GRILE PROPUSE PENTRU EXAMEN LA BUGET SI TREYORERIE 2007 A. Buget şi trezorerie publică 1.

Atribuţiile ordonatorilor secundari de credite bugetare sunt: 1. obligaţia de a comunica Ministerului Finanţelor Publice propunerile pentru modificarea vYVeniturilor şi cheltuielilor pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale; 2. depunerea propunerilor pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale la Ministerul Finanţelor Publice, până la 1 iunie; 3. aprobarea efectuării cheltuielilor din bugetul propriu şi a celor din bugetele unităţilor ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite; 4. repartizarea creditelor bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, pe unităţile ierarhic inferioare; 5. utilizarea creditelor bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţii legale. a. 1 + 2 + 4 b. 3 c. 3 + 5 d. 2 + 3 e. 1 + 2 + 3 2. Dezechilibrul bugetar cauzat de decalajul temporar dintre încasările şi plăţile din contul curent general al Trezoreriei Statului poate fi acoperit din: A. împrumuturi de la Banca Naţională a României; B. împrumuturi pe termen scurt, mediu şi lung contractate de pe piaţa de capital şi de la populaţie. Precizaţi trăsăturile caracteristice ale împrumuturilor de la Banca Naţională a României (I) şi ale împrumuturilor pe termen scurt, mediu şi lung contractate de pe piaţa de capital şi de la populaţie (II): 1. are ca forme bonurile de tezaur; 2. rambursarea are loc în cursul anului bugetar, fără nici o restricţie; 3. acordarea are loc pe baza convenţiei încheiat cu Ministerul Finanţelor Publice; 4. rambursarea ratelor scadente şi achitarea dobânzilor aferente pot avea drept consecinţă majorarea impozitelor; 5. rata dobânzii este stabilită de Ministerul Finanţelor Publice; 6. rambursarea are loc în cel mult 180 zile; 7. rata dobânzii este dată pe piaţă; 8. rambursarea are loc în cel puţin 180 zile, în condiţii de dobândă la nivelul pieţei; 9. rata dobânzii este prevăzută în prospectul de emisiune; 10. suma împrumutată nu poate depăşi în exerciţiul financiar anual echivalentul a 10% din veniturile bugetului de stat realizate în anul precedent; 11. soldul permanent al împrumutului acordat şi nerambursat nu poate depăşi dublul capitalului social şi fondului de rezervă al Băncii Naţionale a României; 12. suma împrumutată nu poate depăşi în exerciţiul financiar echivalentul a 7% din veniturile bugetului public naţional realizate în anul precedent; 13. sunt împrumuturi perpetue; 14. sunt împrumuturi forţate; 15. suma împrumutată nu poate depăşi în exerciţiul financiar anual echivalentul a 7% din veniturile bugetului de stat realizate în anul precedent. a. I: 3 + 6 + 7 + 11 + 15 II: 1 + 4 + 9 b. I: 3 + 5 + 8 + 10 + 11 II: 1 + 4 + 9 c. I: 3 + 6 + 7 + 11 + 15 II: 1 + 2 + 4 + 9 d. I: 3 + 6 + 7 + 11 + 12 II: 1 + 2 + 4 e. I: 3 + 5 + 8 + 11 + 12 II: 1 + 2 + 4 + 13 3. În domeniul finanţelor publice, Ministerul Finanţelor Publice, are, în principal următoarele atribuţii: 1. dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani, rezultate din contribuţia financiară externă acordată Guvernului României; 2. blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite; 3.asigură monitorizarea execuţiei bugetare, iar în cazul în care se constată abateri ale veniturilor şi cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Guvernului măsuri pentru reglementarea situaţiei; 4. asigură monitorizarea execuţiei bugetare, iar în cazul în care se constată abateri ale veniturilor şi cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Parlamentului măsuri pentru reglementarea situaţiei; 5. stabileşte conţinutul, forma de prezentare şi structura programelor elaborate de ordonatorii secundari şi terţiari de credite. a. 3 + 4 + 5 b. 1 + 2 + 3 c. 1 + 3 + 4 d. 1 + 3 + 5 e. 1+ 2 + 5 4. Ce reprezintă serviciul datoriei publice? a. mărimea ratelor anuale de rambursat, a dobânzii şi celorlalte cheltuieli aferente lor, legate de datoria publică; b. mărimea absolută a datoriei publice a unei ţări; c. mărimea ratelor anuale de rambursat în contul datoriei publice; d. mărimea ratelor anuale de rambursat la împrumuturile interne; e. mărimea ratelor anuale de rambursat şi a dobânzii la împrumuturile externe. 5. În cadrul programelor de investiţii, la poziţia „alte cheltuieli de investiţii” se cuprind: 1. achiziţii de imobile; 2. dotări independente; 3. cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate şi a altor studii aferente obiectivelor de investiţii; 4. lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinări seismologice, consultanţă, asistenţă tehnică şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor; 5. cheltuieli de expertiză, proiectare şi de execuţie privind consolidările şi intervenţiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamităţi naturale; 6. cheltuieli de întreţinere şi funcţionare utilaje. a. 1 + 2 + 4 + 5 + 6 b. 1 + 2 + 3 + 4 + 5 c. 1 + 2 + 3 + 5 + d. 2 + 3 + 4 + 5 + 6 e. 1 + 3 + 4
1

6

+5+6

î6. Informaţiile financiare incluse în programul de investiţii de către ordonatorii principali de credite cuprind: 1. analiza cost-beneficiu; 2. valoarea parţială a proiectului; 3. valoarea totală a proiectului; 4. descrierea proiectului; 5. stadiul fizic al obiectivelor; 6. creditele bugetare şi de angajament; 7. costurile de întreţinere şi funcţionare, după punerea în funcţiune; 8. graficul de finanţare, pe surse şi ani, corelat cu graficul de execuţie; 9. strategia în domeniul investiţiilor. a. 1 + 2 + 4 + 5 + 9 b. 1 + 3 + 6 + 7 + c. 2 + 5 + 6 + 7 + 8 d. 2 + 3 + 6 + 7 + 9 e. 3 + 4 + 5 8 +7+8 7. Datoria publică locală reprezintă, conform Legii finanţelor publice locale: a. o obligaţie generală care trebuie rambursată, conform acordurilor încheiate, din resursele aflate la dispoziţia unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia transferurilor de la bugetul de stat cu destinaţie specială; b. totalitatea obligaţiilor de plată la un moment dat ale autorităţilor administraţiei publice locale şi ale administraţiei publice centrale; c. totalitatea obligaţiilor de plată la un moment dat ale autorităţilor administraţiei publice locale şi ale administraţiei publice locale şi ale administraţiei publice centrale, mai puţin dobânda; d. disponibilităţile reprezentând contravaloarea în lei a împrumuturilor contractate de stat pentru satisfacerea unor nevoi pe plan local; e. o obligaţie generală care trebuie rambursată, conform acordurilor încheiate, din resursele aflate la dispoziţia unităţilor administrativ-teritoriale. 8. Precizaţi care din următoarele afirmaţii referitoare la principiul unităţii bugetare nu sunt adevărate: 1. toate veniturile reţinute şi utilizate în sistem extrabugetar, sub diverse forme şi denumiri, se introduc în bugetul de stat, integral veniturile proprii; 2. veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice; 3. veniturile constituite potrivit legii pentru stimularea personalului; 4. toate veniturile reţinute şi utilizate în sistem extrabugetar, sub diverse forme şi denumiri, se introduc în bugetul de stat, inclusiv veniturile proprii şi subvenţiile acordate din bugetul trezoreriei statului. a. 1 + 2 b. 2 c. 4 d. 3 + 4 e. 1 + 2 + 3 9. Precizaţi care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: 1. legea bugetară anuală prevede şi autorizează, pentru anul bugetar, veniturile şi cheltuielile bugetare, precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar; 2. pentru acţiunile anuale se înscriu în buget, distinct, creditele bugetare şi creditele de angajament; 3. angajarea cheltuielilor din bugetele stabilite prin lege se face numai în limita creditelor bugetare aprobate; 4. sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele stabilite prin lege, în cadrul cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite; 5. sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele stabilite prin lege, în cadrul cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă sume minime care pot fi depăşite; 6. angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii. a. 1 + 3 + 4 + 6 b. 1 + 2 + 4 + 5 c. 2 + 3 + 4 d. 1 + 2 + 3 + 5 e. 2 + 5 10. Premisele înfiinţării trezoreriei finanţelor publice în România au fost: 1. reorganizarea băncilor şi consecinţele acesteia asupra execuţiei finanţelor publice; 2. schimbarea concepţiilor privind administrarea şi utilizarea resurselor financiare publice; 3. schimbarea concepţiilor privind administrarea şi utilizarea resurselor financiare private; 4. scoaterea bugetului asigurărilor sociale de stat în afara bugetului de stat în contextul prevederilor Legii finanţelor publice; 5. înfiinţarea, în cadrul bugetului de stat, a unor fonduri extrabugetare speciale; 6. neschimbarea concepţiilor privind utilizarea resurselor naturale; 7. înfiinţarea şi funcţionarea fondurilor speciale, în afara bugetului de stat; 8. întărirea autonomiei finanţelor locale; 9. scăderea şi diversificarea fondurilor bugetare; 10. necesitatea echilibrului finanţelor private. a. 3 + 4 + 6 + 10 b. 1 + 4 + 7 + 8 c. 2 + 5 + 8 + 10 d. 3 + 5 + 7 + 9 e. 1 + 2 + 4 + 8 11. Acoperirea decalajului temporar dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat se poate face, în conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice, prin: a. împrumuturi cu dobândă acordate de Banca Europeană pentru Investiţii; b. împrumut fără dobândă acordat de Banca Naţională a României; c. sponsorizări din partea unor corporaţii internaţionale; d. donaţii din partea Băncii Mondiale; e. sumele obţinute din vânzarea unor bonuri ale statului. 12. Delimitaţi din enunţurile următoare care sunt veniturile (I) şi respectiv cheltuielile (II) cuprinse în bugetul trezoreriei generale a statului: I. 1.Dobânzi încasate din plasamente financiare din soldul contului general al trezoreriei statului; 2. impozite şi taxe încasate în conturile de venituri ale bugetului statului; 3. dobânzi încasate pentru finanţarea temporară a deficitului bugetar din contul general al trezoreriei statului; 4. venituri din recuperarea creanţelor interne şi externe preluate la datoria publică; 5. sume defalcate din impozite de la bugetul de stat; 6. dobânzi încasate din plasamente financiare din contravaloarea în lei a împrumuturilor externe guvernamentale. II. 1. cheltuieli cu rate şi dobânzi la datoria publică; 2. dobânzi la depozite şi disponibilităţi păstrate în contul trezoreriei statului; 3. cheltuieli curente şi de capital efectuate din bugetul statului; 4. dobânzi, comisioane şi
2

alte speze plătite pentru împrumuturi externe guvernamentale privind susţinerea proiectelor macroeconomice; 5. cheltuielile de capital pentru achiziţii de bunuri de natura mijloacelor fixe necesare desfăşurării activităţi trezoreriei statului; 6. alte cheltuieli. I. A: 1,2,4,6; B: 1,3,4,6, C: 2,3,4,5; D: 3,4,5,6, E: 1,4,5,6; II. A: 1,2,4,5; B: 2,3,4,5; C: 1,3,4,5; D: 2,3,4,6; E: 1,2,4,6. a. I. A, II.B b. I.B II.A c. I.D, II.A d. I.C, II.B e. I.B, II.E 13. Trezoreria este: a. o bancă comercială; b. un fond financiar centralizat; c. o „bancă” ce îndeplineşte funcţiile de casier şi bancher al statului; d. banca centrală a statului; e. instituţia care controlează rezerva valutară a ţării. 14. Bugetul general consolidat reprezintă: 1. ansamblul de bugete care reflectă fluxurile de venituri şi de cheltuieli ale sectorului public; 2. veniturile şi cheltuielile cuprinse în bugetele definite în cadrul sistemului de bugete, determinate prin metoda consolidării; 3. însumarea simplă a veniturilor şi cheltuielilor cuprinse în sistemul de bugete; 4. bugetul, care reflectă efortul financiar public la nivelul economiei naţionale sau al societăţii; 5. bugetul, care se aprobă ca atare de către Parlament. a. 2 + 3 + 4 b. 1 + 2 + 5 c. 2 + 4 + 5 d. 1 + 2 + 4 e. 3 + 4 + 5 15. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor publice nu se asigură: 1. integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, după caz; 2. parţial, din veniturile proprii; 3. integral, din veniturile proprii; 4. din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale; 5. parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, după caz. a. 2 + 4 + 5 b. 2 + 3 c. 2 + 5 d. 1 + 3 + 4 e. 1 + 2 + 4 16. Precizaţi care este componenţa instituţiilor publice, conform Legii privind finanţele publice nr. 500/2002: a. Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a acestora; b. Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a acestora; c. Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe ale administraţiei publice, Ministerul Finanţelor Publice, jandarmeria şi celelalte autorităţi publice; d. Administraţia Prezidenţială, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, Ministerul Finanţelor Publice, procuratura, organele judecătoreşti, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a acestora; e. Senatul, Camera deputaţilor, Administraţia Prezidenţială, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Ministerul Finanţelor Publice, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora. 17. Repartizarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe verigile sistemului bugetar se bazează pe: a. calcule, resurse naturale cu nivelul de dezvoltare economică, populaţia, resurse naturale corespunzătoare nivelului macroeconomic sau local; b. împărţirea administrativ-teritorială a ţării, c. numărul locuitorilor ce corespund sferei de acţiune a verigii bugetare respective; d. repartizarea celor mai importante venituri şi cheltuieli către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale; e. delimitarea atribuţiilor între aparatul de stat central şi local şi sarcinile ce le revin. 18. Împrumuturile de la BNR pentru acoperirea golului temporar de casă al execuţiei bugetare se efectuează în următoarele condiţii: 1. este un împrumut pe termen scurt; 2. este un împrumut pe termen mediu; 3. este un împrumut u dobândă; 4. este un împrumut fără dobândă; 5. se poate contracta pentru o perioadă de maximum 6 luni; 6. volumul lui nu trebuie să depăşească 7% din volumul veniturilor bugetare realizate în anul precedent; 7. volumul împrumuturilor de la BNR se aprobă de Parlament; 8. acest împrumut nu are caracter rambursabil. a. 1 + 4 + 7 + 8 b. 1 + 3 + 5 + 6 c. 2 + 3 + 5 + 6 d. 1 + 3 + 5 + 8 e. 3 + 5 + 6 + 7 19. Conţinutul şi semnificaţia politicii bugetare se referă în principal la: 1. reprezintă procesul de stabilire şi ierarhizare a priorităţilor economico-sociale la nivelul autorităţilor de decizie, prin dimensionarea şi structurarea cheltuielilor publice; 2. alături de politica fiscală este un instrument de intervenţie a statului în scopul modelării evoluţiilor economico-sociale dintr-o ţară; 3. spre deosebire de politica monetară, politica bugetară nu este capabilă să prevină unele fenomene negative ca: efectul evicţiune, destabilizarea macroeconomică şi altele; 4. politica bugetară, ca şi cea fiscală, are influenţă activă asupra echilibrului financiar, ca parte a echilibrului general economic; 5. politica bugetară trebuie aplicată separat de politica fiscală. a. 2 + 4 + 5 b. 1 + 3 + 4 c. 1 + 2 + 4 d. 3 + 4 + 5 e. 1 + 2 + 5 20. Precizaţi care din următoarele afirmaţii referitoare la principiul unităţii bugetare sunt adevărate: 1. veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă şi
3

monitorizarea fondurilor publice; 2. toate veniturile reţinute şi utilizate în sistem extrabugetar, sub diverse forme şi denumiri, se introduc în bugetul de stat, inclusiv veniturile proprii şi subvenţiile acordate din bugetul trezoreriei statului; 3. toate veniturile reţinute şi utilizate în sistem extrabugetar, sub diverse forme şi denumiri, se introduc în bugetul de stat, integral veniturile proprii; 4. veniturile constituite potrivit legii pentru stimularea personalului. a. 1 + 2 + 3 b. 1 + 3 + 4 c. 1 + 2 + 4 d. 2 + 3 + 4 e. 2 + 4 21. Care dintre afirmaţiile de mai jos, referitoare la subvenţii nu sunt corecte? 1. Subvenţia se acordă atât pentru acţiuni economice cu caracter intern, cât şi pentru export; 2. Subvenţia reprezintă un ajutor financiar direct al statului, cu caracter nerambursabil, acordat numai întreprinderilor publice; 3. Subvenţia pentru export poate apărea sub forma primelor de export sau a restituirii unor părţi din impozitele plătite de exportatori; 4. Acordarea de subvenţii conduce la stimularea şi cointeresarea activităţii întreprinderilor beneficiare şi acţionează în direcţia dezvoltării lor; 5. Între obiectivele politicii financiare a statelor figurează şi creşterea volumului subvenţiilor acordate întreprinderilor în dificultate; 6. După conţinutul lor economic, subvenţiile reprezintă cheltuielile de capital; 7. Subvenţiile acoperă pierderile rezultate din diferenţa între preţul de vânzare (mai mic) şi costurile de producţie (mai mari). a. 1 + 4 + 5 + 7 b. 2 + 4 + 5 + 7 c. 2 + 4 + 5 + 6 d. 3 + 4 + 7 e. 1 + 2 + 3 + 4 22. Cum se poate determina cuantumul taxei pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat? a. prin aplicarea cotei de impozit asupra valorii adăugate în fiecare stadiu al circuitului economic; prin aplicarea cotei de impozit asupra preţului de vânzare din stadiul respectiv, din rezultatul obţinut scăzându-se taxa (calculată în acelaşi mod) aferentă preţului de vânzare din stadiul anterior; b. prin aplicarea cotei proporţionale asupra preţului de vânzare din stadiul anterior, din rezultatul obţinut scăzându-se taxa pe valoarea adăugată aferentă stadiului anterior; c. prin aplicarea cotei de impozit asupra valorii adăugate în fiecare stadiu al circuitului economic; prin aplicarea cotei de impozit asupra diferenţei dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare din stadiul respectiv, din rezultatul respectiv scăzându-se taxa pe valoarea adăugată aferentă stadiului anterior; d. prin aplicarea cotei de impozit asupra valorii adăugate din stadiul respectiv, din rezultatul obţinut scăzându-se taxa pe valoarea adăugată aferentă stadiului anterior; e. nici una din variantele de mai sus. 23. Care din fondurile de mai jos nu se cuprind în bugetul general consolidat al României? a. bugetul asigurărilor sociale de stat; b. bugetul fondului naţional unic de sănătate; c. fondul valutar al Băncii Naţionale a României; d. bugetul de stat; e. bugetele locale. 24. Împrumuturile externe ale administraţiei publice centrale nu se utilizează pentru: a) susţinerea balanţei de plăţi; b) consolidarea rezervei valutare; c) realizarea unor reforme sectoriale; d) acoperirea unor goluri temporare de casă; e) realizarea unor importuri stabilite de Guvern. 25. Alegeţi afirmaţia greşită: a) Deschiderea de credite bugetare este absolut necesară pentru a putea efectua cheltuielile; b) Anularea creanţelor fiscale este o modalitate de stingere a creanţelor fiscale la care se face apel în mod excepţional; c) Plasarea titlurilor de stat se realizează doar prin subscripţie publică şi subscripţie publică garantată; d) Clasificaţia bugetară este aprobată prin ordin al ministrului finanţelor publice; e) Prospectele de emisiuni ale obligaţiunilor municipale sunt avizate de CNVM. 26. Alegeţi afirmaţia corectă: a) Vânzarea titlurilor de stat prin licitaţie se face de Trezoreie în calitate de agent al Ministerului Finanţelor Publice; b) Obligaţiile asumate de Ministerul Finanţelor Publice în cazul împrumuturilor garantate de stat se realizeză printr-o scisoare de garanţie; c) Metoda de fundamentare bugetară „raţionalizarea opţiunilor bugetare” a fost dezvoltată în SUA; d) Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale se face doar de ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale; e) La nivel local nu există instituţii finanţate integral din venituri proprii. 27. Faza procesului execuţiei bugetare ce constă în verificarea existenţei angajamentelor, a sumelor datorate, a condiţiilor de exigibilitate ale angalamentului, pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunea respectivă poartă denumirea de: a) deficit; b) lichidare; c) creditare; d) plată; e) ordonanţare.
4

Garanţia de stat pentru un împrumut intern reprezintă: a) o obligaţie directă a Guvernului care se execută în cazul în care beneficiarul împrumutului nu îşi respectă obligaţiile contractuale privind rambursarea şi plata dobânzilor şi a altor cheltuieli aferente. d) datoria publică şi produsul intern brut. exigibile în acelaşi an. c) rambursarea ratelor împrumuturilor externe (denumite şi rate de capital). exigibile în acelaşi an. Serviciul datoriei publice include: a) rambursarea ratelor împrumuturilor de stat (denumite şi rate de capital). comisioanelor şi a altor cheltuieli aferente datoriei externe. exigibile în anul considerat. 30. Gradul de îndatorare este dat de raportul dintre: a) datoria publică şi exporturi. precum şi plata dobânzilor aferente datoriei. precum şi plata dobânzilor.28. 5 . comisioanelor aferente acestora. b) o obligaţie indirectă a statului care se execută în cazul în care beneficiarul împrumutului nu îşi respectă obligaţiile contractuale privind rambursarea şi plata dobânzilor şi a altor cheltuieli aferente. e) datoria publică şi datoria externă. b) rambursarea ratelor împrumuturilor interne (denumite şi rate de capital). c) o obligaţie directă a Băncii Naţionale care se execută în cazul în care beneficiarul împrumutului nu îşi respectă obligaţiile contractuale privind rambursarea şi plata dobânzilor şi a altor cheltuieli aferente. c) serviciul datoriei publice şi produsul intern brut. d) rambursarea ratelor împrumuturilor externe (denumite şi rate de capital). exigibile în anul considerat. e) nici una din variantele de mai sus. comisioanelor şi a altor cheltuieli aferente datoriei externe. exigibile în acelaşi an. 29. b) datoria publică externă şi exporturi. precum şi plata dobânzilor. d) o obligaţie directă a statului şi indirectă a celui ce beneficiază de garanţie care se execută în cazul în care beneficiarul împrumutului nu îşi respectă obligaţiile contractuale privind rambursarea şi plata dobânzilor şi a altor cheltuieli aferente. exigibile în anul considerat. exigibile în acelaşi an. exigibile în anul considerat. e) plata dobânzilor.

sume încasate de anumite instituţii de drept public. din resursele aflate la dispoziţia unităţilor administrativ-teritoriale. rezultate din contribuţia financiară externă acordată Parlamentului României. conform Legii finanţelor publice locale: a. 5. 2 + 3 + 5 + 6 e. d. totalul bonurilor de tezaur şi al altor instrumente specifice aflate în circulaţie poate fi egal cu volumul total al cheltuielilor bugetului de stat aprobat. conform acordurilor încheiate. În domeniul finanţelor publice. din resursele aflate la dispoziţia unităţilor administrativ-teritoriale. a. socială şi financiară ale fiecărei perioade. în ţară şi în străinătate. Datoria publică locală reprezintă. planul financiar principal al statului la nivel macroeconomic. Execuţia de casă a bugetelor ce compun sistemul bugetar se realizează prin trezoreria statului pe baza normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor Publice. un plan al impozitelor directe şi indirecte de încasat şi de finanţare a necesităţilor financiare. efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi privind datoria publică internă şi externă rezultată din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat. Ministerul Finanţelor Publice. 2 + 3 + 4 + 5 b. dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani. un plan de finanţare a necesităţilor sociale pe termen lung. efectuarea plăţilor dispuse de persoanele autorizate ale instituţiilor publice. totalitatea obligaţiilor de plată la un moment dat ale autorităţilor administraţiei publice locale şi ale administraţiei publice centrale. are în principal următoarele atribuţii: 1. bugetul de stat nu mai constituie un document simplu. în numele statului. în economia modernă. disponibilităţile reprezentând contravaloarea în lei a împrumuturilor contractate de stat pentru satisfacerea unor nevoi pe plan local. valutare şi de plăţi. 1 + 3 + 4 + 6 c. un plan care cuprinde toate veniturile şi cheltuielile în valută ale statului. în probleme financiare. cu excepţia transferurilor de la bugetul de stat cu destinaţie specială. conform acordurilor încheiate. e. 1 + 2 + 3 + 6 6. b. în procesul repartizării anuale a PIB. încasarea veniturilor bugetare. 1 + 2 d. de care acestea beneficiază. 1 + 4 + 5 + 7 e. a. care asigură: 1. 1 + 3 + 5 + 6 d. 3. emiterea bonurilor de tezaur şi a altor instrumente specifice se poate face numai în primele zece luni ale anului financiar. altele decât bugetul de stat. 2. sume de natură similară cu cea a impozitelor încasate la diverse bugete. b. 3 + 4 b. finanţe şi bănci ale Parlamentului. 5. datorate la bugetul de stat. 2 + 3 + 4 d. o obligaţie generală care trebuie rambursată. 4. 2 + 3 + 5 + 6 c. c. Ce este bugetul de stat? 1. 5. 2. c. sume impuse în mod obligatoriu pentru toţi contribuabilii.B. totalitatea obligaţiilor de plată la un moment dat ale autorităţilor administraţiei publice locale şi ale administraţiei publice locale şi ale administraţiei publice centrale. 4. în limita creditelor bugetare şi destinaţiilor aprobate potrivit dispoziţiilor legale. 4. prezintă trimestrial Guvernului şi comisiilor pentru buget. 1. a. 5. 4. a reglementărilor în domeniul monetar şi valutar. un act juridic în care sunt prevăzute şi autorizate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului. 5. d. Contribuţiile reprezintă: 1. 7. în fază de proiect. o obligaţie generală care trebuie rambursată. împreună cu Banca Naţională a României. 3. 2 + 3 + 5 c. Care dintre următoarele prevederi referitoare la împrumutul de stat nu este prevăzut în Legea finanţelor publice? a. prin intermediul statului. în conformitate cu obiectivele de politică economică. ansamblul relaţiilor economice în formă bănească ce iau naştere. 1 + 2 + 5 4. memorandurile. 6 . retragerea bonurilor de tezaur şi a altor instrumente specifice emise de stat trebuie să se facă fără a depăşi anul financiar în care au fost emise. efectuarea altor operaţiuni financiare în contul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. 3. 6. efectuarea cheltuielilor bugetare. în care se înscriu veniturile şi cheltuielile statului pe o perioadă de un an. 2. mai puţin dobânda. participă. impozite datorate numai cu ocazia unor avantaje acordate de administraţiile publice locale diferitelor persoane fizice sau juridice. acordurile. 2. la tratative externe privind acordurile bilaterale şi multilaterale de promovare şi protejare a investiţiilor şi convenţiile de evitare a dublei impuneri şi combatere a evaziunii fiscale şi. 4 + 5 c. 3. de la persoane fizice sau juridice. protocoalele sau altele asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi. pe o perioadă de un an. împreună cu Banca Naţională a României. sume fixe stabilite ca taxe datorate cu ocazia prestării unor servicii din partea unor instituţii de drept public. 2 + 3 e. 2 + 4 + 6 + 7 d. bonurile de tezaur sau alte instrumente specifice sunt puse în circulaţie prin BNR pe baza convenţiei de agent încheiată de aceasta cu Ministerul Finanţelor Publice. 1 + 3 + 5 + 7 3. pe o perioadă de un an. efectuarea altor operaţiuni valutare în contul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. avizează. pentru avantaje reale sau presupuse. 3 + 4 + 5 e. după caz. a. ci este un plan financiar la nivel macroeconomic. 1 + 3 + 5 b. 3 + 5 2. informări asupra modului de realizare a balanţei de plăţi externe şi a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe. colaborează cu Banca Naţională a României la elaborarea balanţei de plăţi externe. 1 + 2 + 5 + 7 b. 6. a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe.

1 + 3 + 5 + 6 + +8 8 12.9.7. pe baza propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. 1 + 3 + 4 + 6 d. 13. precum şi de transferuri consolidabile pentru autorităţile administraţiei publice locale. 2.4. 2.12 II: 1. pentru care nu s-au contractat împrumuturi de stat. 8. proiectele legilor bugetare anuale şi ale bugetelor.elaborează anual proiectele bugetului de stat. soldul permanent al împrumutului acordat şi nerambursat nu poate depăşi dublul capitalului social şi fondului de rezervă al Băncii Naţionale a României. I: 3. 5. 6. pe baza prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget. 4. prin Ministerul Finanţelor Publice. 7. Care dintre afirmaţiile enunţate mai jos reprezintă atribuţii ale Guvernului (I) şi ale Ministerului Finanţelor Publice (II): 1. bugetele societăţilor din subordinea consiliilor locale. pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar. bugetele instituţiilor publice finanţate din bugetul de stat. pe baza prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget. precum şi pentru următorii 5 ani. 1 + 6 + 8 10. disponibilităţile aflate temporar în contul general al trezoreriei statului. unor ordonatori secundari de credite ai bugetelor locale. rambursarea are loc în cursul anului bugetar. împrumuturi de la Banca Naţională a României.4. pentru finanţarea unor acţiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamităţi naturale şi sprijinirii persoanelor fizice sinistrate.5. 2 + 4 + 5 + 6 d. bugetul asigurărilor sociale de stat. bugetul trezoreriei statului. Precizaţi trăsăturile caracteristice ale împrumuturilor de la Banca Naţională a României (I) şi ale împrumuturilor pe termen scurt. suma împrumutată nu poate depăşi în exerciţiul financiar echivalentul a 7% din veniturile bugetului public naţional realizate în anul precedent. c. bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare.11. d. 5. e. a proiectelor bugetelor fondurilor speciale şi 7 . 3. are ca forme bonurile de tezaur.7.4. 4. 1 + 2 + 5 + 6 + 8 b. exercită conducerea generală a activităţii executive în domeniul finanţelor publice examinând periodic situaţia financiară pe economie. 3 + 5 + 7 d. 14. 9. pe bază de hotărâri ale Guvernului.5. suma împrumutată nu poate depăşi în exerciţiul financiar anual echivalentul a 7% din veniturile bugetului de stat realizate în anul precedent. unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat. sunt împrumuturi forţate. bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale. B. Precizaţi care dintre bugetele enumerate nu se aplică conform prevederilor legii nr. I: 3. se elaborează de către Guvern. 7. acordarea are loc pe baza convenţiei încheiat cu Ministerul Finanţelor Publice. se finanţează din: a. e. 1 + 2 + 4 + 7 + 8 c. 6. 2. a. mediu şi lung contractate de pe piaţa de capital şi de la populaţie. I: 3. 1 + 2 + 6 + 7 8. Dezechilibrul bugetar cauzat de decalajul temporar dintre încasările şi plăţile din contul curent general al Trezoreriei Statului poate fi acoperit din: A. precum şi pentru următorii 3 ani. 6. 7. execuţia bugetului public naţional şi a bugetelor fondurilor speciale. a. 5. 1 + 2 + 5 + 7 e. suma împrumutată nu poate depăşi în exerciţiul financiar anual echivalentul a 10% din veniturile bugetului de stat realizate în anul precedent. asigură realizarea politicii financiare a statului. 11. rambursarea are loc în cel mult 180 zile.13. pe baza propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor terţiari de credite. fără nici o restricţie.10. stabileşte metodologia de elaborare a proiectului bugetului de stat. 1 + 2 + 5 + 7 + 8 e.12 II: 1. 8. 500/2002 privind finanţele publice: 1. sunt împrumuturi perpetue.11. bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale. 1 + 3 + 4 + 7 c. 12. disponibilităţile temporare din contul Senatului şi Camerei Deputaţilor. bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii. a. d. 1 + 4 + 7 e. 3. 4. în condiţii de dobândă la nivelul pieţei. pe baza ordonanţelor de Guvern. a. dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri speciale. 3. stabileşte echilibrul bugetar în faza de elaborare a proiectului bugetului de stat şi a rectificării acestuia. 1 + 2 + 8 b.2. c. unor ordonatori secundari de credite ai bugetului de stat. 7. bugetele locale.7.15 II: 1. 5.4. 7. 6. 8. finanţare directă de la Banca Comercială Română. 2. Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului se repartizează: 1.2. 4.2. I: 3. 10. finanţarea directă de către Banca naţională a României.8.6. 2. I: 3.e. rata dobânzii este dată pe piaţă. bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat. BNR poate acorda împrumut fără dobândă pentru acoperirea decalajului temporar dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat pe seama resurselor de creditare a acesteia. 2 + 7 + 8 c.11 II: 1. 9. rata dobânzii este prevăzută în prospectul de emisiune. 3.9.8. împrumuturi pe termen scurt. pe baza propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite. rambursarea ratelor scadente şi achitarea dobânzilor aferente pot avea drept consecinţă majorarea impozitelor. rata dobânzii este stabilită de Ministerul Finanţelor Publice. 15. bugetele fondurilor speciale. b. bugetul fondurilor de tezaur. bugetului asigurărilor sociale de stat. rambursarea are loc în cel puţin 180 zile.6. Deficitul bugetului de stat din anul curent şi din anii precedenţi. mediu şi lung contractate de pe piaţa de capital şi de la populaţie (II): 1.11.11.6.15 II: 1. b. Precizaţi care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate: 1.9. 8. 5. bugetelor fondurilor speciale şi ale conturilor generale anuale de execuţie ale acestora.4. 4. se elaborează de către Ministerul Finanţelor Publice. 1 + 2 + 6 + 8 b. 11. emisiune monetară. 3. bugetul de stat. unor ordonatori principali de credite ai bugetelor locale.

contractează şi garantează împrumuturi de stat de pe pieţele financiare internă şi externă.4. 2 + 3 + 6 c. realizarea cheltuielilor. 4.9.3. valoarea totală a proiectului. dezbaterea publică a conturilor anuale de execuţie a bugetelor. a. 3. analiza cost-beneficiu. potrivit legii.3.4. bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale. a. 2 + 3 + 4 14. I: 1. 1 + 2 + 4 + 5 c.4. repartizarea creditelor bugetare aprobate prin bugetul de stat.5. 2 + 3 e. 1 + 2 + 4 b. 1 + 2 + 3 + 5 c. 1 + 2 + 3 + 4 d. 1 + 2 + 3 d. organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrări de investiţii publice. 4. emite hotărâri pentru organizarea executării legilor. utilizarea creditelor bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unităţilor pe care le conduc. 1 + 2 + 3 b. II: 1. descrierea proiectului. 3 + 5 d. 5. ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite.9.8. 10. depunerea propunerilor pentru bugetul de stat. pregăteşte parafarea. 3.8. realizându-se prin: 1. Informaţiile nefinanciare incluse în programul de investiţii de către ordonatorii principali de credite cuprind: 1. Ordonatorii de credite nu răspund. 6.10. pe surse şi ani.9. 2 8 . 2.5.7. semnarea şi ratificarea convenţiilor pentru evitarea dublei impuneri. cu prilejul aprobării acestora. mijloacele mass-media. 6. angajarea.3.a proiectelor bugetelor locale. a. a. 5. 1 + 3 + 4 + 5 b. de cooperare internaţională şi din alte activităţi derulate în baza unor acorduri internaţionale.5. I: 2. răspunde de recuperarea creanţelor externe ale statului român rezultate din activitatea de comerţ exterior.4.7. cu prilejul aprobării. lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate. 1 + 2 + 5 e.8. publicarea în Monitorul Oficial al României. II: 2. d. 2 + 6 e. precum ordonanţe în temeiul unei legi speciale de abilitare. până la 1 iunie. a. 1 + 2 + 5 d. pe unităţile ierarhic inferioare. 2. 1 + 2 + 6 e.6. bugetele fondurilor speciale. 1 + 2 + 4 15. 5.5. I: 1. negociază.8. dezbaterea publică a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat. 3. b. bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale la Ministerul Finanţelor Publice. obligaţia de a comunica Ministerului Finanţelor Publice propunerile pentru modificarea veniturilor şi cheltuielilor pentru bugetul de stat. 7. II: 2. e. integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc. dezbaterea publică a proiectelor de buget. stadiul fizic al obiectivelor. 5. 9. 10. 6. potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţii legale. 13.3. aprobarea efectuării cheltuielilor din bugetul propriu şi a celor din bugetele unităţilor ierarhic inferioare. Atribuţiile ordonatorilor secundari de credite bugetare sunt: 1.3. II: 2. sistemul bugetar este deschis şi transparent. c.7. 1 + 2 + 3 16.9. 2. de: 1.6.9.10. I: 1. 8.6. strategia în domeniul investiţiilor. corelat cu graficul de execuţie. exercită calitatea de reprezentant al României la organismele internaţionale cu caracter financiar.6. inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora. II: 2. I: 1. 4.7. 3.7.4. 2.6.8. 1 + 3 + 4 + 5 + 6 b.10. graficul de finanţare.5. 4. Conform principiului publicităţii. organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului. organizarea evidenţei programelor.10. bugetul asigurărilor sociale de stat. 3 c.

gestiunea finanţelor este supusă dreptului comercial. obligaţiuni municipale. formarea resurselor financiare se realizează numai pe baze contractuale. c. expirarea perioadei de execuţie a bugetului. politica bugetară trebuie aplicată separat de politica fiscală. 2. Cursul la care cotează înscrisurile unui împrumut de stat la bursa de valori nu este influenţat de: a. Alegeţi răspunsul corect şi complet. c) 2+3+4. 2 + 3 + 5 18. 4. încheierea acţiunii de control asupra execuţiei bugetare. resurse naturale cu nivelul de dezvoltare economică. formarea resurselor financiare publice în principal prin măsuri de constrângere luate de autorităţile publice şi în proporţii mai mici pe baze contractuale. a. b) 2+5. 1 + 3 + 4 c. angajare. certificatele de trezorerie denominate în valută. numărul locuitorilor ce corespund sferei de acţiune a verigii bugetare respective. 3. 6. 25. ordonanţare. 2 + 3 + 5 + 6 e. c) obligaţiune municipală. 20. 27. populaţia. 3. lichidarea. angajarea. reprezintă procesul de stabilire şi ierarhizare a priorităţilor economico-sociale la nivelul autorităţilor de decizie. 4 + 5 + 6 e.17. c) 3+5. 2. stabilirea rezultatelor execuţiei: excedent sau deficit. raportul dintre cererea şi oferta de capital de împrumut. 8. adoptarea de către Parlament a legii privind aprobarea contului anual de execuţie bugetară. nivelul dobânzii la împrumutul de stat respectiv. compensare. împărţirea administrativ-teritorială a ţării. 2. b. metoda deducerii. posibilitatea de refinanţare a datoriei publice. 2. plată. repartizarea celor mai importante venituri şi cheltuieli către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. e. metoda majorării/diminuării. 3. a. metoda inductivă. ca şi cea fiscală. spre deosebire de politica monetară. 4. 3 + 4 + 5 e. b. ca parte a echilibrului general economic. a) 1+2+3+5. aprobarea în legea bugetară. valoarea nominală a titlului de stat. metoda evaluării directe. Titlurilor de stat pe termen scurt plasate pe piaţa internă sunt: 1. existenţa unor garanţii împotriva variaţiilor monetare. 2 + 4 + 5 b. luarea unor măsuri în legătură cu moneda naţională. calcule. d. închiderea conturilor bugetare. a) 1+2+5. 5. e) 2+3+4. 1 + 3 + 4 + 6 b. 6. Repartizarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe verigile sistemului bugetar se bazează pe: a. Contractul prin care un intermediar al pieţei primare sau secundare oferă spre vânzare un anumit număr de titluri de stat la un anumit moment şi se angajează să recumpere aceste titluri la un moment ulterior la un anumit preţ stipulat poartă denumirea de: a) angajament legal. d. d) 2+4+6+8. închiderea conturilor anuale de venituri şi cheltuieli. prin dimensionarea şi structurarea cheltuielilor publice. b) 1+2. obligaţiuni de stat emise pentru finanţarea deficitului bugetar. b) contract repo. d) 2+3+5. 2 + 4 + 6 + 7 22. confruntarea permanentă cu problema echilibrului financiar. preţurile produselor de bază. d) 1+5. obligaţiuni de stat emise în baza unor legi speciale. Care operaţiuni reprezintă etape ale execuţiei cheltuielilor bugetare: 1. a) 1+3+4. lichidare. Stingerea creanţelor fiscale se face prin: 1. metoda automată. 5. e. executare silită. e) 2. e) 1+3+5. 4. d) deficit bugetar. 1 + 3 + 4 c. Încheierea procesului bugetar al unui an este marcată de: a. d) 3+4. Care dintre următoarele trăsături sunt proprii numai finanţelor publice. Riscul de piaţă are în vedere: 1. e. 9 . 5. 1 + 2 + 3 + 6 d. d. plata propriu-zisă. lichiditatea titlurilor. 2. 2 + 4 + 5 d. cursul de schimb. restituire. 24. politica bugetară. c. 3. delimitarea atribuţiilor între aparatul de stat central şi local şi sarcinile ce le revin. în raport cu finanţele private: 1. Conţinutul şi semnificaţia politicii bugetare se referă în principal la: 1. e) 3+4+5. 4. 2 + 3 + 4 b. 19. destabilizarea macroeconomică şi altele. 3. b) 1+3+5. 2. are influenţă activă asupra echilibrului financiar. 5. 1 + 2 + 4 d. c. rata dobânzii. 4. 3. c) 2+4+6+7+8. c) 1+4+5. 4. certificatele de trezorerie denominate în lei. 5. 3. b. 7. 6. 5. a. 1 + 3 + 4 + 7 c. ordonanţarea. 5. resurse naturale corespunzătoare nivelului macroeconomic sau local. 26. 23. deschiderea finanţării. Metodele clasice de fundamentare a indicatorilor bugetari sunt: 1. anulare. alături de politica fiscală este un instrument de intervenţie a statului în scopul modelării evoluţiilor economico-sociale dintr-o ţară. 1 + 2 + 5 21. a) 1. politica bugetară nu este capabilă să prevină unele fenomene negative ca: efectul evicţiune (crowding out). 7. 2. scutirea de impozite sau taxe a veniturilor provenite de la anumite împrumuturi de stat. b) 4+5.

d) Parlament. c) autorităţile administraţiilor publice centrale. c) autorităţilor administraţiilor publice centrale. b) autorităţilor administraţiilor publice centrale şi locale. e) Banca Naţională. b) Ministerul Finanţelor Publice. c) Guvern. 28. d) Parlament. d) Ministerului Finanţelor Publice. b) Ministerul Finanţelor Publice. 10 . 29. Datoria publică externă se rambursează prin: a) autorităţile administraţiilor publice centrale şi locale. e) Banca Naţională. e) Parlamentului. 30. Datoria publică externă reprezintă totalitatea obligaţiilor faţă de pieţele ale: a) Băncii Naţionale.e) certificat de trezorerie. Garanţiile de stat la împrumuturile interne contractate de o persoană juridică de la o instituţie creditoare sunt emise de: a) autorităţile administraţiilor publice centrale şi locale.

1 + 3. În cadrul legilor bugetare anuale se includ: a. parţial prin finanţarea provenită din surse externe. veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi. 1 + 4 + 6 + 7. ordonanţarea şi plata cheltuielilor. c. b. 4. controlul cheltuirii acestora. 2. toate operaţiunile bugetare se exprimă în monedă naţională. 3. în timpul exerciţiului bugetar. obiectivelor şi sarcinilor prioritare. c. a. Creditele bugetare aprobate se utilizează: a. 4. solicită rapoarte şi informaţii oricăror agenţi economici.pentru angajamente contractate în cursul exerciţiului bugetar şi din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale. obiectiv şi altele asemenea. 5. parţial prin credite bugetare. doar pentru finanţarea programelor. 6. 1 + 2 + 5 +7. b. bugetele instituţiilor publice autonome. legea bugetului instituţiilor publice autonome şi legea de rectificare a acesteia. parţial prin credite bugetare. legea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat şi legile de rectificare a acestora. 2 + 4. 7. b.efectuându-se plăţi din buget pentru aprobarea creditelor. e. Parlamentul adoptă legile bugetare anuale şi legile de rectificare elaborate de Guvern în contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta. 3 + 4. c. în limitele aprobate. c) serviciul datoriei publice şi produsul intern brut. 3. c.C. finanţarea unui program.reprezentând limita minimă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar. limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate. pentru investiţii în domeniul public. 3. dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare. e. 7. pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice şi programelor. bugetele instituţiilor finanţate parţial. d. în vederea evitării dublei evidenţieri a acestora. legea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat. 5. precizări şi instrucţiuni prin care se stabilesc practicile şi procedurile pentru încasarea veniturilor. în principal următoarele atribuţii: 1. 2 + 3 + 5 + 6. veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioadă de un an. Precizaţi care dintre afirmaţiile de mai jos redau rolul Parlamentului în procesul bugetar: 1. legea bugetelor fondurilor speciale şi legea de rectificare a acesteia. e) datoria publică şi datoria externă. subproiect. d. 1 + 4. 2. b. d) datoria publică şi produsul intern brut. 1 + 4 + 5 + 6. Cofinanţarea reprezintă: a. operaţiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre două bugete componente ale bugetului general consolidat. 3. 1 + 3. respectiv. 2 + 4. bugetul trezoreriei statului.sumă aprobată prin buget. lichidarea. 1. Parlamentul adoptă legile bugetare anuale. 2. e. emite norme metodologice. c. pentru finanţarea altor obiective decât cele stabilite prin lege. pe categorii de cheltuieli. Se aprobă de către ordonatorul de credite ierarhic superior: a.pentru angajamente contractate în cursul exerciţiului bugetar. b. d. 3. c. 11 e. Parlamentul adoptă legile bugetului fondurilor speciale. toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparţin exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv 2. proiect.sumă aprobată de Ministerul Finanţelor Publice. c. 8. b) datoria publică externă şi exporturi. b. legea bugetului trezoreriei statului şi legea de rectificare a acesteia. elaborate de Guvern. care corespunde exerciţiului bugetar.reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar. angajarea. Precizaţi care din următoarele afirmaţii referitoare la principiul anualităţii bugetare sunt adevărate: 1. nici una din variantele de mai sus. obiectivelor şi sarcinilor prioritare. e. 8. încheierea exerciţiului bugetar anual. 9. doar pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice. parţial prin finanţarea provenită din surse interne. obiectiv şi altele asemenea. finanţarea unui program. Gradul de îndatorare este dat de raportul dintre: a) datoria publică şi exporturi. 1 + 2. acţiunilor. d. d. a. d. 4. În domeniul finanţelor publice Ministerul Finanţelor Publice are. a. bugetele fondurilor speciale. 2. 1 + 4. subproiect. d. 2 + 3. 1 + 2. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos definesc creditul bugetar: 1. aprobă clasificaţiile bugetare. 4. e. e. 2 + 4 + 5 + 8. bugetele instituţiilor finanţate integral. 4. contabilizarea şi raportarea. acţiunilor.efectuându-se plăţi din buget pentru acţiunile anuale. b. 6. proiect. . precum şi modificările acestora. Parlamentul adoptă legile contului general anual de execuţie.

de: 1. e. indiferent de modul de finanţare a acestora. Administraţia Prezidenţială. Precizaţi care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la controlul financiar sunt adevărate: 1. 2 + 3 + 5. potrivit legii. lege. 5. instituţiile publice autonome. c. elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale şi transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului. h.4. 15. 1. Ministerul Finanţelor Publice. indiferent de modul de finanţare a acestora. controlul financiar preventiv şi auditul intern se exercită asupra tuturor operaţiunilor care afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public şi sunt exercitate conform reglementărilor legale în domeniu. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. controlul financiar preventiv delegat se exercită de Ministerul Finanţelor Publice.2. i. 1 + 2 + 4 + 5. a. organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii. 1 + 2 + 3. 1. Parlamentul.7. Guvernul îşi exercită rolul în procesul bugetar astfel: 1. Precizaţi care este componenţa instituţiilor publice. e. 1 + 2 + 3 + 4. angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare. b. 2. după caz. 2 + 4. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. conform Legii privind finanţele publice nr. Ministerul Finanţelor Publice. 2 + 3 + 4 + 5. alte autorităţi publice. 1.8. 3. 1 + 3. 2. jandarmeria şi celelalte autorităţi publice. efortul financiar privat pe anul respectiv. c. complexul de operaţiuni care se referă la încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor bugetare. asigurarea realizării politicii financiar-valutare. celelalte organe ale administraţiei publice. Precizaţi care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: 1.6.2. b. 500/2002: f. nici una din variantele de mai sus. 6. Parlamentul. efortul financiar public pe anul respectiv. prezentate de ordonatorii secundari de credite. limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar. 1 + 4 + 5. conform legislaţiei în domeniu.3. ordonanţă a Guvernului. ministerele. Bugetul trezoreriei statului se aprobă prin: a. e. Ordonatorii de credite răspund.5. 1 + 3 + 4 + 5. c. 11.4. 4.2. pe baza politicilor şi strategiilor sectoriale.4. Administraţia Prezidenţială. 1. d. j. 16.5.2. 1. 3 + 4. scop în care examinează periodic execuţia bugetară şi stabileşte măsuri pentru menţinerea sau îmbunătăţirea echilibrului bugetar. b. Parlamentul. controlul financiar preventiv şi auditul intern se exercită asupra tuturor operaţiunilor care afectează doar patrimoniul public. d. 1. 1 + 2 + 4. a.indiferent de modul de finanţare a acestora.4. d.2. precum şi instituţiile din subordinea acestora. ordonanţă de urgenţă a Guvernului.4. d. După consolidare. b. se elaborează de către Ministerul Finanţelor Publice. d.2. Administraţia Prezidenţială. a. 1. proiectele legilor bugetare anuale şi ale bugetelor. prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţiei bugetare.5. conform legislaţiei în domeniu. solicită rapoarte şi informaţii oricăror instituţii care gestionează fonduri publice. a.4. precum şi instituţiile din subordinea acestora. celelalte organe ale administraţiei publice centrale şi locale. nici una din variantele de mai jos b. 4. Precizaţi care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false: 12 . d. ministerele.7. aprobarea dată ordonatorilor de credite de a angaja şi/sau de a efectua plăţi. Ministerul Finanţelor Publice. Camera deputaţilor. precum şi instituţiile din subordinea acestora .6. 12. e. 1. 1. 2. organizarea controlului de gestiune. 2 + 3 + 4.5. d. e. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. c. organele judecătoreşti. 18. 8. efortul financiar în anul precedent. controlul financiar preventiv delegat se exercită de Curtea de Conturi. 2. starea de echilibru sau dezechilibru. b. în cadrul termenului limită prevăzut de lege. instituţiile publice autonome. exercitarea conducerii generale a activităţii executive în domeniul finanţelor publice. prin eliminarea transferurilor dintre bugete. c. c. realizarea veniturilor. b. 5. 3. a priorităţilor stabilite în formularea propunerilor de buget. pe baza politicilor fiscale şi bugetare. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. 1 + 4.2. c. procuratura. 10. e.3. cumulate la nivel naţional evidenţiază: a. 3. 3. a. efortul financiar public pe anul respectiv. ministerele. prezentate de ordonatorii principali de credite. a priorităţilor stabilite în formularea propunerilor de buget. pe baza politicilor monetare şi valutare. pe baza posibilităţilor de finanţare a deficitului bugetar.6.5. precum şi instituţiile din subordinea acestora. c. Administraţia Prezidenţială. se elaborează de către Guvern. 4.5. alte autorităţi publice. b. după caz. Senatul. 1 + 2. 1 + 2 + 3 + 5. hotărâre a Guvernului. g. 4.5.3. 5.5. e. 13. 2. e. în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi. d. Administraţia Prezidenţială. elaborarea raportului privind situaţia macroeconomică pentru anul bugetar respectiv şi proiecţia acesteia în următorii 5 ani.4.3.3.7. pe baza politicilor şi strategiilor sectoriale. aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către Ministerul Finanţelor Publice prin trezoreria statului. prin Ministerul Finanţelor Publice. legi speciale. în limita creditelor bugetare aprobate. veniturile şi cheltuielile sistemului bugetar. 17.Autorizarea bugetară reprezintă: a.3. supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare şi a contului general anual de execuţie. 14. alte autorităţi publice. într-o perioadă dată. 7. instituţiile publice autonome.5.

Principiul universalităţii bugetului prezintă următoarele avantaje: 1. legate de datoria publică. 1 + 3. angajarea cheltuielilor din bugetele stabilite prin lege se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.2.4. 2 + 3 + 4. b. 5. sumele aprobate. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor publice se asigură astfel: 1. reprezintă sume minime. 2. e. 25. 1. 2. ordonanţată şi plătită dacă este aprobată potrivit legii şi are prevederi bugetare. nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugete şi nici angajată şi efectuată din aceste bugete. 1 + 2 + 6. conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică.2. d. e. se ordonanţează şi se efectuează plăţi. propuneri realiste în vederea reducerii cheltuielilor şi majorării veniturilor. parţial. principiul echilibrării bugetului public. 1 + 2 + 5. se ordonanţează şi se efectuează plăţi. integral din bugetul de stat. principiul universalităţii. 21. din veniturile proprii. 500/2002 reglementează următoarele principii bugetare: a. b. 4. principiul specializării bugetare. integral. 4. în cadrul cărora se angajează. h. 5. dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială. c. b. c. nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată. 1 + 2 + 5. principiul publicităţii. 20. a. în cazul acţiunilor multianuale. principiul neafectării veniturilor bugetare. 19. a. bugetul fondurilor speciale. e. 6. Datoria publică locală reprezintă. bugetul asigurărilor sociale de stat. 1 + 2 + 4. d. eşalonarea anuală a creditelor bugetare. d. a. j. 2. conform Legii finanţelor publice locale: 13 e. principiul publicităţii bugetului. 3. bugetul asigurărilor sociale de stat. Ce reprezintă serviciul datoriei publice? f. 22. principiul unităţii monetare. 4. propuneri realiste în vederea acoperirii majorării cheltuielilor şi minusului de venituri. 1 + 3 + 5. principiul unităţii monetare.3. 2. 5. 1 + 2 + 3. d. a. 1 + 3 + 4. c. ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nici nu are prevederi bugetare. principiul unităţii. creditele bugetare şi creditele de angajament. mărimea absolută a datoriei publice a unei ţări. c. principiul anualităţii. principiul universalităţii. bugetul asigurărilor sociale de stat. 1 + 4. reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. după caz. . principiul neafectării veniturilor bugetare. 1 + 2 + 3. principiul specializării bugetare. orice cheltuială din fonduri publice poate fi angajată.3. i. 2. b. miniştrii. Să se precizeze care din afirmaţiile de mai jos se referă la regulile privind cheltuielile bugetare: 1. b. g. 3 + 4. 1 + 2 + 4. 2 + 3 + 5. c.5. principiul neafectării veniturilor bugetare. pentru anul bugetar. 3. permite cunoaşterea cât mai exactă şi reală a volumului total al veniturilor şi cheltuielilor publice. b. parţial din bugetul de stat. principiul anualităţii bugetului public. mărimea ratelor anuale de rambursat la împrumuturile interne. prin bugetele stabilite prin lege. sumele aprobate. schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru următorii 3 ani. 6. distinct. principiul publicităţii. 2 + 5. b. în condiţiile legii. 1. principiul publicităţii. la partea de cheltuieli. 3. 3. c. principiul universalităţii. bugetul fondurilor speciale. principiul neafectării veniturilor bugetare. Fişa financiară care însoţeşte expunerea de motive cuprinde următoarele efecte financiare asupra bugetului general consolidat: 1. legea bugetară anuală prevede şi autorizează. d. 2. Ordonatorii secundari şi terţiari de credite sunt: a. e. conducătorii instituţiilor publice autonome. 3. 4. e. precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar. prin bugetele stabilite prin lege. permite controlul Parlamentului asupra cuantumului total al veniturilor şi cheltuielilor publice. cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi nelimitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale. d. principiul universalităţii.5.4. 2 + 4 + 5. 2. 4. pentru acţiunile anuale se înscriu în buget. c. principiul anualităţii. a dobânzii şi celorlalte cheltuieli aferente lor. schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru următorii 5 ani. principiul unităţii. cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale. orice cheltuială poate fi înscrisă şi angajată şi efectuată din acestea. veniturile şi cheltuielile bugetare.4. mărimea ratelor anuale de rambursat. principiul unităţii monetare. 24. principiul echilibrării bugetului public. 23. la partea de cheltuieli. Legea privind finanţele publice nr. conducătorii instituţiilor publice fără personalitate juridică. după caz. din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. bugetul fondurilor speciale. 2 + 3 + 5. 2 + 5 + 6. permite controlul Guvernului asupra cuantumului total al veniturilor şi cheltuielilor publice. mărimea ratelor anuale de rambursat şi a dobânzii la împrumuturile externe. e. 1. 3 + 6. din veniturile proprii.1. 26.3. a. 5. mărimea ratelor anuale de rambursat în contul datoriei publice. angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovaţi. d. principiul anualităţii. permite controlul Ministerului Finanţelor Publice asupra cuantumului total al veniturilor şi cheltuielilor publice. 1 + 3 + 4. secretarii generali. permite cunoaşterea corelaţiei care există între anumite venituri şi anumite cheltuieli care se află în conexiune strânsă. principiul echilibrării bugetului public. în cadrul cărora se angajează. 5.

Trezoreria este: f. 29. 1 + 3 + 5 + 8 e. totalitatea obligaţiilor de plată la un moment dat ale autorităţilor administraţiei publice locale şi ale administraţiei publice centrale. este un împrumut pe termen mediu. conform acordurilor încheiate. o obligaţie generală care trebuie rambursată. i. 27. prin: f. volumul împrumuturilor de la BNR se aprobă de Parlament. cu excepţia transferurilor de la bugetul de stat cu destinaţie specială. Acoperirea decalajului temporar dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat se poate face. d) o obligaţie directă a statului şi indirectă a celui ce beneficiază de garanţie care se execută în cazul în care beneficiarul împrumutului nu îşi respectă obligaţiile contractuale privind rambursarea şi plata dobânzilor şi a altor cheltuieli aferente. g. i. din resursele aflate la dispoziţia unităţilor administrativteritoriale. este un împrumut fără dobândă. conform acordurilor încheiate. b) o obligaţie indirectă a statului care se execută în cazul în care beneficiarul împrumutului nu îşi respectă obligaţiile contractuale privind rambursarea şi plata dobânzilor şi a altor cheltuieli aferente. un fond financiar centralizat. e) nici una din variantele de mai sus.f. disponibilităţile reprezentând contravaloarea în lei a împrumuturilor contractate de stat pentru satisfacerea unor nevoi pe plan local. j. h. acest împrumut nu are caracter rambursabil. j. 14 . h. o „bancă” ce îndeplineşte funcţiile de casier şi bancher al statului. 1 + 4 + 7 + 8 b. c) o obligaţie directă a Băncii Naţionale care se execută în cazul în care beneficiarul împrumutului nu îşi respectă obligaţiile contractuale privind rambursarea şi plata dobânzilor şi a altor cheltuieli aferente. banca centrală a statului. împrumuturi cu dobândă acordate de Banca Europeană pentru Investiţii. 2 + 3 + 5 + 6 d. a. 8. instituţia care controlează rezerva valutară a ţării. j. este un împrumut pe termen scurt. sumele obţinute din vânzarea unor bonuri ale statului. 6. Împrumuturile de la BNR pentru acoperirea golului temporar de casă al execuţiei bugetare se efectuează în următoarele condiţii: 1. h. împrumut fără dobândă acordat de Banca Naţională a României. i. o obligaţie generală care trebuie rambursată. sponsorizări din partea unor corporaţii internaţionale. este un împrumut u dobândă. volumul lui nu trebuie să depăşească 7% din volumul veniturilor bugetare realizate în anul precedent. Garanţia de stat pentru un împrumut intern reprezintă: a) o obligaţie directă a Guvernului care se execută în cazul în care beneficiarul împrumutului nu îşi respectă obligaţiile contractuale privind rambursarea şi plata dobânzilor şi a altor cheltuieli aferente. mai puţin dobânda. 1 + 3 + 5 + 6 c. 3. 3 + 5 + 6 + 7 30. g. 28. în conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice. din resursele aflate la dispoziţia unităţilor administrativteritoriale. o bancă comercială. 4. 5. se poate contracta pentru o perioadă de maximum 6 luni. 7. donaţii din partea Băncii Mondiale. totalitatea obligaţiilor de plată la un moment dat ale autorităţilor administraţiei publice locale şi ale administraţiei publice locale şi ale administraţiei publice centrale. 2. g.

6. b. d. Rezultatele fiecărui exerciţiu bugetar se aprobă prin: a. organul de conducere al instituţiei publice. e. d. miniştrii. b. e. b. sub diverse forme şi denumiri. f. iniţiatorii au obligaţia să prevadă şi mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri sau creşterea cheltuielilor. iniţiatorii nu au obligaţia să prevadă mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri. miniştrii. angajamentele legale în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul respectiv. care asigură: 1. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. 2. se aprobă de către: a. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. pe categorii de cheltuieli. toate veniturile reţinute şi utilizate în sistem extrabugetar. c. orice cheltuială poate fi înscrisă. Bugetele instituţiilor publice care se finanţează integral din venituri proprii. organul de conducere al instituţiei publice şi cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior.3. sub diverse forme şi denumiri. legea privind contul general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetului trezoreriei statului. 6. veniturile constituite potrivit legii pentru stimularea personalului. 3. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. 3. c. ordonatorul de credite ierarhic superior. Ministerul Finanţelor Publice. legea privind contul general anual de execuţie a bugetului trezoreriei statului şi a bugetului de stat. În vederea realizării acţiunilor multianuale. Parlament.6. e. e. cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi nelimitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale. nici una din variantele de mai jos. se introduc în bugetul de stat. c. 9. 2. Guvern. d. inclusiv veniturile proprii şi subvenţiile acordate din bugetul trezoreriei statului. e. 1. b. e. b.3. conducătorii instituţiilor publice finanţate integral.D. iniţiatorii au obligaţia să prevadă schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru următorii 5 ani. d. c.5. principiului anualităţii. 1. conducătorii instituţiilor publice finanţate parţial. 4. d. Să se precizeze care din afirmaţiile de mai jos se referă la regulile privind cheltuielile bugetare: 1. nici una din variantele de mai sus. Ordonatorii de credite.4. 1. 5. integral veniturile proprii. principiului unităţii bugetare. 2. miniştrii. Precizaţi care din următoarele afirmaţii referitoare la principiul unităţii bugetare sunt adevărate: 1.5. principiului universalităţii bugetare.5. 8. Execuţia de casă a bugetelor ce compun sistemul bugetar se realizează prin trezoreria statului pe baza normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor Publice. ordonatorul de credite principal şi secundar. sunt încheiate de: a. în limita creditelor bugetare şi destinaţiilor aprobate potrivit dispoziţiilor legale. angajată şi efectuată din fondurile cu destinaţie specială.3. legea privind contul general anual de execuţie a bugetului de stat şi a bugetelor fondurilor speciale. iniţiatorii nu au obligaţia să prevadă mijloacele necesare pentru acoperirea creşterii cheltuielilor. 15 . pentru a se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice. toate veniturile reţinute şi utilizate în sistem extrabugetar.4.3. conducătorii instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii. principiului unităţii monetare. se introduc în bugetul de stat.6. grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora. 1. d. efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi privind datoria publică internă şi externă rezultată din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat.6. Banca Naţională a României. Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi. legea privind contul general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor fondurilor speciale. conducătorii altor autorităţi publice. 4. d. efectuarea plăţilor dispuse de persoanele autorizate ale instituţiilor publice. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. legea privind contul general anual de execuţie a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat. efectuarea altor operaţiuni financiare în contul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. efectuarea altor operaţiuni valutare în contul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. e. Ordonatorii principali de credite sunt: a. principiului specializării bugetare. încasarea veniturilor bugetare. În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget: a. 7. potrivit clasificaţiei bugetare. aparţine: b. c. conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome. 2. 2.2.6. secretarii generali. efectuarea cheltuielilor bugetare. conducătorii instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii. a. respectiv. veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document.3. c. 2. 5. b. c. 3. 4.

2.3. precum şi responsabilităţile instituţiilor publice care nu sunt implicate în procesul bugetar. în procesul repartizării anuale a PIB.indiferent de modul de finanţare a acestora. administrarea. b. 4.2. 1. 3 + 4 + 5. l. formarea. a. unor ordonatori principali de credite ai bugetelor locale. c. 2 + 5 + 6. păstrarea disponibilităţilor reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea în lei a acestora. în economia modernă. administrarea şi angajarea fondurilor publice. unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat.2. primite pe bază de acorduri şi înţelegeri guvernamentale şi de la organisme internaţionale. nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată. bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice autonome. precum şi instituţiile din subordinea acestora . e. 7.3 b. alte autorităţi publice. efectuarea de plasamente financiare din disponibilităţile aflate în contul general al trezoreriei statului prin Banca Comercială Română. precum şi responsabilităţile instituţiilor publice implicate în procesul bugetar. d.3. celelalte organe ale administraţiei publice centrale şi locale.5.4. precum şi instituţiile din subordinea acestora. 5.4. Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se repartizează: 1. după depunerea proiectului legii bugetare anuale la Guvern. 4. angajarea şi utilizarea fondurilor publice. prin intermediul statului. înainte de depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament.8. angajarea şi utilizarea fondurilor publice. 15.3. pentru finanţarea unor acţiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamităţi naturale şi sprijinirii persoanelor fizice sinistrate. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. instituţiile publice autonome. Ministerul Finanţelor Publice. bugetul de stat nu mai constituie un document simplu.5. instituţiile publice autonome. c. Parlamentul. angajarea şi utilizarea fondurilor publice. organele judecătoreşti. c. Ministerul Finanţelor Publice. 3. d. 2. formarea. 2. e. 4. bugetele instituţiilor publice finanţate integral. administrarea. înainte de depunerea proiectului legii bugetare anuale la Camera Deputaţilor. 10. Parlamentul. cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare: a. 500/2002: k. conform Legii privind finanţele publice nr. administrarea. cadrul general şi procedurile privind: a. precum şi responsabilităţile instituţiilor publice implicate în procesul bugetar. e. precum şi instituţiile din subordinea acestora. cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale. 2. Administraţia Prezidenţială. alte autorităţi publice. bugetele instituţiilor publice finanţate parţial. n. 16. pe bază de hotărâri ale Guvernului. în conformitate cu obiectivele de politică economică.7. instituţiile publice autonome. d. 1. procuratura. socială şi financiară ale fiecărei perioade. 1. 1. a.5. indiferent de modul de finanţare a acestora. Ce este bugetul de stat? 1. 16 . efectuarea de plasamente financiare din disponibilităţile aflate în contul general al trezoreriei statului prin Banca Naţională a României. Parlamentul. Prin trezoreria statului se pot efectua şi următoarele operaţiuni: 1. Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate. 2 + 3 + 4. planul financiar principal al statului la nivel macroeconomic. ministerele. 6. d. e.7. 3. bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare.4. în care se înscriu veniturile şi cheltuielile statului pe o perioadă de un an. 6. 6.7. un plan al impozitelor directe şi indirecte de încasat şi de finanţare a necesităţilor financiare. 2. 5. alte autorităţi publice. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. 13. a.6. 1. 7. Administraţia Prezidenţială. ansamblul relaţiilor economice în formă bănească ce iau naştere. d. pentru: a. ordonanţată şi plătită dacă este aprobată de ordonatorul de credite. pe o perioadă de un an. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. b. unor ordonatori secundari de credite ai bugetului de stat. indiferent de modul de finanţare a acestora. 8. formarea. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. ci este un plan financiar la nivel macroeconomic. m. Ministerul Finanţelor Publice. e. 1 + 2 + 5. jandarmeria şi celelalte autorităţi publice. Administraţia Prezidenţială. Camera deputaţilor. orice cheltuială din fonduri publice poate fi angajată. ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nici nu are prevederi bugetare. 5. înainte de depunerea proiectului legii bugetare anuale la Senat. b. 1 + 2 + 6. Precizaţi care este componenţa instituţiilor publice. administrarea şi angajarea fondurilor publice. nici una din variantele de mai jos b. un plan care cuprinde toate veniturile şi cheltuielile în valută ale statului. Legea privind finanţele publice nr.8. 1. 14. 11. pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar. dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială. precum şi instituţiile din subordinea acestora. unor ordonatori secundari de credite ai bugetelor locale. c. Administraţia Prezidenţială. celelalte organe ale administraţiei publice. ministerele. un plan de finanţare a necesităţilor sociale pe termen lung. precum şi responsabilităţile organelor de stat implicate în procesul bugetar. efectuarea unor operaţiuni monetar – valutare în contul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. c. pe baza ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. 12. pe o perioadă de un an. ministerele. Administraţia Prezidenţială.3. 3. formarea. d.4. 4.4. 2. nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugete şi nici angajată şi efectuată din aceste bugete. c. ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. b. Pot fi aprobate acte normative în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte. un act juridic în care sunt prevăzute şi autorizate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului. după depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament. 500/2002 stabileşte principiile. Senatul. o. e. 2.

bugetele locale. finanţare directă de la Banca Comercială Română. metoda automată. a. totalitatea obligaţiilor de plată la un moment dat ale autorităţilor administraţiei publice locale şi ale administraţiei publice locale şi ale administraţiei publice centrale. 7. conform Legii finanţelor publice locale: f. obligaţiuni de stat emise în baza unor legi speciale. în raport cu finanţele private: 1. 1 + 4 + 7 e. bugetele instituţiilor publice finanţate din bugetul de stat. expirarea perioadei de execuţie a bugetului. 2 + 3 + 4 b. 1 + 2 + 8 b. numărul locuitorilor ce corespund sferei de acţiune a verigii bugetare respective. 4. a) 1. are influenţă activă asupra echilibrului financiar. g. Repartizarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe verigile sistemului bugetar se bazează pe: f. j. g. bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale. disponibilităţile temporare din contul Senatului şi Camerei Deputaţilor. j. j. 20. delimitarea atribuţiilor între aparatul de stat central şi local şi sarcinile ce le revin. h. Deficitul bugetului de stat din anul curent şi din anii precedenţi. formarea resurselor financiare publice în principal prin măsuri de constrângere luate de autorităţile publice şi în proporţii mai mici pe baze contractuale. 1 + 2 + 5 + 7 b. populaţia. 4. Conţinutul şi semnificaţia politicii bugetare se referă în principal la: 1. Precizaţi care dintre bugetele enumerate nu se aplică conform prevederilor legii nr. calcule. 27. valoarea nominală a titlului de stat. bugetul trezoreriei statului. 4. 5. 1 + 3 + 4 c. dezbaterea publică a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat. mai puţin dobânda. conform acordurilor încheiate. formarea resurselor financiare se realizează numai pe baze contractuale. nivelul dobânzii la împrumutul de stat respectiv. certificatele de trezorerie denominate în lei. politica bugetară. a. închiderea conturilor anuale de venituri şi cheltuieli. Care dintre următoarele trăsături sunt proprii numai finanţelor publice. 2 + 3 + 5 22. 1 + 4 + 5 + 7 e. 17 . confruntarea permanentă cu problema echilibrului financiar. i. 1 + 2 + 4 21. bugetul fondurilor de tezaur. existenţa unor garanţii împotriva variaţiilor monetare. 2. gestiunea finanţelor este supusă dreptului comercial. a. 1 + 3 + 4 + 5 b. 1 + 2 + 5 25. 5. 500/2002 privind finanţele publice: 1. alături de politica fiscală este un instrument de intervenţie a statului în scopul modelării evoluţiilor economico-sociale dintr-o ţară. 2 + 7 + 8 c. 6. 2 + 3 + 5 + 6 c. bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale. emisiune monetară. g. e) 3+4+5. cu excepţia transferurilor de la bugetul de stat cu destinaţie specială. cu prilejul aprobării. 2. metoda inductivă. disponibilităţile reprezentând contravaloarea în lei a împrumuturilor contractate de stat pentru satisfacerea unor nevoi pe plan local. h. 3. i. prin dimensionarea şi structurarea cheltuielilor publice. 5. 4 + 5 + 6 e. spre deosebire de politica monetară. 3 + 4 + 5 e. Cursul la care cotează înscrisurile unui împrumut de stat la bursa de valori nu este influenţat de: f. h. dezbaterea publică a proiectelor de buget. 1 + 2 + 4 d. i. Datoria publică locală reprezintă. bugetul de stat. g. i. 24. 5. bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat. dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri speciale. publicarea în Monitorul Oficial al României. 3. bugetul asigurărilor sociale de stat. 3. 8. j. luarea unor măsuri în legătură cu moneda naţională. 3 + 5 + 7 d. bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii. 5. h. resurse naturale corespunzătoare nivelului macroeconomic sau local. 3. Încheierea procesului bugetar al unui an este marcată de: f. ca şi cea fiscală. ca parte a echilibrului general economic. reprezintă procesul de stabilire şi ierarhizare a priorităţilor economicosociale la nivelul autorităţilor de decizie. 2. 1 + 2 + 5 e. împărţirea administrativ-teritorială a ţării. mijloacele mass-media. cu prilejul aprobării acestora. resurse naturale cu nivelul de dezvoltare economică. adoptarea de către Parlament a legii privind aprobarea contului anual de execuţie bugetară. 1 + 3 + 4 c. disponibilităţile aflate temporar în contul general al trezoreriei statului. i. obligaţiuni municipale. o obligaţie generală care trebuie rambursată. politica bugetară trebuie aplicată separat de politica fiscală. bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare. 1 + 3 + 5 + 7 17. pentru care nu s-au contractat împrumuturi de stat. din resursele aflate la dispoziţia unităţilor administrativteritoriale. o obligaţie generală care trebuie rambursată. 18. bugetele fondurilor speciale. 2 + 4 + 6 + 7 d. a. b) 1+2. dezbaterea publică a conturilor anuale de execuţie a bugetelor. repartizarea celor mai importante venituri şi cheltuieli către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. d) 3+4. Metodele clasice de fundamentare a indicatorilor bugetari sunt: 1. scutirea de impozite sau taxe a veniturilor provenite de la anumite împrumuturi de stat. 3. 5. 2. j. raportul dintre cererea şi oferta de capital de împrumut. 1 + 2 + 3 d. conform acordurilor încheiate. din resursele aflate la dispoziţia unităţilor administrativteritoriale. 3. 2. politica bugetară nu este capabilă să prevină unele fenomene negative ca: efectul evicţiune (crowding out). 2 + 4 + 5 b. destabilizarea macroeconomică şi altele. certificatele de trezorerie denominate în valută. realizându-se prin: 1. 6. 26. 1 + 2 + 4 + 5 c. 2 + 4 + 5 d. totalitatea obligaţiilor de plată la un moment dat ale autorităţilor administraţiei publice locale şi ale administraţiei publice centrale. h. Titlurilor de stat pe termen scurt plasate pe piaţa internă sunt: 1. stabilirea rezultatelor execuţiei: excedent sau deficit. metoda deducerii. Conform principiului publicităţii. c) 3+5. finanţarea directă de către Banca naţională a României. obligaţiuni de stat emise pentru finanţarea deficitului bugetar. bugetele societăţilor din subordinea consiliilor locale. 1 + 6 + 8 19. sistemul bugetar este deschis şi transparent. 23. metoda majorării/diminuării. g. încheierea acţiunii de control asupra execuţiei bugetare. 2. metoda evaluării directe.a. se finanţează din: f. 4. 4.

efectuându-se plăţi din buget pentru acţiunile anuale. organele judecătoreşti. potrivit legii. 5. 4. 1 + 4 + 5 + 6. d. plată. d. c) 2+3+4. d. instituţiile publice autonome. e. a) 1+2+3+5. administrarea şi angajarea fondurilor publice. Garanţiile de stat la împrumuturile interne contractate de o persoană juridică de la o instituţie creditoare sunt emise de: a) autorităţile administraţiilor publice centrale şi locale. 6. administrarea şi angajarea fondurilor publice.a) 1+2+5. fază în procesul execuţiei bugetare reprezentând orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligaţie pe seama fondurilor publice. precum şi responsabilităţile instituţiilor publice implicate în procesul bugetar. b) Ministerul Finanţelor Publice. cadrul general şi procedurile privind: a. c) Guvern. 2. Alegeţi răspunsul corect şi complet. d) Parlament. 4. precum şi instituţiile din subordinea 18 . Ministerul Finanţelor Publice. c. componente ale sistemului bugetar. b. 5. 7. formarea. c) autorităţile administraţiilor publice centrale. 500/2002 stabileşte principiile. d) 2+4+6+8. administrarea. b. formarea. 1 + 4 + 6 + 7. e) Banca Naţională. angajarea şi utilizarea fondurilor publice. orice act prin care o autoritate competentă. pentru angajamente contractate în cursul exerciţiului bugetar sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale. d) Parlament. în limita creditelor bugetare aprobate. restituire. c. c. 1 + 3 + 5 + 7. compensare. efectuându-se plăţi din buget pentru aprobarea creditelor. e) 2. administrarea. nici una din variantele de mai sus. precum şi responsabilităţile instituţiilor publice care nu sunt implicate în procesul bugetar. Precizaţi care este componenţa instituţiilor publice. b) Ministerul Finanţelor Publice. reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi. 1. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos definesc creditul bugetar: sumă aprobată prin buget. complexul de operaţiuni care se referă la încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor bugetare. aprobarea dată ordonatorilor de credite de a angaja şi/sau de a efectua plăţi. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. angajarea şi utilizarea fondurilor publice. b. precum şi responsabilităţile organelor de stat implicate în procesul bugetar. 8. ordonanţare. alte autorităţi publice. limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar. 8. c) 2+4+6+7+8. aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către Ministerul Finanţelor Publice prin trezoreria statului. b) 1+3+5. b. anulare. e. 29. 3. ansamblul bugetelor. a. precum şi responsabilităţile instituţiilor publice implicate în procesul bugetar. e. Precizaţi care dintre definiţiile de mai jos reflectă angajamentul bugetar: a. e) Banca Naţională. TESTE DE VERIFICARE (E) 1. administrarea. b) 4+5. executare silită. 500/2002: a. d. sumă aprobată de Ministerul Finanţelor Publice. nici una din variantele de mai sus. 30. reprezentând limita minimă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar. Administraţia Prezidenţială. afectează fonduri publice unei anumite destinaţii. în limita creditelor bugetare aprobate. d) 1+5. 7. 2 + 4 + 5 + 8. Legea privind finanţele publice nr. Datoria publică externă se rambursează prin: a) autorităţile administraţiilor publice centrale şi locale. 28. 2 + 3 + 5 + 6. Stingerea creanţelor fiscale se face prin: 1. angajare. 6. formarea. angajarea şi utilizarea fondurilor publice. conform Legii privind finanţele publice nr. 3. 5. lichidare. Autorizarea bugetară reprezintă: a. într-o perioadă dată. procuratura. c. sumă aprobată prin buget. 2. formarea. reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar. agregate şi consolidate pentru a forma un întreg. e. e) 1+3+5. în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi. 4. 2. pentru angajamente contractate în cursul exerciţiului bugetar şi din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale. 3.

3. 2 + 4. prin virarea unei sume de bani. c. ministerele. celelalte organe ale administraţiei publice centrale şi locale. la partea de cheltuieli. pentru finanţarea altor obiective decât cele stabilite prin lege. sumele aprobate. prin bugetele stabilite prin lege. alte autorităţi publice. a. b. 7. obiectivelor şi sarcinilor prioritare. Camera deputaţilor. jandarmeria şi celelalte autorităţi publice. b.indiferent de modul de finanţare a acestora. e. Administraţia Prezidenţială. efortul financiar public pe anul respectiv. d. e. pentru anul bugetar. 2. prin eliminarea transferurilor dintre bugete. sumele aprobate. a. c. afectează fonduri publice unei anumite destinaţii. e. legea bugetară anuală prevede şi autorizează. indiferent de modul de finanţare a acestora. veniturile şi cheltuielile sistemului bugetar. e. indiferent de modul de finanţare a acestora. reprezintă minime care pot fi depăşite. d. potrivit legii. în cadrul cărora se angajează. efortul financiar în anul precedent. 6. veniturile şi cheltuielile bugetare. Parlamentul. 1 + 4. 1 + 4. angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovaţi. la partea de cheltuieli. Administraţia Prezidenţială. doar pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice. e. 10. 1 + 3. 4. angajarea cheltuielilor din bugetele stabilite prin lege se face numai în limita creditelor bugetare aprobate. o modalitate de stingere a obligaţiei legale. ministerele. bugetul reprezintă documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau. 19 . o obligaţie de plată din partea persoanelor fizice datorată administraţiei publice pentru satisfacerea necesităţilor acestora. în cadrul cărora se angajează. precum şi instituţiile din subordinea acestora. Senatul. starea de echilibru sau dezechilibru. pentru acţiunile anuale se înscriu în buget. o instituţie publică sau un serviciu public. prin bugetele stabilite prin lege. Parlamentul. ministerele.acestora. Taxa reprezintă: a. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. Creditele bugetare aprobate se utilizează: pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice şi programelor. nici una din variantele de mai sus. obiectivelor şi sarcinilor prioritare. articolul bugetar reprezintă orice act prin care o autoritate competentă. alte autorităţi publice. după caz. a. 3 + 4. d. 2. c. b. suma plătită de o persoană fizică sau juridică. 1 + 2. acţiunilor. cumulate la nivel naţional evidenţiază: a. doar pentru finanţarea programelor. efortul financiar privat pe anul respectiv. creditele bugetare şi creditele de angajament. efectuată de un agent economic sau de o instituţie publică ori financiară. Administraţia Prezidenţială. pentru serviciile prestate acesteia de către un agent economic. în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice. instituţiile publice autonome. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. efectuată de către administraţia publică pentru satisfacerea necesităţilor de interes general. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. precum şi instituţiile din subordinea acestora . prelevare obligatorie. c. 2 + 3. precum şi instituţiile din subordinea acestora. instituţiile publice autonome. Administraţia Prezidenţială. celelalte organe ale administraţiei publice. precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar. 8. acţiunilor. efortul financiar public pe anul respectiv. b. se ordonanţează şi se efectuează plăţi. 4. cu sau fără posibilitatea obţinerii unei contraprestaţii. c. fără contraprestaţie şi nerambursabilă. pentru investiţii în domeniul public. 3. în condiţiile legii. c. nici una din variantele de mai sus. După consolidare. Ministerul Finanţelor Publice. reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. d. e. d. Parlamentul. Precizaţi care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: 1. d. distinct. numai cheltuielile. contribuţia reprezintă prelevarea obligatorie a unei părţi din veniturile persoanelor fizice şi juridice. Precizaţi care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false: 1. 3 + 6. Ministerul Finanţelor Publice. 2 + 5. b. 1 + 3. 9. fondurile speciale reprezintă venituri publice constituite prin lege prin care se stabilesc şi destinaţiile acestora. b. se ordonanţează şi se efectuează plăţi.

Legea privind finanţele publice nr. principiul echilibrării bugetului public. principiul publicităţii bugetului. 3. principiul unităţii monetare. principiul unităţii monetare. principiul anualităţii bugetului public. 2. veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document. b. e. 2 + 4. 12. Rezultatele fiecărui exerciţiu bugetar se aprobă prin: legea privind contul general anual de execuţie a bugetului de stat şi a bugetelor fondurilor speciale. legea bugetului trezoreriei statului şi legea de rectificare a acesteia. 5. b. se introduc în bugetul de stat. principiul specializării bugetare. 4. b. principiul publicităţii. 11. 2 + 3. 16. în sume nete. 1 + 3 + 4. principiul echilibrării bugetului public. toate veniturile reţinute şi utilizate în sistem extrabugetar. principiul neafectării veniturilor bugetare. se introduc în bugetul de stat. 1 + 2 + 3. c. principiul anualităţii. 15. 4. e. Conform principiului universalităţii bugetului: 1. 1 + 4. principiul neafectării veniturilor bugetare. b. pentru a se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice. d. legea privind contul general anual de execuţie a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat. principiul echilibrării bugetului public. 6. principiul anualităţii. c. 3. c. d. e. a. În cadrul legilor bugetare anuale se includ: legea bugetelor fondurilor speciale şi legea de rectificare a acesteia. veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate. integral veniturile proprii. inclusiv veniturile proprii şi subvenţiile acordate din bugetul trezoreriei statului. d. principiul anualităţii. Precizaţi care din următoarele afirmaţii referitoare la principiul unităţii bugetare sunt adevărate: 1. 3. principiul neafectării veniturilor bugetare. Să se precizeze care din afirmaţiile de mai jos se referă la regulile privind cheltuielile bugetare: 1. 500/2002 reglementează următoarele principii bugetare: a. a. 1 + 2 + 6. a. orice cheltuială din fonduri publice poate fi angajată. dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială. ordonanţată şi plătită dacă este aprobată potrivit legii şi are prevederi bugetare. legea privind contul general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor fondurilor speciale. 14. principiul unităţii. e. c. veniturile bugetare pot fi afectate unei cheltuieli bugetare anume. legea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat. legea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat şi legile de rectificare a acestora. sub diverse forme şi denumiri. principiul publicităţii. e. principiul neafectării veniturilor bugetare. principiul universalităţii. care au stabilite destinaţii distincte. d. legea bugetului instituţiilor publice autonome şi legea de rectificare a acesteia. veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume. 13. 1 + 2 + 4. legea privind contul general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetului trezoreriei statului. veniturile constituite potrivit legii pentru stimularea personalului. a. sub diverse forme şi denumiri. veniturile şi cheltuielile se includ în bugete în totalitate. 2 + 3 + 4. principiul specializării bugetare. 1 + 2. principiul unităţii monetare. 1 + 3. cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi nelimitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale. b. principiul universalităţii. ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nici nu are prevederi bugetare. b. 2. orice cheltuială poate fi înscrisă şi angajată şi efectuată din acestea. 2 + 4. principiul unităţii. nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată. 2 + 4 + 5. d. legea privind contul general anual de execuţie a bugetului trezoreriei statului şi a bugetului de stat. c. c. cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale. nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugete şi nici angajată şi efectuată din aceste bugete. cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor. 2. în sume brute. 4. principiul universalităţii. principiul universalităţii. principiul publicităţii. 20 . care au stabilite destinaţii distincte. toate veniturile reţinute şi utilizate în sistem extrabugetar. cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor. 1 + 2 + 5.a.

ordonatorul de credite principal şi secundar. d. cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare: a. 2. e. se aprobă de către: organul de conducere al instituţiei publice. e. înainte de depunerea proiectului legii bugetare anuale la Senat. 19. pe bază de hotărâre. 17. d. 3. bugetul trezoreriei statului. după caz. 1 + 2 + 4 + 6. d. În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget: a. b. iniţiatorii nu au obligaţia să prevadă mijloacele necesare pentru acoperirea creşterii cheltuielilor. asigurarea realizării politicii financiar-valutare. a. 1 + 2 + 6. 1 + 2 + 3. 1 + 2 + 3. 3. 2 + 3 + 4. nici una din variantele de mai sus. c. 4. 1 + 3 + 5. c. bugetele fondurilor externe nerambursabile. 23. bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat. după depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament. înainte de depunerea proiectului legii bugetare anuale la Camera Deputaţilor. 2. b. e. elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale şi transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului. 18. Bugetele instituţiilor publice care se finanţează integral din venituri proprii. iniţiatorii au obligaţia să prevadă şi mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri sau creşterea cheltuielilor. e. 1 + 2 + 4. 3 + 4 + 5. b. bugetele instituţiilor publice finanţate integral. 6. 4. nici una din variantele de mai sus. după depunerea proiectului legii bugetare anuale la Guvern. Pot fi aprobate acte normative în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte. e. c. bugetele instituţiilor publice autonome. 21. iniţiatorii nu au obligaţia să prevadă mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri. 20. supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare şi a contului general anual de execuţie. 4. a.d. utilizarea fondului de rezervă bugetară şi a fondului de intervenţie la dispoziţia sa. 21 . 1 + 3 + 4. c. a. ordonatorul de credite ierarhic superior. 5. Se aprobă prin lege: bugetul de stat. 2 + 3 + 5. înainte de depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament. elaborarea raportului privind situaţia macroeconomică pentru anul bugetar respectiv şi proiecţia acesteia în următorii 3 ani. 2 + 3 + 6. c. 5. b. 1. bugetul asigurărilor sociale de stat. iniţiatorii au obligaţia să prevadă schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru următorii 5 ani. 2. asigurarea realizării politicii fiscal-bugetare. 2 + 5 + 6. e. bugetele instituţiilor publice care se finanţează integral din venituri proprii. Guvernul îşi exercită rolul în: 1. b. scop în care examinează periodic execuţia bugetară şi stabileşte măsuri pentru menţinerea sau îmbunătăţirea echilibrului bugetar. d. Se aprobă de către organele abilitate prin legi speciale: bugetele instituţiilor publice finanţate parţial. c. bugetele instituţiilor publice autonome. d. bugetele instituţiilor publice finanţate parţial. organul de conducere al instituţiei publice şi cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior. 3. 2 + 3 + 4. în cadrul termenului limită prevăzut de lege. exercitarea conducerii generale a activităţii executive în domeniul finanţelor publice. supunerea spre adoptare Guvernului a proiectelor legilor de rectificare şi a contului general anual de execuţie. d. Guvernul îşi exercită rolul în: asigurarea realizării politicii financiar-valutare. a. b. bugetele instituţiilor publice finanţate integral. bugetul fondurilor speciale. e. 5. 1. 22. a. elaborarea raportului privind situaţia macroeconomică pentru anul bugetar respectiv şi proiecţia acesteia în următorii 5 ani.

în fază de proiect. 3. 3 + 4 + 5. 2 + 3 + 5. 1 + 2 + 4. c. analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor. valutare şi de plăţi. dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-monetare. a. 1 + 2 + 3. 1 + 3 + 5. 1 + 3 + 5. Ministerul Finanţelor Publice. dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani. acordurile. 2 + 3 + 4. a. ordonanţarea şi plata cheltuielilor. prezintă trimestrial Guvernului şi comisiilor pentru buget. 4. emite norme metodologice. d. la tratative externe privind acordurile bilaterale şi multilaterale de promovare şi protejare a investiţiilor şi convenţiile de evitare a dublei impuneri şi combatere a evaziunii fiscale şi. e. 25. cu sprijinul ordonatorilor principali de credite. dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani. iar în cazul în care se constată abateri ale veniturilor şi cheltuielilor de la nivelurile autorizate. 4. asigură monitorizarea execuţiei bugetare. are. propune Guvernului măsuri pentru reglementarea situaţiei. 5. c. a. 1 + 3 + 4. iar în cazul în care se constată abateri ale veniturilor şi cheltuielilor de la nivelurile autorizate. angajarea. după caz. 22 . împreună cu Banca Naţională a României. în principal. e. b. 2 + 3 + 4. 2 + 4 + 5. împreună cu Banca Naţională a României. în ţară şi în străinătate. a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe. 2 + 3 + 4 + 5. dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare. d. 5. precizări şi instrucţiuni prin care se stabilesc practicile şi procedurile pentru încasarea veniturilor. 27. 1 + 2 + 4 + 5. ale legilor de rectificare şi ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuţie. 3 + 4 + 5. 5. 4. 3. în principal următoarele atribuţii: 1. avizează. 1+ 2 + 5. 2. 24. participă. 1+ 3 + 4 + 5. controlul cheltuirii acestora. finanţe şi bănci ale Parlamentului. 2 + 3 + 5. colaborează cu Banca Naţională a României la elaborarea balanţei de plăţi externe. la cererea acestuia. 1 + 2 + 3. 3. 2. În domeniul finanţelor publice. 2. solicită rapoarte şi informaţii oricăror instituţii care gestionează fonduri publice. 2 + 3 + 4. în numele statului. lichidarea. protocoalele sau altele asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi. Ministerul Finanţelor Publice. b. are în principal următoarele atribuţii: 1. pregăteşte proiectele legilor bugetare anuale. e. 1 + 2 + 4. c. 3 + 4 + 5. În domeniul finanţelor publice Ministerul Finanţelor Publice are. următoarele atribuţii: 1. d. 2. documentele care au stat la baza fundamentării proiectelor legilor bugetare anuale. 4. propune Parlamentului măsuri pentru reglementarea situaţiei. rezultate din contribuţia financiară externă acordată Guvernului României. 26. d. 3. e. în probleme financiare. informări asupra modului de realizare a balanţei de plăţi externe şi a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe. memorandurile. solicită rapoarte şi informaţii oricăror agenţi economici. a. stabileşte conţinutul. c. rezultate din contribuţia financiară externă acordată Parlamentului României. În domeniul finanţelor publice Ministerul Finanţelor Publice are. precum şi modificările acestora. b. aprobă clasificaţiile bugetare. e.b. 1 + 3 + 4. 1+ 2 + 5. c. În domeniul finanţelor publice. blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite. asigură monitorizarea execuţiei bugetare. 5. d. contabilizarea şi raportarea. emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor şi forma de prezentare a acestora. a reglementărilor în domeniul monetar şi valutar. în principal următoarele atribuţii: 1. b. forma de prezentare şi structura programelor elaborate de ordonatorii secundari şi terţiari de credite. 1 + 2 + 3 + 4. încheierea exerciţiului bugetar anual. 1 + 2 + 3 + 5. furnizează Guvernului.

conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Ordonatorii de credite răspund. 23 . prin Ministerul Finanţelor Publice.5. 2. b.5.6. e. e. 7. se elaborează de către Ministerul Finanţelor Publice. pe baza politicilor fiscale şi bugetare. 32. a. 6. 4. 4.2. pe baza prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget.3.4. d. 2. 4. pe baza propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.4. 1.28. precum şi pentru următorii 5 ani. pe baza posibilităţilor de finanţare a deficitului bugetar. 3.8.6. 5. controlul financiar preventiv şi auditul intern se exercită asupra tuturor operaţiunilor care afectează doar patrimoniul public.3. conform legislaţiei în domeniu. precum şi pentru următorii 3 ani.8.4.2.2.3. de: angajarea.2. a priorităţilor stabilite în formularea propunerilor de buget. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Precizaţi care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: proiectele legilor bugetare anuale şi ale bugetelor. 7. controlul financiar preventiv şi auditul intern se exercită asupra tuturor operaţiunilor care afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public şi sunt exercitate conform reglementărilor legale în domeniu. Precizaţi care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la controlul financiar sunt adevărate: 1.5. se elaborează de către Guvern. integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc. prin Ministerul Finanţelor Publice.3. 1. d. 6. 3.8.6. pe baza politicilor monetare şi valutare. 4. inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora. 1. miniştrii. b.7. 2. e. miniştrii. 1.2. 30. 1. se elaborează de către Guvern. 31.7. 2.4.4. c. pe baza propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor terţiari de credite.8. c. lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate. c.2.8. prezentate de ordonatorii principali de credite. e. controlul financiar preventiv delegat se exercită de Ministerul Finanţelor Publice. 3 + 4. conducătorii instituţiilor publice finanţate parţial. 2 + 4. 3. a.6.2. realizarea cheltuielilor. Ordonatorii principali de credite sunt: a. 1. b.8.6. se elaborează de către Ministerul Finanţelor Publice.5. 6. 1. conducătorii altor autorităţi publice.7.3. 1. pe baza propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite. organizarea evidenţei programelor. 1 + 3. b. pe baza politicilor şi strategiilor sectoriale. 1. 3. 1. prezentate de ordonatorii secundari de credite. miniştrii. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.5.5.6. 1 + 2.4.5. precum şi de transferuri consolidabile pentru autorităţile administraţiei publice locale.3. conducătorii instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii.4.6.3. conducătorii instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii. conform legislaţiei în domeniu. b.2. 1 + 4. c.4. 1. potrivit legii. 1. 8. d. pe baza politicilor şi strategiilor sectoriale.5. 1. pe baza prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget. a. 5. secretarii generali. a. organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrări de investiţii publice.6. a priorităţilor stabilite în formularea propunerilor de buget. 8. 1. d. conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome. controlul financiar preventiv delegat se exercită de Curtea de Conturi. Precizaţi care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: proiectele legilor bugetare anuale şi ale bugetelor. conducătorii instituţiilor publice finanţate integral. 1. 29. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului. 5.

9. b. stadiul fizic al obiectivelor. 1. analiza cost-beneficiu.9. a. descrierea proiectului.5.7.3. 1. unor ordonatori secundari de credite ai bugetelor locale. d. 1.8.2.5.6. creditele bugetare şi de angajament. e. strategia în domeniul investiţiilor. graficul de finanţare.3. 3. 2. costurile de întreţinere şi funcţionare. Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului se repartizează: unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat. a. 7.5.6. 1. pe baza ordonanţelor de Guvern. pe surse şi ani. 3. valoarea totală a proiectului.2.7.4. 1.7. pe bază de hotărâri ale Guvernului. 1. 2. 6. 1. pe bază de hotărâri ale Guvernului.9. 36. analiza cost-beneficiu.8. Informaţiile nefinanciare incluse în programul de investiţii de către ordonatorii principali de credite cuprind: valoarea totală a proiectului.6.7.3.c.3.7. Informaţiile financiare incluse în programul de investiţii de către ordonatorii principali de credite cuprind: valoarea parţială a proiectului. e.7. Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se repartizează: unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat.2.6.5.2. 5. 5. d.2. 2. corelat cu graficul de execuţie.2. e. 1. unor ordonatori secundari de credite ai bugetului de stat.3. 4.5.3. 1. e.6. pe baza ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. d.5. 9. Precizaţi care este rolul metodologic al Ministerului Finanţelor Publice: a.8. 3. 1. 6.8. strategia în domeniul investiţiilor. 1. 34.6. b. 7.6. 4.3.4.2. pe surse şi ani.7. 1. 2.5. c. 1. unor ordonatori principali de credite ai bugetelor locale. a.6.6.4.8. 4. 7. descrierea proiectului. 2. scop în care va solicita ordonatorilor 24 . 2.7. 3. pentru finanţarea unor acţiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamităţi naturale şi sprijinirii persoanelor fizice sinistrate.7.7. c. 2.5. a. d.4.4.4. pentru finanţarea unor acţiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamităţi naturale şi sprijinirii persoanelor fizice sinistrate. 3. pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar.4. 1. b. d. corelat cu graficul de execuţie. 8. 6. 8.7.4.2. pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar.8.4. 37. 1. 2. c. 2. c. 5.3.3.3.3. stadiul fizic al obiectivelor. 1. 5. după punerea în funcţiune. unor ordonatori principali de credite ai bugetelor locale. 1.5.2. Ministerul Finanţelor Publice coordonează monitorizarea întregului program de investiţii. 1.7.6. graficul de finanţare.4. b. e. unor ordonatori secundari de credite ai bugetelor locale. 8. 2. 33.6. 6. unor ordonatori secundari de credite ai bugetului de stat. 3. 4.2. 2. 35.

d. după caz. Ministerul Finanţelor Publice stabileşte prin norme metodologice criteriile de evaluare şi selecţie a obiectivelor de investiţii publice.5. d.3.3. 1. integral. efectuarea unor operaţiuni monetar – valutare în contul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. 4. Ministerul Finanţelor Publice este împuternicit să stabilească conţinutul.5.3. din veniturile proprii. efectuarea de plasamente financiare din disponibilităţile aflate în contul general al trezoreriei statului prin Banca Comercială Română. 2. b.2. după caz. 2.4.4. din veniturile proprii.6.5. 25 . c. 5. Ministerul Finanţelor Publice va analiza programul de investiţii din punct de vedere al încadrării în limitele de cheltuieli stabilite. 4. 2.5.6. 1. bugetul fondurilor speciale. 1. efectuarea plăţilor dispuse de persoanele autorizate ale instituţiilor publice. la poziţia „alte cheltuieli de investiţii” se cuprind: achiziţii de imobile. primite pe bază de acorduri şi înţelegeri guvernamentale şi de la organisme internaţionale. parţial din bugetul de stat.4. bugetul asigurărilor sociale de stat. 1.4.2. 40. e. 2. b. efectuarea altor operaţiuni financiare în contul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. parţial. bugetul asigurărilor sociale de stat. c.principali de credite toate informaţiile necesare. 2.2. Ministerul Finanţelor Publice va elabora strategia în domeniul investiţiilor publice. a. consultanţă. dotări independente. bugetul fondurilor speciale. a.3. 6. 1. efectuarea altor operaţiuni valutare în contul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. a. 38.3.5.2. 4. din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. proiectare şi de execuţie privind consolidările şi intervenţiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamităţi naturale. c. al respectării criteriilor de selecţie şi prioritizare şi a eşalonării creditelor bugetare în funcţie de durata de execuţie a obiectivelor. 5.5. păstrarea disponibilităţilor reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea în lei a acestora. a studiilor de fezabilitate şi a altor studii aferente obiectivelor de investiţii.4.6. care asigură: încasarea veniturilor bugetare. 1.4. 2.4.5. 3. d. Prin trezoreria statului se pot efectua şi următoarele operaţiuni: 1. 2. lucrări de foraj.3. 1.3. după caz.5. 2. integral din bugetul de stat. c.6. a. 4. fotogrammetrie.5. b.4. efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi privind datoria publică internă şi externă rezultată din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat. asistenţă tehnică şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor. cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate. 1. cartarea terenului. 39. c.3.3.2. 1. cheltuieli de expertiză. 41. efectuarea de plasamente financiare din disponibilităţile aflate în contul general al trezoreriei statului prin Banca Naţională a României. 3.3. 2. d. b. 6. 3. e. pe baza propunerilor de programe de investiţii elaborate de ordonatorii principali de credite. 1. bugetul asigurărilor sociale de stat. forma şi informaţiile referitoare la programele de investiţii necesare în procesul de elaborare a bugetului.2. e. 1.4.3. determinări seismologice. cheltuieli de întreţinere şi funcţionare utilaje. 1. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor publice se asigură astfel: 1.6.2. 5. 3. 1. efectuarea cheltuielilor bugetare. e. b.6. 2. În cadrul programelor de investiţii.5.3. Execuţia de casă a bugetelor ce compun sistemul bugetar se realizează prin trezoreria statului pe baza normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor Publice.6.3.6.4. 1. în limita creditelor bugetare şi destinaţiilor aprobate potrivit dispoziţiilor legale. bugetul fondurilor speciale.

produsele destinate raportului sunt. să se ţină cont de situaţia personală a subiectului impozabil. 49.4. b. produsele indigene sunt scutite de asemenea impozite. nivelul fiscalităţii. partidelor politice. b. b. preţul intern complet de import al mărfurilor respective. . a. a. e. c. un impozit egal. c. d. să nu existe posibilităţi de evaziune fiscală. În România. de regulă. modificarea sistemului de aşezare a impozitelor. să fie avută în vedere natura şi provenienţa veniturilor. d. b. ca impozitul să poată fi adaptat la nevoile financiare ale statului. aplicarea unei cote de impozit cu atât mai mare cu cât venitul (averea) este mai mare. ca impozitul să fie plătit de toate persoanele fizice şi/juridice care posedă acelaşi obiect impozabil. Cerinţele privind randamentul fiscal ridicat al unui impozit sunt realizabile întocmai numai în cazul: impozitului pe profit. accizele stabilite în sume fixe pe unitatea de măsură prezintă avantajul că se adaptează automat fluctuaţiilor monetare. Impunerea în cote proporţionale asigură: aplicarea aceleiaşi cote de impozit indiferent de mărimea obiectului impozabil. 44. exonerate de la impunere. impozitului pe salarii. Care din următoarele afirmaţii cu privire la accize sunt adevărate? randamentul accizelor aşezate asupra obiectelor considerate de lux este ridicat. a. agenţilor economici. e. b. preţul extern la care se adaugă taxele vamale. Dreptul de a institui impozite revine: organizaţiilor internaţionale. Cum poate fi pus în evidenţă caracterul regresiv al impozitelor indirecte? analizând tipul cotelor de impunere practicate. 42. d. c. e. statului. a. b. 45. organizaţiilor guvernamentale. comparând masa impozitului plătit odată cu preţul mărfurilor cu totalul veniturilor de care dispun contribuabilii. e. stabilirea sarcinii fiscale în funcţie de puterea contributivă a contribuabilului. e. 47. a. 46. d. ca impunerea să se facă în acelaşi mod. 50. să fie luată în considerare mărimea absolută a materiei impozabile. Creşterea relativă a încasărilor din impozite este pusă în evidenţă de: modificarea structurii încasărilor fiscale. c. 26 a.d. b. e. c. baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată pentru importuri o constituie: valoarea în vamă a mărfurilor. impozitelor pe avere. c. 2. indiferent de locul unde domiciliază sau îşi au sediul. c. respectarea echităţii în materie fiscală. în cote procentuale progresive asupra preţului de vânzare. fiind suportate în mod egal de către toţi contribuabilii. a. e. 48.3. 43. d. comparând venitul cheltuit cu totalul venitului disponibil aparţinând unui contribuabil. d. în mărime absolută. c. e. c. ca încasările din impozit să nu fie influenţate de mutaţiile de ordin conjunctural ale ciclului economic. eventualele accize şi alte taxe. valoarea în vamă stabilită conform legii la care se adaugă taxele vamale. majorarea cotelor de impozit. 1. d. b. comparând masa impozitului plătit odată cu preţul mărfurilor cu partea din venituri care se cheltuieşte. preţul extern al mărfurilor importate. a. e. indiferent de mărimea obiectului impozabil. accizele sunt stabilite. d. taxelor vamale. a. Egalitatea în faţa impozitului presupune: diferenţierea sarcinii fiscale de la o persoană la alta. e. impozitele indirecte nu au caracter regresiv. pentru toate persoanele fizice şi juridice. b. d. impozitelor locale. extinderea bazei de impozitare. eventualele accize şi alte taxe. Stabilitatea impozitului presupune: să necesite cheltuieli mici de percepere. de regulă.

26. 41. Răspuns C A B B D B E D A E D B C A B E C D C B C C B E B A E A B B C E C A D E B A E C A C C E D A C D D D 27 . 35. 19. 2. 22. 20. 37. 6. 15. 25. 11. 23. 43. 16. 31. 32. 30. 49. 39. 29. 45. 50. 12. 5. 47. 48. 42. 36. 33. 18. 34. 46. grilă 1. 24. 40. 8. 3. 17. 38. 27.Răspunsuri teste grilă Nr. 9. 13. 44. 28. 21. 10. 14. 4. 7.

c. e. contribuţia individuală fiind aceeaşi pentru fiecare categorie socială. a. statul are veniturile şi cheltuielile sale proprii. d. a. b.TESTE GRILĂ (F) 1. c. a. folosirea banilor Răspuns: b) 2. fondurile mobilizate la dispoziţia statului provin din munca celor ocupaţi în sfera producţiei materiale şi nemateriale. statul are veniturile. participă: a.3.3. b. statul îşi procură resursele cu ajutorul constrângerii pe care o exercită asupra membrilor societăţii. de la o categorie socială la alta. 1.5.5.4. 2.5. atât persoanele care îşi desfăşoară activitatea în sfera producţiei materiale.2.3. Principiile de bază ale constituirii şi repartizării fondurilor financiare publice sunt: a. c.3. c. b. c. prelevările de resurse la dispoziţia statului au caracter obligatoriu. 2. resursele mobilizate la dispoziţia statului sunt produsul muncii celor ocupaţi numai în sfera producţiei materiale. e.4. 1.4. d.4. 2. 4. c.3.5. Răspuns: c) 4.4. b.3. d. b. e.2.3. apariţia societăţii. numai persoanele care îşi desfăşoară activitatea în sfera producţiei materiale. 1.4. diferenţiat pe grupuri şi categorii sociale. c.3. 2. ca mărime. economic. apariţia economiei de schimb. d. d. d. pentru îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor sale. b.4. e. în statul modern. cât şi cele din sfera producţiei nemateriale. 2. 2. numai persoanele care îşi desfăşoară activitatea în sfera producţiei nemateriale. 1. 1. statul urmăreşte îndeplinirea unor nevoi individuale. sociologic. 1. La formarea fondurilor necesare statului. e. Separarea statului de societate în sfera relaţiilor economice îşi găseşte expresia în aceea că: a. Răspuns: c) 28 . atât persoanele care îşi desfăşoară activitatea în sfera producţiei materiale.5. juridic. d. statul îşi procură resursele prin contribuţiile (fără titlu obligatoriu) agenţilor economici.4. 2. e. 1. Răspuns: c) 3. politic. cât şi cele din sfera producţiei nemateriale. cheltuielile şi datoriile sale proprii. Conceptul de finanţe publice. Apariţia finanţelor publice a fost generată de: a. repartizarea cheltuielilor este uniformă. nici una din variantele de mai sus. b. contribuţia individuală variind.2.5. are un pronunţat caracter: 1. cheltuielile publice sunt repartizate direct şi indirect. e. 2. scindarea societăţii în clase antagoniste.5. apariţia comunei primitive. 1. 3.3. Răspuns: c) 5.2.

3. datorie publică. d) acţiuni economice. b) societăţile comerciale cu caracter privat sau mixt. e) nici unul din răspunsurile de mai sus. c.5. bunuri şi bani utilizate pentru funcţionarea instituţiilor statului.4. a. sănătate. 4. 2. e. 5. asigurări sociale şi protecţie socială. Răspuns: a) 7. b. 2. este reprezentată de: a) asigurări şi protecţie socială. Răspuns: d) 12. c. 1. Distribuţia fondurilor financiare are drept beneficiar: a) numai persoanele fizice.3.6. c) ordine publică.6. Obiectul de studiu al finanţelor publice nu îl reprezintă: a. relaţii şi operaţiuni băneşti. metodele şi tehnicile de analiză a echilibrului financiar al firmelor private. b. 5. 1. Contribuţia principală la constituirea fondurilor publice o are: a) produsul intern brut. 4. Principala destinaţie a resurselor publice. taxelor şi veniturilor nefiscale. e. întregul patrimoniul al statului. venit al statului. percepere şi urmărire a impozitelor. e) datorie publică. metodele de dimensionare şi repartizare a cheltuielilor publice pe obiective. gospodărie comunală şi locuinţe. c) organizaţiile cooperatiste şi asociaţiile cu scop lucrativ. Răspuns: e) 8. b) avuţia naţională. d.4. acţiuni şi beneficiari. Răspuns: d) 11. Cuvântul finanţe a avut sensul de: 1.7. acţiuni economice.5. b) numai persoanele juridice. e) nici unul din răspunsurile de mai sus. Principala destinaţie a resurselor financiare în ţările dezvoltate. Răspuns: a) 9. d) statul. cu economie de piaţă. în ţările în curs de dezvoltare. 6. 1. c) transferurile din străinătate. este: 1. ordine publică. sănătate. metode de stabilire.2. d) instituţiile publice şi unităţile din subordinea acestora. b) învăţământ. De la constituirea fondurilor publice sunt excluse: a) regiile autonome şi societăţile cu capital de stat. 29 . politica financiară promovată de stat. cultură. 3. e) donaţiile şi subvenţiile.4. 1. 7. d) împrumuturile interne şi externe. învăţământ. resurse. apărare naţională. d. 2. c) persoanele fizice şi juridice. plată în bani. 3. Răspuns: c) 10. metodele de gestionare folosite în cadrul sectorului public.

3.5. deoarece vizează pe lângă constituirea şi repartizarea fondurilor din economie şi modul de utilizare a resurselor. d) 2.5. b) 2. Răspuns: b) 13. 3. repartizarea fondurilor pe beneficiari. c. modul de formare a profitului în sectorul privat. c) 1. e) organele Ministerului Finanţelor.4. deoarece controlul nu include fazele repartiţiei. Controlul financiar nu se efectuează: a) în faza repartiţiei.5.5. În faza de repartiţie. d) dimensiunile fondurilor în raport cu produsul intern brut. Scopul finanţelor publice este: a) preluarea de la contribuabili a impozitelor şi taxelor. Răspuns: b) 18. modul de constituire a fondurilor în economie. b) nivelul la care se constituie resursele. producţiei. 1.4. Răspuns: c) 15.2.5. e) se efectuează în toate fazele de mai sus. Răspuns: d) 14. 5. a) 1.3.5. c) titlul cu care se mobilizează şi cel cu care se repartizează între diverşi beneficiari resursele. schimbului şi consumului.3. 2. e) 1. b) mai largă.3. Răspuns: e) 30 . e) mijloacele de muncă. c) adunările generale ale acţionarilor de la firmele private.2. 4. Care din organele de mai jos nu exercită control financiar: a) Parlamentul. eficienţa cu care unităţile economice cu capital de stat şi instituţiile publice utilizează resursele de care dispun. 2.3. preocuparea statului pentru asigurarea unei vieţi prospere populaţiei. d) organele specializate ale ministerelor.3. d. obiectivele muncii şi forţa de muncă.4. deoarece se manifestă şi în teritoriu.4. e.a. d) în faza consumului.4. b.5. e) consolidarea exclusivă a instituţiilor statului. Răspuns: c) 17. c) menţinerea relaţiilor antagoniste între diferite grupuri sociale. Funcţia de control a finanţelor publice are o sferă de manifestare faţă de funcţia de repartiţie: a) mai restrânsă. d) sferele lor de manifestare nu se suprapun. controlul financiar nu vizează: a) provenienţa resurselor care alimentează fondurile publice de resurse financiare şi destinaţia pe care acestea o capătă. d) asigurarea unor condiţii demne de viaţă pentru toţi cetăţenii ţării. c) identică.4. Funcţia de control reflectă: 1.2. b) favorizarea capitalului privat. 2. 3. c) în faza schimbului. b) în faza producţiei. 1.4.3. b) Guvernul. Răspuns: e) 16. e) mai largă.

Răspuns: a) 20. 2. e) 3.3. 3.5.9. dimensiunea fondurilor în raport cu PIB.9.5. crearea valorilor de întrebuinţare ce fac obiectul schimbului şi consumului. gradul de redistribuire a fondurilor între membrii societăţii. 4.3. Răspuns: d) 31 . activitatea economică trebuie să se desfăşoare după principiul laissez-faire. d) 2. b) 1. a) 1.3.2. Controlul financiar în faza repartiţiei urmăreşte: 1. 4. b) 1. 6.6.7. e) 3. 8. c) 3.10. a) 1. c) 1.5.2.4. satisfac nevoile colective ale ţării.4.3. corespund dezvoltării monopolurilor. 9. Răspuns: d) 21. c) 1. e) 1.7.4.4. 4.4. e) 1.10. aparţin perioadei dezvoltării monopolurilor.10.5. verificarea produselor realizate de întreprinderile cu capital de stat. Răspuns: b) 22. provenienţa resurselor ce alimentează fondurile publice şi destinaţia pe care o capătă.4.3.8. 7. Corespund concepţiilor moderne despre finanţele publice: 1.4. asigură formarea şi repartizarea fondurilor de resurse financiare publice. statul trebuie să fie unul al bunăstării. nivelul la care se constituie fondurile de resurse financiare publice.19.4.9. a) 2. 3.7. satisfac numai nevoile legate de dezvoltarea economică şi socială a ţării.2.5.5. Concepţiile clasice despre finanţele publice au ca elemente relevante: 1. sistem de relaţii ce exprimă schimbarea formei valorii.2.8.3.5.4. reflectă doctrina liberală. a) 2.4. 5. corespund perioadei maşinismului.6. b) 1.2. titlul cu care se mobilizează fondurile publice. impozitele constituie un rău necesar.2.3.5.8. 3.4.5. d) 2.8. d) 2.7. 2. 5.5.3.5. predominantă în acea perioadă. modul de asigurare a echilibrului între necesarul de resurse financiare şi posibilităţile de procurare.3. asigurarea integrităţii avutului public.4.8.5. se afirmă tot mai mult concepţia intervenţionistă. 2. aparţin perioadei capitalismului ascendent. 2.7. din punct de vedere al utilităţii sociale. 5. b) 2. 5. valorificarea materialelor şi materiilor prime.5. 3. Finanţele publice prezintă următoarele trăsături: 1. laissez-passer.3.5. d) 4. c) 1.6.3. 10.3. sistem de relaţii financiare. 4. corespunde secolului XX şi mai cu seamă după marea recesiune economică mondială.

5. b) autorităţile publice folosesc instrumentele financiare pentru a interveni în domeniul economic.5.4. distribuirea fondurilor se face pe beneficiari: persoane fizice şi juridice. Răspuns: c) 26.3.3.4.4. Între raporturile strânse ce există între finanţele publice şi sfera politicului. c) controlul se limitează numai la faza repartiţiei. e) 1. înfiinţarea de întreprinderi publice şi societăţi mixte.2. 2.3. c) 2. necesitatea retragerii statului din economie. 4. d) rezultatul negocierilor cu diverse organisme internaţionale.4. 2. 5.4. Răspuns: a) 32 .5. e) un program cu sarcini şi acţiuni care trebuie să fie realizate în primul an de guvernare.23. echilibrul este cheia de boltă a finanţelor publice. repartiţia este precedată de ierarhizarea nevoilor sociale în funcţie de importanţă. procesul de distribuire are un caracter obiectiv.4. d) 2. a) 3. b) necesitatea acesteia decurge din faptul că fondurile de resurse financiare publice aparţin întregii societăţi. e) autoritatea judecătorească veghează ca politica financiară a statului să fie tradusă în viaţă. d) autorităţile publice folosesc instrumentele financiare pentru a interveni în domeniul politic. d) controlul nu se exercită asupra producţiei de bunuri realizate în sectorul public. Care dintre următoarele trăsături nu aparţin nevoilor individuale: a) preţul bunurilor sau serviciilor ce le statisfac se stabileşte pe piaţă. procesul de distribuire nu depinde de politica promovată de partidele politice la putere. e) controlul financiar nu urmăreşte modul de realizare a echilibrului între necesarul de resurse financiare şi posibilităţile de procurare a acestora. b) 2. Răspuns: b) 28. c) preţul bunurilor sau serviciilor ce le satisfac nu se stabileşte prin mecanismul pieţei. c) autorităţile publice folosesc instrumentele financiare pentru a interveni în domeniul social.4. Programul guvernamental defineşte: a) politica statului pe plan intern şi extern. 3. e) bunurile sau serviciile ce le satisfac sunt concurenţiale sau divizibile.2. a) 1.2. Funcţia de control a finanţelor publice: a) are o sferă de manifestare mai restrânsă decât cea de repartiţie. 3. Răspuns: e) 25. 5.5. c) promisiunile făcute electoratului. b) 1. nu putem menţiona următoarele: a) partidele aflate la putere definesc coordonatele politicii financiare a statului şi programele lor de guvernare. renunţarea la folosirea instrumentelor financiare şi monetare de influenţare a activităţii economice. Răspuns: b) 27. e) 2. Concepţiile neoliberale apărute în ultimele decenii ale secolului al XX-lea prevăd: 1.3. Distribuirea fondurilor de resurse financiare. repartiţia este precedată de cuantificarea nevoilor sociale în expresie bănească. d) 3. a doua fază a funcţiei de repartiţie. b) sunt satisfăcute pe baza bunurilor private.5. b) intenţiile pe care şi le asumă partidele de la conducere. constă în: 1. Răspuns: a) 24. c) 1.3. 4. d) bunurile sau serviciile ce le satisfac sunt oferite de către producători autonomi. lăsarea pieţei să se autoregleze prin mijloacele sale specifice.

Răspuns: a) 31. Politica financiară.29. Politica financiară acţionează nemijlocit: a) în sfera consumului. e) nici unul din răspunsurile de mai sus.I.M. Realizarea obiectivelor prevăzute în programul guvernului presupune. c) destinaţia acestora. Politica financiară reprezintă: a) politica economică. e) ritmul creşterii economice. e) toate variantele de la punctele a) – d) Răspuns: b) 33. e) este total dependentă. d) în sfera producţiei. e) politica încasărilor statului. b) în sfera repartiţiei. în raport cu politica generală a statului: a) nu se întrepătrund. d) căile. Răspuns: b) 35. sociale sau de altă natură. pe lângă existenţa resurselor financiare. c) sprijinul populaţiei. metodele şi instrumentele folosite pentru realizarea obiectivelor propuse. e) este suficient să existe resurse financiare pentru realizarea programului de guvernare. c) este total independentă. Strategiile financiare reprezintă: a) acte administrative de planificare pe perioadă scurtă. b) respectarea îndrumărilor venite de la organismele internaţionale. b) domeniul veniturilor publice. b) decizii care stabilesc programele financiare de perspectivă îndelungată. Politica promovată în domeniul cheltuielilor publice nu presupune: a) mărimea acestora. Răspuns: b) 33 . nu apar: a) indicele preţurilor şi tarifelor. şi: a) intervenţia statului în economie cu ajutorul pârghiilor. b) politica generală a statului este inclusă în politica financiară.. b) curba şomajului. c) domeniul creditului bancar. d) acordul organismelor internaţionale. c) o parte integrantă a politicii generale a statului. e) domeniul de integrare a instituţiilor de stat în cadrul agenţilor economici privaţi. d) are o independenţă relativă. Răspuns: d) 32. Răspuns: c) 34. c) balanţa de plăţi externe. persoane şi răspundere civilă. Răspuns: e) 36. d) măsurile luate pentru corectarea pe termen scurt a unor dezechilibre naţionale. în cadrul politicii interne. c) în sfera schimbului. c) recomandările F. d) o parte integrantă a politicii monetare a statului. d) domeniul asigurărilor de bunuri. În cadrul domeniilor de activitate a politicii financiare nu includem: a) domeniul cheltuielilor publice. Răspuns: c) 30. d) proporţiile şi orientarea investiţiilor brute. b) o parte integrantă a politicii duse de organismele internaţionale. e) determinarea obiectivelor care trebuie atinse. b) susrsele de finanţare ale acestora. Ca obiective economice.

37. e) încasarea promptă a veniturilor statului. b) funcţia de dirijare a activităţii agenţilor economici privaţi. b) nivelul împrumuturilor interne. o preocupare de mare însemnătate trebuie să fie: a) asigurarea surselor de finanţare a deficitului bugetar. Răspuns: a) 44. c) nivelul totalului impozitelor şi taxelor. 34 . c) dispersia în teritoriu a firmelor private. e) se face între consum. Care din funcţiile de mai jos trebuie îndeplinită de mecanismul economic: a) funcţia de conducere şi reglare a proceselor economice în concordanţă cu interesele naţionale. b) măsura în care el corespunde nevoilor obiective de dezvoltare a economiei naţionale. b) numai dimensiunile cererii de bunuri. Răspuns: d) 41. d) asigurarea unei producţii care să ducă la excedent bugetar datorat exportului. e) atât pe resurse interne. e) nivelul de dezvoltare al simţului civic al populaţiei. b) nivelul impozitelor directe. b) se face numai pentru investiţii. Răspuns: b) 43. d) atât dimensiunile cererii. Politica financiară a statului în domeniul resurselor financiare nu cuprinde stabilirea: a) volumului resurselor. Răspuns: d) 38. d) volumul cheltuielilor publice aferente perioadei considerate. c) nivelul impozitelor şi taxelor. Eficacitatea mecanismului economic depinde de: a) resursele de materii prime care se găsesc într-o ţară. b) provenienţei resurselor. Răspuns: c) 40. cât şi ofertei de bunuri. c) se face numai pentru import. c) destinaţiei resurselor. Sectorul public influenţează: a) numai dimensiunile ofertei de bunuri. e) funcţia de comandă centralizată a economiei. Răspuns: c) 39. Repartizarea venitului naţional: a) se face numai pentru consum. d) se face pentru consum şi investiţii. d) metodelor de prelevare. c) circumscrierea cheltuielilor totale ale societăţii în limitele resurselor ce pot fi mobilizate pe plan naţional. Răspuns: d) 42. cât şi pe resurse externe. investiţii şi import. Volumul resurselor financiare de care are nevoie statul pentru îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor sale este dat de: a) nivelul fiscalităţii. d) resursele proprii statului respectiv. d) măsura în care agenţii economici îşi plătesc impozitele şi taxele. În domeniul politicii financiare a statului. c) funcţia de recuperare a împrumuturilor acordate de stat. c) numai sectorul producţiei firmelor de stat. e) volumul resurselor publice care pot fi mobilizate la buget. e) obiectivelor ce trebuie atinse de instrumentele fiscale în procesul constituirii fondurilor. b) asigurarea unor împrumuturi externe în condiţii cât mai avantajoase. Satisfacerea nevoilor sociale trebuie să se bazeze în primul rând pe: a) resursele totale care pot fi atrase la buget. d) funcţia de producţie.

fondurile de resurse financiare sunt grupate în: 1. d) diversitate. Potrivit acestui punct de vedere.3. fonduri la nivel de sector al unei întreprinderi. Răspuns: d) 45. Răspuns: e) 47. Fondurile proprietate publică pot fi grupate în funcţie de calitatea pe care o are statul în calitate de proprietar al acestora. Care din răspunsurile de mai sus nu corespunde cu enunţul? Răspuns: e) 50. d) destinaţia fondurilor. neavând influenţă asupra firmelor private.4. 35 . precum şi dimensiunile producţiei firmelor de stat. e) fonduri puse la dispoziţia băncilor pentru acordarea de credite agenţilor economici.5. b) 1. c) creditul oferit de băncile de stat. b) alocaţii pentru funcţionarea unor instituţii de învăţământ. e) nici una din trăsăturile de mai sus. b) stabilire a priorităţilor. d) bugetul de stat. c) 1. e) compensare a agenţilor economici plătitori de impozite şi taxe. b) moralitate.4.5.e) dimensiunile cererii şi ofertei de bunuri. d) impozitele plătite de agenţii economici. c) metodele create pentru crearea şi repartizarea fondurilor. 3. b) forma de guvernământ. Relaţiile financiare nu se individualizează în funcţie de: a) participanţii la procesul procesul de repartizare a resurselor băneşti. e) 1. fonduri la nivel microeconomic. e) finanţele agenţilor economici. fonduri la nivel macroeconomic. Răspuns: c) 49.4. Care din următoarele fluxuri băneşti nu pornesc de la stat către diverşi beneficiari: a) sumele de bani pentru finanţarea unor obiective de interes naţional.2. Repartizarea resurselor financiare cu ajutorul finanţelor constituie un proces complex de: a) triere a nevoilor sociale. Răspuns: d) 46. 2. c) dimensionare a resurselor financiare necesare realizării fiecărui obiectiv. statul nu apare în calitate de: a) autoritate publică. indiferent de forma de proprietate. a) 1. Răspuns: b) 51. 4. e) locul de constituire a fondurilor. d) determinare a eficienţei realizării obiectivelor. d) 2. După nivelul la care se constituie. fonduri la nivel mondial. c) burse pentru elevi şi studenţi. c) unitate în diversitate. În cadrul sistemului financiar public nu se includ: a) finanţele întreprinderilor de stat. Sistemul relaţiilor financiare se caracterizează prin: a) simplitate. Răspuns: b) 48. fonduri la nivel mediu sau interimar. 5.3. b) asigurările sociale de stat.

4. c) consumul. d) deciziile ce stabilesc coordonatele politicii financiare şi programele pe termen mediu şi lung. b) 1. c) deciziile ce stabilesc coordonatele politicii generale a statului. 2.4. Tactica financiară vizează: a) interesele categoriilor sociale. e) 1. 3. c) 2. Răspuns: e) 55. Răspuns: b) 36 . putem distinge: 1.2. e) 1. transferuri externe nerambursabile. e) bancher. d) 2.2.3.2.3. b) 1. Răspuns: d) 56.4. c) 1. Răspuns: b) 52. d) 1. relaţii care exprimă numai un transfer facultativ de resurse băneşti. în practica financiară internaţională se folosec metode: 1. În ţara noastră. relaţii care exprimă un transfer de resurse băneşti fără echivalent şi cu titlu nerambursabil. Pentru constituirea şi dirijarea fondurilor de resurse financiare publice. relaţii care apar în procesul formării şi repartizării fondurilor de resurse băneşti la dispoziţia întreprinderii.4.b) consumator. 4.4. Termenul de credit se referă la: 1. Răspuns: d) 53. e) interesele grupurilor sociale. 3. d) 1. valutare.4. După titlul cu care se constituie fondurile de resurse financiare publice.3. transferuri externe rambursabile. bugetare.3. obiectivele urmărite cu ajutorul pârghiilor economice nu vizează: a) producţia. b) măsurile prevăzute a se lua pentru executarea planurilor financiare. fiscale. 3. 4. b) schimbul. prelevări cu titlu rambursabil şi caracter facultativ. 2. c) agent economic. d) repartiţia. prelevări cu titlu definitiv şi caracter obligatoriu. 2.3. a) 5.2. Răspuns: e) 54.2. e) toate răspunsurile de mai sus sunt vizate.2. în schimbul unei contraprestaţii care depinde de producerea unui fenomen aleatoriu. a) 1.2. a) 1. c) 3. 5. e) 1. monetare.3.4. relaţii care exprimă un împrumut de resurse băneşti pe o perioadă determinată şi este purtător de dobândă. relaţii care exprimă un transfer obligatoriu sau facultativ de resurse băneşti. b) 1. d) asigurător.

c) corectarea ciclului economic. Răspuns: d) 61. b) ca un sistem de legi şi ordonanţe de urgenţă. d) 2.09 = 23 c) 24 = 50. e) ţine cont de puterea contributivă a plătitorului. cu prilejul elaborării programelor de dezvoltare economică se întocmesc bugetele.4.3. c) ca un sistem de fonduri şi resurse financiare. b) cuantificarea efectului util obtenabil prin utilizarea resurselor financiare publice.3.3. 4.4. e) 2. b) presupune o contribuţie de aceeaşi mărime relativă pentru toţi plătitorii.5. perturbat de factorii conjuncturali. ca instrumente pentru: a) promovarea creşterii economice. b) piaţa determină mişcarea capitalurilor şi a forţei de muncă. cunoscut în evul mediu sub forma capitaţiei: a) presupune o contribuţie numai în formă bănească. e) cuantificarea creditelor bugetare. pe lângă veniturile proprii. a) 2.10 d) 50. 3. Politica promovată de către economistul englez J. Eficienţa utilizării resurselor financiare publice presupune: a) cuantificarea efectului util obtenabil prin utilizarea resurselor finanţelor publice.3. Răspuns: b) 58. d) se realizează autoreglarea proceselor economice. 5. d) cuantificarea creditelor bancare. c) în prezent nu se mai întâlneşte în nici o ţară. b) 1.10 = 24 37 . programele guvernamentale de dezvoltare a economiei au caracter orientativ. În ţările cu economie planificată: a) concurenţa joacă un rol hotărâtor. Răspuns: a) 62. e) ca un sistem de planuri financiare. d) presupune o contribuţie de aceeaşi mărime absolută pentru toţi plătitorii. c) cuantificarea efectelor creşterii cheltuielilor publice.5. c) 1. c) statul influenţează selectiv activitatea economică. Egalitarismul. planul-directivă este principalul instrument al conducerii economiei. Nu reprezintă un punct de vedere credibil din care este privit sistemul financiar: a) ca un sistem de relaţii economice. 2. Răspuns: b) 60. urmărirea conexiunilor economiei naţionale cu cea mondială. Keznes nu suţine impozitele şi cheltuielile publice. Răspuns: d) 63. e) planul-directivă este principalul instrument al conducerii economiei.5. Se înregistrează subvenţii acordate instituţiilor publice care. o reglementare foarte strictă cu privire la utilizarea fondurilor din economie. e) ocuparea forţei de muncă. b) restabilirea echilibrului general. M. d) ca un sistem de instituţii şi organe. d) stabilizarea valorii paritare a monedei naţionale. Planificarea financiară presupune: 1.4. Răspuns: e) 59.57. primesc şi alocaţii de la bugetul statului: a) 23 = 50.09 b) 50.

d) Parlament. în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice. bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat. 3. 4. Răspuns: c) 66.: a) 61 = 20. 500/2002 privind finanţele publice: 1. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: 1. Răspuns: c) 68. Răspuns: b) 67. afectează fonduri publice unei anumite destinaţii. Răspuns: c) 65. Precizaţi pentru care dintre bugetele enumerate nu se aplică prevederile Legii nr. Se restituie pe baza cererii agentului economic A. prin care se stabilesc şi destinaţiile acestora. bugetul asigurărilor sociale de stat. T. c) 20 = 61.V. bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii. O instituţie publică. a) 1+2+8. bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale. c) 1+4. fondurile speciale reprezintă venituri publice constituite prin lege. b) 2+7+8. bugetul de stat. ridică numerar pentru plata salariilor: a) 10 = 24. b) 24 = 10. bugetul reprezintă documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau. numai cheltuielile.A. 6. bugetele societăţilor din subordinea consiliilor locale.e) nici una din variante Răspuns: a) 64. d) 2+4. 8. articolul bugetar reprezintă orice act prin care o autoritate competentă. c) Banca Naţională a României. e) 2+3. 7. e) 1+6+8. În vederea realizării acţiunilor multianuale. bugetele locale. e) nici una din variante. a) 1+2. 5. b) 21 = 61. finanţată din bugetele locale. sunt încheiate de: a) guvern. contribuţia reprezintă prelevarea obligatorie a unei părţi din veniturile persoanelor fizice şi juridice. 2. b) Ministerul Finanţelor Publice. 4. d) 21 = 10. angajamentele legale în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul respectiv. potrivit legii. bugetele fondurilor speciale. bugetul fondurilor de tezaur. cu sau fără posibilitatea obţinerii unei contraprestaţii. bugetul trezoreriei statului. 3. d) 1+4+7. dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri speciale. c) 10 = 21. e) ordonatorii de credite. b) 1+3. d) 61 = 21. e) nici una din variante. 38 . bugetele instituţiilor publice finanţate din bugetul de stat. 2. bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare. c) 3+5+7. bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale.

2+3+5. grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora. acordurile. 4.: a) 20 = 23. protocoalele sau altele asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi. e) nici una din variante. Rezultat: b) 72.S. b) 1+3. în faza de proiect. împreună cu Banca Naţională a României. 3. rezultate din contribuţia financiară externă acordată Parlamentului României. în sume nete. veniturile bugetare pot fi afectate unei cheltuieli bugetare anume. Se înregistrează cheltuielile instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat privind C. pe categorii de cheltuieli. 2. veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume. 2+3+4. la tratative externe privind acordurile bilaterale şi multilaterale de promovare şi protejare a investiţiilor şi convenţiile de evitare a dublei impuneri şi combatere a evaziunii fiscale şi. În domeniul finanţelor publice. b) 21 = 20. avizează. Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi. a) 2+3. c) principiul unităţii bugetare. Răspuns: e) 73. Ionescu Ion achită cu numerar impozitul pe clădiri aferent trimestrului IV: a) 21 = 10. aparţine: a) principiul universalităţii bugetare. Conform principiului universalităţii bugetului: 1. c) 1+4. b) 21 = 61. d) 2+4. b) principiul specializării bugetare. participă. împreună cu Banca Naţională a României. 1+2+5. a) b) c) d) e) 1+3+4. Rezultat: c) 71. veniturile şi cheltuielile se includ în bugete în totalitate. 3+4+5. Răspuns: b) 70. a reglementărilor în domeniul monetar şi valutar. c) 10 = 21. informări asupra modului de realizare a balanţei de plăţi externe şi a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe. dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani. în sume brute.A. d) principiul anualităţii. e) nici una din variante. veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate. după caz. potrivit clasificaţiei bugetare. 4. c) 23 = 20. 5. respectiv. d) 20 = 10. 2. finanţe şi bănci ale parlamentului. e) 1+2. valutare şi de plăţi.Răspuns: e) 69. Ministerul Finanţelor Publice. prezintă trimestrial guvernului şi comisiilor pentru buget. a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe. care au stabilite destinaţii distincte. 3. în ţară şi străinătate. d) 25 = 22. în probleme financiare. e) principiul unităţii monetare. memorandurile. cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor. cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor. 39 . are în principal următoarele atribuţii: 1. colaborează cu Banca Naţională a României la elaborarea balanţei de plăţi externe. în numele statului.

3. Se utilizează fondul de rulment din bugetele locale pentru acoperirea unor goluri temporare de casă: a) 50. dr. pe baza propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. b) 21 = 50. 2.8. 6. prin Ministerul Finanţelor Publice. e) niciuna din variante. precum şi de transferuri consolidabile pentru autorităţile administraţiei publice locale.8.Răspuns b) 74. 4.8. 8. d) 1.11. d) 50.8. Gheorghe LEPĂDATU 40 .11 = 20.2.8. se elaborează de către Ministerul Finanţelor Publice. proiectele legilor bugetare anuale şi ale bugetelor.5. 7.6. Constantin ROMAN Lector univ.11.2. c) 1. 5. pe baza propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor terţiari de credite. e) 1. pe baza propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite. c) 20 = 50. precum şi pentru următorii 3 ani.5. pe baza prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget. b) 1.5. se elaborează de către guvern. pe baza prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget.7.11. dr. Răspuns: a) Conf. = 21. Răspuns: d) 75.4.3.3. Precizaţi care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: 1. precum şi pentru următorii 5 ani.6.4.7.7.4. univ. a) 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful