PSIHOLOGIE MILITARĂ Curs introductiv

M. Popa

Cuprins
1. 2. 3.

4.

Obiectul și specificul psihologiei militare Domeniile aplicative ale psihologiei militare Scurt istoric al psihologiei militare în lume și în România Poziția psihologilor în organizația militară

1. Obiectul și specificul psihologiei în mediul militar
APA (1998)
PM implică toate disciplinele majore ale psihologiei (clinică, organizațional/industrială, experimentală și socială) Se întinde de la nivelul cercetării fundamentale până la investigațiile cu aplicativitate limitată

Chiacchia (2001)
PM se ocupă cu studiul organizației și vieții militare, precum și a operațiunilor de luptă Modalitățile pot fi foarte variate, de la studii și cercetări, până la evaluări de tip psihodiagnostic sau intervenție de natură clinică

Krueger (2001)
PM: domeniu specializat al psihologiei muncii are drept scop aplicarea principiilor și metodelor psihologiei în contextul extrem de variat al organizației și activităților militare.

marină. a dezvoltării etc. etc. experimentală.PM reprezintă aplicarea principiilor şi teoriilor psihologice în mediul militar aplicații ale diverselor domenii ale psihologiei (socială. instruire. clinică. selecție aptitudinală. adaptare la misiuni reale de luptă etc. .) contextul diverselor specialități militare (aviație.).) situații în care se află personalul militar (selecție.

PM se defineşte prin contextul de aplicare . reglementări specifice secretul) Există diferenţe între arme şi specialităţi militare. al convergenţei cu mediul militar.Mediul militar Autoritate. rigidă Exigenţe mari cu privire la performanţă. o face disciplină distinctă: Abordează probleme critice (de viaţa şi de moarte) Abordează populaţii cu probleme speciale (de la combatanţi la membri de familie) În concluzie. Tocmai acest aspect. adesea la limita capacităţii umane de adaptare Condiții specifice (dificultatea accesului. eficienţă Condiţii extreme. dar există şi elemente comune Este PM o disciplină de sine stătătoare? PM reprezintă aplicarea principiilor şi teoriilor psihologice în mediul militar. structură formală.

.

Domeniile aplicative ale psihologiei militare .2.

Strickland (2001) selecția personalului evaluarea testarea și instruirea evaluarea moralului analizarea performanței profesionale studiul interacțiunilor sociale la nivelul trupelor explorarea psihologică a situațiilor de luptă activități în beneficiul explorării spațiului cosmic .

) Psihologia vieții militare Gestiunea riscurilor. Psihologia luptei Confruntarea cu probleme emoționale extreme. sexuale etc. probleme familiale etc.Chiacchia (2001) Psihologia organizației militare Selecție instruire (militari și comandanți) Coeziunea unităților Unitățile mai coezive au mai puține pierderi Integrarea minorităților (etnice. Confruntarea cu condiții de mediu extreme Solicitări tehnologice .

Gal și Mangelsdorff (1991) Selecția și clasificarea Instruirea Ingineria factorilor umani Stresul ambiental Conducerea și eficiența grupurilor Comportamentul individual și de grup Aplicații clinice Cercetările pe bază de sondaj Situații și subiecte speciale .

. perioadele de conflict militar au constituit momente de efervescență aplicativă a psihologiei în armată. la rândul ei. cât și a instituției militare în ansamblul ei. fiind de la bun început resimțită de către comandanți cu deschidere intelectuală. a pus la dispoziția psihologilor un vast câmp de oportunități aplicative. psihologi importanți din principalele țări beligerante au fost angajați în activități de suport psihologic al efortului de război Au transferat experiența în mediul civil psihologia a adus contribuții importante atât la creșterea performanței militare individuale. armata.3. prezența psihologiei în mediul militar s-a impus ca o necesitate. care au contribuit la dezvoltarea teoriei și practicii psihologice. Scurt istoric al psihologiei militare în lume și în România istoria psihologiei militare se îngemănează cu însăși istoria psihologiei.

a cererii de suport psihologic cu toate acestea. forțele armate aveau între 300 și 400 de ofițeri psihologi clinicieni și un număr aproape egal angajați activități de cercetare (Krueger. implicit. .între anii 1940 și 2000 forțele armate au fost cel mai mare angajator de psihologi după căderea sistemului comunist în țările din estul Europei bugetele militare au cunoscut o scădere importantă reducerea trupelor și. de exemplu. 2001). în SUA.

Psihologia militară în lume Primul Război Mondial Creșterea ponderii psihologilor practicieni în domeniul muncii Al doilea RM Creșterea ponderii psihologilor în domeniul clinic și psihoterapiei ”Americanizarea psihologiei” (Graumann -1997) Dinamica fenomenului științific în SUA Fascinația ”modului american de viață” .

Roberto Ardigo publică ”La Psicologia come scienza positiva”. iar în 1879 Wilhelm Wundt înființează primul laborator de psihologie la Universitatea din Leipzig (nașterea psihologiei experimentale moderne) . psihologia academică avea deja 50 de ani de existență 1860 . la Mantova.Premise academice (1) În preajma primului RM. Ribot publică ”La Psychologie anglaise contemporaine”. În 1876 este înființat primul laborator de psihologia muncii. iar T. 1870 . primul tratat italian de psihologie. care au introdus în Franța ideile psihologilor germani și englezi. urmat în 1879 de ”La Psychologie allemande Contemporaine”.a fost înființată prima catedră de psihologie la Universitatea din Berna (Elveția).

prin contribuția lui Constantin Rădulescu Motru.Primul laborator de psihologie din Rusia .România.SUA.Vladimir Behterev. 1888. învățământul universitar de psihologie este consemnat din anul 1906. C. 1885 . la Universitatea din Kazan. Stanley Hull fondează primul laborator de psihologie la Universitatea Johns Hopkins. 1906 .Premise academice (2) 1883 . . Yujiro Motora predă primul curs de psihologie la Universitatea din Tokio.

au fost examinaţi 10251 conducători auto 1914-1916. comportamentul total de conducere (evaluat cu ajutorul unui simulator) fişă cu referinţe privind o serie de date autobiografice 1915-1918. echilibrul emoţional. metode de evaluare a calităţilor observatorilor aerieni şi piloţilor . C. auz.Germania (1) 1915 .selecţia şoferilor pe bază de examen psihologic (W. Moede. Piorkowski şi Faust elevi ai lui Wundt) acuitatea simţurilor (văz. distribuţia). atenţia (durata. concentrarea. rezistenţa la oboseală. simţul kinestezic). voinţa.

siguranţă de sine. spiritul de observaţie şi recunoaşterea formelor Kronfeld dispozitiv capabil să susţină o evaluare complexă a piloților observaţie. .Germania (2) 1914-1916. predispoziţie spre acţiune. metode de evaluare a calităţilor observatorilor aerieni şi piloţilor. înţelegere rapidă. Benary sistem de evaluare a piloţilor care investighează atenţia. 1918 . etc.W.

Germania (3) Învinsă în primul RM. a trebuit să se bazeze pe recrutări voluntare De aici nevoia de calitate a militarilor – selecție! comisii speciale psihotehnice pe lângă fiecare comandament Până în 1931 existau: un laborator central. special pregătiți . un birou psihotehnic pentru marină Personalul se compunea din ofițeri și civili licențiați ai universităților. șapte birouri psihotehnice pentru armata terestră.

executarea ordinelor. carabina. să treacă o punte etc. analiza grafologică și analiza vorbirii (timbrul. să execute o serie de mișcări. prestanța/voința se manifestă prin ton.). energia. ritmul vorbirii și articulare) Probe situaționale se cerea candidatului ca. așezate la diferite înălțimi. să ducă o scrisoare la cutie.Germania (4) Aspecte investigate: inteligența. reacția la subordonare. într-un timp dat. atenția. (vizate fiind îndemânarea în mișcări. ranița. memoria etc. să se echipeze cu casca. . tempo. apoi să întindă această funie bine. să înfășoare o funie pe niște cârlige de pe dreapta și stânga drumului.

Germania (5) Comisia de examinare la admiterea în școlile militare era formată din doi ofițeri de stat major. un medic și doi psihologi Rezultatul era: Apt Apt parțial Inapt validare raportată de 87. care aveau cuvântul final.5% pentru trupă .

a oferit serviciile în slujba efortului de război ”Division of Psychology” . Louis Thurstone și Arthur Otis ) . 132 ofițeri Obiectivul principal: evaluarea și repartizarea recruților pe specialități militare Testele Army alfa şi beta 7 milioane de testări (aplicate de 42000 ofiţeri) Prelucrarea a fost facută de statisticieni reputați (E. Thorndike.SUA – I RM APA (1892) Robert Yearks. președintele APA. L.

SUA – I RM Alte direcții de acțiune: evaluarea stării morale a trupelor adaptarea militară conducerea în luptă aptitudinea de zbor evaluarea instabilității emoționale evaluarea performanței profesionale Experiența acumulată a fost transferată în mediul civil progresul masiv al psihologiei I/O .

Skinner .F.antrenarea porumbeilor în ghidarea rachetelor Psihologii gestaltiști învățau populația cum poate identifica aeronavele inamice față de cele proprii psihologii industriali: proiectarea cabinelor de avioane .SUA – II RM Activități în fiecare categorie de forțe armate Structuri specializate National Research Council Psychological Warfare Services Veterans Administration Diversificarea aplicațiilor militare ale psihologiei B.

Biographical Inventory .SUA – II RM – Aviația militară 1939: “Comitetul Consiliului Naţional de Cercetare în Psihologia Aeronautică” efectuează evaluări în zbor asupra “încordării psihice” a piloţilor 1940: program de psihologie aeronautică pentru US Army. US Navy . urmărind activităţi de cercetare şi aplicative 1943: cercetarea accidentelor generate de acţionarea greşită a escamotării trenului în locul flapsurilor.sistem de selecţie psihologică a piloţilor compus din trei categorii de teste: Aviation Classification Test (aptitudini intelectuale). la decolare La începutul războiului. Mechanical Classification Test.

la 30% a eşecurilor în procesul de instruire pentru 100 de piloţi formaţi Fără selecție .397 elevi Cu selecție .156 .SUA – II RM – Aviația militară Un sistem de clasificare pe cinci trepte valorice a condus la reducerea de la 50%.

. raport către National Research Council șapte aplicații majore ale psihologiei în armata terestră și navală: observație. relații sociale.SUA – II RM .concluzii aplicațiile militare au fost tema principală a psihologiei americane în perioada celui de-al Doilea Război Mondial Boring. adaptarea personalului. 1945. performanță. 450. au examinat peste 1 milion de oameni.000 fiind respinşi un sfert dintre psihologii americani au fost angajați direct sau indirect în activități în sprijinul armatei serviciile de informaţii: proceduri de evaluare şi selecţie a viitorilor agenţi metodă a „centrelor de evaluare”. opinii și propagandă 1500 psihologi. constituiţi în sute de comisii. instruire. selecție.

P. pe lângă variabile de natură psihică și aspecte de ordin politic (?!) 1931 se legiferează testarea psihologică a candidaţilor la şcolile forţelor aeriene militare 1936 se înfiinţează. Petersburg . oboseala. psihologia grupurilor Examenele psihologice se bazau și pe chestionare care vizau. un laborator de psihologie orientat pe problemele selecţiei psihologice ale aviatorilor I. la filiala Institutului de Medicină Aeronautică de pe lângă Şcoala de zbor de la Kaciusk. ci și altor domenii. Pavlov – a studiat și a lucrat (1890) la Academia Militară din St. instruirea militarilor. raționalizarea muncii.RUSIA (URSS) Acordă importanță nu doar selecției. cum ar fi: psihologia luptei.

comitet pentru sănătatea muncitorilor din fabricile de muniții. denumit ulterior Industrial Fatigue Research Board evaluări psihologice pentru selecția piloților II RM 1939. percepţiei vizuale şi proiectării cabinei .Anglia – I RM I RM Oboseala muncitorilor din fabricile de armament Dublarea timpului de muncă 1915 . laboratorul de psihologie al Universităţii Cambridge solicitat de aviație rezultate practice în domeniile selecţiei şi instruirii personalului efectelor privării de somn şi ale oboselii.

împiedică controlul şi integrarea sarcinilor complexe . percepţiei vizuale şi proiectării cabinei 1940 “Cambridge cockpit” (conceput pe structura unei cabine de Spitfire). reduce capacitatea de anticipare. studii asupra oboselii conduce la dezintegrarea deprinderilor.Anglia – II RM 1939. cum ar fi controlul rezervei de combustibil. laboratorul de psihologie al Universităţii Cambridge solicitat de aviație rezultate practice în domeniile selecţiei şi instruirii personalului efectelor privării de somn şi ale oboselii. blochează activităţile “periferice”.

Anglia – II RM studii sistematice asupra stresului de zbor doar 10% dintre piloţi supravieţuiau unei serii de 30 de misiuni de luptă simptomele nevrotice au fost clasate în trei categorii cauzale: zborul mediul personal/profesional vulnerabilitatea individuală specifică .

psiholog. pilot) laborator având ca obiective de evaluare: precizia şi viteza percepţiilor. respiraţiei şi tensiunea arterială 1942. calităţile psihomotorii. examenul psihologic se structurează pe caracteristicile percepţiei. puterea şi stabilitatea concentrării.Italia 1914 Agostino Gemelli (medic. ale atenţiei şi echilibrului emoţional . echilibrul emoţional frecvenţa pulsului.

condus de un neurolog şi un fiziolog 1915 este elaborată.Franța 1914 “Centrul de examinări aeronautice”. prima metodologie de examinare psihologică propriu-zisă (elaborată tot de medici) 1915 Camus şi Nepper selecţia aviatorilor pe baza unei probe de timp de reacţie şi a uneia de emotivitate . tot de medici.

psihiatrie.Polonia 1936. laringologie.M. la Rembertow. oftalmologie. radiologie. psihologie A existat și un centru psihotehnic al armatei terestre. .30 de laboratoare și numeroase oficii de orientare profesională la nivelul armatei poloneze Pe lângă Ministerul Apărării Naționale funcționa o comisie alcătuită din psihologi consacrați Centrul aviației militare era organizat ”destul de complet și foarte sistematic” (I. Nestor) secții: neurologie.

prof. să se ocupe cu problema diagnosticării psihice al militarilor Obiective evaluarea inteligenței (calcul simplu. memoria vizuală. familie . universitar la Utrecht. raționament verbal.Olanda 1919 – 1925 cercetări psihotehnice 1925 Selecția psihologică a devenit obligatorie Ministerul de război însărcinează o comisie de specialiști condusă de renumitul psiholog olandez F. comportament. imaginație ”executarea ordinelor” Militarii erau examinați la intrarea în unitate Proveniență. Roels. logica gândirii.

infanteria. timpul de reacție profesorul Awaji a stabilit gradul de inteligență necesar pe arme. memoria. puterea de asimilare intelectuală. artileria. aviația. raționamentul. controlul și coordonare mișcărilor.Japonia Institutul psihologic de pe lângă Universitatea din Tokio studii privind rolul inteligenței în performanța militarilor capacitatea de calcul. atenția. cavaleria . în următoare ordine: unitățile tehnice.

ROMANIA .

publicată în limba franceză 1907 reeditată în românește. premiată de Academia Română .M.1902 . Cîmpeanu „Încercări de psihologie militară şi colectivă”.

Psihologia aeronautică .

1972. Editura Militară. în istoria aviaţiei militare române.Preistorie ”A doua serie a şcolii militare de aviaŃie de la Cotroceni a început în aprilie 1912 cu câteva lecŃii de psihologie a zborului. Caranda Primul pilot militar român mort într-un accident de zbor 20 iunie.. Negrescu (brevet de pilot militar nr.” Gh. . “Din amintirile unui vechi aviator’”. 1912 Gh..

1920 . generalul Ion Răşcanu a semnat Decizia Ministerială nr. 466: „Instrucţiunea pentru funcţionarea serviciului sanitar al Aeronauticii Militare şi înfiinţarea Centrului Medical Aeronautic” Psihologia aeronautică se manifestă prin contribuţia medicilor de aviaţie .1958 6 august 1920.

În plus. pe terenul fiziologiei experimentale şi la curent cu toate dificultăţile şi chestiunile care privesc aviaţiunea.Victor Anastasiu: „Medicul din aviaţie trebuie a fi în cunoştinţă de părţile privitoare la aviaţia din toate specialităţile.” . pentru aceasta trebuie a zbura. în special în circumstanţele grele ale zborului pe sus sau la aterizare. trebuie a cunoaşte bine şi starea psihică a aviatorului.

Activităţi medico aeronautice: expertiză şi asistenţa medicală studii şi cercetări pe aviatori în timpul zborului primul Congres Internaţional de Navigaţie Aeriană. Paris 15-25 nov. 25-30 iunie 1923. secţiunea medicală. 10-20 dec. 1921 al doilea Congres Internaţional pe aceeaşi temă de la Londra. . 1926 prima reuniune a medicilor militari din aeronautică (Băneasa) studii originale şi ultimele cercetări pe plan internaţional.

I. România aeriana(4) Serbanescu. (1923). & Apostol. (1936). Psihologia aviatiorilor. România aeriana(4-5) Popa. G. (1934). O. Vlad. O. Revista aeronautica. (1935). Comunicare la Întrunirea medicilor militari din aviaţie – februarie Apostol. Psihologia aviatorilor. . (1947). Problema antrenamentului psihofizic la personalul aeronautic. România aeriana. O anchetă psihologică la o şcoală de aviaţie. I. (1934). (1921). V. Revista sanitara militara (5-6-7) Popovici.. Psihologia zburătorilor. (1921).Probleme generale ale psihologiei piloţilor Anastasiu. Psihanaliza în aviaţie. A. Z. Aeronautica româna. Date psihologice. V.(7). 1. Pentru o psihologie a aviatorilor. Alexandru. V. Iacobescu. Aeronautica româna(5).

Frica în aviaţie. (1946).. Frica la aviatori (9). Stările emoţionale la piloţii de avion. (1947). G. Sulica..Aspecte emoţionale ale zborului Ionescu. Ioanitescu. Comunicare la întrunirea medicilor militari de aviaţie – februarie Iacobescu. I. V. România aeriană (6) . (1934). Revista aeronauticii(3-4). Dobreanu. I. V. (1938). P. V. Emotivitatea aviatorilor. Popa. G. & Anastasiu..

Criterii psihotehnice şi metode aplicate în aeronautică. România aeriana(11). Popa. Serbanescu. V. (1947). & Serbanescu. Revista aeronautica(11-12). D. Orientarea şi şi selecţia profesională şi psihotehnică. V. A. V.. România aeriana(9-10). Timpul de reacţie. (1947).Evaluare psihologică şi selecţie Manoil. I. Popa. (1935). V. Necesitatea unei bune selecţii psihotehnice a piloţilor. Consideraţii asupra testului POPPELREUTER pentru atenţia distributivă după 1036 examinări la Centrul Medical Aeronautic. I. Revista aeronautica(3-4) Dumitru. (1934). . (1936). Reuniunea anuala a medicilor aviatiei.

Aplicații în armată 1930. mr I. sub îndrumarea Institutului de Psihologie din Cluj. 10 mai 1934: Laboratorul de Psihologie şi Pedagogie Aplicată în cadrul Şcolii Pregătitoare pentru Ofiţeri 1934 se înfiinţează. Stoka: Laboratorul de cercetări psihofiziologice de pe lângă Şcoala Pregătitoare de Ofiţeri din Bucureşti. laboratoare de cercetare psihologică pe lângă cele şase licee militare existente . 1932 C. Atanasiu primele probe psihologice militarilor dintrun regiment de infanterie şi altul de artilerie.

Aplicații în armată 1938-1942: Revista Spirit Militar Modern. Nestor şi echipa sa examinează 25497 elevi din 57 de şcoli militare Raportul a fost înaintat pe 12 mai 1944 şi era o radiografie sinceră a stării psihice şi morale a armatei. . la care colaborează și reputatul psiholog Gheorghe Zapan 1939 apar patru numere din publicaţia Jurnalul de Psihologie Militară 1 aprilie 1940 se înființează Institutul Psihotehnic Militar (până în 1941) În 1943 Universitatea din Bucureşti este solicitată să efectueze examene psihologice tuturor elevilor din şcolile de ofiţeri şi subofiţeri din ţară Timp de un an.M. I.

1937 ”Frica în război” – Cpt. ”un vast laborator de experiențe individuale și colective. Mircea Petală Războiul este ”marele laborator al fricii”. curajul este o cucerire a omului” Prefață de Nicolae Iorga etalează superior respingerea ”dreptului la frică” în fața pericolului. acceptând că este un sentiment uman. dar considerând-o în esență drept rușinoasă . de care trebuia să se țină seama” ”Frica este naturală. inevitabil uneori.

fac o trecere în revista a istoricului psihologiei în mediul aeronautic. medical şi psihologic. Ardan Tudor “Contribuţia psihologiei la dezvoltarea armatelor moderne”. scot în evidenţă tehnologizarea armatelor moderne şi schimbarea rolului factorului uman. dr. susţin ideea unui examen comun. propun un model de selecţie care să vizeze în egală măsură aptitudinile dar şi personalitatea aviatorilor. .1940 – dr. Odiseu Apostol şi psih.

Evoluția postbelică a psihologiei militare
demobilizarea armatelor a însemnat reducerea considerabilă a numărului de psihologi din acest domeniu psihologii au rămas angajați în optimizarea
capacității de luptă a militarilor (selecție, programe de instruire, suport psihologic, analiza informațiilor etc.) tehnicii de luptă (proiectarea interfeței om-mașină în sistemele de armament)

Koppes (2003) consideră ”forțele militare” printre factorii care au condus la dezvoltarea psihologiei industrialorganizaționale în ansamblul său În aproape toate țările au fost create și au funcționat institute de cercetări medicale și psihologice, uneori câte unul pentru fiecare dintre categoriile de forțe armate

Evoluția postbelică a psihologiei militare
câmp larg de aplicații psihologice au oferit conflictele militare postbelice, Vietnam, Coreea și, mai recent, campaniile din Irak și Afganistan, precum și misiunile de menținere a păcii, cum sunt cele din spațiul fostei Iugoslavii psihologii s-au apropiat de mediul operațional, putând fi întâlniți alături de unitățile aflate în misiuni, dar și în bazele aeriene sau pe navele de luptă Una din direcțiile majore de intervenție psihologică a devenit, în ultimul deceniu, stresul posttraumatic
Psihologii militari acordă în mod curent sprijin militarilor, dar și civililor, afectați de evenimente traumatizante (situații de luptă, accidente, evenimente meteo extreme etc.).

în urma unui program special de educație academică și practică clinică. dreptul de prescriere a unor medicamente psihotrope New Mexico și Louisiana au promovat legi prin care se recunoaște dreptul de prescriere. pentru psihologii calificați în acest sens Gal și Mangelsdorf (op.Evoluția postbelică a psihologiei militare 1994 în SUA. cit): două evenimentele care au marcat profund psihologia militară în ultimele decenii căderea comunismului introducerea microcalculatoarelor . psihologii militari au obținut.

. .http://www. Local..org Web...internationalmta.

.

a urmat un deceniu de deschidere dintre 1965-1977 supusă constrângerilor politice până în 1989 În 1970: se înfiinţează.Romania perioada postbelică a fost vitregă pentru psihologie și psihologi după reculul major determinat de epurările politice de după război. sociologie şi pedagogie (care funcţionează până în 1980) se înfiinţează funcţii de psiholog în toate unităţile şcolare militare. Birouri de psihologie. în cadrul Comandamentului Infanteriei şi Tancurilor 1974 se înființează Biroul de examinare psihofiziologică din cadrul Centrului de Cercetări Ştiinţifice Militare (dr. C. în cadrul Consiliului Politic Superior al Armatei. Mihăilescu) 2002. 1974 Biroul de psihologie auto. este Secţia de Psihologie a StMG al Armatei 2004 Comisia de psihologie militară a Colegiului Psihologilor .

Valeriu Ceauşu (1924 .1959 . Revista sanitara militara (3) 1959 . C. neuropsihiatru .1991) .1959 – Modificări psihologice în zborul la mare altitudine. Cristescu.Valeriu Ceauşu – Fondatorul Şcolii româneşti de psihologie aeronautică 1961 – Evaluarea psihologică este inclusă oficial în expertiza medicală a personalului aeronautic.1989 Dr.

Psihologia zborului (1976). Autocunoaştere şi creaţie (1983).1991) Inventator a numeroase teste şi aparate psihologice . 1987 – Solicitări psihologice la aviatori şi paraşutişti Valeriu Ceauşu (1924 . Informaţie şi acţiune (1989) Cărţi coordonate 1985 – Dimensiuni psihologice ale zborului aerospaţial (1985).Valeriu Ceauşu • Cărţi de autor Psihologia organizaţiei şi relaţiile şefsubordonaţi (1970). Cunoaşterea psihologică şi condiţia incertitudinii (1978). De la incertitudine la decizie (1972).

Zborul spaţial românesc (14 mai 1981) Selecţia psihologică (V. I. Popa) Asistenţa psihologică dinaintea zborului (V. Ceauşu.Ceauşu) Asistenţa psihologică a antrenamentului preliminar (M.P. Vasilescu) . Teodorescu) Programul de cercetare în zbor (V.

spitale și clinici Baze militare Unități de campanie Instituții administrative și de comandă ale armatei . 2001) Institute și centre de cercetare Instituții educaționale Centre medicale.4. Krueger. Poziția psihologilor în organizația militară (APA. 1998.

realizarea si validarea de metodologii pentru selecţia. . Analiza relaţiilor de munca și a celor interpersonale în subunitatea militară (organizaţia militară) Cercetarea solicitărilor psihofizice ale câmpului de luptă modern Cercetarea.obiective ale activității psihologice Selecţia resursei umane Cunoaşterea și monitorizarea resursei umane pe traseul carierei militare sau al activităţii în mediul militar Asigurarea asistentei psihologice pe timp de pace. experimentarea.Dispoziţia SMG-14 (01-03-2002) România . în situaţii de criză și război pentru întregul personal și membrii de familie. cunoaşterea si asistenta psihologica a personalului din armată.

Birouri sau laboratoare de psihologie la nivelul unor structuri de subordonare centrală (Institutul de Medicină Aeronautică și Spațială. Cabinete de psihologie la unităţile de tip (similar) brigadă. Birouri de psihologie la statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei. Birouri. cabinete şi catedre de psihologie la nivelul unor structuri centrale. . instituţii militare de învăţământ şi şcoli de aplicaţie ale armelor.Dispoziţia SMG-14 (01-03-2002) România – structuri psihologice Secţia de Psihologie din cadrul Statului Major General. Compartimente de psihologie la corpurile de armată teritoriale. Centrul de Medicină Navală). Cabinete de psihologie la centrele militare judeţene / de sector. regiment. Cabinete de psihologie clinică şi medicală în secţiile sau clinicile de psihiatrie ale spitalelor militare. bază de instrucţie. Birouri de psihologie la centrele zonale de selecţie şi orientare.

nu pentru a-i face să gândească altfel. armata a fost instituţia care angaja cei mai mulţi psihologi.) PM este o tehnologie care operează asupra psihicului militarilor. etc chiar şi în timp de pace specialităţile militare implică exigenţe mari sub aspectul performanţei umane (vezi aviaţia. de ex. caracterizat de dependenţa de recrutarea unor oameni necalificaţi necesitatea de prelungire a carierei militare (diminuarea costurilor) limitarea pierderilor şi a accidentelor. pentru că: este un sistem închis. să lupte şi să câştige .CONCLUZII În multe ţări. ci pentru a fi mai eficienţi în îndeplinirea misiunilor armata este orientată pe misiune.

. probabil. atunci când psihologia era scoasă din alte medii profesionale.CONCLUZII PM este o zona de intersecţie a tuturor domeniilor psihologiei. mai mult decât orice altă instituţie la dezvoltarea psihologiei În România. în armată a continuat să existe şi să se manifeste Viitorul PM este limitat doar de devotamentul şi imaginaţia celor care vor activa în acest domeniu. ci o aplicare a principiilor şi metodologiilor psihologiei în armată: îşi extrage cunoştinţele din domeniile clasice ale psihologiei este definită prin contextul de aplicare se schimbă odată cu schimbările contextului Armata a contribuit. PM nu este o disciplină autonomă.