[1

]

AXIOLOGIE SI FILOZOFIA CULTURII ANUL V 2010-2011 CIOLACHE MIHAELA GRUPA 53A

Dincolo de ³noua barbarie´

cum poate redeveni arhitectura

un act de cultura?

intr-o dezvoltare fara precedent. este identificat si analizat de Michel Henry in ÄBarbaria´.Pentru prima data in istoria umanitatii stiinta si cultura. criza fundamentala ce ii paraziteaza radacinile. . manifestata la nivel profund siconduce la denaturarea vietii in integritatea sa. Arhitectura.prinsa in plina desfasurare a epocii informationale. care afecteaza toate disciplinele si modurile de viata in era informatiei. este de natura culturala.[2] ÄArchitecture is culture made tangible´ Goethe(1749-1832) Societatea actuala nu este zguduita doar de o criza politica sau economica. Civilizatia moderna. Dar ce este cultura? Definitia data de fenomenologul francez se refera la Äo actiune pe care viata o exercita asupra ei insesi si prin care se transforma pe sine in asa fel incat este ea insesi ceea ce transforma si ceea ce este transformat´. Filozoful francez. se opun intr-o lupta in care triumful celei dintai declanseaza distrugerea celei din urma. cu multiplele sale valenteÄexpresie a timpului sau´(1)si activitate antropogenetica(2). Henry fixeaza existenta unei barbarii numai in raport cu o cultura. Acest fenomen amplu si devastator a lumii moderne. lanseaza un atac vitriolic la adresa stiintelor si a ideologiilor acestora. risca sa isi piarda valorile sensibile determinante. isi recalculeaza pozitia.

se poate afirma si despre asezarile umane. ci doar complexe functionale.creatia paradigmatica a zeilor. In acest sens arhitectura nu trebuie perceputa intr-un mod reductiv drept o simpla organizare a spatiului. simbolica. si nu spatii adaptate pur si simplu unor necesitati practice) ± pasibile a fi însusite. . în care se manifesta sensibil o semnificatie existentiala. Sunt aprofundate discutiile de principiu. Arhitectura se infiinteaza sub forma unei expresii directe a prezentei omului in lume. a ajuns intr-un moment de colaps. rituala sau sociala. omul creeaza "locuri" (spatii calitativ diferite. o imagine a existentei umane. de-a lungul istoriei. a fost mereu aflata in centrul polemicilor. practic masinarii. prin care omul. Componenta fundamentala a modului de viata. isi construieste lumea si se construieste pe sine. cu alte cuvinte. Kenneth Frampton in articolul ³On reading Heidegger´subliniaza pe de o parte simtomele pe care aceasta le traverseza in prezent: nu este capabila a crea spatii . a fi Ätraite´ în mod autentic. Pentru exemplu. oarecum filosofice. Arhitectura contemporana. Prin modelarea semnificanta a spatiului. intelectual si afectiv. de investire a realitatii cu continuturi umane. In viziunea lui Mircea Eliade. decurge de aici dimensiunea demiurgica a omului si a arhitecturii ca activitate umana definitorie. cultura Egiptului antic a condus la nasterea piramidelor sau arhitectii care le-au creat au schimbat civilizatia? Apare astfel intrebarea: cum poate redeveni arhitectura un act de cultura?Pentru a raspunde la aceasta intrebare este necesara o intelegere mai clara a notiunii de arhitectura. arhitectura este o dimensiune specific umana. Ideea centrala ar fi lupta dintre ideal si concret. care stau la baza viziunii lui Frampton despre arhitectura. potrivit lui Francoise Choay. reluand cosmogonia . ci trebuie abordata ca un gest semnificant. O casa este universul pe care omul si-l construieste pentru sine.[3] 1) 2) Peter Eisenmann Francois Choay Natura relatiei dintre cultura si arhitectura.In mod similar. insa. iar pe de alta parte ilustreaza impedimentele econonomice in arhitectura. arhitectura este perceputa ca mod de existenta.

[4] dintre principiu si rezultat. Iar acestui portret ii opunem figura omului dresat în spatiul progresului tehnic si al culturii. etica si religie. prins intr-o artificiala tehnologizarea a valorilor. perceputa) si cea construita. intr-un mod incognito si e condamnata sa joace un rol secund in societatea actuala materialista. limbajul sarac. inca din copilarie in mediocritatea si violenta universului massmedia. inexisten a proiectului. Etichete infime. Critica principala pe care o aduce Frampton arhitecturii actuale. Si la acest nivel.Michel Henry opune acestei realitati o locuire lucid a lumii. iar pe barbar îl identificam acolo unde atat tacitul cat si manifestul achizitiilor obstesti sunt absente. Revenind la perspectiva lui Michel Henry asupra problematicii contemporane descoperim noi perspective asupra fenomenelor cu care ne confruntam. discreditarea experientei artistice si dominatia filonului stiintific asupra pornirilor perceptivepregatesc un ev barbar prin excelenta. o perioada de anemiere a vietii. dintre fizic si metafizic. pentru integrarea unor dimensiuni etice. filozofice si artistice. ritualul frust al subzistentei imediate sunt doar cateva indicii ca protagonistul cavernelor este prezent. igiena precara. Individul hartuit de aceasta noua realitate cauta refugiul in cultura. Anularea validitatiii trairilor religioase. . care sa depaseasca sfera imediatului. este dependenta prea stransa fata de ratiunile economice. Este necesara o cautare a unei abordari mai profunde a arhitecturii. insa ea devine o amenintare in momentul in care exclude toate formele traditionale de cultura. in spiritul unui act de civilizatie. militand pentru o recuperare a dimensiunii culturale a acesteia. a concretului si a fizicului. atmosfera manageriala il transforma intr-un potential pion birocrat. insa. dintre forma gandita (simtita. Cultura exista inca. o asumare a existentei. Stiinta nu este un element negativ in esenta. In lumea moderna suntem aruncati. In mod fregvent vedem barbaria ca o consecinta a absentei civilizatiei. care se scufunda in barbarie.

OnreadingHeidegger  NORBERG-SCHULZ C. Place. Utopii irealit i. Univers.. Architecture: Presence.Origineaoperei de art . 1982 ..[5] BIBLIOGRAFIE  CHOAY F. 2000  HEIDEGGER M. 2008  KENNETHFRAMPTON. Paideia.. Urbanismul. SKIRA. Institutul European. Language. 2002  HENRY Michel. Barbaria.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful