Structura moleculară. §1.1.

Formule chimice: formula brută, formula moleculară, formula structurală
Concepte generale Observabilă Univers Materie Energie radiantă Radiaţii β, γ, etc. Corpuri Ansambluri de materiale Materiale Amestecuri de substanţe Substanţe (omogene) Substanţe eterogene Soluţie Aliaj Categorie superioară Univers Materie Energie radiantă Materie Corpuri Ansambluri de materiale Materiale Amestecuri de substanţe Amestecuri de substanţe Amestecuri de substanţe Soluţie Caracterizare Întreg spaţiul de observare Întreg spaţiul de observabile au o viteză comparabilă cu viteza luminii Se diferenţiază prin proprietăţi au o viteză mult mai mică decât viteza luminii pot avea o compoziţie (chimică) variabilă şi discontinuă pot avea compoziţie (chimică) variabilă dar nu discontinuă au compoziţie definită compoziţie (chimică) constantă compoziţie (chimică) variabilă stare de agregare solidă sau lichidă amestecuri de metale în stare de agregare solidă sau lichidă Au o structură chimică definită şi unică

Compus chimic Substanţe (omogene) Cantitatea de substanţă Molul reprezintă cantitatea de substanţă care conţine atâtea specii (atomi, molecule, ioni, unităţi de formule, electroni sau alte entităţi specificate) câţi atomi există în 12 g din izotopul 12C adică NA ≈ 6.023·1023 electroni/mol, NA fiind numărul lui Avogadro. Numărul de moli, notat cu n, este dat de relaţia n = N/NA şi reprezintă cantitatea de substanţă ce conţine N entităţi specificate. Consecinţă. Proprietăţile sunt clasificate în extensive (depind de dimensiunea probei; exemple: masa şi volumul) şi intensive (independente de dimensiunea probei; exemple: temperatura, densitatea, presiunea). Proprietăţile molare sunt mărimi intensive şi se calculează pe baza proprietăţilor extensive cu formula: Xm = X/n, unde X este o proprietate extensivă iar n este numărul de moli din probă şi Xm este proprietatea molară asociată proprietăţii extensive X. Exemple de mărimi intensive: ÷ Vm - volum molar - proprietate intensivă asociată proprietăţii extensive volum V; ÷ M - masa molară - masa probei împărţită la cantitatea de substanţă: M = m/n, [M] = g·mol-1; ÷ Cm - concentraţia molară sau molaritatea unui solvat - numărul de moli de substanţă dizolvată într-un litru de soluţie: cm = n/Vs, [cm] = mol·l-1 = M; ÷ mm - concentraţia molală sau molalitatea - numărul de moli de substanţă dizolvată raportată la masa de solvent folosit pentru a prepara soluţia: mm = n/ms, [mm] = mol·kg-1; Exemple de mărimi extensive: ÷ cP(mj) - concentraţia procentuală de masă - numărul de unităţi (g, kg) din substanţa j considerată, conţinut în 100 de unităţi (100g, 100kg) din amestec: cp(mj)=mj·100/Σjmj [%]; ÷ cP(Vj) - concentsraţia procentuală de volum - volum de substanţă pură se află în 100 ml (100 cm3) de amestec: cp(Vj)=Vj·100/ΣjVj [%]; Fracţia molară xj a componentului j dintr-un amestec: xj=nj/Σjnj este o mărime intensivă. Demonstraţie: fie un amestec P cu compoziţia exprimată prin raportul numărului de molecule din fiecare component j în amestec pentru: α1:α2:…:αJ; (cum ar fi pentru C2O4H2, α1:α2:α3 = 2:4:2 = 1:2:1 = ...) şi numărul de moli n.
1

pentru fiecare sistem trebuie găsit răspunsul pentru a permite o analiză completă a sistemului. ÷ s .număr atomic): Învelişul de electroni Ordinea de 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2 3d10 4p6 5s2 4d10 5p6 6s2 4f14 5d10 complectare (energii) 2 2 6 2 6 10 2 6 10 14 2 6 10 14 18 2 1s 2s 2p 3s 3p 3d 4s 4p 4d 4f 5s 5p 5d 5f 5g 6s apariţie (cuantic) ÷ n=1 o l=0 m=0 • s=±½ → 1s2 ÷ n=2 o l=0 m=0 • s=±½ → 2s2 o l=1 m=-1. Densitatea ρ unui amestec ρ = Σjmj/ΣjVj este o mărime intensivă.nu are un răspuns universal. ÷ l .număr cuantic cuaternar (spin): s = ±½. Exemplu (Hg .1.n-1. în care se explicitează masele: Σ jn jM j Σ jn ⋅ x jM j Σ j x jM j Σ j x jM j ρ= = = = Σ jVj Σ jVj Σ jVj / n Vm În expresia rezultată intervin numai mărimi intensive (xj.. Nj xj = nj = 2 .1 • s=±½ → 2p6 ÷ n=3 o l=0 → 3s2 o l=1 → 3p6 o l=2 m=-2.0.număr cuantic terţiar (orbital): m = -l.-1.1. .număr cuantic secundar (substrat): l = 0.-1. 1. Numere cuantice "Câte numere cuantice sunt necesare pentru a descrie un sistem dat?" .Z=80 .0.l.-2..Nj N ⋅ α j / Σ jα j αj NA = = = N Σ jn j Σ j N j Σ j N ⋅ α j / Σ j α j Σ jα j Σj j NA Expresia rezultată nu depinde decât de compoziţia dată de proporţie şi nu depinde de numărul de moli sau molecule implicate aşa că este o mărime intensivă. În mod evident un sistem cuantificat necesită cel puţin un număr cuantic.. Demonstraţie: se pleacă de la formula de definiţie a densităţii.0.2 • s=±½ → 3d10 ÷ n=4 o l=0 → 4s2 o l=1 → 4p6 o l=2 → 4d10 o l=3 m=-3..3 • s=±½ → 4f14 ÷ etc..2.număr cuantic principal (strat): n = 0. Mj şi Vm) şi atunci defineşte o mărime intensivă. Elementele chimice se pot descrie pe baza electronilor cu ajutorul a patru numere cuantice: ÷ n . ÷ m .

2s2. p6. O3.(ex. 2s2. BeH2). ÷ Binare.carbon (Z=6): 1s2. o Legătura ionică AB→ A+B.Valenţa ÷ Este o proprietate atomică (altă proprietate atomică: numărul atomic Z). 2p6 :C4. ÷ Exemple: O2. +3 (HClO2). 2p2 → 1s2. cazuri limită: o Legătura metalică Men. +1 (HClO).(CH4) ÷ Valenţe principale ("preferate"). HCl). H2SO4. H2O (combinaţie binară!). p3. o Coordinative 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 3d0 4s2 → 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 3d6 4s2 Hibridizare s + s → σ + σ* orbită s orbită σ*ss orbită σss orbită σ*ss orbită s A A B B orbită s A orbită σ*sp orbită σsp orbită σ*sp A B B orbită p s + p → σ + σ* orbită p A orbită σ*pp orbită σpp orbită σ*pp A B B orbită p p + p → σ + σ* orbită p orbită π*pp orbită πpp orbită π*pp orbită p p + p → π + π* A A A B A B AB* A B 2n orbitali atomici ↓ 2n orbitali moleculari (hibrizi) AB 3 . cuaternare. etc. 0 (H2) o O: -2 (H2O. o Structuri "stabile": s2. ternare. +5 (HClO3). 0 (O2) o Cl: -1 (HCl). n → ∞. d10. CaO). HCl → H+Cl-).. etc.C .punere în comun de electroni. ÷ Legături covalente . +7 (HClO4) ÷ http://vl. d5. secundare ("rare") şi elementale (molecule "homoatomice") o H: +1 (H2. -1 (LiH. ÷ Exemplu . ÷ Bazată pe tendinţa elementelor de a-şi "stabiliza" structura de electroni. -1 (NaO-ONa).ro/general_chemistry/periodic_system/ o "main" → valenţe principale o "others" → valenţe secundare Combinaţii chimice ÷ Homoatomice şi heteroatomice.academicdirect.

36 B 2.90 1.2 Ni 1.20 2.20 2.61 Mn Fe Co Ni Cu Zn Ga 1.69 1.60 Ta 1.0 15 F 4.2 Ne Ar Kr Xe Rn Be 1.0 Sr 1.95 Ba 0.5 Se 2.9 Fe 1.55 Te 2.01 Sn 1.33 N 3.00 2.04 C 2.7 1 H 2.27 Ti 1.7 Tl 1.9 4 Sc 1.82 Cs 0.2 Co 1.20 4 .2 Pt 2.63 Nb 1.9 Ag 1.55 Si 1.4 Hf 1.66 Mo 2.8 Ge 1.88 1.90 2.1 5 Ti 1.2 Cu 1.5 Ga 1.8 6 Cs 0.8 5 Rb 0.98 Cl 3.20 Li 0.5 6 Cr 1.8 I 2.9 4 K 0.58 Se 2.8 N 3.20 2.93 1.36 Y 1.1 2 Li 1.89 Sc 1.28 2.90 2.05 Bi 2.91 1.22 La 1.90 Ge 2.10 Po 2. ÷ Scări de elecronegativitate: 1 1 H 2.8 C 2.OL = 3/2.55 1.5 Mg 1.50 Cr 1.04 P 2.6 Ta 1.6 Mo 1.28 2.00 Sr 0.0 Al 1.8 Sn 1.9 Bi 1.6 In 1.16 W 2.54 Zr 1.90 Xe Rn Be 1.30 V 1.4 Zn 1.5 S 2.6 Nb 1.Ordin de legătură (→ stabilitate moleculară) Be2 B2 C2 N2 Li2 σ*pp π*pp σpp πpp σ*ss σss O2 F2 1 2 3 2 1 0 OL= 1 Ordin de legătură = diferenţa între numărul de orbitali "de legătură" ocupaţi şi numărul de orbitali "de antilegătură" ocupaţi Ordin de legătură fracţionar ÷ Ex: C-C în C6H6 ( ) .8 W 1.79 2 3 2 3 4 5 Electronegativităţi Pauling 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 He B 2.9 Re 1.96 Pb 2.83 1.7 Mn 1.9 Electronegativităţi Pauling revizuite 7 8 9 10 11 12 13 16 17 1 2 3 4 5 6 18 He Ne Ar Kr 2.0 Ba 0.93 K 0.54 2.96 I 2. Electronegativitate ÷ Proprietate chimică care descrie abilitatea unui atom (sau a unui grup de atomi) de a atrage electroni către el.8 Ru 2.66 At 2.2 Ir 2.8 Pd 2.0 P 2.65 1.19 As 2.44 S 2.2 La 1.4 Te 2.16 Br 2.9 Au 2.04 Al 1.33 Hf 1.6 Cd 1.3 Y 1.8 Pb 1.1 As 2.02 O 3.9 14 O 3.1 Po 2. Este o mărime relativă!.0 Br 2.00 F 3.98 Na 0.5 At 2.5 Si 1.20 1.8 Rh 2.5 Tc 1.78 Re Os Ir Pt Au Hg Tl 1.81 Tc Ru Rh Pd Ag Cd In 1.0 Sb 1.0 Cl 3.57 Mg 1.18 Sb 2.0 3 Na 0.5 Zr 1.7 Hg 1.2 Ca 1.3 V 1.82 Rb 0.2 Os 2.31 Ca 1.

20 1.28 Br 2.21 At Ne Ar Kr Xe Rn Be 1.76 Te 2.96 Electronegativităţi Allred Rochow 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 C 2..92 1.92 Kr 3.61 Mg 1.34 Po F 3.11 1.72 Pb 1.49 Tl 1.96 I 2.91 Rb 0.55 N 3.89 Cs 0.93 P 2.86 2 3 4 5 6 Electronegativităţi Sanderson 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 He Ne Ar 3.48 Te 2.20 Li 0.63 Rn Be 1.06 15 O 3.16 As 2.01 Po Aplicaţie: electronegativitatea de grup Metoda de aproximare "super-atom" EG=ΣAVAEA/ΣVA 5 .08 1.67 O 3.74 Ge 2.50 At 16 1 2 3 4 5 6 17 18 He F 4.74 Rb 0.99 Ba 0.74 I 2.82 Bi 1.98 1. +4 +4 +4 +1 +2 +6 +5 +3 B 2.31 Li 0.44 Se 2.5 S 2.53 Sb 2.83 Br 2.88 Al 1.01 Al 1.92 1.17 Xe 2.93 B 1.42 Ca 1.02 Pb 2.04 Sr 0.66 Se 2.44 Stări de oxidare "principale" 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 He 0 Be B C N O F Ne +2 +3 -4 -3 -2 -1 0 .31 Sn 2.86 2.92 Cl 3.82 In 1.1 Cl 2. +5 Mg Al Si P S Cl Ar +2 +3 +2 +5 -2 -1 0 +4 0 +7 +6 Ca Sc Ti V Cr Mn Fe Co Ni Cu Zn Ga Ge As Se Br Kr +2 +2 +4 +3 +3 +2 +2 +2 +2 +2 +2 +3 +2 +3 +4 -1 0 +3 +4 +3 +4 +5 +6 +5 +2 +5 Sr Y Zr Nb Mo Tc Ru Rh Pd Ag Cd In Sn Sb Te I Xe +2 +3 +4 +5 +6 +4 +3 +3 +2 +1 +2 +3 +2 +3 +4 -1 0 +5 +4 +5 +2 +7 +4 Ba La Hf Ta W Re Os Ir Pt Au Hg Tl Pb Bi Po At Rn +2 +3 +4 +5 -4 +3 +4 +3 +4 +3 +2 +1 +2 +3 +4 -1 0 .19 Bi 2.46 S 2.47 Mg 1.10 Y Zr Nb Mo Tc Ru Rh Pd Ag Cd In 0.86 Na 0.1 2 3 4 5 6 1 H 2.20 Sb 1.07 P 2.01 K 0.73 1.23 Ca 1.97 Na 1.74 Ge 2.96 Ba 0.88 La Hf Ta W Re Os Ir Pt Au Hg Tl 0.47 Ga 1.54 Sc Ti V Cr Mn Fe Co Ni Cu Zn Ga 1..06 Sr 0.97 1 1 H +1 2 Li +1 3 Na +1 4 K +1 5 Rb -1 +1 6 Cs -1 +1 Sc Ti V Cr Mn Fe Co Ni Cu Zn 1.44 C 2.01 14 N 2.69 1 H 2.85 K 0.70 Cs 0.46 La Hf Ta W Re Os Ir Pt Au Hg 1.47 Si 1.09 1.06 As 2.66 Y Zr Nb Mo Tc Ru Rh Pd Ag Cd 1.50 Si 1.02 Sn 1.

63 Journal of Chemical Education 65(3):223-227.65 Ref7: Russell Jaye BOYD. Chemical 2.68 3.37 2.95 2.47 2. HUHEEY.13 2.08 Ref3 Ref4 Ref5 Ref6 Ref7 Ref1: Leah D.60 Jiaju ZHOU.24 2. k .75 -OH (2·3.83 2.46) 2 ) 2.57 Structure: THEOCHEM 639(1-3):151-156.41 3. BRATSCH. Hongmei Mei SUN.31)1 (2.09 2.44+1·2.04 2.00 Calculation of new inductive substituent parameter (τ) 3.47 2. 1997 Metoda Diudea-Silaghi E V .32 2.58 revised Lewis-Langmuir equation.84 3. Journal of Molecular 4. j (E A ) v ∏ j (E A ) j k bv.875 Revue Roumaine de Chimie 34(5):1175-1182. Applications and limitations.71 3.851 Grup –OF –ONO –OCl –OCN –OH –NO2 >NH –NCO =NH –NCS –NH2 >S(=O)2 >S=O –CF3 >C=O –COOH –CONH2 –COCl –CN –CHO –CCl3 –SCN –SH –C(CH3) –CH3 >PH –PH2 –BH2 >BH Ref1 Ref2 3.29 3.10 2.09 Ref: Hanqing WU.70 of group electronegativities.44 3.68 2.56 2. Terry L. Group electronegativities from the bond critical point model. GARNER-O'NEALE. XIE.47 2. www. 2.27 2.61 Bonds and Bond Energy (second ed.68 3. 1988. 4.36 2.20)/(4+3) 2.83 3. 4.18 groups.04 2. 1997.31)1 (3.82 2. Journal of Chemical 3. HUHEEY.60 2. DIUDEA.61 2.91 2.54 2.86 2.51 3.98 3.51 2.43 3.51 2.827 -OH 1+1 (3. Ref: Mircea V. Calculating group electronegativities using the 4.68 2.mdpi.89 2.org/ecsoc/.55+3·2. Alcindor F.73 2.j .32 2.48 2. First International Electronic Conference on Synthetic Organic Chemistry (ECSOC-1). Academic Press.12 Physical Chemistry 70(7):2086-2092.09 Ref3: James E.47 2.31)1 ) (3.40)/(2+1) 3. Valence group electronegativity as a vertex discriminator. Chemistry Letters 3. 4.63 2.93 2.88 2.66 3.99 2.91 6 .20)/(2+1) 3. 1989.51 3.29 3.73 2.10 2.87 2. The electronegativity of 3. Susan L.19 2.47 2. 2.91 3.55 3.31 2.63 2.71 2.73 3. 3.03 -OCH3 (2·3.31 3291.47)1 ⋅ ((2.09 1. 1966.22 electronegativity of multiply bonded groups.62 2. 4. MEEK.k = k + ∑ j b v .40 Ref4: Naoki INAMOTO and Shozo MASUDA.82 3. Guirong XIE. Journal of 2. 1965.17 2. Re-propose Organic and Inorganic Property Values and Group Electronegativity for Drug and Biological Molecules and Their Calculation through JavaScript and Application in QSAR Studies.349)1 ) Alte metode 1+1 -OCH3 2.73 2. 1982.66 2. 3. September 1-30.55 Journal of the American Chemical Society 114(5):1652-1655.14 3.05 3.27 2.31)1 ) 2. Ioan SILAGHI-CH3 1+3 (2.68 2.69 Ref6: Qian L.98 1.09 2. & James E. 2.54 3. 1976. Revised mulliken electronegativities II.50 2. 2.27 2.18 2.17 3. 2.j este ordinul de legătură al lui v cu j.46)1 ⋅ ((2.23 3.55 Ref2: Steven G. 1995.29 3.72 11(7):1007-1010.85 2.numărul de legături ale vârfului V al grupului G către alţi atomi Exemple (folosind scara Sanderson): Grup Calcul Rez. bv.63 Ref5: Robert Thomas SANDERSON.42 3.31)1 (2.44)/(4+1+2) 2.40 -CHO (4·2.Exemple (folosind scara Pauling revizuită): Grup Calcul Rez.49 3.46 3.44+1·2.69 2. Journal of Physical Chemistry 69(10):32843.56 2.60 3. 3.35 3. PATRICK.75 2. 2003.48 3.42 3.20+2·3.66 3. Brian G.71 for group and the application.46)1 ⋅ ((2. -CHO 1+3 (2.50 2.29 2.349 DUMITRESCU. 3.60 BONAMY.84 2. BOYD. The 4.).66 New York (1976).70 Information and Computer Sciences 35(1):106-109.49 2. 1992. An iterative method for calculation 2.96 2.55+1·2.21 2. 2.81 3. -CH3 (4·2.47)1 ⋅ ((2.

1-propanol: CH3-CH2-CH2-OH H3C CH CH3 OH 2-propanol: metil etil eter: CH3-O-CH2-CH3 ÷ Formulele structurale redau structura moleculelor (toţi atomii ce compun molecula împreună cu toate legăturile care se stabilesc între aceştia). Formulele raţionale ale formulei moleculare C3H8O. Cl2PN (Cl:P:N = 2:1:1).08+2·35. Exemple. CH2 (C:H = 1:2).9.1/40.8/0. Exemplu. Exemplu. C6H6 ((CH)6). ÷ Formulele moleculare redau numărul de atomi ai fiecărui element cuprinşi într-o moleculă.1% Cl: 63. raporturile obţinute se împart la cel mai mic dintre ele.9 = 1.pdf).1% Ca şi 63.90 Cl: 63.453 = 1. Exemple de formule brute: P2O5 (P:O = 2:5). 1. ÷ Izomeri de geometrie.9% Ca: 36. Rezolvare: M(CaCl2)n = n·(40. atunci când se cunoaşte masa moleculară a substanţei.9/35.453).986 = 111 → n = 0.9/0.80 Min(0. CH (C:H = 1:1). Doi sau mai mulţi compuşi sunt izomeri de structură când au aceeaşi formulă moleculară şi au formule structurale diferite. Nonanul (C9H20) are 35 de izomeri (http://ph. Cl6P3N3 ((Cl2PN)3).Formule chimice Compoziţia chimică a substanţelor se redă prin formule care se clasifică în felul următor: ÷ Formulele brute exprimă compoziţia substanţei prin numărul de atomi din fiecare element în raport cu unul dintre elemente. Tipuri de izomeri de structură (clasificare): o Enantiomeri. Formula moleculară poate coincide cu formula brută sau poate fi multiplu întreg al acesteia.1.academicdirect.08.9 = 2.453) = n·110.org/CCPNI_2007. 1-propanol.99987 ≈ 1 → formula moleculară: CaCl2. Exemplu. Să se calculeze formula brută a clorurii de calciu (anhidre) ştiind că substanţa conţine 36. Rezolvare: Ca: 36. ÷ Formulele raţionale exprimă grupele structurale din moleculă (mai ales la compuşii organici). Exemplu: H H C C H H H C C H C C C C H H H H etenă: :benzen ÷ Izomeri de structură.9% Cl (MCa=40. C2H2 ((CH)2).08 = 0. se poate calcula numărul de atomi din fiecare element. Se împarte conţinutul procentual din fiecare element la masa atomică a elementului. Doi sau mai mulţi compuşi sunt izomeri de geometrie când au aceeaşi formulă structurală şi au geometrii diferite. MCl=35.80)=0. 2-propanol şi metil etil eter sunt izomeri de structură (vezi exemplul de mai sus). în raport cu unul dintre elemente. exemplu: CHClBrF H C Br F Cl H F C Br Cl 7 . Exemple de formule moleculare: P4O10 ((P2O5)2). Pentru clorura de calciu de mai sus (Ca:Cl = 1:2) s-a obţinut experimental o masă moleculară de 111. Ca:Cl = 1:2 Din calculele de mai sus rezultă că formula brută a clorurii de calciu este Ca1Cl2 sau CaCl2. Să se exprime formula moleculară.9. Această formulă are următoarea semnificaţie: în clorura de calciu raportul dintre numărul de atomi de calciu şi numărul de atomi de clor este 1:2. Formula moleculară se poate stabili experimental obţinând formula brută şi masa moleculară. Cunoscând masele atomice ale elementelor. 0.

butan "Anti" CH3 CH3 Gauche g- CH3 H3C Gauche g+ CH3 CH3 Anti 8 . exemplu: CH3 H C C trans-butena H3C H H3C C H C CH3 cis-butena H Conformeri.butan "Gauche g-" & "Gauche g+" • Rotameri: exemplu .o Diastereoizomeri: Izomeri cis-trans. exemplu .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful