POLITICA DE CONCUREN

SEC IUNEA I Dreptul concuren ei în spa iul european 1. Preliminarii

a. Interna¡ionalizarea ( mondializarea ) vie ii afacerilor este o puternic realitate care impun confruntarea oamenilor i a întreprinderilor i oblig la o anumit organizare mondial a comer ului i o articulare a diferitelor reguli de concuren în vigoare în lume1.

b. În acest context, dreptul comunitar al concuren ei, simbolizat, de la început, prin art. 85 i 86 din Tratatul de la Roma devenite art. 81-82 prin

Tratatul de la Amsterdam, constituie ansamblul de reguli comunitare ale concuren ei i influen eaz , substan ial, întreg spa iul european economic. c. Conlucrarea i cooperarea interna ional în domeniul concuren ei este realizat atât prin organiza iile mondiale implicate (OCDE, OMC .a.), cât i prin acorduri multilaterale sau bilaterale, de mare importan , cum ar fi cele cu SUA, Canada, Japonia .a.2. Dar, progrese însemnate sunt înregistrate în direc ia unei obliga ii de curtoazie pozitiv fa din partea adun rii Statelor (sau a pie elor .... )

de altele, astfel încât, atunci când practicile anticoncuren iale ale unui stat

integrat. negociat în cadrul Rundei Uruguay. Dreptul i politica comunitarå a concuren ei nu se substituie celor ale statelor membre. pt. de rela iile cu dreptul na ional al fiec rui stat membru cât i de faptul c ea se integreaz în perspectiva de ansamblu a construc iei europene. exportatori).neutru cauzeaz dificult i într-un alt stat (ex. autorit ile spre a acestuia din urm pot cere primelor s aplice regulile lor de concuren restabili situa ia3. . Specificitatea dreptului comunitar al concuren ei concuren în UE este dat de originalitatea. Dar. ci ele trebuie examinate. d. în lumina principiului primatului dreptului comunitar i a celui al subsidiarit ii. con inutul i a politicii de i obiectivele reglement rilor. progresele notabile au fost realizate prin Acordul general asupra concuren ei serviciilor.

cu toate diferen ele dintre ele.1. care este prev zut în Regulamentul 4064-89 din 21. Caracterele dreptului comunitar al concuren ei a. Politica de concuren i regulile comunitare de concuren 2.controlul prealabil al opera iunilor de concentrare final .regulile care se adreseaz întreprinderilor i . Regulile care se adreseaz regrupate în jurul a doi poli: Statelor sau autorit ilor publice pot fi .2. con inute în art. fiind încadrat în jurul a dou axe principale : .XII. Dreptul comunitar al concuren¡ei se fondeaz pe cele trei tratate comportamentul Statelor membre sau al autorit ilor constitutive. Regulile care se adreseaz întreprinderilor se pot grupa în trei categorii: . 85). 81 (ex. 82 (86) i . Dreptul comunitar al concuren ei este relativ autonom i specific. . b.1989.regulile care vizeaz publice. c. adoptat de Consiliu d. care au ghidat i constru ia european . al CE.cele privind abuzul de pozi ie dominant .prohibi ia în elegerilor prev zut în art.

87 (83) ale Tratatului de la Roma confer Consiliului competen a de a adopta reglement ri de exceptare a anumitor sectoare de la regulile comune concuren ei (ex... în contextul obiectivelor generale ale construc iei europene. Ele trebuie s fie aplicate i interpretate de o manier finalist sau teleologic . pia a transporturilor sau cea a agriculturii . 85 (81) consacr principiul interdic iei în elegerilor restrictive de concuren .3. 86 (82) sanc ioneazå exploat rile abuzive ale pozi iilor dominante. 86 ex. de interes economic general sau prezentând caracterul unui monopol fiscal (art. 2. 4 b) Obiectivele politicii de concuren nu au fost fixate in terminis în Tratatul de la Roma. 90) i .).. conturând pe cele specifice acesteia. întreprinderile titulare a drepturilor speciale sau exclusive i în cele însårcinate cu gestiunea . Regulile de concuren a) Regulile de concuren i politic de concuren figureaz în primul capitol al regulilor comune din partea a III-a a tratatului. au integrat politica de concuren . consacrat Politicii Comunit ii Prin urmare regulile concuren ei trebuie s fie plasate i aplicate în perspectivele generale ale construc iei europene. Comisia i Consiliul. cum ar fi: .cele care sunt relative la ajutoarele statului (art.a. ceea ce a f cut dificil determinarea clar a con inutului acestei politici.. 87) 2. Textul art. Regulile comune concuren¡ei ¿i pie¡ele comune speciale Dispozi iile art. iar cel din art.cele referitoare la întreprinderile publice.2.

progresul tehnic.protec ia i interesele consumatorilor.protec ia mediului. considerate sectoare strategice. . d) Coordonarea cu politicile na ionale de concuren principal.controlul ajutoarelor date întreprinderilor na ionale. telecomunica ii). în special pentru a evita falimentul i a preveni apari ia unor probleme sociale.liberalizarea pie ei serviciilor (electricitate. transporturi. . de acorduri i m suri monopoliste care afecteaz schimburile între statele membre i ar limita libera competi ie pe pia a intracomunitar . . . prin deschiderea lor pentru competitori din alte ri membre.controlul preventiv al fuziunilor i al concentr rilor de întreprinderi i .interzicerea folosirii pozi iei dominante ca un avantaj pe pia a comun .interzicerea practicilor de concentrare. c) Principiile politicii de concuren textelor speciale ale Tratatului: . . prin dou c i: se realizeaz ..cooperarea întreprinderilor pentru înt rirea coeziunii economice i sociale.prosperitatea economiei Uniunii i a cet enilor ei europeni i . în spiritul . . în sunt formulate de doctrin 5.

. cât i aplicarea ei depind. Compatibilitatea politicii de concuren cu celelalte politici comunitare este. jurispruden a comunitar ) i pe o incontestabil practic a serviciilor Comisiei6. CE în acest scop. se sprijin pe o baz juridic Se poate conchide c politica de concuren solid (tratatele. regulamentele. 85-86 TCE) în rile membre. în special pe cea comercial dus fa de state ter e i pe cea industrial . asigurat de Comisia European . într-o mare m sur .prin aplicarea direct a normelor comunitare (art.prin armonizarea legilor na ionale pe baza normelor comunitare i aplicarea lor sub supravegherea unor organe specifice. având competen a s se raporteze la dreptul comunitar (Consiliul concuren ei . de starea în care se afl integrarea economic . care coordoneaz politicile.). ceea ce a permis îndep rtarea unor abuzuri i a evitat proliferarea practicilor discriminatorii. Direc iile politicii. . . îns .J. oricare persoan interesat având posibilitatea de a sesiza tribunalele na ionale i C. în general. de voin a politic a institu iilor comunitare i de transparen a necesar a autorit ilor na ionale. în continuare.a.

acordare de penalit i. adjudecare. mult mai dinamic . relativ (fuziuni)³. în deplin concordan cu filosofia politicii concuren ei.7 Sus inerea deplin a politicii concuren ei a constituit un punct important în relansarea Comunit ii anilor ¶80. impunere.SEC IUNEA A II-A Dezvoltarea politicii europene de concuren 1. devenit avangard a politicilor comunitare.8 Regulamentul nr. 19/1965 i-a accentuat rolul s u de control asupra sectorului privat. cei mai activi i contributivi actori comunitari fiind Comisia i Curtea de Justi ie (CEJ). Prima. ÄÎn ultimii 40 de ani aplicarea politicii europene a concuren ei s-a extins par ial datorit noilor competen e ce i s-au dat i aplic ri cu succes de c tre Comisie a puterilor cu care era învestit i care se bucura de sus inerea justi iei³. a pus accent mai vizibil pe politicile economice. Integrarea european a anilor ¶90 este marcat substan¡ial de locul central ocupat de politica concuren ei pe agenda ofensiv a Comisiei. Stabilirea politicii de concuren i procesul institu ional Politica european a concuren ei s-a dezvoltat împreu å cu politicile na ionale. 17/62 privind concuren a a acordat Comisiei puteri de investigare. dar în anii ¶70 ea a fost Äsufocat de rezisten a guvernelor membre fa tratatelor. iar cel nr. la ajutoarele din partea statului de puterea i de noile m suri politice 7 8 .

9 . 2. conferite în 1960 comisiei. au creat i anumite dificult i. Datorit rolului redus atribuit Parlamentului European în politica de concuren se consider în doctrina de specialitate. de i prime te Raportul Anual privind Politica Concuren ei. generate de modul în care au fost definite i exercitate. unei Äeconomii moderne globalizatoare i unei Uniuni format din mai mult de 20 de state³. totu i. mai ales.9 Diagrama de mai jos este edificatoare în privin a procedurilor i prerogativelor Comisiei. c exist un deficit democratic în comportamentul antitrust.1. 81-82 ale TCE se aplic acelor activit i care sunt considerate esen a politicii antitrust. adic o serie de practici în domeniul afacerilor private ce pot fi interpretate ca anticoncuren iale. s-a conturat opinia c aceste competen e. 17/1962 a acordat Comisiei largi puteri. care a dobândit un rol crucial în domeniul politicii de concuren . Astfel. Legisla ia antitrust ± esen a politicii de concuren Dispozi iile art. nu mai corespund perioadei extinderii i. Comisia se supune rigorilor legii comunitare i sesizeaz Curtea de Justi ie. Dezvoltarea politicii de concuren 2.Totu i. Reglement rile comunitare derivate care au implementat Regulamentul Consiliului nr. care. c ci Parlamentul European are doar un rol consultativ în ce prive te legisla¡ia i politica concuren ei.

Fig 1. dar.1. Comisia nu a renun at la autonomia sa tutelar i nici nu a efectuat simplific ri ale procedurilor. 81-82 TCE a ap rut ca iminent datorit volumului mare a cazurilor la Comisie i a criticilor asupra procedurilor i puterilor acesteia. cea mai radical reform o constituie înlocuirea Regulamentului . Reforma aplic rii art.

2003. În acest scop guvernele statelor membre au invocat o multitudine de motive care s justifice interven ia statului spre a ajuta industria: .men inerea aceleia i for e de munc . 87(1) TCE impun un control riguros al acestor ajutoare de stat. Procesul de monitorizare cuprinde mai multe mecanisme i faze ± se cere guvernelor membre s informeze Comisia asupra oric rui plan de acordare de subven ii. . în care monitorizarea strict constituie scopul central. . Dispozi iile art. apoi se realizeaz o verificare efectuat de Comisie. adic pia a liber . concuren a în spa iul comunitar. care pun în pericol competi ia i.dezvoltarea de noi ramuri industriale ori de noi capacit i industriale. firmelor private i de stat.reducerea dezechilibrului regional. iar. 2.2. a subven iilor de stat . Diferen ierea între aceste scopuri ori reducerea gradului prin care acest ajutor de stat altereaz economia european . deci. se adopt de c tre Comisie decizia de modificare ori de interzicere a ajutoarelor respective (a se vedea diagrama urm toare). 17/62 cu cel nr. 1/2002. întrucât ele au constituit mijloacele esen iale prin care guvernele i-au condus economiile. Ajutorul statului i controlul subven iilor Politica european a concuren ei s-a adresat. ceea ce duce la o procedur mai rapid de rezolvare a plângerilor.IV. deopotriv . . intrat în vigoare la 1.atragerea de investi ii str ine.a. în final. sunt elementele cheie ale politicii Uniunii Europene. obiectivul principal al acesteia fiind reglementarea ajutoarelor de stat.nr.

de utilit i i infrastructuri. pentru Comisie o constituie Ätratarea regrup rii 10 . Reglementarea fuziunilor Lipsa unei prevederi din Tratatul de la Roma privind posibilitatea de control a fuziunii a generat i în legisla iile na ionale absen a ei în privin a concuren ei. ea a început s examineze cu mai mult rigurozitate aceste subven ii. 2. ceea ce a impus o nou legisla ie comunitar . dar.3. îns . Consiliul a adoptat Regulamentul 994/98 care permite Comisiei s acorde în bloc ajutor prin diferen e programe orizontale sau regionale. Textul art. se impune o politic puternic .În general Comisia a fost permisiv în privin a aplic rii regulilor de acordare a ajutoarelor de stat. care va viza i sectoare mai dificile precum cele de po t corpora iile. În mai 1998. i c i ferate. care s previn ca abaterile private sau publice de la concuren s submineze pia a unic . iar în noiembrie 1998 a adoptat Regulamentul procedural nr. 86 TCE vizeaz direct sectoarele Äde interes economic general³ i impune ca regulile concuren ei s fie aplicate în aceste sectoare atâta timp cât nu contravin interesului general (Sectoarele economice de interes general sunt reprezentate de firmele publice i monopolurile na ionale.10 2. a adar. care înso e te schimbarea structural ³. 83/99.4. Liberalizarea monopolurilor Într-o economie. din ce în ce mai mult integrat în spa iul european. în transporturile aeriene. apoi. prin care a codificat regulile de monitorizare de c tre Comisie a ajutorului de stat. Cea mai mare provocare. în ultimii ani. Comisia a introdus reforma în telecomunica ii în 1998 i. iar în 1999 a declan at liberalizarea energiei. o strategie treptat . aplicând.

În partea a III-a a Constitu iei Uniunii Europene. Astfel. intitulat ³Politicile i func ionarea Uniunii´. îns . Capitolul I ³Pia a Intern ´ include în Sec iunea a 5-a ³REGULI DE CONCUREN subsec iuni: ´. regulamentul Fuziunilor 4064/1989. a sugerat adoptarea legisla iei comunitare în materie. totodat .Jurispruden a Cur ii de la Luxemburg a atribuit.E. Comisiei competen a de a ac iona direct i de a interveni într-o serie de fuziuni i. progresul tehnic i economic. are ca obiect reglementarea i a fuziunilor în care cifra de afaceri global a firmelor implicate a ridica la 5 miliarde ecu. Aceast reglementare stabile te mai multe criterii care includ i structura pie ii. interesele consumatorilor. în Titlul III ³Politici i Ac iuni Interne´. intrat în vigoare în septembrie 1990. iar cifra de afaceri a U. SEC IUNEA A III-A Politica de concuren 1. cu dou . pentru fiecare firm era de 250 milioane ecu.

Ajutoarele acordate de statele membre´. se reglementeaz economic specifice´ i. (art. Costitu ia Uniunii Europene nu calific aceste reguli ca obiect al intern ´. ³politica i monetar ´. regulile de concuren sunt norme constitu ionale fundamentale pentru Pia a Intern . a) 1. Capitolul II ³Politica extern Capitolul III ³Politica comercial comun ´.³Instituirea pie ei interne´.³Capitaluri i pl i´. Sec iunea a 3-a . A adar. 3.³Libera circula ie a m rfurilor´.³Libera circula ie a persoanelor i serviciilor´. Regulile aplicabile întreprinderilor. Sec iunea a 2-a . al aceluia i titlu. apoi. intitulat ³Pia a 3.³Reguli aplicabile întreprinderilor. în Capitolul III ³Politicile din alte domenii i de securitate´. orice decizii de asociere a întreprinderilor i orice practici concertate . în Titlul V. III ± 50 pct. a) Incapacit i i interdic ii. 2. în Capitolul II. Sec iunea a 4-a . 1) ³Sunt incompatibile cu pia a intern i interzise orice acorduri între întreprinderi. O trecerere în revist a principalelor aspecte rezultate din examinarea acestei sec iuni relev cadrul constitu ional al concuren ei în spa iul comunitar. Abia. Regulile constitu ionale de concuren . ci le include în Capitolul I.1. în ³imediata apropiere´ a celor patru libert i fundamentale. iar în unei politici comunitare de concuren . care asigur eficacitatea i func ionalitatea pie ei unice. dup Sec iunea 1 .

´ b) Situa ii permise pentru acordurile. 3) ³Cu toate acestea.´ a) 2. alin. 2) ³Acordurile sau deciziile interzise în temeiul prezentului articol sunt nule de plin drept. 1. desfacerii. ( art. 1 poate fi declarat inaplicabil: oric rui acord sau categorii de acorduri între întreprinderi. în special cele care constau în: a) impunerea direct sau indirect a pre urilor de cump rare sau de vânzare sau a altor condi ii de comercializare inechitabile.care pot prejudicia comer ul din statele membre i care au ca obiect sau ca efect împiedicarea. rezervând consumatorilor o parte echitabil din profitul rezultat i f r a: a) impune întreprinderilor interesate restric ii care nu sunt indespensabile pentru atingerea acestor obiective. oric rei decizii sau categorii de decizii de asociere de întreprinderi i oric rei practici concertate sau categorii de practici concertate menite s contribuie la îmbun t irea produc iei sau a distribu iei produselor sau la promovarea progresului tehnic sau economic. plasându-i pe ace tia în dezavantaj concuren ial. III ± 50 pct. d) aplicarea unor condi ii inegale la presta ii echivalente în raporturile cu partenerii comerciali. e) condi ionarea încheierii contractelor de acceptarea de c tre parteneri a unor presta ii suplimentare care. restrângerea sau denaturarea concuren ei în cadrul pie ei interne. (art. III ± 50 pct. deciziile i practicile din alin. b) limitarea sau controlarea produc iei. . dezvolt rii tehnice sau investi iilor. prin natura lor sau conform uzan ei comerciale. c) împ r irea pie elor sau surselor de aprovizionare. nu au leg tur cu obiectul acestor contracte.

III ± 52 pct. 1). europene prev zute în alin. Astfel de practici abuzive pot consta în special în: a) impunerea. nu au leg tur cu obiectul acestor contracte. III ± 51). ³Este incompatibil cu pia a intern i interzis. în m sura în care ar putea substan ial a produselor în cauz .´ afecta comer ul între statele membre. III -52). Consiliul hot r te dup consultarea Parlamentului European.´ d) Reglement rile comunitare (art. b) limitarea produc iei. în mod direct sau indirect. plasându-i pe ace tia în dezavantaj concuren ial. ³Regulamentele special: a) s asigure respectarea interdic iilor prev zute în art. III ± 50 i în art. d) 2. desfacerii consumatorilor. III ± 51 prin instituirea de amenzi i penalit i cu titlu comunatoriu. prin natura sau conform uzan ei comerciale. 1 au drept scop în sau a dezvolt rii tehnice în detrimentul . la propunerea Comisiei. c) aplicarea unor condi ii inegale la presta ii echivalente în raporturile cu partenerii comerciali. orice abuz de pozi ie dominant al uneia sau mai multor întreprinderi în cadrul pie ei interne sau pe de o parte substan ial a acesteia. de pre uri de vânzare sau de cump rare sau de condi ii de comercializare inechitabile. ³Consiliul de Mini tri. adopt regulamente europene de punere în aplicare a principiilor prev zute de art.´(art. III ± 50 i III ± 51. d) 1. d) condi ionarea încheierii contractelor de acceptarea de c tre parteneri a unor presta ii suplimentare care.b) d posibilitatea întreprinderilor de a elimina concuren a pentru o parte c) Abuzul de pozi ie dominant (art.

III ± 55 ± III ± 58. de a asigura o supraveghere eficient de a simplifica pe cât este posibil controlul administrativ. în special regulilor de concuren . ³1. pe de o parte. 2) e) Dispozi ii speciale (art. a) 1.2. de drept sau de fapt. 3. I-4 alin. 2 i art. În ceea ce prive te întreprinderile publice i întreprinderile c rora le acord drepturi speciale sau exclusive. pe de o parte. regulamentele sau deciziile europene corespunz toare. în special celor prev zute de în art. dispozi iile prezentei sec iuni. III -55). Ajutoarele acordate statelor membre. 2. îndeplinirea misiunii speciale care le-a fost încredin at . III ± 52 pct.b) s determine modalit ile de aplicare a art.´ 3. dac este cazul. III ± 50 alin. Principiul i al Cur ii de Justi ie în aplicarea dispozi iilor i. pe alt parte. Comisia vegheaz la aplicarea prezentului articol i adopt . Dezvoltarea schimburilor comerciale nu trebuie s fie afectat într-o m sur care s contravin intereselor Uniunii. e) s defineasc raporturile între legisla iile na ionale. statele membre nu emit i nu men in nici o m sur contrar dispozi iilor Constitu iei. în m sura în care aplicarea acestor reguli nu împiedic . Întreprinderile îns rcinate cu gestionarea serviciilor de interes economic general sau care prezint caracter de monopol fiscal sunt supuse dispozi iilor Constitu iei. . domeniul de aplicare a dispozi iilor art. precum i regulamentele europene adoptate în aplicarea prezentului articol. d) s defineasc rolul Comisiei prev zute în prezentul alineat. c) s precizeze. 3 luând în considerare necesitatea.´( art. i pe de alt parte. III ± 50 i III ± 51 în diferite ramuri ale economiei. dac este cazul. a) Incompatibilitatea ajutoarelor cu pia a intern .

³Sunt incompatibile cu pia a intern : a) ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali. 1) a) 2. 2) a) 3. III ± 56 pct. prin favorizarea anumitor împrejur ri sau sectoare de produc ie. dac acestea nu modific condi iile schimburilor comerciale într-o m sur care contravine interesului comun. sunt incompatibile cu pia a intern ajutoarele acordate de statele membre sau prin intermediul resurselor de stat. în m sura în care acestea sunt necesare pentru compensarea dezavantajelor economice cauzate de aceast divizare.´. afectate de divizarea Germaniei. a regiunilor în care nivelul de trai este anormal de sc zut sau în care exist un grad de ocupare a fie acordate f r discriminare determinat de originea . c) ajutoarele destinate s favorizeze dezvoltarea anumitor activit i sau anumitor regiuni economice. b) ajutoarele destinate s promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun sau s remedieze perturb ri grave ale economiei unui stat membru. III ± 56 pct. Incompatibilit ile ³absolute´.care denatureaz sau amenin s denatureze concuren a.´( art. c) ajutoarele acordate aconomiei anumitor regiuni ale Republicii Federale Germania. (art. în m sura în care acestea afecteaz schimburile dintre statele membre. cu condi ia ca acestea s produselor. ³Pot fi considerate compatibile cu pia a intern : a) ajutoarele destinate s favorizeze dezvoltarea economic for ei de munc extrem de sc zut. incompatibilit ile ³relative´.³Cu excep ia derog rilor prev zute prin Constitu ie. b) ajutoarele destinate remedierii pagubelor provocate de calamit i naturale sau alte evenimente extraordinare. sub orice form .

. III.d) ajutoarele destinate s promoveze cultura i s conserve patrimoniul. e) alte categorii de ajutoare stabilite prin regulamente sau decizii europene adoptate de c tre Consiliul de Mini tri la propunerea Comisiei. într-o m sur care contravine interesului comun. 3).´(art. dac acestea nu modific schimburile comerciale i ale concuren ei în Uniune.56 pct.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful