-i(m) = domestique servant bucătărie (f) = cuisine kitchen i încurcătură (f) = encombrement i trouble a scoate = sortir to take out curte (f) = cour yard ţi = introduire a băga(Φ) to put inside hamal.. vorba vine. în camera servitorilor. odăi = chambre room sufragerie(f) = salle à manger i dinning room birou. Caragiale. în sufragerie. Să-ncepemdar. adică pentru mutat.... după multe chib­ zuinţe în familie.! (după I... tot pu­ tem zice că e ca o jumătate de mu­ tat.L26 L2 Am venit pentru mutat! Lexic. după planul cel nou. camera servitorilor. sufrageria. odaia de dormit. Dar în sfîrşit. le scoatem pe toate din casă în curte.. şi poate chiar mai mult decît jumătate. bucătăria. de data asta nu ştiu cum s-a întîmplat. anu­ me: în salon. în bi­ rou..

L26 L26 Gramatică. prietenul Măriei . a. cele Spunem: On dit: We say planul nou rochia nouă pantofii noi hainele noi = planul cel nou = rochia cea nouă = pantofii cei noi = hainele cele noi E. exerciţii C. cei. al. cealaltă. cea. Celălat. les autres.A l meu.Ochelarii aceştia sînt ai mei! Cărţile mele sînt acestea! .doi prieteni ai Măriei prietenele Măriei . ai.Cărţile acestea sînt ale mele! • • . ale se foloseşte în următoarele situaţii: L'article génitival-possessif s'emploie dans les situations suivantes: The possessive article in the Genitive is used in the following situations: Φ Ceasul meu este acesta! .Ceasu/ acesta e al meu! Cartea mea este aceasta! .un prieten al Măriei prietena Măriei . • apartamentul domnului Georgescu apartamentul cel nou al domnului Georgescu • proprietar a 3 case proprietar a cite o pereche de case I l a + numeral I I D.Al cui e creionul acesta? .Cartea aceasta a a mea! Ochelarii mei sînt aceştia! .două prietene ale Măriei. ai. ceilalţi. a. the other(s)) 159 . celelalte (= l'autre.o prietenă a Măriei prietenii Măriei . ale Articolul genitival posesiv al. cel.

Mi-ar fi plăcut să fii cu noi.L27 Lecţia a 27-a L27 . . . . 160 . -Aş fi vrut să stau acasă.Mi-aş cumpăra o maşină.Aş merge la teatru. . .Ce dorinţe ai? Ce ai face? . .Aş fi mers la teatru.Mi-arplăcea să fii cu noi.Ce dorinţe ai avut? Ce ai fi făcut? .M-aş fi dus în România.Mi-aş fi cumpărat o maşină.M-aş duce în România. . -Aş vrea să stau acasă.

Vrei şi tu? f.As vrea Să stau acasă. b.L27 L27 Gramatică. dar nu-ţi ştiu adresa. dar n-am bilet. exerciţii A. dar n-am bilet! As merge Ia teatru dacă aş avea bilet. Mi-arplăcea să fii cu noi. Ţi-aş scrie. dar nu sînt în concediu. dar n-am avut bilet! Aşfi mers la teatru dacă aşfi avut bilet! a. dar nu vreţi şi voi. c. Timpul perfect al modului condiţional se formează astfel: Le passé du conditionnel se forme comme suit: The Perfect tense of the Conditional is formed as follows: ! auxiliarul a avea ■ aşfi mers ai fi mers ar fi mers am fi mers aţi fi mers ar fi mers Ex: a merge eu dau\/i tu daiL4 el dà/r Regulă: Règle: Rule: Condiţional perfect Indicativ imperfect propoziţie optativă proposition optative optative clause Condiţional perfect Indicativ imperfect propoziţia condiţională proposition conditionelle conditional clause 1. e. M-aş duce în România. As merge la teatru. g. dar nu mă doare nimic! . Aşfi mers la teatru... Transformaţi după model: Transformez d'après le modèle: Change according to the model: As merge la teatru.As lua antinevralgic.

chiar foarte politicoşi. on emploie beaucoup le conditionnel présent: When we want to be polite we often use the Present Conditional.De ce n-aţi mai stat? .? V-ar interesa să ? ? ? b/ Cînd reproşăm cuiva ceva.. on emploie beaucoup le conditionnel présent et passé..Ai fi putut (Puteai) să nu întîrzii. (Puteai) . ..Ai putea fi mulţumit. Aţi mai fi putut sta! ...De ce nu eşti mulţumit? 162 . . ainsi que l'indicatif imparfait. folosim mult condiţionalul prezent: Quand on veutre être poli. When we want to be polite. In loc de Au lieu de Instead of Puteţi să ? Vreţi să ? Doriţi să ? Vă face plăcere să Vă interesează să spunem şi mai politicos: on dit plus poliment: we can use a more polite formula: Aţi putea să ? Aţi vrea să ? Aţi dori să ? V-ar face plăcere să . Aţi fi putut să mai staţi..Puteai să ştergi praful. Mai puteaţi sta. très poli. Thus: In loc de Au lieu de Instead of .Ai fi putut să-mi scrii. Quand on veut être poli.L27 L27 a/ Cînd vrem să fim politicoşi.. When we reproach somebody with something we use the Present and Perfect Conditional or the Imperfect tense of the Indicative. Cînd vrem să fim politicoşi.De ce ai întîrziat? . folosim mult condiţionalul prezent şi perfect.De ce nu mi-ai scris? spunem mai frumos: on dit plus poliment: it is more polite to say: . Astfel: Quand on reproche à quelqu'un quelque chose. .Puteaţi să mai aşteptaţi. sau indicativul imperfect..De ce n-ai şters praful? .

f.: Make a reproach to: unui prieten unui student unei secretare soţiei soţului a. Aţi putea să-mi spuneţi cît e ceasul? b. V-ar face plăcere să veniţi cu noi? b. exerciţii 3. Invitaţi pe cineva politicos: Invitez quelqu'en poliment: Make a polite invitation: a. Cereţi ceva. De ce nu mi-ai spus? De ce nu m-ai aşteptat? De ce nu ţi-ai făcut exerciţiul? De ce n-aţi învăţat? De ce nu m-aţi anunţat? De ce arde supa? De ce nu eşti mulţumit? 163 . după modelele: Demandez poliment quelque chose commme dans les modèles: Make a polite request according to the model: a.L27 L27 Gramatică. d. Reproşaţi ceva cuiva: Reprochez qch. politicos. Aţi putea veni cu soţia? 5. b. Aţi vrea să-mi daţi sarea? c. V-ar deranja dacă aş veni la dumneavoastră? 4. g. V-ar interesa expoziţia noastră? c. c. e. à qn.

Lasă.. Antologie de poezie populară) codru (m) î cărare (f) ăi supărare (f) ă i = bois forest = sentier path = chagrin trouble 164 . . Expresii Logică . iar trebuie să mîn­ căm. codruţule. că mîine. A venit vremea prînzului şi tatăl nu i-a dat de mîncare copilului. i-a răspuns tatăl. codruţule. "Codrule. tată. Poezii populare: Codrule..De ce nu-ţi cureţi pantofii de noroi? 1-a întrebat tatăl pe băiatul său. i-a răspuns băiatul.Lasă. băiete.L27 L27 Snoavă: Lexic.. Deschide-ţi cărările Să-mi duci supărările" (după Lucian Blaga. = nettoyer to clean noroi(n) = boue oa e mud a (se) murdări(esc) = (se) salir to get dirty ar fi timpul. . i-a zis copilul. . = il serait grand temps it's time to = de nouveau iar(ăşi) again = de toute façon oricum anyway a curăţa (Φ) Temă: Puneţi snoava în discurs indirect.Ar fi timpul să mai şi mîncăm ceva. că pînă mîine iar se murdăresc. oricum..

C.numele proprii pot lua fome diferite: Les formes des noms propres peuvent varier: Proper nouns can vary: Maria! Marie! Mario! Ana! Ano! Ana! Mamă! Doamnă! Mătuşă! La plural. Diminutive se formează cu: On forme des diminutifs avec: Diminutive forms add the following suffixes: Ex. doamnă profesor! doamnă Popescu etc. les formes sont identiques au nominatif pluriel: The plural forms are identical with the Nominative plural: sau cu genitiv-dativul plural: ou au genitif-datif pluriel: or with the Genitive-Dative plural ones: în adresarea curentă. formele sînt identice cu nominativul plural: Au pluriel. sg.L27 L27 Gramatică. substantivele au următoarele forme: Au vocatif. La cazul vocativ. folosim forme ca: Pour l'appellation courante. ■ doamnă doctor!. Excepţie: tată! . domnule profesor! domnule Popescu! etc.: codru băiat fată tată mamă codru/ băieţel fetita tătic -ut -el -ic -uţă -ea -îca -iţă ş.a 165 . exerciţii B. les noms ont les formes suivantes: In the Vocative case nouns have the following forms: m. .sg. on emploie des formes telles: In colloquial speech we use such forms as: băieţi! copii! ■ domnule doctor!.ule Ioane! Radule! domnule! doctore! fiule! copile! băiete! bunicule! băiatule! f.e: .formă identică cu nominativul: forme identique au nominatif: which are identical with the Nominative: .

-ă.-ă. pustie.? aţi fi căsătorit? aţi fi necăsătorit? aţi fi milionar? aţi avea 5 copii? aţi ajunge pe o insulă pustie? aţi şti perfect româneşte? 166 . Expresii De n-ar fi ochi şi sprîncene. Ele fac păcatele. Lexic. Ochii şi sprîncenele.. pustii = désert wild milionar... (după Lucian Blaga.L27 L27 De n-ar fi. Şi păcate pe pămînt.-e = marié married insulă (f) = île e island pustiu. -uri (n) = terre earth căsătorit.. Antologie de poezie populară) de (nu) = dacă (nu) sprinceană (f) = sourcil e e eyebrow păcat.-i.-e (n) = péché sin pămînt. Dar ochi şi sprîncene sînt.-i. N-ar mai fi păcate grele.-e = millionaire a cîştiga (Φ) = gagner to win a se concentra (ez) = se concentrer to concentrate Temă: Devoir: Task: Imaginaţi-vă ce aţi face dacă.

e. aş fi luat avionul. on peut employer le subjonctif (présent ou passé). chiar dacă même si. (tot) n-aş veni. Cîştiga. Dacă îmi spuneai. = Dacă aveam bani destui. 167 . exerciţii D. veneam. Să fi avut bani destui. bans la proposition conditionelle. = Dacă aş fi avut bani destui. In the Conditional clause the Present or Perfect Subjunctives may be used instead of 'dacă + conditional'! conjunctiv perfect =\ să + fi + Participiu pentru toate persoanele pour toutes les personnes for all the persons Exemplu: eu dau]// tu dai ^4 el dă/r Prezent Să am bani destui. nu aflam. d. Să fi mîncat cît el. f.L27 L27 Gramatică. dacă se concentra mai bine. De nu telefona. mi s-ar fi făcut rău. rămîneam. = Dacă aş avea bani destui. au lieu de dacă + conditionnel. sau perfect). Daţi construcţii sinonime pentru: Trouvez des constructions synonymes pour: Give synonymous constructions for: a. (tot) n-aş fi venit. b. even if Ex. Chiar dacă m-ai fi invitat. M-ar fi durut gîtul dacă aş fi mîncat îngheţată. c.: Chiar dacă m-ai invita. aş lua avionul. în propoziţia condiţională. aş lua avionul. Perfect 6. aş fi luat avionul. aş fi luat avionul. Dacă aş fi fost în locul lui. în loc de dacă + condiţional se poate folosi conjuctivul (prezent.

(după Eugen Ionescu.L27 L27 Vis ".-i (m) = brioche knot-shaped bread e pretext. Căci baga­ jele sînt primele la care ai renunţa dacă ai dori cu adevărat emancipa­ rea". un pretext. Expresii = rêve dream a împiedica ( f ) = empêcher <> to stop (from) de fapt = en fait in fact a se elibera (ez) = se libérer to get free scuză (f) = excuse = prétexte pretext a renunţa (Φ) = renoncer to give up cu adevărat = vraiment really emancipare (f) = émancipation emancipation coIac. Aş vrea să plec.p. Nu. Journal en miettes. Bagajele nu-s decît o scuză.l08).-e (n) 168 . îmi spune Z.-e (n) vis. 1967. Lexic... Tu nu vrei de fapt să te eliberezi. dar mă îm­ piedică bagajele. Mercure de France. Vreau să mi le iau cu mine.

b. e bună şi pîinea.). Daţi-wi-o/ Spuneţi-77»'-le! Vreau să ţi-o dau. Dacă nu e colac. Vă dau banii mîine.). Vreau să mi le iau cu mine. Daţi exemple similare cu chiar dacă Donnez des exemples similaires avec "chiar dacă" Give similar examples with "chiar dacă" L27 Dacă se foloseşte şi cu indicativul (prezent. Vi-i dau mîine. Daţi-w»îngheţata! b. Citiţi proverbele: Dacă s'emploie avec l'indicatif (présent. ai prieteni şi duşmani. yreau să-ţi dau cartea. Spuneţi-wii adevărul! c. Citiţi!: Lisez: Read: a. Vreau să. e. " d. vai de picioare! E. leur ordre sera: In case there are two pronouns their order is: pronume D. în cazul în care există două pronume. D Ac 8. Sile cumpărăsingur. viitor etc. îşi cumpără singur hainele. futur etc. Read the proverbs: a.).L27 7. Dacă nu-i cap. future etc. c. ordinea lor este: Au cas où il y a 2 pronoms à employer. Dacă ai bani. + pronume Ac.mi iau bagajele cu mine. miţi" î -1 -1 mi ţi î le se nivi- ni vi li- li 169 . Lisez les proverbes: Dacă is also used with the Indicative mood (present.

Y. Ce aţi dori? .-e (n) = modèle model a încerca (Φ) = essayer to try on a-i sta bine (rău) = aller bien (mal) to look well upon.încercaţi-o pe aceasta! Clienta: . E46. habillé gala culoare deschisă = couleur claire light colour model.. Clienta: Dar mi-e puţin stîmtă la umeri. pe asta o iau! 170 . Expresii confecţie (f) i jachetă (f) e (de) gală = prêt-à-porter ready-made clothes = jaquette jacket = (de) soirée.. încercaţi-o pe aceasta.. Şi mi-ar plăcea albă. to become (smb) a-i fi strîmt = être étriqué to be tight umăr (m) = épaule ei shoulder vernil = vert clair light green a i se portivi(esc) = aller (avec) to fit a-i fi bun = être sur mesure to be suitable Lecţia a 28-a Să recapitulăm..L28 Lexic.. . încercaţi-le! -Cea crem mi s-ar potri­ Clienta: vi mai bine. Poftiţi.Da.. de culoare deschisă. Vă stă bine! . n-avem decît crem sau vernil. Ce a spus X.. 48 nu aveţi?.Da. Z? 1. Dar mi-e mică! Vînzătoarea . Vînzătoarea: Poftiţi..îmi pare rău.Bună ziua. Avem aici cîteva modele. îmi place.Bună ziua. Vînzătoarea . Clienta: Mi-ar trebui o jachetă de gală. Transformaţi în diseurs indirect: Transformez en discours indirect: Change into indirect speech: La confecţii (dialog) : Vînzătoarea.

cei.. 171 . aceea. acela.. ainsi que les articles ad­ jectivaux cel. lung..... pronumele acesta. ca şi articolele adjectivale cel.. cei. aceasta..pl. are conjugated just like "a-i plăcea".. aceasta. les pronoms acesta. acela... cele. La acuzativ. aceas­ ta. as well as the ad­ jectival articles cel... aceea. se conjuguent comme le verbe a-i plăcea. sg. Jacheta îmi stă bine. III. a-i fi bun (strimt.. cea. cea. perfect)..L28 L28 Gramatică A.. Exemplu: III. La confecţii (diseurs indirect) B. a-i se potrivi se conjugă ca verbul a-i plăcea . Pantofii îmi stau bine. are prece­ ded by pe and doubled by a personal pronoun: Exemple: încercaţi-o pe aceasta! Alegeţi-lpe acela! Alegeţi-lpe cel alb! Cumpăraţi-lpe cel mai ieftini etc.. In the Accusative the pronouns acesta.... cei. cele sînt prece­ date de pe şi dublate de pronumele per­ sonal: À l'accusatif. aceea. Verbele Les verbes The verbs a-i sta bine (rău). larg. acela. cele sont précédés de pe et doublés d'un pronom personnel. cea..

Mihai. fugi repede şi ia bilete! Mihai: . Aveţi unul peste cinci minute. no (tren) accelerat = train rapide express (train) coadă (f) = queue o zi line La biroul de informaţii (dialog) . Comentaţi proverbele: Commentez les proverbes: Comment upon the proverbs: Cei din urmă v o r fi cei Decît codaş dintîi.Nici acceleratele nu opresc? Funcţionarul: . Dana: . fruntaş. aucun. m a i bine în satul său înlocuiţi cuvintele subliniate prin sinonime! Remplacez les mots soulignés par des synonymes: Replace the underlined words by synonyms: 172 . nu-i aşa? Funcţionarul: -A. de la linia a patra. nu! Nici un rapid nu opreşte la Buşteni.Tu du-te pe peron! Vin imediat şi eu! Dana: 2.La ce oră pleacă rapidul de Bucureşti? Funcţionarul: . la oraş. Cumpăraţi bilete de la ghişeul 5. de la linia a doua.La 9.L28 L28 Lexic.20. Dana: .Ba da. Expresii birou de informaţii = bureau de renseignements information bureau (tren) rapid = (train) rapide fast train nu-i aşa? = n'est-ce pas? isn't it? nici un = pas un. Dana: .Opreşte la Buşteni.

nici o (nici una). ultimă. prima cel de-al doilea = al doilea cel din urmă = ultimul cea din urmă = ultima 173 . Mei acceleratele nu opresc. Exemplu Mei un rapid nu opreşte la Buşteni. întîi(i). a doua at treitea. primul cea dintîi = întîia. as well as the negative adverb nici ask for a negative form of the verb in the sentence. (ultima). Numeralul ordinal are forme variabi­ le în funcţie de gen şi număr. D. ainsi que l'adverbe négatif nici demandent la négation du verbe dans la proposition. Mei o fată n-a venit. Mei unul nu opreşte. as fol­ lows: primul I al doilea II al treilea III prim(ul). astfel: Le numéral ordinal a des formes varia­ bles suivant le genre et le nombre. întîi(le) al doilea. (nici una). Adjectivele şi pronumele negative nici un(ul). primi(i). Mei una n-a venit. The ordinal numeral has variable forms according to the gender and number. întîi(a). Les adjectifs et les pronoms négatifs nici un(ul). (prima). nici o. ultime(le) Mai spunem: On dit encore: We also say: cel dintîi = întîiul. ultimi(i). primă. a patra at n-tea. ca şi adverbul negativ nici cer forma negativă a verbului în propoziţie. a treia at patrulea. prime(le) întîi(ul).L28 L28 La biroul de informaţii (discurs indirect) Gramatică C. a n-a ultim(ul). The negative adjectives and pronouns nici unţul^ njci0 (nid una).

Câteodată.Posibil.. . . îmi vâjâie urechile.Nu. Expresii = avoir envie de to feel like a strănuta (Φ) = éternuer to sneeze muşchi (m) = muscle a se înroşi(esc) = rougir to get red a-i vîjîi urechile = mes oreilles bourdonnent to have buzzing into ears a tremura (Φ) = trembler to tremble din cauza = à cause de because of febră = fièvre fever termometru (n) = thermomètre e thermometer simptom.Ce s-a înîmplat? Spuneţi ce vă doare? . n-aveam nimic. . .Până ieri mă simţeam bine.L28 Lexic. Mi s-aujnroşit ochii şi mă ustură. eram copil şi aveam gripă. nu mi-am luat-o. ?! 174 .. Puneţi-vă termometrul! Aşa..t ( . dar de ieri mă doare capul şi îmi vine să strănut tot timpul. foarte rar.-e (n) = symptôme symptom câteodată = quelquefois sometimes gripă (f) = grippe e influenza a (se) rnolipsi(esc) = (se) contaminer to catch vreun. cind .Mă dor toţi muşchii... Simptomele astea le-aţi mai avut? .LJ \*lll\*Ya hnlnsiv 111 "P pînfva UKJLliav în Medicul: Pacientul: Medicul: Pacientul: Medicul: Pacientul: 1TJL 1 1 4 l l ^ l .. \4pdicjil ' Pacientul: Medicul: familie? Probabil v-aţi molipsit de la cineva. de la vreun pacient de-al meu. tremur.Muşchii vă dor? . V-aţi luat temperatura? .Din cauza febrei.. . vreo = quelque some a-i veni să 3 . Transfcirrnaţi dialogurile: Transfer rnez les dialogues: Change the dialogues: Spuneţi ce vă doare? (dialog) Medicul: Pacientul: ...

. din cauza contra împotriva înaintea Spuneţi ce vă doare? (discurs indirect) = = = = = = = = = = = = în faţa în spatele în urma deasupra dedesubtul la stînga la dreapta de-a lungul . Certaines prépositions (locutions prépositi­ onnelles) "demandent" le génitif.: Tremur din cauza febrei.L28 L28 Gramatică E. à cause de because of contre against avant before derrière behind dessus over dessous under à gauche to/on the left à droite to/on the right le long de along au travers (de) across à la place de instead of autour de around = = Ex. Certain prepositions (prepositionalphra­ ses) require the use of the Genitive. de-a curmezişul = în locul în jurul etc. Stai în faţa mea! Stai in spatele meu! 175 . Unele prepoziţii (locuţiuni prepoziţio­ nale) "cer" cazul genitiv. de-a latul.

Cu 15 lei kilogramul.marmite e pot Anca: Ţăranca: Anca: Ţăranca: Anca: La piaţă (dialog) .. .L28 L28 Lexic'. .-ă. Nu-i greu de gătit. cu unt.Cu 10 n-o daţi? Nu-i prea îndesată.Fie..tassé full.Cu 12.Sigur. Nu cumpăra mîţa-n sac! Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala! 176 .marron e maroon ~ chat mîţă (f) e cat oală (f) . Comentaţi proverbele: Commentez les proverbes: Comment upon the proverbs: Nu vinde castraveţi grădinarului! Scoate castanele din foc cu mîna altuia. Se strecoară. .-e . apoi trebuie pusă la cuptor. apoi spal-o şi pune-o la fiert.-i..Cu cît daţi conopida? .Conopida se fierbe"? . chiar dacă n-ai mai făcut niciodată. în bucătărie (dialog) Anca: Mama: .. Trebuie fiartă cu sare cam 10 minute. dacă vă convine .Sigur că te las.Aş vrea s-o fac eu.. Intîi curăţ-o de frunze. Expresii = conopidă (f) « chou-fleur e cauliflower îndesat. Anca: Mama: 4. dacă mă laşi. . Cîntăriţi-mi bucăţile astea două! Acasă. thick a-i conveni = convenir (à qn) to suit Fie! = Soit! All right! a cîntări(esc) a peser to weigh sigur = certain(ement) sure = bouillir a fierbe to boil a strecura (<j>) = faire passer to slide cuptor (n) = four oae oven = crème fraîche smîntînă sour-cream pesmet (n) = panure fine bread crumbs frunză (f) = feuille e leaf castravete (m) = concombre cucumber ti castană (e) . smîntînă şi pesmet..

.. . 5. Se fierbe. etc. exerciţii F. Merele trebuie să fie curăţate Sarea trebuie săfiepusă Cartofii trebuie să fie scoşi. Transformaţi la fel: Transformez de la même façon: Make the same changes with: Untul trebuie să fie topit .L28 L28 La piaţă (diseurs indirect) Gramatică. se poate reduce la: peut se réduire à: can be reduced to: Acasă. Pasivul: Le passif: The passive: Trebuie să fie fiartă.... în bucătărie (discurs indirect) Trebuie fiartă. „ 17? .. ►.

! Din cauze obiective! Uneori cînd magazinul e închis.. Din cauza copiilor. Fiindcă n-a sunat ceasul. Din cauze multiple.. Expresii a se pierde = se perdre to lose one's way a (se) produce = (se) produire to (be) produce(d) accidentée (n) = accident Din cauză că m-am trezit tîrziu.L29 L29 Lecţia a 29-a Din ce cauză aţi întîrziat? Lexic. Mi s-a stricat maşina. Pentru că n-a venit autobuzul. 178 . scrie pe un bilet: închis din cauză de boală. Deoarece a fost pană de curent.

Ex... d voastră. pentru ca) sau prin locuţi­ uni prepoziţionale: din cauza + Genitiv. de prea mult băut. 179 . Cauza se exprimă în limba română prin conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale (fiindcă. peuvent également avoir un sens causal.Din ce pricină eşti supărat? f. deoarece.) or by means ofprepositional phrases din cauza + Genitive. din pricina + Genitiv sau din cauză de + Acuzativ. din cauză că.. noi a trebuit să mai aşteptăm. cum sînt: de fumat. c. Accidentul de ieri s-a produs amîndouă maşinile aveau viteză prea mare. Te iert n-ai vrut. de nedormit.De ce n-ai mai aşteptat? d.: De atîta mers pe jos. Răspundeţi la întrebări: Répondez aux questions: Answer the questions: a. de nedormit. La cause s'exprime en roumain par des conjonctions et locutions conjonctionnelles (fi­ indcă. prin pricină că. b.Din ce cauză nu ştii bine româneşte? b. N-am venit n-am fost invitat.. The Supine constructions such as: de fumat. Les constructions avec supin telles: de fumat. de mers pe jos etc. de nemîncat.Din cauza cui s-a produs accidentul? 2. îl doare stomacul fumatului excesiv.De ce te-ai pierdut? e. mă dor picioarele. e. de nemîncat. Puneţi o expresie cauzală potrivită: Mettez une expression causale convenable: Insert a suitable causal phrase: a. din pricina + Genitiv sau din cauză de + Acuzativ. 1.Din ce cauză ai rămas acasă? c.Din pricina cui ai căzut la examen? Din pricina mea? g. (see above). din pricină că. de prea mult băut. de mers pe jos etc. de mers pe jos etc. exerciţii A. may have a causal meaning as well. de prea mult băut. de nemîncat. deoarece. de nedormit. Construcţiile cu supin. The cause is expressed in Romanian by means of conjunctions or conjunction phrases (fiindcă. pentru că) ou par des locutions préposition­ nelles: din cauza + Genitiv. din cauză că.L29 L29 Gramatică. pot avea şi sens cauzal.

moartă. întregi = entier whole. Cele mai multe dintre accidente s-au datorat: . . cu 15 morţi şi 48 de răniţi.-e wounded precum şi = ainsi que as well as avarie (f) = avarie i accident pagubă (f) = dommage e damage a se datora(ez) = être dû to be due to pieton-i (m) = piéton pedestrian a comite .c.neatenţiei în conducere (19 ac­ cidente. s-au înregistrat în întreaga ţară 174 de accidente de circulaţie soldate cu 62 de morţi şi 142 de răniţi. precum şi 3 avarii cu pagube materiale impor­ tante.-i.depăşirii neregulamentare (11 accidente. cu 10 morţi şi 13 răniţi).-uri (n) = consommation consuming a cauza(ez) =causer to cause 180 . dintre care 14 evenimente cu 4 morţi şi 10 răniţi s-au comis din ca­ uza nesupravegherii copiilor). cu 7 morţi şi 15 răniţi).nerespectării regimului de vite­ ză (23 de accidente cu 9 morţi şi 24 de răniţi). moarte = mort dead = blessé rănit. entire a se solda cu = se solder par to end (in) mort.L29 L2! Din ziare: Lexic. 30 mai 1990. Expresii ziar.consumului de alcool.l) a înregistra(ez) = enregistrer to register întreg. întreagă. p. . .-ă. (după România Muncitoare.oboselii sau adormirii la volan (9 accidente cu 3 decedaţi şi 16 ră­ niţi). . morţi.-e (n) circulaţie (f) = journal newspaper = trafic traffic în săptămîna 21-27 mai a. care a cauzat 10 accidente (2 morţi şi 8 ră­ niţi).traversării pietonilor prin alte locuri decît cele permise (62 de ac­ cidente. .commettre to commit (ne)supraveghere = (non) surveillance (un)watching (ne)respectare = (non) respect (non) observance viteză (f) = vitesse e speed consum.

Ameţesc de nemîncat. . De fumat. c. Transformaţi în expresii sinonime: Transformez en expressions synonymes: Change into synonymous expressions: Accidentele au avut loc datorită: . am căzut sub masă.nerespectării vitezei reglementare. d.neatenţiei.oboselii sau adormirii la volan. b. . .consumului de alcool. Explicaţi sensul construcţiilor subliniate: Expliquez le sens des constructions soulignées: Explain the meaning of the underlined constructions: a. prepoziţia datorită la préposition the preposition 4. De prea mult băut. mă dor picioarele. .depăşirii neregulamentare. . 181 . exerciţii 3.L29 L29 Gramatică. mă doare capul. Cauza se mai exprimă şi prin: On exprime encore la cause par: The cause may also be expressed by: verbul: a se datora le verbe the verb + substantiv/pronume D nom/pronom en D nounlpronoun in D. De atîta mers pe jos.traversării pietonilor prin locuri nepermise.

-i.-e = réglementaire according to regulation.-e (n) = volant steering wheel a deceda(ez) = décéder to die a progresa(ez) = progresser to progress minunat.-e = merveilleux wonderful încet-încet = doucement little by little drum. 182 . Expresii Amabilitate a depăşi (esc) = doubler to overtake rcgulamentar. drumuri­ le au început să se îndrepte în direc­ ţia în care conduce ea. oboseală (f) = fatigue e i tiredness a adormi ( j ) = s'endormir <> to fall asleep volan.-ă . în conducerea auto? .L29 L29 Umor: Lexic.Minunat! încet-încet.-uri (n) = chemin way a se îndrepta ( j ) = se diriger <> to direct towards .Cum progresează soţia dv.-ă.-i.

alteia = altora = altora [maşina care este la stînga •j (unde este?) [= maşina de la stînga (care maşină?) [maşina care este în faţă ■{ ( unde este?) [maşina din faţă (care maşină?) unde? (où. Nominativ Nominatif Nominative cel cea cei. Nu ştiu cum a ajuns acolo. verb + la. Deodată.. blocat de cei de după (eu).. noun + de la. Eram înaintea (5 maşini mici şi 5 camioane). Proba­ bil că ei nu şi-au dat seama. Am claxonat să se oprească cei din faţă. verbe + la. ajungînd în faţa (obiectul căzut) pe (şosea). exerciţii 5. care? (lequel?. din cauza (alte maşini) care veneau în urma (eu)..... a trebuit să frîneze brusc. Nu ştiu ce s-ar fi întîmplat cu (eu) dacă aveam viteza nebună (cei) dinaintea (eu). m-am trezit în faţa (o maşină oprită) de-a latul (şoseaua). 183 . Probabil că nu 1-a observat dinainte.. Eram. pe (drum). dar nu puteam opri maşina ca să mă uit mai bine ce era.. Deschideţi parantezele: Ouvrez les paranthèses: Open the brackets: Vedeam ceva în faţă. în plină autostradă.. Noroc că am avut timp să opresc.L29 L29 Gramatică.. deci. aş fi făcut accident! B. which?) substantiv + de la nom + de la. cele alt băiat altă fată alţi băieţi alte fete = altul = alta = alţii = altele Genitiv-dativ Génitif-Datif Genitive-Dative celui celei celor altui băiat alteifete altor băieţi altor fete = altuia .. Mai mult ca sigur. Era chiar maşina din faţa (eu) care. where) verb + la..

Pentru ce? . .Tot mai căutaţi cîinele? Y: . mamă.Bunica mi i-a dat.Da! X: -De ce nu daţi un anunţ la ziar? Y: . Ionel: ... Mama: . de unde ai tu bani? . II.. = continuer à. n-a fost nevoie de timbre fiindcă am introdus scrisoa­ rea în cutie cînd nu era nimeni prin apropiere. to keep . X. dar să nu te scalzi că apa e foarte rece.Ionel.Ce folos? Cîinele tot nu ştie să citească! (după Arca luiNoe..ing anunţ..Sorine..-ri (n) river a se scălda (Φ) = se baigner to bathe că = pentru că N-avea grijă! = Ne t'inquiète pas! Don't worry! tot mai.-uri (n) =annonce advertisment Ce folos? = A quoi bon? What is the use ofit? a introduce I. III. am să mă scald îmbrăcat. poţi să te duci la rîu..L29 L29 Cauze şi cauze.N-avea grijă mamă.. martie 1990) 184 . Dar ştii.M-a trimis să cumpăr timbre. Lexic. .. Expresii = introduire to introduce cutie (f) = boîte i letter-box = rivière rîu.

L29 6. Povestiţi anecdotele în discurs indirect! Racontez les anecdotes en discours indirect! Retell the anecdotes in indirect speech! L29 Cauze şi cauze il. m. 185 .

(= dacă ai merge) • Mergînd pe jos.L3ÇL Lecţia a 30-a L3( Gramatică Mergînd încet. (= cum mergi) Lexic = se produire to be produced curbă (f) = courbe e curve a parca (parchez) = parquer to park a lovi(esc) = heurter to hit a se produce Mergînd pe jos. ai ajunge mai tîrziu. departe ajungi (= cîndldacâ mergi) • Mergînd pe jos. Reparte] ajungi 186 . (= pentru că am mers) # Putem discuta mergînd. am ajuns mai tîrziu. (= în timp ce mergem) # Te văd zilnic mergînd la părinţi.

Gerunziul poate avea sens temporal. Accidentul s-a produs trecînd strada.fiind . a făcut accident. e. II. Transformaţi gerunziul: Transformez le participe présent: Change the present participle (gerunziu): a. Parcînd. sens cauzal sau sens modal. a cau­ sal meaning or a modal meaning. a făcut accident. Accidentul s-a produs vnnd să ia o curbă. 1. exerciţii A. a conditional meaning.studiind a veghea . d. aş fi lovit o altă maşină. III. a pleca a cînta a tăcea a vedea a merge a face a crede a trimite a coborî a hotărî a avea a bea a vrea a lua a da <jerunziu plecfnd cîntînd tăcfnd văzînd mergfnd făcînd crezfnd trimiţfnd coborfnd hotărînd av/nd bind vând luînd dfnd a scrie . un sens causal ou un sens modal. sens condiţional. 187 . The Present Participle may have a temporal meaning.veghind IV. Le participe présent peut avoir un sens temporel.ştiind a/.L30 L30 Gramatică. Nefiind atent.privind . c.ind Infinitiv I.scriind sau Infinitiv -ind Gerunziu a studia . a privi a fi a şti . un sens conditionnel. b. Modul gerunziu se recunoaşte după terminaţiile: Le participe présent se reconnaît aux terminaisons: The Present Participle (gerunziu) can be recognized by the endings: . Oprindu-se.

aţi îno­ ta şi aţi putea face plimbări lungi pe plajă. Aţi putea vedea. respirînd aer curat.-i . de exemplu.-e = nombreux many instituţie (f) = institution i tir. Clujul fiind un centru universitar de seamă. aţi pu­ tea vedea vestita Grădină Botanică şi numeroase instituţii de învăţămînt şi de cultură. printre alte multe bijuterii ale capitalei.-i. Expresii = tour sightseeing tour mulţime (f) = foule i a lot of ceea ce = ce que what cărare (f) = sentier ăi path nebunie (f) = folie i madness cu adevărat = réellement really a (se) rupe = (se) rompre to isolate from viaţă (f) = vie e i life mare (f) = mer ăi sea a se bronza(ez) = se bronzer to get tanned a înota (Φ) = nager to swim plajă (f) = plage ae beach vestit. La Braşov. Ateneul Român şi Muzeul de Artă. în Mol­ dova. aţi putea face un tur prin România. fiecare cu ceea ce are specific.-i.-ă. de la mare pînă la munte. ■' JtiA Lexic. -e = célèbre famous numeros. aţi vedea Biserica zisă "Neagră" şi Poiana Braşov.. Vrcînd şi coborîndpe jos. pe cărări de munte. La mare..-uri (n) L 188 . La Bu­ cureşti.-ă. de ora­ şe. v-aţi bronza.L30 L C Zig-zag prin ţară Dacă aţi avea vacanţă.-ă.-e renumit. v-aţi odihni cu adevărat. rupîndu-vă de tot stresul vieţii de zi cu zi. La Cluj. mănăstirile pictate şi laşul cu Universitatea sa renumită. o mulţime de locuri frumoase. . de­ parte de nebunia civilizaţiei oraşu­ lui.

nemîncînd etc. îmi place să te ascult cum vorbeşti. n. f. c. e. Transformez le texte en employant d'autres personnes: tu. folosind alte persoane: tu. Transformaţi textul. nu rni-am spus părerea. noi (you. Dacă aş merge cu avionul. m-am plictisit. nous etc. j . g. 189 . Pentru că nu sînt specialist.a. învăţ şi ascult muzică în acelaşi timp. nu beau.nefiind . Transfomaţi în gerunziu: Transformez en participe présent: Change into the present participle (gerunziu): a. aş ajunge mai repede. i.) aminlindu-mi (a-şi aminti) părîndu-mi-se (a i se părea) 2. Change the text using other persons: tu. Pronumele în dativ sau acuzativ se aşază după verb: Le pronom en D ou Ac se met après le verbe: The pronoun in the Dative or Accusative is placed after the verb: oprind scriind aşteptînd amintind părînd oprindu-se (a se opri) scriindu-ţi (a scrie + D) aşteptîndu-te (a aştepta + Ac. k. b. Oamenii se uitau şi comentau. Pentru că nu-mi place vinul roşu. noi ş. d. Deoarece m-am dus singură. Nu te-am auzit cîndai intrat. we) etc. Dacă aş fi învăţat. aş fi trecut la examen. nu mănînc gras.L30 L30 b/. Pentru că grăsimile îmi fac rău. Forma negativă a gerunziului: La fome négative du participe présent: The negative form of the present participle (gerunziu): fiind mîncînd . Mi s-a întîmplat cind am vrut să iau o curbă. 3.

-ă.L30 L30 Lexic.-ă. în Maramureş.-e = cardinal 190 .-i. .-i. Expresii învăţămînt de seamă poiană (f) e i mănăstire i a picta(ez) bijuterie (f) i capitală (f) e . căutaţi-le deocamdată pe hartă! a conserva (Φ) = conserver to preserve expansiune (f) = expansion i rar.. în Delta Dună­ rii.tradition în Nord. iar cu natura într-o ex­ pansiune rar de văzut. v-aţi pu­ tea întîlni cu tradiţiile cel mai bine conservate.-e = rare(ment) rare realitate (f) = réalité reality âţi deocamdată = pour le moment for the time being hartă (f) = carte ăţi map punct.tradiţie ■ l %k^ = enseignement education = important = clairière glade = monastère closter = peindre to paint = bijou yewel = capitale capital .Dar.-e (n) = point cardinal. pînă a le vedea în realitate....

Explicaţi gerunziul: Expliquez le participe présent: Explain the participle (gerunziu): a. c.. Crezînd că nu mai veniţi.. 191 . România se află in sud-estul Europei. ai putea merge mai des la părinţi. B. + Ac la vest de. nu v-am mai aşteptat. am preferat să mă culc. vest(ul) est(ul) dar: la nord de. Scriindu-mi din timp. +G în vestul. g. Punctele cardinale sînt: nord(id) spunem: în nordul. d. b. îţi poţi rezolva mai repede treburile. Bulgaria se află la sud-est de România. e nevoie să înveţi româneşte. ai fi trecut la examen.. f. M-aş reface mai repede stind în pat. j .. e.. îmi place să citesc ascultînd muzică. Nemaiputînd să lucrez. exerciţii 4. învăţînd. Avînd maşină. Avînd maşină. k. Stind în România. sud(ul) Ex.. h. timpul trece mai repede. voi putea programa totul mai bine. înveţi mai repede o limbă vorbind. i.L30 L30 Gramatică. Povestind.

stejar şi fag.a.-i.-uri (n) = relief ca şi = et aussi as we// as a valorifica (Φ) = mettre en valeur to turn to account .-e = étendu large brad (m) = sapin zi fir tree molid (m) = épicéa zi spruce fir stejar. Maramureşul este nu numai o regiune bogată în privelişti de o rară frumuseţe..-i (m) = cerf stag mistreţ.-e = riche rich privelişte (f) = vue i view se află = il y a there is (are) întins.. mis­ treţi ş.-ă.-ă.. cerbi carpatini.. Expresii nu numai. bogat.. mais aussi not only. iar în adîncuri..-i.. but also.... cu o faună căutată de vînători: urşi.-i (m) = chasseur hunter urs (m) = ours bear Şi cerb..-i (m) = sanglier wild boar păşune (f) = pâturage i pasture tămăduitor.i = qui guérit healing adînc.L30 L3C Citiţi din Ghidul României: Lexic. ape tămă­ duitoare. 192 . Mai sînt păşuni. molid. dar şi = non seulement. dar şi o zonă în care se află păduri întinse de brad.-i (m) =chêne oak fag.-i (m) = hêtre beech faună (f) = faune fauna vînător..-uri (n) = profondeur underground aur(n) = or gold argint (n) = argent silver formă (f) = forme e form relief.-e. aur şi argint ca şi alte metale valorificate în in­ dustrie..

exerciţii 5. încercaţi să spuneţi cum se poate ajunge . fluvii (m) flac. lacuri (n) •j mare.din Maramureş în Oltenia? Pe unde se trece? pe + in = prin 7.de la Craiova la Iaşi . C. oceane (n) stătătoare (care stau) 6. Priviţi o hartă şi spuneţi unde se află diferite oraşe sau regiuni din România. Formele de relief sini: cîmpia podişul dealul muntele Apele sînt: curgătoare (care curg) fpîrîu.din Moldova în Transilvania . pîraie (n) \ rîu.de la Timişoara la Bucureşti . mări (f) [ocean.L30 L30 Gramatică. rîuri(n) [fluviu. Transformaţi după model: oamenii care trăiesc la ţară = oamenii de la ţară urşii care trăiesc in pădure = urşii din pădure bisericile care se găsesc in Maramureş = casele care se află la sate = aurul care se găseşte in mine = 193 .de la Constanţa la Baia Mare .

.e = à part outstanding a păşi(esc) = passer to pass de pildă = par exemple for instance prag.-i.-e = ménager house-hold meşter. înalt ca bradul.L30 L30 Localnicii dovedesc un simţ artis­ tic deosebit. mince. în satele lor se întîlnesc vechi biserici din lemn. A dat oaia în paza lupului. "Camera mare". cu o surprinzătoare armonie a proporţiilor.-uri (n) = seuil threshold îndeosebi = surtout especially a împodobi(esc) = décorer to decorate ţesătură (f) = tissu i tissue ceramică = céramique ceramics casnic.. Nu e pădure fără uscături. oi (f) = brebis sheep lup. este împodobită cu ţesături. prost ca gardul. Nu vinde pielea ursului din pădure! Cine fuge după doi iepuri nu prinde nici unul. Prost ca lemnul.-i. care încîntă privirea cu linia lor zveltă..-i (m) = maître master isscusit. ai impresia că te afli într-un muzeu de artă populară.-ă. Expresii iocalnic.-ă.-i (m) = (les gens) du pays native a dovedi(esc) = prouver to prove deosebit. Păşind. cu obiecte de ceramică şi cu obiecte cas­ nice lucrate artistic din lemn.-i = surprenant surprising iepure (m) .-e = allongé.-ă. de pildă. 194 .bois mort i dry wood gard. Ghid turistic.lièvre.-ă. pragul unei case ţărăneşti din Maramureş. adevărate monumente de artă arhitecturală.-e = adroit skilful a încînta (<j>) = enchenter to delight zvelt. Bucureşti. Meridiane. Lexic. Ed. slender surprinzător. Tăcerea e de aur. Maramureşenii sînt meşteri iscu­ siţi în prelucrarea lemnului. Apa trece. rabbit oaie. îndeo­ sebi.-uri (n) = haie fence circ (n) = cirque circus leu (m) = lion i Proverbe: Promite marea cu sarea.-e . -i (m) = loup wolf uscătură (f) . pietrele rămîn.-i.-i. lapin i hare. 1967). (după România.

L30 L30 Gramatică. exerciţii lemnul care se găseşte in pădure leii care se folosesc la circ metalele care zac in adîncuri muncitorii care lucrează in*industrie Muzeul de Artă care se află la Cluj mănăstirile care se află în nordul Moldovei familia care locuieşte lingă noi = = = = = = = 2. Temă: Faceţi o descriere geografică a ţării dumneavoastrăl .

(= Mă întreb unde este Lacul Roşu. cine.) (= Oare este în sud?) Unde o fi satul Popeşti? O fi în nordul ţării? (= Mă întreb unde este satul Popeşti?) (= Oare este în nordul ţării?) Unde s-of? aflînd Muzeul de Istorie? S-ofi aflînd în centru? (= Mă întreb unde se află Muzeul..) (= Oare se află în centru?) Cine o fi fost Burebista? O fi fost un dac? (= Mă întreb cine a fost Burebista?) (= Oare a fost un dac?) Cine-o fi fondat mănăstirea Putna? O fi fondat-o Ştefan cel Mare? (= Mă întreb cine a fondat mănăstirea Putna?) (= Oare a fondat-o un domnitor?) Cînd s-ofi format România? S-o fi format în secolul al XIX-lea? (= Mă întreb cînd s-a format România?) (= Oare s-a format în sec..L C Lecţia a 31-a Oare unde. al XIX-lea?) 196 . cînd? Unde o fi fiind Lacul Roşu? O fi fiind în sud? Lexic. Semantică. ce.

Oare e departe? c. "presumption" (in total interrogation or in statements) Ex. Oare a mers cu trenul? e. o bănuială.L31 L31 Gramatică. Exerciţii A). Oare e în nord? . des formes plus courantes sont: In the 3rd person the following colloquial forms are used: sgpl. Oare s-a dus? g. Ex. suspicion.) Formele prezumtivului sînt: Les formes du présomptif sont: The forms of the presumptive are: Prezent viitor literar + Gerunziu Ex: a merge voi fi mergînd vei fi mergînd va fi mergînd vom fi mergînd veţi fi mergînd vor fi mergînd Perfect viitor literar + Participiu voi fi mers vei fi mers va fi mers vom fi mers veţi fi mers vor fi mers Popular.) sau o presupunere.: Unde ofi(fiind) satul Popeşti? (= Mă întreb/nu ştiu unde este satul Popeşti. le participe présent peut être omis: The present participle (gerunziu) may be omitted with the verb TO BE. gerunziul poate lipsi: Pour le verbe ÊTRE. o fi fiind = o fi 1. 197 . la persoana a 3-a se folosesc formele: A la 3e personne. Oare ţi-a amintit de mine? . ou une supposition (dans les interrogations totales ou dans des propositions déclaratives). Transformaţi ca în model: a. or supposition. o fi mergînd or fi mergînd o fi mers or fi mers La verbul a fi. Modul prezumtiv exprimă necunoaşterea unui fapt (în interogaţia parţială): Le mode présomptif exprime la méconnaissance d'un fait (dans les interrogations partielles): The Presumptive Mood shows the ignorance of a fact (in partial interrogation).. Oare merge cu trenul? d. Oare îţi aminteşte de mine ? . h. Oare se întoarce! f.O fi (fiind) în nord? b.: Ofî(fiind) în 01tenia(?) (= Bănuiesc că este în Oltenia. o "prezumţie" (în interogaţii totale sau în propoziţii declarative).

Expresii. înfloritoarea civili­ zaţie romană se impuse în toate do­ meniile. Dezmembrat după moar­ tea acestuia. (înaintea erei noastre) = av.-e(n) = Etat State a (re) înfiinţa(ez) = (re) fonder to set up bogăţie (f) = richesse i richness înfloritor.-e = unitaire unitary rege (m) = roi i king a (se) dezmembra(ez) = (se) démembrer to divide up stat. în puţin timp.e. înaintea erei noastre.o. Civilizaţia lor s-a dezvoltat timp de sute de ani.n. o dată cu limba latină. în secolul I î.-i. e.. teritoriu (n) = territoire i territory a se dezvolta (Φ) = développer to develop timp de = durant for seco!. (era noastră) = notre ère our era = o. A. statul dac centralizat fu reînfiinţat în secolul I.. în anul 106 e..e.e.D. începea un lung proces.-i. notre ère before our era = b.n. După mai multe încercări ale armatelor roma­ ne. în anul 271 e.-ă. care deveni limbă oficială. Cei care întemeiaseră gospodării solide prin căsătorii cu femei dace au rămas. al cărui rezultat urma să fie poporul român şi limba româ­ nă. Bogăţia pămîntului dac trezise deja interesul romanilor. Astfel.e.n.. împăratul Traian transformă tînărul stat dac în provincie romană.n..-e(n) = siècle century unitar.-e(n) = moment î.n.L31 L3- Istorie: momente şi. Lexic. teritoriul actual al României era locuit de daci. de către Decebal. moment. dacii s-au organizat într-un stat unitar sub conducerea regelui Burebista.-e = florissant flourishing a se impune = s'imposer to impose oneself domeniu (n) = domaine i o dată cu armată (f) e a (se) retrage field = en même temps que at the same time = armée army = se retirer to retreat 198 .n. e.. armatele şi funcţionarii importanţi s-au re­ tras din Dacia.-e.

Il se forme à partir du The Simple Perfect Tense is used mainly in narrations and stories.: a circula circulai circulas» circulă circularăm circulara/i circulara a tăcea tăcui tăcusi tăcu tăcurăm tăcură/i tăcură a veni venii venisi veni venirăm veniră/i veniră a face făcui făcusi făcu făcurăm făcură/i făcură a coborî coborîi. Timpul perfect simplu se foloseşte mai mult în istorii şi în povestiri. It is formed using tema participiului thème du participe the stem of the participle terminaţiile: les teminaisons: the endings: -Φ -ram ■rati -ră eu dau\/j ru dai ^. El se formează de la Le passé simple s'emploie plutôt dans des histories. coborîsi coborî coborîrăm coborîră^i coborîră a merge mersei mersesi merse merserăm rnerseră/i rnerseră Verbe neregulate: Verbes irréguliers: Irregular verbs: • a fi a avea avusei(avui) avuseşi(avuşi) avuse(avu) avuserărn(avurăm) avuserăţi(avurăţi) avuseră(avură) asta statui stătuşi stătu stăturărn stăturăţi statură a da dădui dăduşi dădu dădurăm dădurăţi dădură a vrea (a voi) vrui(voii) vruşi(voişi) vru(voi) vrurăm(voirăm) vrurăţi(voirăţi) vrură(voiră) fusei(fui) fuseşi(fuşi) fuse(fu) fuserărn(furărn) fuserăţi(furăţi) fuseră(fură) 199 .4 el dă I r Ex.L31 L31 B.

Chiar dacă ele erau consti­ tuite înainte.-e.-ă.-f .-e = solide solid a ţine piept = tenir tête to resist invazie (f) = invasion migrator. Slavii au influen­ ţat cel mai masiv desăvîrşirea limbii române. household solid.influencer to influence desăvîrşire (f) = parachèvement i completion a (se) constitui 'Φ) = (se) contituer to constitute începînd cu = à partir de beginning with 200 . nu putem vorbi despre poporul român şi limba română decît începînd cu secolul al VlII-lea.L31 L31 Populaţia daco-romană urma să ţină piept multor invazii ale popoa­ relor migratoare.-i.= migrateur migratory a influenţa (ez) . Lexic Expresii a întemeia(ez) = fonder to found gospodărie (f) = foyer i family.-i.

Se formează de la Le plus-que-parfait exprime l'antériorité dans le passé et s'emploie rarement dans le langage courant.« edăfr Verbe neregulate Verbes irréguliers: Irregular verbs afi fusesem fuseseşi fusese fuseserăm fuseserăţi fuseseră Ex. statul dac trezise deja interesul romanilor. b). Cei care întemeiaseră gospodării solide cu femei dace au rămas. exercxiţii C). Il se forme à partir du The Past Perfect shows anteriority as referred to the past and it is rarefy used in colloquial speech. eu dau\4l tu dais.: a avea avusesem avuseseşi avusese avuseserăm avuseserăţi avuseseră a sta stătusem stătuseşi stătuse stătuserăm stătuserăţi stătuseră a da dădusem dăduseşi dăduse dăduserăm dăduserăţi dăduseră a vrea(a vroi) vrusem(voisem) vruseşi(voiseşi) vruse(voise) vruserăm(voiserăm) vruserăţi(voiserăţi) vruseră(voiseră) a) înainte de a fi reînfiinţat de către Decebal. tema participiului thème du participe the stem of the participle terminaţiile: les teminaisons the endings Ex.L31 L31 Gramatică. 201 . a circula circulasem circulaseşi circulase circulaserăm circulaserăţi circulaseră a tăcea tăcusem tăcuseşi tăcuse tăcuserăm tăcuserăţi tăcuseră a veni venisem venisesi venise veniserăm veniserăti veniseră a face făcusem tăcuseşi făcuse făcuseram făcuseră/i făcuseră a coborî coborîsem coborîsesi coborîse coborîserăm coborîserăti coborîseră a merge mersesem rnersesesi mersese merseserăm rnerseserăti merseseră . Mai mult ca perfectul exprimă anterioritatea în trecut şi se foloseşte mai rar în limba curentă.

(port) = porter. ea a fost supranumită de specialiştii străini "Capela Sixtină a României".-ă.-e(n) = monument a înainta(ez) = avancer to advance călăror. pentru coloritul şi execuţia frescelor inte­ rioare şi exterioare.-i(m) = voyageur traveller ramifrcaţie (f) = ramification i a purta. Ghid turistic. de o mare stră­ lucire.-i(m) = prince ruler a înălţa(Φ) = élever to raise dimensiune(f) = dimension i redus. Meridiane. (DupăPomania. fresce (f) = fresque fresco a păstra(ez) = préserver to preserve strălucire (f) = éclat brilliance iscusit. Expresii monument. Frescele exterioare. conduire to lead to domnitor.-i(m) = peintre painter 202 . păstrate în cea mai mare parte în forma iniţială. au fost executate de iscusiţi meşteri zugravi moldoveni din seco­ lul al XVI-lea. Domnitorul Ştefan cel Mare a înălţat în 1488 această mănăstire de dimensiuni reduse...-ă..-i. călătorul va întîlni în stînga drumului o ramificaţie care îl va purta după 3 kilometri la mănăs­ tirea Voroneţ. Bucureşti. continuînd să înainteze spre Cîmpulung Moldovenesc. monumente: Voroneţul De la Gura Humorului..-i. Ed. dar de mare va­ loare artistică.-e = réduit reduced valoare (f) = valeur o i value capodoperă (f) = chef-d'oeuvre e masterpiece a supranumi(esc) = surnommer to call colorit-uri (n) = colorit • colour(ing) execuţie (f) = exécution i execution frescă. Capodoperă a stilului arhitectonic moldovenesc. 1967) Lexic.-e = adroit skilful zugrav.L31 L31 .

a cădea. m. b). f. Puneţi timpurile trecute corespunzătoare: Mettez les temps passés convenables: Use the appropriate past tenses: a). Dacia a fost părăsită de armatele romane. b). exerciţii 2. (a vedea) multe înainte de a te întîlni. a vedea. Care la genitiv are următoarele forme: Care au génitif a les formes suivantes: Care has the following forms in the Genitive: proces. a scrie. c). d). a putea. eu dau\& 4. accord agreement evoluţie. t f t acord m. Traian a transformat statul dac în provincie romană. accord agreement at cărei M rezultat ♦ etc. Dacii s-au organizat într-un stat unitar. Slavii au venit prin secolul al VI-lea. a termina.sg. a şti.sg. Conjugaţi la perfectul simplu şi la mai mult ca perfect verbele Conjuguez au passé simple et au plus-que-parfait les verbes: Conjugate the verbs in the Simple Perfect and in the Past Perfect: a cere. D). în 271 e. a fuma. de aceea avea haina murdară. d). a zice. a fugi. a trece.sg.. Limba latină a devenit limbă oficială. eu (a mînca) deja.sg. c). armatele romane (a părăsi) deja Dacia. Cînd ai venit.L31 L31 Gramatică. şi (a se forma) populaţia daco-romană. 3. (a cădea). Există un viitor în trecut CU formele: Il y a en roumain un futur dans le passé avec les formes: There is a Future-in-the-Past with the following forms: Imperfect a urma + conjunctiv Imparfait Imperfect sau our or Subjonctif Subjunctive : avea să fie : urma să fie Imperfect a avea + conjunctiv Imparfait Imperfect Subjonctif Subjunctive 203 . In secolul IV. e). înlocuiţi perfectul compus cu perfectul simplu: Remplacez le passé composé par le passé simple: Replace the Composed Perfect with Simple Perfect: a). E). a alege. a rămîne. a vorbi.n. at cărui rezultat t acord m.

N-am cu cine vorbi. N-am cum intra. N-am cu ce serie.L32 Lecţia a 32-a L32 Ai ce face? N-am ce face. N-am unde merge. 204 . N-am cind veni.

fă-ţi un semn la batistă.) b/. Nu luaţi aspirină înainte de mîncare\ g/. d/. relativ + Infinitiv ( = Ai ce să faci?) ( = Ai unde să mergi?) ( = Aveţi unde să dormiţi?) ( = Aveţi unde să staţi?) ( = N-ai cu ce să scrii?) ( = N-am cu cine să vorbesc. Gîndeşte-te de două ori înainte de a vorbi.: 1. 5. is quite frequent in Romanian.) ( = N-am cînd să vin la voi. Ca să poţi vorbi româneşte. 4. The infinitive is often used after pentru (final meaning) and înainte de (with temporal meaning of anteriority). Construcţia a avea + pronume La construction adverb The construction este foarte frecventă în limba română. Ai unde să stai la Cluj? cl. 2. Pentru ca să nu uiţi. f/. est très fréquente en roumain. (a face) (a merge) (a dormi) (a sta) (a scrie) (a vorbi) (a veni) (a anunţa) Ai ce face? Ai wnde merge? Aveţi unde dormi? N-aveţi unde sta? N-ai cu ce scrie? N-am cu cine vorbi. înainte de a mînca. pregăteşte-1 puţin! 1. Pentru a-igăsi. e/. b/. Ex. L'infinitif s'emploie beaucoup après pentru (sens final) et înainte de (sens temporel d'antériorité). trebuie să faci multe exerciţii. ne-au trebuit două zile. N-am cind veni la voi N-am cum te anunţa. 3. In Anglia n-am cu cine să vorbesc româneşte. spălaţi-vă pe mîini. folosind infinitivul: Transformez avec l'infinitif: Change the sentences using the infinitive: a/.) ( = N-am cum să te anunţ. exerciţii Infinitivul A.L32 L32 Gramatică. înainte de a-i spune adevărul. înainte de plecare. a/. N-avem cum să vă întîlnim astăzi. treceţi pe la noi! 205 . trebuie sâ-1 citiţi de mai multe ori. Infinitivul se foloseşte mult după pentru (cu sens final) şi înainte de (cu sens temporal de anterioritate). Pentru a înţelege foarte bine un text. Transformaţi.

. Cu toate că sînt texte mai grele. O să văd. as a rezolva (Φ) = résoudre to solve cîţiva. răi. = ne. cîteva = quelques-un(e)s some a spera (Φ) = espérer to hope cu toate că ... chiar dacă aş avea unde merge. decît. Aş vrea să pot sta într-o familie de ro­ mâni şi să vorbesc tot timpul româ­ neşte. n-am la cine merge... no(t). nu. grea.. but sfîrşit = fin end Sfîrşit! 206 . pronume.. / have no choice.-e (n) = doigt finger căci = car because. Expresii greu.que. Cel mai rău este că. gre ... altele populare. rea. istorice etc. Altfel.. Le am pe toate în degetul mic! Nu mai am nici ce scrie. grele = difficile difficult deget.bien que although rău. = Je n'ai pas le choix..L32 L3 Nu mai am ce face! /Vu mai am ce face! Am termi­ nat de învăţat tot ce era de învăţat: substantive. . deocamdată n-am de ales decît să citesc ce a mai rămas de citit. unele litera­ re. fără profesor. după ce ter­ min cartea. In România încă n-am prieteni şi.. Şi ar fi păcat! Aşadar. căci am rezolvat toate exerciţiile din cartea asta! Ce citi. pînă la. rele = mauvais bad a ploua = pleuvoir to rain = done deci so altfel = autrement otherwise (E) păcat! = (C'est) dommage! It's a pity! aşadar = donc so deocamdată = pour le moment for the moment N-am de ales/încotro.. tot ce era mai greu în română.. cred că am: urmează cîteva texte pe care sper să le înţe­ leg singur. verbe. deci. n-o să am cu cine vor­ bi. Lexic. o să uit tot ce am învăţat.

Avem şi unde dormi şi unde mînca. nici ce citi. Am şi cum intra şi cum ieşi de acolo.. Deşi plouă. Ex. aşadar. Puneţi la forma negativă. Cu toată ploaia. după model: Mettez la forme négative. plecăm în excursie. Aşadar. . c.cu toate că + verb . Am şi ce scrie şi ce citi. în concluzie etc. Cu toate acestea. deci n-am la cine merge şi cu cine vorbi româneşte. C. 207 . Concluzia se exprimă cu ajutorul expresiilor: La conclusion s'exprime à l'aide des expressions: Conclusions are expressed by means of the following expressions: deci. Concesia se exprimă cu ajutorul expresiilor: La concession s'exprime à l'aide des expressions: Concession is expressed by means of the expressions: . în România încă n-am prieteni. d.: Cu toate că plouă.. suivant le modèle: Use the negative form according to the model: a.cu tot (toată.deşi + verb .L32 L32 Gramatică.) + subst. plecăm în excursie. Am cu cine vorbi şi româneşte şi englezeşte. plecăm în excursie. exerciţii 2. deocamdată n-am încotro: voi citi ce a mai rămas de citit. B. plecăm în excursie. N-am nici ce scrie. b.cu toate acestea + propoziţie Ex. Plouă şi e frig.

L32 L32 Eminescu despre limba română despre Lexic.-ă. fila 242) Despre a doua comoară a limbilor Prima este comoara gîndirii ome­ neşti în genere. mss. Dar este şi aceasta o co­ moară. Expresii = sur about traductibil.e = vrai true = dote zestre (f) dowry rhoş. proprie. tot ast­ fel şi în republica limbelor sunt dru­ muri bătute cari sunt a tuturor adevărata avere proprie o are însă cineva acasă la sine. iar acasă la dînsa limba româ­ nească este o bună gospodină şi are multe de toate". o i treasure < gîndire (f) = pensée i thinking precum = (tout) comme as a se bucura de = profiter de M = to enjoy . uliţi. spune Eminescu.-i (m} = ancêtre ancestor = tandis que pe cînd while comoară (f) = trésor .-i (m) = vieillard. cari sînt ale tuturor şi a nimănui. grandfather strămoşi. Această parte netraductibilă a unei limbi formează adevărata ei zestre de la moşi-stămoşi. Precum într-un stat ne bucurăm toţi de oarecari bunuri. adică poartă cu ea bunuri şi frumuseţi care sclipesc pentru toţi.-uri (n) = biens avere (f) goods.2257..-i.-e = traduisible translatable a forma(ez) = former to form adevărat. oarecare certain some bun. pieţe. partea netra­ ductibilă".. fortune uliţă (f) e tot astfel = rue(lle) street = de même in the same way propriu. a doua este "partea de la moşi-strămoşi. grădini. grand-père old man. proprii = propre own gospodină (f) = ménagère e housewife adică = c'est-à-dire that is = porter a purta (Φ) to wear a sclipi(esc) = briller to glitter "... 208 .-ă. (Eminescu. pe cînd partea traductibilă este comoara gîndirii omeneşti în genere.. partea traductibilă.

adevărata zestre • adevărata avere . Observaţi următoarele diferenţe dintre limba contemporană şi limba lui Eminescu: Remarquez les différences suivantes entre la langue contemporaine et la lange d'Eminesco: Note the following differences between contemporary language and Eminescu's language: în general care oarecare uliţe limbilor sînt ale tuturora ea limba română în genere cari oarecan uliţi limbelor sunt a tuturor dînsa limba românească 209 . Ştiu multe limbi romanice: româna nu mi se pare grea. Ex. la place normale de l'adjectif est après le nom. Aşe­ zat înaintea substantivului.L32 L32 Gramatică. locul obişnuit al adjectivului este după substantiv. b a vorbi o limbă străină. d.o buna gospodină . En roumain.propria avere E. învăţ româneşte pot studia folclorul românesc. If placed before the noun it has an emphatic role and takes the article of the noun. trebuie să faci multe exerciţii. nu pot vorbi. c. exerciţii 3. e a veni romanii. Mis avant le nom. adjectivul are rol emfatic şi preia articolul de la sub­ stantiv. l'adjec­ tif acquiert un rôle emphatique et prend l'article du nom. în Dacia se vorbea numai limba geto-dacă. Completaţi cu expresiile potrivite: Complétez par les expressions convenables: Fill in with the suitable expressions: a ştiu destul de bine româneşte. In Romanian.: student(ul) bun o gospodină bună zestre(a) adevărată avere(a) adevărată avere(a) proprie . în limba română. nu-i înţeleg prea bine.bun(ul) student . the usual place of the adjective is after the noun. D. f vitezei cu care vorbesc bucureştenii.

o făptură specifică. se traduc poeme. Un cuvînt e un arbore.lumière i light minunat. s-a hrănit din ploile ei. Ed.-e (n) = poème poem gînd. Că s-a născut pe pămîntul tău ori a căzut ca o sămînţă din lumea altora. Creaţie şi frumos în rostirea românească. ploi (f) = pluie rain a creşte = croître to grow (up) a se răsfira (<j>) = se répandre to spread soare (m) = soleil sun de aceea nicăieri lesne = nulle part nowhere = facilement easily 210 . gînduri.-e = merveilleux wonderful întreg. a crescut şi s-a resfirat sub un soare ce nu e nicăieri acelaşi... Dar nu se poate tra­ duce cîte un cuvînt. că pînă la urmă orice se poate traduce în orice limbă: se pot traduce cărţi întregi. pînă la urmă.en fin de compte finally sămînţă (f) = semence e i e seed făptură (f) = être i being a prinde = prendre to catch rădăcină (f) = racine i root humă (f) =terre earth a se hrăni(esc) = se nourrir to be fed ploaie. iar aşa cum es­ te nu poate fi lesne mutat din loc. oricine ar trebui să se bucure de ea.-ă.-i.-uri (n) = pensée thought chiar = même even arbore (m) = arbre i tree a se naşte = naître to be born pămînt.-i = entier entire poem.L32 L32 De aceea. 1973. tradus.-ă. (Constantin Noica.-uri (n) = terre earth pînă la urmă . p. transplantat.7) Lexic. Acesta şi este lucrul minunat cu lim­ bile naturale. Bucureşti. un cu­ vînt este. Expresii = c'est pourqoi that's why a scoate = sortir to take out lumină (f) . Eminescu. se pot traduce chiar expresii tipice. cînd o scoţi la lumină. A prins rădăcini în limba ţării tale.

al durea. des expressions et des constructions spécifiques au roumain: Let's repeat specific Romanian forms. a-şi aminti. Să recapitulăm forme. greu de spus etc. expressions and constructions: L32 G. expresii şi construcţii specifice limbii române • • • • • • • • • • • genul neutru (un caiet. îl văd pe Radu) modul prezumtiv (o fi plecat?) 4. maşină de spălat.) dativul posesiv (îmi spăl hainele) dublarea dativului şi a acuzativului personal («scriu lui Radu. două caiete) articolul hotărît enclitic (caietul. Ce alte construcţii specifice aţi remarcat? Quelles autres constructions spécifiques avez-vous remarquées? What other specific constructions have you come across ? Ill . a se spăla. cartea) articolul genitival-posesiv (ziua de naştere a Măriei) forme verbale care nu au nevoie de pronume personal (mergi = tu mergi) prepoziţie + substantiv nearticulat (pe masă) verbe "pronominale" de tipul: a-i plăcea.L32 Révision des formes. a i se părea verbi + vert>2 conjuctiv (veau să plec) supinul (am de făcut.

L..Caragiale (La poştă.Cititi-le cu sau fără dicţionar! t r Proverbe Din ziare: cu imperativ 213 Mica publicitate. . Toamna în parc) .Eminescu (Fiind băiet păduri cutreieram. Creangă) 220 Legendă: Ştefan vodă şi lupoaica ■• • 222 Cugetări de. La lecţie.Topîrceanu (Gelozie. 234 de L. Stihuitorul. Cel mai. întrebare. Alchimie.. Cronică poliţistă. Spune-o-ncet..! 214 Poveşti: Ridichea (poveste populară rusă) 219 Ursul păcălit de vulpe (de I. cea mai. Revedere) 231 de G. cei mai. n-o spune tare) 236 de T. Cioran 223 Texte literare : 227 Schiţe: de I.. Dedublare) 238 212 . 227 Poezii: de M. Mitică) . Vremea.Arghezi (Giuvaere) 237 de Marin Sorescu (Indigo. L. . Blaga şi E. . Petiţiune.Balga (Autoportret.

să-şi cumperel Să-ţi iei nevastă pe potriva ta! La pomul lăudat să nu te duci cu sacul! 213 .Proverbe cu. ca să ai la bătrîneţe! Bate şaua să priceapă iapa! Gîndeşte întîi. altuia nufacel Mergi încet. că ajungi departe! Bate fierul cît e cald! Vezi mama. ca să-ţi spun cine eşti! Cine n-are bătrîni.. apoi ia fata! Adună la tinereţe. apoi vorbeşte! Gîndeşte-te de două ori înainte de a vorbi! Intinde-te cît ţi-e plapuma! întîi judecă-te pe tine şi apoi judecă pe altul! Spune-mi cu cine te însoţeşti. imperativ Ce poţi face astăzi.. nu lăsa pe mîine! Ce ţie nu-ţi place.

Telefon 1-1405. serioasă. Dacie 1300 albă) şi 5-CJ-5047 (seria motor 015084 Dacie 1300 bleu). drăgu­ ţă. orele 16-19. apro­ piere centru. caută parteneră senzuală. educaţie. Zorilor) Cămin A 3. 2-CJ-1325 (seria motor 016035.9. orele 9-11. principii. între 55-68 ani. Telefon 14141. Prefer camerele proprietate. VÎNZĂRI . între orele 17-18. Telefon 1-8082. orele 21-22. experi­ mentat. posesoare de autoturism. cam. Informaţii la telefon 8-21-51. Dacia bleu). Mă împac şi cu altă naţionalitate. Asociata să posede 2-3 camere spaţioase. CP. caut pentru închiriat garsonieră mobilată. etaj I-II sau parter. dispunînd de suma necesară pentru cumpărarea jumătăţii valorii. tandru. zilnic. tînăr corespunzător. motociclete şi motorete.CUMPĂRĂRI * Vînd Dacia 1300.35. do­ resc cunoştinţă pentru convieţuire înţeleaptă cu doamnă singură. începînd cu data de 24 iunie 1990.4 Alba Iulia. fără prejudecăţi. * Pensionar văduv. ' MATRIMONIALE * O mătuşă caută pentru nepoa­ ta sa.70/70. Sînt de negăsit 21 de motorete şi 3 autoturis­ me. Infor­ maţii telefon 4-71-34. * 47/1. Telefon 4-67-53 (14657) * Vînd maşină de cusut Singer. de 21 de ani. sănătos. * Medici căutăm garsonieră (apartament) central (Pata. * Domnişoară intelectuală do­ resc cunoştinţă intelectual ortodox. 214 . Napoca nr. cartier Andrei Mureşanu. întîlnirile în faţa Catedralei ortodoxe. fabricaţie 1982. Atenţie! Se practică dezmembrarea maşinilor furate şi comercializarea pieselor. CRONICA POLIŢISTA De la începutul anului şi pînă în prezent au fost furate 85 de automobi­ le. * închiriez apartament de 2 ca­ mere în cartierul Mănăştur. 12-850. Informaţii: căsuţa poştală 22. Telefon 1-42-64. Telefon 8-16-92. de preferinţă ofiţer.5. sănătoasă. Str. * Medic. Ofi­ ciul poştal nr.Din ziare: MICA PUBLICITATE ÎNCHIRIERI * Dau în chirie apartament 2 ca­ mere. Acestea din urmă poartă numerele de înmatriculare 5-CJ-840 (seria motor 876382. * Student caut pentru închiriere garsonieră. ap. * închiriez cameră mobilată pentru doi studenţi.

Dimineaţa valorile minime nu au coborît decît accidental sub 12 °C în nordul ţării şi în depresiuni. apropiindu-se de valorile normale pentru aceste zile ale anului. Oltenia şi Muntenia va predomina o vreme în general frumoasă. sudul şi sud-vestul ţării. în a doua parte a intervalului. Ploile căzute în ultimele zile au afectat mai ales zonele de deal şi de munte din Carpaţii Orientali şi Meridio­ nali. în Maramureş. precum şi în Dobrogea. Şansele de ploaie sînt reduse în primele zile. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 24 ° şi 30 °C. şi între 15° şi 20 °C cele minime. iar regimul termic mai scăzut cu 2 °-3 °C. în Crişana. mai ales în zonele deluroase şi de munte. în primele zile va fi frumos şi cald.Vremea Vremurile sînt cum sînt. o masă de aer uşor mai rece asociată cu nebulozitate va deteriora puţin aspectul vremii. dar nu de natură să nemulţumească 215 . va fi mai cald. în Ba­ nat. Astfel. Valorile termice vor fi cuprinse între 30-36 °C cele maxime. cu cerul mai mult senin. DAR VREMEA? în sfîrşit.VII). nordul Moldovei şi al Transilva­ niei.luna lui Cuptor a început să fie din ce în ce mai caldă. apoi vor fi condiţii de aversă de scurtă durată. iar cele minime între 8 ° şi 14 °C. temperaturi ce definesc zilele de vară. Căl­ dura din ultimuul timp a determinat temperaturi ridicate în majori­ tatea regiunilor: frecvent s-au atins şi depăşit 30° în vestul. iar ploile mult mai puţine. apreciem că vre­ mea nu va diferi prea mult de cea din zilele trecute. cerul va fi variabil şi pe alocuri vor cădea averse de ploaie cu deosebire în cursul după-amiezelor. In ultima săptămînă a lunii iulie (25-31. Pe litoral. în centrul şi sudul Moldovei. şansele de ploaie sînt ceva mai mari.

turiştii care.16. cît şi în aer.suportabile. se simt bine în concediu.. p. (din "Flacăra" 1/30 din iulie 1990. Atît în apă. sperăm. temperaturile vor fi.) 216 ..

care la 110 ani şi-a sărbătorit cea de-a şaptea căsătorie.e.CEL MAI. El a fost executat în anul 1500 î.U. 217 . la 5 martie 1410. probabil şi cel mai extraordinar din lume. El reprezintă superlativul ca mărime şi frumuseţe dintre toate "che­ iurile" existente pe pămînt. în literatu­ ra medicală sînt citate multe cazuri de acest fel. de către medicul şi fizicianul francez Jean Baptiste Denis (1625-1704) şi anatomistul englez Richard Lower.CEA MAI. • Prima transfuzie de sînge de la un animal la om a fost făcută în anul 1667. din In­ donezia. Acesta este "opera" măreaţă a mare­ lui fluviu Colorado. transfuzia s-a soldat cu moartea pacientului. Noţiu­ nea de incompatibilitate nefiind cunoscută la vremea aceea. indienii. din ora­ şul Baia.A. a fost Paul de Molda.. traversînd uriaşul Platou Central al S. Acest tablou a fost descoperit pe insula Thira.n. CEI MAL. 1-a tăiat de-a lungul a aproape 500 de km. • Cel mai iubit sport din lume este jocul cu mingea. egiptenii şi europenii se mai desfată şi astăzi. De altfel. • Cel mai vechi tablou din lume a fost pictat acum 3500 de ani. • Cel mai grandios monument natural al continentului american de nord. din Marea Egee. care. • Primul român care a fost declarat licenţiat "in artibus" al Univer­ sităţii din Praga. la adîncimea de peste 1600 de metri. Tabloul reprezintă un pescar care duce peşte. îl constituie bi­ necunoscutul Grand Canyon (Marele Chei-Marele Canion). • Cel mai longeviv mire din lume este Lomback Sakdijack. cu care chine­ zii. la care au luat parte peste 100 de nepoţi.

însă din cauză că nu ştia să scrie. Dintre acestea. în vîrstă de 77 de ani. în India există peste 1500 de limbi şi dialecte . 87% din populaţia Indiei (490 de milioane) vorbeşte una dintre cele 14 limbi menţionate în constituţia ţării.raportate la greutatea corpului său. a dictat toate reţetele culinare unui amic. Adevărul este că au­ toarea cărţii. El înoată cel mai repede. care.5% din greutatea sa. p. înaintînd cu o viteză de 31 km/h. (din "Tribuna". Cele mai multe recorduri dintre toţi peştii de apă dulce sînt reali­ zate de păstrăv. circa 60 cm. era o bucătăreasă neîntrecută. face cele mai înalte salturi din apă. din care peste 500 nu pot fi clasificate. Prima carte de bucate din lume semnată de o analfabetă. reprezintă 23.Cele mai multe limbi şi dialecte dintre toate ţările din lume se vorbesc în India.5) 218 . 5 iulie 1990. a apărut în anul 1969. peste 30% vorbesc limba hin­ di. femela de păstrăv depune cele mai multe ouă (icre) 1.000-1500 milioa­ ne. Mado Coloma. în Spania. Cartea s-a bucurat de un succes uriaş. 1750.

nepo­ ţica de babă. Şoricelul trăgea de pisică. să-1 ajute. moşul de ridiche: trăgeau ei şi tot trăgeau. Ion Creangă. Şi a crescut ridichea mare de tot. A încercat moşul să smulgă ridichea din pămînt: a tras ce a tras. dar de scos n-o pu­ teau scoate. 1983) 219 . Baba trăgea de moş. Pisica trăgea de cîine. A chemat-o moşul pe babă. moşul de ridiche: au tras şi au tras şi au scos ridichea! (Poveste populară rusă După Ed. Clinele trăgea de nepoţică. nepoţica de babă.dar n-o puteau scoate. A chemat-o Grivei pe pisică. dar de scos n-o puteau scoate. moşul de ridiche: trăgeau ei şi tot trăgeau.dar de scos n-o puteau scoate. Malis Moscova. mo­ şul trăgea de ridiche: trăgeau ei şi tot trăgeau. A chemat-o baba pe nepoţică. baba de moş. baba de moş. pisica de Grivei. baba tră­ gea de moş. nepoţica de babă. Ed. L-a chemat pisica pe şoricel. Grivei de nepoţică. L-a chemat nepoţica pe Grivei. Bucureşti. dar de scos nici vorbă s-o scoată. moşul de ridiche: trăgeau ei şi tot trăgea.POVEŞTI RIDICHEA A sădit moşul o ridiche. baba de moş. Nepoţica trăgea de babă. cîinele de nepoţică.

vulpea a început să împingă peştele jos din car. Ea umblase o noap­ te întreagă după hrană şi nu găsise nicăieri. îl duce la vizuina sa şi începe a-1 mînca.învaţă-mă. După ce hoaţa de vulpe a aruncat din car o mulţime de peş­ te pe drum.. du-te şi înmoaie-ţi coada în baltă. "Bun!" gîndeşte vul­ pea. uitîndu-se la vale. După ce 1-a strîns grămadă. cumătră! Ti! Dar ce de peşte ai! Dă-mi şi mie. îl ia. ce frumoasă caţaveică am să fac nevestei mele din blana ăstui vulpoi. ca mine. că nu pentru tine am muncit eu. "Iaca hrana pe care o aşteptam!" Carul apropiindu-se de vulpe.. Tocmai cînd începuse a mînca. pînă spre ziuă. că tare-i era foame. în lungul dru­ mului. Atunci ea ridică puţin capul şi. atunci trage tare şi ai să scoţi o mulţime de peşte! 220 . crezînd că-i moartă cu adevărat. că ta­ re mi-e poftă! . zăreşte venind un car tras de doi boi. Da­ că ţi-e aşa de foame. sare şi ea din car şi cu mare grabă începe a strînge peş­ tele de pe drum. iaca vine la dînsa ursul." Zicînd aşa. vicleană ca toate vulpile. că eu nu ştiu cum se prinde peşte! . şi vei avea peşte să mănînci! ..Ascultă cumetre: vrei să mănînci peşte? Du-te deseară la balta de la marginea pădurii.Ia mai pune-ţi pofta-n cui. zice: "Ti!. fără să te mişti. cum au pornit boii. cumătră. însă. ţăranul ce mîna boii o vede şi.. tîrînd-o pînă la car.URSUL PĂCĂLIT DE VULPE Era o dată o vulpe. Şezînd vulpea cu botul întins pe labele dinainte. Apoi strigă la boi să pornească şi boii pornesc. . îi vine miros de peşte. apucă vulpea de după cap şi. o aruncă deasupra peştelui. vîră-ţi coada-n apă şi stai pe loc. te rog.Bună ziua.

smuceşte din toată puterea şi. nemaiputînd de durere şi de frig. în loc să scoată peşte. Ursul. Ed. rămîne fără coadă! (după Ion Creangă. aleargă-n fuga mare la băltoaca din marginea pădurii şi-şi vîră-n apă toată coada. Bucureşti. Creangă.Ursul. sărmanul urs. nemaizicînd nici o vorbă. Ursul păcălit de vulpe. în acea noapte începuse a bate un vînt rece şi apa din băltoacă îngheţă şi prinde coada ursului ca într-un cleşte. 1987) 221 . I.

ll) *Popular. Ştefan. îl duse în cuibul unde-i erau puii. Deci ce era de făcut? îl căutară.LEGENDĂ ŞTEFAN VODĂ şi LUPOAICA După ce s-a născut Ştefan Vodă.. O lupoaică. Junimea. mirosindu-i a carne de om. în neprice­ perea lui. fiecare îşi zicea că din Ştefan are să să* facă om mare. Oamenii. apoi luîndu-1 de după cap. să* duse la ea cu mîinile întinse şi apucînd-o de ţîţe. era mai zdravăn decît alţii de cinci ani.p. 222 . A doua zi îl aflară în pădure sugînd ţîţă alăturea cu puii de lup. care-şi alăpta puii chiar în fundul grădinii. să duse în strunguraştină şi dădu cu ochii de el. 1984. auzind de această întîmplare. Dar ia băiatul dacă ai de unde.. fiindu-i dor de lapte dulce. îl văzu frumos şi sprinten şi i să* făcu milă văzîndu-1 că. cari pe vremea aceea erau domni mari. care abia fiind de un an. o luă raita prin grădină după struguraşi. (. părinţii. începu să sugă. Părinţii abia pe înserate băgară de seamă că Ştefan nu-i ca-n pal­ mă. Copilul părea c-a intrat în fundul pămîntului. Iaşi.) (după "Fost-au acest Ştefan-Vodă" Ed. Lupoaica îl lăsă pînă să* satură. să* pierdu. în loc să fugă. Mergînd încoace şi încolo prin tufişuri. se are aici forma sa. să* duseră la sfat şi copilul rămase acasă cu arga­ ţii.

* Cînd urăşti pe cineva. Pentru ca să le guşti parfumul eşti invitat să te depărtezi. ci-mi închipuiam că nişte flori se oglidesc de pe ţărm în lac. cari* trec noptea în cîrduri peste oraş. au o mireasmă atît de pătrunzătoare. . * Cunoaştem plante. dar noi le credem oglindiri din lumea din afară. instinctele noas­ tre mari şi mici sunt* ca aceste păsări: lumina conştiinţei le dezori­ entează. * Atîţea* pomi. şi pînă în zori tot dau ocol oraşului neştiind încotro. cînd iu­ beşti însă pe cineva nu întreba dacă are vreun înţeles. Atîtea flori cresc din apele tăcute ale sufletului şi-şi dezvelesc petalele pe luciul conştii­ nţei noastre: ele cresc din noi. 223 . cînd am văzut întîia oară nişte nuferi pe undele unui lac. pe cari vînturi năpraznice nu-i pot fringe. se rup sub greutatea propriului lor rod. cari* atunci cînd înfloresc. nu credeam că sunt flori cari* cresc din apă. întreabă-te dacă are vreun înţeles.CUGETĂRI LUCIAN BLAGA CUGETĂRI în copilărie.unele se pierd cu totul în ni­ sipul pustiurilor. încît din apropiere displac. * Nu se revarsă toate rîurile în mare. se zăpăcesc de lumina ce-o împrăştie acestea în întuneric. * Se spune că păsări călătoare.

joc.L. Bucureşti. sînt şi atîţia. * STUDIUL PROVERBULUI: (.Blaga. discrete. Adîncime.(. E. Unele.) Cunoaştem proverbe româneşti cari prin fineţea lor par cu­ vinte dintr-o conversaţie spirituală. grotesc. rămas aproape acelaşi prin cel puţin zece veacuri. sinteză rezumativă a geniului unui întreg popor. cari sunt biciuiri de foc şi proverbe cari înainte de a se preface în cuvinte au fost flori. deschid orizonturi metafizice. Avem proverbe. 224 . Altele un umor izbăvitor de tristeţe.. pp.. dacă nu la orice ţăran. întîlneşti la fiecare pas. Altele sunt surîsuri desprinse dintr-o tragică resemnare în faţa vieţii. * Dacă în unele locuri răsare soarele mai curînd. ce are loc mai mult între nişte zei rustici decît între săraci. Zări si etape.) (din L.Şi stelele cad? Nu-i adevărat: nici o stea care cade nu e dintre acelea cari strălucesc şi s-au văzut vreodată pe bolta cerească. * Cu greutatea trecutului ne-am obişnuit ca şi cu greutatea atmos­ ferei: nici n-am putea exista fără de ea.. atunci în belşugul de înţelepciune al acelui ţăran fără de nume.P. 1968. sunt şi atîţea se folosesc pentru care. aceasta nu în­ seamnă că acolo ziua durează mai mult decît în alte părţi..11-32 şi 317) *în acest text cari. Unele au urîtul obicei al dascălilor cari moralizează..

iată un lucru im­ presionant. Cine a dus-o pînă la capăt.. un gînditor viu. ci obsesii. cine a trăit toate formele şi farmecele ei. Nimeni nu s-a prăbuşit din cauza ideilor.) A nu mai fi om Tot mai mult mă conving că omul este un animal nefericit. aşa cum natura n-a mai cunoscut înaintea lui.) Numai întîia iubire are valoare..) * (.Eu nu am idei.. * 225 ..^. silit să-şi găsească o modalitate proprie de via­ ţă. * .) (. * . Idei poate avea oricine.Cîte mii de celule nervoase mă costă fiecare gînd? Iată întîia întrebare ce trebuie să şi-o pună un gînditor existenţial şi organic.Pentru ce nu scriu femeile? Fiindcă ele pot plînge oricînd. nici cu oameni.EMIL CIORAN PE CULMILE DISPERĂRII Insatisfacţie totală > Ce blestem o fi pe capul unora de a nu se simţi bine nicăieri? Nici cu soare nici fără soare. abandonat în lume. A nu cunoaşte ceea ce înseamnă buna dispoziţie.(.)... şi nici fără oameni.. acela poate să afirme că nu e certat cu Eros.(„.

Pe culmile disperării. o eternitate? (.Cioran. Bucureşti. încît fiecare clipă să devină un absolut....Defectul tuturor oamenilor este că aşteaptă să trăiască. Ed. deoare­ ce n-au curajul fiecărei clipe.Humanitas. De ce n-am pune în fiecare moment atîta pasiune şi atîta ardoare. 1990) 226 .) (după E.

. Fiţi sigur că vă vom anunţa îndată ce va sosi ceva.. de la cineva. Domnul: îndatorat. Impiegatul: Nu. Impiegatul: îmi pare bine... Impiegatul: Pentru puţin.. Salutare... Impiegatul: Dar.. cum vă cheamă pe dv.TEXTE LITERARE SCHIŢE Ion Luca CARAGIALE La poştă Un domn către impiegat: . 1893) 227 ...(Pleacă)... (Pleacă).. Imiegatul: Mersi.Dar de unde era să vă vie? Domnul: Ştiu eu?. {Moftul român. Impiegatul: Dar.. Domnul: Mersi..... Domnul (întorcîndu-se): Poftim. (îşi retrage capul).? Domnul: La mătuşe-mea..?.. Domnul: (întorcîndu-se): Poftim.. Impiegatul: (scoţînd iar capul): Mă rog. (îşi retrage capul). Domnul: Pentru puţin... unde şedeţi dv. Impiegatul: (scoţînd capul pe fereastăr): Mă rog.Mă rog n-a venit vreo scrisoare pentru mine? Impiegatul: Nu. Vă salut. Domnul: Ion Popescu.... Domnul: Bine.

. ce afacere? . Să-mi daţi un număr. -Cum? .Care prietin? .Eu. .Ce cerea în ea? .Nae Ionescu.. .El nu cerea nimic.Cînd? în ce zi? .A unui prietin2.Da' cine? . nu ceream nimic.Ce afacere ai? .Da' a cui? 228 .Nu ţi s-a dat un număr cînd ai dat petiţia? -Nu.Cum nu ştii? Cum te cheamă pe d-ta? .Nu ştii cam cînd? .Ştiu eu.Petitiune .Nu cerea nimic.Am trimis-o prin cineva. ... .Da a cui? .Unul Ghiţă Vasilescu.Da.Cum nu cerea nimic? . .Ce afacere? .Am dat o petitiune. .. nu era petiţia lui.Acum vreo două luni.. .De ce n-ai cerut? . . . vreau să ştiu ce s-a făcut. .Ce cereai în petiţie? . .N-am dat-o eu..Nu era petiţia mea.

. Ştia că viu3 la Bucureşti şi mi-a dat-o să o aduc eu. Ghiţă? . . Impiegatul. acolo se primesc petiţii pentru pensii! .Nu ştii nici ce cerea..Domnule.. -Ce? . . . care va să zică? (Universul.Cum o cheamă pe mătuşa lui d... mi se pare că cerea. aici este Regia monopolurilor! Aici nu se primesc petiţii pentru pensii. 1900) formă mai veche pentru petiţie ( = cerere) prietin pentru prieten viu pentru vin Caragiale foloseşte a-şi ieşi din caracter pentru a-şi ieşi din fire ( = a se enerva) a 229 ..Pensie.Nu ştiu..A unei mătuşi a lui.Ba.Aşa? La pensii. Du-te la pensii. ieşindu-şi din caracter4 şi zbierînd: .

El nu e nici tînăr. o ţigară.. o comoară de vorbe. găseşte un cuvînt de spirit la moment. nici urît..Dă-mi vreo cîţiva centimetri.în prăvălii. Mitică are o magazie. -Este.) 230 .. cari fac deliciile celor ce au fericirea să-1 cu­ noască.. Mitică este omul care pentru fiecare ocaziune1 a vieţii. nici bătrîn. .Unde ai plecat.E destul atîta: Mitică . e un băiat potrivit în toate.. pe jos.Mitică ... Mitică? .Iaurt ai? întreabă el... nici foarte-foarte.. nici preaprea.de vreme ce şi dumneata îl cunoşti tot aşa de bine ca şi mine. (.în fine pretutindeni. * Cînd merge sa se-mprumute cu bani: .. dar ceea ce-1 dis­ tinge. şi pentru asta simpaticul parizian al Ori­ entului este foarte căutat şi plăcut în societate.) La restaurant: .) Exemple.. suvenir.. de răspunsuri. micul nostru parizian îi epatează cu verva lui scînteietoare... Şi fiindcă Bucureştii sunt un mic Paris. Mitică este bucureşteanul par excellence. de între­ bări. pe stradă.La vînătoare de lei (. (. în restaurant. nici frumos. la Gambrinus . un arsenal. îţi cere. în vagon. în tramvai (.Mitică. Fireşte că trebuie să-1 cunoaştem: îl întîlnim atît de des ... şi mai cum? .. şi Mitică. se-nţelege.) pe bicicle­ tă. este un mic parizian. Mai cu seamă pe provinciali. ceea ce-1 face să aibă un caracter marcat este spiritul lui original şi inventiv. Cînd n-are tutun.

Bea-ţi berea. . 1966. Bucureşti. Ed. să te iau în dreapta.. Mitică zice: .. 231 . p. (. Momente si schiţe.80-88). (..) * Ai cerut o bere şi o laşi să-i treacă puţin spuma.Hai. Tineretului. te invită: .) Al dracului Mitică! (după Ion Luca Caragiale. Azi spunem ocazie.Cînd pleacă pe jos. că se răceşte..

fin. Iar părul blond şi moale ca mătasa Grumazul alb şi umerii-i vădea4. Veni alături. Se vede trupul ei cel alb deplin. Cum numa-n vis o dată-n viaţa ta Un înger blînd cu faţa radioasă. Şi ah. cu gura-abia închisă. Prin hainele de tort subţire. mă privi cu dor. Pluteau în lacrimi ochii-i plini de vise. Alături teiul vechi mi se dechise: Din el ieşi o tînără crăiasă. Venind din cer se poate arăta. Iar braţul drept. .MIHAI EMINESCU: Fiind băiet1 păduri cutreieram Fiind băiet păduri cutreieram Şi mă culcam ades lîngă izvor..Pe frunze-uscate sau prin naltul2 ierbii Părea c-aud venind în cete cerbii. sub cap eu mi-1 puneam S-aud cum apa sună-ncetişor: Un freamăt lin trecea din ram în ram Şi un miros venea adormitor. Cu fruntea ei într-o maramă deasă. Călcînd pe vîrful micului picior. Ca-n somn încet-încet pe frunze pasă3.. era atîta de frumoasă. Cu ochii mari. băiat înaltul 3 - 2 păşeşte arăta 232 .

Vara doina mi-o ascult Pe cărarea spre izvor Ce le-am dat-o tuturor. Bucureşti.. Că de cînd nu ne-am văzut Multă vreme a trecut Şi de cînd m-am depărtat. Multă lume am îmbiat."1 -"Ia eu fac ce fac de mult.L. Ce mai faci.Revedere -"Codrule. E. Crengile-mi rupîndu-le. Apele-astupîndu-le. Poezii. Iarna viscolu-1 ascult. 1963) . împlîndu-şi2 cofeile. Troienind cărările Şi gonind cîntările. Eminescu. codruţule. Şi mai fac ce fac de mult. Mi-o cîntă femeile!" (după M. drăguţule.

. Dacă nu-ţi ieşeam în drum Ai fi dat cu bucurie Altuia străin. Tu pe altul oarecare Tot aşa l-ai fi iubit. Absolut din întîmplare? . Dar aşa. poate (idiotul?) Ar fi semănat în totul Cu-acel tată imbecil. Mîngîierile de-acum. nu mie.. ce lucru mare Că-ntr-o zi ne-am întîlnit Şi că-s foarte fericit. Ai avea şi vreun copil Care.GEORGE TOPÎRCEANU: Gelozie Dacă nu ne-am fi-ntîlnit (Absolut din întîmplare).

Migdale amare. Versuri umoristice şi fanteziste. Visătoare trece-o fată C-un plutonier major.Topîrceanu. Şi-ntr-o fină discordanţă Cu priveliştea sonoră. Merg aşa.. (după G. Rumen de timiditate • El se uită-n jos posac Ea priveşte foi uscate Sub pantofii mici de lac. Prin lumina estompată De mătasa1 unui nor. El major şi ea minoră.Toamna în parc Cad grăbite pe aleea Parcului cu flori albastre Frunze moarte.. Ca iluziile noastre. "Cartea Românească". 1931) . Bucureşti. cam la distanţă. Ed. vorba ceea.

îngînat suav.(. Cînd suntem doi.) Traduc întotdeauna. E. eu şi tu? Sufletele noastre sunt în noi. Aşa găsesc că e cu cale.. Sufletul lui e căutare. şi pînă la cele din urmă hotare. Poezii. Altfel nu. In patria sa zăpada făpturii ţine loc de cuvînt.LUCIAN BLAGA Autoportret Lucian Blaga e mut ca o lebădă. El caută apa din care bea curcubeul. Iată-aceştia suntem noi. Cînd e singur fiecare. Spune-o încet. seculară căutare. 1966) 236 . n-o spune tare ■ Spune-o încet. Traduc în limba românească un cîntec pe care inima mea mi-1 spune.Bucureşti. El caută apa.Blaga. n-o spune tare.. în mută.L. în limba ei. (după L. Sufletele nu-s în noi. Stăm alături. Stihuitorul Chiar şi atunci cînd scriu stihuri originale nu fac decît să tălmăcesc. de totdeauna. din care curcubeul îşi bea frumuseţea şi nefiinţa.

Bucureşti. Şi nici n-ai avut habar Că-mi laşi zilnic în cuibar.Arghezi. (după T. Puică galbenă. în uimirea mea adîncă. Parcă lunecat din cer.TUDOR ARGHEZI Giuvaere Zi cu zi. Uit că oul se mănîncă Şi mă uit. mărire ţie! Ca la o minunăţie. ce proastă eşti! Nici măcar nu te gîndeşti. 1960) .Tineretului. îmi faci cadou. un giuvaer. Stihuri pestriţe. Aoleu. Ed. Dintr-o stea. Că sînt lucruri geniale. un ou. ouăle matale Nu le capeţi pe parale. Ăsta-i oul de găină? Ăsta-i ochiul pe slănină? Ăsta s-a vîndut pe piaţă Iei şi azi de dimineaţă? Puică.

MARIN SORESCU Indigo Noaptea cineva-mi pune pe uşă Un indigo imens. Toate lucrurile trebuie să ne cadă In cap. instantaneu.(.Cum stai cu istoria? Mă întreabă profesorul. Pe jos sau în aer.Pe ce treaptă de civilizaţie Ne aflăm? .. . foarte prost. alegeţi-vă. Adunaţi-vă. Şi tot ce gîndesc apare..(.) La lecţie De cîte ori sînt scos la lecţie Răspund anapoda La toate întrebările.. Abia am încheiat o pace trainică Cu turcii. Şi daţi-mi fericirea. . ..Oriunde ne-am afla. combinaţi-vă. Şi pe partea de dinafară a uşii. .Care e legea gravitaţiei? . Pe apă sau pe uscat.) Alchimie Nouăzeci şi nouă de elemente.Prost.

Inima. Marţi? Marţi a fost tot anul trecut A fost marţi ca popa. Joi? într-o joi a fost arată Cartagina.. . întrebare Ce zi e azi? Luni? Dar luni a fost Săptămîna trecută. A căzut într-o miercuri. A fost pierdută. La fiecare vînt puternic Mai zboară cîte un balon. 239 . Miercuri? Secolul trecut. Din toate astea se vede clar C-o să rămîn repetent Şi pe bună dreptate.Ştii să faci harta marilor noastre spranţe? . într-o joi a fost arsă Biblioteca din Alexandria. din baloane colorate.în epoca pietrei neşlefuite.Da. după cîte ştiu. întrucît singura piatră şlefuită Care se găsise.

obosite. Nu-mi umblaţi cu poveşti. Dedublare Noaptea cineva umblă cu hainele mele Şi mi le poartă. Dumnezeule. Vineri? Sîmbătă? Eu am mai auzit odată De zilele astea. Se cunoaşte că cineva a gîndit cu ele Toată noaptea. îmi aduc bine aminte.Imposibil să nu fi trecut Nici o zi de atunci. Sînt uzate. Cînd mă trezesc nu le mai găsesc niciodată Unde le-am pus. toate zilele au fost Nu ne-a mai rămas nici o zi Nouă. Cine-o fi semănînd la umblat cu mine? De la o vreme a început Să-mi îmbrace şi gîndurile. Cine s-o fi potrivit la suflet cu mine? . Poate Duminică? Timpul dinaintea genezei Se numea duminică. Dimineaţa observ pe pantofi noroi proaspăt. cu cearcăne în jurul ochilor.

Şi i-am trimis-o mamei S-o păstreze în pod. Tot n-o să le pot spune mai mult. Pe lună . Am mai scris după aceea vreo cîteva Şi. Aşa că nici eu nu mai ştiu acum Unde mi se află cutare vers Şi. Recapitulare Pe planeta Marte Viaţa cade-ntr-o-joi. care şi-au dat cuvîntul c-o să aibă grijă de ele! Şi tot aşa. cu strîngere de inimă. pentru fiecare poezie nouă. Oricît de mult m-ar schingiui. 241 . Atît de bun încît să-i încredinţeze taina.Hoţii Aveam o poezie care nu mă lasă să dorm Şi am trimis-o la ţară La un bunic. în caz că mă calcă hoţii. le-am încredinţat rudelor. decît Că ele sînt la loc sigur. Pentru că fiecare prieten al meu Are la rîndul său un prieten.într-o vineri După amiază. S-a găsit cîte un om care să mi-o primească. în ţara asta. La urmă am scris alta.

marţea şi lunea. Două zile.miercurea. (după M. Craiova. Se îmbracă mai cu grijă Şi nici nu se munceşte cine ştie ce. 1978) . Cînd. In Saturn . Nu prea distingi mare lucru. în general nu se trăieşte.Aşa cam pe inserate. în Venus ."Scrisul Românesc". Ed. în Pluto viaţa cade Sîmbăta. Mai fumează.Sorescu. Numai Pămîntul a avut noroc De Duminică. pentru că mereu scapă Printre nenorocitele alea de inele. Mai iese lumea pe stradă. Norii.

9. ca (şi) . mei...: niste(73) n. veche (pl.) liber.10.: o (7).pl..: -le (37) f.: nifte (73) m. n.: un (5).sg: un (5). 183) ADJECTIVUL: calificativ * cu 4 forme: (sg. decît.: -fu)l (5. cel. (65) de egalitate: la fel de.pl.105.:-le (37) (159. mov. (149) Locul adjectivului (209) posesiv : meu.. 41) n. tale vostru..165) ARTICOLUL: nehotărît.sg. sale lor.pl. cei.:-a (7. voastră.. sa. 41) f.) mic.cele m.pl. noastră. ca (şi).) bej. lor.. largă largi * eu 2 forme (sg. roz Gradele de comparaţie: * comparativ de superioritate: mai. (27.Schemă şi indice de gramatică FONETICĂ Alfabet şi pronunţare (o) Alternanţe fonetice (35. 9. noştri. dectt... voştri.pl. ca (şi)..sg.) mari (77) tare tari verde verzi dulce dulci * eu 2 forme: (sg..) vechi (77) * eu o formă: (sg. lor 243 .13...(11. libere (29) * cu 3 forme: (sg. genitival-posesiv: al. hotărît m.pl..: nişte (73) f. noastre (101) tău. liberă (pl. cei.(65) tot aşa de.. (5. 37). 171. 41) Genitiv: (117) Dativ: substantive proprii (65).sg. (10.... mică (pl. gri.) mare (pl. 27. 40) m.pl.) vechi. Acuzativ: (105-107) Vocativ: (115. 40) f. ai.. crem. voastre său.sg. mea. f.. 27.sg. m. mele nostru..pl. maro.) mici (77) lung..165) Substantive proprii: nume de ţări (10). 40. (65) * superlativ relativ: cel (cea.. lor. substantive comune (81). -le (19). nume de persoane (65.sg.13. (65) tot atîtde. 37). f. -le (19).: -(u)l(5. n. lungă lungi larg. 37). cea. (5. a.pl. săi.pl.11. (5. (65) de inferioritate: mai pufin. 37) n. cele) mai. 59) SUBSTANTIVUL: Nominativ: m. tăi.. 40-41) n.) liberi.sg. ta. din/dintre. -i (19. bordo.sg. 54. ale (159) adjectival-demonstrativ.

189)) Ac mă te se mtes-mă -te -se (111. alţii. aceştia. nimeni (90. aceea. aceşti. ceilalţi.109. 43. această. 83. nici o (173) PRONUMELE tu el ea noi personal: N ew G lui ei D mie lui ei nouă fie îmi îi îi ne ¥ -mi -i -i -ne -fi miiinefi(39.112) nici unul.183).. care (137. aceste + substantiv (127. celălalt. acestea (127.demonstrativ * de apropiere: acest. alte (45. aceştia..171) * de depărtare acela. altă. acestea (127. aceasta. ai mei. acelea (127. 171) substantiv + acela. celelalte (159. aceia. 203) nehotărît: ceva (59). 183) negativ: nici un. 171) substantiv + acesta.104). aceasta. nici una (173) .171) * de depărtare: acel.139. cealaltă. aceia. altul. alti.157. 101.101. 157.189) Dativul posesiv" (101) Forme de politeţe: dumneavoastră (9) "Tu". nimic (59). cine (83.133.111. altele (183).169) posesiv: al meu. acelea (127) interogativ-relativ. unul. "noi" impersonal (137) reflexiv: D îmi îţi îţi miţişi-mi -ţi -şi (99. orice (143). acea. 101..189) "Dativul posesiv" (101) 2 pronume (138..Şl voi vouă vă -vă vpe voi vă V- ei lor lor le -le lepe ei îi i-i ele (9) lor lor le -le lepe ele le le-le -vă fi- ■fi ne ne-ne ne ne-ne va V- îşi îşi -vă vă V- fi•fi se s-se f: -f se s-se se s-se -vă negativ: 244 . oricine (143). 157. 99. 159. (149). ale mele (159) demonstrativ * de apropiere: acesta. altul. aceea. acei. cineva (83). 189) Ac pe mine pe une pe el pe ea pe noi mă te il o ne mtelone-0 -mă -te -l -ne (107. alta.157. a mea.171) nehotărît : alt. acele + substantiv (127. ce (104).

Infinitivul lung (113). -e.NUMERALUL: cardinal (3. 108. (33). Participiul: (63). a invita.. Diateza pasivă (147. Gerunziul: -fnd. a răspunde. a căuta.122. * cu Ac: a se trezi (111. maşină de scris. a mulţumi. vacanţă de neuitat. 57. 124) 245 . Supinul: am de învăţat (69). 54. dar de scris. greu de reparat. III. a-şi aminti. 75). pe neaşteptate (151. 123).108. 92.133) a-l chema. a întreba (105. . -ind (187). Diateza activă Moduri nepersonale: Infinitivul: -a. a telefona. a da. 42. am citit. a sfătui {Vil) * cu pronume personal Ac. -ea (57). de citit. a pofti. sensurile (186 -189) Moduri personale Indicativ: Timpul prezent (33. a-l pasiona (132. a ura. a trimite. a zice. Construcţii de tipul n-am ce face (204-205). 167) perfect (167) Condiţional: Timpul prezent(157) (optativ) perfect (161) Regulile lui "dacă" condiţional (157. a privi. obligatoriu: a-l durea/ustura/pişca/deranja/supăra (132. a ruga. (81. n-am scris nimic. a-şi aduce aminte.. -i. ordinal (173). 93. a-şi imagina. -î(59). a explica. reparatul. Diateza reflexivă * cu D: a-şi cumpăra (99).* cu pronume personal obligatoriu: a-i plăcea (39). 167) Prezumtiv: Timpul prezent (196-197) perfect (197) Imperativ: (117-125) II.179).133) "Vebe cu două pronume" * ordinea pronumelor (169. a vedea.122. 87. de fumat. 177). a-i sta bine/ rău (171) fl-ifi bun/ strimt/ larg/ lungi perfect (171) "Verbe cu acuzativ" * a aştepta. cu pronume (189).127). 52). a-i fi foame I setei somn I răul binel cald/frig/ suficient (42-43). perfect compus (65) imperfect (145-147) perfect simplu (199) mai mult ca perfect (201) viitor literar (89) viitor popular (89) viitor în trecut (203) Conjunctiv: Timpul prezent (45. 59. a-i trebui (73). 161. a chema. a saluta. 73. 39. a-l interesa. a invita. a-şi închipui (101). a cere. a spune. forma negativă (189). a găsi. VERBUL I. 59. a expedia. "Reflexiv impersonal": se zice (71) "Verbe cu dativ" * verbe "de comunicare" a scrie. 43.123) a crede.

65. 135). de mod: -este (11). Structuri specifice limbii române (211). a avea (27. a i se părea. în urma.* cu două pronume obligatorii: a i se întîmpla. 206). 21. a i se cuveni. 161.120. 91. tot(uşi) (167).149. după aceea (64. la dreapta. 121) a scrie (81. cu D: datorită (181).).181. oricum.. cu se (71). nimic (59. din cauză de (179). 192). dedesubtul. aşadar. în spatele. 209. 91).146. (75.152).. 52.142.168.186). de cauză: de aceea (210). 85. concluzive: deci. pentru că (57.179).. a da (79. Verbe neregulate: a fi (9.183. a mînca (35.. 21.118. 84. a veni (75. cu Ac: cu (23. 118. cum (152). disjunctive: sau (5.113). ADVERBE ŞI LOCUŢIUNI ADVERBIALE de loc: aici. 91. de (19. 193). (207). de-a lungul. 57). în (20. pe cînd (208). Lexic: formarea cuvintelor (diminutive 16). 199.154). 56. Verbe impersonale: a trebui să (73). cu tot (207). 207). la (20. 50. a studia..199. iar (32. 183). nici. de timp: (86. căci (158. 118. 22. de-a latul. 63. nici. de la. 179. apune.135. 112). de concesie: cw toate acestea (207)..153). si (112. din (22. sub (25).105. decît. într-un.178. acolo (127) înainte (134.. în locul. 151). temporale: după ce (32.112. într-o (47). 199.128. concesive: deşi. 121). 63. CONJUNCŢII ŞI LOCUŢIUNI CONJUNCŢIONALE copulative: si. 246 . 91) Verbe "cu probleme": a face (118.146. din pricină că (179). 118). 63. a şti (35. adversative: ci (125. din pricina (179). linga (25). chiar dacă (167). însă (58. a duce. 126-131).121). 205).151. 201). pe (24. a aduce (118. 166.161).. 23. cu toate că (207). de scop: (pentru (ca)) să (97. în jurul (175). 205). 23. a lua (79. 118).118.172). după (113). a i se face foamei sete /frig/ dor/ lenei răul ruşine (139) a i se potrivi (171).142. 63. 37. a spune. 86.. 118. nehotărît: oriunde. cauzale: deoarece. peste (86).199.128) negativ: nu. 94. la stînga. ..141). 23. nu. despre (208).179). si. înainte de (103.. dar (50. 91.127.. 201) auxiliar (147). deasupra. 155. 15. fiindcă..140. înaintea.190. 206).120. 201). (207).121. prin (193). grade de comparaţie (65. împotriva.186). 91. 156. Discurs indirect (108.183).157. 118). 121. a expedia.201).. contra. nici (173. a sta (35. 127. condiţionale: dacă (32. a fotografia (81). din cauză că (178. a rămîne (75). PREPOZIŢII ŞI LOCUŢIUNI PREPOZIŢIONALE cu G: din cauza. oricît (143). de-a curmezişul. 91. auxiliar (65) a bea (35. în concluzie (206.113). în faţa.

patruzeci. Key to exercises. 4) paispre­ zece. patru . opt sute nouăzeci şi no­ uă. cinci sute optzeci şi cinci.mii patru. m. Nu sîntem studente. trei sute treizeci şi trei. paisprezece şi patruzeci şi cinci (trei fără un sfert). patru şi trei­ zeci de minute (patru şi jumătate). o sută unu. o sută. opt sute optzeci şi nouă. nouă­ zeci şi şase. trei sute treizeci. opt sute şaizeci şi patru. Sîntem muncitori. nouăzeci şi şapte. şaptezeci şi trei. trei sute douăzeci. i. şaizeci şi şase. patru sute. trei mii. două sute douăzeci şi doi. Sînt vînzători. o mie. (Ei) sînt ingineri. d. patru mii patru su­ te patruzeci şi patru. două mii trei sute douăzeci. trei sute.Cheia exerciţiilor (La clé des exercices. optsprezece. şaptezeci şi doi. o mie o sută. patru sute zece. Sînt vînzătoare. cincizeci şi cinci. trei sute trei. şase sute şaizeci şi şase. trei mii treizeci şi trei. (Voi) sînteţi ziarişti? f. k. optzeci şi patru. şapte sute şaispre­ zece. şapte şi cincizeci de minute (opt fără zece). şase sute optzeci şi patru. opt sute optzeci şi doi. o mie zece.b. o sută unsprezece.1) unsprezece. nouă sute şaizeci şi trei. 2) doispre­ zece. două sute doi. LI 6. patru sute douăzeci şi cinci.) T LO 3. cinci sute şaptezeci şi patru. optzeci şi opt. douăzeci. zece şi douăzeci şi cinci de minute. douăzeci şi doi. treisprezece şi cincisprezece 247 . Nu sîntem funcţionari. (Voi) sînteţi studenţi? e. optzeci şi doi. şaizeci şi trei. o mie o sută unsprezece. şapte fix. patru sute patruzeci şi patru. şapte sute nouăzeci. două sute. şapte sute treizeci şi trei. o sută cincisprezece. treizeci şi şapte. două mii. treizeci. o mie nouă sute nouăzeci. şaptezeci şi şapte. patruzeci şi nouă. Sînteţi ziariste? L3 1. patru sute patru. c. Sîntem chimiste. patru mii. cinci mii o sută şaizeci şi patru. trei sute doi. o sută cinci. patru mii cincizeci. h. şase şi cinci minute. cinci sute şaptezeci. douăsprezece fix. două mii două sute douăzeci şi doi. (Ei) sînt elevi. douăsprezece şi patruzeci şi cinci de minute (unu fără un sfert). şase sute şase. douăzeci şi opt. treizeci şi trei. o mie o sută zece. patru sute patruzeci. trei mii şapte sute optzeci şi doi. trei sute treizeci şi trei. două sute două­ zeci. Sînteţi chimişti? g. şaptesprezece şi treizeci de minute (cinci şi jumătate). L2 3. douăsprezece şi cincisprezece minute (şi un sfert). 1. cinci mii. nouă sute treizeci şi şase. patruzeci şi patru. 3) treisprezece. j .

joi. (noi) mîncăm mult. (tu) cauţi o carte bună. 4. Hotelul "Carpaţi" este pe bulevardul 1 Decembrie. Băiatul merge cu ei. Cinematograful "Dacia" este pe strada Dacia.minute (unu şi un sfert). (tu) intri în restaurant. Astăzi plătim noi. Ei merg la hotelul "Continental". astăzi este luni. (noi) căutăm o carte bună. L5 6. (tu) mănînci mult. (el. (voi) faceţi mîncare (ei. ea) mănîncă mult. apoi la dreapta. (el. trei şi trei minu­ te. Noi facem mîncare. dar nu sînt camere libere. (el. Voi ce faceţi? b. Universitatea este pe Bulevardul 1 Decembrie. treisprezece februarie. ele) caută o carte bună. Hotelul "Dunărea" este lîngă restaurantul "Du­ nărea". ea) caută o carte bună. L4 9. (tu) faci mîncare. (Eu) mănînc mult. Acolo sînt camere libere la etajul doi. Restaurantul "Dunărea" este pe strada Dunării. Ma­ gazinul "Unirea" este între strada Horea şi strada Dacia. Noi comandăm vin roşu. (ei. Acum ei sînt la Bucureşti şi caută hotelul "Astoria". (Eu) intru în restaurant. Ei merg înainte. Voi ce căutaţi? e. o mie nouă sute optzeci şi trei. domnul Mărgineanu în­ treabă unde este hotelul. (voi) mîncaţi mult. miercuri. (ei. o mie nouă sute optzeci şi opt. Farmacia numă­ rul treizeci şi opt este pe strada Carpaţi. ea) intră în restaurant. (el. Voi unde mergeţi? c. colţ cu strada Mică şi cu strada Carpaţi. Voi pe unde ie­ şiţi? f. trei şi douăsprezece minute. a. lîngă cinematograful "Da­ cia". Noi mergem la restau­ rant. trei iulie. Voi ce comandaţi? d. colţ cu bulevardul 1 De­ cembrie. ele) fac mîncare. o mie nouă sute optzeci şi nouă. duminică. 4. Cofetăria "Diana" este pe bulevardul 1 Decembrie. colţ cu strada Dacia. pe strada Dunării. (Eu) caut o carte bună. ea) face mîncare. Pe stradă. o mie nouă sute nouăzeci. colţ cu strada Horea. douăzeci şi patru (douăsprezece noaptea). ele) mănîncă mult. au numai două valize. d. douăzeci şi patru aprilie. sîmbătă. a. colţ cu strada Carpaţi. Domnul Mărgi­ neanu cere o cameră pentru două persoane. Noi ieşim pe aici. patru octombrie o mie nouă sute şapte­ zeci şi cinci. c. treizeci mai. Ei au camera numărul 23. lîngă cofetăria "Diana". b. Poşta este pe bulevardul 1 Decembrie. vineri. (Eu) fac mîncare. Domnul şi doamna Mărgineanu sînt din Braşov. unu şi treizeci şi cinci de minute. L6 2. Voi plătiţi mîine. Ei n-au multe bagaje. o mie nouă sute nouăzeci. (noi) intrăm în restau248 . (noi) fa­ cem mîncare. opt iunie. patru şi cincizeci şi cinci de minute (cinci fără cinci). Noi căutăm ieşirea. (voi) că­ utaţi o carte bună.

profesoară. (noi) stăm la masă. bărbaţii. ELE) intră şi caută. friptu­ ri. pu­ iul. nu ne place limba română. îi plac prăjiturile. mîncăruri. L71. ea) lucrează şi duminică. mun­ citoarea. ele) ies din restaurant. îi place aici. băutura. muncitoare. vă place aici. După aceea. ne place la voi. le place la voi. părţi. castravetele. nu-i place limba română. puii. fripturile. profesor.. friptura. beau o cafea. beri.rant. le place aici. Cînd termin. profesori. 9) îmi place aici. profeso­ rii. cărţile. (EL. După ce plătesc. berea. (ei. (Eu) stau la masă. vă place ciocolata. 4) îmi plac prăjitu­ rile. muncitorii. (tu) ieşi din restaurant. ele) lucrează şi du­ minică. mese. muncitori. casa. (Eu) ies din restaurant. nu vă place mîncarea. bărbaţi. studentele. (voi) ieşiţi din restaurant. (ei.. (voi) staţi la masă. îţi place aici. casă. castraveţii. unchiul. 3) Nu-mi place mîncarea. pui. bere. dintele. cartea. frate. munte. masă. unchii. studenta. f. nu vă plac macaroanele. nu le place mîncarea. ele) intră în restaurant. săli. cer nota de plată şi plătesc. iar dacă sînt fumător. bărbatul. 3. fumez. studentă. 2) idem. friptură. băiat. (VOI) intraţi şi căutaţi. muncitor. sălile. (el. îi place ciocolata. (Eu) lucrez şi duminică. mănînc şi ceva dulce. ea) stă la masă. bărbat. nu le place limba română. ingineri.. profesoara. (EI. ochii. (voi) lucraţi şi duminică.. băuturile. 6) Nu-mi plac macaroanele. profesoa­ re. ne place aici. case. inginerii. părţile. sala. (noi) ieşim din restaurant. chem din nou ospătarul. nu-i place mîncarea. din­ te. muncitoare. e. îţi place la voi. 10) idem. 5) idem. băutură. Stau la masă.. mîncare. Apoi mănînc şi beau. ea) iese din restaurant. nu ne plac macaroanele. munţii. nu vă place limba română. ingineră. ochiul. ies din restaurant. chem ospătarul şi co­ mand mîncarea şi băutura. unchi. ochi.l) îmi place ciocolata. profesorul. (noi) lucrăm şi duminică. studenţii. îţi plac prăjiturile. partea. îi place la voi. le place ciocolata. 7) îmi place la voi. băuturi. băieţi. inginerele. muncitoarele. (ei. (tu) lucrezi şi duminică. studentul. (el. mîncarea. nu-ţi place mîncarea. le plac prăjiturile. muntele. (ei. 8) Nu-mi place limba română. vă place la voi. inginer. munţi. îţi place ciocolata. castravete. parte. inginera. EA) intră şi caută. fraţii. ochi. masa. muncitorul. sală. profesoarele. fratele. (el. g. (EU) intru şi caut o masă liberă.. ele) stau la masă. unchi. pui. studente. băieţii. (tu) stai la masă. studenţi. cărţi. nu le plac macaroanele. inginerul. băiatul. (TU) intri şi cauţi. casele. castraveţi.. g. nu-ţi place limba română. berile. carte. ne place ciocolata. 249 . mesele. nu-i plac macaroanele. dinţi. 5. student. dinţii. inginere. Dacă sînt amator de dul­ ciuri.. fraţi. (voi) intraţi în restaurant. vă plac prăji­ turile. nu ne place mîncarea. ne plac prăjiturile.. nu-ţi plac macaroanele.

vreau să citesc. pi­ jamaua. paşapoarte. Nu vreau să stau. brînză. vă rog! Daţi-mi altă farfurie. e. pijamalele. Da. numele. Nu vrei să taci. sare. Vrei să vorbeşti. Nu. ploaie. ghişeu. farfuria. pînzeturile. vă rog! Daţi-mi al­ te sticle de bere. numele. Da. vă rog! (Aduceţi-mi alte sticle de bere. Vrei să dormi. fe­ meile. brînzeturi. Ce ţie nu-ţi place. băi. Da. fructul. vin. zi. Vreţi să mîncaţi. tim­ bru. ghişeele. sarmalele. timbrele. florării. Vreau să stau.Daţi-mi alt pahar. cheia. Noi sîntem studenţi. d. pînza. vreau să găsesc. farfurie. Ei beau vin roşu şi bere. ploi. perdelele. 2. pijamale. săruri. nu doresc. perdeaua. Vrei să mănînci. cheile. stele. stelele. cheie. chei. Vreau să vorbesc. Vreau să mănînc. sarma. paşapoartele. perdele. a. Pentru că le place friptura. Dacă dai. sarmaua. timbrul. nume. 5. nu citesc. librăriile. perdea. Nu ne place pentru că e grea. El merge la şcoală. vinuri. librărie. pixul. pixuri. c. fac. e. El stă lîngă fereastră. toţi mănîncă friptură. L8 4. n-ai. vreau să am. steaua. Da. Vreţi să dor­ miţi. dar ei nu stau acolo. vă rog!) 6. stea. Lucia. b. b. pînzeturi. d. sarea. baia. merg. Nu vreau să tac. vreau să stau. El bea un suc. b. muzeul. măsea. dar ei nu 250 . Nu vrem să tăcem. altuia nu face! c. Da. vă rog!) Aduce­ ţi-mi alţi cartofi. într-o zi. farfurii. caiete. radioul. L9 1. ploaia. caiet. Nu vrem să stăm. librării. eu nu plătesc. în vacanţă. Nu. pix. Vrem să stăm. caietul. Apoi mănîncă îngheţată. tutungerii. Vreţi să vorbiţi. Acum facem pauză. vreau să plătesc. vă rog! (Aduceţi-mi altă porţie de cartofi. tutungeriile. Nu. Voi nu doriţi? Voi nu beţi? Voi nu vreţi? Voi nu doriţi? Voi nu ple­ caţi? 4. a. ploile. ra­ dio. dar ei nu merg. tutungerie. b. florăriile. muzeu. învăţăm limba ro­ mână. brînzeturile. zile. Da. măselele. pînză. c. muzee. cafelele. măsele. zilele. tutungeria. El înţelege. beau cafea şi fumează. paşaportul. Da. Nu vrei să stai. c. nu mai facem exerciţii. femeia. brînza. Da. Vrei să stai. florărie. întreb. ghişeul. florăria. baie. După ce plătesc. caietele.mîncărurile. ei merg la resta­ urant. paşaport. Nu vreţi să tăceţi. sărurile. timbre. farfu­ riile. . vinurile. Vrem să mîncăm. ies din restaurant. Da. radiourile. fructele. f. dar ei nu beau. cafeaua. muzeele. g. vreau să dau. Vreţi să staţi. Vrem să vorbim. Alina şi Mihai sînt fraţi. fructe. cer. nume. măseaua. fruct. Da. băile. vinul. femei. ghişee. sarmale. Vrem să dormim. ziua. radiouri. pixurile. Avem ore în fiecare zi de la 8 pînă la 12. Vreau să dorm. femeie. Nu vreţi să staţi. librăria. cafea. 3. pijama. cafele.

băgaţi. Vinurile roşii sînt bune. Ţi-e foame? b. d. dar ei nu intră. dar ei nu fac. Ne place cea­ iul cald. a lega: leg. dar ei nu lucrează aici. a. a. căscăm. pleacă. g. b. a îmbrăca: îmbrac. doi h. Maria întreabă dacă ne place mîncarea. leagă. Nu-i plac prăjiturile. Vreţi să învăţaţi româneşte? c. h. dar ne plac bomboa­ nele. legăm. dar vă place îngheţata. e.înţeleg. dar îţi place îngheţata. El face sport. e. bagă. c. a. dar nu-i place rece. Nu ne plac prăjiturile. Lor le e foame. Vă place ceaiul cald. bagă. legaţi. d. f. dar mîncarea îmi ajunge. Prietenul meu întreabă unde vreau să merg. d. dar ei nu fumează. c. îmbraci. Mi-e cald. dar mîncarea îi ajunge. pleci. El lucrează aici. dar îi plac bomboanele. 1. întreabă. pleacă. El intră la secretariat. doi f. El mănîncă ceva. dar nu-ţi place rece. Nu ne place cafeaua. k. a pleca: plec. h. Nu vă plac prăjiturile. f. aşteaptă. îmbrăcăm. 8. a împăca: împac. Ele beau (do­ uă) cafele. Stau la etajul doi. întrebaţi. a aştepta: aştept. i. dar îmi place îngheţata. dar ei nu citesc. g. El fumează. dar vă plac bomboanele. doi/două g. Clientul întreabă cît costă. dar nu-mi place rece. aşteptăm. El vorbeşte englezeşte. Sîntem studenţi. Nu-mi ajung banii. dar ei nu mănîncă. Profesorul întreabă cine sînt. dar mîncarea ne ajunge. dar mîncarea le ajunge. 10. 12. dar mîncarea îţi ajunge. dar îţi plac bomboanele. împacă. leagă. încerci. Nu-ţi ajung banii. Nu ne ajung banii. a căsca: casc. întreabă. Nu vă place cafeaua. 5. împacă. Nu le place cafeaua. îmi place ceaiul cald. două. dar ei nu doresc. Vă e sete? c. 251 . b. îţi place ceaiul cald. dar îmi plac bomboanele. Nu-ţi place cafeaua. Chelnerul întreabă ce doresc să mănînc. întrebi. Ei beau multe beri. băgăm. aşteptaţi. Le place ceaiul cald. împaci. Nu-mi plac prăjituri­ le. a întreba: în­ treb. doi e. căşti. Vă e rău? e. f. i. El citeşte chinezeşte. Cafelele sînt bune. g. dar le plac bomboanele. h. cască. Nu le plac prăjiturile. 6. Nu-i place ca­ feaua. plecăm. dar nu vă place rece. întrebăm. Nu-ţi plac prăjiturile. împăcăm. încercăm. Ne e frig. Lor nu le plac cărţile. Nu le ajung banii. E ora două şi un sfert. Nu-i ajung banii. dar mîncarea vă ajunge. c. d. dar nu le place rece. legi. îmbrăcaţi. două. Ion întreabă cînd merg la film. a băga: bag. Ţi-e somn? d. idem. încearcă. îi place ceaiul cald. Mănînc două prăjituri. împăcaţi. îmbra­ că. f. El doreşte o cafea. aşteaptă. dar ne place îngheţata. în­ cearcă. îmbracă. e. Secretara întreabă ce doresc. dar le place îngheţata. Nu-mi place cafeaua. dar ei nu vorbesc. a încerca: încerc. bagi. aş­ tepţi. plecaţi. dar nu ne place rece. j . a. Nu vă ajung banii. b. încercaţi. Portarul întreabă unde vreau să merg. b. m. dar îi place îngheţata. 7.

Poţi că­ dea dacă nu eşti atent. Nu ai stat (n-ai stat) aici? g. 4. Poţi merge. întoarce. e. a apărea: apar.1.. omorîm. Nu putem opri aici. apasă. n. sar.. Putem sta cît trebuie. omorîţi. a mirosi: miros. Puteţi începe. N-ai spus nimic? p.. mirosim. d. Nu putem sta. cobori. Am făcut ce am putut. c. apă­ reţi. cădem. Pot sta cît trebuie. cădeţi.căscaţi. 3. b. LII 1. poate.. a stoarce: storc. Nu pot bea ţuică. a urî(ăsc): urăsc. vărsăm. Nu pot bea.. Nu pot opri aici. Putem hotărî şi singuri. m. Nu poate opri aici. miroşi. poarta. speli. storci. omori. N-am mîncat încă.. Poate cădea dacă nu este atent/ă. storc.. e. Pot merge mulţi kilometri pe jos. curăţă. varsă. stoarceţi. cu­ reţi. coboară. Ieri n-am cumpărat nimic. spălaţi.. întorc. caută. omoară. a coborî: cobor. apar. Am putut sta pînă la ora 8. miroase.. a omorî: omor.. Pot sta cît trebuie. Nu poţi bea. omorîţi.. urăşte. căutăm. c.. coborîţi. Nu pot sta. vărsaţi. Poţi sta cît trebuie. Ieri n-am cumpărat nimic. Poţi începe. Poate merge. puteţi. A vorbit româneşte. varsă.. d. a căuta: caut. Cîte ore aţi dormit? ş. a purta: port. Puteţi sta cît trebuie. porţi. L10 1. purtaţi. El a cerut mere. cade. spălăm.. verşi.. a omorî(§): omor. apăsam... a apăsa: apăs. Ea a întrebat ceva. Pot cădea dacă nu sînt atenţi/e. Puteţi hotărî şi singuri. Am lucrat mult. Nu poate sta. omoară. Ieri n-a cumpărat nimic. sari. a cădea: cad. a. Pot hotărî şi singuri/e. săriţi. stoarce. i. stoarcem. Nu pu­ teţi bea. Nu poţi sta.. Nu puteţi sta. caută.. coboară.. Nu poţi opri aici. întoarceţi.. sare. Poate începe. apare. Puteţi mer­ ge. spală. căutaţi.. cauţi. Am făcut ce am putut. Cine a hotărît? s. pot.. poartă. omori. sărim. Am băut o bere... Putem în­ cepe... Puteţi cădea dacă nu sînteţi atenţi. pur­ tăm. cad. Pot începe. apăsaţi. 252 . curăţă. Nu pot sta mult în picioa­ re.. putem. Poate sta cît trebuie. b. j . Am învăţat româneşte.. cască. a. apeşi. N-am mîncat încă. k. g.. apari. Nu puteţi opri aici. Pot cădea dacă nu sînt atent. întoarcem.. Pot începe chiar acum. Aţi fumat? h.. Poate hotărî şi singur/ă.. a curăţa: curăţ. t. omorîm. poţi.. a spăla: spăl. a putea: pot. a vărsa: vărs. curăţăm. Aţi fost cu ei? f. curăţaţi. Nu pot opri aici. Putem cădea dacă nu sîntem atenţi. a întoar­ ce: întorc. h. f. urîm. apasă.. Am vrut să cumpăr ceva.. coborîm. r. spală. Pot merge. urăsc.. cazi. urîţi. Ieri n-aţi cumpărat nimic.. Ieri n-ai cumpărat nimic... a sări: sar. Poţi hotărî şi singur. î. Ieri n-au cumpărat nimic. mirosiţi. întorci. miros. Nu poate bea. Pot hotărî şi singur. omoară. urăşti. omoară.. N-am înţeles. apărem. Putem merge. N-aţi spus nimic? o. Nu putem bea.

afuma(ez): voi fuma. ne­ poatei mele. 5. Ţie îţi plac strugurii.Au vorbit englezeşte. vor suna. Lecţia a 11-a a fost mai grea decît lecţia a 10-a. Ei îi place Timişoara. vom suna. dă. daţi. vei suna. va su­ na. L14 3. veţi lu­ cra. la ţară. colegei mele de cameră. o să suni. b. Scrieţi unor prieteni? Nu. o să fumezi. o să lu­ craţi. o să lucreze. vei studia. veţi studia. L15 2. dau. a. voi: luaţi. vor studia. o să lucrez. unchilor mei. dai. f. o să studieze. o să studiez. Ion a băut ţuică. unor nepoate. vei lucra. Lor le plac magazinele. eu: iau. o să studiaţi. el: ia. Ce îţi trebuie? d. b. o să sunaţi. Scrieţi unor colegi? Nu. Lui Ion îi place ţuica. Unde ai fost? v. Nouă ne place sportul. o să lucreze. 5. Lui îi place Clujul. Trebuie să în­ veţi ceva? 5. unor fete. iau. o să fumeze. vom fuma. o să fumeze. Gătesc numai acasă. a studia(ez): voi studia. 10. cumnaţilor mei. Ana a avut maşină. iei. a suna(<\>): voi suna. o să sun. vor lucra. a. c. Supa a fost mai bună decît felul doi. vei termina. b. unei rude. îmi trebuie dicţionar. dau. Vouă vă place limba spaniolă. Scrieţi unor verişori? Nu. 9. fraţilor mei. 7. Merele sînt mai bune decît perele. o să su­ năm. luăm. Mie îmi plac merele. Cum spunem? Cum scriem? Cum traducem? Cum citim? Cum facem? Cum cerem? Cum întrebăm? Cum răspundem? Cum salutăm? L13 4. 6. Nu trebuie să fac nimic. surorii mele. Ce ai citit? u. o să studieze. Ion este mai înalt decît Ra­ du. îmi trebuie nu­ mai 10 minute. vei fuma. iau. daţi. o să lucrezi. dă. fiicei mele. tu: iei. Măriei nu-i place ţuica. d. în sat. va fuma. o să fumaţi. d. va lucra. o să fumez. unor verişoare. nepoţilor mei. dăm. o să studiezi. ia. va studia. vom lucra. dai. dăm. acasă. luăm. va 253 . Scrieţi unor nepoţi? Nu. Lui Radu nu-i trebuie nimic. Ce ai avut? x. Scrieţi unor bă­ ieţi? Nu. dau. verişorilor mei. a terminât): voi termina. c. vom studia. o să fumăm. o să studiem. o să sune. a lucra(ez): voi lucra. c. z. vor fuma. veţi fuma. ţ. unor prietene. e. o să lucrăm. Se vede numai ea. la Cluj. luaţi. veţi suna. dau. Ce trebuie să faci? e. ei: iau. Fac numai gimnastică. fiilor mei. Lor le plac fetele. o să sune.*iinor colege. L12 3.

o să poată. vor merge. f. o să tăceţi. traversează. veţi citi. o să cadă. a scrie: voi scrie. cumpără. veţi cădea. vor citi. o să vadă. să călătorească. o să cazi. o să mergeţi. să vorbească. o să hotărăşti. o să tacă. a citi(esc): voi citi. a ieşi(§): voi ieşi. vom putea. vei tăcea. să zică. Maria vă va comunica adresa. Le vei trimite cartea? g. veţi hotărî. să aştepte. o să faceţi. să încerce. să înţeleagă. 3. o să coborîţi. să înveţe. vom hotărî. vom vedea. să-i/ să îi. vor scrie. să-mi/ să îmi. o să vorbeşti. să spele. vor ie­ şi. o să ieşim. o să citeşti. repetă. o să termini. o să terminăm. o să scrie. o să taci. o să faci. vor hotărî. o să termine. să citească. o să dormiţi. vom merge. o să cadă. g. va ve­ dea. vom ieşi. discută. o să cădeţi. vei coborî. vor dormi. b. o să scrieţi. o să doarmă. o să vorbim. o să mergi. Nu va veni ni­ meni. o să vorbiţi.termina. o să putem. o să iasă. vei vorbi. o să cobor. o să termin. o să vezi. o să vedeţi. o să citim. o să hotărască. vom cădea. o să merg. veţi putea. studiază. să întrebe. vor vorbi. vei hotărî. o să mergem. vor tăcea. va putea. a tăcea: voi tă­ cea. o să dormi. va merge. o să tăcem. fotografiază. va face. o să poţi. să-ţi/ să îţi. vor cădea. a putea: voi putea. o să facă. o să scrii. vei putea. a vedea: voi vedea. o să meargă. veţi ieşi. învaţă. o să coborîm. vor putea. veţi coborî. o să cad. veţi dormi. să priceapă. d. o să ieşi. o să hotărîm. va coborî. veţi termina. să ne. vom coborî. să mulţumească. vei vedea. o să vorbeas­ că. o să hotărîţi. o să coboare. vom tăcea. veţi scrie. o să scrie. a. a coborî(§): voi coborî. o să citesc. o să pot. o să doarmă. Nu îţi voi da nimic (Nu-ţi voi da nimic). Ei îţi vor explica tot. telefonează. va vorbi. veţi face. o să iasă. vei ieşi. vom dormi. 4. e. vei merge. să facă. va dormi. c. vom vorbi. a hotărî(ăsc): voi hotărî. vom citi. vor vedea. spală. lucrează. o să văd. o să scriem. va citi. L16 1. o să tacă. o să cobori. o să coboare. o să tac. va scrie. b. h. o să dormim. veţi vorbi. veţi vedea. vom termina. o să vedem. vom face. o să hotărască. să le. a vorbi(esc): voi vorbi. vom scrie. e. o să meargă. o să ies. o să citească. să cumpere. o să cădem. să vă. îi voi da banii. vei dormi. o să poată. să spună. o să puteţi. sa vină. va tăcea. o să vorbească. o să ieşiţi. va hotărî. c. veţi merge. Petre ne va aduce veşti. o să termine. o să terminaţi. o să hotărăsc. f. o să scriu. să cumpere. a merge: voi merge. vei face. vor termina. a cădea: voi cădea. o să citiţi. o să citească. vei cădea. o să fac. vei scrie. veţi tăcea. 254 . d. o să facă. a face: voi face. o să vadă. o să vor­ besc. să plătească. o să dorm. a dormi(Φ): voi dormi. continuă. vor face. vei citi. o să facem. va ieşi. vor coborî. va cădea. continuă. să creadă. să ceară. h.

) Nu vreau să-mi doresc ni­ mic. Familia Popescu va avea musafi­ ri deseară. o să-şi amin­ tească. a-şi aminti: îmi amintesc. d. Iţi voi scrie. Merg să-i telefonez imediat. b. ţi-ai adus aminte. nu-ţi găseşti (pantofi). Nu mi-am dorit nimic. o să-ţi aminteşti. L17 2. Părinţii pot să-mi tele­ foneze în fiecare zi. a. O să-mi doresc o maşină. îţi cumpe­ ri. ne vom aminti. e. Trăieşte pe picior mare: Cînd îi trebuie ceva. trebuie să-mi fac. îmi voi lua un palton. Veţi vedea un film bun. a-şi aduce aminte: îmi aduc aminte. îşi vor aminti (viitor literar). g.2.100 a. nu ne găsim (pantofi). vă amintiţi. îmi voi aminti. (Nu o să-mi doresc nimic. ne-am adus amin­ te. şi-au adus aminte (perfect compus). o să-şi amintească (viitor popu­ lar). merge să facă cumpărături: haine îşi cumpără de la confecţii. îşi cumpără. Trebuie să fim acasă. îţi vei aminti. c.101 B. Poar­ tă numărul 45 şi nu-şi găseşte pantofi pe măsură. Vreau să-mi iau un palton. nu vă găsiţi (pantofi). îţi aduci aminte. Andrei vrea să ştie româneşte. ne aducem aminte. îşi amintesc (prezent). O să-mi cumpăr o rochie. pronume personale: îmi trebuie. Mi-am dorit o maşină. i. Trebuie să avem răbdare. Vreau să-mi cumpăr o rochie. Fratele meu doreşte să facă sport. şi-a adus aminte. v-aţi adus aminte. îmi voi cumpăra o rochie.) N-o să-mi doresc nimic. îmi voi dori o maşină. nu-mi găsesc (pantofi). Măriei nu-i place să doarmă la hotel. Mi-am luat un palton. o să vă amintiţi. mi-am amintit. Nu-mi voi dori nimic. d. trebuie să-şi facă. Voi veni mîine. îşi va aminti. c. Vă vom scrie. Ei trebuie să bea ceai. îţi aminteşti. k. d. trebuie să vă faceţi. dar încălţăminte trebuie să-şi facă la comandă pentru că are un picior destul de mare. h. îmi voi aduce 255 . h. o să ne amintin. a. f. nu-mi găsesc. îmi spune. o să-mi amintesc. c. trebuie să-ţi faci. nu-şi găseşte (pantofi). 5. Nu va şti ni­ meni nimic. ne-am amintit. mi-am adus aminte. ţi-ai amintit. v-aţi amintit. (Nu îmi voi dori nimic. vă cumpăraţi. pronume reflexi­ ve: îmi cumpăr. îşi aminteşte. O să-mi iau un palton. b. ne cumpărăm. p. trebuie să-şi facă. Nu-ţi va da nimic (Nu îţi va da nimic). f. şi-au amintit (perfect compus). a. i. trebuie să-mi fac. Toată lumea îi spune că "trăieşte pe picior mare"! p. vă veţi aminti. şi-a amintit. Nu-ţi voi da nimic (Nu îţi voi da nimic). j . Fratelui meu îi place să în­ veţe limbi străine. b. c. Mi-am cumpărat o rochie. e. b. îşi aduc aminte (prezent). Radu ştie să vorbească franţuzeşte. nu-şi găsesc (pantofi). îşi aduce aminte. îşi cumpără. trebuie să ne facem. vă aduceţi aminte. Vreau să fiu student. ne amin­ tim. îmi cumpăr.

o să ne aducem aminte. şi-a imaginat. îmi spăl cămaşa. îşi spală cămăşile. îţi place să-ţi speli sin­ gură lucrurile. vă imaginaţi. o să-mi închipui. Nu-şi permite să piardă vremea. V-aţi găsit ochelarii dumneavoastră/vostru e. ne imaginăm.. o să-şi imagineze. ţi-ai imaginat. Nu vă permiteţi să pierdeţi vremea. ne-am imaginat.. o să ne imaginăm. ne vom închi­ pui. îşi imaginează (prezent). ţi-ai închipuit. Vă faceţi singuri cumpărăturile. îşi va închipui. Nu v-aţi amintit de Ion? e. a-şi închipui: îmi închipui. Ne place să mergem singuri. îi place să meargă singur/ă. o să-ţi aduci aminte. f. îşi vor aduce aminte (viitor literar). vă închipuiţi... 6. d. îmi voi închipui. b. Cum v-aţi închipuit România? 4. şi-au imaginat (perfect compus). Vă spălaţi cămăşile. ne vom aduce aminte. îşi imaginează. Ce ţi-ai închipuit. e. o să-mi imaginez. o sa ne închipuim. Vreau să-mi cumpăr ceva. îţi închipui.. îşi închipuie. vă veţi aduce aminte. v-aţi imaginat. o să-mi aduc amin­ te. îşi va imagina... mi-am imaginat. Ne spălăm că­ măşile. vă veţi închipui. b. Vă place să mer­ geţi singuri.. Tu îmi speli cămaşa meal c. Nu-ţi permiţi să pierzi vremea.. Iţi speli cămaşa. c. îţi place să mergi singur. îmi fac singur cumpărătu­ rile. o să vă imaginaţi. şi-au închipuit (perfect compus). d.. Nu ne permitem să pier­ dem vremea. Nu mi-am amintit nimic. a-şi imagina: îmi imaginez. o să-şi închipuie (viitor popular).. o să vă aduceţi aminte. Vreţi să vă 256 . Ne facem singuri cumpărăturile. o să-ţi imaginezi. Vă place să vă spălaţi singure lucrurile. îţi vei imagina. îşi face singur/ă cumpărăturile. că am plecat? c. g. o să-şi imagineze (viitor popular). Le place să-şi spele singure lucrurile. 3. îşi fac sin­ guri/e cumpărăturile. ne-am închipuit. îşi va aduce aminte. Vrei să-ţi cumperi ceva. o să vă închipuiţi. îşi închipuie (prezent). îţi imaginezi. d. a. b. îmi place să-mi spăl singură lucrurile. Vrea să-şi cumpere ceva. g. îşi vor imagina (viitor literar). v-aţi închipuit. Mama îmi caută papucii mei. o să-şi închipuie. Le place să meargă singuri/e. Eu mi-am pier­ dut o mănuşă de-a mea. Maria nu şi-a adus aminte de voi. Maria îşi caută papucii ei. Ei nu şi-au imaginat ce frumos e (a fost) aici. vă veţi imagina. Vrem să ne cumpărăm ceva. îşi spală cămaşa. şi-a închipuit. Nu-mi permit să pierd vremea. Eu îţi spăl cămaşa ta. o să-şi aducă aminte (viitor popular). Ne place să ne spălăm singure lucrurile. Nu-şi permit să piardă vremea. o să-şi aducă aminte.aminte. îmi place să merg singur prin oraş. Nu ne-am cumpărat nimic de aici. a. 5. îţi vei închipui. îţi vei aduce aminte. îţi faci singur cumpărăturile. îmi voi imagina. ne închipu­ im. îşi vor închipui (viitor literar). ne vom imagina. mi-am închipuit. o să-ţi închipui. îi place să-şi spele singură lucrurile.

mă voi îmbrăca. Nu v-aţi făcut tema. vă piep­ tănaţi.. se spală (prezent). te-ai încălţat. Ţi-ai pierdut fularul. cînd îmi caut ochelarii.. m-am spălat. s-a spălat. Mi-am pierdut fularul. Ne-am pierdut fularele. o să vă îmbrăcaţi. ne vom scula. o să ne spălăm. s-au îmbrăcat (perfect compus). mă voi spăla. f.. o să mă spăl. ne-am încălţat. te vei îmbrăca. a se îmbrăca: mă îmbrac.. o să te speli. se piaptănă (prezent). cînd vă căutaţi ochelarii. o să vă pieptănaţi. te-ai sculat..cumpăraţi ceva. v-aţi încălţat. a se pieptăna: mă pieptăn. s-a îmbră­ cat. mă voi pieptăna.. a se scula: mă scol. sînt . te piepteni. L18 6. te vei scula. o să se spele (viitor popular). vă veţi îm­ brăca. o să se pieptene (viitor po­ pular). a se încălţa: mă încalţ. ne-am îmbrăcat. vă veţi scula. Mă poţi duce cu maşina? 7. Vor să-şi cumpere ceva. vă veţi spăla. Nu mă poţi întreba? f. se încalţă. o să te piepteni. m-am pieptănat. te-ai îmbrăcat.. s-au sculat (perfect compus). ne-am sculat.. se vor îmbrăca (viitor literar). o să se spele.. o să se scoale (vii­ tor popular). vă în­ călţaţi. vă îmbrăcaţi. te vei spăla. te vei 257 .. te speli. cînd îşi caută ochelarii. cînd îţi cauţi ochelarii. v-aţi spălat.. s-au încălţat (perfect compus). s-au pieptănat (perfect compus). o să ne pieptănăm. o să vă sculaţi. vă spălaţi. se vor pieptăna (viitor literar). v-aţi îmbrăcat. ne spălăm. ne pieptănăm. te-ai spălat. se scoală. a se spăla: mă spăl. Nu ţi-ai făcut te­ ma. s-a încălţat. (Ele) mă duc cu maşina lor. vă sculaţi. (Noi) îi ducem cu maşina noastră.. o să se îmbrace (viitor popular). (Eu) te duc cu maşina mea. v-aţi sculat. Nu mi-am făcut tema. o să vă spălaţi. Nu şi-a făcut tema. g. te-ai pieptănat. mă voi scula. se scoală (prezenl). De obicei. te încalţi. s-a sculat. (Voi) le duceţi cu maşina voastră. ne sculăm.. ne îmbrăcăm. m-am îmbrăcat.. ne încălţăm. o să mă scol. se îmbracă. ne-am spălat. (El) mă duce cu maşina lui. (viitor literar). o să se îmbrace. se încalţă (prezent).. te îmbraci. o să mă îmbrac. Nu ne-am făcut tema. (Ei) mă duc cu maşina lor. se va scula. Mă poţi chema? e. o să te scoli. s-a pieptănat. se îmbracă (prezent). o să ne sculăm. pe nas! . L19 1. (Tu) mă duci cu maşina ta. Nu şi-au făcut tema. se vor scula. Mă poţi căuta? d. h. vă veţi pieptă­ na... te vei pieptăna. o să se scoale. se va îmbrăca.. b. cînd ne căutăm ochela­ rii. ne vom pieptăna. se vor spăla (viitor literar). V-aţi pierdut fularele. o să te îmbraci. o să ne îmbrăcăm. Şi-a pierdut fularul. s-au spălat (perfect compus). ne-am pieptănat. ne vom spăla. m-am încălţat. Şi-au pierdut fularele. se piaptănă. cînd îşi caută ochelarii. m-am sculat. o să mă pieptăn. mă voi încălţa. Mă poţi aştepta? c. o să se pieptene. te scoli. v-aţi pieptănat. se spală. ne vom îmbrăca.. se va pieptăna.

s-au culcat (perfect compus). v-aţi dus. ne vom întoarce. mă voi întoarce. dar n-am putut. o să se întoarcă. o să ne aşe­ zăm. vă culcaţi. o să se ducă. s-au întors (perfect com­ pus). Vrem să ne gîndim puţin. o să se culce. vă veţi culca. 2. Doresc să se consulte cu cineva. o să se aşeze (viitor popular). se va aşeza. s-au dus (perfect compus). o să te duci. Am vrut să mă culc. o să se culce (viitor popular).. te-ai culcat. vă veţi încălţa. o să mă duc. o să ne întoarcem. m-am dus. mă voi culca. se vor încălţa (viitor literar). ne-am dus. Vor să se gîndească puţin. dar n-am putut.. o să mă culc. a se aşeza: mă aşez.. Se va aşeza. A vrut să se culce. ne vom aşeza. Nu-i place să se grăbească. o să se încalţe (viitor popular). se culcă (prezent). Trebuie să ne ducem undeva. s-a întors. te vei întoarce. se va întoarce. o să te în-torci. te aşezi. v-aţi întors. dar n-ai putut. ne culcăm. m-am culcat. Au vrut să se culce. ne vom culca. Aţi vrut să vă culcaţi. Trebuie să se ducă undeva. te întorci. a se întoarce: mă întorc. o să ne încălţăm. f. o să se încalţe. e. o să te aşezi. s-au aşezat (perfect compus). Mă voi aşeza la masa de lîngă fereastră.. o să mă aşez. o să te culci. Nu le place să se grăbească. o să se aşeze. se duce. se vor aşeza (viitor literar). Doresc să mă consult cu cineva. se duc (prezent). Tre­ buie să te duci undeva... Vreau să mă gîndesc puţin. mă voi duce. a. Nu-ţi place să te grăbeşti. te-ai întors. b. se aşază.. s-a dus. se întoarce. Trebuie să vă duceţi undeva. ne-am culcat. Nu-mi place să mă grăbesc. se vor duce (viitor li­ terar).. se vor culca (viitor literar). se culcă. a se duce: mă duc. Trebuie să mă duc undeva. vă întoarceţi. mă voi aşeza. o să se ducă (viitor popular). se întorc (prezent). Vrea să se gîndească puţin. o să vă duce­ ţi. ne ducem. m-am întors. Trebuie să se ducă undeva. s-a culcat. se vor întoarce (viitor literar). te vei duuce. Doriţi să vă consul­ taţi cu cineva. se aşază (prezent).. Doreşte să se consulte cu cineva. se va duce. te duci. te vei aşeza. Am vrut să ne culcăm. ne vom duce.. vă aşezaţi. m-am aşezat. Vreţi să vă gîndiţi puţin. Ne vom aşeza. te vei culca. s-a aşezat. Se vor aşeza.încălţa. dar n-au putut. ne întoarcem. te-ai aşe­ zat. vă veţi duce. Nu ne place să ne grăbim. o să vă încălţaţi.. o să vă întoarceţi. dar n-a putut. O să mă îmbrac pentru teatru. vă veţi întoarce. o să te încalţi. ne-am aşezat. vă veţi aşeza. te culci. o să mă întorc. c. o să vă culcaţi. Te vei aşeza. Ai vrut să te culci. ne-am întors. v-aţi aşezat. te-ai dus. Doreşti să te consulţi cu cineva. ne aşezăm. o să ne ducem. v-aţi culcat. ne vom încălţa. se va încălţa. dar n-aţi putut. o să vă aşezaţi. o să ne culcăm. se va cul­ ca. Dorim să ne consultăm cu cineva. o să se întoarcă (vii­ tor popular). Vrei să te gîndeşti puţin. o să mă încalţ. vă duceţi. Vă veţi aşe­ za. Nu vă place să vă grăbiţi. d. g. O să te îmbraci pen258 . a se culca: mă culc.

nu mă credeţi! Dacă nu mă puteţi chema. Nu mîncaţi! Nu mînca! Nu intraţi! Nu intra! Nu tăceţi! Nu tă­ cea! Nu spuneţi! Nu spune! Nu deschideţi! Nu deschide! Nu citiţi! Nu ci­ ti! Nu coborîţi! Nu coborî! g. Sculaţi-vă! Nu vă scu­ laţi! îmbrăcaţi-vă! Nu vă îmbrăcaţi! Dezbrăcaţi-vă! Nu vă dezbrăcaţi! Aşezaţi-vă! Nu vă aşezaţi! Culcaţi-vă! Nu vă culcaţi! Plimbaţi-vă! Nu vă plimbaţi! Duceţi-vă! Nuu vă duceţi! Gîndiţi-vă! Nu vă gîndiţi! Pregătiţi-vă! Nu vă pregătiţi! Intoarceţi-vă! Nu vă întoarceţi! Apropiaţi-vă! Nu vă apropiaţi! f.. Dacă nu puteţi să staţi. nu-mi promiteţi! Dacă nu mă puteţi crede. staţi. b. nu-mi explicaţi! Dacă nu mă puteţi duce. O să se îmbrace pentru teatru. Pot să-ţi beau cafeaua ta? g. întîrzie întotdeauna. După ce în sfîrşit se scoală. f. vă rog! Dacă puteţi să hotărîţi. 5. credeţi-mă! d. vă rog! Dacă puteţi să vorbiţi.. nu mă chemaţi! Dacă nu-mi puteţi explica. O să ne îmbrăcăm pentru teatru. Dar nu îi mai spune nimeni nimic. nu staţi! Dacă nu puteţi să tă­ ceţi. g. h. întrebaţi-mă! Dacă puteţi să mă căutaţi.Pe voi. nu faceţi! Dacă nu puteţi să mer­ geţi. Dacă nu-mi puteţi spune. nu mergeţi! Dacă nu puteţi să vorbiţi. (El) Îpi începe ziua cu o cafea. S-au plictisit de el. a.Pe ei.. Dacă puteţi să mă iertaţi. iertaţi-mă! Dacă puteţi să mă întrebaţi. mănîncă şi numai după aceea se duce în baie să se spele şi să se îmbrace. ■ • 259 . faceţi.Lui (Ei). E un mare somnoros.. Cui? . Pe cine? . d. e.. vă rog! b.Mie. Pe cine? .. căutaţi-mă! Dacă puteţi să mă însoţiţi.Vouă. Cui? . b. Dacă puteţi să staţi. 4. O să se îmbrace pentru teatru. vorbiţi. să-mi beau cafeaua. Nu mă căutaţi! Nu mă căuta! Nu mă uitaţi! Nu mă uita! Nu mă conduceţi! Nu mă conduce! Nu mă contraziceţi! Nu mă contrazice! Nu mă priviţi! Nu mă privi! Nu mă urîţi! Nu mă urî! h. Dimineaţa îl trezeşte deş­ teptătorul. Cui? .. Mi-e somn. nu-mi spuneţi! Dacă nu-mi puteţi telefona.? f. Cui . nu hotărîţi! c. c.. d.Vouă. te duci? e. Vrei să te duc. îţi aminteşti. Cînd maşina îi e stricată şi trebuie să meargă pe jos sau cu metroul. Pe cine? . h. întîi îşi bea cafeaua ca să se trezească de tot. p. nu-mi telefonaţi! Dacă nu-mi puteţi promite.Pe voi. mer­ geţi. Trebuie să sune mult şi foarte aproape de el ca să-1 audă.114 Temă. O să vă îmbrăcaţi pentru teatru.tru teatru. nu tăceţi! Dacă nu puteţi să faceţi. vă rog! Dacă puteţi să mergeţi. vă rog! Dacă puteţi să faceţi. Nu-mi scrieţi! Nu-mi scrie! Nu-mi spuneţi! Nu-mi spune! Nu-mi zi­ ceţi! Nu-mi zice! Nu-mi cereţi! Nu-mi cere! Nu-mi explicaţi! Nu-mi ■ . hotărîţi. însoţiţi-mă! Dacă puteţi să mă credeţi. tăceţi. nu vorbiţi! Dacă nu puteţi să coborîţi. vă rog! Dacă puteţi să tăceţi.. S-a plictisit şi şeful! L20 1. nu mă duceţi! e. nu coborîţi! Dacă nu puteţi să hotărîţi. nu o aud (n-o aud) c.

Dă-mi ochelarii! Dă-mi-i! g.. Refă. te rog! L21 1. găteşte! Dacă îţi place să călătoreşti.! g. te rog! Nu vrei să fugi? Figu. Nu vrei să dormi? Dormi. Condu-1. Dacă poţi să cauţi.! j .. Revino. b.! c. priveş­ te! Dacă îţi place să depăşeşti. g.explica! Nu-mi daţi! Nu-mi da! Nu-mi răspundeţi! Nu-mi răspunde! i. caută! Dacă poţi să înveţi. Chemaţi-mă! Cheamă-mă! Nu mă chemaţi! Nu mă chema! d... Ion îi spune Măriei să întrebe la secretariat. d. Promiteţi-mi. Dă-mi pantofii! Dă-mi-i! f. Deschideţi-mi... Invitaţi-mă! Invită-mă! Nu mă invitaţi! Nu mă invita! e. b. Ion îi spune Măriei că este frumoasă. Dă-mi biletul! Dă-mi-1! c. Nu te gîndi! Nu vă gîndiţi! Gîndeşte-te! Gîndiţi-vă! 4. Vrei să lucrezi? Luucrează! Vrei să telefonezi? Telefonează! Vrei să notezi? Notează! Vrei să corectezi? Corectează! Vrei să studiezi? Studiază! Vrei să fotografiezi? Fotografiază! 1. Citiţi-mi. încearcă! Dacă poţi să cobori. Ion îi spune Măriei să-1 întrebe pe Dan... De ce nu răspunzi? Răs­ punde! De ce nu începi? începe! De ce nu ceri? Cere! De ce nu deschizi? Deschide! De ce nu trimiţi? Trimite! m. vă rog! d.. vă rog! h.! h. Dă-mi bri­ cheta! Dă-mi-o! e. Dacă îţi place să vorbeşti.. Trimiteţi-mi. vă rog! j . intră! Dacă poţi să repeţi. Vino.. Ion o roagă pe Maria să îl aştepte (Ion îi 260 . Adu.! b. vorbeş­ te! Dacă îţi place să munceşti. Arătaţi-mi. Spuneţi-mi. Povestiţi-mi. Du. vă rog! i. Căutaţi-mă! Caută-mă! Nu mă căutaţi! Nu mă căuta! f. Credeţi-mă! Crede-mă! Nu mă credeţi! Nu mă crede! g. Răspundeţi-mi. e.. depăşeşte! Dacă îţi place să găteşti. Nu te îmbrăca! Nu vă îmbrăcaţi! Imbracă-te! îmbrăcaţi-vă! c.. Ion îi spune Măriei că o iubeşte. Nu te uita! Nu vă uitaţi! Uită-te! Uitaţi-vă! f. a. Redu. co­ boară! k. vă rog! e.. Nu te culca! Nu vă culcaţi! Culcă-te! Culcaţi-vă! g. urcă! Dacă poţi să încerci. Fă. Nu te aşeza! Nu vă aşezaţi! Aşază-te! Aşezaţi-vă! d. Desfă. f. călătoreşte! n. vă rog! 2. Nu vă gîndiţi! Nu te gîndi! Nu vă pregătiţi! Nu te pregăti! Nu vă aşezaţi! Nu te aşeza! Nu vă întoarceţi! Nu te întoarce! Nu vă sculaţi! Nu te scula! j . Dă-mi scrisorile! Dă-mi-le! h. întrebaţi-mă! întreabă-mă! Nu mă întrebaţi! Nu mă întreba! c..! e. Nu te duce! Nu vă duceţi! Du-te! Duceţi-vă! h. munceşte! Dacă îţi place să priveşti. vă rog! c. b. Dă-mi ziarele! Dă-mi-le! 5. repetă! Dacă poţi să mănînci. Priviţi-mă! Priveşte-mă! Nu mă priviţi! Nu mă privi! 3. mănîncă! Dacă poţi să urci. Explicaţi-mi.. b. b. Nu te plimba! Nu vă plimbaţi! Plimbă-te! Plimbaţi-vă! e.! L22 2. Dă-mi cartea! Dă-mî-o! d.. nu te contrazice! i. învaţă! Dacă poţi să intri.! d.! f.. vă rog! f. vă rog! g... te rog! Nu vrei să ieşi? Ieşi. Zi.

Ion o roagă pe Maria să nu se ducă acolo (Ion îi spune Măriei să nu se ducă aco­ lo).. Sînt sănătoase. d. Nu le supără nimic. e. Maria îl întrea­ bă pe Ion dacă o să-i mai scrie. (Pe voi) vă interesează fetele. Mă pasionează muzica. Ieri le-a durut capul. Sîntem sănătoşi. Ieri te-a durut capul. Ieri a durut-o capul. Pe ei nu îi interesează.. dar azi nu îi (nu-i) mai doare. O pasionează muzica (pe ea). j . b. Sînt sănătoşi. Ne pasio­ nează muzica. Nu ne supără nimic. c. Nu-i place cînd îl ustură ochii (pe el). Ieri i-a durut capul. L23 1. Maria îl întreabă pe Ion unde îi este maşina. Ieri m-a durut capul. 3. h. Pe ele nu le interesează. (Pe el) îl interesează fetele. a. c. Ieri v-a durut capul. Ion o roagă pe Măriei să treacă pe la el (Ion îi spune Măriei să treacă pe la el). dar azi nu le mai doare. Pe ea nu o interesează. e. h. Nu ne place cînd ne ustură ochii. Maria îl întreabă pe Ion dacă mănîncă cartofi prăjiţi. g. Ion îi spune Măriei să se ducă unde vrea. Ieri ne-a durut ca­ pul. Le pasionează muzica (pe ele). k.. Maria îl întreabă pe Ion cu cine se căsă­ toreşte. dar azi nu mă mai doare. Maria îl întreabă pe Ion de ce nu mai stă. Nu vă supără nimic. Nu te supără nimic. (Pe mine) mă interesează fetele. dar azi nu ne mai doare. Ieri 1-a durut capul. dar azi nu o (n-o) mai doare. îl pasionează muzica (pe el). Pe noi nu ne inte­ resează. mă ustură ochii. Ion o roagă pe Maria să vină a doua zi (Ion îi spune Măriei să vină a doua zi). I. f.spune Măriei să îl aştepte). Pe voi nu vă interesează. Maria îl întreabă pe Ion dacă o mai iubeşte. Maria îl întreabă pe Ion unde se duce fără ea. Maria îl întreabă pe Ion unde pleacă. Pe mine nu mă interesează romanele poliţiste. (Pe tine) te interesează fetele. Sînteţi să­ nătoşi. Pe tine nu te interesează romanele po­ liţiste.. j . Cînd înoată cu capul sub apă îl ustură ochii 261 . te ustură ochii. Te pasionează mu­ zica. Cînd înot cu capul sub apă. Nu-mi place cînd mă ustură ochii. Este sănătoasă. Nu-ţi place cînd te ustură ochii. Maria îl întreabă pe Ion dacă îi plac copiii. d.. (Pe noi) ne interesează fete­ le... Nu vă pla­ ce cînd vă ustură ochii. dar azi nu te mai doare. Nu-i pla­ ce cînd o ustură ochii (pe ea). (Pe ei) îi interesează fetele. Nu îl (nu-1) supără nimic. Sînt sănătos. Cînd înoţi cu capul sub apă. b.. Pe el nu îl interesează. dar azi nu vă mai doare. Nu mă supără nimic. Este sănătos. Nu îi (nu-i) supără nimic. dar azi nu îl (nu-1) mai doare.. 1. Nu o (n-o) supără nimic.. Maria îl întreabă pe Ion dacă este căsătorit. Ii pasionează muzica (pe ei). Ion o roagă pe Maria să-i scrie pe adresa aceea (Ion îi spune Măriei să-i scrie pe adresa aceea).. Maria îl întreabă pe Ion cînd se întoarce. i. Nu le place cînd le ustură ochii (pe ele). Eşti sănătos. i.. Nu le place cînd îi ustură ochii (pe ei). g. Vă pasionează muzica. f. k.

e. Pui alcool. Dacă le pişcă (pe ele). b. o să li se facă rău. Dacă stă la soare. le ustură ochii (pe ele). Se numesc. Cînd ţi se 262 . Pun alcool. Dacă o pişcă (pe ea). beau. Se numeşte. Numele tău t... Un proverb românesc spune: Decît înţelept ofticos. Pun alcool. c.dacă ne dor oase­ le.. 5.dacă ne ustură ochii.. Ie-a deranjat (pe ele). Cînd li se face sete.. Asistenta pe care o caut e în salonul 5. k. 4.. Nu i s-a întîmplat nimic rău. Te numeşti. beţi. Dacă stai la soare. Doctoriţa pe care o caut e în salonul 5. Nu ţi s-a întîmplat nimic rău.. Numele nostru e.. Pe mine mă cheamă Dana Ionescu. mergem la oftamolog.d. înainte a chemat-o. bem.. Numele lui e. la urgenţă. Numele ei e. Medicamentele pe care le caut sînt franţu­ zeşti. bei..a. suflu. suflaţi. f.. Cînd înotăm cu capul sub apă. iar dacă ne supără inima.. h. Dacă ne pişcă. Dacă vă pişcă. suflă... Dacă mă pişcă.. b. o ustură ochii (pe ea).. Cînd înotaţi cu capul sub apă. Ne numim. Vi se pare că aveţi temperatură.. ne-a deranjat. j . mă culc.. c. ş. Cînd mi se face somn. o să vi se facă rău.. vă ustură ochii.. Nu vi s-a întîmlat nimic rău. ne ducem la reumatolog.... îi ustură ochii (pe ei). n-avem încotro şi ne ducem la chirurgie. Cînd vi se face sete. ... Mă numesc Cristina. trebuie să umblăm pe la medici: .. Pune alcool.. Punem alcool.. Dacă îl pişcă (pe el). Bolnavii pe care îi caut sînt în salonul 5... i-a deranjat (pe ei).. o să ni se facă rău. Cînd înoată cu capul sub apă..(pe el)..... Lumina puternică m-a deranjat totdeauna.... o să mi se facă rău.. Mi se pare că am temperatură. mergem la dentist (sau la sto­ matolog)... Dacă staţi la soare.. 1-a deranjat (pe el). Li se pare că au temperatură. Dacă stăm la soare. Nu mi s-a întîmplat ni­ mic rău. Numele vostru e. v-a deranjat. te-a deranjat.. Se numeş­ te. beau. I se pare că are temperatură. Perfect! Dar dacă nu sîntem "măgari sănătoşi"... înainte te-a chemat. însă. Dacă stau la soare... a. Puneţi alcool.. Nu li s-a întîmplat ni­ mic rău. Cînd înoată cu capul sub apă.. L24 1. Cînd i se face sete.dacă ne dor dinţii.. mai bine măgar sănătos.. mergem la cardiolog. i... Pe la medici.. suflă.m.. suflă.. Cînd mi se face sete. facem o criză de apendicită. Dacă stau la soare.. . Pe ea o cheamă. d. suflă. Pacienţii pe care îi caut sînt în salonul 5.. Nu­ mele lor este.. o să i se facă rău. înainte m-a chemat Popescu. Ni se pare că avem temperatură.. ne ustură ochii. Cînd înoată cu capul sub apă.. Pune alcool.. Cînd ni se face sete. Dacă te pişcă.. Vă numiţi...... Pe tine te cheamă. Pun alcool. o să ţi se facă rău. Dacă. Dacă îi pişcă (pe ei).. a deranjat-o (pe ea). Nu ni s-a întîmplat nimic rău. Numele meu e Cristina. sufli. Doamne fereşte. Cînd ţi se face sete. d. Ţi se pare că ai temperatură. su­ flăm. e. bea...

vedeam. I s-a făcut dor şi a venit. Mi s-a făcut dor şi am venit. îşi bă­ teau joc. a i se face sete: mi se făcea sete. răspundeam. spunea. vedeau. a zice: ziceam. a răspunde: răspundeam. d. a spune: spuneam. f. le interesa (pe ele). îl durea (pe el). îi interesa (pe ei). duceam. te culci. ne duceam. a i se părea: mi se părea. zăceai. L25 1. li se părea. vă duceaţi. răspundeau. zăceaţi. te durea. trimiteam. ne sculam. vă durea. le trebuia. spuneam. spuneai. Cînd ţi s-a făcut frig. hotăra. spuneaţi. îi durea (pe ei). ştia. a se scula: mă sculam. ne trebuia. hotărai. vă făceaţi rost. Vi s-a făcut dor şi aţi ve­ nit. Cînd i s-a făcut frig. le era foa­ me. ne era foame. îi plăcea. zăceau. îţi făceai rost. te-ai îmbră­ cat. 263 . treceam. trimiteai. vedeaţi. s-au îmbrăcat. zicea. ţi se făcea sete. ne imaginam. ne trezeam. îi convenea. a trimite: trimiteam. a duce: duceam. vă dădeaţi seama. vi se părea. Cînd i se face somn. ne in­ teresa. a-şi bate joc: îmi bă­ team joc. vă era foame. se culcă. te interesa. vorbea. g. ziceam. ne dădeam seama. îşi dădea seama. ştiaţi. a vorbi: vorbeam. a. îţi imaginai. ducea. a-l in­ teresa: mă interesa. îţi trebuia. ne culcăm. răspun­ dea. spuneau. ziceai. treceau. vorbeai. hotărâm. se trezea. vă trezeaţi. ză­ cea. s-a îmbrăcat. Cînd li s-a făcut frig. se ducea. se trezeau. îţi băteai joc. Cînd vi se face somn. i se părea. trimiteaţi. îl interesa (pe el). îşi imagina. vă interesa. Ni s-a făcut dor şi am venit. a se duce: mă duceam. f. c. vă băteaţi joc. îşi făceau rost. zăceam. te scu­ lai. se scula. răspundeaţi. Cînd ni se face somn. o interesa (pe ea). e. ne băteam joc. Cînd mi s-a făcut frig. îşi făcea rost. ni se părea. Cînd li se face somn. ştiai. duceau. ţi se părea. vorbeam. ne făceam rost. îi trebuia. duceaţi. îţi convenea. te duceai. vorbeaţi. vedea. vă sculaţi. le plăcea. ziceaţi. se duceau. m-am îmbrăcat. îi era foame. o durea (pe ea). vă trebuia. vorbeau. îşi bătea joc. a vedea: vedeam. trimi­ tea. a-i trebui: îmi trebuia. a-l durea: mă durea. a zăcea: zăceam. vă plăcea. ziceau. ne durea. răspundeai. v-aţi îmbrăcat. le convenea. Cînd ni s-a făcut frig. duceai.face somn. îşi dădeau seama. vedeai. a şti: ştiam. ştiau. ni se făcea sete. hotărau. a-şi da seama: îmi dădeam seama. Li s-a făcut dor şi au venit. trimiteau. a trece: treceam. a hotărî: hotărâm. treceai. b. ne plăcea. a-i fi foame: îmi era foame. se culcă. a-i conveni: îmi convenea. ştiam. Ţi s-a făcut dor şi ai venit. trecea. Cînd vi s-a făcut frig. te tre­ zeai. îşi imaginau. îţi plăcea. treceaţi. vă culcaţi. hotărâţi. a-si face rost: îmi făceam rost. a-şi imagina: îmi imaginam. i se făcea sete. vă convenea. îţi era foame. îţi dădeai seama. vă imaginaţi. ne convenea. a-i plăcea: îmi plăcea. a se trezi: mă trezeam. ne-am îmbră­ cat. se sculau. le durea (pe ele).

b. Mi-aş cumpăra maşină. M-aş duce în România dacă aş fi în concediu.... am face.... .... li se făcea sete. De aceea. ar coborî. a. ai avea. tutun. dul­ ciuri. Am fost aşteptată la ora 5. Mi-aş fi cumpărat maşină dacă aş fi avut bani destui. dar nu vreţi şi voi. cel. a.. prefer să scriu cu maşina de scris. Un reparat nu costă mulţi bani. cel.. cei. c. îngheţată. 3.. am crede. cea. a crede: aş crede. a face: aş face. b.. de copiat nişte cursuri şi de tradus un articol din franceză în română. chibrituri. ni se întîmpla. E greu de spălat. va fi bine construită... prăjituri. ar veni. Ziarele de ieri erau foarte cerute. cel. d.. 3. Vreau să fiu aşteptată. Am un scris foarte urît şi greu de citit (descifrat). ar avea. Coafeza o întreabă pe clientă dacă doreşte un tuns sau un vopsit. ar sta..vi se făcea sete. ai coborî. li se întîmpla. aţi coborî.. Aş vrea să stau acasă. ar Sta. Mi-aş fi cumpărat maşină. ar coborî.. e. cărţi. dar nu sînt în concediu. aţi crede. ar avea. aţi avea. Voi fi aştepta­ tă.. ţigări.. am coborî. Aş vrea să stau acasă dacă aţi vrea şi voi. a avea: aş avea. Mi-aş cumpăra maşină dacă aş avea bani destui. cel. c. b. dar n-am avut bani destui. c M-aş duce în România. E uşor de tivit. Cîteva zile n-o să mai pot lucra nimic. M-aş fi dus în România dacă aş fi fost în concediu. cel.. a sta: aş sta. aţi sta. Casa aceasta a fost bine construită. h. Din păcate. s-a spălat chiar în dimineaţa aceea. dar n-am bani destui. i se întîmpla.. a fost puţin citită.. dar costă mult timp. Aş fi vrut să stau 264 . ar veni. ar face. acum două zile s-a defectat şi a tre­ buit s-o duc la reparat. d. ar face. c. o să fie bine construită... pentru că mai este şi acolo des­ tul de aşteptat. d. Eraţi neinformat! Aţi fost neinformat! Veţi fi neinformat! O să fiţi neinformat! Vreţi să fiţi neinformat? 5.. Coafeza îi spune atunci să nu aştepte şi să ceară un simplu udat.. L27 1. Şi am acum mai multe de făcut: de scris nişte scri­ sori. d. Clienta îi răspunde că doreşte numai un tuns şi un coafat şi întreabă dacă are mult de aşteptat. trebuie să fie bine construită. am avea. a veni: aş veni. . f.. O să fiu aşteptată. . f. o să fie puţin citită. Eram aşteptată la ora 5. ar crede. 6. am veni. Clienta îi spune că de spălat. dar n-am fost în concediu.. Coafeza îi explică că mai are de făcut un permanent şi un vopsit şi o roagă să meargă la spălat. . M-aş fi dus în România. c. era bine construită. b.. ai sta. g... ai crede. flori. E greu de cusut. Mi s-a spus că pot s-o iau de la reparat peste cîteva zile. ţi se întîmpla. va fi puţin citită.. i.. b. aţi face.. aţi veni. 9. a i se întîmpla: mi se întîmpla. ar crede. e.. ai face. am sta. ceai. 7. . a coborî: aş coborî. L26 1. vi se întîmpla. cel. cel.. ai veni. Cartea aceasta era puţin citi­ tă.

Cîştiga. Să-mi fi spus. Să fi fost în locul lui. f. L28 1. Ţi-aş scrie. nu aflam. La confecţii. Vînzătoarea îi oferă atunci să încerce alta. aş fi venit. Aş fi luat antinevralgic. Ii explică că este numărul 46 şi îi spune că îi stă bine. d.. Aş fi vrut să stau acasă dacă aţi fi vrut şi voi.. De nu telefona. dar nu-ţi ştiu adresa. aş fi rămas. rămîneam. = Dacă eram în locul lui. Clienta îi spune că îi place. Dacă îmi spuneai. dar nu ţi-am ştiut adresa. = M-ar fi durut gîtul dacă mîncam înghe­ ţată. mi s-ar fi făcut rău. Vînzătoarea îi oferă să vadă cîteva modele şi îi arată una pe care să o încerce. veneam. mi s-ar fi făcut rău.. De ce arde supa? = Putea să nu ardă supa! Ar fi putut să nu ardă supa!. Aş lua antinevralgic dacă m-ar durea ceva.. = Dacă mi-ai fi spus. Să-mi fi spus. dar nu mă doare nimic. e. Să se fi concentrat mai bine. dar că îi e mică. dar n-aţi vrut şi voi. De ce nu eşti mulţumit? = Ai putea să fii mulţumit! Ai putea fi mulţumit! Ar trebui să fii mulţumit! 6.. aş fi venit. veneam. O întreabă dacă nu are numărul 48 şi îi mai spune că i-ar plăcea (să fie) albă. Ţi-aş fi scris dacă ţi-aş fi ştiut adresa. nu aflam.. = Dacă n-ar fi telefonat. . aş fi venit. Ţi-aş fi scris. mi se făcea rău. dacă s-ar fi concentrat mai bine. e. b.. dar că îi e puţin strimtă la umeri. n-am fi aflat. aş fi rămas. dacă se concentra mai bine. a... Să fi mîncat cît el. Dacă aş fi fost în locul lui. f. Clienta îi răspunde (la salut) şi îi spune că i-ar trebui o jachetă de ga­ lă. g. dar nu m-a durut nimic. Dacă mîncam cît el. De ce nu mi-ai spus? = Puteai să-mi spui! Ai fi putut să-mi spui! b.acasă. Clienta se hotărăşte să o ia pe aceea. Să nu fi telefonat... g. De ce nu m-ai anunţat? = Ar fi trebuit să mă anunţi! Trebuia să mă anunţi! Puteai să mă anunţi! Mă puteai anun­ ţa!. Vînzătoarea îi spune că îi pare rău.. d. de culoare deschisă. rămîneam. Dacă îmi spuneai. De ce nu m-ai aşteptat? = Puteai să mă aştepţi! Ai fi putut să mă aştepţi! M-ai fi putut aştepta!. c... Dacă mi-ai fi spus. 5. Aş fi luat an­ tinevralgic dacă m-ar fi durut ceva... De ce nu ţi-ai făcut exerciţiul? = Trebuia să-ţi faci exerciţiul! Ai fi putut să-ţi faci exerciţiul! Ţi-ai fi putut face exerci­ ţiul!. dar n-au decît crem sau vernil şi o invi­ tă pe clientă să le încerce. = Ar fi cîştigat. a.... M-ar fi durut gîtul să fi mîn­ cat îngheţată. Vînzătoarea o salută pe clientă şi o întreabă ce ar dori. f. Ţi-aş scrie dacă ţi-aş şti adresa. ve­ neam. = Dacă aş fi mîncat cît el. Mă durea gîtul dacă mîncam îngheţată. Dana îl în265 . De ce n-ai învăţat? = Trebuia să înveţi! Puteai să înveţi! Ai fi pu­ tut învăţa! Ai fi putut să înveţi!. Dacă aş fi fost în locul lui. M-ar fi durut gîtul dacă aş fi mîncat îngheţată. cîştiga. Aş lua antinevralgic. La biroul de informaţii. . Cumpărătoarea îi spune că cea crem i s-ar potri­ vi mai bine. c.

La piaţă. Mama îi spune că o lasă şi îi explică să o cureţe întîi de frunze.20. Anca este de acord şi o roagă să-i cîntărească două bucăţi pe ca­ re le-a ales.treabă pe funcţionar la ce oră pleacă rapidul de Bucureşti.) L29 2. c.). Mama îi răspunde că trebuie fiartă cu sare cam 10 minute. (Se curăţă). Dana îl întreabă dacă opreşte la Buşteni. a.. chiar dacă n-a mai făcut nicio­ dată. Medicul îi dă să-şi pună termometrul şi îl întreabă dacă simptomele acelea le-a mai avut. Anca o întreabă pe mama ei dacă cono­ pida se fierbe. foarte rar.. Medicul îl întreabă dacă e cineva bolnav în familie pentru că probabil s-a molipsit de la cineva. Ţăranca îi propune să i-o dea cu 12 lei. Pacientul îi răspunde că nu şi-a luat-o. = Sarea trebuie pusă. dacă îi convine şi Ancăi. Paci­ entul îi răspunde că probabil s-a molipsit de la vreun pacient de-al lui. dacă o lasă. Acasă. Accidentul de ieri s-a produs pentru că amîndouă maşinile aveau viteză mare. Sarea trebuie să fie pusă. = Cartofii trebuie scoşi. Medicul îi explică că este din cau­ za febrei şi îl întreabă dacă şi-a luat temperatura. b.. Spuneţi ce vă doare? Medicul îl întreabă pe pacient ce s-a întîmplat şi îl roagă să-i spună ce îl doare. Mihai îi spune Danei să se ducă pe peron pentru că el vine imediat (şi că vine şi el imediat). Merele trebuie să fie curăţate. (Se pune. Medicul îl întreabă pe pacient dacă îl dor muşchii. Acesta îi răspunde că îl dor toţi muşchii. (Se scot. N-am venit deoarece n-am fost invitat. dar că de atunci îl doare capul şi îi vi­ ne să strănute tot timpul. cînd era copil şi avea gripă. 5. = Merel trebuie curăţate. = Untul trebuie topit. Te iert fi266 . de la linia a patra. Funcţionarul îi răspunde că acceleratele opresc şi îi spune că are unul cinci minute mai tîrziu. Pacientul îi răspunde că le-a mai avut cîteodată. Anca o întreabă dacă nu o dă cu 10 pentru că nu-i prea îndesată. Anca o întreabă pe ţărancă cu cît dă conopida. Funcţionarul îi răspunde că la ora 9. Pacientul îi răspunde că pînă cu o zi îna­ inte se simţea bine şi n-avea nimic. că îi vîjîie urechile şi tremură. Anca îi spune că ar vrea s-o facă ea. în bucătărie. Ii explică că nu-i greu de gătit. că după aceea se strecoară şi apoi trebuie pusă la cuptor cu unt. Cartofii trebuie să fie scoşi. Dana îi spune atunci lui Mihai să fugă repede să ia bilete. 3. Ţăranca îi răspunde că o dă cu 15 lei kilogramul. de la linia a doua. apoi s-o spele şi s-o pună la fiert. Funcţionarul îi răspunde că nici un rapid nu opreşte la Buşteni. îi spune să cumpere bilete de la ghişeul 5.. (Se topeşte). Dana îl întreabă atunci dacă nici acceleratele nu opresc. Untul trebuie să fie topit. că i s-au înroşit ochii şi îl ustură. smîntînă şi pesmet.

noi a trebuit să mai aşteptăm.indcă n-ai vrut. nu mănînc gras. Zig-zag prin ţară. c. consumă alcool. Ionel îi spune mamei să n-aibă grijă.. De prea mult băut.. din cauză că am băut prea mult. mă doare capul. Accidentul s-a produs trecînd strada. h. d. aş fi trecut la examen. Dacă ai avea vacanţă. învăţînd. a nerespectării. dar să nu se scalde pentru că apa e foarte rece. Nefiind atent.. cu mi­ ne. sînt obosiţi sau adorm la volan.. pe drum. a consumului de alcool. Parcînd. Oprindu-se. în urma mea. dar că n-a fost ne­ voie de timbre fiindcă a introdus scrisoarea în cutie cînd nu era nimeni prin apropiere.. îmi place să te ascult vorbind. 4. Oamenii se uitau comentînd. Neplăcîndu-mi vi­ nul roşu. 3. nu beau. e. = cînd nu mănînc. Cauze şi.. (= cînd voia să ia o curbă). L30 1. Y îi răspunde că da. c. e. i.. că şoferii nu respectă viteza reglementară. depăşesc neregulamentar. Accidentul s-a produs vrînd să ia o curbă. (= cînd s-a oprit. c. d. e. b. mă dor picioarele. viteza nebună a celor dinaintea mea. îl doare stomacul din cauza fumatului excesiv. am căzut sub masă. înaintea a 5 maşini mici şi a două camioane. f. b. a lovit altă maşină. nu mi-am spus părerea. din cauza altor maşini. Mergînd cu avionul. X îl întreabă pe Y dacă tot mai caută cîinele... Mama îl întreabă pentru ce i i-a dat. Din cauza voastră. pentru că s-a oprit). a făcut acci­ dent. d. cei de după mine. din cauză că n-am mîncat. învăţ ascultînd muzică... d. din cauză că fu­ mez. Y îl întreabă ce folos ar avea. m-am plictisit. II. din cauză că pietonii traversează prin locuri nepermise. g. = din cauza fumatului. aş ajunge mai repede. 3. pentru că are să se scalde îmbrăcat! III. 2. = din cauza mersului pe jos. Nefiind specialist. I. Mama îi spune lui Ionel că poate să se ducă la rîu. = din cauza băutului. X îl întreabă atunci de ce nu dă un anunţ la ziar.. din cauză că am mers atîta pe jos. De fumat. Grăsimile făcîndu-mi rău. a depăşirii. în faţa unei maşini oprite de-a latul şoselei. Sorin îi răspunde că bunica i i-a dat. maşina din faţa mea. (= cînd trecea strada). b. în faţa obiectului căzut pe şosea. 5. a neatenţiei. Ducîndu-mă singură. din cauza traversării. a. 6. Mi s-a întîmplat vrînd să iau o curbă.. Nu te-am auzit intrînd. Sorin îi spune că bunica 1-a trimis să cumpere timbre. deoarece cîinele tot nu ştie să citească. a. a oboselii sau a adormirii la volan. cînd fumez. Ameţesc de nemîncat. ai putea face un tur prin 267 . a. cauze. a făcut acci­ dent. (= pentru că n-a fost atent). j . Mama îl întreabă pe Sorin de unde are bani. (= cînd a parcat). De atîta mers pe jos. k. sînt neatenţi.

Dacă ai avea maşină. Pentru că am crezut că nu mai veniţi. scriseşi. aleseseră. fu268 . b. b. . Cînd povesteşti. ale­ serăm. să ascult muzică. ziserăm. căzuseşi. La mare. rămăseserăţi. Muzeul de Artă de la Cluj. Dacă ai fi învăţat. te-ai putea întîlni cu.. alesese. ceruse. O fi mergînd cu trenul? d. îţi poţi rezolva mai repede treburile. trecurăm. Pentru că n-am mai putut să lucrez. ai putea vedea. trecu. rămăseserăm. S-o fi dus? g.. scrisesem. ai putea merge mai des la părinţi. aleserăţi. alesesem.. rămaseră. zisese. (Pentru că stai. ceruserăm. văzuseră. a. rămase. văzurăm. a fuma: fumai. putură.. văzură. ceruserăţi. văzusem. cînd citesc. trecură. ziseseră.. ziseră. în nord. centrăm. putuserăţi. aurul din mine. aleseşi. rămăsese. 7. ai fi trecut la examen.. a rămîne: rămăsei. ştiurăţi. ştiuseră. Dar. h. L31 1. a zice: zisei. f. văzuse. M-aş reface mai repede dacă aş sta în pat. tim­ pul trece mai repede. căzură. căzurăm. a vedea: văzui. scriseseşi. j ... Şi-o fi amintind de mine? h. cerurăţi. trecuse. cerusem. ştiurăm. scriserăţi. ai înota şi ai putea face. puturăm. ziseşi. mănăstirile din nordul Moldovei. trecuserăm. ceruseşi. alese. căzusem. scriseserăţi. ramaseşi. e nevoie să înveţi româneşte. putuseşi. zise­ sem. ziseserăţi. (îmi place.. putuseră. scriseră. putuşi. muncitorii din industrie. lemnul din pădure. caută-le deocamdată pe hartă! 4. a cădea: căzui. înveţi mai repede o limbă dacă vorbeşti (cînd vor­ beşti). . ştiuserăm. i. scriseserăm. La Braşov. voi putea programa totul mai bine.. . căzuseră.. ramaserăţi. puturăţi. văzurăţi. trecuseră. te-ai bronza. Ai putea vedea.. ziseseşi. c.. putuserăm. putu. căzuserăm. ştiuşi. a cere: cerui. în Maramureş. căzu. O fi (fiind) departe? c. ştiu. ramaserăm.. trecuseşi. ziseserăm.) k. aleseserăţi. a scrie: scrisei.. aleseră. leii de la circ.. trecuşi. îmi place să citesc cu muzică (şi să ascult muzică). fumaşi. scrise. putusem. scriserăm. nu v-am mai aşteptat. văzuserăţi. văzu. Şi-o fi amintit de mine? 2. ceru. respirînd aer cu­ rat. Dacă îmi vei scrie (îmi scrii) din timp. aleseserăm. ştiusem. ştiuse.). O fi mers cu trenul? e. S-o fi întorcînd? f. rămăseseră.. La Cluj. aleseseşi. pu­ tuse. g. Dacă stai în România. a pu­ tea: putui. căzuse.. ştiuserăţi. scrise­ se. te-ai odihni cu adevărat. Urcînd şi coborînd pe jos. ai vedea . trecuserăţi. e.. bisericile din Maramureş. văzuserăm. căzurăţi. ştiură. zise. ceruseră. rămăsesem. rămăseseşi. a alege: alesei. ziserăţi. rupîndu-te de tot stresul. căzuşi. a trece: trecui. ştiuseşi. d. văzuseşi. trecusem. a şti: ştiui. metalele din adîncuri. am preferat să mă culc. pînă a le vedea în realitate. casele de la sate.România. văzuşi. trecurăţi. Cînd ai maşină. scriseseră. cerură. căzuserăţi. ceruşi..

vorbirăm. înainte de a ple­ ca. vorbiseră. fugise. Dacii se organizară b. terminaşi. nici cum ieşi de acolo. deci (aşadar. b. ca să e. din cauza. terminase. fugirăm. fumarăm. fugirăţi. a. nici englezeşte. vorbiserăţi. N-am cu cine vorbi nici româneşte. mîncasem b. N-avem nici unde dormi. fugiseşi. terminaserăţi. fumaseră. vorbisem. n-am cu cine vorbi b. terminaseră. vorbiră. termină. d. vorbi. c. fugişi. părăsiseră. vorbiseşi. L32 1.mă. 2. 3. se forma. . a fugi: fugii. văzusem c. vorbiserăm. vorbirăţi. fugiră. 3. fugisem. fugi.- 269 . fumarăţi. termina­ serăm. a vorbi: vorbii. transformă c. deveni d. înainte de a mînca g. fumaserăţi. fumase. termina­ răm. fugiserăm. fugiseră. nici unde mînca. fumaseşi. terminasem. a. 4. terminară. . fumaserăm. fu părăsită e. înainte f. pentru a nu uita e. deşi (cu toate că) b. vorbise. ai unde sta c. pentru a putea f. vorbişi. a. terminarăţi. N-am nici cum intra. n-avem cum vă întîlni d. fumară. de aceea) d. fugiserăţi. căzuse d. fumasem. a. a termina: terminai. terminaseşi. veni­ ră. pentru c.

c. num. adverbial articol conjuncţie. prep. f G hot.n. Φ I. V V. refl. cons. e. m. ş. etc. Abbreviations and symbols. persoana a Ii-a persoana a IlI-a . L loc. III.d. N n. = = = = = = — = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = anul curent acuzativ adjectiv. subst. D e. sgş. conj. î. interj.Abrevieri şi simboluri (Abréviations et symboles. Ac adj.a. pers. verbal terminaţie zero persoana I. Conj. perf. adjectival adverb. art. adv. conjuncţional conjunctiv consoană dativ era noastră etcetera exemplu feminin genitiv hotărît interjecţie înaintea erei noastre lecţie locuţiune masculin nominativ neutru numeral perfect personal plural prepoziţie. s. II.a. n.m.) a. pron. vb. Ex. pl. prepoziţional pronume reflexiv substantiv singular şi altele şi aşa mai departe vocativ vezi verb.

-ă.. pron. = air afară adv.adv. fois. adultă. that is adînc (-ă.. at home accelerat (tren ~). acele(a) adj. = maintenant. = arriver. the same I acele(a) (v.n. = vrai. alimentare autre. chez soi. = avant-hier. = choisir. = aiguille.n. acel (a)) aceea (de ~) loc. = celui.vb. acelaşi) I i acel(a).adv. = à la maison. the day before yesterday alb. =otherwise days amability altă dată = -e adj. = avoir le choix.. = c'est-à-dire. d'alimentation. often adevărat. needle acasă adv. acelaşi) acolo adv. alimente s. aceleaşi adj.adv. white alege vb. to be enough alaltăieri adv. = apporter.loc. food amabilitate. to bring adult. = le.aimable. = s'endormir. really adică adv. acel(a)) aceleaşi (v. there acum adv. to arrive ajunge (a-i ~) (îmi ajunge) vb. alţi. ac..f. amabil. a week ago adesea adv. -i. = aliment. adv. fast train accident.. aceeaşi. -e adj.f. deep(ly) adormi (<j>) vb. = c'est pourquoi. -i) adv. acea(aceea).s.n. = souvent. adult aer s.n. = dehors.-i.I LEXIC GENERAL A. accelerate s. aceiaşi. magasingentle alimentară. = profond(ément). adevăraţi. that (one) acelaşi. acel(a)) accea (v.. true adevărat (cu -) loc. now acum o săptămînă = il y a une semaine. to have to choose aliment. ace s. = là-bas. = suffire à qn. = blanc. = adulte. épicerit. m (une)informer other tinte altădată-ă. outside afla (a (se) -) (u) (eu (mă) aflu) vb. to choose alerga (Φ) vb. adulţi.. altă. adevărată. to fall asleep aduce vb. adevărate adj. = autrefois. acelaşi) acei(a) (v. = courir. 271 . = réellement. here ajunge vb.autrement. acei(a). acel(a)) aceiaşi (v.même. -là.alte adj.. adj. = other autre kind. = train direct. amabilităţi s. accidente s.n. = alt. food store altfel adv. to find aici adv. = ici. that's why aceeaşi (v. to run ales (a avea de ~) (eu am de ales) loc. adulte adj. = amabilité. = (se) trouver. pron. = accident acea (v.

to put aştepta (Φ) vb. to mix ameţi(esc) vb. to burn ardei. England anotimp. = donc. atenţi. arbori s. = ami. attentive atenţie. ăsta) astăzi adv.f. so so aşeza (a (se) -) (Φ) (eu (mă) aşez) vb. gold 272 . = approvisionnement. = jeter.f.. ape s. = (se) rappeler. anotimpuri s. = être pris de vertige. = attendre. amici s. to remember amintire.m. poser. = après. atente) adv. to become dizzy amic. to approach aprovizionare s. water apăra (Φ) vb. = attente. = saison. near (by) apropia (a (se) ~) (i) (eu (mă) apropii) vb. to postpone amîndoi. then august s. = Angleterre. anunţuri s. = (s')approcher. . tree arde vb. waiting atent (atentă. adj. = apparaître. atenţii s.n. to defend apărea (eu apar) vb. isn't it? aşadar adv. = argent. to sit down. = annonce. ăsta) astfel (tot -) (loc. = attention atunci adv. amintiri s. annate s. = tailler. April aproape (de) adv.n. amatoare.n. to press apoi adv. comme-ça. = an(née). = or.vb. to wait aşteptare. = hier soir. certain anunţ.n. adj. = avoir le vertige. = ainsi.)adv. rapprocher. fond of amesteca (Φ) vb. to throw away asculta (Φ) vb. = écouter.f. aşteptări s.f. today astea (v. s.Lexic amator. = presser. attentif. memory amina (Φ) vb. = brûler. pron. to appear apăsa (Φ) vb. appuyer. = à savoir.m.armée.f. = arbre. season anume adv. last night asta (v. amatori. to sharpen aseară adv. in this way aşa adv. so aşa (nu-i ~?) = n'est-ce pas?. year Anglia s. to feel giddy arbore.. = poivron. supply apuca (a-1 ~ ameţeala) (mă apucă ameţeala) loc. friend aminti (a(-şi) ~) (esc) (eu (îmi) amintesc) vb..m. = avril. amîndouă adj.f.. = aujourd'hui. ardei s. = alors. army arunca (Φ) vb. = comme ça. amateur. = amateur. to listen to ascuţi (Φ) (eu ascut) vb. both an. = remettre à plus tard. = tous/toutes les deux. silver armată. therefore aşa şi aşa = comme-ci. = mélanger. ensuite. announcement apă.m.m. = près (de). green pepper argint s. ani s. = avec attention. aiguiser. = août. amatoare adj.f. = souvenir. August aur s. = eau. = défendre. then aprilie s. namely. = (s')asseoir.m.

f.n. bogăţii s. = bar bate vb. office biscuit. ş. rich > bogăţie. avarii s. -e adj.m. = ce. plane azi adv. autobuze s.f.f. = richesse. biciclete s.n. stamme er bloca (a (se) ~) (eu (mă) blochezi \* = !scN' bloquer. -e adj. babe s. = aujourd'hui. ticket bine adv. -ă.m. = fortune avion. bijuterii s. = avoir affaire à. = bijou. . to hear avarie. = avoir besoin de. = biscuit bîlbîi (a se ~) (Φ) (eu mă bîlbîi) vb. = battre. = billet. = fromage. = garçon. brazi s. to put in băiat.m.m. bîlbîiţi s.n. = bégayer. = boisson.m. = maladie.m. = avion. = malade. damage avea (eu am) vb. = bègue. băi s. bilete s. = bien. averi s. bogate adj .'ewel bilet.vb. blonzi. bath(room) ban. boli s. bani s. -i. bagaje s. to have (smth.f.f. illness bogat. blonde adj. frapper. : . beţivi s. ăştia. io block. to type băga (Φ) (eu bag) vb.n. giddy.biscuiţi s. -ă. = entendre. = boire. = ivrogne. = bière. brinzeturi s. = pot. birouri s.Lexic autobuz. boy băutură. = vieille femme. bulb bere.f..f. today Ă ăsta. = avoir.n. s. = ahuri. fir tree brînză. astea adj.. ces (formes populaires). baruri s. to beat. = bus auzi (Φ) (eu aud) vb. giddy-head bicicletă. = avarie. drink bea (eu beau) vb.n.vb. borcane s. = bicyclette. these (folkforms) B babă. to knock. well birou. ill borcan. avioane s.f. = bureau. = (salle de) bain. -i. to need avere. bogată. = ampoule. = introduire.f. bogaţi. to be shut off blond. beri s. money banană. drunkard bezmetic. = sapin. to drink bec. băieţi s. bicycle bijuterie. this.n.. asta. = bagage. pron.. jar brad. to have avea de-a face cu (eu am de-a face cu) loc. banana bar.f.) to do with avea nevoie de (eu am nevoie de) loc. beer beţiv. . = banane. banane s. băuturi s. = argent.blond boală. blondă. to stammer bîlbîit. riches bolnav.f. he. luggage baie.f. cheese 273 . old woman bagaj.n. becuri s.

= aller bien à qn. capitale s. cornichon. path 274 . = bulletin. = voyager. caiete s.f.f. potato casă. = cardinal care adj. călători s. goods burtă. = pomme de terre. = viande.. căi s.conj. căciuli s.f.f.f. way cameră. good bun (a-i fi ~) (mi-e bun) loc.f.) să.n. = bon.f. bucureşteni s. cart cardinal. = avoir chaud. = tête. = chaud.. coffee caiet.. head capitală. room cap. = Bucarestoise. = capitale. loc. to be warm cale.n. = chemise. calzi.n. because of cauză. = maison. that căci conj. castane s. book cartof. care s.m.. capete s. shirt cărare.f. traveller călători (esc) vb.f. pron. = livre. Bucharester buletin. cauze s. horse cald. bucureştene adj. = se rejouir. masterpiece car. = causer. capodopere s. -e adj. burţi s. front Bucharest bucureşteancă. marcher sur.prep. warm cald (a-i fi ~) (mi-e cald) loc.m. -e adj. bucureştence s.Lexic bronza (a se ~) (ez) (eu mă bronzez) vb. = bonnet. maroon. cămăşi s. chestnut castravete.m. = comme. = repasser. caldă.vb.m.f. -i.= à cause de. cărnuri s. to step on călător. -ă. = chef-d'oeuvre. Bucharester bucureştean.f. to iron. to be tanned bucătărie. (in order) to castană. belly c ca (şi) adv. = cahier. cucumber cauza (ez) vb. = cause că conj. -i. = concombre. = Bucarest.. because căciulă.f. = (le)quel. châtaigne. = marron. Bucharest bucureştean.f. cartofi s. exercise book cal.n. meat carte. bucureşteană. kitchen bucura (a se ~ (de)) (<j>) (eu mă bucur) vb. like. = car. which carne. to travel cămaşă. = Bucarestois. buletine s. house ca(. = voie. = que.f. cap cădea (eu cad) vb. = biens.. = de Bucarest. = chambre..m.n. castraveţi s. cai s. cărări s. cărţi s.. = sentier. camere s.f.vb. -uri s. bucureşteni. to cause cauza (din ~) loc. = café. -ă. cafele s. calde adj. as cafea. capital capodoperă. = cuisine.m. bucătării s. = ventre. = se bronzer. to fit bun. = cheval. case s. to enjoy Bucureşti s. = voyageur. = pour que. = tomber..f. = char. to/all călca (Φ) (eu calc) vb. identity card bun.

= cinq. celălalt) central.f.m. chinezoaice s.f. circus circulaţie.. quel. eel) ceai. even. Ies. chocolate circ. what. chinezi s. which cea (v. to ask (for) cetăţean. = chimiste. = l'autre. = central ceramică s. chirii s. who cinematograf. the... chelneri s. (French) roll chimist. = chirurgie. = petit pain. = (se) marier. = demander. to yawn căuta (Φ) (cu caut) vb. = appeler. cea.f.m. ciocolate s.n.f.f. crow ciob. to look for ce pron. thinking chiflă. = dépenser.. adj. celălalt) cel. just chibrit.. piece. = Chine.f.n. to search cere vb. = loyer. = Chinois. cei.f. = chocolat. -i.m. étudier. = corneille. chifle s.f. traffic TIS . chei s.n.f. which cei (v. = Chinoise. ceilalţi. cifre s. ciori s. key chelner. to marry căsca (eu casc) vb. China chinez. Chinese chinezeşte adv. les autres. to be called chiar adv.f. cele art.n. = réflexion. something cheie. = cerf. = s'appeler. = citoyen. cioburi s. Chinaman chinez. figure cinci num. tea cealaltă (v. the other(s) celelalte (v. ceaiuri s. Chinese woman chirie. -e adj.= quinze. stag cerceta (ez) vb. = chercher. = cirque. = qui. = ce que.f. circulaţii s. = garçon de restaurant. = chinois. = cinéma. fifty cinşpe num. = chercher. -ă. -ă. = clé.. = circulation.f. five cincisprezece num. ceramics cerb. = bâiller. cel) ceilalţi (v.. pron. rent chirurgie. to call chema (a-1 -) (mă cheamă) vb.Lexic căsători (a (se) ~) (esc) (eu (mă) căsătoresc) vb. chibrituri s. = chiffre. to spend chema (Φ) vb. match chibzuinţă s. cinematografe s.adj. = thé. fifteen cine pron. = même. shiver ciocolată. celălalt) ceea ce pron. = quinze.n. = céramique. surgery cifră. what.m. chimişti s. = débris. -e adj. = en chinois. = cinquante. cinema cioară. celelalte adj.(one(s)) celălalt. Chinese chinezoaică. waiter cheltui (esc) vb. = allumettes. = que. = quelque chose. cealaltă. cetăţeni s. circuri s. -i. la. chemical investigator China s. fifteen cincizeci num.m. citizen ceva pron. cerbi s. = Ie. chirurgii s.

boot cîmp. to weight cîntec. pour quand?. colouring) comanda (Φ) vb. cîrnaţi s. colaci s. = trésor. pron. cîtc adj. conference conopidă. to concentrate (on) concert. = gagner. = instant. = commettre. colegi s. adv. cîmpuri s. = botte. How much does it cost? cîteodată adv. cîţi. = coloris. clienţi s. to drive confecţie. = composer. to sew cobori (Φ) vb. moment coadă.f.. = client clipă. some clădi (esc) vb.m.adv. = conférence. = combien (de). to order comite vb.adv.n. = lire. = contredire. to constitute consulta (a (se) ~) (Φ) (eu (mă) consult) vb. = conduire.f.. = quelque. = confiserie. cîtă. = coudre.f. consumption contra prep. conserve s.n. = (se) concentrer. cauliflower conservă. to commit comoară. hairdresser coafor s. = queue coafeză. cîteva adj. when? cînta (Φ) vb. comori s. = descendre. cîţiva.n. field cînd adv. when cînd (de ~?) loc. to sing cîntări (esc) vb. = bâtir.n. to communicate concentra (a (se) -) (ez) (eu (mă) concentrez) vb. ready-made clothes conferinţă. knot-shaped bread coleg. confecţii s. pron.m. clipe s. = depuis quand?. hairdresser's coase (eu cos) vb. while.= peser. conferinţe s.f. to win cît. cozi s.f. against contrazice vb.m. sometimes Cît timp? = Combien de temps?.n. to colour colorit. treasure compune vb. = pain brioché. = prêt-à-porter. = saussice. = mouton retourné. to contradict 276 . = collègue. mate colora (ez) vb. = consommation. = chanter. to read cizmă.. = tandis que. = (se) consulter. concerte s. to consult consum. = coiffeuse. how long? cînd (pe -(?)) loc. sheepskin coat colac. cofetării s. = contre. = (se) constituer. Wliat time is it? Cît costă? = Ça coûte combien?.Lexic citi (esc) vb. to compose comunica (Φ) vb. = concert conduce vb. cîntece s. tin constitui (a (se) ~) (Φ) vb.m.f. consumuri s. = communiquer.f. cojoace s. = quand. = chanson. cîtăva. = parfois.f. IIow much time? How long? cîtva. = colorier.n. how much /many Cît e ceasul? = Quelle heure est-il?. to get down cofetărie. coafeze s. conopide s. = commander. = coiffeur. song cîrnat.f. = conserve. = chou-fleur. = champ.f.n. confectioner's cojoc. to accompany. to build client. colorituri s. sausage cîştiga (Φ) vb. quelques-un(e)s. cizme s.

f. = donner un coup de fil. cuptoare s.f.)adv. cumpărători s. = bien que. horn-shaped roll covrig. = Coréen. cornuri s. Korean coreean. = acheter. = croissant.adv. = Corée. to grow criză. coreeni.= corriger. to call up dacă conj. oven curat. conversation copil. cutii s. curţi s.? = Comment se fait-il que..vb.Lexic conveni (a-i ~) (îmi convine) vb. to go to bed culcare s. = revenir à qn. to go shopping cumplit. = couleur. = courbe.n.m. brother-in-law cumpăra (Φ) vb.f.f. = trouver. = boîte. = cour. culori s. = se coucher. colour cum adv. Korean corecancă.. = enfance.m. to clean curbă.vb. cuţite s. to buy cumpărător. how Cum de. = donner. coreeni s. childhood corecta (ez) vb. = acheteur. although culca (a se ~) (Φ) (eu mă culc) vb. = si.= connaître. yard. = nettoyer..m. How is it that.?.conj. = croire. = faire des achats..f. cumnaţi s.f. = conversation convorbire.n. child copilărie. indeed cu toate că loc.m. curve curînd (pe -) (loc. = terrible cunoaşte (eu cunosc) vb. cracknel crede vb. = coucher. = oui. box cuţit. cumplite adj. to believe creion.. to realize da telefon (eu dau telefon) loc. coreene adj. = entretien.de) loc.. curată. copilării s. clean curăţa (Φ) vb.f. curbe s. buyer cumpărături (a face ~) (cu fac cumpărături) loc. to be convenient conversaţie. to give da (a . cumpliţi..vb. knife cuveni (a (i) se ~) ((mi) se cuvine) vb.f. (see you) soon curte. = propre. = enfant.f. = convenir à qn. curate adj. to know cuptor. to phone. crisis cu prep. to correct Coreea s. cumplită. = grandir. = se rendre compte.f.n. = Coréenne. Korean woman corn. = craquelin. convorbiri s. going to bed culoare. curaţi. to find da (a-şi ~ seama) (îmi dau scama) loc. = coréen.. to be one's due D da adv. crize s. = comment. = beau-frère. = crise. if 277 .yes da (eu dau) vb. Korea coreean. conversaţii s. with cu adevărat loc. coreence s. ? cumnat. court cutie. creioane s. = couteau. pencil creşte (eu cresc) vb.n. vb. = crayon. croître. = avec. = (à) bientôt. = four. coreeană.m. copii s.f. = réellement. covrigi s.

Lexic
Danemarca s.f. = Danemark; Denmark danez, daneză, danezi, daneze adj., s. = Danois; Danish, Dane, Danish woman dată, date s.f. = date dată (de data asta) loc.adv. = cette fois; this time dată (o- cu) loc.adv. = en même temps que; at the same time datora (ez) vb. = devoir; to owe Daţi-rni! = Donnez-moi!; Give me! (pl. or polite form) Dă-mi!= Donne-moi!; Give me! (sg.) de prep. = de; of de (=dacă) conj. = si; if de aceea loc.conj. = c'est pourquoi; that's why deal, dealuri s.n. = colline; hill de-a lungul loc.prep./adv. = le long de; along deceda (ez) vb. = décéder; to die decembrie s.m. = décembre; December deci adv. = donc; so (that) de cînd? loc.adv. = depuis quand?; how long? decît (nu...~) loc.adv. = ne...que...; not...but... de data asta loc.adv. = cette fois; this time de fapt loc.adv. = en fait; in fact deget, degete s.n. = doigt; /înger deja adv. = déjà; already de la prep. = de; ţrom de obicei loc.adv. = d'habitude; usually deocamdată adv. = pour le moment; for the moment deodată adv. = d'un coup; at once deosebi (a (se) ~) (esc) (eu (mă) deosebesc) vb. = (se) distinguer; to distinguish deosebit, deosebită, deosebiţi, deosebite adj. = à part; outstanding departe (de) adv. = loin (de); far (from) depăşi (esc) vb. = dépasser, doubler; to overtake depăşire, depăşiri s.f. = dépassement; overtaking deranja (ez) vb. = déranger; to disturb, to trouble des adv. = souvent; often desăvîrşire, desăvîrşiri s.f. = parachèvement; perfection de seamă loc.adj. = important deseară adv. = ce soir; this evening deschis, deschisă, deschişi, deschise adj. = ouvert; open despre prep. = sur, au sujet de; about destinat, destinată, destinaţi, destinate adj. = destiné; destined (to) destul (destulă, destui, destule) adv., adj. = assez (de); enough deşteptător (ceas -) s.n. = réveil(Ie -matin); alarm (clock) de tot loc.adv. = complètement; completely dezmembra (a (se) ~) (ez) vb. = (se) démembrer; to dismember dezvolta (a (se) -) (<j>) (eu (mă) dezvolt) vb. = (se) développer; to develop diagnostic, diagnostice s.n. = diagnostic; diagnosis dicţionar, dicţionare s.n. = dictionnaire; dictionary dimineaţă, dimineţi s.f. = matin; morning din prep. = de; from din cauza loc.prep. = à cause de; because of

278

Lexic
din cauză că loc.conj. = parce que; because din nou loc.adv. = de nouveau; again din pricina loc.prep. = à cause de; because of dinte, dinţi s.m. = dent; tooth discuta (Φ) vb.= discuter; to discuss dispoziţie (bună -) s.f. = bonne humeur; high spirits distilat, distilată, distilaţi, distilate adj. = distillé; distilled doamnă, doamne s.f. = (ma)dame; lady, madam Doamne fereşte! = Dieu nous préserve!; God forbid! doctor, doctori s.m. = docteur; doctor doi, două num. = deux; two doisprezece, douăsprezece num. = douze; twelve doişpe num. = douze; twelve douăzeci num. = vingt; twenty domeniu, domenii s.n. = domaine; domain domn, domni s.m. = monsieur; mister, sir domnitor, domnitori s.m. = prince; ruler dondăni (esc) vb. = marmonner, parler à tort et à travers; to mutter dori (esc) vb. = souhaiter, désirer; to wish dormi (<j>) vb. = dormir; to sleep dovedi (esc) vb. = prouver; to prove dreapta (la ~) loc.prep., àdv. = à droite; on/at the right (side) drum, drumuri s.n. = chemin; way duce vb. = emmener, porter; to carry duce (a se ~) (eu mă duc) vb. = s'en aller; to go dulap, dulapuri s.n. = placard, armoire; cupboard, wardrobe dulce, dulci adj. = doux, sucré; sweet dulciuri s.n. = friandises, sucreries; sweets duminică, duminici adv., s.f. = dimanche; Sunday dumneata pron. = vous (forme de condescendance); you (polite form) dumneavoastră pron. = vous (forme très polie); you (very polite form) după prep. = après; after după aceea loc.adv. = après; after that după ce loc.conj. = après; after după-masă adv., s.f. = après-midi; afternoon durea (a-1 ~) (mă doare) vb. = avoir mal; to ache durere, dureri s.f. = douleur; pain duşman, duşmani s.m. = ennemi; enemy

E
ea pron. = elle; she egal (-ă, -i, -e) adv., adj. = égal(ernent); equal(ly) ei pron. = ils, eux; they, them (m) el pron. = il, lui; he, him ele pron. = elles; they, them (f) elev, elevi s.m. = élève; school-boy elevă, eleve s.f. = élève; school-girl elibera (ez) vb. = libérer; to free 279

Lexic
Elveţia s.f. = Suisse; Switzerland elveţian, elveţieni s.m. = Suisse; Swiss elveţian, elveţiană, elveţieni, elveţiene adj. = suisse; Swiss elveţiancă, elveţience s.f. = Suisse; Swiss (woman) emancipare, emancipări s.f. = émancipation; emancipation englez, englezi s.m. = Anglais; Englishman englez, engleză, englezi, engleze adj. = anglais; English englezeşte adv. = en anglais; English englezoaică, englezoaice s.f. = Anglaise; Englishwoman etaj, etaje s.n. = étage; floor eu pron. = je, moi; I, me evident (evidentă, evidenţi, evidente) adj., adv. = évident, évidemment; obvious(ly) examen, examene s.n. = examen; exam execuţie, execuţii s.f. = exécution; execution exerciţiu, exerciţii s.n. = exercice; exercise expansiune, expansiuni s.f. = expansion expedia (ez) vb. = expédier; to send away explica (Φ) vb. = expliquer; to explain explicaţie, explicaţii s.f. = explication; explanation

F
face vb. = faire; to do face (a(-şi) - rost de) ((îmi) fac rost de) loc.vb. = (se) procurer; to get facultate, facultăţi s.f. = faculté; faculty fag, fagi s.m. = hêtre; beech fapt (de ~) loc.adv. = en fait; in fact farmacie, farmacii s.f. = pharmacie; chemist's fasole s.f. = haricot; bean faună s.f. = faune; fauna făină s.f. = farine; flour făptură, făpturi s.f. = être; being fără prep. = sans; without febră, febre s.f. = fièvre; fever februarie s.m. = février; February fel (ce - de?) = quelle sorte de?; what kind of? felicitare, felicitări s.f. = (carte de) voeux; congratulation (card) felie, felii s.f. = tranche; slice fereastră, ferestre s.f. = fenêtre; window fes, fesuri s.n. = fez fetiţă, fetiţe s.f. = fillette; little girl fi (eu sînt) vb. = être; to be ficat s.m. = foie; liver fie conj. = soit; or fiecare adj., pron. = chaque, chacun...; every(one) fierbe vb. = bouillir; to boil fiert, fiartă, fierţi, fierte adj. = bouilli; boiled fiică, fiice s.f. = fille; daughter fiindcă conj.= parce que; because 280

Lexic
film, filme s.n. = film; movie, film fiolă, fiole s.f. = fiole; phial fiu, fii s.m. = fils; son fix (fixă, ficşi, fixe) adv. adj., = fixe(ment), précis(ément); sharp, exactly floare, flori s.f. = fleur; flower florărie, florării s.f. = boutique du fleuriste; flower boutique foame (a-i fi ~) (mi-e foame) loc.vb. = avoir faim; to be hungry foarfece, foarfece s.n. = ciseaux; scissors foarte adv. = très; very folos (Ce -?) = À quoi bon?; What's the use of it? folosi (esc) vb. = employer; to use forma (ez) vb. = former; to form formă, forme s.f. = forme; form formular, formulare s.n. = formulaire; form foşnet, foşnete s.n. = bruissement, frémissement; rustle fotograf, fotografi s.m. = photographe; photographer fotografia (ez) vb. = photographier; to take a photograph fotografie, fotografii s.f. = photographie; photograph francez, francezi s.m. = Français; Frenchman francez, franceză, francezi, franceze adj. = français; French Franţa s.f. = France franţuzeşte adv. = en français; French franţuzoaică, franţuzoaice s.f. = Française; French woman franzelă, franzele s.f. = baguette; (long-shaped) white loaf frate, fraţi s.m. = frère; brother ' frescă, fresce s.f. = fresque; fresco frig (a-i fi ~) (mi-e frig) loc.vb. = avoir froid; to be cold frige vb. = frire; to fry fript, friptă, fripţi, fripte adj. = frit, rôti;fried, roasted friptură, fripturi s.f. = rôti; roast meat fruct, fructe s.n. = fruit frumos (frumoasă, frumoşi, frumoase) adv., adj. = beau; beautiful(ly) frunză, frunze s.f. = feuille; leaf fular, fulare s.n. = foulard; muffler fuma (ez) vb. = fumer; to smoke fumător, fumătoare, fumători, fumătoare adj., s. = fumeur; smoker funcţiona (ez) vb. = fonctionner; to function funcţionar, funcţionari s.m. = employé; office worker funcţionară, funcţionare s.f. = employée; office worker fund s.n. = fond; bottom fustă, fuste s.f. = jupe; sfert

G
gafă, gafe s.f. = gaffe; blunder gală (de ~) = de soirée, habillé; gala, full dress gară, gări s.f. = gare; railway station gard, garduri s.n. = haie, clôture; fence, wall garnitură, garnituri s.f. = garniture; garnish(ing) 281

Lexic
gata adj., adv. = prêt, fini; ready găsi (esc) vb. = trouver; to find găti (esc) vb. = cuisiner; to cook geamăn, geamănă, gemeni, gemene adj., s. = jumeau; twin genunche, genunchi s.m. = genou; knee Germania s.f. = Allemagne; Germany german, germani s. = Allemand; German german, -ă, -i, -e adj. = allemand; German ghici (esc) vb. = deviner; to guess ghid, ghiduri s.n. = guide ghinion, ghinioane s.n. = guigne; bad luck ghinionist, ghinionistă, ghinionişti, ghinioniste adj., s. = malchanceux, guignard; unlucky, lame duck gînd, gînduri s.n. = pensée, idée; thought, idea gîndi (a (se) ~) (esc) (eu (mă) gîndesc) vb. = penser; to think gîndire, gîndiri s.f. = pensée; thinking gînduri (a sta pe ~) (cu stau pe gînduri) loc.vb. = être en train de réfléchir; to be thinking gît, gîturi s.n. = gorge, cou; throat, neck glumă, glume s.f. = plaisanterie, blague; joke goană, goane s.f. = course, fuite; pursuit gospodărie, gospodării s.f. = ménage; housekeeping gospodină, gospodine s.f. = maîtresse de maison, ménagère; housewife, lady of the house gram, grame s.n. = gramme; gram grav (-ă, -i, -e) adv., adj. = grave(rnent), grièvement; grave(ly), serious(ly) grăbi (a se ~) (esc) (eu mă grăbesc) = se dépécher; to hasten grădină, grădini s.f. = jardin; garden grădiniţă (de copii), grădiniţe s.f. = jardin d'enfants, école maternelle; kindergarten greaţă (a-i fi -) (mi-e greaţă) Ioc. vb. = avoir la nausée; to feel sick grec, greci s.m. = Grec; Greek Grecia s.f. = Grèce; Greece grecesc, grecească, greceşti adj. = grec; Greek greceşte adv. = en grec; Greek grecoaică, grecoaice s.f. = Grecque; Greek woman greşeală, greşeli s.f. = faute; mistake greşi (esc) vb. = avoir tort, faire une faute; to make a mistake greu (grea, grei, grele) adv., adj. = difficile(ment), lourd; difficult, heavy gryă (a avea ~) (eu am grijă) loc.vb.= prendre soin; to take care of gripă, gripe s.f. = grippe; influenza gură, guri s.f. = bouche; mouth

H
hai! interj. = viens!, allez!; come! haină, haine s.f. = vêtement, habit; clothes, clothing hamal, hamali s.m. = porteur; porter harta, hărţi s.f. = carte; map hîrtie, hîrtii s.f. = papier; paper

282

Lexic
homar, homari s.m. = ramoneur; chimney sweeper hotărî (a (se) ~) (ăsc) (eu (mă) hotărăsc) vb. = (se) décider; to decide hotel, hoteluri s.n. = hôtel; hotel hrăni (a (se) ~) (esc) (eu (mă) hrănesc) vb. = (se) nourrir; to feed humă s.f. = terre; clay

I
ianuarie s.m. = janvier; January iar adv., conj. = de nouveau, tandis que; again, and, but iară (v. iar) iarăşi adv. = de nouveau; again iarna adv. = en hiver; in winter iarnă, ierni s.f. = hiver; winter idee (a-şi face o -) (îmi fac o idee) loc.vb. = se faire une idée; to form an idea of ieşi (Φ) (eu ies) vb. = sortir; to go out ieşi înaintea cuiva (Φ) loc.vb. = aller à la rencontre de qn.; to meet (with) imagina (a(-şi) ~) (ez) (eu (îmi) imaginez) vb. = (s')imaginer; to imagine impecabil (-ă, -i, -e) adv., adj. = (de manière) impeccable impune (a (se) ~) (eu (mă) impun) vb. = (s')imposer; to impose indigo, indigouri s.n. = indigo, papier carbone; carbon paper influenţa (ez) vb. = influencer; to influence influenţă, influenţe s.f. = influence informaţie, informaţii s.f. = information, renseignement; information inginer, ingineri s.m. = ingénieur; engineer inimă, inimi s.f. = coeur; heart injectabil, -ă, -i, -e adj. = injectable injecţie, injecţii s.f. = piqûre; injection instituţie, instituţii s.f. = institution, établissement; institution insulă, insule s.f. = île; island interes, interese s.n. = intérêt; interest interesa (a-1 -) (mă interesează) vb. = être intéressé/concerné par; to be interested (in) interesa (a se -) (mă interesez) vb. = s'intéresser à, s'informer; to ask about interveni (Φ) (eu intervin) vb. = intervenir; to intervene interviu, interviuri s.n. = interview intra (u) (eu intru) vb. = entrer; to enter introduce vb. = introduire; to introduce invazie, invazii s.f. = invasion invers (inversă, inverşi, inverse) adv., adj. = inverse(ment); inverse(ly) iscusit, iscusită, iscusiţi, iscusite adj. = adroit; skilful Italia s.f. = Italie; Italy italian, italieni s.m. = Italien; Italian italian, italiană, italieni, italiene adj. = italien; Italian italiancă, italience s.f. = Italienne; Italian (woman) italieneşte adv. = en italien; Italian iubi (esc) vb. = aimer; to love iulie s.m. = juillet; July iunie s.m. = juin; June

283

= avancer. înfloritoare. = tomber malade. = embarras. to swim înregistra (ez) vb. trébucher. to set up înfloritor. înfloritori. = (s')élever.flourishing îngheţată. chambre. = pièce. îmi place.adv. = enregistrer. to record 284 . îndesată. îngrijorate adj. doucement. = notamment. slowly. îngrozitori. to take fright îngrozitor. = (tout) droit. = fermer. yet. îngrijorată. devant. to decorate în prep. = chaussure. I like (it). to raise. = nager. in front of înainte de loc. = se diriger vers. to advance înainte adv. = louer. once again începe vb. = (se) chausser. step by step închide vb. = fonder. easy încet-încet adv.f. îngrozitoare adj. = commencer. = se réconcilier.f. to try încet adv. ~) loc. to begin începînd cu loc. = encore. încurcături s. to rent îneînta (Φ) vb. trouble îndeosebi adv. before. straight ahead înălţa (a (se) -) (Φ) (eu (mă) înalţ) vb. before. before înainte (tot -) loc.f. être terrifié. = (s')habiller. = réconciliation. = essayer.prep. înfloritoare adj. épouvantable. to dress (oneself) îmi pare bine. îngheţate s. îngrozitoare. especially îndesat. = pas encore. room încă o dată loc. dans. to direct (oneself) to înfiinţa (ez) vb. = enchanter. beginning with încerca (Φ) vb. in înainta (ez) vb. = Je suis enchanté. = lentement.. = avant. more încă (nu. împăcări s. = s'épouvanter. = glace. = inquiet. = empêcher. ice-cream îngrijorat. = Je suis désolé. = affreux. = J'aime. = où?. footwear încăpere. împăca (a se ~) (<j>) (eu mă împac) vb. to reconcile împăcare.f. 1 am glad. to close închiria (ez) vb.adv. to be driven hard încurcătură.Lexic A I îmbolnăvi (a se ~) (esc) (cu mă îmbolnăvesc) vb. to replace înota (Φ) vb. dreadful înlocui (esc) vb. = tassé. forward înaintea prep. = ne pas avoir le choix. îmi pare rău.f. încăperi s. = encore une fois. not yet încălţa (a (se) ~) (Φ) (eu (mă) încalţ) vb.prep. worried îngrozi (a se -) (esc) (mă îngrozesc) vb. I am sorry. where? încotro (a nu avea ~) loc.adv. îndesaţi. to put on. = remplacer. devant. = avant.. to delight încotro? adv. to put on one's shoes încălţăminte s. full îndrepta (a (se) ~ (spre)) (Φ) (eu (mă) îndrept) vb. = florissant. = en. = avant. particularly. = à commencer par. îndesate adj. to rise încă adv. = tout doucement. to fall ill îmbrăca (a (se) ~) (Φ) (eu mă îmbrac) vb.adv. îngrijoraţi. = orner. to hinder împodobi (esc) vb. reconciliation împiedica (a (se) ~) (Φ) (eu (mă) împiedic) vb.

f. dairy produce La mulţi ani! = Bon anniversaire! À la tienne / vôtre!.adv. wise învăţa (Φ) vb. = kilomètre. = en bas. = demander. leucoplaste s.n. = arriver qch. demi. întreagă. to happen întîrzia (i) (cu întîrzii) vb. înţeleaptă. = jaquette. à qn. s. What does it mean? întemeia (ez) vb. veste. but înseamnă că = ça veut dire que. jacket joi adv. kilometri s.f. = kilo(gramme). to understand înţelept. = question întreg. lenjerii s. = large lăsa (Φ) (eu las) vb. înţelepţi. entire înţelege vb. to let lega (Φ) vb. crémerie. = apprendre. s. lion. parmi. to lacăt. = entier. = linge(rie).n. = étendu. kilomètre Ia prep.vb. to return între prep. Romanian money leucoplast. = mais. = premier. = lier. = d'abord.n. = sparadrap. întinse adj. largă. to found întins. underwear.m.Lexic însă conj. întinşi. the first întîi (mai -) loc..f. întrebări s. to tie legumă. half K kilogram. to learn învăţămînt s. kilogram(me) kilometru. întinsă. = facilement. it means (that) înseamnă (ce -?) = Que signifie?. sage.f. education învoi (esc) vb. stretched.f. Thursday jos adv. = lion. = cadenas.. = retourner. = laisser. = comprendre.m. = savant. = à. lei s. plaster 285 .f. = enseignement. linen lesne adv. = ne pas avoir envie. jachete s. = légume. înţelepte adj. largi adj. legume s. Happy bithday! Cheers! lapte s. padlock lactate (produse -) s. întregi adj. = fonder. to be idle lenjerie. = moitié. among întreba (Φ) vb. easily leu.n.ceva) ((mi) se întîmplă) vb. to permit jachetă. to be late întoarce (a se -) (eu mă întorc) vb. at.f. kilograme s. = produits laitiers. = permettre.jumătăţi s. monnaie roumaine. vegetable lene (a-i fi ~) (mi-e lene) loc. between. extensive întîi num.m. = jeudi. to ask întrebare. = entre. first întîmpla (a (i) se .. lacăte s. = lait. = être en retard. down jumătate. milk larg.

-e) adv. = agrandir. maize porridge mănăstire. apple mări (esc) vb. small. mere s. wolf M macaroană.m. = librairie. măruntă. = long lungi (esc) vb. moon. near loc. lupi s.Lexic liber (-ă. lumini s. March marţi adv. -i. Hongrois.n. = mardi.f. more mare.f. măgari s. = moudre. work(ing) lucru. = de la monnaie. = mer. month lung. = lettre.f. to strike lua (eu iau) vb.m. instead of localnic.f. mois. = marchandise. mese s. to live lovi (esc) vb. = polenta. = Iibretjnenfy/reeCly) librărie. sea mare. great marfă. magazine s. to take lucra (ez) vb. -e adj. locuri s. big. macaroane s. matériau.n. = mars. tiny mărunţi (bani ~) s. to grind măgar. = heurter. limbi s. frapper. = prendre. = près de. glove măr. place loc (în ~ de) loc.m. donkey. = travail. = place. mămăligi s. = hongrois. = mai. mărfuri s. objet. lumi s. = monde. = plus. = travail. = grand. = habiter. = au lieu de. lungi adj. = lune.f. s. lucrări s.m. ouvrage. = les gens du pays. Tuesday masă.f. = matériel. mărunţi. = pomme.f.f. = farine de maïs. along luni adv.f. mănuşi s. world lumină.. to work lucrare. librării s.f.n. mari adj. light lună (luni) s. shop maghiar. change 286 . mărunte adj.prep.f. material măcina (Φ) (eu macin) vb.m. = petit.n. affaire.m. s. mănăstiri s.f.. to lengthen lungul (de-a -) loc. localnici s. Monday lup. = âne.f. maşini s.n.. = liste. language listă. lieu. wares martie s. Hungarian mai s./adv. menu. lucruri s. lungă. liste s. = table maşină. tongue. = lundi. = le long de.f. work.f. to enlarge mărunt. = lumière. mări s.prep. = loup. s. = langue. machine. -ă. = monastère. book-shop limbă.f. car material.f. maize flour mămăligă. tist literă. = (r)aIlonger. materiale s. = magasin. May mai adv. litere s.m. = travailler. -i.f. ass mălai s. = gant. native locui (esc) vb.. = voiture. adj. letter lîngă prep. monastery mănuşă. = macaroni magazin. thing lume.

= foule. minunată.n. my. minute s. spruce fir molipsi (a se ~) (esc) (eu mă molipsesc) vb.f. food mîţă. mîţe s. mîncăruri s. = manger.f. = merveilleux. mine mezel. morcovi s. la mienne. mes (le mien. pron. mici adj. = sentir. Wednesday migrator. = demain. = chat. thousand miercuri adv. mulţimi s.= migrateur. les mien(ne)s. = minute miros. milionari. mulţi.f. migratori.m. medici s. Thank you! mulţumi (esc) vb. = charcuterie. s.m. migratory milion. s.f. migratoare. morţi s. ma. = mort. small mie.m.n.. modele s. migratoare adj. crowd Mulţumesc! = Merci!.m. medicine mei (v. = médicament. = mugissement. = travailler.n. meu) mele (v. = mon. to be infected by moment.n. to eat mînca (a-1 ~ (pielea)) (mă mănîncă (pielea)) vb. to itch mîncare. = carotte. to work 287 . old man motocicletă. much. molizi s. adj. moşi s. = médicin.n. see you tomorrow mîini (v. mugete s. = artisan meşteşug. = miile. meu) meci.f. milionare adj. tomorrow inline (pe -) = à demain. moartă. hand mînca (eu mănînc) vb.n. to thank munci (esc) vb. carrot mort. art. mei (ai ~). death model. = avoir des démangeaisons. to go meşter.. s. mii s. mele (ale ~) adj. mea (a ~). meşteri s. measure mea (v. = beaucoup (de). moarte adj. meu) meniu. = sanglier. = métier.n. = odeur. cat moarte. dead moş. = mercredi. mirosuri s. meniuri s.Lexic măsură. = remercier. low(ing) mult (multă. morţi. = mesure. = motocyclette.f. = aliment. = mort..f.f.m.n. măsuri s. = modèle. sausages mic.. = million milionar. mică. milionară. = vieillard. = épicéa. = monument morcov. = moment monument. skill meu (al ~). = petit.m. s. monumente s. millionaire minunat.= menu merge vb. = aller.. milioane s. model molid. mînă) mînă. mezeluri s. plat. to smell mistreţ. multe) adv.n. momente s.f.. wild boar mîine adv. meciuri s.n. smell mirosi (<j>) vb. = se contaminer. doctor medicament. many mulţime. = main. medicamente s. = millionaire.n. wonderful minut. trade. minunate adj. mîini s. mistreţi s.n. minunaţi. = match medic. meşteşuguri s. motorcycle muget. motociclete s.

Lexic
muncitor, muncitori s.m. = ouvrier; worker munte, munţi s.m. = montagne; mountain murat, murată, muraţi, murate adj. = saumuré; pickled murdar, -ă, -i, -e adj. = sale; dirty murdări (esc) vb. = salir; to soil muri (Φ) (eu mor) vb. = mourir; to die muscă, muşte s.f. = mouche; ţly muşchi, muşchi s.m. = muscle muta (a (se) ~) (<j>) (eu (mă) mut) vb. = changer de place, déménager; to move (to) muzică, muzici s.f. = musique; music

N
N-are importanţă! = Ça n'a pas d'importance!; It doesn't matter! nas, nasuri s.n. = nez; nose naşte (a (se) ~) (Φ) (eu (mă) nasc) vb. = accoucher, naître; to give birth to, to be born natură, naturi s.f. = nature N-aveţi pentru ce! = Il n'y a pas de quoi!; For nothing! neamţ, nemţi adj., s.m. = allemand, Allemand; German nebun, -ă, -i, -e adj., s.= fou; mad nebunie, nebunii s.f. = folie; madness nemţeşte adv. = en allemand; German nemţoaică, nemţoaice adj., s.f. = allemande, Allemande; German (woman) nepoată, nepoate s.f. = nièce, petite-fille; niece, grand-daughter nepot, nepoţi s.m. = neveu, petit-fils; nephew, grandson nepriceput, nepricepută, nepricepuţi, nepricepute adj., s. = maladroit; incapable nevastă, neveste s.f. = femme; wife nevoie (a avea ~ de) (eu am nevoie de) loc.vb. = avoir besoin de; to need nicăieri adv. = nulle part; nowhere, anywhere nici adv. = ni; not even nici o (nici una), nici un(ul) adj., pron. = aucun, pas un(e); no, no one, none nimeni pron. = personne; nobody, anybody nimic pron. = rien; nothing noapte, nopţi s.f. = nuit; night noi pron. = nous; we noiembrie s.m. = novembre; November noroc s.n. = chance; luck norocos, norocoasă, norocoşi, norocoase adj., s. = veinard; lucky noroi, noroaie s.n. = boue; mud nostru (al ~), noastră (a ~), noştri (ai ~), noastre (ale ~) adj., pron. = notre, nos (le, la, les) nôtre(s); our(s) nota (ez) vb. = noter; to put down notă, note s.f. = note nou, nouă, noi adj. = nouveau, neuf; new nou (din -) loc.adv. = de nouveau; again nouă num. = neuf; nine nouăsprezece num. = dix-neuf; nineteen nouăşpe num. = dix-neuf; nineteen nouăzeci num. = quatre-vingt-dix; ninety

288

Lexic
nuc, nuci s.m. = noyer; walnut (tree) nucă, nuci s.f. = noix; nut Nu-i aşa? = N'est-ce pas?; Isn't it? numai adv. = seulement; only numai (nu ~...ci şi...) loc.adv. = non seulement..., mais aussi...; not only...but also... număr, numere s.n. = nombre, numéro; number număra (<j>) vb. = compter; to count nume, nume s.n. = nom; name numeros, numeroasă, numeroşi, numeroase adj. = nombreux; numerous numi (a (se) ~) (esc) (eu (mă) numesc) vb. = nommer, s'appeler; to name, to be called nu numai.„ci şi... loc.adv. = non seulement..., mais aussi...; not only...but also...

O
O art. = une; a, an oaie, oi s.f. = brebis, mouton; sheep oală, oale s.f. = marmite, pot oarecare adj., pron. = quelconque; some, a certain oaspete, oaspeţi s.m. = invité; guest obicei, obiceiuri s.n. = habitude, usage; habit obicei (de -) loc.adv. = d'habitude; usually oboseală, oboseli s.f. = fatigue; tiredness obosit, obosită, obosiţi, obosite adj. = fatigué; tired obositor, obositoare, obositori, obositoare adj. = fatiguant; tiresome ochi, ochi s.m. = oeil; eye octombrie s.m. = octobre; October ocupa (a se ~ (cu)) (Φ) (eu mă ocup) vb. = s'occuper de; to be occupied (with) odaie, odăi s.f. = chambre, pièce; room ofta (ez) vb. = soupirer; to sigh ofticos, ofticoasă, ofticoşi, ofticoase adj. = poitrinaire; consumptive oltean, olteană, olteni, oltene adj. = d'Olténie; Oltenian oltean, olteni s.m. = habitant d'Olténie; Oltenian olteancă, oltence s.f. = habitante d'Olténie; Oltenian (woman) Oltenia s.f. = Oltenie; Oltenia om, oameni s.m. = homme, gens; man, human being, people omenie s.f. = amabilité; kindness omorî (Φ) vb. = tuer; to kill onorariu, onorarii s.n. = honoraires; fee opri (a (se) ~) (esc) (eu (mă) opresc) vb. = (s')arrêter; to stop opt num. = huit; eight optsprezece num. = dix-huit; eighteen optşpe num. = dix-huit; eighteen optzeci num. = quatre-vingt; eighty oraş, oraşe s.n. = ville; town, city oră, ore s.f. = heure; hour orice pron. = n'importe quoi; everything oricine pron. = n'importe qui; anyone oricînd adv. = n'importe quand; (at) any time oricum adv. = n'importe comment; anyhow

289

Lexic
oriunde adv. = n'importe où; anywhere os, oase s.n. = os; bone ospătar, ospătari s.m. = garçon de restaurant; waiter ovăz s.m. = avoine; oat

P
pagubă, pagube s.f.= dommage; damage pahar, pahare s.n. = verre; glass paişpenum. = quatorze; fourteen pansament, pansamente s.n. = pansement; dressing pantalon, pantaloni s.m. = pantalon; trousers pantof, pantofi s.m. = soulier; shoe pantofar, pantofari s.m. = cordonnier; shoemaker papuc, papuci s.m. = pantoufle; slipper pară, pere s.f. = poire; pear parca (ez) (eu parchez) vb. = parquer; to park parte, părţi s.f. = part(ie);part pasăre, păsări s.f. = oiseau; bird pasiona (a-1 ~) (mă pasionează) vb. = être passionné; to be passionately fond of pastilă, pastile s.f. = tablette, pastille; tablet paşaport, paşapoarte s.n. = passeport; passport pat, paturi s.n. = lit; bed patru num. = quatre; four patruzeci num. = quarante; fourly pauză, pauze s.f. = pause; break pază, paze s.f. = garde; guard păcat, păcate s.n. = péché; sin pădure, păduri s.f. = forêt; forest pămînt, pămînturi s.n. = terre; earth părea (a-i ~ bine) (îmi pare bine) loc.vb. = être enchanté; to be glad părea (a-i ~ rău) (îmi pare rău) loc.vb. = être désolé, regretter; to be sorry părea (a (i se) ~) (mi se pare) vb. = paraître/sembler à qn.qch.; to seem păşi (esc) vb. = marcher; to step păstra (ez) vb. = préserver, garder; to keep păşune, păşuni s.f. = pâturage; pasture pătrunde vb. = pénétrer; to penetrate pe prep. = sur; on pe cînd loc.adv. = que; as pe jos loc.adv. = à pied; on foot Pe mîine! = À demain!; See you tomorrow! pentru prep. = pour; for pentru că loc.conj. = parce que; because pereche, perechi s.f. = paire; pair persoană, persoane s.f. = personne; person pesmet, pesmeţi s.m. = panure; rusk peste prep. = par dessus; over peste O săptămînă = dans une semaine; afer a week peşte, peşti s.m. = poisson;/7sh 290

Lexic
pianist, pianişti s.m. = pianiste; pianist piaţa (a face -) loc.vb. = acheter (au marché); to go marketing piaţă, pieţe s.f. = marché, place; market picătură, picături s.f. = goutte; drop picioare (în ~) loc.adv. = debout; up picior, picioare s.n. = pied, jambe; food, leg picta (ez) vb. = peindre; to paint pictor, pictori s.m. = peintre; painter piele, piei s.f. = peau; skin pieptăna (a (se) -) (Φ) (eu mă pieptăn) vb. = se peigner; to comb (one's hair) pieptene, piepteni s.m. = peigne; comb pierde (a (se) -) (eu (mă) pierd) vb. = (se) perdre; to lose, to be lost pieri (Φ) vb. = périr; to perish piesă, piese s.f. = pièce; piece pieton, pietoni s.m. = piéton; pedestrian pildă, (de ~) loc.adv. = par exemple; for example pisică, pisici s.f. = chat; cat pişcă (Φ) vb. = piquer; to pinch pix, pixuri s.n. = stylo à bille; ballpen pîine, pîini sf. = pain; bread pînă prep. = jusqu'à; till, until pînă la urmă loc.adv. = jusqu'à la fin, en fin de compte; at last, finally plajă, plaje s.f. = plage; beach plată, plăţi s.f. = paye(ment); pay(ment) plăcea (a-i ~) (îmi place) vb. = aimer, plaire; to like plăcere (cu ~) loc.adv. = avec plaisir, volontiers; with pleasure plăcut, plăcută, plăcuţi, plăcute adj. = agréable; pleasant plăti (esc) vb. = payer; to pay pleca (Φ) vb. = partir; to leave plecare, plecări s.f. = départ; departure plictisi (a (se) ~) (esc) (eu (mă) plictisesc) vb. = (s')ennuyer; to bore, to be bored plimba (a (se) ~) (Φ) (eu (mă) plimb) vb. = (se) promener; to take out for a walk, to go for a walk plimbare, plimbări s.f. = promenade; walk(ing) plin, -ă, -i, -e adj. = plein; full ploaie, ploi s.f. = pluie; rain ploua (Plouă.) vb. = pleuvoir (Il pleut.); to rain (It rains.) poem, poeme s.n. = poème; poem poftă, pofte s.f. = appétit, envie; appetite, mind (to) Poftă bună! = Bon appétit!; Enjoy your meal! Poftiţi! = Voici!; Here you are! poiană, poieni s.f. = clairière; glade poirnîine adv. = après-demain; the day after tomorrow politicos (politicoasă, politicoşi, politicoase) adv., adj. = poli(ment);polite(7y) poliţist, poliţistă, poliţişti, poliţiste adj., s. = policier;police (man, woman) popă, popi s.m. = pope, prêtre; priest porc, porci s.m. = porc; pig poştă, poşte s.f. = poste; post (office) potcoavă, potcoave s.f. = fer à cheval; horseshoe 291

Lexic
potrivi (a (i) se ~) ((mi) se potriveşte) vb. = aller (à qn.qch.); to set, to suit potrivit, potrivită, potriviţi, potrivite adj. = adéquat; adequate, suitable prag, praguri s.n. = seuil; threshold prăji (esc) vb. = frire; (o fry prăjitură, prăjituri s.f. = găteau; cake prea adv. = trop; too precum (şi) loc.adv. = ainsi que; as well as prefera (<j>) vb. = préférer; to prefer pregăti (a (se) ~) (esc) (eu (mă) pregătesc) vb. = (se) preparer; to prepare pregătire, pregătiri s.f. = préparation; preparation pretext, pretexte s.n. = prétexte; pretext pricepe vb. = piger; to understand pricepe (a se ~ la) (eu mă pricep la) vb. = s'y connaître; to be skilled in smth. priceput, pricepută, pricepuţi, pricepute adj. = adroit, avisé; skilled prieten, prieteni s.m. = ami; boy-friend prietenă, prietene s.f. = amie; girl-friend primăvara adv. = au printemps; in spring primăvară, primăveri s.f. = printemps; spring primi (esc) vb. = recevoir; to receive prin prep. = à travers, par; through prinde vb. = prendre, attraper, saisir; to catch privelişte, privelişti s.f. = vue; sight, view privi (esc) vb. = regarder; to watch, to look at... proaspăt, proaspătă, proaspeţi, proaspete adj. = frais;fresh produce (a (se) ~) vb. = (se) produire; to produce, to take place profesoară, profesoare s.f. = professeur; teacher profesor, profesori s.m. = professeur; teacher progresa (ez) vb. = progresser; to progress promite vb. = promettre; to promise proprietar, proprietari s.m. = propriétaire; owner, holder proprietate, proprietăţi s.f. = propriété; property propriu, proprie, proprii adj. = propre;proper, own prost, proastă, proşti, proaste adj., s. = bête, sot; silly proverb, proverbe s.n. = proverbe; proverb psaltire, psaltiri s.f. = psautier; Psalter pui, pui s.m. = poulet; chicken punct, puncte s.n. = point; full stop, point pune vb. = poser, mettre; to put, to lay purta (f) (eu port) vb. = porter; to wear purta (a se ~) (f) (eu mă port) vb. = se porter, se conduire; to behave pustiu, pustie, pustii adj. = désert; wild puţin (-ă, -i, -e) adv., adj. = (un) peu (de); a little

R
ramificaţie, ramificaţii s.f. = ramification rapid (tren ~) s.n. = (train) rapide; express (train) rar (-ă, -i, -e) adv., adj. = rare(ment); rare(ly) raţiune, raţiuni s.f. = raison; reason

292

Lexic
răbdare s.f. = patience rădăcină, rădăcini s.f. = racine; root răguşi (esc) vb. = s'enrouer; to become hoarse rămîne vb. = rester; to remain rănit, rănită, răniţi, rănite adj., s. = blessé; wounded răsfira (a (se) ~) (<j>) vb. = (se) disperser, (s')étaler; to disperse, to unfold răspunde vb. = répondre; to answer răspuns, răspunsuri s.n. = réponse; answer răsuflare, răsuflări s.f. = respiration; breath rău, răuri s.n. = mal; evil rău (a-i fi ~) (mi-e rău) loc.adv. = se sentir mal; to be sick rău (a i se face ~) (mi se face rău) loc.vb. = commencer à avoir mal, être pris par un mal; to feel sick realitate, realităţi s.f. = réalité; reality recomanda (<j>) vb. = recommander; to recommend recomandat, recomandată, recomandaţi, recomandate adj. = recommandé; recommended, registered redus, redusă, reduşi, reduse adj. = réduit; reduced refuza (Φ) vb. = refuser; to refuse rege, regi s.m. = roi; king regla (ez) vb. = régler; to set (right) regreta (Φ) vb. = regretter; to regret regulamentar (-ă, -i, -e) adv., adj. = conformément au reglement; according to regulations regulă, reguli s.f. = règle; rule reînfiinţa (ez) vb. = rétablir; to re-establish relief, reliefuri s.n. = relief renumit, renumită, renumiţi, renumite adj. = renommé; famous renunţa (Φ) vb. = renoncer; to give up repede adv. = vite; quickly repeta (Φ) vb. = répéter; to repeat repezi (a se -) (f) (eu mă reped) vb. = se ruer; to run for, to dash respectare, respectări s.f. = respect; respecting respiraţie, respiraţii s.f. = respiration; breathing restaurant, restaurante s.n. = restaurant retrage (a (se) ~) (eu (mă) retrag) vb. = (se) retirer; to withdraw reţetă, reţete s.f. = recette, ordonnance; recipe, prescription revedere (la ~) = Au revoir!; Good-bye! reveni (Φ) (eu revin) vb. = revenir; to come back reveni (a-şi ~) (Φ) (eu îmi revin) vb. = revenir à soi; to come to one's senses rezolva (Φ) vb. = résoudre; to solve ridica (Φ) vb. = élever, (re)lever; to raise rinichi, rinichi s.m. = rein; kidney riu, riuri s.n. = rivière; river roman, romane s.n. = roman; novel roman, romani s.m. = Romain; Roman român, română, români, române adj. = roumain; Romanian român, români s.m. = Roumain; Romanian româncă, românce s.f. = Roumaine; Romanian (woman) 293

writer scrisoare. = (se) baigner. rusă.f. (se) casser. = en roumain.f. = roumain. = siècle. to wake. sa (a ~). sate s. tomato roşu. its scălda (a (se) ~) (Φ) (eu (mă) scald) vb. roşii adj. to glitter scoate vb. to get up scump (-ă.m. sănătoasă. to realize seamă (de ~) loc. ses. = bien portant. = se rendre compte. Russia rusoaică. to jump său (al ~). Russian rus.n. = Russe. săli s. = (se) lever. reddish roşie. = secrétariat. minced meat and rice roiled in cabbage leaves sat. rude s. sale (ale ~) adj. = excuse seama (a-şi da ~) (îmi dau seama) loc. rusoaice s. secretari s. Romanian româneşte adv..f.f. = son. sănătoase adj. = rouge.f. săptămîni s. expensive scuză. = salle.n. scriitori s. seed sănătos.adj. = (se) rompre. său) sac. roşcaţi. to tear.f. româneşti adj. to write scriitor. hall sale (v. adj. său) sămînţă. ruse adj. salt sarma. = cher. = roux.f. secrete s. relative rupe (a (se) ~) vb. = sauter. la sienne. to bathe sclipi (esc) vb. to be torn rus.f. Romanian România s. roşii s.vb.f. -i.f. to take out scrie (u) (eu scriu) vb. or săi (v. saci s. = parent.n.f. week sări (Φ) (eu sar) vb.. his. = Russie.n. = tomate. sarmale s. evening secol. secretariate s. secretare s. = sac. le sien. les sien(ne)s.m. sa. = (faire) sortir. red rudă. = lettre. = semence. ruşi. = en russe. to greet sare. = sel. to shine. seminţe s. bag sală. ruşi s. secretary secretariat. românească. = semaine. = secrétaire. -e) adv. roşcată. Russian ruseşte adv. secretary secretară. = Russe. secretariate 294 . = écrivain.f. = important seară. roşie. letter scula (a (se) -) (Φ) (eu (mă) scol) vb.f. = chou farci. Russian (woman) S sa (v. = soir. = secrétaire. enlever. = secret secretar.m. roşcate adj. secole s. seri s. său) saluta (Φ) vb.n. săi (ai ~). Russian Rusia s. sănătoşi. săruri s. = écrire. = village sau conj. = saluer. = Roumanie. = ou. pron. healthy săptămînă.Lexic românesc. = briller. = russe. century secret. Romania roşcat.m. her. scrisori s. scuze s.

-i. -i. = être en train de réfléchir. solid sori (esc) vb. = stérile. surori s. = (se) laver. siropuri s. -e) adv. September servi (esc) vb. solide adj. to be sleepy somnoros. stări s. sleepy sonerie. -e adj. = aller (bien). sister solda (a se -) (se soldează cu) vb.f. = fin. = saint sfîrşit. adj.n. state stat. behind spăla (a (se) ~) (Φ) (eu (mă) spăl) vb..f. sticle s. = enfin. = sourcil. -e adj. towards sprinceană. master steril. to be frighten spre prep. = soleil. at last. somnoroasă. to break spate s.adv.m.vb. = maître. = crème fraîche.n.f. back spate (în ~) loc. staţii s. Saturday slab (-ă. -i. to calculate somn (a-i fi ~) (mi-e somn) loc. = (se) sentir. somnoroşi. = bouteille. sfîrşituri s. = servir. sun socoti (esc) vb. sferturi s. = sûr(ement). -e) adv. s. sori s.n. simplă.f. spanioloaice s. = septembre. = derrière. maigre. sonerii s. certain(ement).m. bell soră. = solide.m.f. somnoroase adj. = État. sure(ly) simplu. = compter.vb. Spanish spanioloaică. quarter sfînt. solizi.f. = faible(ment). sonnette. stăpîni s. arrivai Spania s. servant sete (a-i fi ~) (mi-e sete) loc. = vers.m. end sfîrşit (în ~) loc. to say sta (u) (eu stau) vb. solidă. state staţie. sîmbete) adv. = sirop..f. eyebrow spune vb. = arriver. = qui a sommeil. = station stăpîn. weak(ly) smîntînă s. to establish stare. simptome s. bottle 295 . to hope speria (a (se) ~) (i) (eu (mă) sperii) vb. sosiri s. -ă. (sour) cream soare.m. = soeur. simple adj. adj.f. = espérer. sprincene s. = espagnol. to end in solid. state s. = rester. simpli. = avoir soif. sfinţi s. to frighten.f. = étabilir. finally sigur (-ă. = arrivée.f. Spaniard spaniol. servitori s. symptom simţi (a (se) ~) (<j>) (eu (mă) simt) vb. = état.adv. = Espagnole. to be thirsty sfert.n. to arrive sosire. se tenir. = symptôme. = dire. Spanish woman sparge vb. to serve servitor. = se solder par. a (s')effrayer. = sonnerie. to suit sta (a ~ pe gînduri) loc. to feel sirop.n. sterile sticlă. = avoir sommeil. to wash (oneself) spera (Φ) vb. spanioli s.vb. to stay sta (a-i ~ bine) (îmi stă bine) loc. = quart. = Espagne. to. = serviteur.Lexic septembrie s. to be thinking. -i.m. syrup sîmbătă (pl. = casser. briser.f. = samedi. = Espagnol. Spain spaniol. -ă. = simple simptom.vb..m. = dos. to be meditating stabili (esc) vb.

f. to be tight strimta (ez) vb. Suédois.. = être assis. soup supăra (a (se) -) (Φ) (eu (mă) supăr) vb. = jus. = étudier.n. study sub prep. student studentă.f. sixteen şaişpe num. dining room suna (Φ) vb.f. stomacuri s. juice suedez.m. to study studiu. = à l'étranger. = passer (à travers).. under suc. = suédois. şcoli s. surprinzătoare. to be enough sufla (u) (eu suflu) vb. = surprenant. = surveillance. = être étriqué (à qn. to ring supă. străluciri s. = superstition supranumi (a (se) -) (esc) vb. = soixante. shining strămoş. stricate adj. school şedea vb. to sit 296 . spoilt. en panne. to call supraveghere.f. sucuri s. suficiente) adv. = à gauche. = abîmé. străine adj. = dix-sept. to exhaust stomac. = souffler. adj. sufragerii s.adv.f. = éteindre. Swede Suedia s. grapes student. = soupe. out of order strimt (a-i fi ~) (mi-e strimt) Ioc.. to strain strica (Φ) vb. to make tight(er) strugure. to get upset supăra (a-1 -) (mă supără) vb. = éclat. = étranger. to blow sufragerie. străină. = embêter qn. = sonner. studenţi s.Lexic stinge vb. = se fâcher. seven şaptesprezece num. studii s. suedeze adj. = seize. surprinzătoare adj. s. to destroy stricat. ancestor strănuta (Φ) vb. Sweden suficient (suficientă.). studente s. străini. = dix-sept.adv. = ancêtre. seventeen şapteşpe num.n. = éternuer. = étude. = seize. to make angry. = rétrécir.f. surprising Ş şaisprezece num. surprinzători. student studia (ez) vb.. siwy şapte num. gêner qn. = raisin.. suedeză. = gauche. to spoil. = soixante-dix. superstiţii s. = tordre. stranger. stomach străin. essorer. suficienţi. supervision surprinzător. = école. to put out stîng. = six şcoală. supe s. = étudiant. = Suède. stricată. seventeen şaptezeci num. supravegheri s. seventy şase num. sixteen şaizeci num.f. = sous. = estomac.m. = salle à manger. to sneeze strecura (Φ) (eu strecor) vb. = surnommer. struguri s. -ă. left stînga (Ia ~) Ioc. = suffisant (sufisamment qn. to squeeze (out). = sept. s. strămoşi s.f.). to/on the left stoarce vb. Swedish. foreign străinătate (în ~) s. to upset superstiţie.f. stricaţi.m. abroad strălucire. = étudiante.n. suedezi. = abîmer. -i adj.

timpuri s. = fort(ement). -i. = pourtant.Lexic şef.. = toujours plus. although tocmai adv. telegrame s. completely tot astfel loc.f. la tienne.f. tes (le tien.n. = téléphone. = juste(menf). translatable trage vb. toate adj. tacîmuri s. tale (ale ~) adj. traduceri s. tău) tăia (Φ) (eu tai) vb. teme s. -ă. theatre tehnician. = temps. = thermomètre. = ourler. to translate traducere. telegram telemea s..m. late toamna adv. = bêtise. = traduisible. = qui guérit. nevertheless tradiţie. territory termina (Φ) vb. şoareci s. = couper. = timbrer.n.f. = tirer.adv. = en tout..adv. in all totdeauna adv. loc. always tot(uşi) adv. homework teritoriu. = technicien. to finish termometru. chief şir (ore în ~) = des heures durant..adv. technician telefon.m. -e adj. teritorii s.adv. = toujours.)!. = de la même façon. = tradition traduce vb. to cut tămăduitor. your(s) teatru. = couvert. = tout.. = territoire. tăi (ai ~). = père. hours on end şoarece. translation traductibil. It would be high time! tivi (esc) vb. cover tale (v. father tăcea (eu tac) vb.n. = traduire. les tien(ne)s). toamne s. however.n. to call up telegramă..f.m. ta. adj. to hem tîmpenie. all tot (de ~) loc. tîmpenii s. = terminer. tău) tacîm. more total (în ~) loc. strong(ly) tată.. = en automne. telephone telefona (ez) vb. = fromage blanc. mouse T ta (v. thermometer timbra (ez) vb.f. time timp (Ar fi ~ul (să. = tard. healing tău (al ~).. tehnicieni s. in autumn toamnă. to stamp timp. salt cheese temă.n.. néanmoins.'ust tot. = quoique. toţi.. tămăduitoare adj. teatre s. stupidity tîrziu adv. tămăduitoare. termometre s. telefoane s. = devoir écrit.m.)!) = Il serait grand temps (de. tradiţii s. toată.. = ton. = théâtre. to keep silent tăi (v.. autumn toate (cu ~ că) loc. taţi s. tău) tare (tari) adv. = automne.f. = souris.n.conj. şefi s. = téléphoner. = chef. to pull 297 . pron. the same tot mai. = complétaient. = télégramme. tămăduitori.f. = traduction. ta (a ~). = se taire.

Hungary ungur. = avoir besoin de. tobacco tutungerie. cough tutun s. uncle unde adv. = falloir.past trecut (în ~) loc. tururi s.f. turcoaice s. = en hongrois. unguroaice s.f.n. = Hongroise. = ruelle. Hungarian unguroaică. Turk tuse s.m.f.f. = envoyer. toi. = bureau de tabac. = tabac. to tremble trimite vb. = treize. thirteen treişpe num.f. = en turc. to send troleibuz. = quelque part. thirty tremura (<j>) (eu tremur) vb. a.f. unchi s.. somewhere Ungaria s.. turci s. an unchi. = marcher. in the past trei num. Turkey turcoaică. = passé. ţigări s. = trolleybus tu pron. = tissu. = un. = trente. tobacconist's (shop) T » ţară. lane umăr. you tur. to withstand U uliţă. = trois. to live trebuie (trebuie să.m. = tenir. = épaule. = Turc. = treize. troleibuze s.f. = tramway. umeri s. thirteen treizeci num. = cigarette ţine vb. turceşti adj.. = Hongrois. = Turquie. = oncle. liAre a Turk Turcia s.) vb. = Hongrie. trecute adj. Turk turcesc. to need trece vb. trecuţi. = vivre. tissue ţigară. tram trăi (esc) vb. peasant woman ţesătură. shoulder umbla (u) (eu umblu) vb. tutungerii s.m. trecută.f. in the country ţăran.Lexic tramvai. = tour turc. = trembler. turcească. ţesături s. ţărani s. must trebui (a-i ~ ceva) (îmi trebuie) vb. Turkish turceşte adv. ţărănci s..n. unguri s. = turc. à la turque. = passer. to pass trecut. = toux.f.vb. peasant ţărancă.n.adv. to go un art.m. = paysan.f. where undeva adv. tramvaie s. = pays. ţări s. Hungarian (woman) 298 . three treisprezece num.m.n. to hold ţine piept loc. = tenir tête.f. = paysanne.. uliţe s. = tu. = dans le passé. = où. country ţară (la ~) = à la campagne. Hungarian ungureşte adv. = Turque.

to sting uşor (uşoară. = viande de boeuf.altul... = célèbre. = l'un. verze s..another. -i.. urca (Φ) vb.) vb. viitoare adj. = bateau. = vert claire. = piquer (ça me pique). = cousin vernil adj. vestită. uşori. = vendredi. famous viaţă. = en été. university unsprezece num. universităţi s. = vendre.. viteze s. = un. verzi adj.f.. in (the) future vin. dream vită (carne de ~) s. bear ustura (a-1 ~) (mă ustură) vb. vite s. veioze s. valori s. = vert. easy(ly) V vacanţă. = unitaire..n. vestiţi. vinuri s...f. speed vîjîi (a-i . one unul. = futur. adj.l'autre. urşi s.f.f. = verser. = valeur.m.f.n.urechile) (îmi vîjîie urechile) vb. to feel like verde. = rêve. = onze. = mettre en valeur. urgent urî (ăsc) vb. vederi s. -e) adv. -i.n.. vieţi s. uşoare) adv. veşti s. value valorifica (Φ) vb. eleven unşpe num. to sell vindeca (Φ) vb.. verişori s. to turn to account vapor. light green veste. = vacances. = onze. neighbouring. butter unu num. = voisin. summer varză. neighbour vedere. verişoare s. to mount ureche. wine vinde (eu vînd) vb. Friday vis. = bétail. table lamp veni (Φ) (eu vin) vb. vapoare s. = oreille. = été. eleven unt s. vecini.n. = guérir.f. unitary universitate. cousin verişor. urechi s. pron.. vestite adj. = vin.f. to have a buzzing in one's ears 299 . to cure vineri adv. holidays valoare.f. vecină. = nouvelle. = beurre. beef vită.f. one.m. viitori.f.f.f. = vie.. = venir.Lexic unitar (-ă. = d'urgence. life viitor. = monter. = vitesse.. = avoir envie de. to come veni (a-i ~ să) (îmi vine să. vise/visuri s.. s.f. future viitor (în ~) = dans le futur. = ours. picture postcard veioză.. veri s. adj. green verişoară. to hate urs.f. in summer vară. ship vara adv.f. carte ilustrée.. s... = haïr. = vue. news vestit.. cabbage vărsa (Φ) vb. vacanţe s. = université.. = cousine. = mes oreilles bourdonnent. vecine adj. to pour (out) vecin. = lampe de table. cattle viteză. ear urgent (-ă... = facile(ment). adj. -e) adv. = chou. viitoare.

some. hunter vânzătoare. any z zahăr s.n. = sucre. = moineau. As it were! vorbi (esc) vb.m. = vouloir.) . journalist zice vb. = journal. to fly zece num. = jour. slender i 300 . = environ. volane s. saleswoman vînzător.f. ziarişti s. to paint zvelt. to lie zbura (Φ) (eu zbor) vb. voastră (a . pron. day ziar. house painter zugrăvi (esc) vb. = peindre. word Vorba vine! = C'est une façon de dire!. newspaper ziarist. zile s. = dote.f. = temps. = dire. = être couché. = vendeur. voastre (ale -) adj. some. you volan. gésir. vrăbii s.n. your(s) vrabie. la. dowry zi. (le. vînzătoare s. any vreun adv. = dix.f. = votre. = svelte. zugravi s.n.m. to say zugrav.f. sparrow vrea (eu vreau) vb. = voler. salesman voi pron. age vreo adv. zestre s. vremuri s. = vous. zveltă. to want vreme. = parler. vînzători s. zvelte adj. = chasseur. ziare s. = peintre de maison. voştri (ai ~).f. quelque. (steering) wheel vorbă. = quelque. vos. = volant. = mot. les) votre(s). ten zestre. to speak vostru (al ~).f.m. vorbe s. = journaliste. sugar zăcea (eu zac) vb. époque. zvelţi. vînători s. time..m.Lexic vînător. = vendeuse.

.

.

România .Lector: Marian Papahagi Apărut: 1991.1991. Format: 70/100/16 Coli de tipar: 20 Fotoculegere şi tehnoredactare: Janitsek Lenke Tiparul executat de GLORIA SRL Cluj.06. Bun de tipar: 10.

.. Spuneţi-mi-11 din pricină că . Spuneţi-mi-le ! prin pricină că Complétez impossible tiveşte build Cartea aceasta a mea ! Celălalt quelqu'un millionnaire Şi le cumpără singur.. La hotelul „Continental" ahead băuturi tramway We 3 8 10 23 30 31 37 56 57 64 72 73 98 101 2 1 1 12 I! ! 124 128 129 134 135 136 137 142 149 151 153 156 159 5 de sus 10 d e s u s 9 de sus 3 de sus 16 d e s u s 5 de j o s 5 de j os 14 d e sus 4 de sus 3 de sus 1 de j o s 15 de s u s 4 de sus 7 (le j o s 4 de jos 5 de sus 1 de j os 4 de sus 8 (le s u s 24 d e s u s 12 d e s u s 20 d e s u s 11.12 de sus 11 d e j o s 15 d e s u s 16 d e s u s 10 de j o s 10 d e s u s 18 d e s u s 4 de sus 8 d e sus 2 9 15 8 10 3 dcde de de de (le jos sus sus jos jos sus 1 2 k k vi/ine kserocs nous elle . danez Twa universitate.ERRATA Fa. na î n loc de iei Se va citi ieri IC k vifiiio kseroks nous elles . 1 Rînd'il 3 11 32 9 11 11 20 14 9 de de de de de (le de de de sus sus sus jos sus sus sus jos jos Colo..s olandez L a universitate ? Iva hotelul „Continental" ? ahead on băutură trarnvay we 2 o o 2 2 2 2 1 2 o carrotte grape florist la pluriel cloth cheef stammmeier a sărit 10 10 (f) carotte grapes florist's le pluriel clothes (0) chief stammerer a sări 20 20 2 o 2 1 2 o 2 antinevragic distiled ofticios healty knees honorarics medicin perso-ana fellow (s) mic antinevralgic distilled ofticos healthy knee honoraires medicine persoa-na fellow mare mic 2 163 166 169 2 179 mare Completez imposible triveşte built Cartea aceasta a a mea I Celălat quelqu'en millionaire Şi le cunipărăsingur.

-e.-e.Rîndul 2 7 15 19 10 3 14 5 11 6 2 3 15 9 16 11 22 6 8 18 25 14 25 23 10 de sus de sus de jos de jos de jos de jos de sus de-sus de sus de sus de sus de jos Coloana 2 2 2 2 î n loc de tir (m) surprinzător. -e enchanter a voi ou camere ultimul deschise speranţe lăsa cade-iitr-o joi frip-turi 3 . -i enchenter a vroi our camerele ultimuul dechise spranţe lasă cade-ntr-o-joi friptu-ri Figu alarm(clock) wise bithday fatiguant food Se va citi tur (n) surprinzător. -i.2 de j os de sus de jos de sus de jos de sus de sus şi 9 de jos de jos de sus de jos de sus de jos de sua Fugi alarm clock wise (man) birthday fatigant foot (0) (0) sosi frightened enough illustrée vôtre (s) frighten to be enough ilustrée votre(s) (*) (f) sori ( .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.