P. 1
Sistemul Politic Al Uniunii Europene

Sistemul Politic Al Uniunii Europene

|Views: 239|Likes:
Published by Popescu Oleg

More info:

Published by: Popescu Oleg on Jun 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/07/2011

pdf

text

original

Sistemul Politic al Uniunii Europene

:
Sistemul politic al Uniunii Europene este definit de o serie de tratate europene. Ultimul dintre aceste tratate este Tratatul de instituire a unei Constitu ii pentru Europa. Tratatele actuale i viitoare stabilesc pentru politica Uniunii Europene o serie de institu ii. Sistemul politic rezultat din aceste acte reflect prin structura sa principiul democratic al separ rii puterilor în stat în puterea legislativ , executiv i juridic , iar în ce prive te procesul legislativ urm re te principiile subsidiarit ii i propor ionalit ii.
y y y y y y

Consiliul European i Pre edintele Consiliului European Comisia European (Comisia UE) Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Mini tri) Parlamentul European Curtea de Justi ie a Comunit ilor Europene Curtea European de Conturi

Consiliul European i Pre edintele Consiliului European Consiliul European nu este o institu ie propriu-zis a UE, situându-se oarecum deasupra acesteia.Consiliul European este alc tuit la ora actual din efii de stat i de guvern ai rilor membre, mini trii de externe i Pre edintele Comisiei Europene, cu observa ia c mini trii de externe i pre edintele comisiei nu au decât un rol consultativ. Consiliul European de ine în cadrul sistemului politic al UE competen a directoare, cu alte cuvinte acesta stabile te liniile directoare i obiectivele politicii UE. Consiliul îns nu particip decât într-o mic m sur la procesul legislativ din UE. La pre edin ia Consiliului particip prin rota ie toate rile membre ale UE, durata mandatului fiind de o jum tate de an.În viitoarea Constitu ie European se prevede alegerea unui pre edinte în exerci iu i a unui ministru de externe al UE pe o perioad de 2,5 ani. Consiliul va fi alc tuit atunci din efii de stat i de guvern ai rilor din UE, pre edintele Consiliului, pre edintele Comisiei Europene i, cu rol consultativ, ministrul de externe al UE. Pre edintele Consiliului i ministrul de externe al Uniunii vor reprezenta UE în rela iile externe.Consiliul European nu trebuie confundat cu Consiliul Europei, care este o organiza ie interna ional complet independent de Uniunea European . De asemenea, nu trebuie confundat cu Consiliul Uniunii Europene (denumit i Consiliul de Mini tri), care este o institu ie diferit a Uniunii Europene, chiar dac foarte apropiat de aceasta.

în func ie de domeniul politic respectiv. La ora actual . Parlamentul European are la ora actual 732 de deputa i. ori cu o majoritate calificat în Consiliul de mini tri. sunt nominaliza i de rile membre i apoi confirma i în func ie de Parlamentul European.Consiliul de mini tri este deci ³Camera superioar ´ dintr-un sistem legislativ bicameral. O institu ie asem n toare cu Comisia UE în sistemul moldovenesc este Guvernul Republicii Moldova. . cu toate acestea num rul de voturi nu este direct propor ional cu num rul de locuitori. Dimpotriv . Pe viitor urmeaz ca adoptarea hot rârilor în Consiliul de mini tri s se fac cu a a-numita majoritate dubl de voturi. Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Mini tri) Consiliul Uniunii Europene este unul din organele cu putere de decizie ale UE. din fiecare ar membr provine câte un comisar. Parlamentul European Parlamentul European reprezint cel de-al doilea organ legislativ al UE. statele mai mici sunt reprezentate suprapropor ional în raport cu cele mai mari. a c rei structur se aseam n cu cea a unui sistem bicameral. În principiu. rile mai mari au mai multe voturi decât cele mici. Ponderea acestora este stabilit în Tratatul de la Nisa.Comisia European (Comisia UE) Comisia European este organul executiv al Uniunii Europene. Comisia UE corespunde astfel guvernului Comunit ii Europene. Consiliul de mini tri adopt legile împreun cu Parlamentul European. rile mici sunt reprezentate îns suprapropor ional. Membrii Comisiei UE (comisari) r spund de câte un anumit resort.Num rul comisarilor va fi pe viitor redus la dou treimi din num rul statelor membre ale UE. cu condi ia ca acestea s reprezinte minim 65% din popula ia UE. Consiliul UE reprezint statele membre în procesul legislativ. Nu toate rile au câte un drept de vot. Pre edintele Comisiei va fi propus de Consiliul European. Num rul domeniilor politice în care va fi necesar votul în unanimitate va fi redus considerabil. Membrii Comisiei pot fi i revoca i din func ie printr-un vot de neîncredere acordat de parlament. Prin majoritate dubl se în elege c cel pu in 55% din statele membre trebuie s fie de acord. Parlamentul este ales o dat la 5 ani direct de cet enii statelor membre i reprezint popula ia în puterea legislativ . Este deci o parte component a puterii legislative. Num rul deputa ilor din fiecare ar depinde în principiu de popula ia acesteia. iar membrii Comisiei Europene vor fi ale i de Parlamentul European pe o perioad de cinci ani. La ora actual . fiind alc tuit în func ie de sfera politic respectiv din mini trii de resort din guvernele na ionale. adoptarea unei legi se face ori în unanimitate. Atribuirea posturilor de comisar rilor membre se va face atunci prin rota ie. Aceasta are rolul de a înainta proiecte legislative (drept ini iativ) i de a controla respectarea legilor.

respectiv din cauza dep irii competen elor acesteia. Curtea de Justi ie a Comunit ilor Europene are în primul rând rolul de a solu iona litigiile dintre Comisie i statele membre ap rute din cauza neaplic rii sau nerespect rii deciziilor Comisiei. ci î i comunic constat rile celorlalte institu ii ale UE. Curtea de conturi are rolul de a controla bugetul UE (veniturile i cheltuielile UE).pentru permite astfel o reprezentare adecvat a partidelor politice na ionale. Curtea de Justi ie a Comunit ilor Europene Curtea european de justi ie este curtea suprem i deci puterea juridic . . Al turi de aceasta curtea r spunde la întreb rile puse de instan ele na ionale cu privire la interpretarea legisla iei UE. Competen a legislativ a Parlamentului European va cre te pe viitor considerabil în raport cu cea a Consiliului de mini tri. organul de control al i Curtea european de prim Uniunii. din anul 2009. Cele dou instan e sunt alese de guvernele rilor membre pe o durat de ase ani. În competen a Cur ii europene de prim instan intr dosarele de trimitere în judecat înaintate de persoanele fizice i juridice. num rul deputa ilor va fi maxim 750 odat cu aderarea României i Bulgariei la UE. Aceste dosare pot fi trimise la Curtea de Justi ie a Comunit ilor Europene numai dup ce au fost judecate de Curtea european de prim instan . u urând astfel activitatea Cur ii de Justi ie a Comunit ilor Europene. O dat la trei ani are loc o realegere par ial a celor dou instan e. Curtea European de Conturi Curtea European de Conturi este alc tuit din câte un membru din fiecare ar a UE i este aleas de Consiliul de mini tri pe o perioad de ase ani. Al turi de Curtea European de Justi ie mai exist instan . La actualele alegeri europene. În sistemul legislativ bicameral al UE Parlamentul European corespunde deci ³Camerei inferioare´. . Ambele instan e sunt alc tuite din câte un judec tor din fiecare stat membru. Curtea European de Conturi nu are drepturi directe de ac iune.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->