GHERGHINA RODICA

DUCA IOANA

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII
SUPORT DE CURS ID

BUCUREŞTI

2010

Introducere

Bine ai venit în marea familie a studenţilor din Universitatea Titu Maiorescu! Cursul ’’GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII “ se adresează studentilor înscrişi la programul de studiu ID, organizat de Facultatea de Ştiinţe Economice. Îţi propunem, stimate student, să “Începem cu gândul la final!” Iată care sunt obiectivele principale ale acestui curs, concretizate în competenţele pe care tu le vei dobândi după parcurgerea şi asimilarea lui: vei fi familiarizat cu metodele şi tehnicile de acţiune financiară pentru obţinerea resurselor de capital şi alocarea lor eficientă; vei fi capabil să analizezi principalele acţiuni ale practicii financiare, acţiuni corelate pentru identificarea şi urmarirea obiectivului major, respectiv

maximizarea valorii întreprinderii. Cursul ’’GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII “este structurat pe opt unităţi de învăţare.

2

Cuprinsul cursului
1 - ANALIZA INDICATORILOR DE ECHILIBRU FINANCIAR.................................... 6 1.1. Analiza echilibrului financiar .......................................................................................... 6 1.1.1. Analiza patrimonială ............................................................................................... 6 1.1.1.1. Noţiunea de patrimoniu .................................................................................... 6 1.1.1.2. Indicatorii de echilibru financiar-patrimonial ................................................. 9 1.2. Aplicaţie rezolvată .......................................................................................................... 11 1.3. Aplicaţii de rezolvat ....................................................................................................... 12 1.4. Teste de autoevaluare .................................................................................................... 12 1.5. Răspunsuri la testele de autoevaluare............................................................................ 12 1.6. Teste de autoevaluare propuse ....................................................................................... 13 1.7. Cuvinte şi relaţii cheie .................................................................................................... 13 1.8. Bibliografia unităţii de învăţare 1 .................................................................................. 14 2 – ANALIZA REZULTATELOR ÎNTREPRINDERII ..................................................... 15 2.1. Contul de rezultate .......................................................................................................... 15 2.2. Soldurile intermediare de gestiune ................................................................................ 17 2.3. Capacitatea de autofinanţare .......................................................................................... 19 2.4. Analiza pragului de rentabilitate.................................................................................... 21 2.5. Aplicaţii rezolvate........................................................................................................... 23 2.6. Aplicaţii de rezolvat ....................................................................................................... 27 2.7. Teste de autoevaluare ..................................................................................................... 29 2.8. Răspunsuri la testele de autoevaluare............................................................................ 29 2.9. Teste de autoevaluare propuse ....................................................................................... 29 2.10. Cuvinte şi relaţii cheie .................................................................................................. 30 2.11. Bibliografia unităţii de învăţare 2 ................................................................................ 30 3 – ANALIZA CASH-FLOW-URILOR ÎNTREPRINDERII ............................................ 31 3.1. Determinarea cash-flow-ului după origine şi în raport cu destinaţia sa ...................... 31 3.2. Aplicaţii rezolvate........................................................................................................... 32 3.3. Aplicaţii de rezolvat ....................................................................................................... 35 3.4. Teste de autoevaluare .................................................................................................... 36 3.5. Răspunsuri la testele de autoevaluare............................................................................ 36 3.6. Teste de autoevaluare propuse ....................................................................................... 37 3.7. Cuvinte şi relaţii cheie .................................................................................................... 37 3.8. Bibliografia unităţii de învăţare 3 .................................................................................. 37 4 – DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL RENTABILITĂŢII. RATELE DE STRUCTURĂ ............................................................................................................................. 38 4.1. Ratele de rentabilitate ..................................................................................................... 38 4.1.1. Ratele de rentabilitate economică ........................................................................ 38 4.1.2. Ratele de rentabilitate financiară .......................................................................... 41 4.1.3. Ratele de rentabilitate comercială ........................................................................ 42 4.1.3.1. Ratele de de structură financiară ................................................................. 43 4.1.3.1.1 Ratele de echilibru financiar şi de îndatorare .................................... 43 4.2. Aplicaţii rezolvate........................................................................................................... 45 4.3. Aplicaţii de rezolvat ....................................................................................................... 49 3

4.4. Teste de autoevaluare .................................................................................................... 50 4.5. Răspunsuri la testele de autoevaluare............................................................................ 50 4.6. Teste de autoevaluare propuse ....................................................................................... 50 4.7. Cuvinte şi relaţii cheie .................................................................................................... 50 4.8. Bibliografia unităţii de învăţare 4 .................................................................................. 51 5 - PREVIZIUNEA FINANCIARĂ PE TERMEN SCURT..........................................52 5.1. METODE DE DETERMINARE A NECESARULUI DE FINANŢAT AL CICLULUI DE EXPLOATARE (NFCE)...................................................................53 5.1.1. Metode analitice de determinare a NFCE.........................................................53 5.1.1.1. Metode analitice bazate pe costurile exploatării....................................53 5.1.1.2. Metode analitice bazate pe cifra de afaceri........................................... 54 5.1.2. Metode sintetice de determinare a NFCE.........................................................55 5.1.2.1. Metode sintetice bazate pe viteza de rotaţie în funcţie de costurile exploatării........................................................................................56 5.1.2.2. Metode sintetice bazate pe activele circulante la 1.000 lei producţie marfă................................................................................56 5.1.2.3. Metode sintetice bazate pe rata cinetică a activelor circulante...........................................................................................57 5.2. RATELE CINETICE. METODA NORMATIVĂ DE PREVIZIUNE A ECHILIBRULUI FINANCIAR................................................................................. ..58 5.3. Aplicaţii rezolvate.......................................................................................................58 5.4. Aplicaţie de rezolvat...................................................................................................64 5.5.Teste de autoevaluare..................................................................................................65 5.6. Răspunsuri la testele de autoevaluare.........................................................................65 5.7. Teste de autoevaluare propuse....................................................................................66 5.8. Cuvinte şi relaţii cheie................................................................................................66 5.9. Bibliografia unităţii de învăţare 5...............................................................................66 6 - FINANŢAREA CICLULUI DE EXPLOATARE..................................................67 6.1.SURSELE ATRASE.............................................................................................. 67 6.2. FONDUL DE RULMENT.................................................................................... 68 6.3. SURSELE ÎMPRUMUTATE............................................................................... 68 6.3.1. Creditele de trezorerie.............................................................................69 6.3.2. Creditele de scont...................................................................................69 6.3.3. Creditele de factoring.............................................................................70 6.4. Aplicaţii rezolvate ................................................................................................ .. 71 6.5. Aplicaţie de rezolvat.................................................................................................73 6.6. Teste de autoevaluare................................................................................................73 6.7. Răspunsuri la testele de autoevaluare......................................................................73

4

6.8. Teste de autoevaluare propuse.................................................................................73 6.9. Cuvinte şi relaţii cheie............................................................................................74 6.10. Bibliografia unităţii de învăţare 6..........................................................................74

7- PLANIFICAREA FINANCIARĂ.......................................................................................................................75 7.1. Previziunea trezoreriei ....................................................................................................... 75 7.1.1. Elaborarea bugetului de trezorerie ...................................................................... 75 7.2. Aplicaţii rezolvate........... ..............................................................................................77 7.3. Aplicaţie de rezolvat ......................................................................................................... 80 7.4. Teste de autoevaluare ...................................................................................................... 81 7.5. Răspunsuri la testele de autoevaluare .............................................................................. 81 7.6. Teste de autoevaluare propuse ......................................................................................... 81 7.7. Cuvinte şi relaţii cheie ...................................................................................................... 81 7.8. Bibliografia unităţii de învăţare 7 .................................................................................... 82 8 - POLITICA DE FINANŢARE A ÎNTREPRINDERII PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG..............................................................................83 8.1. SURSE DE FINANŢARE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG......................................83 8.1.1. Sursele proprii.................................................................................................. 84 8.1.2. Sursele împrumutate..........................................................................................87 8.2. COSTUL CAPITALULUI.............................................................................................88 8.3. POLITICA DISTRIBUIRII DE DIVIDENDE..............................................................92 8.4. Aplicaţii rezolvate...........................................................................................................94 8.5. Aplicaţii de rezolvat........................................................................................................99 8.6. Teste de autoevaluare....................................................................................................100 8.7. Răspunsuri la testele de autoevaluare............................................................................100 8.8. Teste de autoevaluare propuse.......................................................................................100 8.9. Cuvinte şi relaţii cheie....................................................................................................100 8.10. Bibliografia unităţii de învăţare 8.................................................................................101 Bibliografie obligatorie................ ........................................................................................... 102 Bibliografie selectivă ................................................................................................................ 102

5

Conţinutul cursului

Unitatea de învăţare 1: ANALIZA INDICATORILOR DE ECHILIBRU FINANCIAR Cuprins: 1.1. Analiza echilibrului financiar .......................................................................................... 6 1.1.1. Analiza patrimonială ............................................................................................... 6 1.1.1.1. Noţiunea de patrimoniu .................................................................................... 6 1.1.1.2. Indicatorii de echilibru financiar-patrimonial ................................................. 9 1.2. Aplicaţie rezolvată .......................................................................................................... 11 1.3. Aplicaţii de rezolvat ....................................................................................................... 12 1.4. Teste de autoevaluare .................................................................................................... 12 1.5. Răspunsuri la testele de autoevaluare............................................................................ 12 1.6. Teste de autoevaluare propuse ....................................................................................... 13 1.7. Cuvinte şi relaţii cheie .................................................................................................... 13 1.8. Bibliografia unităţii de învăţare 1 .................................................................................. 14 1.1. Analiza echilibrului financiar Noţiunea de echilibru financiar poate fi înţeleasă în două moduri diferite, dar nu opuse: ea semnifică, mai întâi, că întreprinderea trebuie să fie aptă, graţie lichidităţilor sale, să facă faţă datoriilor, atunci când acestea devin exigibile; ea presupune, de asemenea, menţinerea unui echilibru funcţional între nevoile şi resursele întreprinderii, ţinând cont de destinaţiile nevoilor şi de stabilitatea resurselor. De aici, rezultă două tipuri de analiză a echilibrului financiar al întreprinderii pe baza bilanţului acesteia:  analiza patrimonială (analiza lichiditate-exigibilitate);  analiza funcţională. 1.1.1. Analiza patrimonială 1.1.1.1. Noţiunea de patrimoniu Patrimoniul unei întreprinderi se compune din:  drepturi de proprietate şi de creanţă (activ bilanţier);  obligaţii (datorii).  Patrimoniul se calculează ca diferenţă între cele două componente şi se mai numeşte situaţie netă - SN. SN = ACTIV BILANŢIER – DATORII TOTALE Situaţia netă este un indicator mai restrictiv decât capitalurile proprii, ea neincluzând subvenţiile pentru investiţii şi provizioanele reglementate. De cele mai multe ori, situaţia netă a unei întreprinderi este pozitivă şi crescătoare, ca urmare a reinvestirii unei părţi din profitul net sau a încorporării altor elemente (subvenţii, reporturi din exerciţiul precedent, etc). Această creştere a situaţiei nete reflectă atingerea

6

Menţinerea echilibrului financiar al unei întreprinderi constă în corelarea lichidităţii activelor (nevoilor) cu exigibilitatea datoriilor (resurselor).creanţe (clienţi şi alte creanţe pe termen scurt de exploatare şi în afara exploatării). formate din datorii non-bancare pe termen scurt (care sunt în majoritate.  datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an (datorii pe termen mediu şi lung . . datorii sau pasive de trezorerie .stocuri (materii prime. etc). numite şi credite de trezorerie. licenţe. etc). Astfel: Activele pe termen lung . gruparea bilanţieră este următoarea:  datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până într-un an (DTS). produse finite şi mărfuri). producţie în curs. Datoriile pe termen scurt . imobilizări corporale (terenuri. creanţe. clădiri. .datorii faţă de salariaţi. cum sunt creditorii diverşi) şi credite bancare curente sau pasive de trezorerie (PTZ). . cu cât el poate fi transformat mai rapid în monedă. financiare). Astfel.DTML). concesiuni. brevete.  capitaluri proprii (CPR). care nu au practic o scadenţă (cu excepţia situaţiilor de faliment). formate din: . Partea neacoperită cade în sarcina creditorilor. mărci. datorii de exploatare – DEX.  provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (PROV). adică elemente cu grad ridicat de lichiditate. care cuprind: . Datoriile pe termen mediu şi lung (DTML) sunt: 7 . ele se clasifică după gradul de exigibilitate. formate din: .investiţii financiare pe termen scurt. În ceea ce priveşte resursele. Activele se clasifică după gradul de lichiditate astfel: active pe termen lung (ATL) formate din imobilizări (necorporale. corporale. care şi-au asumat riscul de insolvabilitate al firmei. .alte datorii pe termen scurt non-bancare. . Un element de activ este cu atât mai lichid. investiţii financiare pe termen scurt şi disponibilităţi. care au consumat integral capitalurile proprii.obiectivului major al gestiunii financiare.DTS sunt formate din: datorii pe termen scurt non-bancare. existând însă şi unele în afara exploatării.PTZ.datorii faţă de furnizori. şi anume maximizarea valorii întreprinderii. imobilizări financiare (titluri financiare şi creanţe pe termen lung).disponibilităţi (în casă şi în bancă).ATS cuprind: activele circulante propriu-zise (ACR).datorii faţă de stat. care au un grad redus de lichiditate. formate din creditele bancare curente.ATL sunt formate din: imobilizări necorporale (cheltuieli de constituire. O situaţie netă negativă semnifică o depăşire a activului de către datorii şi anunţă falimentul întreprinderii. Activele pe termen scurt . adică a valorii capitalurilor proprii. active pe termen scurt (ATS) care cuprind stocuri. activele de trezorerie (ATZ). cheltuieli de dezvoltare. Pentru calculul indicatorilor de echilibru financiar este necesară o detaliere a acestor mărimi. Această situaţie se poate datora pierderilor din exerciţiile anterioare. utilaje.

C. . titluri şi creanţe sub formă de interese de participare la alte societăţi. H. Active imobilizate I. .Terenuri şi construcţii. Imobilizări financiare . 8 . armonizat cu directivele europene. concesiuni. prime de capital. avansuri încasate în contul comenzilor. producţie în curs de execuţie. sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului.Capital subscris.rezultatul exerciţiului. altele decât cele comerciale. B. Capitalul propriu (CPR) care cuprinde: . iar cele cu exigibilitate mai mică de un an sunt asimilate datoriilor pe termen scurt.rezultat reportat. Active circulante I. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli I. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an . Venituri în avans J. sume datorate societăţilor din cadrul grupului. Pentru determinarea indicatorilor de echilibru financiar este necesară prelucrarea prealabilă a bilanţului contabil şi transformarea lui într-un bilanţ financiar. iar cele cu lichiditate mai mică de un an se vor adăuga la activele circulante. instalaţii tehnice şi maşini. II. Creanţe . sume datorate privind interesele de participare. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an . E.Creanţe comerciale. . Cheltuieli în avans D. A. Casa şi conturi la bănci.Materii prime şi materiale consumabile. rezerve din reevaluare. creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului. rezerve. licenţe. . datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale. Imobilizări corporale .rezerve. fond comercial.DATORII = CAPITALURI PROPRII. . datorii comerciale. mărci.prime de capital. Pentru transformarea bilanţului contabil în bilanţ financiar. Stocuri . sume de încasat de la societăţile la care se deţin interese de participare. acţiuni proprii.Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului.cheltuielile în avans cu lichiditate mai mare de un an se asimilează imobilizărilor.împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (obligatare). brevete.Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului. efecte de comerţ de plătit. Imobilizări necorporale . Total active minus datorii curente (A+E) G. III. Investiţii financiare pe termen scurt . rezultatul exerciţiului financiar. produse finite şi mărfuri. Capital şi rezerve . cel mai adesea sunt necesare următoarele corecţii: . datorii comerciale. Active circulante nete. respectiv datorii curente nete (B+C-D-I) F. . sume datorate instituţiilor de credit. în care activele sunt grupate după criteriul lichidităţii.. iar pasivele după cel al exigibilităţii. rezultatul reportat. Formatul actual al bilanţului contabil folosit în România este unul tip listă. alte creanţe. IV. construit după ecuaţia ACTIV .Cheltuieli de constituire.Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni.veniturile în avans cu exigibilitate mai mare de un an sunt asimilate datoriilor pe termen mediu sau lung şi implicit intră în calculul capitalului permanent.capital social.Sume datorate instituţiilor de credit. II.împrumuturi bancare. cheltuieli de dezvoltare. III.

. respectiv între finanţarea pe termen lung şi finanţarea pe termen scurt (fig. aceste provizioane sunt tratate ca datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an (DTML). Fondul de rulment astfel calculat exprimă surplusul de resurse permanente rezultat din finanţarea investiţiilor. iar imobilizările luate în calcul vor fi cele nete. în capitalul permanent nu includem amortizările şi provizioanele. atât în tratarea teoretică. sunt asimilate capitalurilor proprii (CPR). 1.1): ACTIV ATL CP+DAT TTTT FR ATS CPERM DTS Fig. Dacă bilanţul este exprimat în valori nete. ele sunt asimilate datoriilor pe termen scurt (DTS).provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt tratate în literatura de specialitate astfel: dacă au caracter de rezerve. 1. care poate fi „rulat” pentru finanţarea activelor circulante. Altfel spus. fondul de rulment este expresia realizării echilibrului financiar pe termen lung şi a contribuţiei acestuia la realizarea echilibrului pe termen scurt. dacă riscul pentru care s-au constituit se poate materializa într-o perioadă mai mică de un an.. trebuie eliminate din cadrul imobilizărilor. nivelul riscurilor de exploatare şi lichiditatea întreprinderii. a) FONDUL DE RULMENT FINANCIAR sau PATRIMONIAL Fondul de rulment reprezintă un indicator care oferă informaţii semnificative privind echilibrul financiar. fondul de rulment reprezintă partea din activele pe termen scurt care nu este finanţată de datoriile pe termen scurt.1.2. Vom adopta şi noi această optică. ţinând cont şi de noul format al bilanţului contabil. ele sunt de regulă asimilate datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. 2) FR = ATS – DTS În această variantă. nevoia de fond de rulment şi trezoreria netă. Determinarea fondului de rulment financiar-patrimonial – FR Fondul de rulment financiar se poate calcula în două moduri: 1) FR = CPERM – ATL Dacă bilanţul este exprimat în valori brute. Indicatorii de echilibru financiar-patrimonial Pe baza bilanţului financiar se pot calcula trei indicatori care exprimă echilibrul dintre nevoi şi resurse şi ale căror valori trebuie interpretate corelat: fondul de rulment financiar. cât şi în aplicaţiile elaborate. cum sunt cheltuielile de constituire sau cheltuielile de cercetare-dezvoltare. dacă nu există informaţii care să indice altceva. corespunzător fiind scăzute şi din totalul capitalului permanent. în capitalul permanent includem amortizările şi provizioanele. dacă riscul pentru care s-au constituit se va produce într-o perioadă mai mare de 12 luni. În practică.1. Pertinenţa lui este dată de legătura pe care o realizează pe verticală între cele două paliere ale bilanţului financiar.activele imobilizate fictive. iar activele pe termen lung sunt considerate la valoarea lor brută. 9 .

din cauza încetinirii încasărilor şi reducerii datoriilor de exploatare. b) NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR) Acest indicator exprimă partea din activele circulante (stocuri şi creanţe) care nu este finanţată din datoriile pe termen scurt non-bancare (furnizori. 10 . putem scrie următoarele relaţii: NFR = active circulante (ACR) – datorii pe termen scurt non bancare sau NFR = (ATS –ATZ) – (DTS –PTZ) Dacă toate datoriile pe termen scurt non-bancare sunt datorii de exploatare – DEX. ca rezultat al unei politici de dezvoltare. iar nevoile pe termen scurt din resurse pe termen scurt. Fondul de rulment nul semnalizează un echilibru financiar fragil al întreprinderii. Ea se apreciază negativ dacă este consecinţa unor rupturi de stoc în faza de aprovizionare sau de producţie – imposibilitatea de a se mai aproviziona cu materii prime. Această situaţie poate fi normală. pe linia respectării acelui principiu de finanţare conform căruia nevoile permanente trebuie finanţate din resurse permanente. O nevoie de fond de rulment negativă se numeşte resursă în fond de rulment (RFR) şi reflectă surplusul de resurse atrase din exploatare. datorii fiscale şi salariale). Situaţia este considerată favorabilă dacă se datorează accelerării încasărilor şi contractării de datorii de exploatare cu scadenţe mai îndepărtate. acest lucru constituind mult timp o normă importantă a oricărui diagnostic financiar. de extindere. materiale.Este prudent ca fondul de rulment patrimonial al unei întreprinderi să fie pozitiv. este o situaţie inacceptabilă. în cazul căreia datoriile faţă de furnizorii de mărfuri pot fi asimilate resurselor permanente. Dar cea mai mare parte a analiştilor financiari consideră azi că nivelul fondului de rulment. pozitiv sau negativ. în raport cu nevoile exploatării. De exemplu. de exploatare. un fond de rulment negativ. ca urmare a urgentării plăţilor. creditorii fiind de regulă circumspecţi asupra capacităţii acesteia de a-şi onora obligaţiile de plată pe termen scurt. periculoasă pentru o întreprindere industrială dar tolerabilă pentru una comercială. Fondul de rulment financiar (FR) se poate descompune într-un fond de rulment propriu (FRP) şi într-un fond de rulment împrumutat (FRÎ): FRP CPR ATL FRI DTML asimilate FR FRP FRI Fondul de rulment propriu reprezintă excedentul capitalurilor proprii în raport cu imobilizările şi relevă gradul de autonomie financiară al întreprinderii. datorită volumului mare şi caracterului constant reînnoibil al acestora.DEX O nevoie de fond de rulment pozitivă semnifică un surplus de nevoi de exploatare faţă de resursele ciclice. Astfel. putem scrie: NFR = ACR . Un fond de rulment propriu pozitiv asigură întreprinderii independenţă financiară şi libertate în luarea deciziilor de investiţii. etc. dacă se datorează majorării stocurilor şi clienţilor. Situaţia este nefavorabilă dacă se datorează creşterii clienţilor. nu are nici o semnificaţie intrinsecă şi trebuie interpretat în funcţie de numeroase variabile şi mai ales în funcţie de natura activităţii întreprinderii. care reflectă folosirea unei părţi din resursele temporare pentru finanţarea unor nevoi permanente. Fondul de rulment împrumutat reflectă mărimea îndatorării pe termen lung a întreprinderii.

Trezoreria netă negativă evidenţiază existenţa unui deficit monetar la încheierea exerciţiului. rezerve 200. 3) Nevoia de fond de rulment (NFR). furnizori 700. Aplicaţie rezolvată Bilanţul unei societăţi comerciale prezintă următoarele informaţii în exerciţiul N (u. Acest surplus monetar trebuie fructificat pe piaţa monetară şi/sau financiară în condiţii de lichiditate. titluri de participare 200. datorii financiare 800. adică din resurse financiare externe.820 1. credite bancare curente 1.030.110. Evoluţia trezoreriei nete pe perioada exerciţiului financiar reprezintă cash-flow-ul (CF) ce revine acţionarilor sub formă de dividende de încasat sau de profit reinvestit. cheltuieli de constituire 720. Să se determine indicatorii de echilibru financiar: 1) Situaţia netă (SN). echilibrul financiar al unei întreprinderi se caracterizează prin capacitatea sa de a-şi menţine trezoreria aproape de zero. rezultatul reportat 340. b) Fondul de rulment împrumutat (FRÎ). investiţii financiare pe termen scurt 230.460 3. imobilizări corporale 900. ducând la creşterea dependenţei întreprinderii de creditorii săi şi la limitarea autonomiei. a averii proprietarilor. rentabilitate şi securitate optime pentru întreprindere. stocuri materii prime 930. Cashflow-ul negativ semnifică.m. În acest caz. concretizat în disponibilităţi în casă şi în conturile bancare.000. relevă în unele cazuri o ineficienţă reală.2. caz în care trebuie regândite scadenţele încasărilor şi plăţilor. clienţi 1.): capital social 1. disponibilităţi 500.c) TREZORERIA NETĂ (TN) Trezoreria netă exprimă rezultatul întregului echilibru financiar al întreprinderii (pe termen lung şi pe termen scurt). 4) Trezoreria netă (TN). Rezolvare: 1) SN SN Activ total Datorii totale 5.640 11 . iar în alte cazuri o deficienţă de armonizare a ritmului intrărilor şi ieşirilor de numerar. CF unde: TN1 TN 0 TN1 = trezoreria netă la sfârşitul exerciţiului. din contră. Un dezechilibru de trezorerie prelungit. o sărăcire a acţionarilor (proprietarilor). TN0 = trezoreria netă la începutul exerciţiului. Practic. Un cash-flow pozitiv reflectă o majorare a activului real. creanţe 870. 1. aspect însă rar întâlnit în practică. împrumuturi pe termen lung 420. 2) Fondul de rulment (FR). clienţi creditori 370. Trezoreria netă pozitivă reprezintă un excedent de finanţare. TN = FR – NFR sau TN =ATZ -PTZ O trezorerie netă pozitivă reprezintă suma rămasă după ce fondul de rulment finanţează în totalitate nevoia de fond de rulment. creditori diverşi 500. a) Fondul de rulment propriu (FRP). o parte din nevoia de fond de rulment trebuie să fie finanţată din creditele de trezorerie. prime de capital 100.

000 + 200 + 100 + 340 + 800 + 420) – (720 + 900 + 200) = 1. 1.300 sau TN Active de trezorerie Pasive de trezorerie TN 730 – 1. nevoia de fond de rulment (NFR).100. activ circulant 550.000.340 = .3.4. Ce semnifică fondul de rulment pozitiv? 3. trezoreria netă (TN).700. nevoia de fond de rulment (NFR). creanţe 19. Aplicaţii de rezolvat Aplicaţia 1 . capitaluri proprii 350. datorii de exploatare 13. fondul de rulment propriu (FRP).800.900.Se cunosc următoarele date din bilanţul de deschidere al exerciţiului N al unei societăţi comerciale(u.m): imobilizări corporale 52.340 4) TN FR NFR TN 1. clienţi 14.110 + 870) – (500 + 370 +700) = 1.180 b) FRI FR FRP FRI 1.220 3) NFR ACR( Stocuri Creante Clienti) DTS non bancare NFR (930 + 1. Să se calculeze indicatorii: fond de rulment (FR). Teste de autoevaluare 1. fondul de rulment împrumutat (FRÎ). Pe baza datelor prezentate să se calculeze următorii indicatori: situaţia netă (SN).5.030 = . capital 52.000 + 200 + 100 + 340) – (200 + 900 + 720) = . Răspunsuri la testele de autoevaluate Întrebarea 1 Noţiunea de echilibru financiar poate fi înţeleasă în două moduri diferite. Aplicaţia 2 .000.300 1.500. dar nu opuse: 12 .040 – (. titluri de participare 5. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 5.300. datorii cu exigibilitate mai mare de un an 275. trezoreria netă (TN).040 – 1. cheltuieli de constituire 6.100. Ce semnifică nevoia de fond de rulment negativă? 1.Bilanţul unei întreprinderi la sfârşitul exerciţiului financiar prezintă următoarele informaţii: activ imobilizat net 400. fondul de rulment (FR). creditori diverşi 1.2) FR CPERM ATL FR (1. credite bancare curente 8.040 a) FRP CPR ATL FRP (1.000.800. datorii cu exigibilitate sub un an 325.600. Ce se înţelege prin echilibru financiar al întreprinderii? 2. investiţii financiare pe termen scurt 3. datorii financiare 20.180) = 1.

în raport cu nevoile exploatării.7. nu are nici o semnificaţie intrinsecă şi trebuie interpretat în funcţie de numeroase variabile şi mai ales în funcţie de natura activităţii întreprinderii. Ea se apreciază negativ dacă este consecinţa unor rupturi de stoc în faza de aprovizionare sau de producţie – imposibilitatea de a se mai aproviziona cu materii prime. materiale. iar nevoile pe termen scurt din resurse pe termen scurt. Definiţi noţiunea de patrimoniu? 2. acest lucru constituind mult timp o normă importantă a oricărui diagnostic financiar. etc. Cuvinte şi relaţii cheie Echilibru financiar Situaţie netă Fond de rulment financiar Fond de rulment propriu Fond de rulment împrumutat Nevoie de fond de rulment Trezorerie netă Rate de lichiditate Rata solvabilităţii Rate de îndatorare 13 . ţinând cont de destinaţiile nevoilor şi de stabilitatea resurselor. ea presupune. Întrebarea 3 O nevoie de fond de rulment negativă se numeşte resursă de fond de rulment (RFR) şi reflectă surplusul de resurse atrase din exploatare. Ce semnifică nevoia de fond de rulment pozitivă? 1. Întrebarea 2 Este prudent ca fondul de rulment patrimonial al unei întreprinderi să fie pozitiv. menţinerea unui echilibru funcţional între nevoile şi resursele întreprinderii. Dar cea mai mare parte a analiştilor financiari consideră azi că nivelul fondului de rulment. 1.- ea semnifică. mai întâi. graţie lichidităţilor sale. Teste de autoevaluare propuse 1. că întreprinderea trebuie să fie aptă. Care sunt indicatorii de echilibru financiar şi ce semnifică aceştia? 3.6. pe linia respectării acelui principiu de finanţare conform căruia nevoile permanente trebuie finanţate din resurse permanente. atunci când acestea devin exigibile. de asemenea. pozitiv sau negativ. să facă faţă datoriilor. Situaţia este considerată favorabilă dacă se datorează accelerării încasărilor şi contractării de datorii de exploatare cu scadenţe mai îndepărtate.

Vintilă. Bucureşti.. 2003 5. I.III Editura Economică. R. Duca. M.. Finanţe. Editura Renaissance.14 - . Lucrări aplicative şi studii de caz.. Bucureşti. Vintilă. vol. Bucureşti. 2000 . Bucureşti. Gestiunea financiară a întreprinderii. Aplicaţii practice.8. Editura UTM. I.. Gherghina. 2005 2. Bibliografia unităţii de învăţare 1 1. Vuţă.. 2007 4. G. 2004 3.(coord). Editura Didactică şi Pedagogică. Ediţia a patra. Gestiunea financiară a întreprinderii. Gherghina. Gestiunea financiară a întreprinderii. Stancu. R. Gestiunea financiară a întreprinderii. G. I. 2010 6. Editura Rolcris.. Bucureşti. Gestiunea financiară a întreprinderii. Editura Economică.. Bucureşti. Stancu.1.

................................ Teste de autoevaluare ............ etc)...... 29 2..... 15 ..... d) Cheltuieli privind mărfurile...................... Legătura dintre bilanţ şi contul de rezultate se realizează prin intermediul profitului........... b) Venituri din vânzarea mărfurilor......................... 17 2...................7...................... Cuvinte şi relaţii cheie ...................................... Analiza pragului de rentabilitate................ c) Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete................................ 29 2..9.................2... a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile..6..... 27 2........ produse reziduale.......... Capacitatea de autofinanţare .......5.............................. Soldurile intermediare de gestiune ..................... b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială.............................. subvenţii pentru investiţii. 30 2.............. Variaţia stocurilor de produse finite......................................... Cheltuieli cu personalul: a) Salarii............4.. 2.................... El evidenţiază fluxurile de venituri şi cheltuieli pe durata exerciţiului financiar..3. 23 2........ Cifra de afaceri netă: a) Producţia vândută................................ 6.................8... Contul de rezultate .......1..... semifabricate şi producţie în curs de execuţie (+/-) 3........ Contul de rezultate Analiza pe baza contului de rezultate are ca obiectiv evaluarea performanţelor întreprinderii................... 21 2......... care exprimă situaţia patrimonială la care s-a ajuns la încheierea exerciţiului................10... VENITURI DIN EXPLOATARE 1+2+3+4 1...................1. prin intermediul soldurilor intermediare de gestiune................................................. Teste de autoevaluare propuse ...................... donaţii........................ b) Alte cheltuieli materiale. armonizat cu legislaţia europeană şi are următoarea structură: I.. CHELTUIELI DE EXPLOATARE 5+6+7+8+9 5.......... Spre deosebire de bilanţ........ Formatul actual al contului de rezultate din România este unul tip listă...............11......... c) Alte cheltuieli din afară (cu energie şi apă)............................................... Răspunsuri la testele de autoevaluare... 19 2..................... II..venituri din provizioane)......... a capacităţii de autofinanţare şi a ratelor de rentabilitate............................................. contul de rezultate arată cum s-a ajuns la această stare........... 7................. 15 2... 30 2.................. Alte venituri din exploatare (despăgubiri................. Bibliografia unităţii de învăţare 2 ................................................... Aplicaţii de rezolvat ................. Aplicaţii rezolvate.............Unitatea de învăţare 2: ANALIZA PERFORMANŢEI ÎNTREPRINDERII Cuprins: 2......... Producţia imobilizată 4....... a) Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale (cheltuieli cu amortizările şi provizioanele ....... cedarea activelor.......... 29 2......

cât şi trezoreria. Alte cheltuieli de exploatare: 8. Rezultatul din activitatea extraordinară (VIII – IX) XI.b) Ajustarea valorii activelor circulante (cheltuieli cu provizioanele . în contul de rezultate. Cheltuielile plătibile sunt cele plătite în exerciţiul curent şi cele de plătit în exerciţiul următor. financiară. Veniturile şi cheltuielile calculate nu afectează direct trezoreria. Ele influenţează atât profitul net. 16 . CHELTUIELI EXTRAORDINARE X. pentru că presupun o intrare de numerar. VI. 9. Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus XIV. CHELTUIELI TOTALE (II + V + IX) XIII. Rezultatul din exploatare (I – II) IV. Rezultatul financiar (IV – V) VII. VENITURI TOTALE (I + IV + VIII) XII.2. VENITURI FINANCIARE 10+11+12 10. 8. Cheltuieli cu dobânzile şi alte cheltuieli similare. Din optica gestiunii financiare. Ele influenţează atât profitul net. III. Cheltuieli privind prestaţiile externe. privind calamităţile şi dezastrele naturale şi alte evenimente extraordinare. Veniturile încasabile cuprind veniturile încasate efectiv în cursul exerciţiului financiar şi cele de încasat în exerciţiul următor. CHELTUIELI FINANCIARE 13+14 13. cât şi trezoreria. V. 8.venituri din provizioane). Cheltuieli cu despăgubirile. fluxuri de venituri şi cheltuieli calculate. operaţiile de gestiune şi cele de capital. fluxurile de venituri şi cheltuieli se pot clasifica în: fluxuri de venituri încasabile şi fluxuri de cheltuieli plătibile. Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli (cheltuieli cu provizioanele venituri din provizioane). influenţând doar rezultatul. Rezultatul brut (XI – XII) 14.3. cote părţi din subvenţiile pentru investiţii virate asupra rezultatului exerciţiului. Venituri din interese de participare 11. deoarece antrenează un flux monetar (o ieşire de numerar). sunt grupate pe trei domenii de activitate: de exploatare. VENITURI EXTRAORDINARE IX. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate 12.1. donaţiile şi activele cedate. cedarea de active imobilizate. extraordinară. Rezultatul net al exerciţiului financiar XIII –14 -15 Veniturile şi cheltuielile. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante (cheltuieli cu amortizări şi provizioane-venituri din provizioane) 14. privind activitatea de bază a întreprinderii. acestea nu antrenează fluxuri de numerar. Impozitul pe profit 15. taxe şi vărsăminte asimilate. privind activitatea de plasament. 8. Rezultatul din activitatea curentă (III + VI) VIII. Cheltuieli cu alte impozite. Veniturile şi cheltuielile calculate se referă la: ajustarea valorii activelor (amortizări şi provizioane). Venituri din dobânzi şi alte venituri similare.

SIG reprezintă de fapt nişte rezultate intermediare. cu atât procentul de marjă comercială este mai ridicat. care furnizează informaţii despre fiecare treaptă de acumulare. energia. etc. apa. 1) MARJA COMERCIALĂ (MC) MC = Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli privind mărfurile Marja comercială se calculează doar pentru firmele cu activitate comercială. 3) VALOAREA ADĂUGATĂ (VA) VA = MC + QE – Consumuri externe În categoria consumurilor provenite de la terţi sau a consumurilor externe se cuprind: cheltuieli cu materiile prime. Datorită faptului că se calculează în trepte. Valoarea adăugată este primul sold intermediar de gestiune în sensul adevărat al termenului şi exprimă creşterea de valoare degajată de utilizarea factorilor de producţie (capital şi muncă). cu cât întreprinderea este mai aproape de consumatorul final. materialele consumabile. De multe ori se fac confuzii între cifra de afaceri şi producţia vândută. acest sold nu poate reflecta fidel valoarea producţiei unei întreprinderi în decursul unei perioade. astfel: 17 . 2) PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI (PE) QE = Producţia vândută + Variaţia stocurilor + Producţia imobilizată Producţia exerciţiului este un indicator specific întreprinderilor cu activitate industrială. iar cea stocată şi imobilizată la cost de producţie. Din valoarea adăugată vor fi remuneraţi participanţii direcţi şi indirecţi la activitatea economică a întreprinderii. combustibilul. Această activitate presupune cumpărarea şi revânzarea mărfurilor în aceeaşi stare. dar este insuficient pentru analize pertinente. seria acestor indicatori poartă numele de cascadă a soldurilor intermediare de gestiune (SIG). adică gradul de eficacitate al întreprinderii în utilizarea capitalului său economic.2. Trebuie subliniat însă faptul că. precum şi pentru studiile previzionale. pornind de la cel mai cuprinzător (producţia exerciţiului + marja comercială) şi încheind cu cel mai sintetic (rezultatul net). producţia vândută şi veniturile din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete. Soldurile intermediare de gestiune Pornind de la structura prezentată a contului de rezultate se pot calcula anumiţi indicatori privind volumul şi rentabilitatea activităţii întreprinderii. În general. Precizăm că indicatorul cifră de afaceri (CA) reprezintă suma dintre veniturile din vânzarea mărfurilor. cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi (alte prestaţii externe). Marja comercială (numită şi adaos comercial) reprezintă un indicator fundamental pentru aprecierea performanţelor întreprinderilor comerciale şi a calităţii politicii lor de vânzări. deoarece componentele sale sunt evaluate la preţuri şi costuri diferite: producţia vândută la preţ de vânzare.2.

independent de politica fiscală (nu ţine cont de impozitul pe profit) şi independent de elementele extraordinare. Nu întotdeauna o creştere a valorii adăugate implică o creştere a rezultatului net şi a rentabilităţii. de exemplu. independent de raportul între resursele proprii şi cele împrumutate pe care-l au acestea (nu este afectat de cheltuielile cu dobânzile aferente capitalului împrumutat). . etc. cuprinse în posturile de ajustări). în acest caz întreprinderea confruntându-se cu o situaţie dificilă. 4) EXCEDENTUL BRUT AL EXPLOATĂRII (EBE) EBE = VA + Venituri din subvenţii de exploatare – Cheltuieli cu impozite şi taxe – Cheltuieli de personal Acest sold este calculat independent de politica financiară a întreprinderii (nu ţine cont de veniturile şi cheltuielile financiare). donaţii. Rezultatul exploatării prezintă avantajul că permite anumite comparaţii între deciziile productive ale întreprinderilor din acelaşi sector de activitate. etc). speze). unei creşteri a stocurilor de produse finite fabricate la costuri foarte mari. din vânzarea activelor.. subvenţii pentru investiţii. De aceea. EBE se numeşte insuficienţă brută de exploatare . este indicatorul cel mai folosit pentru compararea performanţelor întreprinderilor din acelaşi domeniu de activitate.personalul (cheltuieli de personal şi participare la profit).creditorii (dobânzi.întreprinderea (autofinanţare). prin intermediul cheltuielilor şi veniturilor calculate (amortizări şi provizioane.statul (impozite şi taxe minus subvenţii pentru exploatare). „Alte cheltuieli de exploatare” se referă la cheltuieli legate de despăgubiri. 18 . comisioane. .IBE şi indică deficienţe structurale serioase ale activităţii de bază a întreprinderii. luarea în considerare a deprecierii capitalului de producţie şi a riscurilor legate de activitatea de exploatare. Ea se poate datora. . cedarea activelor. Determinarea rezultatului exploatării presupune. independent de politica de investiţii (nu ţine cont de amortizări). Evoluţia valorii adăugate trebuie interpretată în funcţie de factorii care au generat-o. . care nu au putut fi valorificate. de asemenea. Se poate considera că EBE reprezintă în linii mari fluxul de trezorerie potenţial degajat de activitatea de exploatare şi se mai poate calcula astfel: EBE = Venituri din exploatare încasabile – Cheltuieli de exploatare plătibile Dacă este negativ.acţionarii (distribuirea de dividende). 5) REZULTATUL EXPLOATĂRII (RE) RE = EBE + Alte venituri din exploatare – Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale – Ajustarea valorii activelor circulante – Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli – Alte cheltuieli de exploatare Rezultatul exploatării corespunde excedentului brut al exploatării corectat cu alte venituri şi cheltuieli de exploatare şi cu amortizările şi provizioanele privind exploatarea. amenzi. „Alte venituri de exploatare” sunt veniturile care nu privesc producţia exerciţiului (venituri din despăgubiri şi donaţii.

excluzând elementele extraordinare şi incidenţa fiscală a impozitului pe profit.salariaţi şi manageri (sub forma participării acestora la profit). în timp ce autofinanţarea este calculată după scăderea dividendelor).întreprindere (reinvestire).6) REZULTATUL CURENT (RC) RC = RE + Venituri financiare – Cheltuieli financiare Acest sold este calculat pornind de la elementele normale şi obişnuite ale activităţii.acţionari (sub formă de dividende).  investiţiile de reînnoire (amortizările constituie adevărate rezerve de reînnoire a activelor imobilizate). altfel va rămâne doar un potenţial scriptic de finanţare. . El urmează să fie repartizat în funcţie de politica întreprinderii între: . CAF reprezintă capacitatea întreprinderii de a finanţa:  remunerarea acţionarilor (CAF este calculată înainte de luarea în considerare a dividendelor de plată. 7) REZULTATUL NET (RN). este bine ca el să fie susţinut şi de existenţa unor disponibilităţi monetare reale.3. Capacitatea de autofinanţare Capacitatea de autofinanţare (CAF) se poate defini plecând de la rolul şi componentele sale.  investiţiile de expansiune (partea din profitul net care nu se distribuie acţionarilor). Dacă valoarea lui calculată este una pozitivă (profit). PROFIT NET(PN) RN = RC + Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare – Impozit pe profit – Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai sus Rezultatul net exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare a întreprinderii. 2. În ceea ce priveşte rolul său. . 19 .

putem considera CAF ca reprezentând degajarea potenţială de trezorerie.financiare -extraordinare Fig.2.de exploatare .de exploatare .Componentele capacităţii de autofinanţare sunt ilustrate în figura următoare: Cheltuieli plătibile .de exploatare . Există două metode de determinare a capacităţii de autofinanţare: metoda deductivă şi metoda aditivă.extraordinare Cheltuieli calculate . a) Metoda deductivă CAF = Venituri încasabile – Cheltuieli plătibile sau CAF = EBE + Alte venituri încasabile – Alte cheltuieli plătibile Formula detaliată: CAF = EBE + Alte venituri de exploatare (mai puţin cotele-părţi din subvenţiile pentru investiţii virate asupra rezultatului şi veniturile din cedarea activelor imobilizate) + Venituri financiare încasabile + Venituri extraordinare încasabile (venituri din subvenţii pentru calamităţi) – Alte cheltuieli de exploatare (mai puţin cele legate de cedarea activelor imobilizate) – Cheltuieli financiare plătibile – Cheltuieli extraordinare plătibile 20 . Componentele CAF Capacitatea de autofinanţare corespunde ansamblului de resurse proprii degajate de întreprindere. un cumul al profitului net şi cheltuielilor calculate (care nu corespund unor plăţi efective sau viitoare).financiare .extraordinare Rezultat net CAF Venituri încasabile . atunci când toate veniturile încasabile sunt încasate şi toate cheltuielile plătibile sunt achitate. din care se scad veniturile calculate.de exploatare . adică cele care nu corespund unor încasări certe sau viitoare.financiare . În această optică. reprezentând: un excedent de venituri încasabile (corespunzând unor încasări efective sau viitoare) în raport cu cheltuielile plătibile (corespunzând unor plăţi efective sau viitoare).financiare .extraordinare Venituri calculate .

Îmbunătăţeşte siguranţa finanţărilor în cazul crizelor conjuncturale (când creditul. Autofinanţarea prezintă o serie de avantaje şi dezavantaje pentru întreprindere: AVANTAJE: Asigură independenţa întreprinderii faţă de terţii furnizori de fonduri. dacă repartizarea profitului net se face în favoarea autofinanţării şi în defavoarea lor. deţinute ca active circulante + Cheltuieli cu cedarea activelor imobilizate – Venituri din cedarea activelor imobilizate – Cote părţi din subvenţiile pentru investiţii virate asupra rezultatului. CAF se determină astfel: CAF = RN + Ajustări privind deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale + Ajustări privind valoarea activelor circulante + Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli + Ajustări privind imobilizările financiare şi investiţiile financiare pe termen scurt. se face diferenţa între CAF şi autofinanţare. b) Metoda aditivă CAF = RN + Cheltuieli calculate – Venituri calculate Detaliat. În analiza financiară. în special cel bancar.4. în funcţie de modul de evoluţie în raport cu cifra de afaceri. este restrictiv şi costisitor). datorită majorării capitalurilor proprii prin încorporarea profiturilor. privându-i de prime anuale şi dividende. atât de expansiune. Analiza pragului de rentabilitate Analiza pragului de rentabilitate are la bază datele din contul de rezultate şi structurarea cheltuielilor de exploatare în cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe. DEZAVANTAJELE UNUI VOLUM MARE AL AUTOFINANŢĂRII: Poate leza salariaţii şi acţionarii.– Impozit pe profit – Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai sus. Poate priva întreprinderea de efectul de levier favorabil degajat de îndatorare. 21 . Permite elaborarea unei strategii de preţuri mai competitive şi mai flexibile pentru întreprindere. Poate incita la investiţii extensive şi risipitoare. Determină o mai mare libertate de alegere a investiţiilor. Autofinanţare (CAF reală) = CAFcalculată – Participarea salariaţilor şi managerilor la profit – Dividende plătite. care reprezintă d e fapt capacitatea reală de autofinanţare. cât şi de înlocuire. Duce la creşterea valorii de piaţă a întreprinderii. Permite reducerea nivelului îndatorării şi scăderea cheltuielilor financiare asociate împrumuturilor. 2. Poate constitui un factor de creştere a preţurilor pentru întreprinderile de monopol.

El evidenţiază nivelul minim de activitate pe care firma trebuie să-l desfăşoare pentru a nu lucra în pierdere. activitatea de bază a întreprinderii fiind rentabilă. pentru că pe termen lung toate cheltuielile sunt variabile. Pragul de rentabilitate se poate determina în unităţi fizice sau valorice. ele existând chiar şi atunci când cifra de afaceri este egală cu zero (cheltuieli cu întreţinerea. etc). cheltuielile cu salariile personalului administrativ. de unde rezultă: CAPR CAPR CF MCV% Analiza pragului de rentabilitate (break-even analysis) permite obţinerea unor informaţii utile pentru calculele de previziune ale întreprinderii şi anume: Rezultatul exploatării realizabil la o variaţie dată a cifrei de afaceri. rezultând următoarele: CA PR CV CF CAPR CAPR MCV% CF . indiferent de modificările cifrei de afaceri. 22 . numit şi punct critic sau punct mort. Vom prezenta în continuare modul de calcul al pragului de rentabilitate al exploatării în unităţi valorice. datorită relaţiei de proporţionalitate directă ce există între CA şi CV). pentru un singur produs sau pentru întreaga activitate a firmei.Cheltuielile variabile sunt direct proporţionale cu cifra de afaceri (cheltuieli cu materiile prime. Cifra de afaceri necesară pentru menţinerea unui anumit nivel al rezultatului exploatării. dacă se modifică nivelul cheltuielilor fixe. RE = rezultatul exploatării. materialele. rezultatul exploatării devine pozitiv. cheltuielile cu salariile personalului direct productiv. etc). Cifra de afaceri necesară pentru obţinerea unui anumit nivel al rezultatului exploatării. CA CV MCV MCV% . Se vor folosi următoarele notaţii: CA = cifra de afaceri. MCV% = marja procentuală asupra cheltuielilor variabile (ea este constantă. combustibilul. cu amortizarea imobilizărilor. Pragul de rentabilitate al exploatării. unde MCV =CA–CV. energia şi apa folosite pentru producţie. reprezintă acel nivel al cifrei de afaceri pentru care rezultatul exploatării este nul. CA CA Determinarea cifrei de afaceri aferente pragului de rentabilitate (CAPR) se face pornind de la următoarea relaţie: RE = 0 CAPR – CV – CF = 0 CAPR – CV = CF Ultima relaţie se împarte la CAPR . încălzitul şi iluminatul unităţii de producţie. CV = cheltuieli variabile. CF = cheltuieli fixe. MCV = marja asupra cheltuielilor variabile. Peste acest nivel. Cheltuielile fixe sunt independente de variaţia cifrei de afaceri. unde RE = CA – CV – CF. Această delimitare a cheltuielilor este valabilă doar pe termen scurt.

400.900 2. vânzări de produse finite 6. Rezolvare Cascada soldurilor intermediare de gestiune (SIG) Vânzări de mărfuri + Vânzări de produse finite + Producţia stocată + Producţia imobilizată = Producţia exerciţiului (QE) – Cumpărări de mărfuri – Consumuri de materii prime şi materiale consumabile = Valoarea adăugată (VA) + Subvenţii de exploatare – Cheltuieli cu personalul – Impozite.700 13. producţia imobilizată 2. cheltuieli cu personalul 4. Să se determine soldurile intermediare de gestiune şi capacitatea de autofinanţare prin ambele metode.328.4 .800 600 2. cheltuieli extraordinare 0. venituri extraordinare 0. cheltuieli cu dobânzile 920.000 4.4 23 3.000. Aplicaţii rezolvate Aplicaţia 1 .800 300 320 1. alte cheltuieli de exploatare 320. cheltuieli cu amortizarea 1.600. cumpărări de mărfuri 2. taxe şi vărsăminte asimilate 600. subvenţii de exploatare 800.700.m.6 2.600 1.Contul de profit şi pierdere al exerciţiului N prezintă următoarele date (u. vânzări de mărfuri 3. impozite.6 428.800 + Alte venituri din exploatare 300 – Alte cheltuieli de exploatare 320 + Venituri financiare (din dobânzi) 550 – Cheltuieli financiare (cu dobânzile) 920 + Venituri extraordinare 0 – Cheltuieli extraordinare 0 – impozit pe profit 81. consumuri de materii prime şi materiale consumabile 4. venituri din dobânzi 550.400 6.200 2.2.500 7.900.800.): producţia stocată 1.500.5.200. taxe şi vărsăminte asimilate = Excedentul brut de exploatare (EBE) + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli de exploatare – Cheltuieli cu amortizarea = Rezultatul exploatării (RE) + Venituri din dobânzi – Cheltuieli cu dobânzile = Rezultatul curent (RC) + Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare – Impozit pe profit = Profitul net (PN) 1) CAF prin metoda deductivă CAF = Venituri încasabile – Cheltuieli plătibile CAF = EBE 2.900 880 550 920 510 0 0 81. alte venituri din exploatare 300.400 800 4. impozit pe profit în cotă de 16%.

270 3.680 1.Valoarea net contabilă a elementelor de activ cedate 13.4 + Cheltuieli cu amortizarea 1.Contul de rezultate al unei societăţi comerciale prezintă în exerciţiul N următoarele informaţii (u.100 1.900 850 920 920 II Venituri din exploatare Vânzări de mărfuri Vânzări de produse finite Producţia stocată Producţia imobilizată Alte venituri din exploatare .Venituri din cesiuni 44.328.680 1. Să se calculeze soldurile intermediare de gestiune şi capacitatea de autofinanţare prin ambele metode.400 2.900 2.000 12.000 4.m): I Cheltuieli de exploatare Cheltuie cu materiile prime şi materialele consumabile Cumpărări de mărfuri Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele de exploatare Cheltuieli cu impozite.800 2.2) CAF prin metoda aditivă CAF = Profitul net + Cheltuieli calculate – Venituri calculate CAF = PN 428.800 2. taxe şi vărsăminte asimilate Alte cheltuieli de exploatare .000 6.860 820 2. 24 .200 18.570 950 5.4 Aplicaţia 2 .500 600 III Cheltuieli financiare Cheltuieli cu dobânzile Cheltuieli cu provizioanele financiare IV Venituri financiare Venituri din dobânzi Reluări asupra provizioanele financiare V Cheltuieli extraordinare 0 VI Venituri extraordinare 0 Impozit pe profit în cotă de 16%.

400 5.900 + Valoarea net contabilă a elementelor de activ cedate 920 – Venituri din cesiuni 2.900 29.000 6.650 + Venituri financiare 2.100 – Cheltuieli financiare 2.000 4.648 24.800 920 1.680 29.650 2.402 + Cheltuieli cu amortizarea 1.680 850 29.648 24.050 0 0 4.630 2.422 18.680 – Impozit pe profit 4.800 24.180 3.000 12. taxe şi vărsăminte asimilate = Excedentul brut de exploatare (EBE) + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli de exploatare – Cheltuieli cu amortizarea şi provizioane de exploatare = Rezultatul exploatării (RE) + Venituri din dobânzi şi provizioane financiare – Cheltuieli cu dobânzile şi provizioanele financiare = Rezultatul curent (RC) + Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare – Impozit pe profit = Profitul net (PN) 1) CAF prin metoda deductivă CAF = Venituri încasabile – Cheltuieli plătibile CAF = EBE 29.402 2) CAF prin metoda aditivă CAF = Profitul net + Cheltuieli calculate – Venituri calculate CAF = PN 24.100 2.422 25 .400 40.270 950 34.Rezolvare Cascada soldurilor intermediare de gestiune (SIG) Vânzări de mărfuri + Vânzări de produse finite + Producţia stocată + Producţia imobilizată = Producţia exerciţiului (QE) – Cumpărări de mărfuri – Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile = Valoarea adăugată (VA) – Cheltuieli cu personalul – Impozite.

40 CA = MCV abs 2.100 6.580 (2) MCV abs 1.025 1.200 4. cheltuielile variabile 60%.60 = 4.000 = 7.m).375 2.880 – Cheltuieli fixe 300 300 300 = Profit net 2.050 4 6.600 2. şi cheltuielile fixe 300(u.200 + 6.350 300 1.Cifra de afaceri realizată de o întreprindere în perioada precedentă este de 6.4 CA creşte cu 20% faţă de perioada precedentă 6.200 – 4.000 3.300 2.490 390 2.580 CF absolute 300 CAPR = = = 750 (1) MCV % 0.000 12.40 = 6. Rezolvare epc = Ri Ri CA CA Ri = Re – Dobânzi (Cheltuieli financiare) Ri = rezultatul curent înainte de impozit 26 .).735 2.000 8.200 1.400 40 300 2. 2) Dacă cifra de afaceri creşte cu 20% faţă de perioada precedentă atunci cât va fi profitul? 3) Cifra de afaceri în anul de previziune pentru a obţine un profit de 1.400 Cheltuieli fixe 2.): INDICATORI N–1 N Cifra de afaceri 10.225 3. 4) Dacă cheltuielile fixe cresc cu 30% care este cifra de afaceri necesară în anul de previziune pentru menţinerea aceluiaşi profit din perioada precedentă? Rezolvare INDICATORI Cifra de afaceri – Cheltuieli variabile = Marja asupra costului variabil % 100 60 1 750 450 2 7.490 = MCV % 0.Aplicaţia 3 .320 3 3.m.100 0 2.320 = 2.000(u.225 (4) Aplicaţia 4 .050.200 7.000 Cheltuieli variabile 7.200 ∙ 0.880 – 300 = 2.375 (3) MCV % 0.880 2.000 ∙ 20% = 1.Următorii indicatori sunt realizaţi de o întreprindere pe o perioadă de două exerciţii financiare consecutive N – 1 şi N (u. Să se calculeze: 1) Cifra de afaceri la prag când rezultatul exploatării este zero.320 7.300 Dobânzi 180 180 Să se calculeze coeficientul de elasticitate al profitului curent (epc).350 CA = = = 3.m.

120 Ri Ri 1.6.300 1.CA – CV = MCV – CF = Re – Dobânzi = Ri epc = 10.800 3.000 12. cheltuieli cu active cedate 100.57 24.600 2. cheltuieli cu personalul 540.m): vânzări de mărfuri 940.300 180 1.800 24.000 12.120 520 520 = = 5.400 3. venituri din 27 .000 10.O întreprindere prezintă următoarele informaţii din contul de profit şi pierdere(u.300 700 180 520 12.000 6. cheltuieli cu amortizarea 160.000 2.800 9.76.200 3. servicii executate de terţi 90. Rezolvare Re Re .000 7.Activitatea unei întreprinderi pe două exerciţii consecutive N – 1 şi N este dată astfel (u.000 8.000 12. CA CA Re = CA – CV – CF CELE = În calcule raportarea se face la anul N – 1.57 Re CA CV CF 12. Aplicaţii de rezolvat Aplicaţia 1 .000 2.200 Să se calculeze coeficientul efectului de levier al exploatării(CELE).000 MCV = = = 1.200 N 24.000 CA CV 12. impozite.000 2. producţia stocată 80.200 2.000 12.000 10.000 Aplicaţia 5 .000 6. CA – CV = MCV – CF = Re CELE = sau CELE = 12.000 2.200 9.000 2. CA CA 12.800 : = 1.800 3.000 12.000 2.000 3.000 6. subvenţii de exploatare 15. taxe şi vărsăminte asimilate 140.m): INDICATORI Cifra de afaceri (CA) Cheltuieli variabile (CV) Cheltuieli fixe (CF) N–1 12.000 6.000 6.

Să se calculeze coeficientul efectului de levier al exploatării (CELE) cunoscând următorii indicatori din activitatea unei întreprinderi în exerciţiul N – 1 şi N (u. 2) Cât va fi profitul dacă cifra de afaceri creşte cu 30% faţă de perioada precedentă? 3) Pentru a obţine un profit de 1. cheltuieli cu dobânzile 600. impozit pe profit 16%.m): cifra de afaceri 14. impozit pe profit 820. impozit pe profit în cotă de 16%.220 4.320 cât va fi cifra de afaceri în anul de previziune? 4) Ce cifră de afaceri este necesară în anul de previziune pentru menţinerea profitului din perioada precedentă dacă cheltuielile fixe cresc cu 40%? Aplicaţia 7 .O întreprindere realizează în perioada precedentă o cifră de afaceri de 8. cumpărări materii prime şi materiale 6.800.m): producţia vândută 120. RC şi CAF. cheltuieli financiare 21.Contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi prezintă următoarele informaţii(u.800.800 şi cheltuieli fixe 400.000. taxe şi vărsăminte asimilate 100. Să se calculeze: 1) Soldurile intermediare de gestiune: valoarea adăugată (VA). taxe şi vărsăminte asimilate 15.000.400 28 .m): cifra de afaceri 8.m. venituri din dobânzi 150.000. 2) Capacitatea de autofinanţare (CAF) prin ambele metode. impozit pe profit 875. cheltuieli cu materiile prime şi materialele 1.000. rezultatul curent (RC) şi profitul net (PN). Să se calculeze ponderea CAF în EBE.400 N 49. Aplicaţia 6 . venituri din dobânzi 100. Aplicaţia 4 . alte venituri din exploatare 220.Din contul de profit şi pierdere al exerciţiului N sunt prezentate următoarele informaţii(u. cheltuieli cu amortizarea 200. cheltuieli cu dobânzile 200. Să se determine VA. 3) Ponderea CAF în VA şi EBE. Aplicaţia 2 .560 12.).Contul de rezultate al unei societăţi comerciale prezintă în exerciţiul N următoarele informaţii(u.000 din care cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele 850. Aplicaţia 3 .000. cheltuieli cu energia şi apa 20. dobânzi şi cheltuieli asimilate 300. impozite.440 4. venituri din interese de participare 6.900. rezultatul exploatării (RE). rezultatul curent (RC) şi CAF. cheltuieli de exploatare 4. Să se calculeze: excedentul brut de exploatare (EBE).000. consumuri externe 470. excedentul brut de exploatare (EBE). Să se calculeze: 1) Cifra de afaceri la prag când profitul este nul. cheltuieli cu personalul 400.000. alte venituri financiare 170. producţia stocată 30.000. cheltuieli cu personalul 1. cheltuieli variabile 4. alte cheltuieli de exploatare 28. alte cheltuieli financiare 280. consumuri externe 700. cheltuieli cu materii prime 60.Să se întocmească cascada SIG şi să se calculeze ponderea CAF în EBE din informaţiile oferite din contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi(u.000.cedarea activelor 185.000. alte venituri din exploatare 25.000.000. cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele 18. venituri financiare 12.000. alte cheltuieli din exploatare 520.000. impozite. INDICATORI Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Cheltuieli fixe N–1 24.120 24. impozit pe profit 750. dobânzi şi venituri asimilate 250. cheltuieli cu salariile 28. impozite şi taxe 420. venituri din dobânzi 250.000. cheltuieli cu amortizarea 670.000. Aplicaţia 5 . subvenţii de exploatare 600.m): cifra de afaceri 4. cheltuieli cu dobânzile 300.

Ele influenţează atât profitul net.7.Aplicaţia 8 . cât şi trezoreria. Ce reprezintă CAF? 2. Teste de autoevaluare propuse 1. cedarea de active imobilizate.720 2. Ce reprezintă pragul de rentabilitate al exploatării şi cum se calculează? N–1 5.m. Veniturile încasabile cuprind veniturile încasate efectiv în cursul exerciţiului financiar şi cele de încasat în exerciţiul următor. influenţând doar rezultatul. acestea nu antrenează fluxuri de numerar. În ceea ce priveşte rolul său. 2.9.  investiţiile de reînnoire (amortizările constituie adevărate rezerve de reînnoire a activelor imobilizate). Cum se clasifică veniturile şi cheltuielile întreprinderii din optica gestiunii financiare? 2.800 978 120 N 6.). cote părţi din subvenţiile pentru investiţii virate asupra rezultatului exerciţiului. Veniturile şi cheltuielile calculate se referă la: ajustarea valorii activelor (amortizări şi provizioane). fluxurile de venituri şi cheltuieli se pot clasifica în: . Răspunsuri la testele de autoevaluate Întrebarea 1 Din optica gestiunii financiare. Care este deosebirea între CAF şi autofinanţare? Avantaje şi dezavantaje. 3.600 1.8.465 978 120 29 . Să se determine elasticitatea profitului curent (epc). Ele influenţează atât profitul net. pentru că presupun o intrare de numerar. Care sunt soldurile intermediare de gestiune şi cum se calculează? 2. Veniturile şi cheltuielile calculate nu afectează direct trezoreria. INDICATORI Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Cheltuieli fixe Dobânzi 2.fluxuri de venituri şi cheltuieli calculate.O întreprindere realizează următorii indicatori în exerciţiul N–1 şi N (u. CAF reprezintă capacitatea întreprinderii de a finanţa:  remunerarea acţionarilor (CAF este calculată înainte de luarea în considerare a dividendelor de plată. . Teste de autoevaluare 1. Cheltuielile plătibile sunt cele plătite în exerciţiul curent şi cele de plătit în exerciţiul următor.  investiţiile de expansiune (partea din profitul net care nu se distribuie acţionarilor). în timp ce autofinanţarea este calculată după scăderea dividendelor).fluxuri de venituri încasabile şi fluxuri de cheltuieli plătibile. cât şi trezoreria. Întrebarea 2 Capacitatea de autofinanţare (CAF) se poate defini plecând de la rolul şi componentele sale. deoarece antrenează un flux monetar (o ieşire de numerar).

. Stancu. Bucureşti. Bucureşti. 2005 2. 2010 Rezultatul exploatării Rezultatul curent Rezultatul net Capacitatea de autofinanţare Pragul de rentabilitate al exploatării Marja asupra cheltuielilor variabile 30 . Gestiunea financiară a întreprinderii. Editura Renaissance. Gherghina. Ediţia a patra. Editura UTM. 2007 4. 2004 3. Bibliografia unităţii de învăţare 2 1.. Aplicaţii Practice. Gestiunea financiară a întreprinderii. Editura Economică. Gherghina.2. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Vintilă. Duca. R. G. I.. Gestiunea financiară a întreprinderii. R. Bucureşti..11.. I.10. Cuvinte şi relaţii cheie Cheltuieli şi venituri calculate Cheltuieli plătibile Venituri încasabile Solduri intermediare de gestiune Marja comercială Producţia exerciţiului Valoarea adăugată Excedentul brut al exploatării 2. Finanţe.

.......... 37 3...6... care au loc în urma deciziilor de investiţii şi celor de finanţare............... Răspunsuri la testele de autoevaluare...........4..................... Aplicaţii de rezolvat ... 37 3......... Teste de autoevaluare propuse ............................. Operaţiunile de gestiune sunt cele mai însemnate şi cuprind: 1.......... Bibliografia unităţii de învăţare 3 ...... 36 3................ Aplicaţii rezolvate....................Unitatea de învăţare 3: ANALIZA CASH-FLOW-URILOR ÎNTREPRINDERII Cuprins: 3........ decizii luate de conducerea întreprinderii.8......................................................................................................................5............... operaţiuni financiare pe piaţa de capital şi cea monetară.................... dobânzi........................... Operaţiunile de capital cuprind: operaţiuni de investiţii operaţiuni privind activele operaţiuni de dezinvestiţii întreprinderii şi operaţiuni de finanţare prin aport nou de numerar la creşterea capitalului social. 2......................3......................1............................... operaţiuni operaţiuni de creditare prin împrumuturi privind pe termen mediu şi lung............1.. 35 3............................ Determinarea cash-flow-ului după origine şi în raport cu destinaţia sa .......7........................... 37 3.................. Determinarea cash-flow-ului după origine şi în raport cu destinaţia sa Activitatea desfăşurată de întreprindere cuprinde două tipuri de operaţiuni: de gestiune şi de capital................. Operaţiunile de gestiune degajă un flux monetar sub forma cash-flow-ului de gestiune format din: profit net..... Cuvinte şi relaţii cheie ............. CFexploatare = EBIT – IMPOZIT PE PROFIT + AMORTIZĂRI 31 ........................ 32 3..... 36 3.2.......... 31 3....................... pasivele operaţiuni de rambursare a datoriilor financiare......... Teste de autoevaluare .... întreprinderii mai rar operaţiuni de restituire a capitalurilor proprii Variaţia trezoreriei nete (∆TN) de la începutul exerciţiului financiar până la sfârşitul acestuia reprezintă cash-flow-ul (CF)............ CFgest = PN + AMORTIZĂRI + DOBÂNZI Deoarece CFgest este determinat de operaţiunile de exploatare (în cea mai mare parte) acestea se identifică frecvent cu cash-flow-ul de exploatare........... amortizări.. Operaţiunile de capital sunt acele operaţiuni care realizează modificări atât în volumul cât şi în structura activelor şi pasivelor întreprinderii..................................... operaţiuni de exploatare a patrimoniului........................

(∆IMOB + ∆NFR) Creştere economică unde: ∆IMOB = IMOB 1 – IMOB0 + AMORTIZĂRI ∆NFR = NFR1 – NFR0 b.cheltuieli cu amortizarea . Aplicaţii rezolvate Aplicaţia 1 . origine.700 880 1. CFD creditori = DOBÂNZI .700 N 970 1.impozit pe profit Să se calculeze: 1) Cash-flow-ul de gestiune.100 110 2. 2. Cash-flow-ul disponibil (CFD) calculat după origine este: CFD = CFgest .120 2.Bilanţul şi contul de profit şi pierdere al exerciţiului N prezintă următoarle informaţii: ACTIV Imobilizări Active circulante TOTAL CP+DAT. Capital propriu Datorii financiare Datorii de exploatare TOTAL N–1 1.cheltuieli cu dobânzile .∆Capitaluri proprii.FIN = DAT.FIN1 – DAT.∆DATORII FINANCIARE.090 730 900 70 1.090 Contul de profit şi pierdere: . destinaţia sa. b.cifra de afaceri . ∆DAT.2. Cash-flow-ul disponibil (CFD) calculat după destinaţia sa: CFD = CFDacţionari + CFDcreditori unde: CFD acţionari = Profit net .După acoperirea creşterii economice (∆IMOBILIZĂRI + ∆NFR). a.FIN0 .976 60 140 16% 32 .cheltuieli de exploatare plătibile .360 340 1.845 1. ∆CP = CP1 – CP0. 3. CFgestiune rezultat reprezintă cash-flow-ul disponibil total calculat după: a. 2) Cash-flow-ul de exploatare.

75 33 . Rezolvare Construim tabloul NEVOI – RESURSE: NEVOI Imobilizări NFR TOTAL N–1 1.100 1.EXPL1 = 1.EXPL0 = 340 – 70 = 270 ∆NFR =1.980 La nevoi apare nevoia de fond de rulment. 3) cash-flow-ul disponibil după origine: CFD = CFgest – (∆IMOB + ∆NFR) unde: ∆IMOB = IMOB1 – IMOB0 + Amortizări = 970 –1.3) 4) Cash-flow-ul disponibil calculat după origine.25 501.976 60 809 140 669 167.120 – 110 = 1.845 1. Cash-flow-ul disponibil calculat după destinaţie.75 – (-330 +740) = 291.010 NFR0 = AC0 – DAT.75 2) CFexploatare = EBIT – Impozit pe profit + Amortizări = 809 – 167. 1) Calculăm cash-flow-ul de gestiune: CFgest = PN + AMORTIZĂRI + DOBÂNZI Pentru a calcula CF gest trebuie să calculăm mai întâi profitul net.75 Observaţie:CFgestiune şi CFexploatare au aceeaşi valoare.980 RESURSE Capital propriu Datorii financiare TOTAL N–1 730 900 1.25 +60 = 701.010 – 270 = 740 CFD = 701.630 N 880 1.75 4) cash-flow-ul disponibil după destinaţie: CFD = CFacţionari + CFcreditori 2.360 + 60 = -330 ∆NFR = NFR1 – NFR0 NFR1 = AC 1 – DAT. Cifra de afaceri – Cheltuieli de exploatare plătibile – Amortizări = EBIT – Dobânzi = Pi (profitul impozabil sau EBT) – Impozit pe profit = PN CFgest = 501. calculată ca diferenţă între activele circulante şi datoriile de exploatare.360 270 1.010 1.75 + 60 + 140 = 701.630 N 970 1.

∆CP = 501.200 N 730 920 1.240 Cifra de afaceri 6.740 + 400 + 80 = 2. dobânzile 80. Cash-flow-ul disponibil total (CFD t). Aplicaţia 2 .300 Capital propriu 350 Datorii financiare 1.400 80 2.FIN0 = 1.240 TOTAL 1.300 Capital propriu 520 730 Active Datorii financiare 680 920 circulante 760 940 Datorii de exploatare 360 590 TOTAL 1. Cash-flow-ul de gestiune şi exploatare.560 2. cheltuieli de exploatare plătibile 3.200.560 2.FIN = 140 – 200 = -60 ∆DAT.000 3.Se cunosc următoarele date din bilanţul şi contul de profit şi pierdere ale unei întreprinderi: ACTIV N–1 N CP+DAT N–1 N Imobilizări 800 1.75 – 150 = 351.75 ∆CP = CP1 – CP0 = 880 – 730 = 150 CFcreditori = DOBÂNZI – ∆DAT.000.FIN1 – DAT.220 Calculăm ∆IMOB şi ∆NFR: 6. 2. Să se determine: 1.740 34 .650 TOTAL N–1 520 680 1. amortizarea 400.200 400 2.320 580 1.650 1) CFDt după origine: CFDt = CFgest – (∆IMOB + ∆NFR) CFgest = PN + Amortizări +Dobânzi Calculăm PN: Cifra de afaceri – Cheltuieli plătibile – Amortizarea = EBIT – Dobânzi = Profit impozabil – Impozit pe profit = PN CFgest = 1.FIN = DAT.100 – 900 = 200 CFD = 351.200 N RESURSE 1.75 – 60 = 291. Rezolvare Construim tabloul NEVOI – RESURSE: NEVOI Imobilizări NFR TOTAL N–1 800 400 1. cota de impozit pe profit 16%.unde: CFacţionari = PN .75 Observaţie: Atât CFD după origine cât şi CFD după destinaţie au aceeaşi valoare.

080 685 325 90 1.370 Calculăm CFDt după destinaţie: CFDt = CFacţionari + CFcreditori CFacţionari = PN .220 3.amortizări .220 CFexpl = EBIT – Impozit pe profit + Amortizări = 2.530 – 160 = 1. 2) Cash-flow-ul de exploatare.impozit pe profit în cotă de Să se determine: 1) Cash-flow-ul de gestiune. 1.300 – 800 + 400 = 900 ∆NFR = NFR 1 – NFR0 = 350 – 400 = -50 NFR1 = AC1 – DAT. Aplicaţii de rezolvat Aplicaţia 1 .530 CFcreditori = Dobânzi – ∆DAT.Bilanţul şi contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi prezintă următoarele informaţii: ACTIV Imobilizări Active circulante TOTAL CP+DAT.370 2) CFgest = 2.cheltuieli monetare plătibile .3.dobânzi . – destinaţie.EXPL1 = 940 – 590 = 350 NFR0 = AC0 – DAT.EXPL0 = 760 – 360 = 400 CFDt =2. Capital propriu Datorii financiare Datorii de exploatare TOTAL N–1 640 460 1.∆IMOB = IMOB1 – IMOB0 + Amortizări = 1.220 – (900 – 50) = 1.400 – 580 + 400 = 2.∆CP = 1.300 38 30 16% 35 .740 – 210 = 1.100 665 320 95 1.600 1.cifra de afaceri .FIN = 80 – 240 = -160 CFDt = 1. 3) Cash-flow-ul disponibil după: – origine.080 Contul de profit şi pierdere: .100 N 600 480 1.

pasivele operaţiuni de rambursare a datoriilor financiare.Din bilanţul şi contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi rezultă următoarele informaţii: ACTIV Imobilizări Active circulante TOTAL N–1 1.440.300 200 1. Cash-flow-ul pentru acţionari şi creditori.140 Capital propriu Datorii financiare 1.5. operaţiuni de exploatare a patrimoniului. Operaţiunile de gestiune sunt cele mai însemnate şi cuprind: 1. operaţiuni financiare pe piaţa de capital şi cea monetară.500 N 880 1. Operaţiunile de capital cuprind: operaţiuni de investiţii operaţiuni privind activele operaţiuni de dezinvestiţii întreprinderii şi operaţiuni de finanţare prin aport nou de numerar la creşterea capitalului social. decizii luate de conducerea întreprinderii. Care sunt cele două tipuri de operaţiuni pe care le cuprinde activitatea desfăşurată de întreprindere? 2. operaţiuni operaţiuni de creditare prin împrumuturi privind pe termen mediu şi lung.080 180 2. care au loc în urma deciziilor de investiţii şi celor de finanţare. 2. Teste de autoevaluare 1. Să se determine: 1. 2. cheltuieli monetare de exploatare 2. Care sunt cele două componente ale cash-flow-ului disponibil după destinaţie. cum se determină? 3.000 Datorii de exploatare 2. cheltuieli cu dobânzile 160.140 TOTAL N–1 600 860 40 1.660. cota de impozit pe profit 16%. Operaţiunile de capital sunt acele operaţiuni care realizează modificări atât în volumul cât şi în structura activelor şi pasivelor întreprinderii. amortizări 64. întreprinderii mai rar operaţiuni de restituire a capitalurilor 36 .140 Cifra de afaceri 3.4. 3.500 N CP+DAT 1.Aplicaţia 2 . Cash-flow-ul de gestiune şi de exploatare. Răspunsuri la testele de autoevaluare Întrebarea 1 Activitatea desfăşurată de întreprindere cuprinde două tipuri de operaţiuni: de gestiune şi de capital.

Gestiunea financiară a întreprinderii. Gherghina. 2007 4. Gestiunea financiară a întreprinderii. I.. 2004 3. Editura Economică.. I.FIN0 . Gestiunea financiară a întreprinderii.. R..∆Capitaluri proprii.. Cuvinte şi relaţii cheie Operaţiuni de gestiune Operaţiuni de capital Cash-flow de gestiune Cash-flow de exploatare 3. CFD creditori = DOBÂNZI .8.III Editura Economică. R.FIN = DAT.. Bibliografia unităţii de învăţare 3 1.∆DATORII FINANCIARE. Lucrări aplicative şi studii de caz. Bucureşti. vol. Editura Rolcris. Duca. Aplicaţii practice. G. 3. Vintilă. Teste de autoevaluare propuse 1.FIN1 – DAT. Ce cuprind operaţiunile de capital? 3. Stancu. Stancu.proprii Întrebarea 2 Cash-flow-ul disponibil (CFD) calculat după destinaţia sa: CFD = CFDacţionari + CFD creditori unde: CFD acţionari = Profit net . G. Ce reprezintă cash-flow-ul pentru creditori? 3. ∆DAT.6. Bucureşti. I. Bucureşti. Gherghina.7. Bucureşti. Vintilă. Finanţe. Vuţă.. Bucureşti. 2000 Cash-flow disponibil Cash-flow pentru acţionari Cash-flow pentru creditori 37 . Gestiunea financiară a întreprinderii. 2010 6. Gestiunea financiară a întreprinderii.(coord). ∆CP = CP1 – CP0. Editura Didactică şi Pedagogică. M. 2003 5. Ce cuprind operaţiunile de gestiune? 2. Editura UTM. Bucureşti. Ediţia a patra. 2005 2. Editura Renaissance.

... DFN = datorii financiare pe termen scurt.............1....... activ economic........... Teste de autoevaluare .....1..5......1................... 43 4................ 43 4.......1............................... 4..........3.............................. active fixe.8.......................1.......... Activul economic (AE) = AT – DEX sau AE =CPR +DFN AE= ATL + NFR + ATZ unde: AT = activ total........ de regulă.. Ratele de rentabilitate economică ................. Ratele de de structură financiară .......... 45 4........... Bibliografia unităţii de învăţare 4 .. ATL = active pe termen lung (imobilizări).....1........................................................ Ratele de rentabilitate economică Ratele de rentabilitate economică exprimă rezultatele degajate de capitalurile angajate în desfăşurarea unei activităţi..............1................1......... Cuvinte şi relaţii cheie .................... 42 4............... etc) pentru a obţine ratele de rentabilitate.3.............7. 50 4........2.............................. 38 4.................. mediu şi lung...........................................................................................1 Ratele de echilibru financiar şi de îndatorare ................................ Teste de autoevaluare propuse ............... Ele nu ţin seama de structura financiară a întreprinderii (modalitatea de procurare a resurselor)............................... 50 4................. ATZ = active de trezorerie...... Răspunsuri la testele de autoevaluare...... Aplicaţii rezolvate.................. Activul economic (AE) este activul total (AT) din care se scad datoriile non-bancare pe termen scurt – care............................................ Rentabilitatea economică reprezintă raportul dintre un rezultat economic şi activul total sau activul economic.. CPR = capital propriu.............. Ratele de rentabilitate financiară .................... NFR = nevoia de fond de rulment.... DEX = datorii de exploatare............................... 38 4.................2....3......... Ratele de rentabilitate comercială ........ capital permanent... Ratele de rentabilitate O rată de rentabilitate exprimă relaţia dintre un rezultat (efect) şi capitalul (efortul) investit pentru a-l obţine.......... Ratele de rentabilitate .... 50 4........................ Aplicaţii de rezolvat ......................3........................1.................... RATELE DE STRUCTURĂ Cuprins: 4.................................................. 51 4..1............................ 49 4..................... 50 4................... 38 .......... 41 4...... Trebuie să asociem indicatorilor prezentaţi anterior nişte indicatori de capital (capital propriu....1...4...1.. activ total...6....................... sunt datorii de exploatare (DEX)....................Unitatea de învăţare 4: DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL RENTABILITĂŢII................

cât şi remunerarea investitorilor de capital. b) rata de rentabilitate economică brută: Rb ec EBIT AE unde: EBIT = profit înainte de plata dobânzii şi a impozitului pe profit (în engleză.ATL CPR DFN 1 2 ATL ACR – DEX = NFR ATZ CPR DFN ACR ATZ DEX 3 1 = ACTIV TOTAL 2 = ACTIV ECONOMIC 3 = DEX Fig. Determinarea activului economic Se pot calcula următoarele rate de rentabilitate economică: a) rata excedentului brut de exploatare: R EBE EBE AE Această rată prezintă avantajul că nu este afectată de politica de amortizare practicată de întreprindere (liniară sau degresivă). c) rata de rentabilitate economică netă: Rn ec EBIT .Ip AE unde: Ip = impozitul pe profit. Această rată măsoară capacitatea activului economic de a asigura atât reînnoirea sa.3. d) rata profitului net: R PN PN AE 39 . earnings before interests and taxes – EBIT).

după cum urmează: R ec EBIT AE unde: EBIT VA VA IMO IMO AE EBIT = rata marjei asupra valorii adăugate. dar finanţate în mod diferit. De aceea.  strategia marjei crescute (preţuri mari) şi a rotaţiei slabe a activului economic (investiţii în centrul oraşului. EBIT = rata marjei brute de acumulare. întreprinderile se confruntă cu o situaţie dificilă. în cele mai multe dintre cazuri este vorba de afaceri care se derulează la limita legii. şi anume:  strategia marjei slabe (preţuri mici) şi a rotaţiei foarte rapide a activului economic (investiţii la periferie. comparaţiile care se pot realiza prin prisma valorii ei. cum este industria aeronauticii. asigurarea nivelului dorit al rentabilităţii economice brute fiind o problemă foarte serioasă. industria de armament. deoarece ia în calcul dobânzile aferente capitalului împrumutat. Este caracteristică industriilor cu o competiţie accentuată şi cu bariere reduse la intrarea în ramură: comerţ.Rata profitului net este dependentă de politica de finanţare a întreprinderii. Dacă atât rata marjei brute de acumulare. Această descompunere a rentabilităţii pune în evidenţă două strategii opuse pentru creşterea rentabilităţii economice. industrie uşoară. VA VA = productivitatea imobilizărilor. Rentabilitatea economică brută se mai poate descompune şi în funcţie de valoarea adăugată. în funcţie de rata nominală a acesteia (cea calculată pe baza situaţiilor financiar-contabile) şi de rata inflaţiei. De aceea. nu sunt relevante. se calculează o rată reală a rentabilităţii economice. rotaţie foarte rapidă a stocurilor). Analiza ratelor de rentabilitate economică trebuie să ţină cont şi de rata inflaţiei. rotaţie scăzută a stocurilor). Fisher) reala 1 R inflatiei Pentru o mai bună interpretare a rentabilităţii economice brute. industrie alimentară. etc. CA CA = coeficientul de rotaţie a activului economic AE în raport cu CA. cea a echipamentelor de înaltă tehnologie. R R nominala inflatiei R (formula lui I. aceasta se poate descompune astfel: EBIT EBIT CA R ec AE CA AE unde: CA = cifra de afaceri. între întreprinderi similare din punct de vedere economic şi tehnologic. cât şi viteza de rotaţie a activului economic au un nivel redus şi sunt în scădere. Situaţia în care cei doi factori ai descompunerii sunt în creştere este caracteristică unor domenii restrânse de activitate. Este caracteristică monopolurilor sau domeniilor de activitate cu bariere crescute de intrare în sector. IMO 40 .

adică gradul de remunerare a plasamentului efectuat de proprietarii întreprinderii.IMO = gradul de imobilizare a activului economic. În Japonia. se folosesc următorii indicatori: a) rata rentabilităţii financiare propriu-zise: PN R fin CPR Pentru ca acţiunile întreprinderii să fie atractive.EPS): PN EPS Nr. unde investitorii preferă să câştige din creşterea valorii de piaţă a acţiunilor lor. că PER indică numărul de ani necesari pentru ca o acţiune cumpărată să-i aducă proprietarului un câştig egal cu preţul la care a fost achiziţionată. şi de aceea PER are valori sub 10. rezultată din capitalizarea profiturilor.1. iar când se lucrează cu EPS anticipat. exprimând profitabilitatea de ansamblu a întreprinderii. Ratele de rentabilitate financiară Aceste rate măsoară randamentul capitalurilor proprii. fie prin capitalizarea profiturilor. trebuie ca rata rentabilităţii financiare să fie mai mare decât rata medie a dobânzii remunerate de bănci pentru depozitele la termen. actiuni Acest indicator nu ţine cont de politica de dividend a întreprinderii. AE Rentabilitatea economică poate fi majorată şi în acest caz prin creşterea unuia din cei trei factori. În ţările europene investitorii „vânează” în general dividendele. Acest coeficient însă. PER tinde să aibă valori de peste 30.2. în funcţie de strategia adoptată de întreprindere. c) coeficientul de capitalizare bursieră (price earning ratio . care duce la creşterea valorii întreprinderii pe piaţă şi implicit a averii acţionarilor. dacă toate profiturile sunt plătite sub formă de dividende.PER): CB PER EPS unde: CB = cursul bursier al acţiunii (preţul acţiunii determinat pe o piaţă reglementată). Rentabilitatea financiară poate fi şi ea descompusă astfel: 41 . Putem considera în acelaşi timp. în speranţa obţinerii unor câştiguri viitoare. deoarece cursul bursier poate depinde de numeroşi factori exogeni şi nu doar de situaţia economico-financiară a întreprinderii. indicatorul calculat se numeşte PER istoric. Valorile medii ale PER pe diverse pieţe variază pe o plajă destul de amplă. Remunerarea se realizează fie prin plata dividendelor. Când EPS folosit este cel realizat deja. b) profitul pe acţiune (earnings per share . interesează mai puţin din punct de vedere al diagnosticului financiar. Acest indicator arată de câte ori sunt dispuşi investitorii să plătească profitul anual pe acţiune sub forma cursului bursier. 4. raportul poartă numele de PER previzionat sau de perspectivă. Pentru măsurarea rentabilităţii financiare.

3. CPR adică înclinaţia/aversiunea faţă de folosirea resurselor împrumutate.5 şi 2 rotaţii pe an. Astfel. ori prin creşterea îndatorării sau o serie de combinaţii între cei trei factori. sunt de regulă calculate ca raport între una dintre marjele de acumulare (SIG) şi cifra de afaceri sau valoarea adăugată.1. posibilităţile de combinare sunt limitate de piaţă şi de sectorul de activitate (care influenţează marja netă de acumulare) şi de posibilităţile întreprinderii de a utiliza surse împrumutate (un anume nivel de îndatorare ce nu poate fi depăşit). CA = coeficientul de rotaţie a capitalului propriu prin cifra de afaceri CPR PN PN CA AT 2) R fin CPR CA AT CPR unde: CA = coeficientul de rotaţie a activului total prin CA. Nivelurile uzuale ale acestui indicator sunt cuprinse între 1. Ratele de rentabilitate comercială Aceste rate măsoară randamentul diferitelor stadii ale activităţii întreprinderii şi contribuţia acestora la formarea rezultatului final. Trebuie corelată şi cu evoluţia cifrei de afaceri. Principalele rate de rentabilitate comercială utilizate sunt: a) Rata marjei comerciale = Marja comerciala Venituri d vanzarea marfurilor in Această rată pune în evidenţă strategia de vânzări a întreprinderii analizate. adică de sectorul din care face parte şi de poziţia ei în cadrul ramurii. fie prin rotaţia mai rapidă a activului total. În realitate. AT = pârghia financiară. b) Rata marjei brute de exploatare = Excedent brut de exploatare Cifra de afaceri 42 . rentabilitatea financiară se poate majora fie prin creşterea marjei nete de acumulare. Măsoară abilitatea AT managementului întreprinderii de a imprima rotaţii rapide activului total. politica de preţuri promovată. cât şi rata marjei comerciale cresc.1) R fin PN CPR PN CA CA CPR unde: PN = rata marjei nete de acumulare. Cu cât acest raport are valori mai mari. înseamnă că se vând produse de calitate superioară. 4. Dacă cifra de afaceri. la un preţ mare şi cu adaos comercial ridicat. este influenţată în mod special de mediul CA extern întreprinderii. cu atât gradul de îndatorare al întreprinderii este mai ridicat şi riscurile asumate mai numeroase. precum şi poziţia ei pe piaţă. Caracterizează politica financiară a întreprinderii.

e) Rata marjei nete de acumulare = Profit net Cifra de afaceri Exprimă eficienţa de ansamblu a întreprinderii. politica de investiţii.3. după cum urmează: . capacitatea ei de a realiza profit şi de a face faţă concurenţei. independent de politica financiară. g) Rata marjei asupra VA = EBIT Valoarea adaugata Această rată măsoară rezultatul înainte de dobânzi şi impozite ce revine la 1 leu valoare adăugată (surplus de valoare creat în întreprindere). 4.ratele de îndatorare. f) Rata marjei brute de autofinanţare = Capacitate de autofinantare a Cifra de afaceri Exprimă surplusul de fonduri de care dispune întreprinderea pentru a-şi asigura continuitatea şi dezvoltarea.3.1 Ratele de echilibru financiar şi de îndatorare a) RATELE DE LICHIDITATE Analiza patrimonială poate fi susţinută şi prin calculul unor rate de lichiditate. c) Rata marjei nete de exploatare = Rezultatul exploatarii Cifra de afaceri elementele de ajustare a Este o rată ce prezintă dezavantajul de a fi influenţată de valorii activelor (amortizări şi provizioane). precum şi remunerarea acţionarilor. cea fiscală şi de incidenţa elementelor extraordinare.1.1.1. Creşterea acestei rate indică o creştere a productivităţii la nivelul întreprinderii.1.Această rată măsoară nivelul relativ al rentabilităţii activităţii de exploatare. 4.rata lichidităţii generale (RLG): 43 . d) Rata marjei brute de acumulare = EBIT Cifra de afaceri Rata marjei brute de acumulare prezintă avantajul că nu depinde de politica financiară a întreprinderii (cheltuieli cu dobânzile aferente capitalului împrumutat) şi nici de elementele fiscale (impozit pe profit).ratele echilibrului financiar. Ratele de de structură financiară Ratele de structură financiară cuprind: . .

Mărimea optimă a acestei rate este cuprinsă între 2 şi 2. multe dintre aceste rate stau la baza normelor bancare de acordare a creditelor şi servesc la definirea capacităţii de îndatorare. Situaţia nu este periculoasă dacă gradul de lichiditate al activelor este mai ridicat decât cel de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt. Valoarea optimă a ratei este cuprinsă între 0.5.rata lichidităţii parţiale (RLP): RLP ATS . O valoare supraunitară a acestei rate arată că întreprinderea are capacitatea de a-şi achita datoriile exigibile pe termen scurt din activele pe termen scurt de care dispune.5 dovedeşte că întreprinderea este solvabilă. Rata lichidităţii imediate exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi rambursa instantaneu datoriile pe termen scurt din disponibilul existent. În acest caz fondul de rulment este pozitiv. RS Activ tota l Datorii to tale Capital propriu Datorii totale Datorii to tale Rata solvabilităţii exprimă situaţia netă (SN) a întreprinderii în mărime relativă. c) RATELE DE ÎNDATORARE Riscul dezechilibrului financiar al întreprinderii depinde de mărimea şi structura îndatorării sale.rata lichidităţii imediate (RLI): RLI Disponibil itati DTS Rata lichidităţii generale exprimă fondul de rulment financiar în mărime relativă.3. O rată ridicată poate exprima şi o folosire ineficientă a lichidităţilor. Aceasta înseamnă că o întreprindere cu o lichiditate optimă pe termen foarte scurt este aptă în orice moment să-şi achite minimum 30% din datoriile imediat exigibile. Valoarea subunitară a ratei (fond de rulment negativ) reflectă faptul că volumul datoriilor pe termen scurt nu poate fi acoperit de volumul activelor pe termen scurt. adică are capacitatea de a-şi achita datoriile pe termen scurt.RLG ATS DTS . b) RATA SOLVABILITĂŢII Această rată exprimă gradul în care întreprinderea face faţă datoriilor totale. Ratele de îndatorare furnizează informaţii asupra autonomiei întreprinderii faţă de creditorii săi.8 şi 1. investiţii financiare pe termen scurt şi disponibilităţi. 44 . mediu şi lung prin valorificarea activelor de care dispune. O valoare a ratei mai mare de 1. Ea compară lichidităţile potenţiale (activele uşor transformabile în monedă pe termen scurt) cu exigibilităţile potenţiale (datoriile rambursabile pe termen scurt). De altfel.stocuri DTS . Rata lichidităţii parţiale exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi plăti datoriile pe termen scurt din creanţe. Se apreciază optimă o rată mai mare de 0. din disponibilităţile existente.

2. de asemenea. dar şi cu evidenţierea efectului de levier.): ACTIV Imobilizări Active circulante* N–1 600 215 N CP+DAT 500 Capitaluri proprii Datorii financiare 710 Datorii de exploatare** N–1 700 80 35 815 N 820 340 50 1. Să se calculeze: 1) Rentabilitatea economică ca raport. 4. impozit pe profit 16%.m. Când limitele menţionate pentru fiecare indicator sunt atinse. dobânzi 60. atâta timp cât valorile ratelor de îndatorare se situează sub valorile maxime precizate. în două variante: RIT1 RIT2 Datorii petermen mediu si lung Capital permanent Datorii petermen mediu si lung Capital propriu 1 sau 2 1 O întreprindere poate contracta împrumuturi noi. amortizări 40.530. 2) Rentabilitatea economică ca medie aritmetică ponderată a surselor de finanţare. capacitatea de îndatorare a întreprinderii este saturată (întreprinderea nu mai poate primi credite bancare). 3) Rentabilitatea financiară calculată ca raport.210 TOTAL * cuprind şi activele de trezorerie ** cuprind şi pasivele de trezorerie Contul de profit şi pierdere al exerciţiului N cuprinde următoarele: cifra de afaceri 1.Bilanţul simplificat al unei întreprinderi prezintă următoarele informaţii (u.210 TOTAL 815 1. Rezolvare Realizăm conversia bilanţului contabil în bilanţ funcţional pentru a evidenţia la nevoi activul economic total.Rata îndatorării generale .RIG se poate exprima în două moduri: RIG 1 Datorii to tale Total pasiv 2 3 sau R IG 2 Datorii to tale Capital propriu 2 Rata îndatorării la termen – RIT se poate calcula. cheltuieli de exploatare plătibile 1. BILANŢ FUNCŢIONAL NEVOI Imobilizări NFR TOTAL NEVOI (AE) N–1 600 180 780 N 500 660 1. Aplicaţii rezolvate Aplicaţia 1 .160 RESURSE Capitaluri proprii Datorii financiare TOTAL RESURSE N–1 700 80 780 N 820 340 1.210.160 45 .

2357 CP 700 şi Rd = Dobanzi 60 = =0.84% 780 780 Rec = 0. 2) Rentabilitatea economică calculată ca medie aritmetică ponderată a surselor de finanţare Rec = Rfin ∙ Capitaluri proprii Datorii financiare + Rd ∙ AE AE Calculăm: Rfin = PN 165 = = 0.530 1.2884 = 28. Calculăm: NFR N – 1 = Active circulante N – 1 – Datorii de exploatare N – 1 = 215 – 35 = 180 NFR N = Active circulante N – Datorii de exploatare N = 710 – 50 = 660 1) Rentabilitatea economică ca raport Rec = EBIT Impozit pe profit AE Calculăm EBIT: Cifra de afaceri – Cheltuieli de exploatare plătibile – Amortizări =EBIT – Dobânzi = Profit impozabil (EBT) – Impozit pe profit = Profitul net (PN) 1.84% 280 55 780 Activul economic luat în calcul este cel din N – 1.210 40 280 60 220 55 165 Rezultă Rec =Error! Objects cannot be created from editing field codes.75 ∙ = 0.2357 ∙ 3) Rentabilitatea financiară 46 . = = 28.La nevoi apare indicatorul de echilibru financiar NFR constituindu-se ca diferenţă între activele circulante şi datoriile de exploatare.75 Datorii 80 700 80 + 0.

2884 – 0.000 Rn Ri 1 Ri . Să se calculeze rata reală a rentabilităţii economice nete.Rfin ca raport = PN 165 = = 23.22 Aplicaţia 3 . Aplicaţia 2 . Să se determine efectul de levier financiar.890. rata dobânzii pentru datoriile financiare 18%. iar restul din datorii financiare s-a obţinut în exerciţiul financiar analizat un EBIT de 3.Cu un volum de active economice de 8. îndatorarea are influenţă nefavorabilă asupra rentabilităţii capitalurilor proprii.300 825 2.84%) este mai mică decât rata dobânzii (75%).780 mil.75)∙ = – 0.23% 1 0.m): activul economic în sumă de 5.3693 0.000.475 Error! Objects cannot be created from editing field codes.22 = 12.3693. fapt evidenţiat şi de obţinerea unui efect de levier negativ (-5. capitalurile proprii 60%.000 la începutul anului.Se cunosc următoarele date(u.780 825 = 8. lei. datoriile financiare 40%.0526= -5. Rezolvare 47 . lei şi un impozit pe profit calculat cu o cotă de 16%. Rata inflaţiei a fost de 22%. Rezolvare Calculăm mai întâi Rec = EBIT – Dobânzi = Profit impozabil – Impozit pe profit = PN EBIT Impozit pe profit AE 3.57% CP 700 Rentabilitatea financiară cu evidenţierea efectului de levier: Datorii financiare Rfin = Rec + (Rec – Rd) ∙ Capitaluriproprii Efect de levier Efectul de levier = (Rec – Rd)∙ Datorii financiare Capitaluri proprii 80 =(0. 0.780 480 3. s-au plătit dobânzi de 480 mil.26% 700 Deoarece rentabilitatea economică (28. Deoarece R i > 10% aplicăm formula: Rr = Rr = 3.26%). EBIT 1.Rec = 0. finanţate în proporţie de 60% din capitaluri proprii. cota de impozit pe profit 16%.

rezerve 200. datorii financiare 800. de solvabilitate şi de îndatorare. rezultatul reportat 340.600 1. credite bancare curente 1. titluri de participare 200.04 Disponibil itati 500 0.530 382. Rezolvare: Ratele de lichiditate ATS 930 1.460 RS 1.4 RLP ATS Stocuri DTS 3. clienţi 1.18) ∙ 2.5 1.147.000 şi capitalurile proprii = 3.Rfin = Rec + (Rec – Rd) ∙ Datorii financiare Capitaluriproprii Calculăm: datoriile financiare = 2.): capital social 1.3015 – 0.000 Aplicaţia 4 .000 = 360 0. creditori diverşi 500.000.3015 AE 5.640 930 2. investiţii financiare pe termen scurt 230. creanţe 870.600 3. împrumuturi pe termen lung 420.600 1. furnizori 700. prime de capital 100.18 = Dobanzi 2000 Rec = EBIT Impozit pe profit 1. stocuri materii prime 930.820 RLI 48 . imobilizări corporale 900.m.890 382. Să se determine ratele de structură financiară: ratele de lichiditate. disponibilităţi 500.110 870 230 500 RLG DTS 2. cheltuieli de constituire 720.030.000 = 8.640 2.42 Datorii totale 3. clienţi creditori 370.5 = = 0.110. Din relaţia: Rd = Dobanzi calculăm dobânzile: Datorii Dobânzi = 0.19 DTS 2.600 Rata de solvabilitate Activ total 5.000 1.5 EBIT – Dobânzi = Profit impozabil – Impozit pe profit = PN Efectul de levier = (Rec – Rd) ∙ Datorii financiare Capitaluri proprii Efectul de levier = (0.18 ∙ 2.890 360 1.000.01% 3.Bilanţul unei societăţi comerciale prezintă următoarele informaţii în exerciţiul N (u.

79 18. 4. în condiţiile unei repartiţii echilibrate între cei trei factori.1 Pe baza datelor din tabel se pot face următoarele comentarii: Firma A: o rentabilitate financiară bună.11.3% 7. C.69 RIT TML CPERM 800 420 1.660 TOTAL N–1 665 695 100 1. Firmele D şi E: au aceeaşi rentabilitate financiară .16%.426 Aplicaţia 5 .98 1.820 5. ceea ce explică pârghia financiară de 18. Firma D are drept politică de susţinere marja de acumulare netă de 9.4% CA / AT 1.13.53 rotaţii /an 1. fond de investiţii. Firma B are o marjă de acumulare sau de profit redusă.Bilanţurile de deschidere (N – 1) şi de închidere (N) ale unei întreprinderi prezintă următoarele informaţii (u. E) care prezintă următoarele valori ale ratei rentabilităţii financiare şi ale celor trei termeni ai descompunerii: FIRMA A B C D E Rfin 11% 11. Aplicaţii de rezolvat Aplicaţia 1 .460 N 700 710 250 1.660 49 .3 %.53 1.000 200 100 340 800 420 1. rezultată din volumul mare al surselor externe.m): ACTIV Imobilizări Active circulante N–1 860 600 TOTAL 1. dar se bazează semnificativ pe rotaţia activului şi pe volumul destul de ridicat al surselor împrumutate.44 rotaţii /an 0. B.4%.7%. dar obţinut în maniere semnificativ diferite.1. D.6% 13.3% 3. dar este obţinut în moduri diferite. dar o rotaţie mult prea lentă a activului prin cifra de afaceri. Ţinând cont de marja netă de acumulare de 3.7% 11.460 N CP+DAT 820 Capitaluri proprii Datorii financiare 840 Datorii de exploatare 1.4% 9.7% 16% 16% PN / CA 3. iar E se bazează pe o situaţie atipică. etc).220 2. nivel foarte bun pentru o economie stabilă.Ratele de îndatorare Datorii totale RIG Pasiv total 3.95 rotaţii / an 0.860 0. Firmele B şi C: au acelaşi nivel al rentabilităţii financiare . C are o marjă netă de acumulare excepţională . se poate spune că firma aparţine unei ramuri competitive iar pe baza unui raport foarte bun cifră de afaceri/activ total reuşeşte să acopere eventualul cost al îndatorării.12 rotaţii / an AT / CPR 2.3 %.460 0.29 rotaţii / an 0.17 2. Explicaţia poate veni din faptul că E este o instituţie financiară (bancă.3.Presupunem 5 firme (A. care este de fapt motorul obţinerii rentabilităţii financiare.

Să se calculeze rentabilitatea financiară ca raport şi rentabilitatea economică ca medie aritmetică ponderată a surselor de capital.2. cota de impozit pe profit 16%. sunt de regulă calculate ca raport între una dintre marjele de acumulare (SIG) şi cifra de afaceri sau valoarea adăugată.4. Să se calculeze rentabilitatea financiară şi efectul de levier. activ economic. Teste de autoevaluare propuse 1.Bilanţul de deschidere al exerciţiului N prezintă următoarele informaţii (u.Se cunosc următoarele informaţii: activul economic la începutul anului 1. Răspunsuri la testele de autoevaluate Întrebarea 1 O rată de rentabilitate exprimă relaţia dintre un rezultat (efect) şi capitalul (efortul) investit pentru a-l obţine.560.6.540. Aplicaţia 2 . lei şi impozit pe profit în cotă de 16%.m). cheltuielile cu dobânzile 156.7. datorii 800.400(u. Teste de autoevaluare 1. Ce reprezintă efectul de levier? 4. Cum se calculează rata rentabilităţii economice nete şi rata rentabilităţii financiare? Care este relaţia dintre aceste două rate? 2. 4.200. etc) pentru a obţine ratele de rentabilitate. cheltuieli cu dobânzile 280. Cuvinte şi relaţii cheie Rentabilitatea economică Rentabilitatea financiară Rentabilitatea comercială EBIT 50 .m): activ economic 2. 2) Rentabilitatea financiară ca raport. profitul înainte de deducerea cheltuielilor cu dobânzile şi impozitul pe profit determinat pe baza datelor din contul de profit şi pierdere este 499. dobânzi 84 mil. capital permanent. EBIT 268 mil. cota de impozit pe profit 16%. lei. Ce reprezintă ratele de rentabilitate? 2. cheltuieli cu amortizarea 150. Ce reprezintă ratele de rentabilitate comercială? 4. capitaluri proprii 1. active fixe. Aplicaţia 3 . finanţat în proporţie de 60% din capitaluri proprii şi 40% din datorii. activ total.5. 4.600. cheltuieli de exploatare plătibile 1.Din contul de profit şi pierdere rezultă: cifra de afaceri 2. Întrebarea 2 Aceste rate măsoară randamentul diferitelor stadii ale activităţii întreprinderii şi contribuţia acestora la formarea rezultatului final. Să se calculeze: 1) Rentabilitatea economică ca raport şi ca medie aritmetică ponderată a capitalurilor întreprinderii. Trebuie să asociem indicatorilor prezentaţi anterior nişte indicatori de capital (capital propriu.

Bibliografia unităţii de învăţare 4 1. Gherghina.51 - .. Ediţia a patra. Duca. Editura Rolcris. Bucureşti. Finanţe. G. I. Bucureşti.4. Stancu.. Gestiunea financiară a întreprinderii.8. Gherghina. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. R. Aplicaţii practice. R. 2004 3. Bucureşti.. Lucrări aplicative şi studii de caz. G.. Vuţă. 2000 . Gestiunea financiară a întreprinderii. Bucureşti. Gestiunea financiară a întreprinderii. Vintilă. 2007 4. Editura UTM. Editura Economică. M. Editura Renaissance. Vintilă. 2010 5. I. 2005 2... Gestiunea financiară a întreprinderii..

...6......................66 5...........7....... surse proprii şi surse împrumutate).............2.....1.................. METODA NORMATIVĂ DE PREVIZIUNE A ECHILIBRULUI FINANCIAR.........1......2..............................4................................ METODE DE DETERMINARE A NECESARULUI DE FINANŢAT AL CICLULUI DE EXPLOATARE (NFCE)............ numit şi necesar de finanţat al ciclului de exploatare (NFCE).........................1... Aplicaţie de rezolvat...............Unitatea de învăţare 5: PREVIZIUNEA FINANCIARĂ PE TERMEN SCURT Cuprins: 5.............................................................................9.........56 5...............................1........................64 5........................... Metode analitice bazate pe cifra de afaceri......................................65 5...58 5.................................. Răspunsuri la testele de autoevaluare...................... – determinarea surselor de finanţare a acestui necesar (surse atrase......................2..1.........................55 5...2.................................................................. Metode sintetice bazate pe activele circulante la 1.....1............ Cuvinte şi relaţii cheie............................66 5.....53 5.......53 5............. Metode sintetice bazate pe viteza de rotaţie în funcţie de costurile exploatării...............................1. Metode analitice de determinare a NFCE............5.Teste de autoevaluare................ analizată în gestiunea sa cotidiană şi nu percepută doar ca diferenţă între fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment.....1................................................................................3........................ Teste de autoevaluare propuse......53 5...........................1............58 5.....................1.3.......000 lei producţie marfă..............1.....57 5..............2................ Metode sintetice de determinare a NFCE.......1.................................................... Aplicaţii rezolvate............................... Bibliografia unităţii de învăţare 5.............................8............................65 5........................................ Metode sintetice bazate pe rata cinetică a activelor circulante.... Metode analitice bazate pe costurile exploatării........................54 5..... RATELE CINETICE...........2.............66 PREVIZIUNEA FINANCIARĂ PE TERMEN SCURT În acest capitol vom analiza următoarele: – previziunea necesarului de active circulante. 52 ....1........................................ 56 5........... – previziunea trezoreriei întreprinderii.......................2.....

pentru fiecare materie primă sau produs nominalizat. În cadrul metodelor analitice. metodele analitice se folosesc doar în următoarele situaţii: – la înfiinţarea firmei ori la restructurarea activităţii acesteia (extinderi. Metodele sintetice presupun determinarea NFCE pe total active circulante. calculul NFCE se face pe elemente de stocuri (de materii prime. 5. Există mai multe metode de previziune a echilibrului financiar pe termen scurt. Se pot folosi două tipuri de metode analitice: – bazate pe costurile exploatării previzionate prin bugetele exploatării. în cazul în care apar modificări ale variabilelor de determinare a activelor circulante. Pentru determinarea mărimii acestuia.Toate acestea conduc la realizarea unui bilanţ previzional privind echilibrul financiar planificat. de produs în curs de fabricaţie sau de produs finit în parte şi pentru clienţi. în funcţie de viteza de rotaţie înregistrată în perioada anterioară şi de volumul planificat al activităţii de exploatare. Fiecare privilegiază una dintre variabilele: fond de rulment. 5.1. pe termen scurt. – bazate pe cifra de afaceri previzionată.1. METODE DE DETERMINARE A NECESARULUI DE FINANŢAT AL CICLULUI DE EXPLOATARE (NFCE) Necesarul de finanţat al ciclului de exploatare (NFCE) reprezintă nevoia totală de resurse pentru asigurarea desfăşurării eficiente a ciclului de exploatare. Metode analitice de determinare a NFCE Metodele analitice constau în calcularea NFCE pentru fiecare stoc de materie primă. între activele şi pasivele circulante şi de trezorerie ale întreprinderii.1.1. 5. fuziuni. etc).1. nevoie de fond de rulment sau trezorerie netă. de produse finite). t crt = intervalul mediu între aprovizionări (intervalul se ia la jumătate deoarece se consideră că reconstituirea stocului curent la întreaga sa mărime se face instantaneu şi nu treptat. pe când trecerea în consum a materiei prime are loc treptat şi continuu până la 53 . în funcţie de caracteristicile activităţii întreprinderii. Deoarece presupun calcule foarte laborioase şi costisitoare.1. Metode analitice bazate pe costurile exploatării În cele ce urmează prezentăm câteva modele de determinare a necesarului de finanţat mediu anual: a) pentru materii prime (materiale): N t crt N mat t sig t cond 360 2 ttransp = N 360 Tit N = necesarul valoric anual de materie primă (necesar fizic de materie primă × preţ unitar de achiziţie materie primă sau cantitatea de produse realizată × consum specific × preţ unitar de achiziţie materie primă). – pentru corectarea rezultatelor obţinute prin metoda sintetică. de produse în curs de fabricaţie. se utilizează două categorii de metode: analitice şi sintetice.

.1. t cond = intervalul mediu de formare a stocului de condiţionare. Metode analitice bazate pe cifra de afaceri Previziunea NFCE se face pe trimestre.. Toate aceste informaţii se preiau din fişele de magazie. de producţie în curs.2. pentru fiecare dintre cele trei categorii de stocuri (de materii prime. D = durata ciclului de fabricaţie.. cp = costul de producţie unitar antecalculat.. uscarea lemnului înainte de fabricarea cherestelei.. în funcţie de ritmul de avansare al cheltuielilor de fabricaţie. t sig = intervalul mediu de formare a stocului de siguranţă.rata cinetică a stocurilor şi a clienţilor.90 zile 54 . Condiţionarea se referă la operaţiunile de sortare. t transp = intervalul mediu de transport intern de la depozit la secţia de producţie. d) pentru un produs facturat şi neîncasat (client): N client q x cc x Dincas 360 unde: D încas = durata medie de încasare (decontare).curs q x cp xDxK 360 unde: q = producţia fizică anuală previzionată. Stocul de siguranţă este cel care previne întreruperile în activitatea întreprinderii... determinată pe baza bilanţului şi a contului de rezultate din exerciţiul anterior. Tit = timpul total de imobilizare a materiei prime. de produse finite) şi pentru clienţi. de exemplu.. 5. c) pentru un produs finit: N p.cifra de afaceri previzionată în bugetul vânzărilor..5 şi 1.1..relaţia de proporţionalitate dintre NFCE şi cifra de afaceri: CA trimestrială………..finit q x cc x Dstat 360 unde: cc = costul complet unitar antecalculat. pornind de la următoarele elemente: . K = coeficient de corecţie cuprins între 0. b) pentru un produs în curs de fabricaţie: N p. tcrt se determină ca medie ponderată cu cantităţile intervalelor între doua aprovizionări succesive. care reprezintă de fapt abateri faţă de timpul curent.. analiză şi pregătire a materiilor prime pentru procesul de producţie. . t sig se calculează ca medie ponderată a timpilor de întârziere.epuizarea stocului). Dstat = durata de staţionare a produsului finit în magazie.

zile co unde: Ka = coeficient de accelerare a rotaţiei elementelor de activ circulant în raport cu cifra de afaceri. = sau NFCEtrim. Rc R (1 K a ) sau Rc =Rc 0 +/.. rata cinetică va creşte cu un număr de zile...1. Dacă se doreşte detalierea 55 . Rc0 = rata cinetică în anul de bază. x Rc 90 unde: CAtrim.. CAtrim. NFCEtrim. pentru fiecare categorie de stoc şi pentru total clienţi şi se ajustează cu un coeficient sau cu un număr de zile pentru anul de previziune: Sold element de activ circulant Rco CA 0 0 x 360 unde: CAo = cifra de afaceri din anul de bază. Rc = rata cinetică (viteza de rotaţie) în anul de previziune.= CAtrim Sold element de activ circulant 0 x x 360 x 1 -K a 90 CA0 CAtrim 90 Sold element de activ circulant 0 x 360 CA0 /-nr.. iar dacă se prevede încetinirea vitezei de rotaţie..2. pentru anul de previziune se va folosi o rată cinetică egală cu Rco. rata cinetică a anului de previziune (Rc) va scădea cu un anumit număr de zile.zile 5. Dacă se prevede o accelerare a vitezei de rotaţie. Dacă nu se prevede o modificare a vitezei de rotaţie. = cifra de afaceri trimestrială previzionată în bugetul de vânzări.. Ea se determină pe baza informaţiilor din exerciţiul precedent (an de bază). Rata cinetică reprezintă numărul de zile în care componentele activului circulant se reînnoiesc prin cifra de afaceri. Sold element de activ circulant o = soldul stocurilor sau clienţilor în anul de bază..Rc pentru fiecare element în parte NFCEtrim. Aşadar.nr.. şi nu pentru fiecare categorie de activ circulant în parte.NFCE trim…………….. deoarece au ca scop previziunea NFCE trimestrial pentru totalul activelor circulante.. Metode sintetice de determinare a NFCE Aceste metode au un grad de sinteză mai ridicat decât al metodelor analitice bazate pe cifra de afaceri.

metode bazate pe viteza de rotaţie în funcţie de costurile exploatării. ponderea fiecărui element în total active circulante. pe de altă parte.pe aceste categorii. înregistrată în perioada precedentă. Metode sintetice bazate pe viteza de rotaţie în funcţie de costurile exploatării Această metodă reprezintă o sinteză a metodelor analitice bazate pe costuri. pe de o parte.zile unde: Dr = durata de rotaţie în anul de previziune. Qcco = producţia marfă în cost complet în anul de bază. x Dr 90 unde: Qcc trim.metode bazate pe rata cinetică a activelor circulante.nr.metode bazate pe activele circulante ce revin la 1. NFCEtrim. . şi NFCE.000 lei producţie marfă. Dro = durata de rotaţie în anul de bază. Kc = coeficientul de accelerare a rotaţiei activelor circulante în raport cu producţia marfă.2. Determinarea NFCE are la bază relaţia de proporţionalitate dintre cifra de afaceri sau costurile exploatării. 5. Există trei metode sintetice: .1. Mai întâi se calculează durata de rotaţie a activelor circulante pe baza datelor din anul precedent: Dro ACRo x 360 Qcco unde: ACRo = soldul mediu al activelor circulante în anul de bază. se poate aplica la NFCE total calculat. NFCE trim = Qcc trim ACR0 x x 360 x 1 -K c 90 Qcc0 sau 56 . Necesarul de finanţat trimestrial aferent anului de previziune se determină în funcţie de producţia marfă trimestrială previzionată exprimată în cost complet antecalculat şi de durata de rotaţie ajustată: Qcc trim.1. = producţia marfă trimestrială previzionată exprimată în cost complet antecalculat. . 90 Aşadar. Qcctrim = cheltuiala medie zilnică. Această durată se ajustează în funcţie de elementele previzibile din anul de plan (accelerare sau încetinire): Dr = Dro x (1 – Kc) sau Dr = Dr0 +/.

zile 5.000 ACR0 1. 90 57 .2. x ACR / 1.000 x 4 0 NFCEtrim.zile NFCEtrim. se va obţine aceeaşi relaţie de calcul ca în cazul metodelor sintetice bazate pe viteza de rotaţie în funcţie de costurile exploatării.000 lei producţie marfă. în acest caz. = vânzări medii zilnice.1.2. Pentru anul de plan. Qcco = producţia marfă în cost complet în anul de bază. rata cinetică se va modifica în funcţie de previziunile privind modificarea (accelerarea sau încetinirea) acesteia. = producţia marfă trimestrială previzionată. Metode sintetice bazate pe activele circulante la 1.1. Kc = coeficientul de accelerare a rotaţiei activelor circulante în raport cu producţia marfă. Necesarul trimestrial de active circulante se va calcula astfel: Qcctrim.NFCE trim == Qcc trim x 90 ACR0 x 360 Qcc0 /-nr. x Rc 90 unde: CA trim. = cifra de afaceri trimestrială previzionată.2.000 lei producţie marfă Se calculează mai întâi activele circulante la 1. se va calcula NFCE trimestrial pentru totalul activelor circulante şi nu pentru fiecare element în parte. după formula: ACR0 / 1.000 Qcctrim. Metode sintetice bazate pe rata cinetică a activelor circulante În esenţă este vorba de aceeaşi modalitate de calcul ca în cazul metodei analitice bazate pe cifra de afaceri. Rata cinetică aferentă activelor circulante totale se determină în funcţie de soldul mediu al activelor circulante în anul de bază şi de cifra de afaceri aferentă aceluiaşi an.nr. CAtrim. Observaţie: dacă înlocuim în formulă ACR0/1. CA trim.3.000 Qcc0 ACRo = soldul mediu al activelor circulante în anul de bază. 5. ACR o R x 360 co CA o Rc = Rco x (1 – Ka) sau Rc =Rc0 +/.000 cu expresia sa. x 1-K c 1.000. exprimată în cost complet antecalculat. în anul de bază ACR 0 /1. Deosebirea este că.

Editura Didactică şi Pedagogică. 2005. NFR. Indicatorii exprimaţi în mărimi cinetice au un caracter dinamic şi surprind mai bine echilibrul financiar al întreprinderii. METODA NORMATIVĂ DE PREVIZIUNE A ECHILIBRULUI FINANCIAR Ratele cinetice (ratele de rotaţie) prezentate în paragrafele anterioare sunt extrem de utile şi în analiza lichidităţii unei întreprinderi. sunt recomandaţi în calculele de previziune în condiţii de relativă stabilitate economică a întreprinderii. De aceea. în completarea indicatorilor de echilibru financiar. Bucureşti. Vintilă. nevoii de fond de rulment (NFR) şi a trezoreriei nete (TN). Aşadar. exigibilitatea acestora în zile. pp. Rata cinetică a acestuia va rezulta din ecuaţia ACTIV – DATORII TOTALE = CAPITAL PROPRIU. Convertirea lor în mărimi absolute (adică în unităţi monetare) se face după relaţiile: CA x FR z ile FR în mărime absolută (u.Rc se determină după relaţia: Rc = Soldul mediu bilantier al elementelor patrimoniale (activ sau datorie) Cifra de afaceri anuala x 360 Trebuie precizat că nu se calculează rata cinetică pentru postul de activ „disponibilităţi”. pentru că el nu este exigibil decât în situaţii extreme. deoarece cu ajutorul lui pot fi dimensionaţi indicatorii FR. 226 58 . Analiza ratelor cinetice permite aprecieri calitative privind structura fiecărei componente a fondului de rulment (FR).2. RATELE CINETICE. Rc = rata cinetică a activelor circulante în raport cu CA în anul de previziune. 360 1 G. adică lichiditatea.CAo = cifra de afaceri în anul de bază. Gestiunea financiară a întreprinderii.m) = . TN. care exprimă de fapt rezultatul final al rotaţiei capitalurilor şi nici pentru capitalul propriu. ACRo = soldul mediu al activelor circulante în anul de bază. El reprezintă esenţa metodei normative de previziune a echilibrului financiar. măsurând ritmul de reînnoire a fiecărui element patrimonial. 1 Rata cinetică a unui element patrimonial de activ sau de pasiv . Rc0 = rata cinetică a activelor circulante în raport cu CA în anul de bază. Pe baza ratelor cinetice se poate întocmi bilanţul întreprinderii sub forma ratelor cinetice (ratelor de rotaţie). respectiv. 360 CA x NFR zile NFR în mărime absolută (u.zile 90 CA0 NFCE trim = 5. CA trim ACR0 x x 360 x 1 -K a sau 90 CA0 CA trim ACR0 NFCE trim = x x 360 /-nr. Ka = coeficientul de accelerare a rotaţiei activelor circulante în raport cu cifra de afaceri. exprimaţi în zile de recuperare a elementelor patrimoniale prin cifra de afaceri.m) = ..

TN în mărime absolută (u.000.000 320.000 = 675.000 20.000 59 i .000 64 – 14 + 16 20.000 50 20.m) = CA x TN zile .000 lei/kg. N = 225.000 = Calculăm intervalul pentru stocul de siguranţă: s= qi ta qi ti 60 70 50 80 ta qi qi*ta –4 + 6 20.000 35 5.000 Calculăm intervalul mediu între două aprovizionări: i= qi t i qi = 5.000 70 10.000 20.3.000 60 20. În anul de previziune situaţia aprovizionărilor cu materii prime este: Intervalul între două aprovizionări (zile) 60 zile 70 zile 50 zile 80 zile 35 zile Cantităţi aprovizionate (intrate – kg) 5.000 = 64 zile 65.000 20.000 20.000 Se mai cunosc: intervalul de timp pentru condiţionare 6 zile şi timpul de transport interior 3 zile. APLICAŢII REZOLVATE Aplicaţia 1 Să se calculeze necesarul de finanţat mediu anual pentru materii prime pe baza datelor următoare: – necesarul fizic de materii prime: 225.000 80 10.000 10. 360 5.000 10. Rezolvare Calculăm necesarul anual de aprovizionat N: N = necesarul fizic de materii prime * preţul de vânzare unitar.000 120.000 * 3.000 10.000 4.000 kg/anual.000 10. – preţul de vânzare unitar pentru materii prime: 3.150.

000 11 zile N t crt 2 t sig t cond t transp 360 675.600 x ti = intervalul între două aprovizionări.600 30 1.100 1. ta = abaterea de la intervalul mediu.000 64 2 11 6 3 97. stocul curent mediu şi stocul de siguranţă.600 1.400 2.000 35 i= = = 29 zile qi 1.000 440. intervalul pentru stocul de siguranţă.000 3.600 12. Să se calculeze: intervalul mediu între două aprovizionări.000 360 NFCE materii prime Aplicaţia 2 Se dă următoarea situaţie: Intervale de aprovizionare 20 30 25 35 Cantităţi aprovizionate 1.000 kg.100 20 1.400 25 2.600 1. qi 3.600 60 .500.000.000 Construim tabelul următor pentru determinarea intervalului pentru stocul de siguranţă: ti 20 30 25 35 Total i 29 ta -9 +1 -4 +6 x qi 1.000 Cunoscând necesarul anual de aprovizionat de 12.000 40. Rezolvare Calculăm intervalul mediu între două aprovizionări: qi t i 1. Intervalul mediu între două aprovizionări = 29 zile. qi = cantităţi aprovizionate la termenele întârziate.600 qi ∙ ta 1. i = intervalul mediu între două aprovizionări.400 2.600 2.000 13.100 1. Intervalul pentru stocul de siguranţă îl calculăm conform relaţiei: qi ta 13.600 s= = = 4 zile.35 Total s= x – 29 x 40.000 440.

6 360 Stocul de siguranţă = Error! Objects cannot be created from editing field codes. în anul de bază. – costul complet unitar antecalculat este de 7. lei. – necesarul de finanţat mediu anual pentru produsul finit “Z” în anul de bază a fost de 10 mil.Stocul curent mediu =Error! Objects cannot be created from editing field codes. lei.000 mil.666.∙ i 12.667 lei 360 Aplicaţia 4 Se cunosc următoarele: .000 x 6 11. coeficientul de accelerare a vitezei de rotaţie este 0. Rezolvare: Se determină durata medie de staţionare a produselor în magazie pe baza informaţiilor din anul de bază: D stat Necesar an de baza x 360 Productie an de baza 10 360 600 6 zile Necesarul de finanţat mediu anual pentru produsul finit “Z” va fi: N p. Să se determine necesarul de finanţat pentru fiecare activ circulant.3.2.000 = ∙ 4 = 133. iar în cazul clienţilor. în trimestrul I al anului de plan. .000 lei/buc.000 bucăţi.000 = ∙ 29 = 966. – producţia anuală previzionată este de 100.000 x 7. a fost de 600 mil.soldurile medii bilanţiere ale anului de bază (mil lei): Imobilizări = 600 Stocuri materiale = 320 Stocuri produse în curs = 50 Stocuri produse finite = 40 Clienţi = 60 Disponibilităţi = 10 Datorii de exploatare = 80 Credite de trezorerie = 100 Datorii financiare = 500 Capital propriu = 400 . 61 .∙ s 12.cifra de afaceri previzionată pentru trimestrul I al anului de plan este de 600 mil. cunoscând: – producţia anuală exprimată în cost complet. lei. .finit"Z" 100. 360 Aplicaţia 3 Să se determine necesarul de finanţat mediu anual pentru produsul finit “Z”. în anul de previziune.cifra de afaceri în anul de bază = 2. lei.în cazul stocurilor de produse finite se prevede o accelerare a vitezei de rotaţie cu 2 zile.

soldul mediu al activelor circulante a fost de 110 mil.6 zile 2.64 zile 600 NFCE x 8. lei. 90 c) Stocuri produse finite: 40 R co x 360 7.2 zile – 2 zile = 5.000 Rc = Rco (1 – Ka) = 10. lei trim. lei.2 zile 600 NFCE x 5.6 mil. lei trim. iar valoarea producţiei marfă exprimată în cost complet de 400 mil. lei trim.000 lei producţie marfă: 62 . 90 Aplicaţia 5 Se cunosc următoarele informaţii: – în anul de bază. prin metoda sintetică bazată pe viteza de rotaţie în funcţie de costurile exploatării şi prin metoda sintetică bazată pe activele circulante la 1. 90 d) Clienţi: 60 R co x 360 10.000 600 NFCE x 9 60 mil.2) = 8. lei trim.67 mil.64 57.8 zile (1 – 0.6 384 mil.2 34.Rezolvare: a) Stocuri materiale: 320 R co x 360 57. – pentru anul de plan se prevede o valoare a producţiei marfă trimestriale exprimate în cost complet de 200 mil.2 zile 2.8 zile 2.000 lei producţie marfă. lei trim. Să se determine necesarul trimestrial de active circulante. Rezolvare: a) metoda sintetică bazată pe viteza de rotaţie în funcţie de costurile exploatării: Dro 110 x 360 99 zile 400 200 NFCE x 99 220 mil.000 600 NFCE x 57. lei.000 Rc = Rc0 – 2 zile = 7. 90 b) metoda sintetică bazată pe activele circulante la 1. 90 b) Stocuri produse în curs: 50 R co x 360 9 zile 2.

200 2.120 Clienţi 550 TOTAL 17. Imobilizări 14.ACR / 1.200 + 2.000.120 ∙ 360 = 196. ACTIV CP+DAT.336. Rezolvare CATRIM .540 = 2. lei 1.000 0 NFCE trim.145 FR absolut ∙ 360 CA Calculăm FRabsolut = CPR + DTL – IMOB = 14.10 90 Aplicaţia 7 Cunoscând cifra de afaceri realizată în exerciţiul N de 3. NFR şi TN exprimaţi în număr de zile de recuperare prin cifra de afaceri.3) = 11.336 360 66.540 Stocuri de materii prime 260 Stocuri de producţie neterminată 660 Stocuri de produse finite 1. 110 x 1.000 Aplicaţia 6 Se dau următoarele date (u.000 275 lei 400 200 x 275 x 4 220 mil. – soldul mediu al activelor circulante 11.145 Rezolvare 1) FR zile = Capitaluri proprii Datorii financiare Datorii de exploatare TOTAL 14.880 (u.m.7 zile 3.120 FR zile = 2. Rc 0 (1 k a ) NFCETRIM = 90 Rc 0 ACR0 360 CA0 11.000 ∙ 62 ∙ (1 – 0. – cifra de afaceri previzionată pentru anul de plan 23.880 2) NFR zile = NFRabsolut CA ∙ 360 Calculăm NFRabsolut = Stocuri + Clienţi – Datorii de exploatare = 63 .): – cifra de afaceri în anul precedent 66. Să se calculeze NFCETRIM pe baza metodei sintetice în funcţie de rata cinetică a activelor circulante.460 – 14.000.460 485 17.000 62 zile Calculăm NFCETRIM = 23. – coeficientul de accelerare în raport cu CA 30%.091.m)şi soldurile medii bilanţiere aferente aceluiaşi exerciţiu să se calculeze indicatorii: FR.

600. Capital propriu 140 zile Datorii pe termen mediu şi lung 60 zile Datorii pe termen scurt 120 zile Să se calculeze valoarea fondului de rulment previzional (u.) pentru exerciţiul N+1. Capital propriu Nr. să se calculeze valorile absolute previzionate ale indicatorilor FR.m). Rezolvare: FR zile = Active pe termen scurt (zile) – Datorii pe termen scurt (zile) = R c active pe termen scurt – R c datorii pe termen scurt = 170 –120 = 50 zile Fondul de rulment previzional pentru exerciţiul N+1. în mărime absolută: CA FR x FR zile N 1 360 28. ACTIV Imobilizări Nr.m) de 34.4.120 + 550) – 485 = 2.lei 5.zile 194 CP+DAT.880 3) TNzile = TN absoluta CA ∙ 360 Calculăm TNabsoluta = FRabs – NFRabs = 2.860(u.000 mil.000 Pentru trimestrul I al anului de plan producţia previzionată este de 9.39 zile 3. realizată în exerciţiul N al unei întreprinderi.= (260 + 660 +1.3 zile 3.105 NFR zile = 2.924. pe baza metodei normative. Să se determine NFCE trimestrial. NFR şi TN. cu un bilanţ exprimat sub forma ratelor de rotaţie şi o creştere a cifrei de afaceri în exerciţiul N + 1 cu 30%.880 Aplicaţia 8 O societate comercială prezintă în exerciţiul N următorul bilanţ financiar exprimat sub forma ratelor de rotaţie (rate cinetice) prin cifra de afaceri: ACTIV Active pe termen lung 150 zile Active pe termen scurt 170 zile CP+DAT.105 = 15 15 TNzile = ∙ 360 = 1.000 cu un sold mediu al activelor circulante în aceeaşi perioadă de 8.800 x 50 360 4. APLICAŢII DE REZOLVAT Aplicaţia 1 În anul precedent o întreprindere realizează o producţie(u.zile 188 64 . ştiind că cifra de afaceri previzionată pentru exerciţiul N+1 este de 28. În anul de previziune viteza de rotaţie a cunoscut o accelerare cu 50 de zile.000. Aplicaţia 2 La o cifră de afaceri de 1.800.105 ∙ 360 = 195.000.120 – 2.m.

– impozite. 3) Rata de prelevare a cheltuielilor financiare.300 Datorii financire 1.Stocuri Clienţi Disponibilităţi 85 6 3 Datorii financiare pe termen lung Datorii furnizori 74 22 .m.500 Datorii furnizori 400 TOTAL 3.): ACTIV Imobilizări 2. – consumuri externe: 2. 6) Durata de achitare a furnizorilor. Ce reprezintă necesarul de finanţat al ciclului de exploatare? 2. 5.6 Răspunsuri la testele de autoevaluare Întrebarea 1 Necesarul de finanţat al ciclului de exploatare (NFCE) reprezintă nevoia totală de resurse pentru asigurarea desfăşurării eficiente a ciclului de exploatare.800.: – cifra de afaceri: 4.300 Active circulante 900 TOTAL 3. 5) Durata de rambursare a datoriilor financiare. 2) Costul îndatorării. – cheltuieli cu personalul: 500. Aplicaţia 3 Se dau următoarele date din bilanţul şi contul de profit şi pierdere ale exerciţiului N al unei întreprinderi (u. taxe şi vărsăminte asimilate: 600. 7) Rotaţia activelor circulante. În ce constau metodele sintetice de determinare a NFCE? 5.200 CP+DAT. Capitaluri proprii 1.P.P.200 C. În ce constau metodele analitice de determinare a NFCE? 3. Întrebarea 2 65 . – cheltuieli financiare: 185.600. 4) Durata de amortizare a imobilizărilor. – cheltuieli cu amortizarea: 300. Să se calculeze următorii indicatori: 1) Rata lichidităţii generale.5 Teste de autoevaluare 1.

.8.. Editura Economică. Gherghina. Teste de autoevaluare propuse 1. Bucureşti. de produse finite). Vuţă.. 2004 3. G. Editura Didactică şi Pedagogică. calculul NFCE se face pe elemente de stocuri (de materii prime.În cadrul metodelor analitice. Duca. Gestiunea financiară a întreprinderii. Bucureşti. Editura Renaissance. Ediţia a patra. I. Finanţe. pentru fiecare materie primă sau produs nominalizat. 2007 4.9.. Care sunt cele două domenii complementare de activitate pe care le presupune gestiunea pe termen scurt? 5.. Bucureşti. Bibliografia unităţii de învăţare 5 1. Vintilă. Gestiunea financiară a întreprinderii.000 lei producţie marfă Rata cinetică a activelor circulante Rata cinetică a elementelor patrimoniale FR exprimat în zile NFR exprimat în zile TN exprimată în zile Metoda normativă de previziune a echilibrului financiar Bilanţ financiar pe baza ratelor de rotaţie 5. în funcţie de viteza de rotaţie înregistrată în perioada anterioară şi de volumul planificat al activităţii de exploatare. Gestiunea financiară a întreprinderii. 2010 5. Întrebarea 3 Metodele sintetice presupun determinarea NFCE pe total active circulante.. R. M. Aplicaţii practice. de produse în curs de fabricaţie.. Bucureşti. Gestiunea financiară a întreprinderii. I. Gherghina. Editura Rolcris. G. 2005 2. Bucureşti. În ce constă metoda normativă de previziune a echilibrului financiar? 2. Stancu. 5. Editura UTM.7. 2000 66 . R. Vintilă. Cuvinte şi relaţii cheie Necesar de finanţat mediu anual Stoc de siguranţă Stoc de condiţionare Stoc curent Viteza de rotaţie în funcţie de costurile exploatării Durata de rotaţie Active circulante la 1. Lucrări aplicative şi studii de caz.

......3.......7..... 74 FINANŢAREA CICLULUI DE EXPLOATARE După previzionarea NFCE.........73 6....................67 6.... 69 6.................................... creditul comercial reprezintă o soluţie avantajoasă...................... Aplicaţii rezolvate .. SURSELE ATRASE Necesarul de finanţat al ciclului de exploatare (activele circulante) se acoperă în primul rând din sursele atrase temporar de la terţi....8.................................1...........................................................................3...... Cuvinte şi relaţii cheie.................................. – datorii faţă de stat (impozite şi taxe)....................................... 6...1........ mai ales când accesul la creditul bancar se dovedeşte costisitor şi dificil......................... Creditele de factoring...................................................9................10. Pentru o întreprindere este avantajos 67 .Unitatea de învăţare 6: FINANŢAREA CICLULUI DE EXPLOATARE Cuprins: 6............................ aceştia se pot înţelege şi asupra prelungirii creditului comercial prin practicarea unei rate de dobândă convenabile sau a unor majorări de întârziere..........................................73 6............... Creditul comercial este o sursă spontană de finanţare............................3....... – datorii faţă de personal (salarii şi contribuţii asimilate)........73 6........... 68 6.................... Teste de autoevaluare propuse............. SURSELE ÎMPRUMUTATE............................................. ....................74 6................................................................... 68 6............................ Decizia de finanţare a ciclului de exploatare va trebui să ţină seama de raportul dintre rentabilitate şi risc.........73 6.....................5........................................................................ trebuie stabilit modul de finanţare a acestuia.......69 6. Creditele de trezorerie......... Răspunsuri la testele de autoevaluare........6.............. Bibliografia unităţii de învăţare 6................................. Un alt avantaj îl reprezintă gratuitatea acestor resurse (cu excepţia situaţiilor în care nu sunt respectate contractele între client şi furnizor)...........70 6..........1...2.................................... FONDUL DE RULMENT.... . Prin acord amiabil între client şi furnizorul lui.........................3......... Aplicaţie de rezolvat......................... Creditele de scont........................71 6......................................... Teste de autoevaluare........................................................................3................SURSELE ATRASE.....................4....... Pentru client......................... în sensul că apare în decursul tranzacţiilor obişnuite.....2................................ şi anume: – datorii faţă de furnizorii de materii prime şi materiale (creditul comercial sau creditul-furnizor).....................................................

se alege trimestrul cu activitatea minimă. FONDUL DE RULMENT Diferenţa dintre necesarul de finanţat al ciclului de exploatare (NFCE) şi sursele atrase temporar de la terţi constituie de fapt nevoia (necesarul) de fond de rulment (NFR). . prin parcurgerea următoarelor etape: . contribuţii).se însumează soldurile zilnice ale tuturor datoriilor.metoda sintetică. De aceea. Dezavantajul este însă. Soldul minim permanent al surselor atrase temporar de la terţi poartă denumirea de pasive stabile. gaze. taxe. Între momentul în care acestea au fost generate (prestarea muncii sau obţinerea veniturilor impozabile) şi momentul plăţii. FR = Capital permanent – Active pe termen lung Finanţarea ciclului de exploatare din fondul de rulment prezintă avantajul că oferă firmei autonomie financiară şi siguranţă. materiale. 6. . Întreprinderea utilizează aceste surse cât mai mult. Metoda analitică urmăreşte previziunea surselor atrase care au termene fixe de plată şi solduri crescătoare până în momentul plăţii acestora. În categoria surselor atrase se mai cuprind salariile şi impozitele de plătit. fondul de rulment trebuie să fie minim şi să acopere nevoia de fond de 68 . Pentru previzionarea lor. pornind de la soldul din ziua plăţii. Mărimea pasivelor stabile este evaluată la nivelul datoriilor de exploatare din bilanţ. dar nu are posibilitatea de a exercita nici un fel de control asupra lor. Apare astfel şi necesitatea finanţării ei dintr-o parte a capitalului permanent. apă. furnizorii de energie electrică.II) şi se referă la datoriile faţă de furnizorii de materii prime. iar impozitele lunar sau trimestrial.se alege soldul zilnic total cel mai mic (PS – I). Previziunea acestora se face în funcţie de viteza de rotaţie astfel: Aprovizion trimestria totale ări le PS II D 90 unde: D = durata medie a decalajelor de plăţi. se folosesc două metode: . şi anume din fondul de rulment (FR). Reînnoirea continuă a stocurilor şi a creanţelor conferă un caracter cvasi-permanent acestei nevoi.metoda analitică.se calculează soldurile din fiecare zi a lunii considerate.I) şi cuprind datoriile faţă de salariaţi. ce compun capitalurile permanente. Metoda sintetică urmăreşte previzionarea surselor atrase care nu au termene fixe de plată şi care au solduri variabile pe parcursul unei luni. costul ridicat determinat de ratele mari ale dividendului şi ale dobânzii împrumuturilor pe termen lung. Ele se numesc pasive stabile de categoria a II-a (PS . . salariile şi impozitele constituie pentru întreprindere o sursă gratuită de capital (cu excepţia cazurilor în care se plătesc penalităţi de întârziere). Ele se numesc pasive stabile de categoria I (PS . etc. Ele apar datorită faptului că salariile sunt plătite o dată sau de două ori pe lună. .se determină datoria zilnică.2. etc. . Metoda analitică presupune însumarea soldurilor zilnice obţinute. bugetul statului (impozite.să angajeze datorii comerciale cu scadenţe relaxate şi să acorde clienţilor credite cu scadenţe cât mai mici.

3. de durata ciclului de exploatare şi de volumul altor credite pe termen scurt contractate).3. 69 . cele mai utilizate fiind: facilităţi de casă (întreprinderea este autorizată să rămână debitoare până la o anumită sumă maximă. Ele îmbracă mai multe forme. Dacă rezultatul obţinut este negativ.creditele de scont. înseamnă că nu există un necesar de credite de trezorerie. avansuri în contul curent. clienţi). Încasări = încasări din vânzarea producţiei. pe baza prezentării de către întreprindere a unui plan de trezorerie. În cadrul acestuia se determină necesarul trimestrial al creditelor de trezorerie (Ntrim. cele mai utilizate fiind: Ele îmbracă mai multe forme. Sold credite de trezorerie = soldul creditelor de trezorerie contractate anterior. 6. Creditele de scont Atunci când o întreprindere nu dispune de lichidităţi. Plăţi = plăţi pentru realizarea producţiei. FR = fond de rulment.).creditele de trezorerie. conform relaţiei: Ntrim. ci. SURSELE ÎMPRUMUTATE Partea din nevoia de fond de rulment care nu a fost finanţată din fondul de rulment va fi acoperită din împrumuturi pe termen scurt. dar deţine în portofoliu efecte de comerţ (cambii şi bilete la ordin). Cele mai utilizate împrumuturi pe termen scurt sunt: . un excedent de creditelor de trezorerie cuprinde dobânda şi două categorii de comisioane: de risc şi de cheltuieli administrative.2. 3.creditele de factoring. dimpotrivă. .rulment (NFR) minimă şi permanentă. le poate prezenta băncii spre scontare. = (ACR + Plăţi – (FR + PS + Încasări + Sold credite de trezorerie) unde: ACR = active circulante (stocuri. PS = pasive stabile. în scopul echilibrării trezoreriei curente. 6. Acestea se regăsesc în două documente întocmite de bancă: scara dobânzilor şi decontul de dobânzi şi comisioane. Putem scrie: FR optim = NFR minimă şi permanentă 6. .1. determinată în funcţie de cifra de afaceri. adică Ntrim. care se acordă în limita unui plafon. = nevoi de trezorerie – resurse de trezorerie. Creditele de trezorerie Creditele de trezorerie sunt credite bancare pe termen scurt acordate întreprinderilor. credite de campanie sau credite pentru nevoi sezoniere ori temporare.

diminuată cu scontul aferent perioadei dintre momentul scontării şi cel al scadenţei (va primi aşa numita valoare actuală a efectului de comerţ). – administrarea registrului creanţelor cesionate. Una dintre cauze este aceea că primul este pre-decontat (dobânda se suportă în momentul primirii creditului). În urma operaţiunii. aplicarea de discount-uri ori acordarea de garanţii pentru perioade lungi. creanţe incerte sau litigioase şi creanţe rezultate din activităţi care permit prefacturarea. înainte de scadenţă. factoring la scadenţă (la maturitate). în schimbul unei dobânzi numite scont. Cel mai adesea. – acoperirea împotriva riscului de neplată a debitorilor. . costul real al creditelor de scont este mai mare decât cel al creditelor de trezorerie. băncile sunt cele care desfăşoară astfel de operaţiuni. – notificarea debitorilor.se îmbunătăţeşte lichiditatea întreprinderii beneficiare. iar al doilea este post-decontat (dobânda se plăteşte după primirea creditului). Avantajele cele mai importante ale creditelor de scont sunt: . la solicitarea clienţilor lor. În practica internaţională există mai multe tipuri de factoring: full factoring sau standard factoring. Creditele de factoring Factoringul este operaţiunea desfăşurată între un furnizor de mărfuri sau prestator de servicii numit aderent şi o bancă sau o altă instituţie specializată numită factor. care este 70 . Nu se acceptă la cesionare facturi restante. Costurile acestui credit mai cuprind. pe lângă scont. urmărirea creanţelor şi recuperarea lor. – recuperarea sau colectarea creanţelor. întreprinderea va primi valoarea nominală a efectului de comerţ. z = numărul de zile dintre momentul scontării şi cel al scadenţei. 6. prin care se asigură finanţarea în avans. care înseamnă prestarea următoarelor servicii de către factor: – finanţarea în avans a aderentului cu 70-80% din contravaloarea creanţelor. returnarea mărfurilor nevândute. debitorii fiind notificaţi în scris asupra cesiunii creanţelor. aderentul cedându-i factorului cu titlu de vânzare/gaj creanţele născute din vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii către terţi. De regulă. ts = rata anuală a scontului practicată de bancă. a proprietăţii asupra efectelor comerciale. numit şi factoring de colectare.3. pentru creanţe interne sau externe. o marjă de risc calculată de bancă şi un comision de gestiune ad valorem.Scontarea reprezintă operaţiunea de transmitere către bancă.3. diminuate temporar din cauza creditelor comerciale pe care le-a acordat. precum şi protecţia împotriva riscurilor de credit.operativitatea este mai mare în comparaţie cu creditul bancar. credite având ca suport respectivele cambii sau bilete la ordin. Scontul se calculează ca o dobândă simplă după formula: Scont VN t s z 100 360 unde: VN = valoarea nominală a efectului de comerţ. Întreprinderea are astfel posibilitatea de a -şi reîntregi resursele financiare.

– încasările anuale din vânzarea producţiei = 200.4. mecanismul fiind următorul: – exportatorul cesionează creanţele (facturile) sale asupra importatorului către factorul de export.acea formă de factoring în care nu se asigură finanţarea în avans a aderentului. care este preluat în întregime de factor. – operativitatea mai mare în comparaţie cu creditul bancar (sunt necesare mai puţine documente). – la încasarea fiecărei creanţe sau la insolvabilitatea debitorului. 6 în trim. Costurile operaţiunii de factoring sunt reprezentate de dobânda pentru finanţarea în avans şi de comisionul specific de factoring. – factorul de export îi avansează exportatorului 80% din valoarea creanţelor. 6. – asigurarea împotriva riscului de neplată a facturilor. devenind practic o formă de împrumut. între care există un contract (interfactor agreement). factoring confidenţial. – factorul de export reglează avansul acordat deja exportatorului şi îl anunţă de încasarea creanţelor. care se caracterizează prin aceea că. – cheltuielile anuale pentru realizarea producţiei = 180. Avantajele finanţării prin credite de factoring sunt: – transformarea unei vânzări cu încasare amânată într-o încasare la vedere. 6 în trim. – fondul de rulment trimestrial = 17. Prin contractul cu factorul. – accelerarea finanţării pe termen scurt şi îmbunătăţirea lichidităţii întreprinderii. iar acesta transferă suma către factorul de export. II. Factorul plăteşte aderentului pentru creanţele încasate astfel: – la intervale stabilite de comun acord. APLICAŢIE REZOLVATĂ Să se determine necesarul trimestrial de credite de trezorerie. în cazul factoringului internaţional. Dezavantajul principal al factoringului îl constituie costul ridicat. I.m): – volumul anual al activelor circulante = 150. care presupune doi factori (factorul de export şi factorul de import). debitorii nu sunt notificaţi asupra cesionării creanţelor. – factorul de import preia creanţele de la factorul de export. – importatorul plăteşte factorului de import contravaloarea facturilor. aderentul garantează de fapt că debitorul va plăti la scadenţă şi se obligă să răscumpere creanţele neonorate. factoring internaţional. factorul fiind remunerat doar prin comisioane pentru administrarea şi recuperarea creanţelor. – pasivele stabile trimestriale sunt: 5 în trim. pe baza următoarelor informaţii(u. care este acea formă de factoring ce nu acoperă riscul de neplată din partea debitorilor. aderentul încasând contravaloarea lor şi virând-o în contul factorului. III şi 7 în 71 . – asigurarea împotriva riscului de fluctuaţie a cursului de schimb. factoring cu regres.

8 17. – soldul creditelor de trezorerie la sfârşitul exerciţiului anterior = 10. \ Rezolvare: Calculăm nevoile de trezorerie . . Sold credite de trezorerie II. NECESAR CREDITE DE TREZORERIE (I-II) Trim.fondul de rulment trimestrial = 17. II = 25%.0 6. în trimestrul II. TOTAL RESURSE III.5 85.Soldul creditelor de trezorerie = 10 Întocmim planul de trezorerie: Planul de trezorerie Indicatori 1.5 + 0.cheltuielile pentru realizarea producţiei (plăţile) se repartizează pe trimestre astfel: Plăţi I = 24% 180 = 43.0 37. Fond de rulment 4.0 . I = 24%.2 82.0 9. PS IV = 7.2 45.încasările din vânzarea producţiei (încasări) se repartizează pe trimestre astfel: Încasări I = 24% 200 = 48. trim. .0 82. Pasive stabile 5.0 5.3 Trim. Încasări II = Încasări III = 25% 200 = 50.5 45.0 50.pasivele stabile trimestriale: PS I = 5.2.5.5 17. – repartizarea pe trimestre a volumului de activitate se face astfel: trim.0 79. De aceea.u. ACR IV = 26% 150 = 39. Calculăm resurse de trezorerie .0 10.8 = 9.8. IV 39.2 72 . Încasări 6. IV = 26%.8 85.5 17. trim. Încasări IV = 26% 200 = 52.5 0. TOTAL NEVOI 3.0 9.0 52. III = 25% şi trim.0 46.5 82.0 48. IV. PS II = PS III = 6. Plăţi II = Plăţi III = 25% 180 = 45. Plăţi I. soldul creditelor de trezorerie va fi egal cu 10 – 0.m Trim. III 37. .2 80.8 + 0.0 6. Active circulante 2.2 – 0. Plăţi IV = 26% 180 = 46.0 7.5 43. I Trim.activele circulante se repartizează pe trimestre astfel: ACR I = 24% 150 = 36. Această sumă constituie volumul creditelor de trezorerie care se vor rambursa în trimestrul următor.0 17. .0 82.0 9. ACR II = ACR III = 25% 150 = 37.3 În trimestrul I se obţine un excedent de trezorerie de 80(u. II 36.trim.m).0 50.

000. nevoile devin egale cu resursele. – încasările anuale din vânzarea producţiei: 400.000. În trimestrul III.000.m): – valoarea anuală a activelor circulante: 300.000. iar necesarul de credite de trezorerie va fi zero. În trimestrul IV se obţine din nou un deficit de trezorerie. soldul creditelor de trezorerie va fi 9. .8. – repartizarea pe trimestre a volumului de activitate este următoarea: TRIM I: 24%. 6. – datorii faţă de stat (impozite şi taxe). 6.3 = 9. Din ce se acoperă NFCE? 2.5. Care sunt cele mai utilizate împrumuturi pe termen scurt? 6. TRIM IV: 26%. Teste de autoevaluare 1.m).000. – datorii faţă de personal (salarii şi contribuţii asimilate). Această sumă reprezintă valoarea noilor credite de trezorerie ce se vor contracta. – soldul creditelor de trezorerie la sfârşitul exerciţiului anterior: 20.7. TRIM II şi III: 25%. Să se calculeze necesarul trimestrial de credite de trezorerie şi să se interpreteze rezultatele.5.2 + 0. – cheltuieli anuale pentru realizarea producţiei: 360.m). TRIM IV: 14. Întrebarea 2 Cele mai utilizate împrumuturi pe termen scurt sunt: .creditele de scont. – pasivele stabile trimestriale: TRIM I: 10. 6.fapt ce va conduce la obţinerea unui deficit de trezorerie (necesar de credite) de 30 (u. – fond de rulment trimestrial: 34.6. În aceste condiţii. şi anume: – datorii faţă de furnizorii de materii prime şi materiale (creditul comercial sau creditul-furnizor).creditele de factoring.000. firma trebuind să contracteze noi credite în valoare de 30(u. APLICAŢIE DE REZOLVAT Pe baza următoarelor informaţii(u.000. Răspunsuri la testele de autoevaluare Întrebarea 1 Necesarul de finanţat al ciclului de exploatare (activele circulante) se acoperă în primul rând din sursele atrase temporar de la terţi. TRIM II şi III: 12. . Teste de autoevaluare propuse 73 .creditele de trezorerie.

R.9. Gherghina. Cum se determină mărimea pasivelor stabile? 6. Care sunt sursele de finanţare a ciclului de exploatare? 2. Bucureşti. 2007 4... G. Editura Rolcris. Gestiunea financiară a întreprinderii. G. 2010 5..10 . Gestiunea financiară a întreprinderii. Bibliografia unităţii de învăţare 6 1. Duca. Vintilă. Ediţia a patra. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti.1. Gestiunea financiară a întreprinderii. Cuvinte şi relaţii cheie Pasive stabile Fond de rulment optim Plan de trezorerie Necesar de credite de trezorerie Credite de trezorerie Credite de scont Credite de factoring 6. Gherghina.. Lucrări aplicative şi studii de caz. Vuţă. I. Finanţe. Editura Economică. 2005 2. 2004 3. Aplicaţii practice. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Ce reprezintă pasivele stabile? 3... Editura Renaissance. 2000 74 . I.. M. R. Stancu. Gestiunea financiară a întreprinderii. Editura UTM. Vintilă.

...5.... precum şi a plăţilor pentru stocuri şi pentru imobilizările care trebuie achiziţionate.................................. Răspunsuri la testele de autoevaluare ....1................................77 7... Elaborarea bugetului de trezorerie 75 .. al cheltuielilor de personal.......... pentru perioade de 6 până la 12 luni în avans........ întreprinderile lucrează cu bugete de trezorerie previzionate lunar....1....... 82 7.. 81 7........................... Previziunea trezoreriei............. Aplicaţii rezolvate......... etc.............. 7.................................. al administraţiei..... În cazul în care nu se poate obţine un echilibru în condiţii acceptabile........... Bugetele de trezorerie se pot întocmi zilnic......... document ce conţine intrările şi ieşirile de numerar pe o anumită perioadă de timp... Teste de autoevaluare .................................... ........... Bibliografia unităţii de învăţare 7 ........................... săptămânal sau lunar....3..................................................7.. şi cu bugete zilnice pentru o lună în avans................. se planifică astfel achiziţionarea de active prin bugetele de investiţii....... 81 7................. prin modificarea ritmului investiţiilor........1............. exerciţiul anterior sau cel viitor)...... Gestiunea trezoreriei are ca obiectiv sincronizarea încasărilor cu plăţile.................Unitatea de învăţare 7: PLANIFICAREA FINANCIARĂ Cuprins: 7...............4........ etc)........................................................ Elaborarea bugetului de trezorerie ... Aplicaţie de rezolvat . De obicei..... 80 7........1.... 75 7. al investiţiilor. Toate aceste informaţii se folosesc pentru elaborarea bugetului de trezorerie... Teste de autoevaluare propuse . a politicii creditelor pentru clienţi................................... Previziunea trezoreriei În procesul general de previziune la nivel de întreprindere. indiferent de tipul de activitate (de exploatare sau în afara exploatării) şi de perioada la care se referă (exerciţiul curent... Cuvinte şi relaţii cheie .. 81 7........................ se realizează o defalcare pe perioade a vânzărilor şi a colectării creanţelor...................... în scopul asigurării permanente a capacităţii de plată a întreprinderii.................................................. se parcurg următoarele etape: se previzionează cifra de afaceri (de regulă pentru următorii 5 ani)................ 75 7............... se pot revizui celelalte bugete anuale (al vânzărilor......1.........................6.................. 81 7.................2....1..........................8............................. al aprovizionărilor....... Bugetul de trezorerie se prezintă sub forma unui tabel care regrupează toate încasările şi plăţile prevăzute.................... se previzionează valoarea imobilizărilor şi a stocurilor necesare atingerii nivelului de producţie şi vânzare previzionat..........

având valori cuprinse. realizarea unor încasări din vânzarea de active fixe. Creanţele finale sunt încasări care se vor efectua într-o perioadă următoare celei de previziune. pentru vânzări din perioada de previziune. se pot calcula încasările şi plăţile perioadei: Încasările perioadei (1) Plăţile perioadei (1) = Creanţe Iniţiale (2) Datorii Iniţiale (2) + Vânzările perioadei (3. etc. Pentru previziunea încasărilor şi plăţilor trebuie să se ţină seama de decalajul de timp dintre momentul vânzării şi cel al încasării.(2). În mod similar. În cazul în care se obţine un sold previzional deficitar.4) Cumpărările perioadei (3. bilanţul previzional (5). 76 . Acest decalaj diferă în funcţie de ramura economică.Pentru elaborarea bugetului de trezorerie (1) sunt necesare următoarele documente de evidenţă şi previziune: bilanţul de deschidere al perioadei de gestiune . iar datoriile finale sunt aferente perioadei de previziune. respectiv între momentul aprovizionării şi cel al plăţii. dar se vor achita în perioada de previziune. dar se vor achita într-o perioadă ulterioară. renunţarea temporară la efectuarea unor cheltuieli (investiţii). în general. între 30 şi 90 de zile.bilanţul de închidere al exerciţiului precedent . pentru vânzările realizate în exerciţiul încheiat. planul de investiţii şi de finanţare (4). Soldul de trezorerie al perioadei de gestiune se va determina astfel: Soldul de trezorerie = Încasările – Plăţile al perioadei perioadei perioadei Soldul final al trezorerie se calculează în funcţie de soldul iniţial al trezoreriei (preluat din bilanţul de închidere al exerciţiului precedent) şi de soldul de trezorerie al perioadei: Sold final = Sold iniţial + Sold de trezorerie de trezorerie de trezorerie al perioadei Soldul final poate avea o valoare negativă sau pozitivă. contul de rezultate previzional (3). prelungirea duratei creditelor comerciale primite de la furnizori.4) Creanţe finale (5) Datorii finale (5) = + - Creanţele iniţiale reprezintă încasările care se vor realiza în perioada de previziune. Pe baza acestora. cum ar fi: reducerea volumului şi/sau duratei creditelor comerciale acordate clienţilor. trebuie luate măsuri pentru acoperirea lui. datoriile iniţiale sunt generate în exerciţiul încheiat.

ceea ce ar elimina atât costurile de finanţare în caz de deficit. etc. soldul trezoreriei (disponibilităţi) 15. ea este dezavantajată. În acest caz. excedentul de resurse trebuie plasat pe piaţa monetară sau chiar financiară în condiţii de lichiditate şi rentabilitate maximă şi de risc minim.500. certificatelor de depozit. din care 250 încasabili în ianuarie. datoriile faţă de furnizori se achită integral la 60 de zile de la aprovizionare (după 2 luni). Când soldul excedentar al trezoreriei se datorează unei nevoi de fond de rulment mai mici. în luna următoare vânzării şi după 2 luni de la vânzare.): clienţi 360. întreprinderea este într-o poziţie nefavorabilă. În cazul unui sold previzional excedentar. de factoring) pentru acoperirea lui. cât şi costurile de oportunitate legate de plasarea excedentului. soldul rămâne în continuare deficitar. întreprinderea este într-o poziţie avantajoasă. deoarece randamentul plasamentelor pe termen scurt este mai mic decât rata dobânzii plătită la datoriile pe termen lung. pe baza următoarelor informaţii: încasările de la clienţi se realizează în 2 rate egale. Rezolvare: 1) Previziunea încasărilor Se previzionează încasările pe baza situaţiei vânzărilor (din anul precedent şi din anul de previziune) şi a frecvenţei medii a încasărilor din vânzări. furnizori 1.000 Februarie N+1 250 750 Martie N+1 200 500 Bilanţul exerciţiului încheiat N pune în evidenţă următoarele solduri(u. plătibili în tranşe egale în ianuarie şi în februarie. obţinut din contractarea unor datorii financiare fără o întrebuinţare imediată. întreprinderea trebuie să recurgă la credite (de trezorerie. Ideală pentru întreprindere este obţinerea unui sold al trezoreriei egal cu zero. Planul de trezorerie este un instrument complementar şi indispensabil bugetului de trezorerie.2. biletelor de trezorerie. deoarece încasarea clienţilor se realizează mai rapid decât plata furnizorilor. Previziunea vânzărilor şi a cumpărărilor pentru trimestrul I al exerciţiului financiar N+1 este următoarea: Indicatori(u.Dacă în urma luării acestor măsuri. Chiar dacă va plasa excedentul de lichidităţi pe piaţa monetară. El permite previzionarea necesarului de credite pe termen scurt. restul în februarie. Aplicaţii rezolvate Aplicaţia 1 . de scont.m. 7.Să se calculeze soldul final de trezorerie pentru trimestrul I al exerciţiului financiar N+1.m) Vânzări Cumpărări Ianuarie N+1 250 1. Dacă soldul excedentar se datorează unui fond de rulment prea mare. Aceste plasamente pot îmbrăca forma depozitelor bancare. obligaţiunilor. opţiunilor. trebuie analizate cauzele care au dus la obţinerea acestuia. 77 . acţiunilor.

Pentru lunile următoare. N+1 TOTAL Plăţi Ian. N+1 Feb.750 Mar. N+1 1.000 +750 +500) – 1. Cumpărări Luna Dec.000 750 500 3.500 4) Previziunea soldului final de trezorerie pentru trimestrul I.000 1. Soldul final de trezorerie pentru trimestrul I al exerciţiului N+1 este – 1.1. N+1 Feb.000 = 2. N+1 250 125 Feb. N+1 360 250 110 Dec.750. Acesta se mai poate calcula astfel: Sold final = Sold iniţial + Încasările perioadei – Plăţile perioadei = 15 + 735 – 2. Pentru luna ianuarie.250 Suma 1.500 = .750 78 .250 = 2. N (SI) Ian. N (SI) 250 125 125 Ian.500 + (1.Vânzări Încasări Luna Suma Ian.000 Plăţile totale pentru cumpărările previzionate pentru trimestrul I al anului N+1 se pot calcula astfel: Plăţi = 750 +750 +1. Feb. N+1 Feb. N+1 Mar. Mar. N+1 750 750 750 750 Sold final 750 500 1.000 3 Soldul perioadei (1-2) -500 -515 -750 4 Sold final (SI* + 3) -485 -1000 -1750 *SI = sold iniţial. exerciţiul N+1 Ian.500 sau Plăţi = Sold iniţial + Cumpărări ale perioadei – Sold final = 1. N+1 Mar. SI = 15 (soldul disponibilului din bilanţul de închidere al exerciţiului N). N+1 1060 250 235 250 TOTAL SI = sold iniţial Sold final 125 200 325 Încasările totale aferente trimestrului I al anului N+1 se pot calcula în două moduri: Încasări = 250 + 235 + 250 = 735 sau Încasări = Sold iniţial + Vânzări ale perioadei – Sold final = 360 + (250 +250 +200) – 325 = 735 2) Previziunea plăţilor pentru cumpărări Se previzionează plăţile pe baza situaţiei aprovizionărilor (din anul precedent şi din anul de previziune) şi a frecvenţei medii a plăţilor pentru aprovizionări (cumpărări). Indicatori N+1 N+1 N+1 1 TOTAL ÎNCASĂRI 250 235 250 2 TOTAL PLĂŢI 750 750 1.500 1. N+1 200 Mar. SI = soldul final al lunii precedente.

000 Încasările totale aferente primelor două luni al exerciţiului N+1 se pot calcula în două moduri: Încasări = 2.cheltuieli lunare cu personalul 500. plătibile jumătate în luna aprovizionării. încasabili integral în ianuarie.furnizori 600. N+1 Feb.550 2.Aplicaţia 2 . N+1 1.250 7. . cheltuieli lunare cu impozitele şi taxele 300. N+1 Feb. Rezolvare: 1) Previziunea încasărilor. N+1 300 1.750 = 7.250 + 7.500 2. Se previzionează încasările pe baza situaţiei vânzărilor (din anul precedent şi din anul de previziune) şi a frecvenţei medii a încasărilor din vânzări.m. .750 4.250 2.500 12. restul în martie. în numerar.250 2.275 Sold final 300 1.500 = 2.vânzări lunare de produse finite în sumă de 7.250 2) Previziunea plăţilor pentru cumpărări Se previzionează plăţile pe baza situaţiei aprovizionărilor (din anul precedent şi din anul de previziune) şi a frecvenţei medii a plăţilor pentru aprovizionări.500 = 7.250 sau Încasări = Sold iniţial + Vânzări ale perioadei – Sold final = = 20.275 Plăţi Feb.275 1. N+1 Suma 600 2. Bilanţul încheiat la sfârşitul exerciţiului financiar N prezintă următoarele solduri (u. se dau următoarele date (u. încasabile astfel: 30% în luna următoare vânzărilor.250 2. .vânzări lunare de mărfuri în sumă de 2.750 2. .cumpărări lunare de materii prime şi materiale în sumă de 2.250. Vânzări Luna Dec.275 79 .m): .750 + 4. 45% peste 2 luni de la vânzare şi 25% peste 3 luni de la vânzare.Pentru estimarea soldului de trezorerie la începutul lunii martie. Să se calculeze soldul previzionat al trezoreriei la începutul lunii martie. plătibili jumătate în ianuarie. N+1 TOTAL Încasări Ian. restul în luna următoare.500. N+1 500 30% x 7.400.): .550 Ian.250 + 7. N (SI) Ian.000 – 12. N (SI) Ian.clienţi 500.500 Suma 500 Sold final 5. N+1 Feb.disponibilităţi (soldul trezoreriei) 2. exerciţiul financiar N+1.550. Cumpărări Luna Dec. încasabile pe loc.500 20. .

500 încasabile astfel: 30% în luna următoare vânzărilor.400 (soldul disponibilului din bilanţul de închidere al exerciţiului N).925.750 4.700 – 1.575 = 4. Feb. Pentru luna ianuarie.775 3.400 + 7. Acesta se mai poate calcula astfel: Sold final = Sold iniţial + Încasările perioadei – Plăţile perioadei = 2. SI = 2.700 1. Indicatori Soldul final de trezorerie pentru lunile ianuarie-februarie exerciţiul N+1 este 3.125 3) Previziunea celorlalte plăţi Plăţi Salarii Impozite şi taxe TOTAL Totalul altor plăţi = 800 + 800 = 1. exerciţiul N+1 (începutul lunii martie.500 2 Plăţi aprovizionări 1.925.350 5 Soldul perioadei (1-4) 375 1.575 Plăţile totale pentru cumpărările previzionate pentru primele două luni ale exerciţiului N+1 se pot calcula astfel: Plăţi = 1.TOTAL 5. N+1 500 300 800 Ian. exerciţiul N+1) Ian.250 – 4. 7. Vânzări lunare de mărfuri 2.125 – 1.125 sau Plăţi = Sold iniţial + Cumpărări ale perioadei – Sold final = 5.575 2.3.600 4) Previziunea soldului final de trezorerie la sfârşitul lunii februarie. N+1 N+1 1 TOTAL ÎNCASĂRI 2. SI = soldul final al lunii precedente.600 = 3.375 3. 80 .250 încasabile pe loc (în numerar).575 2.550 3 Alte plăţi 800 800 4 TOTAL PLĂŢI (2+3) 2.550 = 4. 45% peste două luni de la vânzare şi 25% peste trei luni de la vânzare. Aplicaţie de rezolvat Pentru trimestrul I al exerciţiului N+1 se prezintă informaţiile următoare în legătură cu previziunea trezoreriei întreprinderii: Vânzări lunare de produse finite 7. Pentru lunile următoare.150 6 Sold final (SI* + 5) 2. N+1 500 300 800 Feb.925 *SI = sold iniţial.550 1.575 + 2.

în luna februarie de 4. Întrebarea 3 Pentru elaborarea bugetului de trezorerie (1) sunt necesare următoarele documente de evidenţă şi previziune: bilanţul de deschidere al perioadei de gestiune . se previzionează valoarea imobilizărilor şi a stocurilor necesare atingerii nivelului de producţie şi vânzare previzionat.800. inclusiv dobânzile aferente sunt de 1. Cum se determină încasările perioadei? 3. Să se calculeze soldul trezoreriei la începutul lunii aprilie (exerciţiul N+1). se realizează o defalcare pe perioade a vânzărilor şi a colectării creanţelor. datorii către furnizori 600 achitabile jumătate în luna februarie şi restul în martie. indiferent de tipul de activitate (de exploatare sau în afara exploatării) şi de perioada la care se referă (exerciţiul curent.bilanţul de închidere al exerciţiului precedent . Ce reprezintă bugetul de trezorerie? 3.550.Încasări din majoritatea capitalului social prin aport nou în numerar. încasabili integral în luna februarie. Soldurile din bilanţul exerciţiului încheiat (exerciţiul N) sunt: clienţi 1. Care sunt etapele parcurse în procesul general de previziune? 2.050. disponibilităţi băneşti 2.500. se parcurg următoarele etape: se previzionează cifra de afaceri (de regulă pentru următorii 5 ani). Răspunsuri la testele de autoevaluare Întrebarea 1 În procesul general de previziune la nivel de întreprindere. Ce documente sunt necesare pentru elaborarea bugetului de trezorerie? 7. Teste de autoevaluare propuse 1. Cum se determină plăţile perioadei? 81 .6. contul de rezultate previzional (3).580. 7. exerciţiul anterior sau cel viitor). Întrebarea 2 Bugetul de trezorerie se prezintă sub forma unui tabel care regrupează toate încasările şi plăţile prevăzute.200. se planifică astfel achiziţionarea de active prin bugetele de investiţii. planul de investiţii şi de finanţare (4).5. 7.4.(2). Ratele lunare de rambursat pentru creditele angajate în exerciţiul anterior. achitabile jumătate în luna aprovizionării şi restul în luna următoare cumpărărilor. Cumpărări de materii prime şi materiale lunar de 2. Cheltuieli lunare cu personalul 1. Cum se determină soldul final de trezorerie? 2. bilanţul previzional (5). Teste de autoevaluare 1. precum şi a plăţilor pentru stocuri şi pentru imobilizările care trebuie achiziţionate.

7.7. Cuvinte şi relaţii cheie Creanţe iniţiale Datorii iniţiale Sold iniţial de trezorerie Creanţe finale Datorii finale Excedent de trezorerie Deficit de trezorerie 7.8. Bibliografia unităţii de învăţare 7 1. Duca, I., Gherghina, R., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura UTM, Bucureşti, 2005 2. Gherghina, R., Gestiunea financiară a întreprinderii. Aplicaţii practice, Editura Renaissance, Bucureşti, 2004 3. Stancu, I., Finanţe, Ediţia a patra, Editura Economică, Bucureşti, 2007 4. Stancu, I.(coord), Gestiunea financiară a întreprinderii, vol.III Editura Economică, Bucureşti, 2003 5. Vintilă, G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2010 6. Vintilă, G., Vuţă, M., Gestiunea financiară a întreprinderii. Lucrări aplicative şi studii de caz, Editura Rolcris, Bucureşti, 2000 Încasările perioadei Plăţile perioadei Buget de trezorerie Sold de trezorerie al perioadei Sold final de trezorerie

82

Unitatea de învăţare 8: POLITICA DE FINANŢARE A ÎNTREPRINDERII PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG Cuprins: 8.1. SURSE DE FINANŢARE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG.......................................83 8.1.1. Sursele proprii....................................................................................................84 8.1.2. Sursele împrumutate..........................................................................................87 8.2. COSTUL CAPITALULUI.............................................................................................88 8.3. POLITICA DISTRIBUIRII DE DIVIDENDE............................................................. 92 8.4. Aplicaţii rezolvate...........................................................................................................94 8.5. Aplicaţii de rezolvat........................................................................................................99 8.6. Teste de autoevaluare....................................................................................................100 8.7. Răspunsuri la testele de autoevaluare........................................................................... 100 8.8. Teste de autoevaluare propuse.......................................................................................100 8.9. Cuvinte şi relaţii cheie.................................................................................................. 100 8.10. Bibliografia unităţii de învăţare 8................................................................................101

POLITICA DE FINANŢARE A ÎNTREPRINDERII PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG Decizia de finanţare pe termen mediu şi lung constă în: – determinarea capitalului permanent necesar şi repartizarea lui între fonduri proprii şi împrumutate, ceea ce presupune căutarea unei structuri financiare optime, pentru care costul capitalului este minim şi valoarea întreprinderii maximă; – definirea politicii de dividend. 8.1. SURSE DE FINANŢARE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG Sursele de finanţare pe termen mediu şi lung se pot clasifica astfel: surse proprii: - interne (autofinanţarea); - externe (aporturi noi de capital şi subvenţii). surse împrumutate: - credite bancare; - împrumuturi din obligaţiuni. surse închiriate (leasingul). A se vedea cursul de gestiunea financiară a întreprinderii(Duca, I., Gherghina, R., 2005). Alegerea sursei/surselor de finanţare este influenţată de mai mulţi factori: - structura capitalului pe care întreprinderea o urmăreşte. Majoritatea societăţilor pe acţiuni alternează emisiunile de titluri (acţiuni, obligaţiuni) cu împrumuturi, în funcţie de obiectivele vizate şi de costurile acestora. - maturitatea activelor finanţate, care trebuie să fie în concordanţă cu cea a pasivelor sursă. Astfel, un echipament de investiţii cu o durată de viaţă economică de 5 ani, este de dorit

- 83 -

să fie finanţat dintr-un împrumut cu scadenţă similară, pentru ca din cash-flow-urile generate de utilizarea respectivului activ să fie achitate tranşele şi dobânzile aferente împrumutului. - situaţia financiară prezentă şi previzionată a întreprinderii. Dacă întreprinderea traversează o perioadă mai dificilă, managerii ei trebuie să evite contractarea de împrumuturi noi, deoarece ele ar fi mai costisitoare pentru societate, din cauza primei de risc pe care ar încorpora-o rata dobânzii solicitată de bănci şi a restricţiilor pe care le-ar impune acestea. În acest caz, trebuie apelat la surse de finanţare proprii (emisiune de acţiuni). Dacă însă se previzionează profituri mari în viitor, se vor prefera sursele împrumutate (debt financing) şi ulterior, când valoarea de piaţă a acţiunilor va creşte datorită profiturilor obţinute, se pot emite acţiuni. - condiţiile de îndatorare (nivelul ratei dobânzii, restricţiile impuse de creditori, disponibilitatea activelor de a fi folosite ca garanţii, etc). - cotarea întreprinderii la bursă. În general, întreprinderile cotate au mai multe posibilităţi de finanţare decât cele necotate, putând atrage fonduri importante pentru investiţii. Listarea la cota bursei reprezintă o recunoaştere publică a competitivităţii şi a performanţelor financiare ale întreprinderii respective. Dezavantajele cotării la bursă sunt reprezentate de expunerea mai mare la riscuri (cum ar fi cel al unei preluări ostile), volumul mare de informaţii care trebuie pus la dispoziţia publicului sub formă de rapoarte periodice şi deturnarea obiectivelor managementului pe termen lung, din cauza exigenţelor pe termen scurt impuse de piaţă (întreprinderile cotate trebuie să menţină o politică de creştere progresivă pentru a atrage acţionari şi trebuie să distribuie constant dividende). 8.1.1. Sursele proprii a) Autofinanţarea reprezintă surplusul monetar degajat în timpul unui exerciţiu financiar şi pus la dispoziţia întreprinderii pentru finanţarea creşterii sale. Autofinanţarea poate fi de două tipuri: de menţinere şi de creştere. Autofinanţarea de menţinere este constituită în principal din amortizări şi provizioane (elemente de ajustare a valorii activelor), iar cea de creştere din profitul net nerepartizat încă. Autofinanţarea are un rol central în strategia întreprinderii. Ea permite constituirea de rezerve în vederea înlocuirii imobilizărilor existente, cât şi finanţarea noilor investiţii. De altfel, băncile nu acordă credite pentru finanţarea unui echipament decât dacă întreprinderea finanţează cu fonduri proprii o parte din valoarea proiectului (în general minim 25%). Determinarea autofinanţării are la bază următoarea relaţie: Autofinanţare = CAFcalculată – Dividende – Participarea salariaţilor şi managerilor la profit unde: CAF = capacitatea de autofinanţare. Mărimea autofinanţării este influenţată de politica de investiţii, de politica de finanţare şi de politica de dividend. b) Sursele proprii externe sunt constituite fie din majorările de capital subscris de acţionari vechi sau noi, fie din subvenţii şi prime. Acestea din urmă se acordă întreprinderilor de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, în funcţie de anumite priorităţi economice şi sociale, cum ar fi: crearea de noi întreprinderi, crearea de locuri de muncă, inovaţii, economie de energie şi materii prime, etc. În cazul majorărilor de capital, nu sunt considerate surse de finanţare decât aporturile în numerar sau în natură. Se exclud deci majorările de capital social prin încorporarea de rezerve sau prin conversia de obligaţiuni în acţiuni.

- 84 -

VN = valoarea nominală a unei acţiuni (capitalul social împărţit la numărul de acţiuni). În această perioadă.N = numărul de acţiuni vechi.85 - . . proporţional cu numărul de acţiuni vechi deţinute. – conjunctura economică de ansamblu şi mai ales situaţia pieţei financiare. obţinând în schimbul lor o sumă egală cu pierderea de valoare a acţiunilor. . Pentru a determina valoarea teoretică de piaţă a unui drept de subscriere vom folosi următoarele notaţii: . ştiut fiind că investitorii vor dori să achiziţioneze titluri cu atât mai mult cu cât întreprinderea a distribuit regulat dividende. Ei vor plăti pentru fiecare acţiune nouă preţul de emisiune plus un anumit număr de drepturi achiziţionate de la acţionarii vechi. folosind drepturile de subscriere. el este egal cu diferenţa dintre valoarea de piaţă a acţiunilor vechi şi valoarea de piaţă a acţiunilor întreprinderii. stabilit de conducerea întreprinderii. Dreptul de preempţiune are aşadar un dublu rol: protejează poziţia de control a acţionarilor vechi şi îi acoperă pe aceştia împotriva diluării valorii acţiunilor lor (compensează pierderea de valoare pe care ei o suportă). . N' . Teoretic. în cazul noilor aporturi. Acţionarii noi nu pot subscrie la majorarea de capital decât dacă în perioada menţionată au existat acţionari vechi care au renunţat la drepturile lor de subscriere.VP’ = valoarea de piaţă a unei acţiuni după majorarea capitalului. . . ei pot cumpăra acţiuni noi plătind doar preţul de emisiune. El este negociabil la bursă. Majorarea capitalului social prin aporturi noi în numerar produce „efecte de diluare” cum ar fi: . acţionarii vechi au cea ce se numeşte drept preferenţial de subscriere sau de preempţiune (pre-emption right). – performanţele întreprinderii şi profitul aşteptat. Pentru a atenua aceste efecte.VP = valoarea de piaţă a unei acţiuni vechi (cursul bursier al acţiunii înainte de majorarea capitalului). Majorarea capitalului prin emisiunea de acţiuni noi este hotărâtă de Adunarea Generală Extraordinară. Dacă nu doresc să subscrie la majorarea capitalului. Acesta dă acţionarilor existenţi prima opţiune de cumpărare a acţiunilor comune nou-emise. . – tipul de titluri emise (acţiuni comune sau preferenţiale). îşi pot vinde drepturile la bursă. Acţionarii vechi au acest drept numai dacă este specificat în statutul societăţii şi-l pot exercita într-un interval de timp determinat.ds = VP – VP’ = dreptul de subscriere. fiind cotat la bursă ca orice activ financiar. Dreptul de subscriere îmbracă forma unui cupon.N’ = numărul de acţiuni noi. Practic însă. preţul lui poate varia. . care este egal cu raportul dintre numărul de acţiuni vechi şi numărul de acţiuni noi. Preţul de emisiune al noilor acţiuni se fixează ţinând cont de câteva constrângeri legate de: – valoarea nominală şi valoarea de piaţă a acţiunilor vechi (valoarea nominală preţul de emisiune al noilor acţiuni valoarea de piaţă).scăderea puterii de vot pe care o conferă fiecare acţiune deţinută.scăderea profitului net pe acţiune (EPS).În cele ce urmează ne vom opri la aporturile noi în numerar. – politica de dividende urmată de întreprindere. .scăderea valorii de piaţă a acţiunilor societăţii.E = preţul de emisiune al unei acţiuni noi (valoarea la care se emit acţiunile noi). după majorarea capitalului. dacă şi titlurile respective sunt cotate. N -n= = raportul dintre numărul de acţiuni vechi şi numărul de acţiuni noi. care se ataşează fiecărei acţiuni vechi.

500 lei b) Dreptul de subscriere cuvenit vechiului acţionar: ds = VP – VP’= 20. N N' ceea ce înseamnă: ds N' VP E N N' Exemplu: Conducerea unei societăţi hotărăşte majorarea capitalului social cu suma de 350 mil. c) preţul plătit de vechiul acţionar şi cel plătit de noul acţionar pentru o acţiune nouă.000 20.500 = 500 lei c) Vechiul acţionar are următoarele posibilităţi: .000 x 20.000 x 17.000 20.000. prin aporturi noi în numerar. b) dreptul de subscriere cuvenit vechiului acţionar.500 80. valoarea de piaţă a unei acţiuni înainte de majorare este 20. dreptul de subscriere este egal cu diferenţa dintre valoarea de piaţă a unei acţiuni vechi şi valoarea de piaţă a unei acţiuni după operaţiunea de majorare: ds = VP – VP’ Pentru a determina VP’. Rezolvare: a) Numărul de acţiuni noi va fi: N' Crestere de capital E 350 mil. iar preţul de emisiune al unei acţiuni noi este 17. Ştiind că numărul de acţiuni vechi este de 80.Aşa cum am precizat. 17. care desemnează valoarea de piaţă totală a acţiunilor.500 20. Cb’ = N x VP + N’ x E (după majorarea capitalului) VP' Cb' N N' N x VP N' x E N N' ds VP VP' VP N x VP N' x E N N' N x VP N' x VP N x VP N' x E .000 – 19. Cb = N x VP (înainte de majorarea capitalului).000 actiuni Valoarea de piaţă a unei acţiuni după majorare: VP' N x VP N' x E N N' 80. lei.000 lei.86 - .500 lei.000 19. vom folosi noţiunea de capitalizare bursieră (Cb). să se determine: a) valoarea de piaţă a unei acţiuni după majorarea capitalului.

dacă nu doreşte să subscrie la creşterea capitalului. Un acţionar nou care doreşte să cumpere o acţiune nouă va trebui să plătească: E + n x ds = 17. De obicei. 1 1(1 r d ) n unde: C = valoarea împrumutului. proporţional cu numărul de acţiuni vechi deţinute: n N N' 80. Astfel. Rata dobânzii poate fi fixă sau variabilă (ajustată lunar. iar dacă se rambursează în rate lunare. .500 lei. va vinde la bursă drepturile de subscriere. dacă rambursarea se face în rate anuale. Rata împrumutului este egală cu amortizarea (tranşa) plus dobânda aferentă. Amortizarea împrumutului se calculează împărţind valoarea acestuia la numărul de perioade de rambursare. se împarte valoarea creditului la numărul de ani. . modul şi termenele de rambursare. Obligaţiunile se deosebesc de împrumuturile pe termen mediu şi lung prin aceea că presupun o ofertă publică şi vânzarea către investitori diferiţi.500 lei = VP’ El va cumpăra cele 4 drepturi de subscriere de la bursă (vândute de acţionarii vechi). Ele au o scadenţă mai mare de un an. Sursele împrumutate a) Creditele bancare pe termen mediu şi lung constituie o sursă importantă de finanţare a întreprinderilor. 8. garanţiile cerute de creditor. trimestrial sau semestrial). firma va trebui să ia în calcul dobânda. La angajarea unui astfel de împrumut.rambursare prin rate constante. .rambursare prin tranşe (amortizări) constante. formula de calcul a anuităţii (A) este: C x rd A . pentru care va încasa o sumă egală cu pierderea suferită din micşorarea valorii de piaţă a acţiunilor sale. rd = rata dobânzii anuale exprimată procentual. Rambursarea creditului şi plata dobânzilor se pot realiza în trei variante: . se urmăreşte ca această scadenţă să coincidă cu durata de viaţă economică a investiţiei ce va fi finanţată.000 4 (pentru 4 acţiuni vechi poate cumpăra una nouă) . prin care beneficiarul împrumutului se obligă să plătească deţinătorului obligaţiunii tranşele şi dobânzile la anumite date.1. va plăti pentru o acţiune nouă E = 17. se împarte la numărul de luni (numărul de ani x 12 luni). n =numărul de ani în care se face rambursarea. De exemplu. El va putea cumpăra acţiuni la acest preţ.2.87 - .dacă doreşte să subscrie la creşterea capitalului..rambursare integrală la sfârşitul perioadei de creditare. rambursarea împrumutului şi plata dobânzilor se vor face din fluxurile de numerar generate de activul finanţat. În cazul în care rambursarea se face în rate anuale (anuităţi) constante şi amortizări variabile.500 + 4 x 500 = 19. b) Împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni reprezintă contracte pe termen mediu sau lung.000 20.

prin detaşarea unui cupon din corpul obligaţiunii. cuprinzând: a) costul împrumuturilor bancare. nu există o rată prestabilită a dividendului. spre deosebire de datorii. Împrumutul obligatar este caracterizat de următoarele elemente: mărimea acestuia. dobânda. . durata şi modalitatea de rambursare. Modalităţile de rambursare sunt identice cu cele ale împrumuturilor bancare pe termen lung: .rambursare prin rate (anuităţi) constante. . Costul capitalului are următoarele componente: costul capitalurilor proprii. De asemenea. întreprinderile depun eforturi considerabile pentru a menţine şi chiar a creşte valoarea dividendelor plătite de la un exerciţiu financiar la altul. cât şi de oferta de capital de pe piaţa financiară. aşteptând încasarea unui venit cert. pentru că. ponderate cu cota parte a fiecăreia dintre ele în finanţarea totală. Dobânda se calculează la valoarea nominală şi se plăteşte periodic. întrucât preţul pe piaţă al acţiunilor poate scădea. b) costul împrumuturilor obligatare. b) costul autofinanţării. preţul de emisiune. 8. rambursarea se poate face la o valoare egală sau mai mare decât valoarea nominală. aceasta variind în funcţie de profitabilitatea întreprinderii şi de politica de dividend.acţionarii deţinători de acţiuni comune dobândesc un comportament de deţinători de titluri cu venit fix. De aceea. COSTUL CAPITALULUI Pentru evaluarea ratei de actualizare necesare evaluării şi selectării proiectelor de investiţii. practica a demonstrat că o politică de reducere a dividendelor de la un an la altul comportă un risc considerabil pentru întreprinderea respectivă. pentru ca acesta să fie acceptat.2. costul îndatorării. unul dintre criterii este costul finanţării acestor proiecte. pentru a permite achitarea dividendelor. la o dată prestabilită. . Cu toate acestea. costul procurării unor noi surse de capital crescând în consecinţă.rambursare integrală la sfârşitul duratei. Preţul (valoarea) de emisiune poate fi egal. mai mic sau mai mare decât valoarea nominală. El se numeşte cost mediu ponderat al capitalului şi trebuie să fie mai mic decât rentabilitatea economică a proiectului de investiţii. fapt care antrenează două consecinţe importante: .Deosebirile dintre obligaţiuni şi acţiuni constau în modalitatea de remunerare (dividende pentru acţiuni şi dobânzi pentru obligaţiuni) şi în faptul că obligaţiunile nu conferă deţinătorului putere de decizie în societatea emitentă. Estimarea costului acţiunilor este destul de dificilă.88 - . Mărimea împrumutului obligatar se stabileşte atât în funcţie de nivelul investiţiilor ce trebuie finanţate. . unele companii apelând chiar la împrumuturi pentru a onora dividendele. Costul mediu ponderat reprezintă suma costurilor diferitelor surse de finanţare. a) Costul remunerării acţionarilor sub forma dividendelor reflectă rentabilitatea aşteptată de aceştia pentru capitalul propriu. c) costul leasingului.volumul investiţiilor de dezvoltare se reduce.rambursare prin tranşe (amortizări) constante. care se referă la: a) costul remunerării acţionarilor prin dividende.

Rezolvare: Acţiunile preferenţiale nu conferă drept de vot deţinătorilor. Pierderile nete din ultimii 2 ani au împiedicat societatea să plătească dividendele aferente acţiunilor preferenţiale cumulative. profitul net a fost de 2 miliarde lei. 2) Rdiv DIV VP g (modelul Gordon – Shapiro) unde: DIV = ultimul dividend plătit. CPR = capitalul propriu. Să se calculeze suma maximă a dividendelor ce pot fi distribuite pentru acţiunile comune. Economică. în cuantum de 15% din valoarea nominală a acestora. PNA = profitul net cuvenit acţionarilor.000 lei/acţiune. Acţiunile comune sunt cele care conferă drept de vot deţinătorilor şi dau dreptul la dividende ce pot fi plătite din suma rămasă după plata dividendelor cuvenite deţinătorilor de acţiuni preferenţiale (dividende reziduale). acţionarii primesc şi un procent din dividendul destinat acţiunilor comune). pentru a putea beneficia de reinvestirea părţii nedistribuite din profitul net (autofinanţare). VP = valoarea de piaţă a unei acţiuni (cursul bursier). Finanţe.o rată anuală de creştere a dividendelor (g).Există mai multe tehnici de determinare a randamentului aşteptat de acţionari (rata dividendului): 1) Rdiv PNA CPR unde: Rdiv = rata dividendului. . 2007 . Acţiunile preferenţiale pot fi: cumulative (dividendele neplătite din cauza pierderilor societăţii se cumulează de-a lungul exerciţiilor financiare şi se plătesc în primul an cu profit). Se observă că rata rentabilităţii unei acţiuni are două componente: DIV . Teoria pieţelor financiare.89 - . Bucureşti. în mărime absolută sau relativă. Managerii urmăresc să VP asigure un nivel constant al acestei rate. Aceasta poate fi calculată pe baza unei serii cronologice de dividende. Ed. În anul curent. participative (pe lângă dividendul prestabilit.. Finanţele întreprinderilor. reprezentând o perioadă semnificativă pentru creşterea economică a întreprinderii analizate2. Stancu. Acţiunile preferenţiale cumulative au o valoare nominală de 250.000 de acţiuni preferenţiale cumulative. însă dau prioritate la încasarea unor dividende prestabilite.000 acţiuni comune şi 10. Exemplu: Societatea comercială STELA SA are în circulaţie 30. g = rata constantă de creştere anuală a dividendelor. Analiza şi gestiunea financiară.o rată anuală de remunerare prin dividendele plătite . 2 I.

– modalitatea de rambursare (la sfârşitul perioadei de creditare sau proporţional în timp). care determină reducerea costului (economii fiscale). autofinanţarea va avea un cost egal cu cel al capitalurilor proprii (rata dividendului). trebuie să se ţină cont de toate aceste elemente. lei = 875 mil.000 acţiuni = 375 mil.90 - . a cărui aplicare conduce la economii fiscale şi implicit la reducerea costului capitalului împrumutat. Toate acestea duc la majorarea costului.125 mil.000 actiuni b) Costul autofinanţării Autofinanţarea reprezintă afectarea unei părţi din capacitatea de autofinanţare (profit net + amortizări + provizioane) pentru finanţarea proiectelor de investiţii. Pentru cunoaşterea foarte exactă a costului unui împrumut. lei Suma maximă a dividendelor ce pot fi distribuite pentru acţiunile comune se va calcula astfel: Profit net – Dividende corespunzătoare acţiunilor preferenţiale cumulative = 2 mld. – impozitul pe profit. – modalitatea de rambursare (în anuităţi constante. în amortizări constante sau integral la sfârşitul perioadei). – impozitul pe profit.167 lei/acţiune. lei 875 mil lei Dividendul potenţial pentru o acţiune comună: = 29. lei Dividendele totale de plată aferente acţiunilor preferenţiale cumulative. precum şi o reinvestire a capitalului recuperat prin amortizare sau protejat prin provizioane 3. pentru trei exerciţii financiare: Dividende an curent + Dividende restante = 1. lei =750 mil. cit . – 1. datorită faptului că rata nominală a dobânzii şi modalitatea de rambursare sunt cunoscute. Astfel. Stancu – op. care se referă la primele de emisiune (când obligaţiunile se emit la un preţ mai mic decât valoarea nominală) şi la primele de rambursare (când obligaţiunile se rambursează la un preţ mai mare decât valoarea nominală). Acest cost este influenţat de următoarele elemente: – cheltuielile administrative (comisioane directe sau indirecte) care majorează costul împrumutului. 3 I. acţionarii nesolicitând în mod direct o remunerare a rezervelor. În acest caz. conducerea societăţii poate decide încorporarea lor în capitalul social şi distribuirea de acţiuni gratuite. Cu cât rambursarea are loc mai târziu.. c) Costul împrumuturilor bancare se determină mai uşor. lei Dividendele restante de plată din exerciţiile financiare precedente: 2 x 375 mil. cu atât costul (dobânda) este mai mare. 30. În perioada în care această sumă rămâne la nivelul rezervelor. d) Costul împrumuturilor obligatare poate fi influenţat de: – cheltuielile administrative. acţionarii realizează o economisire şi o investire a profitului net.125 mld.Suma dividendelor corespunzătoare acţiunilor preferenţiale pentru un exerciţiu financiar se determină astfel: 15% x 250.000 lei/acţiune x 10. Când valoarea acestor rezerve devine mare. = 0. costul autofinanţării este zero.875 mld.

– pierderea economiei de impozit aferente amortizării bunului închiriat în cazul leasingului operaţional (de avantajele amortizării beneficiază proprietarul) determină pentru utilizator un cost de oportunitate. Costul marginal se poate calcula în valoare absolută (C marg) sau relativă (C marg%). Rata dividendului se determină în funcţie de valoarea nominală (capitalul social). n = numărul surselor de capital. Sursele de capital sunt considerate capitalul social (numărul de acţiuni x valoarea nominală a unei acţiuni) şi diversele capitaluri împrumutate. Altă deosebire faţă de metoda ponderării contabile o constituie modalitatea de determinare a ratei dividendului (în funcţie de valoarea de piaţă.e) Costul leasingului este reprezentat de chiria plătită proprietarului bunului şi de preţul rezidual al acestuia. Costul fiecărei surse de finanţare şi ponderea acestora în totalul surselor de finanţare stau la baza determinării costului mediu ponderat al capitalului (Cmp%): n n pi ci Cmp% i 1 k i ci sau 100 Cmp% i 1 n ki i n unde: pi = ponderea sursei i în totalul surselor de capital. chiar şi în situaţia în care societatea nu este cotată la bursă. Prima metodă utilizează date din evidenţa contabilă. ultimul dividend plătit şi creşterea prevăzută a acestuia). . În decizia de finanţare a investiţiilor trebuie analizat şi costul marginal al capitalului. Costul mediu ponderat al capitalului se poate calcula prin două metode: .91 - . El reprezintă costul adiţional pentru obţinerea unei unităţi suplimentare de capital. estimarea valorii de piaţă se face comparativ cu alte titluri mai lichide şi cu valori de piaţă reprezentative.metoda ponderării bursiere. Metoda ponderării bursiere înlocuieşte capitalul social cu noţiunea de capitalizare bursieră (număr de acţiuni x valoarea de piaţă a unei acţiuni). În acest caz.metoda ponderării contabile. ki = sursa de capital i. Analiştii financiari recomandă utilizarea celei de a doua metode. . Influenţa fiscalităţii asupra costului leasingului se manifestă sub următoarele aspecte: – deductibilitatea redevenţei de la plata impozitului pe profit determină o reducere a costului. Cmarg = CT1 – CT0 C m arg % CT1 CT0 KT1 KT0 unde: CT = costul total al capitalului. ci = costul sursei i. KT = capitalul total.

cu atât valoarea de piaţă a acţiunilor va fi mai mare. situaţia este favorabilă. etc). întreprinderea va trebui fie să apeleze la altă sursă de finanţare (mai ieftină).politica reziduală (oportunistă).3. Dacă rentabilitatea economică a proiectului este mai mare decât costul marginal exprimat în procente. după încheierea exerciţiului. atunci dividendele vor fi egale cu profitul rămas neinvestit. Întreprinderea are interesul să reinvestească profitul net în finanţarea proiectelor de investiţii. Ele urmează să fie distribuite în primele nouă luni ale exerciţiului financiar următor. Ei au arătat că acţionarii sunt indiferenţi între remunerarea prin dividende şi remunerarea prin creşterea valorii de piaţă a acţiunilor lor. deoarece valoarea dividendelor variază de la an la an. pentru finanţarea unui nou proiect de investiţii). dacă rentabilitatea scontată a acestora este mai mare decât costul mediu ponderat al capitalului. valoarea întreprinderii este independentă de politica de dividend.CMP determină alegerea unor proiecte de investiţii şi a surselor de finanţare a acestora.Costul marginal reflectă modificările survenite în costul total al capitalului. În caz contrar. Walter. în funcţie de oportunităţile de investiţii apărute. În practică se disting mai multe tipuri ale politicii de dividend: . Astfel. Argumentul lor este următorul: cu cât dividendele şi rata anuală de creştere a acestora sunt mai mari. care propun distribuirea de dividende crescătoare de la an la an. .politica dividendului regulat plus surplusuri. să se facă regularizarea dividendelor distribuite şi a impozitului pe dividend de plătit. Există trei curente teoretice privind politica de dividend şi efectele ei asupra valorii întreprinderii: a) neutralitatea politicii de dividend. Mărimea dividendelor se stabileşte de către Adunarea Generală a Acţionarilor. întreprinderea va trebui să distribuie profitul sub formă de dividende. b) O altă teorie privind politica de dividend aparţine cercetătorilor Gordon şi Shapiro. POLITICA DISTRIBUIRII DE DIVIDENDE Politica de dividend defineşte opţiunea conducerii întreprinderii între reinvestirea parţială sau totală a profitului net şi distribuirea acestuia sub formă de dividende. În caz contrar. . fie să renunţe la proiect. c) Teoria reziduală a dividendului aparţine lui J. urmând ca. se practică distribuirea anticipată a dividendelor. a) Cercetătorii americani Miller şi Modigliani au demonstrat că. b) favorizarea politicii de dividend. Obiectivul avut în vedere atunci când se alege una dintre cele două variante este maximizarea valorii întreprinderii. datorată reinvestirii profitului net. . în ipoteza unei pieţe perfecte (absenţa fiscalităţii şi a costurilor de tranzacţie. În România. c) descurajarea politicii de dividend.politica de stabilitate sau de prudenţă. într-o rată constantă (g). El consideră primordiale pentru întreprindere decizia de investiţii şi decizia de finanţare.politica de participare directă la profit. dacă criteriile valorii nete actualizate totale . simetria informaţiei. 8. în urma adoptării celor două decizii de mai sus.VNAT şi costului mediu ponderat al capitalului .92 - . înainte şi după apelarea la o nouă creştere de capital (de exemplu. . Politica distribuirii de dividende se numeşte în acest caz politică oportunistă.

r =constant Profit net Politica de stabilitate urmăreşte asigurarea unei creşteri anuale constante a dividendului (g). chiar dacă au un profit în creştere. r Dividende . N’ = numărul de acţiuni noi (gratuite). Politica reziduală presupune determinarea dividendelor în funcţie de decizia de investiţii şi de finanţare. dacă şi acţiunile respective sunt cotate. O altă metodă de remunerare a acţionarilor este distribuirea de acţiuni gratuite. astfel încât să poată fi plătit şi în anii cu profituri mici. Politica dividendului regulat plus surplusuri este un compromis între politica distribuirii de dividende stabile (sau cu o rată de creştere stabilă) şi politica de participare directă la profit. Acesta îmbracă forma unui cupon şi este negociabil la bursă. Politica nedistribuirii de dividende majorează rezervele. indiferent de variaţiile profitului net. . care sunt apoi încorporate în capitalul social. Ea este în general utilizată de întreprinderile care practică o politică de dividend modestă şi prudentă. iar acţionarilor avantajul că se pot baza pe încasarea unei sume minime din dividende. VP’ = valoarea de piaţă a unei acţiuni după distribuirea de acţiuni gratuite. proporţional cu numărul de acţiuni vechi deţinute de aceştia: N n N' unde: N = numărul de acţiuni vechi. Această politică oferă întreprinderii avantajul flexibilităţii. fiecare acţionar primeşte câte un drept de atribuire (da) pentru fiecare acţiune veche. de valoare scăzută şi a unor surplusuri ca procent din profitul net. în anii în care există fonduri disponibile în exces. Noile acţiuni au aceeaşi valoare nominală ca şi cele vechi şi se împart gratuit acţionarilor.93 - . Dividendele vor fi în acest caz egale cu profitul net neinvestit. Dividendul regulat trebuie stabilit la o valoare suficient de scăzută. Prin emisiunea gratuită de acţiuni (preţ de emisiune E = 0). Pentru a compensa această pierdere de valoare a acţiunilor. prin emisiune de acţiuni. Politica dividendului regulat este avantajoasă pentru întreprindere atunci când profiturile au un grad mare de volatilitate. Acest dividend regulat este completat cu un extra-dividend.Politica de participare directă presupune o rată constantă a dividendelor raportat la profitul net. Dacă există investiţii rentabile. valoarea de piaţă a acţiunilor scade: VP' N VP N' 0 N N' N VP N N' unde: VP = valoarea de piaţă a unei acţiuni înainte de distribuirea de acţiuni gratuite. Ea presupune plata unui dividend regulat. acestea vor fi acoperite în primul rând din autofinanţare. sau în anii când este nevoie de sume considerabile din profituri pentru autofinanţare.

9 2.920 10. Rezolvare: 12.000 16% =3.664.816 8.664.016 3 3.640.084 1.dacă doreşte să obţină un câştig imediat.pentru n acţiuni vechi deţinute. primeşte gratis una nouă. poate să vândă la bursă drepturile de atribuire.9 1 1 (1 16%) 5 Anuitatea = Amortizarea + Dobânda Anuitatea = Amortizarea (capital Capital rămas Anul Anuitatea rambursat) Dobânda de rambursat 1 3.43 0 TOTAL 18. APLICAŢII REZOLVATE Aplicaţia 1 Un împrumut obligatar în valoare de 12.744.da VP VP' VP N x VP N N' N x VP N' x VP N x VP N N' da N' N N' VP Acţionarul vechi are de ales între următoarele variante: .47 5 3. Un acţionar nou poate intra în posesia unei acţiuni “gratuite” prin achiziţionarea unui număr n de drepturi de atribuire da: n x da = VP’ Mecanismul este acelaşi ca în cazul majorării de capital prin aporturi noi.664.000 de obligaţiuni de 2.47 505.347.723. Aplicaţia 2 O întreprindere a emis la începutul lunii ianuarie un împrumut compus din 10.56 Observaţie: Dobânda se calculează în primul an pentru toată valoarea împrumutului.29 3.664. Să se întocmească tabelul de rambursare.200 (u.94 - .000(u.1 2 3.159.000 6.000(u. cu o rată de dobândă anuală de 16% şi cu o durată de 5 ani se rambursează prin anuităţi constante şi amortizări variabile.93 1. obţinând în schimbul lor o sumă egală cu pierderea de valoare pe care o vor înregistra acţiunile sale în urma acestei operaţiuni.664.607 941.231. la rata de 12%.96 5. 9 3.159.324.316.m)prin anuităţi constante pe 10 ani.m). 9 1. cu deosebire că preţul de emisiune al noilor acţiuni E = 0.078 4 3. iar în anii următori pentru suma rămasă de rambursat. 8.255. .56 12. 9 2.024.324.664.9 1. 9 2. rambursabil la 2.m).883. .4.

800. 2.000 lei. cursul bursier al unei acţiuni = 25. Care este anuitatea de rambursare teoretică.721.000 3.400.153∙ i =13. valoarea nominală a unei acţiuni = 20.200 3.000 Acţionarii aşteaptă o rentabilitate de 12% a capitalurilor lor.000.544.1091) 10 = 3.0.740.465.000 1.909% 2.320.720.545)∙ 4) Costul capitalului 300 50 7 12% ∙ + 13.000 3) Rr = 20.465.000.62% (1. lei. = 3.000.25) ∙ = 11.000 12% = 10.256.48% după scăderea 357 357 357 impozitului de 25% Aplicaţia 3 O întreprindere cotată la bursă prezintă următoarele date din bilanţ: capital social = 600 mil. 3.721. lei.5%.160 0.545 Amortizare teoretică 1.000 = 3.000. iar întreprinderea va suporta cheltuieli bancare pentru rambursarea fiecărei anuităţi de 0.720.720. cu o rată de dobândă rd = 12%. obligaţiuni = 300 mil. 4.000 100.545 3. Primele trei linii ale tabelului de rambursare.721.5%∙ 3.721. credite bancare pe termen lung = 340 mil.000. i Este vorba de o rată reală pentru întreprindere înaintea impozitării.000. cu o rată de dobândă rd = 10%.000.000 50. Rezolvare 1) Rata efectivă a dobânzii este de: 2.625. .000∙ 2) Dobândă 2.545 1.1091 1 (1.000 7.625.800 3.096.000) 1 (1 i) 10 i 10 1 (1 i) 19.000 1.721.95 - .Să se calculeze: 1.545 3.25) ∙ ∙ 10% (1-0.000 2. lei.62%. dacă cheltuielile de emisiune au fost de 1% din venitul împrumutului.000 – (1%∙ 20.000 lei.385 Amortizare Anuitate reală reală 1.200 Anuitatea =22. Care este rata totală pentru întreprindere.721.545 + (0.545 1.000 2.321.98 Anuitate teoretică 3. Care este costul capitalului? Structura financiară a întreprinderii este următoarea : Capital social Rezerve Împrumut obligatar Împrumut bancar (10%) 200.

de acţiuni= 600mil capital social = = 30.12 =12. K% = Deoarece nu cunoaştem numărul de acţiuni pentru calculul capitalizării.000 dividendului = + 0.000= 750 de mil.ultimul dividend plătit = 3.7% 750 300 340 1390 Aplicaţia 4 Pentru finanţarea unei investiţii de extindere. rata constantă de creştere anuală a dividendului = 6%. lei. b) metoda ponderării bursiere. Rezolvare a) metoda ponderării contabile n k i ci C mp%= i 1 n ki i 1 Calculăm mai întăi rata dividendului: Rdiv= 3. o întreprindere are următoarele variante: A) total surse proprii interne şi în completare surse proprii externe.1 340 0. Să se calculeze costul mediu ponderat al capitalului prin: a) metoda ponderării contabile.000 Calculăm: capitalizarea bursieră = nr.06 = 18% 25.96 - .15 şi vom avea: 20. Cmp%= 750 0.000 = 0.15 300 0.000 ∙ 25. investiţie în valoare de 2.8 = = 14.96% 600 300 340 Cmp%= b) metoda ponderării bursiere Calculăm noul cost al capitalului din relaţia: ultimul dividend platit + rata constantă de creştere anuală a cursul bursier al unei actiuni 3.000 600 0.000 lei.000 Capitalizarea bursieră = 30.12 205. în exerciţiul financiar N+1. .18 300 0.1 340 0. îl vom calcula din relaţia: Nr.500 mil.000 de acţiuni valoare nominala 20. de acţiuni ∙ cursul bursier al unei acţiuni.

000 mil. Aplicaţia 5 Conducerea unei societăţi hotărăşte încorporarea sumei de 300 mil. pe baza următoarelor informaţii: – la sfârşitul exerciţiului N.500 mil.500 – 1. lei din fondul de rezervă în capitalul social. iar profitul net cuvenit acţionarilor = 1. – noile împrumuturi pot fi obţinute cu o rată a dobânzii de 18%. iar datoriile pe termen lung = 500 mil.000 = 6.500 mil.500 – 1. lei (rata dobânzii = 15%).31% Varianta optimă este B (corespunzătoare costului mediu ponderat minim al capitalului).500 mil. lei Surse proprii externe = majorare de capital = 2. lei. lei C B.000 lei.500 = 1.000 mil.000 mil. valoarea nominală a unei acţiuni este de 10.000 mil. lei. Să se determine: a) valoarea de piaţă a unei acţiuni după majorarea capitalului. lei C mp % 5000x20% 500x15% 1000x18% 5000 500 1000 19.000 lei. lei. Rezolvare: Costul capitalului propriu este: R div A) PNA CPR 1000 5000 20% Surse proprii interne = autofinanţare = 1. capitalul propriu va fi: CPR = 5.000 mil. Să se aleagă varianta optimă.000 + 1. iar valoarea de piaţă de 15. Întreprinderea are un capital social de 3. . mp % 6000 20% 500 15% 6000 500 19. lei După majorare.500 = 1. – capitalul propriu = 5.B) total surse proprii interne şi în completare surse împrumutate. b) dreptul de atribuire cuvenit vechiului acţionar. lei Surse împrumutate = 2.000 mil.62% Surse proprii interne = autofinanţare = 1. lei.97 - . autofinanţarea = 1.

000.36 lei VP VP' 15.000.000 300. Rezolvare: Notăm: .numărul de acţiuni noi în numerar: N” = 200.11 = 3. prin încorporarea de rezerve în capitalul social.000 100.000 600.000 30.000 15.000 acţiuni cu valoare nominală de 15.636. la preţul de emisiune de 20.36 1363.Rezolvare: N Capital social VN 3. un acţionar vechi care deţine 10 acţiuni.000 lei.numărul de acţiuni vechi: N = 600.000 21.111. 10.000 lei.000 acţiuni în numerar. – 200.000x 25. b) valoarea dreptului de subscriere şi a dreptului de atribuire cuvenite vechiului acţionar. să se determine: a) valoarea de piaţă a acţiunilor întreprinderii după cele două majorări.000 100.000 10 Astfel.4 lei = VP’.000 6 .000 300.000 30. Un acţionar nou va plăti pentru o acţiune o sumă egală cu VP’.numărul de acţiuni gratuite: N’ = 100. .64 = 13636.000 mil.000 actiuni N' Rezervă încorporată VN 300 mil.64 lei N N' 300. un acţionar nou va trebui să plătească: n x da = VP’.000 13636. primeşte gratis una nouă.888.111. Ştiind că înainte de cele două majorări acţiunile societăţii erau cotate la 25.000 – 21. Aplicaţia 6 Conducerea unei societăţi comerciale având un capital social format din 600.000.000 200.000 acţiuni gratuite.11 lei Pierderea totală suferită de vechiul acţionar este: da + ds = VP – VP’ = 25. 10.000x 20. . VP' N x VP N' x 0 N" x E N N' N" 600.98 - .000 lei.000 30. hotărăşte majorarea capitalului social prin două emisiuni simultane: – 100. adică: n x da = 10 x 136.000 actiuni VP da n N VP N N N 0 300.000 200. unde n N N' 600.89 lei Pentru o acţiune gratuită.000 13.

000. la o rată de rentabilitate cerută şi acceptată de acţionar de 18% şi o rată constantă de creştere anuală a dividendului de 13%.888.000 25.000 E + n x ds = VP’.111.000 prin creşterea numărului de acţiuni. un acţionar va trebui să plătească: N 600.000 3.52 + 370.200 600 280 400 20.000 20. Societatea doreşte creşterea capitalului social cu suma de 300. Aplicaţia 3 La un dividend estimat de 200. de unde rezultă ds = 370. ceea ce înseamnă da = 3. să se calculeze valoarea acţiunii pe baza modelului Gordon-Shapiro. numărul de acţiuni 15.000 + 3 x ds = 21. VN a unei acţiuni 100.52 lei.37 = 3. Aplicaţia 4 Bilanţul unei întreprinderi cotate la bursă prezintă următoarele date: Capital social Obligaţiuni (cu o rată de dobândă de 9%) Credite bancare pe termen mediu (cu o rată de dobândă de 10%) Credite bancare pe termen lung (cu o rată de dobândă de 12%) Valoarea nominală a unei acţiuni Cursul bursier al unei acţiuni Ultimul dividend plătit Rata constantă de creştere anuală a dividendului 1. .5 pe acţiune în condiţiile în care rata anuală de creştere a dividendelor este g = 7%.000 7% Să se calculeze prin cele două metode (ponderării contabile şi bursiere) costul mediu ponderat al capitalului. Pentru o acţiune în numerar.000 de lei pe acţiune.500. Să se calculeze dreptul de subscriere (ds). Preţul de emisiune al unei noi acţiuni este de 125. APLICAŢII DE REZOLVAT Aplicaţia 1 O societate comercială prezintă următoarea situaţie: capital social 1.11.99 - .6 x da = 21. valoarea bursieră a unei acţiuni (curs bursier) 150. unde n 3 N' 200.37 lei Verificare: da + ds = 3518. Să se calculeze costul acţiunilor pentru această societate.000. Aplicaţia 2 O societate comercială are acţiuni al căror curs se ridică la 450. Societatea plăteşte un dividend de 13.5.111.11.518.89 lei 8.

Aceste active cresc potenţialul economic al firmei şi contribuie la funcţionarea ei pe parcursul mai multor cicluri de producţie succesive. orice proiect de investiţii poate fi caracterizat prin: a) cheltuielile cu investiţia.Aplicaţia 5 O întreprindere se finanţează cu 80% capitaluri propii şi 20% prin împrumut bancar. Teste de autoevaluare 1.9 Cuvinte şi relaţii cheie Investiţie Cash-flow Durată de execuţie Durată de viaţă economică Valoare reziduală Actualizare Termen de recuperare a investiţiei Valoare netă actualizată totală Indice de profitabilitate Rată internă de rentabilitate Rată internă de rentabilitate ajustată Curs de revenire net actualizat . 8. adică a unui factor de producţie sau de comercializare. Cum trebuie să fie indicele de profitabilitate pentru a fi acceptat? 8. Ce reprezintă şi cum se calculează valoarea netă actualizată totală? Dar indicele de profitabilitate? 3. 8. e) valoarea reziduală a investiţiei.6. Care sunt principalele caracteristici ale unui proiect de investiţii? 8. investiţia reprezintă achiziţionarea unui element de capital fix. b) fluxurile de numerar (cash-flow-uri). Răspunsuri la testele de autoevaluare Întrebarea 1 Din punct de vedere economic. acţionarii cerând o rată de rentabilitate de 12%. Ce reprezintă termenul de recuperare a investiţiei şi cum se calculează? Care sunt limitele acestui indicator? 2. Întrebarea 1 Indiferent de natura sa. Ce reprezintă investiţiile din punct de vedere economic? 2.100 - .8 Teste de autoevaluare propuse 1. d) durata de viaţă economică.7. rata împrumutului fiind de 10%. c) durata de execuţie. Care este costul capitalului dacă cota de impozit este de 16%.

Gestiunea financiară a întreprinderii. Bucureşti. 2010 6..10. 2005 2. Bucureşti. 2004 3. I. Gherghina. Lucrări aplicative şi studii de caz. Editura UTM. G.. Editura Economică. 2007 4. Gestiunea financiară a întreprinderii. Duca. I. Finanţe. Editura Didactică şi Pedagogică. 2000 101 . Gestiunea financiară a întreprinderii. M.. R. Bucureşti. Vuţă. 2003 5. G. Bucureşti.III Editura Economică..(coord). Bucureşti. Editura Rolcris. Vintilă. Editura Renaissance. vol. Ediţia a patra. R. Bibliografia unităţii de învăţare 8 1. Aplicaţii practice. Gestiunea financiară a întreprinderii. Gherghina. Stancu. Bucureşti.8. Gestiunea financiară a întreprinderii. I. Stancu.... Vintilă.

. Aplicaţii practice. Stancu. 2. – Gestiunea financiară a întreprinderii. Vintilă. vol. Aplicaţii. 2003.. Editura Economică. Brezeanu. 2010 6.Bibliografie obligatorie 1. Bucureşti.. Dragotă. 2003 5. G. Stancu. V. 2003 4. R. 3. Bucureşti. Gherghina. – Finanţe. 2002. P. 2005 2. Editura UTM. Lucrări aplicative şi studii de caz. Bucureşti. I. 2007 4... Dragotă. Management financiar.. Ediţia a patra. Editura Economică. – Finanţele întreprinderii. Bran.(coord). 1997... vol. Editura Economică. Duca. A. I. Bucureşti... Editura Didactică şi Pedagogică. Ediţia a doua. G. F. Bucureşti. Bucureşti.. Gestiunea financiară a întreprinderii. Ciobanu. M. Bucureşti. 102 . Obreja. studii de caz. L. I. Bucureşti. Vuţă. M. Toma. Vintilă. Editura Cavallioti. Bucureşti. I.. Bucureşti.. P..III Editura Economică. – Finanţe şi gestiune financiară de întreprindere. Editura Renaissance. – Gestiunea financiară a întreprinderii. Alexandru. Editura Economică. 2004 3.. – Gestiunea financiară a întreprinderii. R. M. Gherghina. 2000 Bibliografie selectivă 1. teste. – Gestiunea financiară a întreprinderii. Gestiunea financiară a întreprinderii. Editura Rolcris.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful