Centrul European de Studii Covasna – Harghita

Consecin ele adoptării statutului minorită ilor na ionale asupra Statului Român şi a românilor din jude ele Covasna, Harghita şi Mureş
Sinteză documentară Prezenta Sinteză documentară cuprinde selec iuni din mai multe studii, articole, rapoarte, comunicate, rezolu ii, apeluri ale unor specialişti din mediul academic, reprezentan i ai principalelor partide politice parlamentare, şi ai Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Alte materialele care abordează problematica consecin ele adoptării statutului minorită ilor na ionale asupra Statului Român şi a românilor din jude ele Covasna, Harghita şi Mureş sunt postate pe site-ul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, la adresa: www.forumharghitacovasna.ro * * *

I. Considera ii generale referitoare la proiectul de lege privind Statutul minorită ilor na ionale din România. I.1. Principalele ini iative şi proiecte anterioare proiectului de lege privind Statutul minorită ilor na ionale
Ini ierea proiectului de lege privind Statutul minorită ilor na ionale din anul 2005 a fost precedată începând cu anul 1990 de o serie de ini iative care se întind de la recunoaşterea altor drepturi individuale ale persoanelor apar inând minorită ilor na ionale decât cele deja reglementate până la acordarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice, sub denumirea de inutul secuiesc unei regiuni care ar urma să includă jude ele Covasna, Harghita şi par ial Mureş. Astfel, în anul 1993 a fost ini iat de UDMR proiectul de lege privind minorită ile na ionale şi comunită ile autonome. Similar proiectului de lege în discu ie şi acest proiect viza deopotrivă acordarea de drepturi individuale şi acordarea de drepturi colective. Proiectul prevedea împăr irea statului pe criterii etnice, recunoaşterea minorită ilor etnice ca elemente constitutive ale statului şi deci consacrarea statului multina ional, precum şi acordarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. O altă propunere legislativă, ini iată de parlamentari ai UDMR, o reprezintă proiectul de lege privind Statutul de autonomie a inutului Secuiesc din anul 2004. De men ionat aici este că, după respingerea la Senat, această ini iativă a fost transmisă Camerei Deputa ilor ca şi cameră decizională care a ezitat până în prezent să se pronun e asupra ei. Acest proiect de lege se află la Camera Deputa ilor din 12 octombrie 2005. Propunerea vizează constituirea unei regiuni autonome sub denumirea de inutul secuiesc în care, colectivitatea autohtonă să dispună de prerogative de autoadministrare şi chiar de unele prerogative de ordin statal. Potrivit proiectului, inutul secuiesc ar fi o regiune autonomă cu statut special şi ar avea următoarele autorită i: consiliul de
1

autoadministrare, ca autoritate legiuitoare autonomă, comisie de autoadministrare şi preşedinte al inutului secuiesc ca autorită i executive autonome Cele două ini iative prezentate sunt înso ite de o multitudine de alte proiecte cu caracter segmentar şi de etapă. De amintit sunt în context şi ini iativele legislative şi/sau de altă natură care converg spre acelaşi scop, ori demersurile pe lângă organiza iile interna ionale ale Republicii Ungare de sus inere a drepturilor colective şi a acordării de către România a autonomiei politice pentru minorită ile na ionale şi, în special, pentru minoritatea maghiară. Din punctul de vedere al ini iatorilor, aceste proiecte de acte normative ori acte normative adoptate, interne şi externe, sunt fundamentate pe faptul că maghiarii sunt considera i o componentă inalienabilă a na iunii maghiare universale. Pe fond, aceste deziderate nu doar că exced în totalitate sistemului de protec ie al minorită ilor na ionale consacrat de către dreptul interna ional dar, nici nu se află în legătură cu drepturile şi obliga iile ce fac obiectul acestui sistem care urmăresc şi sunt circumscrise obiectivului egalită ii depline şi efective între persoanele apar inând minorită ii şi persoanele apar inând majorită ii. În literatura de specialitate acestea au fost considerate formule alternative la variantele revizioniste tradi ionale

I.2. Considera ii privind proiectul de lege privind Statutul minorită ilor na ionale din România
Proiectul de lege privind Statutul minorită ilor na ionale din România a fost ini iat de către Guvernul României în anul 2005 şi a fost respins de către Senatul României la data de 24 octombrie a aceluiaşi an şi se află în prezent în dezbaterea Camerei Deputa ilor. Textele proiectul de lege pot fi clasificate în două mari categorii: a) texte care reiau prevederi legale deja existente, precum cele privind prevenirea faptelor de discriminare, utilizării limbii materne în rela ia cu autorită ile publice, învă ământul în limba maternă, organizarea şi finan area de la bugetul statului de mijloace mass-media în limba maternă, libertă i religioase etc. şi, b) texte care reglementează autorită i, institu ii juridice şi alte elemente circumscrie sferei autonomiei politice a minorită ilor na ionale. Principalele referiri vizând acordarea autonomiei politice şi consacrarea drepturilor colective pentru minorită ile na ionale sunt: cele privind impunerea minorită ilor na ionale ca factori constitutivi ai Statutului Român, cele privind constituirea minorită ilor ca persoane juridice, cele privind înfiin area de organisme ale minorită ilor na ionale (cele mai reprezentative astfel de organisme fiind consiliile na ionale ale autonomiei culturale, dotate cu personalitate juridică de drept public şi investite cu autoritate de stat), cele privind obligarea autorită ilor statului de a ob ine acordul Consiliului Na ional al Autonomiei Culturale al Minorită ii respective, înainte de adoptarea unor decizii şi în acele situa ii prevăzute de proiectul de lege etc. Având în vedere cele expuse se poate formula o primă concluzie şi anume aceea că, prin aceste prevederi, dar şi prin alte prevederi subsidiare, Statutul minorită ilor na ionale, în această formă, pune bazele schimbării caracterului de stat na ional al României în acela de stat multina ional. Aceasta deoarece, reglementările mai sus amintite sunt specifice acestei forme de organizare statală. Din acest punct de vedere proiectul de lege poate fi apreciat ca fiind neconstitu ional în cazul dispozi iilor subsumate acordării autonomiei politice. Aceeaşi concluzie se impune şi în situa ia impunerii ob inerii
2

acordului consiliilor na ionale ale autonomiei locale de către autorită ile centrale ale statului, fără de care, adoptarea deciziilor de interes pentru minorită ile na ionale nu se poate face. Alături de alte prevederi ale proiectului, acest element, statuează implicit realizarea unui partaj de suveranitate între stat şi minorită i. O a doua observa ie cu caracter general, făcând abstrac ie de discu ia referitoare la neconstitu ionalitatea proiectului, acesta nu ine cont de posibilită ile concrete ale României de sus inere financiară a drepturilor colective şi de oportunitatea unei astfel sus ineri. Pe de altă parte, proiectul de lege con ine paragrafe confuze, în unele situa ii minorită ile na ionale părând a fi văzute ca na iuni. Astfel, în con inutul proiectului se face vorbire de comunită ile minorită ilor na ionale ori de simboluri na ionale şi sărbători na ionale. Pe fondul prevederilor referitoare la învă ământul la toate nivelurile în limba minorită ilor na ionale, utilizarea în toate raporturile publice a limbii materne, obligativitatea cunoaşterii de către func ionari publici, agen i de poli ie, grefieri, personal medico-sanitar, sus inerea tuturor sus inerea tuturor examenelor educa ionale ori profesionale în limba maternă, fără prevederi referitoare la platforme şi instrumente de însuşire a limbii oficiale române, putem concluziona că efectele acestui mod neechilibrat de reglementare va conduce în timp la formarea unor grupuri de persoane apar inând minorită ilor na ionale care nu vor cunoaşte limba română. Aceleaşi reglementări, prin modul de formulare, precum şi dispozi iile referitoare la redactarea documentelor oficiale în limba maternă a persoanelor apar inând minorită ilor na ionale de către autorită ile publice centrale, institu ii de învă ământ, institu ii de cultură, culte, indiferent dacă acestea se află sub autoritatea statului, organelor administra iei publice locale sau autorită ilor minorită ilor na ionale, constituie o aducere a limbilor minorită ilor na ionale în sfera caracterului de limbi oficiale. Prin faptul că aceste prevederi incumbă şi administra iei centrale a statului, nu doar autorită ilor locale, vom remarca faptul că acest text conferă limbilor minorită ilor na ionale caracter de limbă poten ial oficială la nivel na ional, depăşindu-se astfel chiar eventual caracter, oricum neconstitu ional, de limbă oficială regională. Un aspect esen ial de analizat priveşte consecin ele adoptării şi aplicării în această formă a statului persoanelor apar inând minorită ilor na ionale asupra cetă enilor români de na ionalitate română din unită ile administrativ – teritoriale în care aceştia sunt numeric inferiori, care reclamă adâncirea inechită ilor şi a discriminării la care sunt deja supuşi, discriminare constată prin mai multe hotărâri al Consiliului Na ional pentru Combaterea Discriminării şi care, de facto, fiind numeric inferiori, suportă toate avatarurile situa iei de minoritar. Aceştia consideră că inechită ile şi discriminările vor lua amploare până la determinarea mai mult sau mai pu in paşnică de părăsire a jude elor Covasna şi Harghita, deziderat ce reiese din unele discursuri publice ale liderilor politici şi civici maghiari precum şi din presa controlată de aceştia. Nu în ultimul rând, o analiză pragmatică a efectelor eventualei adoptării a proiectului de lege în discu ie, se impune şi în raport de ob inerea de către persoanele apar inând minorită ii maghiare, organizate în baza acestui proiect România în corpora ii publice cu drept de autoadministrare, a cetă eniei maghiare în baza noi legii maghiare a cetă eniei din anul 2011.
3

Pe fondul celor arătate, se poate formula concluziona cu certitudine asupra caracterului neconstitu ional al proiectul de lege privind Statutul minorită ilor na ionale din România, asupra faptului că acesta excede sistemului de protec ie al minorită ilor na ionale reglementat în documentele juridice interna ionale. El poate fi apreciat exclusiv ca un deziderat politic al UDMR, pe care România îl poate satisface sau nu, în baza voin ei sale suverane şi nu în baza unor obliga ii interna ionale şi numai în urma unei eventuale şi prealabile revizuiri constitu ionale.

II. Proiectul legii Statutului minorită ilor na ionale asigura cadrul legal pentru constituirea enclavei maghiare pe cuprinsul jude elor Harghita, Covasna şi par ial Mureş
Proiectul Statutului minorită ilor na ionale promovează concepte cu voca ie de suveranitate la adăpostul retoricii drepturilor minorită ilor. Proiectul men ionat destructurează juridic statul roman, prin instituirea unor elemente statale noi, precum: „comunitatea na ională a minorită ilor”; „pământul natal al comunită ii” maghiare şi „autonomie culturală a minorită ilor na ionale”. Destructurarea statului se dovedeşte o ac iune juridică complexă, de destrămare a normelor de drept care reglementează statul, fiind promovată de UDMR. Destrămarea normelor de drept se realizează prin introducerea in legisla ie a conceptelor de natură etnică, care modifică con inutul elementelor statului şi inhiba func ionarea eficientă şi plenară a statului în domenii fundamentale. În noul cadru legal, în care statul na ional devine precar, principiile etnice se instituie ca eficiente, având for a juridică de a constitui o nouă entitate statală, de natură etnică. În aceste condi ii, în teritoriul în care maghiarii sunt majoritari, constituirea entită ii statale devine o realitate juridică eficientă si plenară, în eventualitatea adoptării Proiectului Statutului această realitate devenind şi legitimă. Noile concepte de drept public promovate de Proiectul Statutului minorită ilor sunt înso ite de prevederi care lărgesc cadrul juridic segrega ionist si reglementează în sensul unei ac iuni de enclavizare promovată prin lege, în contra reglementarilor constitu ionale si voin ei poporului roman. Teza minorită ilor na ionale ca factor constitutiv în stat este întărită în cuprinsul Proiectului de lege printr-o multitudine de alte instrumente juridice noi, neacceptate de dreptul public. Conceptul de „comunitate na ionala a minorită ilor”, reflectat in forme juridice diverse precum: „minoritate na ională”, „identitate a comunită ii minorită ilor na ionale”, „componenta etnică a unor regiuni locuite în mod tradi ional de anumite comunită i etnice”, „pondere a minorită ilor na ionale” este un astfel de instrument, expresie a viziunii revizioniste şi segrega ioniste a UDMR. Un alt concept juridic nou promovat de Proiectul Statutului, care ine de esen a drepturilor colective etnice, propriu viziunilor segrega ioniste si separatiste, îl reprezintă cel de „pondere a minorită ilor na ionale care locuiesc în anumite zone sau regiuni”. Acest concept intra in conflict cu întreaga filosofie constitu ională, întemeiată pe drepturi, libertă i şi îndatoriri individuale, precum şi pe egalitatea între cetă eni sau solidaritatea acestora. Textele sunt inacceptabile într-o societate modernă, democratică, bazată pe drepturi individuale ale cetă enilor, asemenea concepte, de substan ă colectivistă şi etnică, fiind de natura a genera logica periculoasă a conflictelor şi a purificărilor etnice.
4

Prin urmare, Proiectul Statutului minorită ilor nu instituie numai un element nou al statului, minorită ile na ionale ca factor constitutiv, ci creează şi instrumente juridice noi, de limitare a drepturilor cetă enilor în teritoriile locuite majoritar de maghiari, pe criterii etnice, lingvistice, de na ionalitate şi religioase. Aceste instrumente, precum cel al impunerii respectării unor „ponderi” numerice etnice, reprezintă o condi ie nouă pentru instituirea minorită ilor etnice ca elemente ale unei entită i statale constituite pe teritorii precis delimitate Destructurarea statului prin instituirea unui element nou statal fa ă de cel de „teritoriu na ional”, şi anume „pământul natal al comunită ii maghiare”, care apare in Proiectul Statutului minorită ilor sub forma: „zone ale ării unde minorită ile se regăsesc tradi ional”,„regiuni locuite în mod tradi ional de anumite comunită i etnice”, „zone în care se vorbeşte aceeaşi limbă”, „zone unde exista o anumita pondere a minoritarilor” etc. Destructurarea statului prin instituirea unui element statal nou, diferit de cel al „suveranită ii na ionale”, sub forma: „autonomia culturală a minorită ilor na ionale” Conceptul de „autonomie culturală a minorită ilor na ionale” nu este reglementat de Constitu ie. În elegem con inutul „autonomiei culturale” ca pe un drept decizional al na iunii maghiare de exercitare a suveranită ii în numele poporului maghiar, prin institu ii de drept public, în domenii fundamentale ale statului: organizarea învă ământului, culturii, economiei, administra iei publice. Conceptul de „autonomie teritorială”, definit ca o simpla asociere a administra iilor publice locale, în baza voin ei suverane a na iunii maghiare majoritare din cadrul acelor teritorii, apare ca o consecin ă fireasca a „autonomiei culturale”, un act juridic formal şi cu neputin ă de îngrădit prin instrumentele statului na ional. În consecin ă, „autonomia culturală” reprezintă corolarul juridic al Proiectului Statutului, cel de al treilea element al statalită ii: suveranitatea poporului maghiar şi a institu iilor publice etnice maghiare, în domeniile na ionale ale învă ământului, culturii şi administra iei publice locale, în teritoriile locuite majoritar de maghiari. Proiectul Statutului minorită ilor reglementează, totodată, în Capitolul V, modul în care sunt organizate, func ionează şi sunt alese organele puterii de stat etnice: Consiliile Na ionale ale Autonomiei Culturale. Având ca fundament voin a comunită ilor na ionale ale minorită ilor, exprimata prin vot, Consiliile Na ionale ale Autonomiei Culturale reprezintă adevărate parlamente etnice, care func ionează în sesiuni plenare şi în comisii de specialitate, după modelul Parlamentului României. Consiliile Na ionale Autonomiei Culturale au voca ia legală de a primi delegări de competen e din partea Parlamentului, Guvernului, autorită ilor administra iei publice locale alese privind „identitatea etnică, culturală, lingvistică a minorită ii na ionale”. Consiliile Na ionale ale Autonomiei Culturale dispun de secretariate proprii, care reprezintă atributul executiv al acestora. Consiliile Na ionale ale Autonomiei Culturale au voca ia de a intra in conflict cu autorită ile statului roman, în acele situa ii, pentru solu ionarea conflictelor fiind competente instan ele judecătoreşti de contencios administrativ (art. 72 din Proiect). Practic este vorba despre conflicte institu ionale între organisme statale care exercită, în mod paralel, puterea de stat: pe de o parte puterea publică a poporului român, pe de alta parte puterea publică a comunită ii maghiare, în domeniile expres prevăzute de lege.
5

Proiectul Statutului minorită ilor na ionale este reflectarea Programului politic al UDMR, fundamentat pe concepte ideologice şi juridice neconstitu ionale, de esen ă revizionistă, segrega ionistă şi separatistă, care pun în centrul viziunii autoorganizarea, autoadministrarea şi autodeterminarea comunită ilor minoritare, mai precis a comunită ii maghiare, pe criterii etnice. Ac iunea legislativă reprezintă o înlăturare a conceptelor şi principiilor juridice constitu ionale legate de definirea, organizarea şi func ionarea statului român. Complexul de concepte şi principii juridice noi, fundamentate pe teoria drepturilor colective, a drepturilor istorice la pământul natal, a drepturilor de autoorganizare, autoadministrare şi autodeterminare substituie conceptele constitu ionale. Acest complex reprezintă o ac iune de destructurare juridică sistematică a statului na ional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil român, creat pe principiul drepturilor individuale ale cetă enilor. Destructurarea constă în denaturarea şi redefinirea celor trei elemente fundamentale ale statului: popula ia, teritoriul şi suveranitatea, ca realită i juridice etnice. Ac iunea legislativă reprezintă, în acelaşi timp, constituirea unei noi entită i statale, de esen ă etnică, apar inând minorită ii maghiare, în teritoriile locuite majoritar de aceasta, cu organisme de stat etnice, care limitează suveranitatea na ională şi o substituie printr-o suveranitate nouă, etnică, în domenii fundamentale ale vie ii publice: învă ământ, educa ie, cultură, alte drepturi de natură etnică, lingvistică, religioasă. Ac iunea legislativă reprezintă, în fapt, constituirea autonomiei teritoriale a minorită ii maghiare în teritoriile locuite majoritar de aceasta, autonomia culturală con inând implicit elementul teritorialită ii. Autonomia teritorială este, în accep ia Programului UDMR, un ultim pas, pur formal, de asociere a administra iilor locale în teritoriile locuite majoritar de maghiari. Proiectul nu reprezintă interesele comunită ii maghiare şi nici ale românilor, mai ales a românilor numeric minoritari în jude ele Harghita, Covasna şi par ial Mureş. Proiectul are conota ii proprii ideologiilor de tip totalitare.

III. Alte aspecte generale privind consecin ele adoptării statutului minorită ilor na ionale asupra Statului Român şi a românilor din jude ele Covasna, Harghita şi Mureş
Încă de la supunerea spre dezbatere publică a proiectului Legii statutului minorită ilor na ionale, reprezentan ii societă ii civile şi ai principalelor partide politice din jude ele Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi ai mediului academic, şi-au exprimat public dezacordul fa ă de adoptarea acestui proiect de lege, subliniind consecin ele grave ce le-ar avea adoptarea lui în forma propusă de UDMR. Din multitudinea demersurilor întreprinse, în acest sens, am re inut câteva: A. MEMORANDUM înaintat la 1 noiembrie 2005, de către reprezentan ii organiza iilor civice şi forma iunilor politice din jude ele Covasna şi Harghita, în care, printre altele se men ionează: „Ne exprimăm îngrijorarea fa ă de demersurile liderilor UDMR privind realizarea cu orice pre a autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului „ inut Secuiesc”, obiectiv pentru care autonomia culturală este, după cum nu se sfiesc să o declare, un pas
6

decisiv, acesta asigurând cadrul institu ional şi func ional al autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Considerăm că acest demers, făcut cu ignorarea totală a comunită ii româneşti, este un act nepermis de arogan ă si sfidare la adresa locuitorilor care nu apar in etniei maghiare din jude ele Covasna, Harghita şi Mureş şi care reprezintă peste 40 % din totalul popula iei celot trei jude e”. B. Comunicatul de presă al Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, din 7 septembrie 2006, document în care se reafirmă pozi ia societă ii civile româneşti din cele două jude e, de respingere a proiectului Statului minorită ilor na ionale, după cum urmează: „Printre altele, proiectul ignoră cu desăvârşire asigurarea protec iei persoanelor de na ionalitate română, aflate în minoritate în ariile locuite preponderent de minorită i na ionale. Exemplul tipic este Harghita şi Covasna unde, dacă s-ar adopta în forma actuală, proiectul ar duce la crearea de jure a unui stat în stat, guvernat de UDMR, ceea ce contravine tuturor legilor şi conven iilor europene. Atunci când vor vota, parlamentarii trebuie să aibă în vedere şi efectele nefaste în climatul psiho-socio-cultural şi uman pe care le-ar putea avea aprobarea acestui proiect asupra românilor din Covasna şi Harghita, care se văd abandona i de statul român şi considera i „pierderi colaterale”, inevitabile, în procesul de tranzi ie şi de integrare în Uniunea Europeană. Actualul cadru juridic asigură pe deplin protec ia minorită ilor na ionale, exercitarea nestingherită a tuturor drepturilor identitare, culturale, educa ionale, la standarde superioare celor europene. În această situa ie, cei care au nevoie de un cadru legal de protec ie sub acest aspect sunt românii din zonă, ce constituie o minoritate numerică supusă discriminării şi marginalizării sub „sceptrul UDMR”, în mijlocul României. Facem apel la toate for ele politice şi civice româneşti, din întreaga ară şi din Diaspora, să ac ioneze pentru sus inerea demersului nostru menit de a preveni legiferarea unui astfel proiect de lege contrar legisla iei europene şi Constitu iei României.” C. Apelul pentru apărarea demnită ii na ionale al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, din 2 aprilie 2011, din care redăm: „Reprezentan ii românilor din cele trei jude e şi-au exprimat îngrijorarea fa ă de efectele unor ac iuni organizate în 15 martie, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, precum şi fa ă de consecin ele pe care le-ar avea adoptarea unor proiecte de legi în forma propusă de UDMR în principal proiectul Legii statutului minorită ilor na ionale şi cel al regionalizării României. S-a făcut apel pentru apărarea demnită ii na ionale şi s- a solicitat crearea unui curent în Parlamentul României, fără culoare politică, care să împiedice votarea unor legi care duc la pierderea autorită ii statale în jude ele Covasna, Harghita şi Mureş. S-a precizat că grupul de ac iune pentru demnitatea na ională va face tot ceea ce îi stă în putin ă pentru men inerea unei stări de normalitate în Harghita, Covasna şi Mureş, unde etnicii maghiari din România trăiesc în majoritate, precizându-se că normalitate înseamnă convie uire multietnică şi pluriconfesională şi nu o enclavă etnică în inima României” Toate analizele prezentate, şi multe altele, au avut la bază studierea legisla iei europene în materie, concluziile unor cercetări sociologice şi pozi ia principalelor segmente ale societă ii civile româneşti şi ale partidelor politice din jude ele Covasna, Harghita şi Mureş.
7

Demersurile întreprinse au pus în eviden ă faptul că, autorii acestui proiect legislativ configurează viitorul statut al minorită ilor etnice din România pe câteva paliere dominante: reglementarea drepturilor persoanelor apar inând minorită ilor etnice ca drepturi colective; teritorialitatea, ca element fundamental al exercitării drepturilor colective; delegarea competen elor autorită ilor statului (la nivel central şi local) către organe alese pe criterii etnice. Prin prevederile sale, proiectul Legii statutului minorită ilor na ionale, va conduce la adâncirea inechită ilor şi discriminării la care sunt deja supuşi românii din Covasna şi Harghita, care, de facto, fiind numeric minoritari, suportă toate avatarurile situa iei de minoritari, fără a se bucura de jure de protec ia statutului juridic de care beneficiază toate minorită ile na ionale. Obiectivul principal al proiectului de act legislativ îl reprezintă ob inerea cu orice pre a autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului „ inut Secuiesc”, obiectiv pentru care autonomia culturală este, după cum nu se sfiesc să o declare, un pas decisiv. Proiectul legislativ adoptă un punct de vedere centrat nu pe individ ci pe colectivită i, „comunită ile na ionale”, abordare ce contravine normelor dreptului interna ional în materie, încălcând, totodată, ordinea juridică constitu ională şi valorile fundamentale ale statului român. Nicio conven ie interna ională nu acordă minorită ilor etnice dreptul la autonomie sau la autodeterminare. Unele dispozi ii ale proiectului pot conduce, prin consecin ele lor, la construirea unei realită i dominată de existen ă separată a minorită ilor na ionale, punctele de legătură dintre acestea şi popula ia majoritară urmând să fie reduse la minimum. Evolu ia societă ii româneşti postdecembriste ne arată că, proiectul Legii statutului minorită ilor na ionale, nu reprezintă un obiectiv final al UDMR, ci doar o nouă etapă în realizarea dezideratului său strategic: separatismul teritorial, scoaterea jude elor Covasna, Harghita şi par ial Mureş, de sub suzeranitatea Statului Român. Dată fiind natura obiectului acestui proiect de lege, faptul că efectele sale depăşesc cadrul strict al drepturilor minorită ilor na ionale, specialiştii consideră că dezideratele politice care stau la baza sa, nu pot fi satisfăcute în cadrul unor negocieri politice între partide sau prin simplul vot al Parlamentului. Interesând suveranitatea na ională, prin partajul de suveranitate pe care acest proiect îl presupune, dar şi ordinea constitu ională, modificările constitu ionale şi legale pe care această ini iativă le presupune vor trebui validate prin referendum na ional. Prin prisma art. 152, alin. (1) din Constitu ie însă, o revizuire care să afecteze caracterul na ional, integritatea teritorială şi limba oficială nu este posibilă. Sf. Gheorghe, 6 iunie 2011 Biroul de presă al C.E.S.C.H.

8

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful