ANALIZA DIAGNOSTIC LA SC VEL PITAR SA

Grupul Vel Pitar
Cu cei 4600 de angajaţi, 5 mori, 12 centre de producţie, ce asigura un volum zilnic ce depăşeşte 300 tone de panificaţie proaspătă, un lanţ de desfacere de peste 140 de magazine şi o cifră de afaceri consolidată de peste 100 mil Euro, grupul Vel Pitar este liderul pieţei de panificaţie din România şi un jucător important în domeniul producţiei şi distribuţiei de biscuiţi, napolitane, specialităţi de cofetărie şi patiserie. Povestea grupului începe în momentul în care fondul de investiţii Broadhurst Investments Limited, administrat în România de către New Century Holdings (NCH), achiziţionează două mari companii de morărit şi panificaţie, Mopariv Râmnicu Vâlcea şi Berceni Bucureşti. În decembrie 2001 se formează S.C. Vel Pitar S.A., prin fuziunea a patru fabrici din industria de morărit şi panificaţie: Mopariv Râmnicu Vâlcea, Berceni Bucureşti, Mopariv Cluj Napoca şi Granpan Tecuci. Sediul noii companii este stabilit la Râmnicu Vâlcea. Anul 2007 a reprezentat trecerea la un nou tip de organizare. Compania Vel Pitar S.A. sa divizat în trei societăţi autonome care au ca obiect de activitate panificaţia - S.C. Vel Pitar S.A., morăritul - S.C. Şapte Spice S.A. şi retailul - S.C. VP Magassin S.A.. Aceste activităţi sau dezvoltat continuu în ultimii ani, astfel încât acum beneficiază de condiţiile necesare pentru a funcţiona autonom. Prin procesul de divizare noile companii fructifică mai bine oportunităţile oferite de piaţă în domeniile lor, gestionează mai bine resursele şi utilizează în mod direct veniturile obţinute. În prezent Grupul Vel Pitar deţine centre de producţie în Bucureşti (două) şi în 10 judeţe din România (Vâlcea, Argeş, Braşov, Cluj, Galaţi, Iaşi, Giurgiu, Gorj, Olt şi Dâmboviţa), unităţi de morarit şi o reţea de magazine în marile oraşe din România.

Povestea numelui Vel Pitar
La sfarsit de secol XIV este atestat documentar dregatorul Vel Pitar, care era "pus peste pitari si ingrijea sa se gaseasca faina si sa se coaca in fiecare zi paine proaspata pentru domn, curteni si ostire" ( Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae) Atributiile sale le completau pe cele ale jitnicerului, responsabil cu strangerea si depozitarea granelor, dar si pe cele ale stolnicului, care degusta bucatele inainte de a le trimite la masa domneasca.

In acele vremuri domnitorii Tarilor Romane erau inconjurati de boieri cu roluri importante in buna desfasurare a activitatii Curtii Domnesti si a ostirii, pitarul avand grija ca painea sa fie indestulatoare si pe placul familiei domnitoare. De dimineata pana seara pitarul aproviziona Palatul Voievodal cu paine proaspata, care era adusa inaintea lui Voda pe talgere si farfurii numai de aur si argint, acoperita cu servete pentru a nu se raci. Cand se infatisa la domnie, pitarul venea imbracat in haine scumpe si se incingea cu brau de matase, semn al preturirii de care se bucura. Grupul Vel Pitar preia aceste traditii ale painii bine facute, ale satisfacerii gusturilor celor mai pretentioase pentru a aduce bucate alese la mesele romanilor.

PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE “VEL PITAR SA”
Denumirea societăţii este Societatea Comercială “Vel Pitar“ S.A. Este o persoană juridică română, având forma juridică de societate deschisă pe acţiuni şi s-a constituit în baza Hotărârii Adunării Generale Extraordinare din data de 14 decembrie 2001, prin fuziunea următoarelor societăţi : S.C.Mopariv S.A. Rm.Vâlcea (societate absorbantă), S.C.Berceni S.A. Bucureşti şi S.C.Granpan Tecuci S.R.L. (societăţi absorbite). A fost înregistrată în Registrul Comerţului J38/96/1991 şi işi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi actul constitutiv. In octombrie 2002 Vel Pitar SA fuzionează prin absorbţie cu compania Spicul Argeş Piteşti, deţinând la momentul respectiv peste 2000 de angajaţi. In 2003 procesul de extindere a continuat cu preluarea altor două companii: Pangran Iaşi şi Gorjpan Târgu Jiu, iar in 2004 Vel Pitar a achizionat o unitate de producţie in oraşul Balş. Anul 2005 a marcat marirea grupului, prin fuziunea cu societăţile Postăvarul din Braşov şi Panem din Giurgiu. Sediul societăţii este în România, judeţul Vâlcea, localitatea Rm.Vâlcea, strada Timiş, nr. 22. Sediul local se poate schimba în orice alt loc din ţară, pe baza Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor (AGA). S.C.Vel Pitar S.A. îşi poate constitui filiale, sucursale, reprezentanţe, agenţii, birouri, depozite, magazine, puncte de lucru şi orice alte sedii de lucru secundare, situate în ţară şi în străinătate, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Societatea a fost constituită pe durată de timp nelimitată. Capitalul social este în valoare de 7045255.10 RON, divizat în 70452551 acţiuni cu valoarea de 0.10 RON pe acţiune. Vel Pitar este liderul pietei de morarit si panificatie din Romania, avand centre de productie in 11 judete ale tarii (Valcea, Bucuresti, Arges, Cluj, Galati, Iasi, Gorj, Olt, Brasov,Giurgiu si Dambovita) si un partener de grup, societatea Libertatea Bucuresti. Actionarul majoritar la Vel Pitar SA este fondul american de investitii Broadhurst Investments Limited, administrat in Romania de New Century Holdings (NCH).

Obiectul principal de activitate
Societatea desfasoara activitati conform cu obiectul de activitate aprobat de catre actionari, respectiv: a) producerea si comercializarea produselor de morarit; b) producerea si comercializarea produselor de panificatie; c) comercializarea en-gross si en-detail a marfurilor; d) prestarea de servicii. Principalele produse, mărfuri şi servicii prestate sunt: • produse de morărit • produse de panificaţie • mărfuri diverse (dulciuri, băuturi nealcoolice, băuturi alcoolice, cafea, lactate, conserve din carne) • prestări servicii (morărit, revizii tehnice periodice, reparaţii mecanice). Având un obiect de activitate bazat în principal pe producţia de pâine, S.C. Vel Pitar S.A. a înregistrat o creştere semnificativă a vânzărilor de pâine în ultimii 4 ani.

I.ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI FINANCIAR
Necesitatea cunoaşterii situaţiei economice a S.C.Vel Pitar S.A., în vederea elaborării şi implementării ulterioare a strategiei, implică folosirea mijloacelor de investigare ale analizei economico-financiare. Documentele ce servesc drept sursă pentru informaţiile financiare utilizate în cadrul acestei analize sunt: - bilanţul contabil, document încheiat la sfârşitul exerciţiului financiar, ale cărui capitole, categorii şi posturi conţin valorile nete ale elementelor patrimoniale; - contul de rezultate, în care sunt regrupate veniturile şi cheltuielile, în funcţie de caracterul activităţii firmei.
1.1.

Analiza dinamicii si structurii patrimoniului firmei

Patrimoniul, ca indicator economico-financiar, reflectă valoarea economică a firmei. Valoarea patrimoniului firmei urmează o pantă descrescătoare. Determinarea cauzelor acestei traiectorii se realizează doar prin analiza dinamicii şi structurii patrimoniului, analiză ce are ca obiectiv stabilirea relaţiilor dintre diferitele elemente patrimoniale şi evidenţierea modificărilor în situaţia mijloacelor economice şi surselor financiare, generate de activitatea internă şi de interacţiunea cu mediul extern.

Caracterizarea dinamicii elementelor bilanţiere de activ, respectiv de pasiv, presupune utilizarea mărimilor absolute, dar şi a mărimilor relative. Analiza structurii patrimoniale presupune investigarea aceloraşi elemente cu ajutorul metodei ratelor. Structura patrimoniului societatii: Structura activului este prezentata in tabelul de mai jos: Denumirea elementului bilantier Active imobilizate Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare Active circulante Stocuri Creante Investitii pe termen scurt Casa si conturi la banci Conturi de regularizare si asimilate Total activ Valoarea elementului bilantier 2005 47,476,217 89,878 40,393,383 6,992,956 51,007,586 40,846,975 9,071,377 0 1,089,234 86,544,348 185,028,15 1 2006 53,735,225 90,124 2007 64,695,342 93,589

46,557,710 57,093,408 7,074,079 56,300,880 45,118,621 10,058,803 0 1,123,456 7,495,378 62,539,881 49,959,513 11,331,603 0 1,248,765

97,628,497 114,049,559 207,664,60 241,284,782 2

46 110.23 116.82 112.84 115.27 103.38 110.15 112.18 120.63 101.96 111.Denumirea elementului bilantier Active imobilizate Indicele fata de anul 2005(%) 2006 2007 113.14 111.08 110.73 112.19 .16 110.81 116.40 Dinamica elementelor din activul bilanţului contabil faţă de valorile înregistrate în anul 2005 Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare Active circulante Stocuri Creante Investitii pe termen scurt Casa si conturi la banci Conturi de regularizare si asimilate Total active 100.89 105.65 103.26 122.

În tabelul urmator sunt prezentate ratele de structură a activului S.S-au facut foarte multe investitii pentru dezvoltarea tehnologica. pentru perioada 2005– 2007 : Denumire Anul Modul de calcul 2005 Rata activelor imobilizate Active imob/Activ total*100 25.25 11.88 2007 26.00 47.08 17.00 47. ca urmare a achizitionarii de mori.14 17.78 - Din tabelele de mai sus se observa ca ponderea cea mai mare in in totalul activelor imobilizate au avut-o imobilizarile corporale.11 80.92 79.14 88.87 2.C. ceea ce a condus la cresterea autonomiei firmei pe plan national.81 0.14 46.73 27.66 25.81 .66 2006 25.01 26.12 2.64 13. aceasta atingand valoarea maxima in anul 2007. Vel Pitar S.A.59 25.88 0.77 2. a segmentelor de logistica si administratie.Denumirea elementului bilantier Active imobilizate Ponderea fiecarui elementului in totalul corespunzator 2005 2006 2007 25.19 85.17 86.16 27. a deschiderii mai multor magazine de specialitate si a fuzionarii cu alte firme.08 14.57 80.88 18.27 Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare Active circulante Stocuri Creante Investitii pe termen scurt Casa si conturi la banci Conturi de regularizare si asimilate Total active 0.

324 18.54 0.678 8.278 1.59 0.04 22.52 Din tabel rezulta ca ponderea cea mai mare in total active o au activele imobilizate care au inregistrat valori crescatoare.918. Structura pasivului societatii este prezentata in tabelul de mai jos: Denumirea elementului bilantier Valoarea elementului bilantier 2005 114.83 3.04 23. creantelor si a disponibilitatilor.678.109.025.08 4.84 0.559.90 0.42 3.534.11 25.71 4.234 9.918 92.098 13.817 34.Rata imobilizarilor necorporale Rata imobilizarilor corporale Rata imobilizarilor financiare Rata activelor circulante Rata stocurilor Rata creantelor comerciale Rata disponibilitatilor Imobilizari necorp/Activ total *100 Imobilizari corporale/Activ total *100 Imobilizari financiare/Activ otal *100 Active circulante/Activ total*100 Stocuri/Activ total Creante/Activ total*100 Disponibilitati/Activ total*100 0.33 4 79.57 22.098.098 70.298. Activele circulante au avut evolutii oscilante.284.664.615 11.92 20.590.41 27.129.425.811.78 27.548 185.15 1 2006 122.879 11.398.603 33. acestea fiind influentate de evolutiile stocurilor.564 33.753 19. ca urmare a cresterii ponderii imobilizarilor corporale in totalul activelor imobilizate.964 17.718.66 3.11 21.789.782 Capitaluri Proprii Capitalul social Rezerve Profi/Pierdere Alte fonduri Datorii Imprumuturi Furnizori Alte datorii Total Pasiv .075 207.028.789 115.999 80.438.786.70 0.198 241.602 2007 126.463.876 18.05 21.987.654 23.154.508.225.879.123.087.087.347 12.679 29.864 39.73 4.123.897 85.987 45.

03 115.89 49.24 15.54 101.69 7.64 25.96 65.87 18.11 68.92 116.23 2007 103.84 .88 39.38 58.32 102.34 88.59 7.15 41.56 97.19 Denumirea elementului bilantier Capitaluri Proprii Capitalul social Rezerve Profi/Pierdere Alte fonduri Datorii Imprumuturi Furnizori Alte datorii Total Pasiv Ponderea fiecarui element in totalul corespunzator 2005 2006 2007 62.53 6.09 117.Dinamica elementelor din pasivului bilanţului contabil faţă de valorile înregistrate în anul 2005 Denumirea elementului bilantier Capitaluri Proprii Capitalul social Rezerve Profi/Pierdere Alte fonduri Datorii Imprumuturi Furnizori Alte datorii Total Pasiv Indicele fata de anul 2005(%) 2006 106.16 10.91 37.38 1.82 15.14 129.26 148.23 10.66 112.28 73.31 103.18 9.44 258.52 8.35 135.04 39.86 115.93 12.22 47.69 143.45 52.59 136.72 34.44 15.74 121.62 33.

Cresterea datoriilor este justificata de cresterea salariilor si a datoriilor catre bugetul statului. In toamna anului 2007.334 in anul 2005 la 126.87 37. acesta inregistrand o crestere de 15.96 99.96 47.08 58.50 62.C.918 ron.918 in anul 2007.24 2007 86.04 21. pentru perioada 2005– 2007 : Denumire Anul Modul de calcul Rata stabilitatii financiare Rata autonomiei financiare globale Rata autonomiei financiare la termen Rata de indatorare globala Rata de indatorare la termen Cap permanent/Pasiv Total*100 Capital Propriu/Pasiv Total *100 Capital Propriu/Cap Permanent *100 Datorii Totale/Pasiv Total Datorii pe termen lung/Capital perm*100 Datorii pe termen lung/Cap Propriu1*100 2005 79. la inceputul anului 2007.154.17 26.000 ron prin anularea unui numar de 29.09 21.250.154.93 % fata de anul 2005. ce detineau un numar de 193 467 de actiuni. Si profitul a avut o evolutie pozitiva ca urmare a majorarii capitalului. Capitalul propriu a crescut de la 114.43 2006 77. capitalul social s-a redus cu 29.25 milioane de actiuni si prin retragerea din societate a unui numar de 328 de actionari. firma insa si-a majorat capitalul social ajungand la un capital propriu de 126.918.89 26.35 .72 26.69 52.88 41. Initial.A.11 99.27 26.28 99.Capitalul propriu a manifestat evolutii crescatoare datorita cresterii capitalului social si al rezervelor. În tabelul urmator sunt prezentate ratele de structură a pasivului S. Vel Pitar S.

Rata autonomiei financiare globale. utilizările resurselor sunt exprimate prin cheltuieli. Analiza dinamicii şi structurii veniturilor şi cheltuielilor se efectuează prin aceleaşi metode ca şi cea a patrimoniului.625. are un nivel bun. pentru fiecare categorie de venituri indici. pentru structură.A.72 % . respectiv a ratelor. Dinamica categoriilor de venituri ale S.2. se calculează.Rata stabilitatii reflecta legatura dintre capitalul permanent si patrimonial total.706 . iar rezultatele obţinute. Rata de indatorare globala are o tendinta de crestere ajungand in anul 2007 la 47. în perioada 2005-2007 Anii de referinta Denumirea 2005 Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri exceptionale Total Venituri 114597312 1028543 0 115. Pentru a afla în ce fel au evoluat veniturile firmei în perioada analizată. Nivelul acesteia inregistreaza o tendinta de imbunatatire ca urmare a cresterii capitalului permanent datorita contractarii de imprumuturi pe termen lung. adică prin metoda indicilor.77 2 172. ca urmare a consumării resurselor. Pe plan economico-financiar.528.C. Rata autonomiei financiare la termen manifesta o tendinta de crestere continua ceea ce subliniaza ca unitatea are un grad ridicat de independenta financiara pe termen lung. Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor Activităţile desfăşurate de către o firmă sunt consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate. 1.851. Vel Pitar S. adica gradul de independenta financiara a societatii.85 5 2006 146395088 1133684 2007 171624045 1227661 0 0 147. pentru dinamică. manifestand o tendinta usoara de scadere datorita contractarii de imprumuturi in anii 2005 si 2006. prin venituri.

59 2007 149.76 119.00 149.36 0.00 127.Dinamica categoriilor de venituri ale firmei este prezentata in tabelul de mai jos: Indicele fata de anul 2005 (%) Denumirea 2006 Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri exceptionale Total Venituri 127.22 0.75 110.49 .

932 2007 170.120.00 4.907 127. 711 sold C) 160.Variatia stocurilor (ct.76 .716 168. Alte venituri din exploatare (ct.408 0 987. 711 sold D) 1.098.59 182.397 0 0 501.973 Indicele fata de anul 2005(%) 0 2006 2007 613. rd.974.50 (ct.56 149. Alte venituri din exploatare ) (ct. Productia realizata de entitate pentru scopurile sale propriisi capitalizata(ct.987.597. 711 sold D) 0. venituri din vz marfurilor (ct.536 0 0 432.644 143.236 987.624.63 0 226.01+05.789 112.00 3. 02 la 6 3.44 127. ceea ce a condus si la o crestere a productivitatii muncii.908 1. 2005 1. 721+722) 0. Productia realizata de entitate 04) pentru scopurile sale(ct.879. 758+7417) 190.Cifra de afaceri neta (rd.Toate categoriile de venituri au inregistrat valori crescatoare ca urmare a strategiei de diversificare a productiei si implicit a cresterii productiei.903.756.75 149.86 182.312 Anii 2006 144. 701+702+703+704+705+706+708 ) 2 venituri din vz marfurilor (ct.00 0. 711 sold C) 5 (ct. productia vanduta propriisi capitalizata(ct.50 0. Dinamica veniturilor din exploatare este prezentata in tabelul urmator: Nr.exploatare aferente 06+07+08) cifrei de afaceri nete (ct 9 7411) 113. 721+722) 701+702+703+704+705+706+708 7 4.00 146.32 VENITURI DIN EXPLOATARE(rd01+0506+07+08) 127.265 Denumire indicator 2.001.451 1. 02 la 04) 1 productia vanduta (ct.Cifra de afaceri neta (rd.088 171.643 876.00 0. 707) 8 758+7417) VENITURI DIN venituri din subventii de EXPLOATARE(rd.00 0.616 112.44 0149.Variatia stocurilor (ct.89 221. 707) 3 Denumirea elementului bilantier venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct 7411) 4 2.395.045 114.

00 0.Cifra de afaceri neta (rd.00 0.29 . Alte venituri din exploatare (ct. 721+722) 4.32 0.65 0. 707) venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct 7411) 2. 701+702+703+704+705+ 706+708) venituri din vz marfurilor (ct.00 0.54 0.23 0.00 0.00 99.00 99.Denumirea elementului bilantier Ponderea fiecarui element in totalul corespunzator 2005 2006 2007 1. 02 la 04) productia vanduta (ct.00 0.00 0.27 99.03 99.35 0.68 0.30 0.Variatia stocurilor (ct. 711 sold C) (ct . Productia realizata de entitate pentru scopurile sale propriisi capitalizata(ct.67 0. 711 sold D) 3. 758+7417) VENITURI DIN EXPLOATARE(rd01+0506+07+08) 99.65 0.20 0.77 0.00 0.05 99.

60 4 Anii 2006 118.784 0 113.Cifra de afaceri a inregistrat valori crescatoare. ca urmare a imbunatotirii activitatii firmei prin marirea patrimonului si majorarea productiei. a crescut ponderea veniturilor din vanzarea marfurilor ajungand in 2007 la o crestere fata de anul 2005 cu 49. Acest lucru reiese si din influenta productiei vandute asupra cifrei de afaceri.414.71 7 139.701.46 9 2007 129.076 0 129.99%. Datorita largirii patrimoniului si a investitiilor masive.752 0 118. influenta pozitiva si favorabila.559 .82 0 125.922.483 256. Dinamica categoriilor de cheltuieli ale firmei este prezentata in tabelul de mai jos: Denumire Cheltuieli din exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli exceptionale Total cheltuieli 2005 113.274.796.445.

00 . dar si litigiilor firmei cu alte societati.80 0.00 100.Dinamica categoriilor de cheltuieli ale firmei este prezentata in tabelul de mai jos: Indicele fata de anul 2005(%) 2006 2007 104 111 0.88 0. Ponderea fiecarei categorii de cheltuieli in total cheltuieli este redata in tabelul urmator: Ponderea cheltuielilor in totalul cheltuielilor (%) Denumire 2005 Cheltuieli din exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli exceptionale Total cheltuieli 99.11 2006 99.00 100. ca urmare a influentei cheltuielilor financiare. O evolutie pozitiva si favorabila a fost inregistrata de cheltuieli de exploatare.00 104 114 119 0.20 0.12 2007 99. influenta negativa ce s-a datorat investitiilor.00 114 Denumirea Cheltuieli din exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli exceptionale Total cheltuieli Din tabel reiese ca ponderea cheltuielilor a crescut.00 100. care au respectat raportul de echilibru venituri –cheltuieli (veniturile din exploatare > cheltuieli din exploatare).00 0.00 0.89 0.

ceea ce arata un nivel al capitalurilor permanente suficient de ridicat pentru a permite finantarea integrala a imobilizarilor. ea atinge valorile maxime in anul 2007 ca urmare a cresterii capitalului permanent si implicit a fondului de rulment. este superior nevoii de fond de rulment. Analiza fondului de rulment Fondul de rulment (FR) reprezintă partea din capitalul permanent care depăşeşte valoarea activului imobilizat şi care este destinată şi utilizată pentru finanţarea activelor circulante. atunci excedentul se va regăsi sub forma trezoreriei nete (TN).3.Active imobilizate Fondul de rulment a inregistrat o evolutie favorabila in toti cei 4 ani analizati. De asemenea. 1. în conturi bancare şi în casă. acest indicator se poate exprima ca fiind excedentul activelor circulante peste valoarea obligaţiilor pe termen scurt. cat si asigurarea unei marje de lichiditate care sa faca fata riscurilor diverse pe termen scurt. ponderea cea mai mare in total cheltuieli o au cheltuielile de exploatare. dupa finantarea integrala a imobilizarilor. Acestea au o evolutie similara cu veniturile. concretizată în disponibilităţi băneşti. Evolutia fondului de rulment. Aceasta este expresia desfasurarii unei activitati eficiente. a nevoii de font de rulment este redata in tabelul urmator: Denumirea 2005 Fondul de rulment Necesarul de fond de rulment Trezoreria neta 15340396 9935361 5405035 Anul 2006 14923029 9793890 5129139 2007 52047556 44918201 7129355 FR=Capital permanent. Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă activele circulante care trebuie să fie finanţate din fondul de rulment. ceea ce inseamna ca nivelul capitalurilor permanente finanteaza o parte din activele circulante. la închiderea exerciţiului financiar. Fondul de rulment pozitiv denota eforturile conducerii firmei pentru realizarea echilibrului financiar prin achitarea la termen a obligatiilor.La fel ca si in cazul veniturilor. . Fondul de rulment al anului 2007 a crescut cu aproape 300 % fata de anul 2006. excedentul se regaseste sub forma trezoreriei nete. pastrandu-se insa echilibrul (V>C). prin incasarea diverselor creante fara intarziere. Dacă fondul de rulment. Deoarece fondul de rulment este superior nevoii de fond de rulment.

exceptând desigur pe cea a disponibilităţilor. Analiza lichiditatii si solvabilitatii Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani.TN2005=-275896 CF2006= TN2007. respectiv de aşi onora plăţile la termenele scadente.Din analiza trezoreriei nete se desprinde un indicator cu o deosebita putere de sinteza. presupune folosirea următoarei formule. Calculul acestei durate pentru fiecare categorie de active circulante.Acest cash-flow negativ este cauzat de necolectarea la timp a incasarilor de la client. 1. Situatia s-a remediat in urmatorul an cand cheltuielile au fost mai mici ca incasarile.48 0.Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante Activele circulante reprezintă acea parte a patrimoniului societăţii care are cel mai mare grad de mobilitate. In viitor pentru accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante trebuie redus soldul mediu al creantelor precum si a valorii. indicator ce este exprimat prin durata în zile a unei rotaţii. 1. Analiza eficienţei folosirii activelor circulante se realizează prin intermediul vitezei de rotaţie. Vel Pitar S.A. adica intrarile din firme au fost mai mici decat iesirile . Principalii indicatori de lichiditate şi solvabilitate ai S.5.36 Active circulante Activele circulante au inregistrat durate de rotatie descrescatoare ca urmare a ritmului de crestere a cifrei de afaceri superior ritmului de crestere a activelor circulante. care se determina ca diferenta intre trezoreria neta a anului current si cea a anului de baza: CF2005= TN 2006. în scopul obţinerii de noi câştiguri.C.4. iar solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face faţă obligaţiilor băneşti.38 2007 0. denumit Chash-Flow-ul perioadei. în care valoarea elementului notat cu „X” va fi egală cu valoarea respectivei categorii: Vr = ( X / Cifra de afaceri ) * 360 Denumirea elementului bilantier Viteza de rotatie a activelor circulante 2005 2006 0. pentru anii 2005-2007 sunt prezentaţi în tabelul urmator: . Utilizarea eficientă a activelor circulante constă în eliberarea fondurilor imobilizate de acestea şi replasarea acestor sume.TN2006=2000216 Firma a inregistrat un cash-flow negative in 2005.

92 1.cota ridicata detinuta pe piata locala si in crestere pe piata nationala.situatie buna la nivelul solvabilitatii si lichiditatii.marja profitului brut se mentine inca la un nivel modest. 1.profitabilitate mare a activelor totale.44 2007 0.96 17. Puncte slabe .dinamica foarte buna a profitului si a cifrei de afaceri.7. in plus. .66 0.54 0.10 Pentru calculul ratelor din tabel s-au folosit urmatoarele formule: -Rata lichiditatii generale = Active circulante/ Datorii curente -Rata lichiditatii curente =(Active circulante – Stocuri)/Datorii curente -Rata solvabilitatii generale= Activ Total/ Datorii totale 1. Puncte slabe si puncte forte pentru domeniul financiar Puncte tari . .73 Din tabelul de mai sus se observa ca ratele rentabilitatilor sunt intr-o continua crestere ceea ce inseamna ca veniturile au crescut considerabil in 2006 si 2007.97 2007 24.73 0. .88 28. II. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI COMERCIAL . . Analiza rentabilitatii Pentru calculul retelor rentabilitatilor se vor utiliza formulele: -Rata rentabilitatii veniturilor =Profit brut/Venituri *100 -Rata rentabilitatii activului= Profit brut/ active *100 -Rata rentabilitatii financiare =Profit net/Capital propriu *100 Denumire Rata rentabilitatii veniturilor Rata rentabilitatii activului Rata rentabilitatii financiare 2005 1.11 2. . neacordarea de dividend in ultimii ani.13 2.24 2006 19.02 19.64 2006 0. a crescut excedentul de trezorerie.rotatie mai buna a creantelor si datoriilor. ceea ce diminueaza atractivitatea actiunilor emise. ceea ce justifica politica de fuziuni adoptata de companie. desi a crescut fata de 2006.6.47 0.14 2.situatie favorabila a echilibrului financiar.73 14.Denumire Rata lichiditatii generale Rata lichiditatii curente Rata solvabilitatii generale 2005 0.

Capitala realizand aproximativ 30% din afacerile companiei. prin echipele de vânzări şi distribuţie. Iaşi. fie prin intermediul partenerilor. rulade si biscuiti. cota de piata variaza intre 35% si 70%. Cluj. Fiind un partener important al marilor reţele de retail din România. insa in localitatile in care are unitati de productie. Vrancea. Vel Pitar. de la oricare dintre fabrici. In Bucuresti. Drăgăşani.2. hipermarketuri si lanturi de magazine. Giurgiu. Piata Potrivit statisticilor. la circa doua miliarde euro. avand peste 170 de magazine proprii. rulade. Vel Pitar ofera atat produse de panificatie. miniprăjituri) sunt distribuite la nivel naţional. Boromir si Dobrogea Grup. Târgu Jiu. Investiţiile au permis ca flota auto să poată livra zilnic peste 300 de tone de pâine proaspătă în zone urbane ca Bucureşti. Tecuci. spre deosebire de americani.1. 340 de maşini). in prezent. din ce in ce mai mult. Ilfov.000 tone panificaţie şi 300 tone biscuiţi şi napolitane. cele mai proaspete si mai apetisante delicatese. mamaliga). Vel Pitar va reloca. Vel Pitar recunoaste importanta specificului local ca o valoare suplimentara in actiunea sa de a oferi consumatorului produsele dorite. Produsele Vel Pitar ajung la locaţiile de desfacere (supermarketuri. Conform estimarilor companiei. paste fainoase. Vâlcea. de exemplu care au un consum cuprins intre 85 si 160 grame paine pe zi (consumul este mai mare in mediul urban. Distributia produselor Vel Pitar se face. Râmnicu Vâlcea. Principalii concurenti sunt Vel Pitar. iar cele 12 centre de producţie Vel Pitar furnizează comercianţilor din oricare colt al ţării toata gama de produse. Titan. Călimăneşti. Vel Pitar are o cota de 30-35%. Vel Pitar este liderul pietei romanesti a produselor de panificatie si un jucator important in domeniul productiei si distributiei de specialitati. in mediul rural utilizandu-se in consum cu functionalitate similara. procesul urmand sa se finalizeze la sfarsitul lui 2009. Cluj Napoca. Beneficiaza de cea mai diversificata gama de panificatie proaspata si de atmosfera si calitatea produselor dintr-o brutarie europeana cat mai aproape de casa ta. Gorj şi Braşov. Piata interna de panificatie este estimata. grupul detine la nivel national aproximativ 15% din piata de morarit si 9% din cea de panificatie. Produsele ambalate (pâine ambalată. prin canalele cash&carry. livrarea făcându-se în maximum 24 h de la primirea comenzii. romanii mananca zilnic cel putin o paine care cantareste intre 300 si 400 grame. canadieni sau britanici. asigură prezenţa produselor sale în peste 10. Grupul Vel Pitar detine fabrici de paine in zece judete din tara si in Bucuresti.500 la nivelul intregii tari. biscuiti si napolitane. cât şi în zone întinse din judeţele Argeş. Braşov. Panciu. în medie. Lunar. moara situata in cartierul Rahova si fabricile din cartierele Berceni si Rahova.000 puncte de livrare din întreaga ţara. biscuiţi. Compania detine 174 de magazine in Bucuresti si in tara. cel tarziu la inceputul anului 2010. Iaşi. specialitati de cofetarie si patiserie si produse de morarit. Giurgiu. astfel fiecare dintre punctele de lucru ale . in cea de-a doua jumatate a acestui an. Focsani. Galaţi. sunt produse aproximativ 10. hypermarketuri. reţeaua VP Magassin) fie prin sistemul propriu de distribuţie (Vel Pitar beneficiază de un parc auto format din aprox. napolitane. cat si produse de cofetarie si patiserie. numarul total al clientilor depasind 2. magazine de dimensiuni mici şi mijlocii.

vanzarile realizanduse atat prin reteaua proprie de vanzare a societatiicat si prin vanzarile realizate catre clientii-persoane juridice pe baza de contracte.. • Judetul Galati cu o pondere de 2% in totalul vanzarilor societatii . venind în sprijinul cumpărătorilor cu produse noi. • Judetul Brasov cu o pondere de 4% in totalul vanzarilor societatii . • Judetul Iasi cu o pondere de 4 % in totalul vanzarilor societatii. complet automatizată. racirea si ambalarea. beneficiind de conceptul dezvoltat la nivel national. La începutul anului 2004.C. dispunând de o tehnologie modernă. • Municipiul Bucuresti cu o pondere de 38% in totalul vanzarilor societatii. alături de cele existente pe piaţă. Tabelul nr. Vanzarile se realizeaza atat prin reteaua proprie de vanzare a societatii cat si prin vanzarile realizate catre clientii-persoane juridice pe baza de contracte. • Judetul Giurgiu cu o pondere de 1% in totalul vanzarilor societatii . • Judetul Gorj cu o pondere de 3% din totalul vanzarilor societatii. vanzarile realizanduse catre clientii-persoane juridice pe baza de contracte. • Judetul Arges cu o pondere de 20% in totalul vanzarilor societatii. Produsele Oferta de produse 1. Principalele piete de vanzare ale societatii sunt: • Judetul Valcea cu o pondere de 25% in totalul vanzarilor societatii. Pornind de la selectarea tipurilor de faina si continuand cu framantarea. dospirea. vanzarile realizanduse catre clientii-persoane juridice pe baza de contracte. intr-un mediu igienic. KeineTouch produs neatins . şi-a diversificat an de an gama de produse .2. • Judetul Cluj cu o pondere de 3% in totalul vanzarilor societatii.A. Panificatia ambalata are la baza utilizarea conceptului Keine Touch.Panificaţie ambalată. coacerea.este o tehnologie moderna care impune un nou standard in panificatie. 2. Vel Pitar S. oferind garantia ca primul care atinge produsul este doar consumatorul final. Clasificarea produselor de panificaţie ambalată Denumirea grupei de produse Denumirea subgrupei de produse Pâine Specialităţi Panificaţie ambalată Patiserie . Datorită creşterii cererii de produse ambalate. S.grupului este lider de piata si exceleaza in unul sau mai multe produse. Vel Pitar şi-a propus să devină liderul pieţei pâinii feliate şi ambalate.1. Painea este ambalata in punga sigilata. procesul este in intregime controlat de calculator. vanzarile realizanduse catre clientii-persoane juridice pe baza de contracte.vanzarile realizandu-se catre clientii-persoane juridice pe baza de contracte.

calatorii sau drumetii lipsite de griji. French Toast – paine toast feliata. calde. După cum se observă în tabelul de mai jos.A.Vel Pitar S. Evoluţia sortimentelor de pâine ambalată în ultimii 4 ani Denumire AniAniAAnul sortiment 2002 2003 2004 2005 Toast alb Toast alb Toast alb Toast alb Pâine de secară Pâine de secară Granatur Silueta Pâine Pâine de Granatur Silueta Pâine Bios ambalată secară Pâine Bios Granatur multicereale Granatur Granatur cu secară Pâine de Granatur multicereale Pâine Panfibro secară Silueta Granatur cu Pâine Dieta secară Graham proteinizat Pâine Bios Pâine Panfibro Pâine de secară feliată Sursa : Nomenclatorul de produse al S. a unei paini. French Toast Seminte. 2. In 2006. proaspete si precoapte). anual au apărut noi sortimente de de pâine ambalată. French Rolls precoapte completeaza bucuria de a savura impreuna cu familia.Cofetărie Semipreparate Sursa : Nomenclatorul de produse al S. Tabelul nr. uşor de consumat şi cu termen mare de valabilitate (produse feliate. in patru sortimente (French Toast Clasic. Interesul crescând al S. a. pentru grupa de produse ambalate. sănătoase.3. ca urmare a achizitiei unei linii noi de productie de ultima generatie s-a nascut ideea lansarii unui alt nou brand premium. in minunatele clipe petrecute impreuna. Vel Pitar S. Lansata in noiembrie 2004 este primul brand premium de pe piata de panificatie si este produs sub tehnologia Keine Touch. Tabelul nr. ale unei vacante. preparata in maximum opt minute.A.C. Clasificarea sortimentelor de pâine Sortimente de pâine Denumirea produselor Toast alb 500g Pâine de secară 600g Pâine din faină albă de grâu Granatur Silueta 400g Granatur multicereale 400g Granatur cu secară 400g Granatur graham proteinizat 400g .Vel Pitar S. French Rolls ( baghete si chifle. nutriţional crescut. French Rolls proaspete acopera cerintele unui mic dejun frugal. French Rolls. dar consistent. French Toast Secara. French Toast Graham).C.C. ale unei petreceri in aer liber. aburinde. Pâinea. ambalate). a orientat tot mai mult cercetările spre produse cu aport caloric.A.

Vel Pitar S.C.A. Sortimentul de specialităţi la S. Chec marmorat 0. Chec cuglazură de ciocolată 0. este deja cunoscut ca un producător de referinţă pe piaţa de cozonac şi chec.Specialităţi Tabelul nr. Cozonac cu nucă şi cacao 0.250 kg.A. Grupa Denumire produse Chifle graham Specialităţi Chifle hamburger Japoneze Sursa : Nomenclatorul de produse al S. Sursa : Nomenclatorul de produse al S. Saleuri 0.300 kg.Cofetărie şi patiserie. c.800 kg.5.500 kg.6.C.C.250 kg.4.Semipreparate. Patiserie Saleuri 0. vine în întâmpinarea clienţilor cu o ofertă de produse uşor de preparat.800 kg.Pâine din făinuri speciale Pâine Dieta 250g Pâine Bios 500 g Pâine Panfibro 200g Pâine feliată cu secară 450g Sursa : Nomenclatorul de produse al S.800 kg. Chec cu cacao 0.500 kg. Sărăţele cu mac 0.Vel Pitar S. Cozonac de casă 0. Saleuri Sora 0. Cu un efort susţinut permanent în domeniul panificaţiei. d. b. S. Tabelul nr.C. Vel Pitar S. Tabelul nr. Cozonac Diana 0.C. Cofetărie Cozonac cu rahat 0. S. Sortimentul de semipreparate Grupa Semipreparate Denumire produs Blat de tort Foi plăcintă Vafe Blat de Pizza . Ca un ajutor în bucătărie.700 kg. Vel Pitar S.100 kg.240 kg.250 kg.A.A.150 kg. Chec cu cacao 0.A.A.C. Vel Pitar S.Vel Pitar S. Sortimentul produselor de cofetărie şi patiserie Grupa Denumire produse Masa Cozonac cu nucă 0.

7. 0. paine neagra cu cartofi.280 kg .8. 0.C.A. 0.350 kg. fainuri speciale si mixuri de cereale .200 kg.330 kg.Vel Pitar S. paine fara sare.400 kg. pornind de la Paine Alba Simpla 220g din Bucuresti si pana la Specialitate Tarnava 2000g din Cluj.cu gramaje si forme diverse. II.1000 kg. săraţi Covrig Aurora Cornuri cu Gem Masa 0.280 kg. paine cu tarate si multe alte asemenea sortimente Tabelul nr. 0. 0. 0.600 kg. produsa din cele mai bune ingrediente . 0. 0. 0. Painile pentru nutritie speciala sunt prezente in toate locatiile Vel Pitar.300 kg 0. Forme şi varietăţi de specialităţi. diferite variante de paine proaspata.280 kg.Panificaţie proaspătă Oferta Vel Pitar cuprinde. Sortimentul de pâine proaspătă Grupa Felul pâinii Denumire produs Franzelă Extra Pâine Pâinea Casei proaspătă Pâine albă din făină Pâine Lotru specială Pâine Spicul Pâine Pâine albă simplă proaspătă Pâine albă Pâine specialitate albă cu tărâţe Pâine Pâine neagră cu tărâţe pentru nutriţie Pâine neagră cu cartofi specială Digesta Panfibro Proteica Pâine Panem fără sare Pâine integrală Sursa : Nomenclatorul de produse al S.300 kg. 0. in functie de specificul zonei deservite.Sursa : Nomenclatorul de produse al S.Vel Pitar S. intr-o gama variata ce corespunde celor mai diverse gusturi si nevoi nutritionale: paine neagra. 0. Tabelul nr.500 kg. Forme şi varietăţi de specialităţi Categorie Grupa Forme şi Pâine proaspătă varietăţi de specialităţi Denumire produs Japoneze Batoane Chifle graham Covrigi vanilaţi.C.750 kg.A. paine integrala.350 kg. 0. 0.faina alba de grau.450 kg.

În ceea ce priveşte produsele de cofetărie.10. cozonacii. Napolitane.C. vanilie. Napolitane. Vel Pitar este deja cunoscut ca un producator de referinta pe piata de cozonac si chec. vanilie) ce se adreseaza adolescentului aflat in pauza de masa sau studentului care vrea sa scape rapid de foame. cappuccino. Patiserie şi cofetărie.C. strudelele.C. Vel Pitar are in prezent doua marci nationale de rulade: Almadolce si Roll4Ever. capsuni. s-au întrecut pe ei însăşi în inovaţie şi desăvârşire oferind o gamă diversificată de produse.A.Vel Ptar S. gama de rulade decorate cu glazura de ciocolata. prezente de altfel în toate filialele S. se pozitioneaza ca rasfatul dulce de dupa serviciu sau ca un cadou dulce cu care baiatul castiga inima iubitei. Roll4Ever este o gama de minirulade glazurate in 4 arome (cacao. Napolitane . rulourile si croissantele cu diverse umpluturi sunt numai cateva dintre produsele Vel Pitar care si-au castigat faima pe pietele locale. Ruladele. Cele mai cunoscute produse de patiserie. Vel Pitar S.C.Vel Pitar S.A. Fiecare locatie Vel Pitar si-a dezvoltat o gama proprie de produse de patiserie si cofetarie. specialiştii de la S.C. sunt prezentate în tabelul de mai jos. rom. Tabelul nr. capuccino) Napolitane ambalate: -Supernapo cu cacao(30g) .A. Sortimentul de napolitane Grupa Denumire produs Napolitane vrac(cacao. Almadolce.9. biscuiţi şi paste. caşcaval Bezele umplute Sursa : Nomenclatorul de produse al S. vanilie. in urma analizei preferintelor consumatorilor locali. Sortimentul de napolitane este grupat în funcţie de puterea de cumpărare a consumatorului şi după modul de ambalare.Supernapo cu vanilie(30g) Sursa : Nomenclatorul de produse al S. Tabelul nr. feişcă.A.Vel Pitar S.A. Sortimentele de patiserie şi cofetărie Grupa de produse Denumire produse Pateuri cu brânză şi ciuperci Patiserie Ştrudel cu mere Saleuri Arici cu ciocolată Cofetărie Specialitate Kassandra Croissant cu ciocolată.Vel Pitar S.Lipii Sursa : Nomenclatorul de produse al S. saleurile.

Tabiet graham. cacao. Poieni).Paste făinoase ambalate . Gama de biscuiţi oferiţi de S. poate să controleze atent întregul drum parcurs de produs de la faza de materie primă brută până la aşezarea lui pe raft. căpşuni şi lămâie Biscuiţi 5 minute Biscuiţi Poieni Tabiet Biscuiţi digestivi Tabiet Biscuiţi graham Biscuiţi graham Biscuiţi digestivi Biscuiţi Delicia cu cacao Delicios cu cremă de cacao 2B+C cu cacao şi lămîie Biscuiţi ambalaţi Biscuiţi Biscuiţi vrac ambalaţi la cutii de 3-6 kg. 5 minute).Paste făinoase vrac Oferta de paste făinoase a S. scolarilor ( 2B+C) si adultilor care urmeaza o anumita dieta (Tabiet digestivi. Vîlcea .Produse de morărit.A. Pastele făinoase se prezintă pe piaţă sub două aspect: .A. Piteşti . Sortimentul produselor de morărit Grupa Denumire produs Tipuri Făină tip 480 . după cum urmează: Biscuitii ambalati se adreseaza in special copiilor prescolari (Clopotel. Paste făinoase lungi Paste făinoase simple Paste făinoase Paste făinoase medii Paste făinoase cu ou Paste făinoase scurte III. dar bine stăpânit de către specialiştii care au multă experienţă în domeniu. Rm. Iaşi şi Tîrgu-Jiu .C.C.11. Având în cinci locaţii : Tecuci .A. Paste făinoase. Este un proces complex.12. mori de măcinat grâu şi porumb. Tabelul nr.A.Biscuiţi. este destul de variată.C. Vel Pitar S. Sursa : Nomenclatorul de produse al S.Vel Pitar S. Tabelul nr.C. S. Sortimentul de biscuiţi Grupa Categoria Denumire produs Clopoţel cu vanilie.Vel Ptar S. Vel Pitar S.

85-0. masini si utilaje. Preocupată de ridicarea calităţii produselor sale. din cauza secetei si implicit a micsorarii productiei. in concordanta cu calitatea produselor. pretul painii a avut o dinamica diferita. O influenta negativa asupra pretului a avut-o si cresterea pretului graului cu 30%.Vel Pitar S.C. manifestata printr-o crestere mult mai redusa fata de cele ale preturilor majoritatii produselor alimentare.Făină de grâu Produse de morărit Făină de porumb Gris Tărâţe Făină tip 650 Făină semialbă tip 800 Făină neagră tip 1350 Mălai superior Mălai extra Gris la pachet de 500 g. Pentru celelalte produse. societatea utilizeaza o politica a preturilor ridicate. Tendinta care se manifesta in prezent este aceea de aliniere a preturilor interne la cele mondiale. aceasta reducand recolta.Vel Pitar S. recunoaşte că numai prin aprovizionarea permanentă cu materii prime şi materiale auxiliare de cea mai bună calitate. In prezent insa. Furnizorii. 2.A. echipamente.6 lei la 0. In ultimii 10 ani. Gris sub formă vrac Tărâţe din grâu sub formă vrac Tărâţe din porumb sub formă vrac Sursa : Nomenclatorul de produse al S.C. in principal datorita politicilor unor tari de subventionare a agriculturii.A. Pretul franzelei este mai ridicat cu 6% decat media preturilor produselor cu aceleasi caracteristici produse de firmele concurente. pretul painii este majorat cu 40% ( de la 0. conducerea managerială a S. avand la baza internationalizarea pietelor agricole si intensificarea concurentei. . si e de alta parte de faptul ca cerealele au inceput sa fie folosite pentru producerea de biocombustibili si astfel cererea a crescut. 2.4.9 lei). Acest fenomen s-a datorat interventiei statului care pana in 1996 a stabilit si a supravegheat pretul produsului in vederea corelarii acestuia cu puterea de cumparare a populatiei. Datorită îndelungatei şi bunei colaborări cu furnizorii. Aceasta crestere a pretului graului a fost determinat pe de-o parte de seceta. beneficiarii si concurentii a) Furnizorii de marfuri sunt reprezentati de firme sau persoane particulare care asigura resursele necesare de materii prime. Si in cadrul societatii Vel Pitar s-a recurs la majorarea preturilor de la 0. materiale. Pretul Pe plan national si international exista o abordare diferita in ceea ce priveste preturile produselor agroalimentare.65 lei la 0. prin investiţie tehnologică modernă îşi poate consolida şi extinde piaţa de desfacere. aprovizionarea cu materii prime se face într-un ritm constant neprezentând riscuri pentru continuitatea procesului tehnologic de producţie.3.9 lei (in toamna anului 2007) la produsul franzela extra 280 grame.

firma SC Vel Pitar S. are relaţii tradiţionale şi care nu au creat probleme. Anii Fu rnizori S.analizează o serie de aspecte legate de: • respectarea termenelor şi condiţiilor de livrare. % 2005 Val. abs.A.C.80 2004 Val. Slanic Prahova MegaRoll SA S.L Drim Daniel Avicola Impex S.R. % RON 2384000 8. Vel Pitar S.C. Vinalcool Arges Sursa : Serviciul Aprovizionare-Transport Furnizorii S. Vel Pitar S. aceasta sistează comenzile şi intrerupe activitatea cu furnizorul.15 % . • nivelul de implicare al firmelor în stabilirea şi negocierea preţurilor de vânzare.Comcereal Teleorman RON 1284200 24. Colaborarea cu furnizorii se bazează în principal pe avantajul reciproc al părţilor. piata de materii prime si materiale este atat piata romaneasca cat si piata externa.A.R. însă în cazul în care preţurile şi cantităţile nu corespund cu cele ale firmei.L. Scavil S. abs. abs. % RON 1305200 9. In cazul intreprinderii Vel Pitar.Vel Pitar S.C. abs.C. • discount-urile şi alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumpărare. Principalii furnizori ai societăţii sunt în general firme cu care S. Solaris SA S.A.C.A. RON 3582000 8. Printre principalii furnizori de materii prime si materiale enumeram: Furnizorii S.A.C.C.71 2003 Val. Puratos Prod SRL S.73 2002 Val.În cadrul selectării sau colaborării cu furnizorii. Materialele comercializate Grâu Furnizorii COMCEREAL Teleorman COMCEREAL Giurgiu COMCEREAL Galaţi NIDERA CARGILL Producători agricoli individuali Materiale auxiliare Lesaffre SRL Agemod Crist Impex Intermeridian S.

TOTAL 82980 371980 70452 5192390 Sursa : Balanţele analitice ale furnizorilor S. etc.C.96 0.A. Ramnicu Valcea.L. între 2002-2005 Principalul furnizor este S.15 0. dat fiind faptul că în calitatea produselor obţinute se regăseşte calitatea materiilor prime şi a materialelor folosite .92% în anul 2003. se numără : calitatea produselor.93% şi în 2005 de 82. Iasi. Dragasani.L.Comcereal S.C.R. Vrancea.18 0. Produsele sunt livrate direct catre punctele de vanzare.92 1.C.80% şi respectiv 8. Megaroll S.60 7.98 1.A. În 2002 societatea deţinea 24.Vel Pitar S.48 1. crescând cu 648920 RON faţă de anul 2002.Comcereal S.01 77.S.41 0. de transport.72 100.01 1.29 4.Vel Pitar S.00 312000 248500 22173160 268900 342450 248700 340800 802800 218300 27091200 1.51 1. Printre criteriile de bază în alegerea furnizorilor de către S. Comcereal. Tecuci.15% în anul 2005. Giurgiu.14 1.93 0.A. S. Cluj. Panciu.32 0.Vel Pitar S.C. se observă o creştere a tranzacţiilor cu producătorii individuali de la 53. Iasi. Giurgiu.29 0.80 1. În schimb.81 100. Gorj si Brasov.31 1.69 2.02% mai puţin decât în 2002.00 S. Teleorman de la care societatea se aprovizionează cu materia primă vitală – grâul.C. Intermeridian 184500 114000 2793647 87851 124530 3. Brasov.C.92 80.00 198700 135680 10477224 152983 175930 135450 172950 592400 97123 13443640 1. ci si de distributie.A.20 0. Galaţi aprovizionează societatea tot cu materia primă. preţul materiilor prime şi materialelor care contribuie în mod direct la formarea costurilor produselor obţinute. . Giurgiu S. Din randul lor se detaseaza intermediarii ( firme de comert. S.16 1.26 2.Comcereal S. Giurgiu şi S.A. Comcereal S. Vel Pitar se ocupa nu numai de panificatie. grâul. Cu un volum al livrarilor zilnice de produse proaspete de peste 300 de tone. Valcea. Avicola Impex 78250 S. Targu Jiu.A. Galati. Dintre producătorii de materiale auxiliare.29%. termen de plată.36 100.26 0. pentru ca în 2004 să înregistreze o valoare relativă de 80.91 82.).55 2.C. Ilfov. pentru ca în 2004 să înregistreze o valoare relativă de 8. S. Calimanesti. Focsani.C. Galati Producători individuali Lesaffre S. valoarea acestora atingând suma de 1020900 RON în 2005. Vel Pitar acopera zone urbane ca Bucuresti.00 528000 398000 36183070 430900 520860 398900 510200 1020900 398100 43970930 1. Şi în cazul acestor două societăţi se constată o scădere a tranzacţiilor cu S.C. Cluj Napoca. dar în 2003 cunoaşte o scădere a tranzacţiilor cu 15. Vinalcool Argeş Solaris S.R.73% din totalul tranzacţiilor.40 1.R.A.20 53.16 2. facilitatea unor servicii (transport.90 100. agentii de publicitate etc.L.80% în 2002 la 77.A.91 1. cat si intinse zone din judetele Arges.A.). b) Prestatorii de servicii sunt reprezentati de firme sau persoane particulare care realizeaza o gama larga de servicii necesare indeplinirii obiectului de activitate al intreprinderii.92 1.99 1.A.Vinalcool Argeş înregistrează o pondere mai mare în totalul tranzacţiilor.

Criteriul unic de selectie a fost realizarea a unui volum zilnic de vanzari de cel putin 40 kg (magazine mici . bacanii) si 100 de kg (supermarket-uri).  S.C. e) Concurentii sunt intreprinderi similare care isi disputa aceeiasi categorie de clienti. Baneasa S. Gerpen Tg. . Principalii concurenti ai societatii pe piata sunt reprezentati de:  S. Incurajeaza initiativa personala. Pambac Bacau  S. Propast Iasi  S. deoarece prin politica de marketing promovata se dezvolta afaceri cu clientela credibila si cu un grad de dispersie in cifra de afaceri ridicat.C. A fost organizata o tombola cu premii in valoare de 6000 de RON oferite agentilor economici care comercializeaza produsele Vel Pitar. c) Furnizorii fortei de munca cuprind unitatile de invatamant. Astfel.Boromir S. Traditia Vel Pitar este de a rasplati clientii fideli . administratia publica.Mopan SA Suceava  S. ceea ce asigura un nivel de protectie corespunzator. Vel Pitar este o organizatie dinamica cu peste 4800 de angajati. hipermarket-urile si locatiile de tip cash & carry.A  S.C.Jiu  S. mediile de comunicare in masa. oferind oportunitati de invatare si crestere. Clientii principali sunt VP Magassin. marele public.Dobrogea S. ecologistii). In urma divizarii VP Magassin se ocupa cu desfasurarea activitatii de retail si cu administrarea unitatilor comerciale. care urmareste atragerea de profesionisti orientati spre obtinerea de rezultate. Societatea dispunde de un lant de magazine proprii ce insumeaza in prezent 170 de unitati. precum si persoanele aflate in cautarea unui loc de munca. in perioada 10 mai – 10 iulie 2007 a fost initiata campania ”Premii cu har de la Vel Pitar” care si-a propus sa rasplateasca partenerii de afaceri.A. Galmopan Galati  Societatile de panificatie cu nivele de productie individuale mici. personalul propiu al intreprinderii. intr-un mediu ce recompenseaza performanta individuala.utilizand un parc auto de peste 400 de autovehicule de diverse tonaje.C. institutii) si al persoanelor individuale carora le sunt adresate produsele (serviciile) intreprinderii si constituie cea mai importanta componenta a micromediului. Societatea nu are un nivel de expunere semnificativ fata de un anumit client sau grup de clienti. Cluj-Napoca  S.A  S.Moara Baciu S.C. Rostar Bucuresti  S.Jiu  S. grupuri de interese (miscari pentru protectia consumatorilor.C. oficiile de forta de munca.C.dar semnificative ca nivel global pe produselor specifice.L ca principal competitor in domeniul produselor de morarit si panificatie pe piata judetului Valcea si a judetului Sibiu.R. societati de investitii).C.C.C. Vel Pitar a colaborat cu agentia de publicitate Next Advertising pentru campania de promovare a noilor produse French Toast. d) Clientii alcatuiesc cercul agentiilor economici (firme.Compan Tirgoviste  S.Anairo Tg. f) Organismele publice sunt delimitate de Philip Kotler in 7 categorii: lumea financiara (actionari.C.C.

a hipermarket-urilor si a locatiilor de tip cash&carry) care au spre vanzare diferite sortimente de franzela alba Vel Pitar: Franzela alba 500 g. e) Adresa si sigla firmei sunt imprimate pe etichetele si ambalajele produselor. ai mass mediei si notari publici. Franzela alba feliata 500 g. Fondul de investitii Broadhurst este administrat de compania New Century Holdings (NCH). “Premii cu har de la Vel Pitar !” Brasov. Activitatea promotionala Cele mai importatnte actiuni promotionale utilizate de Vel Pitar sunt constituite din: a) Intalniri cu cei mai important client in cadrul carora sunt expuse planurile companiei si strategia de promovare/sustinere a imaginii Vel Pitar.5. care comercializeaza produse Vel Pitar. in vederea unor colaborari viitoare. Extragerea taloanelor castigatoare a fost validata de o comisie formata din reprezentanti ai Ministerului de Finante. Covasna si Prahova. care are o participatie de aproximativ 80% din toate cele zece firme rezultate in urma divizarii.10 iulie 2007. .ro. eticheta de pret mari. participante la promotie. organizata in perioada 10 mai . ai Grupului Vel Pitar. pentru a evita limitarea comunicarii cu clientii la nivelul distribuitorilor/ agentilor de vanzari.mici. care a aplicat la mai multe dintre societatile pe care le detine strategia de a scoate in afara companiilor activele care nu detin obiectul principal de activitate. 25 iulie 2007 . bacanii) si respectiv 100 kg (supermarket-uri) din produsele Vel Pitar. Franzela alba 700 g si Franzela alba feliata 700 g.velpitar. a firmelor bugetare. oferite agentilor economici din judetele Brasov. Criteriul unic de selectie a constat in realizarea de catre agentii economici a unui volum zilnic de vanzari nete de cel putin 40 kg (magazine mici. 2. Astfel. Campania a constat in organizarea unei tombole cu premii in valoare de 6 000 RON.etc). Campania s-a adresat tuturor clientilor Vel Pitar (cu exceptia VP Magassin. c) Concursuri pentru fidelizarea clientilor.Vel Pitar este detinuta de fondul de investitii Broadhurst. precum sip e suprafetele exterioare ale autovehiculelor proprii ce participa la procesul de distributie.Vel Pitar Brasov si-a premiat partenerii de afaceri in cadrul campaniei "Premii cu har de la Vel Pitar!".mic. s-a infiintat o linie telefonica directa (telefonul comerciantului) de la care sunt preluate principalele problem cu care se confrunta comerciantii. f) Existenta unei pagini de internet a firmei –www. d) Campanie de comunicari la punctual de vanzare prin POSM-uri (poster mare. b) Dezvoltarea unui sistem de comunicare directa cu clientii.

Vel Pitar S. Sinaia. Mopariv Ramnicu Valcea si Berceni Bucuresti. Zarnesti. III. utilizand un parc auto de peste 400 de autovehicule de diverse tonaje. paste fainoase si produse de morarit prin care asigura prezenta acestora la oricare din cele 7 locatii din tara. Arges.6. Tecuci. Ilfov. Vrancea. Sediul noii companii este stabilit la Ramnicu Valcea. administrat in Romania de catre New Century Holdings (NCH). Sacele si Brasov. Prin procesul de divizare noile companii fructifica mai bine oportunitatile oferite de piata in domeniile lor. ce au revenit clientilor Vel Pitar din Predeal. 2. moraritul – S. Iasi.2. Sapte Spice S. ce apreciaza si respecta un partener corect de afaceri". Giurgiu. zece cafetiere si douazeci prajitoare de paine. Berceni Bucuresti. Brasov. Premiul cel mare a fost castigat de reprezentantii Bachus SA din Sacele. In prezent Grupul Vel Pitar detine centre de productie in Bucuresti si 10 judete din Romania (Valcea. In decembrie 2001 se formeaza S. Produsele sunt livrate direct catre punctele de vanzare. cinci cuptoare cu microunde. precum si de un lant de magazine proprii ce insumeaza in prezent peste 170 de astfel de unitati. Aceste activitati s-au dezvoltat continuu in ultimii ani. Giurgiu. Iasi. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI TEHNIC SI TEHNOLOGIC 3. 3. Calimanesti. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul commercial Cu un volum al livrarilor zilnice de produse proaspete de peste 300 de tone. Targu Jiu.C. Vel Pitar acopera zone urbane ca Bucuresti. gestioneaza mai bine resursele si utilizeaza in mod direct veniturile obtinute.Dragasani. a declarat Cristina Popescu. Vel Pitar S. biscuiti. Rasnov.. VP Magassin S. astfel incat acum beneficiaza de conditiile necesare pentru a functiona autonom. Cluj. Valcea.A. s-a divizat in trei societati autonome care au ca obiect de activitate panificatia – S. cat si intinse zone din judetele Arges. Galati. Cluj Napoca. achizitioneaza doua mari companii de morarit si panificatie.C. Caile de acces si mijloacele de transport . responsabil marketing Vel Pitar Brasov. Olt si Dambovita). si retailul – S.A.A.A.C. Focsani. prin fuziunea a patru fabrici din industria de morarit si panificatie: Mopariv Ramnicu Valcea. Busteni. de la oricare din fabrici. Vel Pitar dispune de o structura de distributie nationala a produselor ambalate: paine ambalata. cand fondul de investitii Broadhurst Investments Limited. Mopariv Cluj Napoca si Granpan Tecuci.. care se vor bucura de un sejur pentru doua persoane in statiunea Parelia Katerini. cu scopul declarat de a putea furniza comerciantilor din oricare colt al tarii toata gama de produse. Moeciu. Giurgiu. Brasov. Cluj. Panciu. Amplasamentul SC VEL PITAR SA Povestea grupului incepe in 1999.C. Gorj. Ramnicu Valcea. Galati. Au fost extrase si 36 de alte premii in aparate electrocasnice: un un aparat de aer conditionat. napolitane.1. unitati de morarit si o retea de magazine in marile orase din Romania. Dambovita si Brasov. Iasi. In 2007 compania Vel Pitar S.A.„Aceasta campanie ne permite sa continuam o traditie Vel Pitar. Grecia. Gorj. aceea de a rasplati clientii fideli.

Transportul materiilor prime de catre furnizori se efectueaza in autocisterne cu capacitati de 25-27 tone . acesta putand intrerupe sau limita livrarea in caz de necesitate sau din culpa beneficiarului. b) Regia Autonuma de Electricitate RENEL este furnizorul de energie termica.A.A. Întreprinderea procedează astfel.C. S.4. Resursele energetice si utilitatile Alimentarea cu energie electrica a cladirii se face prin intermediul unui tablou electric general.. de pe piaţa transporturilor rutiere de mare tonaj (panamaxuri). c) Regia Autonoma Apele Romane avand ca obiect furnizarea apei potabile si preluarea apelor uzate si meteorice. cât şi terţilor. contract pe o perioada de 5 ani cu posibilitatea intreruperii livrarii apei si a preluarii apelor reziduale din culpa beneficiarului.A. sunt asigurate însă. o atenţie deosebită transportului către clienţi. se efectuează astfel: . contract pe anul in curs.Accesul în cadrul sediului central al S. Alimentarea cu energie electrica se face la o intensitate de 380 de V. sau apelând la serviciile SC CFR Marfă S. 3. Corpurile de iluminat sunt de tip florescent. iar volumul livrarilor zilnice de produse proaspete este de peste 300 tone .pe cale rutieră . . este furnizorul de energie electrica pe perioada nedeterminata. Nevoile de transport către clienţi. Furnizorii de utilitati sunt urmatorii: a) Regia Autonoma de Electricitate Electrica S.C. cu posibilitatea limitarii sau intreruperii furnizarii din culpa consumatorului. datorită nevoilor mari de materii prime din import. Alimentarea cu apa necesara desfasurarii procesului de productie se face din reteaua localitatii.Vel-Pitar’’ S. cu posibilitatea actualizarii pretului energiei furnizate.3. prin racordarea la liniile de cale ferată care traversează zona industrială. Descrierea procesului de productie . In procesul de productie pentru functionatea utilajelor sunt folosite gazele natural. prin cele peste 400 de autoutilitare proprii. Precizăm că întreprinderea livrează marfă. îşi asigură nevoile de transport pentru grâul de import. se pot situa la niveluri ridicate. Crearea unor relaţii strânse cu clienţii şi specificitatea produselor finite (produse proaspete de panificaţie) impun şi în cazul acestei întreprinderi. care se realizează prin forţe proprii. cu actualizarea cantitatilor de energie furnizate si a pretului acesteia. Transportul prin mijloace proprii ale societatii se efectueaza cu cele 400 de masini. ce au capacităţi cuprinse între 0.A.Vel Pitar S. atât magazinelor proprii. Astfel capacitatea medie de transport la o cursa este urmatoarea: Ct = na -numarul total de autovehicule (400 masini) nc -numarul mediu de containere metalice incarcate intr-un autovehicul (9) c -numarul mediu de paini incarcate intr-un container (240) Ct=400*9*240=864000 Capacitatea medie de transport zilnica va fi : Ctz=864000*4=3456000 3.5-3. care în anumiţi ani.pe cale feroviară.5 tone.

pachete)  etichete (la produsele ambalate in cutii.care cuprinde :  Linie de rulade  Linie de French Toast  Linie de precoapte  Linie de Panissino • B2 – care cuprinde  Patisserie  6 linii de fabricare a painii Grupul Vel Pitar a investit in linii tehnologice de ultima generatie. Produsele realizate pe aceste linii sunt de calitate superioara (prospetime indelungata. uscate. de la operatia de mixare pana la procesul de ambalare. . metalizata celofan polietilera cutii de carton lazi de lemn captusite cu hartie de ambalaj saci (de iuta. culoare si forma constante). iar costurile sunt mult scazute. ambalarea si depozitarea.  umiditate relativa a aerului de 65-75 % (exceptie fac pastele fainoase: 60-65 %). bine aerisite. De asemenea. saci) Ambalarea se face in functie de tipul produselor in: pungi pachete de hartie pergaminata. Gama de fainuri este obtinuta din procesarea materiilor prime de cea mai buna calitate. departe de produsele ce emana miros pronuntat. de hartie)        Depozitarea se face in spatii de depozitare curate. in timpul pastrarii trebuie sa asigure:  temperatura de 15-18’ C (exceptie fac napolitanele. in conditiile stabilite de normele in vigoare. +10’C). Produsele de morarit si panificatie prezinta particularitati de la o grupa la alta. Organizarea productiei Vel Pitar –Sucursala Bucuresti dispune de 2 sectii de productie: • B1. Marcarea se realizeaza prin:  litografie (la produsele ambalate in pungi. unitatile de morarit din cadrul Grupului Vel Pitar au beneficiat de investitii majore. in ceea ce priveste marcarea. complet automatizate. dispunand de utilaje si silozuri de produse finite performante. productivitatea este marita.

 Capacitatea de productie Compania dispune de capacităţi de producţie şi comercializare proprii. 24 fabrici (din care una de biscuiţi.aluatul trece prin masina de divizat. se face intr-un “predospitor cu cupe” si dureaza intre 5-8 minute . Capacitatea de productie este urmatoarea : . transportul si mai ales conditiile necorespunzatoare de pastrare. miez filant) cauzate fie de materia prima. drojdie. iar la cea de-a doua viteza de 7 minute) . uscarea. umiditate specifica). unde in functie de sortiment de stabileste gramajul painii (la un ciclu de productie acest proces dureaza 15 minute) . se face cu un malaxor intensiv. rotunda si graham) .malaxarea materiilor prime. felierea si ambalarea.apa. una de produse de patiserie şi 22 de pâine). . cu cat este mai mic gramajul cu atat dureaza mai mult) . formate în prezent dintr-un număr de 9 mori.cernerea fainii prin site vibratoare cu magneti. ceea ce a necesitat noi forţe de muncă specializate.predospirea. la prima viteza timpul necesar omogenizarii fiind de 5 minute. feliata. se impun: respectarea disciplinei tehnologice. gust acru. iar pentru franzele se face automat) .livrarea Adunand timpii acestor procese. astfel se explică creşterea numărului de salariaţi în perioada analizată. de nerespectarea procesului tehnologic. exercitarea unui control riguros asupra modului cum isi mentin      Procesul tehnologic Procesul tehnologic presupune parcurgerea urmatoarelor etape : .depozitarea in lazi . asigurarea conditiilor de igiena sanitara. 84 de magazine proprii plus alte clădiri.coacerea.sare) in functie de sortimentul de paine ce urmeaza a fi produs (se produc patru tipuri de paine: franzela. asigurarea parametrilor specificide pastrare (temperatura.modelarea (pentru rotund se face manual.premodelarea (rotund pentru toate sortimentele) cu ajutorul “masinii ciuperca” .pentru painea feliata urmeaza. ce asigura omogenizarea componentelor amesteculului (malaxorul are doua viteze. dureaza 22-25 de minute in functie de gramaj si sortiment .rasturnarea mecanizata a aluatului cu ajutorul “rasturnatorului” . Aceasta dovedeşte că firma şi-a diversificat obiectul de activitate în timp. felierea se realizeaza cu ajutorul unor cutite automate. ce asigura retinerea impuritatilor magnetice (acesta este un punct critic de control) . insa painile snt actionate in masina si preluate de catre un lucrator.racirea . sarat.dospirea finala 44-50 de min (in functie de gramaj. rezulta un timp de productie de aproximativ 100 min.dozarea mecanizata a materialelor (faina. Pentru a evita aparitia acestor modificari calitative. fie de manipularea.In produsele de morarit si panificatie pot sa apara modificari calitative (mucegairea. la un ciclu de productie.

47%.83 19. păstrând savoarea reţetelor tradiţionale. completat in semestrul I al anului 2004 cu obtinerea certificarii H. Certificarea este o apreciere a faptului ca organizatia are capabilitatea de a oferi satisfactii celor interesati de rezultatele acesteia (clienti.08 2007/2006 (%) 66. „Certificarea ISO 9001” reprezinta o confirmare a competentei/ competitivitatii actului managerial dintr-o organizatie.gradul de utilizare este de 70% Cota de piata a produselor de panificatie atinge o valoare de 5% la nivel national.25 2044 1533 3066 1022 60279.75 2006/2005 (%) 41.  Calitatea produselor Calitatea superioară este o caracteristică esenţială în producţia de pâine. deoarece existenţa acesteia este unul din elementele determinante pentru dobândirea recunoaşterii firmei şi asigurarea competitivităţii produselor.96 9.43 30.C.5 33452.66 17.59 7.75 1392. respectarea măsurilor de siguranţă alimentară.5 1386. Calitatea superioară a produselor. -rulade 12 tone/zi. Bucuresti si Pitesti.1 2006 11497. Cu grijă deosebită pentru detalii. gradul de utilizare este de 70%.39 12.gradul de utilizare 70%.toate pentru a oferi delicatese potrivite gusturilor oricărui consumator.A.8 30.5 30.96).45 2007 19162.4 1328. ingredientele atent selecţionate fac ca peste 1. ambalaje adaptate cerinţelor de igienă şi păstrării prospeţimii produselor o perioadă cât mai îndelungată.). -precoapte 4 tone /zi.A.4 46196.-paine ambalata si feliata 75 tone/zi.57 4. de 5. 30. -patiserie 6 tone /zi.P.5 % la napolitane. rulade si de painea speciala (66.66%. respectiv 30.5 milioane de clienţi din toată ţara să cumpere zilnic pâinea proaspătă Vel Pitar. -paine proaspata 141 tone /zi.8 2350 925. este astestata de certificarea pentru standardul ISO 9001/2000.47 10.C. gradul de utilizare este de 65%.5 28470 1560. furnizori etc.6 1965 863.6 % la biscuit si 0.53 10. . Calitatea produselor comercializate de Vel Pitar S.( Hazard Analysis and Critical Control Point ) in domeniul sigurantei alimentare pentru entitatile Valcea.16 17.48 Din tabel reiese faptul ca evolutiile cele mai semnificative au fost inregistrate de painea ambalata. Structura productiei realizate de societatea Vel Pitar –Sucursala Bucuresti este prezenta in urmatorul tabel: Produse Paine ambalata Paine proaspata Paine speciala Patiserie Rulade Precoapte Productie Totala 2005 8124 25789. specialişti calificaţi la standarde europene.6 39457. gradul de utilizare este de 70%. Vel Pitar foloseşte materii prime de cea mai bună calitate. Dovadă o fac repetatele premii câştigate la diverse concursuri de panificaţie şi patiserie de către echipele de specialişti Vel Pitar. controlul strict al calităţii producţiei .

o freză verticală. . În luna februarie2004. se efectuează în cadrul atelierului electric de bobinaj. . .  Igiena şi protecţia muncii Pentru încadrarea muncii în condiţiile normale de igienă şi protecţie. Reparaţiile echipamentelor de lucru şi ale pieselor utilajelor se efectuează de personalul atelierului mecanic. care au puteri cuprinse între 0. organizatia furnizeaza suficienta incredere ca isi respecta cu strictete angajamentele luate). care are în dotare: . . deoarece prin aceasta certificare creste gradul de incredere a partilor interesate (clienti. un mod competitiv de administrare/ gestionare a diverselor activitati/ procese.o maşina de îndoit tabla „Apcant”.) in capabilitatea organizatiei de a realiza/ funiza servicii de inalta calitate in conditii de competitivitate.două polizoare.o maşină de roluit (îndoire tablă cu grosime sub 2mm).  Întreţinerea şi repararea utilajelor Activitatea de întreţinere se efectuează de către personalul serviciului mecano-energetic prin revizii şi curăţări zilnice ale instalaţiilor de transport pneumatic a făinii şi ale tuturor utilajelor din secţiile de producţie. datorita modului competitiv de lucru.în zonele cu probabilitate mare de apariţie a concentraţiilor de praf de făina (silozurile şi buncărele din secţiile de producţie) este interzis accesul cu surse deschise de foc. urmarind cerintele standardului referitor la management ISO 9001 (si implicit a standardelor din familia ISO 9000). Certificarea ISO 9001” este o cerinta a pietei. (se prespune ca. la recomandarea inginerului şef pentru serviciul mecanoenergetic.O organizatia trebuie sa se “certifice ISO 9001” daca activeaza pe o piata intens concurentiala. ca urmare a constatărilor cu privire la randamentul scăzut al arzătoarelor. Intrarea in UE reprezinta in fapt si „coborarea” unor „bariere economice”. Această măsură previne accidentele de muncă . . furnizori etc. consecinta imediata fiind cresterea nivelului concurential pe numeroase piete.1555KWh. au fost solicitate oferte pentru aceste piese firmelor de specialitate. Reparaţiile motoarelor electrice.un strung „SN 315”. Gradul ridicat de automatizare a cuptoarelor-tunel cu bandă presupune efectuarea unor operaţii de întreţinere atentă. în cadrul societăţii sunt prevăzute următoarele măsuri: . in organizatie exista un “sistem de management al calitatii”. “Certificarea ISO 9001” devine astfel un important instrument de marketing.aparate de sudură.„Certificatul ISO 9001” confirma ca. Sarcina de supraveghere a acestei activităţi îi revine inginerului şef pentru serviciul mecano-energetic.

C. precum şi cu hote de absorbţie a căldurii la gurile cuptoarelor. în condiţiile stabilite de normele în vigoare.N. s-a intamplat in Constanta unde un constantean a descoperit bucati de cauciuc in painea produsa de societatea Vel Pitar Ramnicu Valcea. unităţile de morărit din cadrul Grupului Vel Pitar au beneficiat de investitii majore. . Au fost cumpărate linii tehnologice moderne. preambalata din gama French Toast Clasic si French Toast cu secara care avea data durabilitatii minimale depasita si cozonaci de diferite sortimente care aveau data durabilitatii minimale modificata. privind calitatea si modul de comercializare a painii si al produselor de panificatie. morile şi magazinele achiziţionate. Gama de făinuri este obţinută din procesarea materiilor prime de cea mai bună calitate.5.legarea la pământ a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumulării de electricitate statică. Clădirile au fost renovate şi adaptate normelor europene.P) in punctele de lucru din diferite judete unde nu sunt aplicate standardele de calitate.predospitoarele şi dospitoarele sunt prevăzute cu panouri lateralede protecţie. iar productivitatea este crescută. producator. Puncte slabe Vel Pitar s-a confruntat cu multe probleme ce i-au afectat imaginea. iar producţia a fost diversificată pentru a răspunde cerinţelor consumatorilor.fără atingere (consumatorul este prima persoana care atinge produsul). Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic Puncte forte Vel Pitar a investit încă de la începutul activităţii zeci de milioane de dolari în fabricile. De asemenea. cât şi întreg procesul de producţie să utilizeze tehnologia Keine Touch . culoare şi forma constante). începând cu operaţia de frământare şi până la procesul de ambalare. 3. complet automatizate. peste cea veche. .C .A.5-2kg/m3 în prezenţa unei surse de căldură de 800-900oC. comercializa paine feliata. la un control general realizat de A. . Astfel in iunie 2005. Un alt caz ce a afectat imaginea fiemei. De asemenea. s-a descoperit ca SC VEL PITAR SA Brasov. iar în acest moment dispun de utilaje şi silozuri de produse finite performante.exploatarea şi supravegherea cuptoarelor este executată de personal specializat.dotarea secţiilor de producţie cu instalaţii pentru evacuarea prafului de făină şi a bioxidului de carbon rezultat în urma fermentaţiei. unice în România.P. A fost creat un sistem naţional de distribuţie ce acoperă toată ţara. stingerea accidentală a flăcării de la arzătoare este semnalizată optic şi acustic. Grupul Vel Pitar a investit în linii tehnologice de ultimă generaţie. .capsularea motorului electric al cernătoarelor de făină.datorate combustiei prafului de făină cu o concentraţie de 1. pentru a nu permite accesul în spaţiul utilajelor în mişcare. Produsele realizate pe aceste linii sunt de calitate superioară (prospeţime îndelungată. tocmai din cauza neglijentei la punctele de control si punctele critice de control (prevazute in H. prin aplicarea de etichete autocolante cu o noua data a durabilitatii minimale. .C. . Invesţiile în tehnologii noi au permis ca ambalarea.

ponderea cea mai mare o au femeile.03% 1% 3. in timp ce ponderea persoanelor tinere a crescut de la 29 % in 2005 la 31 % in 2007.1. numarul angajatilor sub 30 de ani si intre 30-50 de ani a crescut in comparatie cu numarul angajatilor peste 50 de ani . acest lucru se datoreaza faptului ca lucrarile si operatiile din timpul procesului tehnologic sunt specific . IV.6% Din structura personalului pe sexe. Salariatii cu varsta peste 50 de ani detin un procent scazut in numarul total al angajatilor (6%).Acest incident a dus la aparitia pe prima pagina a ziarelor. Ponderea cea mai ridicata a salariatilor intre 30-50 de ani a fost in anul 2007. astfel putandu-se dovedi priceperea si experienta salariatilor in domeniul panificatiei si moraritului. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI RESURSELOR UMANE 4.22% -6.2% 5% -4. CEL MAI PROST BRUTAR”. a titlului “VEL PITAR. Aceasta intinerire a salariatilor face parte din strategia societatii pe urmatorii 10 ani Structura personalului pe sexe la Vel Pitar –sucursala Bucuresti Specificare Total personal din care : Femei Barbati 200 5 766 518 248 Perioada 2006 2007 782 527 255 782 544 238 Modificari relative (%) 2007/2005 2007/2006 10. Structura si dinamica personalului Structura personalului pe categorii de varsta este prezentata in tabelul de mai jos: Anul 2005 (anul 1) Categorii de varsta Sub 30 ani Intre 30-50 ani Peste 50 ani Total Sub 30 ani Intre 30-50 ani Peste 50 ani Total Sub 30 ani Intre 30-50 ani Peste 50 ani Total Persoane 222 452 92 766 235 469 78 782 242 493 47 782 Cantitate % 29 59 12 100 30 60 10 100 31 63 6 100% 2006 (anul 2) 2007 (anul 3) Conform tabelului.

Pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal.sistemul de salarizare în acord direct pe baza normei de timp pentru muncitorii direct productivi. În cadrul societăţii se practică următoarele sisteme de salarizare: . tehnic şi administrativ şi pentru muncitorii indirect productivi. Remunerarea si motivarea personalului Remunerarea personalului de la Vel Pitar se face diferit in functie de responsabilitatile pe care fiecare angajat le are. intr-un mediu ce recompenseaza performanta individuala.2.9 -9.femeilor.91 9. Vel Pitar incurajeaza initiativa personala.02 -96. Ponderea lor de 64-65% s-a mentinut in perioada analizata.2% 36.participarea la profit. şi anume: 3% pentru vechimea cuprinsă între 2-5 ani şi 6% pentru vechimea cuprinsă între 5-10 ani. oferind oportunitati deosebite de invatare si crestere. Adaosurile şi sporurile de care beneficiază personalul societăţii sunt următoarele: . precum şi cele lucrate în zilele de sâmbătă.sporul pentru condiţii nocive se acordă personalului care lucrează la locurile de muncă „în perimetrul cărora se dezvoltă. într-o cota care este stabilita anual de Consiliul de administraţie: . Majoritatea personalului cu studii se regaseste in randul personalului Tesa (tehnic. în procesul de producţie. duminica şi de sărbători legale. economic si alte specialitati).sporul pentru vechime în muncă se acordă pe două tranşe de vechime.88 Dupa cum se observa si din tabel predomina personalul cu studii medii iar cel cu studii superioare este intr-o continua crestere. Valoarea acestor sporuri este o sumă fixă. diferite pulberi nocive sau un complex de noxe care pot fi nocive”. . Angajatii au sanse egale de promovare. performanta si potentialul de crestere al fiecaruia fiind criteriile unice de selectie in Vel Pitar. Atat numarul persoanelor de sex feminin cat si cele de sex masculin a crescut in perioada analizata. fapt datorat tendintei unitatii spre performanta alaturi de persoane calificate.sistemul de salarizare în regie pentru personalul de conducere. care se multiplică cu timpul (numărul de ore) cât persoana respectivă a lucrat în astfel de condiţii. personalului societăţii îi este acordat timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. 4. Prezenţa în secţiile de producţie se realizează cu ajutorul fişelor de pontaj colective zilnice. Personalul fara nici o calificare au o pondere din ce in ce mai mica .96 17. . Structura personalului dupa nivelul de pregatire este prezentata in tabelul de mai jos : Specificare Total personal din care: Cu studii superioare Cu studii medii Altii 2005 766 279 421 66 Perioada 2006 2007 782 782 324 440 18 382 398 2 Modificari relative (%) 2007/2005 2007/2005 10.53 -88. .

4. .3. De asemenea.în zonele cu probabilitate mare de apariţie a concentraţiilor cu praf de făină este interzis accesul cu surse deschise de foc. În cadrul întreprinderii S.legarea la pământ a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumulării de electricitate statică. li se acordă pe lângă salariul de bază şi o remunerare pentru orele suplimentare. costul unei ore de muncă suplimentară fiind dublat faţă de cel iniţial . totodată. • acordarea de bonusuri ( de exemplu: pentru angajaţii care vin la muncă sâmbăta sau duminica. • motivare nesalarială • evaluarea posturilor 4. . dar mai ales de ordin calitativ. . de sărbători angajaţilor li se acordă prime ).dotarea secţiilor de producţie cu instalaţii de evacuare a prafului de făină şi a bioxidului de carbon rezultat în urma fermentaţiei. Conditiile de munca Pentru încadrarea muncii din secţiile de producţie ale societăţii în condiţii normale de igienă şi protecţie.exploatarea şi supravegherea cuptoarelor este executată de personal specializat.A.C. una din modalităţi o constituie raportarea producţiei anuale de pâine (exprimată în tone) la numărul de salariaţi ai societăţii. motivarea personalului se face prin: • salarizarea corespunzătoare muncii depuse. 4. .secţiile de producţie sunt prevăzute cu vestiare şi grupuri sanitare.4.în cadrul sediului central există un cabinet medical dotat cu mijloace de acordare a primului ajutor în caz de accidente. însă toate exprimă raportul dintre volumul rezultatelor create prin folosirea unei unităţi de resursă in cazul determinării productivităţii muncii. . Productivitatea muncii Există mai multe moduri de determinare a productivităţii muncii. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane In domeniul resurselor umane s-au produs mutatii semnificative atat de ordin cantitativ.5. sunt prevăzute următoarele măsuri: . • promovarea angajaţilor . Vel Pitar S.sporul pentru timpul lucrat în timpul nopţii are o valoare de 25% şi se acordă persoanelor care lucrează în schimbul de noapte cel puţin jumătate din programul de lucru... respectiv: • cresterea semnificativa a productivitatii muncii la nivelul fiecarui salariat • imbunatatirea randamentului individual al salariatilor prin promovarea de programe de pregatire profesionale focalizate pe domenii de activitate in care componenta informatica a devenit indispensabila . stingerea accidentală a flăcării de la arzătoare este semnalizată optic şi acustic. precum şi cu hote de absorbţie a căldurii la gurile cuptoarelor. .

ceea ce duce la creşterea costurilor aparatului managerial şi la supraîncărcarea managerului. materiale. controlează şi evaluează activităţile firmei.a.dar raporturile administratiei cu sindicatul sunt echilibrate si fara a constata preeminenta unor evenimente care sa afecteze aceasta apreciere. În cadrul structurii organizatorice a organizaţiei deosebim două componente principale : structura managerială şi structura de producţie. dar şi în compartimente operaţionale şi funcţionale. Structura organizatorica operationala si functionala a societatii Organizarea şi funcţionarea firmei este orientată spre realizarea obiectivelor sale. organizează. Specifică firmelor moderne este creşterea dimensiunii şi rolului structurii manageriale concomitent cu amplificarea integrării structurii de producţiei în structura organizatorică de ansamblu. Structura managerială este deci alcătuită. antrenează. Astfel. în cadrul cărora se desfăşoară activităţile operaţionale în principal de producţie. V. precum şi directorul tehnic şi directorul economic. economice ş. Structura organizatorică a firmei SC Vel Pitar SA este de tip ierarhic – funcţională. Structura de producţie. Structura organizatorică a firmei reprezintă ansamblul persoanelor şi subdiviziunilor organizatorice în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor previzionate. Structura managerială poate fi definită ca ansamblul managerilor de nivel superior şi al subdiviziunilor organizatorice prin ale căror decizii şi acţiuni se asigură se asigură condiţiile manageriale. managerul general şi adjuncţii săi. este alcătuită din totalitatea sub diviziunilor organizatorice ale firmei. directorului general îi sunt subordonate mai multe compartimente. Structura organizatorică a organizaţiei este o expresie atât a resurselor umane. financiare şi informaţionale încorporate.• motivarea salariatilor pe criteriul competentei si disponibilitatii la adaptare in raport cu schimbarile promovate in managementul intern al societatii Raporturile managementului cu salariatii sunt de o maniera care poate fi apreciata ca armonioasa prin definirea si delimitarea riguroasa a responsabilitatilor partenerilor (prin prevederile din “Codul de conduita al companiei”) . se observă o pondere ierarhică foarte mare la nivel de manager. acest fapt constituind o baza solida pentru grefarea unui climat de lucru in echipa. compartimentele funcţionale şi de concepţie constructivă şi tehnologică. prin elemente organizatorice. Conform organigramei. economice. rezultate din obiectivele acesteia. Remarcam ca nivelul de sindicalizare al salariatilor este ridicat. coordonează. tehince şi de resurse umane necesare desfăşurării activităţii compartimentelor de producţie. informaţionale. din organismele de management participativ. în sensul că fiecare componentă organizatorică sau acţiune trebuie să corespundă unor cerinţe clar definite. cât şi a caracteristicilor mediului în . în principal. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI MANAGEMENTULUI Analiza domeniului managementului are drept scop determinarea măsurii şi a eficienţei cu care noua conducere a societăţii previzionează. fiind formată atât din personal subordonat nemijlocit managerului.

emisiunea de obligaţiuni sau orice altă modificare a contractului de societate ori a statutului. este prevăzută în organigrama aprobată de AGA şi este formată din : • Comisia de cenzori Gestiunea societăţii este controlată de acţionari. a portofoliului de efecte. dizolvarea societăţii. Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor se întruneşte cel puţin o dată pe an. Vel Pitar S. • Consiliul de Administraţie Consiliul de Administraţie are în principal următoarele responsabilităţi : aprobă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a societăţii. . prin deciziile Adunării Generale şi de către Comisia de cenzori formată din trei membrii care trebuie să fie acţionari ai S. analizează şi stabileşte măsuri corespunzătoare pentru cazurile de depăşire a plafonului de cheltuieli prevăzute de bugetul de venituri şi cheltuieli. încheie sau reziliază contractele şi încheie orice alte acte juridice.  Structura funcţională a S.A.Vel Pitar S.C. proces. elementele endogene şi exogene firmei. în maximum trei luni de la închiderea exerciţiului financiar precedent. dacă cererea cuprinde dispoziţii ce intră în atribuţiile adunării. situaţia fluxurilor de trezorerie. Noţiunea de “organizare” se referă la descompunerea unui fenomen.care acestea îşi desfăşoară activităţile. se aleg administratorii sau cenzorii şi se fixează remuneraţia cuvenită acestora . Conducerea si organizarea S. Cenzorii verifică. verifică. prezentând Adunării Generale a Acţionarilor un raport scris.A. obiect în componentele sale cele mai simple şi analizarea acestora în scopul încadrării lor într-un sistem organizatoric favorabil realizării obiectivelor propuse. casa şi registrele societăţii şi informează Consiliul de Administraţie asupra neregulilor constatate. În cadrul ei se discută.C. administrează proprietăţile imobiliare. se hotărăşte asupra contractării de împrumuturi bancare şi se stabileşte nivelul garanţiilor băneşti ale gestionarilor şi cenzorilor. pot fi individualizate sub forma variabilelor organizaţionale. iar la închiderea exerciţiului financiar controlează exactitatea inventarului. precum şi structura organizatorică. se elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli .C. contul de profit şi pierdere. Tot în cadrul acesteia se stabileşte nivelul salariilor pentru personalul societăţii. Analitic. Adunările Generale ale Acţionarilor sunt ordinare şi extrordinare. Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor se poate întruni şi la cererea acţionarilor reprezentând a zecea parte din capitalul social. aprobă sau modifică bilanţul după ascultarea raportului administratorilor sau cenzorilor . În acest caz adunarea va avea loc în termen de o lună de la cerere. cu excepţia cenzorilor contabili. care-şi pun amprenta asupra caracteristicilor organizării structurale. în raport cu studiile şi munca efectiv prestată şi se aprobă structura organizatorică a societăţii. • Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA). Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor se întruneşte la solicitarea Preşedintelui Consiliului de Administraţie şi ori de câte ori este nevoie a se lua o hotărâre privind : prelungirea duratei societăţii. verifică bilanţul.A. stabileşte tactica şi strategia economică a societăţii.Vel Pitar S. în cursul exerciţiului financiar gestionarea activelor fixe şi a activelor circulante. pe categorii de calificare.

Direcţia economică este condusă de un director economic care are în subordine economişti. S. constituite astfel încât să asigure condiţiile necesare desfăşurării proceselor de producţie. Analiza SWOT Puncte tari .C. Acest departament se ocupă de înregistrarea şi evidenţierea tuturor fenomenelor economice ce au loc în cadrul societăţii. reprezentată de ansamblul persoanelor.Vel Pitar S. este organizată în direcţii şi compartimente astfel : Direcţia tehnică şi de producţie este condusă de un director de producţie care coordonează. cât şi cu comensurarea muncii depuse de fiecare angajat şi stimularea acestuia în vederea eliminării timpilor morţi şi creşterii productivităţii muncii. posturile si functiile pe care acestea le detin fiind ocupate de persoane cu pregatire universitara. Structura de producţie. luând măsurile ce se impun pentru cunoaşterea şi îmbunătăţirea imaginii societăţii. ce se stabilesc în vederea realizării directe a obiectului de activitate. se prezintă în felul următor : Structura de conducere. contabili cu o bogată experienţă contabilă. Departamentul vânzări este condus de un director de vânzări care se ocupă cu desfacerea produselor obţinute.C. serviciilor precum şi relaţiile dintre acestea. desfăşoară o activitate de prevenire a pagubelor şi urmăreşte recuperarea debitelor. Exista deci o structura manageriala ierarhizata. Consilul de Administratie) si de persoane fizice (manageri).A. Structura organizatorică a S. dar fără a se neglija calitatea muncii care se reflectă în rezultatele obţinute. fiecarui nivel fiinu-i stabilite competente si responsabilitati. Acesta se ocupă de prospectarea pieţei. Întreaga activitate comercială se bazează pe rezultatele obţinute de Compartimentul de marketing. Oficiul juridic Veghează la respectarea legii. în timp oportun. compartimentelor.A. la fel ca si in cadrul oricarei societati comerciale pe actiuni. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul managementului Managementul este exercitat. care este reprezentată de ansamblul persoanelor. îndrumă şi supraveghează activitatea din cadrul sectorului mecano-energetic şi cel de producţie ale căror activităţi într-o societate de producţie se întrepătrund. 5. de organism managerial( Adunarea Generala a Actionarilor. Departamentul resurse umane-salarizare Se ocupă de recrutarea forţei de muncă după criteriul competenţei profesionale. pentru cunoaşterea şi implementarea mărcii „Vel Pitar” pe piaţa internă. serviciilor şi relaţiilor dintre acestea. atât de către societate cât şi de partenerii de afaceri.1. iar prin analizele economice care se fac se obţin informaţii utile. pentru luarea celor mai bune măsuri decizionale de conducere a societăţii.Vel Pitar S.

adica aproximativ 10. Astfel a crescut rentabilitatea si utilizarea activelor a devenit mult mai eficienta in urma specializarii firmelor pe parte de morarit. b) Societatea a fost divizata la inceputul lui 2007 in 10 firme distincte. obţinută în primul rând prin preocuparea de a ieşi în întâmpinarea dorinţelor clienţilor. societatea are posibilitatea urmăririi eficiente a calităţii produselor. Paine Dieta. Paine Bios. Din cele 170 de unitati. procesul este in intregime controlat de calculator. într-un mediu igienic. Utilizarea tehnologiei Keine Touch (produs neatins) impune un nou standard in panificatie: practic. coacerea. astfel încât primul care atinge produsul este doar consumatorul final. marketingului. pornind de la selectarea tipurilor de faină si continuand cu fragmentarea. construirea a doua noi mori. panificatie si retail. promovarea produselor si imaginii companiei. Panissimo. i) Reteaua de distributie s-a extins la 170 de magazine proprii. Zonele deficitare din acest punct de vedere sunt Dobrogea si partea de vest si de nord a tarii. g) Societatea a investit 19 mil. racirea şi ambalarea.000 de metrii patrati spatiu de retail. Panificaţia ambalată este pusa automat în punga sigilata. d) Notorietatea brand-ului corporate şi a mărcilor de produse ambalate (French Toast. Paine cu rosii si busuioc. chiar si pe cele externe datorita aderarii Romaniei la UE. de euro pentru achizitionarea unor noi linii de panificatie. Puncte slabe a) Compania New Century Holdings are o participatie de aproximativ 80% la toate cele 10 firme rezultate in urma divizarii b) Infrastructura de distributie este slab dezvoltata. . Roll4Ever). modernizarea sistemului logistic. h) Vel Pitar detine in Bucuresti o cota de piata de 30-35% si 9% la nivel national.a) Societatea este detinuta de fondul de investitii Broadhurst care este administrat de compania New Century Holdings. f) A crescut pretul produselor finite. 151 au fost modernizate in ultimii 3 ani. g) Reteaua de magazine proprii nu cuprinde toata tara. Vel Pitar a creat gama de produse ambalate Panissimo Silueta. cele din segmentul de morarit majorandu-se cu 60-70% in cea de-a doua jumatate a anului trecut. Almadolce. iar cele din panificatie cu 23%. dospirea. c) Produsele sunt sigure din punct de vedere alimentar. acesta fiind o preocupare constantă. e) Vel Pitar acorda importanta si clientilor care necesita o alimentatie speciala datorita diverselor afectiuni si celor care isi doresc o alimentatie bogata in substante nutritive si cu un aport caloric redus. d) Materiile prime ale firmei provin atat din tara cat si din import. c) In urma divizarii actiunile firmei au fost retrase de la BVB Bucuresti. e) Datorita investitiilor realizate firma a inregistrat in 2007 un profit operational aflat sub estimarile initiale. f) Prin tehnologiile şi aparatura modernă cu care este dotată. Oportunitati a) Patrunderea cu succes pe noi piete.

5 mil. -a obţinut profit constant.3 mld de euro in 2005 la 2 mld euro in 2007. In 2008 se estimeaza o reducere de 5 puncte procentuale. e) Fenomenele de seceta care au redus recolta nationala. -are produse diversificate şi de bună calitate. Analiza SWOT este o metodă eficientă. -are o piaţă de desfacere stabilă şi este posibilă lărgirea ei. Aceste unitati detin o cota de piata de 40%. In 2008 se previzioneaza o crestere a pietei de 20%. a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. . Concluzii Societatea Vel Pitar : -are un management modern. c) Emanciparea consumatorilor care prefera produse cu un aport caloric scazut. Tecuci. se poate acţiona prin: -continuarea modernizarii bazei tehnico-materiale. de euro pentru activitatiile de marketing si de promovare a produselor si a imaginii firmei. -patrunderea pe piata externa. -utilizarea cu preponderenta a materiilor prime din tara. fiind alocate 2. d) Cresterea pretului la grau si totodata a produselor de panificatie si morarit. utilizată în cazul planificării strategice pentru identificarea potenţialelor. c) Reorganizarea interna. d) In 2008. -are posibilitatea de a se menţine printre liderii de piaţă zonali şi chiar naţionali.b) Vel Pitar isi doreste sa se extinda in regiunea balcanica prin achizitii de fabrici de paine cu capacitati de productie de 50-60 de tone/zi. Moldova. Pietele din Ucraina. b) Conform unui studiu de piata Rompan consumul de paine scade. -are posibilitatea şi condiţiile de diversificare a produselor.Pitar sunt amplasate in zone agricole. Iasi. unde predomina cultura de grau.(Bucuresti. industria moraritului si a panificatiei aflandu-se in topul evaziunii fiscale. De fapt analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea „Unde suntem?”. Pentru menţinerea şi accentuarea dezvoltării societăţii Vel Pitar. restructurarea si retehnologizarea realizata in 2007 vor duce la un management mai eficietent si la imbunatatirea calitatii produselor si nu in ultimul rand la cresterea vanzarilor. Serbia sau Bulgaria sunt foarte interesante deoarece prezinta aceleasi particularitati ale pietei romanesti de acum 10 ani. bogate in substante nutritive. Amenintari a) Existenta unei economii subterane. investitiile vor continua. a unor unitati care comercializeaza poduse de panificatie in mod ilegal. paine ambalata si feliata. f) Degradarea solului in zonele de cultura a graului. Pitesti. f) Majoritatea sucursalelor Vel. e) Cresterea rapida a pietei produselor de panificatie de la 1. Giurgiu) g) Realizarea campaniei “Vreau paine curata” care isi propune eliminarea firmelor care isi desfasoara activitatea la negru. aceasta implicând analiza mediului intern al întreprinderii şi a mediului extern general şi specific.