Kenneth Meadows

Spiritul samanic ,
Ghid practic pentru atingerea împlinirii personale

Coperta: Redactare: Mihail Piruºcã Tehnoredactare: Gabriela Niþã

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României MEADOWS, KENNETH Spiritul ºamanic – Ghid practic pentru atingerea împlinirii personale/ Kenneth Meadows ; trad.: Mihail Piruºcã ; ed.: Elena Francisc. - Bucureºti : Elena Francisc Publishing, 2008 ISBN 978-973I. Piruºcã, Mihail (trad.) II. Francisc, Elena (ed.)

Kenneth Meadows Shamanic Spirit – a practical guide to personal fulfillment
© 1995, 1998, 2001, 2004 bz Kennth Meadows © Elena Francisc Publishing, 2008, pentru prezenta versiune româneascã

Kenneth Meadows

Spiritul samanic ,
Ghid practic pentru atingerea împlinirii personale
Traducere de Mihail PIRUªCÃ

Prefaþã
Lectura atentã, cercetãtoare ºi deschisã noului în gîndire, oferã celui ce parcurge aceastã carte ºansa descoperirii de sine, a gãsirii fiinþei esenþiale ce sãlãºluieºte în fiecare din noi, sub plapuma groasã a uitãrii, aºternutã de intrarea inevitabilã în cotidian, în rutinã sau pur ºi simplu de agnosticism, în forma sa conºtientã sau inconºtientã. Lucrarea Spiritul ªamanic, sub semnãtura lui Robert Meadows, intrã în inedit nu neapãrat prin noutatea subiectului, ce stã deja în atenþia cunoscãtorilor ºi pasionaþilor genului, ci prin forþa neobiºnuitã a apelului ce rãzbate din lacul profund ºi misterios al ideilor sale. În cuminþenia ºi înþelepciunea sa, aceastã carte este în totalitate un apel la modestie. Spiritul ºamanic reuºeºte smulgerea omului din mlaºtina convingerilor proprii ºi amorþeala aºteptãrii unor ocazii ce nu vor sã aparã „ca prin farmec”. Explicînd mecanismul abstract de formare a Destinului, cu o tehnicitate a stilului suav inseratã printre rînduri, autorul avertizeazã cititorul, cu înþelepciunea experienþei ºi a studiului, asupra efectelor nocive ale alegerilor greºite, aºezîndu-i în consecinþã acestuia, cu generozitate ºi delicateþe, propria Soartã în braþe, spre a ºi-o fãuri în continuare, cu înþelepciune, modestie ºi prudenþã, aproape de unul singur. Parcurgînd lucrarea de faþã, ne izbeºte claritatea orbitoare a sfaturilor dãruite: de bun simþ, de cumpãtare ºi renunþare la podoabele cu care ne ornãm orice acþiune, în încercarea de
–4–

a ieºi în evidenþã, de a fi tot timpul mai presus decît semenii noºtri ºi, la un moment dat, chiar mai presus decît propriile standarde. Simplitatea consilierii sale admirabil fãptuite se oglindeºte fidel în soluþii facil de urmat, ce fac parcã sã ne uimeascã lipsa din partea noastrã a unor idei similare. Obiºnuiþi sã complicãm totul, claritatea ne provoacã dureroase ºi necesare reîntoarceri la copilãrie, ca perioadã de formare cognitivã ºi educativã. Soluþia propusã de Meadows este cu atît mai beneficã, prin urmare, cu cît ea nu presupune acumularea, (de trãsãturi, calitãþi, caracteristici, etc.) ci renunþarea (revenirea la simplitate, la sinceritatea juvenilã). Alãturi de îndemnul manifest la reîntoarcerea la liniºtea ºi bunãtatea ancestralã, la calmul primordial al unei lumi de mult apuse, din rîndurile acestei cãrþi ne impresioneazã încercarea permanentã a autorului de a ne împinge sã aflãm Adevãrul. O încercare semeaþã, trebuie sã recunoaºtem, în condiþiile în care calitatea principalã a adevãrului este cã aparþine tuturor. Adevãrul pãmîntean, al muritorilor de rînd, este un bun comun ºi þine mult de punctul de vedere al celui ce emite opinia, fiind, în final, sinonim cu aceasta. Toþi avem dreptate, iar asta face sã ne simþim puþin mai aproape de Suprem. Adevãrul este, în realitate, o expresie a Divinitãþii, iar ubicuitatea sa este chiar darul prezenþei printre noi ºi în fiecare dintre noi a picãturii de Absolut din care provenim. Pe parcursul cãrþii, o surprizã plãcutã este oferitã de demitizarea aurei negative a multora dintre elementele odinioarã temute ºi greºit interpretate, ca meditaþia sau fetiºul, transformate cu succes, cu preþul a doar cîtorva paragrafe, în pseu–5–

do-panaceu universal, în remedii aflate totalmente la îndemînã, pentru eliminarea rãului din viaþa noastrã, în toate formele sale de manifestare. Lãsînd descoperite în faþa Viitorului elementele cheie ale lucrãrii, cu o candoare la limita benignului, pentru a provoca dorinþa pãtimaºã de cunoaºtere a cititorului, analiza atentã a celor descrise în lucrarea de faþã poate incita pînã ºi un novice la pornirea de cercetãri ulterioare în domeniu. Ce se aflã dincolo de toate variantele pe care omul le poate imagina pentru cele vãzute ºi cele nevãzute? Nu avem rãspuns... O tãcere ce îndeamnã, în orice caz, ca un merit excelent al cãrþii, spiritul iscoditor al cititorului documentat la cãutarea de rãspunsuri în universul propriului suflet. Provocarea Spiritului însuºi spre obþinerea de rãspunsuri pe jumãtate formulate este o îndrãznealã ce numai nevinovãþiei bine-intenþionate i se poate ierta. Departe, deci, de a constitui un compendiu de rãspunsuri la întrebãrile retorice eterne ale fiinþei umane, aceastã lucrare este, însã, un preþios bilet de întoarcere cãtre bun simþ, cãtre cumpãtare ºi înþelepciune, cãtre copilul din noi. Studiul echilibrat ºi nepãrtinitor al operei de faþã reprezintã pentru cititor ºansa de urcare a unei trepte în plus cãtre þinta centralã, cãtre mansarda aproape neumblatã a sufletului nostru. Acolo, printre firicelele de praf ale gîndurilor haotice, îºi fac loc razele de soare ale Rãspunsului Final, cel care, fãrã ca noi sã fi ºtiut vreodatã acest lucru, se ascunde chiar în spatele ochilor ce ne privesc miraþi ºi plini de inocenþã, din oglindã... Mihail Piruºcã

Cuprins
Mulþumiri Introducere 10 13

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Minunata noastrã fiinþã Corpul energetic Realitãþile multiple Realitatea psihicului Personalitatea noastrã pãmînteanã Influenþele cosmice „Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista“ Lucrul cu Elementele Poezie: Sufletul meu 9. Realitatea Sufletului 10. Realitatea Spiritului Poezie: Darul Iubirii 11. Diferitele noastre tipuri de „sine“ Poezie: Marele mister 12. Calea iubirii ºi a armoniei Cincizeci de cugetãri ºamanice
Glosar Bibliografie recomandatã Surse suplimentare de informare Despre autor –7–

23 35 67 89 120 148 186 208 244 245 277 291 292 340 341 380
391 403 407 409

EXPERIMENTE
1. Scanarea corpului energetic 2. Surîsul lãuntric 3. Trãirea senzaþiei de percepþie 4. Percepþia fizicã 5. Percepþia eului nostru mental 6. Percepþia corpului nostru psihic 7. Nemiºcarea „activã“ 8. Miºcarea în forma cifrei opt 9. Conectarea la forþa nordului 10. Conectarea la forþa estului 11. Conectarea la forþa vestului 12. Conectarea la forþa sudului 13. Respiraþia circularã Chi 14. Verificarea nivelului absorbþiei de Chi 15. Împrietenirea cu Natura 16. Învãþarea comunicãrii spirituale 17. Conectarea la Elementul Aer 18. Conectarea la Elementul Pãmînt 19. Conectarea la Centru 20. Conectarea la Elementul Foc 21. Conectarea la Elementul Apã 22. Conectarea la centrul lãuntric 23. Perceperea rãspunsului dat de Suflet 24. Explorarea Corpului nostru sufletesc
–8–

Spiritul samanic ,
25. Privirea lãuntricã asupra Sufletului 26. O indicaþie asupra scopului Sufletului 27. Emanaþiile Spiritului 28. Cîte persoane sînt în fiecare din noi? 29. Pregãtirea instrumentului de comunicare 30. Testarea mai multor alimente ºi stabilirea caracterului benefic al fiecãruia dintre ele, pentru organism 31. Dialogul ºamanic 32. Îndepãrtarea limitãrilor 33. Contactarea Sursei lãuntrice Efectuate cu consideraþia pe care o meritã, experimentele prezentate în aceastã carte nu pot fi altfel decît benefice. În orice caz, autorul ºi editorul nu vor accepta asumarea nici unei rãspunderi, pentru orice efect nedorit care ar putea sã rezulte în urma efectuãrii acestora de cãtre cititor, de unul singur, fãrã supraveghere.

–9–

Mulþumiri
Doresc sã adresez mulþumirile mele recunoscãtoare ºi generoase tuturor persoanelor care au contribuit în vreun fel anume la pregãtirea mea preliminarã, în vederea asumãrii sarcinii scrierii acestei cãrþi, persoane fãrã de care aceastã lucrare nu ar fi putut fi terminatã. Dascãlilor mei aborigeni amerindieni, care mi-au îndreptat paºii pe calea ºamanicã a auto-descoperirii. Celor trei cãlugãri taoiºti care mi-au deschis drumul obþinerii privirii introspective ºi înþelegerii strãvechii înþelepciuni Tao. Lui Rod Nicholson, cel care a cãlãtorit o jumãtate de lume pentru a-mi „reaminti“ ceea ce aveam nevoie sã ºtiu ºi a mã face sã recunosc adevãrata naturã a tot ceea ce ne împiedicã pe toþi sã percepem realul. Australianului Gaye Wright, cel care mi-a dat posibilitatea sã aºez o punte de legãturã între est ºi vest ºi sã trãiesc experienþa însemnãtãþii Dinamicii energiei Chi, permiþîndu-mi, de asemenea, sã împãrtãºesc ºi altora adevãrurile sale fundamentale. Lui Inoha, a cãrui spiritualitate polinezianã s-a dovedit a fi similarã modului meu de a fi, în multe feluri, pentru „confirmãrile“ aduse de introspecþiile sale.
– 10 –

Spiritul samanic ,
Mentorului meu principal, Urs Argintiu, ºi lui Kili, al cãrui nume hawaiian înseamnã „Ploaie Delicatã“, pentru a-mi fi dezvãluit Apa Vieþii. Tuturor acelor reprezentanþi ai neamului meu anglo-saxon ºi european, care mi-au dãruit învãþãturi despre rãdãcinile mele. Elevilor mei de multiple naþionalitãþi, cãrora le-am împãrtãºit din învãþãturile ºi experimentele extraordinare relatate în aceastã carte ºi care, participînd la aceste activitãþi, mi-au oferit ocazia sã învãþ foarte multe lucruri doar privind cum li se schimbã viaþa, iar frumuseþea spiritului lor individual le rãzbate din interior. Tuturor celor care m-au ajutat ºi m-au cãlãuzit în domeniul Ecologiei Spirituale – fiinþele vii din regnul animal, vegetal ºi mineral – care împart cu noi minunile mediului înconjurãtor de pe acest P ãmînt, însã care sînt, cu toate acestea, exploatate cu cruzime de cãtre omenire, neºtiind încã faptul cã ºi ele sînt tot „rudele“ noastre. ªi, în final, dar nu pe ultimul loc ca importanþã, soþiei mele Beryl, partenerul ºi companionul meu de-a lungul drumului parcurs, mentorul meu minunat.

– 11 –

Fiecare experienþã în viaþã reprezintã o ocazie de a învãþa ceva nou ºi a face o schimbare, pentru atingerea beneficiului suprem

– 12 –

Introducere
HAMANISMUL este cea mai veche formã de dezvoltare personalã, precedînd toate religiile ºi filozofiile cunoscute. Recent, a revenit în atenþie, manifestînd o adevãratã renaºtere. Conþine precepte nepieritoare, ce ne pot pune în acord fin cu Natura ºi ne pot face legãtura cu alte niveluri sau „dimensiuni“ ale fiinþei noastre. ªamanica se referã la trãirea „extraordinarului“ pe timpul ducerii unei vieþi obiºnuite. ªamanica este un termen pe care l-am creat pentru a descrie o modalitate de a extinde conºtientizarea noastrã pînã la noi ºi incitante niveluri de percepþie, precum ºi de a ne prelungi viaþa în multiple feluri. Aplicarea preceptelor acestei ºtiinþe ne va îmbunãtãþi vitalitatea, va acþiona pentru echilibrarea emoþiilor, ne va elibera aptitudinile ascunse ºi ne va stimula creativitatea. De asemenea, ne va dezvolta puterile interioare, aducîndu-ne în armonie cu energiile benefice ale Naturii ºi Forþelor cosmice din Univers. ªamanica este o expresie modernã pentru a reprezenta o înþelepciune strãveche, fiind esenþa cunoºtinþelor deþinute de ºamanii cei buni – vizionarii ºi înþelepþii din toate rasele ºi
– 13 –

S

Kenneth Meadows
culturile – care au pãstrat cunoºtinþelor lor despre „misterele vieþii“ în chiar propriile lor tradiþii orale, pînã cînd clipa dezvãluirii acestora urma sã vinã, adicã acum. ªamanica ridicã vãlul aºezat peste aceste adevãruri „ascunse“ ºi le descrie în limbajul zilelor noastre, astfel încît sã fie uºor de înþeles, ºi le adapteazã pentru timpurile moderne, astfel încît indiferent cine reacþioneazã pozitiv în legãturã cu ele, dispune de un mijloc eficient de revenire la echilibrul cu Natura ºi de stabilire a armoniei în propria fiinþã. ªamanica nu este o religie sau o filozofie. Nu prevede doctrine în care trebuie sã se creadã, nici concepte pentru care sã se lupte, nu existã în ea lideri spirituali care sã cearã loialitate, nici ierarhii care sã impunã supunere, nici vreun guru care sã fie urmat. Ea merge dincolo de graniþele credinþei, deoarece este un proces de obþinere a cunoºtinþelor prin intermediul experienþei acþiunii efective. Iar aceasta deoarece rãspunsurile la unele din cele mai dificil de înþeles mistere ale vieþii stau dincolo de constrîngerile generate de limitãrile istorice, sociale ºi politice pe care fiecare culturã ºi le-a autoimpus. ªamanica identificã o esenþã ce strãbate toate acestea ºi, prin eliberarea ei din contextul cultural, religios, rasial, aduce aceastã esenþã pînã în secolul 21 ºi o prezintã intactã, fãcînd-o disponibilã pentru folosirea universalã ºi beneficiul tuturor. Ea nu prezintã nici vreo asemãnare cu sistemele de antrenare a psihicului, condiþionate de metode ºi necesitînd aderarea la un cod disciplinar strict, ca element care sã le condiþioneze eficienþa. ªamanica nu este doar un exerciþiu al minþii, ci un proces natural ce ne dã posibilitatea sã preluãm controlul propriei noastre vieþi prin intermediul Spiritului, gãsind în el înþeles, scop ºi împlinire.
– 14 –

Introcudere
ªamanica este o modalitate de a intra în legãturã cu Natura ºi cu ceea ce este inerent vieþii noastre, deci este nu numai cel mai natural, dar ºi cel mai practic din toate sistemele metafizice. Deºi bazat pe Naturã, el nu pledeazã pentru adorarea Naturii ci pentru onorarea ei. Adevãrata provocare a timpurilor noastre este reprezentatã de încercarea de a descoperi cel mai ascuns Sine al nostru; de a dezveli imaginea a ceea ce ºi cine sîntem cu adevãrat – un Spirit – ºi, ca rezultat, de a da un sens real vieþii noastre. ªamanica ne ajutã sã ajungem la o mai profundã înþelegere a noþiunii de a fi cu adevãrat „divin“, ceea ce nu este acelaºi lucru cu a fi religios. A fi divin este ceva obiºnuit, legat de desfãºurarea de activitãþi pãmîntene, neavînd nimic de-a face cu credinþa! Se manifestã chiar ºi în mijlocul unei activitãþi intense, deci, chiar o activitate mai puþin plãcutã ºi lumeascã, cum ar fi gãtitul sau spãlatul, mersul la cumpãrãturi la un supermarket sau repararea a ceva, poate fi mai plinã de spiritualitate decît repetarea unei rugãciuni într-o bisericã, meditarea într-un sanctuar casnic, incantarea unei mantre în izolare sau sãvîrºirea unui ritual mistic! Iar asta deoarece pentru a da dovadã de spiritualitate, trebuie sã intrãm în armonie cu Sinele nostru natural, ce are în compoziþia sa Spiritul. ªamanica reprezintã aducerea psihicului alãturi de inimã ºi Spirit, într-un tot unitar. Este o manierã de dezvoltare a vieþii, în care Trupul, Psihicul, Sufletul ºi Spiritul sînt cultivate laolaltã, pentru a putea funcþiona împreunã într-o relaþie de armonie ºi dinamism, care sã aibã ca rezultat realizarea propriei noastre naturi multi-dimensionale. Este un proces care este confirmabil prin experienþe practice ºi verificabil prin intermediul propriilor noastre percepþii. ªamanica poate, deci, sã
– 15 –

Kenneth Meadows
fie privitã ca fiind ºtiinþa Spiritului, în drumul sãu fãcut în ambarcaþiunea vieþii. Renaºterea preocupãrii pentru ºamanism din ultimii ani indicã o apariþie a nevoii omenirii de a-ºi regãsi capacitatea de a intra în acord deplin cu Natura ºi puterile adormite care zac ascunse în ea, precum ºi de a gãsi un sens existenþei noastre. Însã un nou proces de regurgitare a obiceiurilor, ritualurilor ºi tradiþiilor popoarelor indigene ar servi numai la înlocuirea unei limitãri cu alta, ºi promovarea încã unui alt cult. Nu putem progresa aventurîndu-ne sã trãim în Trecut, ci învãþînd din lecþiile Trecutului putem asigura un Viitor mai bun, prin intermediul alegerilor ºi deciziilor pe care le luãm acum, în Prezent. Se necesitã un progres care sã meargã dincolo de limitele ºamanismului tribal ºi tradiþiilor culturale, dacã dorim sã fim eliberaþi de limitãrile care ne-au izolat de naturã ºi ne împiedicã sã atingem un stadiu în care sã poatã avea loc o schimbare în modul nostru de percepþie, pentru ca natura noastrã interioarã sã aibã capacitatea de a se ridica la niveluri mai înalte de conºtiinþã. Civilizaþia noastrã s-a dezvoltat în concordanþã cu principiul potrivit cãruia progresul se poate realiza numai prin intermediul manipulãrii ºi exploatãrii atît a forþelor naturale, cît ºi a altor fiinþe. Este un principiu extrem de agreat de cãtre gîndirea politicã, economicã, ºtiinþificã ºi, desigur, atitudinea religioasã. Cu toþii am fost formaþi în ideea cã noi, oamenii, sîntem fiinþe în mod esenþial gînditoare, cã avem un ascendent de superioritate asupra tuturor celorlalte creaturi ºi capacitatea de a ne modifica mediul înconjurãtor într-un mod care sã ni se potriveascã, doar prin puterea gîndului. Cu toate acestea, nu gîndurile noastre au generat dificultãþile pe care le întîl– 16 –

Introducere
nim în mod personal sau colectiv, ci alegerile noastre! ªamanica încurajeazã o abordare diferitã, alegînd sã punã inimã în ceea ce întreprindem. Fãcînd alegerile în concordanþã cu manifestãrile Spiritului – alegeri care sã acþioneze cãtre atingerea stãrii de armonie, mai degrabã decît sã caute sã satisfacã Eul ºi sentimentul sãu de interes faþã de sine. Interesul faþã de sine se referã cu precãdere la propriile noastre intenþii ºi dorinþe. El dã frîu liber Eului ºi se reflectã în egoism, nepãsare, indiferenþã, ignoranþã, intoleranþã, lãcomie, dogmatism ºi dominare. Aºadar, nu capacitatea de a fãuri gînduri ºi de a crea idei are efectul producerii de schimbãri în viaþa noastrã ºi în vieþile celorlalþi, ci este vorba despre capacitatea de a face alegeri. Aici rezidã adevãrata putere. Lumea noastrã personalã, ca ºi lumea „cea mare“ din jurul nostru, este un rezultat direct al alegerilor care au fost fãcute. Absolut fiecare dintre noi trãim consecinþele alegerilor individuale sau colective fãcute. ªi, în parte, despre acesta este ºi vorba în viaþa oamenilor – învãþarea din experienþele create de propriile noastre alegeri sau de cele ale celorlalþi. Vîrtejul teribil ºi lipsa de armonie din lumea „cea mare“ sînt rezultate ale alegerilor fãcute cu ajutorul psihicului, prin excluderea Spiritului. Dacã noi considerãm cã lumea întreagã este o mizerie, iar P ãmîntul suferã din pricina poluãrii ºi exploatãrii la care este supusã, este pentru cã noi înºine, în interiorul nostru, sîntem poluaþi ºi exploataþi de cãtre limitãrile impuse asupra noastrã. Lumea „cea mare“ nu este altceva decît o proiecþie a lumii din interiorul fiecãruia dintre noi. Dacã luptãm pentru o lume mai bunã, trebuie sã facem lumea din interiorul nostru un loc mai bun pentru „Sinele“ nostru spiritual. Transformarea poate avea loc în afarã numai dacã mai întîi am
– 17 –

Kenneth Meadows
schimbat aspectul de dinãuntru. Schimbãrile de „acolo“ încep „aici“ – în interiorul nostru. În ºamanicã, schimbãrile pe care le facem sînt în primul rînd faþã de noi înºine, pentru cã acesta este modul natural, modul Naturii. Schimbãrile vin mai întîi din interior. Armonia poate fi definitã ca fiind o combinaþie de calitãþi care creeazã frumuseþe. Atunci cînd un ºaman aborigen american a cerut poporului sãu sã „aducã frumuseþe“, el i-a încurajat sã îºi exprime energiile în moduri naturale, care sã aducã, sã genereze frumosul. Orice lucru care poate crea armonie, un cuvînt, gînd, o stare afectivã, sunet, judecatã de valoare, scop sau acþiune, produce frumuseþe, deoarece armonia este ceea ce creeazã frumuseþe. Frumuseþea vine din armonie, deoarece aceasta din urmã este în mod intrinsec o manifestare de frumuseþe. Urîþenia, lipsa de armonie ºi haosul provin din ignorarea naturalului ºi impunerea propriilor credinþe limitate, care acþioneazã din afarã spre înãuntru. Cei mai mulþi dintre noi trecem prin viaþã fãrã sã ºtim ce vrem, însã avînd în întregime certitudinea cã ceva anume ne lipseºte tot timpul, indiferent de valoare. Apetitul pentru lucrurile materiale a devenit insaþiabil, stimulat de o societate risipitoare ºi încurajat de un sistem orientat spre consumator care, în mod sublim, ne condiþioneazã sã obþinem ceva fãrã încetare, timp în care noi sîntem menþinuþi într-un stadiu de interminabilã dorinþã. De fapt, chiar cei ce ne-au educat, ne-au guvernat ºi ne-au condus din punct de vedere spiritual, ne-au condus spre acest stadiu ºi ne-au obiºnuit aºa! Planeta P ãmînt, încã plinã de viaþã, este sufocatã, în momentul de faþã, de poluare, torturatã de durere, ruºinatã de nebunia omenirii, ignoranþã, lãcomie ºi desfrînare ºi, nefiind recunoscutã ca Mamã
– 18 –

Introducere
aºa cum meritã, este privitã numai ca obiect neînsufleþit, menit sã fie doar „folosit“. O echilibrare a balanþei ºi o vindecare a P ãmîntului poate avea loc numai prin eliberarea noastrã din chingile acestor limitãri ºi prin refuzul de a permite ca manipulatorii sã aibã putere asupra noastrã, permiþînd, astfel, cãutarea Adevãrului din inimã, ca rãspuns dat strigãtului din Suflet. Adevãrul despre propria noastrã naturã spiritualã este atît de valoros, încît nu existã preþ sub care sã fie catalogat. Oferit fiind în mod gratuit, el ar putea fi abandonat, aparent neavînd absolut nici o valoare. Cu toate acestea, dacã s-ar stabili un preþ pentru el, nu ar exista nimeni care sã-ºi permitã luxul de a-l avea. Însã ceea ce dezvãluie adevãrul cu lumina sa trebuie sã fie aplicat, în scopul de a fi pe deplin înþeles.Aºadar, nu adevãrul în sine ceea ce este important, ci înþelegerea acestuia. Înþelegerea este nepreþuita comoarã! Numai cînd Adevãrul este înþeles, el poate fi preþuit cu adevãrat. În mîinile noastre þinem un distilat al unei strãvechi înþelepciuni, îndreptate cãtre armonie ºi frumuseþe. A fost strîns laolaltã din sursele ezoterice ale vestului, din învãþãturile taoiste ale estului, din tradiþiile mistice ale popoarelor nordice, din spiritualitatea indienilor americani ºi cunoºtinþele deþinute de acei kahuna hawaieni, din naturalismul aborigen al sudului, precum ºi din canalizarea planurilor interioare ale existenþei. Obiectivul sãu este de a ajuta la refacerea unor elemente ce lipsesc din capacitatea umanã de înþelegere – o cunoaºtere a adevãratei noastre identitãþi care, pierdutã odinioarã, este recîºtigatã, acum, pentru a face posibil un salt înainte, cãtre un nivel superior al conºtiinþei umane.
– 19 –

Kenneth Meadows
Vãlul de mister, care a învãluit aceastã cunoaºtere, pentru a fi menþinutã numai pentru folosul exclusiv al unei elite restrînse, este acum ridicat, prin efortul iluminãrii unui numãr de indivizi ºi grupuri de toate rasele ºi naþionalitãþile, aparent fãrã legãturã între ei, pentru a fi disponibilã celor mulþi, ale cãror inimi ºi minþi sînt îndeajuns de deschise pentru a o primi. Aparent, se împlineºte, o profeþie a indienilor americani, potrivit cãreia va sosi un moment al Dezvãluirii, cînd Focurile sacre, în faþa cãrora Învãþãturile au fost rostite simbolic de Bãtrînii tribului, mai înainte ca holocaustul sã le cuprindã poporul, vor fi reaprinse pe alte pãmînturi, de cãtre oameni de rase ºi limbi diferite, precum ºi de cãtre descendenþi ai opresorilor lor. Legenda spune cã momentul acestei Dezvãluiri va veni atunci cînd însuºi P ãmîntul se va gãsi cuprins de furtunã, ºi cînd lãcomia va deveni de necontrolat. Acel moment al Dezvãluirii spirituale este acum! Adevãrul spiritual este atît de insesizabil, încît nu poþi începe prin a încerca mai întîi sã-l dovedeºti, cum se procedeazã în realizarea unui experiment menit sã demonstreze o teorie ºtiinþificã. Motivul este cã adevãrul pe care te pregãteºti sã-l „demonstrezi“ nu este ceva separat de tine însuþi. Nu este vorba cã am fi în rolul unui observator ce examineazã un experiment, cu obiectivitate, din exterior. Adevãrul este parte componentã din noi, iar noi, la rîndul nostru, sîntem parte componentã a adevãrului. El se gãseºte în interior. Confirmãm valabilitatea adevãrului spiritual prin simplul fapt al sãvîrºirii de acþiuni în spiritul lui. Prin urmare, aceastã carte este ornatã nu cu exerciþii obositoare, ci cu ocazii incitante de a descoperi propriul adevãr, prin intermediul Experienþelor. Toate aceste Experienþe au
– 20 –

Introducere
fost testate ºi încercate de cãtre mulþi alþii ºi descoperite ca fiind puternice, revelatoare ºi eficiente. ªamanica, deci, vã scoate de pe fãgaºul fãrã sfîrºit al cãutãrii ºi vã aºeazã pe calea ce vã dã posibilitatea sã trãiþi experienþa plinã de bucurie a descoperirii. A descoperirii armoniei cu Natura ºi cu dumneavoastrã înºivã. A descoperirii cã P ãmîntul este o fiinþã vie care vã hrãneºte ºi vã întreþine ºi, astfel, a conºtientizãrii existenþei unei relaþii cu toate fiinþele vii care împart cu dumneavoastrã suprafaþa P ãmîntului. A descoperirii de cãi de ajungere mai aproape de Sufletul dumneavoastrã, precum ºi de integrare a tuturor aspectelor care funcþioneazã la diferitele dumneavostrã niveluri de existenþã. A descoperirii „sinelui“ original, adevãratul dumneavoastrã „sine“ ºi a conºtientizãrii „eului“ dumneavoastrã multiplu. A descoperirii faptului cã ªamanica nu este un „sistem“ sau o „metodã“, ci pur ºi simplu un proces – un proces de transformare care vã schimbã percepþia asupra vieþii, astfel încît sã puteþi aborda fiecare zi cu acel tip de anticipare fericitã care vã era poate caracteristic în copilãrie, atunci cînd viaþa era marea aventurã a descoperirii. Într-adevãr, aplicarea principiilor ºamanicii va transforma fiecare zi a vieþii dumneavoastrã, de acum înainte, într-o aventurã incitantã ºi plinã de miracole; vã va transforma percepþia ºi vã va extinde capacitatea de cunoaºtere pe care o aveþi despre propria persoanã.

– 21 –

Schimbarea în sine nu este dureroasã. Ceea ce produce durerea este rezistenþa la schimbare.

– 22 –

CAPITOLUL 1

Minunata noastrã fiinþã
u ajutorul acestei cãrþi vã îmbarcaþi într-o fascinantã ºi incitantã aventurã. O aventurã a adevãratei descoperiri. O aventurã al cãrei obiectiv este de a gãsi scopul existenþei dumneavoastrã, de a descoperi cine sînteþi ºi ce sînteþi, ºi mai ales de ce sînteþi aºa cum sînteþi. Însã, mai înainte de a începe, îndreptaþi-vã atenþia asupra minunii reprezentate de fiinþa dumneavoastrã. Minunea de a exista! Sînteþi viu ºi conºtient. Puteþi vedea vedea, auzi, simþi, gusta ºi mirosi realitatea din jur. Puteþi vedea cerul ºi norii, copacii, iarba ºi florile. Puteþi simþi vîntul ce vã înfioarã pãrul ºi atingerea blîndã a ploii pe faþã. Puteþi auzi cîntecul pãsãrilor ºi zgomotul traficului strãzii. Puteþi ieºi afarã sã atingeþi o floare, spre a-i simþi textura frunzelor ºi a-i mirosi aroma dulceagã a petalelor. Puteþi lua o carte spre a-i citi cuvintele ºi frazele scrise de cineva pe care nu l-aþi vãzut niciodatã ºi, fãcînd acest lucru, puteþi împãrtãºi cele mai profunde gînduri ale acelei persoane.
– 23 –

C

Kenneth Meadows
Vã puteþi miºca spre orice direcþie doriþi, deoarece corpul va rãspunde automat dorinþei dumneavoastrã. Trupul vã este o miraculoasã maºinãrie vie, ce are nevoie doar de combustibil, apã, spãlare ºi clãtire, pentru a-ºi face singurã întreþinerea. Se auto-reparã, reînnoindu-se în mod continuu.

Corpul fizic
Corpul dumneavoastrã fizic este o structurã complexã, populatã de aproximativ o sutã de mii de milarde (100.000.000.000.000) de celule individuale. Celulele, ca ºi oamenii între ei, prezintã asemãnãri ºi diferenþe. Ei trãiesc laolaltã în „familii“ ºi lucreazã în grupuri ºi comunitãþi, spre bunãstarea întregului – întocmai precum fiinþele umane lucreazã ºi îºi asumã responsabilitãþi, contribuind la bunãstarea societãþii în care trãiesc. Fiecare celulã microscopicã este o entitate „completã“. Are un „corp“ fluid, mãrginit de o piele „poroasã“. κi trãieºte chiar propria individualitate ºi este conºtientã de propria funcþie individualã. Cu toate acestea, alãturi de celelalte celule, este parte a unui corp de dimensiuni mai mari, ce Vã gãzduieºte! Prin intermediul nucleului, chiar în centrul acestuia, funcþiile sale sînt conduse ºi controlate în mod inteligent. Acest nucleu are înmagazinatã o vastã cantitate de informaþii, cu ajutorul substanþei ADN (acidul deoxiribonucleic – o structurã dublu elicoidalã formatã din molecule de zahãr fosfat, legate perpendicular cu acizi nucleici), care duce cu sine un model în formã de val ce conþine planul de bazã al construcþiei formei dum– 24 –

Minunata noastrã fiintã ,
neavoastrã umane. Într-adevãr, nucleul fiecãrei celule conþine destulã informaþie pentru a vã înlocui întregul corp! Totuºi, indiferent care ar fi propriul sãu scop ºi funcþia de specialitate, fiecare celulã acþioneazã numai pe baza instrucþiunilor conþinute în cadrul ei, pentru a o capacita sã-ºi îndeplineascã acest scop ºi sã se reproducã. Þesuturile moi ºi carnea corpului sînt susþinute la locurile lor de drept de cãtre scheletul de oase, care protejeazã ºi el organele vitale ce constituie centrele de control ale corpului ºi sistemele de sprijin. Toate miºcãrile corpului sînt realizate de muºchi. Fiecare din aceste structuri fibroase – sînt mai mult de 600 – rãspunde de o funcþie specificã. În principal, sînt de douã tipuri. Muºchii voluntari sînt aceia a cãror activitate este indusã de aspectele conºtiente ºi inconºtiente ale psihicului. Ei se contractã ºi se relaxeazã în funcþie de mesajele primite de la sistemul nervos central, care este reþeaua de comunicaþii a corpului. Muºchii involuntari sînt aceia care îºi realizeazã funcþia în mod automat, la niveluri inconºtiente ºi sînt reglementate de propriile lor impulsuri. Un muºchi involuntar nu se odihneºte niciodatã. Întregul sistem este monitorizat de glande, care lucreazã împreunã cu nervii, pentru a asigura funcþionarea armonioasã a întregului corp. Fiecare celulã este alimentatã cu substanþe nutritive ºi oxigen necesar menþinerii vieþii printr-un sistem circulator de vene, artere ºi capilare ce transportã aceste substanþe în circuitul sangvin. Sîngele este pompat prin acest sistem circulator de cãtre pulsaþiile inimii – un organ muscular, ale cãrui miºcãri de pompare asigurã, de asemenea, un flux de retur, ce transportã deºeuri: bioxidul de carbon este trimis în plãmîni, de unde este eliminat prin expiraþie, iar toxinele sînt trimise
– 25 –

Kenneth Meadows
cãtre organele care formeazã sistemul de eliminare a deºeurilor din corp. Sistemul digestiv opereazã ca o adevãratã linie de dezasamblare. Alimentele introduse în gurã sînt desfãcute pînã la nivelul componentelor chimice, iar substanþele nutritive ce se pot absorbi sînt extrase pentru a menþine la eficienþã maximã funcþionarea întregului corp. Echipamentul senzorial al corpului este mijlocul prin care informaþiile referitoare la mediul înconjurãtor poate fi transmis creierului pentru procesare ºi analizã. Informaþiile despre lumea fizicã sînt transportate cu ajutorul vibraþiilor de energie ale luminii la retina ochilor, cei care, apoi, trimit semnale adecvate creierului, prin intermediul semnalelor electrice. Aceste mesaje sînt instantaneu descifrate. Pielea este echipatã cu receptori speciali, care înregistreazã senzaþiile de cald, rece, durere, presiune ºi atingere. Acestea reprezintã o altã sursã de informaþii despre sfera fizicã ºi avertizeazã despre prezenþa iminentã a unui pericol. Urechile sînt organe folosite la localizarea sunetelor: vibraþiile sînt deviate într-un canal ce duce la timpan ºi transformate în impulsuri, transmise apoi la creier. Urechea umanã aude sunete cu frecvenþe de la 16 la 20 de mii de cicluri pe secundã. Simþul mirosului dã posibilitatea corpului fizic sã perceapã aroma substanþelor fizice pe care le întîlneºte. Acest lucru se realizeazã printr-o reacþie chimicã între mucus ºi receptorii senzoriali din nas, care trimit mai apoi impulsuri nervoase la creier, pentru a fi analizate. Alþi receptori, numiþi papile gustative, sînt localizaþi pe diferite pãrþi ale limbii ºi ne dau posibilitatea de a simþi senzaþiile de dulce, amar, acru ºi sãrat, precum ºi de a gãsi plãcere
– 26 –

Minunata noastrã fiintã ,
în consumul alimentelor de care avem nevoie, pentru a le preschimba în energie. Limba transmite ºi ea informaþii despre temperaturã ºi textura substanþelor care intrã în gurã, iar saliva este un lichid produs ca sã dizolve fiecare dumicat de hranã solidã. Un mijloc principal de comunicare cu alte forme de viaþã similare este vorbirea. Gura canalizeazã sunetele produse de miºcarea corzilor vocale, localizate în gît, în tractul respirator, care sînt activate de respiraþie ºi de impulsurile pe care muºchii sãi le primesc de la creier. Sistemul nervos autonom al corpului controleazã ºi acþiunile involuntare care reglementeazã activitatea glandelor, a inimii, respiraþiei, temperaturii, ºi aºa mai departe, în timp ce corpul are ºi un mecanism automat de supravieþuire. În situaþia în care un pericol ameninþã sã se întîmple, un „sistem de injecþie cu combustibil“ face sã þîsneascã adrenalinã în circuitul sangvin pentru a „supraîncãrca“ muºchii, astfel încît aceºtia sã miºte corpul cu mai mare vitezã, în afara pericolului, sau sã-l facã sã faþã unei eventuale ameninþãri, pentru a supravieþui. În acelaºi timp, inima este indusã sã batã mai repede ºi se activeazã automat un rãspuns emoþional, tradus prin supãrare sau teamã, adicã intensificarea percepþiei, pentru a se oferi posibilitatea de a face faþã urgenþei. Corpul nu numai cã se construieºte ºi se întreþine pe el însuºi, îºi ordoneazã propriile activitãþi ºi se reparã singur, dar are ºi o facilitate înnãscutã de a se reproduce pe sine ºi de a-ºi asigura continuitatea elementelor sale specifice. Aºa cã, aveþi grijã de Corpul dumneavoastrã. Dãruiþi-i atenþie mãcar cît maºinii dumneavoastrã. Bucuraþi-vã de el. Însã nu deveniþi atît de „ataºat“ de el, astfel încît sã deveniþi pose– 27 –

Kenneth Meadows
dat de cãtre el. Ascultaþi ce are sã vã spunã despre firea dumneavoastrã, însã nu-i confundaþi mesajele cu dorinþele formulate de cãtre psihic, cãci atunci Eul dumneavoastrã va prelua controlul ºi va preschimba slugãrnicia în vanitate. Respectaþi-vã corpul. El reprezintã o punte între Sufletul ºi psihicul dumneavoastrã. Este elementul care vã permite sã rãmîneþi în strînsã legãturã cu pãmîntul, sã cãpãtaþi rãdãcini. Vã este prieten ºi companion în plimbarea fãcutã pe Planeta P ãmînt. Hrãniþi-l. Îngrijiþi-l. Este un prieten, nu un adversar; atunci, de ce sã-l faceþi sã sufere?

Psihicul
Ca piesã a echipamentului ce vã este dat spre folosire, corpul fizic se aseamãnã întrucîtva cu computerul personal la care scriu acum aceastã carte, deºi este cu mult mai sofisticat ºi mai minunat. Computerul este personal pentru cã îmi aparþine mie – operatorul sãu. În terminologie de specialitate fie spus, corpul meu fizic este „unitatea centralã“ a computerului personal. Ca sã funcþioneze, aceastã unitate centralã are nevoie de un „program“ care sã-i spunã ce are de fãcut. Acel program creat în interiorul computerului personal reprezentat de corpul dumneavoastrã fizic, este psihicul, cel care programeazã computerul ºi îi dã posibilitatea sã funcþioneze cu eficienþã, ca entitate psihicã. Programul conþine gînduri, cuvinte ºi înºiruiri de imagini care abiliteazã corpul dumneavoastrã sã funcþioneze în diferite moduri. Deci partea din „fiinþa dumneavoastrã“ care executã atît „programarea“, cît ºi privitul, ascultarea, simþirea ºi
– 28 –

Minunata noastrã fiintã ,
declanºeazã reacþii, nu este corpul fizic, în ciuda multor ºi delicatelor sale trãsãturi ºi multitudini de funcþii. Este, deci, ceva diferit de acesta. Ceva ce nu este în nici un caz corpul fizic. ªi atunci, ne punem întrebarea: „ce anume, din psihic, vã furnizeazã capacitatea de a avea control asupra miºcãrilor corpului ºi de a avea gînduri ce pot analiza ºi pot da un sens întîmplãrilor ce au loc în jurul dumneavoastrã, ajutîndu-vã sã vã formaþi propria manierã de percepþie a realitãþii? Psihicul vã dã capacitatea de a memora experienþele trãite ºi, prin intermediul bio-computerului reprezentat de creier, le înmagazineazã, pentru a le prezenta apoi, instantaneu, la solicitarea la nevoie. Psihicul, aºadar, este un centru funcþional al corpului fizic, deºi este localizat „aparte“. Creierul este un organ fizic folosit pentru regularizarea ºi controlul tuturor funcþiilor voluntare ºi involuntare ale corpului. Prin impulsuri electro-chimice, el primeºte ºi transmite mesaje prin reþeaua de comunicaþii a corpului ºi are capacitatea sã înmagazineze, sã recupereze ºi sã proceseze informaþii. Însã, spre deosebire de un computer fãcut de mîna omului, el se poate reprograma, în situaþia în care vã schimbaþi orientãrile de-a lungul vieþii, ºi poate renunþa la anumite condiþionãri ale trecutului. Psihicul este cel care vã permitã sã creaþi planuri pentru noile lucruri de fãcut – ºi le ajutã sã capete fiinþã. Gîndurile, ideile ºi convingerile pe care le aveþi sînt ale dumneavoastrã, însã nu fac parte din „fiinþa“ dumneavoastrã într-o mãsurã mai mare decît propriul corp fizic. Deci, „fiinþa“ dumneavoastrã nu este nici „psihicul“. Psihicul este ceva folosit de „fiinþa“ dumneavoastrã.

– 29 –

Kenneth Meadows

Sufletul
Prin urmare, dacã nu sînteþi nici trupul, nici psihicul dumneavoastrã, atunci ce sînteþi? Un Suflet, poate? Aþi fost învãþat, poate, cã aveþi un Suflet, însã probabil nu vi s-a spus ce este acest Suflet! Motivul este acela cã indiferent cine v-a vorbit despre Suflet, nu a înþeles nici el însuºi ce este acest lucru. Sufletul, în definitiv, este îndeobºte privit ca fiind ceva în care trebuie crezut, mai degrabã decît ceva cunoscut, deoarece ºtiinþa fizicã nu-l poate descrie, defini sau descoperi, deoarece nu este un element material, ºi nici ºtiinþa psihologiei nu-l poate lua în discuþie, deoarece nu aparþine psihicului. Într-un fel, este privit ca fiind ceva oarecum „spiritual“ ºi, deci, aflat pe tãrîmul „teologiei“. Însã, chiar ºi o descriere teologicã este ceva vag, deoarece Sufletul este înfãþiºat ca un „ceva“ nebulos, spiritual, care, într-o oarecare mãsurã, întruchipeazã calitãþile dumneavoastrã, etnice, morale ºi comportamentale, ºi care poate fi pus în pericol ºi chiar iremediabil „pierdut“. Din moment ce majoritatea oamenilor, chiar ºi cei cu convingeri religioase puternice, nu sînt conºtienþi de existenþa palpabilã a propriului lor Suflet, se pare cã acesta lipseºte aproape întregii omeniri! Abordarea ºamanicã este cu mult mai clarã. Sufletul este un corp de luminã. Avem de-a face cu o luminã interioarã care existã în dumneavoastrã ºi în noi toþi. Lumina este o formã de energie iar Sufletul vã este corpul de energie luminoasã ºi un centru al energiei Vieþii. Deºi Sufletul vã aparþine în întregime ºi existã în aproximativ aceeaºi localizare spaþialã ca ºi corpul
– 30 –

Minunata noastrã fiintã ,
dumneavoastrã, întrepãtrunzîndu-se cu acesta, el nu se aflã în acelaºi „loc“; el existã în alt plan sau nivel al existenþei – într-un loc pe care-l putem numi o dimensiune a Sufletului. Cu alte cuvinte, Sufletul, ca si psihicul, este un aspect nonfizic al totalitãþii Sinelui dumneavoastrã, însã cu o total diferitã funcþie si scop. Ideea este cã nu Sufletul este o extensie a fiinþei dumneavoastrã din punct de vedere fizic, ci corpul fizic este o emanaþie a Sufletului dumneavoastrã. Un motiv pentru care Sufletul nu reprezintã o parte a vieþii dumneavoastrã conºtiente de fiecare zi, este acela cã i-aþi acordat caracterul de nesiguranþã al credinþei, mai degrabã decît sã-l percepeþi ca parte integrantã a realitãþii dumneavoastrã obiºnuite. E pãcat cã se întîmplã acest lucru, deoarece Sufletul este la fel de real ca ºi corpul fizic. Cu mult mai „real“, de fapt, deoarece are o mai mare permanenþã. Vom examina natura Sufletului, ceva mai, detaliat mai tîrziu, însã, pentru moment haideþi sã-l considerãm ceva ce posedãm, ca de exemplu, corpul nostru sau psihicul nostru. Acestea nu reprezintã încã, pe deplin, fiinþa noastrã, însã, poate fi destul de bine asimilatã acesteia. ªi atunci, dacã „Fiinþa“ noastrã nu este definitã exact ca fiind corpul nostru, nici de psihicul nostru ºi nici de Suflet, ce sîntem?

Spiritul
Spiritul sînteþi dumneavoastrã! Nu un corp cu Spirit, ci chiar opusul a ceea ce, probabil, aþi fost influenþat sã credeþi – un Spirit cu un corp fizic. Un Spirit cu psihic. Un Spirit cu Suflet. O fiinþã alcãtuitã din mai multe elemente, ce cuprinde
– 31 –

Kenneth Meadows
corp, psihic, Suflet ºi Spirit, ºi cu toate acestea „deconectat“ de la aceastã totalitate atunci cînd corpul ºi psihicul nu au nici un contact conºtient cu Sufletul ºi Spiritul, ºi atunci cînd unul sau mai multe elemente este nesincronizat faþã de celelalte. Care este diferenþa dinte Suflet ºi Spirit? Sufletul poate fi privit ca fiind „Lumina“ individului, în vreme ce Spiritul reprezintã „Viaþa“ – fiinþa estenþialã. Spiritul este fiinþa originalã de mai înainte de manifestarea formei. Sufletul este centrul sãu funcþional – centrul de control al misiunii. Fiecare Spirit al unui individ are darul libertãþii. Libertatea de a alege sã-ºi dedice energiile vieþii generate realizãrii armoniei într-o interdependenþã mutualã cu alte fiinþe, prin respectarea ºi perfecþionarea individualitãþii, sau sã-ºi direcþioneze energiile în scopul realizãrii preamãririi personale, prin intermediul privãrii ºi oprimãrii celorlalþi. Libertatea de a alege calea cãtre Armonie sau cea cãtre îndeplinirea voinþei Proprii. Armonia este o noþiune care pune în balanþã evoluþia Întregului ºi dezvoltarea individualã: pe mãsurã ce are loc dezvoltarea individualã, ceilalþi sînt ºi ei ajutaþi sã creascã. Propria voinþã a Sinelui este ceea ce deconecteazã o fiinþã de celelalte, deoarece aceasta cautã preamãrirea Sinelui pe cheltuiala celorlalþi ºi, procedînd astfel, genereazã energii distructive cum ar fi lãcomia, invidia, gelozia, ura, rãzbunarea, rãutatea, desfrîul, disperarea ºi confuzia. Astfel, adevãrata dumneavoastrã Fiinþã este spiritualã, cu deschideri fizice ºi mentale. Ceea ce este spiritual nu poate fi vãzut, însã prezenþa sa poate fi simþitã, iar el este conºtient de propria sa existenþã. Dumneavoastrã, deci, sînteþi un Spirit – conºtient de propria existenþã, de propria identitate individualã, de propria existenþã unicã, aici, pe acest P ãmînt. Un
– 32 –

Minunata noastrã fiintã ,
Spirit cu corp fizic prin intermediul cãruia puteþi trãi consecinþele propriilor alegeri ºi acþiuni, precum ºi cele ale celorlalþi, atît în mod individual cît ºi colectiv. Viaþa pe P ãmînt este, astfel, o cãlãtorie fãcutã de Spirit cu ajutorul vibraþiilor „de joasã frecvenþã“ ale realitãþii fizice, pentru a se exprima prin intermediul experienþelor lumii fizice, ºi, astfel, îºi modeleazã ºi fãureºte propriul sãu viitor – propriul sãu destin. Spiritul este esenþa fiinþei dumneavoastrã ºi caracterului ei angelic. De aceea, pe mãsurã ce îmbãtrîniþi în ani pãmînteºti, nu simþiþi nici o diferenþã în interiorul dumneavoastrã. Deºi corpul fizic vã este într-un constant proces de schimbare – de la naºtere ºi copilãrie, trecînd prin adolescenþã cãtre stadiul de adult ºi apoi spre senectute – ºi aparenþele exterioare vi se schimbã, rãmîneþi, totuºi, dumneavoastrã „înºivã“. Sînteþi conºtienþi de acelaºi „eu“ de-a lungul tuturor acestor ani. Deci, deºi corpul dumneavoastrã se schimbã, aºa cum se întîmplã ºi cu gîndurile ºi opiniile ce vã aparþin, identitatea vã rãmîne aceeaºi. Vîrsta nu vã diminueazã dimensiunile „eului“. La 60 de ani „eul“ vã este acelaºi ca la 16 ani. „Fiinþa“ este ºi vã va rãmîne mereu aceeaºi, deoarece scopul vieþii este sã prospere ºi sã reziste – adicã sã creascã în mod natural (organic) – într-un proces continuu de educare, cultivare ºi perfecþionare a Spiritului. Viaþa dumneavoastrã are, deci, un scop. Existã un obiectiv în existenþa dumneavoastrã. Existaþi nu datoritã unei naºteri accidentale, ci pentru a îndeplini acest obiectiv – un motiv pentru a fi expresia fiinþei dumneavoastrã. O fiinþã minunatã, plinã de miracole!

– 33 –

Sîntem ca o broascã pe o frunzã de nufãr, avînd libertatea totalã de a ne miºca în orice direcþie. Prin alegerea urmãtoarei frunze de nufãr pe care sã sãrim, ne hotãrîm propriul destin.

– 34 –

CAPITOLUL 2

Corpul energetic
orpul nostru fizic este înconjurat sau aflat în imersiune în fluidul unui cîmp de forþã energetic, ce urmãreºte conturul corpului ºi care, deºi ar putea fi asemãnat cu o umbrã, este, mai degrabã, ca un „frate geamãn“. Acest corp geamãn, deºi invizibil, poate fi perceput de cineva care este sensibil ºi a cãrui capacitate de percepþie vizualã depãºeºte plaja de vibraþii a vederii normale, cu ajutorul ochilor, ca fiind o luminiscenþã albãstruie, pe care unele persoane cu capacitãþi de extrasenzoriale o numesc „etericã“. Eu prefer sã o numesc „Corpul energetic“, deoarece dã energie ºi „modeleazã“ corpul fizic. Este cel mai dens din toate corpurile noastre eterice, deoarece este ºi cel mai aproape de cel fizic, extinzîndu-se puþin peste suprafaþa pielii ºi fiind alcãtuit din prima bandã sau strat din coconul aurei ce ne înconjoarã. Acest Corp energetic, deºi de aproximativ aceeaºi formã cu cel fizic, nu este numai o extensie a corpului fizic, ci ºi o „formã“, deoarece el dã posibilitatea corpului fizic sã îºi menþinã caracteristicile ºi forma. El dã energie corpului fizic distribuindu-i putere vitalizatoare, care îl încarcã cu dinamism ºi fãrã
– 35 –

C

Kenneth Meadows
de care pur ºi simplu s-ar ofili ca o plantã ºi ar muri. Vom examina mai pe larg natura acestei puteri dinamice, în cuprinsul Capitolului 7. Corpul energetic poate fi privit ca un corp de naturã electromagneticã, aflat între realitatea fizicã ºi cea non-fizicã. Scopul sãu este de a servi ca transformator al celor mai delicate ºi eterice energii non-fizice. Deºi în mod normal nu poate fi vãzut cu ochii fizici, el poate fi perceput prin intermediul senzaþiilor, în aceeaºi mãsurã în care senzaþia este un mijloc prin care ne percepem corpul fizic. Aºa cum am vãzut în Capitolul 1, corpul fizic este un sistem fiziologic ale cãrui funcþii de întreþinere sînt realizate în mare mãsurã instinctiv. Fiecare parte interacþioneazã cu celelalte ºi le sprijinã, într-o delicatã ºi echilibratã structurã holisticã. Sistemul digestiv, de exemplu, absoarbe ºi descompune alimentele pe care le mîncãm, eliminînd ceea ce nu este necesar. Sistemul circulator transportã substanþele nutritive obþinute cãtre toate regiunile corpului unde acestea pot fi folosite ca energie, pentru a desfãºura diferite activitãþi. Nervii reprezintã reþeaua de comunicaþii a corpului, care emite mesaje ºi coordoneazã informaþii. Corpul energetic furnizeazã corpului fizic cãi de acces la energii de înaltã frecvenþã ºi, servind ca transformator, absoarbe ºi preschimbã aceste energii de înaltã frecvenþã în niveluri de frecvenþã mai joasã, permiþîndu-le sã fie compatibile cu energiile fizice ºi, ca ºi sistemul digestiv, eliminã ºi expulzeazã ceea ce nu s-a asimilat. Cunoaºterea Corpului energetic este de o importanþã vitalã, deoarece reprezintã mijlocul prin care devine posibilã iluminarea, prin circulaþia Luminii „interioare“ ºi se mãreºte nivelul personal de putere, prin hrãnirea naturii interioare. „Iluminarea“ este
– 36 –

Corpul energeric
ceea ce ne dã posibilitatea de „a vedea“ mai clar cu ajutorul ochilor „lãuntrici“, fiind un proces ce afecteazã ºi intelectul. Starea în care se gãseºte Corpul energetic are un puternic efect, aºadar, asupra corpului fizic. Orice intruziune, lipsã de armonie, blocaj sau defecþiune în orice zonã a cîmpului de energie se va manifesta mai devreme sau mai tîrziu asupra pãrþii corespunzãtoare din corpul fizic. În mod similar, orice afecþiune sau leziune suferitã de cãtre corpul fizic va cauza o pierdere de energie din partea Corpului energetic. Medicina preventivã este, în principal, un tratament al Corpului energetic.

Figura 1. Corpul energetic se întinde puþin peste limitele corpului fizic ºi se întrepãtrunde cu acesta. Modeleazã ºi conferã formã corpului fizic, pãstrînd aproximativ forma acestuia.
– 37 –

Kenneth Meadows

Chakrele
Energiile eterice de înaltã frecvenþã sînt aduse în Corpul energetic printr-un sistem de elemente rotitoare ca niºte roþi turbionare, aranjate vertical, în coloanã, spre centrul sãu. Aceste discuri spiralate rotitoare au devenit cunoscute, în general, sub numele de „chakre“. În limba sanscritã a vechii Indii, cuvîntul chakrum însemna „roatã în spiralã“, deºi miºcarea de atracþie a unei chakre este mai asemãnãtoare unui vîrtej, decît unui disc în miºcare. În orice caz, chakrele sînt mai mult decît centre de energie; ele sînt, de asemenea, deschideri cãtre niveluri de percepþie. Riturile de iniþiere, care marcau trecerea unui neofit printr-o „poartã de acces“, în misterioasele tradiþii ale ºcolii ezoterice a Vestului, erau, într-adevãr, încercãri de a accede prin intermediul chakrelor cãtre alte niveluri de percepþie care, în final sã conducã la obþinerea calitãþii de Clarvãzãtor sau Adept. Existã ºapte chakre principale enumerate atît în învãþãturile sistemului hindus Hatha Yoga, cît ºi în tradiþia budistã, din care au derivat învãþãturile Vestului. Sînt ºapte la numãr deoarece, la început chakrele au fost relaþionale din punct de vedere astrologic cu energiile celor ºapte planete cunoscute, cu care sînt în acord permanent – Saturn, Jupiter, Marte, Venus, Mercur, Soarele (care, în realitate este o stea) ºi Luna (care, în realitate este un satelit). Deºi „adevãrate“ aceste sisteme tradiþionale sînt incomplete astãzi, deoarece, prin descoperirea lui Uranus, Neptun ºi Pluto, alte trei chakre au fost activate, ca urmare a expunerii oamenilor la o gamã mult mai largã de
– 38 –

Corpul energeric
energii cosmice, care nu fuseserã puse în evidenþã înainte. De exemplu, o chakra „adiþionalã“ situatã între glezne este relaþionatã cu miºcarea, iar miºcarea rapidã este o trãsãturã foarte vizibilã a vieþii moderne. În acelaºi fel, funcþia principalã a chakrei de la baza craniului este relaþionatã cu puterea, iar astãzi, în general, persoanele au o putere nemaipomenitã în vîrfurile degetelor, dispunînd de tehnologia computerizatã, comunicarea instantanee cu ajutorul televiziunii, radioului ºi telecomunicaþiilor, ºi o întreagã gamã de aparate electro-casnice sofisticate, puse în miºcare de energie, depãºind imaginaþia oamenilor ce au trãit chiar ºi cu numai un secol în urmã. Chakra rãdãcinã, aflatã sub picioare este în legãturã cu hrãnirea. Oamenii aparþinînd naþiunilor moderne industrializate sînt mai preocupaþi ºi grijulii faþã de condiþiile de viaþã, decît au fost reprezentanþii populaþiilor vechilor culturi de influenþã caldeeanã, dupã cum se demonstreazã prin rãspunsul la foamete ºi la alte tragedii umane din þãrile mai puþin avansate. Potrivit învãþãturilor transmise oral, aceste trei chakre funcþionau, odinioarã, în fiinþele umane, pe timpul civilizaþiilor legendare din Atlantis ºi Mu, însã au adormit ca urmare a schimbãrii orbitei P ãmîntului în jurul Soarelui ºi schimbãrii axei polare a P ãmîntului. Aceste evenimente au avut un efect catastrofal asupra ecologiei ºi au adus cu ele schimbãri importante în aspectul terenului, cãci întregi continente au dispãrut sub maree ºi inundaþii ºi noi lanþuri muntoase au ieºit la ivealã. Nimic din tehnologiile acestor civilizaþii preistorice nu supravieþuit, însã unele cunoºtinþe au fost inserate de puþinii supravieþuitori în miturile ºi legendele, ritualurile ºi ceremoniile pe care le-au lãsat moºtenire generaþiilor ce li s-au succedat, prin intermediul învãþãturilor orale ale ºamanilor, ºi care
– 39 –

Kenneth Meadows
au fost încorporate ºi în conceptele religioase ºi tradiþiile mistice. Doar recent, cam în cuprinsul ultimului secol, aceste trei chakre au reînceput sã funcþioneze în interiorul fiinþelor umane, în general. Pentru înþelegerea funcþionãrii tuturor celor zece chakre, este important sã se înþeleagã faptul cã ele nu sînt situate în corpul fizic, ºi din acest motiv ele nu pot fi descoperite prin disecþie sau îndepãrtate prin operaþie chirurgicalã. Ele sînt localizate în Corpul energetic ºi pot fi considerate ca „organe“ vitale ale acestui corp. Amplasarea lor în diferitele regiuni ale corpului fizic este numai pentru a oferi o indicaþie asupra locului lor în relaþie cu corpul fizic, deºii sînt unii care iau aceste indicaþii în mod literal. Ele sînt în acea localizare spaþialã, însã nu în acel loc fizic! Douã din cele zece chakre, una localizatã chiar deasupra capului, iar cealaltã la picioare, dedesubtul tãlpilor, servesc ºi ca polaritãþi, deoarece ele sînt „terminalele“ care conecteazã cosmicul cu elementul material, „Cerurile“ cu „P ãmîntul“. Cea situatã deasupra capului este bine cunoscutã sub numele de chakra Coroanã, deoarece, ca o coroanã adevãratã, este „purtatã“ pe cap. Pe aceea de dedesubtul picioarelor prefer sã o numesc chakra Rãdãcinã, deoarece este cea care de fapt ne leagã cu rãdãcini puternice de P ãmînt, aducîndu-ne ceea ce s-ar numi ca trãsãturã „împãmîntarea“. Celelalte opt chakre sînt poziþionate într-o octavã – structura ciclurilor de opt – în concordanþã cu Legea universalã a Armoniei, element fundamental în învãþãturile Roþii Medicinei, prezente la indienii americani, precum ºi la mandala cu opt spiþe, întîlnitã la tradiþiile mistice ale Vestului ºi Estului.
– 40 –

Corpul energeric
Curenþi de energie din Cosmos – de la Soare ºi, de asemenea, de la Lunã, stele ºi planete – sînt atrase în aceste chakre sub formã de unde ce sosesc vertical ca niºte fire, în Corpul energetic. Aceste coloane delicate sînt uneori apelate cu numele sub care erau cunoscute în vechea Indie – nadi. Principala nadi face legãtura dintre chakra de la baza coloanei vertebrale ºi cea de la arcadã, precum ºi cu cea aflatã sub tãlpile picioarelor. Celelalte douã canale nadi – una transportînd curenþi pozitivi, cealaltã curenþi negativi – se împletesc în jurul principalei nadi ºi traverseazã chakrele rotative, încruciºîndu-se în mod repetat, în formã de opturi, în jurul acestora. În acest fel, curenþii de energie alterneazã ºi fiecare din centrele de putere, de la cel de la Bazã pînã la cel de la Arcadã, se rotesc în direcþie inversã faþã de cel de deasupra sau de dedesubtul sãu. Chakrele furnizeazã energii eterice corpului fizic ºi organelor sale vitale. Într-adevãr, sistemul endocrin poate fi considerat extensia fizicã a chakrelor, pe cînd sistemul nervos parasimpatic poate fi privit ca o extensie fizicã a coloanelor nadi. În Corpul energetic, chakrele sînt poziþionate în locurile în care diferitele niveluri ale Sinelui Total se întîlnesc sau se unesc. Aºadar, ºi ele sînt niºte indicatori ai diferitelor straturi ale fiinþei noastre. Înþelegerea naturii ºi obiectivului fiecãrei chakre ne va ajuta sã le înþelegem mai bine modul de funcþionare referitor la aceste „straturi“ diferite. Haideþi sã examinãm pe scurt acum natura ºi scopul fiecãrei chakra principale ºi modul în care aceasta se relaþioneazã cu realitatea fizicã.

– 41 –

Kenneth Meadows
SOARE
Chakra coroanã Chakra arcadei Chakra de la baza creierului Chakra gîtului

Canale de energie nadi

Chakra inimii Chakra plexului solar Chakra sacralã Chakra bazalã

Figura 2. O reprezentare
graficã a traseului undelor de energie ce afluesc prin cãile sau canalele nadi de energie ºi a alternãrii curenþilor. Încãrcãtura pozitivã sau încãrcãtura Yang, este primitã de sus (de la Soare), iar încãrcãtura negativã Yin este primitã de dedesubt (de la P ãmînt).

Chakra picioarelor

Chakra rãdãcinã

PÃMÎNT
– 42 –

Corpul energeric
Chakra Rãdãcinã
Chakra Rãdãcinã este localizatã sub tãlpile picioarelor. Scopul sãu este acela de a ne conecta cu P ãmîntul ºi a ne face sã prindem rãdãcini de acesta. Ea are sarcina de a ne aminti mereu cã sîntem copii al P ãmîntului, hrãniþi de Maica P ãmînt ºi de moºtenirea trecutului primitiv. Ne þine „ancoraþi“ în realitatea practicã, fiind acolo unde se exprimã „spiritualitatea“ noastrã – prin caracterul nostru fizic, prin mortalitatea noastrã. Deci, are de-a face cu calitãþile de stabilitate ºi sprijin, cu creºterea ºi dezvoltarea din punct de vedere organic – manierã de acþiune, normal, a însãºi Naturii. Fãrã funcþionarea eficientã a chakrei rãdãcinii, sîntem lipsiþi de practicã, instabili ºi fãrã o bazã solidã. Expresia colocvialã „a nu fi cu picioarele pe pãmînt” este o manierã de a indica faptul cã nu permitem chakrei rãdãcinii sã ne ancoreze la P ãmînt în mod adecvat. Ne-am dezechilibrat, dupã ce ne-am trãit viaþa prea mult în gînd. Este mult adevãr, de asemenea, într-o altã expresie colocvialã potrivit cãreia cineva poate fi foarte spiritual, foarte religios, însã necorespunzãtor din punct de vedere P ãmîntesc. Semnificaþia funcþionalã a Chakrei rãdãcinã este crearea de rãdãcini, ancorarea la pãmînt ºi hrãnirea.

i

Chakra picioarelor
Este localizatã în zona gleznelor. Funcþia sa esenþialã este aceea de a asigura mobilitatea – miºcarea în condiþii de echilibru. Prin intermediul acesteia avem prilejul de a ne explora în libertate „stratul“ fizic al fiinþei, fãrã a pierde nici o clipã „contactul“ cu P ãmîntul. Dã posibilitate vieþii sã nu fie doar o
– 43 –

Kenneth Meadows

Coroanã – violet (10) Arcadã – indigo (9) Baza creierului – albastru (8) Gît – bleu (7)

Inimã – verde (6) Solar – galben (5) Sacral – portocaliu (4) Bazal – roºu deschis (3) Coconul aurei, în formã de ou

Picioare – roºu închis (10)

Rãdãcinã – roºu sîngeriu(10)

Figura 3. Localizarea celor 10 chakre în cuprinsul corpului fizic ºi culorile asociate acestora.
– 44 –

Corpul energeric
simplã plimbare pe acest P ãmînt, ci, mai curînd, un „dans“ – o întreagã coregrafie de miºcãri de energie, menitã a ne aduce bucurie.

Chakra bazalã
Este localizatã la partea inferioarã a coloanei vertebrale, între anus ºi organele genitale. Este asociatã cu forþa de gravitaþie ºi cu soliditatea. Este susþinãtoare, deoarece, în relaþia sa cu corpul fizic, este situatã într-o zonã care sprijinã ºi menþine structura de deasupra ei, atunci cînd sîntem aºezaþi. Chakra bazalã are legãturã cu oasele ºi þesutul cãrnos cu densitate crescutã, cum ar fi muºchii, precum ºi cu intestinul gros, prin care solidele strãbat corpul în procesul eliminãrii. În corpul fizic, aceastã chakrã se manifestã similar glandelor adrenale aflate deasupra rinichilor, ce secretã adrenalina ºi o varsã în sînge ori de cîte ori corpul fizic are nevoie de o încãrcãturã suplimentarã de energie pentru a face faþã unei provocãri deosebite sau unei ameninþãri la adresa supravieþuirii acestuia. Prin urmare, aceastã chakra are foarte mult de-a face cu existenþa tangibilã, cu nevoile materiale ºi cu instinctul de supravieþuire. Ea dã energie nervului sciatic, cel mai lung nerv din corp, care parcurge lungimea fiecãreia dintre coapse ºi ajunge pînã la tãlpi, conectînd, astfel, întregul sistem nervos cu P ãmîntul. Din punct de vedere funcþional, semnificaþia chakrei bazale este reprezentatã de construire ºi eliminare. Obezitatea, constipaþia, problemele cu coloana vertebralã, precum ºi afecþiuni ca anorexia sau sciatica, sînt indicaþii clare ale unei funcþionãri defectuoase a acestei chakre.
– 45 –

Kenneth Meadows
Chakra sacralã
Chakra sacralã este localizatã în regiunea abdomenului, chiar sub ombilic, fiind relaþionatã cu gonadele – ovarele sau testiculele. Astfel, ea reprezintã un centru al reproducerii ºi motivãrii. Chakra sacralã intervine în procesul de formare al lichidelor corpului fizic – sistemul circulator, cel urinar ºi cel de reproducere – fiind asociat cu emoþiile ºi, în mod special, cu dorinþele, pasiunile, plãcerile ºi senzaþiile interioare de „trãire intensã“, de „curaj“. Dorinþele noastre ne pun în legãturã cu necesitãþile aferente ºi genereazã motivaþia, care, la rîndul ei, permite apariþia schimbãrii ºi a dezvoltãrii. Pasiunea este o intensitate crescutã a exprimãrii, pe cînd plãcerea reprezintã o trãire plinã de bucurie a senzaþiei de a fi viu. Ciudat, nu-i aºa, ca unii dintre noi sã fi fost subiecte ale unor limitãri religioase ce relaþioneazã plãcerea cu noþiunea de rãu, limitãri ce, deja de secole întregi, au denigrat femeia, acuzînd-o ca fiind întruchiparea tentaþiei, limitãri ce privesc dorinþa ca pe un impuls ce trebuie reprimat, iar viaþa fizicã drept o existenþã ce trebuie mai degrabã s-o îndurãm, s-o trãim în suferinþã, decît sã ne putem bucura de ea? Limitãri de acest gen au fost acelea ce au refuzat atîtor fiinþe umane conºtientizarea celor mai delicate ºi eterice energii ale lor, le-au tãiat contactul cu posibilitatea întregirii lor ºi i-au îndepãrtat de Naturã ºi P ãmînt. Din punct de vedere funcþional, semnificaþia chakrei sacrale este reprezentatã de motivare ºi re-creaþie. Impotenþa, frigiditatea, problemele cu sistemul circulator, precum ºi cu rinichii ºi vezica, sînt indicaþii elocvente ale unor deficienþe de funcþionare a acestei chakre.

– 46 –

Corpul energeric
Chakra plexului solar
Chakra plexului solar este situatã între ombilic ºi diviziunile coastelor, influenþînd pancreasul. Regularizeazã metabolismul corpului fizic. Ca semnificaþie funcþionalã, se relaþioneazã cu controlul creºterii, al dezvoltãrii normale. Uneori este numitã chakra „incandescentã“, deoarece este privitã ca centrul Solar al corpului fizic. Este asemãnatã cu o putere incandescentã, care aprinde ºi pune în miºcare acþiunile, care genereazã acumularea personalã de putere ºi acel sentiment de „ridicã-te ºi umblã“. Radiazã, deci, noþiunea de metamorfozã. Chakra plexului solar are de-a face cu destinarea ºi folosirea energiilor, deoarece acesta este ºi rolul puterii – îndreptarea energiilor cãtre destinaþii precise ºi utilizarea acestora. Acþiunea cere responsabilitate – responsabilitatea necesarã pentru a face faþã consecinþelor acþiunilor iniþiate. Deranjamentele digestive, ulcerul ºi diabetul, sînt semne ale slabei funcþionãri a chakrei plexului solar.

Chakra inimii
Chakra inimii este localizatã în centrul pieptului ºi este relaþionatã cu glanda timusului. Se asociazã cu iubirea ºi compasiunea, deoarece chakra inimii se aflã în locul în care Forþa de legãturã acþioneazã cel mai puternic. Forþa de legãturã este una dintre cele patru mari Forþe ale Universului – celelalte trei sînt Viaþa, Lumina ºi Legea. Forþa de legãturã reprezintã puterea care uneºte, armonizeazã ºi strînge laolaltã. Este, de asemenea, forþa care cautã sã îngemãneze calitãþile Spiritului ce descind de Sus, cu acelea ale materiei, care urcã din– 47 –

Kenneth Meadows
spre Dedesubt. Trebuie sã accentuez cã puterea de legãturã a acestei Forþe nu are constrîngeri sau limitãri. ªi acestea sînt chiar calitãþile Iubirii. O îngemãnare de energii. O stare de armonie cu oricine sau orice este în poziþia de a fi subiect al iubirii. Iubirea adevãratã nu este condiþionalã, deoarece ea nu cere nimic în schimb; nu cautã sã posede sau sã stãpîneascã, ci, mai degrabã, sã intre în armonie cu ceilalþi. Chakra inimii are legãturã cu relaþiile ce se stabilesc, precum ºi cu echilibrul sistemelor în general – punînd în balanþã datele de intrare, cu rezultatele apãrute; de asemenea, activînd, împrospãtînd ºi nutrind în mod strãlucit fiecare parte. Astfel, deci, semnificaþia funcþionalã a chakrei inimii este datã de influenþa sa asupra iubirii ºi compasiunii. Afecþiunile pulmonare, astmul, hipertensiunea arterialã ºi condiþiile cardiace precare sînt semne ale unei funcþionãri defectuoase a acestei chakre.

Chakra gîtului
Chakra gîtului este poziþionatã în centrul gîtului ºi se asociazã cu glanda tiroidã. Domeniul de referinþã este comunicarea – transmiterea ºi primirea de informaþii. Informaþiile ajung la noi ca niºte pachete de modele de energie, care trebuie interpretate ºi cãrora psihicul trebuie sã le dea un sens. Chakra gîtului este un centru acustic – care transmite ºi recepþioneazã vibraþii – deci, are de-a face cu mãrirea capacitãþii de conectare. Corespunde gîtului, umerilor, braþelor, mîinilor ºi urechilor – pãrþi ale corpului implicate în totalitate în comunicare sau exprimare, domeniu funcþional caracteristic acestei chakre. Durerile de gît, înþepenirea gîtului,
– 48 –

Corpul energeric
slãbirea auzului sînt indicatoare de funcþionare defectuoasã a acestei chakre.

Chakra de la baza creierului
Chakra de la baza creierului este situatã în centrul capului, mai mult sau mai puþin pe linia nasului. Se identificã cu glanda pinealã – „ceasul“ corpului – care, la rîndul sãu, este situatã la baza creierului ºi la aproximativ acelaºi nivel cu linia nasului. Chakra de la baza creierului poate fi privitã ca fiind chakra luminii, deoarece controleazã funcþia care permite psihicului sã „vadã“. Altfel spus, este cea care activeazã „ochii minþii“. Deºi majoritatea informaþiilor care ne parvin din lumea de afarã ajung pe calea vizualã în adevãratul sens al cuvîntului, acela fizic, al vederii, nu ochii sînt aceia care „vãd“. Ei sesizeazã numai impulsuri vibratorii emise de razele de luminã reflectate de obiecte, precum ºi spaþiile din jurul ºi dintre acestea. Impulsurile luminoase sînt imprimate pe retina ochilor care, prin intermediul nervului optic, transmite aceste impulsuri la creier, cel care, în final, le decodificã ºi le transformã în structuri cu înþeles. Chakra de la baza creierului controleazã accesul la sistemele de recuperare a informaþiilor interne. Ea „depoziteazã“ forme ºi modele structurale deja trãite ºi abiliteazã proiectarea pe ecranul minþii a altor modele, imaginate intenþionat, ca produse vizuale ale imaginaþiei. De aceea, poate fi privitã ca fiind chakra imaginaþiei ºi un tron ce dã puterea de a face posibil ceea ce este iniþial catalogat ca fiind „imposibil“. Problemele vizuale indicã o funcþionare defectuoasã a acestei chakre.
– 49 –

Kenneth Meadows
Chakra arcadei
Chakra arcadei, situatã chiar sub frunte ºi la acelaºi nivel cu sprîncenele, corespunde glandei pituitare – conductorul sistemului glandular – aspect care indicã ºi de ce aceastã chakrã a fost denumitã „controlorul“. Aceastã glandã este situatã în interiorul creierului, chiar deasupra boltei palatine dure de deasupra gurii, aproape de partea moale a boltei. Chakra arcadei poate fi descrisã ca un „organ“ al intuiþiei ºi percepþiei; însã, în timp ce chakra de la baza creierului este relaþionatã cu înþelegerea aprofundatã a lumii înconjurãtoare, chakra arcadei este în legãturã cu intenþia, cu ceea ce transmite energii eterice ºi controleazã activitatea, precum ºi cu percepþia, cu capacitatea de a obþine înþelesuri din elementele observate. Apariþia nesiguranþei, confuziei sau indeciziei sînt semne cã aceastã chakrã nu funcþioneazã cum trebuie.

Chakra coroanã
Chakra care „încoroneazã“ întregul sistem de chakre ºi este situatã în vîrful capului, influenþeazã glanda pituitarã, deoarece obiectivul sãu este reprezentat de „scopurile înalte“ în viaþã ºi de cãile ce se doresc a fi urmate – obiectivul Sufletului – scopuri asupra cãrora Sufletul, cu care se aflã în permanentã legãturã, îºi lasã amprenta. Aceastã chakrã este uneori denumitã „Lotusul cu o mie de petale“, deoarece pare uneori sã rãsarã din „noroiul“ materiei pentru a-ºi îndrepta inflorescenþa cãtre dimensiunile „Superioare“, deschizîndu-ne, astfel, infinite posibilitãþi. Apariþia depresiei, plictiselii, apatiei, indicã o funcþionare defectuoasã a acestei chakre coroanã.
– 50 –

Corpul energeric
Al treilea ochi
Cînd încep sa funcþioneze la unison chakra din vîrful capului, chakra arcadei ºi chakra de la baza creierului, vîrtejul de energie care se formeazã se transformã ºi se comportã ca un alt organ de percepþie – supranumit „al treilea ochi“, care a fost reprezentat simbolic, în vechime, ca un ochi în interiorul unui triunghi. Deºi este relaþionat cu glandele pinealã ºi pituitarã, ca ºi chakrele corespunzãtoare, al treilea ochi nu este nici una dintre acestea. El este un organ al Corpului energetic, care se activeazã atunci cînd corpul fizic intrã în armonie cu corpurile eterice ºi cînd între ele are loc un proces de întrepãtrundere. Unii numesc aceasta „dezvoltare spiritualã“, însã este mai mult o dezvoltare holisticã, deoarece implicã elemente fizice, psihice, emoþionale ºi spirituale aparþinînd întregii fiinþe. Figura 4. Cel
de-al treilea ochi este vîrtejul creat de funcþionarea chakrelor coroanei, arcadei ºi celei de la baza creierului, în momentul în care corpul fizic intrã în armonie cu corpurile eterice ale fiinþei umane ºi are loc un proces de întrepãtrundere, care permite acestui organ de percepþie sã funcþioneze.

– 51 –

Kenneth Meadows
Odatã activat, cel de-al treilea ochi ne dã puterea de a avea încã un simþ, un „super-vãz“, ce ne dã posibilitatea de a „vedea“ în alte dimensiuni ale conºtiinþei, diferite de realitatea fizicã obiºnuitã ºi de ecologia psihicã a propriei noastre minþi Temeþi-vã de oricine s-ar oferi sã vã „regleze“ vederea celui de-al treilea ochi. Cel de-al treilea ochi se dezvoltã în mod natural, în funcþie de întrepãtrunderea care are loc, în interiorul acestuia, pe planuri multidimensionale. Deoarece dezvoltarea sa poate fi încurajatã în multiple moduri, trebuie sã nu fie absolut deloc forþatã. Un „reglaj“ din exterior, indiferent cît de bine intenþionat, poate avea un efect de întunecare a viziunii interne aflate în plinã dezvoltare ºi, în aceastã idee, de a distorsiona sau de a împiedica dezvoltarea ulterioarã intenþionatã. În anumite cazuri acest lucru poate fi un mijloc de a alinia percepþia la nivelul celei a manipulatorului – cu alte cuvinte, de a exercita control sau influenþã!

Funcþionarea defectuoasã a chakrelor
Chakrele sînt centre de putere flexibile care funcþioneazã ca niºte valve, ce pulseazã pe mãsurã ce se închid ºi se deschid, pentru a absorbi energie ºi a elimina elementele nedorite. O chakrã prezintã defecþiuni în momentul în care se blocheazã – probabil ca rezultat al unui ºoc sau traumã suferitã de individ, ca rezultat al unor experienþe de viaþã nedorite trãite de acesta, sau pur ºi simplu de stresul emoþional. În acest caz, curgerea fluxului de energie este diminuatã ºi apare astfel, în consecinþã, o pierdere de vitalitate în zona corespunzãtoare chakrei respective, din corpul fizic. O chakrã poate prezenta
– 52 –

Corpul energeric
defecþiuni ºi dacã funcþionarea sa tip valvã este împiedicatã în vreun fel. Dacã chakra rãmîne deschisã individul devine vulnerabil în faþa a tot felul de influenþe externe sau a manipulãrii din partea altora. În ziua de azi, abuzul de droguri ºi alcool reprezintã principala cauzã a rãmînerii deschise a unei chakre ce a fost în mod nenatural deschisã, în prealabil. Consecinþa acestui lucru este pierderea de control pe care o suferã individul în cauzã O chakrã blocatã poate fi readusã la normal prin intermediul unor tehnici simple de respiraþie, combinate cu miºcãri dinamice menite sã normalizeze fluxul energiilor eterice. Aceste detalii vor fi explicate mai pe larg, în capitolele viitoare. O soluþionare a crizei sau a traumei la rãdãcina cauzei care produce funcþionarea defectuoasã a chakrei sau sfîrºitul presiunii unui abuz ce se exercitã, va permite chakrei sã îºi recapete funcþionarea normalã. Existã ºi o serie de terapii care pot ajuta la refacerea armoniei chakrelor, cu uºurinþã ºi naturaleþe.

Culori asociate cu chakrele
Sistemul chakrelor, prezent în tradiþiile hindusã ºi budistã, precum ºi sistemul de meridiane al taoismului chinez, nu reprezintã, în orice caz, percepþii diferite ale aceluiaºi lucru. Meridianele sînt, în esenþã, distribuitoare de energie a Vieþii, iar chakrele de energie a Luminii. De aceea culorile sînt asociate cu chakrele. Un curent de Luminã purã este absorbit în sistemul de energie uman prin intermediul chakrei coroanã ºi glandei pineale ºi, pe mãsurã ce descinde cãtre chakra arcadã, glanda pituitarã, cu care este asociatã aceastã chakrã,
– 53 –

Kenneth Meadows
acþioneazã ca o prismã ºi refractã Lumina într-un spectru de culori sau calitãþi ce sînt distribuite în sens descendent prin celelalte chakre, pentru a fi utilizatã. Culorile devin, în mod progresiv, mai dense pe mãsurã ce Lumina coboarã. Astfel, ceea ce a fost alb în momentul intrãrii prin chakra coroanã de deasupra capului, devine negru, în zona chakrei rãdãcinã, dedesubtul picioarelor. Acest curent de Luminã poate fi asemãnat cu sursa principalã de putere a unei staþii generatoare de electricitate, avînd chakrele în rol de centre de distribuþie. Avînd iniþial un sens descendent, datoritã absorbþiei, curentul se reîntoarce în sens ascendent, iar energia astfel rezultatã se extinde în jur formînd cîmpul de energie numit, în mod curent, Aurã. Chakrele indicã, de asemenea, niveluri de percepþie, iar acestea sînt, la rîndul lor, asociate cu Lumina. Culorile de la capãtul mai strãlucitor al spectrului exprimã deplasarea cãtre un stadiu mai profund de percepþie ºi iluminare. Culorile asociate unei chakre nu sînt în mod necesar culori „pure“, în adevãratul sens al cuvîntului, ci, la nivelul chakrei respective, o culoare predominã, indicînd frecvenþa energiei transmise ºi calitatea percepþiei, aflatã în cãutarea modalitãþii de exprimare. Astfel, percepþia însãºi este o calitate a energiei, iar diferitele stadii de percepþie sînt asociate cu diferite niveluri de energie. Culorile de bazã asociate chakrelor, potrivit acestei maniere de abordare, sînt: Coroanã Arcadã Baza creierului Gît Inimã
– 54 –

violet indigo albastru bleu verde

Corpul energeric
Plexul solar Sacral Bazal Picioare Rãdãcinã galben portocaliu roºu deschis roºu închis roºu sîngeriu

Meridianele
Meridianele la care m-am referit sînt cãi de afluire, ca niºte linii imaginare, de-a lungul cãrora curge esenþa vitalizatoare a Forþei vieþii, cea care susþine ºi pune în miºcare toate funcþiile vitale ale corpului fizic. Potrivit abordãrii taoiste, existã douãsprezece perechi de meridiane principale, fiecare dintre ele conectînd ºi fãcînd sã curgã energia printr-un organ vital, cãruia îi furnizeazã esenþã vitalã. Epuizarea acestei esenþe care trece prin meridiane, precum ºi a Luminii care pãtrunde prin chakre, poate fi cauzatã de stres, neliniºte, emoþii distructive, cum ar fi: ura, gelozia ºi invidia, frustrarea continuã ºi sentimentele reprimate, ca ºi de atitudini negative sau limitãri impuse.

– 55 –

Kenneth Meadows

Meridianul plãmînului Meridianul colonului Meridianul stomacului

Meridianul splinei

Meridianul inimii Meridianul intestinului Meridianul triplu încãlzitor Meridianul pericardului Meridianul vezicii urinare Meridianul rinichiului Meridianul vezicii biliare Meridianul ficatului

Figura 5. Cele douãsprezece meridiane principale; fiecare dintre
ele trece printr-un organ vital al corpului fizic, furnizîndu-i esenþa Forþei vieþii.
– 56 –

Corpul energeric
Lucrul cu Corpul energetic
Explicaþiile pe care le-am oferit aici despre chakre diferã, într-o oarecare mãsurã, de sursele „tradiþionale“ pe care se bazau învãþãturile din trecut. Însã acest lucru nu implicã faptul cã aceste explicaþii ar fi de naturã contrarã acestora – este doar vorba de o faþetã diferitã a unui adevãr fundamental. În trecut, multe din învãþãturile transmise erau incomplete. Esenþa informaþiei era pãstratã ascunsã ºi tãinuitã, fiind încredinþatã numai unor puþini aleºi, care trebuiau sã demonstreze, prin eforturi continue ºi rezultatele elocvente ale stãruinþei lor, cã erau gata sã o primeascã. Învãþãturile tradiþionale conþineau în mod deosebit trei metode principale de lucru cu chakrele, în scopul dezvoltãrii spirituale ºi prelungirii vieþii – cum ar fi controlul respiraþiei, vizualizare ºi meditaþie. Tehnicile de control al respiraþiei sînt un mijloc prin care, în mod voit, se dirijeazã un flux ritmic de energie etericã prin chakre. Unul din scopurile rãmase „ascunse“ era sã se clarifice ºi disciplineze intenþia – care, din punct de vedere ºamanic, reprezintã modul prin care energia etericã poate fi dirijatã cãtre þinta doritã ºi poate fi controlatã. Vizualizarea, ca domeniu, era predatã ca fiind o manierã de „a gîndi“ în imagini ºi de a dirija în mod intenþionat fluxul gîndurilor. Obiectivul prioritar era ajungerea la o cale de funcþionare la nivel subconºtient, în acelaºi timp cu continuarea rãmînerii în alertã ºi în total control asupra propriei Voinþe, dat fiind faptul cã, la acest nivel, limbajul în care se realizeazã percepþia nu este unul format din cuvinte, ci din imagini ºi impresii. Tehnicile de meditaþie, la rîndul lor, se învãþau ca mijloc de control al curgerii gîndurilor, în scopul de a obþine
– 57 –

Kenneth Meadows
o stare de liniºte, în condiþiile unei atenþii sporite, în care individul sã poatã fi conºtient de fiecare gînd ºi emoþie, într-o atitudine de detaºare obiectivã – cu alte cuvinte, într-un stadiu de altruism total. Era un mod de a deveni conºtient de sine însuºi fãrã sã fie implicatã atitudinea egoistã a Eului. Scopul sãu „ascuns“ era gãsirea, prin intermediul psihicului, a unei maniere de a fi el însuºi – de a trãi experienþa de a fi el însuºi Spirit ! De a se bucura de el însuºi! Plãcerea fiecãruia dintre noi de a ne conºtientiza ca fiind noi înºine! Prin urmare psihicul are o mare influenþã asupra Corpului energetic. Gîndurile pozitive au, în general, un efect benefic, deoarece menþin starea de armonie în interiorul corpului energetic, pe cîtã vreme gîndurile negative provoacã acorduri dizarmonice în undele de energie. Deci existã factori interni care contribuie la apariþia unei afecþiuni sau boli, precum ºi cauze externe, cum ar fi toxinele, poluanþii, germenii ºi viruºii. Corpul energetic serveºte, de asemenea, ca scut de protecþie al corpului fizic, ferindu-l de intruziuni vãtãmãtoare, cam tot aºa cum atmosfera P ãmîntului protejeazã planeta de reziduuri ce îi intrã pe orbitã, din spaþiul cosmic înconjurãtor. În orice caz, unele din aceste elemente de intruziune reuºesc sã pãtrundã, ocupîndu-se de ele mecanismul intern de apãrare al corpului. Energia etericã a corpului Energetic poate fi perceputã printr-un simplu exerciþiu cu mîinile. Pentru aceasta veþi avea nevoie de un partener sau un prieten doritor sã vã dea voie a-i scana corpul energetic. Asistentul trebuie sã fie încurajat sã stea relaxat, puþin mai departe faþã de distanþa la care îl puteþi atinge.

– 58 –

Corpul energeric

.............................................................................

EXPERIMENTUL 1 Scanarea corpului energetic
Este necesar ca, mai întîi, sã vã activaþi mîinile astfel încît ele sã devinã mai sensibile faþã de energiile mai delicate ale corpului energetic. Ele trebuie sã fie spãlate, pentru a fi curãþate de orice murdãrie ºi trebuie bine uscate. Apoi, staþi în picioare relaxat, cu braþele în lãturi ºi picioarele uºor depãrtate. Ridicaþi-vã braþele pînã la nivelul pieptului ºi la aproximativ 30 cm în faþa voastrã, cu palmele cãtre înainte, depãrtate cam 10-15 cm. Concentraþi-vã atenþia asupra palmelor inspirînd ºi expirînd încet ºi ritmic pe mãsurã ce faceþi asta, însã nu trebuie sã simþiþi disconfort sau tensiune. Totul trebuie sã fie într-o manierã relaxatã. Continuaþi sã faceþi acest lucru timp de cîteva minute pînã simþiþi o senzaþie în palme sau în buricele degetelor. Poate fi o senzaþie uºoarã de cãldurã sau de furnicãturã. Apoi, foarte încet, apropiaþi palmele una de alta ºi încercaþi sã percepeþi orice senzaþie de uºoarã presiune ca ºi cînd aþi þine între ele un mic balon. Apropiaþi ºi depãrtaþi mîinile, fãcînd miºcãri repetate de apãsare uºoarã ºi relaxare. Continuaþi sã faceþi acest lucru pentru o perioadã. Nu vã descurajaþi dacã nu simþiþi acea uºoarã presiune între palme încã de la prima încercare. S-ar putea sã aveþi nevoie de cîteva exerciþii mai înainte de a putea simþi o senzaþie finã ºi delicatã.
– 59 –

Kenneth Meadows
Este momentul acum sã vã abordaþi asistentul. Întindeþi braþele, cu palmele îndreptate cãtre înainte, ºi, cu atenþia puternic concentratã asupra palmelor, avansaþi încet cãtre acesta. Opriþi-vã imediat ce mîinile voastre simt o uºoarã presiune sau orice urmã de rãcealã sau cãldurã, ori în momentul în care simþiþi o furnicãturã în palme sau buricele degetelor. Acest fenomen se poate petrece cel mai departe la aproximativ un metru de asistentul vostru sau cel mai aproape la cam 20 de cm de acesta. Ceea ce simþiþi este membrana exterioarã a coconului aurei. Foarte uºor, miºcaþi-vã mai aproape de asistentul vostru, pînã cînd senzaþia de dinainte devine puþin mai intensã. Menþineþi-vã atenþia concentratã asupra mîinilor. Nu trebuie sã gîndiþi nimic. Percepeþi doar, pe deplin, orice senzaþie trãitã sau impresie care v-ar putea apãrea în minte sau orice emoþie simþitã în interiorul dumneavoastrã, în abdomen – senzaþii interne! În momentul în care palmele dumneavoastrã sînt la doar cîþiva cm distanþã de asistent, scanaþi partea stîngã a corpului sãu cu mîna dreaptã, miºcînd-o uºor în sus pînã deasupra capului ºi apoi uºor în jos – aplecîndu-vã pe mãsurã ce ajungeþi în zona mijlocului ºi a coapselor, mergînd în jos cãtre picioare. Pe timpul acestei scanãri puteþi percepe ondulaþii în miºcãrile mîinii, pe mãsurã ce acestea rãspund presiunii. Acum faceþi acelaºi lucru cu partea dreaptã a corpului sãu, folosindu-vã, de data aceasta, de mîna stîngã. Din nou confirmaþi orice ondulaþie simþitã. Apoi mutaþi-vã în spatele asistentului sau cereþi-i acestuia sã se întoarcã, dacã spaþiul din camerã este limitat ºi repetaþi procedura de dinainte asupra pãrþii din spate
– 60 –

Corpul energeric
a corpului sãu, mai întîi folosindu-vã de mîna dreaptã, apoi de mîna stîngã, pînã cînd veþi fi scanat întregul corp. Figura 6.
Perceperea Corpului energetic, cu ajutorul senzaþiei de uºoarã presiune între palmele mîinilor.

Figura 7. Puteþi percepe membrana exterioarã a coconului aurei corpului unei persoane, miºcîndu-vã încet cãtre înainte, cu palmele întinse ºi îndreptate cãtre asistentul dumneavoastrã, pînã cînd simþiþi o presiune uºoarã, cãldurã sau rãcealã în mîini.

Cînd aþi terminat, scuturaþi mîinile ca ºi cînd aþi fi ud pe mîini dupã spãlare ºi nu aþi avea nici un prosop la îndemînã. Apoi frecaþi-vã mîinile cu putere una de alta, masîndu-vã palmele ºi podul palmelor. ...................................................................
– 61 –

Kenneth Meadows
Este necesar sã înþelegem cã existã în Univers energii eterice care nu sînt de naturã fizicã, însã sînt mai puternice decît energiile fizice, ºi cã acestea sînt ºi ele o parte integrantã a propriei noastre fiinþe. Într-adevãr, este posibil ca o energie etericã sã ne inunde corpul fizic ºi sã aibã puteri de transformare instantanee. Poate hrãni întregul corp cu o secreþie ce va debloca toate canalele energetice, va elibera stresul ºi va împrospãta organele vitale. Încercaþi singuri, ºi percepþia asupra lumii exterioare va suferi o schimbare, deoarece rãspunsul pe care-l daþi la ceea ce se întîmplã în realitatea obiºnuitã este condiþionat de ceea ce se întîmplã în interiorul dumneavoastrã. Transformînd realitatea interioarã a propriului sistem energetic, veþi schimba ºi lumea. Acest lucru pare foarte dificil de fãcut. Un angajament nemaipomenit. Totuºi, este foarte simplu. Atît de simplu, cã a scãpat atenþiei marii majoritãþi a omenirii. Atît de natural încît, ca toate lucrurile naturale, necesitã un efort extrem de redus. Tot ceea ce aveþi de fãcut, pentru a elibera aceastã putere extraordinarã de transformare, este sã activaþi surîsul dumneavoastrã lãuntric. Tehnica Surîsului lãuntric derivã din yoga taoistã de origini ºamanice, existentã în China ºi Tibet. Ea rãspîndeºte energie ºi armonie pe tot cuprinsul Corpului energetic ºi întregii structuri fizice, creînd o stare de fericire. Zîmbetul este expresia plãcerii; deci, prin îndreptarea imaginii surîsului lãuntric cãtre toate pãrþile corpului, organele vitale, glandele, muºchii, nervii ºi celulele, acestora li se poate induce o stare beneficã. Viaþa însãºi este menitã a fi o experienþã fãcutã, deci haideþi sã începem sã ne facem viaþa mai plãcutã, prin practicarea surîsului lãuntric.

– 62 –

Corpul energeric
..................................................................

EXPERIMENTUL 2 Surîsul lãuntric
Aºezaþi-vã cu spatele drept, ori pe un scaun cu spãtar drept, ori pe covor, cum preferaþi. Important este sã fiþi capabil sã staþi relaxat, însã în stare de alertã, fãrã a fi distraºi de un eventual disconfort al corpului. Închideþi ochii pentru a îndepãrta orice imagine vizualã ce v-ar putea distrage ºi expiraþi normal. Relaxaþi-vã gura, lãsînd-o sã ia încet forma unui zîmbet. Ca sã faceþi asta poate fi de ajutor aducerea în minte a unei experienþe plãcute, trãite recent, sau o persoanã a cãrei companie vã face plãcere, ori un loc anume în care, dacã v-aþi afla, acest lucru v-ar produce o stare beneficã. Surîsul vã va fi astfel, mai mult decît o expresie facialã, deoarece acesta va fi cãpãtat forþa energiei agreabile ºi vindecãtoare pe care v-aþi generat-o singur. Acum respiraþi adînc, încet ºi încercaþi sã trãiþi pe deplin experienþa inhalãrii fluxului de energie caldã, delicatã, care este conþinut în surîsul dumneavoastrã. Fãrã tensiune, fãrã pauzã ºi þinîndu-vã respiraþia pentru cîteva momente, pentru a percepe în profunzime strãlucirea acelui surîs. Apoi expiraþi uºor ºi lãsaþi-vã învãluit de senzaþia oferitã de curgerea energiei prin tot corpul dumneavoastrã. Repetaþi de cîteva ori aceastã serie de acþiuni. Acum, îndreptaþi-vã acel surîs cald, însorit, cãtre fiecare pãrticicã din corpul dumneavoastrã, pe rînd. Zîmbiþi
– 63 –

Kenneth Meadows
creierului ºi celui de-al treilea ochi din spatele centrului frunþii. Zîmbiþi urechilor ºi nasului. Surîdeþi ochilor. Surîdeþi glandei tiroide din gît. Zîmbiþi inimii ºi plãmînilor. Zîmbiþi stomacului, ficatului ºi rinichilor. Surîdeþi splinei ºi vezicii biliare. Organelor sexuale. Coapselor, genunchilor, picioarelor ºi tãlpilor. În acest fel, vã veþi percepe treptat fiecare parte din corp ºi-i veþi trimite gînduri pline de afecþiune. Surîzînd aceste gînduri afectuoase ºi trimiþîndu-le cãtre interiorul corpului, vã exprimaþi iubirea faþã de corpul pe care l-aþi neglijat atît de mult timp. Iubiþi-vã corpul. Vã aparþine. Este al dumneavoastrã. Este un corp minunat, frumos, care vã dã posibilitatea de a trãi realitatea fizicã în moduri care, în final, vã sînt în interes. Deci, recunoaºteþi-vã corpul. Respectaþi-l. Apreciaþi-l. Stimaþi-l. Iubiþi-l. Deoarece atunci cînd vã exprimaþi iubirea trãiþi o calitate a vieþii. Fiþi îndrãgostit de corpul dumneavoastrã. A fi îndrãgostit semnificã trãirea miºcãrii energiei vieþii, element fundamental pentru propria naturã. Avem nevoie de iubire, iar aceastã iubire poate fi generatã din miezul fiinþei noastre ºi activatã prin intermediul unui simplu surîs. Nu vã grãbiþi cînd efectuaþi aceastã experienþã. Faceþio încet, cu delicateþe. Cînd aþi terminat respiraþi la fel de adînc de cîteva ori, întindeþi-vã braþele ºi picioarele ºi plimbaþi-vã prin jur pentru cîteva minute mai înainte de a vã relua activitãþile normale. Faceþi aceastã experienþã în mod regulat ºi rezultatul va fi acela cã nu numai cã veþi ajunge în acord mai accentuat cu corpurile dumneavoastrã fizic ºi energetic, dar veþi revitaliza, în acelaºi timp, fiecare organ, fiecare chakrã, fiecare celulã, fiecare radiaþie a energiei iubirii pe care aþi
– 64 –

Corpul energeric
generat-o. Cu cît generaþi mai multã energie a iubirii, cu atît mai multã iubire îºi va face simþitã prezenþa în viaþa dumneavoastrã. Vã va ajuta, de asemenea, sã vã recunoaºteþi valoarea ºi sã vã reconsideraþi meritele ca fiinþã conºtientã de sine însãºi ºi, prin crearea acestei auto-stime, vã veþi onora propriile calitãþi unice ºi potenþialul lor de a duce mai departe bunãtatea pe pãmînt.

– 65 –

Un surîs de iubire este jumãtatea unui cerc activatã de Suflet pentru a crea un rãspuns capabil sã completeze acest cerc ºi, astfel, sã genereze bucurie ºi armonie.

– 66 –

CAPITOLUL 3

Realitãþile multiple
inunea, în ceea ce priveºte fiinþa noastrã, este cã ea existã, de fapt, în acelaºi timp, în mai multe realitãþi. Acest lucru este posibil deoarece mai avem ºi alte „corpuri“ decît cel fizic ºi cel energetic pe care le-am examinat în primele douã capitole. Corpul fizic ºi cel energetic ne dau posibilitatea sã percepem viaþa prin intermediul senzaþiilor. În plus mai avem ºi Corpul psihic, care ne dã posibilitatea sã funcþionãm în realitatea psihicului, unde putem fãuri gînduri, putem iniþia idei, putem analiza ºi compara, putem evalua ºi emite judecãþi de valoare, putem pune la încercare imaginaþia ºi ne putem bucura de visurile ºi viziunile noastre. Acest corp psihic percepe viaþa prin intermediul impresiilor. Avem, de asemenea, un Corp al sufletului, care funcþioneazã în realitatea specificã Sufletului ºi percepe existenþa prin exprimare. ªi mai avem, de asemenea, un Spirit, care percepe viaþa prin existenþã – prin faptul de a fi conºtient. Prin intermediul conºtiinþei de sine.

M

– 67 –

Kenneth Meadows

Percepþia
Mai multe corpuri. Mai multe vehicule. Mai multe realitãþi. Însã mai înainte de a examina aceste realitãþi, haideþi sã ne aplecãm asupra acestei chestiuni a percepþiei, deoarece este o cheie pentru înþelegerea ºtiinþei ºamanice. Percepþia este, în esenþã, o activitate a Spiritului, deoarece este un act de rãmînere într-o stare de atenþie accentuatã, fãrã implicarea unui efort deosebit – o experienþã bazatã mai degrabã pe a fi, decît pe a face. Este o modalitate de a „nu face“, ceea ce nu este o dovadã de inactivitate, ci, mai degrabã, una de stare de alertã receptivã ºi dinamicã. Percepþia reprezintã primirea de senzaþii, impresii ºi trãiri afective, într-o atitudine de neutralitate obiectivã. Referitor la ceea ce trebuie trãit, este o abordare caracterizatã de dorinþa fermã de a trãi la maximum senzaþiile rezultate în urma experienþelor parcurse – o deschidere intenþionatã. Este vorba de a fi atent la tot ce e în jur ºi în acelaºi timp de a sta nemiºcat. Este o stare de toleranþã ºi o stare de îngãduinþã. Simplitatea ºamanicii este elementul caracteristic ce o face „dificilã“ pentru unii dintre noi, deoarece limitãrile autoimpuse ne-au fãcut sã credem cã o deprindere se poate obþine numai prin intermediul unui corp lung ºi stãruitor. Percepþia, oricum, nu necesitã vreun efort, deoarece nu este o activitate fizicã, nici una psihicã. Este o simplã stare de a fi în alertã referitor la ceea ce se întîmplã în jur ºi de a percepe respectiva activitate. Nu este nevoie de o abilitate specialã de a forma imagini clare în minte. Nu este nici o încercare de a încetini curgerea gîndurilor. Nu necesitã nici o deprindere specialã de
– 68 –

Realitãtile multiple ,
analizã sau clasificare. Orice asemenea efort presupune punerea în miºcare a unor procese de gîndire ºi exercitarea capacitãþilor intelectului. O stare de percepþie nu necesitã nici una din aceste atribute. Mai mult, deoarece activitatea ºamanicã este mai întîi de toate spiritualã sau metafizicã, psihicul ºi intelectul nu sînt la fel de puse la încercare cum se întîmplã în alte tipuri de efort. În activitatea ºamanicã, percepþia este cea activatã, nu psihicul, acesta fiind privit ca servitor al spiritului ºi nu ca stãpîn al acestuia Realizaþi singuri aceastã experienþã. Alegeþi un moment cînd este puþin probabil sã fiþi deranjaþi ºi o camerã unde puteþi fi singur ºi puteþi sta confortabil ºi relaxat. Veþi avea nevoie de un carneþel ºi un pix la îndemînã. ...........................................................................

EXPERIMENTUL 3 Trãirea senzaþiei de percepþie
Întindeþi mîna dreaptã cu palma în sus ºi cotul odihnindu-se pe braþul unui fotoliu sau lîngã voi, astfel încît mîna sã nu vã fie tensionatã în nici un fel. Închideþi ochii ºi concentraþi-vã atenþia asupra mîinii. Ce senzaþie trãiþi? Examinaþi-o. Cum aþi descrie aceastã senzaþie? Deschideþi ochii ºi realizaþi o descriere, în scris, a acestei senzaþii, în carneþel, cîtã vreme vã este încã proaspãtã în minte.
– 69 –

Kenneth Meadows
Apoi întindeþi mîna din nou ºi închideþi ochii. Acum, relaþionaþi senzaþia pe care o trãiþi în regiunea mîinii, cu ceea ce credeþi despre asta în interiorul dumneavoastrã. Nu o emoþie, ci o trãire afectivã. E plãcutã? Revigorantã? Neplãcutã? Examinaþi toate trãirile afective pe care le aveþi în momentele în care aveþi mîna întinsã. Apoi deschideþi ochii ºi descrieþi, pe scurt, în carneþel, senzaþiile trãite. Dacã nu simþiþi nimic, nu este nici un rãu. Notaþi chiar ºi asta. Din nou întindeþi mîna ºi închideþi ochii, însã, de aceastã datã, în momentul în care vã concentraþi atenþia asupra mîinii, încercaþi sã percepeþi toate impresiile psihice care vã vin în minte – imagini vizuale, culori, forme, simboluri. Cu grijã, vizionaþi aceastã serie de imagini cu ochii minþii. Examinaþi detaliile, însã nu încercaþi sã le analizaþi sau sã le interpretaþi înþelesul, în vreun fel. Doar observaþi. Apoi deschideþi ochii ºi descrieþi în carneþel toate impresiile psihice pe care le-aþi trãit, pe toatã perioada cît aþi stat cu mîna întinsã. .......................................................................... Ceea ce tocmai aþi trãit este o înregistrare a percepþiei, nestingheritã de psihic. Psihicul a fost pus pe modul de funcþionare „recepþie“. Nu a fost dirijat în nici un fel. Pur ºi simplu doar aþi înregistrat ce activitate a avut loc la diferite niveluri ºi aþi notat natura respectivei activitãþi. Ceea ce s-a petrecut a fost delicat ºi fãrã efort. ªi aþi trãit singur experienþa schimbãrii percepþiei – în acest caz transferînd-o de la cap la mînã. Prin aceastã experienþã simplã, aþi atins un stadiu al existenþei la care o întreagã serie de exerciþii ale psihicului ar fi
– 70 –

Realitãtile multiple ,
dorit, poate, sã ajungã. ªi aþi învãþat cum sã ajungeþi la ceea ce unii numesc „starea modificatã a conºtiinþei“, pur ºi simplu prin deconectarea psihicului, concomitent cu rãmînerea în alertã ºi la controlul situaþiei. Psihicul se gãseºte încã acolo, însã el se odihneºte. Ne putem imagina, prin analogie, momentul în care sîntem în maºinã, cu schimbãtorul de viteze la punctul mort, dar avînd motorul în funcþiune. Putem bãga în vitezã oricînd, însã, pentru moment, motorul doar toarce încetiºor. Spiritul este activ cîtã vreme psihicul este receptiv. Aceasta reprezintã conºtiinþa. Percepþia nu este acelaºi lucru cu conºtiinþa. Conºtiinþa este în mod obiºnuit asociatã cu psihicul, cu gîndurile ºi intelectul nostru. Conºtiinþa este o stare de trezie. Cînd dormim, nu sîntem conºtienþi, însã percepem visele pe care le avem, chiar dacã nu ni le amintim pe deplin atunci cînd ne trezim. O persoanã aflatã în operaþie, sub anestezic, a fost pusã în stare de inconºtienþã pentru a nu suferi durerea, însã pacientul respectiv, fiind în stare de visare, poate percepe activitãþi ce au loc la alt nivel al percepþiei. Percepþia este independentã de activitatea psihicã. Este o funcþie a Spiritului care ne dã posibilitatea de a ne examina propriile gînduri ºi trãiri afective ºi sã percepem sensul pe care-l dãm noi înºine pentru noþiunea de „sine“ – propria noastrã individualitate. În cazul dumneavoastrã, vã percepeþi ca fiind cine sînteþi ºi, de exemplu, în cazul meu, eu mã percep pe mine însumi ca fiind eu! Spiritul are capacitatea de a absorbi ºi reflecta activitatea care i se imprimã, în orice dimensiuni în care activeazã, deoarece Spiritul are calitãþi de oglindã – ca un glob de cristal. Este capabil de a se reflecta pe sine însuºi – adicã de a percepe propriile trãiri ca ºi cînd ar fi ale altora. Se poate asemãna cu un
– 71 –

Kenneth Meadows
glob de cristal cu o multitudine de faþete, ce trimite cãtre exterior, în toate direcþiile, reflexii ale lui însuºi, sau cu o lentilã globularã ce este capabilã sã perceapã semnale venite din toate direcþiile – din faþã, din spate, din pãrþile laterale, de sus, de jos – în acelaºi timp. Spiritul este „Eul“ nostru – sensul dat propriei identitãþi, percepþiei de sine – iar percepþia noastrã este o prezenþã a eului în toate dimensiunile. Spiritul este intangibil, însã, deºi nu poate fi vãzut, existenþa sa poate fi sesizatã în momentul în care este activ, deoarece Spiritul se aflã acolo unde este ºi atenþia îndreptatã. Percepþia genereazã o vibraþie care poate fi asociatã cu lumina. Nu este o luminã fizicã, însã are caracteristici similare. La fel cum lumina fizicã poartã informaþii despre ceea ce se întîmplã în lumea fizicã din jurul nostru, ea lovindu-se de retina ochilor ºi fiind decodificatã de cãtre creier ºi transformatã în imagini vizuale ce pot fi interpretate ºi înþelese de cãtre psihic, tot aºa ºi aceastã luminã interioarã poartã informaþii referitoare la ceea ce s-a trãit la alt nivel sau plan al existenþei, precum ºi de la o dimensiune la alta. Aceastã luminã interioarã este o stare de vibraþie a particulelor – sau componentelor – ce poartã informaþia. Cu cît mai rapidã este frecvenþa acestei vibraþii, cu atît mai multe particule sînt implicate ºi cu atît mai extinsã sau cu atît mai cuprinzãtoare devine capacitatea de percepþie. Aºa numita „stare modificatã de percepþie“ reprezintã, astfel, o schimbare produsã în frecvenþa vibraþiei cu scopul de a face ca acele componente purtãtoare de informaþie sã fie transmise. Într-adevãr, întregul Univers este un sistem energetic de culegere ºi procesare de informaþii. La fel este ºi fiinþa noastrã!
– 72 –

Realitãtile multiple ,
În scopul de a transporta informaþii de la un nivel la altul sau de la o dimensiune la alta, aceastã luminã interioarã este canalizatã prin vîrtejuri minuscule ºi prin conducte ca niºte fire subþiri, în interiorul substanþei „spaþiale“ a realitãþii multidimensionale. Nu existã noþiunea de spaþiu „gol“. Un spaþiu ce pare a fi gol, este el însuºi substanþã spaþialã. Energia nu poate curge prin nimic. Trebuie sã existe ceva prin care sã poatã trece, spre a fi transmisã cãtre locul în care se desfãºoarã activitatea. Substanþa reprezintã suportul prin intermediul cãruia energia îºi poate realiza curgerea. Substanþa Universului fizic este materia. În alte realitãþi, aºa cum vom descoperi ulterior, substanþa nu este de naturã materialã. Aºa cum se întîmplã cu lumina fizicã, aceastã luminã interioarã poate fi distorsionatã pe parcurs, astfel încît mesajul transmis este neclar sau predispus neînþelegerii. Aceastã luminã interioarã poate fi blocatã deoarece chiar trecerea prin aceste canale poate fi îngreunatã din vreo cauzã anume. ªi, mai mult, chiar, ea poate fi stinsã complet, astfel încît nici o informaþie, de nici un fel, nu mai poate ajunge la conºtiinþã. Aceasta este ºi cauza pentru care majoritatea oamenilor nu-ºi mai aduc aminte visele dupã momentul trezirii. Trãirile din vis nu au fost transmise la conºtiinþã, deci mesajul lor nu a pãtruns. De aceea nici majoritatea oamenilor nu au un concept real referitor la Sufletul lor – deoarece nu existã nici un schimb de informaþii între Sufletul lor, corpul lor fizic ºi psihicul lor. Percepþia, în cadrul fiecãrei dimensiuni, genereazã o calitate relevantã pentru acea dimensiune, prin urmare existã o multitudine de stãri sau moduri de percepþie. Percepþia corpului fizic, de exemplu, genereazã percepþia fizicã, ale cãrei trãiri sînt identificate ca senzaþii. Percepþia pe plan psihic genereazã o calitate specialã,
– 73 –

Kenneth Meadows
ce ne permite sã sesizãm impresiile ºi sã ne activãm gîndurile. Astfel este percepþia – sau, mai degrabã, calitatea de a percepe – ce suferã schimbãri pe mãsurã ce se produce trecerea de la un plan la altul sau de la o dimensiune la alta. Percepþia la nivelul sufletului genereazã conºtiinþa Sufletului, ce ne permite sã avem acces direct la sursa creativitãþii noastre ºi sã avem trãiri afective pure în corpul nostru fizic, cum ar fi bucuria, euforia, extazul, împlinirea ºi, desigur, iubirea. Speculaþiile intelectuale despre realitatea Sufletului au valoare redusã, deoarece nu existã nici o legãturã directã între Suflet ºi intelect. Intelectul trateazã elemente de informaþie disparate, ce vin din lumea „de afarã“, iar scopul sãu este de a le analiza, a le gãsi o interpretare raþionalã, a le înþelege ºi a le explica. Elementele ce vin din lumea interioarã fac parte din domeniul de referinþã al intuiþiei – educaþia interioarã, instruirea interioarã. Prin urmare, percepþia Sufletului este mai degrabã intuitivã, decît raþionalã. Numai atunci cînd Sufletul ºi psihicul se integreazã laolaltã cu corpul fizic ºi cînd toate caracteristicile fiinþei în totalitatea sa funcþioneazã în armonie ºi unitate, doar atunci existã un canal de legãturã între Suflet ºi psihic. Cu alte cuvinte, conºtiinþa Sufletului trebuie sã fie transmisã sferei fizice, pentru a fi decodificatã ºi analizatã de cãtre psihic. În mod similar, pentru ca percepþia psihicã sã atingã Sufletul, trebuie sã treacã prin dimensiunea fizicã, mai înainte de a fi transmisã Sufletului. Corpul fizic serveºte drept „transformator“ între aceste dimensiuni, nu psihicul. Vedeþi acum importanþa ºi necesitatea creaþiei fizice? Nu prin intermediul gîndului putem ajunge la Suflet, deoarece Sufletul este mai presus de intelect. El se gãseºte într-o dimensiune pe care ºamanii tibetani o numeau „unde nu existã nici psihicul“ – în
– 74 –

Realitãtile multiple ,
afara razei de acþiune a pînã ºi celui mai strãlucit intelect. Sufletul – ca ºi Spiritul – poate fi numai trãit! Senzaþia de percepþie a propriei fiinþe, a propriului Sine, la care m-am referit mai devreme, este localizatã în cadrul uneia din „dimensiuni“ – prin urmare numai atunci cînd percepþia este extinsã, existã un schimb de informaþii între diferite „niveluri“. Odatã ce o fiinþã umanã îºi recunoaºte caracterul total, de fiinþã compusã dintr-o multitudine de elemente, precum ºi de realitatea multidimensionalã, poate avea loc o schimbare în energia vieþii, care îºi modificã puterea – sau, ca sã spunem aºa, „voltajul“, dacã ar fi sã facem o analogie cu energia electricã. Aceasta poate avea ca efect accelerarea percepþiei în afara limitãrilor spaþio-temporale ale Universului fizic ºi atingerea altor dimensiuni. Iatã modul în care se realizeazã aºa numitele „cãlãtorii“ ºamanice. „Cãlãtoriile“ ºamanice reprezintã extensii ale percepþiei cãtre alte niveluri ale realitãþii. Percepþia dã voie ca aceste realitãþi, diferite faþã de cele obiºnuite, sã fie sesizate, iar lumina interioarã transmite cãtre conºtiinþã informaþiile referitoare la ceea ce se trãieºte acolo. În momentul în care percepþia este modificatã în manierã ºamanicã, nu este Sinele cel care se deplaseazã, deoarece Sinele stã în centrul propriei realitãþi personale. O modificare a percepþiei presupune o schimbare în modul de percepere a realitãþii. Deci, nu Sinele este cel care modificã, ci ceea ce trãieºte Sinele produce modificarea. Acest lucru este foarte important de înþeles. Schimbarea percepþiei nu este ceea ce unii numesc „Proiecþie astralã“. Proiecþia astralã, ca ºi tehnicile similare acesteia, ce cautã sã proiecteze Sinele în afara corpului, poate avea ca efect lãsarea corpului fizic descentrat ºi neprotejat – fãcîndu-l, prin urmare, vulnerabil – ºi-i poate
– 75 –

Kenneth Meadows
produce o senzaþie de dezorientare, deloc confortabilã ºi chiar deranjantã. Ideea nu este de a vã proiecta în afara propriului corp ºi într-o altã dimensiune, deoarece o parte din propria fiinþã – sau, cel puþin, un aspect din ea – se aflã deja acolo, avînd, deci, acces la cunoaºtere. Deci, aici, nu fac o pledoarie în favoarea Proiecþiei astrale sau a unei abilitãþi fizice ci pentru realizarea unei accentuãri a stãrii de percepþie. Îmbunãtãþirea calitãþii percepþiei reprezintã adevãrata dezvoltare spiritualã, avînd ca rezultat sporirea compasiunii, intuiþiei, creativitãþii ºi a altor „fructe“ ale Spiritului. Este ceva foarte diferit de metodele de obþinere a expansiunii Eului ºi producere a vanitãþii ºi aroganþei. Aºadar, haideþi sã ne exersãm capacitatea de percepþie din diferite regiuni ale corpului fizic ºi sã facem experienþa înregistrãrii senzaþiilor trãite pe mãsurã ce realizãm respectivele activitãþi, ca un exerciþiu preliminar atingerii capacitãþii depline de a ne strãmuta percepþia cãtre alte zone ale fiinþei noastre multidimensionale. Este esenþialã abordarea realizãrii acestei experienþe, ca ºi a celorlalte, în liniºte, fãrã a vã preocupa de un eventual deranj din partea celorlalþi. Folosiþi o camerã sau alegeþi un loc unde sînteþi aproape sigur cã nu puteþi fi deranjat pentru cel puþin o jumãtate de orã ºi solicitaþi sã rãspundã altcineva la apelurile telefonice pe care le veþi primi, sau chiar lãsaþi ridicat receptorul din furcã. Poate fi de mare ajutor sã înregistraþi instrucþiunile unora din experimentele descrise ºi propuse în aceastã carte. Puteþi apoi sã daþi drumul la înregistrare, iar acest lucru vã va feri de orice neliniºte ulterioarã referitoare la o eventualã omitere a elementelor sau uitare a ordinii lor corecte în cadrul experimentului. Din acest motiv, fiecare acþi– 76 –

Realitãtile multiple ,
une este prezentatã ca paragraf unic în text. Lãsaþi sã treacã un interval de cel puþin 30 de secunde între fiecare paragraf înregistrat, pentru a avea posibilitatea de a executa ceea ce se cere în experiment ºi de a monitoriza efectele obþinute. Trebuie sã nu existe nici o grabã. Totul trebuie sã se facã într-o manierã delicatã, fãrã grabã.

..............................................................................

EXPERIMENTUL 4 Percepþia fizicã
Mai înainte de a începe, desfaceþi-vã la hainele ce le purtaþi, astfel încît corpul dumneavoastrã sã nu fie incomodat în nici un fel, ºi scoateþi-vã pantofii. Poate fi de ajutor, de asemenea, sã vã acoperiþi ochii cu o legãturã, fãrã a vã strînge, pentru a împiedica sã fiþi distraºi în vreun fel, însã care sã vã dea posibilitatea sã o îndepãrtaþi cu uºurinþã, pentru a putea lua notiþe. Puteþi realiza acest experiment ori întinºi pe spate, ori ºezînd pe un scaun cu spãtar înalt ºi drept. Un avantaj al ºederii culcat pe spate este acela cã energiile sînt menþinute bine împãmîntate. Dacã preferaþi sã staþi pe spate, asiguraþi-vã cã tãlpile picioarelor vã sînt în contact ferm cu podeaua. Aranjaþi-vã poziþia, pînã cînd vã simþiþi confortabil ºi totalmente în largul dumneavoastrã. O stare relaxatã este o cerinþã prealabilã importantã pentru orice activitate ºamanicã. Relaxarea nu reprezintã numai o eliberare de ten– 77 –

Kenneth Meadows
siunile fizice, ci este ºi o renunþare la grijile ºi preocupãrile treburilor lumeºti, în condiþiile eliberãrii de sub orice interferenþã emoþionalã sau blocaj. Relaxarea este o stare de receptivitate calmã în care ne îndepãrtãm voit de grijile obiºnuite, de toate zilele, în scopul de a ne simþi în totalitate comod în propriul ansamblu de energii. Vã veþi muta acum percepþia în sus, de-a lungul corpului, ºi, pe mãsurã ce faceþi asta, monitorizaþi-vã toate senzaþiile, impresiile, imaginile psihice ºi trãirile afective pe care le trãiþi, odatã cu îndreptarea pe rînd, a atenþiei, asupra cîte unei pãrþi a corpului. Ca ºi în experimentul nr. 3, nu trebuie exercitat nici un efort. Nu existã nici o forþã a Voinþei, nici vreo încercare de a analiza sau interpreta semnificaþia relevantã a ceea ce este trãit. Savuraþi, doar, experienþa ºi nu încercaþi sã faceþi nimic. Doar lãsaþi-vã purtat Închideþi ochii ºi îngãduiþi atenþiei sã vi se îndrepte asupra piciorului drept. Miºcaþi degetele de la picior ºi încordaþi muºchii, ca ºi cum v-aþi rãsuci piciorul în jurul unei stinghii. Apoi, relaxaþi muºchii respectivi ºi percepeþi-vã senzaþiile din picior. Notaþi în carneþel observaþiile fãcute Lãsaþi-vã percepþia sã se deplaseze cãtre rotula piciorului drept. Încordaþi puþin muºchiul, astfel încît rotula sã se miºte uºor spre în sus, apoi relaxaþi imediat. Urmãriþi-vã rãspunsurile la aceste acþiuni ºi scrieþi-le în carneþel. Procedaþi la fel ºi cu piciorul stîng. Percepþia vi se poate concentra acum asupra feselor. Încordaþi muºchii respectivi, pentru a vã impune concentrarea atenþiei asupra acelei zone. Relaxaþi muºchii ºi observaþi orice senzaþie, impresie psihicã sau trãire afectivã prin care treceþi. Notaþi toate acestea în carneþel.
– 78 –

Realitãtile multiple ,
Acum îndreptaþi-vã atenþia asupra organelor sexuale. Încordaþi muºchii din zonã ºi percepeþi prezenþa organelor genitale. Relaxaþi tensiunea creatã ºi monitorizaþi toate rãspunsurile ce pot apare. Notaþi aceste rãspunsuri. Deplasaþi centrul atenþiei în sus, de-a lungul corpului, cãtre abdomen. Uºor, apãsaþi-vã pe stomac ºi concentraþi-vã capacitatea de percepþie asupra regiunii abdominale. Relaxaþi-vã ºi rãmîneþi în gardã, cu atenþia concentratã asupra stomacului, pentru a percepe orice impresie, formã sau culoare puteþi vedea cu ochii minþii. Trãiþi vreo emoþie în momentul în care vã percepeþi abdomenul? Din nou, notaþi ceea ce simþiþi. Treceþi, acum, la regiunea pieptului. Respiraþi uºor, adînc, pe mãsurã ce vã deplasaþi percepþia cãtre piept. Opriþi-vã acolo ºi concentraþi-vã toatã atenþia în aceastã regiune. Nu ezitaþi sã vã þineþi respiraþia pentru cîteva secunde. Apoi, pe mãsurã ce expiraþi, monitorizaþi-vã uºor toate reacþiile. Adãugaþi ºi aceastã experienþã la notiþele luate. Deplasaþi-vã acum cãtre braþul stîng, în partea sa inferioarã. Flexaþi muºchii, pentru a vã ajuta sã vã concentraþi atenþia asupra acelei zone; apoi, relaxaþi ºi îngãduiþi percepþiei sã se concentreze asupra regiunii inferioare a braþului stîng. Urmãriþi-vã rãspunsurile la aceste acþiuni ºi înregistraþi-le în carneþel Treceþi, acum, la mîna acelui braþ. Strîngeþi mîna pumn ºi concentraþi-vã percepþia asupra sa. Relaxaþi, apoi, mîna ºi permiteþi atenþiei sã zãboveascã acolo pentru cîteva clipe. Repetaþi aceleaºi acþiuni cu braþul ºi mîna dreaptã. Acum, coloana vertebralã. Deplasaþi-vã percepþia cãtre baza coloanei vertebrale. Puteþi sã contractaþi muºchii
– 79 –

Kenneth Meadows
anusului, pentru a vã putea îndrepta mai uºor atenþia asupra acelui loc. Apoi, încet, deplasaþi-vã percepþia cãtre în sus, de-a lungul coloanei vertebrale. Încet, îngãduiþi percepþiei sã se deplaseze de la baza coloanei vertebrale cãtre în sus, de-a lungul coloanei, ca un lift ce urcã uºor, cãtre gît ºi baza craniului, pentru a ajunge, în final, la baza creierului, pînã în centrul craniului. Ce simþiþi atunci cînd percepþia vi se deplaseazã încet cãtre în sus, spre cap? Iarãºi, faceþi o descriere a rãspunsurilor obþinute. Deplasaþi percepþia, acum, in interiorul capului. Simþiþi, cumva, vreo senzaþie în vreuna din pãrþile corpului? O cãldurã? O rãcealã? O furnicãturã sau o pulsaþie? Aveþi imagini, forme sau culori care vã apar în faþa ochilor minþii? Aveþi vreo strãfulgerare de inspiraþie? Cum vã simþiþi acum, cînd percepþia vã este concentratã în mijlocul capului? Senzaþia dumneavoastrã este una de bucurie, de satisfacþie ºi bunãstare? Notaþi totul. Acum, respiraþi profund de cîteva ori. Întindeþi-vã braþele, apoi picioarele ºi descoperiþi-vã ochii. Ridicaþi-vã în picioare ºi întindeþi-vã braþele încã de cîteva ori, pentru a vã obiºnui cu împrejurimile. Apoi finalizaþi relatarea, cît timp totul vã este încã proaspãt în minte, altfel aþi putea omite unele detalii. La terminarea acesteia, mergeþi ºi preparaþi-vã o ceaºcã de cafea sau de ceai ºi beþi-o, apoi, în liniºte, înainte de a vã relua activitãþile normale. ............................................................................... În acest experiment, de exersare a capacitãþii de percepþie, am descoperit cã punctul focal al concentrãrii atenþiei poate
– 80 –

Realitãtile multiple ,
fi schimbat dupã dorinþã, el putînd fi orice regiune sau orice parte a corpului. De asemenea, am vãzut cã percepþia activeazã un rãspuns, uneori în unele pãrþi ale corpului, iar alteori în alte moduri decît sub forma impulsurilor generate de senzaþiile fizice, deoarece percepþia poate stimula ºi psihicul, producînd trãiri afective. Acest proces de schimbare a percepþiei extinde ºi dilatã, totodatã, ºi percepþia noastrã asupra realitãþii. Aºadar, haideþi sã examinãm modul în care se modificã realitatea, ca rãspuns la zona în care percepþia noastrã se concentreazã cu precãdere.

Percepþii ale realitãþii
Realitatea – potrivit definiþiei dicþionarului – este „ceea ce stã la baza aparenþelor“. Asta înseamnã cã realitatea este, mai degrabã, tot ceea ce este trãit, decît ceea ce este doar aparent. Acum, acest lucru este interesant deoarece, în societatea în care trãim, am fost învãþaþi cã realitatea este formatã numai din lumea înconjurãtoare ºi din ceea ce percepem noi din ea. La urma urmelor, realitatea este acolo. O putem vedea, auzi, atinge ºi mirosi, ºi chiar putem gusta cîte ceva din ea. Scaunul pe care staþi atunci cînd citiþi aceastã carte este solid ºi vã oferã sprijin. Îi puteþi simþi tãria cadrului, precum ºi supleþea pernei ºezutului. Dacã vã ridicaþi în picioare, o sã percepeþi podeaua tare dedesubtul picioarelor ºi un perete dur în apropiere, pe care îl puteþi atinge ºi, astfel, puteþi ºti cã este acolo. Puteþi deschide o uºã ºi vã puteþi deplasa într-o bucãtãrie, unde sã vã preparaþi o bãuturã, al cãrei gust sã îl savuraþi
– 81 –

Kenneth Meadows
îndelung. Dacã închideþi în acel moment ochii ºi încercaþi sã vã duceþi înapoi în camera unde aþi fost la început, sînt ºanse sã vã loviþi de vreo mobilã ºi, poate, chiar sã vã faceþi vreo vînãtaie sau sã vã intre vreo þeapã – probe elocvente cã lucrurile din jur sînt destul de „reale“! În orice caz, aºa cum s-a descoperit în noua ºtiinþã a fizicii cuantice, obiectele fizice pe care le percepem peste tot în jurul nostru nu sînt atît de solide, în definitiv, ci ele sînt formate, în cea mai mare parte din spaþiu. Fiecare obiect în realitatea fizicã, inclusiv corpul dumneavoastrã fizic, este, de fapt, compus din mãnunchiuri turbionare de energie – particule infinitezimale ce danseazã în modele de miºcare atît de rapide, încît par a fi „solide“. Într-adevãr, mi s-a sugerat cã, dacã ar fi posibil sã se extragã tot spaþiul din atomii care compun corpul meu fizic, ar fi nevoie de microscop pentru a se examina ce a mai rãmas din mine! Tot ceea ce vedem în jur nu este nimic altceva decît complicate modele de energie. Ceea ce în ochii noºtri apare ca fiind real ºi atît de permanent, nu este decît o „aparenþã“ a ceva ce, de fapt, este trecãtor. Ceea ce au tot afirmat ºamanii ºi misticii diferitelor culturi de-a lungul vremurilor este mai în concordanþã cu ceea ce rezultã în prezent din descoperirile fãcute în fizica cuanticã, decît conceptele materialiste tradiþionale, în spiritul cãrora am fost educaþi majoritatea dintre noi. Cînd îmi fac scurta plimbare cãtre poºtã, în satul englezesc unde locuiesc, îmi introduc scrisorile într-o cutie poºtalã roºie. Acum, acea cutie poºtalã pentru mine este realã ºi aº putea jura cã este de culoare roºie, pentru cã aceasta este culoarea pe care o vãd de fiecare datã. Cã este roºie, este un fapt cert. Însã acesta nu este adevãrul. Adevãrul este cã, de fapt, aceastã culoare roºie nu este deloc vãzutã de creierul meu! Imaginea luminoasã
– 82 –

Realitãtile multiple ,
ajunge la ochii mei rãsturnatã ºi produce oscilarea nervului optic; impulsurile sale sînt trimise celulelor din creier, care întorc imaginea „cu capul în sus“ ºi traduc respectiva oscilaþie într-un cod de culori. În acest caz, oscilaþia undelor de luminã conþine toate culorile cu excepþia roºului. Deci culoarea pe care o vãd nu este deloc acolo. Absenþa capãtului roºu din spectrul luminii este cea care face cutia poºtalã sã parã a fi roºie. Deci, ceea ce vãd nu este deloc acolo. Ceea ce vãd reprezintã o impresie internã a ceva ce pare sã fie real. O realitate nu este „ceva“ finit în afara noastrã, aºa cum am fost învãþaþi sã credem. Realitatea este o experienþã lãuntricã. Aceasta deºi putem separa ceea ce pare a fi extern, ceea ce observãm cã ne este personal, deoarece realitatea – realitatea voastrã ºi realitatea mea – reprezintã ceea ce fiecare dintre noi înþelegem din aparenþele sesizate. Este ceea ce fiecare dintre noi simþim ca fiind prezent în propriul nostru cerc de percepþie. Este ceea ce se trãieºte! Prin urmare, realitatea nu este o condiþie staticã. Ea se miºcã în continuu, este în continuã schimbare, ca orice altceva ºi chiar noi sîntem cei care ne modificãm propria noastrã percepþie a realitãþii datoritã gîndurilor, convingerilor ºi atitudinilor – ne creãm propria noastã realitate. Ne limitãm la ceea ce este real pentru noi! Realitatea fizicã reprezintã numai o porþiune din ceea ce ne-ar fi posibil sã trãim din perspectiva totalitãþii fiinþei noastre. Deoarece realitatea este ceea ce se trãieºte ºi nu doar ceea ce se observã, trebuie atunci sã existe ºi alte realitãþi decît cea pe care o percepem în viaþa obiºnuitã, de fiecare zi. Dacã privim aceastã realitate de fiecare zi ca fiind „obiºnuitã“, deoarece ne este familiarã, am putea atunci sã denumim orice altã realitate ca fiind ne-obiºnuitã. Realitãþile ne-obiºnuite diferã de
– 83 –

Kenneth Meadows
realitatea obiºnuitã; adicã nu sînt guvernate de legi fizice care se aplicã în realitatea obiºnuitã, deoarece aceste alte realitãþi se aflã la alte niveluri de existenþã – în alte dimensiuni – ºi pot fi doar trãite în diferite stadii de percepþie. O definiþie a dimensiunii, potrivit dicþionarului, este „o extensie a unei mãsuri într-o direcþie definitã“. Realitatea obiºnuitã este privitã ca extinzîndu-se în trei direcþii – lungime, lãþime ºi înãlþime sau adîncime. Simþurile noastre fizice – în special vãzul, auzul ºi simþul tactil – ne dau posibilitatea sã înþelegem existenþa fizicã drept o trãire tridimensionalã. De fapt, realitatea fizicã cuprinde ºi a patra dimensiune – Timpul. Deºi Timpul este înþeles, de obicei, ca avînd semnificaþia de duratã, el poate fi privit, de asemenea, ca o „mãsurã“ în care are loc o succesiune de evenimente. Aceste alte „dimensiuni“ – alte realitãþi, alte sfere de existenþã – nu sînt aflate „la mare distanþã” ci, de fapt, totalmente la îndemînã. Într-adevãr, ele ocupã aproximativ aceeaºi localizare spaþialã ca ºi realitatea fizicã „obiºnuitã“. Respectivele dimensiuni nu sînt nici separate de aceastã realitate. Ele sînt doar defazate în raport cu ea, deoarece existã în diferite stãri de vibraþie – niveluri de frecvenþã – ce nu pot fi sesizate cu ajutorul simþurilor fizice ºi instrumentelor ºtiinþifice. Aceste sfere ale realitãþilor – aceste „alte lumi“, dacã vreþi – se întrepãtrund în totalitate cu Universul fizic în care trãim, în care ne miºcãm ºi în care se gãseºte fiinþa noastrã. Haideþi sã facem o analogie. Multitudinea de canale de televiziune ce pot fi recepþionate de cãtre ecranul nostru de televizor ocupã toate acelaºi spaþiu aerian. În procesul de transmisie, ele, de fapt, trec prin acelaºi spaþiu pe care îl ocupãm ºi noi, chiar dacã nu bãgãm de loc de seamã acest lucru.
– 84 –

Realitãtile multiple ,
Oricum, fiecare transmisie ocupã o lungime de undã a benzii de frecvenþã, ce are nevoie sã fie localizatã ºi „coborîtã“ cu ajutorul sistemelor electronice de transformare, din interiorul receptorului de televiziune. Informaþia cuprinsã în acele semnale este descifratã ºi prezentatã din nou, de data aceasta în „limba“ realitãþii fizice, astfel încît atît corpul nostru fizic, cît ºi psihicul sã primeascã respectivele mesaje ºi sã le înþeleagã. Celelalte realitãþi pot fi percepute numai prin realizarea acordului fin cu modelele lor de energie, iar acest lucru se poate face prin transferarea percepþiei cãtre un „vehicul“ cu mult mai eteric decît corpul fizic – unui corp care sã funcþioneze pe acele frecvenþe. Rezultatul acestui transfer este o stare modificatã de percepþie, care face sã poatã fi conºtientizatã „noua“ realitate. O stare modificatã de percepþie este o manierã de „conectare“ a conºtiinþei cu alt aspect al unei fiinþe multidimensionale. Este, de asemenea, necesarã reþinerea trãirilor rezultate în urma experienþei trãite ºi aducerea lor înapoi, în lumea conºtiinþei obiºnuite, pentru a fi diagnosticate ºi analizate. Schimbul de informaþii între diferite realitãþi este una din principalele abilitãþi ale unui ºaman ºi ale unui ºamanist (o persoanã care aplicã principiile ºamanice în viaþa sa personalã, însã nu se pretinde a fi un ºaman). Într-adevãr, aceastã capacitate a unui ºaman de a „cãlãtori“ în alte dimensiuni ºi a reveni cu informaþii din acel „voiaj“ este ceea ce face diferenþa între un ºaman ºi un medic dintr-un trib sau un mediu din domeniul spiritismului, ori un telepat cu capacitãþi extrasenzoriale. Cuvîntul „ºaman“ derivã din limba locuitorilor regiunii Tungus, din Siberia, ºi poate fi tradus ca fiind „cel înþelept“, „cel care cunoaºte“, ori „cel care cunoaºte extazul“. Aceasta
– 85 –

Kenneth Meadows
se referã la capacitatea deosebitã a unui ºaman, de a percepe realitãþi care co-existã alãturi de realitatea fizicã „obiºnuitã“ ºi de a aduce de acolo cunoºtinþe care au aplicabilitate în unele activitãþi din viaþa de zi cu zi – o experienþã care este, în mod frecvent, extaticã. De-a lungul timpului, ºamanii au acþionat conform unei serii de principii potrivit cãrora existã realitãþi ne-obiºnuite care, deºi sînt, într-un anumit fel, distincte, nu numai cã se suprapun cu realitatea fizicã, dar o ºi afecteazã, o ºi influenþeazã. Aceste alte realitãþi erau privite de ºamanii triburilor ca fiind „spirituale“, deoarece ele nu sînt fizice ºi, prin urmare, nu existã posibilitatea perceperii lor prin intermediul vederii normale; ºi le considerau în acest mod pornind de la ideea cã realitatea fizicã ºi cea spiritualã reprezintã polaritãþi complementare. Aceste alte realitãþi pot fi simþite printr-o schimbare de percepþie cãtre un „corp“ pe care-l avem în posesie ºi care funcþioneazã în respectiva realitate sau lungime de undã. Fiecare corp serveºte drept vehiculul în care „dumneavoastrã“ – Spiritul inteligent – puteþi funcþiona în realitatea potrivitã. Din moment ce, de exemplu, realitatea fizicã este, în esenþã, un univers dens, al formelor, pentru a fi perceputã ºi exploratã va fi necesar un vehicul personal el însuºi cu formã ºi densitate. Numim acest vehicul personal „corp fizic“. În realitatea psihicului existã ºi acolo forme ºi modele însã acestea nu au densitate ºi îºi schimbã rapid forma ºi aparenþa, precum ºi momentele în care vin ºi pleacã. Toate acestea sînt observate din punct de vedere psihic prin intermediul unui corp psihic. Existã ºi o realitate a Sufletului, care se poate înþelege cu ajutorul unui corp al Sufletului. Deºi independente, aceste „cor– 86 –

Realitãtile multiple ,
puri“ diferite nu sînt separate de noi. Ele reprezintã aspecte diferite – alte straturi ale fiinþei unice, multidimensionale, care sîntem. Fiinþa totalã, multidimensionalã, cu straturile sale diferite existînd fiecare într-o altã „dimensiune“ a universului multiplu reprezintã manifestarea Spiritului nevãzut. Fiecare strat sau corp este o expresie, în cadrul fiecãrei dimensiuni în parte, a Spiritului. Aºadar, existenþa le cuprinde pe toate – Corp, Psihic, Suflet ºi Spirit. Fiecare corp sau strat este o navã a inteligenþei Spiritului, guvernatã de acesta, fiind, prin urmare, doar un aspect sau o faþetã diferitã a aceleiaºi fiinþe. Realitatea fizicã ºi cea spiritualã sînt polaritãþi complementare ale totalitãþii Întregului, adicã ale Întregului reprezentat de mine, ale Întregului reprezentat de dumneavoastrã, ºi aºa mai departe. Ca într-o hologramã, Întregul este prezent în fiecare faþetã.

– 87 –

Întregimea nu este o calitate a psihicului, ci un aspect al Spiritului. Aceastã întregime reprezintã o prezenþã unicã ce se gãseºte în noi înºine – trebuie doar sã fie redescoperitã.

– 88 –

CAPITOLUL 4

Realitatea psihicului
n afara de Corpul fizic, alcãtuit din carne, sînge ºi oase, ºi de Corpul energetic, format din energie subtilã, mai avem ºi Corpul psihic, care este format din substanþã psihicã. La rîndul sãu, ºi acesta se întrepãtrunde cu corpul fizic, avînd o formã similarã acestuia – cap, piept, tors, braþe, picioare, palme ºi tãlpi. Corpul psihic este un vehicul al personalitãþii ºi este asociat cu psihicul ºi procesele gîndirii. El prezintã legãturi cu Corpul energetic, corpul fizic ºi creierul, prin intermediul chakrelor plexului solar ºi gîtului. Personalitatea se defineºte ca fiind ansamblul calitãþilor caracteristice unei persoane. Personalitatea noastrã reprezintã suma totalã a tuturor caracteristicilor, trãsãturilor ºi trãirilor afective ce ne aparþin ºi prin intermediul cãrora ne exprimãm propria noastrã individualitate. Într-o abordare ºamanicã, personalitatea poate fi descrisã ca o combinaþie a acelor modele energetice cu care ne-am nãscut, pe care ni le-am dezvoltat ulterior ºi prin intermediul cãrora ne exprimãm caracterul Unic. Ceea ce facem de-a lungul întregii vieþi cu acele modele energetice reprezintã factorii ce ne „modeleazã“ caracterul.
– 89 –

Î

Kenneth Meadows
Modelele energetice care contribuie la formarea personalitãþii sînt o combinaþie între ceea ce am moºtenit pe cale geneticã, prin intermediul pãrinþilor noºtri, ºi ceea ce Sufletul nostru a hotãrît cã a fost propice cultivãrii Spiritului, mai înainte ca încarnarea noastrã sã se producã. Mediul ambient fizic, în special pe timpul copilãriei, are un efect de formare a personalitãþii, mai ales în ceea ce priveºte temperamentul. Momentul din decursul anului, precum ºi locul naºterii reprezintã valori semnificative, datoritã faptului cã unele din aceste modele energetice reprezintã date provenite din configuraþia puterilor Cosmice „cereºti“ – Soarele, Luna, alte stele ºi planete – precum ºi din influenþa produsã de miºcarea forþelor naturale ale P ãmîntului, predominante în timpul respectivului anotimp sau moment al anului. Vom examina aceºti factori mai în amãnunt, în cuprinsul Capitolului 5.

Psihicul
Înainte de a lua în discuþie natura Corpului psihic, este necesar sã înþelegem cîteva aspecte referitoare la psihic. Educatori, oameni de ºtiinþã, filozofi, medici practicieni ºi teologi, nu sînt încã pe deplin de acord asupra unei definiþii exacte a psihicului. Ceea ce ºtiu cu toþii este cã nu poate fi vorba doar de creier. Creierul este un „organ“ fizic, folosit de cãtre psihic. Într-adevãr, creierul poate fi asemãnat cu un computer. Creierul, acest adevãrat bio-computer, poate fi identificat ºi mãsurat, deoarece este o prezenþã fizicã, fiind o piesã esenþialã din „echipamentul“ corpului fizic. În ceea ce priveºte psihicul,
– 90 –

Realitatea psihicului
acesta nu poate fi identificat ºi mãsurat în aceeaºi manierã, dat fiind faptul cã este un element non-fizic ºi, ca urmare, intangibil. Astfel, deºi cei care au realizat studii referitoare la psihic poate nu înþeleg pe deplin natura acestuia, ei ºtiu totuºi cã el existã. Dicþionarele definesc psihicul ca fiind „locul unde sãlãºluiesc conºtiinþa ºi emoþiile“. Cu alte cuvinte fiind spus, psihicul reprezintã sursa gîndurilor ºi a trãirilor afective. Gîndul ºi emoþia îºi au sorgintea în psihic, însã ele nu ne lãmuresc asupra a ce este psihicul, ci numai cã acesta se aflã acolo pentru a ne da posibilitatea sã avem gînduri ºi emoþii. Aºadar, deºi specialiºtii nu pot defini cu precizie psihicul sau locul în care se aflã el, pe de-o parte, iar pe de alta încã mai au mult de lucru pentru a descoperi cum lucreazã psihicul, ei sînt de acord cã acesta este un element real. El existã. Însã în ce mod? ªi, mai ales, de ce? Poate o parte a dificultãþii stã în faptul cã noi toþi am fost obiºnuiþi sã privim psihicul ca pe un element material – un obiect cu o existenþã separatã, precum creierul sau corpul, deoarece ºtiinþa a tratat psihicul ca pe o maºinãrie complexã. Realitatea este cã psihicul nu este un obiect. El nu este o maºinãrie. Psihicul reprezintã un proces. Psihicul este un procesator de informaþii. Scopul esenþial al existenþei psihicului este reprezentat de procesarea de informaþii. Aceasta este funcþia sa, obiectivul sãu. Atunci cînd afirmãm despre cineva cã „nu este în toate minþile“, ne referim la faptul cã respectiva persoanã ºi-a pierdut capacitatea de a procesa informaþii – de a gîndi, în definitiv! Cînd sîntem întrebaþi: „la ce te gîndeºti?“, sîntem invitaþi sã ne dezvãluim procesele psihice ale gîndurilor. Atunci
– 91 –

Kenneth Meadows
cînd ni se spune „sã ne gîndim“ la un subiect anume, sîntem îndemnaþi de fapt sã luãm în calcul respectivul element, sã-l analizãm cu atenþie, sã-l examinãm în detaliu. Gîndurile reprezintã miºcarea modelelor energetice în sfera psihicului, iar un model susþinut este acela de la care poate lua formã modelul fizic. Aºadar, gîndurile furnizeazã psihicului acele modele care dau posibilitatea formãrii realitãþii fizice. Atunci cînd „ne rãzgîndim“, ne modificãm maniera în care procesãm informaþiile ºi, procedînd în acest mod, ne modificãm, în consecinþã, ºi experienþele pe care urmeazã sã le avem Atunci cînd psihicul este perceput drept ceea ce este cu adevãrat – mai degrabã un proces, o activitate, decît un obiect – el începe sã-ºi piardã mult din aura sa de mister, deoarece deja recunoaºtem adevãrata sa identitate: un proces menit sã serveascã Spiritului drept intermediar între materie si spirit. În interpretarea ºamanicã, psihicul funcþioneazã într-o dimensiune aflatã între vibraþiile materiei ºi cele ale Sufletului. Mintea noastrã a fost creatã dintr-un model similar structurii spiralei dublu helicolidale a ADN-ului, model care conþine planul de bazã pentru întregul nostru corp fizic, conþinut în fiecare celulã a acestuia. Structura ADN este o modalitate de materializare a modelelor moºtenite din strãmoºi ºi, în acelaºi timp, în rezonanþã cu Sufletul, este o modalitate prin care se permite aptitudinilor sã se perpetueze, pentru a gãsi, astfel, într-un anumit fel, o modalitate de exprimare. Psihicul nostru a luat fiinþã odatã cu corpul fizic pentru a procesa informaþiile pe care acestea urma sã le primeascã, iar prin intermediul acestuia sîntem capacitaþi sã ne manifestãm propriile modele de gîndire, ca serviciu adus Spiritului nostru. Modelele noastre psihice s-au adunat în substanþa psihicã, ea însãºi element
– 92 –

Realitatea psihicului
de bazã, din dimensiunea psihicului, construind pentru noi un corp psihic, în aceeaºi manierã în care a fost fãurit pentru noi corpul fizic, din substanþa fizicã. Corpul nostru psihic s-a dezvoltat ºi s-a modificat de-a lungul anilor, în aceeaºi mãsurã în care corpul nostru fizic s-a modificat de la bebeluº la copil ºi la adolescent, maturizîndu-se, apoi, ºi devenind adult. Deoarece substanþa psihicã este pliabilã, maleabilã, ea poate fi modelatã în modele ºi forme complexe, din informaþiile transmise acesteia de cãtre conºtiinþa psihicã. Substanþa psihicã este mai predispusã schimbãrii decît substanþa fizicã, datoritã faptului cã se aflã într-o continuã stare de miºcare. De aceea ºi este asemãnatã cu aerul, mai exact fie spus, cu miºcarea elementelor aflate în aer. Noþiunea de substanþã este în general, privitã ca fiind ceva material, însã, în acest caz, nu este aºa. În înþelegerea ºamanicã, substanþa este acel element prin care poate curge energia. Energia nu poate trece prin nimic, pentru cã, în acest caz, pur ºi simplu ea ar înceta sã mai existe. Natura substanþei diferã, pe mãsurã ce ne miºcãm prin diferite dimensiuni, ºi este în legãturã directã cu tipurile de energie care curg prin ea. Corpul nostru psihic proceseazã informaþiile cu care se hrãneºte, venite sub formã de modele de energie ºi numite gînduri ºi idei. Acestea sînt asimilate de cãtre corpul psihic în acelaºi mod în care corpul nostru fizic digerã alimentele cu care se hrãneºte, pentru propria sa plãcere, pentru creºtere, pentru reparaþii ºi în scopul de a se întreþine. Întocmai cum corpul nostru fizic este susþinut de ceea ce mîncãm, la fel se petrec lucrurile ºi în cazul psihicului. Ceea ce psihicul absoarbe, este în aceeaºi mãsurã asimilabil energiei ca ºi alimentele digerate în corpul nostru. Hrana ce nutreºte psihicul, în orice caz, nu este o substanþã fizicã, ci
– 93 –

Kenneth Meadows
psihicã – imagini, gînduri, idei, concepte ºi convingeri. Cînd aceste imagini ºi idei sînt atît de puternice, ca efect, încît stimuleazã emoþiile ºi produc senzaþii fizice, consecinþele lor sînt foarte puternice. O dietã constantã de imagini cu încãrcãturã psihicã prea mare, în care se comit cu obstinaþie scene de violenþã, cruzime, brutalitate, dorinþã sexualã ºi moravuri uºoare, ambalate cu inocenþã sub eticheta „programe de divertisment”, reprezintã în egalã mãsurã un pericol pentru sãnãtate ca ºi o dietã de mîncãruri de tip „fast food”, plinã de substanþe nocive ºi dãtãtoare de dependenþã, deºi, ca ºi acestea din urmã, ºi ele vin prezentate ºi ambalate într-un mod foarte atractiv. Deºi corpurile noastre fizice sînt echipate cu mecanisme naturale de siguranþã, capabile sã ofere protecþie împotriva impuritãþilor care ar putea avea efect vãtãmãtor asupra sa, orice supraîncãrcare cu toxine va otrãvi în cele din urmã întregul sistem. La fel se petrec lucrurile ºi în cazul psihicului Televiziunea, sprijinitã de tehnologia computerizatã, a devenit în prezent principalul mijloc de informare, educare, divertisment ºi evadare din cotidian, însã la fel de bine trebuie sã recunoaºtem cã este ºi un puternic manipulator. Este atît de puternic acest instrument, încît este capabil sã modifice chiar felul în care percepem lumea înconjurãtoare! Ori vom învãþa cum sã îl stãpînim, ori vom fi stãpîniþi de acesta! P ãrinþii îºi avertizeazã copiii sã nu accepte dulciuri din partea strãinilor, deoarece sînt conºtienþi de pericolul oferit de abuzurile sãvîrºite asupra copiilor. Însã cîþi din aceºti pãrinþi sînt la fel de protectori atunci cînd vine vorba de a se asigura cã progeniturile lor nu sînt seduse de un furnizor de „bunãtãþi” cu mult mai subtil, ce se oferã sub numele de „divertisment TV”?
– 94 –

Realitatea psihicului
Un raport publicat în revista British Medical Journal în luna februarie 1994, semnat de consultantul pe probleme de psihiatrie infantilã, dr. Walter Silveira, ºi de dr. Dawn Simmons, secretar responsabil cu înregistrarea cazurilor din domeniul psihiatriei infantile, indica faptul cã o dietã zilnicã de imagini televizate conþinînd elemente de violenþã ºi sex ruineazã tinerele vieþi. La Spitalul Gulson, din Coventry, Marea Britanie, aceºti specialiºti au tratat copii cu vîrsta de zece ani care prezentau simptomele unei afecþiuni cunoscute sub numele de deranjament cauzat de stres post-traumatic, ca urmare a vizionãrii unei producþii TV de ficþiune, realizatã sub forma unui documentar ºi avînd ca subiect o familie prinsã în mijlocul unui teribil poltergeist. Un bãieþel a fost atît de speriat dupã aceea, încît a suferit atacuri de panicã, iar în momentul în care mama sa nu a mai putut face faþã suferinþelor copilului, a fost internat în spital, unde a fost tratat vreme de opt luni! Deranjamentul cauzat de stres-ul post-traumatic apare de obicei la unele persoane a cãror condiþie este rezultatul unei traume produse de un accident grav sau de ororile provocate de o experienþã de rãzboi. Raportarea acestui caz a survenit la numai cîteva sãptãmîni dupã ce doi bãieþi, unul de zece ani ºi altul de unsprezece ani, au fost gãsiþi vinovaþi de crima macabrã sãvîrºitã asupra unui copil de doi ani din Merseyside, Marea Britanie, comisã dupã vizionarea unui film video de genul „horror”, ce conþinea acte de violenþã similare celor sãvîrºite de ei asupra micuþei lor victime. În ciuda avertismentului oferit de acest caz, ca ºi a altora de acest gen, mai existã cinici care încã afirmã cã un copil este capabil sã facã diferenþa, în aceeaºi mãsurã ca ºi un adult, între situaþiile reale ºi ficþiune!
– 95 –

Kenneth Meadows
Aºa cum am indicat, psihicul este un proces. Este, de asemenea, ºi un container. Acesta conþine elementele pe care noi înºine le aºezãm înãuntru, dar ºi pe cele pe care alþii le aºeazã acolo, cu permisiunea noastrã. Psihicul unei persoane este un univers. Psihicul alteia este de asemenea un univers. Fiecare dintre noi avem universul nostru psihic, care este în întregime personal, datoritã faptului cã fiecare dintre noi avem un psihic propriu. ªi avem de-a face cu o ecologie a psihicului, la fel de bine cum existã o ecologie a lumii fizice. Termenul „ecologie“ derivã din cuvîntul grecesc oikos, care înseamnã „casã“, locul în care trãim. Deci, ecologia fizicã este cãminul nostru „exterior“– lumea naturalã a existenþei noastre fizice. Ecologia noastrã psihicã este casa din interior a psihicului nostru, fiind lumea existenþei noastre psihice. Atît timp cît refuzãm sã permitem gunoiului sã se îngrãmãdeascã în casa noastrã, sîntem, oare, la fel de restrictivi în a permite furnizorilor de gunoi mental sã-ºi verse deºeurile în psihicul ºi în universul nostru psihic? La urma urmei, sîntem noi înºine cei care rãmînem cu sarcina de a-l curãþa sau gunoiul va putrezi acolo! Calitatea rezultatului produs de psihicul nostru este direct proporþionalã cu calitatea materialului care intrã la procesare. Aºa date intrate la procesare, aºa calitate a produselor finite la ieºire. Lumea „de acolo“ este în mod colectiv o reflexie a lumii „de aici“, aflatã în mod colectiv în psihicul nostru. Întro societate democraticã, libertatea de expresie reprezintã un principiu vital care este, pe drept cuvînt, afirmat cu tãrie. În acelaºi timp, însã, libertatea de expresie poate la fel de bine sã devieze în libertatea de a abuza, de a duce pe cãi greºite ºi de a influenþa pe cei din jur, în scopul cîºtigului personal. Deci, niciodatã nu trebuie sã trecem cu uºurinþã peste faptul cã libertatea cere responsabilitate, atît în a dãrui cît ºi în a primi.
– 96 –

Realitatea psihicului
Gîndurile ºi imaginile reprezintã miºcarea modelelor de energie în Sfera psihicã. Gîndurile pot lua o anumitã formã, la fel cum o face materia fizicã. Diferenþa este aceea cã substanþa psihicã din care sînt alcãtuite formele de gînduri este cu mult mai delicatã ºi mai puþin stabilã decît substanþa fizicã. De aceea gîndurile sînt ºi atît de rapide în a lua fiinþã sau a dispare. Formele de gînduri reprezintã modele de gînduri care pot fi sprijinite, fiind, de aceea, mult mai stabile ºi mai durabile. Ele sînt modelate din substanþa psihicã de cãtre imaginea – modelul de energie – creatã de activitatea gîndului, încãrcatã de emoþie. Emoþia reprezintã conºtientizarea miºcãrii energiei din cadrul corpului psihic. Ea este generatã în Sfera psihicã, apãrînd ca rezultat al unei influenþe externe ce se miºcã la nivelul mental. Astfel, emoþiile pot fi definite ca fiind gînduri ce au anexate trãiri afective, ºi pot fi atît de intense, încît pot fi percepute ca o senzaþie fizicã, materializatã în plãcere sau durere. Emoþia este extrem de fluidã ºi instabilã. O emoþie care persistã în timp este ceea ce cunoaºtem sub numele de „dispoziþie”. Formele de gînduri pot fi atît de puternice, încît la întîlnirea lor de cãtre unele persoane mai sensibile, acestea pot fi luate drept spirite, datoritã faptului cã formele de gînduri au o asemãnare umanã, posedînd caracteristici umane. O explicaþie pentru aceste întîlniri este aceea cã dimensiunile se suprapun, apãrînd, astfel, o zonã „voalatã“ în care existã posibilitatea, pentru oamenii care sînt mai sensibili la energiile cu manifestare extrem de finã, sã perceapã forme ale gîndurilor care au devenit atît de puternice, încît au cãpãtat „viaþã“ proprie, deºi numai pentru scurtã duratã Atunci cînd, în imaginaþia noastrã, participãm la vreo activitate care pare atît de realã încît ajungem chiar sã simþim cîte
– 97 –

Kenneth Meadows
ceva din trãirile afective ºi senzaþiile pe care le-am fi simþit dacã respectiva experienþã s-ar fi petrecut fizic, aceste reacþii sînt rezultatul acþiunii Corpului psihic. Percepþia în interiorul Corpului nostru psihic comunicã, prin intermediul conºtiinþei, rãspunsurile pe care acesta le înregistreazã. Corpul nostru psihic este el însuºi o formã a gîndului. El a fost modelat, forma sa caracteristicã fiindu-i datã de cãtre modelele de gînduri ºi convingeri cu care noi l-am alimentat, avînd percepþie mentalã faþã de sine ºi fiind Eul nostru. Eul nostru este ceea ce noi înºine credem despre noi cã sîntem. El este acel ceva ce ne place sã credem cã sîntem. El este ceea ce sîntem convinºi cã sîntem cu adevãrat – iar Corpul psihic se potriveºte descrierii acelei identitãþi. De aceea, unele femei care sînt în realitate slabe, considerã cã, dimpotrivã, sînt grase – deoarece Corpul lor psihic este mai robust, mai corpolent decît corpul lor fizic. Sau un bãrbat corpolent, supraponderal, poate considera cã este mai slab decît este în realitate, deoarece are un Corp psihic mai zvelt. Un Corp psihic poate fi mai frumos sau mai puþin atractiv decît corpul fizic, în funcþie de propria pãrere a unei persoane despre sine însãºi. Pe mãsurã ce îmbãtrînim, ne remarcãm gîndind cã sîntem încã în stare sã facem acþiuni fizice pe care eram capabili sã le realizãm cu evident mai mare uºurinþã în tinereþe, sau ne vedem ezitînd sã realizãm o anumitã sarcinã, ºi asta deoarece Corpul psihic ne-a limitat acþiunile. Aºadar, haideþi sã continuãm periplul nostru ºi sã descoperim ce este propriul nostru „eu“ mental, ce fel de calitãþi are acesta, ºi cum aratã el. Aveþi nevoie doar de un carneþel ºi un stilou pentru a realiza acest experiment, ce este alcãtuit din douã faze.
– 98 –

Realitatea psihicului
....................................................................................

EXPERIMENTUL Nr. 5 Percepþia eului nostru mental
Pentru a realiza prima fazã, scrieþi o listã de cuvinte, fiecare dintre ele descriind un aspect care vã caracterizeazã. Cuvintele trebuie sã fie simple, înfãþiºînd o calitate, o trãsãturã, o putere recunoscutã, o slãbiciune admisã, un talent – o expresie a „dumneavoastrã“ ca persoanã. Spre exemplu, lista poate arãta astfel: Activ Agresiv Artist Ambiþios Cumpãtat Grijuliu (visãtor) Amabil Nerãbdãtor Gelos

Nu existã limitã pentru numãrul de cuvinte ce se pot înscrie, aºa cã aplecaþi-vã cu atenþie ºi fãrã grabã asupra acestei sarcini si faceþi lista sã fie cît mai completã cu putinþã. Nu este nevoie ca aceasta sã fie terminatã dintr-o singurã încercare. Ceea ce conteazã este ca ea sã fie cît mai cuprinzãtoare. În momentul în care aþi terminat lista, realizaþi, pe baza datelor conþinute în ea, un profil personal, folosind fiecare dintre cuvintele scrise pentru a vã descrie, într-un mod obiectiv, ca ºi cum aþi face acest lucru referindu-vã la o altã per– 99 –

Kenneth Meadows
soanã. Ceea ce veþi obþine, mai apoi, este o înfãþiºare a eului dumneavoastrã, o imagine produsã de gîndurile ºi limitãrile dumneavoastrã psihice. Faza a doua a experimentului este constituitã de compilarea imaginii obþinute mai sus, cu o descriere a dumneavoastrã din punct de vedere fizic, aºa cum vã percepeþi. Sînteþi înalt sau scund? Sînteþi corpolent sau zvelt? Sînteþi o persoanã frumoasã, atractivã, drãguþã? Sau doar o persoanã comunã – chiar cu un aspect neîngrijit? Fiþi cinstit ºi obiectiv. Aceastã descriere este destinatã numai ochilor dumneavoastrã, deci fiþi cît mai generos posibil în detaliile furnizate, oferind o descriere completã a unei persoane ce sã poatã fi lesne recunoscutã cu ajutorul rîndurilor scrise de dumneavoastrã. Priviþi-vã în oglindã, eventual, dacã aveþi nevoie de acest lucru. Încã o datã subliniez: nu vã grãbiþi, cãci aceastã sarcinã necesitã o analizã în detaliu. În momentul în care acest profil personal va fi terminat, ceea ce veþi obþine va fi o descriere în cuvinte a Corpului dumneavoastrã psihic – imaginea pe care o aveþi în minte despre dumneavoastrã – precum ºi imaginea perceputã de eul dumneavoastrã despre sine însuºi. Acum, haideþi sã percepem existenþa Corpului nostru psihic prin intermediul procedeului simplu al schimbãrii conºtientizãrilor în interiorul acestuia. Aceastã experienþã se poate realiza cel mai bine aºezîndu-vã în colþul dumneavoastrã de relaxare obiºnuit, unde sã puteþi sta liniºtiþi, fãrã a fi deranjaþi, cam pentru o jumãtate de orã. Tot ceea ce vã trebuie este un obiect cu care sã vã acoperiþi ochii, precum ºi
– 100 –

Realitatea psihicului
un carneþel ºi un stilou la îndemînã, pentru a putea scrie, imediat dupã aceea, o relatare a trãirilor simþite. ..........................................................................................

EXPERIMENTUL Nr. 6 Percepþia corpului nostru psihic
Întindeþi-vã ºi acoperiþi-vã ochii, pentru a nu fi distraºi. Fiþi sigur cã staþi cît mai confortabil cu putinþã ºi cã vã simþiþi în largul dumneavoastrã. Respiraþi adînc de cîteva ori, dupã care respiraþi normal ºi relaxaþi-vã. Odatã ce consideraþi cã vã simþiþi pe deplin relaxaþi, permiteþi capacitãþii dumneavoastrã de percepþie sa se concentreze asupra Corpului psihic, care ocupã aceleaºi zone spaþiale ca ºi corpul dumneavoastrã fizic ºi cu care se întrepãtrunde în întregime. Chiar ºi simpla intenþie de a vã concentra aceastã percepþie asupra Corpului psihic este arhisuficientã. Nu este nevoie sã vizualizaþi sau sã „faceþi“ nimic. Reþineþi cã intenþia este cea care permite realizarea activitãþii, iar energia urmeazã drumul început de intenþie. Acum, menþinînd corpul dumneavoastrã fizic perfect nemiºcat, miºcaþi mîna dreaptã a Corpului psihic ºi scãrpinaþi capul acestui Corp psihic. Aþi simþit vreo senzaþie în acea mînã care a atins capul? La rîndul sãu, capul Corpului dumneavoastrã psihic a simþit cã este atins? Din nou, acum, fãrã sã vã miºcaþi în vreun fel corpul fizic, ridicaþi piciorul drept al Corpului dumneavoastrã psi– 101 –

Kenneth Meadows
hic. Coborîþi-l ºi faceþi acelaºi lucru cu piciorul stîng al Corpului psihic. Apoi miºcaþi în sus braþul drept al Corpului psihic, apoi braþul stîng. Ce aþi simþit atunci cînd aþi miºcat fiecare membru al Corpului dumneavoastrã psihic? Apoi, transmiteþi Corpului dumneavoastrã psihic sã se ridice foarte încet ºi sã pluteascã la doar cîþiva centimetri deasupra corpului dumneavoastrã fizic. Încã o data spun: este destul sã aveþi intenþia. Nu este nevoie sã „încercaþi“ realmente. Iar dumneavoastrã sînteþi în perfectã siguranþã în cadrul sistemului-energetic, astfel cã nici un rãu nu se poate abate asupra dumneavoastrã. Permiteþi doar lucrurilor sã se întîmple Ce senzaþie trãiþi în momentul în care percepþia vã este situatã chiar deasupra corpului fizic? Ce impresii psihice aveþi? Ce vedeþi cu ochii minþii? Cum este sã stai întins pe covor, însã, în acelaºi timp, sã pluteºti la micã distanþã de suprafaþa lui? Permiteþi apoi Corpului dumneavoastrã psihic sã se ridice numai o idee mai sus, apoi întoarceþi capul Corpului psihic, pentru a putea privi în jos, la corpul fizic. Ce impresii trãiþi în momentele în care percepþia vã este concentratã în afara corpului fizic? Aveþi vreo senzaþie sau vreo emoþie? Cum aratã corpul fizic, aºa cum stã el acolo întins?... E ceva deosebit ce poate fi remarcat în legãturã cu el? Acum, permiteþi Corpului dumneavoastrã psihic sã coboare uºor în interiorul corpului fizic ºi conºtientizaþivã percepþia, în momentul în care ea este concentratã atît asupra Corpului psihic, cît ºi a corpului fizic. Respiraþi profund de cîteva ori ºi întindeþi-vã braþele ºi picioarele. Îndepãrtaþi obiectul care v-a acoperit ochii ºi
– 102 –

Realitatea psihicului
priviþi în jur, pentru a vã familiariza din nou cu camera ºi mobila. Ridicaþi-vã uºor în ºezut ºi mai respiraþi profund de cîteva ori, mai înainte de a vã ridica de pe podea ºi a scrie o relatare despre experienþele fãcute. ..................................................................................

Eul
Eul reprezintã o imagine psihicã a unei persoane despre sine însuºi – o concepþie despre sine care sãlãºluieºte în psihic. Este o concepþie falsã, deoarece sinele – adevãratul Sine – nu se gãseºte în psihic, ci în Spirit, aºa cum vom descoperi ulterior. Eul însuºi este foarte complex. El prezintã trei aspecte pe care le-am putea interpreta ca fiind trei „straturi“. Stratul din afarã sau „de suprafaþã“, este destinat pentru a servi nevoilor manifestate de corpul fizic ºi a satisface simþurile, deºi Eul însuºi nu este niciodatã satisfãcut, deoarece el vrea din ce în ce mai mult din ceea ce-ºi doreºte ºi din ce în ce mai puþin din ceea ce are cu adevãrat nevoie. Cel de-al doilea strat este concentrat cãtre apetitul psihic ºi hrãnirea simþului acestuia de auto-suficienþã ºi separare. In acest sens, el emite judecãþi de valoare ºi produce vanitatea. Cel de-al treilea aspect se ocupã de simþul auto-justificãrii. Este atît de puternic acest Eu, încît ne induce convingerea cã el este în întregime ceea ce sîntem – cã el este adevãratul Sine – mai degrabã decît iluzoriul, temporarul ºi limitatul „sine“, cum este de fapt.
– 103 –

Kenneth Meadows
Eul se asociazã, în principal, cu ataºamentul manifestat faþã de lucrurile considerate capabile sã aducã plãcere ºi sã evite durerea. Corpul nostru fizic, într-o oarecare mãsurã, se auto-identificã cu ceea ce a rezultat din procesele sale psihice. Adicã ne comportãm ca ºi cum noi înºine am fi expresia propriilor noastre gînduri, ca ºi cum elementele materiale aflate împrejurul nostru – chiar ºi fiinþele umane – realmente ne-ar aparþine: spunem „casa mea“, maºina „mea“, soþia „mea“, partenerul „meu“, copilul „meu“ ºi aºa mai departe. Toate sînt anexe. Toate sînt anexate Eului nostru. Ele aparþin Eului nostru deoarece ele aparþin în primul rînd gîndurilor noastre! Eul vrea cu tot dinadinsul sã se agaþe de anexele pe care el însuºi ºi le-a creat. El ne determinã sã facem comparaþii cu cei din jur ºi sã emitem judecãþi de valoare în legãturã cu aceºtia, datoritã influenþei pe care o resimþim asupra noastrã din partea modului în care ei acþioneazã ºi gîndesc. Ne comportãm mereu în funcþie de aºteptãrile celorlalþi faþã de noi, iar acest lucru mãreºte încã ºi mai mult presiunea asupra noastrã, fiind stresaþi de strãdaniile noastre de a fi la înãlþimea acestor aºteptãri. Astfel, sîntem prinºi în cursa unui cerc nesfîrºit de dorinþe nesatisfãcute, ferecaþi în spatele unor modele de comportament din care aparent nu existã cale de scãpare, prizonieri ai unor limitãri provocate de propriile noastre gînduri ºi convingeri. O cale de scãpare existã, însã poate sã devinã realitate numai prin anihilarea modelului acelei limitãri, precum ºi armonizarea în mai mare mãsurã a psihicului cu Spiritul ºi intrarea în resonanþã deplinã cu Sufletul. „Limitarea“ reprezintã, în esenþã, o formã de energie care ne afecteazã modul în care percepem realitatea. Este formatã din energii limitatoare ºi restrictive, deoarece ne îngrãdesc pe un singur plan al existenþei ºi ne împiedicã sã trãim din plin senzaþiile realitãþii
– 104 –

Realitatea psihicului
noastre imediat superioare. Toate condiþionãrile cu care ne confruntãm sînt produse de convingeri ce ne limiteazã capacitãþile, generate, la rîndul lor, de teamã. Nu de teama aceea adevãratã, pentru supravieþui fizic, ci teama imaginarã, o trãire afectivã suficient de „realã“ pentru psihic ºi Eu ºi care are un efect de slãbire asupra vitalitãþii ºi sãnãtãþii noastre. Un astfel de gen de teamã este prezent de obicei în întrebãri de genul: „ªi ce s-ar întîmpla, dacã...?“ sau în preocupãri de genul: „Oare ce ar gîndi despre mine Cutare, dacã aº face nu-ºtiu-ce lucru?“. Limitarea este atît de realã în noi, încît se acumuleazã în corpul nostru fizic, pentru a ne impune, apoi, noi limite. Multe afecþiuni ºi impedimente fiziologice sînt condiþionãri produse chiar de limitãrile noastre psihice. Îndepãrtaþi aceste limitãri ºi condiþionãrile apãrute vor fi automat îndepãrtate. Vom discuta ulterior mai multe despre acest subiect. ªtiinþa ºamanicã ne dã posibilitatea sã percepem psihicul nu ca pe un element ce controleazã, ci ca un instrument ce serveºte – aflat la dispoziþie noastrã pentru a ne ajuta ºi a ne servi, ºi nu ca sã preia controlul asupra vieþilor noastre sau ca sã-l venerãm. Atunci cînd realitatea este perceputã numai prin intermediul psihicului, sesizãm caracterul separat, diferit, al lucrurilor. Definim ºi categorizãm elementele observate. Analizãm, facem comparaþii ºi tragem concluzii. Cînd realitatea este perceputã prin intermediul Spiritului – cu „Inima“, adicã – sesizãm natura holisticã a lucrurilor ºi relaþiile ºi interdependenþa care existã la toate nivelurile. Numai cînd ajungem la un nivel de unde sã înþelegem cã psihicul nu este altceva decît o „prelungire“ a Spiritului în Sfera psihicã, vom putea realiza cã este vorba doar de convingerile noastre, care s-au separat ºi s-au izolat ºi, în acest fel, ne-am creat un Adversar faþã de propriul nostru Spirit!
– 105 –

Kenneth Meadows
Obiectivul final al omenirii este ca psihicul ºi Spiritul sã se uneascã laolaltã în perfectã armonie, astfel încît sã vibreze pe aceeaºi frecvenþã, sã „sune“ la fel – o totalã unitate. Cãsãtoria, uniunea bãrbatului cu femeia, a fost menitã sã fie un exemplu al acesteia ºi o învãþãturã de mare intimitate. Izolarea Spiritului de psihic a fost cauza pentru care aceastã uniune a fost privitã, cu precãdere, ca relaþie pur sexualã. Psihicul dumneavostrã „Vã” aparþine – în adevãrata dumneavoastrã calitate, de întruchipare a Spiritului. Psihicul este al dumneavoastrã, el vã este dat pentru a-l folosi, însã trebuie sã-l stãpîniþi, dacã nu, va fi el cel care Vã va conduce ºi Vã va face sã credeþi cã Eul dumneavoastrã este unicul lucru care conteazã ºi va continua sã vã modeleze viaþa în aceastã idee.

Cosmosul ªamanului
Încã din preistorie, ºamanii au perceput Realitatea ca find un proces ce funcþioneazã pe trei sau, posibil, patru niveluri. Adesea, a fost folosit un arbore ca simbol în sprijinul înþelegerii diferitelor stãri, niveluri ºi dimensiuni ale existenþei. ªtiinþa materialistã acceptã cã arborii servesc drept protectori ai mediului ºi cã, fãrã ei, atmosfera ar fi contaminatã cu un exces de dioxid de carbon. În timpurile strãvechi, copacii erau, de asemenea, priviþi ca „paznici” simbolici al nivelurilor de existenþã. Aceasta deoarece, în tranziþia de la realitatea obiºnuitã la cea neobiºnuitã, modelele forþelor ce asigurã protecþia între dimensiuni au fost în mod frecvent imaginate sub forma unor copaci.
– 106 –

Realitatea psihicului

Realitatea lumii de sus Realitatea lumii de mijloc Realitatea lumii de jos Realitatea lumii subpãmîntene

Psihicul „supraconºtient” – „Locul creativitãþii“ Psihicul „conºtient” – „Locul manifestãrii“ Psihicul subconºtient –„Locul captãrii puterii“ Psihicul inconºtient – „Locul aptitudinilor”

Figura 8. Cosmosul ºamanului, reprezentat de un arbore „cosmic”, care
indicã natura multidimensionalã a acestuia.

Copacii reprezintã de multã vreme simbolul existenþei realitãþii multidimensionale. Trunchiul unui arbore reprezintã individul, în relaþia sa cu existenþa fizicã, bine conectat la P ãmînt ºi avînd acces la cele mai profunde niveluri ale Inconºtientului, acolo unde aptitudinile zac ascunse sub pelicula suprafeþei. Aspectele cele mai nobile, reprezentate prin ramurile cele mai înalte, sînt îndreptate cãtre în sus, pentru a atinge Cerul ºi Conºtiinþa cosmicã, precum ºi „Locul creativitãþii“. Trunchiul a fost catalogat adesea ca fiind „Lumea de mijloc“ – „Locul de manifestare“, între Paradis ºi P ãmînt. Suprafaþa de pãmînt unde trunchiul întîlneºte rãdãcinile indicã o nevoie extremã de a fi conectatã la pãmînt, astfel încît dezvoltarea personalã
– 107 –

Kenneth Meadows
ºi cultivarea Spiritului sã poatã avea loc într-un mod organic sau natural. Aceasta este sfera activitãþii subconºtiente ºi la ea se face în general referire cu denumirea de Lumea de jos ºi Locul captãrii puterii. Rãdãcinile mai adînci, care ating niveluri subterane profunde, indicã contacte cu profunzimile Inconºtientului, acolo unde zac ascunse aptitudinile noastre. Acest „Loc al aptitudinilor“ a fost numit ºi „Lumea subpãmînteanã“. Ramurile copacului indicã aspiraþii spirituale, fiind îndreptate cãtre Paradis, cu frunzele tremurînd în aºteptarea atingerii Divine. Aceasta este Sfera sufletului, la care s-a fãcut referire adesea cu denumirea de „Lumea de sus“. Popoarele indigene au avut, astfel, o mare consideraþie pentru arbori. Aborigenii americani numeau copacii „Poporul care stã în picioare”, deoarece ei stãteau acolo unde le erau rãdãcinile ºi puteau sã dãruiascã multã înþelepciune oamenilor ale cãror inimi ºi minþi erau destul de deschise pentru a primi mesajele lor. Ei tratau arborii cu respect ºi nu erau numai în deplin acord cu aceºtia, dar chiar erau capabili sã comunice cu aceºtia! Cinicii ar putea rîde la auzul ideii de comunicare între oameni ºi copaci, însã acest cinism este nãscut din necunoaºterea ecologiei spirituale, fiind, aºadar, deconectaþi de la orice sursã de cunoºtinþe referitoare la asemenea realitãþi. Desigur, comunicarea nu este posibilã într-o manierã fizicã, deoarece copacii nu au gurã sau laringe; nici la nivel mental aceastã comunicare nu se poate realiza, cu excepþia unei fantezii a imaginaþiei. Însã este posibil pentru Spiritul unei fiinþe umane sã comunice direct cu Spiritul unui copac. Arborii îºi extrag hrana de la Soare ºi de la P ãmînt, precum ºi de la atmosfera care îi înconjoarã. Ei vibreazã în deplinã armonie cu însuºi pulsul vieþii P ãmîntului. Într-adevãr, senzaþia
– 108 –

Realitatea psihicului
pe care o trãieºte P ãmîntul atunci cînd îºi hrãneºte copacii este similarã celei simþite de o mamã atunci cînd îºi hrãneºte copilul la sîn. Consider potrivit, atunci, ca iniþierea în ºtiinþa ºamanicã sã includã experienþa rãmînerii nemiºcat. Avem nevoie sã învãþãm nu numai cum sã rãmînem nemiºcaþi fizic, ca un copac, fiind însã în întregime în stare de alertã, ci ºi cum sã ne îngheþãm gîndurile, astfel încît percepþia noastrã sã fie îndreptatã cãtre creºterea ºi dezvoltarea interioarã, aºa cum o face un arbore. Avem nevoie sã fim în stare sã ne stopãm curgerea gîndurilor care ne aleargã prin minte ºi ne înceþoºeazã capacitatea de percepþie ºi sã dãm la o parte cu blîndeþe Eul nostru, astfel încît acesta sã nu mai fie „la conducere“. Putem intra, apoi, „în legãturã“ cu Spiritul nostru, doar prin simpla noastrã „dorinþã“. Iatã, în cele ce urmeazã, o experienþã de învãþare culeasã personal de la un arbore. Este ceea ce m-a învãþat un arbore, despre ceea ce înseamnã nemiºcarea „activã“. .......................................................................................

EXPERIMENTUL 7 Nemiºcarea „activã“
A sta nemiºcat nu este acelaºi lucru cu a nu face nimic. Este un puternic generator de energie, care poate avea un foarte mare efect dãtãtor de putere. Poate spori vitalitatea, poate întineri corpul fizic ºi poate stimula psihicul. Poate îmbunãtãþi imunitatea naturalã a corpului ºi poate ajuta la regenerarea sistemului nervos, iar pentru persoanele în
– 109 –

Kenneth Meadows
vîrstã, aceasta poate chiar sã încetineascã procesul de îmbãtrînire. Stînd în mijlocul elementelor naturii, un arbore îºi trage energia din P ãmînt ºi din cîmpul de energie aflat în jurul sãu. Puteþi face la fel. Locul ideal pentru a face aceastã experienþã ce presupune statul în picioare este în afara casei, în prezenþa unuia sau mai multor copaci. Staþi drept, cu picioarele depãrtate cît lãþimea umerilor ºi degetele picioarelor îndreptate spre înainte sau uºor spre în afarã. Îndoiþi uºor genunchi, însã menþineþi spatele drept, într-o poziþie vag asemãnãtoare cu cea a unui jocheu. Greutatea corpului trebuie sã fie distribuitã în mod egal ºi echilibratã pe tãlpi. Þineþi capul drept. Braþele trebuie sã atîrne liber dar cu palmele întoarse cãtre în sus ºi împreunate ca pentru a forma o cupã ºi degetele mijlocii atingînd uºor abdomenul într-o zonã ceva mai jos de ombilic (a se vedea figura 9). Respiraþi normal. Nu vã forþaþi în nici un fel. Inspiraþi pe nas ºi expiraþi pe gurã. Închideþi ochii ºi concentraþi-vã atenþia asupra unui punct aflat deasupra capului. Îngãduiþi doar, percepþiei sã se gãseascã deasupra capului dumneavoastrã. Nu formulaþi nici un gînd, în mod special, referitor la asta, dar luaþi act de orice senzaþie ce aþi putea trãi pe timpul acestei acþiuni, sau orice impresii ori imagini care vã vin în minte sau orice trãire afectivã interioarã pe care aþi putea sã o aveþi. Apoi deplasaþi-vã percepþia la nivelul ochilor. Deschideþi ochii ºi priviþi înainte ºi uºor în jos, dar nu vã concentraþi asupra nici unui punct, în mod special. Îngãduiþi, doar, ochilor sã vi se relaxeze.
– 110 –

Realitatea psihicului

Figura 9. Practicarea
nemiºcãrii „active“. Staþi în poziþia jocheului cu picioarele depãrtate la nivelul umerilor ºi genunchii uºor îndoiþi. Palmele trebuie sã fie orientate cãtre în sus imediat sub ombilic.

Ce senzaþie trãiþi prin intermediul ochilor? Nu este vorba de imaginile pe care ochii le vãd, ci întrebarea este: ce senzaþii trãiesc ochii dumneavoastrã? Apoi, îndreptaþi-vã atenþia cãtre gît ºi eliberaþi toate tensiunile din aceastã zonã. Încercaþi sã simþiþi senzaþia de libertate creatã în zona gîtului. Acum, umerii. Relaxaþi umerii ºi muºchii spatelui ºi îngãduiþi pieptului sã coboare uºor. Simþiþi confortul creat în piept, spate ºi umeri.
– 111 –

Kenneth Meadows
Schimbaþi-vã locul percepþiei, îndreptînd-o cãtre abdomen. Relaxaþi tensiunile din aceastã zonã. Vin apoi la rînd fesele ºi baza coloanei vertebrale. Apoi, strãmutaþi-vã atenþia cãtre coapse ºi genunchi. Îndoiþi uºor genunchii, pentru a vã convinge cã nu sînt blocaþi sau înþepeniþi. Concentraþi-vã percepþia asupra picioarelor ºi asupra legãturi lor cu pãmîntul, ca ºi cum din tãlpi v-ar creºte rãdãcini adînci în pãmînt. Încercaþi sã simþiþi acele rãdãcini cum cresc. Observaþi orice senzaþie, imagine vizualã care vã vine în minte sau trãiri afective pe care le-aþi putea avea pe timpul cît atenþia vã este îndreptatã asupra picioarelor. Acum, cu fiecare inspiraþie fãcutã vã veþi aduce uºor, delicat, focarul de concentrare al percepþiei de la picioare în sus de-a lungul corpului cãtre regiunea de deasupra capului. Simþiþi fluxul de energie, pe mãsurã ce apare ºi se ridicã, aducînd o strãlucire cãlduþã regiunii abdomenului ºi pieptului, urcînd ºi strãbãtînd gîtul ºi capul ºi în final þîºnind prin punctul de deasupra craniului, ca o fîntînã artezianã. Cînd expiraþi, permiteþi atenþiei sã se reîntoarcã uºor, cãtre zona picioarelor ºi repetaþi, apoi, ciclul pe mãsurã ce inspiraþi din nou. Continuaþi sã faceþi acelaºi lucru pentru cîteva minute, pînã cînd vã simþiþi profund revigoraþi. Apoi, respiraþi adînc de cîteva ori, întindeþi-vã braþele ºi miºcaþi-vã picioarele, dupã care respiraþi normal. Tot acest experiment ar trebui sã vã ia numai 10 sau 15 minute ºi, în afarã de a vã revigora corpul, vã va transforma întreaga zi în multe feluri. Deºi este foarte simplu, este foarte eficient ºi este un alt exemplu de principiu ºamanic în acþiune: „eficienþã maximã, cu minimum de „efort“. „Efortul“ care se cere a fi fãcut este acela de a nu încerca sã „faceþi“
– 112 –

Realitatea psihicului
nimic. Ca ºi majoritatea acþiunilor ºamanice nu trebuie sã „încercaþi“ nimic, doar „faceþi“, pur ºi simplu. Cunoaºterea – sau, mai degrabã, obþinerea de ºtiinþã – vine din experienþa acþiunii fãcute. .........................................................................

Portalurile
Corpul psihic este conectat la creier ºi ataºat corpului fizic printr-o serie de canale, ca niºte fine cordoane ombilicale. Deschiderile acestor conducte filiforme au fost denumite „portaluri“ în unele tradiþii mistice sau au fost denumite, în mod simbolic, „intrãri“, fiind privite ca locuri de acces nu numai cãtre niveluri ale psihicului diferite de percepþia conºtientã obiºnuitã a lumii fizice exterioare, dar ºi cãtre alte stadii de existenþã ºi realitãþi „interioare“. Aceste portaluri sau intrãri pot fi asociate ºi cu niºte camere de tranziþie sau puncte de transformare, fiind locuri unde au loc schimbãri de la un nivel la altul. Aceste puncte de transformare se gãsesc chiar în locurile unde se aflã ºapte din chakre – de la cea de la arcadã la cea de la baza coloanei vertebrale. Fiecare reprezintã o deschidere cãtre o calitate diferitã a percepþiei, acþionînd ca filtru ce permite pãtrunderea atributelor acelei calitãþi deosebite. Funcþionarea lor poate fi asemãnatã cu aceea a unor filtre colorate, care ecraneazã orice altã radiaþie luminoasã decît cea doritã. Din cauza ignoranþei, neglijenþei sau abuzului, aceste canale de filtrare se blocheazã sau se supraîncarcã, împiedicînd
– 113 –

Kenneth Meadows
circulaþia cu claritate a informaþiei între niveluri, elementele care reuºesc sã pãtrundã putînd fi distorsionate, diluate sau difuze. Defecþiunea unui canal de acest tip survine atunci cînd el nu mai se gãseºte în acord atît cu el însuºi, cît ºi cu celelalte canale. Portalurile, locaþia lor în relaþie cu chakrele, precum ºi calitãþile ºi culorile lor sînt urmãtoarele: Bazal Sacral Plexul solar Auto apãrare roºu deschis Voinþã de a trãi Relaþii între oameni portocaliu Sexualitate Senzualitate Propria identitate galben Emoþii de intensitate joasã Dorinþã Absorbþie Afecte verde Iubire ºi compasiune Emoþii de intensitate crescutã Echilibru Comunicare ºi exprimare bleu Aspiraþii albastru Inspiraþie Imaginaþie indigo Intuiþie Dexteritate psihicã

Inimã

Gît Baza creierului Arcadã

Portalurile sînt turbioane în spiralã, cu curgere liberã, a cãror miºcare de bazã poate fi asemãnatã cu forma cifrei opt.
– 114 –

Realitatea psihicului
Într-adevãr, strãvechiul simbol al cifrei opt poziþionate lateral – o linie fãrã început sau sfîrºit – indicã o miºcare a cãrei sursã motrice se aflã în propriul sãu centru. Centrul însuºi este un punct de tranziþie unde direcþia de curgere este inversatã, fiind astfel un punct de transformare. Forma cifrei opt simbolizeazã, de asemenea, apropierea strînsã a relaþiei existente între „sfere“ sau „lumi“ – între vãzut ºi nevãzut, între tangibil ºi intangibil, între ceea ce este fizic ºi ceea ce nu este fizic. Este, totuºi, mai mult decît un „întrerupãtor“ simbolic. Este un mijloc de a stabili o relaþie de comunicare personalã directã cu alte niveluri de existenþã. Curentul turbionar produs de miºcarea cifrei opt se deplaseazã atît în sensul acelor de ceasornic, cît ºi în sens contrar acestora, intersectîndu-se la punctul de echilibru, acesta fiind locul în care se petrece ºi schimbarea direcþiei. Intersecþia ºi punctul de echilibru ºi schimb este echivalent cu ochiul labirintului – un alt simbol strãvechi – care este ºi locul tranziþiei. Ochiul labirintului – punctul de transformare – este locul în care se transformã energia ºi unde aspectele fizice ale fiinþei unei persoane se întîlnesc cu cele non-fizice, fãcînd posibil pentru percepþie sã realizeze o tranziþie de la o dimensiune la alta. Figura 10. Figura sistemului de energie cu liberã curgere în formã de opt, cu sursa sa de miºcare ºi propriul sãu centru în rol de punct de transformare.

– 115 –

Kenneth Meadows
În abordarea taoistã forma cifrei opt indicã miºcãrile de energie care au loc în Yin ºi Yang – cele douã polaritãþi complementare – care se îngemãneazã într-o unitatea de dãruire ºi primire aflatã în echilibru, pentru scopul de a crea frumuseþe ºi armonie. Simulînd miºcarea în formã de cifrã opt cu corpul nostru fizic, combinatã cu intenþia noastrã, realizãm contactul cu aspectele non-fizice ale fiinþei noastre – atît cel psihic, cît ºi cel spiritual – ºi, fãcînd asta, ajutãm la armonizarea întregului sistem energetic. Exersînd cu corpul nostru fizic miºcãri în forma cifrei opt, vom conºtientiza modelul dublu elicoidal al ADN-ului conþinut în fiecare celulã ºi chiar îi „spunem“, prin intermediul impulsurilor create de acele miºcãri, cã, nu numai cã îl recunoaºtem ºi îl respectãm, ci îl privim chiar cu dragoste! Miºcarea în forma cifrei opt poate fi realizatã aproape oriunde, înãuntrul sau în afara casei ºi oricînd. ªi nu avem nevoie decît de cîteva minute. ...........................................................................

EXPERIMENTUL 8 Miºcarea în forma cifrei opt
Staþi drept, cu picioarele depãrtate la nivelul umerilor, cu braþele atîrnînd liber în pãrþi ºi relaxaþi-vã complet. Fãrã sã vã miºcaþi picioarele, legãnaþi-vã pelvisul spre înainte, spre înapoi ºi în pãrþi, realizînd o miºcare în forma cifrei opt. Pentru a fi mai eficient vã poate ajuta dacã vã imaginaþi cã trasaþi o cifrã opt pe podea sau pe pãmînt cu un creion invizibil, care atinge pãmîntul între picioarele dumneavoastrã.
– 116 –

Realitatea psihicului
Concentraþi-vã întreaga atenþie asupra regiunii pelviene, astfel încît percepþia sã fie focalizatã asupra curgerii libere a miºcãrii însãºi, ºi pur ºi simplu bucuraþi-vã de senzaþia ce vi se oferã! Dansaþi hula-hula! Fãrã sã vã miºcaþi picioarele, însã continuînd sã vã rotiþi pelvisul trasaþi un model al cifrei opt cu mîna stîngã, prin rotirea încheieturii. Deplasaþi-vã percepþia ºi concentraþi-o asupra miºcãrii în formã de cifra opt pe care o face mîna ºi încheietura stîngã. Cînd miºcãrile executate de acestea douã devin la fel de fluide ca acelea ale pelvisului, începeþi sã realizaþi aceleaºi miºcãri, în formã de opt, ºi cu mîna dreaptã ºi încheietura acesteia, concentrîndu-vã percepþia asupra respectivei zone. Acum, concentraþi-vã atenþia asupra umerilor ºi efectuaþi cu ei miºcãri similare, în forma cifrei opt, dupã care asupra capului. În final, aflîndu-vã încã în locul în care sînteþi, daþi voie întregului corp sã „danseze“ dupã miºcãrile în forma cifrei opt. Percepeþi-vã întregul corp, pe mãsurã ce acesta este absorbit în plãcerea adevãratã a miºcãrii lor fãcute fãrã inhibiþii, ca ºi cum aþi deveni în întregime chiar modelul cifrei opt! Savuraþi aceastã senzaþie pentru cîteva minute pînã cînd vã simþiþi revigorat ºi energizat. Schimbarea locului în care v-aþi focalizat percepþia, în diferite regiuni ale corpului, vã ajutã sã vã dezvoltaþi o tehnicã ºamanicã vitalã. Exerciþiul culmineazã în momentul în care miºcãrile în forma cifrei opt se extind asupra întregului corp, pînã în punctul în care percepeþi miºcarea însãºi. Tot acest experiment ar trebuie realizat cu regularitate în fiecare zi. Senzaþiile trãite pot fi sporite dacã îl veþi
– 117 –

Kenneth Meadows
realiza pe ritmurile unei muzici agreabile, melodice, uºor de ascultat. .......................................................................... Modelul cifrei opt este un simbol al Forþei primordiale a Universului ºi al modelului ADN, care conþine în interiorul sãu instrucþiuni codificate referitoare nu numai la felul în care arãtaþi – aspectul dumneavoastrã fizic – ci ºi baza mentalitãþii ºi a modului în care sînteþi ca persoanã. Aºadar, haideþi acum sã examinãm personalitatea.

– 118 –

De unde îºi obþine oare ghinda puterea sã devinã un mãreþ stejar? Ori bobocul de trandafiri puterea de a înflori ºi a deveni acea floare magnificã? Dintr-o sursã ce se aflã în ei înºiºi. La fel se întîmplã ºi cu noi. Sîntem oare mai puþin valoroºi decît un arbore sau o floare ce îºi pun în valoare puterea ºi mãreþia în slujba frumuseþii Întregului? Acceptaþi-vã drept ceea ce sînteþi, cãci numai atunci poate ieºi la suprafaþã potenþialul inerent ce zace în voi ºi îºi poate adãuga la înfãptuirea Întregului calitãþile sale unice.

– 119 –

CAPITOLUL 5

Personalitatea noastrã pãmînteanã
tiinþa geneticã modernã ajunge în ziua de azi la concluzii care au fost învãþãturi ºamanice, deja, de secole – cã nu numai caracteristicile noastre fizice ºi psihice sînt predeterminate înainte de naºtere, ci ºi modul în care sîntem ca indivizi. Unul din principiile genetice, genele – codul ADN care este moºtenit de la pãrinþi – sînt acelea care ne determinã trãsãturile fizice de bazã, atributele psihice ºi dexteritãþile, precum ºi trãsãturile noastre de personalitate. Într-adevãr geneticienii avanseazã acum ideea cã nu factorii sociali sau de mediu, ori circumstanþele personale, ci genele sînt acelea care determinã, în mare mãsurã modul în care sîntem ca indivizi. Cercetãrile genetice desfãºurate de-a lungul ultimilor ani au indicat cã programul genetic existent în noi impune creierului sã rãspundã la anumite modele de energie primite din mediul înconjurãtor. Psihologii numesc aceste rãspunsuri „trãsãturi de comportament“. Desigur, sîntem afectaþi de factori
– 120 –

ª

Personalitatea noastrã pãmînteanã
sociali ºi economici, de influenþe rasiale ºi culturale, precum ºi de alte circumstanþe. În consecinþã, nu întotdeauna rãspundem la aceleaºi situaþii ivite, în mod similar. În orice caz, nu existã nimic din aceste detalii care sã dea de înþeles cã am fi puþin mai mult decît niºte bio-roboþi, ce funcþioneazã conform unui plan predestinat, deoarece fiecare dintre noi avem o calitate pe care nu o posedã nici o altã formã de viaþã de pe P ãmînt – liberul arbitru, libera voinþã. Voinþa este elementul ce conferã putere, fãcînd ca o cauzã sã aibã efect. Altfel spus, Voinþa este cea care determinã o cauzã. Deci, liberul arbitru reprezintã libertatea de a face ca lucrurile sã se întîmple – de a face ca ceva sã fie. Este o capacitate de a face în mod necondiþionat schimbãri ºi de a fi, în acest fel, responsabil pentru propria noastrã viaþã ºi în total control asupra propriului nostru destin. Destinul nostru nu este format din ceea ce este sortit sã se întîmple, ci rezultatul alegerilor pe care le facem ºi rezultatul reacþiilor pe care le avem la alegerile fãcute de alþii, ce, într-o oarecare mãsurã considerãm cã ne afecteazã. Genele care conþin trãsãturile moºtenite ºi proiectul structurii de bazã a personalitãþii, prin intermediul cãrora sîntem abilitaþi sã ne prezentãm în lume. Modul în care ne dezvoltãm aceste trãsãturi ºi acea personalitate, ca rezultat al educaþiei noastre ºi a experienþelor de viaþã trãite, este doar o chestiune de intervenþie a liberului arbitru. Personalitatea poate fi definitã ca fiind ansamblul total al calitãþilor specifice care determinã comportamentul. Caracterul este cel care adaugã valori etice ºi morale. Deci, personalitatea noastrã nu este neapãrat reprezentatã de fiinþa noastrã, ci modul în care sîntem abilitaþi sã ne înfãþiºãm în faþa celorlalþi ca indivizi, precum ºi modul în care noi înºine rãspun– 121 –

Kenneth Meadows
dem în faþa noastrã ºi a celorlalþi! Personalitatea este, astfel, legatã de maniera în care sînt structurate modelele comportamentale. Psihologia este o ºtiinþã relativ nouã, care exploreazã modelele comportamentale ºi maniera în care ne relaþionãm cu alþi oameni ºi, într-o oarecare mãsurã, ºi-a asumat rolul privit de unii în vremurile trecute ca fiind domeniul astrologiei. În toate culturile a existat o credinþã fundamentalã, potrivit cãreia momentul ºi locul naºterii au o semnificaþie de o oarecare influenþã asupra modului în care percepem viaþa. Astrologia este o foarte veche metodã de a desluºi modelele de energie celestã ºi modul în care acestea se manifestã în raport cu noi, pe P ãmînt. Aceastã ºtiinþã indicã faptul cã noi toþi avem tipãrit la naºtere harta stelelor de unde venim ºi se bazeazã pe principiul „precum în Cer, aºa ºi pe P ãmînt“, potrivit cãruia miºcarea energiilor în Universul „de dincolo“ este un indicator eficace al formãrii forþelor corespunzãtoare „de aici“, principiu ce are aplicabilitate atît generalã, cît ºi individualã. În orice caz mai existã un aspect – o influenþã „lãuntricã“ intuitivã, creatã de modelul forþelor P ãmîntului, predominante în momentul naºterii, prin intermediul schimbãrilor petrecute în miºcarea de rotire a „roþii anului“. Acest sistem complementar fãcea parte dintr-o înþelepciune strãveche, pierdutã în antichitate ºi reafirmatã în zilele noastre. Acest sistem priveºte introspectiv, cãutînd explicaþii pentru ceea ce ni se întîmplã „în afarã“ ºi se bazeazã pe principiul „cum este în interior aºa este ºi în afarã“. El ne ajutã sã înþelegem natura P ãmîntului, ce ne-a fost dãruitã pentru educarea spiritului, spre parcurgerea acestei vieþi. Am numit acest sistem „Medicina P ãmîntului“, deoarece cuprinde practici pãmîntene, prozaice,
– 122 –

Personalitatea noastrã pãmînteanã
ºi pune accentul asupra încãrcãrii personale cu energie – ceea ce nativii americani numesc „Medicinã“.
Nord – 2 februarie Nord-vest – 22 decembrie Nord-est – 1 mai – echinocþiul de primãvarã

Vest – 31 octombrie

Est – 1 mai

Sud-vest – 22 septembrie – echinocþiul de toamnã

Figura 11.

Roata anului

Sud – 1 august

Sud-est – 21 iunie – solstiþiul de varã

Propria noastrã putere este ºi medicamentul nostru, deoarece, printre nativii americani, acestea sînt cuvinte sinonome. Medicina P ãmîntului înseamnã ºi puterea P ãmîntului – puterea forþelor naturale pe P ãmînt, în interiorul acestuia ºi în jurul sãu – care influenþeazã ºi afecteazã maniera în care sîntem. Este o putere care în momentul naºterii, se îngemãneazã cu acele atribute pe care le deþinem în mod inerent în interiorul nostru, influenþînd, în mare mãsurã, maniera în care trebuie sã percepem ºi sã rãspundem realitãþii fizice. Medicina P ãmîntului se bazeazã pe Roata anului, ciclul natural al orbitei P ãmîn– 123 –

Kenneth Meadows
tului în jurul Soarelui, precum ºi pe Roata medicinii, care este ea însãºi un catalizator al înþelepciunii strãvechi ºi, de asemenea, o „hartã a psihicului“, oferindu-ne posibilitatea sã ajungem sã ne conºtientizãm pe noi înºine ca indivizi, precum ºi relaþia noastrã cu Natura ºi alte fiinþe vii. Medicina P ãmîntului poate fi numitã ºi Horoscopul Naturii, deoarece reprezintã un mijloc de a ne ajuta sã ne înþelegem propria personalitate, precum ºi de a ajunge la un indiciu referitor la scopul încarnãrii noastre prezente. Personalitatea noastrã exprimã cine ºi ce sîntem în interior. Nu este fiinþa noastrã realã, ci chipul pe care adevãratul nostru eu îl înfãþiºeazã lumii.

Roata medicinii
Roata medicinii este un inel sau un cerc care conferã limitã necuprinsului. Simbolizeazã recipientul tuturor elementelor care existã. În interiorul cercului se aflã o cruce cu braþe egale – un simbol al echilibrului, precum ºi un amestec de potenþiale opuse, reprezentate de linii verticale ºi orizontale, cu polaritãþile lor. Reprezintã „masculinul“ Yang ºi „femininul“ Ying, ale taoismului, ferecate laolaltã, absorbind ºi distribuind energie într-o armonie perfectã. Acest simbol bidimensional al crucii încercuite încorporeazã, de fapt, trei cercuri interconectate, astfel cã, el reprezintã lungimea, lãþimea ºi înãlþimea manifestãrii fizice, condiþionate de cea de-a patra dimensiune – durata miºcãrii ºi a schimbãrii – Timpul.
– 124 –

Personalitatea noastrã pãmînteanã
Nord Iarna/Miezul nopþii Primãvarã/Zori

Vest

Est

Toamna/Apus Sud

Varã/Amiazã

Figura 12. Crucea încercuitã ºi baza roþii medicinii mandala conþine,
de asemenea, simbolul taoist Tai Chi al polaritãþilor Yin ºi Yang.

Stabileºte direcþii – nord, sud, est vest deasupra ºi dedesubt sau în faþã, în stînga, în dreapta, Cer ºi P ãmînt. Prin stabilirea altor patru direcþii – nord-est, sud-est, sud-vest ºi nordvest, se adaugã încã patru „spiþe“, avînd ca rezultat formarea unei roþi cu opt spiþe, un indicator a patru principii creatoare de bazã, prezentate în întreaga lor naturã dualã ºi conþinute în perfect echilibru ºi armonie în cadrul întregului. Stabileºte, de asemenea, patru sferturi de cerc corespunzãtoare celor patru anotimpuri ºi avînd patru puncte de tranziþie pe parcursul lor, care produc schimbãri semnificative în decursul rotirii roþii: echinocþiile de primãvarã ºi toamnã, cînd ziua ºi noaptea sînt egale în duratã, ºi solstiþiile de varã ºi de iarnã, ce marcheazã cea mai lungã zi ºi cea mai lungã noapte.
– 125 –

Kenneth Meadows
Cînd fiecare sfert de cerc corespunzãtor unui anotimp este împãrþit în trei, se stabilesc douãsprezece segmente temporale. În vechea numerologie, doisprezece era numãrul structurii sau aranjamentului organizaþional – expresie a unei mãsuri dogmatice. Astfel, el stabileºte douãsprezece segmente temporale într-un an solar, care este perioada parcurgerii realizãrii unei orbite complete a P ãmîntului în jurul Soarelui – fiecare avînd o duratã aproximativ egalã ºi fiecare în parte fiind afectat de influenþa lunarã rezultînd din prezenþa Lunii pe orbita sa în jurul P ãmîntului.
Deasupra

Înainte Stînga Dreapta

Înapoi

Dedesubt

Figura 13. Cele trei cercuri interconectate stabilesc direcþii Cele douãsprezece segmente furnizeazã nu numai douãsprezece perioade temporale, de schimbãri petrecute în cadrul ciclului natural, prin intermediul cãrora realitatea fizicã poate fi trãitã, ci ºi douãsprezece „locaþii“ diferite, de unde
– 126 –

Personalitatea noastrã pãmînteanã
ea poate fi perceputã, douãsprezece categorii cuprinzãtoare, cu ajutorul cãrora ea poate fi sesizatã. Roata medicinii asigurã, astfel, un dispozitiv foarte valoros în scopul realizãrii autocunoaºterii. Ea dã posibilitatea nativilor americani sã se identifice cu caracteristicile anotimpurilor în care s-au nãscut, cu calitãþile Lunii – a lunii în care s-au nãscut, precum ºi cu alte aspecte ale schimbãrilor ce au loc în mediul înconjurãtor. Toate acestea oferã indicii asupra naturii proprii, esenþiale a individului, posibile puncte forte sau slãbiciuni, ca ºi potenþiale valori sau dezavantaje, inerente pentru respectiva „porþiune“ temporalã. Slãbiciunile nu erau percepute ca rãspunderi, ci, mai degrabã, ca ocazii de a dobîndi noi puteri, ca provocãri în faþa formãrii caracterului ºi un viitor mijloc de sporire a dobîndirii de putere personalã.

Medicina Pãmîntului
Medicina P ãmîntului se referã, aºadar, nu la ceea ce poate fi sortit sã se întîmple în ciuda voinþei noastre contrare, ci la ocaziile ce ne însoþesc în prezent ºi cu ajutorul cãrora ne formãm propriul viitor, ca rezultat al rãspunsurilor noastre date acelor experienþe de viaþã. Medicina P ãmîntului * indicã modul în care înainte de naºtere, sufletul echipeazã vehiculul reprezentat de corpul fizic cu calitãþile ºi potenþialele necesare pentru fiecare individ pen*Earth Medicine (Rider, 2001) este un ghid cuprinzãtor al sistemului ºi conþine profile detaliate ale fiecãrui „Totem” ce guverneazã data naºterii (N.A.)
– 127 –

Kenneth Meadows
tru a face faþã situaþiilor ºi circumstanþelor vieþii pe P ãmînt, ce vor permite dezvoltãrii sã aibã loc în cadrul unui proces natural, evolutiv. Luna joacã un rol semnificativ în toate acestea. Ea reglementeazã ciclul menstruaþiei. Ea guverneazã perioada de gestaþie pentru embrionul uman aflat în pîntece: nouã luni – nouã Luni – sau patruzeci de sãptãmîni de la concepere. Nord

N NV Vest V SV S

NE E SE Est

Sud Figura 14. Cele opt direcþii ºi cele douãsprezece diviziuni
– 128 –

Personalitatea noastrã pãmînteanã
Influenþeazã nu numai mareele, ci ºi fluxul ºi refluxul forþelor emoþionale prezente în noi. Reflectã lumina ºi viaþa sursei solare aflate în centrul universului nostru fizic ºi, de asemenea, indicã forþele prezente în noi ce reflectã lumina propriului nostru „Soare“ spiritual cãtre sursa propriei noastre fiinþe. În alte lumi, Luna oglindeºte ceea ce este expresia Spiritului nostru – esenþa a ceea ce noi înºine sîntem. Deci, este o reflexie a Sinelui nostru autentic. Nu e de mirare cã ºamanii includeau printre principiile lor ºi influenþa caracteristicilor Lunii – luna de naºtere – asupra tipului de personalitate ce urma sã revinã nativului. Viaþa noastrã pe P ãmînt este astfel conºtientizatã, printr-o „fereastrã“ de percepþie deschisã cãtre lume, poziþionatã în funcþie de locul de pe Roata anului care corespunde naºterii noastre. Viaþa pe P ãmînt nu este numai o experienþã a Spiritului, pe timpul rãmînerii „într-o stare de continuã atenþie“, ci ºi un mijloc prin care îºi poate gãsi exprimare într-un mod deosebit. Totemuri Medicina P ãmîntului derivã dintr-un principiu potrivit cãruia modelele de energie din cadrul genelor ne determinã trãsãturile de personalitate ºi potenþialele calitãþi pe care le avem ºi culmineazã în momentul naºterii îngemãnîndu-se cu forþele naturale predominante în respectiva perioadã a ciclurilor anotimpurilor pe Pãmînt. Aceste calitãþi sînt reprezentate mai mult sub formã de totemuri decît cu hieroglife sau simboluri. Un totem este un „senzor“ simbolic care ajutã la distingerea influenþei reciproce a forþelor non-fizice. Din moment ce un totem exprimã caracteristicile unei fiinþe vii,
– 129 –

Kenneth Meadows
el reprezintã un ajutor mai eficient decît o hieroglifã sau un simbol geometric.

Iarna – solstiþiul – 22 decembrie

Vînturile de nord

Primãvara – echinocþiul – 21 martie

22.12 19.01 An în descreºtere Vînturile de vest 23.11 21.12 23.10 22.11 22.09 22.10 22.08 21.09

20.01 18.02

19.02 20.03 21.03 19.04 20.04 20.05 21.05 20.06

Vînturile de est

An în creºtere

22.07 21.08

21.06 21.07

Toamna – echinocþiul – 22 septembrie

Vînturile de sud

Vara – solstiþiul – 21 iunie

Figura 15. Cele douãsprezece segmente temporale pe Roata anului.
– 130 –

Personalitatea noastrã pãmînteanã

Nord
NV
pu – 1 Tim 2.12 2

sca irii Gî l reînn9o.01

Timpul purificãrii 20.01 – 18.02

Vidra

NN
Tim

V

Timpul îngheþului T im pu 23.10 – 22.11 23 l nop .11 þil – 2 or lu 1.1 ngi 2

pu lv 19 urlãt întu .02 oa rilo r – 2 re 0.0 3

Lu

E

pu

l

E EN

fni þa

ul i im eziri ªopul t–r 19.04 m

Ti .03 21

VN

Bu

N
Timpul creºterii 20.04 – 20.02

ªarpele

NV V SV S

NE E SE

Castorul

Est

Vest

SS

Tim sul br 22 pul .08 rec un – 2 olte 1.0 i 9

Ur

Somonul
Timpul desãvîrºirii 22.07 – 21.08

rea oa gi nit lor lun ã oc le 07 Ci pul zi – 21.
Tim 21.0 6

V

SS

E

Sud

Figura 16. Roata Medicinii Pãmîntului, cu animalele totem asociate cu cele douãsprezece perioade de timp – Lunile sau lunile anului (perioadele cuprinse între o apariþie crescãtoare ºi descrescãtoare a Lunii) care îºi exercitã influenþa.

– 131 –

ES

Tim p 21 ul în .05 fl – 2 oriri 0.0 i 6

or zel un l fr d pu e ca .10 Tim car – 22 .09

Ce

rbu

Co

l

E

22

rbu l

VS

V

Kenneth Meadows
În timp ce în astrologie naºterea este asociatã cu constelaþiile stelelor – Berbec, Gemenii sau Scorpionul, de exemplu – în medicina P ãmîntului naºterea este relaþionatã cu un totem animal de pe roata medicinii, cum ar fi: Lupul, Castorul, ªoimul, Bufniþa sau Somonul, element mai lesne comunicativ decît un grup de stele. Medicina P ãmîntului recunoaºte influenþa pe care o are energia acestor totemuri asupra modelului lãuntric dupã care este modelatã viaþa fizicã a fiecãrui individ. Ea indicã, de asemenea, nivelul de conectare cu natura ºi formele animale, ce ne învaþã, ne ajutã ºi ne sprijinã pe timpul plimbãrii pe care o facem pe P ãmînt în cursul vieþii ºi ne dã posibilitatea sã prosperãm ºi sã ne dezvoltãm în toate aspectele fiinþei noastre totale. Medicina P ãmîntului ne furnizeazã indicii despre modul în care am fost clãdiþi ca personalitate, ºi tipul de provocãri ºi lecþii de viaþã care sînt cel mai probabil sã aparã în scopul de a ne cultiva cele mai ascunse trãsãturi ale sinelul ºi, astfel, sã putem progresa în evoluþia noastrã. Aºadar, Medicina Pãmîntului ne poate ajuta sã ne cunoaºtem mai în amãnunt ºi, prin intermediul acestei cunoºtinþe, sã ajungem din locul unde ne aflãm în acest moment, în locul unde am dori sã fim. Iatã o expunere succintã a caracteristicilor asociate cu fiecare din cele douãsprezece perioade de timp ºi animalele totem corespunzãtoare fiecãrei perioade.

– 132 –

Personalitatea noastrã pãmînteanã

21 martie – 19 aprilie

ªOIMUL

Timpul trezirii
Este nãscut într-un moment al ciclului anual cînd forþele adormite ale naturii izbucnesc, cãutînd noutatea vieþii. ªi el este entuziast, exuberant, sãrbãtorind, în permanenþã, bucuria momentului, uitînd lesne trecutul ºi fiind puþin preocupat despre viitor. Bucuria sa rezidã în ceea ce se întîmplã acum! Ca ºi animalului sãu totem, îi place sã exploreze noi locuri, sã aibã experienþe noi, idei noi. ªi, la fel cum ºoimul zboarã cãtre înãlþimi, ºi lui îi place sã fie cu „capul în nori”, alergînd dupã aspiraþii mãreþe. Abordeazã fiecare provocare cu entuziasm, decolînd cu uºurinþã, dar neavînd puterea de a se menþine, dacã ceea ce cautã îl evitã sau nu poate fi obþinut cu rapiditate. O parte a Scopului vieþii pentru el este sã înveþe sã fie persistent ºi sã rãmînã destul de mult concentrat asupra unei situaþii, astfel încît sã o aducã la un rezultat fructuos. Are nevoie sã studieze natura ºi sã înveþe de la ea: mai întîi este sãmînþa, urmeazã apoi mugurul, rãdãcina, ramura, bobocul, floarea, fructul ºi iarãºi sãmînþa – toate într-o înºiruire corectã, survenind fiecare la timpul potrivit. ªoimii sînt entuziaºti – dispuºi rapid sã îi impulsioneze ºi pe alþii sã-i sprijine în realizarea ultimului lor proiect, însã la fel de rapizi în a-ºi pierde interesul, atunci cînd ceva nou le capteazã atenþia. O imaginaþie vie, combinatã cu un entuziasm contagios, produc o tendinþã cãtre fantezie ce poate duce la luarea de decizii ce pot fi regretate mai tîrziu.
– 133 –

Kenneth Meadows
Natura sa de bazã este aceea a unui „zburãtor la mari înãlþimi“ – energic ºi entuziast, însã de o impulsivitate care îi tenteazã sã facã judecãþi de valoare precipitate ºi sã ia decizii lipsite de înþelepciune. Marea provocare a vieþii lor este sã îºi aducã aspiraþiile cu picioarele pe pãmînt, iar aceasta necesitã o stãruinþã continuã. Astfel, este foarte probabil ca situaþiile ivite în viaþã sã îi ofere în mod repetat ocazia de a-ºi diminua impulsivitatea ºi de a-ºi dezvolta atît rãbdarea, cît ºi umilinþa. Probleme de avut în atenþie: Sã descopere cã fericirea vine în urma împãrtãºirii, a dãruirii ºi cã pentru a fi o personalitate puternicã nu este necesar egoismul, ea putînd fi exprimatã pe deplin numai atunci cînd se gãseºte în armonie cu ceilalþi. 20 aprilie – 20 mai CASTORUL

Timpul creºterii

Data lui de naºtere survine pe timpul perioadei de schimbãri dramatice petrecute în ciclul anual, cînd noua viaþã îºi formeazã rãdãcini spre a-ºi asigura stabilitatea. Cautã progresul vizibil – acel tip de progres care asigurã o fundaþie fermã pe care sã se poatã construi – ºi un aer de perenitate. Energetic, se exprimã printr-un caracter constructiv, cu ajutorul sãu prezentînd abilitãþi organizatorice, mergînd pînã acolo încît „construieºte“ vieþile celorlalþi. Ca ºi castorul, animalul sãu totem are o înclinaþie nativã cãtre munca laborioasã ºi strãduinþa persistentã, preocupîndu-se permanent de realizarea de modificãri ºi îmbunãtãþiri pentru împrejurimile sale ºi condiþiile sale de muncã. Este rapid
– 134 –

Personalitatea noastrã pãmînteanã
în a învãþa, însã încet în a se hotãrî, creativ, însã înclinat sã fie preocupat mai mult de prosperitatea materialã decît de principiile ideale. Deºi cãlduros ºi afectuos prin natura sa, existã ºi o înclinaþie spre austeritate ºi caracter rãzbunãtor faþã de cei ce-ºi încruciºeazã drumurile în vreun fel, cu el. Castorii gãsesc o satisfacþie deosebitã în deþinerea de posesii ce aduc confortul ºi plãcerea, însã trebuie sã se pãzeascã împotriva excesului de auto-indulgenþã ºi spirit posesiv. Natura sa de bazã este hãrnicia, avînd capacitatea de a se descurca în toate lucrurile, chiar în condiþiile existenþei unor limitãri stricte, ºi hotãrîrea de a-ºi consolida ºi asigura construcþiile. O parte a scopului vieþii este constituitã de recunoaºterea diferenþei între ceea ce este temporar ºi ceea ce este durabil. Probleme de avut în atenþie: Cele mai rele traume emoþionale au tendinþa sã fie acele petrecute în anumite perioade ale vieþii sale, în care înclinaþia sa de a-ºi clãdi posesiuni prevaleazã asupra relaþiilor personale intime, devenind posesiv. Adunînd învãþãturi din experienþele trãite, îºi clãdeºte ºi cultivã flexibilitatea, adaptabilitatea ºi compasiunea. Are nevoie sã dea celorlalþi „spaþiul“ pentru a fi ei înºiºi, la fel cum ºi el cere spaþiului sã fie „el însuºi“. 21 mai – 20 iunie CERBUL

Timpul înfloririi

Nativul este nãscut pe timpul ultimului ciclu al Primãverii, cînd copacii sînt plini de frunze ºi florile îºi poartã mîndre inflorescenþa – o perioadã de expansiune a Naturii – ºi, prin natu– 135 –

Kenneth Meadows
ra lui, cautã stimularea ºi varietatea. Energetic, se exprimã prin schimbãri bruºte – suflînd cînd fierbinte, cînd rece asupra lucrurilor, arãtînd vitalitatea abundentã în legãturã cu ceea ce prezintã interes imediat ºi letargie în alte privinþe. Ca ºi animalul sãu totem, este sensibil – recunoaºte mai rapid nevoile ºi sentimentele altora decît ar face-o chiar aceºtia – ºi este predispus cãtre stãri sufleteºti schimbãtoare. Este plin de resurse, capabil sã obþinã cele mai bune rezultate din cele mai simple elemente aflate la dispoziþie. Ca ºi cerbul, are un entuziasm nestãvilit faþã de lucrurile care-i atrag atenþia, însã este uºor de distras ºi mult prea înclinat sã sarã de la o atracþie la alta. Adesea este distras de la îndeplinirea lucrurilor de care este capabil, de permanenta sa neliniºte ºi lipsã de concentrare. Are un temperament cãlduros ºi o naturã afectuoasã, însã toanele sale pot submina chiar ºi cele mai apropiate relaþii, doar dacã nu cumva învaþã sã le trateze cum trebuie. Are un puternic simþ al curiozitãþii ºi o puternicã dragoste pentru varietate, ceea ce îl aduce mereu în preajma a noi experienþe. Deºi de o versatilitate înfloritoare, o atmosferã caldã ºi de bunã dispoziþie, precum ºi o companie cu o atitudine pozitivã, pot scoate ce e mai bun din el. Principalul scop al vieþii pentru el este sã înveþe valorile auto-disciplinei ºi consistenþei. Multe din traumele prin care trece sînt semne cã nu a insistat destul sã adune fructele strãduinþei sale, ori nu a învãþat cã succesele de duratã se obþin prin perseverenþã. Probleme de avut în atenþie: Neînþelegerile pe care le are cu ceilalþi indicã existenþa unor proprii divergenþe lãuntrice. Trebuie sã înveþe sã coor– 136 –

Personalitatea noastrã pãmînteanã
doneze elementele ce, în aparenþã, sînt contrarii, însã care, în realitate, sînt complementare. 21 iunie – 21 iulie CIOCÃNITOAREA

Timpul zilelor lungi

Luna naºterii sale marcheazã începutul sezonului Verii, moment în care promisiunile Primãverii încep sã-ºi arate roadele. Persoana nãscutã în aceastã perioadã este expresia unor calitãþi cum ar fi creºterea, educarea ºi protecþia, ce sînt evidente în Naturã, în aceastã perioadã a Solstiþiului de Varã ºi a celor mai lungi zile ale anului. Energetic, se exprimã prin canalizarea devotamentului. În voinþa sa stã scris sã facã sacrificii pentru beneficiul celor apropiaþi, aspect care, în orice caz, se poate converti într-un martiriu auto-provocat. Ca ºi animalul sãu totem, Ciocãnitoarea obiºnuieºte sã se þinã scai de ceva – este reticent în a da drumul la ceea ce considerã cã „i se cuvine“ pe drept cuvînt, tendinþã care se aplicã ºi în ceea ce priveºte relaþiile personale. Emotiv ºi sensibil, deºi posesiv ºi vulnerabil, nativul Ciocãnitoare este cãlduros ºi simþitor cu cei apropiaþi lui, însã, adesea, este rece ºi distant cu strãinii. Este uºor de rãnit ºi orice dezamãgire sau neîmplinire poate genera în el o atitudine de auto-compãtimire, ajungînd pînã la recriminare ºi amãrãciune. Deºi afectuos prin natura sa, este predispus a fi neiertãtor cu oricine îi scoate la ivealã vreo slãbiciune sau posedã orice fel de element care sã le ameninþe securitatea. Imaginaþia sa fertilã îl face sã fie predispus la a exagera ºi „a face din þînþar armãsar”, sau sã se îngrijoreze peste mãsurã în legãturã cu lucruri ce sînt adevãrate numai în mintea sa.
– 137 –

Kenneth Meadows
Probleme de avut în atenþie: Sã înveþe sã preþuiascã momentul. Sã nu trãiascã înconjurat de regrete faþã de trecut sau de aºteptãri legate de posibile lucruri în viitor, ci sã recunoascã faptul cã puterea de a face schimbãri stã întotdeauna în Clipa prezentã. Provocãrile ce-l aºteaptã în „periplul“ sãu pãmîntean trebuie sã-i abiliteze maturizarea, prin experienþa apropierii. Mult stres ºi multã neliniºte pot fi cauzate de încãpãþînarea de a se lega de ceea ce i-a servit scopurilor, ca ºi de confuzia fãcutã între ataºamentul faþã de lucruri ºi iubire. Capacitatea de a acorda libertatea este adesea o probã de iubire adevãratã. 22 iulie - 21 august SOMON

Timpul desãvîrºirii

Data de naºtere a nativului cade într-o perioadã în care, în emisfera Nordicã, Soarele este la apogeul puterii sale ºi întreaga Naturã îºi înfãþiºeazã abundenþa fructelor. Aºadar, este un moment al deschiderii ºi activitãþilor din abundenþã. Energetic se exprimã, deci, printr-o preocupare grijulie ºi o activitate pasionalã, ce-ºi prezintã ca roade relaþii apropiate ºi un puternic sentiment de a fi dorit. Energia sa, entuziasmul ºi cãldura inimii sînt valori importante, însã are nevoie sã se asigure cã încrederea de sine nu se transformã într-o senzaþie de a fi important, prin aroganþã ºi atitudine intransigentã. O fi el bine echipat de la naturã pentru a prelua comanda la îndeplinirea sarcinilor ºi a face lucrurile sã funcþioneze – ceea ce este foarte bine – însã pot apãrea dificultãþi atunci cînd vrea sã trãiascã vieþile altora în locul lor.
– 138 –

Personalitatea noastrã pãmînteanã
Are nevoie sã îºi imite animalul totem, încercînd sã nu producã valuri care sã deranjeze ºi sã reducã, pe cît posibil, frecarea, pe mãsurã ce se deplaseazã prin apele vieþii. Dezamãgirile de ori ce fel sau necazurile pot face optimismul sãu obiºnuit sã se prãbuºeascã în tristeþe ºi melancolie. Iubirea ºi afecþiunea sînt ingrediente esenþiale pentru bunãstarea sa, deoarece el simte lucrurile atît de intens, încît este mai vulnerabil la trãiri emoþionale negative, decît majoritatea oamenilor. Pe parcursul vieþii trebuie sã înveþe meºteºugul delicat al stãpînirii propriilor emoþii. Probleme de avut în atenþie: Frecvent este pus în faþa unor situaþii care îi pun la încercare rezistenþa încãpãþînatã la schimbare, precum ºi nevoia de a deveni mai flexibil ºi mai adaptabil, prin dezvoltarea capacitãþii de a privi ºi spre necesitãþile emoþionale ale semenilor sãi. Învaþã sã recunoascã faptul cã împlinirea nu vine, neapãrat, prin realizarea lucrurilor în mod forþat, ci, mai degrabã, prin abilitatea de a lãsa acestora libertatea sã se întîmple. 22 august – 21 septembrie URSUL BRUN

Timpul recoltei

Nativul din aceastã perioadã este nãscut într-un moment al ciclului anual cînd ceea ce a fost semãnat este gata acum sã fie recoltat. Astfel, se exprimã energetic printr-o strãduinþã practicã de a recolta pe deplin potenþialele sale calitãþi lãuntrice. Ca ºi animalul lui totem, nativul Ursului Brun poate sta zdravãn înfipt pe picioarele din spate, în ceea ce priveºte pu– 139 –

Kenneth Meadows
terea lui de a se baza, în mare mãsurã, pe cei din jur. Încet din fire în a face schimbãri, el preferã familiarul faþã de tot ceea ce poate fi nou ºi necunoscut. Este bun la reparat lucruri, fie ele obiecte ce necesitã reparaþii, fie situaþii ce cauzeazã funcþionãri defectuoase în viaþa celor din jur faþã de care manifestã afinitate. Avînd un ochi iscusit pentru detalii, are o mare plãcere în a demonta lucrurile ºi a le monta la loc, pentru a vedea o îmbunãtãþire în modul lor de funcþionare. Deºi, în esenþã este o persoanã practicã, are ºi o imaginaþie vie, iar înclinaþia sa cãtre fantezie îl poate conduce la concluzia greºitã cã lucrurile sînt altfel decît sînt. Are nevoie sã-ºi lase nevoile ºi aspiraþiile sã fie stimulente pentru achiziþii practice, menþinîndu-ºi picioarele ferm înfipte în pãmînt. Visurile devin realitãþi fizice numai atunci cînd au o bazã solidã. Probleme de avut în atenþie: Indiferent de ceea ce cautã, respectivul obiect trebuie sã fie neapãrat în locul în care se aflã ºi el. Învaþã sã cunoascã momentul în care trebuie sã emane energie pentru a produce o schimbare, precum ºi cînd trebuie sã accepte împrejurãrile ce nu pot fi schimbate. 22 septembrie – 22 octombrie CORBUL

Timpul frunzelor cãzãtoare

Aceasta este perioada cînd echinocþiul de toamnã semnaleazã o încetinire a ritmurilor naturii aflate în pregãtire pentru perioada de iarnã, în vederea momentului reînnoirii ce stã sã vinã. Aºadar, expresia energeticã de bazã a persoanelor nãs– 140 –

Personalitatea noastrã pãmînteanã
cute în aceastã perioadã, este aceea de consolidare ºi dezvoltare a resurselor interioare, în scopul de a face faþã provocãrilor venite din exterior. Ca ºi animalul lor totem, nativii din Corb necesitã compania altor semeni pentru a le furniza un sentiment de securitate ºi a lucra mai bine în relaþii de parteneriat sau grup. Aceastã tendinþã le asigurã o empatie pentru ceilalþi ºi luarea în consideraþie ºi a altor puncte de vedere decît cele proprii. Nativul are o naturã comodã; nu îi plac disputele, dezordinea, confuzia ºi emoþiile negative, preferînd sã menþinã pacea aproape cu orice preþ. Este un bun organizator ºi un eficient transmiþãtor de mesaje, însã este reticent în momentele în care este zorit sã ia decizii pe care mai tîrziu le-ar putea regreta. Provocãrile nu ezitã sã aparã în viaþa sa, spre a-i testa capacitatea de a împãrtãºi ºi coopera cu semenii sãi, concomitent cu menþinerea unei puternice individualitãþi ºi independenþe. Probleme de avut în atenþie: Sã dobîndeascã forþa interioarã care se naºte din acþiunile ferme realizate pe baza propriilor convingeri ºi sã capete înþelepciunea ce rezultã din emiterea de judecãþi de valoare sãnãtoase. 23 octombrie – 22 noiembrie ªARPELE

Timpul îngheþului

În cuprinsul ciclului anual aceasta este perioada crepuscularã, chiar dinaintea iernii, putînd fi asimilatã cu apusul din ciclul diurn. Persoana nãscutã în acest moment are o afinitate atît faþã de aspectele vizibile, cît ºi invizibile ale vieþii. Nativul
– 141 –

Kenneth Meadows
dã dovadã de o curiozitate cercetãtoare, avînd permanent intenþia de a dezvãlui ceea ce nu întotdeauna este la vedere. Ca ºi ºarpele, animalul sãu totem, care este capabil sã nãpîrleascã, schimbîndu-ºi pielea ºi reînnoindu-se el însuºi, ºi nativul are la rîndul sãu capacitatea de a se elibera singur din strînsoarea fostelor relaþii afective, lãsînd trecutul în spate ºi fãcînd schimbãri dramatice în viaþa sa, cu mai mare rapiditate decît majoritatea oamenilor. Ideile abundã în el, deºi acestea îi pot cauza frustrãri, în situaþia în care schimbãrile dorite nu pot fi fãcute imediat sau momentul ales este nepotrivit. Este adaptabil la noi situaþii ºi dã dovadã de putere ºi stãruinþã, ceea ce îl face sã ajungã la rezultate strãlucite chiar în situaþii sau circumstanþe adverse. Ca ºi ªarpele, se poate cãþãra pe înãlþimile euforiei sau poate cãdea în picaj în profunzimile deznãdejdii. Probleme de avut în atenþie: Nerãbdarea sa îi produce durere ºi disconfort, însã aceste traume îl învaþã necesitatea unei sincronizãri mai bune a acþiunilor sale. Confruntarea în egalã mãsurã cu sarcini formidabile ºi teste dificile face parte din procesul regenerativ inerent naturii sale, cel care îi poate da posibilitatea sã transforme „ceea ce a fost“ în „ceea ce poate acum sã fie“. Astfel de provocãri îl împing dincolo de propriile limitãri auto-impuse. 23 noiembrie – 21 decembrie BUFNIÞA

Timpul nopþilor lungi

În emisfera Nordicã, aceasta este perioada din ciclul anual în care aerul este rãcoros ºi limpede, iar cei nãscuþi acum au o viziune clarã a necesitãþilor ºi a destinaþiei lor stabilite.
– 142 –

Personalitatea noastrã pãmînteanã
Ca ºi Bufniþa, animalul sãu totem, nativul acestei perioade are un ochi extrem de ager în privinþa detaliilor ºi o naturã iscoditoare. Evadeazã din situaþiile plicticoase în care se aflã uneori, preferînd propria sa companie, în care sã reflecteze ºi sã analizeze. Este plin de resurse, se bazeazã pe forþele proprii ºi are capacitatea sã se adapteze la noi medii sau la schimbãri bruºte de situaþie, fãrã o prea mare dificultate. Impulsionat de un puternic motor interior, este motivat sã sesizeze imediat ocaziile profitabile ivite ºi sã accepte noi provocãri. Are nevoie de cãldura unei relaþii apropiate ºi tinde sã rãmînã credincios celor care îl ajutã sau în sprijinã. Nu-i place sã fie privat de libertate în nici un fel ºi reacþioneazã excelent atunci cînd lasã aceastã libertate sã-i exprime pe deplin felul de-a fi. Probleme de avut în atenþie: Sã înveþe sã-ºi dozeze potenþialul, pentru a nu-ºi risipi energia în prea multe direcþii deodatã. Sã reuºeascã sã aibã o privire introspectivã, pentru a putea percepe astfel dincolo de ceea ce este evident, vizibil, precum ºi o inimã cãlduroasã, pentru a putea gãsi în el compasiunea faþã de semenii din jurul sãu, care se împleticesc în întuneric. 22 decembrie – 19 ianuarie GÎSCA

Timpul reînnoirii

Data naºterii nativului survine în cea mai aridã perioadã a anului, precum ºi la începutul procesului de creare a unei noi forme care, deºi adormitã pentru moment, este pe cale sã fie pusã rapid în miºcare.
– 143 –

Kenneth Meadows
Ca ºi Gîsca, animalul sãu totem, este înzestrat cu o puternicã voinþã de a explora teritorii necunoscute. Cînd aceasta este coroboratã cu puritatea intenþiei, tot ceea ce pare imposibil devine lesne de obþinut, cîtã vreme nu sînt pierdute din vedere obiectivele avute. Preferã sã rãmînã în continuã miºcare ºi sã îndeplineascã sarcini, deci, îºi abordeazã misiunile cu entuziasm. Însuºirea sa înnãscutã de a fi un perfecþionist îi permite sã desfãºoare chiar ºi activitãþi mãrunte, obiºnuite, extraordinar de bine. Dacã se gãseºte în compania unor persoane cu standarde mai scãzute decît ale sale sau la care sînt dominante aspecte minore, este uºor de provocat. Prudent prin natura sa, are un fin simþ al valorii, însã idealismul sãu îl poate face sã fie un neînþeles. Provocarea majorã în viaþã este pentru el sã înveþe cum sã ducã lucrurile la bun sfîrºit ºi, astfel, sã aibã acces la cunoaºtere, ce poate apare numai în urma finalizãrii acþiunilor începute. Probleme de avut în atenþie: Acestea sînt derivate din eforturile sale de a aranja ºi conserva, deoarece obiectivul acestora este de a-l învãþa a se baza pe el însuºi ºi a fi auto-suficient, în scopul de a-ºi determina propria identitate. 20 ianuarie –18 februarie VIDRA

Timpul purificãrii

Aceastã perioadã de mijloc din anotimpul Iernii este un moment în care P ãmîntul este purificat, în vederea pregãtirii sale pentru noul ciclu de viaþã. Persoanele nãscute în aceastã lunã sînt conservatoare ºi vizionare.
– 144 –

Personalitatea noastrã pãmînteanã
Ca ºi Vidra, animalul sãu totem, exceleazã în ordine ºi are mare nevoie de curãþenie, atît acasã, cît ºi în mediul de lucru. Are o minte tot timpul ocupatã ºi îi face plãcere sã se implice în activitãþi cu oamenii, deºi este înclinat sã preia prea multe sarcini deodatã. Este un reformator în sensul constructiv al ideii, însã fuge de prea multe legi ºi regulamente, pe care le considerã inhibitive. Este înzestrat din punct de vedere al originalitãþii ºi poate fi destul de inventiv, deºi ideile sale sînt uneori prea puþin practice. Probleme de avut în atenþie: Are nevoie sã gãseascã curajul de a acþiona mai mult pe baza „impulsurilor“ interioare, decît în conformitate cu aºteptãrile celorlalþi. Învaþã sã transforme viziunile în realitãþi practice, prin strãduinþã ºi, uneori, chiar în pofida adversitãþii semenilor. 19 februarie – 20 martie LUPUL

Timpul vînturilor urlãtoare
Nativul este nãscut într-o perioadã „intermediarã“ a ciclului anual ºi într-un moment de rapide schimbãri, ce anticipeazã robusteþea noii vieþi ce este pe cale sã se iveascã în Naturã. Ca ºi Lupul, animalul sãu totem, este extrem de sensibil ºi intuitiv, capabil sã discearnã între atitudinile ºi intenþiile celorlalþi, indiferent cît de bine ascunse ar fi acestea. Sensibilitatea ºi compasiunea de care dã dovadã îl fac sã fie uneori credul ºi vulnerabil, pasibil de a suferi dezordini emotionale, dacã îºi lasã sentimentele sã-l influenþeze. Are o adevãratã dragoste pentru tot ceea ce bucurã ochiul ºi urechea, adorînd
– 145 –

Kenneth Meadows
strãdaniile creative. Este bine sã petreacã mult timp concentrîndu-se asupra gasirii de modalitãþi de auto-exprimare care sã-i poatã oferi mijloacele de recuperare necesare dupã realizarea eforturilor rezultate din îndeplinirea sarcinilor ce îi sînt adesea încredinþate – cãci reîmprospãtarea ºi reînnoirea forþelor sale îºi au, în ceea ce-l priveºte, o sorginte lãuntricã. Probleme de avut în atenþie: Sã înveþe sã devinã mai discriminativ în abordarea sarcinilor ce i se dau fãrã încetare. Încercãrile la care-l supune viaþa au scopul de a-l face în stare sã se elibereze din mrejele limitãrilor ºi restricþiilor existente, pentru a-ºi extinde orizonturile. ............................................................................................... Deoarece segmentele temporale din Medicina P ãmîntului sînt relaþionate cu anotimpurile ºi ciclul natural al anului, orientãrile din emisfera Sudicã sînt diferite, la fel fiind ºi animalele totem asociate cu datele respective. De exemplu, în emisfera Nordicã, Primãvara începe la Echinocþiul de primãvarã, în jurul datei de 21 martie, iar ªoimul este animalul totem repartizat perioadei 21 martie – 19 aprilie. În emisfera Sudicã, de astã datã, Echinocþiul de primãvarã este în jurul datei de 22 septembrie, astfel încît perioada 22 septembrie – 22 octombrie reprezintã prima porþiune a anotimpului Primãverii, fiind asociatã cu ªoimul. Pe harta Medicinii P ãmîntului, nordul ºi sudul îºi schimbã poziþiile ºi la fel se întîmplã ºi cu estul ºi vestul (vezi figura 17). În astrologie, semnul Soarelui rãmîne neschimbat în ambele emisfere, dat fiind faptul cã el este stabilit de Zodiac,
– 146 –

Personalitatea noastrã pãmînteanã
o centurã imaginarã ce înconjurã întreg P ãmîntul ºi pe care sînt reprezentate constelaþiile formate de cãtre stele. La originile sale, Astrologia era un studiu al modelelor de energie ale Universului ºi al modului în care acestea afecteazã ºi influenþeazã dezvoltarea umanã, deoarece ele sînt
Figura 17. Roata Medicinii P ãmîntului pentru emisfera Sudicã Solstiþiul de varã (22 decembrie)
rea oa nit 9.01 ã 1 oc Ci 2.12 –
2

Sud
Somonul
20.01 – 18.02

Echinocþiul de toamnã (21 martie)
Ur su .02 l b – 2 run 0.0
3

19

l rbu9.04 Co03 – 1 .

-21

l rbu
23 .11

Ce

–2

1.1

2

N NV V SV S SE NE E

Castorul

23.10 – 22.11

20.04 – 20.02

ªarpele

Vest

Est

þa
22

l mu .10

i 2 ªo 9 – 2

22.07 – 21.08

Vidra

21

sca 7 Gî6 – 21.0
.0

21

Bu
2 2.0 8

.0

.05

–2

fni Lu
–2

0.0

6

Echinocþiul de primãvarã (22 septembrie)

pu l

1.0

9

Nord

Solstiþiul de iarnã (21 iunie)

– 147 –

Kenneth Meadows
întipãrite în fiecare individ. Medicina P ãmîntului este o percepþie a modelelor de energie din mediul ambiant al P ãmîntului ce sînt absorbite în interiorul nostru ºi ajutã la formarea personalitãþii ºi comportamentului unei persoane. Deºi nativii aceleiaºi luni, chiar nãscuþi în aceeaºi zi, prezintã calitãþi esenþiale similare, trebuie sã subliniez faptul cã fiecare individ este unic. Medicina P ãmîntului ne pune la dispoziþie numai indicaþii care ne vor ajuta sã ne înþelegem natura propriilor modele de energie ºi a potenþialelor calitãþi. Însã, ºi mai important, el indicã nevoia fiecãruia dintre noi de a cãuta în interiorul nostru mai degrabã decît în afarã, explicaþii pentru modul în care sîntem.

– 148 –

Numai trãind în Prezent putem percepe Prezenþa Vie, care nu se aflã în exterior, undeva, unde nu putem ajunge, ci chiar în noi, în fiecare moment al unui veºnic Acum.

– 149 –

CAPITOLUL ªASE

Influenþele cosmice
iecare dintre noi este un Univers. O miniaturizare a marelui Univers, funcþionînd dupã legi similare. Dacã ne vom înþelege modul în care funcþionãm, atunci vom fi în stare sã înþelegem ºi modul în care funcþioneazã Universul, ºi viceversa, deoarece noi sîntem el, iar el funcþioneazã, de asemenea, în noi. Absorbim energie etericã de la stele, planete, constelaþii ºi alte surse Cosmice de influenþã, acestea afectînd, pînã la un anumit punct, felul în care sîntem ºi efectul pe care-l avem asupra celorlalþi. Printre forþele existente în Univers se aflã ºi influenþele Cosmice reprezentate grafic pe Roata Medicinii ca niºte spiþe. Ele sînt arãtate ca fiind „direcþii“ cardinale ºi non-cardinale, nefiind, însã, orientãri geografice, aºa cum s-a presupus, ci modalitãþi în care pot fi abordate puternicele forþe care influenþeazã fluxul energiei. Aceste forþe nu se limiteazã la direcþii specifice ºi nu se pot îngrãdi în interiorul unui segment compartimentat din Cercul simbolic al percepþiei. Cu toate, ele existã împrejurul nostru, deasupra ºi dedesubtul nostru, în afara ºi înãuntrul nostru. Ele impregneazã ºi satureazã toate nivelurile fiinþei noas– 150 –

F

Influentele cosmice ,
tre – fizic, psihic, emoþional ºi spiritual. Aºadar, o „direcþie“ de pe Roata Medicinii nu se referã la locul în care se pot localiza anumite forþe, ci modul în care acestea pot fi abordate, deoarece direcþia din care ele sînt abordate influenþeazã ºi afecteazã modul în care ele rãspund.

Auto-cunoaºterea prin intermediul Roþii Medicinii
Înainte de a examina natura acestor forþe Cosmice, haideþi, mai întîi, sã cunoaºtem cîteva lucruri despre aceastã Roatã a Medicinii. Scopul sãu esenþial este acela de a servi drept dispozitiv multidimensional simbolic ce permite realizarea de conexiuni cu forþele Cosmice ºi energiile naturale, pentru realizarea echilibrului cu Natura ºi propria fiinþã. Ea funcþioneazã la toate nivelurile – fizic, psihic ºi spiritual – ºi poate fi folositã pentru realizarea multor obiective specifice. În cazul de faþã, ne vom concentra atenþia asupra scopului sãu principal, de mijloc de realizare a auto-cunoaºterii prin intrarea în acord cu energiile naturale care ne afecteazã ºi influenþeazã viaþa, precum ºi mediul ambiant ce ne înconjoarã. Roata însãºi este un cerc ce înconjoarã o cruce. Cercul reprezintã totalitatea spaþiului din întregul Univers. De asemenea, reprezintã spaþiul nostru personal, precum ºi tot ceea ce este în interiorul ºi împrejurul nostru, ca indivizi. Roata Medicinii este o mandala universalã, beneficã tuturor fiinþelor umane, nu doar nativilor americani ce au pãstrat-o ºi au onorat-o, datoritã calitãþii ei de a fi un catalizator
– 151 –

Kenneth Meadows
al altor sisteme. Un catalizator este ceva ce produce schimbãri fãrã ca el însuºi sã sufere schimbãri, însã Roata Medicinii este ceva mai mult decît atît. Ea funcþioneazã, de asemenea, ca proces integrator. Integrarea reprezintã strîngerea laolaltã a unor porþiuni segmentate, într-un întreg unificat ºi coordonat. Astfel, Roata Medicinii nu este numai un mijloc prin care se reunesc acele aspecte ale noastre pe care am fost educaþi sã le presupunem ca fiind „separate“ – corp, psihic, suflet ºi spirit – astfel încît sã poatã funcþiona împreunã, la unison, ci ºi un mijloc de a ne aduce într-o relaþie de armonie cu alte fiinþe ºi chiar cu puterile Universului! Ca un convertor catalitic de maºinã ce converteºte gazele poluante în unele neagresive din punct de vedere ecologic, Roata Medicinii este un mijloc de transformare a sinelui nostru poluant într-un mediu în armonie cu Universul. Un factor poluant contamineazã, murdãreºte, corupe ºi violeazã mediul înconjurãtor natural, comportîndu-se întocmai precum acþiunile distructive pe care omul le face împotriva P ãmîntului ºi forþelor Cosmice ale Universului, prin folosirea greºitã a psihicului ºi alegînd sã îºi serveascã ºi satisfacã propriul eu. În unele tradiþii mistice, relaþiile dintre diverse fiinþe, corpuri, obiecte ºi lucruri care împãrtºesc aceleaºi calitãþi sînt numite „corespondenþe“. Cuvîntul „corespondenþã“ derivã din expresia latinã cum respondere, ceea ce înseamnã „a promite sau a se angaja faþã de cineva“. Are de-a face ºi este relaþionat cu responsabilitatea – capacitatea de a rãspunde. Astfel, „corespondenþele“, în abordarea ºtiinþei ºamanice, denumesc relaþiile stabilite între diferite fiinþe, puteri, substanþe ºi energii care produc apariþia unui rãspuns. Responsabilitatea noastrã – capacitatea ºi sarcina noastrã de a rãspunde – ca fiinþe umane este de a recunoaºte cã viaþa este
– 152 –

Influentele cosmice ,
identicã, atît în exterior, cît ºi în interior. Pentru a schimba exteriorul, trebuie ca, mai întîi, sã facem schimbãri în interior. De fapt, la asta se referã Roata Medicinii. Sã facem schimbãrile necesare în interiorul nostru, pentru a putea în cele din urmã sã facem modificãri armonioase lumii de afarã, deoarece responsabilitatea primordialã este mai întîi faþã de noi înºine, ca indivizi. Cînd este pusã în funcþiune în afarã, centrul Roþii Medicinii este marcat de opt pietre care reprezintã nu numai punctul central în jurul cãruia totul se roteºte – percepþia individualã – ci ºi Sursa Vieþii ºi a Luminii, a Iubirii ºi a Legii, ce vine din interior. Ele indicã aspectele gemene ale folosirii energiei – Dãruirea – Primirea ºi Posesia – Hotãrîrea (sau Alegerea). Alte opt pietre marcheazã perimetrul ocupat de cerc ºi sînt plasate în direcþiile cardinale ºi ne-cardinale. Aceste pietre reprezintã forþe din Univers ºi din individ, aºezate în echilibru, ca un simbol de permanentã aducere aminte faþã de Legile cosmice ale armoniei sau Octavele. Alte opt pietre sînt folosite pentru a forma braþele crucii ºi a arãta cãile de urmat cãtre acumularea lãuntricã de putere a auto-cultivãrii. Roata Medicinii poate fi, de asemenea, reprezentatã pe o suprafaþã de lucru, printr-o cruce înscrisã într-un cerc – un cerc al Percepþiei, servind drept oglindã reflectorizantã ce dezvãluie modul în care viaþa persoanei este energizatã ºi modelatã, precum ºi modul în care toate lucrurile se relaþioneazã într-un fel sau altul între ele. Cartea mea, The Medicine Way („Calea medicinei“, Rider, 2001 – n.trad.) este un ghid practic pentru folosirea Roþii Medicinii ca sistem de dezvoltare personal.
– 153 –

Kenneth Meadows

Vîntul de nord
Forþa nordului

Vîntul de vest

Forþa vestului

H ot ãr âr e

Calea cãtre Psihic Lege Luminã

Calea cãtre Fizic

Viaþã

e

in

er

Re þ

Figura 18. O reprezentare a Roþii Medicinii, ce indicã în centrul ei sursa
forþelor ce se gãsesc în interior, cele douã forþe gemene ale folosirii energiei care afecteazã acumularea personalã de putere, precum ºi cãile sau modalitãþile de abordare a forþelor Cosmice din Univers.

Roata Medicinii a indienilor nord-americani ºi Cercul Mistic din tradiþiile vestice sînt simboluri identice însã, deoarece sînt aliniate în mod diferit, efectele ºi rezultatul nu sînt aceleaºi. Cercul mistic pune accentul asupra determinãrii prin interme– 154 –

im Pr ire

Vîntul de est

Forþa estului

Calea cãtre Spirit

Iubire Calea cãtre Intuiþie
r Dã ui re

Forþa sudului

Vîntul de sud

Influentele cosmice ,
diul psihicului – adicã, realizînd alegeri ºi decizii prin exercitarea puterii intelectului ºi a ceea ce apare ca fiind de dorit, potrivit ºi benefic eului. Cercul este aliniat, pentru a forma ºi modela în conformitate cu Voinþa. Este o modalitate de a prelua puterea necesarã, în scopul de a obþine ceea ce se doreºte. Este un mijloc în slujba unui manipulator, în scopul exercitãrii controlului. Pune accent pe calea interesului manifestat pentru sine. Dicþionarele definesc Voinþa ca fiind capacitatea de a face o cauzã sã-ºi producã efectul. Nu de a produce neapãrat un efect, ci de a face ca într-adevãr ceva sã ia fiinþã. Liberul arbitru, deci, reprezintã libertatea de a cauza, de a fi la originea procesului prin care, ceea ce este dorit la un moment dat, sã capete, într-adevãr, fiinþã. Este o capacitate ce aparþine unui creator, atît de obiecte cît ºi de situaþii. Este o forþã creatoare a Universului! ªi fiecare din noi o avem ºi o folosim ori pentru a servi intereselor proprii, ceea ce ia de la alþi semeni ºi de la alte forme de viaþã în scopul satisfacerii dorinþelor Sinelui, sau o folosim pentru a constitui un schimb reciproc de energii, ceea ce produce armonie, de aceastã datã, deoarece este împãrtãºitã ºi celorlalþi. Voinþa este ceea ce îndreaptã forþelor creative pe care le posedãm, putînd fi controlate de cãtre Eu ºi de cãtre Spirit. Aliniamentele Roþii Medicinei demonstreazã abordarea hotãrîrii cu ajutorul Spiritului. Aceastã abordare implicã participarea voluntarã ºi cooperarea la toate nivelurile fiinþei ºi în cadrul tuturor sferelor de existenþã. Este modul în care se stabileºte echilibrul, armonia ºi frumuseþea în cadrul mediului în care ne aflãm. Foloseºte energia pentru a exprima ceea ce sîntem. Reprezintã, mai degrabã, „puterea de a dãrui ceea
– 155 –

Kenneth Meadows
ce sîntem“, decît „puterea de a lua ceea ce dorim“, exprimîndu-ne, ca urmare, energia esenþialã aflatã în armonie. Armonia este o forþã ce echilibreazã dezvoltarea individualã cu cea a Întregului, funcþionînd la nivelurile multidimensionale ale Universului.

Cele patru direcþii
Nativii americani vedeau cele patru „direcþii“ ca fiind Inteligenþe ale Spiritului, a cãrui prezenþã afecteazã toate fiinþele vii, precum ºi mediul ambiant al P ãmîntului ºi atmosfera din jurul sãu. Aceste Inteligenþe aparþin unei dimensiuni ce transcede realitatea fizicã ºi psihicã ºi, prin miºcarea pe care o genereazã, afecteazã natura a ceea ce capãtã formã de manifestare. Prin urmare, ele sînt cu mult mai mult decît concepte filozofice, principii metafizice sau convingeri religioase. Ele sînt realitãþi spirituale care, de fapt, reglementeazã activitatea Naturii ºi a Universului. În unele culturi, erau cunoscute ca fiind „cele patru Vînturi“, deoarece, Spirite fiind, nu puteau fi vãzute, însã, ca ºi vînturile, prezenþa lor putea fi perceputã prin intermediul efectului pe care acestea îl aveau asupra mediului înconjurãtor. Unii le venerau ca pe niºte „zei“ sau ca pe niºte arhangheli – cel mai înalt grad al fiinþelor cereºti – deoarece ele controlau ºi administrau sistemele de sprijin al vieþii din Univers. Unele triburi de nativi americani le denumeau „apãrãtori ai Spiritului“, deoarece ei sînt gardienii ºi îngrijitorii Universului. Deºi erau în posesia unor forþe extraordinare, ei nu erau temuþi, ci priviþi ca fiind abordabili ºi binevoitori.
– 156 –

Influentele cosmice ,
Aceste Inteligenþe cosmice, însãrcinate cu apãrarea naturii ºi, mai degrabã, a structurii lucrurilor ce se manifestã de o manierã sau alta, decît a formei sub care acestea se prezintã, erau privite ca avînd capacitatea de a se exprima fãrã a avea necesitatea unui vehicul corporal. Pentru reprezentarea acestor „apãrãtori ai Spiritului“ ºi pentru a servi drept „conectori“ simbolici, au fost folosite totemurile. Totemul Nordului este Bizonul, un animal care furniza popoarelor native toate elementele necesare pentru supravieþuire, deci indicã puterea înmagazinatã disciplinat. Totemul Vestului este Ursul Grizzly, care este caracteristic forþei interioare ºi introspecþiei. Totemul Estului este Vulturul, o pasãre cu faima de a zbura foarte aproape de Soare – sursa luminii ºi a radiaþiei. Totemul Sudului este ªoarecele, un micuþ animal asociat cu creºterea rapidã, ce pune accentul asupra importanþei ideii de a nu confunda puterea cu mãrimea. „Mustãþile“ sale indicã importanþa „apropierii“ de lucruri ºi puterea sentimentelor. Indiferent ce anume se asociazã cu o Forþã direcþionalã, în abordarea unui sistem spiritual, mistic, magic sau metafizic, acesta este pus de acord cu o modalitate de exprimare a energiei ºi afecteazã modul sãu de acþiune. Cu alte cuvinte, mai devreme sau mai tîrziu, individul trãieºte consecinþele acestei abordãri. Prin urmare, direcþia este un element de o primordialã importanþã. La fel sînt motivaþia ºi intenþia. Motivaþia este elementul care iniþiazã miºcarea ºi produce realizarea unei anumite acþiuni într-un anume fel. Este o forþã generatoare care de fapt conduce realizarea unei activitãþi. Intenþia este relaþionatã cu obiectivul ce trebuie atins. În abordarea ºamanicã, motivaþia este reprezentatã întotdeauna de
– 157 –

Kenneth Meadows
Iubire ºi Armonie, astfel încît ceea ce se obþine este menit întotdeauna sã fie în final pentru beneficiul persoanei, persoanelor sau fiinþelor implicate, în scopul de a reface sau de a menþine armonia ºi echilibrul. Intenþia, în orice caz, este întotdeauna concentratã asupra unui scop specific.

Feng Shui
A intra în armonie cu forþele Cosmice care protejeazã mediul s-a numit în China anticã Feng Shui. Feng Shui înseamnã „Vînt ºi Apã“, indicînd faptul cã aceste forþe ascunse acþioneazã ca aerul ºi apa în modul în care este întreþinut întreg mediul ambiant ce ne înconjoarã. Într-adevãr, sfatul maeºtrilor Feng Shui era cãutat în momentul construirii unei case, în legãturã cu locul cel mai nimerit pentru ridicarea acesteia, precum ºi locurile unde era nimerit sã i se aºeze uºile ºi ferestrele, pentru ca toate elementele construcþiei sã se aºeze armonios pe direcþiile forþelor. Chiar ºi în prezent existã consultanþi Feng Shui ce lucreazã în comunitãþile chinezeºti din unele dintre cele mai dezvoltate oraºe ale lumii, practicînd aceste strãvechi tradiþii, de o vîrstã apreciatã ca fiind de cel puþin trei mii de ani. În orice caz, originile sale merg cu mult mai în urmã, deoarece ele derivã din ºamanismul timpurilor cu mult mai strãvechi. Vîntul ºi Apa sînt termeni care descriu nu numai forþele care ne modeleazã mediul nostru înconjurãtor, ci ºi suflul vieþii, al trãirii, care le permite sã continue sã influenþeze mediul. Oricum, Feng Shui nu a reprezentat un mijloc de a controla
– 158 –

Influentele cosmice ,
ºi a supune mediul înconjurãtor, ci, mai degrabã, un mijloc prin care sã se poatã trãi în respect ºi armonie în cadrul acestuia, acþionînd în concordanþã cu efectele sale pozitiv ºi conºtientizînd orice influenþã negativã. Cu alte cuvinte, ca ºi ªamanica ºi spiritul ºamanismului din care ºi-a avut sorgintea, Feng Shui era un mod practic de a lucra cu realitatea – cu felul în care aratã Universul.

Intrarea în legãturã cu direcþiile cardinale
Dacã intrãm în armonie ºi cooperãm cu forþele Naturii, mediul înconjurãtor ne va sprijini ºi ne va proteja. Dacã ne amestecãm agresiv în Naturã sau sîntem motivaþi în abordarea noastrã de un egoism ce genereazã lipsã de armonie ºi haos, echilibrul sãu se va rupe cu consecinþe ameninþãtoare ºi, uneori, chiar dezastruoase. Aºadar, cum ar trebui sã stabilim direcþiile ºi sã recunoaºtem forþele ce sînt inerente în fiecare? În emisfera Nordicã, pivotul în jurul cãruia stelele par sã se roteascã este constituit de Polaris – Steaua Nordului. Într-o noapte seninã, Polaris poate fi lesne localizatã, deoarece este poziþionatã în linie dreaptã deasupra „cãuºului carului“ – un grup de stele cu formã caracteristicã aflat în constelaþia Ursa Mare – cunoscut, de asemenea, sub numele de Carul Mare. Steaua Polarã strãluceºte destul de tare. Pe Roata Medicinii, nordul este poziþionat deasupra cercului, deoarece perspectiva este cãtre P ãmînt, ca ºi cum cineva ar privi cãtre Steaua Nordului. În astrologie ºi în hãrþile stelare taoiste, sudul este po– 159 –

Kenneth Meadows
ziþionat deasupra, deoarece perspectiva este „cereascã“ sau Cosmicã, ca ºi cum cineva ar privi din direcþia Stelei Polare. În oricare dintre situaþii, este stabilitã o poziþie în Timp ºi Spaþiu în relaþie cu un punct fix ºi inamovibil – în cazul de faþã Steaua Polarã. Pe Roata Medicinii, estul este poziþionat în dreapta, vestul este în stîanga iar sudul este la baza cercului. Se poate chiar ajunge la o „percepþie emoþionalã“ a fiecãreia dintre aceste direcþii cardinale, precum, de asemenea, este posibil sã se obþinã învãþãturi personale din conectarea la ele, posibilitate oferitã de efectuarea unor experienþe cum ar fi urmãtoarea. Polaris – Steaua Nordului

Stea dublã

Figura 19. carul

oiºtea

Polaris, Steaua Nordului, se aflã în linie dreaptã de la prima stea a „carului“, sau Carul Mare, un grup de ºapte stele care se rotesc în jurul poziþiei aparent „fixe“ a Stelei Polare în emisfera nordicã. Cea de-a ºasea stea din grup este o stea „dublã“.

– 160 –

Influentele cosmice ,

Nord

Figura 20.
Est Vest Sud

Direcþiile cardinale înscrise pe Roata Medicinii.

..........................................................................

EXPERIMENTUL 9 Conectarea la forþa nordului
Aºteptaþi venirea unei perioade din decursul lunii în care Luna sã fie în creºtere cãtre faza ei de maxim ºi puteþi ieºi afarã spre a-i admira lumina argintie. Localizaþi Steaua Nordului ºi aliniaþi-vã cu acea direcþie, în aºa fel, încît sã fiþi cu faþa îndreptatã cãtre Nord. Acum, concentraþi-vã atenþia asupra Stelei nordului ºi deveniþi conºtient de perfecþiunea acelei miºcãri aproape imperceptibile ce face sã parã cã întrega galaxie se roteºte în jurul acelui punct de pivotare ca un vîrf ascuþit de ac. Acum, „conectaþi-vã“ la Forþa nordului. Puteþi face acest lucru prin afiºarea doar a unei intenþii clare de a o face, rãmînînd într-o atitudine de aºteptare pozitivã ce produce, fãrã îndoialã, plãcere.
– 161 –

Kenneth Meadows
O calitate a Forþei nordului este reînnoirea. Astfel, prin conectarea la Forþa nordului, puteþi primi de acolo energie de aceastã calitate, pe care sã o absorbiþi – o posibilitate de a vã reinnoi fiinþa: realizaþi un nou început ºi daþi la spate tot trecutul, cu toate greºelile, durerile, amãrãciunile ºi dezamãgirile. Toarte acestea, pentru a fi re-fãcut! Nu trebuie sã „faceþi“ nimic, doar sã fiþi receptiv, astfel încît psihicul sã poatã fi deschis, pentru a primi informaþii, ºi relaxat, pentru ca trupul sã poatã fi pregãtit sã trãiascã experienþa tuturor senzaþiilor. Trebuie doar sã permiteþi Forþei nordului sã vã energizeze. Printre multe alte atribute ale sale, este ºi Claritatea, deci daþi voie Forþei Nordului sã îndepãrteze limitãrile care în trecut v-au împiedicat sã vedeþi lucrurile aºa cum sînt cu adevãrat ºi nu aºa cum alþii v-au lãsat sã credeþi cã sînt ºi cereþi acestei Forþe sã vã înveþe personal lecþia despre claritate. Apoi intraþi înapoi în casã ºi notaþi toate senzaþiile pe care le-aþi trãit, precum ºi învãþãturile personale pe care le-aþi primit. ..................................................................................

EXPERIMENTUL 10 Conectarea la forþa vestului
Pentru acest experiment, cel mai bine este sã alegeþi un moment cînd, ieºind afarã, puteþi admira apusul Soarelui. Fiind cu faþa îndreptatã cãtre Vest, urmãriþi Soarele cum se scufundã încet, sub linia orizontului ºi, pur ºi sim– 162 –

Influentele cosmice ,
plu, relaxaþi-vã ºi permiteþi sã fiþi absorbit de pãtura moale a culorilor aurite, „conectîndu-vã“ la Forþa debordantã a vestului. O calitate a vestului este transformarea, pe care o trãiþi chiar în aceste momente ale experimentului, ca experienþã fizicã, deci permiteþi, doar, sã fiþi atins de forþa care aduce schimbarea – forþa care vã permite sã fiþi transformat faþã de cum aþi fost înainte, sã fiþi eliberat de limitãrile ºi constrîngerile care v-au stãpînit ºi îngrãdit anterior, schimbîndu-vã în ceea ce sînteþi capabil sã deveniþi: o fiinþã mai cuprinzãtoare, mai completã. Trãiþi aceastã schimbare, sesizaþi modul în care ea chiar se petrece în clipa de faþã. Nu vã gîndiþi, doar, la ea, cu ajutorul psihicului, ci simþiþi-o fizic! Apoi cereþi Forþei vestului sã vã dea o lecþie personalã despre schimbare, tranziþie ºi transformare, aºteptînd rãspunsul. Pînã cînd toate acestea se vor fi întîmplat, Soarele va fi plonjat, deja, sub linia orizontului, iar ziua se va fi preschimbat în noapte. Chiar aceastã acþiune a Naturii vã va ajuta sã înþelegeþi nevoia de a vã aduce viziunile ºi spiritualitatea înapoi, cu picioarele pe P ãmînt. Intraþi înapoi în casã ºi notaþi-vã trãirile ºi mesajele ce v-au fost transmise. .................................................................................

– 163 –

Kenneth Meadows
EXPERIMENTUL 11 Conectarea la forþa estului
Treziþi-vã înainte de ivirea zorilor ºi ieºiþi din casã, mergînd într-un loc din naturã, undeva unde sã nu se audã deranjantul zgomot al traficului. Dacã este propria dumneavoastrã grãdinã, e bine. Însã, dacã locuiþi într-un oraº, fie mare, fie mic, ar putea fi nevoie sã vã planificaþi o ieºire de o zi sau douã într-o zonã ruralã, undeva unde sã vã fie mai convenabil sã fiþi martor al ivirii zorilor. Staþi în picioare, cu faþa spre Est, spre direcþia din care va izbucni licãrirea luminoasã, ascultînd cu atenþie nemiºcarea nopþii. Lãsaþi-vã încãlzit de plapuma sa de liniºte, ºi încercaþi sã distingeþi sunetele care existã în acea liniºte. Apoi, chiar înainte de rãsãritul Soarelui, acele sunete ale liniºtii se vor amplifica, devenind sunetul general al corului zorilor, pe mãsurã ce ºi pãsãrile se trezesc din moþãialã ºi sînt atinse de miºcarea blîndã ce vesteºte apariþia unei noi zile. Pe mãsurã ce orizontul începe sã se lumineze în depãrtare, conectaþi-vã la Forþa estului ºi trãiþi senzaþia oferitã de forþa ºi vitalitatea generate de ivirea unei noi zile. Simþiþi în dumneavoastrã cum forþa „se trezeºte“ ºi vã aduce luminã în acele zone ale vieþii pe care nu le-aþi înþeles. O calitate a Forþei estului este iluminarea, deci cereþi Forþei estului sã vã ilumineze cu învãþãturile sale, acum. Dupã aceea, scrieþi o relatare a experienþelor trãite ºi a învãþãturilor primite. ................................................................................
– 164 –

Influentele cosmice ,
EXPERIMENTUL 12 Conectarea la forþa sudului
Planificaþi-vã sã vã aflaþi într-o locaþie din exteriorul casei, cam în jurul amiezii. Puteþi face acest lucru într-o grãdinã sau într-un loc unde sã puteþi fi înconjuraþi de elemente din naturã. Situaþi-vã cu faþa spre Sud, care este direcþia spre care se gãseºte ºi Soarele, la miezul zilei. Staþi relaxat, însã cu atenþia treazã, ºi ridicaþi mîna, ca ºi cum aþi încerca sã atingeþi Soarele cu mîna. Nu întindeþi prea mult, nu depuneþi nici un efort deosebit, în nici un fel – doar o miºcare uºoarã, blîndã, pe mãsurã ce vã conectaþi la Forþa sudului, pentru a putea percepe apropierea radiaþiei sale. Pe mãsurã ce inspiraþi, conºtientizaþi treptat o strãlucire interioarã, odatã cu primirea puterii în dumneavoastrã. Continuaþi asta pentru cîtva timp, apoi lãsaþi-vã braþul sã se relaxeze pe lîngã corp. Adaptabilitatea este o calitate a sudului, deci cereþi Forþei sudului sã vã ajute sã vã miºcaþi mai uºor, odatã cu curgerea vieþii, precum ºi sã vã adaptaþi la împrejurãrile atît de schimbãtoare oferite de aceasta. Cereþi Forþei Sudului sã vã înzestreze cu flexibilitatea necesarã pentru a vã adapta la schimbãri ºi sã vã dea acea învãþãturã personalã ce vã poate ajuta sã deveniþi mai intuitiv. Imediat dupã terminarea experimentului, notaþi senzaþiile trãite ºi învãþãturile primite. ................................................................................
– 165 –

Kenneth Meadows
Aºadar, forþele inerente existente în aceºti „apãrãtori ai Spiritului“ se manifestã în funcþie de direcþia din care sînt abordaþi, precum ºi de motivaþia ºi intenþia ce coloreazã acel mod de acþiune. Deºi ei transcend Dimensiunile, ei genereazã cu toþii miºcare în interiorul lor. Fiecare are, de asemenea, o mare influenþã asupra dezvoltãrii generale a fiinþei noastre. De exemplu: Forþa vestului activeazã inteligenþa prezentã în corpul fizic ºi îi dã posibilitatea de a lucra cu substanþele materiale ce formeazã în noi carnea, sîngele ºi oasele. Forþa nordului limpezeºte mintea ºi purificã fiinþa noastrã psihicã. Forþa sudului dã forþã ºi vigoare „sinelui“ intuitiv. Forþa estului ne dã capacitatea de a fi iluminaþi de flashuri de inspiraþie ºi înþelegere, prin intermediul celui mai profund „sine“ al nostru, care este ºi cel mai nobil aspect al întregii noastre fiinþe.

Culorile celor patru Forþe
Pe Roata Medicinii, fiecare dintre cele patru Forþe este asociatã cu o culoare – albul în nord, negrul pentru vest, galbenul pentru est ºi roºu pentru sud – deoarece culoarea reprezintã o expresie vibratoare a calitãþilor inerente ale acestor forþe, avînd ºi ea un puternic impact asupra sistemului energetic uman. „Apãrãtorii“ Spiritului sînt puteri creatoare intangibile, care pot fi mai presus de capacitatea umanã de înþelegere, însã
– 166 –

Influentele cosmice ,
sînt posibil de contactat din punct de vedere ºamanic. Iatã, mai jos, cîteva dintre calitãþile de bazã ale acestora, principalele domenii de influenþã asupra condiþiei umane, precum ºi totemurile lor. ........................................................................................ FORÞA NORDULUI Forþa înnoirii Forþa accelerãrii Forþa puritãþii Forþa limpezimii Trãsãturã umanã principalã: psihicul Caracteristicã esenþialã: inteligenþa Pune accent pe: puritate ºi intensitate Totem: bizonul Culoarea: albul ....................................................................................... FORÞA VESTULUI Forþa transformãrii Forþa introspecþiei Forþa consolidãrii Forþa punerii în contact cu pãmîntul Trãsãturã umanã principalã: corpul fizic Caracteristicã esenþialã: rezistenþã Pune accent pe: stabilitate Totem: ursul grizzly Culoarea: negrul ........................................................................................
– 167 –

Kenneth Meadows
FORÞA ESTULUI Forþa ce face Lumina sã existe Forþa de a risipi întunericul ºi ignoranþa Forþa iluminãrii ºi dãruirii de cunoºtinþe Forþa deºteptãrii Forþa de înnoire a vieþii Trãsãturã umanã principalã: Spiritul Caracteristicã esenþialã: previziunea Pune accent pe: spiritualitate Totem: vulturul Culoarea: galbenul ........................................................................................ FORÞA SUDULUI Forþa creºterii organice Forþa descoperirii Forþa dãruirii de învãþãturi Forþa desfãºurãrii Forþa percepþiei interioare – cunoaºterii intuitive. Trãsãturã umanã principalã: trãirile afective Caracteristicã esenþialã: apropierea Pune accent pe: vitalitate Totem: ºoarecele Culoarea: roºul ........................................................................................
– 168 –

Influentele cosmice , Wakan – Tanka
Miºcarea pe care am indicat-o pe Roata Medicinii, ce porneºte de la nord, se miºcã în sens invers acelor de ceasornic înspre vest, trece prin est ºi continuã în sensul acelor de ceasornic spre sud, este o miºcare în spiralã. Dacã ar fi sã o trasãm pe un cerc bi-dimensional, ar produce o formã de „s“ care, la indienii cîmpiilor Americii de Nord, reprezenta un simbol care desemna Wakan-Tanka – sau manifestarea Marelui Spirit. Acesta este reprezentat aici ca apãrînd din Psihicul Marelui Spirit în partea de nord, deplasîndu-se cãtre vest, pentru a se manifesta sub formã fizicã, apoi spre est, pentru a fi activat de cãtre Spirit, iar apoi cãtre sud, pentru a trãi în calitate de Copil al Naturii, în scopul de a permite Spiritului sã trãiascã experienþa îngemãnãrii cu materia. Simbolul indicã, de asemenea, deplasarea energiei cãtre formã ºi, înapoi, a formei cãtre stadiul energetic. Figura 21. Simbolul Wakan-Tanka, al energiei ce se miºcã în spiralã,
cãtre manifestarea efectivã a formei, precum ºi al formei ce revine la stadiul de energie, în cadrul Ciclului Creaþiei.

– 169 –

Kenneth Meadows
Figura 22. Mandala Taoistã Tai Chi reprezintã simbolul aspectelor activ ãi receptiv, masculin ºi feminin ale Sursei Originale, aflate în echilibru perfect ºi dinamic pentru a scoate în evidenþã relaþia dintre forþele opuse ºi complementare inerente în toate formele de manifestare.

Prin unirea laolaltã a polaritãþilor de nord ºi de sud, simbolul cu formã de „S“ devine un alt simbol, cel al unei cifre „8“, care reprezintã cercul geamãn al miºcãrii efectuate între douã polaritãþi – cea vizibilã ºi cea invizibilã, cea fizicã ºi cea spiritualã, psihicul ºi materia, Yin ºi Yang, într-un continuum neîncetat al existenþei.

Yang ºi Yin
Originea tuturor miºcãrilor ºi chiar a Vieþii însãºi este exprimatã prin strãvechiul simbol chinezesc al Tai Chi – maxima supremaþie – care combinã în el esenþa Cerurilor ºi a P ãmîntului, din punct de vedere spiritual ºi fizic. Are o semnificaþie similarã cu simbolul Wakan – Tanka. Sursa Originalã unicã ºi-a polarizat energia în Structura sa interioarã, împãrþind-o în douã zone – Yin ºi Yang – fiecare din ele fin echilibratã ºi aflatã în armonie cu cealaltã, cuprinzînd o forþã dinamicã ciclicã de miºcare ºi odihnã ce dã capacitate forþei sã se preschimbe în formã. Yin ºi Yang nu sînt stãri statice ale unor energii diferite, ci valori relative – faze interschimbabile ale aceleiaºi energii
– 170 –

Influentele cosmice ,
esenþiale. Activ ºi pasiv, pozitiv ºi negativ, cald ºi rece, masculin ºi feminin. Aspecte de expansiune ºi contracþie ale aceluiaºi lucru, derivînd din aceeaºi Sursã. Yang transformã ºi transportã, Yin asimileazã ºi înmagazineazã. Ideograma chinezeascã pentru Yang înseamnã „partea însoritã a colinei“, în timp ce Yin reprezintã partea umbroasã a acesteia. Aceste imagini exprimã modul în care, printr-o miºcare naturalã, cum este cea a P ãmîntului deplasîndu-se pe orbita sa în jurul Soarelui, fiecare dintre ele se transformã neîncetat una în cealaltã, la fel precum partea însoritã a colinei devine partea umbroasã, în decursul procesului creativ al schimbãrii. Yang ºi Yin sînt, aºadar, douã Forþe originale ce guverneazã Universul ele însele simbolizând Armonia. Toate lucrurile sînt alcãtuite din proporþii variabile de Yang ºi Yin, aflate într-o stare continuã de miºcare ºi schimbare. Prin urmare, nimic din ceea ce pare veºnic nu rãmîne ca atare. Totul, îndiferent cît de static sau solid ori aparent imobil ºi permanent, vibreazã ºi pulseazã. Totul este doar energie ce devine formã, rãmîne, apoi, în aceastã stare pentru o perioadã, iar apoi redevine energie, într-un magnific, circular, ciclic ºi spiralat Dans al vieþii.

Dinamica vieþii
Înþelegerea realitãþii lui Yang ºi Yin este foarte importantã, deoarece ne ajutã sã pãtrundem tainele dinamicii Vieþii – modul în care energiile naturale afluiesc ºi se modificã. Întregul Univers este într-o stare continuã de schimbare, datoritã
– 171 –

Kenneth Meadows
interacþiunii creative a acestor Yang ºi Yin ºi la fel sînt ºi oamenii, deoarece nu sîntem altceva decît niºte mini-universuri. Modelul schimbãrii perpetue al anotimpurilor de-a lungul ciclului anual nu este un proces ce se desfãºoarã la întîmplare, ci este chiar felul natural de a fi al Realitãþii, iar acest lucru are efect asupra a tot ceea ce capãtã formã de manifestare, inclusiv asupra noastrã, cãci noi înºine sîntem formaþi, în parte, de cãtre acesta. În momentul ºi în locul naºterii noastre, acoperãmîntul de carne ce îmbracã Spiritul uman conþine expresia naturii schimbãtoare a P ãmîntului însuºi, precum ºi o hartã a Universului (aspect pe care deja l-am discutat în capitolul anterior), deoarece legile cosmice care guverneazã Universul funcþioneazã în egalã mãsurã ºi în noi. Aceleaºi Forþe condiþionante ºi procese care compun Universul intrã ºi în compunerea noastrã. Ceea ce a fost numit „Creaþie“ este, astfel, în aria de referinþã a Realitãþii, un proces de transformare – din ceea ce este invizibil, în ceea ce este vizibil: intangibilul devine tangibil, energia se transformã în materie ºi materia se preschimbã, înapoi, în energie. Potrivit strãvechii înþelepciuni, Creaþia depinde de patru Principii: cel activ ºi cel de iniþiere fiind atrase de cel pasiv ºi cel de recepþionare ºi formînd, astfel, o Unitate în echilibru ºi armonie, pentru a produce o nouã creaþie, prin intermediul forþei sale inerente a Iubirii. Astfel, cele Douã elemente produc un al Treilea, ca rezultat al forþei de legãturã a Iubirii, care le-a unit ºi Le întruchipeazã. Iar cel de-al Treilea aduce la luminã pe cel de-al Patrulea, care reprezintã multitudinea tuturor elementelor ce se manifestã efectiv.
– 172 –

Influentele cosmice ,
ªamanii taoiºti denumeau aceastã Sursã ca fiind un „Soare“ spiritual, ce a apãrut din „Marele Vid“, numit de ei Wu Chi. Nativii americani îl numeau „Marele Mister“, din care a apãrut Marele Spirit. Printre vechii evrei, cuvîntul YHVH era interpretat ca „Cel ce nu poate fi numit“ ºi era tradus ºi prin „Sînt ceea ce sînt“. Yahweh sau Yeywah (vocalele nu sînt conþinute în alfabetul ebraic, de douãzeci ºi douã de caractere) poate însemna, de asemenea, „Sînt Iubirea absolutã ºi Iubire absolutã este ceea ce sînt“. „Soarele“ spiritual – Marea Stea – potrivit acestei abordãri ºamanice strãvechi, conþine, în Unicitatea sa, o Treime a Fiinþelor Originale, care au dat naºtere Universului ºi la tot ceea ce conþine acesta, din momentul în care Universul a devenit conºtient de sine ºi a început sã se extindã. Pe mãsurã ce forþa expansivã a acestei Mari Stele s-a extins într-o amplã miºcare în spiralã – amestecînd, dispersînd ºi absorbind energie purã, El însuºi dilatîndu-se din interiorul Sãu cãtre în afarã – particule din El au afluit pe tot cuprinsul Spaþiului, ca praf Cosmic. Acestea au format apoi solul P ãmîntului ºi, de asemenea, substanþa din care s-a alcãtuit însãºi carnea umanã. Aceasta este în realitate ºi semnificaþia preceptelor sacre ale iudaismului ºi creºtinismului, în legãturã cu fiinþa umanã: „din þãrînã aþi apãrut, în þãrînã vã veþi întoarce“ (Geneza 3:19). Fiecare dintre noi sîntem o particulã cu conºtiinþã de sine a Luminii provenite de la Marea Stea. Pulbere stelarã! Scîntei izolate rupte dintr-o Fiinþã Solarã. Un Spirit existînd ca expresie a unui Spirit superior. Astfel, Cel fãrã de Nume este capabil sã Se perceapã într-o infinitate de moduri, multiplicîndu-se, reproducîndu-se într-un numãr infinit de feluri. Deci, este ca ºi cum am trãi într-un Univers holografic ºi noi înºine am fi un sistem holografic. (O hologramã este
– 173 –

Kenneth Meadows
o imagine tridimensionalã, în care fiecare parte a reprezentãrii conþine o imagine a întregului, în vreme ce întregul este conþinut în informaþii prezente în fiecare parte, în mod individual.) Acestea au fost învãþãturile „Înþelepþilor“, pãstrate „ascunse“, în umbra cunoaºterii, sau suprimate. Prima Fiinþã Originalã a Triplei Unitãþi, potrivit acestor cunoºtinþe, este Fiinþa Cosmicã ce creeazã particulele. A doua Fiinþã Originalã a Triplei Unitãþi creeazã modele de tip undã, prin care El reuºeºte sã strãbatã totul ºi prin intermediul cãruia tuturor elementelor li se dã posibilitatea sã fie aprovizionate cu energie. Cu ajutorul forþei de unire a Iubirii – a lui Yang ºi Yin „încãrcate“ pozitiv ºi negativ – cele douã fiinþe descrise mai sus dau naºtere celei de-a Treia, întru totul egalã cu ele, pentru a putea avea loc manifestarea efectivã. Potrivit concepþiei nativilor americani, Marele Spirit ºi Marele Mister nu sînt entitãþi identice, ci se completeazã una pe cealaltã. Europenii care s-au aºezat pe pãmînturile lor, precum ºi misionarii acestora, avînd o concepþie despre Dumnezeu potrivit cãreia acesta avea atribute umane, însã puteri supranaturale, care putea sã exprime o mare iubire ºi compasiune, pe de o parte, ºi gelozie violentã ºi condamnare, pe de alta, nu puteau înþelege o asemenea abordare. Marele Spirit s-a nãscut din vid – care este Marele Mister – pentru a dirija crearea tuturor formelor de viaþã ºi a face acest lucru cu dragoste, frumuseþe ºi armonie. În est, ºamanii taoiºti aveau o abordare similarã, deºi exprimatã într-un mod diferit. Lao Tzu, un înþelept chinez, a descris vidul ca fiind „Nimicul din care a apãrut totul“. Cele Trei Mari Fiinþe conþinute în interiorul Celui fãrã de Nume erau reprezen– 174 –

Influentele cosmice ,
taþi, în mitologia taoistã, sub forma a trei „Împãraþi“. Aceºtia Trei, erau percepuþi ca avînd controlul asupra celor trei corpuri principale ale fiinþei umane – cel fizic (care cuprinde Corpul energetic ºi Corpul psihic), Sufletul ºi corpul sãu de Luminã, ºi Spiritul, ce reprezintã fiinþa esenþialã. Despre cei Trei Împãraþi se credea cã locuiesc în trei „palate“ – „locuri cereºti“ sau tan-tien – cele „trei comori” ale unei fiinþe umane. Tantien-ul Inferior este poziþionat în Corpul energetic ºi este localizat imediat sub ombilic ºi la aproximativ 5 cm (cîþiva inci) sub suprafaþã. Reprezintã un loc de depozitare pentru esenþa vitalã (vezi capitolul 7). Din „rezervorul“ sãu distribuie esenþa susþinãtoare a vieþii prin intermediul substanþelor biochimice ºi a fluidelor electromagnetice, precum ºi cu ajutorul fluidelor corpului. Tan-tien-ul Median se aflã în zona pieptului. Pe mãsurã ce o persoanã trãieºte experienþa unei expansiuni a percepþiei ºi devine, din punct de vedere spiritual, mai „conºtient“, acest tan-tien se deplaseazã cãtre coloana chakrei centrale. Tan-tien-ul este localizat în cap ºi se ocupã de percepþia lucrurilor non-fizice. Toate trei se dezvoltã în mod natural, în concordanþã cu modalitatea care se potriveºte cel mai bine fiecãrui individ.

Cele Patru Elemente
În lumina celor descrise mai sus, cele Trei Fiinþe Originale erau percepute ca fiind creatoare a ceea ce a devenit cunoscut sub denumirea de Elemente – Fiinþe Energetice responsabile pentru structura ºi substanþa materiei. Prin intermediul
– 175 –

Kenneth Meadows
lor, energiilor li se dã posibilitatea sã capete formã, într-o manifestare fizicã. Elementele acestea sînt procese de transformare care nu numai posedã calitãþi specifice, ci au inteligenþã, deoarece Spiritul le dirijeazã miºcãrile. Fiecare Element are o influenþã directã asupra proceselor fizice, psihice ºi spirituale ale fiinþei umane, deci înþelegerea a cîte ceva din natura lor ne poate ajuta sã intrãm în armonie cu ele. Nu trebuie sã existe nici o intenþie de a le manipula sau controla, deoarece procedînd în acest mod se creeazã consecinþe adverse. Potrivit tradiþiilor mistice ale Vestului, existã patru elemente: Aer, Foc, Apã ºi P ãmînt. Aceste patru au fost privite ca fiind „componente“ de bazã a tot ceea ce existã în realitatea fizicã, deºi acestea nu au fost înþelese ca fiind substanþe fizice, ci principii metafizice care guverneazã modul în care se înfãþiºeazã materia. În orice caz Elementele pot fi cel mai bine înþelese în calitate de miºcãri ale energiei. Ele indicã modalitatea în care energia se deplaseazã ºi este transformatã sau transmutatã într-un proces natural. Cele patru elemente au fost, uneori, reprezentate simbolic sub forma unei cruci cu braþe egale, conþinutã în interiorul unui cerc, pentru a le reprezenta în stare de echilibru. Fiecare a fost asociatã cu o Direcþie, însã aceasta indica mai degrabã o manierã de acþiune în relaþie cu o Forþã Direcþionalã sau „apãrãtor al Spiritului“, decît un loc anume. De exemplu o abordare graficã a acestor idei care plaseazã P ãmîntul în nord, Aerul în est, Focul în sud ºi Apa în vest, este una în care accentul se pune pe control ºi manipulare, în vreme ce într-o reprezentare graficã ce plaseazã Aerul în nord, Focul în est, Apa în sud ºi P ãmîntul în vest, accentul se pune pe armonie ºi echilibru.
– 176 –

Influentele cosmice ,
Fiecare Element este Spirit, însã nu este un Spirit individual, ca cel „uman“, nici nu este un Spirit de „grup“, cum se întîmplã cu animalele ºi copacii. Mai degrabã este o clasã de Spirit. De aceea ºi nativii americani denumeau elementele ca fiind clanuri de Spirite. Toate Elementele au fost responsabile pentru modelarea substanþei ºi structurii însãºi planetei P ãmînt, în momentul în care aceasta a luat fiinþã, ºi sînt ºi în prezent implicate activ în acest proces, precum ºi în organizarea ºi organizarea a ceea ce este pe cale sã capete formã. Fiecare Element are calitãþi ºi caracteristici vizibile: Focul este creativ, expansiv, viguros, exploziv, devorator. Apa este fluidã, adaptabilã, absorbantã, se poate contrage, se poate dispersa. Aerul este nemãrginit, rapid, neliniºtit, imprevizibil. Pãmîntul este stabil, rãbdãtor, producãtor de hranã, încãpãþînat. Fiecare Element este predominant în cîte unul din cele patru corpuri principale ale unei fiinþe umane: Elementul Pãmînt predominã în corpul fizic Elementul Apã predominã în corpul energetic Elementul Aer predominã în corpul psihic. Elementul Foc predominã în corpul Sufletului.
– 177 –

Kenneth Meadows
Fiecare Element guverneazã un aspect al vieþii însãºi. Focul – scînteia vieþii. Aerul – rãsuflarea vieþii. Apa – curgerea rîului vieþii. Pãmîntul – substanþa vieþii. Spiritele elementelor, deºi, mai degrabã clase decît grupuri – în unele scrieri sacre ele sînt denumite ºi Coruri – nu au gen însã au expresii individuale ale fiecãruia dintre ele ºi acestea sînt cele care, uneori, sînt denumite Spirite ale Naturii. Spiritele Naturii pot fi considerate drept constructori ai acesteia ºi lucreazã la un nivel inconºtient, în timp ce elementele sînt proiectanþii ºi funcþioneazã la un nivel supraconºtient. Spiritele Naturii nu au corpuri, însã ele se pot înfãþiºa oamenilor sub forma imaginilor ce le indicã natura de spirit al pãdurii: spiritele Aerului apar în chip de zîne cu aripi, de exemplu; spiritele Focului apar drept salamandre; spiritele Apei, ca nimfe; iar spiritele P ãmîntului, ca gnomi. Nu trebuie sã fie confundate cu niºte Deva (zeitãþi), aºa cum se întîmplã adesea. Cuvîntul „deva“ provine dintr-un cuvînt sanscrit, care se traduce drept „strãlucitorul“ – avînd semnificaþia unei Fiinþe Celeste sau arhanghel. Aceste Deva sînt Spirite care se ocupã cu conducerea întregii planete ºi formele de viaþã pe care Fiinþa Planetarã le susþine. Elementele, atunci cînd sînt percepute ca Realitãþi existente, mai degrabã decît principii sau concepte, sînt identificate drept inteligenþe creative ºi formative care au emanat din Marele Spirit ºi funcþioneazã într-o relaþie dina– 178 –

Influentele cosmice ,
micã în cadrul Naturii, fiecare exprimînd, prin prezenþa sa, o calitate a miºcãrii.

Totemurile Animale
În tradiþiile amerindienilor, fiecare Element era asociat cu un totem animal care furniza o cunoaºtere mai profundã a calitãþilor sale esenþiale, servind, de asemenea, drept „conector“. De exemplu: Focul cu ªoimul Apa cu Broasca Pãmîntul cu Broasca Þestoasã Aerul cu Fluturele La amerindieni, ªoimul este o „pasãre de Foc“, nu numai deoarece, ca ºi Vulturul, zboarã foarte aproape de Soare, însã ºi pentru cã, în mitologia lor, era asociat cu tunetul ºi fulgerul. Deci, ªoimul, exprimã caracterul instantaneu al înþelegerii ca un fulger brusc apãrut, ºi puterea transformãrii, precum tunetul ce vesteºte schimbãrile de vreme. Aºadar, ªoimul – Elementul de Foc – aduce inspiraþie, genereazã entuziasm, învioreazã ºi purificã. Broasca este simbolul elementului Apã, datoritã adaptabilitãþii sale – de la mormoloc la fiinþã cu patru picioare – ºi flexibilitãþii în capacitatea sa de a se adapta la schimbãrile mediului – de la apã la uscat. Aºadar, Elementul Apã este un Spi– 179 –

Kenneth Meadows
rit al adaptabilitãþii, sensibilitãþii ºi transformare potrivitã pentru a face faþã împrejurãrilor schimbãtoare. Broasca þestoasã este caracteristicã Elementului Pãmînt, datoritã trãsãturilor sale solide ºi inerþiei. Elementul P ãmînt, ca ºi totemul sãu, aduce cu sine calitãþile perseverenþei ºi tenacitãþii. Fluturele este totemul pentru Aer, datoritã, în primul rînd, schimbãrilor sale constante în timpul miºcãrii ºi capacitãþii sale de a se transforma din larvã în crisalidã ºi apoi în fiinþã înaripatã. Elementul Aer are capacitatea de a face schimbãri constante în miºcarea sa ºi de a transforma mediul înconjurãtor prin intermediul forþei sale de miºcare, ce apare în prezenþa sa. Totemurile sînt, aºadar, moduri tangibile de a intra în legãturã cu forþe intangibile ºi pot fi foarte eficiente în realizarea unei conexiuni instantanee cu calitãþile inerente aflate în sursa forþei pe care ele o reprezintã. Prin asocierea unui totem cu un Element, ni se permite relaþionarea cu acesta cu mai mare uºurinþã, împãrtãºindu-ne din principalele sale calitãþi.

Cele cinci Elemente
În aºa numita tradiþie esticã, existã cinci Elemente – Lemn, Foc, P ãmînt, Metal, Apã. Acestea sînt, adesea, reprezentate simbolic sub forma unei pentagrame – o stea în cinci colþuri – care serveºte la indicarea relaþiilor funcþionale ºi de transformare existente între ele. Cele douã tradiþii principale – est ºi vest – nu sînt, aºa cum ar putea pãrea, abordãri con– 180 –

Influentele cosmice ,

METAL PÃMÎNT APÃ

Figura 23. Pentagrama este un
simbol al elementelor ºi a relaþiilor funcþionale dintre ele.

FOC METAL

LEMN

PÃMÎNT

APÃ

Figura 24. Cele cinci Elemente ºi modurile lor de lucru productiv ºi transformaþional. Produce Transformã

FOC

LEMN

Venus METAL Plãmîni Saturn PÃMÎNT Splinã Mercur APÃ Rinichi

Figura 25. Cele cinci Elemente ºi relaþiile lor cu cele cinci planete principale ºi cele cinci organe principale ale corpului fizic.

Marte FOC Inimã

Jupiter LEMN Ficat

– 181 –

Kenneth Meadows
trare sau chiar diferite. Ele sînt polaritãþi complementare ale unei totalitãþi ºi indicã, în principal, nimic altceva decît douã moduri diferite de acþiune. În chinezã numele celor cinci Elemente sînt, de asemenea, numele a cinci planete principale. Lemnul este Jupiter, Focul este Marte, P ãmîntul este Saturn, Metalul este Venus ºi Apa este Mercur. Semnificaþia acestui lucru este aceea cã planetele nu sînt percepute doar ca niºte obiecte îndepãrtate din Univers, aflate la mare distanþã de locul în care ne aflãm pe P ãmînt. Ele împãrtãºesc o relaþie specialã în sistemul energetic al Universului, identicã modului în care anumite forþe funcþioneazã în cadrul sistemului energetic al Universului în miniaturã care compune fiinþa noastrã totalã. Aºa cum planetele pot fi vãzute ca proprietãþi ale Universului aflate în relaþie cu P ãmîntul, ºi ele pot fi vãzute ca proprietãþi ale Sufletului aflate în relaþie cu corpul fizic. De aceea, în vechea astrologie, planetele corespundeau diferitelor organe ale corpului ºi erau considerate ca fiind aflate în relaþie cu ele, influenþîndu-le într-o anumitã mãsurã: Marte (Foc) corespundea inimii, Venus (Metal) corespundea plãmînilor, Mercur (Apã) era în legãturã cu rinichii, Saturn (P ãmîntul) cu splina, iar Jupiter (Lemn) cu ficatul. Potrivit acestei concepþii, inima (Marte/Foc) este vãzutã ca sprijinind activitatea splinei (Saturn/P ãmînt), iar splina, la rîndul ei spriinã activitatea plãmînilor (Venus/Metal). Plãmînii sprijinã rinichii (Mercur/Apã), rinichii sprijinã ficatul (Jupiter/Lemn), iar ficatul sprijinã inima. Un ciclu similar se aplicã altor organe – intestinul subþire (Marte/Foc) sprijinã stomacul (Saturn/P ãmînt), Stomacul sprijinã intestinul gros (Venus/Metal), intestinul gros sprijinã vezica urinarã (Mercur/Apã), iar vezica urinarã sprijinã vezica biliarã
– 182 –

Influentele cosmice ,
(Jupiter/Lemn). În situaþia în care existã un dezechilibru energetic într-un organ, acesta nu va sprijini activitatea urmãtorului organ din ciclu, astfel încît acesta va fi afectat ºi el, în mod negativ. În acest mod de funcþionare, bazat pe miºcare ºi flux, fiecare proprietate genereazã sau defecteazã o alta. Medicina chinezeascã este bazatã pe aceste principii fundamentale. Elementele, aºadar, nu sînt ele însele energii, ci miºcãri ale energiei. Ele indicã modul în care energia se miºcã ºi se transformã într-un proces natural ºi ciclic. De exemplu: Lemnul arde ºi produce Foc. Focul lasã cenuºã care este P ãmînt. P ãmîntul conþine minereu care produce Metal. Metalul se topeºte ºi produce Apa. Apa hrãneºte plantele ºi produce Lemn. ªi astfel ciclul este încheiat. În acelaºi mod într-un ciclu al dispersiei: Lemnul distruge P ãmîntul, prin absorbþia puterii acestuia. Focul topeºte Metalul. P ãmîntul polueazã Apa. Metalul reteazã Lemnul. Apa stinge Focul. Cînd cele cinci Elemente ale sistemului chinezesc sînt poziþionate pe Roata Medicinii : Lemnul – ca forþã generatoare – este în est. Foc – ca forþã expansivã – este în sud. P ãmîntul – ca forþã armonizantã – este în Centru. Metalul – ca forþã interiorizantã – este în vest. Apa – ca forþã a întoarcerii – este în nord.
– 183 –

Kenneth Meadows
Deºi, în abordarea chinezeascã, cele cinci elemente reprezentau, mai degrabã, miºcãri de energie într-un proces de transformare ºi evoluþie sau degenerare, decît o reprezentare a echilibrului, aºa cum apare în tradiþiile vestice, atunci cînd sînt aºezate pe Roata Medicinii, cele douã abordãri sînt vãzute ca armonizînd una cu cealaltã. În abordarea chinezeascã a celor cinci elemente, P ãmîntul din Centru este vãzut ca o mare forþã

METAL

FOC

PÃMÎNT

APÃ

Figura 26. Cele cinci elemente ale tradiþiei chinezeºti, pe Roata Medicinii, cu Pãmântul în centrul sãu, ca element unificator.

LEMN

AER

Figura 27. Cele patru elemenPÃMÎNT FOC te ale tradiþiei vestice pe o Roatã a Medicinii, cu cel de-al cincilea element „lipsã“ aflat în centru.

APÃ

– 184 –

Influentele cosmice ,
ce echilibreazã ºi uneºte. În tradiþiile vestice ale celor patru Elemente, existã un Element „ascuns“ în Centru. Teosofiºtii numeau acest al cincilea „Element“ aether sau eter – din cuvîntul eteric, însemnînd substanþã spiritualã delicatã, ºi eter, însemnînd luminã cereascã sau cosmicã. Aceastã „Luminã“ din Centru era, aºadar, lumina din care au provenit cele patru Elemente, în cadrul procesului de manifestare. În sistemul chinezesc complementar, P ãmîntul aflat în Centru reprezintã ceea ce devin celelalte patru element, în procesul manifestãrii: douã feþe ale aceleiaºi monede, aspecte complementare ale unei realitãþi unice. Confirmarea acestor cinci faze ale miºcãrii ciclice este furnizatã de un sistem numeric amerindian numit Numãrãtoarea pînã la douãzeci, care foloseºte numerele de la unu la douãzeci, inclusiv. Cînd aceastã numãrãtoare este aplicatã la Roata Medicinii, al cincilea numãr al fiecãrei secvenþe – 5, 10, 15, 20 – este poziþionat în centru.

Alfabetul genetic
Modelele de existenþã în cadrul unei Realitãþi multidimensionale, cuprinzînd tot ceea ce se aflã în Universul manifestat, sînt puse în miºcare ºi menþinute în viaþã prin intermediul unei Triade ce îºi are sorgintea în Uniunea dintre polaritãþile Yin ºi Yang ºi din interacþiunea creatoare ºi armonioasã furnizatã de cele patru mari puteri care însufleþesc tot ceea ce capãtã formã. Sã comparãm aceste principii strãvechi cu descoperirile oamenilor de ºtiinþã geneticieni ai zilelor noastre, care au
– 185 –

Kenneth Meadows
descoperit cã fiecare cromozom (o structurã de mici bare înlãnþuite, aflate în interiorul unei celule, care poartã genele) este fãcut dintr-o dublã spiralã de substanþã ADN. O genã este compusã din patru baze – adeninã, timinã, guaninã ºi citozinã – care formeazã legãturi în cruce între barele dublei spirale ale moleculei ADN. Alfabetul genetic cuprinde doar patru caractere – A, T, G ºi C – literele iniþiale ale celor patru baze. Aceste litere formeazã un cod genetic în care oricare trei din ele formeazã tiparul pentru producerea unui bloc esenþial de proteine – un aminoacid. Existã numai douãzeci de aminoacizi, însã ei se pot aranja într-un numãr infinit de diverse secvenþe, fiecare cu propria sa funcþie unicã, de specialitate. Ceea ce este întîmpinat astãzi cu bucurie ºi considerat ca fiind cea mai mare descoperire a tuturor timpurilor nu este altceva decît o confirmare a strãvechii înþelepciuni ºamanice, care era conºtientã de faptul cã tot ceea ce capãtã formã de manifestare este rezultatul unui proces al ordinii din naturã coordonat de inteligenþã. Mai înainte de a realiza în mod direct experienþa personalã a intrãrii în contact cu aceste Inteligenþe, avem nevoie ca, mai întîi, sã analizãm puterea miraculoasã, care în concepþia strãbunilor, era consideratã ca însufleþind tot ceea ce capãtã formã, precum ºi furnizînd fiecãrei fiinþe vii sensul propriu al existenþei sale.

– 186 –

Existã o comunitate a fiinþelor vii ale cãrei modalitãþi fãrã seamãn de exprimare creeazã o orchestraþie de o extraordinarã frumuseþe ºi ale cãrei puteri înnãscute se manifestã efectiv în ceea ce numim Naturã.

– 187 –

CAPITOLUL ªAPTE

„Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista“
este tot în jurul nostru existã o forþã ce se manifestã în naturã care trece neobservatã de majoritatea oamenilor. Este necunoscutã ºtiinþei materiale deoarece nu este fizicã, însã este recunoscutã deja de ºamani de mii de ani, aceºtia considerînd-o o substanþã fundamentalã pur spiritualã, ce dã posibilitatea fiecãrei fiinþe vii de a trãi experienþa „existenþei“. O substanþã fundamentalã poate fi definitã ca o energie purã, nerafinatã, primordialã, din care derivã altceva. Toate lucrurile sînt învãluite ºi scufundate în aceastã substanþã fundamentalã ºi, într-adevãr, sînt susþinute în ea. Totul în Universul fizic vibreazã sau pulseazã cu ajutorul acestei substanþe fundamentale ºi totul este menþinut în viaþã datoritã ei. Chiar ºi natura aparent nemiºcatã a unor lucruri – pietre ºi stînci, de
– 188 –

P

Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista
exemplu – este o iluzie deoarece acestea, de asemenea, sînt „în viaþã“ sub acþiunea ei. Substanþa fundamentalã a acestei stãri de „existenþã“, care genereazã activitate în fiecare fiinþã vie, de la amiba elementarã, la sofisticata fiinþã umanã, este o substanþã fundamentalã spiritualã, care a fost denumitã de unii ºamani „Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista“. În Polinezia ºi unele regiuni din America de Nord, a fost numitã Mana, însemnînd „putere miraculoasã“. În China, a fost numitã Chi, însemnînd „forþa vieþii“, iar în Japonia, Ki – „substanþa fundamentalã vitalã“. În India, a fost cunoscutã sub denumirea sanscritã de Prana – „energia absolutã“, iar la ºamanii strãvechilor popoare nordice, prin cuvîntul Megin care, în limba norse a vechilor scandinavi, însemna „forþa interioarã“. Fiecare din aceste cuvinte se referã la un aspect al aceleiaºi forþe primordiale ºi indicã faptul cã printre popoarele indigene din toate pãrþile lumii existau cunoºtinþe referitoare la o substanþã fundamentalã care strãbate ºi activeazã toate formele de viaþã, deºi ea însãºi nu este materialã. Aceastã substanþã fundamentalã este prezentã peste tot, în aerul pe care-l respirãm ºi în alimentele pe care le consumãm.

Mana
Cuvîntul hawaian Mana a fost, de asemenea, înþeles de cãtre ºamanii de pe tot cuprinsul insulelor Pacificului, precum ºi de cãtre unele triburi amerindiene, pur ºi simplu ca „Forþa vieþii“. Hawaiana este o limbã strãveche, cu cîteva caracteristici neobiºnuite. Cuvintele au un înþeles de bazã sau „de
– 189 –

Kenneth Meadows
suprafaþã“, însã prin desfacerea lor în unitãþi componente ºi rãdãcini de cuvinte, înþelesul acestora se extinde. Aceste înþelesuri, ce se gãsesc „ascunse“ în cadrul cuvintelor, furnizeazã o înþelegere mai profundã a ceea ce reprezintã cuvîntul respectiv. Într-adevãr, cu cît un cuvînt este examinat mai îndeaproape, cu atît se dovedeºte a fi mai profund ºi detaliat, întocmai ca ºi Natura însãºi! Mana este ºi numele dat de ºamanii kahuna din Hawai, pentru a descrie sursa unei forþe care le dã posibilitatea de a realiza fapte aparent „miraculoase“. Cuvîntul kahuna, în sensul sãu general, înseamnã „maestru” sau „expert“. Huna înseamnã „secret“ sau „ascuns“. ªamanii kahuna erau cunoscuþi ca „apãrãtorii secretelor“, deoarece ei erau paznicii unor strãvechi, însã ascunse cunoºtinþe despre ceea ce se gãseºte dincolo de sfera aparenþelor. Astfel, un ºaman kahuna poate fi definit ca o persoanã ce era un maestru al secretelor vieþii, ascunse vederii. Titlul de apãrãtor, ca ºi în majoritatea tradiþiilor mistice, nu presupunea „menþinerea în afara atingerii“, ci, mai degrabã, implica ideea de „conservare“. ªamanii kahuna conservau integritatea unei strãvechi înþelepciuni care le fusese încredinþatã. În alte culturi, ºamanii triburilor pãstrau cunoºtinþele care le dãdeau posibilitatea sã aibã acces la forþele Naturii ºi le împãrtãºeau numai iniþiaþilor aleºi în mod special, care fuseserã învãþaþi despre ele ºi care urmau sã ducã în viitor acea activitate cãtre generaþiile viitoare. Numai ºamanii „rãtãcitori“, care cãlãtoreau din trib în trib sau între comunitãþi, adunînd noi cunoºtinþe pe mãsurã ce se deplasau, ºi amestecînd ceea ce învãþau cu ceea ce deja ºtiuserã, transmiteau celorlalþi toate cunoºtinþele, ºi numai acelora dintre ei ale cãror inimi erau capabile sã aplice respectivele cunoºtinþe într-o manierã plinã
– 190 –

Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista
de dragoste ºi armonie. În aceastã idee ºi aceastã carte este scrisã în concordanþã cu spiritul ºamanilor „rãtãcitori“. Potrivit acestor învãþãturi transmise oral, puterea ce se ascunde în spatele acestei „miraculoase forþe“ era o combinaþie a patru aspecte diferite ale acesteia. Puterea vãzutã ca forþã energizantã ºi creatoare. Puterea vãzutã ca îngemãnare între stãpînire ºi control. Puterea înþeleasã ca influenþã ºi autoritate. Puterea vãzutã drept capacitate de a efectua o activitate specificã, cu toatã încrederea. Prin combinarea tuturor acestor faþete, Mana poate fi înþeleasã ca „o forþã energizantã, avînd autoritatea înnãscutã de a produce apariþia vieþii ºi a menþine viabilã, cu încredere ºi control“. Dicþionarele hawaiene definesc, în continuare, cuvîntul Mana ca o „forþã care se rãspîndeºte“. Ma este prefixul acestui cuvînt, iar Na este sufixul sãu. Ma poate fi înþeles ca „a îmbrãþiºa“, iar Na ca „aparþinãtor“. Deci, Mana poate fi înþeleasã ca forþa îmbrãþiºeazã strîns ºi care aparþine oricãrui lucru de care este ferm ataºatã“. Sã mergem mai departe: Ma înseamnã, de asemenea, „prin intermediul“ ºi „a face ferm sau solid “. Deci, Mana are capacitatea de a face lucrurile sã se înfãþiºeze ca fiind solide – cu alte cuvinte, sã se manifeste! Mana este forþa care face invizibilul sã devinã vizibil! Na înseamnã „particulã“, precum ºi „aparþinãtor“. Aºadar, Mana este o particulã care aparþine cuiva. Cui? Sursei sale originale, desigur. Mana provine direct dintr-o Sursã Originalã. Rãdãcina cuvîntului Ana înseamnã „model“ ºi, de asemenea, „granule de substanþã care satureazã“. Aºadar, Mana este
– 191 –

Kenneth Meadows
o cantitate de particule dintr-o substanþã spiritualã, care satureazã obiectul cãruia îi dã viaþã. Cuvîntul Maa înseamnã „brizã“ sau „rãsuflare“, iar aceste interpretãri sînt în mãsurã sã ne ducã înþelegerea ºi mai în profunzime. Mana este o substanþã spiritualã ce este transportatã pe calea aerului ºi poate fi asemãnatã cu briza cea finã sau rãsuflarea. ªamanii kahuna cunoºteau faptul cã Mana „curge“. Ei o asemãnau cu un curent de apã, deoarece în timpurile strãvechi, forþa vieþii era adesea simbolizatã prin firul unei ape – o simplã linie unduitoare. În orice caz, natura sa poate fi astãzi asemãnatã mai mult cu electricitatea, avînd în vedere diferitele sale puteri ºi voltaje. Mana are anumite calitãþi magnetice deoarece, aºa cum relevã analiza detaliatã a componentelor cuvîntului, ea se agaþã strîns, precum cîrceii unei viþe de vie. În timpuri vechi, Forþa Vieþii era adesea reprezentatã simbolic ca o viþã de vie. Devreme ce Mana este, aºa cum am vãzut, o forþã vitalã care curge, funcþia sa primordialã este miºcarea, însã aceastã miºcare nu este neapãrat ceva ce activeazã materia, ci mai degrabã ceva ce se organizeazã ºi formeazã materia. Ea satureazã! Dacã viaþa este consideratã a fi, în principal, miºcare, Mana, este cea care face, de fapt, ca aceastã miºcare sã fie posibilã. Fãrã miºcare, vibraþie, vitalitate, activitate, pulsaþie, circulaþie ºi curgere, nu existã viaþã. Nu existã Mana. Mana se poate desfãºura în toatã libertatea în atmosfera oferitã de Spaþiu, putînd fi absorbitã cel mai uºor din aer – nu prin intermediul plãmînilor corpului fizic, ci prin chakrele Corpului energetic. Deºi Mana este în aer, ea nu este aerul, nici nu este vreun constituent chimic al aerului. ªi, deºi Mana este absorbitã prin
– 192 –

Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista
respiraþie, ea nu este o substanþã atmosfericã, oxigenul conþinut în aer sau respiraþia însãºi. Aerul ºi rãsuflarea sînt doar încãrcate de Mana. Din moment ce oamenii de ºtiinþã nu pot gãsi nici o urmã chimicã de Mana în aerul atmosferic ºi nu-l pot descoperi prin intermediul folosirii instrumentelor ºtiinþifice, ei ori iau negat existenþa, ori au afirmat cã un asemenea concept este neºtiinþific ºi imposibil de probat. ªtiinþa medicalã, de asemenea, neagã existenþa unei asemenea forþe vitale, deoarece nu o poate explica. Cu toate acestea, mulþi doctori recunosc cã existã unele locuri – de exemplu, unele regiuni de coastã sau situate la mari înãlþimi – care au o încãrcãturã mai generoasã de „ceva“ vital „în aer“, care ajutã la refacerea sãnãtãþii ºi vitalitãþii. Acel ceva este Mana. Oxigenul din aer, atunci cînd este absorbit în plãmîni, ajunge în sistemul circulator sangvin ºi este transportat la fiecare celulã, fiind folosit pentru construcþia, întreþinerea ºi reîncãrcarea corpului uman. În mod similar se absoarbe ºi Mana. Atunci cînd este transmisã sistemului nervos central, ea este folositã sã dea energie gîndurilor care afluiesc prin psihic. Într-adevãr, Mana este o forþã energizantã care dã viaþã oricãrui gînd creator, fiind, de asemenea, forþa care dã posibilitatea respectivelor gînduri sã se manifeste în realitatea fizicã. Aºadar, Mana nu este numai rãsuflarea vieþii, ea este ºi energia necesarã apariþiei gîndurilor. Prin urmare, Mana nu este o energie fizicã ci o substanþã fundamentalã spiritualã, de o fluiditate care o aseamãnã cu electricitatea, cãci, asemenea ei, fluxul sãu este de diferite puteri sau voltaje. La un nivel elementar, ea este ceea ce menþine în funcþiune corpul fizic ºi cel energetic. La o frecvenþã mai
– 193 –

Kenneth Meadows
înaltã, este vitalitatea care ne dã posibilitatea sã gîndim. La un nivel ºi mai înalt al frecvenþei, reprezintã forþa care reface întregul în toate dimensiunile, deoarece este forþa de vindecare a Întregului. Aºadar, Mana, la diferitele sale puteri, dã posibilitatea tuturor corpurilor ce sînt cuprinse în fiinþa noastrã totalã sã funcþioneze eficient. Cu cît „corpul“ este mai delicat ºi mai eteric, cu atît mai puternicã trebuie sã fie Mana, pentru a-i da energie. Mana a fost asemãnatã cu o ploaie finã deoarece face ca germenii sã poatã ieºi din seminþe ºi, crescînd sã se transforme în plante ºi arbori, care sã producã fructe – deoarece Mana satureazã substanþa, o aduce la viaþã ºi, apoi, o face sã creascã ºi sã se dezvolte într-un mod organic.

Chi
În rîndurile ºamanilor taoiºti din China ºi Tibet, aceeaºi substanþã fundamentalã era cunoscutã sub numele de Chi. Semnul chinezesc pentru Chi cuprinde mult mai multe detalii decît un simplu nume sau chiar un concept. El reprezintã o expresie a însãºi vieþii cuiva care este universal, deoarece Chi nu denumeºte numai substanþa fundamentalã, ci exprimã natura ºi spiritul sãu, deoarece Chi este ºi un sunet. Chi este o ºoaptã a brizei. Chi este un cîntec în lumina Soarelui ºi-n lumina Lunii. Chi este sunetul sãrutului fin al ploii. Chi orchestreazã chiar modelele de energie de pe P ãmînt ºi din inte– 194 –

Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista
riorul acestuia, care fac plantele ºi recoltele sã creascã ºi permit fiecãrei fiinþe care se hrãneºte cu roade ale P ãmîntului sã prospere ºi sã se dezvolte. Figura 28. Simbolul chinezesc pentru Chi are mai multe semnificaþii. Poate însemna „aer“ sau „rãsuflare“, însã, reprezintã ºi un concept al substanþei fundamentale vitale, o energie de bazã a Universului, care oferã sprijin vieþii ºi este prezentã atît în compunerea celei mai mici dintre celule, cît ºi în cea a celei mai mari dintre planete.

De aceea voi folosi cuvîntul Chi de acum înainte, mai degrabã decît Mana, Prana sau Megin. Cuvîntul Chi produce un sunet care nu numai cã afluieºte mai uºor odatã cu rãsuflarea, dar ºi armonizeazã cu energiile Naturii. De exemplu, scoþînd sunetul Chi vã puteþi conecta imediat la energiile Vîntului, Soarelui, P ãmîntului, Lunii ºi chiar ale stelelor. Sunetul Chi strãbate dincolo de frecvenþele perceptibile auditiv, deoarece el pãtrunde în interior ºi reverbereazã prin toate dimensiunile existenþei. Aceasta se întîmplã deoarece Chi este sunetul vibraþiei armonioase a Universului. Este energia armonioasã a Vieþii. Armonia este ceea ce creeazã frumuseþe. Iubirea este ceea ce creeazã armonie. Deci Chi este, de aseme– 195 –

Kenneth Meadows
nea, o forþã a iubirii. Spiritul lui Chi este reprezentat de continuitatea vieþii într-un proces al nemuririi. Am sã repet acest lucru, deoarece este foarte important: Spiritul lui Chi este reprezentat de continuitatea vieþii într-un proces al nemuririi. Aºadar, Chi este substanþa fundamentalã care motiveazã, care suflã viaþã peste toate lucrurile. Fãrã Chi, Soarele nu ar strãluci, munþii nu ar avea formã, rîurile nu ar curge, copacii n-ar creºte ºi omenirea nu ar exista. Chi este ceea ce leagã spiritul de substanþã. Chi genereazã percepþie din interiorul sãu, deoarece viaþa însãºi se manifestã în exterior venind din interior. Totul în jur este creat nu dintr-o sursã oarecare externã, aºa cum se presupune în mod obiºnuit, ci din interior. Spiritul este substanþa fundamentalã care genereazã miºcarea, iar Chi este forþa care face posibilã aceastã miºcare. Deºi Chi este absorbit, îndeosebi, în cursul respiraþiei, el este absorbit ºi prin mîncare ºi bãuturã, precum ºi din contactul cu P ãmîntul, cu Soarele, cu Luna ºi cu stelele. Curgerea continuã a lui Chi, de-a lungul complicatei reþele de nadi ºi meridiane, leagã structura osoasã ºi þesuturile moi de organele vitale ºi creier ºi dã posibilitatea corpului fizic sã funcþioneze ca un tot unitar. Rãspîndit prin tot corpul, Chi asigurã apãrarea acestuia prin energia sa protectoare. Într-adevãr, oboseala, lipsa de vitalitate ºi afecþiunile medicale de orice fel sînt rezultatul diminuãrii nivelului de Chi sau producerii unei obstrucþii a curgerii sale libere.

– 196 –

Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista

Dinamica Chi
Tehnicile originale ºamanice de generare a Chi ºi de conectare cu energiile Vitale ale Naturii au rãmas în mare parte ascunse pînã în perioada prezentã a istoriei umane, cînd, odatã cu zorii ivirii unui nou mileniu, a devenit posibilã ocazia realizãrii unei expansiuni a conºtiinþei umane în vederea perceperii unei realitãþi multidimensionale. În vechea Chinã au fost dezvoltate exerciþii de stimulare ºi canalizare a curgerii interne a Chi, aplicîndu-se înþelepciunile ºamanice originale, devenind tehnici lãuntrice de studiu atît a sistemelor religioase, cît ºi mistice. În acest context, acestea au devenit cunoscute sub numele de Chi Kung, care înseamnã „exerciþii pentru energia vitalã“. Aceste exerciþii nu erau predate în mod deschis, ci erau menþinute îngrãdite în mijlocul unui grup restrîns de ucenici devotaþi, supravegheaþi de un maestru Chi Kung. Di aceste exerciþii au derivat diferite sisteme de Chi Kung în funcþie de modul iniþial de întrebuinþare: pentru sãnãtate, pentru arte marþiale sau pentru dezvoltare personalã ºi spiritualã. Astãzi, toate aceste sisteme sînt disponibile pe scarã largã. Tehnicile ºamanice originale sînt, în orice caz, redescoperite acum ºi adaptate timpurilor moderne, pentru a se potrivi oamenilor de toate vîrstele, activînd în toate domeniile, prin activitatea ºamanicã ºi de cercetare a realizatorului TV australian Gaye Wright ºi a partenerului ei, Rod Nicholson, el însuºi un maestru Chi Kung, care au denumit aceastã adaptare modernã a înþelepciunii strãvechi, Dinamica Chi.
– 197 –

Kenneth Meadows

Figura 29. Succesiunea miºcãrilor în efectuarea respiraþiei circulare Chi.
– 198 –

Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista
Schimbãrile pe care le aduce Dinamica Chi în tehnicile de respiraþie, de absorbþie a unui procent mai mare de oxigen ºi de circulaþie a unui flux mai mare de Chi prin tot sistemul energetic, se combinã laolaltã în scopul de a schimba ritmul metabolic, de a îmbunãtãþi mecanismul natural de apãrare al corpului ºi de a înviora ºi regenera corpul ºi psihicul ºi a înveseli sufletul. Absorbþia unei cantitãþi crescute de Chi ºi acumularea sa în corp este o miºcare esenþialã din Dinamica Chi ºi devine urmãtorul nostru experiment din ªamanicã. .......................................................................................

EXPERIMENTUL 13 Respiraþia circularã Chi
Staþi în picioare, cu picioarele depãrtate cît lãþimea umerilor, cu spatele drept ºi genunchii uºor îndoiþi, în poziþia de jocheu descrisã în experimentul nr. 7. Braþele trebuie sã atîrne libere de-o parte ºi de alta a corpului, cu cãuºul palmelor îndreptat cãtre în sus ºi situate în zona ombilicului, abia atingîndu-l cu vîrfurile degetelor (Fig. 29 A). Inhalaþi aerul, aspirîndu-l pe gurã, ridicînd, în acelaºi timp, braþele spre exterior ºi spre în sus, într-o miºcare circularã, astfel încît vîrfurile degetelor sã se întîlneascã din nou, într-un punct aflat la aproximativ jumãtate de metru (sau 18 inci) deasupra capului. Aceastã miºcare spre în sus trebuie sã fie efectuatã încet, în ritmul inspiraþiei aerului în plãmîni. (Fig. 29 B ºi C).
– 199 –

Kenneth Meadows
Þineþi-vã respiraþia pentru cîteva secunde, pe timpul cît vã aflaþi în aceastã poziþie, însã nu este nevoie sã depuneþi nici un efort. Expiraþi încet. Zîmbiþi, în timp ce daþi drumul aerului cu zgomot printre buzele uºor întredeschise, scoþînd un sunet ºuierãtor. Mîinile – cu palmele orientate cãtre în jos ºi cu degetele mijlocii atingîndu-se – executã uºor o miºcare verticalã de apãsare, ca ºi cum ar împinge afarã aerul dintr-o pernã gonflabilã. Miºcarea cãtre în jos a mîinilor trebuie sã se desfãºoare în acelaºi ritm cu expirarea uºoarã a aerului (Fig. 29 D ºi E). Faceþi o scurtã pauzã în momentul în care mîinile ating regiunea ombilicalã ºi întoarceþi palmele cu cãuºul în sus, într-un gest de reþinere a Chi. Vizualizaþi aceastã Chi ca fiind aºezatã într-un loc situat cam la o lãþime de douã degete de ombilic ºi la aproximativ 5 centimetri (2 inci) sub suprafaþã (Fig. 29 F). Chinezii numeau acest loc tan-tien – un punct focal unde este înmagazinat Chi ºi de unde poate fi pus în legãturã în reþea pe tot cuprinsul corpului, prin intermediul substanþelor fundamentale electromagnetice ºi biochimice, precum ºi a fluidelor corporale. Înþelesul de bazã al cuvîntului chinezesc tan-tien este „cîmp de energie“. Tien înseamnã „Ceruri“ sau „elixir Cosmic“. Tan înseamnã „lac“, „rezervor“ sau „container“. Prin urmare, tan-tien este ca un lac sau un rezervor care conþine un elixir ce vine din Ceruri sau din Univers – „un loc Ceresc“. Repetaþi întreaga succesiune, absorbind aerul în timp ce vã ridicaþi braþele, într-o miºcare de mãturare, vizualizînd, pe timpul efectuãrii miºcãrii, „colectarea“ de Chi din atmosfera ce vã înconjoarã. Cînd degetele vi se ating deasupra capu– 200 –

Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista
lui, imaginaþi-vã întreaga cantitate de Chi colectatã acolo. Apoi, pe mãsurã ce expiraþi, vizualizaþi împingerea Chi cãtre în jos, printr-un canal vertical, aflat în centrul corpului, ºi

Figura 30. Inspirarea de
Chi, prin absorbirea aerului pe gurã.

Figura 31. Expirarea se realizeazã prin împingerea aerului cu zgomot ºuierãtor în afarã, cu gura luînd forma unui zîmbet.

strãbãtînd chakrele, pînã cînd atinge zona de înmagazinare numitã tan-tien. Lãsaþi aerul sã vã iasã din gurã cu un zgomot ºuierãtor, printre dinþi, pe timpul cît în decursul expiraþiei, buzele vã formeazã un zîmbet. Întoarceþi palmele cu cãuºul în sus, pe timpul cît mai sînteþi în pauzã înaintea urmãtoarei miºcãri de inspirare, ºi vizualizaþi energia Chi stabilindu-se în tan-tien, ca niºte mici granule albe ce coboarã uºor, într-o imagine a ninsorii dintr-un glob de sticlã, ºi se stabilesc în partea de jos a acestuia dupã ce, mai întîi, a fost întors cu capul în jos.
– 201 –

Kenneth Meadows
Repetaþi aceastã succesiune de cîteva ori. ............................................................................ La sfîrºitul acestei ºedinþe – care vã va lua doar cîteva minute – nu numai cã vã veþi fi mãrit rezerva de Chi, ci veþi fi ºi înmagazinat cîte ceva din aceasta în tan-tien, pentru folosirea ulterioarã. Vã puteþi verifica destul de simplu ce cantitate de Chi aþi acumulat, ºi anume realizînd urmãtorul exerciþiu. .......................................................................................

EXPERIMENTUL 13 Verificarea nivelului absorbþiei de Chi
Deschideþi ºi închideþi pumnii cît de repede puteþi – de la palmã întinsã, la închiderea pumnului, ºi continuaþi acest lucru pînã ce vã oboseºte mîna. Ridicaþi, apoi, podul palmelor ºi frecaþi-vã mîinile cu putere, una pe alta, întrun gest similar spãlãrii ºi clãtirii viguroase a mîinilor. Scuturaþi degetele, ca ºi cum aþi îndepãrta picãturi de apã, ce cad pe pãmînt. Acum, împreunaþi-vã mîinile, într-o atitudine de rugãciune, astfel încît vîrfurile degetelor se ating, doar, uºor, lãsînd sã rãmînã o cavitate între palme. Concentraþi-vã percepþia asupra spaþiului existent între palme ºi încercaþi sã surprindeþi orice senzaþie care v-ar putea apare, oricît de vag s-ar manifesta.
– 202 –

Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista
Ce senzaþii trãiþi în zona goalã dintre palme ºi la vîrfurile degetelor? De cãldurã sau de rãcoare? Este o senzaþie de furnicãturã? Sau o pulsaþie? Separaþi-vã mîinile, astfel încît degetele sã fie la 1215 cm depãrtare (cam 5-6 inci). Miºcaþi-le uºor, una cãtre cealaltã, pînã cînd aproape se ating, apoi îndepãrtaþi-le din nou. Aceastã miºcare trebuie sã fie ca ºi cum aþi apãsa un mic balon între mîini. În timp ce repetaþi aceastã miºcare de apãsare ºi relaxare, încercaþi sã percepeþi toate senzaþiile care vã apar în regiunea mîinilor. O senzaþie de înþepãturã, poate? Sau o senzaþie de atracþie manifestatã între palme, ca ºi cum aþi avea niºte magneþi acolo, ce ce apropie unul de celãlalt sau se îndepãrteazã? ....................................................................................... Oricare ar fi senzaþia resimþitã ºi oricît de sensibilã v-ar fi percepþia, ceea ce simþiþi acum este un cîmp de energie Chi pe care l-aþi absorbit. Mîinile vã sînt instrumente de detecþie, iar ceea ce detectaþi acum sînt particule de energie vitalã, percepute ca niºte fine picãturi ale unei ploi blînde. Chi este intangibilã ºi invizibilã. Este uºoarã, însã nu poate fi ridicatã. Nu este un material rezistent, însã poate fi pliat. Deºi nu are formã, ea poate fi þinutã. Deºi întotdeauna posedatã, a rãmas neobservatã. Acest „material“ al Vieþii se gãseºte în noi. Este o parte din noi. Ne dã posibilitatea de a fi ceea ce sîntem. Ne dã posibilitatea de a fi. ªi acelaºi „material“ al Vieþii se gãseºte în toþi oamenii ºi în toate lucrurile. Nu doar în fiinþele omeneºti, ci ºi în animale, pãsãri ºi în toate creaturile care înoatã sau se tîrãsc pe pãmînt. Se aflã în copaci ºi plante, pietre ºi stînci. Este în Soare, în Lunã, în stele.
– 203 –

Kenneth Meadows
Fiecare are propria Chi, care este forþa Vitalã absorbitã în interior. Avem, deci, de-a face cu o Chi a P ãmîntului ºi o altã Chi a Soarelui. Existã o Chi a Lunii ºi alte Chi ale stelelor. Arborii ºi plantele au propria lor Chi, aºa cum se întîmplã ºi cu toate creaturile care merg, aleargã, se tîrãsc, zboarã sau înoatã, fiind valabil chiar ºi în cazul pietrelor ºi al munþilor cei neclintiþi. Chi este legãtura noastrã cu tot ceea ce ne înconjoarã. Ca fiinþã multidimensionalã ce sîntem, intrãm în contact cu toate lucrurile ºi cu toate dimensiunile doar atunci cînd onorãm forþa Vitalã ce sãlãºuieºte în toate lucrurile.

Instrumentele ºamanice
Am menþionat mai devreme cã forþa Vitalã are un anumit sunet (deºi, în mod obiºnuit, este insesizabil) deoarece ea este miºcare în stare purã ºi miºcarea aceasta este cea care produce sunetul. Forþa Vitalã pulseazã ca o bãtaie de inimã sau ca ritmul regulat, monoton, al unei tobe ºi, de asemenea, vibreazã, învîrtindu-se ºi afluind în spiralã, cu miºcãri circulare, ca niºte seminþe foºnind într-o zornãitoare, cînd aceasta este scuturatã. Aºadar o tobã ºi o zornãitoare în mîinile unui ºamanist nu sînt simple mijloace de a face zgomot, de altfel, unul plãcut urechii, ci reprezintã ºi un mijloc de de stimulare a sunetului ºi miºcãrii forþei Vitale. Iatã de ce toba ºi zornãitoarea sînt principalele instrumente ale unui ºaman. Un instrument ºamanic este o extensie a persoanei ce-l utilizeazã, iar scopul sãu este acela de a efectua o acþiune. Forþa ºi eficienþa sa derivã direct din îndemînarea ºi intenþia mani– 204 –

Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista
festã a utilizatorului, precum ºi din motivaþia ce genereazã în acesta nevoia de a face uz de respectivul instrument. O tobã ºi o zornãitoare în mîinile unui ºamanist sînt elemente condiþionate de motivaþia acestuia ºi dirijate de intenþia sa. Motivaþia este o expresie a dorinþei, generînd, prin apariþia ei, activitatea. Intenþia este un act de Voinþã, îndreptat cãtre realizarea unui anumit scop ºi canalizînd folosirea acesteia. În abordarea ªamanicã, motivaþia este întotdeauna aceeaºi – Iubire ºi Armonie. Numai intenþia se schimbã. În ªamanicã, realizarea efectivã a tuturor acþiunilor are la bazã serviciul fãcut din iubire ºi în scopul restaurãrii sau reþinerii armoniei, prin intermediul cooperãrii cu forþele naturii. Motivaþia este ceea ce deosebeºte un ºamanist de un vrãjitor. Un vrãjitor se strãduieºte sã manipuleze forþele naturii ºi sã-ºi exercite controlul asupra lor doar pentru a-ºi satisface scopurile egoiste. Cînd manipularea ºi exploatarea forþelor naturii este motivatã de interese proprii, lãcomie ºi egoism, creeazã stres, iar în unele cazuri creeazã chiar durere. Este ºi cazul existenþei multor exemple de mizerie, nefericire, confuzie ºi dezbinare în lume, prin eliberarea energiilor negative aflate în miºcare. O intenþie este o afirmaþie pozitivã, care prgãteºte un canal prin substanþã, de-a lungul cãruia energia poate aflui liber. Intenþia este cea care conecteazã zornãitoarea de utilizatorul ei. Ea poate varia în funcþie de fiecare „funcþionare“ ºi se poate, chiar, schimba pe timpul aceleiaºi funcþionãri. Ea delimiteazã clar nu numai obiectivul, ci ºi rezultatul, ºi trebuie întotdeauna sã fie clarã ºi precisã, dacã se doreºte a fi eficientã. De exemplu, intenþia unei funcþionãri simple poate fi aceea de a risipi energiile stresante ºi de a reface armonia din corpul ºi psihicul unei persoane. Acea intenþie va fi nevoie sã se repete în liniºte
– 205 –

Kenneth Meadows
de cãtre zornãitor, a cãrui atenþie va fi concentratã asupra sa. Însuºi sunetul zornãitor, odatã început, va elibera atunci blocaj existent în sistemul energetic al celui ce recepþioneazã efectele acestei acþiuni ºi va netezi fibrele Corpului energetic, cam cum, în linii mari, o periere delicatã a pãrului îi revitalizeazã ºi reface acestuia condiþia iniþialã.

Zornãitoarea
ªamaniºtii vã vor spune cã zornãitoarea le „vorbeºte“. Cum? Prin intermediul sunetelor delicate scoase de zornãitoare ºi a miºcãrilor schimbãtoare, pe timpul în care este þinutã uºor în mînã, ea face ca miºcãrile ºi sunetele emise sã rãspundã modelelor de energie tip undã. Folosirea zornãitoarei este în legãturã cu intenþia utilizatorului acesteia ºi este condiþionatã de motivaþie. Ca rezultat, utilizatorul este capabil sã perceapã cele mai delicate schimbãri de sunet, intensitate ºi miºcare. O zornãitoare nu trebuie sã fie apucatã prea puternic sau scuturatã viguros, doar ca sã se producã zgomot. Ea trebuie sã fie þinutã uºor între degetul mare ºi arãtãtor, la punctul de echilibru al mînerului. Palma mîinii ºi degetul cel mic servesc drept gardã, pentru a o proteja sã nu cadã. Înainte de începerea zornãirii, utilizatorul trebuie sã se concentreze asupra intenþiei ºi sã o repete, în liniºte, de cîteva ori. Apoi, cu o uºoarã miºcare a încheieturii mîinii, i se dã zornãitoarei un impuls iniþial pentru a o activa. Odatã „pornitã“ în acest mod, trebuie sã i se permitã sã îºi producã propria miºcare, pe mãsurã ce rãspunde cîmpului de energie care o înconjoarã. Un utiliza– 206 –

Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista
tor îndemînatic permite zornãitoarei, mai degrabã, sã se miºte odatã cu curgerea energiilor eterice, decît sã o direcþioneze voit. Zornãitoarea este ºi un instrument transformaþional.

Figura 32. Zornãitoarea trebuie sã fie þinutã uºor între degetul mare ºi arãtãtor, la punctul de echilibru al mînerului, degetul cel mic servind drept gardã.

El permite sã aibã loc o schimbare subtilã a nivelurilor de frecvenþã, ca fazã preliminarã schimbãrii produse în percepþie, cãtre un alt stadiu al conºtiinþei. Acesta este un lucru important, deoarece schimbãrile bruºte pot cauza un ºoc – cum ar fi trezirea bruscã dintr-un vis real – sau dezorientarea, ceea ce ar avea ca rezultat senzaþia nedoritã de a fi „aruncat în afara spaþiului“. Zornãirea este menitã sã relaxeze psihicul ºi are ca efect o uºoarã schimbare a undelor emise de creier, astfel încît apare o tranziþie de la activitatea undelor cerebrale beta, care este expresia reacþiilor conºtiente normale în stare de trezie, spre
– 207 –

Kenneth Meadows
stadiul mai încetinit alfa, care se petrece exact înainte ca, în mod normal, corpul sã intre în starea de somn. Toba este cea care, apoi, preia sarcina ducerii percepþiei pînã în stadiul theta al activitãþii cerebrale ºi spre trãirea unei experienþe care ar putea fi asemãnatã cu o visare cu ochii deschiºi, numitã de ºamaniºti „cãlãtorie ºamanicã“, ºi care reprezintã miºcarea cãtre un alt nivel de trãire a percepþiei. Tehnicile de folosire a zornãitoarei ºi a tobei nu pot fi învãþate numai din descrierea verbalã a acestora. Este necesar ca ele sã fie demonstrate în mod vizual ºi sonic, precum ºi practicate sub supraveghere, pînã cînd se obþine îndemînarea necesarã.

– 208 –

Esenþa forþei Chi este mai aproape de nevoile noastre decît aerul care o transmite ºi pe care-l respirãm, deoarece ne furnizeazã însãºi starea de a fi vii, care se hrãneºte ºi se întreþine prin intermediul marii sale puteri.

– 209 –

CAPITOLUL OPT

Lucrul cu Elementele
n mediul înconjurãtor nealterat al dealurilor ºi munþilor, lacurilor ºi vãilor, fluviilor ºi rîurilor, cîmpiilor întinse sau regiunilor de coastã, se aflã o realitate ce existã în spatele aparenþelor externe ale frumuseþilor naturii. Am putea denumi aceastã realitate ascunsã Ecologie Spiritualã, deoarece aici este locul în care natura imaterialã a formelor de viaþã îºi gãseºte expresia deplinã ºi ia parte la formarea relaþiilor. Mediul înconjurãtor al naturii ne afecteazã ca fiinþe umane, acþionînd din afara noastrã. Ecologia spiritualã ne sprijinã din interior. Roata Medicinii ne dã posibilitatea de a gãsi cãi de acces cãtre aceastã realitate ascunsã ºi este un dispozitiv simbolic care nu numai cã serveºte ca mijloc de stabilire de relaþii cu alte forme de viaþã, ci funcþioneazã ºi ca un detector al direcþiei de care avem nevoie, ajuntîndu-ne sã ne gãsim drumul într-un Univers multidimensional.
– 210 –

Î

Lucrul cu Elementele

Lucrul cu Roata Medicinii
În context ºamanic, medicinã înseamnã forþã inerentã – fãgaºul cãtre întregirea care vine chiar din interiorul nostru. Cuvîntul roatã înseamnã un inel sau un container în care energiile, aflate în relaþii reciproce interdependente, afluiesc într-o miºcare circularã, ciclicã, spiralatã. Roata Medicinii înglobeazã întreg Universul ºi reprezintã, de asemenea, totalitatea propriului nostru spaþiu personal, deoarece fiecare dintre noi este o miniaturizare a unui Univers mai mare, funcþionînd dupã legi similare. Roata Medicinii nu aparþine exclusiv tradiþiilor amerindiene, ci este un simbol universal ºi un catalizator al schimbãrilor producãtoare de efecte concrete. Ea opereazã ca un proces de integrare. Aceastã integrare ar putea fi definitã ca strîngerea laolaltã a porþiunilor fragmentate într-un tot unitar armonios, în scopul de a le face sã funcþioneze împreunã în armonie, creînd, astfel, frumuseþe. Poate fi reprezentatã printr-o cruce înscrisã într-un cerc sau printr-o roatã cu opt spiþe – un cerc în care sînt inserate indicatoare de direcþie. Bãºtinaºii foloseau cercuri, spirale ºi labirinturi ca mijloace de intrare în deplin acord cu Universul ºi cu ei înºiºi, deoarece natura însãºi era perceputã ca lucrînd în cercuri, cicluri ºi spirale, Forþa Vitalã miºcîndu-se ea însãºi într-un mod similar. Atunci cînd oamenii intrã în acord cu Natura, intrã în armonie ºi cu ritmul, vibraþia ºi pulsaþiileVieþii înseºi, devenind ei înºiºi, ca rezultat, fiinþe vibrante, pline de bucurie, armonioase. Într-un cerc, nu existã început sau sfîrºit. Orice loc situat pe un cerc este atît un punct de plecare, cît ºi de sosire.
– 211 –

Kenneth Meadows
Aºadar, începuturi ºi sfîrºituri existã oriunde ne-am situa pe circumferinþa unui cerc. „Înþelepþii“ au înþeles perfect implicaþiile acestui lucru. Chiar ºi Viaþa ºi Moartea nu erau privite ca un început ºi un sfîrºit, ci ca schimbãri – tranziþii de pe un plan al existenþei, pe altul. Schimbãri în ceea ce priveºte modul de percepþie al Vieþii. Schimbãri de pe un inel al unei spirale, pe altul. În abordarea ºamanicã a modului de înþelegere a Vieþii umane, fiecare dintre noi este un Spirit cu corp, ºi nu un corp cu Spirit. Spiritul fiind nemuritor, simbolizarea naºterii cuiva printr-un punct situat pe Cercul sau în Ciclul Vieþii nu este altceva decît un punct de percepþie, din care Spiritul este abilitat sã-ºi trãiascã existenþa în realitatea fizicã. Atunci cînd ºamaniºtii stau într-un cerc, ei indicã faptul cã nici unul dintre ei nu este mai important decît celãlalt. Nu existã nici unul care sã deþinã supremaþia asupra celorlalþi. Fiecare persoanã este un cerc al percepþiei ce aporteazã propria expresie individualã a energiei, spre atingerea bunãstãrii generale a întregului grup, pentru progresul ºi prosperitatea fiecãruia din grup ºi a tuturor laolaltã. Fiecare este un sistem energetic ce atinge ºi este atins, la rîndul sãu, de cãtre alte sisteme energetice, toate fiind conectate de acest cerc, pentru beneficiul fiecãruia din grup ºi a tuturor laolaltã. Un cerc stabileºte o poziþie în Timp ºi Spaþiu ºi un mijloc de a marca „apartenenþa“. Asigurã, de asemenea, un sens al direcþiei, deoarece, din centrul propriului „cerc al percepþiei“, avem direcþia ce se aflã în faþa noastrã, cea care se gãseºte în spate, cea din stînga ºi cea din dreapta. Existã o direcþie îndreptatã cãtre în sus, precum ºi una spre în jos, deoarece Roata Medicinii nu este un element bi-dimensional, ci sferic, avînd un centru. Cercul poate fi, deci, perceput ca avînd patru seg– 212 –

Lucrul cu Elementele
mente – unul în faþã, altul în spate, altul în dreapta ºi altul în stînga. Nord, sud, vest, est. Cerul deasupra, P ãmîntul dedesubt. Punctul de echilibru din centru conduce spre descoperirea lãuntricã. Aceastã percepþie direcþionalã, aceastã intrare în acord cu natura ciclicã, circularã a Realitãþii, fãcea parte din strãvechea artã a Direcþiologiei. În timpuri strãvechi ºi printre unele popoare indigene, direcþiile spre locurile în care se aflau lucrurile, spre care erau mutate sau de unde erau aduse aveau anumite semnificaþii, fie cã era vorba de direcþia vîntului, care semnala schimbãri meteorologice sau direcþia razelor de soare, care determinau momentul temporal al zilei sau venirea ºi plecarea oamenilor, apariþia ºi consumarea evenimentelor. Fiecare direcþie era asociatã cu trãsãturi ale ecologiei spirituale ºi cu modalitatea în care energiile se miºcau, cu Elementele care influenþau modalitatea de formare a lucrurilor, precum ºi cu relaþiile existente între fiinþele vii care împart mediul înconjurãtor al P ãmîntului. Fiecare dintre acestea furniza o manierã de acces în ecologia spiritualã ºi contactul direct cu forþele Naturii, fãcînd posibilã dobîndirea cunoaºterii personale a aspectelor propriei fiinþe multiple a unei persoane, aspecte care, altfel ar rãmîne ascunse. Un motiv pentru care Roata Medicinii este un catalizator al înþelepciunii strãvechi, este acela cã ea este îndreptatã cãtre armonie indicînd modul cel mai echilibrat în care o fiinþã umanã poate intra în relaþie cu ecologia ºi poate face uz de energiile sale, precum ºi modul în care poate dezvolta potenþialele calitãþi, ascunse în interior. Orientãrile sale ne dau posibilitatea sã descoperim propria noastrã individualitate unicã, ºi ne furnizeazã conexiuni cãtre toate lucrurile care ne pot da energie pentru a exprima mai pregnant ceea ce sîntem.
– 213 –

Kenneth Meadows
Roata medicinii este orientatã de asemenea manierã încît sã permitã Spiritului sã aibã supremaþie, cu sprijinul psihicului. Vrãjitorii, manipulatorii, exploatatorii, precum ºi alþii ce cautã puterea pentru scopuri egoiste, cu intenþie declaratã sau fãrã ºtiinþã, aplicã metode care schimbã aceste orientãri ºi aºeazã intelectul în postura de controlor, cu convingerea cã ºtiinþa vine din raþiune ºi rezultate obþinute numai cu puterea psihicului. Cu toþii am moºtenit aceastã limitare ºi, ca rezultat, am ridicat psihicul pe culmi atît de înalte, încît spiritul a devenit ori uitat ori ignorat. Aplicatã la noi, ca indivizi, Roata Medicinii orienteazã Voinþa cãtre Spirit pentru a asigura forþa de „a da ceea ce sînt“ ºi este în armonie cu întreg Universul. Metodele care orienteazã voinþa cãtre satisfacerea scopurilor Eului genereazã forþa de „a lua ceea ce vreau“ – cu alte cuvinte de a se încerca satisfacerea Eului, insaþiabil, egoist ºi centrat pe îndeplinirea propriilor sale dorinþe. Aceasta este diferenþa esenþialã. Consecinþele negative ale acþiunilor fãcute de persoane care nu au respectat orientãrile de mai sus sînt evidente în lumea care ne înconjoarã. În Capitolul ºase, am indicat cã Elementele sînt inteligenþe ce ºi-au avut sorgintea într-o sursã nevãzutã ºi îºi gãsesc expresia în modul în care energiile capãtã forme de manifestare. În scopul ca aceste Forþe intangibile sã poatã fi înþelese de mintea omeneascã, ele au fost asemãnate cu entitãþi tangibile ºi cu caracteristici similare, astfel încît calitãþile lor abstracte sã poatã fi mai bine înþelese – Aer, Foc, Apã ºi P ãmînt (în abordarea taoistã, mai existã ºi Lemn ºi Metal). În orice caz, înainte de a se încerca realizarea unor asemenea legãturi, haideþi sã ne familiarizãm cu o metodã de abor– 214 –

Lucrul cu Elementele
dare a Spiritului, deoarece, în ecologia spiritualã, comunicarea se realizeazã mai degrabã cu Spiritul decît cu psihicul. Prima noastrã misiune în succesiunea de experimente care urmeazã este, aºadar, sã ieºim în mediul înconjurãtor ºi sã luãm contact cu Natura, într-un mod oarecum diferit de tot ceea ce am fãcut mai înainte, obþinînd, în schimb, prin aceastã nouã abordare, învãþãturi personale din partea Naturii. Seria de experimente care urmeazã trebuie sã se realizeze de-a lungul unei perioade de cîteva zile sau chiar sãptãmîni, pentru a fi obþinut beneficiul deplin. Ele pot, de asemenea, sã fie repetate, deoarece beneficiile ce se pot obþine de pe urma acestora este inepuizabil. Primul din aceastã serie de experimente este reprezentat de o abordare de tipul „hai sã ne cunoaºtem“. Deci, dacã vreþi sã ajungeþi sã cunoaºteþi mai bine Natura, aveþi nevoie sã o trataþi ca pe un prieten, sã o ascultaþi, sã comunicaþi cu ea. Alegeþi o zi în care sã puteþi ieºi în mijlocul naturii ºi, fãrã a fi nevoie sã vã grãbiþi deloc, doar savuraþi prezenþa dumneavoastrã acolo. Luaþi un carneþel ºi un pix astfel încît sã vã puteþi înregistra imediat experienþele trãite. Dacã aveþi o zornãitoare sau puteþi realiza sau obþine una luaþi-o, de asemenea, precum ºi o micã busolã de buzunar. ...................................................................................

EXPERIMENTUL 15 Împrietenirea cu Natura
Cînd sosiþi în locul din Naturã ales, fie el un parc, un loc împãdurit sau cîmp deschis, plimbaþi-vã doar prin jur,
– 215 –

Kenneth Meadows
fãrã grabã ºi încercaþi sã absorbiþi frumuseþea ce vã înconjoarã peste tot, precum ºi sã trimiteþi gînduri de iubire cãtre aceasta. Astfel, în aceste momente daþi bineþe Naturii. Într-un mediu înconjurãtor natural, nu este prea greu sã vã exprimaþi aprecierea faþã de copaci ºi flori, precum ºi faþã de iarba de sub picioare. Vederea atîtor pãsãri ºi animale, simþirea brizei bãtînd în obraz, auzirea murmurului uºor al apei curgãtoare – fiecare din aceste lucruri stimuleazã atît mintea cît ºi Spiritul. Însã, dacã vreþi ca încercarea realizãrii contactului sã fie eficientã, aveþi nevoie sã vã adresaþi gîndurile din inimã, ca ºi cum aþi avea încredere într-un prieten de nãdejde. Aºadar, daþi frîu liber trãirilor afective. Nu trebuie deloc sã vã ruºinaþi. Nimeni nu vã va auzi, numai Natura însãºi, copacii, florile, pãsãrile ºi animalele. Iar aceºtia se vor bucura de ceea ce aþi avut de spus, deoarece atît de puþini oameni mai fac acest lucru în ziua de azi. Oamenii au uitat cum sã-ºi deschidã inimile cãtre Mama Naturã ºi cum sã-i vorbeascã aºa ca niºte copii ai acesteia. Noi, oamenii am uitat cum sã ne dãruim nouã înºine. Am uitat pînã ºi ce înseamnã noþiunea de Iubire. Cereþi, deci, Mamei Naturi sã vã ajute sã vã apropiaþi de ea ºi sã o cunoaºteþi. Rugaþi-o sã vã deschidã inima pentru a primi iubirea sa ºi pentru a iubi la rîndul vostru. Savuraþi frumuseþea din jur. Folosiþi-vã toate simþurile pentru a o percepe cu adevãrat. Nu vã uitaþi doar în jur, la ea. Auziþi-o. Simþiþi-o. Mirosiþi-o. Gustaþi-o. Atunci cînd simþiþi cã aþi intrat în contact cu Natura, începeþi sã folosiþi zornãitoarea.
– 216 –

Lucrul cu Elementele
Miºcaþi-vã încet prin preajma locului respectiv, cu ochii pe jumãtate închiºi, zornãind uºurel, odatã cu paºii fãcuþi. Dupã scurt timp, zornãirea pare sã vã conducã spre un anume copac, ori sã vã atragã atenþia asupra unei pietre de pe sol, poate, sau o rãmurea ori o panã sau orice alt obiect micuþ. Opriþi zornãirea ºi, dacã este vorba despre un obiect micuþ, ridicaþi-l ºi þineþi-l în mîna stîngã – mîna care primeºte. Dacã este un obiect mai mare – un copac sau o tufã ori o piatrã, mergeþi ºi aºezaþi-vã în spatele acestuia. Închideþi ochii ºi cereþi sfatul asupra cãror atribute aveþi nevoie sã gãsiþi înþeles ºi scop în propria dumneavoastrã viaþã? Ce calitate este aceea pe care aveþi nevoie sã o dobîndiþi ºi sã o faceþi sã vã aparþinã? Deschideþi ochii ºi aºteptaþi rãspunsul. Încearcã, oare, obiectul pe care l-aþi ridicat sau cel alãturi de care staþi, sã vã dãruiascã, într-un mod oarecare, non-verbal, cunoaºtere? Natura din jur încearcã, într-un anumit fel, sã vã atragã atenþia asupra a ceva ce nu a fost evident pentru dumneavoastrã în trecut? Vã este atrasã atenþia de o trãsãturã deosebitã a mediului înconjurãtor, care, într-o anumitã mãsurã, poartã în sine un mesaj pentru dumneavoastrã? Nu încercaþi sã treceþi prin filtrul gîndirii ceea ce percepeþi. Fiþi doar relaxat, deschis ºi receptiv, iar cunoasterea va veni singurã cãtre dumneavoastrã. În momentul în care aveþi un rãspuns, scrieþi-l imediat în carneþel, împreunã cu o scurtã descriere a ceea ce tocmai aþi trãit. Luaþi, apoi, zornãitoarea ºi zornãiþi din nou prin jur, de aceastã datã într-un gest de recunoºtinþã ºi iubire. Acum contactaþi cele patru Direcþii.
– 217 –

Kenneth Meadows
Dacã v-aþi adus o busolã, gãsiþi estul. Dacã nu, gãsiþi-l singur. Estul se aflã în direcþia din care rãsare Soarele, astfel cã, în funcþie de momentul din an ºi ora experimentului, va fi acum la stînga faþã de Soare. Petreceþi cîteva minute cu faþa spre est, doar cu intenþia de a vã conecta cu Spiritul estului. Conºtientizaþi orice emoþie intuitivã pe care aþi putea s-o simþiþi, orice gînduri de inspiraþie care v-ar veni în minte, contemplaþi îndelung orice element din mediul înconjurãtor care v-ar atrage atenþia în vreun fel. Notaþi ceea ce simþiþi. Întoarceþi-vã, apoi, la dreapta ºi staþi cu faþa spre sud. Urmaþi aceeaºi procedurã ca ºi în cazul estului. Din nou, notaþi trãirile prin care treceþi. Din nou întorceþi-vã cãtre dreapta ºi procedaþi în acelaºi mod, cãci acum sînteþi cu faþa spre vest. Iarãºi, apoi, întoarceþi-vã spre dreapta ºi staþi cu faþa spre nord, repetînd succesiunea elementelor de mai sus. În final, efectuaþi o succesiune de acþiuni care sã vã ajute sã recunoaºteþi Elementele în starea lor de echilibru – Foc, Aer, Apã ºi P ãmînt. Staþi cu faþa cãtre Soare. Soarele ne ajutã sã intrãm rapid în legãturã cu Elementul Foc. Aºadar, trimiteþi salutãri afectuoase cãtre Soare, zornãind în acest timp. Apoi, opriþivã din zornãit ºi asteptaþi rãspunsul. Notaþi ceea ce ajunge pînã la dumneavostrã. Urmãtorul este Aerul. Respiraþi adînc de cîteva ori ºi simþiþi cum aerul vã penetreazã fiecare parte a corpului. Analizaþi modul în care Aerul hrãneºte ºi sprijinã Natura, peste tot în jur. Mulþumiþi Aerului pentru cã aduce cu el însãºi rãsuflarea Vieþii. Zornãiþi cãtre Aer. Opriþi-vã ºi aºteptaþi sã vinã rãspunsul.
– 218 –

Lucrul cu Elementele
Apoi, Apa. Luaþi aminte la frumuseþea Apei ºi la lucrurile bune pe care aceasta le aduce – cum împrospãteazã ºi calmeazã, disperseazã ºi dilueazã. Dacã vã aflaþi lîngã apã, aºezaþi-vã cu faþa la ea ºi trimiteþi gînduri de iubire cãtre ea. Zornãiþi cãtre ea ºi notaþi rãspunsul primit. În final, Pãmîntul. Analizaþi stabilitatea pãmîntului de sub picioare. Priviþi în jur, la frumuseþea care îmbracã P ãmîntul. Corpul fizic vã este compus din substanþe ale P ãmîntului, deci, mulþumiþi P ãmîntului pentru hrana ce v-o dãruie ºi susþinerea ce v-o acordã pe timpul existenþei fizice. Zornãiþi cãtre Elementul P ãmînt ºi aºteptaþi sã vã vinã rãspunsul. Aþi încheiat, acum, acest prim experiment de familiarizare, astfel cã vã puteþi lua rãmas bun de la locul în care v-aþi aflat în Naturã, cu promisiunea cã vã veþi întoarce în curînd. Odatã ajuns acasã, analizaþi cu atenþie însemnãrile fãcute. .................................................................................

A dãrui ºi a primi
Experimentul de mai sus vã va fi demonstrat un alt principiu important – acela al dãruirii ºi primirii – ºi, de asemenea, cã existã o diferenþã semnificativã între „a dãrui ºi a primi”, concepte inerente în Calea Armoniei, ºi „a lua ºi a obþine”, idei specifice Cãrãrii satisfacerii propriei Voinþe.
– 219 –

Kenneth Meadows
De vreme ce totul afluieºte ºi vibreazã, avînd o polaritate anume, este necesarã existenþa unei relaþii de dãruire ºi primire, pentru menþinerea echilibrului ºi pregãtirea condiþiilor continuãrii acestei primiri. Ca atare, atunci cînd primim un beneficiu din partea Naturii, cum vedem în experimentul nr.15, avem responsabilitatea de a dãrui ceva în schimb – un gest tangibil de apreciere ºi manifestare a voinþei noastre de a face un schimb reciproc de energii, astfel încît ºi Natura însãºi, la rîndul sãu, sã fie un beneficiar al acestui schimb. Acest schimb de energii este denumit de nativii amerindieni „dãruirea cu generozitate“. De acum înainte, de fiecare datã cînd ieºiþi în naturã, luaþi cu dumneavoastrã o punguþã în care aþi pus amestec de ierburi, lavandã uscatã, tutun sau mãlai, ca semn al intenþiei „de a dãrui cu generozitate“. Împrãºtiaþi puþin din conþinutul punguþei prin locul unde aþi fost ºi adresaþi mulþumiri pentru învãþãturile primite. Puteþi, chiar, sã lãsaþi o parte din dumneavoastrã în acel loc – ºuviþe de pãr, cîteva picãturi de salivã pe coaja unui copac sau, poate umezeala lacrimilor vãrsate cu vreun anumit prilej. P ãtrundeþi în adîncul adevãratului spirit al „dãruirii cu generozitate“, pe cînd faceþi acest lucru ºi veþi primi o binecuvîntare în plus. Sã ne pregãtim, acum, pentru urmãtoarea noastã excursie în Naturã.

Oamenii care stau în picioare
Bãºtinaºii amerindieni numeau arborii „oamenii care stau în picioare“ deoarece, deºi copacii sînt vii ºi, în mod sigur, sînt conºtienþi de propria lor existenþã la fel ca ºi noi – cu toate
– 220 –

Lucrul cu Elementele
cã într-un mod altfel realizat – ei sînt imobili ºi stau înfipþi în rãdãcini acolo unde se gãsesc. Un arbore este hrãnit de cãtre P ãmînt, care îi este „mamã“, ºi îºi ia energia de la Soare – „tatãl“ sãu, spre care arborele îºi ridicã ramurile ºi frunzele în recunoaºtere. Deci, un copac este o „legãturã“ între Cer ºi P ãmînt, fiind ºi un „apãrãtor“ al mediului înconjurãtor al P ãmîntului, purificînd atmosfera cu oxigenul pe care-l emanã ºi absorbind dioxidul de carbon pe care-l expirãm. Copacii sînt sensibili faþã de mediul lor înconjurãtor ºi au multã înþelepciune ce poate fi învãþatã de la ei – dacã sîntem îndeajuns de umili sã acceptãm învãþãturile venite de la aceºtia. Avînd deja fãcut, acum, contactul cu natura, sînteþi pregãtit sã vã reîntoarceþi pentru a obþine ºi alte învãþãturi referitoare la comunicarea cu Natura ºi forþele naturale. Încã o datã, alegeþi o zi în care puteþi sã petreceþi cîtva timp, fãrã grabã, în naturã. Veþi avea nevoie sã mergeþi întrun loc unde sînt copaci ºi unde este puþin probabil ca prezenþa altor persoane sã vã deranjeze. Luaþi un carneþel ºi un pix cu dumneavoastrã, punguþa conþinînd materialele pentru „dãruirea cu generozitate“, precum ºi o zornãitoare, dacã aveþi una. ..............................................................................

EXPERIMENTUL 16 Învãþarea comunicãrii spirituale
Gãsiþi un loc printre copaci, unde puteþi sã zornãiþi uºor, fãrã a vi se distrage atenþia sau a fi conturbat. Concentraþi-vã atenþia asupra motivaþiei – care este Iubirea ºi
– 221 –

Kenneth Meadows
Armonia – ºi asupra intenþiei, care este cea de a primi o învãþãturã referitoare la comunicarea cu Natura. Lãsaþi-vã atras cãtre un copac anume. Încetaþi sã zornãiþi ºi admiraþi forma ºi frumuseþea copacului. Spuneþi-i cît e de frumos. Cereþi-i sã-ºi împartã energia cu dumneavoastrã. Aºezaþi-vã mîna stîngã cu palma cãtre înainte pe trunchiul copacului, la înãlþimea frunþii, aºezaþi-vã mîna dreaptã deasupra acesteia ºi, apoi, sprijiniþi-vã fruntea pe podul palmei de la mîna dreapta. Închideþi ochii, relaxaþi-vã ºi limpeziþi-vã mintea. Respiraþi încet ºi profund ºi daþi voie percepþiei sã se concentreze asupra copacului. Simþiþi energia care vine din P ãmînt ºi este absorbitã de corpul vostru prin intermediul picioarelor, întocmai precum un mugur de salcie înfipt în pãmînt, îºi ia energia de acolo ºi devine arbore. Pe mãsurã ce expiraþi încet, încercaþi sã simþiþi strãlucirea caldã a radiaþiei solare, cum se miºcã spre în jos, din vîrful capului dumneavoastrã cãtre tãlpile picioarelor ºi se deplaseazã, apoi, în continuare, cãtre pãmînt. Continuaþi aceste serii de inspirãri ºi expirãri pentru cîtva timp ºi încercaþi sã simþiþi din plin cum este sã fii copac. Îngãduiþi-i sã-ºi împartã stabilitatea ºi puterea cu dumneavoastrã. Acum permiteþi inteligenþei spirituale a copacului sã comunice cu dumneavoastrã. Acest lucru nu se face cu ajutorul psihicului. Nu este nevoie absolut deloc sã vã „gîndiþi“ la acest lucru, sã meditaþi la el sau sã vã concentraþi asupra raþionalitãþii sale sau alte asemenea lucruri. Comunicarea se poate face numai de cãtre Spiritul dumneavoastrã aflat în contact cu spiritul copacului, iar acest lucru se obþine prin fixarea percepþiei dumneavoastrã exclusiv asupra copacului. Nu aþi avut nici o dificultate în a vã deplasa percepþia asupra
– 222 –

Lucrul cu Elementele
mîinii, în experimentul nr. 3, iar ceea ce se întîmplã acum nu este decît o extensie a acelei tehnici. Apoi, cereþi copacului sã vã acorde o învãþãturã personalã despre comunicarea cu Natura, ºi aºteptaþi rãspunsul. Încercaþi sã sesizaþi toate emoþiile pe care le-aþi putea trãi în corpul dumneavoastrã fizic. O furnicãturã, poate sau o senzaþie de cãldurã sau rãcoare. Ce impresii vã vin în minte? Este posibil sã percepeþi imagini vizuale sau cuvinte la care v-aþi putea gîndi în acel moment. Percepeþi toate trãirile afective interioare – bucurie, încîntare, iubire, recunoºtinþã, euforie, chiar înviorare, poate. Identificaþi fiecare trãire ºi savuraþi-o, cãci nu va fi neplãcutã. Veþi cunoaºte instinctiv momentul în care comunicarea a luat sfîrºit. Apoi, îmbrãþiºaþi copacul, aºezaþi-vã cu spatele sprijinit de trunchiul sãu ºi scrieþi note referitoare la experienþele trãite. Este posibil sã nu înþelegeþi pe loc deplina semnificaþie a „mesajului“. Aceastã înþelegere vã va veni, poate, mai tîrziu, cînd vã veþi trece din nou în revistã adnotãrile sau într-un moment neaºteptat. În final, ridicaþi-vã, mulþumiþi copacului ºi realizaþi „dãruirea cu generozitate“. Terminaþi printr-o zornãire în jurul copacului. ..................................................................................

Conectarea cu cele patru elemente
Sîntem gata, acum, sã stabilim o conexiune cu cele patru elemente. Vom începe cu Aerul, deoarece, conform Roþii Medicinii, Aerul este asociat cu nordul ºi calitãþile corespunzãtoare
– 223 –

Kenneth Meadows
claritãþii ºi reînnoirii, pe care sîntem în proces de a o stabili în interiorul nostru. Nordul, pe Roata Medicinii, este numit uneori „locul reînnoirii“, deoarece forþa nordului reprezintã capacitatea de a realiza începuturi nou-nouþe, cu ajutorul înþelepciunii cîºtigate prin intermediul sesizãrii într-un mod mai clar a ceea ce în trecut nu a fost vizibil sau de înþeles. Aerul este un Element caracterizat de o activitate ºi o varietate de miºcare constante. Revigorant ºi stimulativ, Aerul este, de asemenea, imprevizibil ºi are calitatea de a se întîmpla pe neaºteptate. El este asemãnat cu psihicul ºi gîndurile, care au caracteristici similare. Pentru aceastã experienþã, veþi avea nevoie sã vã reîntoarceþi într-un loc familiar din Naturã ºi, din nou, sã luaþi cu dumneavoastrã un carneþel, un pix, o zornãitoare ºi punguþa pentru „dãruirea cu generozitate“. ....................................................................................

EXPERIMENTUL 17 Conectarea la Elementul Aer
Cînd ajungeþi la locul din Naturã ales de dumneavoastrã, zornãiþi prin preajmã pentru cîtva timp ºi lãsaþi-vã conduºi cãtre un loc unde puteþi sã vã conectaþi cu Aerul. Pe drum, cãutaþi o mostrã care sã aparþinã regnului animal, care este relaþionat cu nordul pe Roata Medicinii – ºi cu maniera de funcþionare a acesteia corespunzãtoare primirii. O panã de pasãre, poate, un smoc de blanã sau de pãr de cal, o ghindã scãpatã de o veveriþã ºi aºa mai departe.
– 224 –

Lucrul cu Elementele
Acestea vor constitui „elementul ajutãtor“ ce vã va ajuta sã vã recunoaºteþi propria nevoie de a primi ceea ce Universul are sã vã ofere. Cãutaþi, acum, sã vã reînnoiþi întreaga viaþã ºi sã intraþi într-o nouã ºi incitantã fazã a auto-realizãrii ºi auto-transformãrii. Încetaþi sã zornãiþi, aºezaþi-vã ºi þineþi mostra de animal în mîna stîngã, aºezîndu-vã mîna deasupra ombilicului. Aºezaþi mîna dreaptã peste mîna stîngã; acest lucru face sã se realizeze legãtura între mostra animalã ºi centrul sistemului dumneavoastrã energetic, legãtura dumneavoastrã cu toate celelalte lucruri. Cereþi sã vi se dea înþelepciunea de a înþelege adevãrata naturã a primirii, care este un atribut al nordului pe Roata Medicinii. Primirea nu trebuie sã fie confundatã cu obþinerea sau cu luarea. Rãmîneþi într-o stare alertã, plinã de luare aminte, pe timpul cît aºteptaþi rãspunsul. Acesta poate veni sub forma unor nori trecãtori, a miºcãrii vîntului, a zborului pãsãrilor pe cer sau într-un alt mod. Notaþi învãþãtura primitã. Acum, conectaþi-vã mai îndeaproape la Elementul Aer. Amintiþi-vã cã motivaþia ce vã cãlãuzeºte este iubirea ºi armonia ºi cã legãtura care trebuie fãcutã este între Spiritul dumneavoastrã ºi Spiritul Elementului. Permiteþi simþurilor sã trãiascã din plin cum trebuie sã fie atunci cînd eºti Aer. Percepeþi libertatea nestãvilitã a miºcãrii. Simþiþi atingerea blîndã a Aerului prezent în brizã, care este, totuºi, atît de puternic, fiind capabil sã menþinã în stare de plutire un avion gigantic. Ascultaþi sunetul Aerului, în vîntul care bate. Simþiþi aroma prospeþimii sale atît de pure. Simþiþi-i gustul. Absorbiþi-l. Lãsaþi-l sã vã învioreze. Lãsaþi-l sã vã stimuleze. Acum, cereþi Spiritului
– 225 –

Kenneth Meadows
Elementului Aer sã vã dãruiascã o învãþãturã personalã despre propriul dumneavoastrã concept despre sine. Aþi înþeles foarte bine, cereþi Aerului sã vã clarifice gîndurile pe care le aveþi despre dumneavoastrã înºivã, care în mod sigur nu sînt adevãrate, deoarece ele nu se referã la adevãratul dumneavoastrã eu, ci reprezintã doar pãrerea despre dumneavoastrã înºivã. Aceste pãreri sînt gînduri care v-au dat înapoi ºi v-au împiedicat sã vã daþi seama de adevãratul potenþial deþinut, deoarece ele v-au slãbit, v-au coborît nivelul respectului faþã de propria persoanã, minimalizînd valoarea pe care o aveþi ºi privîndu-vã de forþa dumneavoastrã interioarã. Apoi, atunci cînd ele sînt recunoscute drept ceea ce sînt – limitãri psihice – acel concept al propriei fiinþe, care a fost limitator ºi restrictiv, poate fi eliberat, astfel încît sã vã puteþi reînnoi viaþa, printr-un impuls plin de impetuozitate ºi prospeþime. Fiþi relaxat, însã într-o stare de alertã, urmãrind cu atenþie ceea ce Aerul se strãduieºte sã vã dezvãluie. Ascultaþi cu atenþie ºoaptele vîntului. Ce spune Aerul? Urmãriþi modul în care Aerul se miºcã. În ce direcþie se duce ºi din ce direcþie vine. Ce se strãduieºte Aerul sã vã arate într-o manierã non-verbalã? Faceþi însemnãri referitoare la trãirile avute ºi analizaþi-le cu atenþie. Apoi, împrãºtiaþi o ofrandã vîntului ºi forþei nordului, într-un gest de apreciere faþã de ceea ce va fost dezvãluit. Apoi, priviþi cãtre nordul îndepãrtat ºi repetaþi aceastã întrebare de patru ori: „Cum de sînt o fiinþã mai mare decît cred cã sînt?“ Înregistraþi rãspunsul primit în carneþel. Apoi, împrãºtiaþi o ofrandã pe cuprinsul zonei respective ca un
– 226 –

Lucrul cu Elementele
gest de „mulþumire“ faþã de elementul Aer ºi Spiritul nordului. .................................................................................. Traversãm, acum, cãtre vest, pe Roata Medicinii pentru a activa forþa transformãrii, care reprezintã capacitatea de schimbare de la ceea ce a fost cãtre ce poate fi. Este un proces de devenire, de potenþial în dezvoltare. Vestul este asociat cu corpul fizic ºi lucrurile materiale ale vieþii. Este relaþionat cu regnul mineral ºi cu reþinerea energiei. Vestul, pe Roata Medicinii este denumit, uneori, „locul introspecþiei“, unde poate fi gãsitã puterea care vine din interior. La vest ne putem conecta cu Elementul P ãmînt ale cãrei calitãþi cuprind stabilitate, soliditate, hrãnire ºi forþa de manifestare. Aºadar, Elementul P ãmînt ne poate ajuta sã scoatem la ivealã ceea ce este necesar pentru propria noastrã dezvoltare a sinelui, securitate ºi bunãstare. Pentru acest experiment vã puteþi întoarce la locul din Naturã pe care l-aþi vizitat înainte, acela unde se gãseau copaci din abundenþã. Din nou luaþi cu dumneavoastrã un carneþel ºi un pix, o zornãitoare ºi punguþa pentru „dãruirea cu generozitate“.

– 227 –

Kenneth Meadows
...................................................................................

EXPERIMENTUL 18 Conectarea la Elementul P ãmînt
Pe timpul drumului cãtre locul unde vã veþi aºeza printre copaci, zornãiþi uºor ºi cãutaþi în jur o piatrã mai mare sau chiar mai micã, oricum, pe care sã o puteþi þine în mînã. Alegeþi ºi ridicaþi piatra care vã va atrage ºi întrebaþi-o dacã este elementul dumneavoastrã ajutãtor. Dacã simþiþi, intuitiv, cã aþi primit un rãspuns pozitiv, luaþi-o cu dumneavoastrã în mîna stîngã, continuînd în acest timp, sã zornãiþi. Dacã nu primiþi acest rãspuns, puneþi piatra la loc unde aþi gãsit-o ºi continuaþi sã cãutaþi, pînã cînd gãsiþi o piatrã care sã vã dea un rãspuns pozitiv. Acesta va fi elementul ajutãtor, aparþinînd regnului mineral, pe timpul cãlãtoriei cãtre vest. Îngãduiþi unui punct concentrat de forþã sã vã atragã alãturi de un copac sau în spatele acestuia. Mai degrabã decît sã îl cãutaþi, lãsaþi-l sã vã cheme. Cînd, în mod intuitiv, simþiþi cã aþi localizat locul potrivit, zornãiþi în respectiva regiune, pentru cîtva timp în scopul de a vã „acorda“ la ea. Apoi, încetaþi zornãirea ºi aºezaþi-vã pe pãmînt, cu faþa cãtre vest. Þineþi strîns piatra aleasã, în mîna stîngã. Acum, realizaþi contactul direct, personal, cu Spiritul Elementului P ãmînt, pur ºi simplu intenþionînd sã faceþi asta. ªi amintiþi-vã cã motivaþia pe care o aveþi pentru a face aceastã conectare este Iubirea ºi Armonia. Legãtura se face între Spiritul dumneavoastrã ºi Spiritul Elementului P ãmînt
– 228 –

Lucrul cu Elementele
ºi nu are nimic de a face cu psihicul sau forþele acestuia. Legãtura poate fi întãritã implicîndu-vã toate simþurile ºi permiþîndu-le sã trãiascã din plin experienþa a ceea ce se simte atunci cînd eºti P ãmînt. Ce fel de senzaþii trãiþi? Ce sentimente aveþi, fiind ca P ãmîntul? Ce impresii vã vin în minte? Cum sunã P ãmîntul, ce gust are, cum miroase? Faceþi adnotãri referitoare la aceste experimente trãite. Analizaþi piatra pe care aþi þinut-o în mînã. Trãsãtura principalã pe care vestul o scoate în relief este reþinerea – reþinerea a ceea ce este esenþial, pe timpul schimbãrii elementelor necesare unei dezvoltãri ulterioare. Cereþi sã vi se arate ce element anume reþineþi în viaþa dumneavoastrã, ce acþioneazã ca obstacol ºi vã împiedicã sã vã miºcaþi cãtre înainte, sã faceþi progrese reale în toate aspectele vieþii dumneavoastrã. Identificaþi acel element care vã menþine blocat în inerþie ºi vã menþine înþepenit în continuã repetare a aceleiaºi vechi probleme, chiar ºi atunci cînd aceasta apare, uneori, sub altã formã. Vã este ataºatã ºi sînteþi, de asemenea, ataºatã acesteia. În acest fel, nimic nu pare sã se schimbe ºi sã vã elibereze. Priviþi piatra pe care o aveþi în mînã. Examinaþi cu atenþie forma sa. Cereþi pietrei sã vã ajute sã sesizaþi schimbãrile pe care trebuie sã le faceþi în viaþã pentru a avea posibilitatea sã deveniþi ceea ce sînteþi cu adevãrat, în interiorul dumneavoastrã. Examinaþi-i semnele, ieºiturile ºi adînciturile. De ce anume vã aduc aminte acestea? Ce înþeles vã transmit ele? Faceþi legãtura dintre ele ºi dumneavoastrã, punînd în ecuaþie ºi circumstanþele prezente ale vieþii dumneavoastrã. Notaþi descoperirile fãcute, în carneþel.
– 229 –

Kenneth Meadows
Þineþi piatra lîngã ombilic, cu mîna dreaptã pe mîna stîngã. Închideþi ochii ºi „vizualizaþi“ respectiva împrejurare ca o energie – aproape o energie solidã, care a fost o povarã ce va tras în jos. Permiteþi acele energii sã se deplaseze în piatrã, sã fie absorbitã de aceasta – reþinutã de aceasta. Veþi ºti cînd se întîmplã acest lucru, deoarece va fi ca ºi cînd o greutate uriaºã v-a fost luatã de pe umeri ºi aveþi o senzaþie de libertate, de eliberare. Acum, îngropaþi piatra în pãmîntul moale de lîngã locul unde aþi ºezut. P ãmîntul însuºi va absorbi ºi va disipa respectiva energie negativã – o va recicla pentru ca, astfel, sã nu mai producã nici un rãu. Sînteþi pregãtit acum sã primiþi o învãþãturã direct de la P ãmînt. ªedeþi cu picioarele depãrtate la nivelul umerilor ºi spatele sprijinit de copac, cu faþa cãtre vest. Concentraþi-vã atenþia asupra micii porþiuni de pãmînt aflatã între picioarele dumneavoastrã ºi cereþi Elementului P ãmînt sã vã dea o învãþãturã personalã care sã fie relevantã pentru dumneavoastrã, referitoare la nevoile ºi împrejurãrile curente. Cum pot sã vã ajute calitãþile Elementului P ãmînt? Reamintiþi-vã cã motivaþia dumneavoastrã este Iubirea ºi Armonia, iar intenþia vã este cea de a primi o învãþãturã care sã vã ajute sã fiþi mai aºezat ºi mai protejat în interiorul propriei fiinþe. Scrieþi în carneþel „mesajul“ pe care-l primiþi ºi analizaþi-l cu atenþie. Apoi, priviþi la orizont cãtre vest ºi adresaþi aceastã întrebare de patru ori: „În ce mod pot sã arãt cel mai bine ceea ce sînt?“ Înregistraþi rãspunsul primit, în carneþel. În final, împrãºtiaþi o micã ofrandã în jur, ca un gest de „mulþumire“ faþã de Elementul P ãmînt ºi de Spiritul vestului ºi, apoi, zornãiþi în jur, înainte sã pãrãsiþi locul. ..................................................................
– 230 –

Lucrul cu Elementele
Urmãtorul stadiu în lucrul nostru cu Roata Medicinii este reprezentat de deplasarea noastrã cãtre Centru, pe drumul cãtre est, deoarece acest Centru este locul în care se pot aduce energiile în punctul de echilibru ºi armonie. Nu avem nevoie sã ieºim afarã din casã pentru a face aceastã legãturã cu centrul, deoarece o putem realiza în propriul nostru Loc Liniºtit pe care ni l-am ales în casã. Însã înainte de a realiza acest lucru aº vrea sã vã prezint o altã învãþãturã ºamanicã importantã. Ea se referã la curãþire.

Fumigaþia
Înainte ca ºamanii sã înceapã o activitate specificã, ei considerã esenþial sã disperseze vibraþiile negative din apropierea lor ºi din ei înºiºi. Este la fel de important acest lucru ca ºi spãlarea pe mîini înainte de masã sau de prepararea mîncãrii. Amerindienii aborigeni cunoºteau foarte bine plantele care creºteau în mediul înconjurãtor în care trãiau, fiind familiarizaþi cu calitãþile speciale ale acestor plante, care puteau ajuta ºi sprijini oamenii. Salvia era o plantã foarte apreciatã, deoarece conþinea anumite calitãþi de curãþire ºi, atunci cînd era arsã într-un mod special, fumul sãu purifica atmosfera ºi chiar fibrele aurei umane. Actul curãþirii cu autorul fumului salviei arzînd mocnit, era numit „fumigaþie“. Un mãnunchi de salvie uscatã, uneori amestecatã cu iarbã dulce – o plantã din America de Nord care, atunci cînd este arsã în mod similar, împrospãteazã ºi împrãºtie în jur energii pozitive – sau lavandã, care are proprietãþi similare, sînt legate
– 231 –

Kenneth Meadows
laolaltã, formînd un bãþ, cãruia i se aprinde capãtul pentru a produce fum în vreme ce arde mocnit. Mãnunchiurile sau „beþele“ pentru fumigaþie, pot fi cumpãrate, în prezent, de la magazinele de specialitate care vînd produse autohtone. Ca alternativã la acestea un amestec pentru fumigaþie poate fi obþinut, pur ºi simplu amestecînd o porþie de salvie uscatã – ce se poate obþine rapid în cele mai multe dintre bãcãniile ºi magazinele universale cunoscute – cu puþinã lavandã uscatã. Plasînd amestecul într-un bol sau vas gol de ceramicã, el poate fi aprins ºi ventilat pentru a produce fum cu o aromã plãcutã ºi delicatã. Amestecul sau mãnunchiul pregãtit pentru fumigaþie poate avea nevoie sã fie ventilat cu putere pentru a-l menþine în ardere mocnitã. Fumul este apoi dispersat prin ventilarea lui prin camerã sau zona de lucru, precum ºi cãtre dumneavoastrã înºivã. Atunci cînd aduceþi fumul cãtre dumneavoastrã suflaþi-l mai întîi cãtre zona pieptului, apoi în sus pe deasupra capului, apoi cãtre partea inferioarã a corpului, spre picioare, astfel încît sã fie acoperit întreg corpul energetic. Respiraþi adînc o datã sau de douã ori, pe timpul cît ventilaþi, în scopul de a inhala puþin fum. Fumul nu produce în nici un caz obiºnuinþã, iar fumigaþia are efecte benefice care vor deveni evidente pentru dumneavoastrã, în urma efectuãrii sale. Aºadar, procuraþi-vã un mãnunchi sau un bãþ pentru fumigaþie sau confecþionaþi-vã propriul amestec pentru fumigaþie, cu salvie uscatã ºi lavandã, înainte de a continua cu experimentul 19. Dacã veþi folosi un mãnunchi sau un bãþ pentru fumigaþie, veþi avea nevoie de un „vas“ pentru fumigaþie – un mic vas de pãmînt conþinînd nisip sau pãmînt, în care sã fie introdus capãtul aprins al mãnunchiului de ierburi dupã folosire, pentru a fi stins. Un amestec pentru fumigaþie aprins
– 232 –

Lucrul cu Elementele
se va stinge, de obicei, singur, dacã nu este în continuu ventilat, pe cînd un mãnunchi aprins continuã sã ardã. Pentru urmãtorul experiment alegeþi un moment cînd vã puteþi duce la Locul Liniºtit ales în casã, ºi puteþi sta fãrã sã fiþi deranjat de nimeni, pentru aproximativ o orã. Veþi avea nevoie de o lumînare, un sfeºnic, un mãnunchi sau un amestec ºi un vas pentru fumigaþie, un mic evantai sau o foaie pliatã, chibrituri lungi, o zornãitoare, carneþelul ºi pixul. Puneþi ceva potrivit sub sfeºnic, pe care acesta sã stea, în centrul camerei, astfel încît sã nu existe pericolul de incendiu, ºi plasaþi-vã echipamentul de fumigaþie la îndemînã. .................................................................................

EXPERIMENTUL 19 Conectarea la Centru
Aprindeþi bãþul sau amestecul de fumigaþie si ventilaþi fumul peste tot în jur. Apoi, îndreptaþi fumul ºi cãtre dumneavoastrã. Pe timpul cît faceþi acest lucru, sã aveþi în minte scopul de purificare ºi curãþire a acestei activitãþi, precum ºi motivaþia care stã la baza efectuãrii ei, care este Iubirea ºi Armonia. Dupã folosire, afundaþi partea cu jar a bãþului de fumigaþie în vasul cu nisip, pentru a-l stinge sau convingeþi-vã cã amestecul de fumigaþie nu mai arde mocnit. Apoi, aprindeþi lumînarea. Aºezaþi-vã confortabil pe podea sau pe un scaun, într-un loc din care sã puteþi ajunge la lumînare. Acum, zornãiþi în jurul dumneavoastrã din poziþia în care staþi ºezînd ºi con– 233 –

Kenneth Meadows
centraþi-vã asupra intenþiei ce vã face sã realizaþi experimentul respectiv, ºi anume, îndeplinirea obiectivului de conectare cu propriul dumneavoastrã Centru. Puneþi jos zornãitoarea ºi concentraþi-vã atenþia asupra flãcãrii lumînãrii, care este un simbol al propriului dumneavoastrã Centru. Ceea ce aþi reprezentat prin aprinderea lumînãrii ºi producerea unei flãcãri este o reprezentare simbolicã a „Luminii“ care se gãseºte în Centrul interior al fiinþei dumneavoastrã. Prin intermediul acestei lumini interioare, vi se oferã posibilitatea de a percepe ceea ce mai înainte fusese ascuns. Nevãzutul este acolo mereu, însã este ascuns în întuneric pînã cînd Lumina spiritualã furnizeazã iluminarea necesarã pentru ca lucrurile sã fie vãzute aºa cum, mai degrabã, realmente sînt, decît cum se presupun a fi, decît sînt imaginate sau se considerã a fi, prin intermediul vederii limitate a ochilor fizici. Pe Roata Medicinii, Centrul reprezintã acel „loc al trãirii armonioase“. Este locul în care pot fi strînse laolaltã ºi echilibrate toate energiile. Este locul în care poate fi contactatã propria noastrã sursã, deoarece în acest loc, în centrul miezului, s-a început crearea noastrã ca fiinþã fizicã, în pîntecele matern, pentru a se ajunge, apoi, la individ, ca fiinþã omeneascã. Cuvîntul individ derivã din latinescul individuus, care înseamnã „indivizibil“. Aºadar, adevãrata individualitate înseamnã intrarea în armonie cu toate celelalte lucruri ºi calitatea de a fi separat de celelalte lucruri, aºa cum am fost învãþaþi sã considerãm. Aceastã noþiune implicã aducerea laolaltã a sinelui nostru interior ºi a celui exterior, în armonie cu întregul fiinþei noastre.
– 234 –

Lucrul cu Elementele
Contemplaþi, pentru cîtva timp, flacãra lumînãrii, ca simbol al Luminii Interioare care vã însoþeºte peste tot. Este întotdeauna prezent – întotdeauna acolo, însoþindu-vã, într-un Acum omniprezent. Tot ceea ce a fost vreodatã se aflã ºi aici, în Centru, ºi tot ceea ce va fi vreodatã este generat din Centrul lãuntric, care este Sursa sa. Acum, gîndiþi-vã la o problemã, situaþie sau condiþie care v-a apãrut în continuu în viaþã, v-a dezechilibrat ºi v-a produs confuzie. Identificaþi-o. Analizaþi modul în care a apãrut. Este cumva din cauza aºteptãrilor altor persoane, de la dumneavoastrã? Este din cauza dorinþei de posesie pe care o aveþi pentru un anumit lucru? Unei solicitãri ce vi s-a fãcut de cãtre o altã persoanã? Este rezultatul a ceva ce aþi fãcut sau aþi omis sã faceþi? Gãsiþi un cuvînt sau mai multe cuvinte cheie pentru a identifica problema ºi scrieþi cuvîntul sau cuvintele pe o bucãþicã de hîrtie ruptã din carneþel. Acum, vã veþi gîndi la acea problemã dintr-un alt punct de vedere, privind-o într-o nouã luminã – nu ca un obstacol care vã obstrucþioneazã ºi vi se interpune în cale, apãsîndu-vã cu greutatea poverii sale, ci, ca la o ocazie de a face noi progrese ºi un început de asumare a responsabilitãþii pentru propria viaþã ºi propriul destin. Supuneþi acea problemã propriei Lumini Interioare. De vreme ce v-a apãrut de mai multe ori în viaþã, deºi, probabil, sub forme variate, aceasta a încercat sã vã înveþe ceva important. Care a fost acea învãþãturã? Ce lecþie de extremã importanþã, menitã a vã face sã atingeþi starea supremã de bine ºi bunãstare a tot încercat sã vã predea? Ce tip de încercare v-a tot fost prezentatã, pentru a o înfrunta? Permiteþi propriei Lumini Interioare sã îºi îndrepte o nouã energie
– 235 –

Kenneth Meadows
cãtre respectiva problemã, astfel încît sã o percepeþi, de data aceasta, ca pe o fereastrã prin care sã întrezãriþi noi ocazii. Notaþi rezultatul acestei noi abordãri, în momentul în care reuºiþi sã o aplicaþi. Acum, veþi renunþa la orice resentiment, teamã sau vinã care au însoþit respectiva problemã. Iertaþi pe toþi aceia din cauza cãrora v-a apãrut respectiva problemã – pentru tot ceea ce au fãcut sau au neglijat sã facã. Iar asta vã include ºi pe dumneavoastrã înºivã. Iertaþi-vã ºi pentru orice sentiment de indignare, frustrare, nedreptate ºi chiar vinã, pe care le-aþi trãit ºi le-aþi nutrit. Lãsaþi-le, acum, sã se evapore ca bucãþica aceea de hîrtie pe care o apropiaþi de flacãra lumînãrii. Priviþi-le cum se consumã în foc ºi se preschimbã în noi forþe interioare. Lãsaþi sã cadã rãmãºiþele hîrtiei în vasul de fumizare. Descrieþi în carneþel învãþãturile care simþiþi cã vã sînt dãruite. Acum, puneþi aceastã întrebare de patru ori, în timp ce fixaþi cu privirea flacãra lumînãrii: „Atunci cînd mã gãsesc în centrul propriei mele fiinþe, sînt oare creatorul propriei mele realitãþi?“ Din nou, înregistraþi în carneþel rãspunsul pe care îl obþineþi. Apoi, stingeþi lumînarea ºi strîngeþi obiectele pe care le-aþi utilizat. ................................................................................... Urmãtorul nostru experiment are ca scop conectarea cu Elementul Foc, care este situat în partea de est a Roþii Medicinii ºi este asociat cu regnul uman. Forþa estului este iluminarea – prin aceasta ni se dã posibilitatea de a percepe
– 236 –

Lucrul cu Elementele
lucrurile dintr-o perspectivã „superioarã“, deoarece din est provine, mai întîi, lumina Soarelui ce ajunge pînã la noi, în zorii fiecãrei zile pentru a risipii întunericul ce ne bloca vederea. Estul este relaþionat cu Spiritul ºi accentul sãu este pus pe determinarea direcþiei în care se manifestã energiile noastre. Stabiliþi un loc în Naturã unde sã fie un deal sau un teren în pantã, de unde sã puteþi privi în jos la peisajul natural ce vi se întinde la picioare. Alegeþi un moment al zilei în care Soarele sã strãluceascã. Luaþi cu dumneavoastrã carneþelul, pixul ºi zornãitoarea. ..................................................................................

EXPERIMENTUL 20 Conectarea la Elementul Foc
Cînd aþi gãsit un loc în care sã simþiþi forþa ºi de unde sã puteþi privi cãtre est, peste nivelul terenului ce se întinde în jur, în imediata dumneavoastrã vecinãtate, zornãiþi pe acolo, cu intenþia de a vã conecta la Elementul Foc, pentru a afla modul în care viaþa vã poate intra ºi mai mult în armonie cu Spiritul. Priviþi înainte în depãrtare, pe cerul estului ºi cereþi Spiritului estului sã vã aducã iluminarea necesarã rezolvãrii unui aspect neclar, pînã acum, al vieþii, în care nu aþi fost capabil sã vedeþi cea mai bunã cale de urmat. Iluminarea ne face capabili sã percepem lucrurile în modul în care realmente sînt, fiind, prin urmare, o manifestare a capacitãþii
– 237 –

Kenneth Meadows
de a discerne. Ca ºi în experimentul anterior, fiþi în stare de alertã ºi vigilenþã, însã fãrã nici o idee preconceputã, deoarece înþelegerea este foarte posibil sã vã vinã într-un mod neaºteptat, poate printr-o miºcare sau printr-o strãfulgerare bruscã de iluminare. Atunci cînd se întîmplã acest lucru, notaþi în carneþel. Aºezaþi-vã, acum, cu faþa spre Soare, însã nu îl priviþi direct. Soarele este o uriaºã minge de foc, fiind sursa de luminã ºi radiaþie care permite tuturor fiinþelor vii din sistemul nostru solar sã existe. Conectaþi-vã cu Elementul Foc prin intermediul Soarelui. Respiraþi în acea energie solarã strãlucitoare. Simþiþi radiaþia ºi expansivitatea. Simþiþi pe obraz atingerea razelor sale fierbinþi. Trãiþi experienþa limpezimii de vedere pe care lumina Soarelui vã permite sã o aveþi, astfel încît puteþi percepe lucruri la mare distanþã. Simþiþi aroma Naturii, peste tot în jurul vostru, pe care inima Soarelui a fãcut-o sã aparã. Încercaþi sã percepeþi gustul ei. Simþiþi forþa transformatoare a Soarelui – cea a Focului. Cum trebuie sã fie sã fii Soare ºi sã generezi o asemenea forþã? Sã fii Foc? Trãiþi experienþa focului Spiritului dumneavoastrã. Cereþi, acum, Elementului Foc sã vã ilumineze, dãruindu-vã o învãþãturã personalã referitoare la modul în care sã vã faceþi alegerile, mai degrabã cu ajutorul Spiritului, decît prin intermediul Eului, astfel încît viaþa sã vã vinã ºi mai mult în armonie cu obiectivul Sufletului. Notaþi orice informaþie ce vã parvine, indiferent de modul în care acest lucru se întîmplã, ºi analizaþi-o cu atenþie. Recunoaºteþi, acum, cã sînteþi, de asemenea, un „Soare“. Un „Soare“ în centrul propriului „univers“ al per– 238 –

Lucrul cu Elementele
cepþiei. Iar acum, veniþi în lumina recunoaºterii a ceea ce sînteþi cu adevãrat. Deci, puneþi aceastã întrebare de patru ori: „Ce nu am descoperit, încã, referitor la ceea ce am ales sã fiu?“ Notaþi în carneþel orice rãspuns pe care l-aþi primi. De data aceasta, acþiunea de „a dãrui cu generozitate“ trebuie sã aibã de-a face cu elemente fizice proprii, care sã vã aparþinã: cîteva ºuviþe de pãr, puþinã salivã, poate. Mulþumiþi Forþei estului ºi Elementului Foc, printr-o zornãire prin preajma acelui loc, înaintea pãrãsirii lui. Din nou, pe timpul urmãtoarelor zile, meditaþi asupra învãþãturilor personale pe care le-aþi primit. ................................................................................ Capacitatea de a învãþa este o calitate care poate fi dobînditã prin conectarea la Forþa sudului. Aceastã calitate exprimã voinþa de a învãþa noi lucruri. Este capacitatea de a avea o minte deschisã la recepþionarea de idei noi – o atitudine aproape copilãreascã de a trata fiecare nouã experienþã de viaþã ca o aventurã incitantã, care duce la descoperiri. Înseamnã viaþa trãitã aproape de Suflet ºi este motivul pentru care direcþia sud de pe Roata Medicinii este denumitã, adesea: „locul aproape de Sine“. Pentru urmãtorul experiment veþi avea nevoie sã gãsiþi un loc în naturã unde sã puteþi fi aproape de o apã – un lac, un rîu sau un pîrîu. Luaþi cu dumneavoastrã o zornãitoare, carneþelul ºi pixul.

– 239 –

Kenneth Meadows
................................................................................

EXPERIMENTUL 21 Conectarea la Elementul Apã
Îngãduiþi sã fiþi atras cãtre un loc în care sã fiþi alãturi de apã ºi cu faþa îndreptatã cãtre sud. Zornãiþi uºor prin acel loc, cu intenþia de a obþine, prin intermediul Forþei sudului, o luminare a minþii care sã vã permitã sã înþelegeþi adevãrul despre propria identitate. Sudul, pe Roata Medicinii, este asociat cu Elementul Apã. Influenþa sa se manifestã pregnant asupra Corpului energetic ºi emoþiilor. Este asociat cu regnul vegetal, punînd accentul, în funcþionarea sa, pe dãruire. Staþi jos, cu faþa îndreptatã cãtre apã, ºi percepeþi curgerea apei. Urmãriþi cu atenþie miºcarea ei ºi încercaþi sã intraþi în acord cu ea. Observaþi cum se adapteazã singurã la mediul ei. Analizaþi formele pe care le face, în trecerea ei pe terenul care o conþine. Ascultaþi sunetul vindecãtor al apei ºi ritmul sãu suav. Ridicaþi-vã în picioare ºi bãgaþi-vã mîinile în apã. Simþiþi fluiditatea ºi textura acesteia. Analizaþi cît de rãcoritor este sã fii în prezenþa apei. Acum cereþi Spiritului Elementului Apã sã vã dea o învãþãturã personalã referitoare la modul în care vã puteþi dãrui, fãrã a deveni vulnerabil – mai exact, cum vã puteþi exprima mai bine Adevãratul Sine. ªi mai cereþi capacitatea de a vã face o idee despre un mod mai echilibrat ºi armonios în care aþi putea lucra cu propriile emoþii. Permiteþi Apei sã vã aducã aceastã învãþãturã în orice mod ar fi mai potrivit ºi necesar.
– 240 –

Lucrul cu Elementele
Scrieþi rãspunsul în carneþel. Acum îngenuncheaþi la marginea apei ºi priviþi-vã reflexia în oglinda acesteia. Adresaþi Apei aceastã întrebare, de fiecare datã cu o altã accentuare, ºi analizaþi cu atenþie rãspunsul pe care îl obþineþi pentru fiecare dintre ele, înainte de a continua cu urmãtoarea, scriind rãspunsul primit în carneþel. S Dupã ce veþi fi notat toate rãspunsurile, împrãºtiaþi în apã o micã ofrandã din punguþa pentru „dãruirea cu generozitate“ ºi zornãiþi uºor cãtre Elementul Apã, în semn de apreciere, înainte de plecare. ............................................................................ Am traversat cele patru Direcþii ºi este necesar, acum, sã ne reîntoarcem în Centru, pentru a face contact cu Interiorul nostru. Experimentul final al acestei succesiuni trebuie sã fie realizat în propriul Loc Liniºtit ales în casã, unde puteþi sta fãrã sã fiþi deranjat de nimeni, pentru aproximativ o orã. Veþi avea nevoie de o lumînare, un sfeºnic, echipamentul pentru fumigaþie ºi chibrituri, o zornãitoare, carneþelul ºi pixul. ....................................................................................

EXPERIMENTUL 22 Conectarea la centrul lãuntric
Aºezaþi lumînarea ºi echipamentul de fumizare pe o masã sau pe o suprafaþã planã, în faþa dumneavoastrã.
– 241 –

Kenneth Meadows
Aprindeþi lumînarea, pentru a indica faptul cã v-aþi comutat de la activitãþile lumeºti, la cele ºamanice ºi fumizaþi zona în care vã aflaþi, precum ºi pe dumneavoastrã înºivã. Apoi, zornãiþi împrejurul dumneavoastrã ºi deasupra suprafeþei din faþã. Flacãra interioarã din jurul fitilului, cea înconjuratã, parcã, de flacãra „exterioarã“, este simbolul Spiritului ce se gãseºte în miezul fiinþei dumneavoastrã – esenþa ce se aflã chiar în inima Flãcãrii Lãuntrice. Spiritul poate fi descris ca un psihic lãuntric, a cãrui înþelegere nu este obþinutã printr-un proces de deducþie, raþional, ci funcþioneazã ca rezultat al unei cunoaºteri deja existente, deoarece, el a existat dinaintea psihicului nostru, iar percepþia sa se extinde dincolo de domeniul raþional. Meditaþi la acest lucru pentru cîtva timp. Treceþi din nou în revistã toate învãþãturile personale care vi s-au dãruit pe timpul lucrului cu Roata Medicinii, precum ºi toatã aceastã succesiune de experimente, ºi analizaþi implicaþiile acestora. Scrieþi în carneþel concluzii ulterioare ale acestor aspecte, la care aþi putea ajunge. Zornãiþi împrejurul dumneavoastrã ºi mulþumiþi pentru noile cunoºtinþe pe care le-aþi dobîndit. Înainte de a stinge lumînarea, conºtientizaþi cã flacãra ei este o reprezentare a propriei realitãþi interioare, cu diferenþa cã propria Luminã Lãuntricã nu se stinge niciodatã. ................................................................................. Cãlãtoria împrejurul Roþii Medicinii v-a dus din Nord cãtre Vest, prin Centru cãtre Est ºi de acolo cãtre Sud, trasînd astfel simbolul Wakan-Tanka, ce reprezintã energia manifestatã
– 242 –

Lucrul cu Elementele
ca formã fizicã ºi realitatea lãuntricã invizibilã devenitã realitate fizicã exterioarã. Conectînd, apoi, centrul interior ºi punctul dumneavoastrã de început, aþi trasat un model în forma cifrei opt – un simbol al posibilitãþilor infinite. Aþi stabilit, acum, cã viitorul vã este plin de infinite posibilitãþi.

– 243 –

Sufletul meu
Precum puteþi vedea, eu am un trup ªtiaþi, însã, cã sînt mai mult de-atît? Nu sînt doar piele, carne ºi os În adînc este ceva mult mai deosebit Sînt mult mai mult decît pot ochii sã vadã Ceva ce-mi dã puterea sã rîd sau sã plîng Acest „sentiment“ deosebit este Sufletul meu El dã viaþã trupului meu ºi-mi dã puterea sã-l controlez Ceea ce vedeþi din mine Aspectul meu exterior Este doar O simplã mascã învechitã.
Poezie scrisã de nepoata mea Angela, la vîrsta de doisprezece ani.

– 244 –

CAPITOLUL NOUÃ

Realitatea Sufletului
entru majoritatea oamenilor, Sufletul este ceva ce atrage foarte rar atenþia. Despre el se cunoaºte foarte puþin sau chiar nimic, referitor la ce este, de ce existã ºi care este obiectivul sãu. Pentru foarte mulþi, sufletul este un „concept“ intangibil, ce aparþine convingerilor religioase. Cu alte cuvinte, mai curînd este ceva în care se crede, decît ceva cunoscut! ªtiinþa materialistã nu are nici ea vreo concepþie referitoare la suflet, deoarece activitãþile ºtiinþei sînt limitate la realitatea fizicã. Dicþionarele definesc Sufletul ca „o parte imaterialã, nebuloasã a omului“ sau ca „o entitate distinctã faþã de corp“. Speculaþiile referitoare la existenþa Sufletului, a naturii ºi scopului sãu, au ocupat minþile celor mai importanþi gînditori ai lumii, de-a lungul istoriei cunoscute. Filozoful grec Platon (429 – 347 î.C.), de exemplu, spunea cã Sufletul nu reprezintã persoana în carne ºi oase, ci adevãratul individ. Socrate, filozoful atenian (469 – 399 î.C.), gîndea cã Sufletul este o inteligenþã nevãzutã care furnizeazã corpului calitatea de „a fi în viaþã“ ºi a existat înainte de a cãpãta forma unei fiinþe umane.
– 245 –

P

Kenneth Meadows
Ideea Sufletului ca entitate nemuritoare, ce trece prin vieþi succesive, era o parte a credinþei creºtine timpurii. Abia în 553 d.C. aceastã credinþã a fost anatemizatã de Al Doilea Consiliu de la Constantinopole, iar cei care credeau în ea au fost declaraþi eretici. Cuvîntul reîncarnare a apãrut abia la mijlocul secolului al XIX-lea, odatã cu renaºterea spiritualã. Potrivit opiniei teologilor, se avansase ideea potrivit cãreia o zeitate exterioarã a creat sufletul, cã Sufletul a dat naºtere psihicului, iar psihicul formeazã corpul fizic. Potrivit acestei pãreri, „desfrîul cãrnii“ ºi dorinþele corpului fizic împiedicau nevoia Sufletului de a se întoarce înapoi la sursa din care a provenit – la divinitate. Tradiþia misticã din vestului este bazatã pe o credinþã similarã referitoare la suflet. Filozoful francez Rene Descartes (1596 – 1650), considerat de unii ca fiind cel mai original gînditor din toate timpurile, a pus un semn de egalitate între psihic ºi Suflet. Maxima sa „gîndesc, deci exist“ indica faptul cã a gîndi înseamnã a exista. El concluziona cã întreaga naturã a fiinþei umane este formatã din a gîndi. Cu alte cuvinte, o fiinþã umanã este, în mod esenþial, o fiinþã gînditoare! Cãtre sfîrºitul vieþii sale, Descartes a sugerat cã locul în care se gãseºte Sufletul este glanda pinealã, localizatã în creier. Din aceastã speculaþie, a apãrut convingerea potrivit cãreia sîntem fiinþe înzestrate cu un psihic, iar în interiorul nostru se gãseºte un Suflet ºi cã psihicul este cel care ne influenþeazã ºi ne controleazã. Ca rezultat al acestui concept, Sufletul devine un sclav al psihicului! Aºadar, ce este Sufletul? Este el separat de corpul fizic ºi de psihic? Sau este o parte integrantã a unuia sau a altuia, ori a amîndurora? Este, oare, aºa cum au speculat unii un fel de
– 246 –

Realitatea sufletului
abur invizibil, ca un fum de þigarã sau o fantomã care ne este, cumva, „ataºatã“? Pur ºi simplu Sufletul este fiinþa noastrã internã. Este ceea ce gãzduieºte propria noastrã Sursã, creativã ºi inepuizabilã. Sufletul este pentru Spirit ceea ce oasele sînt pentru corpul fizic. Reprezintã structura de sprijin, la nivel spiritual. Creativitatea este o activitate a Sufletului, nu a psihicului. Psihicul este un proces pe care Sufletul îl foloseºte ca sã-ºi gãseascã expresie creativitatea sa într-o formã fizicã. Cînd sînteþi creativi, intraþi în armonie cu Sufletul ºi propria dumneavoastrã Sursã spiritualã. Departe de a fi o „entitate“ nebuloasã, ce existã dincolo de înþelegere ºi în afara posibilitãþii de a fi atinsã, Sufletul este foarte aproape de noi deoarece este fiinþa noastrã internã. El are trãiri afective. Simte bucurie ºi durere, extaz ºi depresie, entuziasm ºi traumã, deoarece este sursa adevãratelor noastre trãiri afective. Nu a emoþiilor noastre – care, aºa cum am indicat mai devreme, sînt anexe ale gîndurilor – ci a trãirilor noastre afective. Psihicul este sursa emoþiilor noastre, deoarece emoþiile sînt miºcãri petrecute în corpul psihic. Însã, trãirea afectivã purã este o calitate a percepþiei Sufletului, nu a limitãrii psihice ºi are o constanþã care lipseºte emoþiei. Nici credinþa nu este o trãire afectivã adevãratã. O credinþã este o convingere intelectualã – o atitudine a psihicului – în timp ce o trãire afectivã este o experienþã trãitã de „inimã“ ºi un rãspuns al Sufletului. O credinþã poate fi menþinutã ferm, chiar rigid, prin exerciþiul psihicului. O trãire afectivã este mai spontanã, mai fluidã ºi mai puþin tangibilã sau descriptibilã. Cînd ceea ce este considerat a fi o credinþã este pus la încercare de o trãire afectivã care nu este chiar corectã, rãspunsul Sufletului
– 247 –

Kenneth Meadows
se gãseºte în conflict cu viziunea psihicului, care nu se gãseºte în armonie cu percepþia realitãþii manifestatã de Suflet. ªamanica este un echivalent al zilelor de azi a ceea ce ºamanii bãºtinaºilor amerindieni numeau „Calea Inimii“, adicã direcþia în care Sufletul jinduieºte sã meargã. Inima la care ne referim nu este, bineînþeles, cea fizicã, cea care pompeazã sînge cãtre celulele corpului fizic, ci inima Sufletului, care face sã circule esenþa Spiritului prin întreaga noastrã fiinþã. Inima fizicã se aflã în centrul caracterului muritor al manifestãrii noastre fizice. Inima Sufletului este în centrul potenþialului nostru caracter nemuritor. Sufletul are identitate ºi are inteligenþã – o percepþie a propriei existenþe a sinelui. Noi înºine sîntem inteligenþa Sufletului nostru, astfel cã îl putem numi „Sinele Sufletului“, deoarece este cel mai înalt, cel mai nobil, cel mai evoluat, mai spiritual aspect al întregii noastre fiinþe. Uneori, este denumit Sinele Superior, iar aceasta nu numai datoritã capacitãþii sale avansate de percepþie, ci ºi fiindcã centrul percepþiei sale este localizat deasupra capului. Sufletul nostru este implicat în ghidarea vieþii de zi cu zi, în direcþionarea activitãþilor cotidiene. Puþini oameni iau aminte la opinia Sufletului despre o situaþie sau un motiv de preocupare ivit în viaþa acestora, ori referitor la felul muncii pe care o realizeazã. Deci, haideþi sã privim, puþin, un mod de a simþi rãspunsul Sufletului, în ceea ce priveºte un aspect oarecare al vieþii pe care o ducem. În acest scop, haideþi sã analizãm slujba dumneavoastrã sau tipul de activitate pe care ar trebui sã o desfãºuraþi pentru a vã simþi satisfãcuþi în muncã.

– 248 –

Realitatea sufletului
........................................................................................

EXPERIMENTUL 23 Perceperea rãspunsului dat de Suflet
Mergeþi în acel Loc Liniºtit pe care l-aþi ales în casã ºi aprindeþi o lumînare, ca punct de concentrare a atenþiei, avînd carneþelul ºi pixul la îndemînã. Pentru acest experiment, aveþi nevoie sã vã gîndiþi adînc la situaþia slujbei dumneavoastrã. Dacã nu aveþi una, gîndiþi-vã la tipul de muncã ce v-ar face sã intraþi în armonie cu Sufletul. Aceastã tehnicã poate fi folositã pentru oricare alt aspect al vieþii dumneavoastrã. Gîndirea profundã, contemplarea este altceva decît meditarea. Meditarea este o metodã de calmare a psihicului cu ajutorul reflecþiilor, pe cînd încetinirea gîndurilor este ceva preliminar efectuãrii unei acþiuni. Verbul a medita provine din latinescul meditare, care înseamnã „a gîndi efectiv“, pe cînd a contempla provine din latinescul contemplare, care înseamnã „a privi cu atenþie“ sau „a privi introspectiv“. Introspecþia pe care o urmãriþi sã o realizaþi, prin intermediul acestui experiment, este una sãvîrºitã în interiorul Sufletului, cu referire exactã la un anumit aspect al vieþii. Fixaþi cu privirea flacãra ºi pur ºi simplu concentraþi-vã asupra a ceea ce credeþi despre slujba dumneavoastrã sau asupra a ceea ce credeþi despre tipul de activitate pe care vã consideraþi capabil sã o desfãºuraþi. Concentraþi-vã asupra naturii acelei activitãþii ºi a tipului de efort implicat, precum ºi a nivelului de sîrguinþã de
– 249 –

Kenneth Meadows
care ar trebui sã daþi dovadã. Ce fel de trãiri afective lãuntrice simþiþi cã vã sînt generate pe timpul cît vã gîndiþi profund la acea activitate? Sînt sentimente de bucurie, entuziasm, cãldurã, sentimentul de a fi viu, de a obþine ceva dorit? Sau, dimpotrivã, sentimente de tristeþe, dezamãgire, remuºcare ºi melancolie? Identificaþi fiecare dintre trãirile afective percepute. Daþi-i un nume ºi notaþi-l în carneþel. Nu reflectaþi chiar acum asupra lui. Acest lucru se poate face mai tîrziu. Scopul acestui exerciþiu este de a identifica ce trãiri afective sînt generate prin intermediul contemplãrii unui aspect anume al propriei vieþi. Deºi anumite tipuri de slujbe probabil nu constituie exact ceea ce psihicul ar prefera, rãspunsul oferit de Suflet poate fi destul de diferit. Existã tot felul de slujbe ce multora li se par a fi degradante sau neatractive, însã care sînt de o importanþã vitalã în ceea ce priveºte contribuþia lor la bunãstarea unei organizaþii sau chiar a întregii comunitãþi. Asemenea slujbe nu sînt numai bine remunerate, însã pot fi ºi „foarte bune pentru Suflet“, iar Sufletul va recunoaºte valoarea lor pentru Spirit. Scriu acestea din experienþã proprie, deoarece, într-o anumitã perioadã a vieþii, cea mai degradantã muncã pe care o fãcusem vreodatã ºi încã într-o perioadã în care, Eul meu fiind în plinã conducere a vieþii mele, aº fi considerat-o ca fiind sub demnitatea mea, s-a dovedit a fi cea mai de apreciat, deºi ultima ca nivel al remuneraþiei primite de pe urma ei, fiind, poate, printre cele mai aducãtoare de satisfacþii. Aceastã carte nu ar fi putut fi scrisã fãrã o lecþie de umilinþã. Astfel, atunci cînd veþi fi analizat profund diferitele aspecte ale unei slujbe ºi veþi fi notat lista trãirilor afective
– 250 –

Realitatea sufletului
generate, meditaþi la fiecare din acele trãiri, atît pe rînd, la cîte una dintre ele, cît ºi la toate, la un loc. Care este rãspunsul Sufletului, în ceea ce priveºte subiectul potrivirii sau nu a slujbei respective? Este ea compatibilã cu trãirile afective lãuntrice? Este tipul de slujbã care vi se potriveºte din punctul de vedere al unei dezvoltãri reale? Aceeaºi tehnicã se poate aplica ºi altor aspecte ale vieþii dumneavoastrã. .......................................................................................

Corpul sufletesc
Sufletul este un „corp“ care serveºte ca vehicul pentru a permite funcþionarea sa în Universul paralel al Sufletului ºi trãirea din plin a experienþei existenþei sale individuale acolo, la fel precum corpul fizic ne permite sã trãim experienþa existenþei fizice în sfera materialului. Corpul sufletesc poate, de asemenea, sã fie rãnit ºi sã sufere pierderi de particule din el însuºi! Corpul sufletesc este o hologramã sclipitoare ºi vibrantã de energie purã. O hologramã este o imagine tridimensionalã, în cadrul cãreia undele de energie se încruciºeazã unele cu altele ºi produc un model de interferenþe care înmagazineazã informaþii despre interacþiunea ºi miºcarea completã a energiilor. Într-adevãr, Sufletul nu este numai un sistem energetic, ci ºi o bancã de informaþii, conþinînd amintirile cumulate despre tot ceea ce a fost trãit în vederea creãrii progresului în dezvoltare. Corpul sufletesc funcþioneazã ca o vastã hologramã – ceea ce înseamnã cã în fiecare din noi, ca fiinþe
– 251 –

Kenneth Meadows
multidimensionale, se gãseºte adevãrul despre întregul Univers! Corpul sufletesc este compus dintr-o substanþã care a fost consideratã de cãtre ºamanii din toate culturile ca fiind o misterioasã forþã lãuntricã, ce, într-un mod anume, furnizeazã fiecãrei fiinþe vii capacitatea sa de a exista. Substanþa din care este fãcut Corpul sufletesc este chiar energia Forþei Vitale înseºi. În corpul fizic, sîngele vieþii este cel care curge, circulã ºi transportã sprijinul necesar, pînã la fiecare celulã. În corpul psihic, gîndul este acela care curge ºi menþine „viu“ psihicul. La nivelul Sufletului, miºcarea energiei Chi este cea care constituie substanþa Sufletului ºi creeazã lumina non-fizicã. Aºadar, Sufletul este un corp de luminã! Prin urmare, Corpul sufletesc este un cîmp dinamic de energie, care transmite în interiorul sãu inteligenþa Sinelui sufletesc, într-un univers paralel, constituit de sfera de existenþã a Sufletului. Substanþa Corpului sufletesc, în dimensiunea sa, radiazã. Într-adevãr, atunci cînd pe plan fizic, cineva face altcuiva un compliment, descriindu-i aspectul ca fiind „radiant“, „arzãtor“ sau strãlucitor, ei simt substanþa acelui Corp sufletesc al individului. Forma Corpului sufletesc ar putea fi descrisã ca una ovoidalã, însã acolo unde este în proces de realizare integrarea cu Sinele sufletesc, forma sa aminteºte mai mult de forma flãcãrii unei lumînãri, adicã de ou – un alt motiv pentru care lumînãrile au jucat un rol atît de pregnant în practicile religioase ºi mistice, cãci ele amintesc de nevoia Corpului sufletesc de luminã de a fi la fel precum Sinele sufletesc! Atunci cînd un individ nu mai este în contact cu „conºtiinþa“ Sufletului (lipsindu-i, deci, „conºtiinþa“ sau alte calitãþi spirituale), Sinele sufletesc este deconectat de acesta, dacã nu chiar detaºat de acesta.
– 252 –

Realitatea sufletului
Din moment ce Corpul sufletesc este alcãtuit din „Luminã“, el poate intra în expansiune, pe mãsurã ce lumina sa se intensificã, ori se poate contracta, în momentul în care lumina sa devine mai ºtearsã. El formeazã un cocon în care sînt conþinute Corpurile fizic ºi energetic, pînã cînd sînt aruncate, în momentul în care Spiritul îºi retrage din ele viaþa dãruitã, survenind moartea. Lumina corpului sufletesc este multicolorã, avînd atribute „pozitive“ ce genereazã culori mai uºoare sau mai strãlucitoare, precum ºi tendinþe „negative“, exprimate prin tonalitãþi coloristice de nepãtruns. Deºi Corpul sufletesc este non-fizic, ne putem face o idee de extinderea sa spaþialã în raport cu corpul fizic. Iatã cum: ........................................................................................

EXPERIMENTUL 24 Explorarea Corpului nostru sufletesc
Staþi drept, cu picioarele uºor depãrtate, pentru a fi astfel într-o stare confortabilã de echilibru, cu braþele lãsate liber, pe lîngã corp. Întindeþi braþele în lãturi ºi spre în sus, cu palmele spre în jos, pînã ce degetele mijlocii se ating cam la o jumãtate de metru deasupra capului. Acest punct marcheazã aproximativ limita superioarã a Corpului sufletesc – „vîrful“ „formei“ sale de flacãrã. Acum, miºcaþi braþele spre în afarã ºi spre în jos, pînã ce ajung la nivelul umerilor ºi sînt paralele cu pãmîntul. Vîrfurile degetelor vã ating, acum, perimetrul Corpului sufletesc.
– 253 –

Kenneth Meadows
Întindeþi braþele în faþã, menþinîndu-le paralele cu pãmîntul, iar vîrfurile degetelor vi se vor gãsi, mai mult sau mai puþin, în zona limitei frontale a Corpului sufletesc. Miºcaþi-vã braþele înapoi, în arc de cerc, pînã cînd vor fi din nou orizontale faþã de corpul dumneavoastrã. Veþi fi trasat, astfel, un semicerc în faþã. Încercaþi sã vizualizaþi un alt semicerc extinzîndu-se în spatele ºi sub picioarele dumneavoastrã ºi veþi avea o ideea aproximativã despre întinderea Corpului dumneavoastrã sufletesc. Am accentuat cuvîntul „aproximativ“, deoarece acest exerciþiu trebuie sã vã furnizeze numai o idee generalã în conformitate cu abordarea kahuna, însã nu este absolut deloc exactã, deoarece Sufletul însuºi este flexibil ºi se dilatã sau se contractã în funcþie de calitãþile Energiei Vitale din care este alcãtuit. În mod similar, „Lumina“ pe care o emite poate varia ºi ea, în intensitate. ................................................................................... ªamanii din toate culturile erau capabili sã realizeze contactul personal direct cu Corpul sufletesc, aºa cum procedeazã ºamanii din prezent, printr-o schimbare a nivelului lor de percepþie. Acest stadiu modificat al percepþiei nu este psihicul sau o creaþie a imaginaþiei ci o experienþã a contactului cu o altã realitate, ce devine realizabil printr-o schimbare în cadrul percepþiei conºtiente, de obicei cu sprijinul folosirii tobei ºi a zornãitoarei. Ritmul zornãirii sau bãtaia monotonã ºi precisã a unei tobe induce o stare relaxatã ºi liniºtitã, esenþialã în situaþia intenþiei de realizare a unei schimbãri de percepþie. Cartea mea, Shamanic Experience („Trãirea ºamanicã“, n.trad., Bear & Company, 2003) furnizeazã sfaturi detaliate referitoare la
– 254 –

Realitatea sufletului
tehnica de realizare a cãlãtoriilor ºamanice. Un ºaman sau un ºamanist este, astfel, un fel de cãlãtor spaþial, ce are posibilitatea de a traversa spaþiul „lãuntric“ ºi de a trãi, acolo, experienþa unei noi percepþii.

Recuperarea Sufletului
Printre abilitãþile atribuite ºamanilor este ºi o tehnicã ce a fost descrisã sub numele de Refacerea Sufletului. Ea este bazatã pe convingerea potrivit cãreia Sufletul poate suferi un fenoment de slãbiciune, ca rezultat al unei traume fizice, psihice, mentale sau emotionale ºi cã din acesta poate fi cumva detaºat un „fragment“, lãsînd individul cu sentimentul unei pierderi suferite. Traume cum ar fi separarea, decesul, violul, abuzul sexual, un accident sever, experienþe ale rãzboiului, ºocuri puternice sau frustrarea continuã sînt considerate ca fiind cauzele obiºnuite ale acestui tip de pierdere. Prin intermediul unei stãri modificate a percepþiei, ºamanul are posibilitatea de a localiza ºi reface „fragmentul“ desfãcut, redîndu-l clientului pe care-l trateazã. În ºamanicã, aceastã tehnicã este numitã mai potrivit „tehnicã de restaurare a Energiei Vitale“, deoarece experienþa a demonstrat pe parcursul timpului cã pierderea suferitã este de Energie Vitalã. Energia Vitalã este aceea generatã de miºcãrile vieþii – de trãirea experienþei de a fi viu. Sufletul este alcãtuit din miºcãri ale Energiei Vitale, cea care genereazã „Lumina“ Sufletului. Cu alte cuvinte, individul ºi-a pierdut realmente o parte relevantã din viaþa proprie, fapt ce a avut ca rezultat un sentiment de trunchiere ºi pierdere a radiaþiei Sufletu– 255 –

Kenneth Meadows
lui. Din nou, experienþa a demonstrat cã nu este suficient pentru acea parte a vieþii individului sã fie localizatã ºi recuperatã. Trebuie sã fie adusã înapoi acelei persoane ºi acceptatã ca atare ºi cu totalã afecþiune, pentru o integrare deplinã a acesteia. Simptome de pierdere a energiei vitale cuprind depresia cronicã, pierderea memoriei, boala sau durerea ce sfideazã diagnosticele medicale, slãbiciunea, deranjamentul emoþional, ori sentimentul de a fi „incomplet“ – de a fi „de-spiritualizat“. Pentru a realiza aceastã tehnicã de restaurare a Energiei Vitale, ºamaniºtii trebuie sã se aventureze în realitatea neobiºnuitã, pentru a localiza „evenimentul“ ce a generat pierderea de Energie Vitalã, trebuie sã refacã acea Energie Vitalã, sã o înapoieze individului ºi sã dea persoanei respective ocazia sã o reintegreze în totalitatea fiinþei sale. Într-o asemenea activitate, nu este implicat intelectul. Nu psihicul ci percepþia este cea care sãvîrºeºte „cãlãtoria“ în Realitatea ne-obiºnuitã, fiind implicatã în cãutarea, identificarea, comunicarea ºi refacerea acelei pãrþi lipsã, precum ºi redarea ei individului. Aceastã parte a „luminii“ Sufletului conþine aspectul exterior al individului, în momentul din realitatea obiºnuitã cînd a avut loc pierderea de Energie Vitalã. Ea este „capturatã“ în timp la fel ca o secvenþã video înregistratã cu o camerã. Respectiva pierdere poate sã fi avut loc cu cîteva luni sau chiar cu mulþi ani în urmã. Prin urmare, ºamanistul poate întîlni nu numai imaginea unui adult, ci ºi cea a unui adolescent sau poate chiar cea a unui copil. Odatã identificatã ºi apelatã, ea este invitatã sã se întoarcã alãturi de ºamanist, pentru a fi înapoiatã. ªamaniºtii care aplicã metodele Cãii Iubirii ºi Armoniei nu recurg la metode
– 256 –

Realitatea sufletului
de forþare sau manipulare. Nu existã o intenþie de convingere. De-a lungul multor ani, soþia mea ºi cu mine am participat sau am supravegheat desfãºurarea a sute de asemenea restabiliri ºi, în toate aceste cazuri, acea „particulã“ de Viaþã nu numai cã a acceptat sã fie înapoiatã, ci chiar a pãrut cã aºtepta sã se întîmple acest lucru. Este ca ºi cum ar fi cunoscut de dinainte cã sosise clipa restabilirii ºi integrãrii. Deºi în Capitolul I am atins subiectul principiilor fundamentale ale tehnicilor de restaurare a Energiei Vitale, trebuie sã subliniez cã vãd ca lipsitã de înþelepciune încercarea de a învãþa aceste tehnici dintr-o simplã carte. Din punctul meu de vedere, în urma unei profunde analize, acest tip de activitate nu trebuie sã fie abordat de nimeni fãrã ca, mai înainte, sã fi cîºtigat o experienþã considerabilã referitor la realitãþile neobiºnuite. Chiar ºi atunci, trebuie sã fie realizatã sub atenta dirijare ºi supraveghere a unui ºamanist antrenat. Nu este nici o activitate care sã fie abordatã cu uºurinþã sau întreprinsã doar din curiozitate ºi doar pentru a avea experienþa de a o fi încercat. Este potrivit, în orice caz, sã ofer cîteva exemple, astfel încît sã puteþi percepe mai bine cîteva din elementele naturii sale ºi sã puteþi realiza cît de diferitã este faþã de alte „terapii“. Exemplele pe care am sã le relatez aici au fost relizate fiecare dintre ele în cadrul unui atelier unde erau prezente mai multe persoane, pentru a observa tehnicile folosite ºi a fi martori ai autenticitãþii experienþei. De obicei, bineînþeles, acest tip de activitate este realizat în sistem unu-la-unu ºi în condiþiile unei depline confidenþialitãþi. Cazurile descrise succint aici reprezintã rezultate ale unor experimente realizate la momente diferite, pe parcursul unei
– 257 –

Kenneth Meadows
perioade de trei ani, în faþa unor grupuri diferite de persoane. La fiecare din aceste evenimente, au fost invitaþi sã participe „clienþi“ voluntari din grup, pentru a li se aplica tehnica de restaurare a Energiei Vitale. Singura condiþie impusã a fost ca în toate cazurile acestor persoane sa fie vorba de acelaºi sentiment, de „lipsã“ a unui element din viaþã, ceva ce nu putea fi prea clar identificat. Nu a avut loc nici o consultaþie preliminarã, nici o activitate analiticã nu a fost realizatã în prealabil, pentru a identifica elementul lipsã. În fiecare caz, soþia mea, Beryl, a fost ºamanistul care a realizat activitatea de refacere ºi recondiþionare, iar eu am supravegheat procedurile executate. În toate cazurile, nici unul din noi nu a solicitat de la subiecþii voluntari vreo informaþie referitoare la viaþa personalã a acestora. Trebuie sã subliniez, de asemenea, cã respectiva activitate nu a fost una de ghicit sau de hipnotism. ªamaniºtii, pe timpul practicãrii tehnicilor specifice, sînt, în fiecare moment, în control total al propriei Voinþe, fiind pe deplin conºtienþi de ceea ce se întîmplã în jur. La fel se întîmplã ºi cu clientul. Nu este vorba nici de controlul exercitat printr-un intermediar. Aºa cum am accentuat mai înainte, majoritatea activitãþilor ºamanice sînt în esenþã spirituale, nu de mediu cu capacitãþi extrasenzoriale. Numai percepþia ºamanistului este activatã – psihicul este stabilit sã lucreze într-o manierã de neutralitate pasivã. De obicei, voluntarii sînt mai mulþi la numãr, iar selecþia unuia sau a altuia de cãtre Beryl este strict intuitivã ºi, de obicei, are loc cu numai cîteva momente înainte ca activitatea sã aibã loc. În ambianþa unui atelier de acest tip, ceilalþi participanþi din grup sînt invitaþi sã-l sprijine pe cel ce realizeazã activi– 258 –

Realitatea sufletului
tatea, aºa cum se întîmpla ºi în cazul triburilor, cînd ºamanul era sprijinit de întreaga familie a „clientului“, iar în anumite cazuri, chiar de întreaga comunitate. Sprijinul fizic este dat prin folosirea zornãitoarei ºi a tobei, sub supravegherea mea ºi pe timpul cãreia Beryl poate ajunge sã cunoascã exact unde trebuie sã înceapã cãlãtoria ei în realitãþile ne-obiºnuite. Ea ºi „clientul“ ei stau întinºi unul lîngã altul, în cercul format de toþi participanþii, avînd trupurile foarte aproape unul de celãlalt ºi atingîndu-se în zona umerilor, coapselor ºi gleznelor. Este nevoie sã existe contact fizic, de vreme ce corpul fizic, aºa cum am explicat anterior, serveºte ca transformator. De asemenea, este esenþial ca ambii sã fie complet relaxaþi ºi aºezaþi comod. Fiecare din ei poartã o acoperitoare pentru ochi, ca nici o influenþã vizualã din jur sã nu-i conturbe. Bãtaia tobei ºi zgomotul zornãitoarei asigurã mijloacele sonice necesare deplasãrii percepþiei ei într-o altã realitate, de unde trebuie sã înceapã cãlãtoria. Acest fond sonor de grup poate dura numai cîteva minute sau, uneori, poate sã þinã ceva mai mult. Tehnica lui Beryl este sã descrie cu voce tare emoþiile pe care le trãieºte, astfel încît „clientul“ sã fie capabil sã „participe împreunã“ cu ea la „cãlãtorie“ ºi fiecare persoanã din grupul participant la atelier sã cunoascã, de asemenea, ce se întîmplã ºi mai ales pe mãsurã ce se întîmplã. Ea mã anunþã atunci cînd considerã cã a gãsit locul în care trebuie începutã „cãlãtoria“ în realitatea ne-obiºnuitã. Apoi Beryl se aºeazã ºi descrie locul de început, mai înainte de a continua cãlãtoria alãturi de „client“, folosind sunetul tobei înregistrat pe un casetofon personal. În exemplele care urmeazã, numele au fost schimbate, pentru a fi protejatã identitatea acestora.
– 259 –

Kenneth Meadows
.................................................................................

CAZUL 1 Sandra, o tînãrã de douãzeci ºi ceva de ani
Beryl percepe locul în care se aflã ca pe un drum de þarã, auzind ºi tropotul cailor alergînd cãtre un cîmp unde se pregãteºte o gymkhana. ªtie cã acolo trebuie sã-ºi înceapã cãlãtoria ºamanicã. Dupã începerea „cãlãtoriei“, atenþia sa este atrasã de o familie angajatã în desfãºurarea activitãþilor acelei gymkhana. Pe timpul cît ei sînt ocupaþi cu îngrijirea poneilor, ea vede o fetiþã de trei sau patru ani, rãtãcind pe cîmp ºi deplasîndu-se cãtre stînga cîmpului ºi îndepãrtîndu-se de locul în care se petrece acþiunea. Ea descrie fetiþa ca o copilã fericitã ºi încrezãtoare, deloc îngrijoratã de faptul cã este singurã. Apoi, Beryl percepe sunetul unei ape curgãtoare. Ea descrie locul: este un rîu, pe care vede ºi un stãvilar. Are sentimentul cã acel copil cãzuse în apã ºi fusese tras afarã. Beryl se adreseazã copilei ºi o întreabã dacã numele ei este Sandra ºi îi spune cã Sandra este deja un om mare, acum, ºi cã o vrea înapoi. În acest punct micuþa se vaporizã, iar Beryl o aduse înapoi odatã cu acel abur, redînd-o clientei ei, dupã o tehnicã ºamanicã ce permite sã se întîmple acest lucru. Sandra însãºi era foarte miºcatã de experiment ºi spuse cã vroia sã împãrtãºeascã cu toþi cei prezenþi o problemã personalã. Familia ei era foarte entuziasmatã de creºterea
– 260 –

Realitatea sufletului
cailor, participînd la multe evenimente de acel tip, pe perioada copilãriei ei. Ea avea, într-adevãr, în memorie, ceva vag legat de un moment în care a cãzut într-o apã, la o vîrstã fragedã. Însã ceea ce o impresionase mai mult fusese faptul cã, potrivit spuselor lui Beryl, copila aceea avea foarte multã încredere în ea ºi era fericitã sã fie de capul ei, în timp ce ea, Sandra, de mulþi ani suferea de agorafobie ºi manifesta o teamã acutã de a rãmîne singurã într-un loc. Ea ºi-a dat seama cã ceea ce s-a întîmplat acum a fost revenirea la fiinþa sa a acelei „pãrþi“ din ea care nu avea nici o fricã de singurãtate ºi care nu se temea de spaþii deschise. Cîteva zile mai tîrziu mama Sandrei ne-a contactat ºi ne-a spus cã se vede o îmbunãtãþire în starea fiicei sale, confirmînd cã acel incident, în care Sandra aproape cã se înecase, se petrecuse într-adevãr lîngã locul unde þinuserã o gymkhana, cînd Sandra era încã micuþã. Mama Sandrei a devenit, mai apoi, una din elevele noastre, iar Sandra nu a mai suferit de problema aceea care îi cauzase atît de multã suferinþã. Acest exemplu serveºte la a demonstra cã, ceea cei se redã individului este o calitate sau mai multe ce fuseserã prezente sau care predominau, la un moment dat, însã dispãruserã ca rezultat al „pierderii“ de Energie Vitalã – în acest caz, experienþa de a fi aproape de a-ºi pierde viaþa. .................................................................................

– 261 –

Kenneth Meadows

CAZUL 2 Trevor, un bãrbat de patruzeci de ani
Pe timpul zornãirii în prealabil, în sunetul constant al sobei, Beryl percepe imaginea unei porþi cu cinci gratii ce marcheazã intrarea într-un cîmp ce coboarã în pantã cãtre un lac. Ea realizeazã cã este locul de unde îºi poate începe cãlãtoria ºi intrã pe acea poartã. Este o zi însoritã, cu un Soare ce-ºi aruncã razele aproape vertical. Pe mãsurã ce se apropie de lac, Beryl percepe ceva neobiºnuit. Era o umbrã de-a lungul pãrþii stîngi a lacului, însã nu exista nimic prin preajma acelei pãrþi a lacului care sã fi putut arunca o astfel de umbrã. Pe cînd pãºea aproape de apa lacului, se uitã în jos ºi vãzu capãtul unei sfori albe. Îl ridicã cu mîna dreaptã ºi începu sã o rãsuceascã pe degetele mîinii stîngi, fãcînd-o ghem ºi mergînd în direcþia în care o ducea sfoara. Ea continuã sã meargã, intrigatã de prezenþa sforii, care o conduce, în final, pînã la o crãpãturã în teren, lîngã marginea lacului. În interiorul acestei crãpãturi era un bãiat cu vîrsta de aproximativ cinci ani, ce þinea în mînã celãlalt capãt al sforii. Purta un pulover albastru cenuºiu, croºetat, sfîºiat la gît. Beryl avu o conversaþie scurtã cu bãiatul, care îi confirmã cã se numea Trevor, însã nu a dorit sã explice cum a ajuns sã-ºi sfîºie puloverul. Beryl îi explicã bãiatului cã Trevor era, de acum, adult ºi cã-l vroia înapoi. Apoi plecã, dîndu-i
– 262 –

Realitatea sufletului
de înþeles lui Beryl cã voia sã-l urmeze, deoarece mai era încã o experienþã de „descoperit“. Cei doi au mers mînã în mînã, Beryl fiind condusã peste deal, cãtre locul unde se afla o casã mare, care arãta mai degrabã ca un conac de þarã. Avea niºte ferestre neobiºnuite care pãreau a fi negre ºi reflectau lumina ca niºte oglinzi. Ea descrise, în continuare, în detaliu forma lor ºi alte trãsãturi ale clãdirii. Bãiatul o duse pînã la uºa din faþã, intrarã în casã ºi ajunserã pînã într-o încãpere din spate, care pãrea a fi un fel de debara. Stînd sprijinit de perete, era un tînãr, cu vîrsta de aproximativ ºaptesprezece ani care, la rîndul sãu, confirmã cã se numea Trevor, la o vîrstã ulterioarã, ºi cã dorea sã se întoarcã. Tînãrul ºi bãiatul se vaporizarã, iar Beryl îi aduse înapoi odatã cu acel abur, redîndu-i pe amîndoi „clientului“. În conversaþia care a avut loc, apoi, între Beryl ºi Trevor, pe care cu toþii am avut posibilitatea sã o ascultãm, Trever explicã faptul cã îi era cunoscut locul pe care îl descrisese Beryl. Se afla în Irlanda. El cunoºtea acea zonã pentru cã petrecuse ani buni din tinereþea sa, acolo. Lacul respectiv prezenta acel fenomen curios pe care îl descrisese Beryl. Din spusele ei, a recunoscut ºi casa aceea mare. O vizitase de multe ori pe cînd era elev ºi, întotdeauna, stãpîna respectivei casa fusese foarte politicoasã cu el. Era un loc unde întotdeauna îi plãcuse sã fie ºi nu înþelegea, prin urmare, cum era posibil sã-ºi fi pierdut o parte a Vieþii în acel loc, din moment ce acolo se pãstraserã atît de multe amintiri frumoase pentru el. Beryl, care nu fusese niciodatã în Irlanda, a explicat cã o asemenea pierdere nu este întotdeauna un rezultat al
– 263 –

Kenneth Meadows
unei traume. Existã un proverb strãvechi referitor la a ne lãsa inima în locuri care înseamnã foarte mult pentru noi ºi, în mod sigur, acesta era ºi cazul lui Trevor. Cînd s-a maturizat, nu a mai reuºit sã viziteze acea casã, lãsîndu-ºi, astfel, în acel loc, o parte a sufletului sãu (inima sa) de tînãr. Trevor, în orice caz, nu-ºi aducea aminte de nimic rãu care sã i se fi întîmplat în preajma vîrstei de cinci sau ºase ani. În acea vreme, spuse, el locuia cu bunicii sãi. I-am explicat cã amintirea unui incident petrecut pe timpul copilãriei poate sã fie demult uitatã, însã atunci cînd se efectueazã o restaurare revine amintirea sa, uneori imediat, uneori în cîteva ore, uneori în cîteva zile. Deoarece întregul episod pãrea sã fi fost destul de copleºitor pentru Trevor, am sugerat sã luãm o pauzã pentru o ceaºcã de ceai, iar el sã se plimbe puþin prin împrejurimi, urmînd ca sã se întoarcã în cadrul atelierului, atunci cînd se va fi simþit pe deplin refãcut. S-a reîntors dupã vreo jumãtate de orã plin de un entuziasm debordant. Deºi i se pãrea incredibil, îi revenise în minte o amintire referitoare la un incident care se petrecuse acasã la bunicii lui, pe cînd avea vîrsta de aproximativ 5 ani. Pe timpul cît se plimbã pe afarã, avu amintirea vie a momentului în care stãtea în faþa focului, acasã la bunicii sãi ºi, pe cînd adulþii vorbeau între ei, el se juca cu o eºarfã de mãtase lungã, albã, care aparþinea bunicului sãu. El ºi-a înfãºurat eºarfa în jurul gîtului de mai multe ori, aºa cum fãcea bunicul atunci cînd o purta. Însã, unul din capetele eºarfei s-a prins sub scaunul bunicului. Altcineva intrã în camerã, vãzu celãlalt capãt al eºarfei ºi începu sã o înfãºoare
– 264 –

Realitatea sufletului
pe mînã, în vreme ce stãtea în faþa focului discutînd ºi el cu familia sa. Eºarfa s-a strîns în jurul gîtului lui Trevor dar el nu putea sã þipe pentru cã îi sugruma. Urmãtorul lucru de care îºi aduce aminte este cã stãtea întins într-un pat, înconjurat de mai mulþi oameni ce stãteau în picioare, iar puloverul croºetat pe care îl purta îi fusese sfîºiat la gît pe timpul resuscitãrii. Acest lucru explica grafic prezenþa sforii albe care o condusese pe Beryl pînã la bãieþel, pe timpul primei etape a cãlãtoriei ºamanice. Nu mai era nevoie sã fie spuse prea multe lucruri. În mod clar, Trevor pierduse Energie Vitalã la vîrsta de cinci ani, pe timpul unei experienþe în care a fost foarte aproape de a-ºi pierde viaþa. În parantezã fie spus, nu este neobiºnuit ca mai mult de o particulã de Energie Vitalã sã fie refãcutã pe timpul unei singure „cãlãtorii“. În acest caz, au fost douã ºi, în unele ocazii, am avut chiar experienþa sã vedem trei din acestea. .....................................................................................

CAZUL 3 Richard, un bãrbat de aproape ºaizeci de ani
Pe timpul zornãirii prealabile ºi al zgomotului de tobã, lui Beryl i s-au arãtat cã trebuia sã înceapã cãlãtoria pe culmea unui deal.
– 265 –

Kenneth Meadows
Beryl se gãsea, acum, pe panda unui deal, coborînd, în mijlocul unui peisaj liniºtit de þarã, îndreptîndu-se cãtre o cale feratã cu un singur sens. Ajunsã acolo, se uitã în ambele sensuri pentru a se asigura cã nu vine nici un tren ºi sãri între ºine. Apoi, începu sã pãºeascã pe traverse – sãrind de pe una pe alta – ºi continuã sã alerge în acest mod, savurînd fiecare moment, deºi ºtia cã trebuie sã asculte de ceva. Apoi, veni un sentiment intens, cum cã nu ar trebui sã fie acolo, ºi continua sã-ºi repete: „N-ar trebui sã fiu aici; am acest sentiment teribil cum cã nu ar trebui sã fiu aici“. Sentimentul era atît de intens încît Beryl aproape a abandonat „cãlãtoria“. Simþea cã, probabil, ºi-a înþeles greºit intuiþia ºi nu ar trebui sã facã demonstraþia de acum. Cu toate acestea continuã sã sarã de la o traversã la alta. Linia de tren o conduse pînã sub un pod, unde dãdu peste un perete solid de cãrãmidã. În realitatea ne-obiºnuitã pe care o trãia, legile fizice nu se aplicã, fiind capabilã sã treacã, pur ºi simplu, prin zid ºi confruntîndu-se, în partea cealaltã, cu o scenã diferitã. Un bãiat cu vîrsta de aproximativ cinci sau ºase ani se juca cu un iepure, pe un cîmp, lîngã un gard viu. Ea a intrat în vorbã cu el ºi a confirmat cã era Richard ºi cã dorea sã se întoarcã înapoi cu Beryl. Micuþul s-a vaporizat, iar Beryl l-a adus înapoi. Conversaþia ulterioarã purtatã între Richard ºi Beryl a fost uimitoare. Richard spuse cã Beryl descrisese cu acurateþe locul unde locuise cînd era mic. Dincolo de capãtul grãdinii unde locuia, era o ºinã de tren cu un singur sens, iar el obiºnuia sã se joace pe aceastã linie, deºi pãrinþii îl avertizaserã ca, niciodatã, sã nu meargã sã se joace în locul
– 266 –

Realitatea sufletului
acela. Ca urmare, nu ar fi trebuit sã se afle niciodatã acolo. Obiºnuia sã facã exact ceea ce s-a pomenit Beryl fãcînd – sãrind de pe o traversã pe alta ºi ascultînd – cu mare atenþie, tot timpul, ca ºi cînd vreun tren ar fi putut veni din oricare direcþie. Copilãria sa se petrecea pe timpul celui de-al doilea Rãzboi Mondial. El îºi amintea cum „ascundea“ iepuri pentru a împiedica sã fie vînaþi, pentru a asigura familiei o masã de duminicã. Zidul de cãrãmidã avea o însemnãtate profundã pentru el, deoarece în jurul acelei vîrste a fost internat în izolatorul unui spital, avînd scarlatinã. În acele zile nici unui vizitator nu îi era îngãduit sã pãtrundã într-un izolator ºi îºi aducea aminte cît de abandonat se simþea pentru cã nu-ºi vedea pãrinþii. Nu ºtia de ce se afla acolo ºi se simþea ca ºi cum a fi fost, realmente, pãrãsit acolo. Pentru un copil mic, sentimentul de a fi abandonat este foarte traumatizant ºi suficient pentru ca Energia Vitalã sã fie pierdutã. Ca rezultat al acestei experienþe, Richard s-a simþit uºurat, iar viaþa sa a luat o turnurã minunatã, punînd accentul mai mult pe partea frumoasã a lucrurilor, în viaþa de zi cu zi. În viaþa sa rãsunã acum rîsul copilãriei. ........................................................................

– 267 –

Kenneth Meadows

Percepþia Sufletului ºi a Vieþii
Sufletul este un alt mijloc prin care ni se dã posibilitatea sã percepem viaþa, ca indivizi. Corpul fizic ne dã posibilitatea sã percepem viaþa prin intermediul a ceea ce vedem, auzim, atingem, gustãm ºi mirosim. Corpul psihic ne dã posibilitatea sã percepem viaþa prin intermediul a ceea ce gîndim ºi prin intermediul ideilor pe care le avem, opiniilor pe care le exprimãm, comparaþiilor ºi judecãþilor de valoare pe care emitem, precum ºi a concluziilor la care ajungem – fiecare dintre ele ne coloreazã perspectiva vieþii. Sufletul ne dã capacitatea de a percepe viaþa prin intermediul a ceea ce creãm pentru noi înºine cu Energia noastrã Vitalã. Astfel, ciclul natural este: Sufletul creeazã ºi „cunoaºte“. Psihicul gîndeºte ºi produce forme ºi modele pe baza cunoºtinþelor pe care le primeºte. Corpul formeazã. Spiritul alege ca rezultat a ceea ce se trãieºte ºi ce se învaþã din ceea ce se creeazã, modeleazã ºi formeazã. Sufletul nostru reprezintã contactul pe care-l avem cu Universul multidimensional, cu legile Sale cosmice ºi adevãrurile Sale universale – principii care conduc modul în care funcþioneazã Universul – precum ºi cu o Inteligenþã ºi o înþelepciune superioarã. Atît Universul, cît ºi fiecare individ, sînt, reciproc, reflexii. Fiecare dintre noi sîntem un mic Univers – un microcosmos care funcþioneazã într-un mod similar macrocosmosului reprezentat de Univers.
– 268 –

Realitatea sufletului
În orice caz, existã un factor aleator care opereazã în vieþile noastre, similar factorului aleator existent în naturã ºi pe tot cuprinsul Universului, fiind, întotdeauna, acolo. Cu alte cuvinte, incertitudinea este un fapt real în viaþã. Este un factor prezent în însãºi însuºirea cuiva de a fi viu. Aºadar, trebuie sã ne aºteptãm la neprevãzut ca la o trãsãturã esenþialã a vieþii, cãci modul în care reacþionãm la acel factor aleator este elementul care ne ajutã sã ne dezvoltãm puterea caracterului ºi înfãþiºeazã ceea ce este mai bun sau mai rãu în fiecare din noi. Forþa aleatorie este ca o forjã care cãleºte oþelul pentru ca acesta sã poatã avea putere interioarã. Universul reprezintã însãºi noþiunea de abundenþã. Poate fi, de asemenea, descris ca fiind „Locul împlinirii“, deoarece în el sînt conþinute toate posibilitãþile. La fel se petrec lucrurile ºi în cazul nostru, cu excepþia faptului cã limitãrile auto-impuse ne-au convins cã sîntem înconjuraþi de bariere care ne refuzã abundenþa ºi împlinirea dupã care tînjim. Aceleaºi limitãri ne-au fãcut sã credem cã indiferent ce-am obþine, acel lucru poate veni numai prin luptã ºi întrecere, plus o cantitate apreciabilã de noroc ºi întîmplãri fericite. Aceste limitãri se bazeazã pe convingeri fãurite din propriile noastre temeri, vulnerabilitãþi ºi frustrãri, prin intermediul manipulãrilor, dezbinãrilor ºi dogmelor superstiþioase impuse de alþii. Uneori, Sinele Sufletului ni se face cunoscut prin intermediul unei „ºoapte liniºtite din interior“, pe care unii o numesc „conºtiinþã“. Conºtiinþa se manifestã activ numai în cazul persoanelor care au, din cînd în cînd, contact cu Sufletul lor, cãci doar Sufletul creeazã preocupãri în legãturã cu efectele posibile asupra altora, de deciziile ºi acþiunile noastre. Aceea care par sã nu aibã nici o conºtiinþã în ceea ce priveºte acþiunile pe care le întreprind,
– 269 –

Kenneth Meadows
ºi-au pierdut contactul cu Sufletul. Acesta este adevãratul înþeles al expresiei „Suflet pierdut“ – accesul prin canalele care duc cãtre el este obstrucþionat, însã nu este blocat, cãci altfel viaþa omului nu ar putea exista. Este vorba de o simplã împiedicare, într-un singur sens, a desfãºurãrii comunicãrii, astfel încît persoanele afectate nu ºtiu cã au un Suflet. Este totalmente posibilã realizarea contactului conºtient cu aspectul sufletesc al întregii fiinþe ºi implicarea lui activã în viaþa de zi cu zi. Cînd contactul conºtient se stabileºte, modelele psihice formate din convingeri considerate a fi adevãrate încep sã se disperseze ºi sînt înlocuite de modele ale Sufletului ce se gãsesc în afara barierelor limitative ale psihicului, oferind senzaþia de împlinire, bunãstare, echilibru ºi armonie. Un mod de a face acest lucru este primirea învãþãturilor personale directe din partea Sinelui Sufletesc – prin intermediul cãlãtoriilor ºamanice, însã acest lucru implicã o oarecare obiºnuinþã cu realitãþile neobiºnuite ºi experienþã prealabilã în obþinerea unui stadiu modificat de percepþie. Alt mod este reprezentat de trezirea potenþialului lãuntric al Sufletului. Deoarece fiecare dintre noi este o reflexie unicã a Universului – o exprimare individualã a unui Întreg mult mai mare – forþa care dã putere Universului ºi îl menþine în viaþã, ne susþine ºi pe noi. Iar, deoarece Universul dispune de forþa de a crea în abundenþã, din interiorul sãu, toate elementele esenþiale bunãstãrii sale, aºa ºi noi, prin trezirea potenþialului Sufletului putem avea posibilitatea de a-l exprima în realitatea fizicã, deoarece aceleaºi Forþe ale Universului se gãsesc ºi în noi! Exerciþiul de meditaþie care urmeazã vã va da posibilitatea sã priviþi în adîncul Sufletului ºi sã obþineþi o învãþãturã personalã. El mi-a fost transmis, ca învãþãturã, de Suzanne Beflerive
– 270 –

Realitatea sufletului
din Woodland Park, Colorado, S.U.A., care mi-a dat ºi permisiunea sã vi-l împãrtãºesc. Tot ceea ce vã trebuie pentru a-l realiza este o oglinjoarã, un carneþel ºi un pix ºi sã nu fiþi deranjaþi pentru aproximativ o jumãtate de orã. ................................................................................

EXPERIMENTUL 25 Privirea lãuntricã asupra Sufletului
Priviþi atent în oglindã. Ce vedeþi? O oglindã reflectînd altã oglindã. Particule reflectînd lumina. Lumina ce reflectã culori. Orice culori ce reflectã sunet. Sunete ce devin obiecte. Obiecte ce sînt oglindite... ce devin prãfuite... ce devin praf... praf ce reflectã lumina. Priviþi-vã atent în ochi în oglindã. Priviþi atent ochii din oglindã care, la rîndul lor, vã privesc. Ceea ce vedeþi sînt ochii, dar ce vãd acest ochi? Notaþi ceea ce vãd aceºti ochi. Atingeþi-vã mîna. Simþiþi acea senzaþie a mîinii ce atinge altã mînã. Încercaþi sã percepeþi ceea ce simte mîna care este atinsã. Ce simte acea mînã? Descrieþi acele senzaþii în carneþel. Treceþi-vã limba peste buze. Încercaþi sã percepeþi trecerea limbii peste buze. Ce gust simþiþi? Descrieþi acest gust în carneþel. Respiraþi adînc. Aerul vã introduce în piept propriul miros, de fiecare datã cînd respiraþi. Ce miros simþiþi? Daþi-i un nume. Scrieþi acel nume în carneþel.
– 271 –

Kenneth Meadows
ªoptiþi-vã uºor numele. Ascultaþi sunetul produs de literele numelui. Auziþi-vã vocea rostindu-le. Ce auziþi? Ce vã spune propriul nume despre propria persoanã? Scrieþi aceste lucruri în carneþel. Uitaþi-vã, din nou, în oglindã. Priviþi în adîncul ochilor pe care-i vedeþi – proprii ochi. Atingeþi-vã mîna. Simþiþi-vã gustul buzelor. Simþiþi-vã mirosul. Auziþi-vã numele rostit sonor. Sînteþi vederea, atingerea, gustul, mirosul ºi sunetul Universului, atunci cînd vã folosiþi Întreaga fiinþã. Observaþi-vã cu grijã Întregul, deoarece atunci cînd vã folosiþi întreaga fiinþã, veþi gãsi Marele Întreg ºi veþi ajunge sã cunoaºteþi Întregul Care Existã. .................................................................................. Sufletul îºi exprimã natura prin intermediul corpului fizic ºi prin intermediul psihicului, ºi, ca rezultat al experienþelor lumii pãmîntene percepute ºi reînmagazinate în el prin intermediul corpului ºi psihicului, Sufletul primeºte impresii, care îi vor facilita dezvoltarea propriei naturi individuale. Astfel, cunoºtinþele învãþate în urma trãirii experienþelor pãmîntene, îºi lasã amprenta asupra sufletului ºi se imprimã adînc în Spirit.

Descoperirea scopului propriului nostru Suflet
Unul din scopurile fundamentale ale vieþii este asigurarea prosperitãþii ºi a durabilitãþii – adicã a creºterii ºi dezvoltãrii, precum ºi a continuãrii perceperii propriei vieþi. Creºterea ºi
– 272 –

Realitatea sufletului
dezvoltarea sînt organice – adicã naturale – ºi existã ca atare pentru îndeplinirea obiectivului de percepere a realitãþii ce existã dincolo de aparenþe, precum ºi a învãþãrii modului în care se pot face alegeri inteligente. Mai existã, însã, încã un scop specific al vieþii noastre prezente, un anumit motiv pentru care sîntem aici, în acest timp, în locul în care sîntem ºi în împrejurãrile în care ne gãsim. O datã descoperit, ne va face viaþa mai plinã de înþeles ºi mai fructuoasã ºi vom fi capabili sã gãsim înþelesul multor lucruri care ne contrariazã în prezent. Tocmai descoperirea misiunii specifice vieþii era unul dintre motivele pentru care unii bãºtinaºi amerindieni realizau ceea ce ei numeau o Cãutare prin intermediul viziunilor. Plecînd în Naturã pentru trei sau patru zile ºi postind tot acest timp, ei sperau sã li se arate, prin intermediul contactului lor cu Natura ºi aproprierii de propriul Suflet, o viziune care sã le dea posibilitatea sã întrezãreascã ceea ce trebuie sã obþinã în viaþa prezentã. O cãutare de acest tip, în orice caz, nu este singurul mod în care se poate obþine o asemenea iluminare. Ea poate fi obþinutã ºi prin cãlãtorii ºamanice care sã ofere acces direct, personal, la suflet; Sinele Sufletului ar urma atunci sã spunã sau sã dezvãluie care este acel scop. Sufletul Sinelui ºtie aceasta deoarece el a existat în dimensiunea Sufletului mai înainte ca eul nostru fizic sã fie nãscut. El a determinat calitãþile cu care eul nostru fizic urma sã fie echipat pentru aceastã „misiune pãmînteanã“, în special, poziþionarea punctului de percepþie pe Roata Anului, în funcþie de momentul naºterii, ºi modalitatea în care urma sã funcþionaþi – ca bãrbat sau femeie. P ãrinþii noºtri ne-au furnizat baza pentru forma fizicã pe care o avem. Un ºamanist cu experienþã în cãlãtoriile ºamanice poate
– 273 –

Kenneth Meadows
obþine lãmuririle necesare pentru înþelegerea scopului Sufletului propriu, prin „vizite“ fãcute în Lumea Superioarã. O metodã de obþinere a acestor indicaþii poate fi efectuarea urmãtorului experiment, care ar trebui sã se desfãºoare în acel Loc Liniºtit pe care vi l-aþi ales, deja, în casã. În orice caz, trebuie sã subliniez cã rezultatele obþinute sînt numai o indicaþie. Tot ceea ce vã trebuie pentru acest experiment este o lumînare, un sfeºnic, chibrituri, bãþul sau amestecul de fumigaþie ºi vasul pentru stingerea tãciunilor, precum ºi carneþelul ºi pixul. ........................................................................................

EXPERIMENTUL 26 O indicaþie asupra scopului Sufletului
Mai întîi, fumigaþi, atît camera cît ºi pe dumneavoastrã, aºezaþi-vã confortabil la o masã sau lîngã o suprafaþã planã, pe care aveþi aºezatã lumînarea în sfeºnicul sãu, avînd la îndemînã carneþelul ºi pixul. Aprindeþi candela ºi folosiþi flacãra ei ca punct în care sã vã concentraþi atenþia, privind flacãra ei ca ºi cînd aceasta ar simboliza lumina propriului Spirit. Acum, reflectaþi la viaþa pe care aþi dus-o pînã în prezent. Ce calitãþi ºi ce abilitãþi au devenit vizibile în acest timp? Faceþi o listã cu ele ºi treceþi-o în carneþel. Ce activitãþi v-au adus cele mai mari satisfacþii? Treceþi-le ºi pe ele în carneþel. Ce experienþe din viaþã v-au adus cele mai mari bucurii? Descrieþi-le în carneþel.
– 274 –

Realitatea sufletului
Acum, examinaþi cu obiectivitate toate rãspunsurile pe care le-aþi scris, ca ºi cînd le-aþi analiza din perspectiva cuiva care nu vã cunoaºte. Descoperiþi cumva vreun model în toate acestea? Dacã ceea ce a fost scris este despre altcineva, care sînt calitãþile pe care aþi considera cã respectiva persoanã le are, pentru a avea succes deplin în viaþã? Ce aþi sfãtui aceastã persoanã sã considere ca fiind imboldul principal în viaþa sa? Ce fel de lucruri ar trebui sã facã, în scopul de a-ºi gãsi împlinirea? Foarte bine. Acum puneþi în aplicare toate aceste sfaturi. Începeþi chiar acum sã le trãiþi. Aveþi acum o indicaþie despre cum trebuie sã vã trãiþi viaþa, pentru ca aceasta sã fie plinã de satisfacþii ºi de sens. Stingeþi lumînarea ºi fiþi recunoscãtori cã aþi mai fãcut cîþiva paºi pe drumul cultivãrii sinelui. ........................................................................................ Cultivarea sinelui reprezintã perfecþionarea Spiritului prin intermediul integrãrii corpului fizic, a psihicului ºi a Sufletului, cu Spiritul ºi instituþia complexã a Sufletului, reprezentatã de totalitatea fiinþei noastre. Atunci cînd ne apucãm sã perfecþionãm ceva, nu vrem sã obþinem ceva fãrã cusur, ci sã-l aducem într-un stadiu mai înalt de dezvoltare ºi definitivare. Aceasta este ºi ocazia pe care ne-o oferã ªamanica – de a ne aduce la un nivel mai ridicat de împlinire, prin calitatea vieþii pe care o trãim pe P ãmînt. Haideþi, acum, sã cunoaºtem mai mult despre natura Spiritului.

– 275 –

Eul este micuþul sine care se pretinde a fi unic ºi vorbeºte atît de tare, încît vocea discretã ºi liniºtitã a Marelui Sine, ale cãrui ºoapte vin din adîncul Sufletului, este rareori auzitã – doar dacã învãþãm sã ascultãm.

– 276 –

CAPITOLUL ZECE

Realitatea Spiritului
uvintele Suflet ºi Spirit sînt, adesea, folosite ca sinonime, în scrierile teologice, metafizice ºi filozofice, însã ele nu sînt identice, deoarece Sufletul a fost creat de cãtre Spirit! Aºadar, haideþi, acum, sã cunoaºtem puþin mai mult despre spirit ºi ce este el. Spiritul reprezintã fiinþa originalã a unui individ, mai înainte ca aceasta sã capete formã fizicã. Spiritul este o substanþã esenþialã, fundamentalã, care construieºte din propria sa materie – din Spirit. Viaþa aparþine Spiritului, nu formei. Numai forma „moare“ – sau, mai degrabã, capãtã altã formã – deoarece schimbarea este una din calitãþile formei, ca ºi materia, aflatã într-un proces continuu de revenire la energia primordialã. Iatã de ce Spiritul nu a fost niciodatã descoperit de ºtiinþa materialistã. ªtiinþa examineazã forma, iar forma este doar o combinaþie de elemente exterioare aparente, ce sînt numai detalii ale formei înseºi. Aceste elemente aparente au de-a face numai cu aparenþa ºi nu cu realitatea. Aparenþa se schimbã iar forma poate sã disparã, însã Spiritul rãmîne, deoarece viaþa se gãseºte în Spirit ºi curge dinspre acesta, în cadrul propriei sale Surse inepuizabile.
– 277 –

C

Kenneth Meadows
Aºadar, Spiritul nostru reprezintã adevãrata Realitate – Adevãrata noastrã fiinþã. Substanþa Spiritului nu poate fi vãzutã, deoarece vibreazã mai repede decît viteza luminii. Pare sã nici nu se afle acolo unde este. Am putea sã o asemãnãm cu o roatã cu spiþe. Atunci cînd roata stã nemiºcatã, putem vedea clar toate spiþele ºi le putem numãra. Însã, în momentul în care roata se învîrte ºi depãºeºte o anumitã vitezã, spiþele „dispar“. Tot ceea ce vedem este marginea roþii ºi bucºa în care se învîrte, fãrã nimic care sã facã legãtura dintre ele ºi sã le menþinã laolaltã. Spiritul este ceea ce conecteazã ºi menþine lucrurile laolaltã prin intermediul marii sale Forþe de legãturã! Aºadar, de unde vine aceastã nevãzutã forþã de legãturã? Care este originea? Potrivit tradiþiilor orale ale unor ºamani din rîndurile bãºtinaºilor amerindieni, originea tuturor lucrurilor era numitã Marele Mister, deoarece nu putea fi denumitã. ªamanii chinezi o numeau Tao. Marele Mister, Tao sau oricum altfel am alege sã numim Ceea Ce Nu Are Nume, a fost atît de mult, încît a copleºit ºi inundat totul în jur cu propria sa magnitudine, pentru a împãrtãºi din substanþa fundamentalã a propriei sale Fiinþe pe care bãºtinaºii amerindieni o numeau Marele Spirit. Aceastã revãrsare, aceastã substanþã fundamentalã, este iubirea. Acesta este ºi motivul pentru care, în tradiþia creºtinã, Dumnezeu este definit ca fiind un mare Spirit (Ioan 4:24) ºi ca fiind iubirea (1 Ioan 4:16). Nu cã ar avea iubire, ar simþi iubire sau ar arãta iubire, ci este Iubirea însãºi. Din moment ce Spiritul individual derivã dintr-o sursã de mai mari dimensiuni, rezultã cã ºi noi proveni din iubire – din chiar substanþa Spiritului, care este ea însãºi Iubirea! În mod regretabil,
– 278 –

Realitatea spiritului
cuvîntul iubire a primit, în ziua de azi, conotaþii care îl priveazã de o mare parte a adevãratului sãu înþeles. Dragostea este un cuvînt folosit, în mod frecvent, ca sinonim pentru „sex“, însemnînd „recompensã sexualã“. Cuvîntul acesta a fost defilat prin faþa noastrã cu înþelesul de „desfrîu“! Atunci cînd privim iubirea doar ca plãcere senzualã, ca o trãire afectivã emoþionalã sau chiar ºi drept o calitate a vieþii, nu facem altceva decît sã o limitãm. Ca ºi Lumina, care are masã (Soarele), precum ºi radiaþie, iubirea are ºi ea substanþã. Acea „substanþã“ este substanþa Spiritului. Substanþa iubirii este materia din care este alcãtuit Spiritul superior. Aºadar, iubirea este ceea ce sîntem, adînc în miezul fiinþei noastre. Spiritul nostru este fãcut din iubire pentru cã a emanat din sursa iubirii! Iubirea – adevãrata iubire – reprezintã chiar împãrtãºirea substanþei sale fundamentale cu altã persoanã sau cu alþi semeni. Reprezintã o îngemãnare voitã ºi completã care nu pune nici o condiþie asupra sa. Este un proces de conectare, care face persoanele sã adere ºi sã se menþinã laolaltã, ca o unitate de contrarii complementare, formate chiar din indivizi de diferite feluri. Este ceea ce creeazã legãturi, astfel încît ea însãºi este o mare forþã de legãturã. Aºadar, iubirea nu este ceva ce poate fi, realmente, dãruit cuiva, nici ceva ce se poate obþine. Iubirea existã, pur ºi simplu, deoarece are o realitate a ei proprie. Este o realitate spiritualã, deoarece este natura Spiritului absolut. Iubirea, ca urmare, reprezintã adevãrata naturã a Spiritului nostru. Ea se aflã în interiorul nostru, indiferent dacã recunoaºtem sau nu. Este elementul care genereazã lumina sufletului nostru, deoarece reprezintã chiar miºcarea energiei vitale în interiorul Sufletului nostru. Cînd sîntem îndrãgostiþi, simþim cã ne scufundãm în acea substanþã esenþialã
– 279 –

Kenneth Meadows
fundamentalã, ce se gãseºte adînc, în chiar miezul fiinþei noastre. În acel moment, trãim senzaþia de a fi intrat în legãturã cu Spiritul. Spiritul funcþioneazã din interior ºi asupra interiorului, hrãnindu-se cu substanþa propriei sale fiinþe. Aºadar, alimentul Spiritului este, de asemenea, Iubirea. Atunci, ce este aºa numitul spirit „al rãului“? Un spirit rãu este un Spirit cãruia ãi lipseºte energia vitalã a Iubirii. Este un spirit subalimentat – privat chiar de substanþa ce-l compune în mod fundamental: un Spirit care a ales sã nege iubirea ºi sã priveze ºi pe alþii de ea. Spiritele „rele“ sînt adesea zugrãvite de scriitori ºi artiºti ai genului fantastic ºi de groazã, ca fiind niºte creaturi zbîrcite, ofilite – imagini extrase din profunzimile propriului lor subconºtient ºi inconºtient – ca ºi cum ar fi private de hranã. ªi aºa ºi este. Le lipseºte hrana iubirii ºi prin izolarea lor de substanþa fundamentalã au pornit singure pe un drum al involuþiei care îºi are propriul sens distorsionat al creativitãþii. Rãul este opusul Binelui, reprezentat de viaþã. O indicaþie, poate, a unui revers al progresului natural, deoarece un spirit „rãu“ este unul care, prin intermediul unei persistente alegeri, în relaþii directe cu el însuºi sau deplasat cãtre Haos, dezordine ºi involuþie, mai degrabã decît spre armonie ºi evoluþie ºi, procedînd astfel, a dat naºtere la energii ce separã ºi deconecteazã fiinþele de restul Universului ºi le aºeazã în opoziþie, ceea ce este o negare a Iubirii. Asemenea spirite sînt rãuvoitoare ºi distructive. Spiritele rãuvoitoare nu trebuie confundate cu aºa numitele „Spirite pierdute“. Un Spirit „pierdut“ este o persoanã care a pierdut contactul cu substanþa fundamentalã divinã din interiorul sãu ºi, ca urmare, nu vede nici un înþeles sau scop
– 280 –

Realitatea spiritului
al vieþii sale, datoritã faptului cã s-a pierdut contactul cu acea realitate interioarã – reprezentatã de iubire. Însã, el poate fi recîºtigat. Iubirea care vine din Spirit este necondiþionatã. Ea emanã libertatea totalã asupra celui iubit – noi înºine! Libertatea de a fi ceea ce sîntem. Libertatea de a accepta. Libertatea de a respinge. Libertatea de a alege. Libertatea sã alegem, sã contribuim la bunãstarea Întregului ºi, astfel, sã ne punem în valoare într-un mod armonios, precum ºi libertatea de a alege sã ne aºezãm sinele mai presus de toate ºi de a ne satisface eul, chiar ºi pe cheltuiala altora. Libertatea de a ne hotãrî propriul destin, deoarece destinul ia naºtere din consecinþele alegerilor fãcute. Un motiv pentru care persoanele egoiste sînt într-o continuã stare de cãutare imperioasã a satisfacþiei este acela cã acestea suferã de o stare cronicã de goliciune, deoarece le lipseºte vitalitatea pe care o dã Iubirea ce provine din Spirit. Vitalitatea este definitã ca fiind capacitatea de a susþine viaþa ºi a desfãºura funcþiunile sale. Aºadar, din punct de vedere spiritual vitalitatea reprezintã capacitatea de a susþine viaþa ºi de a realiza fapte care sã aibã drept consecinþe formarea de noi legãturi. Un suflet pierdut, deci, este unul care ºi-a pierdut capacitatea de susþinere ºi dãruire a Iubirii! Spiritul a fãcut ca Sufletul sã capete fiinþã. Sufletul a dat naºtere corpului fizic. Formarea corpului fizic a dat posibilitatea psihicului uman sã fie creat, dupã imaginea Sufletului ºi ca o extensie a Spiritului. Psihicul este, prin natura sa, slujitorul Spiritului, deoarece este o extensie a acestuia. Aceasta este ordinea fireascã.
– 281 –

Kenneth Meadows
Dacã luãm în considerare diferitele niveluri de percepþie la care m-am referit în cuprinsul acestei cãrþi ºi le examinãm din punctul de vedere al existenþei noastre ca fiinþe multidimensionale ºi a relaþiei lor cu forþele elementelor, putem avea o privire introspectivã asupra spiritului ºi o înþelegere mai profundã a propriei noastre fiinþe. Percepþia Sufletului este legatã de Elementul Foc, deoarece Sufletul reprezintã corpul nostru de Luminã. Dimensiunea Sufletului este locul din care primim iluminarea spiritualã, lumina inspiraþiei ºi radiaþia (cãldura – sentimentul curat). Percepþia Psihicului este legatã de Elementul Aer, deoarece psihicul este locul în care are loc miºcarea gîndurilor. Dimensiunea psihicului este locul din care primim impresii, în care se genereazã ideile, conceptele ºi se formeazã opiniile. Percepþia Fizicã este legatã de Elementul Apã, deoarece singurul factor constant al materiei fizice este schimbarea. Doar în dimensiunea fizicã senzaþiile ne furnizeazã percepþia materiei, astfel încît sã putem trãi noi înºine experienþa realitãþii fizice. Percepþia Spiritului este legatã de Elementul Pãmînt, deoarece P ãmîntul reprezintã inerþia, nemiºcarea, furnizînd locul în care „prindem rãdãcini“ ºi atingem starea de armonie. Sufletul, Psihicul ºi Corpul – ca ºi Focul, Aerul ºi Apa – reprezintã factori „activi“, implicaþi în totalitatea fiinþei noastre. Spiritul, ca ºi P ãmîntul, este un factor „pasiv“. Implicaþia acestui fapt este cã niciunul dintre noi nu poate fi cu adevãrat spiritual fãrã a fi marcat puternic de P ãmînt – fãrã a fi practic. Fãrã a fi muritor! Cu alte cuvinte, experienþa pãmînteanã
– 282 –

Realitatea spiritului
este esenþialã pentru cultivarea ulterioarã a Spiritului! Sufletul, Corpul, Psihicul ºi Fizicul vin împreunã la naºterea noastrã, o datã cu prima respiraþie, însã o integrare deplinã a acestora nu se petrece înainte de pubertate, moment în care devenim responsabili pentru propriile noastre acþiuni. Deºi, pînã acum, de-a lungul acestei cãrþi, m-am referit în mod separat la Corp, Psihic, Suflet ºi Spirit, energie ºi formã, material ºi ne-material, vizibil ºi invizibil, acestea nu sînt, în realitate, elemente „disparate“, ci aspecte ale unui singur întreg funcþionînd fiecare în maniera sa specialã. Subiectele mai sus amintite au fost tratate în mod separat pentru a putea fi examinate ºi analizate fiecare în parte. La fel se petrec lucrurile ºi cu ceea ce am numit a fi „realitãþi“ diferite. Existã o singurã Realitate totalã, însã este perceputã într-o complexitate de moduri. Acea Realitate Totalã este cea cu adevãrat Realã. Ceea ce o face complexã este faptul cã ea este perceputã într-un miliard de moduri, fiecare dintre acestea putînd fi percepute în mod greºit ca fiind singura Realitate existentã. Astfel, Corp, Psihic, Suflet ºi Spirit nu sînt entitãþi separate, ci o parte integrantã a unei singure Fiinþe multidimensionale, fiecare dintre ele funcþionînd pe un alt nivel al Realitãþii, fiecare dintre ele constituind o altã manierã de a percepe Realitatea multidimensionalã. Unul dintre cele mai mari neadevãruri perpetuate de omenire este conþinut în credinþa impusã cã latura fizicã, materialã este inferioarã laturii spirituale – cã trupul fizic, ca Natura, mediul înconjurãtor fizic ºi P ãmîntul însuºi, sînt acolo sã fie cucerite, învinse, supuse, controlate ºi manipulate. Realitatea este cã latura spiritualã este înþeleasã prin intermediul celei fizice ºi, ceea ce este material, prin intermediul laturii
– 283 –

Kenneth Meadows
spirituale, deoarece spiritualul ºi fizicul sînt doar douã aspecte ale aceleiaºi Realitãþi unice. Spiritul este scînteia vieþii. Sufletul este lumina vieþii. Psihicul este modelatorul vieþii. Corpul este forma fizicã pe care viaþa o adoptã. Fiecare este o trãsãturã complementarã a Întregului multi-faþetic. Am folosit frecvent o bilã de cristal ºlefuitã într-o multitudine de faþete ca un mod tangibil de a demonstra calitãþile Spiritului ºi, de asemenea, ca un instrument eficient de meditaþie pentru a avea succes la înþelegerea modului în care funcþioneazã Spiritul. Faþetele pot fi percepute ca ochii Spiritului, a cãrui vedere este îndreptatã în toate direcþiile ºi cãtre toate dimensiunile prin intermediul diferitelor „corpuri“ care constituie, împreunã, fiinþele noastre multidimensionale. Acestea dau, de asemenea, posibilitate Spiritului sã reflecteze singur, cu privire la propriile sale rãspunsuri pe care le dã, în funcþie de datele pe care le primeºte prin intermediul diferitelor straturi sau dimensiuni, iar aceste reflexii îi furnizeazã, în continuare, mijloacele prin care poate continua sã perceapã. Faþetele pot fi vãzute ºi ca reprezentînd miliardele de potenþiale calitãþi, ce zac adormite în interiorul fiinþei noastre, aºteptînd doar sã fie recunoscute ºi trezite la efervescenþa vieþii. Aºa cum am menþionat în capitolul nouã, flacãra unei lumînãri a fost folositã de-a lungul secolelor în cadrul ceremoniilor religioase ºi mistice, ca un simbol al Spiritului, deoarece ambele sînt asociate cu lumina ºi cu flacãra. Flacãra poate fi asemãnatã cu substanþa sufletului. Spiritul însuºi se regãseºte în „Lumina“ Sufletului, deci inima flãcãrii unei lumînãri este un simbol al Spiritului. Contemplarea flãcãrii unei lumînãri poate ajuta la producerea iluminãrii dorite în legãturã cu propriul Spirit individual.
– 284 –

Realitatea spiritului
Pentru realizarea experimentului urmãtor veþi avea nevoie de o lumînare ºi un sfeºnic, chibrituri, zornãitoarea dumneavoastrã, precum ºi un carneþel ºi un pix. Cel mai bine, pentru succesul acestui experiment, este sã fie realizat într-o camerã întunecoasã. ......................................................................................

EXPERIMENTUL 27 Emanaþiile Spiritului
Aºezaþi lumînarea în sfeºnicul sãu, pe o masã sau o suprafaþã planã, în imediata dumneavoastrã apropiere. Asiguraþi-vã cã sînteþi aºezaþi confortabil. Zornãiþi împrejurul dumneavoastrã pentru cîteva minute, pentru a pregãti „spaþiul“ respectiv, din punct de vedere sonic, precum ºi a vã relaxa ºi pregãti. Aprindeþi lumînarea ºi priviþi intens flacãra acesteia. Încercaþi doar sã percepeþi însãºi flacãra lumînãrii. Modul în care ea vã apare în faþa ochilor. Textura sa. Activitatea sa. Nu încercaþi sã formulaþi în minte nici un gînd referitor la ea. Doar permiteþi-i sã existe ºi trãiþi experienþa acestei existenþe. Dupã cîtva timp, închideþi pe jumãtate ochii, pînã cînd percepeþi razele de luminã împungînd exteriorul flãcãrii, în toate direcþiile. Unele pleacã spre în sus. Altele, cãtre stînga. Altele, cãtre dreapta. Unele vin direct cãtre dumneavoastrã. Iar altele par sã vã intre direct în corp.
– 285 –

Kenneth Meadows
Studiaþi atent toate aceste raze ce pleacã în toate direcþiile. Încercaþi sã stabiliþi numãrul total al tuturor razelor pe care le vedeþi. Închideþi, acum, ochii ºi mai mult ºi urmãriþi atent cum acele fibre de luminã se schimbã ºi apar noi raze. Încercaþi sã vã identificaþi cu doar una dintre fibrele de luminã ce se îndreaptã direct cãtre dumneavoastrã ºi vã conecteazã direct cu flacãra lumînãrii. Analizaþi cu atenþie individualitatea sa. Analizaþi caracterul sãu unic, ca o emanaþie a acelei unice flãcãri de lumînare – una din radiaþiile provenite de la o singurã funcþie. Se aflã acolo. Percepeþi existenþa sa ca o expresie a energiei prezente în însãºi flacãra lumînãrii. Faceþi o analogie între Spiritul dumneavoastrã ºi acea razã de luminã. Spiritul dumneavoastrã este o emanaþie a unei Surse superioare. Dacã vreþi, poate, ca un gînd survenit în mintea Marelui Spirit. Propria Fiinþã, cãreia i s-a dat posibilitatea sã aibã o exprimare personalã, individualã. Meditaþi la acest lucru pentru cîtva timp. Notaþi orice gînd pe care inspiraþia l-ar face sã vã aparã în minte. Priviþi cu atenþie, din nou, flacãra lumînãrii. De data aceasta, priviþi flacãra ºi consideraþi-o ca fiind propriul Spirit – Adevãrata Fiinþã proprie. Iarãºi închideþi pe jumãtate ochii pentru a genera acele fibre de luminã ºi alegeþi una dintre ele cu care încercaþi sã vã identificaþi. Asemãnaþi-o, acum, cu emanaþie a Sursei reprezentatã de propriul Spirit. Consideraþi aceastã unicã razã – aceastã emanaþie – ca fiind „eul“ fizic, acel „eu“ care se identificã cu propriul corp fizic. Meditaþi la acest lucru.
– 286 –

Realitatea spiritului
Apoi, alegeþi altã fibrã de luminã. Priviþi-o ca fiind o altã emanaþie a „flãcãrii“ ce vã reprezintã Spiritul ca „sursã“. Identificaþi-o cu Corpul Psihic. Meditaþi ºi la acest lucru pentru cîtva timp. Din nou, alegeþi o razã provenind din flacãra lumînãrii. Îngãduiþi-i sã vã reprezinte Corpul Sufletesc, ca o altã emanaþie a propriului Spirit. Meditaþi la aceasta. În final, consideraþi cã fiecare razã de luminã, fiecare corp, nu este altceva decît o emanaþie a Spiritului unic. Nu separat de acesta, ci ca expresie a acestuia. Scrieþi o relatare a tuturor concluziilor la care ajungeþi. Stingeþi lumînarea, respiraþi adînc de cîteva ori, întindeþi-vã membrele ºi beþi ceva cald, mai înainte de vã relua activitãþile obiºnuite. ........................................................................................ Viaþa pe care o trãiþi în cadrul dimensiunii fizice a existenþei vã este întipãritã asupra Spiritului. Însã aceastã amprentã predeterminatã nu este doar o succesiune de evenimente înºirate pe firul vieþii, pornind de la naºtere, sau o colecþie de amintiri vagi ºi romantisme proprii, deoarece modul în care ne trãim viaþa este mai relevant pentru Spirit decît ceea ce facem. Important este modul în care îndreptãm ºi folosim aceste energii aflate la dispoziþia noastrã, fiind acesta elementul principal care cultivã Spiritul ºi îi dã posibilitatea sã continue sã contribuie la formarea Întregului din care provine sau, dimpotrivã, care îl posteazã pe o pantã degenerativã. Spiritul individului prezintã o inteligenþã lãuntricã înnãscutã deoarece a luat fiinþã dintr-o Sursã ce reprezintã inteligenþa însãºi. El a moºtenit liberul arbitru – libertatea de
– 287 –

Kenneth Meadows
a produce cauze, ce au ca rezultat efecte, ºi, de asemenea de a se auto-determina. Spiritul nostru – Spiritul reprezentat de noi înºine – a ales sã suporte experienþa de a se afla pe pãmînt, aici, în acest moment, ca fiind o parte a propriului proces de autodeterminare ºi cultivare. Iatã motivul pentru care sîntem acum, aici. În acest mod am luat fiinþã ºi ne gãsim acum în acest loc, în acest moment al Timpului. Sufletul a fost generat de Spirit, astfel încît „Eu“ sã poatã deveni conºtient de el însuºi – sã poatã deveni un „Eu sînt“. Conºtient de propria sa individualitate ca expresie a Sursei din care a provenit, care este Ea însãºi Spirit. Sinele Sufletesc este, astfel, suma experienþelor obþinute în urma trãirii tuturor vieþilor trecute, precum ºi în urma trãirii vieþii prezente. În tradiþia kahuna acest lucru era denumit aumakua – Sinele „pãrintesc“, sinele „superior“ al Sufletului. În anumite tradiþii ºamanice, acelaºi Sine Sufletesc era denumit „Acela Care Cunoaºte“. Ce anume cunoaºte? Cunoaºte „Eul“, care este Spiritul lãuntric. Spiritul este acel „Eu“ care a apãrut din Cercul Infinitului, din „Vidul“ sursei, din acel Zero care precede toate numerele – din Spiritul superior. Spiritul are viaþã proprie – adicã conºtiinþa propriei existenþe individuale, deoarece viaþa îºi are sãlaºul în Spirit, iar Spiritul, la rîndul sãu, este viaþã ºi îºi are propria identitate, propria ºi unica sa modalitate de exprimare energeticã. Are, de asemenea, inteligenþã – adicã are capacitatea de a înregistra activitatea, de a genera activitatea, de a rãspunde la activitate ºi de a realiza alegeri viabile referitoare la a o activitate. Adevãratul nostru Eu, aºadar, este un „Eu“ lãuntric – un Ochi Lãuntric. Este Paznicul Lãuntric care sãlãºluieºte în sanctuarul lãuntric al sufletului.
– 288 –

Realitatea spiritului
Cînd Spiritul individual pãtrunde în dimensiunea Sufletului, se creeazã un model de legãturã în scopul de a menþine constituit un Corp sufletesc alcãtuit din substanþa acelei dimensiuni. Prin asocierea sa cu aura fiinþelor umane, de care este atras, se face posibilã apariþia unui corp fizic pe mãsura Spiritului. De aici ºi existenþa unei convingeri printre unele popoare indigene, potrivit cãreia descendenþii unei familii reprezintã o garanþie pentru viitoare reîncarnãri! Sufletul ºi Spiritul sînt, în orice caz, independente de pãrinþii fizici. Corpul fizic activeazã psihicul prin intermediul modelului impus de Suflet. Spiritualitatea devine, astfel, nu doar o concentrare asupra conceptelor teologice, ritualurilor religioase sau respectãrii literale a textelor, ci un proces de integrare a tuturor aspectelor fiinþei totale multidimensionale, pentru ca gîndurile, acþiunile ºi trãirile afective sã devinã convergente. Venim în realitatea fizicã pentru a dobîndi cunoºtinþe în urma trãirii experienþei procesului de schimb continuu de energii fundamentale cu cei din jur ºi cu Universul. Fiecare organ al corpului fizic nu reprezintã numai un component al unei maºinãrii vii, ci este el însuºi un proces de transformare ce ne conecteazã la Universul fizic în propriul nostru mod individual, deoarece nici unul dintre noi nu este „separat“ de Univers. Orice percepþie referitoare la un posibil caracter separat este ea însãºi o iluzie. Prin urmare, toate aspectele fiinþei noastre multidimensionale sînt importante. Fiecare aspect este necesar sã fie dezvoltat în relaþie cu celelalte ºi nu izolat de acestea, astfel încît ele sã poatã funcþiona împreunã, într-o armonie totalã. Corp, Psihic, Suflet ºi Spirit sînt, fiecare dintre ele, aflate într-o legãturã indivizibilã:
– 289 –

Kenneth Meadows
Corpul fizic este o reflexie a Psihicului. Psihicul este oglinda Sufletului. Sufletul este Lumina Spiritului. Spiritul este Viaþa ce le pãtrunde pe toate, la un loc. ªamanii bãºtinaºi amerindieni exprimau adevãrul celor de mai sus într-un mod succint prin expresia: „Umblã dupã cum þi-e vorba!“ Realizaþi-vã acþiunile întocmai dupã modul în care gîndiþi, potrivit felului în care simþiþi, în maniera în care sînteþi. ªamanii taoiºti reprezentau Sufletul ca pe o floare auritã de lotus, avînd niºte raze ca de soare care înconjurau Spiritul aflat înãuntru – Bijuteria din lotus. Dupã cum petalele unei flori reprezintã expresia calitãþilor esenþei plantei însãºi, aºa ºi petalele lotusului simbolic indicau aceleaºi calitãþi sau energii care se combinã laolaltã în Suflet pentru a da naºtere expresiei esenþei fundamentale a Spiritului. Aºadar, Spiritul îºi exprimã esenþa fundamentalã prin intermediul Sufletului. Sufletul este conectat la Spirit printr-un fir subþire de argint de care sînt suspendate „seminþe“ cu aspect de perlã – ca un colier se perle. Fiecare sãmînþã – fiecare perlã are închisã în interiorul ei potenþialul calitãþii care poate sã devinã. Fiecare dintre ele conþine un design diferit de celelelte, care completeazã propriul caracter unic al Spiritului, ca expresie a Sursei sale Originale. Spiritul are propriul sãu „sunet“, care este o combinaþie a tuturor „notelor“ individule emise de fiecare sãmînþã în parte. Fiecare sãmînþã este o expresie a Spiritului, într-o anumitã dimensiune. Prin urmare, fiecare sãmînþã dã viaþã unui „corp“ – unei faþete a fiinþei complexe, totale, într-o anumitã dimensiune a existenþei sale multidimensionale. În asta constã minunea reprezentatã de Fiinþa Noastrã!
– 290 –

Darul iubirii
Rãsãrind ca un boboc de energie, Un singur dar ne este oferit: Cel al Iubirii. Rezistînd cãlãtoriilor nesfîrºite ºi vieþilor fãrã de numãr, Rãdãcinile noastre sînt întãrite de o singurã sursã de luminã: Lumina Iubirii. Împãrtãºind, purtînd de grijã, dãruind ºi primind, Energia noastrã este cultivatã într-o substanþã ºi mai rafinatã: Substanþa Purã a Iubirii. Înflorind, spre a ne deschide inimile ªi a face sã ne iasã la ivealã strãlucirea ºi profunzimea iubirii, Nu avem decît o menire: Darul Iubirii.
Reprodusã cu amabila permisiune a domnului Michael R. Warwick, Walnut Creek, California, S.U.A.

– 291 –

CAPITOLUL UNSPREZECE

Diferitele noastre tipuri de „sine“
isionarii creºtini sosiþi în Hawai în prima parte a secolului XIX au respins credinþa ºamanilor kahuna potrivit cãreia oamenii sînt fiinþe complexe, formate dintr-un numãr de mai multe inteligenþe – mai multe tipuri de „sine“ ori mai multe „spirite“ – fiecare dintre ele funcþionînd pe un alt nivel al existenþei faþã de altele. Misionarii înºiºi pãreau sã fi uitat de similaritatea acestei credinþe cu doctrina creºtinã pe care chiar ei o predicau, privitoare la trinitatea divinitãþilor ce intrau în alcãtuirea Unui Singur Dumnezeu – o dogmã pe care ei erau incapabili sã o explice, însã în care cereau altora sã creadã necondiþionat! Pe de altã parte, credinþa kahuna nu numai cã poate fi explicatã, ci ea poate fi chiar trãitã! Acest lucru, în orice caz, nu a împiedicat ca ea sã fie catalogatã drept erezie ºi atribuitã puterilor demonice, iar ºamanii kahuna – ca ºi ºamanii altor culturi – sã fie persecutaþi ºi exterminaþi pur ºi simplu, pentru vina de a fi predat învãþãturi ce difereau de aceea impusã de dogmatismul religios.
– 292 –

M

Diferitele noastre tipuri de “sine”
Doar dupã controversa puternicã stîrnitã de publicarea teoriei lui Charles Darwin – aceea cã fiinþele vii au evoluat prin intermediul unui proces îndelungat de selecþie naturalã – a început sã predomine, la sfîrºitul secolului, o atitudine mai tolerantã referitor la diferitele maniere de percepþie a realitãþii. Darwin, un naturalist britanic, a ajuns la concluzia cã fiinþele vii, inclusiv omul, au evoluat de-a lungul unei îndelungate perioade de timp. Aceastã afirmaþie, însã, a intrat în conflict cu interpretarea fundamentalist creºtinã a evenimentului biblic al Creaþiei înfãptuite în doar ºapte zile, precum ºi apariþiei primului om, Adam, cu numai patru mii de ani înainte de începutul erei creºtine. Continuarea eliberãrii minþilor oamenilor de sub legãturile apãsãtoare ale limitãrilor dogmatice ale trecutului a venit ca rezultat al lucrãrilor lui Sigmund Freud (1856-1939), pionierul austriac al psihanalizei ºi psihiatrului elveþian Carl Jung (1875-1961). Concepþia lor referitoare la existenþa diferitelor niveluri ale psihicului – conºtient, subconºtient ºi inconºtient – nu numai cã stabilea faptul cã existã diferite aspecte ale unui psihic uman unitar, dar aducea ºi ºtiinþa modernã ºi gîndirea filozoficã cu un pas înainte cãtre intrarea în armonie cu o ºtiinþã strãveche, ce ataca fãþiº acele timpuri de bigotism ºi intoleranþã religioasã. A fost nevoie de douã rãzboaie mondiale ºi de violentele transformãri care au succedat în cadrul structurii societãþii occidentale, pentru a ieºi la luminã o mai mare libertate de gîndire ºi acþiune, prea adesea luatã drept ceva normal în ziua de azi, ca ºi cum ar fi existat întotdeauna. Ca ºi ºamanii altor culturi, în timpuri de persecuþie religioasã, ºamanii kahuna ºi-au menþinut în viaþã ºtiinþa strãveche prin mijlocirea tradiþiilor orale, unele „ascunse“ în
– 293 –

Kenneth Meadows
categoria miturilor, a legendelor ºi cînturilor. Unele erau, de asemenea, conþinute sub forma scrierilor pictoriale aºternute pe veºminte realizate din tapa – un material ca pergamentul, produs din scoarþã de copac – în care fiecare line, trãsãturã, curbã sau simbol are un înþeles ezoteric. Cuvîntul hawaian tapa însemna, la originile sale, „o îngrãditurã fãcutã din lemn“. Mai tîrziu a devenit, de asemenea, un cuvînt se desemna îmbrãcãmintea, deoarece materialul tradiþional pentru confecþionarea îmbrãcãminþii era produs din scoarþã de copac cu modele imprimate pe ea, dat fiind faptul cã scoarþa copacului are modele granulate imprimate în structura ei din interior. Potrivit hawaienilor, ne „îmbrãcãm“ propriul Spirit cu modelele pe care le imprimãm pe acesta în decursul procesului de ducere a vieþii pe P ãmînt ºi „creºtem“, de asemenea, organic, precum copacii. Purtarea fizicã a unui veºmînt fãcut din tapa, cu modelele sale unice, era considerat ca similar cu Spiritul ce „poartã“ modelele pe care experienþele trãite pe timpul vieþii pãmîntene le-au imprimat în el. Ca ºi în cazul altor popoare aborigene, copacul reprezenta un simbol fundamental pentru ºtiinþa ºamanicã. Trunchiul arborelui ºi ramurile sale mai joase indicau „sinele“ conºtient, funcþionînd în realitatea „obiºnuitã“. Rãdãcinile erau asemãnate cu un „sine“ subconºtient funcþionînd sub suprafaþa nivelului normal de percepþie, pe cînd rãdãcinile profunde reprezentau inteligenþa ce opereazã în sfera inconºtientului. Ramurile superioare ºi frunzele indicau un „sine“ supraconºtient, avînd calitãþi creatoare similare divinitãþii ºi existente la unnivel aflat „deasupra“ realitãþii obiºnuite. Seva ce se ridicã de la nivelul rãdãcinilor pînã la cele mai de sus frunze era simbolul Forþei Vitale – acea Mana sau Chi ce hrãneºte fiecare strat ºi nivel al
– 294 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
existenþei fiecãruia. Un singur arbore, o fiinþã umanã unicã, prezentînd însã, în cazul ambelor exemple, multiple straturi sau niveluri, fiecare cu propriul mod de funcþionare, în scopul realizãrii bunãstãrii întregului, fiecare dispunînd de propria manierã de percepþie a realitãþii nivelului respectiv, fiecare aflatã în slujba ºi sprijinul celorlalte, în cadrul general al totalitãþii existenþei individului. Mai înainte de a examina ceva mai amãnunþit concepþia ºamanilor kahuna referitoare la diferitele tipuri de „sine“, haideþi sã mai adunãm cîteva date referitoare la aspectele noastre lãuntrice, printr-un experiment de reflecþie profundã. ...................................................................................

EXPERIMENTUL 28 Cîte persoane sînt în fiecare din noi?
Mergeþi în obiºnuitul dumneavoastrã Loc Liniºtit din casã, unde puteþi sta relaxat ºi fãrã a fi deranjat pentru cîtva timp. Veþi avea nevoie de o lumînare ºi un sfeºnic, un carneþel ºi un pix. Aprindeþi lumînarea ºi încercaþi sã priviþi aceastã acþiune ca pe un întrerupãtor, un simbol al schimbãrii, al tranziþiei de la activitãþile lumeºti la cele ºamanice. Încercaþi sã vã concentraþi asupra urmãtorului aspect: poate niciodatã pînã acum nu v-aþi dat seama cã nu sînteþi aceeaºi persoanã pentru toatã lumea pe care o întîlniþi. Fiecare în parte, atunci cînd vã vede, vã percepe, probabil,
– 295 –

Kenneth Meadows
ca pe o persoanã diferitã faþã de cel care credeþi cã sînteþi ºi, în acelaºi timp, diferitã faþã de modul în care alþii vã vãd ºi cred cã sînteþi. Deºi sînteþi o entitate unicã, îndepliniþi multe roluri ºi sînteþi, în final, o persoanã diferitã în ochii celor cu care intraþi în contact rãmînînd, totuºi, aceeaºi persoanã. De exemplu, pentru pãrinþii dumneavoastrã sînteþi un fiu sau o fiicã. De asemenea, puteþi fi o fiicã, o soþie sau un partener, o sorã sau un frate, un nepot sau o nepoatã, un vãr, o mãtuºã sau un unchi... Existã un alt „eu“ al dumneavoastrã care este un iubit, un prieten, un companion sau un coleg. Altul care este un angajat, un ºef sau un ºomer. Sau, la fel, altul care este profesor, elev, ucenic, asistentã, casnicã, comis-voiajor sau indiferent ce slujbã ar fi. ªi lista poate continua... Analizaþi-vã diferite aspecte din viaþã ºi faceþi o listã cu multiplele roluri pe care le îndepliniþi: cine sînteþi pentru fiecare din numãrul mare de persoane cu care viaþa vã aduce în contact. Cînd sînteþi pe deplin sigur cã aþi epuizat toatã lista, faceþi „totalul“. Este posibil sã fi uitat vreun aspect? Aºadar, lista pe care o aveþi reprezintã numãrul minim de indivizi pe care îl vãd persoanele cu care sînteþi în contact în viaþa obiºnuitã, de zi cu zi. Analizaþi cu atenþie toate aceste diferite persoane pe care le reprezentaþi. Încercaþi sã vã sesizaþi extraordinara versatilitate. În definitiv, nu este atît de incredibil sã ajungeþi la concluzia cã existã patru tipuri de „sine“ în totalitatea de faþete a fiinþei dumneavoastrã.
– 296 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
Stingeþi flacãra lumînãrii ºi, în momentul în care faceþi acest lucru priviþi-l ca pe o comutare pe poziþia „închis“ a activitãþii ºamanice, trecînd la activitãþi „obiºnuite“. .............................................................................

Sinele Eului – A-Uhane
„Sinele“ cu care sîntem cel mai familiarizaþi – într-adevãr, pentru marea majoritate a oamenilor, singurul „sine“ care este cunoscut – este Sinele Eului sau ceea ce ºamanii kahuna numeau A-Uhane. A-U înseamnã „Eu“ sau „sine“ sau „spirit“. Hane înseamnã „a da viaþã ºi spirit“ ºi „a vorbi“. Aºadar, AUhane înseamnã „Eu“ – spiritul – cel care vorbesc! Însã vocea acestui sine care ne „vorbeºte“ nu este vocea Spiritului care îndeplineºte rolul de sursã a fiinþei noastre – Spiritul nostru superior. Eul nostru ne spune dorinþele sale, menite a-i satisface propriile sale nevoi insaþiabile. Ne reaminteºte constant lipsurile, limitãrile ºi constrîngerile ºi ne face sã emitem permanent comparaþii ºi judecãþi de valoare. Vocea Spiritului nostru este discretã ºi, poate, rar auzitã, pe fondul pãlãvrãgelii constante a Eului. Sinele Eului este „micuþul“ sine care se pretinde a fi Sinele „superior“ ºi vorbeºte atît de tare, încît vocea liniºtitã, joasã a Sinelui superior ale cãrui ºoapte vin din interior este rareori auzitã. Nu este ceva dificil sã ne identificãm cu sinele Eului, deoarece este sinele activitãþilor fizice ºi psihice de zi cu zi. Este acel aspect al întregii noastre fiinþe care se exprimã prin intermediul personalitãþii ºi se ocupã cu luarea de decizii în cadrul realitãþii practice de zi cu zi. Este acel „sine“
– 297 –

Kenneth Meadows
Figura 33. Cele patru categorii de „Sine“ ºi relaþiile lor cu diferitele
niveluri de percepþie ale psihicului.

CELE PATRU CATEGORII DE SINE NEMURIRE Sinele Superior
Nivelurile de conºtiinþã Lumea superioarã Nivelurile psihicului

Sfera psihicului supraconºtient AUMAKUA Sfera psihicului conºtient A-UHANE Sfera psihicului subconºtient UNIHIPILI

Lumea de mijloc

Sinele Uman

CARACTER TEMPORAR

Lumea de jos

Sinele Ascuns

Lumea de dedesubt
Sinele Corpului

Sfera psihicului inconºtient

MORTALITATE
– 298 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
a cãrui zi de naºtere o þinem în fiecare an. Este acel „eu“ care a mers la cîteva ºcoli, care a fost educat pînã la un anumit nivel, s-a angajat în realizarea unei anumite munci ºi posedã anumite calitãþi ºi valori. Are plãceri ºi neplãceri, vise ºi aspiraþii, speranþe ºi temeri. Este sinele pe care îl înfãþiºaþi în majoritatea timpului. Deºi sinele Eului este localizat în corpul fizic, el funcþioneazã în corpul mental ºi reprezintã forþa motivatoare aflatã în spatele psihicului conºtient, ce ne dã sensul iluzoriu al identitãþii sinelui: iluzoriu în ideea în care limiteazã percepþia sa la elementele exterioare – la ceea ce pare a fi – menþinînd atenþia psihicului concentratã asupra a cees ce este de naturã fizicã, ca ºi cînd latura materialã ar fi singura realitate. Eul ne închide în carcera limitãrilor conferite de concentrarea gîndirii asupra elementelor neesenþiale ºi, prin perceperea lucrurilor numai prin intermediul Eului obþinem o perspectivã mai îngustã a Realitãþii, care ne îngrãdeºte existenþa doar la dimensiunea fizicã ºi ne împiedicã sã trãim experienþa oricãrei profunzimi în viaþã. O cunoaºtere a Eului ne poate ajuta sã ajungem la o mai bunã înþelegere a acestui „spirit care vorbeºte“, ce condiþioneazã natura umanã. „Eul“ este un termen folosit în psihanalizã pentru a descrie un aspect al psihicului ce se aflã în contact direct cu realitatea externã – cu ceea ce se întîmplã în imediata vecinãtate – ºi care funcþioneazã în mod raþional. Psihanaliza este o terapie derivatã din ºtiinþa modernã a psihologiei. Cuvîntul psihologie este, în orice caz, un termen impropriu acordat acestui domeniu de studiu. Este un cuvînt derivat din alte douã cuvinte greceºti – psyche, care înseamnã „Suflet“, ºi logos, care înseamnã „înþelepciune“. Aºadar, cuvîntul psihologie înseamnã, literal, „studiul înþelepciunii
– 299 –

Kenneth Meadows
Sufletului“. Cu toate acestea, psihologia reprezintã nu studiul Sufletului, ci al psihicului ºi al comportamentului uman. Ea se ocupã de factorii ce motiveazã acþiunile, ce îºi exercitã influenþa din spatele psihicului conºtient, precum ºi de sensul de identitate proprie care existã în psihic. Cu alte cuvinte, „sinele“ psihicului – acel sine al Eului care este condiþionat de concepþiile ºi convingerile ce i s-au imprimat de cãtre societate ºi presiunile culturale, familiale, parentale, religioase sau de altã naturã ºi care rãspund la influenþele exterioare prin încercarea de a le adapta în concordanþã cu ceea ce pare a fi în propriul sãu interes. Locul în care se aflã conºtiinþa acestui „sine“ psihic – sinele Eului, care raþioneazã, analizeazã, speculeazã, considerã, formeazã convingeri, formuleazã ºi deþine opinii proprii ºi emite comparaþii ºi judecãþi de valoare – pare a fi un punct aflat în spatele frunþii ºi între ochi, la acelaºi nivel cu rãdãcina nasului. Acest centru al percepþiei, unde pare sã se gãseascã acest „eu“ care gîndeºte este „localizat“ în locul în care se primesc informaþiile, aflat între cele douã emisfere ale creierului. În sfera fizicã informaþia este transmisã corpului fizic sub formã de impulsuri electrice ºi chimice, urmînd ca respectiva informaþie sã fie transmisã psihicului ca efect a trãirii unei senzaþii. Informaþiile provenite din Sfera Psihicului sînt transmise corpului fizic sub formã de gînduri ºi idei. Lobul stîng al creierului se ocupã de aspecte ale fiinþei noastre legate de abilitãþile verbale ºi cele logice, raþionale. Datoritã acestor caacteristici ºi cantitãþii de informaþie ce pãtrunde în ea, aceastã parte a creierului este, de obicei, mai dominantã decît emisfera dreaptã. Meditaþia, ca ºi alte tehnici mentale, sînt moduri de liniºtire a murmurului interior al gîndurilor, ce afluiesc prin
– 300 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
lobul stîng al creierului, astfel încît sinele Eului poate asculta activitatea desfãºuratã în lobul drept, care se desfãºoarã aproape nebãgatã în seamã comparativ cu cea din lobul stîng, la multe persoane ºi se ocupã de latura intuitivã a naturii noastre. Lobul stîng al creierului conduce partea dreaptã a corpului fizic, care este relaþionatã cu ceea ce ar putea fi descris ca atribute „masculine“, Yang sau active. De exemplu, popoarele primitive priveau mîna dreaptã, care þinea unealta, mînuia arma sau realiza munca, drept mîna de acþiune sau atac ºi, astfel, o asociau cu polaritatea masculinã sau Yang a corpului. Mîna stîngã era privitã ca fiind mai pasivã ºi mai defensivã, fiind mîna folositã pentru „a primi“, ºi era relaþionatã cu latura femininã a corpului sau polaritatea Yin. Activitatea pãrþii stîngi a creierului este liniarã ºi logicã, astfel încît lucrurile sînt percepute în linii drepte: trecut, prezent ºi viitor; început, mijloc ºi sfîrºit. Este partea care doreºte tot timpul sã descompunã lucrurile în cele mai mici elemente ale lor, pentru a le putea examina ca pãrþi separate. Este partea care exprimã Voinþa. Activitatea pãrþii drepte a creierului este concentratã pe punerea laolaltã a acestor elemente disparate ºi perceperea lor ca un întreg unificat. Lobul drept guverneazã partea stîngã a corpului, influenþînd partea intuitivã, creativã, receptivã, dãtãtoare de hranã a naturii noastre. Este partea care proiecteazã modele în urma datelor primite, cu scopul de a da posibilitate Voinþei sã se exercite ºi sã determine întreprinderea de acþiune. Forþa–Voinþã – sau mai degrabã forþa Voinþei – reprezintã capacitatea de concentrare pe dirijarea energiilor de-a lungul unui traiect predeterminat, pentru un corp specific. Voinþa
– 301 –

Kenneth Meadows
este ceea ce conduce energia de-a lungul acestui traiect. Atunci cînd se petrec defecþiuni, acestea apar deoarece am fost condiþionaþi sã conectãm voinþa, mai degrabã cu psihicul decît cu spiritul. Astfel, Voinþa se exercitã mai degrabã în concordanþã cu ceea ce sinele Eului crede cã doreºte, decît cu ceea ce Spiritul are nevoie pentru realizarea bunãstãrii întregii fiinþe. Atunci cînd A-Uhane primeºte permisiunea de a intra în contact conºtient cu alte inteligenþe ce intrã în alcãtuirea întregii noastre fiinþe – cu celelalte tipuri de „sine“ prezente în noi – se mãreºte capacitatea ambelor pãrþi ale creierului. Partea dreaptã a creierului funcþioneazã, acum, în mod receptiv, simte în mod intuitiv ºi produce într-o manierã creativã, în timp ce partea stîngã a creierului organizeazã, structureazã ºi iniþiazã acele modele creative, punîndu-le în miºcare ºi conferindu-le formã. Atunci cînd cele douã emisfere funcþioneazã împreunã într-o relaþie de parteneriat ºi se completeazã în acest mod una pe alta, informaþiile prezente în fiecare sînt integrate într-un întreg ºi potenþialul se mãreºte. Pentru a trãi experienþa percepþiei conºtiente a „sinelor“ ce intrã în alcãtuirea întregii noastre fiinþe ºi a ne conecta la realitatea noastrã multidimensionalã, avem nevoie sã spargem barajul energiilor Eului care ne îngrãdesc ºi ne limiteazã, fãcîndu-ne sã avem o viziune limitatã asupra Realitãþii.

Sinele ascuns – Unihipili
Acest al doilea „sine“ funcþioneazã în liniºte, discret, „sub suprafaþa“ activitãþii conºtiente, astfel încît acþiunile sale nu
– 302 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
sînt atît de evidente. ªamanii kahuna numeau aceastã a doua inteligenþã A-Unihipili, care înseamnã „acel Eu – sau sine sau spirit - care se agaþã“. Se agaþã ca o umbrã de sinele Eului AUhane. Este o inteligenþã subordonatã, avînd o naturã înclinatã spre credulitate ºi o predispoziþie înnãscutã pentru a se supune. Rãspunde acelor elemente pe care le priveºte ca intruziune sau comandã, cu condiþia ca instrucþiunile respective sã se conformeze modelului memorizat de convingeri ºi atitudini impuse asupra lui de cãtre sinele Eului A-Uhane. Ca atare, ori nu vã rãspunde nici unei cerinþe ce vine în conflict cu ceea ce i-a fost programat în prealabil, ori va semnala respectiva incompatibilitate prin afiºarea unui anumit mod nearmonios de comportament. Echivalentul lui Unihipili este denumit, în unele tradiþii „Copilul dinãuntru“, datoritã atitudinii copilãreºti, deºi nu infantile. Ca ºi un copil, el nu poate discerne între convingeri ºi realitate, între fantezie ºi stare de fapt, real ºi ireal. Povestiþi-i unui copil despre Moº Crãciun împãrþind daruri copiilor din lumea întreagã cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã ºi, în mod sigur, nu va avea cinismul sã verifice adevãrul acestei poveºti. Copii cred în vorbele noastre, deoarece sîntem adulþi, simbolizînd autoritatea ºi înþelepciunea. În mod similar, Unihipili al nostru ne acceptã convingerile – fie ele lumeºti, religioase sau superstiþioase – considerîndu-le fapte verificate ºi va acþiona în consecinþã, în conformitate cu acestea, deoarece A-Uhane, sinele Eului nostru, nu este numai autoritatea sa superioarã ci, chiar, „o divinitate“ pentru el, deoarece acesta existã într-o dimensiune aflatã dincolo de cea proprie! În copilãrie, formarea comportamentului este realizatã, în mare mãsurã, de cãtre pãrinþi ºi profesori, precum ºi de influ– 303 –

Kenneth Meadows
enþa – crescîndã – a televizorului. În adolescenþã, aceasta se înfãptuieºte de figurile sociale ºi sportive devenite motiv de idolatrizare ºi venerare, ca în cazul unor veritabili „eroi“. În perioada adultã, procesul se desfãºoarã sub imperiul „divinitãþii“, care impune devotament, iar astãzi sub influenþa unor valori multiseculare, cum ar fi banii, proprietãþile, cariera, automobilele ºi celelalte posesiuni materiale cãtre care sinele Eului alege sã-ºi canalizeze energiile. Ca urmare, sinele subconºtient ascuns are o putere redusã de raþionare, însã are, totuºi, memorie ºi învaþã sã aibã îndemînãri prin intermediul repetiþiei sau comenzilor. Percepe emoþiile, deoarece emoþia este o curgere a energiei activatã prin intermediul gîndului ºi prin asociaþie ºi, în momentul în care este trãitã, dã naºtere la acþiune. Însã, deºi este influenþat de forþa emoþiilor, limbajul lui Unihipili este format, în principal, nu din cuvinte, ci din imagini ºi impresii. În unele tradiþii ºamanice, Unihipili este numit „sinele Animal“, deoarece are calitãþi ºi caracteristici ce se pot observa la unele animale, rãspunzînd anumitor situaþii în mod instinctiv, cum fac animalele, ºi nu în mod logic. Într-adevãr, înþeleg cã unii ºamani privesc acest sine silenþios ºi subordonat ca fiind principalul animal de forþã, acel animal care dã persoanei forþa principalã! Ce este un animal de forþã? Un animal de forþã nu este o entitate externã care poate, într-un anumit mod, sã ne ia în stãpînire. Noi sîntem cei care-l posedãm, deoarece el este un model intern de energie cu atribute similare speciei animale pe care o caracterizeazã. În scopul de a înþelege pe deplin acest aspect, haideþi sã examinãm aceastã idee: „animal de forþã“. Cuvîntul „forþã“ are mai multe înþelesuri. Poate fi definit ca
– 304 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
„o putere energizantã“ – cum ar fi, de exemplu, puterea nuclearã. Forþã poate, de asemenea, sã însemne „a avea controlul asupra a ceva“ sau „a exercita stãpînirea“. Un alt înþeles este reprezentat de expresia „autoritatea de a guverna“. Mai este ºi o altã definiþie, în orice caz: „capacitatea de a desfãºura o activitate“. Aceasta este definiþia care se aplicã animalelor de forþã ºi ªamanicii. Forþa – forþa ºamanicã – reprezintã capacitatea de a desfãºura o anumitã activitate! Acum, haideþi sã examinãm cuvîntul „animal“. Potrivit definiþiilor furnizate de dicþionare, un animal este „o fiinþã inteligentã care are viaþã, senzaþii ºi forþa de miºcare voluntarã“. Astfel, am ajuns la definiþia animalului de forþã: „un animal de forþã este un model energetic – sau sistem energetic – care apare în formã animalã ºi posedã senzaþii ºi forþa de a efectua miºcãri voluntare, în scopul de a-ºi îndeplini capacitatea înnãscutã de execuþie a acelei activitãþi specifice care îi este caracteristicã“. Un animal de forþã este chiar modelul energetic al uneia sau mai multor capacitãþi caracterizate de forma animalã! Potrivit ºtiinþei ºamanice, fiecare dintre noi posedã un anumit numãr de animale de forþã, deoarece ele sînt modelele capacitãþilor naturale ºi calitãþilor potenþiale inerente în noi. Un animal de forþã principal este unul care iese în evidenþã. Unihipili reflectã cîte ceva din natura sa, nu numai prin intermediul exprimãrii tendinþelor comportamentale subconºtiente, adînc înrãdãcinate, ci ºi, pînã la o anumitã limitã, prin intermediul trãsãturilor noastre omeneºti fizice. De exemplu, se spune uneori, în glumã, cã oamenii care manifestã un ataºament foarte mare pentru animalul lor de companie preiau, într-o oarecare mãsurã, cîte ceva din trãsãturile fizice ale animalului iubit. Astfel, acelaºi lucru pare sã se petreacã ºi în cazul
– 305 –

Kenneth Meadows
principalului animal de forþã întruchipat de Unihipili. Putem cunoaºte date despre Unihipili prezent într-o persoanã, recunoscînd „animalul“ ce se aflã „ascuns“ în trãsãturile sale fizice. Ochi pãtrunzãtori ai unui Vultur. O expresie facialã asemãnãtoare unui ªoim. Indiferenþa calmã a unei Bufniþe. Nasul lung ºi ascuþit al unui Lup. Linia pãrului unui Viezure. Urechile supradimensionate ale unui Elefant. Ochii foarte apropiaþi ai unei Nevãstuici. ªi exemplele pot continua. Odatã ce caracteristicile specifice unui animal sînt recunoscute, studiaþi modelul comportamental al acelui animal ºi veþi ajunge sã cunoaºteþi modul în care se comportã Unihipili aflat la baza acelei persoane ºi în care rãspunde la situaþiile ivite în viaþa umanã. Unihipili foloseºte acel aspect al psihicului ce se aflã dedesubtul nivelului conºtiinþei caracteristice stãrii de trezie. Aºa cum am definit mai devreme, psihicul reprezintã un proces ºi nu un obiect, astfel încît putem spune cã Unihipili foloseºte un proces ascuns sub suprafaþa nivelului curent de percepþie ºi care nu este logic ºi analitic, ci literal ºi faptic. Cu alte cuvinte, trateazã elementele caracteristice ale sinelui Eului în mod literal ºi exact. Proceseazã vorbirea ºi cuvintele ºi verbalizeazã gîndurile, preschimbîndu-le în modele de imagine pe pe care le înmagazineazã în banca sa de memorie. Deoarece nu poate discerne între lucrurile bãnuite ºi cele reale – între fapte ºi fantezie, între realitate de imaginaþie, tot ceea ce este acumulat ca date de intrare este compatibil cu informaþiile pe care, deja, le-a acceptat. Prin urmare, el îºi aminteºte permanent de condiþionãri din trecut – toate inhibiþiile, tabuurile, interdicþiile, restricþiile ºi limitãrile. Refuzã sã accepte noi date care nu sînt compatibile cu banca de date din memo– 306 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
ria sa. Unihipili a fost condiþionat sã funcþioneze în modul în care o face, încã din copilãria noastrã. El a fost condiþionat de obiceiurile noastre – acþiuni repetitive, fie ele bune sau rele pentru noi. A fost condiþionat de aºteptãrile puternice ale sinelui Eului nostru referitor la ceea ce este posibil sau nu, prin atitudinile noastre fixe, valorile, judecãþile, ideile ºi convingerile noastre. El a acceptat ceea ce în profunzimea noastrã am acceptat ºi noi. La fel, el a respins sau a manifestat suspiciune faþã de tot ceea ce, în profunzimea noastrã, a produs aceleaºi reacþii. Aceasta, deoarece Unihipili reprezintã fiinþa noastã esenþialã aflatã în profunzime, ascunsã însã aparentã. Unihipili este sinele care desfãºoarã toate activitãþile de îndemînare ce se bazeazã pe acþiuni secvenþiale repetate, cum ar fi scrisul, de exemplu sau conducerea unui autovehicul, fiecare acþiune dînd naºtere urmãtoarei. Ritualul era, pe vremuri, o manierã de comunicare directã cu Unihipili, în scopul de a obþine un rezultat dorit. Ritualul era un mod de al învãþa pe Unihipili ce anume era necesar sã fie obþinut. Deoarece Unihipili este sinele nostru slujitor, el acþiona potrivit instrucþiunilor ce erau date simbolic, în cadrul ritualului. Unihipili este duhul din lampa lui Aladdin! Intenþia era inseratã între secvenþele acþiunilor rituale, energizate de dorinþã ºi dirijate de Voinþã. De-a lungul timpurilor, prin necunoaºterea scopului esenþial al ritualului, mulþi au confundat ritualul cu scopul în sine – ca reþeta unui fel de mîncare. Ritualul sãvîrºit prin obicei ºi tradiþie ca o serie de acþiuni ºi cãruia i se dã un aspect exterior general de spiritualitate nu are nici o putere sã obþinã nimic, deoarece nu conþine nici un mesaj ºi este lipsit de forþã energizantã. El nu are putere ºi este lipsit de sens, fiind, prin urmare, ignorat de Unihipili!
– 307 –

Kenneth Meadows
Natura acestui Unihipili al nostru este, în general, în deplinã concordanþã cu o lege universal valabilã: „obþinerea unei eficienþe maxime, printr-un efort minim“, astfel cã îºi desfãºoarã activitatea ca un sine slujitor, simplu, silenþios ºi care nu depune mult efort. Deºi Unihipili ocupã acelaºi corp fizic ca ºi A-Uhane, el funcþioneazã în corpul energetic al substanþei de umbrã pe care am descris-o în Capitolul doi. El reprezintã un spirit partener, în cadrul Eului nostru total, evoluînd odatã cu noi, cãci depinde de noi pentru a-ºi desãvîrºi dezvoltarea, în aceeaºi mãsurã în care ºi noi, la rîndul nostru, depindem de el. Sã-l recunoaºtem! Sã-l acceptãm ca pe un colaborator cu drepturi depline. Sã-l iubim ca pe Copilul care este în adîncul nostru – acel Copil care, de fapt, sîntem. O manierã de stabilire a unui contact permanent cu acest Copil Lãuntric este sã îi conferim o identitate – un nume. Nu orice nume vechi sau un nume ca de animal de companie, ci un nume care sã impunã respect. Deoarece multe persoane par sã gãseascã dificilã alegerea unui nume care sã nu aibã alte asociaþii ºi dupã o experienþã considerabilã cu elevi pasionaþi de cunoaºterea ºtiinþei ºamanice, aº putea, acum, sã propun cu tãrie folosirea cuvîntului hawaian Unihipili, ca nume. Acesta este ºi motivul pentru care atunci cînd m-am referit atît de frecvent la acest sine „ascuns“ l-am denumit, în aceste pagini, Unihipili. Acest cuvînt are ºi un sunet plãcut ce-l însoþeºte – o muzicalitate – fiind un nume care nu poate fi confundat cu nici un altul. Am explicat, anterior, cã ritualul reprezenta o metodã principalã de comunicare cu Unihipili, deoarece limbajul folosit de Unihipili nu este format din cuvinte, ci din imagini. În parte, aceasta este explicaþia pentru care simbolurile sînt atît de re– 308 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
levante, deoarece ºi ele reprezintã o parte a limbajului delicat al sinelui „ascuns“. Însã, pentru a avea eficienþa doritã, ritualul are nevoie sã fie mai mult decît o succesiune de acþiuni, indiferent cît de pline de însemnãtate ar fi acestea. El trebuie sã fie aprovizionat cu „combustibilul necesar“, pentru a putea fi proiectat acolo unde poate fi decodificat, pentru ca mesajul sã-i poatã fi înþeles de cãtre Unihipili. „Combustibilul“ la care ne referim este reprezentat de trãirile afective. Acþiunile întreprinse reprezintã un mod de comunicare cu ceea ce se doreºte a fi obþinut. Cu alte cuvinte, acestea poartã un mesaj. Mesajul trebuie sã fie clar. Aceasta, deoarece el reprezintã misiunea pe care Unihipili trebuie sã o îndeplineascã. Acest mesaj trebuie sã fie energizat prin intermediul trãirilor afective adevãrate. Într-adevãr mesajul trebuie, pur ºi simplu, sã fie trãit nu doar gîndit, chiar ºi cu minte limpede, deºi ºi acest aspect este la fel de important. Trebuie sã fie simþit atît de pofund ca o senzaþie fizicã. Aºadar, toate ritualurile ºamanice sînt modalitãþi de comunicare a mesajelor clare cãtre Unihipili, iar ritualurile care „îºi ating scopul“ fac asta numai datoritã faptului cã mesajul ajunge pînã acolo ºi, pe baza lui, sînt, mai apoi, întreprinse acþiunile. Ritualurile care nu „funcþioneazã“ sînt ineficiente deoarece nu pãtrunde pînã la destinaþie nici un mesaj pe baza cãruia sã se poatã acþiona sau, în situaþia în care totuºi pãtrunde, se dovedeºte a fi inacceptabil pentru Unihipili, þinînd cont de „programarea“ sa anterioarã. În terminologie informaticã, mesajul nu se poate procesa, fiind, în consecinþã, respins. Ritualurile care conþin acþiuni repetitive ºi se dovedesc a fi eficiente prezintã acest aspect final, deoarece Unihipili solicitã adesea un semnal repetitiv, în scopul ca autenticitatea respectivului mesaj
– 309 –

Kenneth Meadows
sã fie confirmatã. Unihipili este el însuºi un cenzor protector care proceseazã un volum vast de informaþie ºi ecraneazã tot ceea ce el considerã cã nu impune întreprinderea de acþiuni în consecinþã sau care nu se dovedeºte a fi în conformitate cu ceea ce a fost mai înainte programat sã fie considerat ca acceptabil. Unele din experimentele descrise în aceastã carte, în special în Capitolul opt, conþin acþiuni simple, rituale sau repetitive, care sînt menite sã îndrepte cãtre Unihipili intenþia mesajului transmis. Bineînþeles, puteþi schiþa ºi propriile dumneavoastrã acþiuni, folosind ideile ºi exemplele întîlnite în cuprinsul acestor pagini. Unihipili reprezintã mijlocul de acces cãtre celelalte categorii de „sine“ prezente în fiinþa noastrã – Sinele corpului, care este inteligenþa biologicã a corpului fizic ºi Sinele Superior sau „marele“ Sine, care funcþioneazã prin intermediul Sufletului. În orice caz, Unihipili nu serveºte drept mediator sau arbitru, ci, mai degrabã, ca ghid sau protector – unul care atît ne îndreaptã paºii pe un anumit drum, cît ºi ne protejeazã pe timpul parcurgerii acestuia. Unihipili este legãtura ce se stabileºte între latura psihicã ºi cea fizicã (psihic ºi materie) ºi, de asemenea, între latura fizicã ºi cea spiritualã (materie ºi Spirit, trup ºi Suflet). Unihipili este, astfel, cheia care deschide calea cãtre alte realitãþi, cãtre alte niveluri ale existenþei noastre multidimensionale ºi care ne descuie, de asemenea, poarta cãtre cunoaºtere, dînd posibilitatea psihicului sã intre în legãturã cu Spiritul.

– 310 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”

Sinele Corpului
Deºi ºamanii kahuna priveau Unihipili ca fiind, de asemenea, inteligenþa biologicã a corpului fizic, unii ºamani ai altor culturi considerau cã existã, în plus, o inteligenþã instinctivã pe care o voi numi Sinele Corpului. Acesta funcþioneazã la nivelul activitãþilor inconºtiente, fiind responsabil cu controlul, întreþinerea, repararea ºi regenerarea corpului fizic, care este propriul sãu corp. Sinele Corpului ne regularizeazã bãtãile inimii, guverneazã temperatura corpului, supervizeazã funcþiile digestiei, înmagazinarea de energie, producþia de hormoni, precum ºi dispersarea ºi eliminarea deºeurilor. Comandã, de asemenea, reþeaua internã de comunicare a corpului ºi sistemul sãu de auto-reparare. În cazul vreunei afecþiuni, Sinele Corpului este cel care realizeazã vindecarea efectivã. Medicamentele, substanþele curative, remediile, tratamentele, terapiile ºi operaþiile chirurgicale sînt numai ajutoare pentru realizarea acestei vindecãri. Inteligenþa spiritului corpului uman este cea care realizeazã, de fapt, activitatea de vindecare. Un ºamanist nu afirmã niciodatã despre el cã ar fi un „vindecãtor“, deoarece ºtie foarte bine cã adevãratul proces de vindecare are loc în interiorul persoanei supuse activitãþii de vindecare. Tot ceea ce poate face o altã persoanã este sã sprijine acest proces interior. Un ºamanist este un catalizator prin intermediul cãruia poate surveni un proces de schimbare ºi regenerare menit sã redea persoanei afectate o stare interioarã de întregire. În ºtiinþa ºamanicã, „vindecarea“ se realizeazã prin cooperare cu Sinele Corpului respec– 311 –

Kenneth Meadows
tivei persoane, pentru a se stabili cauza ce a produs lipsa armoniei în felul în care acesta îºi duce viaþa ºi pentru a descoperi ceea ce se impune a fi aflat – poate voinþa, disponibilitatea de a realiza modificãri în anumite aspecte ale stilului de viaþã dus, ce au generat apariþia respectivei condiþii negative. Din perspectiva ºamanicii, existã douã cauze principale ce stau la baza apariþiei unei afecþiuni. Mai întîi, existenþa, în interior a ceva ce n-ar trebui sã se afle acolo. În al doilea rînd, ceva ce ar trebui sã se afle în interior, însã lipseºte. Primul element reprezintã o intruziune – energie plasatã în mod greºit, care a pãtruns în interior ºi care nu aparþine locului în care se aflã. Cel de-al doilea este o disipare – o pierdere de energie vitalã. Intruziunea poate surveni ca urmare a fricii, stresului, neliniºtii ºi, în general, vulnerabilitãþii cauzate de obiceiul de viaþã ce slãbesc sistemul energetic ºi îl dezechilibreazã, precum ºi prin atac psihic. Forma de activitate ºamanicã folositã pentru rectificarea acestei stãri este numitã abstracþie. Disiparea sau pierderea forþei vitale este rectificatã atunci cînd nivelul energetic este restabilit. Aceastã formã de activitate ºamanicã este numitã recuperare. Una dintre principalele cauze ale apariþiei unei afecþiuni este sentimentul de separare – de singurãtate, de caracter incomplet. „Vindecarea“ ºamanicã este, în principal, un proces de reînviere a sentimentului de „aparþinere“. Iatã de ce, în grupurile tribale, vindecarea era adesea realizatã de ºaman cu participarea activã a tuturor membrilor familiei ºi a prietenilor ºi, uneori, a întregii comunitãþi. Aºa cum am explicat în cuprinsul capitolului nouã scopul aceste acþiuni era, în parte, restabilirea sentimentului de „aparþinere“ prin intermediul
– 312 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
empatiei ºi sprijinului colectiv. Vindecarea ºamanicã nu depinde de aºa numitele puteri psihice, capacitãþi de mediu cu puteri extrasenzoriale sau de necesitatea exercitãrii „credinþei“. Cu toate acestea, însã, necesitã capacitatea de realizare a conexiunii ºi comunicãrii cu inteligenþa Sinelui Corpului persoanei care cautã ajutor. Sinele Corpului este elementul care are grijã de corpul fizic, fiind protectorul, paznicul ºi apãrãtorul sãu. El reacþioneazã la fricã – care este o emoþie ce produce hormoni pe care Unihipili o foloseºte pentru a elibera adrenalina – deoarece Sinele Corpului, în principal, se ocupã de supravieþuirea fizicã. El vrea sã rãmînã în viaþã, deoarece este un sine muritor. El moare atunci cînd viaþa pãrãseºte corpul. Niciodatã nu doarme, deoarece se gãseºte într-o permanentã stare de percepþie, funcþionînd instinctiv. Limbajul sãu are la bazã impulsuri electrochimice. Domeniul sãu de referinþã este sfera fizicului ºi are de-a face cu aspectul inconºtient al psihicului. Sinele Corpului ºtie ce este benefic ºi ce are caracter vãtãmãtor în hrãnirea, susþinerea, întreþinerea ºi reparaþia corpului uman. În definitiv, este inteligenþa care îl impune în viaþã ºi în existenþã. Motivul pentru care nu cunoaºtem nimic din ceea ce el cunoaºte este cã niciodatã nu întrebãm acest lucru. Problema nu e cã n-am ºti cum sã întrebãm, însã nici mãcar nu ºtim cã putem sã o facem! Sîntem într-o totalã necunoaºtere a propriei noastre fiinþe. Sinele Corpului ne poate spunem ce alimente sînt bune de mîncat ºi care din acestea pot avea un efect advers asupra copului. ªtie mai bine decît orice nutriþionist care alimente sînt cele mai potrivite pentru corpul nostru pentru a-l menþine în armonie ºi echilibru. Tot ceea ce trebuie sã facem este sã întrebãm.
– 313 –

Kenneth Meadows
Sinele Eului – sinele Psihicului – este cel care alege alimentele pe care le ingerãm. Aºadar, ceea ce mîncãm este ceea ce, mai degrabã, place ºi satisface cerinþele psihicului, decît ceea ce ar hrãni cu adevãrat corpul. Dacã mîncarea aratã bine, miroase bine ºi are gust bun, sinele Eului considerã cã trebuie sã fie bunã. Însã este posibil sã nu fie aºa din punctul de vedere a corpului însuºi. Dialogînd cu Sinele Corpului nostru, prin intermediul lui Unihipili, vom fi capabili sã determinãm ce tipuri de alimente sînt mai bune pentru noi. Dacã sîntem preocupaþi de condiþia fizicã sau avem o problemã cu greutatea, propriul nostru corp va ºti ceea ce este benefic pentru el sã consume, pentru a-ºi restabili sãnãtatea sau a ajunge la greutatea corectã care sã-l facã sã funcþioneze la cel mai eficient nivel. Dialogul cu Sinele Corpului nostru este o metodã mai exactã de determinare a nevoilor corpului, decît un plan de regim care, în definitiv, a fost schiþat în concordanþã cu anumite principii generale ºi teorii gîndite ºi puse în schemã de sinele Eului unei cu totul alte persoane.

Pendulul ca instrument ºamanic
O manierã eficientã de realizare a comunicãrii cu Sinele Corpului, prin intermediul lui Unihipili, este cu ajutorul unui pendul. Pendulul, ca instrument ºamanic, este pentru Unihipili un dispozitiv care îi dã posibilitatea sã îºi transmitã nivelul de percepþie al Sinelui Corpului cãtre sinele nostru conºtient (A-Uhane). El face acest lucru prin impulsul de energie de forma unui cod binar, deoarece limbajul Sinelui Corpului nu este for– 314 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
mat din cuvinte sau imagini, ci din impulsuri electrice ºi chimice: 0 – 1; pozitiv, neutru ºi negativ sau, altfel spus: „da“, „nu ºtiu“ sau „poate“ ºi „nu“. Aºadar, dacã sînteþi în stare sã vã formulaþi întrebãrile în mod obiectiv ºi într-un anumit mod, în care sã primiþi rãspunsuri de genul: „da“, „nu“, „nu ºtiu“ sau „poate“, puteþi purta o conversaþie plinã de înþelesuri! Un pendul constã într-o micã greutate suspendatã de un fir, o frînghie sau un lanþ. Greutatea poate fi o bucatã de lemn, de sticlã sau orice alt material care se balanseazã atunci cînd este suspendat. Firul, frînghia sau lanþul se þine trecut peste degetul arãtãtor, lãsînd greutatea sã atîrne cam la 7–10 cm (3–4 inci) distanþã de acesta. Pendulul se va legãna ori înainte ºi înapoi, ori de la dintr-o parte în alta, ori se va învîrti în sensul acelor de ceasornic sau în sens contrar acestora. Aceste miºcãri pot fi relaþionate cu cele patru rãspunsuri: „da“, „nu“, „nu ºtiu“ sau „poate“. Cum ºtiþi care este fiecare? Trebuie sã stabiliþi asta singuri. Ceea ce poate fi o succesiune corectã pentru unii, poate sã nu fie aºa pentru alþii. Activitatea ºamanicã este foarte personalã, deci aveþi nevoie sã stabiliþi care este codul corect în ceea ce vã priveºte. Faceþi rost de un pendul pe care sã vã facã plãcere sã-l mînuiþi ºi urmaþi instrucþiunile date în experimentul urmãtor, pentru a-l pregãti sã serveascã drept instrument de comunicare.

– 315 –

Kenneth Meadows

Figura 34. Suspendarea pendulului. Firul trebuie sã treacã peste partea superioarã a degetului arãtãtor, cu greutatea atîrnînd cam la 7–10 cm (3–4 inci) distanþã de acesta. Aceastã greutate trebuie sã fie suspendatã deasupra a ceea ce încercaþi sã prospectaþi, chiar în imediata sa apropiere. Celãlalt capãt al firului trebuie sã fie trecut pe sub degetul mijlociu, peste cel inelar ºi pe sub degetul mic, pentru a evita alunecarea pendulului pe timpul miºcãrii acestuia. ......................................................................................

EXPERIMENTUL 29 Pregãtirea instrumentului de comunicare
Luaþi pendulul cu dumneavoastrã, în Locul Liniºtit din casã pe care vi l-aþi ales, ºi aºezaþi-vã confortabil în spatele
– 316 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
unei mese sau al oricãrei mobile ce vã poate asigura o suprafaþã planã solidã. Lãsaþi sã atîrne firul pendulului peste degetul arãtãtor al mîinii drepte (sau al celei stîngi, dacã sînteþi stîngaci) ºi la 7-10 cm (3-4 inci) deasupra greutãþii. Sprijiniþi-vã cotul pe o suprafaþã solidã, astfel încît greutatea sã rãmînã suspendatã liber chiar deasupra suprafeþei interesate, fiind þinutã cu putere. Acum, în minte, conectaþi-vã cu Sinele Corpului prin intermediul lui Unihipili, pur ºi simplu numai dorind sã faceþi asta. Intenþia clarã vã este sã faceþi un contact conºtient, astfel cã rãmîneþi cu atenþia treazã pentru a percepe realizarea acestui contact, ca rezultat al acelei intenþii. Acesta este un element preliminar important ºi vital. Cînd pendulul rãmîne nemiºcat permiteþi minþii sã se relaxeze ºi puneþi urmãtoarea întrebare: „Care este direcþia de miºcare pentru DA“? Nu încercaþi sã forþaþi pendulul sã se miºte. Permiteþi, pur ºi simplu minþii sã rãmînã pasivã ºi daþi voie miºcãrii sã de întîmple. Cînd pendulul începe, realmente, sã se miºte, daþi-i voie sã-ºi dezvolte propria direcþie de miºcare. Este cumva o rotaþie circularã, în sensul acelor de ceasornic? Sau în sens contrar? Este o oscilaþie perpendicularã sau o miºcare orizontalã? Notaþi în minte direcþia miºcãrii. Repetaþi procedura pentru urmãtoarea întrebare: „Care este direcþia de miºcare pentru POATE“? Permiteþi pendulului sã rãspundã. Apoi întrebaþi: „Care este direcþia de miºcare pentru NU“? În final, întrebaþi: „Care este direcþia de miºcare pentru NU ªTIU“? Dacã existã o discrepanþã în rãspunsuri, treceþi din nou prin întreaga procedurã, pînã cînd nu mai existã nici o con– 317 –

Kenneth Meadows
fuzie. De exemplu, în situaþia în care rãspunsul la prima întrebare este o oscilaþie verticalã de tipul unui gest de încuviinþare fãcut cu capul, cãutaþi confirmarea acestuia astfel: „Dacã o miºcare verticalã înseamnã DA, leagãnã-te înainte ºi înapoi ca sã confirmi acest lucru“. Dupã ce veþi fi obþinut un rãspuns, puteþi verifica ºi celelalte rãspunsuri primite, în mod similar. ........................................................................................ Energiile eterice – ca ºi impulsurile electrice care au particule încãrcate cu sarcini pozitive sau negative – sînt transmise, în chip de semnal, de cãtre Sinele Corpului, prin Unihipili, cãtre Corpul Energetic, care, la rîndul lui, are caracteristici electromagnetice. Corpul Energetic, împreunã cu corpul fizic, acþioneazã ca transformator. În cazul electricitãþii, un transformator este elementul ce transferã energia electricã dintr-un circuit în altul, sau schimbã voltajul, curentul sau faza. Prin analogie, aceste frecvenþe extrem de rapide sînt, astfel, coborîte ºi transmise, prin intermediul sistemului nervos autonom, cãtre degetul ce þine suspendat liber firul pendulului. Un impuls imperceptibil ca de curent electric este ceea ce face ca greutatea de la capãtul firului sã se miºte. În acest mod, cu ajutorul codului binar pe care l-aþi stabilit, aveþi posibilitatea de a veni în contact direct, conºtient, cu o inteligenþã interioarã. Urmãtoarea etapã este formularea de întrebãri prin care sã obþineþi rãspunsuri clare de „da“ sau „nu“. Modul tradiþional de susþinere a firului, între degetul arãtãtor al mîinii ºi degetul mare, permite pendulului sã fie controlat de miºcãri musculare, chiar foarte fine, care pot fi influenþate de condiþionãrile psihice proprii – mai degrabã ceea ce
– 318 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
credeþi cã aþi putea dori sau ceea ce este de dorit, decît ceea ce este, realmente, nevoie. Modul de susþinere a firului pe care l-am descris permite pendulului sã fie în afara unor asemenea influenþe ºi sã rãmînã într-o stare de completã neutralitate. Sinele Corpului nostru reprezintã inteligenþa care guverneazã, întreþine ºi susþine corpul nostru fizic ºi, prin urmare, el cunoaºte ceea ce îi este benefic ºi nu invers. De exemplu, unele alimente, deºi bune din punctul de vedere al propriilor condiþii pot sã nu fie benefice pentru toate persoanele. În acelaºi mod, o combinaþie de elemente, deºi benefice fiecare în parte, poate avea un efect advers asupra corpului. Purtarea unui dialog cu Sinele Corpului prin Unihipili cu ajutorul folosirii pendulului reprezintã o modalitate de verificare a caracterului potrivit sau nu, ori a prospeþimii oricãrui aliment, într-un anumit moment. ........................................................................................

EXPERIMENTUL 30 Testarea mai multor alimente ºi stabilirea caracterului benefic al fiecãruia dintre ele, pentru organism
Þineþi pendulul deasupra unui aliment ºi întrebaþi, mai întîi: „Acest aliment este bun?“ sau, în cazul în care este vorba de fructe sau legume, întrebaþi: „Acest aliment este proaspãt?“ Dacã rãspunsul la întrebare este „da“, continuaþi prin întrebarea: „Este acest aliment bun pentru mine, acum?“
– 319 –

Kenneth Meadows
Unele alimente pot sã nu fie bune pentru noi deoarece sînt prea rafinate, conþin aditivi nepotriviþi, prea multã grãsime, zahãr ori sare sau pentru alte motive. Indicînd cã un anumit aliment, deºi bun prin calitãþile pe care le are, nu este benefic pentru noi într-un moment oarecare, Sinele Corpului indicã, probabil, cã, în combinaþia acestuia cu alte alimente rezultatul poate sã nu fie bun sau cã, pur ºi simplu, corpul nu îl solicitã în acel moment. Ar putea fi foarte potrivit altã datã, deci un „nu“ nu ar trebui interpretat ca însemnînd interdicþia de a mînca vreodatã acel aliment anume. Aceastã tehnicã simplã poate fi extinsã ºi aplicatã meniurilor incluse într-o carte de bucate sau într-un plan de regim alimentar. În acest fel, dacã sînteþi preocupat de greutate veþi fi în stare sã vã proiectaþi o dietã în întregime numai pentru dumneavoastrã, una care sã se potriveascã pe deplin corpului ºi metabolismului pe care îl aveþi. .......................................................................... Puteþi, desigur sã adresaþi ºi alte întrebãri pentru a obþine informaþii despre dumneavoastrã, însã trebuie sã încercaþi sã rãmîneþi în sfera lucrurilor simple. Nu includeþi întrebãri de naturã profeticã. Sinele Corpului ºi Unihipili nu pot prezice viitorul. În orice caz, puteþi sã obþineþi îndrumãri importante în legãturã cu caracterul ajutãtor al unei anumite activitãþi sau acþiuni sau predispoziþia acestora de a cauza probleme de orice fel. Aºadar, avem aici un mijloc de descoperire al lucrurilor din viaþã ce vã sînt benefice, dumneavoastrã ºi corpului, aducînd armonie, precum ºi acelora care ar putea avea un efect advers.
– 320 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”

Sinele Superior – Aumakua
Existã încã o categorie de „sine“ – o altã inteligenþã – în cadrul fiinþei noastre multidimensionale. Una care se manifestã ca cel mai evoluat aspect al totalitãþii noastre. Este cel mai mare „sine“ al Sufletului. Acestui „sine“ superior i s-au dat multe denumiri. Unele tradiþii mistice l-au numit „conºtiinþa superioarã“, deoarece pare sã aibã capacitãþi supraconºtiente, sau „sinele nemuritor“, deoarece se crede cã supravieþuieºte morþii, ºi chiar „sinele divin“, deoarece are atribute asociate cu divinitatea. De asemenea, poate fi numit „Marele Sine“ sau „Sinele Superior“, deoarece este acel „sine“ la care aspirãm în cadrul fiinþei noastre compozite, sinele care ne inspirã. Acest Sine „Superior“ funcþioneazã în Corpul sufletului. Locul în care se gãseºte conºtiinþa sa în relaþie cu corpul fizic este deasupra capului. Haloul sau discul solar, portretizate în picturile religioase ºi operele de artã, sînt reprezentãri simbolice ale acestuia. Existã în dimensiunea Sufletului, a cãrui „substanþã“ este reprezentatã de Lumina spiritualã. Acest Sine Superior ne-a creat corpul fizic deoarece el trãia mai înainte de existenþa noastrã fizicã ºi va continua sã supravieþuiascã ºi dupã moartea noastrã fizicã. ªamanii kahuna numeau acest Sine superior Aumakua. Au înseamnã „Eu“, „sine“ sau „spirit“; makua înseamnã „pãrinþi“ sau „parental“ ºi, de asemenea, poate sã însemne „tatã“. Aºadar, Aumakua înseamnã „acei pãrinþi – Eu“ sau „Eu Tatãl“ – acel „Tatã al Nostru“ al categoriilor de „sine“ sau
– 321 –

Kenneth Meadows
inteligenþelor care intrã în compunerea fiinþei noastre multidimensionale. Haideþi sã examinãm acest nume ºi mai în profunzime. Ma înseamnã „a curge prin ceva“, ku înseamnã „asemãnare“, iar kua înseamnã „jug“ sau „acel ceva ce þine laolaltã“. De asemenea poate însemna „a genera“ sau „generaþii“, cum ar fi copiii. Aºadar, o fiinþã umanã este formatã dupã asemãnarea lui Aumakua, care ºi-a hotãrît reîncarnarea printr-o relaþie care ar putea fi asemãnatã cu aceea dintre pãrinte ºi copil. Aceasta este semnificaþia unor scrieri sacre, în care se afirmã cã omul a fost creat dupã imaginea lui Dumnezeu – dupã asemãnarea lui Aumakua. Este interesant de observat cã expresia hawaianã pentru cuvîntul regat este au puni. Au înseamnã „Eu“, iar puni înseamnã „loc“. Deci, „regatul Tatãlui Nostru“ este „Locul pe care îl deþin Eu“. Este locul în care „Eu“ se gãseºte în Regatul Sufletului „de sus“, care, în terminologie religioasã este numit „Ceruri“, „Paradis“. Definiþia „P ãrinþii - Eu“ indicã faptul cã Aumakua este o entitate dualã – o pereche parentalã, avînd atît aspect masculin, cît ºi feminin – al cãrui accent este pus, mai degrabã, pe valorile eterne decît pe consideraþiile psihice ºi materiale temporale. Aºadar, aspectul Tatã a fost cel care a produs un model de informaþie al seminþei în dimensiunea sufletului care ne-a determinat forma, iar aspectul Mamã a fost cel care a asigurat substanþa pe baza cãreia urma sã se manifeste forma. Acest principiu stã la baza a tot ceea ce are existenþã fizicã, fiind reprezentat de ºamanii taoiºti sub forma simbolului Tai Chi. Ca toate simbolurile strãvechi, simbolul Tai Chi are multe faþete de interpretare. Reprezintã Marea Unitate a integrãrii dintre Yin ºi Yang, precum ºi principiul extremelor comple– 322 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
mentare. Indicã, de asemenea, miºcarea vieþii ºi reprezintã numele dat unei arte strãvechi, de rafinate miºcãri meditative. De asemenea, poate fi înþeles ca fiind calitatea potenþialã ce devine manifestare efectivã. ªamanii taoiºti o priveau, de asemenea, ca simbol al unui Sine superior. Ideograma chinezã corespunzãtoare pentru cuvîntul Eu reprezintã o combinaþie a simbolurilor pentru Soare ºi Lunã, precum ºi a calitãþilor lor alternative ºi complementare. O combinaþie de Yang ºi Yin. Aspectul impulsiv masculin produce modelul de sãmînþã pentru toate elementele, iar aspectul receptiv ºi hrãnitor feminin produce substanþa în concordanþã cu o Lege cosmicã: „Totul este nãscut din Femeie“. Îngemãnarea aspectelor masculin ºi feminin – Yang ºi Yin – perpetueazã viaþa ºi creeazã noi forme în care Spiritul îºi poate gãsi expresia ºi se poate percepe pe el însuºi. Aumakua – „sinele“ Sufletului nostru – prezintã o mai mare înþelepciune decît sinele Eului (A-Uhane) deoarece are acumulatã experienþa mai multor vieþi. Din dimensiunea Sufletului, are, în orice moment, o privire generalã asupra situaþiei vieþii noastre umane. El vede cu claritate în toate direcþiile – trecut, prezent ºi viitor – ºi poate percepe locul în care toate elementele constitutive, toate micile piese ale jocului de puzzle întruchipat de viaþa noastrã se pot potrivi laolaltã. Viaþa noastrã nu este ceva predestinat. Viitorul reprezintã o cristalizare a tot ceea ce ia fiinþã ca urmare a alegerilor ºi acþiunilor pe care le-am fãcut în trecut, precum ºi a gîndurilor ºi acþiunilor din prezent, iar Sinele superior este capabil din dimensiunea Sufletului sã perceapã modelele aflate în proces de formare, mai înainte ca acestea sã capete formã de manifestare. O rugãciune la care primim rãspuns reprezintã rezul– 323 –

Kenneth Meadows
tatul schimbãrilor fãcute în acele modele, mai înainte ca ele sã se manifeste în realitatea fizicã.

Comunicarea cu Sufletul
Sinele nostru superior nu ne formuleazã nici o cerere ºi nu acþioneazã asupra noastrã nici mãcar atunci cînd facem greºeli, deoarece dezvoltarea noastrã poate avea loc numai prin învãþarea din consecinþele propriilor noastre alegeri, consecinþe ºi acþiuni, precum ºi din acelea ale celorlalte persoane ale cãror vieþi ne-o influenþeazã pe a noastrã. Însã, ca un pãrinte iubitor, Aumakua este întotdeauna acolo pentru a acorda consilierea necesarã atunci cînd este solicitat sã facã asta, întotdeauna sprijinind, niciodatã intervenind, dorind numai ceea ce este în interesul nostru ºi pentru atingerea stãrii de bunãstare, deoarece el ne iubeºte necondiþionat ºi pe deplin, în ciuda rezistenþei pe care o opunem noi înºine. Tot ceea ce ni se cere sã facem ca rãspuns este sã recunoaºtem acest lucru ºi, fãcînd aceasta, sã aducem acest Sine „Superior“ în viaþa noastrã de zi cu zi. Ceea ce astãzi este numit, uneori, „canalizare“ – punerea la dispoziþia percepþiei conºtiente a unor cunoºtinþe ºi a unei înþelepciuni superioare, prin accesul direct la o sursã „superioarã“ – este, în anumite cazuri, diferitã de domeniul percepþiei extrasenzoriale a unui mediu. Pur ºi simplu este un dialog personal între individ ºi Sinele sãu superior. Multe experienþe de canalizare sînt, prin urmare, conversaþii cu un aspect al propriei fiinþe multidimensionale a canalizatorului – cu Sinele supe– 324 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
rior al acestuia, care existã în altã dimensiune. Sinele superior nu ia în stãpînire corpul fizic ºi psihicul, spre a manipula corzile vocale ºi a transmite un mesaj, cum se petrece cu un mediu cu capacitãþi extrasenzoriale, care nu ºtie ce se petrece cu el pe timpul procesului de comunicare. Canalizatorul sau ºamanistul pãstreazã controlul deplin asupra liberului sãu arbitru ºi rãmîne conºtient pe timpul întregii experienþe, deºi se aflã într-o stare modificatã de percepþie. „Cãlãtoriile“ ºamanice realizate într-o stare modificatã a percepþiei prin intermediul „deplasãrii“ pe fondul sunetelor de tobã ºi cu intenþia de a veni în contact conºtient cu Sinele superior sînt delicate, sigure ºi controlate, deoarece, la fel cum bãtaia tobei va induce o stare modificatã de percepþie de la realitatea obiºnuitã la realitatea ne-obiºnuitã, la fel va ºi întoarce individul din realitatea ne-obiºnuitã la realitatea obiºnuitã, la terminarea experimentului. Pentru a contacta Sinele superior în acest mod, ºamanistul transferã percepþia sa în ceea ce se numeºte, de obicei, „Lumea de Sus“ care, în mituri ºi legende este localizatã în cer, „deasupra norilor“, deoarece este o sferã „superioarã“, „cereascã“. Acolo, Sinele „superior“ poate apãrea sub forma unui Învãþãtor. În orice caz, nu este o proiecþie exterioarã, ci, mai degrabã, o cãlãtorie în interior, cãtre un plan lãuntric. Numai din punct de vedere al relaþiei cu corpul fizic putem spune cã Marele Sine se aflã localizat în spaþiul de deasupra capului, cãci el se gãseºte în altã dimensiune. Întîlnirea în acest mod a unui Învãþãtor pe planurile lãuntrice poate fi descrisã doar ca o experienþã extaticã, una totalmente personalã. Exact aºa cum aceste experienþe sînt descrise, atît în cuvinte, cît ºi prin intermediul muzicii, de soþia mea,
– 325 –

Kenneth Meadows
Beryl, în opera ei simfonicã „Forþele Iubirii“, disponibilã pe casetã (vezi capitolul Informaþii suplimentare). Prin intermediul Învãþãtorului lãuntric este posibilã conectarea la un adevãrat depozit de experienþã ºi înþelepciune înmagazinate în Suflet. Astfel, contactul conºtient cu ecologia Sufletului, prin intermediul unei cãlãtorii ºamanice, este posibil fãrã folosirea drogurilor halucinogene. În timp ce anumite droguri pot induce o stare modificatã a psihicului ºi pot avea ca rezultat producerea unei stãri extatice, efectele produse sînt doar rezultatul modificãrilor chimice apãrute în creier ºi pot fi distructive ºi dãtãtoare de dependenþã. Drogurile sînt un fals substituent ºi nu un mod de a face contact cu o naturã superioarã. Este exact inversul. P ãtrunderea în Suflet ºi obþinerea sprijinului din partea forþelor sale superioare este posibilã ºi printr-o altã tehnicã ºamanicã – dialogul telepatic. Într-un context religios acest lucru este numit rugãciune, deºi ceea ce adesea ne sînt prezentate ca rugãciuni nu sînt decît simple cuvinte, uneori, nici mãcar înþelese de persoana care le rosteºte sau le citeºte. Iisus, ºi El un maestru ºaman, le-a etichetat ca fiind „vane repetiþii“, cãci sînt inutile ºi lipsite de eficienþã. Rugãciunile eficiente sînt modele energetice cu un mesaj puternic ºi adevãratul sãu scop este sã implice inteligenþa „superioarã“ într-un act de creaþie. Un motiv pentru care cele mai multe din rugãciunile religioase rãmîn fãrã rãspuns este acela cã ele nu pãtrund niciodatã pînã la inteligenþa „superioarã“ – însã, bineînþeles, acesta este un lucru de înþeles dacã cel care face rugãciunea nu ºtie ce, cine ºi unde este acea Inteligenþã! Rugãciunile ineficiente nu au nici o intenþie clarã sau sînt lipsite de puterea de a le proiecta într-o altã dimensiune. Ele nu au viaþã – nu
– 326 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
au Chi. Pe de altã parte, comunicarea telepaticã cu Sufletul este o acþiune ce se întreprinde spontan, la ea luînd parte, într-un parteneriat colectiv sinele Eului, Sinele Corpului, Unihipili ºi Aumakua. Haideþi sã examinãm modul în care are loc acest tip de comunicare. Mai întîi, este nevoie sã mergem dincolo de limitãrile pe care propriile noastre condiþionãri ni le vor fi impus ºi sã recunoaºtem cã sîntem conectaþi inerent cu o Inteligenþã creatoare care existã în afara Timpului ºi Spaþiului. În al doilea rînd, trebuie sã vrem, într-adevãr, sã intrãm în legãturã cu aceastã inteligenþã, deºi ea este preocupatã permanent cu îndeplinirea obiectivului final al atingerii bunãstãrii noastre ºi este gata sã ne ajute ºi sã ne ghideze paºii. Ea poate rãspunde în mod direct numai dacã este invitatã sã facã acest lucru. Poate fi abordatã numai printr-o atitudine copilãreascã, de adevãr ºi inocenþã („inocenþa“ în înþelesul sãu de lipsã de îndoialã ºi cinism). Asta înseamnã sã facem acest lucru cu spiritul lui Unihipili! Unihipili, Copilul din interiorul nostru, poate sã ne conducã pînã în prezenþa Sinelui nostru „parental“, astfel încît viaþa noastrã sã fie mai împlinitã, mai eficientã, mai creativã. Canalul care conecteazã corpul nostru fizic, prin Corpul Energetic cu Corpul Sufletesc, este accesat prin Unihipili, întocmai precum aspectul inconºtient al psihicului este atins numai prin subconºtient. Astfel, Unihipili pãzeºte intrarea în Suflet. Aceasta este una din responsabilitãþile sale funcþionale. Astfel, indiferent ce încercaþi sã comunicaþi sufletului, trebuie sã fie inteligibil pentru Unihipili din interior. Simplitatea copilãreascã, încrederea copilãreascã ºi aºteptãrile inocente sînt, astfel, cerinþe prealabile esenþiale pentru rugãciunea ºamanicã.
– 327 –

Kenneth Meadows
În timp ce orice abordare a Sinelui Superior trebuie sã fie respectuoasã, ea nu trebuie sã fie umilã. Nu sînteþi nici clona sa, nici robotul ºi nici sclavul sãu. Relaþia este de apropiere ºi iubire. Numai oamenii al cãror Eu le auto-impune sã-ºi exercite puterea asupra celorlalþi cer sã fie serviþi ºi trebuie sã inventeze cuvinte sonore ºi titluri elevate, nu întotdeauna de înþeles, pentru a se asigura cã este îndeplinit contactul. Avem nevoie sã ne eliberãm de povara ºi nonsensul unor asemenea condiþionãri ºi sã ajungem sã ne dãm seama cã ceea ce este cu adevãrat important este calitatea mesajului care se comunicã. Haideþi, aºadar, sã facem împreunã un experiment al unui dialog ºamanic lipsit de nonsensuri. ..............................................................................................

EXPERIMENTUL 31 Dialogul ºamanic
Mergeþi în Colþul Liniºtit pe care vi l-aþi stabilit în casã sau într-un alt loc cu concentrare de forþã, din exteriorul locuinþei, unde sã puteþi sta confortabil ºi sã vã puteþi simþi totalmente în voie, un loc unde sã fie puþin probabil sã fiþi deranjaþi. Luaþi cu dumneavoastrã un carneþel ºi un pix. Încercaþi sã vã înlãturaþi din minte orice gînd prealabil referitor la cel cu care urmeazã sã vorbiþi. Nu este nevoie absolut de loc sã vã formaþi o imagine despre o persoanã sau o divinitate anume. Orice imagine de acest gen pe care aþi fi putut-o vedea, nu reprezintã altceva decît idei perso– 328 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
nale, prezente în minþile celor care le-au creat. Ele reprezintã numai rezultatul activitãþii Eului altcuiva, ºi nu Realitatea autenticã, fiind proiecþii ale însãºi limitãrii care ne-a blocat pînã acum, de-a lungul vieþii, accesul la trãirile supraconºtiente! În timp ce orice abordare a acestui Sine superior impune realizarea acesteia cu tot respectul cuvenit, relaþia nu trebuie sã fie una de venerare, ci de iubire. Este necesar sã aveþi intenþia clar formulatã în minte, încã de la început. Contactul respectiv este menit ºi trebuie sã aducã cu el o schimbare – una produsã în starea de aparentã „blocare“ survenitã în situaþia dumneavoastrã, în rezultatul posibil al unei înlãnþuiri de evenimente ce sînt în plinã desfãºurare, într-o relaþie sau referitor la o problemã ce vã preocupã – în funcþie de scopul Sufletului ºi în armonie cu Spiritul dumneavoastrã. Cereþi lui Unihipili sã vã deschidã calea cãtre Aumakua. Încercaþi sã vã imaginaþi o uºã care se deschide sau o perdea ce este datã uºor la o parte. Adresaþi-vã „sinelui“ Sufletului aºa cum îl identificã cu respect însuºi Aumakua, cu numele de Mentor sau Iubit, iar pe dumneavoastrã, A-Uhane, denumiþi-vã Cel Iubit ºi stabiliþi recunoaºterea adevãratei relaþii. Ea implicã atît procesul de dãruire, cît ºi pe cel de primire – un schimb reciproc de energie – ca rezultat al iubirii ºi respectului manifestat unul pentru celãlalt, precum ºi ca acordare a valorii pe care o meritã acestei relaþii reciproce. Aceastã abordare este, aºadar, extrem de departe de cea prezentînd „servitorul de nimic“ ºi „sclavul umil“, zugrãvite într-o epocã demult apusã, cu speranþa vanã cã vreun Personaj mãreþ din afara Creaþiei ar fi putut fi atins plãcut de o asemenea manifestare de supunere.
– 329 –

Kenneth Meadows
Aumakua este un nume cu un sunet foarte plãcut. Încercaþi sã-l folosiþi ca ºi cînd ar fi numele cuiva cu care aveþi o relaþie de iubire ºi care vã este drag. Comportaþi-vã firesc. Vorbiþi din adîncul inimii ºi nu din profunzimea minþii. Spuneþi-i lui Aumakua cã îl iubiþi ºi cã aveþi o problemã pe care aþi vrea sã o împãrtãºiþi. Apoi, descrieþi-vã problema într-un mod plin de simþire. Povestiþi-o aºa cum este. Solicitaþi ajutorul ºi consilierea pentru obþinerea unui rezultat benefic. Scrieþi în carneþel rezumatul a tot ceea ce aþi spus. Apoi, aºezaþi-vã în liniºte, cu atenþia treazã. Nu încercaþi sã formulaþi nici un rãspuns în minte. Nu este absolut deloc nevoie sã îl analizaþi în profunzime ºi sã încercaþi sã formulaþi un rãspuns. Doar fiþi atent ºi aºteptaþi rãbdãtor un rãspuns. Acesta poate sã nu vã vinã sub formã de cuvinte. Poate sã aparã, de exemplu, sub forma a ceva care sã vã atragã atenþia ºi care sã se petreacã în aria dumneavoastrã de percepþie. Miºcarea unei perdele poate, în faþa unei perdele deschise. Foºnetul frunzelor în bãtaia vîntului. Zbaterea unei insecte. Un desen sau o formã anume. O culoare sau, poate, doar o senzaþie lãuntricã. O amintire care vã apare în minte. De orice naturã ar fi rãspunsul primit, zugrãviþi-l în cuvinte ºi descrieþi-l în carneþel. Dacã pare sã fie simbolic, nu încercaþi sã-l interpretaþi. În momentul de faþã, vã confruntaþi doar cu înregistrarea unui element care a survenit brusc ºi în mod neaºteptat pentru percepþia dumneavoastrã, ºi nu cu încercarea de a-l explica. Vorbiþi apoi cu Aumakua despre experienþa pe care tocmai aþi trãit-o. Dacã este ceva ce nu înþelegeþi, cereþi-i lui
– 330 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
Aumakua sã vã explice. Scrieþi-vã întrebãrile în carneþel ºi aºteptaþi rãspunsul. Din nou, nu încercaþi sã vã folosiþi imaginaþia sau sã construiþi un rãspuns. Fiþi doar receptiv, alert ºi rãbdãtor! În momentul în care vã vine rãspunsul, notaþi-l ºi pe acesta. Dacã aveþi nevoie de clarificãri solicitaþi-le. Din nou, scrieþi ceea ce aþi întrebat ºi aºteptaþi rãspunsul. Un rãspuns vã poate sosi în foarte multe moduri, aºa cã rãmîneþi în alertã. Ce vi se aratã? Ce vi se indicã? Continuaþi în acest fel, notîndu-vã întrebãrile, deoarece aceasta ajutã la atragerea atenþiei lui Unihipili ºi la concentrarea intenþiei. În aºteptarea rãspunsului, va trebui sã învãþaþi sã ascultaþi liniºtea. Rãspunsul va apãrea din nemiºcare. Uneori, rãspunsul poate fi acela de a aºtepta – a aºtepta sã vi se arate. Apoi, rãspunsul poate veni pe neaºteptate, prin sincronizare – ceva asemãnãtor „coincidenþei“, a unei întîlniri întîmplãtoare sau a ceva ce se petrece pe neaºteptate. Dialogul ºamanic vã va aduce în viaþã rãspunsuri la multe nelãmuriri majore, precum ºi la situaþii pentru rezolvarea cãrora cãutaþi ajutorul. Rãspunsul la rugãciuni nu este obþinut printr-o gîndire pozitivã sau prin cine ºtie ce intervenþie divinã, ci prin puterea creaþiei. El ia fiinþã prin intermediul celor patru categorii de sine ale fiinþei multidimensionale, ce coopereazã laolaltã, într-un act al creaþiei. .......................................................................................

– 331 –

Kenneth Meadows

Ghicitul ºamanic
Un alt mijloc de comunicare cu Sinele superior se realizeazã prin intermediul ghicitului. Ghicitul ºamanic este o artã strãveche, însã nu are de-a face cu prezicerile de noroc, superstiþiile sau cititul gîndurilor. Cuvîntul ghicit este definit, în cele mai multe dicþionare, ca însemnînd „cãlãuzire divinã“. Astfel, reprezintã un mod de consultare a unei inteligenþe superioare, care se aflã în posesia unei ºtiinþe de un nivel superior. Ghicitul ºamanic reprezintã un mod de a consulta acea ºtiinþã de nivel superior, aparþinînd Sinelui superior al persoanei care cerceteazã. De fapt, ghicitul nu se referã la viitor ci la prezent. De vreme ce majoritatea problemelor întîlnite în viaþa noastrã sînt auto-produse – adicã sînt produse de cãtre sinele Eului, care cu greu poate ajunge sã gãseascã o soluþie prin intermediul propriei capacitãþi de raþionare – ghicitul reprezintã un mijloc de obþinere a unei noi perspective, prin capacitatea de vedea dincolo de limitele impuse situaþiei de cãtre sinele Eului ºi, prin intermediul acþiunilor realizate în consecinþã, de a da o nouã formã rezultatului aºteptat. Ghicitul ºamanic este, mai degrabã, telepatic ºi intuitiv, decît imaginativ ºi analitic, deoarece este, în mod esenþial, o activitate a Spiritului. Aºa cum am subliniat mai înainte, Sinele Sufletului nu poate fi contactat direct de cãtre sinele Eului, prin folosirea raþiunii ºi intelectului. Acea cale duce numai cãtre o prãpastie ce blocheazã accesul cãtre alte niveluri mai înalte de percepþie. Iatã de ce atît de multe cãi, aºa numite „spirituale“, necesitã supunere oarbã faþã de o serie întreagã de
– 332 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
convingeri, deoarece calea de manifestare a „cunoaºterii“ este mai presus de nivelul la care poate ajunge intelectul. Deoarece ghicitul este o activitate subiectivã ºi, de asemenea, extrem de personalã, ºamanistul îºi dezvoltã propria manierã de punere în aplicare a unei metode oarecare. Un principiu general este acela potrivit cãruia ºamanistul îºi contacteazã Sinele superior ºi cere sã fie conectat la Sinele superior al persoanei care este interesatã de respectiva cercetare. În orice caz, acest lucru se poate obþine numai dacã „sinele“ Sufletelor celor douã persoane sînt în deplin acord. Un alt principiu fundamental al ªamanicii este acela cã spaþiul ocupat de fiecare fiinþã vie este sacru – adicã rezervat pentru acea persoanã – ºi, ca urmare, trebuie sã fie respectat. Un ºamanist nu va pãtrunde cu intenþii în spaþiul altei persoane, fãrã permisiunea sau aprobarea acestuia, iar acest lucru este cu atît mai important atunci cînd se lucreazã la niveluri superioare de vibraþii. Existã cîteva sisteme de ghicit disponibile în prezent care pot funcþiona cu eficienþã pentru a avea posibilitatea obþinerii de informaþii de la o conºtiinþã superioarã. Sistemele amintite aici sînt menþionate în ordinea alfabeticã ºi nu în succesiunea meritelor relative a importanþei sau chiar a propriei mele preferinþe personale.

I Ching
I Ching („Cartea schimbãrilor“) îºi are originea în China Anticã, cu mii de ani în urmã, fiind, probabil, cel mai vechi sistem de oracol cunoscut. Se bazeazã pe modele de schim– 333 –

Kenneth Meadows
bare care guverneazã fiecare aspect al vieþii, reprezentînd pentru persoana care face cercetarea un mijloc de furnizare de sfaturi referitoare la cel mai bun mod de tratare a unei probleme, spre obþinerea unui rezultat armonios. I Ching se bazeazã pe aruncarea de beþe, monede sau cãrþi de joc pentru construirea unei hexagrame menite sã înmagazineze, în cadrul modelului sãu, atît problema, cît ºi soluþia sa. Dacã este abordat cu mintea deschisã ºi sinceritate a obiectivelor, sistemul I Ching va conecta persoana interesatã la un nivel de percepþie superior, în care ºtiinþa practicã este aplicatã pentru rezolvarea problemei care face obiectul respectivei preocupãri.

Runele
Runele sînt mai mult decît simboluri cu muchii ascuþite, avînd înþelesuri „ascunse“. Ele au constituit instrumentele primordiale ale ºamanilor din Europa Centralã ºi de Nord. Runele reprezintã modele ale puterilor energetice, care funcþioneazã atît în „exteriorul“ cît ºi în „interiorul“ ecologiilor, pentru a transmite principiul potrivit cãruia ceea ce pare sã se întîmple în „exteriorul“ cuiva nu este decît o reflexie a ceea ce are loc în „interiorul“ lui. Runele sînt un ajutor pentru realizarea dezvoltãrii personale ºi cultivãrii Spiritului. Ca ºi în cazul altor sisteme de ghicit, Runele au fost asociate cu forþe sinistre ºi oculte, nu numai prin acþiunea bigotismului religios dar ºi datoritã folosirii lor de cãtre vrãjitori ºi alte persoane ce au cãutat sã-ºi aroge puteri asupra semenilor, fiind, de asemenea, depreciate, ca urmare a folosirii lor drept mijloace de prezicere a norocului.
– 334 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
Ghicitul, aºa cum era practicat de ºamanii ce foloseau runele, nu depinde de capacitatea de a interpreta o prezicere fãcutã cu ajutorul acestor semne în concordanþã cu semnificaþiile anterior date acestora de cãtre alte persoane. Mai degrabã reprezintã capacitatea de a simþi în profunzime curgerea energiilor indicatã de combinaþia de puteri ale semnelor runice ºi mesajul telepatic pe care-l conþin. A se vedea, în legãturã cu acest subiect, cartea mea „Forþa runelor“ (Rune Power, Rider, 2001).

Cãrþile de ghicit ale Cãii Sacre
Acestea au fost realizate în ultimii ani de Jamie Sams, al cãrei minunat nume amerindian este Hancooka Olowampi, care înseamnã „Cîntecul De La Miezul Nopþii“. Aceste cãrþi înmagazineazã înþelepciunea strãveche a mai multor triburi bãºtinaºe amerindiene, fiind astfel o sintezã a spiritualitãþii acestora. Ele îºi dovedesc eficienþa pentru acei ce sînt familiarizaþi cu principiile roþii medicinii ºi au o afinitate pentru cosmologia strãveche amerindianã. Consilierea obþinutã prin folosirea bogatei game de imagine a cãrþilor dã posibilitatea celui ce întreprinde cercetarea sã recunoascã paºii propriei dezvoltãri ca persoanã ºi sã obþinã o privire introspectivã asupra problemei ce-l preocupã în mod curent ºi asupra învãþãmintelor conþinute de aceasta.

Tarot
Deºi cãrþile de Tarot sînt asociate cu misticismul medieval, ele au o origine cu mult mai veche, deoarece sisteme
– 335 –

Kenneth Meadows
analoge au fost gãsite în cadrul cabalei evreieºti, în învãþãturile ºcolilor „tainice“ caldeene ºi în tradiþiile spirituale ale strãvechiului Egipt. Folosite ca metodã de explorare a ºtiinþei înmagazinate în suflet, Tarotul este departe de a servi folosirii sale atît de generalizate astãzi, legate de prezicerea viitorului. Existã multe variante diferite de Tarot, ce oferã laolaltã o largã varietate de desene ºi conotaþii. Imaginile zugrãvite pe fiecare dintre cãrþi întruchipeazã interpretarea artistului datã forþelor arhetipale ºi principiilor implicate, însã nu picturile reprezintã elementul de maximã importanþã pentru ºamanist ºi nici semnificaþia simbolicã pe care ele intenþioneazã sã o transmitã. Ceea ce conteazã este modul în care imaginile ºi simbolurile îl afecteazã personal pe ºamanist dupã ce acesta a fãcut conexiunea cu Sinele Superior al persoanei interesate de realizarea cercetãrii.

Pendulul
În plus faþã de scopul folosirii sale, descris anterior, pendulul poate fi utilizat, de asemenea, pentru realizarea unui dialog direct cu Marele Sine ºi obþinerea unor rãspunsuri directe de tipul „da“ sau „nu“ la întrebãri specifice ºi precise. În orice caz, aceastã metodã are efect numai atunci cînd Marele Sine al persoanei care foloseºte pendulul este integratã în cadrul corpului ºi este posibilã conexiunea imediatã.

– 336 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”

Integrarea celor patru categorii de „Sine“
Perspectiva pe care o are Sufletul nostru este diferitã de aceea manifestatã de sinele Eului, iar trãirea de cãtre acesta a realitãþii fizice este obþinutã numai prin intermediul simþurilor noastre fizice. El se percepe pe sine însuºi nu ca pe un element separat, ci ca parte integrantã a unui Întreg mai mare, pãstrînd, totuºi o identitate individualã ºi o formã de exprimare unicã. Aºadar, „Sinele“ Sufletului nostru are cunoºtinþe mult mai bogate despre Sursa Supremã. Este, de asemenea, aspectul cu cea mai mare „permanenþã“ din toate elementele constitutive ale întregii noastre fiinþe. A fãcut parte din existenþa noastrã înainte de apariþia corpului nostru fizic ºi va continua sã supravieþuiascã ºi dupã moartea acestuia. Se schimbã numai forma fizicã prin intermediul cãreia îºi gãseºte exprimare ºi prin care trãieºte experienþa stãrii materiale – corpul fizic. Sinele Corpului reprezintã inteligenþa care controleazã corpul fizic. Sinele Ascuns (Unihipili) este inteligenþa care controleazã Corpul Energetic. Sinele Eului (A-Uhane) este inteligenþa care controleazã Corpul Psihic. Sinele Superior (Almakua) este inteligenþa care controleazã Corpul Sufletului. Unihipili reprezintã conexiunea dintre Sinele Corpului ºi A-Uhane, precum ºi dintre A-Uhane ºi Aumakua. Spiritul este Fiinþa Originalã – scînteia divinã, acel „Eu“ sau substanþã fundamentalã conºtientã de propria viaþã în toate dimensiunile existenþei – fiind, astfel, acel „Eu Sînt“ care dã posibilitatea
– 337 –

Kenneth Meadows
Sursei Supreme sã se perceapã pe Ea Însãºi! Atunci cînd ni se dã posibilitatea sã ne facem Sinele Superior sã participe activ în viaþa de zi cu zi, relaþia noastrã cu „divinitatea“ se schimbã de la o simplã idee existentã în minte – o imagine mentalã a unei fiinþe supranaturale ce existã în cine ºtie ce loc nebulos „Ceresc“ – ºi se transformã în realitatea practicã pãmînteanã a lui „chiar acum“ ºi „chiar aici“. Conectîndu-ne direct la Forþele Naturii – la Apã, Vînt ºi P ãmînt; la Soare, Lunã ºi Stele; la arbori, flori ºi stînci – aducem acelei energii direct în interiorul nostru ºi le facem sã sprijine procesul creºterii persoanei noastre, al dezvoltãrii noastre evolutive cãtre stadii superioare ale conºtiinþei ºi niveluri mai sofisticate de percepþie, precum ºi cel al cultivãrii Spiritului. ªamanica ne conecteazã, aºadar, cu Universul a cãrui substanþã constitutivã este energia, precum ºi cu toate aspectele propriei noastre fiinþe. Ne ajutã sã renunþãm la nevoia de a controla, exploata ºi manipula, deoarece prin conectarea noastrã la propria Sursã lãuntricã, putem beneficia de o putere ce emanã numai din interior. Prin intermediul acelei forþe interioare avem posibilitatea sã vedem dincolo de obiceiurile noastre negative, sã ne destindem din încordare ºi sã relaxãm supratensiunea pe care singuri ne-am impus-o. Stãpînirea modului de abordare a încercãrilor la care sîntem supuºi pe timpul experienþei noastre umane, îndepãrtarea limitãrilor trecutului ºi punerea în acord a sinelui Eului cu scopul superior al Sufletului, vor avea ca rezultat, nu numai integrarea tuturor categoriilor de „sine“ – o unitatea a „spiritelor“ cu Spiritul Unic – ci ºi intensificarea ºi expansiunea Luminii Sufletului.
– 338 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
Atunci cînd, în cadrul strãvechilor „ºcoli de tainã“, un neofit era sfãtuit „sã se cunoascã pe sine însuºi“, ceea ce se încerca era cu mult mai mult decît realizarea unei cunoaºteri profunde a naturii sinelui Eului. Ceea ce se indica era nevoia de a veni în contact ºi de a recunoaºte întreaga fiinþã multidimensionalã, intrînd în armonie cu „sinele“ diferitelor niveluri ºi „corpuri“, într-o activitate integrantã de parteneriat, menitã sã aibã ca rezultat îndeplinirea adevãratului scop al vieþii – scopul Sufletului – ºi motivaþia încarnãrii.

– 339 –

Marele Mister
Sursa din care proveniþi, ca ºi mine, Se gãsea acolo mai înainte ca Cerurile ºi P ãmîntul sã ia fiinþã. Mai înainte ca Psihicul sã existe, ªi înainte de a lua naºtere toate formele zãmislite de Psihic. Mai presus de Spaþiu ºi de Timp, Însã, paradoxal, cuprinsã în toate acestea. Veºnic prezentã. Aflatã pretutindeni. Inepuizabilã ºi infinitã. Este Sursa din care ºi voi ºi eu am apãrut Ca fiecare din noi sã devenim un „Eu“, O fiinþã creatã din substanþa primordialã a însãºi Sursei, Spre a-i dãrui chiar Sursei înc-un ochi Cu care propriul Sine sã-ºi perceapã ªi sã trãiascã din plin miracolul De a fi încã o altã proprie expresie a Sa. Aceasta este minunea De a fi noi înºine Fiecare dintre noi.
Kenneth Meadows Ianuarie 1993

– 340 –

CAPITOLUL DOISPREZECE

Calea iubirii ºi a armoniei
ao Tzu, înþeleptul chinez care a trãit în jurul secolului al V- lei Î.Hr. ºi a oferit multe lecþii din înþelepciunea strãvechiului ºamanism, a vrut sã spunã ceva diferit de bunãtate ºi perfecþiune moralã atunci cînd a scris „Calea virtuþii“, în opera sa clasicã Tao Te Ching, pe care mulþi o apreciazã în ziua de azi ºi o aºeazã între scrierile sacre ale altor culturi. El nu se referea la tipul de virtute asociatã cu moralitatea, iar titlul acestei colecþii de scrieri nu se referã la etica comportamentului uman. Virtutea la care se face referire reprezintã o calitate care atrage dupã sine transformarea psihicului ºi dã posibilitate adevãratei naturi spirituale a unei persoane sã îºi gãseascã expresie în viaþa practicã de zi cu zi. Ceea ce ne învaþã Lao Tzu în scrierile sale reprezintã esenþa a ceea ce, cu vreo 2500 de ani în urmã, era considerat la vremea respectivã ca fiind o ºtiinþã strãveche, exprimînd-o în ideogramele scrierii chinezeºti într-un mod care era relevant
– 341 –

L

Kenneth Meadows
ºi plin de înþeles pentru oameni sub impulsul unei noi Ere. ªtiinþa strãveche la care se fãcea referire era cea a ºamanilor taoiºti, ale cãror cunoºtinþe ºi învãþãturi, deºi universale, fuseserã transmise pe cale oralã doar puþinilor aleºi de-a lungul vremurilor, pînã în timpurile lui Lao Tzu. Ceea ce a fãcut el a fost sã recupereze aceste cunoºtinþe pentru beneficiul generaþiilor viitoare.

Eul ºi limitãrile
Ceea ce afirma Lao Tzu era cã virtutea este o manifestare a adevãratei naturi spirituale a fiinþei umane în modul în care viaþa este trãitã. Expresia colocvialã „virtutea îºi are propria rãsplatã“ înseamnã, de fapt, cã aceastã rãsplatã reprezintã percepþia directã a vieþii trãite într-un mod virtuos – deci nu cea primitã din partea unei autoritãþi exterioare, dupã moarte! Atunci cînd Eul este încurajat sã-ºi îndeplineascã rolul sãu natural de element de sprijin, menit, mai degrabã, sã serveascã întreaga fiinþã, decît sã-i fie stãpîn, iar Spiritul este încurajat sã preia conducerea, calitãþile virtuoase au posibilitatea de a-ºi gãsi o formã de manifestare efectivã, în sfera existenþei fizice. În orice caz, atunci cînd Eului i se permite sã aibã controlul, el cere în mod imperios drepturi exclusive de existenþã. El ne absoarbe întreaga atenþie ºi atunci cînd este alimentat cu laude ºi încurajat de lãcomie, ne þine îngrãdiþi de limitãrile existente în sfera fizicã ºi psihicã, create chiar de el. Transformarea impusã asupra psihicului reprezintã un proces de spargere a barierelor. Reprezintã eliberarea psihicului
– 342 –

Calea iubirii si a armoniei ,
din îngrãdirile sale. Limitãrile sînt în esenþã forme de energie. Energiile limitative sînt energiile fundamentale ale Eului. Eul, avînd încredinþatã responsabilitatea alegerilor ºi realizarea acþiunilor decisive, le alege în mod invariabil pe acelea care îi menþin funcþia de control ºi îl þin izolat de oricare aspect al totalitãþii fiinþei noastre. El cautã sã se satisfacã, sã se dezvolte, sã se extindã, sã se ridice, inducîndu-ne senzaþia cã el reprezintã fiinþa noastrã în totalitate. În relaþia cu totalitatea fiinþei noastre compozite, Eul reprezintã un adversar. Nu un adversar reprezentat de o entitate exterioarã, ci unul care apare sub forma unei forþe lãuntrice care ne împiedicã de la trãirea senzaþiei noastre esenþiale de întregime ºi ne menþine într-o stare de separare. Sinele Eului este cel care ne împiedicã sã percepem pe deplin, nu numai apropierea noastrã de naturã, ci ºi însãºi ideea de-a ne identifica, realmente, cu ea, cã împreunã cu aceasta, reprezentãm un întreg. Sinele Eului este cel care aºeazã bariere în calea capacitãþii noastre de înþelegere, deoarece el urmãreºte întîietatea faþã de Sinele nostru Spiritual natural. El vrea sã fie, mai degrabã, stãpînul, decît servitorul Spiritului ºi urmãreºte ori sã întunece Spiritul, conducîndu-ne, prin intermediul logicii, la concluzia cã Spiritul nu existã, ori sã se aºeze el însuºi în locul Spiritului ºi, astfel, sã devinã factorul hotãrîtor. El poate chiar sã ne înºele, dîndu-se drept Spirit: adversarul, prin înºelãciune, apãrînd ca divinitate! Iatã suprema inversare de roluri. Asumîndu-ºi rolul de Stãpîn în locul celui de slujitor, Sinele Eului se hrãneºte cu vanitate ºi lucreazã împotriva fiinþei multidimensionale, în loc sã manifeste virtutea de a permite Spiritului sã-ºi gãseascã expresie prin intermediul sãu. Acesta este adevãratul sãu obiectiv – sã serveascã Spiritul ºi, fãcînd aceas– 343 –

Kenneth Meadows
ta, sã dezvolte virtuþile existente. Aceasta este calea naturalã. La acest lucru s-a referit Lao Tzu în scrierile sale. Acesta este adevãrul ascuns conþinut în mituri, legende ºi povestiri populare din toate culturile ºi tradiþiile. Acesta este adevãrul ascuns, conþinut în toate scrierile sacre! Simþurile noastre „limitate“ ne spun cã sîntem separaþi, cã realitatea este cã sîntem o parte a marelui Întreg. Simþurile noastre limitate ne spun cã trupul nostru fizic e solid, cã realitatea este cã acest corp de carne ºi oase este fãcut din atomi, compuºi în majoritatea lor, din spaþiu „gol“. Simþurile noastre limitate ne spun cã sîntem nemiºcaþi, cã realitatea este cã pãmîntul de sub picioarele noastre aparþine unei planete ce se roteºte mai mult cu 530 de km/h (aproape 300 de mile/h), trecînd ca fulgerul prin spaþiu cu o vitezã incredibilã, pe cînd P ãmîntul îºi face cãlãtoria anualã în jurul Soarelui. Aceleaºi simþuri limitate ne spun cã avem un singur corp cînd realitatea este cã avem mai multe, fiecare din ele compuse dintr-o „substanþã“ diferitã. Energiile noastre limitatoare sînt ca nisipul sau apa ce intrã în uleiul motorului unui automobil, împiedicîndu-l sã funcþioneze cu eficienþa ºi eficacitatea cu care a fost proiectat. Limitãrile ne blocheazã capacitatea de a da formã de exprimare substanþei fundamentale ce se aflã în noi ºi modificã negativ exprimarea energeticã a Spiritului, schimbînd ceea ce sîntem ºi ceea ce avem capacitatea sã devenim. Astfel, sîntem împiedicaþi sã ne manifestãm cele mai creative aspecte proprii, avînd drept rezultat faptul cã vieþile noastre rãmîn, în majoritatea lor, neîmplinite. Substanþa noastrã fundamentalã spiritualã reprezintã însãºi sursa ºi baza forþei noastre –
– 344 –

Calea iubirii si a armoniei ,
„medicamentul“ nostru. Dezvoltarea multidimensionalã prezintã o recunoaºtere a ceea ce este substanþa fundamentalã spiritualã ºi ne dã, astfel, capacitatea ca indivizi sã ne dezvoltãm potenþialele calitãþi pînã la un nivel mult mai înalt de plenitudine. Dezvoltarea personalã, în acest context, nu este doar o chestiune de îmbunãtãþire a personalitãþii, deoarece personalitatea nu sîntem „noi înºine“, ci doar ceva ce posedãm ca mijloc de exprimare a propriei identitãþi unice. Este o „faþã“ pe care adevãratul Eu o „poartã“, pentru a se înfãþiºa lumii fizice. În multe tradiþii bãºtinaºe, craniul uman nu era privit ca un obiect sinistru, aºa cum se întîmplã adesea în ziua de azi. Era un simbol respectat ºi venerat, care indica existenþa unei alte realitãþi dincolo de aparenþele faciale, acestea fiind doar o „mascã“ pe care adevãratul individ o poartã! Sinele Eului reprezintã, prin urmare, o influenþã adversã ce stã la baza gîndurilor ºi emoþiilor noastre ºi, care, de fapt, ne încãtuºeazã din interiorul nostru în lanþurile sclaviei, menþinîndu-ne într-o continuã stare de restricþie ºi fricã ºi împiedicîndu-ne sã ajungem la înþelegerea esenþialului în ceea ce ne priveºte: cine ºi ce anume sîntem, de ce ne aflãm aici ºi care ne este obiectivul esenþial. El face comparaþii pe baza aparenþelor superficiale ºi aºeazã responsabilitãþi, luînd în calcul influenþele externe, condamnîndu-i pe alþii pentru propriile lipsuri. În momente de necaz, de dezastru, sinele Eului chiar va comuta responsabilitãþile, aruncînd vina asupra unei divinitãþi externe ºi condamnînd-O pentru cã a permis ca respectivele evenimente sã aibã loc. Sinele Eului genereazã energii negative ce stau la baza majoritãþii sentimentelor de nenorocire, nefericire ºi nemulþumire existente în lume. ªtiinþa medicalã contemporanã desem– 345 –

Kenneth Meadows
neazã subconºtientul ca vinovat de aceastã influenþã adversã. În psihoterapie, aceastã abordare este menitã sã aducã sub control energiile negative ºi distructive ale conºtientului, prin suprimare ºi distragere – prin folosirea unei medicaþii adecvate ºi a gîndirii pozitive. Religia contraatacã aceastã influenþã adversã prin exercitarea credinþei, care este privitã ca o calitate spiritualã sinonimã cu convingerea. Însã credinþa nu reprezintã deloc, prin ea însãºi, o calitate spiritualã, ci doar o altã manierã de a ne folosi capacitãþile psihicului. Credinþa religioasã comutã responsabilitatea de la individ cãtre o autoritate externã – o divinitate personalã. Credinþa reprezintã o combinaþie a energiilor convingerii ºi încrederii ºi nu este o virtute prin ea însãºi, ci o forþã ce poate fi folositã ori pentru scopuri binevoitoare ºi armonioase, ori pentru obþinerea de efecte vãtãmãtoare. Cu alte cuvinte, credinþa are nevoie sã fie condusã de înþelepciune. Istoria abundã de exemple de credinþã transformatã în persecutarea ºi distrugerea celor care nu au dorit sã participe orbeºte la îndeplinirea preceptelor sale. Numai celor orbi li se cere sã creadã. Nu este nevoie absolut deloc sã credem în Soare, în Lunã sau în P ãmînt, în munþi, dealuri ºi vãi, în lacuri ºi rîuri sau în iarba de sub picioarele noastre. Ele se aflã acolo. Le putem percepe, deoarece existã lumina care ne dã posibilitatea de a le vedea. Numai un orb are nevoie sã creadã cã existã lumina! Aºadar, convingerea poate chiar sã îngreuneze înþelegerea spiritualã, deoarece poate împiedica inteligenþa sã ofere cãlãuzirea necesarã acþiunilor sale ºi, astfel, sã devinã ea însãºi o altã energie „limitatoare“, la fel cu celelalte. Energia limitatoare nu poate continua într-o stare de suspensie. Ea trebuie sã se ducã undeva, iar acel „undeva“ este, adesea, o parte a corpului fizic unde ea se acumuleazã ºi se
– 346 –

Calea iubirii si a armoniei ,
manifestã, în forma sa finalã, ca o limitare fizicã. Acumularea acelor energii limitative accelereazã procesul de îmbãtrînire, produce înþepenirea ºi lipsa de flexibilitate a membrelor, cauzeazã dezechilibre în funcþionarea organelor vitale, avînd ca rezultat probleme cardiace, renale, pulmonare ºi aºa mai departe. Acumularea de energii limitative în corpul fizic reprezintã cauza realã a multor afecþiuni ce slãbesc ºi chiar ameninþã viaþa organismului aflîndu-se, totodatã, la originea deranjamentelor psihologice ºi emoþionale ce dau naºtere, mai apoi, la atît de multã nefericire ºi durere în viaþa oamenilor.

Dispersarea energiilor limitatoare
Acumularea de energii limitatoare poate sã fie dispersatã numai în momentul în care acþionãm de pe o poziþie de forþã situatã în propria noastrã sursã de energie. Acesta este unul din beneficiile ºamanicii, deoarece ea ne ajutã sã tratãm direct cu acest tip de energie prin generarea energiei Chi – acea forþã lãuntricã, etericã ce dã viaþã, se dezvoltã ºi opereazã în perfectã armonie cu energiile pozitive ale corpului, psihicului ºi Spiritului. Existã patru surse principale de Chi – Aerul, Soarele, Apa ºi P ãmîntul. Chi din Aer este absorbit prin respiraþie, revitalizînd ºi stimulînd. Chi din Soare (Foc) învioreazã ºi este expansiv. Chi din Apa încãrcatã cu energie solarã este foarte liniºtitoare ºi vindecãtoare.
– 347 –

Kenneth Meadows
Chi din P ãmînt este absorbit prin tãlpi ºi din mîncarea pe care o mîncãm, ea însãºi avînd originea în P ãmînt. Copacii ºi plantele absorb energia Chi din Aer, Soare, Apã ºi P ãmînt ºi o emanã în mari cantitãþi. De aceea petrecerea timpului printre copaci poate genera efectul benefic pe care-l cunoaºtem. Însã, cum generãm energie Chi pentru noi înºine? Mai întîi, prin motivaþie ºi intenþie. Chiar intenþia de a genera energii armonioase în corp aduce primul flux de Chi. Însã, trebuie, ca iniþial, sã luãm decizia de a ne aºeza în direcþia Iubirii ºi Armoniei ºi a elimina energiile limitatoare pe care le-am acumulat în corp. Cu cît mai puternicã este intenþia ºi cu cît mai profund este simþitã, cu atît mai mare va fi curgerea energiei Chi menite sã spele ºi sã îndepãrteze caracterul negativ, scãpînd de limitãri ºi înlocuindu-le cu armonia. În ªamanicã este fundamentalã înþelegerea faptului cã Natura reprezintã un sprijin foarte puternic pentru aceia care aleg calea Iubirii ºi Armoniei. Într-adevãr, ruperea legãturii cu Natura este ceea ce a adus în timpurile moderne creºterea stresului, neliniºtii ºi a fricii în viaþa oamenilor. Conectarea directã la energiile Naturii – Apã, Vînt, P ãmînt; Soare, Lunã, Stele; arbori, florã, stînci – aducem aceste energii direct în corpul nostru, iar ele sprijinã procesul de conectare cu Eul nostru, aflat pe cel mai profund nivel lãuntric. Roata Medicinii este o structurã care ajutã la conectarea noastã cu acest important element de sprijin ºi serveºte drept o altã manierã de abordare a limitãrilor.

– 348 –

Calea iubirii si a armoniei ,

Fetiºurile
Multe popoare aborigene au o metodã puternicã de dispersare a energiilor limitatoare. Acest lucru este realizat prin intermediul folosirii unui fetiº – o tehnicã extrem de puþin înþeleasã ºi consideratã aproape unanim ca maleficã, datoritã bigoismului, ignoranþei ºi superstiþiei. Un fetiº este, pur ºi simplu, un obiect realizat din materiale naturale, cãreia i se dã formã umanã sau animalã. Scopul sãu este de a servi drept punct de concentrare a energiilor limitatoare pe timpul confecþionãrii sale ºi pentru a simboliza respectivele energii, pe timpul ceremonialului de ardere a sa, în cadrul unui ritual al focului. El nu are putere prin el însuºi. Arderea simbolizeazã transformarea acelor energii limitatoare în calitãþile pozitive ce pot apãrea din cenuºa lor. Scopul unui ritual al focului este de a transmite un mesaj clar subconºtientului (lui Unihipili) prin intermediul folosirii simbolurilor puternice. În acest caz, limitãrile care au fost identificate ca fiind la originea durerilor, supãrãrilor, suferinþelor, necazurilor, restricþiilor ºi privãrilor capãtã formã, prin intermediul fetiºului ºi sînt arse în mod ceremonios, pentru a indica, astfel, izgonirea ºi transformarea lor. Reprezintã o manierã de împingere la o parte a Eului pentru ca strãlucirea Spiritului sã poatã rãzbate; deoarece mãreþia Spiritului este cu atît mai pregnantã cu cît modestia Eului este mai evidentã. Materialele necesare pentru realizarea unui fetiº sînt adunate cel mai bine pe timpul plimbãrilor meditative, rea– 349 –

Kenneth Meadows
lizate cu intenþia de a aduna elemente care sã aminteascã de trãsãturile particulare, condiþiile, situaþiile sau evenimentele care au dat naºtere limitãrilor pe care vrem sã le îndepãrtãm. De exemplu, rãmurele, conuri, ghinde, ierburi, frunze, flori, fructe de pãdure, pene, smocuri de pãr sau blanã de animal. O scurtã ramurã cãzutã la pãmînt poate servi drept „coloanã vertebralã“, în jurul cãreia pot fi modelate corpul ºi trãsãturile. În procesul de colectare a acestor materiale, aveþi grijã sã nu faceþi rãu nici unui copac sau plante sau sã cauzaþi vreo vãtãmare mediului înconjurãtor. Un important principiu al ªamanicii este acela cã natura trebuie respectatã ºi mediul înconjurãtor protejat. Roata Medicinii mandala este folositã ºi ea ca mijloc de conectare ºi identificare cu limitãrile specifice urmãrite, astfel încît poate fi utilizatã cu eficienþã în situaþia folosirii metodei fetiºurilor ºi a arderii acestora. „Lucrul“ cu Direcþiile, realizat în cadrul urmãtorului experiment, se poate face într-o singurã zi sau, dacã este necesar, se poate întinde pe parcursul a douã sau mai multor zile. .......................................................................................

EXPERIMENTUL 32 Îndepãrtarea limitãrilor
Pregãtiþi-vã pentru o plimbare meditativã într-un loc împãdurit. Luaþi cu dumneavoastrã un mic compas de buzunar ºi o traistã sau o pungã pentru materialele pe care le
– 350 –

Calea iubirii si a armoniei ,
veþi aduna. Tot acest experiment trebuie sã fie realizat întro manierã relaxatã, lipsitã de grabã, astfel încît este mai bine sã nu se stabileascã o limitã anume de timp. Lãsaþi-l, doar, „sã se petreacã“. Cãutaþi, mai întîi, ceva potrivit pentru a realiza ºira spinãrii fetiºului. O micã bucatã tãiatã dintr-o ramurã cãzutã ar putea întruchipa o coloanã vertebralã bunã ºi rezistentã. Odatã ce aþi obþinut coloana vertebralã, puteþi începe activitatea de direcþionare. Haideþi sã începem cu estul, care, pe Roata Medicinii este asociat cu iluminarea care activeazã miraculoasa forþã energizantã care izbucneºte în zorii fiecãrei noi zile. În ciclul anual, estul reprezintã prospeþimea primãverii, care începe cu echinocþiul de primãvarã ºi cu creºterea ce presupune schimbãri rapide. La baza ei stã energia de pionierat pe care o implicã orice nou proiect, ºi înviorarea ce vine odatã cu iniþierea oricãrui nou început. În cadrul ciclului vieþii reprezintã perioada copilãriei ºi a învãþãrii rapide. Pe timpul realizãrii plimbãrii meditative cãtre est, amintiþi-vã perioada propriei copilãrii ºi identificaþi limitãrile negative dobîndite în urma influenþei pãrinþilor, profesorilor ºi, în general, a oamenilor care ºi-au pus accentul asupra dezvoltãrii dumneavoastrã. Aþi fost, cumva, dezavantajat în vreun fel – ºi, dacã da, cum anume? Ce lucruri le-aþi vãzut ca fiind de condamnat la pãrinþi – lucruri pe care le-au fãcut sau pe care, dimpotrivã, nu au reuºit sã le facã? Ce experienþe trãite pe timpul anilor de formare, care v-au influenþat în mod advers, puteþi identifica drept vina pãrinþilor, profesorilor sau oricãror altor persoane care au avut o influenþã puternicã asupra dumneavoastrã pe timpul copilãriei?
– 351 –

Kenneth Meadows
Alegeþi un cuvînt sau mai multe care sã desemneze ºi prin care sã descrieþi respectiva limitare. Apoi, uitaþi-vã în jur dupã ceva ce s-ar putea identifica cu aceastã limitare, în vreun fel, ceva care sã vã serveascã drept simbol al acelui aspect din viaþã. Poate lua forma unei ghinde de pe jos sau se poate ascunde în textura unei frunze, ori într-un mãnunchi de ierburi. Poate fi întîlnit în culoarea unei flori, în grãmada de spini a unui stejar veºnic verde sau în þepuºa ameninþãtoare a unui ghimpe dintr-o tufã de trandafiri. Faceþi o colecþie din toate elementele care vi se par semnificative ºi vã pot servi ca reprezentãri ale acelor aspecte din copilãrie ce ar fi putut avea un efect advers ºi din înlãnþuirea cãrora doriþi, acum, sã fiþi eliberat. Urmãtoarea etapã este realizarea unei plimbãri meditative cãtre sud, deoarece vom traversa Roata Medicinii într-o direcþie circularã cãtre Soare. Pe Roata Medicinii, Soarele este asociat cu perioada din timpul zilei cînd Soarele este cel mai puternic, astfel încît îl putem asemãna cu realizarea unei activitãþi ºi perioada de maximã eficienþã pentru exercitarea energiilor noastre, dezvoltarea puterilor ºi obþinerea de recompense pentru strãdaniile noastre. În cadrul ciclului anual, sudul este asociat cu vara, anotimpul care începe cu solstiþiul de varã ºi perioada înfloririi. În ciclul vieþii, reprezintã anii tinereþii mature, cînd se stabileºte modelul de viaþã. Reprezintã timpul concretizãrii planurilor ºi ambiþiilor, al fãuririi de asociaþii parteneriale, încheierii de cãsãtorii ºi creºterii copiilor. Pe timpul plimbãrii cãtre sud analizaþi-vã visele avute iniþial referitoare la munca dumneavoastrã, relaþiile personale ºi condiþiile de viaþã. Care au fost factorii care s-au
– 352 –

Calea iubirii si a armoniei ,
dovedit a fi frustranþi pentru aspiraþiile dumneavoastrã ºi au împiedicat sã devinã realitate planurile pe care le-aþi fãurit? Care sînt factorii care au cauzat dificultãþile întîlnite în stabilirea relaþiilor personale ºi le-au împiedicat dezvoltarea pe care aþi fi aºteptat-o? Analizaþi elementele care au produs apariþia obstacolelor ºi a neplãcerilor emoþionale întîlnite. Din nou, cãutaþi în jur articole din Naturã potrivite sã fie puse deoparte pentru a vã confecþiona fetiºul dorit, menit sã reprezinte fizic ceea aþi identificat deja ca origine a limitãrilor negative prezente în viaþa dumneavoastrã. Îndreptaþi-vã, apoi, cãtre vest, direcþie care, pe Roata Medicinii, este asociatã cu maturitatea, ce se dezvoltã din dobîndirea puterii lãuntrice cîºtigate în urma experienþelor personale. În cadrul ciclului diurn, vestul indicã momentul înserãrii, iar în ciclul anual el marcheazã anotimpul toamnei, începînd cu momentul echinocþiului de toamnã – timpul propice pentru a ne bucura de roadele muncii depuse. Raportat la perioada întregii vieþi, acest interval reprezintã timpul consolidãrii. Vestul pune accent pe aspectele materiale ºi fizice ale vieþii. Astfel, pe timpul cît plimbarea vã poartã paºii cãtre vest, gîndurile trebuie sã vi se îndrepte cãtre acele lucruri ce s-au constituit în obstacole materiale pentru dumneavoastrã, limitîndu-vã fizic ºi împiedicîndu-vã sã faceþi în viaþã schimbãrile dorite. Analizaþi cu atenþie cãror condiþii, circumstanþe sau lucruri le purtaþi încã grija, dupã mult timp încã dupã ce acestea ºi-au îndeplinit scopul stabilit, îngreunîndu-vã viaþa. Identificaþi acele limitãri ce vã menþin ancorat în inerþie, sãpîndu-vã de fapt, la propriu, integritatea fizicã.
– 353 –

Kenneth Meadows
Cãutaþi elemente pentru realizarea fetiºului ce vor reprezenta limitãrile identificate în vest. Acum, cãtre nord. Pe Roata Medicinii, aceastã direcþie este asociatã cu claritatea în gîndire, cu vizualizarea clarã a ceea ce urmeazã de fãcut, precum ºi cu înþelepciunea ce derivã din experienþa practicã. Este relaþionat cu timpul nopþii ºi intervalul de odihnã ºi împrospãtare a forþelor, din cadrul ciclului diurn. În cel anual, este perioada rezervatã iernii, începînd cu solstiþiul de iarnã, în timp ce, din punct de vedere al ciclului vieþii, este perioada retragerii din activitate ºi a reînnoirii. Nordul este relaþionat cu sfera gîndurilor ºi a ideilor, cu cea a intelectului, ca ºi cu domeniul legilor ºi regulamentelor prin care ne formulãm propriile limitãri. Nordul este locul în care putem examina cu mai multã atenþie propriile noastre limitãri psihice, în care putem stabili cu mai multã precizie în ce locuri ni le-am aºezat în cale. Analizaþi ce limitãri vã produc efectele resimþite în prezent, limitãri auto-impuse prin acþiunea unor idei pe care le vedeþi clar acum ca fiind false. Ce anume v-a împiedicat sã percepeþi lucrurile drept ceea ce sînt cu adevãrat? Identificati respectivele condiþionãri ºi cãutaþi în jur materialele potrivite cu care sã le reprezentaþi fizic în cadrul fetiºului ce-l confecþionaþi. În sfîrºit, sã ne deplasãm, acum, cãtre Centru. Pentru aceastã locaþie, puteþi „lucra“ cu o mai mare eficienþã chiar în Locul Liniºtit din interiorul casei dumneavoastrã, deoarece Centrul este locul în care puteþi analiza cu atenþie toate datele adunate din cele patru Direcþii ºi sã le aduceþi laolaltã, modelînd ºi completînd, astfel, fetiºul.
– 354 –

Calea iubirii si a armoniei ,
În centrul tuturor limitãrilor conºtientizate vã veþi regãsi temerile. Recunoaºteþi cã, indiferent ce temeri ar putea exista, ele sînt, în majoritatea lor, imaginare. Temerile imaginare pot fi definite ca preocupãri dureroase acute ºi adesea emoþionale despre ceva ce încã nu s-a întîmplat. Deºi foarte puternice, acestea reprezintã, totuºi, un factor de limitare psihicã. Adevãratele temeri ameninþã integritatea vieþii, deoarece ele se referã la supravieþuirea fizicã realã. Temerile imaginare existã numai în minte ºi se referã la o realitate proprie a acestora, fapt ce cauzeazã slãbirea rezistenþei. Acestea ne pot înþepeni într-o stare apropiatã de sentimentul de neajutorare ºi disperare. Primul pas în îndepãrtarea acestor temeri este sã le recunoaºtem drept ceea ce sînt. Teama de a nu fi plãcut? Teama de a nu supãra pe cineva? Teama de a spune adevãrul? Teama de a fi singur? Teama de a pierde sursa de venit? Teama de inutilitate? Amintiþi-vã, doar, aceste temeri. Recunoaºteþi-le. Identificaþi-le. Aveþi, acum, puterea de a le izgoni, deoarece aveþi curajul sã le înfruntaþi. Forþa aceasta se aflã în interiorul dumneavoastrã, deoarece acolo se aflã Sursa inepuizabilã – forþa Spiritului care v-a vãzut trecînd prin foarte multe traume ºi v-a dat posibilitatea sã faceþi faþã tuturor temerilor simþite. Cu toate acestea, sînteþi încã aici. Viu. Un adevãrat supravieþuitor! Deci, modelaþi acele temeri pe care le-aþi identificat, creînd acel fetiº. Lãsaþi fetiºul sã vã absoarbã grijile. Scoateþi-le din viaþa dumneavoastrã ºi introduceþi-le în acel fetiº!
– 355 –

Kenneth Meadows
Iertaþi pe toþi acei care v-au greºit. Aceasta nu înseamnã sã treceþi cu vederea acþiunile vãtãmãtoare ale acestora, ci sã-i iertaþi – deoarece iertarea vã elibereazã din orice strînsoare sau de orice presiune pe care persoanele respective ar putea sã o aibã, încã, asupra dumneavoastrã. Iertarea se aplicã, de asemenea, faþã de orice ar fi neglijat sã facã persoanele vizate. Ori ceea ce ar fi – iertaþi. Ignoraþi ºi treceþi mai departe. Apoi, iertaþi-vã pe dumneavoastrã înºivã. Uneori, acest lucru este chiar mai dificil de fãcut decît sã îi iertãm pe alþii. Eliberaþi-vã din lanþurile care v-au þinut încãtuºaþi. Nu aþi ºtiut atunci ceea ce ºtiþi acum. Acesta este momentul reînnoirii. Este timpul dezvãluirii dumneavoastrã, astfel încît sã puteþi sã deveniþi ceea ce sînteþi de fapt. Acesta este momentul dezvãluirilor în ceea ce vã priveºte. Veþi urmãri cum acele temeri se vor consuma în faþa dumneavoastrã – se vor preschimba în ocazii de-a vã furniza noi puteri, de care nu trebuie sã vã mai temeþi, deoarece nu mai au nici o putere asupra dumneavoastrã. Acum, dumneavoastrã aveþi puteri depline asupra lor. Fetiºul poate fi fãcut la fel de frumos sau la fel de urît pe cît consideraþi de potrivit, precum ºi la fel de complicat sau de simplu pe cît îl doriþi sã fie. Nu este menit a fi arãtat celorlalþi. Semnificaþia ºi relevanþa sa sînt în întregime personale pentru dumneavoastrã, autorul care le-a modelat. Reprezintã întreaga gamã de limitãri pe care le-aþi recunoscut în dumneavoastrã înºivã ºi pe care, acum, doriþi sã le izgoniþi din viaþã, astfel încît noi puteri sã poatã lua fiinþã din cenuºa acestora, cînd fetiºul va fi mistuit de flacãra ce va simboliza pentru dumneavoastrã focul Spiritului.
– 356 –

Calea iubirii si a armoniei ,
Atunci cînd fetiºul este gata, noul pas al acestui experiment este constituit de arderea sa. Aceasta poate fi fãcutã în cadrul unei ceremonii private, acasã, dacã aveþi un ºemineu. Dacã nu, aceastã acþiune se va sãvîrºi în afara casei, într-o parte izolatã ºi sigurã a grãdinii, poate, sau în vreun alt loc în care nu veþi atrage atenþia asupra dumneavoastrã. Tot ceea ce vã trebuie sînt cîteva foi de hîrtie de ziar fãcute ghemotoc sau rupte în fîºii ºi cîteva ghinde sau beþe uscate care, odatã aprinse, sã producã o flacãrã care sã ardã suficient de mult încît sã poatã mistui fetiºul respectiv, atunci cînd acesta va fi aruncat în vîlvãtaia focului. Pe timpul cît priviþi fetiºul arzînd, analizaþi în profunzime. Încercaþi sã simþiþi cã toate limitãrile pe care le-aþi identificat înãuntrul propriei fiinþe sînt strãmutate, deoarece v-aþi pregãtit în mod voit sã renunþaþi la ele. Privind fetiºul arzînd, priviþi, de fapt, prin intermediul acestei acþiuni simbolice, limitãrile care se difumineazã treptat, chiar în faþa ochilor dumneavoastrã. ..................................................................................

Forþa iubirii
Îndepãrtarea condiþionãrilor ne elibereazã de nevoia de a manipula ºi exploata, în scopul de a reuºi sã deþinem controlul, ºi ne ajutã sã ne conectãm la o forþã intrinsecã ce nu poate fi atinsã ºi manipulatã – forþa Iubirii, care nu este externã, aºa cum se presupune în mod obiºnuit, deoarece ea se poate
– 357 –

Kenneth Meadows
întîlni numai în interior. Aceasta este adevãrata Iubire – nu dorinþã fizicã sau auto-satisfacþie emoþionalã, deghizate în Iubire ºi cãutînd doar satisfacerea simþurilor fizice. Acestea nu sînt decît parodii ale Iubirii, o falsã iubire care doar priveazã Spiritul de integritatea sa – adicã, de adevãrata sa naturã ºi constituþie – astfel încît nu poate fi cultivatã. Adevãrata Iubire nu este exterioarã ºi poate fi întîlnitã numai în interior, deoarece ea se aflã chiar în acelaºi loc cu Sursa. Natura adevãratei Iubiri este energia creativã aflatã în noi ºi în Univers! Reprezintã energia de legãturã care dã posibilitatea forþei magnetice dintre electroni ºi protoni sã fie susþinutã ºi, astfel, sã se menþinã materia laolaltã! Este ceea ce dã putere atracþiei gravitaþionale ºi menþine P ãmîntul, planetele ºi stelele pe traiectoriile ºi orbitele lor precise, în Univers. Astfel, adevãrata Iubire nu este satisfacerea simþurilor fizice, în scopul realizãrii auto-satisfacþiei – care, în cel mai bun caz, nu este altceva decît un schimb limitativ de energii – ci, este o dãruire necondiþionatã de sine, este o îngemãnare totalã cu cel iubit. Fiecare din noi, ca Spirit, am luat fiinþã ca rezultat al îngemãnãrii totale ale aspectelor Yin ºi Yang ale Universului. Noi sîntem copiii lui Dumnezeu prin originea noastrã, nu prin adopþie, ca urmare a vreunei iniþieri religioase. Acesta este adevãrul propriei noastre fiinþe originale. Cu alte cuvinte, am apãrut din Iubire ºi ne putem împlini numai prin Iubire. Iubirea este, astfel, natura fundamentalã a Sursei, deoarece ea ºi Sursa sînt acelaºi lucru. Iubirea reprezintã dãruirea totalã de sine. De exemplu, dacã n-am avea nici bani ºi nici vreo avere, ce v-ar rãmîne sã dãruiþi unei persoane iubite? Nimic, cu excepþia propriei dumneavoastrã fiinþe! Dãruirea de sine. Dãruirea de sine a cuiva este singura expresie a unei iubiri reale. Cu toate acestea, noi, fiinþele umane,
– 358 –

Calea iubirii si a armoniei ,
rareori dãm dovadã de dãruire de sine. Dãruim bani. Facem cadouri. Dãruim lucruri care, poate, ne „aparþin“ ºi pe care chiar le tezaurizãm, astfel încît aceastã dãruire este un „sacrificiu“. Majoritatea noastrã ne oprim în faþa dãruirii de sine – a dãruirii propriei noastre fiinþe – a dãruirii „sufletelor“ noastre. ªi cît de frecvent impunem condiþii dãruirii pe care o realizãm? Iubirea nu stabileºte condiþii. Iubirea este necondiþionatã. Ea nu stabileºte nici o condiþie asupra comportamentului celui iubit. Acesta este liber sã fie cine este. Iubirea „originalã“ ne-a dãruit fiecãruia propria individualitate, libertatea propriului „spaþiu“ ºi, de asemenea, libertatea de-a ne hotãrî propriul destin – fãcînd ca acesta sã devinã rezultatul propriilor alegeri, pentru a ne modela în conformitate cu ceea ce dorim sã fim. Prin urmare, fiecare dintre noi purtãm forþa Iubirii în interiorul nostru.

Dimensiunile existenþei
În interiorul nostru trebuie sã fie cãutatã ºi intrarea în altã dimensiune a existenþei, deoarece doar pãtrunzînd în interior se poate iniþia procesul percepþiei propriei noastre naturi multidimensionale, precum ºi a naturii Universului. Ca fiinþe caracterizate de o structurã fizicã, trãim într-o lume tridimensionalã, ce ne dã posibilitatea perceperii caracterului „solid“ al lucrurilor materiale, acestea avînd lungime, lãþime ºi înãlþime sau profunzime. Prima Dimensiune este aceea a lungimii, a distanþei. Ea nu are nici lãþime, nici greutate. Este o linie infinitã, fãrã început ºi fãrã sfîrºit, cu excepþia limitelor arbitrar sta– 359 –

Kenneth Meadows
bilite pe cuprinsul ei, semnificînd începutul ºi sfîrºitul. A Doua Dimensiune are lungime ºi lãþime, însã nu are înãlþime sau profunzime. Uneori, este numitã „plan“. Puteþi percepe realitatea bidimensionalã privindu-vã în oglindã sau observînd o umbrã. O imagine în oglindã reprezintã reflexia bidimensionalã a unui corp tridimensional. O umbrã, de asemenea, este o imagine bidimensionalã. Reflexia ºi umbra dumneavoastrã nu pot reproduce plenitudinea realitãþii dumneavoastrã tridimensionale. Tot aºa, reflexia ºi umbra dumneavoastrã nu au capacitate independentã de miºcare. Nici una dintre ele nu se poate miºca, decît dacã „fiinþa“ tridimensionalã se miºcã, la rîndul ei. Cea de-a Treia Dimensiune este înãlþimea sau profunzimea care, laolaltã cu lungimea ºi lãþimea, conferã obiectelor aparenþa „soliditãþii“. În acest mod, avem posibilitatea de a ne percepe pe noi înºine, ca ºi tot ceea ce existã în realitatea fizicã ce ne înconjoarã, ca fiinþe, respectiv obiecte „solide“. Existã, însã, un al patrulea factor, care ne dã posibilitatea de a percepe ceea ce se aflã în jurul nostru, ca segment temporal. Într-adevãr, putem privi Timpul ca fiind a Patra Dimensiune. În cadrul acestei Dimensiuni a Timpului, percepem numai ceea ce se întîmplã în prezent. Nu putem cunoaºte viitorul ºi nici nu ne putem întoarce în trecut, pentru a-l schimba. Se pot schimba numai reacþiile noastre la ceea ce s-a întîmplat în trecut. Dacã ar fi posibilã deplasarea noastrã dincolo de Dimensiunea Timpului, într-o altã dimensiune – a Cincea Dimensiune – am avea posibilitatea sã ne vedem „în acelaºi timp“, fãrã nici o separare în trecut, prezent ºi viitor. Ne-am putea vedea viaþa în întregimea ei, inclusiv toate vieþile pe care le-am trãit vreodatã, ca un total!
– 360 –

Calea iubirii si a armoniei ,
Fiecare dintre multele noastre vieþi este ca o bijuterie aflatã pe un colier fãcut dintr-un numãr nedeterminat de pietre preþioase. „Firul“ colierului este chiar linia vieþii sau, mai exact spus, linia vieþilor, din care fiecare dintre vieþi a apãrut una dupã alta ºi de care fiecare este ataºatã ca o formã de expresie individualã a unei Surse singulare sau Spirit, fiecare reflectînd o faþetã inerentã a Întregului. Prin urmare, fiecare dintre noi trãim experienþa unei succesiuni de vieþi, pe timpul cãrora, în fiecare dintre ele se adunã experienþã ºi se dezvoltã potenþialul. Niciuna dintre aceste vieþi nu înceteazã, de fapt, sã existe, odatã cu survenirea morþii, ci este doar implicatã într-un proces transformaþional de schimbare. Însãºi nemurirea este un proces natural. Reprezintã un proces continuu de schimbare, în care energiile se transformã. Fiecare viaþã are loc în scopul devenirii unui „ghid“ interior pentru viaþa urmãtoare. Astfel, fiecare dintre noi sîntem proprii noºtri strãmoºi, iar aceºti strãmoºi reprezintã o prezenþã înnãscutã în cadrul sistemului nostru energetic, deoarece fiecare a contribuit la formarea persoanei care sîntem în prezent, ajutînd la aducerea noastrã în punctul în care ne aflãm acum. Natura ne ajutã sã înþelegem acest lucru. Atunci cînd apa se vaporizeazã ºi devine invizibilã, ea nu este îndepãrtatã, ci se aflã într-o stare de suspensie, apãrînd din nou, atunci cînd condiþiile sînt potrivite pentru ca acest lucru sã se întîmple. La fel se întîmplã lucrurile ºi cu moartea. Moartea nu reprezintã o extincþie ci o parte integrantã a ciclului creativ al Vieþii însãºi. Spiritul îºi extrage viaþa din realitatea fizicã numai pentru a reapare în lumea vizibilã atunci cînd condiþiile sînt propice pentru aceasta, pentru a-ºi promova propria cultivare. El îmbracã forma unui alt corp fizic – alt set de ”haine“ – ºi poate purta o mascã de personalitate
– 361 –

Kenneth Meadows
diferitã. O altã bijuterie înºiratã pe colier. O altã exprimare a lui „Eu“ care întotdeauna va fi „Eu“. Fiecare viaþã trãitã poate fi, de asemenea, asemãnatã cu o bucatã de sticlã coloratã dintr-un mare vitraliu, care se învîrte ºi se rãsuceºte în spiralã, ca o roatã chinezeascã de artificii. Fiecare dintre vieþile trãite – indiferent cît de mãreaþã sau de umilã ar fi fost – ºi fiecare „imagine“ a personalitãþii cu care este înveºmîntatã sînt la fel de importante, nefiind cu nimic mai presus sau mai prejos în raport cu celelalte. Fiecare reprezintã o parte din frumuseþea întregului. Orice dezavantaj, impediment sau handicap sesizat pe timpul vieþii prezente nu este o pedeapsã pentru cine ºtie ce pãcate sãvîrºite pe timpul unei încarnãri anterioare. În acelaºi mod, nici moºtenirile sau apartenenþa la o clasã superioarã nu sînt „rãsplata“ pentru ceea ce s-a obþinut în viaþa anterioarã. Idei de genul acesta au servit numai drept instrumente de inducere a fricii, în vederea exercitãrii controlului asupra oamenilor. Înainte, Legea cosmicã a cauzei ºi efectului – karma – era plasatã într-un context religios, fiind privitã ca suma trãirilor alese de Spirit în scopul de a-ºi continua propria dezvoltare, precum ºi, uneori, cea a altora. Cu alte cuvinte, karma reprezintã lecþiile pe care – din perspectiva Sufletului – am ales sã ni le dãm noi înºine ºi, poate, prin ele sã facem bine celor din jur! Mulþi din cei nãscuþi cu handicap sînt plini de iubire ºi compasiune ºi contribuie benefic prin calitãþile posedate, de-a lungul întregii lor vieþi, într-o manierã ce nu se poate mãsura sau evalua în termeni materiali. La fel, mulþi dintre cei nãscuþi în împrejurãri umile s-au ridicat, prin propria lor energie, conducere ºi creativitate, în funcþii din care au putut face foarte mult bine maselor largi de oameni ºi, fãcînd asta, ne-au dat tuturor o importantã lecþie.
– 362 –

Calea iubirii si a armoniei ,
Dacã esenþialul vieþilor trecute se aflã în noi, inerent, atunci este posibil sã se obþinã accesul la aceste puteri. Amintirea vieþilor trecute este o tehnicã utilizatã de ºamaniºti, ce permite realizarea contactului cu elementele de bazã aparþinînd unei vieþi anterioare ºi care acum prezintã relevanþã directã pentru viaþa prezentã. Aceastã „conectare“ este posibilã deoarece esenþa vieþii trecute este înmagazinatã în Suflet ºi, ca urmare, este o parte din ceea ce sîntem acum. O asemenea conexiune ne poate ajuta sã facem faþã cu mai mare eficienþã încercãrilor ºi conflictelor cu care ne confruntãm, precum ºi sã ne dezvoltãm un talent înnãscut sau o deprindere „naturalã“, deoarece esenþa acelei energii se aflã, deja, acolo. Tehnicile folosite de ºamaniºti nu presupun folosirea hipnozei, transei regresive sau a mediilor cu capacitãþi extrasenzoriale ºi nici nu au ca scop scoaterea la luminã a incidentelor traumatice sau a experienþelor nefericite ºi folosirea acestora ca explicaþii pentru necazurile curente. Aceste tehnici se bazeazã pe existenþa sensibilitãþii necesare pentru sesizarea substanþelor fundamentale eterice provenite din trecut ºi înmagazinate în Suflet, ce sînt astfel, accesibile. Aceste informaþii ajung sã fie percepute în mod conºtient atît de cãtre ºamanistul care realizeazã acþiunea, cît ºi de cãtre persoana care face obiectul efectiv al acþiunii, realizîndu-se într-o atmosferã pozitivã ºi înãlþãtoare. Ca ºi în cazul tehnicii de refacere a energiei Vitale, nici aceasta nu este sau nu ar trebui sã fie o tehnicã ce poate fi învãþatã doar din paginile unei cãrþi. Cea de-a Cincea Dimensiune se aflã înãuntrul nostru. Este o Realitate Interioarã enormã care, odatã penetratã, ne dã posibilitatea sã percepem faptul cã Universul nostru, fãcut din Spaþiu ºi Timp, nu este altceva decît o expresie exterioarã – o
– 363 –

Kenneth Meadows
manifestare fizicã – a unei Realitãþi ce se aflã în interior ºi este cu mult mai mare. Astfel, exterior ºi interior – vizibil ºi invizibil – nu sînt entitãþi separate, ci pe deplin integrate. Înþelegerea realitãþii fizice „exterioare“ se obþine numai prin perceperea Realitãþii „interioare“, care i-a dat fiinþã ºi continuã activitatea sa creativã. Cea de-a ªasea Dimensiune este, de fapt, una moralã, în care este posibilã atît perceperea laturii interioare, cît ºi a celei exterioare. Aceasta poate fi descrisã ºi ca „Dimensiunea Alegerii“. Din acest punct de vedere, rezultã cã nici propriile noastre realitãþi interioare ºi exterioare nu sînt separate, ºi cã trãirile noastre avute în lumea „exterioarã“ a realitãþii „obiºnuite“ sînt forme de exprimare ale propriei noastre lumi „interioare“. Ceea ce se întîmplã într-una dintre ele, este de naturã sã o afecteze ºi pe cealaltã. Experimentul descris în finalul acestei cãrþi se va petrece, aºadar, într-un mod lãuntric. Pe Roata Medicinii, Centrul este locul în care toate energiile pot fi aduse într-o stare de echilibru ºi armonie. Latura lãuntricã reprezintã locul în care „interiorul“ ºi „exteriorul“ se pot aduce la unison. Este locul în care ceea ce aflãm despre propria persoanã, la diferite niveluri sau în cadrul diferitelor noastre dimensiuni poate fi absorbit la sursã, care este în interior. Acolo, în interior, este locul în care sîntem conectaþi cu Tot Ceea Ce Existã. Acolo, în interior, este locul în care se aflã „Locul calitãþilor potenþiale“ pe care le posedãm. Acolo, în interior, este locul în care se aflã sursa de unde ne luãm puterea. Acolo, în interior, este locul în care ne putem conecta cu aceastã inepuizabilã sursã a noastrã. În Centru, accentul se pune pe caracterul deplin al fiinþei noastre multidimensionale – pe pro– 364 –

Calea iubirii si a armoniei ,
cesul de devenire cãtre stadiul de întreg ºi pe rãmînerea în acest stadiu. Din punct de vedere al laturii Lãuntrice, accentul se pune pe realitatea acelui „Eu“, existentã chiar în miezul fiinþei noastre – realitatea spiritului nostru. Acest experiment va trebui sã se desfãºoare în acel Loc Liniºtit ales în casã. Veþi avea nevoie de o lumînare, un sfeºnic, chibrituri, zornãitoare, bãþul ºi vasul de fumigaþie, carneþelul ºi pixul. Asiguraþi-vã cã nu veþi fi deranjat în urmãtoarele 30 de minute. ......................................................................................

EXPERIMENTUL 33 Contactarea Sursei lãuntrice
Aprindeþi lumînarea. Amintiþi-vã cã acest gest semnificã comutarea activitãþii dumneavoastrã de la cea lumeascã la cea ºamanicã. Flacãra este, de asemenea, un simbol al Spiritului conþinut în cadrul Sufletului, fitilul este simbolul psihicului, pe cînd ceara lumînãrii însãºi este simbol al cãrnii corpului fizic. Meditaþi la toate aceste simboluri, pentru cîtva timp. Aprindeþi-vã, acum, bãþul sau amestecul de fumigaþie ºi fumigaþi-vã propria persoanã, precum ºi spaþiul din jurul dumneavoastrã. Amintiþi-vã cã fumigaþia reprezintã un act de curãþire ºi purificare, care disperseazã energiile negative ºi atrage vibraþiile armonioase ºi benefice. Respiraþi în aroma fumului produs, astfel încît sã fiþi conºtient de prezenþa curãþirii, atît în interior, cît ºi în exterior.
– 365 –

Kenneth Meadows
Cînd terminaþi aceastã activitate, stingeþi bãþul de fumigaþie înfigîndu-l cu vîrful într-un vas sau recipient de fumigaþie ºi asiguraþi-vã cã nu o sã continue sã ardã mocnit ºi sã vã distragã atenþia. Aºezaþi-vã confortabil, luaþi zornãitoarea ºi zornãiþi împrejurul dumneavoastrã, aºa cum aþi învãþat sã faceþi mai devreme, în aceastã carte. Intenþia vã este de-a vã conecta cu Sinele Sufletului ºi a ajunge la el prin percepþie conºtientã, integrîndu-l alãturi de celelalte categorii de „sine“. Fiþi deschis ºi receptiv la toate învãþãturile care ar putea ajunge pînã la dumneavoastrã. Zornãiþi-vã deasupra capului, în faþã ºi în pãrþi, cu ochii închiºi, astfel încît percepþia sã vã rãmînã concentratã asupra zornãitului. Nu vã grãbiþi deloc atunci cînd faceþi acest lucru. Lãsaþi aceastã activitate sã dureze atît cît trebuie. Veþi cunoaºte în mod intuitiv momentul în care trebuie sã vã opriþi. Dupã ce terminaþi, puneþi jos zornãitoarea ºi notaþi învãþãturile ce ajung pînã la dumneavoastrã pe timpul zornãirii. Acum aºezaþi-vã confortabil ºi concentraþi-vã asupra flãcãrii lumînãrii – simbolul propriului dumneavoastrã Spirit, precum ºi al Luminii lãuntrice. Aºezaþi-vã mîinile cu palmele cãtre în jos, pe ombilic – care reprezintã centrul corpului dumneavoastrã fizic – ºi îngãduiþi percepþiei sã vã fie concentratã asupra propriului Centru lãuntric. Vã veþi unifica, acum, toate aspectele propriei persoane, inclusiv acele porþiuni din substanþa fundamentalã a persoanei dumneavoastrã ce, pe neºtiute, ar fi putut deveni „pierdute“ sau care au fost dãruite ori preluate, la orice nivel.
– 366 –

Calea iubirii si a armoniei ,
Rostiþi cu voce tare urmãtoarele cuvinte, fãcînd acest lucru cu întreaga trãire afectivã de care sînteþi în stare: Chem sã vinã înapoi, în mine însumi, Tot ceea ce, din neatenþie sau cu voia mea, Cu mînã largã am dãruit sau mi-a fost luat Oricînd sau oriunde s-ar fi întîmplat asta, În orice dimensiune a fiinþei mele. Chem toate acestea sã revinã în mine, acum. Pentru a putea fi Întreg, Pe deplin refãcut, Pe deplin echilibrat, Cu toate elementele interioare în deplinã armonie, Cu puterile pe deplin refãcute, Unificat ºi pe deplin Eu însumi. Chem toate acestea sã revinã în mine, acum! Rãmîneþi, apoi, în liniºte, nemiºcat, în aºteptarea unui rãspuns care sã vã aducã iluminarea necesarã înþelegerii Sinelui dumneavoastrã Unificat. Faceþi adnotãri referitoare la trãirile afective percepute. Acum, în scopul afirmãrii despre propria persoanã a adevãrurilor dobîndite pe timpul lucrului practic cu Roata Medicinii, realizaþi urmãtoarele acþiuni. Staþi în picioare, cu faþa îndreptatã, pe rînd, cãtre toate direcþiile cardinale, ºi repetaþi de patru ori cu voce tare, cu patos ºi intonaþie, Afirmaþia potrivitã: Mai întîi, Nordul, unde vã conectaþi cu Aerul: „Sînt o fiinþã mai importanþã decît cred cã sînt.“
– 367 –

Kenneth Meadows
Apoi, Vestul, unde vã conectaþi cu P ãmîntul: „Mã aflu aici pentru a manifesta ceea ce sînt.“ Acum, Estul, unde vã conectaþi cu Focul: „Adînc, în mine, am o luminã cãlãuzitoare“ Mai apoi, Sudul, unde vã conectaþi cu Apa: „Sînt acum rezultatul a ceea ce am ales sã fiu“ În final, concentraþi-vã capacitatea de percepþie asupra propriului Centru ºi Interior ºi faceþi aceastã Afirmaþie: „Aleg acum, ºi, începînd cu acest moment, de acum înainte, sã fiu loial Spiritului meu, cel care este adevãratul meu sine“. Rãmîneþi liniºtit, în aºteptarea unui rãspuns. Faceþi adnotãri referitoare la acest rãspuns. Aºezaþi-vã din nou ºi recitiþi rapid toate adnotãrile fãcute pe timpul acestei sesiuni, analizînd cu atenþie semnificaþia ºi relevanþa lor. Stingeþi flacãra lumînãrii care, amintiþi-vã, serveste drept comutator – din activitatea ºamanicã, spre activitatea obiºnuitã, de fiecare zi. ...............................................................................

Puterea alegerilor fãcute
Experimentul pe care tocmai l-aþi realizat vã poate ajuta acum sã înþelegeþi cea mai mare diferenþã dintre viaþa umanã
– 368 –

Calea iubirii si a armoniei ,
ºi oricare altã formã de viaþã de pe P ãmînt, fie ea animalã, mineralã sau vegetalã. Deºi formele fizice sînt atît de diferite, toate sînt compuse ºi modelate din aceleaºi materiale de bazã ale P ãmîntului. Aºadar, care este diferenþa esenþialã? Mulþi vor spune: psihicul. Însã este oare psihicul uman, cel care creazã opere de artã ºi inventeazã minunate maºinãrii, cum ar fi automobilele, avioanele, computerele, televizoarele, radioul, navele spaþiale ºi vapoarele, cu ceva mai presus decît psihicul unei plante, care poate produce o minunatã floare, cu un parfum unic? Diferenþa esenþialã dintre formele de viaþã humane, animale, vegetale ºi minerale constã în existenþa posibilitãþii de a face alegeri. Noi, oamenii, sîntem înzestraþi cu liberul arbitru – o capacitate neîngrãditã de a alege. Mineralele, care sãlãºluiesc în pãmînt, nu au altã opþiune la îndemînã, decît sã reacþioneze în modul caracteristic în care o fac. Copacii ºi plantele cresc ºi înfloresc fãrã sã aibã posibilitatea de a alege. Animalele, deºi prezintã aparenþa unei capacitãþi de a face alegeri, în anumite împrejurãri, acþioneazã în principal, doar prin instinct. Singurele fiinþe de pe P ãmînt ce sînt înzestrate cu libertatea ºi puterea de a face alegeri sînt oamenii. Astfel, este important pentru noi sã conºtientizãm puterea extraordinarã ce este datã ca o caracteristicã înnãscutã ºi existã în acea capacitate de a face alegeri. Spiritul nostru trãieºte experienþa existenþei fizice în scopul de a îndeplini un obiectiv general ºi unul specific. Obiectivul general este dat de înflorire ºi durabilitate – adicã de a da capacitatea desfãºurãrii procesului creºterii, în condiþiile conºtientizãrii depline a celui mai profund „Eu“ ºi totalitatea aspectelor prezente în fiinþa cuiva, precum ºi continuarea trãirii
– 369 –

Kenneth Meadows
senzaþiilor date de starea de a fi viu. Obiectivul specific reprezintã motivul pentru care Sufletul nostru ne-a hãrãzit forma de încarnare din prezentului, pentru care sîntem în posesia anumitor atribute ºi calitãþi potenþiale menite sã fie trezite din starea de letargie în care se aflã ºi sã fie folosite ca experienþe din care sã se extragã învãþãminte, în scopul continuãrii creºterii ºi dezvoltãrii noastre, precum ºi a cultivãrii Spiritului. Acest scop specific este reprezentat, de asemenea ºi de îngãduirea substanþei fundamentale a formei noastre de exprimare a energiei de a radia ea însãºi în armonie cu celelalte fiinþe. Cu toþii avem o misiune în viaþã – un motiv pentru a fi acolo unde sîntem în acest moment, în istoria umanã. Tot ceea ce ni se întîmplã este o experienþã de viaþã din care se pot trage învãþãminte – o aventurã în procesul creºterii, în cadrul unei percepþii din ce în ce mai profunde a ceea ce sîntem ºi a ceea ce putem deveni. Astfel, viaþa pe P ãmînt reprezintã o experienþã a primirii de noi capacitãþi de creºtere ºi este o lecþie de dãruire, pentru a face ca ºi alþi semeni sã se poatã dezvolta datoritã nouã. Fiecãruia dintre noi îi este cerut sã dãruiascã ceva din sine însuºi – sã dãm din ceea ce sîntem, nu din ceea ce posedãm – ºi sã învãþãm cã a încerca sã posedãm ceea ce alþii au, în scopul de a le deþine numai pentru noi, ne priveazã de ceva cu mult mai valoros. Puterea de a alege reprezintã capacitatea de a hotãrî direcþia de mers a vieþii fiecãruia dintre noi, de a ne crea propriu nostru destin – propriu nostru viitor. Este o capacitate caracterizatã de o responsabilitate enormã. Responsabilitatea poate fi definitã ca „acea calitate de a fi rãspunzãtor pentru propriile acþiuni“, însã este mai mult decît atît. Reprezintã capacitatea de a rãspunde efectelor produse de alegerile fãcute,
– 370 –

Calea iubirii si a armoniei ,
de consecinþele deciziilor ºi acþiunilor alese sã fie fãcute. Fiecare dintre noi sîntem responsabili pentru modul în care folosim puterea pe care o avem – cum folosim ºi aplicãm propria noastrã „Medicinã“ – dacã acceptãm sau nu, din punct de vedere psihic, responsabilitãþi. Fiecare dintre noi îºi trãieºte singur propria viaþã. Nimeni altcineva nu poate sã o trãiascã în locul nostru, indiferent cît de mult am încerca. În final, noi înºine sîntem responsabili pentru ce-am fãcut din ea, precum ºi pentru ce n-am fãcut cu ea. Acea „Zi a Judecãþii de Apoi“ are loc la nivelul Sufletului. Viaþa umanã pe P ãmînt – „Plimbarea“ pe care o facem pe acest P ãmînt – este o continuã experienþã de învãþare. Scopul sãu este de a învãþa, prin intermediul experienþei vieþii tot ceea ce este nevoie sã fie învãþat. Este o trãire continuã a învãþãturilor. Viaþa pãmînteanã este pentru mulþi o ºcoalã, pentru alþii o universitate, iar pentru alþii, un atelier. Fiecare dintre noi sîntem „elevi“. O singurã viaþã trãitã poate fi comparatã cu un trimestru la ºcoalã sau cu un semestru la facultate. Însã nu toatã lumea se aflã în acelaºi grup sau la acelaºi nivel ori în acelaºi an de studiu. Nu progresãm cu toþii ºi nu cãdem (evoluþie sau involuþie) în acelaºi ritm. Ne aflãm în diferite stadii de dezvoltare. Oricum, tot ceea ce se întîmplã în vieþile noastre reprezintã o înºiruire de experienþe de dãruire ºi primire: primirea a ceea ce este necesar pentru a atinge noi stadii de evoluþie ºi dãruirea elementelor necesare pentru ca alþii sã poatã creºte datoritã nouã. Desigur, putem alege sã nu folosim corect ocaziile întîlnite, transformînd primirea în luare ºi dãruirea în obþinere, însã, aceste cãi nu numai cã ar face rãu altora, dar ar ºi crea obstacole importante în propria noastã cale a destinului.
– 371 –

Kenneth Meadows

Calea ce se parcurge cu ajutorul Inimii
ªamanica este o Cale practicã de ajungere la stadiul de percepþie a realitãþii noastre multidimensionale ºi, cu ajutorul acestei ºtiinþe, de cultivare ºi rafinare a Spiritului ce sãlãºluieºte în interior. O „Cale“ sau un „Fãgaº“ trebuie sã nu fie interpretate greºit ºi considerate metode mistice ori discipline psihice sau fizice, aºa cum se întîmplã adesea. O „Cale“ reprezintã o direcþie în care se cãlãtoreºte: nu presupune rezistenþa la ispititoarele tentaþii sau menþinerea unui set de convingeri de-a lungul parcurgerii unui drum presãrat cu obstacole ce trebuie depãºite. Aceasta constituie o falsã „Cale“. ªamanica este „Calea ce se parcurge cu ajutorul Inimii“ – Calea Iubirii ºi Armoniei. Nu Calea Inimii ci Calea care se parcurge cu ajutorul Inimii. Deoarece nu înseamnã cã inima trebuie sã dicteze psihicului. Oamenii cu sufletul deschis sînt adesea victime ale propriilor emoþii ºi sînt uºor vulnerabili. Atunci cînd psihicul guverneazã inima, au de cîºtigat Eul ºi vanitatea personalã. Pe „Calea ce se parcurge cu ajutorul Inimii“, psihicul ºi inima sînt unite laolaltã într-o unitate plinã de armonie, dînd naºtere unei expresii creative care va rezona ºi în beneficiul altora. Este o chestiune de echilibru, iar Calea Iubirii ºi Armoniei reprezintã o manierã în care se poate atinge aceastã stare de echilibru. Pe aceastã Cale, centrul atenþiei nu este îndreptat asupra destinaþiei, ci asupra Cãii, asupra „cãlãtoriei“ înseºi; nu asupra acþiunii de a crede, ci asupra faptului de a face ºi asupra ideii de a exista. Calea Iubirii ºi Armoniei este Calea prin care se îndreaptã atenþia psihicului nostru asupra a ceea ce dorim sã
– 372 –

Calea iubirii si a armoniei ,
fim în adîncul inimii noastre – o expresie a adevãratei noastre esenþe, prin intermediul lucrurilor obiºnuite din viaþa de zi cu zi – ºi fãcînd asta, se trãieºte experienþa ne-obiºnuitului. Un obiectiv fundamental al existenþei noastre este acela de a da posibilitatea substanþei fundamentale a Spiritului nostru sã strãluceascã, luminînd calea pe care o urmãm în trãirea propriei vieþi. Adevãrul despre cine sîntem ºi care este expresia energeticã esenþialã a Spiritului nostru se gãseºte în interiorul nostru – acest lucru funcþioneazã la fel pentru noi toþi. Este cunoscut inimii, în adîncul acesteia însã am fost deconectaþi de acesta sau limitãri din trecut ne-au întunecat imaginea. Cunoaºterea este înþeleasã mai întîi de inimã ºi apoi ajunge la psihic, deoarece acest proces este, la bazã, mai degrabã unul spiritual, decît unul psihic. Numai prin realizarea legãturilor cu diferitele noastre aspecte, în diferite dimensiuni, pot avea loc înþelegerea ºi recunoaºterea. Recunoaºterea faptului cã acel „Eu“ care este în interiorul nostru este factorul care ne dã posibilitatea sã fim conºtienþi de existenþa noastrã. Recunoaºterea faptului cã acel „Eu“ care este în interiorul unuia dintre noi nu este caracterizat de acelaºi nivel de percepþie ca ºi celãlalt Eu care se aflã în interiorul altuia, iar acesta, la rîndul sãu, este diferit de al altora, însã toate la un loc împãrtãºesc acelaºi caracter viu, al existenþei efective, deoarece aceeaºi Forþã a Vieþii care se aflã în noi este ºi viaþa Universului. Fiecare dintre noi este o reprezentare a Universului, în încercarea acestuia de a trãi, pe rînd, experienþa de a se afla sub forma fizicã a fiecãruia dintre noi – privind cu atenþie la El însuºi prin ochii fiecãruia dintre noi, prin intermediul fiecãruia dintre „Eurile“ noastre. ªi eu, de exemplu, sînt Uni– 373 –

Kenneth Meadows
versul ce trãieºte experienþa de a exista sub forma mea fizicã, percepîndu-se prin intermediul „Eului“ meu – al „Eurilor“ mele; al ochilor mei. La fel se petrec lucrurile cu toatã lumea ºi cu orice obiect. Fiecare dintre noi reprezintã pentru Univers un punct de concentrare a percepþiei, care îi dã posibilitatea acestuia sã îºi extindã percepþia generalã asupra lui însuºi! Ne facem apariþia în aceste dimensiuni ale Spaþiului ºi Timpului, în scopul de a trãi experienþa unor noi moduri de transformare a energiei, deoarece corpul uman reprezintã un vehicul unic ºi foarte sofisticat, menit sã faciliteze schimbul de energii cu marele corp al Universului. Ca urmare, corpul dumneavoastrã fizic, ca ºi al meu, nu sînt separate de Univers, ci parte integrantã a acestuia. Realizarea acestei idei ne elibereazã de condiþionãrile limitatoare ce ne vãd ca fiinþe separate, ducîndu-ne existenþa într-un Univers ostil ºi impersonal, dependenþi de cine ºtie ce zeitate binefãcãtoare, privitã ca proiectant din exterior al Naturii, ca un inventator al unei maºinãrii. Nu este vorba, nici mãcar, cã am fi o parte a Creaþiei, separatã de sursã, sau mãcar o parte a Experienþei sale. Noi sîntem chiar aceastã Experienþã! Fiecare dintre noi sîntem rãspunzãtori nu numai pentru propria noastrã dezvoltare sau pentru lipsa acestuia, ci ºi pentru sprijinirea creºterii ºi cultivãrii celorlalte fiinþe vii, pentru sprijinirea, astfel, a procesului de realizare a armoniei Întregului. Prin urmare, nu mai este nevoie sã filozofãm ºi sã facem speculaþii pe baza unei întrebãri de genul „Existã Dumnezeu?“, deoarece noi existãm. ªtim cã existãm, deoarece avem conºtiinþa de sine. ªi avem conºtiinþã de sine, deoarece sîntem Spirit ºi numai acest Spirit este capabil de a genera capacitatea de percepþie. Iar Spiritul nu poate înceta sã existe,
– 374 –

Calea iubirii si a armoniei ,
deoarece el este imaterial ºi nu este limitat nici de timp, nici de spaþiu. Noi – reprezentanþii fizici ai Eurilor noastre – avem acces direct la aceastã Realitate Adevãratã, deoarece se aflã înãuntrul nostru. Reprezintã chiar sursa noastrã – a Eului nostru fizic – care este o expresie a acestei Realitãþi Adevãrate. Propria noastrã Realitate Adevãratã. În realitatea a ceea ce existã, energiile pe care le punem în miºcare, fie se întorc la noi cu mult mai puternice ºi îmbogãþite, pentru a ne reînnoi ºi da energie în vederea continuãrii ºi dezvoltãrii evoluþiei noastre, fie ne împing cãtre Haos ºi confuzie, pe calea descendentã a involuþiei. Adevãrata Realitate nu poate fi conþinutã în interiorul unei clãdiri sau în paginile unei cãrþi. Ea nu poate fi „deþinutã“ de o organizaþie, nici nu existã persoane aflate într-un contact mai strîns cu ea, decît altele. Ceea ce unii numesc „Dumnezeu“ este o prezenþã ce poate fi întîlnitã numai prin intermediul unei cercetãri lãuntrice ºi, apoi, trãite ca experienþã direct de la Sursa de unde ºi noi am provenit, de la Sursa a ceea ce sîntem în prezent. Aºa numitele popoare „primitive“ au ajuns, poate, la un nivel mai profund de înþelegere al Adevãratei Realitãþi, decît psihicul limitat al marilor intelecte. De exemplu, legende aborigene sugereazã cã Soarele, Luna ºi stelele au fost, fiecare dintre ele, fãurite din visele ºi acþiunile Strãmoºilor Creatori – fiinþe care au existat într-o perioadã de dinaintea începerii curgerii Timpului însuºi. Potrivit acestei abordãri, P ãmîntul ºi mediul sãu înconjurãtor, mãrile ºi continentele, lacurile, rîurile ºi munþii, copacii ºi plantele, creaturile care înoatã, se tîrãsc, aleargã sau zboarã, precum ºi fiinþele umane, au fost, fiecare în parte, create în concordanþã cu „visele“ acestor Fiinþe Ori– 375 –

Kenneth Meadows
ginale, ºi sînt manifestãri ale acelor Timpuri de Vis. Din nou, potrivit legendelor, fiinþele originale au devenit puterile prezente în structura a ceea ce a cãpãtat formã de manifestare, astfel încît au putut sã trãiascã Ele însele experienþa de a fi orice parte a Creaþiei pentru formarea ºi apariþia cãreia au ajutat Sursa Creatoare. Ceea ce încercau sã transmitã aceste legende era ideea potrivit cãreia tot ceea ce existã în realitatea fizicã – incluzîndu-vã pe dumneavoastrã, incluzîndu-mã pe mine – reprezintã o percepþie a conºtiinþei Sursei Creative, ºi fiecare formã – incluzînd forma pe care am adoptat-o noi – este un tipar care oglindeºte cu fidelitate o faþetã a Sa însãºi. Totul în jurul nostru a fost adus la luminã, cãpãtînd formã de manifestare, prin intermediul unei combinaþii de energii universale primordiale integrate în niºte modele de facturã unicã. O abordare similarã este conþinutã ºi în cadrul tradiþiilor orale ºi mitologiei altor culturi, construite, de asemenea, în jurul „memoriilor“ rasiale sau tribale ale unei înþelepciuni superioare anterioare. Ceea ce ne spun acestea este cã fiecare dintre noi avem propria noastrã identitate individualã, în cadrul unui Mare Corp; cã fiecare dintre noi împãrtãºim un obiectiv comun care este susþinerea Marelui Corp ºi cã fiecare dintre noi îndeplinim o misiune individualã în cadrul Marelui Corp. Obiectivul comun este cel de-a descoperi ce anume sîntem, cine sîntem ºi de ce sîntem aºa cum sîntem – precum ºi ce calitãþi potenþiale posedãm, ca formã de expresie. Misiunea noastã individualã este de a descoperi propria noastrã unicitate ºi nu numai sã dezvoltãm calitãþile potenþiale pe care le avem, ci sã gãsim ºi cãile necesare de a le conferi modalitãþi de expresie care sã fie în armonie cu Întregul. Atunci cînd scriu
– 376 –

Calea iubirii si a armoniei ,
despre semnificaþie ºi obiectiv al vieþii, nu înþeleg prin asta existenþa vreunei birocraþii cereºti ce determinã cursul vieþilor noastre individuale; ci, mai degrabã, cã acea semnificaþie ºi acel obiectiv sînt, în realitate, înscrise în fiecare dintre noi. Însã, acest lucru trebuie descoperit personal, de cãtre fiecare dintre noi. Un „învãþãtor“ poate da numai indicaþii utile. Descoperirea efectivã trebuie sã fie fãcutã, însã, de fiecare dintre noi, dînd apoi formã de expresie a acelei semnificaþii descoperite, în momentul realizãrii acestui lucru. Miracolul existent în cel mai ascuns ungher al fiecãruia dintre noi este cã nu sîntem doar o parte a unei Creaþii progresive aflatã în continuã dezvoltare, ci cã acea Creaþie se gãseºte în interiorul nostru, însoþindu-ne. Sîntem absorbiþi în ea, pãtrunºi de ea, insuflîndu-ni-se capacitatea de a fi coautori ai creaþiei! Liberi sã creãm frumuseþe ºi armonie ca rezultat al grijii noastre iubitoare. Liberi, de asemenea, sã creãm urîþenie ºi disperare, ca rezultat al egoismului. Atunci cînd creãm armonie ºi frumuseþe, avem sprijinul naturii ºi al tuturor formelor de viaþã, deoarece ele sînt „rudele“ noastre – toate avîndu-ºi originea în Sursa Unicã Supremã. Atunci cînd creãm mînaþi de egoism, Natura este subjugatã ºi exploatatã, iar fiinþele vii sînt tratate ca „obiecte“ menite a fi luate ºi „folosite“ pentru satisfacerea dorinþelor egoiste ale sinelui. Aceasta, în final, duce la Haos. De fapt, nu este vorba de o alegere fãcutã între Iubire ºi Armonie, pe de o parte, ºi interes egoist, pe de alta. Este o alegere fãcutã între a servi Adevãratul nostru Sine – Sinele superior – sau sinele Eului nostru. Cînd acþiunile noastre sînt mînate de egoism, iar Natura
– 377 –

Kenneth Meadows
este subjugatã ºi exploatatã pentru a servi dorinþelor ºi deºertãciunii unei societãþi orientate spre consum, ce îºi manifestã puþin sau deloc respectul faþã de efectele produse asupra Întregului, iar fiinþele vii sînt privite ca elemente aflate „la dispoziþie“, pentru a fi luate în vederea satisfacerii necesitãþilor umane, atunci Natura nu ne mai sprijinã deloc. Lumea înconjurãtoare este rezultatul acþiunii colective a oamenilor, prin puterea ce le-a fost datã, de coautori ai creaþiei. Fiecare dintre noi am contribuit – prin vorbã ºi faptã, letargie ºi ignoranþã – la aducerea ei în stadiul în care se aflã astãzi. Pînã în „depãrtãrile“ sale, lumea este aceea pe care am creat-o. Unde am greºit cu toþii? Am interpretat greºit aparenþele Realului, am acceptat un substituent pentru Realitate. Ceea ce majoritatea considerãm ca fiind lumea Realã, este de fapt o lume „substituent“, alcãtuitã din limitãri culturale ºi istorice. El a fost creat de procesele de gîndire ºi sistemele de convingeri care, de fapt, nu fac altceva decît sã nege forþa noastrã de a fi ceea ce sîntem, þinîndu-ne ancoraþi în amorþirea unui ciclu continuu de restricþie ºi insecuritate, precum ºi într-o stare de teamã ce ne zãvoreºte în spatele gratiilor dependenþei noastre faþã de ele. Realitatea Adevãratã reprezintã realitatea primordialã a Universului. Reprezintã felul în care este Universul. Reprezintã modul în care Universul funcþioneazã, pornind din interior! Nu mai este necesar sã continuãm cãutarea rãspunsului la întrebarea: „Cine ºi ce anume sîntem?“ Rãspunsul a fost aici, în interiorul nostru, tot timpul. Am cãutat oriunde în altã parte, în afarã de acel loc. Acest tip de recunoaºtere este cel care a fost numit, încã din timpuri strãvechi, iluminare.
– 378 –

Calea iubirii si a armoniei ,
Strãvechea ideograma chinezã pentru „iluminare“ se pronunþã Wu Li. Wu poate însemna energie ºi materie. Li poate însemna un model organic ca fibrele lemnoase. Astfel, Wu Li poate însemna modele de energie organicã. De asemenea, are ºi un alt înþeles: „Calea Mea“ sau „Inima Mea“. Acesta este un lucru interesant, deoarece pentru amerindienii aborigeni viaþa era un „dans“ – o expresie a modelelor de energie. Salutul „danseazã în frumuseþe“ ar putea fi interpretat ca „lasã modelele de energie exprimate de felul în care-þi trãieºti viaþa sã fie cele ale frumuseþii“, cãci, mai apoi ºi alþii vor fi atinºi de acea frumuseþe. Iluminarea, deci, reprezintã realizarea faptului cã viaþa noastrã ar trebui sã fie o expresie referitoare la modul în care sufletul nostru vrea sã ne miºcãm modelele de energie – într-un mod natural, astfel încît sã rezoneze în armonie cu Spiritul nostru. Aceasta a fost semnificaþia datã Roþii Medicinii, atunci cînd ea a fost descrisã de amerindienii aborigeni ca fiind „calea ce se parcurge cu ajutorul inimii“. Reprezintã o cale de a aduce toate energiile noastre Vitale în armonie cu Spiritul ce se aflã în interiorul nostru – aducerea în interiorul nostru a tot ceea ce ne reprezintã pe noi înºine, pentru a trãi experienþa vieþii prin intermediul tuturor simþurilor noastre: prin ochii noºtri, prin urechile noastre, prin atingerea, gustul ºi mirosul nostru. Prin intermediul psihicului nostru. Prin Sufletul nostru. Prin Inima noastrã! Pentru ºamanii kahuna di Hawaii cunoaºterea cãii, reprezenta cunoaºterea Celui ce se aflã în interiorul nostru ºi aducerea lui în Inimã. Aceea era, de asemenea, Calea taoistã a virtuþii. La vechile popoare nordice era calea Podului Curcubeului. Drumul Timpurilor De Vis al aborigenilor. Calea Paºnicã.
– 379 –

Kenneth Meadows
A fi paºnic înseamnã mai mult decît a evita conflictele din lumea fizicã. Reprezintã urmarea unui mod de viaþã care sã fie în armonie cu Natura, unul care sã respecte toate formele de viaþã. Pacea nu este numai o condiþie care existã în afara noastrã. Ea vine din interiorul fiinþei noastre ºi este un rezultat al proceselor de gîndire ºi acþiune. Este un mod de viaþã ce îºi are originea în inimã ºi recunoaºte o Luminã divinã a cãrei strãlucire rãzbate din interior. Aceastã Luminã este cea care ne poate dezvãlui toate aspectele fiinþei noastre multidimensionale ºi poate strãluci în aºa fel încît sã ne dea posibilitatea sã recunoaºtem frumuseþea aflatã în semenii noºtri ºi sã cunoaºtem locul fiecãruia în cadrul schemei generale a lucrurilor. Aceastã esenþã cinsteºte toate învãþãturile, pe toþi învãþãtorii, toate modalitãþile, toate cãile, toate tipurile de „medicinã“ ce sînt predate ca învãþãturã sub semnul Iubirii ºi acþioneazã în scopul realizãrii Armoniei, spre a ajuta umanitatea sã lupte pentru descoperirea Luminii Lãuntrice din interior. Pentru descoperirea Cãii Frumuseþii – calea minunatã – Calea naturalã a Iubirii ºi a Armoniei. Calea care se parcurge cu ajutorul Inimii. Acea „Cale care se parcurge cu ajutorul Inimii“ ce ne duce mai aproape de Soare. Mai aproape de Sursã. Acolo unde Spiritele noastre Zboarã.

– 380 –

Sarcina pe care mi-a dat-o ºeful Urs Argintiu, medic de trib
Fã un opaiþ, Aprins de la un foc roºu, indian, A cãrui luminã strãluceºte limpede Luminînd drumul pe care ai venit, Pentru a te putea distinge ºi a fi vãzut ªi a pãºi fãrã teamã pe calea ce-þi stã în faþã, Pentru ca ºi acei ce-þi vor urma Sã pãºeascã în siguranþã, Avînd lumina torþei ce-ai lãsat-o în urmã. Cãci cei ce-ºi vor îndrepta paºii pe aceastã Cale Nu trebuie lãsaþi sã bîjbîie în întuneric Cînd lumina le poate arãta Cît de frumoasã este Calea ªi cã paºii pe care îi fac umblînd pe ea Pot urma ºi ei o coregrafie a frumuseþii. Cãci Calea acesta este Calea Frumuseþii, este frumosul drum Pe care toþi cei ce doresc pot sã se miºte-n Dansul Frumuseþii În jurul propriului foc al inimii. Ceea ce le trebuie, pentru a lumina aceastã Cale, Este un opaiþ care sã strãluceascã. Fã unul, aºadar. Aprins de la torþa ce þi-a fost dãruitã. Torþa cu opt raze, Acel Foc Lãuntric Ce-ºi aruncã lumina asupra celor Opt Direcþii ªi a celor Opt Dimensiuni. Fã unul. Fii un Soare, Bunicule.
(Aceastã carte este un component al acelui Opaiþ)

– 381 –

Cincizeci de cugetãri ºamanice
Scrise ºi compilate de Kenneth Meadows. Necazul nu reprezintã pedeapsa vreunei zeitãþi supãrate, ci o interacþiune a energiilor ce oferã ocazia unei dezvoltãri într-o nouã direcþie. În momentul în care rãsare, un rãsad conþine modelul complet al întregii sale dezvoltãri – ce va avea ca rezultat, poate, un mãreþ ºi extraordinar arbore. La fel se petrec lucrurile ºi în cazul nostru, cu excepþia faptului cã noi avem puterea de a alege ºi, aºadar, avem controlul asupra propriei noastre dezvoltãri. Fiþi prudent în relaþii cu acei lideri ce-ºi menþin subordonaþii într-o stare de continuã dependenþã.

– 382 –

Cincizeci de cugetãri samanice ,
Schimbãrile apar în viaþa noastrã ca rezultat al alegerilor pe care le facem. Sãrbãtoriþi fiecare zi care urmeazã în viaþã, ca ºi cum ar fi singura prezentã în întreaga dumneavoastrã existenþã. Compasiunea vine în urma recunoaºterii faptului cã toate fiinþele vii sînt „rudele“ noastre. Creativitatea nu reprezintã realizarea unui lucru prin intermediul unei calitãþi specifice a psihicului. Ea reprezintã o miºcare spontanã a energiei Spiritului în cadrul Sufletului, precum miºcarea de revoluþie a P ãmîntului împrejurul Soarelui, care creeazã apariþia nopþii ºi a zilei. Oamenii necinstiþi sînt aceia care cautã doar moduri diverse prin care sã aibã avantaje de pe urma noastrã. Detaºarea nu înseamnã retragerea din faþa lumii pentru a scãpa de responsabilitãþile sale. Reprezintã faptul de a fi în lume, însã a nu-i aparþine. Hotãrîrea este forþa care dã impetuozitate dorinþei. Tot ceea ce poate fi înþeles se aflã deja în noi.
– 383 –

Kenneth Meadows

Experienþa este învãþãtorul suprem, deoarece, mai apoi, nu mai este necesarã credinþa în vorbele altcuiva. ªtim deja singuri. Descoperiþi Centrul, ºi veþi fi în legãturã cu Întregul. Urmaþi-vã inima, cãci ceea ce simþiþi este mai aproape de adevãr decît ceea ce credeþi. Iertarea este forþa aflatã în Lumina Sufletului ce poate îndepãrta orice întunecare ce înnoreazã cerul vieþii. Este o „dãruire“ preliminarã – o dãruire ce deschide calea cãtre un tip special de primire. Dumnezeu, Marele Spirit sau indiferent ce nume i-am da Sursei noastre Originale, nu îºi gãseºte forma de exprimare în miracole, ci în simplele lucruri din activitatea noastrã cotidianã. Gratitudinea reprezintã recunoaºterea caracterului nepreþuit al lucrurilor obiºnuite. Fericirea este imposibil de obþinut de unul singur, deoarece ea poate fi doar împãrtãºitã.
– 384 –

Cincizeci de cugetãri samanice ,

O informaþie trebuie sã fie mai întîi analizatã în profunzime, pentru a avea mai apoi valoare practicã. Inocenþa nu este ceea ce ne separã de greºeala moralã, deoarece ea nu face departajãri. Un copil inocent trãieºte momentul prezent. Trecutul este uitat iar viitorul nu existã. Numai clipa prezentã este importantã. Aceasta este inocenþa. Bucuria este încîntarea care izvorãºte din minunea de a fi viu pentru a savura momentul. Cunoaºterea este efectul învãþãturii. Cunoaºterea de cea mai mare importanþã este aceea care dezvãluie lucrurile ce ne-au þinut în confortul dat de neºtiinþã ºi ne îmboldeºte cu provocarea de a continua sã cercetãm în profunzime. Nu-i lãsaþi sã aibã putere asupra voastrã pe cei ce vã vor priva de libertate de a alege. Priviþi cãtre o Direcþie; aceasta nu este un drum sau o destinaþie ci, mai degrabã, cãlãtoria însãºi, deoarece nu puteþi deveni ceea ce aspiraþi sã fiþi, decît dacã puteþi fi în locul în care vã aflaþi acum.

– 385 –

Kenneth Meadows
Iubirea nu pune nici un fel de condiþii asupra sa, nici nu cautã ceva la schimb pentru ea însãºi, cãci, prin dãruirea deplinãtãþii sale, ea nu se epuizeazã, ci se extinde. Maturitatea vine în urma caracterului muritor. De aceea, Spiritul nostru are nevoie de noi pentru a fi om, astfel încît sã se poatã dezvolta ºi el, spre a-ºi atinge caracterul deplin. Miºcarea fãrã un scop bine stabilit este fãrã sens. A fi natural înseamnã sã fim aºa cum sîntem într-adevãr ºi nu aºa cum alþii se aºteaptã din partea noastrã sã fim. A trãi în întuneric înseamnã a nu fi conºtient de propria Luminã Lãuntricã. Atotputernicia reprezintã trãirea experienþei unicitãþii, nu numai pe parcursul întregii vieþi, ci ºi pe parcursul tuturor vieþilor trãite. Odatã ce scãpãm de anexele ce ne menþin fixat ºi în stagnare, viaþa noastrã poate începe sã curgã din nou, iar circumstanþele sînt atunci libere sã se schimbe.

– 386 –

Cincizeci de cugetãri samanice ,
Trecutul, prezentul ºi viitorul nu sînt altceva decît un moment aflat în miºcare constantã, care îmbrãþiºeazã Timpul în totalitatea lui. Filozofii sînt cercetãtori care gîndesc profund la ceea ce gãsesc, astfel rãmînînd gînditori. Credincioºii sînt cercetãtori care cred ceea ce li se spune, rãmînînd astfel discipoli. Scopul cercetãrii este, însã, de a trãi ceea ce este întîlnit, astfel încît acea persoanã sã devinã un cunoscãtor. Pur ºi simplu Spiritul este o stare. Curcubeul este o demonstraþie de combinare a tuturor culorilor într-un întreg ºi ilustreazã faptul cã separarea este o iluzie. Un curcubeu indicã faptul cã toate drumurile armonioase sînt cãi ce duc cãtre întregire, cã toate dungile fac parte dintr-un întreg mai mare ºi toate cãile ce creeazã frumuseþe sînt demne de respect. Recunoaºteþi cã Spiritul este cea mai purã formã de energie, iar esenþa acelei energii este Iubirea. ªi atunci de ce este atît de multã mizerie, disperare ºi nefericire în lume? Deoarece omenirea a permis psihicului sã fie controlat de Eu, iar Eului i s-a dat voie sã înlãture Spiritul.
– 387 –

Kenneth Meadows

Obiectivul Sufletului în viaþa noastrã este acela pe care avem potenþialele calitãþi de a-l îndeplini. Spiritul este întunecat atunci cînd Eului i se permite sã stea în cale. Forþaþi orice lucru pentru a-i atinge limitele extreme ºi îl veþi conduce, în mod sigur, spre distrugere. Cele mai frumoase sunete sînt auzite nu cu urechile, ci cu Spiritul. Numai prin gãsirea solitudinii propriului nostru Loc Liniºtit putem trãi experienþa sunetului plãcut al liniºtii. Spiritul are substanþã însã nu are formã, deoarece el poate îmbrãca o multitudine de faþete. A iubi Natura înseamnã a-þi iubi Adevãratul Sine, deoarece Natura însãºi reprezintã o expresie a substanþei fundamentale din care sîntem alcãtuiþi. Adevãrul poartã multe mãºti în scopul de-a ne învãþa sã nu interpretãm greºit aparenþele, confundîndu-le cu realitatea.

– 388 –

Cincizeci de cugetãri samanice ,
Înþelegeþi acest lucru: talentele, îndemînãrile ºi calitãþile potenþiale cu care sîntem înzestraþi reprezintã instrumente folositoare pentru modelarea ºi manifestarea energiilor noastre creatoare, spre binele tuturor ºi rãnirea nimãnui, pentru întãrirea ºi cultivarea în acest mod a Spiritului nostru. Folosirea lor greºitã pentru a servi numai Eului duce la privarea altora, la rãnirea unora ºi slãbirea Spiritului. Apreciaþi la justa sa valoare un învãþãtor care, prin cunoºtinþele pe care vi le dãruie, vã ghideazã paºii cãtre Adevãratul Învãþãtor lãuntric, acolo unde trebuie sã fie cãutate rãspunsurile tuturor întrebãrilor, cãci asemenea învãþãtori sînt rari. Atunci cînd o armã este þinutã în mînã ea cere sã fie folositã, cãci aceasta a fost intenþia creatorilor ei. Cuvintele sînt doar simboluri ce permit sã aibã loc comunicarea de la psihic la psihic ºi ne dau voie sã înþelegem, pe deplin, lumea iluzorie a „aparenþelor“. Însã, cuvintele prezintã imperfecþiuni ºi sînt supuse interpretãrii ºi neînþelegerilor. Numai comunicarea de la Spirit la Spirit face posibilã perceperea împreunã a „Adevãratei“ lumi. Noi singuri avem puterea de a face ceva pentru noi înºine, prin simpla alegere de-a face acest lucru.
– 389 –

Kenneth Meadows
YEHWAH este „Sînt Ceea Ce Sînt“, al cãrui nume înseamnã: „Sînt Iubirea Absolutã ªi Acea Iubire Absolutã Este Ceea Ce Sînt“. Zero reprezintã Nimicul care a precedat creaþia, cel din care au rezultat posibile o infinitate de numere ºi combinaþii ºi limita la care totul se reîntoarce, deoarece el este împãrtãºit de tot ceea ce poate fi numãrat, fiind conþinut în tot ceea ce are formã de existenþã. Un simbol potrivit pentru Marele Mister.

– 390 –

Glosar
Afirmaþie: O declaraþie a hotãrîrii manifestate de forþa lãuntricã a Spiritului. Alfa: Un nivel al activitãþii undelor cerebrale, în care psihicul ºi corpul fizic sînt într-o stare relaxatã. Strãmoºi: Strãmoºii nu reprezintã numai predecesorii noºtri, ci ºi propriile noastre vieþi trecute, ce sînt prezente alãturi de noi, inserate în genele noastre. Astfel, celulele corpului fizic conþin „ecouri“ ale trecutului nostru personal, familial, naþional ºi rasial, avînd influenþã asupra modului în care percepem realitatea. Arhetip: Un simbol universal al unui model energetic ce indicã modul în care opereazã anumite forþe sau influenþe. Un arhetip este prezentat de obicei în formã umanã sau animalã. Aumakua: Inteligenþa „pãzitoare“ parentalã Tatã/Mamã. Cel mai nobil aspect al totalitãþii fiinþei cuiva, numitã uneori Sinele Superior deoarece prezintã o înþelepciune superioarã ºi sãlãºluieºte în dimensiunea „superioarã“ a Sufletului. Aura: Un cîmp de energie fibros, cu aspect de cocon, în care este scufundatã orice fiinþã vie.
– 391 –

Kenneth Meadows
Percepþie: Starea de a fi în alertã faþã de tot ceea ce se întîmplã în exteriorul sau în interiorul nostru. Percepþia presupune înregistrarea unei acþiuni ºi reprezintã o funcþie a Spiritului. Echilibru: O stare de nemiºcare ºi stabilitate. O relaþie egalã ºi armonioasã. Sistem de convingeri: O religie sau o filozofie a noncunoaºterii, ce se bazeazã pe credinþa în autoritatea cuvîntului altei persoane. Bizonul: Un simbol natural al Universului la aborigenii amerindieni, deoarece, din punct de vedere istoric, bizonul asigura mîncarea, materialele pentru confecþionarea îmbrãcãminþii, adãpostului, ustensilelor, uneltelor ºi armelor, reprezentînd, astfel, în totalitate, întreaga gamã de elemente cu formã de manifestare. Vindecarea fundamentalã: Vindecarea fundamentalã are ca punct central concepþia potrivit cãreia o afecþiune medicalã sau o condiþie fizicã adversã reprezintã în esenþã un dezechilibru energetic ºi cã pricina acestui dezechilibru nu numai cã rezidã dincolo de manifestarea sa fizicã, dar are ºi un scop fundamental. Cu alte cuvinte, datoritã faptului cã în corpul fizic se manifestã o stare de dizarmonie, acesta doreºte sã ºi comunice care au fost cauzele care au fãcut ca el sã reacþioneze în modul respectiv, pentru ca armonia sã fie restauratã. ªamanistul, funcþionînd, mai degrabã, ca un catalizator, decît ca terapist, se strãduieºte sã descopere cauza dezechilibrului prin intermediul contactului direct cu Inteligenþa corpului. Starea centratã: O stare de receptivitate calmã ºi echilibru, în care atenþia nu mai este îndreptatã cãtre satisfacerea aºteptãrilor celorlalþi. Condiþia de a fi noi înºine.
– 392 –

Glosar
Chakra: Cuvînt sanscrit care înseamnã „roatã“ sau „disc“. O chakrã este un centru de forþã de forma unei roþi, ce se miºcã în spiralã, localizat în Corpul Energetic. ªerveºte drept „poartã de trecere“ între diferite niveluri sau planuri de existenþã, precum ºi între diferite stãri de percepþie, primind, asimilînd ºi distribuind energiile eterice absorbite prin vîrtejul sãu. Haos: O stare de dezorganizare ºi dezordine în care legi aleatorii conferã limite existenþei ºi în care energiile netransformate se miºcã liber ºi fãrã o direcþie stabilitã, într-o manierã cauzatoare de probleme. Chi: O substanþã fundamentalã activatoare care energizeazã toate fiinþele vii ºi conferã viabilitate stãrii de „existenþã“ ºi noþiunii de „întregire“. Clarviziune: Capacitatea de a percepe cîmpuri energetice care existã dincolo de puterea de observare a vederii normale. Consacrare: Actul de a stabili, pentru un anumit element, o întrebuinþare specificã. Presupune curãþirea, purificarea, devotamentul ºi conferirea de puteri. Cosmologie: Un sistem de înþelegere a geografiei realitãþii ne-obiºnuite. Cosmos: Forma de organizare inteligentã a Universului, funcþionînd în concordanþã cu legile cosmice ºi ale naturii, fiind astfel sub imperiul acestor legi. Moarte: Tranziþia de la un stadiu de existenþã la altul, într-un continuu ciclu al schimbãrii. Ghicit: Un mijloc de observare a modelelor energetice ce se gãsesc în proces de miºcare, fiind pe cale de a cãpãta formã de manifestare fizicã.
– 393 –

Kenneth Meadows
Ritmuri de tobã: O metodã bazatã pe efecte sonore, prin care se dã posibilitatea percepþiei sã treacã de la realitatea obiºnuitã la o stare ne-obiºnuitã. Medicina P ãmîntului: Un sistem de schiþare a profilului personalitãþii ºi a auto-realizãrii, bazat pe principiile Roþii Medicinii ºi pe concepþia potrivit cãreia forþele P ãmîntului ºi energiile Naturii, ce-ºi manifestã mai pregnant influenþa în momentul naºterii, influenþeazã modul în care urmeazã sã percepem viaþa ºi în care urmeazã sã ne înfãþiºãm în faþa lumii. Conectarea la P ãmînt: O metodã de a se asigura cã percepþia revine pe deplin la realitatea obiºnuitã dupã orice formã de activitate ºamanicã sau meditativã. Conectarea la P ãmînt serveºte ca poziþie „închis“ a întrerupãtorului ce face comutarea de la activitatea neobiºnuitã, oferind siguranþa cã persoana respectivã este din nou în legãturã deplinã cu P ãmîntul. Eul: Percepþia cuiva despre propria existenþã. Un concept psihic despre propria identitate. Personalitatea lui „Eu“. Sinele Eului: Inteligenþa conºtientã de sine însãºi, care funcþioneazã pe planurile psihic ºi fizic. Acel aspect al fiinþei umane pe care ºamanii hawaiieni îl numeau AUhane – „spiritul care vorbeºte“. Elemente: Expresii ale miºcãrilor ce capãtã forma de manifestare, pentru a forma realitatea fizicã. Forþele care genereazã miºcarea energiilor ºi Natura acelei miºcãri. Fiecare Element are calitãþi abstracte ce pot fi înþelese în termeni umani prin relaþionarea lor cu caracteristici gãsite în lumea elementelor tangibile – pãmînt, foc, apã ºi aer.
– 394 –

Glosar
Emoþie: O curgere a energiei la niveluri ale subconºtientului, stimulatã de gîndire ºi perceputã sub formã de trãiri afective. Energie: Forþa conducãtoare care activeazã fiecare funcþiune. Forþa sa rezidã în capacitatea de a îndeplini, efectiv, o activitate. Iluminare: Posedarea capacitãþii de „a vedea în întuneric“ – adicã, de a percepe ceea ce rãmîne ascuns pentru alþii. Rãul: Utilizare a energiilor greºit îndreptate sau poziþionate, ori maligne, aflate împotriva forþelor Iubirii ºi în opoziþie cu procesul natural de dezvoltare. Panã: Pana este un simbol al aurei umane, deoarece ea rãspîndeºte impulsuri de energie de înaltã frecvenþã, iar fibrele sale sînt aranjate într-o structurã similarã firelor de energie care compun aura. Penele sînt folosite de ºamani ºi ºamaniºti ca instrumente folosite pentru alinierea fibrelor aurei. Penele sînt, de asemenea, un simbol al unui mesaj sau al unui mesager ºi pot fi, de asemenea, folosite ca însemne ale profesiei. Fixaþie: O convingere adînc întipãritã, pe care psihicul subconºtient a acceptat-o ca rezultat al condiþionãrilor din trecut ºi, de obicei este însoþitã de un sentiment de vinã sau ruºine. Oricît de mare este voinþa exercitatã de sinele Eului în zona în care se manifestã fixaþia, „sinele“ subconºtient – Unihipili – va refuza sã se supunã pînã în momentul înlãturãrii respectivei fixaþii. Liberul arbitru: Libertatea de a învãþa din experienþã ºi a se auto-determina – adicã de a avea libertatea de alegere a unei direcþii, în procesul hotãrîrii parcursului propriului destin al cuiva.
– 395 –

Kenneth Meadows
Frecvenþã: Ritmul de vibraþie al unui cîmp energetic sau al unei entitãþi oarecare. Blîndeþe: O forþã care nu cauzeazã nici un deranjament. Zei/zeiþe: Inteligenþe superioare care funcþioneazã, în principal, prin intermediul psihicului. Forþe cereºti caracterizate de o mare forþã, ce sînt personificate de oameni. Armonie: Un schimb dinamic de energii ce rezoneazã împreunã, la unison, în cadrul propriei fiinþe ºi în relaþie cu altele, pentru a crea o condiþie beneficã. Armonia este creatoarea de frumuseþe în toate dimensiunile existenþei. Sinele Ascuns: Inteligenþa care funcþioneazã la un nivel subconºtient pentru a îndeplini ºi realiza tot ceea ce este cerut la nivel conºtient. Uneori, este numitã „Copilul dinãuntru“, datoritã caracteristicilor naturii sale, de copil ascultãtor. Este „ascuns“ deoarece îºi îndeplineºte funcþiunile în liniºte ºi „în secret“. A se vedea, de asemenea, Unihipili. Sinele Superior: „Marele“ Sine – aspectul superior al fiinþei compozite a cuiva. Spiritul parental cunoscut ºamanilor hawaiieni sub numele de Aumakua. A se vedea, de asemenea, Sinele Sufletului. Sinele Uman: Inteligenþa conºtientã a fiinþei umane, care funcþioneazã prin intermediul celor cinci simþuri ºi ale psihicului. „Sinele“ este acela care este identificat cu personalitatea umanã – „spiritul“ cunoscut ºamanilor hawaiieni sub numele de A-Uhane. A se vedea, de asemenea, sinele „Eului“. Imaginaþia: Capacitatea de a permite imaginilor sã se formeze în psihic de o asemenea manierã încît sã stimuleze simþurile.
– 396 –

Glosar
Lumina interioarã: Spiritul lãuntric care emanã din centrul Sufletului ºi este o formã de manifestare individualã a Marelui Spirit. Spaþiul interior: O dimensiune a realitãþii ne-obiºnuite, în care Timpul nu este constant. Inocenþa: Imparþialitatea ºi obiectivitatea completã. Reversul pãrerii ºi al judecãþii. Intenþia: O indicaþie clarã ºi precisã datã Sinelui Ascuns subconºtient (Unihipili) pentru ca acesta sã furnizeze o cale prin intermediul cãreia energia sã poatã curge, pentru a prezenta un rezultat dorit. Energia este generatã de motivaþie (a se vedea Motivaþia) ºi este condusã de Voinþã. Intuiþia: Reprezintã o cunoaºtere bruscã, care transcede psihicul raþional. Învãþãtura realizatã din interiorul fiinþei. Kahuna: Un cuvînt hawaiian, avînd semnificaþia de preot, învãþãtor sau expert, însã, în momentul „decodificãrii“ sale, termenul semnificã un ºaman extrem de îndemînatic, ce acþioneazã ca un catalizator. Karma: Experienþele de viaþã dezvãluite în destinul cuiva. Karma este o lege a acþiunii ºi schimbãrii, în care condiþiile ºi circumstanþele repetitive indicã zone ale vieþii ce nu funcþioneazã în mod armonios, ori au nevoie sã se manifeste în decursul vieþii sub forma experienþelor trãite, pentru a continua evoluþia spiritualã a individului. Iubirea: O formã de exprimare necondiþionatã ºi atotcuprinzãtoare a Spiritului, care creeazã armonie. Iubirea este substanþa Sufletului ºi forþa de legãturã care menþine laolaltã tot ceea ce existã. Lumea de jos: Realitatea trãitã la nivelurile subconºtiente ale percepþiei.
– 397 –

Kenneth Meadows
Magie: O tehnicã prin care se dã formã de manifestare fizicã schimbãrilor dorite. Un proces de fãurire ºi modelare a vieþii cuiva. A nu se confunda cu magia iluzioniºtilor inteligenþi sau a superstiþiei, ori cu magia ceremonialelor ocultiste sau vrãjitoreºti. Mana: O forþã vitalã care reprezintã energia purã a creaþiei. A se vedea, de asemenea, energia Chi. Mandala: Un simbol circular universal care, ca ºi expresia întregirii conþinutã în interiorul totalitãþii vieþii, reprezintã Sinele ºi Sursa. Medicinã: Forþe inerente care transmit putere ºi ºtiinþã ºi restaureazã ideea întregului. Roata Medicinii: Un dispozitiv simbolic multifuncþional ºi multidimensional ce serveºte la realizarea legãturilor ºi la gãsirea direcþiilor. Un mijloc de a intra în armonie cu Forþele Naturii ºi cu noi înºine. Psihic: Un recipient intangibil în care se proceseazã informaþiile. Gîndurile reprezintã miºcarea modelelor energetice în cadrul realitãþii psihicului, putînd fi modelate ºi formate pentru a se manifesta în realitatea fizicã. Din punct de vedere al ºtiinþei ºamanice, psihicul trebuie sã serveascã Spiritului. Motivaþia: Alegerea direcþiei în care energia este generatã pentru a aflui. Nagual: Sfera ascunsã sau nevãzutã a Spiritului. „Necunoscutul“. Ceea ce transcede Timpul ºi Spaþiul. Cale: Drum pe care poate sã apuce percepþia, în ºi printre dimensiuni, sau un canal de-a lungul cãruia pot fi transportate informaþiile de cãtre conºtiinþã.
– 398 –

Glosar
Punct de forþã: Un loc ce emite energii cu efect benefic asupra uneia sau mai multor persoane din zona respectivã. Un punct de forþã personal este un loc din interiorul sau exteriorul casei ce prezintã o atmosferã armonioasã, în care se pot obþine niveluri personale superioare de forþã. Probleme: Efecte produse de alegerile negative care acþioneazã împotriva fiinþei noastre naturale ºi ne îndepãrteazã de alte aspecte proprii. Alegerile negative se petrec atunci cînd izolãm o parte din noi înºine, de totalitatea fiinþei noastre, gîndind ºi acþionînd ca ºi cînd am exista numai în realitatea fizicã. Realul: Realul reprezintã felul în care Universul este. Ceea ce majoritatea percepem ca fiind „lumea realã“ este doar una secundarã, îmbibatã cu energiile negative create de procesele de gîndire ale limitãrilor istorice, culturale ºi sociale, precum ºi de sistemele de convingeri. Relaxare: O slãbire a tensiunilor fizice ºi psihice, precum ºi a stresului emoþional, însoþite de încetinirea sistemului energetic, astfel încît sã fie posibilã intrarea în acord fin cu activitatea subconºtientului. Ritual: O metodã de convertire a gîndurilor în acþiuni simbolice, în scopul de a face „sinele“ subconºtient (Unihipili) sã acþioneze potrivit intenþiei. Rune: Modele unghiulare ce desemneazã puterile energetice existente în cadrul naturii ºi în interiorul nostru. ªtiinþã: Un studiu sistematic al fenomenelor, însoþit de cunoºtinþe formulate ºtiinþific referitoare la acestea, avînd principii ce îi reglementeazã activitatea de cercetare. Egoism: Energia voinþei îndreptatã spre satisfacerea sinelui, caracterizatã de dedicarea satisfacerii propriilor nevoi per– 399 –

Kenneth Meadows
sonale ºi lipsei preocupãrii pentru semeni. Esenþa egoismului este starea de separare. Sexualitate: Expresia energiilor vitale polarizate inerente în toate formele de viaþã ºi cu o semnificaþie specialã pentru oameni. Sexualitatea reprezintã un proces de legãturã. Ea are de-a face cu latura continuatoare a procesului – cu a face ceea ce aduce bucurie. ªaman: O persoanã care percepe ceea ce alþii nu pot vedea. Care înþelege cã toate elementele lumii înconjurãtoare trãiesc experienþa percepþiei propriei stãri de „existenþã“ ºi este capabil sã exploreze dimensiuni din realitãþi diferite faþã de cea fizicã. Perspectivã ºamanicã: Un mod de înþelegere al naturii holistice ºi holografice a Universului ºi o aplicaþie a acestui mod de înþelegere la experienþele vieþii cotidiene. ªamanicã: Un proces de dezvoltare personalã care cuprinde esenþa ºamanismului universal – ºtiinþa strãveche a vizionarilor ºi a „Înþelepþilor“ din multe culturi ºi tradiþii – transformatã în ºtiinþa trãirii timpurilor moderne, acesta fiind sistemul metafizic cel mai natural ºi practic. ªamanism: Practicã a principiilor ºi tehnicilor ºamanilor, care presupune lucrul cu puterile Naturii, existente atît în interiorul cît ºi în exteriorul individului, atît ca forme cu manifestare fizicã, cît ºi în calitate de potenþiale ce încã nu s-au manifestat. ªamanist: O persoanã care aplicã principiile ºi învãþãturile formulate în ºtiinþa ªamanicã, atît în scopul aprofundãrii procesului dezvoltãrii personale, cît ºi în serviciul altor semeni.
– 400 –

Glosar
Locul de stare: Locul naºterii, semnalat de Medicina P ãmîntului pe Roata Medicinii, sau direcþia din care percepem realitatea fiecare dintre noi. Craniul: Un simbol strãvechi al locului în care sãlãºluieºte conºtiinþa. De asemenea, un simbol al existenþei altor sfere de percepþie conºtientã ce se gãsesc în spatele lumii materiale, de carne ºi oase, a aparenþelor. Fumigaþie: Folosirea fumului pentru a îndepãrta vibraþiile negative ºi a atrage energiile benefice cãtre sine ºi cei din jur. Suflet: Corpul de energie Luminoasã care dã posibilitatea Spiritului lãuntric individual sã se exprime pe sine însuºi ºi sã cîºtige experienþã la nivelurile conºtientului, subconºtientului ºi supraconºtientului. Este vehicului Spiritului ºi al Energiei Vitale. Este un sistem prin care viaþa capãtã formã de exprimare, care reþine esenþa din experienþele relevante prin care trecem în viaþã. Sufletul reþine ceea ce Spiritul individului a reuºit sã îndeplineascã cu ajutorul Forþei Vitale. Sinele Sufletului: Inteligenþa sau „spiritul“ Sufletului – cel mai cizelat aspect al întregii noastre fiinþe – ale cãrui cunoºtinþe ºi înþelepciune reprezintã o însumare a întregii experienþe cîºtigate de-a lungul multor vieþi. ªamanii hawaiieni îl numeau Aumakua. Spiritul: Substanþa fundamentalã esenþialã care însufleþeºte o formã de viaþã, însã care, în mod obiºnuit, nu poate fi vãzutã, deºi prezenþa sa este perceputã. Acel ceva care existã. Este inteligenþa „lãuntricã“ ce este conºtientã de propria viaþã, de propria stare efectivã de existenþã. Spiritul este perceput ca o conºtientizare a stãrii de existenþã.
– 401 –

Kenneth Meadows
Spiritual: Natura imaterialã fundamentalã a unei forme de viaþã. Realitatea invizibilã aflatã în spatele aparenþelor fizice. Spiritualitate: Mai degrabã calitatea de „a fi“ decît acþiunea de „a crede“. Forþa dirijatã. Faptul de a-i fi cuiva dirijate acþiunile de cãtre Spiritul lãuntric. Exprimã, mai degrabã, influenþarea prin intermediul principiilor, decît limitarea prin acþiunea regulilor ºi convingerilor. Cercetarea: Cãutarea ºi abordarea modelelor energetice necesare pentru îndeplinirea activitãþilor ºamanice. Substanþa: Ceea ce oferã suportul necesar energiei, pentru ca aceasta sã poatã aflui spre a-ºi îndeplini acþiunile. Simbolul: O manierã de efectuare a schimbului de energie între diferitele planuri ale realitãþii. Simbolurile reprezintã legãturi între obiectiv ºi subiectiv, între un nivel al conºtiinþei ºi altul. Telepatie: Transferarea gîndurilor prin acþiunea psihicului. Theta: Un nivel de activitate a undelor cerebrale aflat la nivelul inconºtientului. Formã a Gîndului: Un model al procesului de gîndire care, prin persistenþa sa, prezintã stabilitate ºi duratã, cãpãtînd formã prin folosirea substanþei psihice, în sfera psihicului. Eternitate: O stare caracterizatã de lipsa miºcãrii. Liniºte. Veºnicul Acum. Tonal: Ceea ce este cunoscut. Sfera fizicã a activitãþilor lumeºti, cotidiene. Lucrurile de care sîntem conºtienþi ºi care pot cauza dificultãþi. Problemele Tonale sînt problemele de zi cu zi. În sfera Tonalã, Spiritul trãieºte experienþa mortalitãþii ºi este limitat de cãtre Timp.
– 402 –

Glosar
Totem: Un senzor simbolic, care serveºte drept legãturã între diferitele niveluri de existenþã, fiind folosit ca ajutor pentru înþelegerea forþelor non-fizice ºi a celor formative. De vreme ce un totem exprimã calitãþile înnãscute aflate în entitatea vie pe care o reprezintã, este mai uºor sã ne raportãm la el, reprezentînd o lecþie de mai mare efect decît un simbol geometric sau o glifã. Urmãrirea: Urmarea persistentã a semnelor care duc la locul ºi stadiul în care se poate realiza activitatea ºamanicã. Arbore: O formã de viaþã care îºi are forma de expresie într-un singur loc ºi cãreia îi lipseºte libertatea de miºcare. În termeni generali, arborii sînt apãrãtori ai mediului înconjurãtor ºi ai cãilor de pãtrundere cãtre alte dimensiuni. Adevãr: Ceea ce existã în mod efectiv. Adevãrul este tot ceea ce are pertinenþã. Ceea ce este adesea considerat în mod dogmatic ca Adevãr Absolut nu este decît informaþie sau opinie. Necondiþionat: Fãrã a fi supus limitãrilor conferite de condiþionare. Fãrã a face obiectul restricþiilor, preferinþelor, aºteptãrilor sau diferenþierii. Ceea ce nu este limitat prin impunerea unor condiþionãri. Lumea de Jos: Realitatea ne-obiºnuitã a existenþei inconºtiente. Realitatea psihicului inconºtient. Sfera de activitate a inteligenþei corpului fizic – Sinele Corpului. Unihipili: Un cuvînt hawaiian însemnînd „spiritul“ tãcut sau „sinele“ slujitor. Este relaþionat cu subconºtientul. Lumea de Sus: Realitatea neobiºnuitã a existenþei supraconºtiente. Realitatea Sufletului. Sfera de percepþie a Sinelui Sufletului – Aumakua.
– 403 –

Kenneth Meadows
Virtutea: Un atribut pozitiv care sprijinã întreaga fiinþã. O restituire fãcutã naturii originale a cuiva. Wakan-Tanka: Un cuvînt al amerindienilor locuitori ai regiunilor de cîmpie, desemnînd Marele Spirit aflat într-o anumitã formã de manifestare. Roata: Un cerc sau un recipient circular în care energii aflate în interacþiune curg cu miºcãri circulare, ciclice ºi în spiralã. Yang: Forþa conceptualã masculinã, activã ºi pozitivã, în toate elementele care prezintã formã de manifestare. Este reprezentatã în unele culturi strãvechi ca fiind puterea unei zeitãþi masculine ce stã la baza Naturii. Yin: Forþa hrãnitoare femininã, pasivã ºi receptivã existentã în toate elementele care prezintã formã de manifestare. Este reprezentatã în unele culturi strãvechi ca fiind puterea unei zeitãþi feminine ce stã la baza Naturii.

– 404 –

Bibliografie recomandatã
Literaturã amerindianã
Andrews, Lynn V. Teachings Around the Medicine Wheel, Harper & Row, 1990. Andrews, Ted. Animal-Speak, Llewellyn, 1994. Eastman, Charles Alexander. The Soul of the Indian, University of Nebraska Press, 1980. Ross, Dr A. C. Mitakuye Oyasin (We Are All Related), Bear, 1989. Steiger, Brad. Indian Medicine Power, Para Research, 1984. Sun Bear and Wabun. The Medicine Wheel, Prentice-Hall, 1980. Walderman, Carl. Encyclopaedia of Native American Tribes, Checkmark Books, 1999. Wilson, James. The Earth Shall Weep: A History of Native America, Picador, 1998. Cowan, James. The Mysteries of the Dream-Time, Prism Unity, 1989. Lowlor, Robert. Voices of the First Day, Inner Traditions, 1991.
– 405 –

Literaturã indigenã australianã

Kenneth Meadows
Din literatura ºamanilor kahuna

Bray, David Kaonohiokala, and Douglas Low. The Kahuna Religion of Hawaii, Borderline Sciences, 1960. Hoffman, Enid. Huna – a Beginner’s Guide, Whitford Press, 1987. King, Serge Kahali. Urban Schman, Simon & Schuster, 1990. Long, Max Freedom. The Secret Science Behind Miracles, De Vorss & Co. 1988. Melville, Leinani. Children of the Rainbow, Theosophical Publishing Hause, 1990. Nau, Dr Erika S. Huna Self-Awareness, Samuel Weiser Inc., 1992.

Literaturã taoistã

Capra, Fritjof, The Tao of Physics, Flamingo, 1976. Chang, Dr Stephen T. The Great Tao, Tao Publishing, 1985. Kwok, Man-ho; Palmer, Martin and Ramsay, Jay (translators). The Illustrated Tao Te Ching, Element Books, 1993. Hua-Ching, Ni. The Complete Works of Lao Tzu. Shrine of the Eternal Breath of Tao, 1979. Hua-Ching, Ni. Tao, the Subtle Universe Law and the Integral Way, Shrine of the Eternal Breath of Tao, 1979. Legge, James. The Texts of Tao, Dover Publications, 1962. Wing, R.L. The Tao of Power, Aquarian Press, 1986. Zukav, Gary, The Dancing Wu Li Masters, Rider, 1979. Alan, Fred. The Eagle’s Quest, Mandala, 1991. Cahill, Sedonia and Halpen, Joshua. The Ceremonial Circle, Mandala, 1991.
– 406 –

Literaturã ºamanistã

Bibliografie recomandatã
Doore, Gray. Shaman’s Path, Shambhala, 1988. Earley, J. Inner Journeys, Samuel Weiser Inc., 1990. Eliade, Mircea. Shamanism, Princeton Unilersity Press, 1972. Meadows, Kenneth. Earth Medicine, Rider, 2001. Meadows, Kenneth. The Medicine Way, Rider, 2001. Meadows, Kenneth. Shamanic Experience, Bear & Company, 2003. Scott, Giani Graham. Shamans and Personal Mastery, Paragon House, 1991. Summer Rain, Mary, Spirit Song, Donning Company, 1985. Walsh, Roger N. The Spirit of Shamanism, Mandala, 1990.

Diverse surse
A-Z of the Human Body, Reader’s Digest Assn, 1987. Levine, Barbara Hoberman. Your Body Believes Every Word You Say, Aslan Publishing, 1991. Rowett, H. G. Q. Basic Anatomy and Physiology, John Murray, 1959 and 1973.

Surse suplimentare de informare
Facultatea de ªamanicã este o iniþiativã educaþionalã dedicatã a servi devoltãrii ªamanicii prin intermediul cercetãrii ºi organizarea de ateliere ºi cursuri. Pentru obþinerea de informaþii suplimentare, referitoare la ateliere de acest gen desfãºurate în Marea Britanie, puteþi scrie pe adresa: The Faculty of Shamanics PO Box 300
– 407 –

Kenneth Meadows
Potters bar Hertfordshire EN6 4LE info@shamanics.org Informaþiile se pot obþine ºi prin accesarea website-ului Facultãþii de ªamanicã: www.shamanics.org Opera muzicalã singularã Forþele iubirii, scrisã de Beryl Meadows, este disponibilã în casete audio. Melodiile sale blînde, ºi orchestrarea extinsã fac din aceastã lucrare un plãcut prilej de audiþie pentru toate gusturile muzicale. Lirica sa conþine o bogatã încãrcãturã de înþelepciune shamanicã, iar temele sale de inspiraþie au miºcat inimile tuturor celor care au ascultat-o. Se poate obþine doar prin comandã prealabilã, prin poºtã, la preþul de 10 lire sterline (inclusiv cheltuielile de ambalare ºi expediþie), scriind la urmãtoarea adresã: Peridot Publishing 27, Old Gloucester Street London WC1N 3XX

– 408 –

Despre autor
Timp de mai bine de treizeci de ani, Kenneth Meadows a cãutat rãspunsuri la unele dintre cele mai de nepãtruns mistere ale vieþii: Cine sînt eu? Ce anume sînt? De ce mã aflu aici? Încotro mã îndrept? Care este, în final, scopul vieþii? El a cercetat cele mai mari religii ale lumii ºi a întîlnit convingeri. A analizat filozofiile marilor gînditori ºi a adunat opinii. A examinat teoriile ºtiinþei materialiste, pentru a ajunge la concluzia cã cele mai multe sînt bazate pe ipoteze. Stãruinþa sa l-a adus în contact direct cu simplitatea popoarelor aborigene, a cãror înþelepciune fusese transmisã pe calea tradiþiilor orale. A fost îndreptat sã studieze nu arhivele instituþiilor pline de ºtiinþã, ci Cartea Naturii, ce dezvãluie modul în care este alcãtuit Universul ºi cã noi, oamenii, sîntem parte integrantã a acestuia, aºa cum ºi el este prezent, la rîndul sãu, în fiecare dintre noi. A descoperit cã, prin refacerea legãturii cu Natura, putem intra în contact cu propria noastrã Sursã ºi, astfel, sã gãsim rãspunsurile pe care le cãutãm. Kenneth, un profesor cu experienþã al Universitãþii Leeds ºi fost conferenþiar la facultãþi ºi jurnalist, este respectat pe plan internaþional pentru cãrþile sale despre aplicarea principi– 409 –

Kenneth Meadows
ilor ºamanice în procesul dezvoltãrii personale ºi extinderii potenþialului uman. El a studiat învãþãturile ºamanice sub îndrumarea directã a ºamanilor bãºtinaºi amerindieni sau a celor britanici, scandinavi, sau din restul Europei. Este autorul unor lucrãri de succes, cum ar fi „Earth Medicine“ (Medicina P ãmîntului, n. trad.), „The Medicine Way“ (Calea Medicinii, n. trad.), „Rune Power“ (Forþa Runelor, n. trad.) ºi „Shamanic Experience“ (Experienþa ºamanicã, n. trad.).

– 410 –

Elena Francisc PUBLISHING

Colecþia ALBASTRU – TRANSPERSONAL
Stanislav GROF Stanislav GROF Christina GROF Richard MOSS John WELWOOD John WELWOOD Ken WILBER Boris CYRULNIK Cãlãtoria ultimã. Dincolo de frontierele morþii Psihologia viitorului. Lecþii din cercetarea modernã asupra conºtiinþei Setea de întregire. Ataºament, dependenþã ºi calea spiritualã Fluturele negru. O invitaþie la vitalitate radicalã Psihologia trezirii. Budismul, psihoterapia ºi calea transformãrii personale ºi spirituale Cãlãtoria inimii. Calea iubirii conºtiente Graþie ºi forþã. Treya Killam Wilber: o vindecare spiritualã dincolo de moarte O minunatã nefericire

– 411 –

Colecþia COMUNICAREA NONVIOLENTÃ

Comunicarea nonviolentã – un limbaj al vieþii Marshall B. ROSENBERG Adevãrata educaþie pentru o viaþã împlinitã. Ora de comunicare nonviolentã Marshall B. ROSENBERG Ne putem înþelege! Rezolvarea paºnicã a conflictelor Marshall B. ROSENBERG Spiritualitate practicã. Reflecþii asupra bazelor spirituale ale comunicãrii nonviolente Marshall B. ROSENBERG Fii un bun pãrinte! Creºterea copiilor în spiritul comunicãrii nonviolente Shari KLEIN ºi Neill GIBSON De ce eºti furios? 10 paºi cãtre transformarea furiei în avantajul tuturor Thomas d’ASEMBOURG Lasã amabilitãþile! Fii tu însuþi în relaþiile cu ceilalþi

Marshall B. ROSENBERG

– 412 –

Colecþia SAMANISM

Rose HEAVEN & Howard G. CHARING Henri GOUGAUD

Shaman. Spiritul Plantelor Cele ºapte pene ale vulturului

Colecþia VERDE – ECHILIBRUL TRUPULUI

David SERVAN-SCHREIBER

Vindecã stresul, anxietatea ºi depresia fãrã medicamente ºi fãrã psihanalizã

Dr. Andrew L. STOLL

Factorul Omega-3. Dieta revoluþionarã omega-3 pentru sãnãtatea creierului ºi împotriva depresiei

Jean-Louis Servan-SCHREIBER

Noua artã a timpului împotriva stresului

– 413 –

Colecþia INDIGO – FILOZOFIE
Ken WILBER Fãrã graniþe. Abordãri orientale ºi occidentale ale dezvoltãrii personale

Colecþia ZEN
Dokushô VILLALBA Dokushô VILLALBA Dokushô VILLALBA Pluteºte în prezentul etern Ce este zen? Introducere practicã în meditaþia zen Viaþa simplã, inimã profundã

În afara colecþiilor
Julie ENFIELD Istoria secretã a sãrutului

EFPublishing vã ureazã lecturã plãcutã!
– 414 –

– 415 –

Bd. Ion Mihalache, nr. 313, bl. 1, sc. 2, ap. 2, Sector 1, Bucureºti, Tel: 021 224 4535 E-mail: office@efpublishing.ro www.efpublishing.ro
– 416 –

ELENA FRANCISC P UBLISHING

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful