P. 1
Manual

Manual

|Views: 446|Likes:
Published by jupaul

More info:

Published by: jupaul on Jun 10, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/13/2013

pdf

text

original

I NVEST M ANAGER

S ISTEM I NFORMATIC D E A DMINISTRARE A L UCRÃ RILOR D E I NVESTITII , C OMPATIBIL C U A CQUIS - UL C OMISIEI D E I NTEGRARE E UROPEANÃ

Manual de utilizare

C U P R IN S
A. Prezentarea sistemului………………………………………………………… pag.1 B. Ghid de instalare şi administrare a sistemului………………………………… pag.4 C. Modalităţi de plată…………………………………………………………….. pag.6

PARTEA I DEVIZ OFERTĂ ŞI/SAU ANTEMĂSURATOARE
Capitolul 1: Iniţializare ofertă………………………………………………. pag.8
A. Deschiderea programului şi introducerea parolei …………………………….. pag.8 B. Iniţializare ofertă pe disc. Prima greşeală a începătorului: distrugerea unei oferte elaborate anterior. De ce sistemul nu se deschide cu pagină goală, ca şi WORD-ul……………………………………………………………………. pag.9 C. Date generale ofertă. De ce au un caracter provizoriu? De ce au un caracter confidenţial? Opinii pro şi contra unor coeficienţi de majorare şi cote…………… pag.10 Capitolul 2: Introducere articole de deviz……………………………… pag.15 A. Codificarea corectă a devizului şi a apartenenţei la investiţie, grupă de obiecte şi obiect, constituie o condiţie obligatorie în obţinerea de rapoarte complete şi corecte, unele chiar spectaculoase …………………………………… pag.16 B. Noţiunea de capitol (în engleză summary), reprezintă veriga lipsă între devizul românesc şi oferta utilizată în Comunitatea Europeană (bill of quantities)………………………………………………………………………… pag.18 C. Noţiunea de stadiu fizic, respectiv subcapitol, respectiv articol comasat, respectiv articol de ofertă din Comunitatea Europeană, a fost şi este bine definit în toate reglementările naţionale…………………………………………………... pag.19 D. Înscrierea articolului de deviz prin ciclul cel mai simplu, respectiv prin copiere. Viteză mare, informaţii minime………………………………………….. pag.21 E. Înscrierea articolului de deviz printr – un ciclu, cuprinzând înscrierea rădăcinii de cod. Ceva mai multe informaţii …………………………………….. pag.24 F. Înscrierea articolului de deviz printr- un ciclu cuprinzând utilizarea repetată a semnului <?> . Informaţiile vor fi totale ………………………………………... pag.26 G. Este momentul să facem cunoştinţă cu antemăsurătoarea asistată de calculator ………………………………………………………………………….. pag.31 H. Prea multe informaţii. Ne vom opri şi vom realiza o arhivare. (cică Save). Arhivarea ofertei. se poate realiza în orice fază a prelucrării ………………… pag.40 I. Reluarea unui ciclu de prelucrare …………………………………………..… pag.43 J. Devize de tip special: liste procurare utilaje şi / sau liste cu dotări ………….. pag.50 Capitolul 3: Selectare conţinut ofertă …………………………………….. A. Precizări privind modul de lucru în manualul de utilizare. Din acest moment veţi lucra interactiv, utilizând oferte didactice digerate de elaboratorii manualului ………………………………………………………………………… pag.53 B. Transfer ofertă din arhivă (cică Open) ……………………………………….. pag.53 C. Selecţie integrală ori parţială (pe devize, grupe de devize). Explozie resurse …pag.54 Capitolul 4: Preţuri materiale …….…………………………………………..
pag.57 pag.53

A. Ataşare manuală de preţuri materiale, cu posibilitate de selectare a furnizorilor ………………………………………………………………………. pag.58

A1. O nouă facilitate. Calculul preţului mediu ponderat, în ipoteza existenţei mai multor furnizori pentru acelaşi material ………………………………….. pag.61 A2. Calculul manual al cheltuielilor de transport şi manipulare (pentru fiecare material, propriul scenariu) …………………………………………………… pag.63 A3. O facilitate specială. Înscrierea unui preţ de material în fişierele permanente de baze de date, pe parcursul elaborării ofertei, fără a intra în subsistemul de materiale, preţuri, furnizori…………………………………… pag.67 B. Din lipsă de informaţii, ori din alte motive , la unele materiale preţul se va ataşa automat, prin înmulţire cu anumiţi coeficienţi ………………………….. pag.75 C. Comenzi automate imperative şi brutale, de înscriere a cheltuielilor de aprovizionare, transport şi manipulare, ca procent din valoarea de procurare a materialelor. Consecinţe ………………………………………………………… pag.76 D. Ataşare automată de preţuri materiale, prin preluare preţuri existente în bazele de date …………………………………………………………………... pag.80 Capitolul 5: Tarife manoperă ……………………………………………….. pag.82 A. Tarife manopera prin practicarea unui salar orar brut unic …………………... pag.82 B. Tarife manopera prin practicarea unui salar orar brut diversificat pe meserii …pag.83 C. Modificări ulterioare a salariului brut şi / sau a cotelor ………………………. pag.85 Capitolul 6: Tarife utilaje ……………………………………………………. pag.86

Capitolul 7: Tarife transport ………………………………………………… pag.88 Capitolul 8: Recalculare valoare ofertă ………………………………….. Capitolul 9: Elaborare liste ofertă ………………………………………… pag.91
A. Setarea imprimantei, funcţie de tipul imprimantei şi de preferinţe estetice ….. pag.92 B. Rapoarte furnizate de sistem. Peste 40 de rapoarte, din care în premieră: …… pag.93 • Anexa A Antemăsurătoarea asistată de calculator ………………………... pag.93 • Anexa B1.Structură ofertă, respectiv buget de venituri …………………... pag.97 • Anexa B2.3.Deviz ofertă cu manoperă în ore şi lei ………………………. pag.98 • Anexa B4.2.Ofertă articole deviz condensate inclusiv T.V.A. .şi O.S: …... pag.98 • Anexa B.5.Extras de materiale ofertă, cu defalcarea cheltuielilor de transport şi manipulare, a mijloacelor de transport şi a distanţelor de transport aferente fiecărui material. Listare la cerere în ordine valorică descrescătoare… pag.99 • Anexa B.9.Coeficienţi de majorare materiale /grupe ATM ………………. pag.100 • Anexa B.10.Clasament valoric articole de deviz …………………………. pag.100 • Anexa F.7.Deviz ofertă /articole de deviz comasat şi în valuta (model nr.28) …………………………………………………………………. pag.107 • Anexa G.6. Materiale puse la dispoziţie de beneficiar …………………… pag.108 • Anexe H. Rapoarte conform acquis CIE (Comisia de Integrare Europeană) ……………………………………………………………………. pag.109 • Anexa H.3.Sumar (summary) capitole … …………………………….. pag.110 • Anexa H.4.Deviz ofertă (bill of quantities) …………………………... pag.110 • Anexe I. Rapoarte speciale: analiză de preţ unitar ……………………….. pag.110
pag.112 pag.89

Capitolul 10: Analiza ofertei. Vizualizare şi imprimare rapoarte..
A. Analiza ofertei în baza informaţiilor interne şi externe. Rapoarte interne şi confidenţiale puse la dispoziţie de sistem, pentru evaluarea punctelor forte şi slabe ale ofertei. Etape de validare şi definitivare ……………………………... pag.112 B. Modificări cosmetice în liste ………………………………………………….. pag.113 C. Imprimare rapoarte (integral sau parţial) ……………………………………... pag.114

Capitolul 11: Operaţii speciale cu oferte
pag.116

………………………………...
pag.116 pag.117 pag.123 pag.136

A. B. C. D.

Ipoteză de lucru: transmitere de informaţii între oferte ………………………. Transmitere de fişiere între oferte …………………………………………….. Transmitere de devize între oferte ……………………………………………. Lucrul în grup la transmiterea de devize ………………………………………

Capitolul 12: Vizualizarea articolelor de deviz din fişierele permanente de baze de date ………………………………pag.143 Capitolul 13: Întreţinerea fişierelor conjuncturale ale ofertei ….…
pag.153

A. Fişiere permanente şi fişiere conjuncturale de baze de date ………………….. B. Modificări de reţete în articolele ofertei. Veţi lucra, în continuare, interactiv, utilizând oferte didactice digerate de elaboratorii manualului …………………... C. Modificări de fineţe la materialele ofertei ……………………………………. D. Gestiunea ofertelor proprii ……………………………………………………. E. Devize şi obiecte ……………………………………………………………… F. Date generale …………………………………………………………………. G. Descriere stadii fizice ………………………………………………………….

pag.153 pag.155 pag.178 pag.179 pag.182 pag.183 pag.183

PARTEA II MATERIALE, FURNIZORI, PREŢURI
A. Conceptul nr.1: preţul fiecărui material introdus în fişierele permanente, este ataşat obligatoriu unui furnizor. Avantaje: alegerea furnizorului potrivit, reprezintă o licitaţie internă, în condiţii de confidenţialitate ……………………... pag.184 B. Conceptul nr.2: lucrul în grup. Informaţiile privind preţuri şi furnizori se pot transmite între calculatoare (parteneri). Condiţii de compatibilizare între parteneri. Ce alte facilităţi oferă lucrul in grup …………………………………… pag.184 C. Precizări privind modul de lucru în manualul de utilizare …………………….. pag.185

Capitolul 14:Vizualizarea fişierelor permanente de materiale, preţuri şi furnizori …………………………………………… pag.186
A. Vizualizare pe grupe ATM de materiale ………………………………………. pag.186 B. Vizualizare pe cod de material ………………………………………………… pag.189

Capitolul 15: Opţiuni de actualizare a furnizorilor de materiale .. pag.192
A. Adăugare ………………………………………………………………………. pag.192 B. Modificare……………………………………………………………………… pag.195 C. Ştergere…………………………………………………………………………. pag.196

Capitolul 16: Opţiuni de actualizare a preţurilor de materiale……pag.198
A. Adăugare……………………………………………………………………….. pag.198 B. Modificare……………………………………………………………………… pag.202 C. Ştergere………………………………………………………………………… pag.203

Capitolul 17:Opţiuni de actualizare a materialelor proprii………... pag.205
A. Adăugare……………………………………………………………………….. pag.205 B. Modificare……………………………………………………………………… pag.209 C. Ştergere. Pericole. Cum se apără sistemul de ştergeri iresponsabile…………... pag.211

Capitolul 18: Operaţii speciale în fişierele permanente de preţuri şi furnizori, simultane cu elaborarea ofertei .pag.214
A. Explicaţii ce justifică (sau nu) lenea şi amânarea……………………………... B. În fişierele permanente de preţuri şi furnizori există furnizorul agreat,
pag.214

precum şi preţul materialului, dar acest preţ este vechi…………………………… pag.215 C. În fişierele permanente de preţuri şi furnizori există un preţ şi un furnizor. Intenţionăm să introducem un preţ nou, care să aparţină unui alt furnizor, existent în fişierul de furnizori…………………………………………………….. pag.217

D. În fişierele permanente de preţuri şi furnizori există un preţ şi un furnizor. Intenţionăm să introducem un preţ nou, care să aparţină unui alt furnizor, inexistent în fişierul de furnizori…………………………………………………... pag.221 E. În fişierele permanente de preţuri şi furnizori nu există preţ, deci nici furnizori. Intenţionăm să introducem un preţ nou, care să aparţină unui furnizor, inexistent în fişierul de furnizori…………………………………………………... pag.226 F. Din motive didactice, înscrierile de la paragrafele B, C, D, E, se vor şterge.…. pag.230

PARTEA III DECONTAREA ŞI URMĂRIREA EXECUŢIEI LUCRĂRILOR
A. Fragilitatea ofertelor adjudecate. Pericole potenţiale. ………………………… B. Necesitatea aplicării legislaţiei de contractare şi decontare a execuţiei lucrărilor, independent de statutul juridic al părţilor contractante………………… C. Decontarea lucrărilor executate, pe baza preţurilor unitare ferme din devizele ofertă contractate (în lei sau valută)……………………………………… D. Decontarea lucrărilor executate, pe baza preţurilor unitare ferme din devizele ofertă contractate, cu actualizarea valorilor totale……………………….. E. Decontarea lucrărilor executate, pe baza preţurilor şi tarifelor zilei………….. F. Caracterul juridic al ofertei (devizelor ofertă) contractată. De ce este necesară protejarea în formă originală (istorică) …………………………………………… G. Precizări privind modul de lucru în manualul de utilizare…………………….
pag. 234 pag.235 pag.235 pag.235 pag.235 pag.236 pag.236

Capitolul 19: Pregătirea ofertei pentru intrare în subsistemul realizări………………………………………… pag.237
A. Extragerea din arhivă şi acordarea simbolului de identificare………………… pag.237 B. Îngheţare preţuri şi tarife, da sau nu…………………………………………… pag.242

Capitolul 20: Decontarea lucrărilor executate, pe baza preţurilor unitare ferme din devizele ofertă contractate. Prima tranşă de realizări…………………………………... pag.244
A. Comunicare realizări…………………………………………………………... pag.244 B. Stabilire extrase………………………………………………………………... pag.252 C. Reevaluare realizări …………………………………………………………… pag.253

D. conform metodologiei în vigoare pentru lucrările publice……………………………………………….. vom simula o serie de abateri de la contractul iniţial……. Extragere tranşă realizări……………………………………………………… D. Două greşeli care pot compromite întreg sistemul………………………………………………………………………… pag. G.281 PARTEA IV OPERAŢII UTILITARE ÎN FIŞIERELE PERMANENTE DE BAZE DE DATE Capitolul 24: Transferul unor fişiere permanente între calculatoare…………………………………….274 A. Transfer de articole de deviz…………………………………………. F.255 Capitolul 21: Decontarea lucrărilor executate pe baza preţurilor unitare ferme şi / sau variabile.……..293 A.276 pag. ştergere.. Liste realizări ofertă…………………………………………………………… pag.283 B. Modificarea preţului de livrare al materialului fără modificarea cheltuielilor de transport şi manipulare…………………………………………………………. Comunicare realizări conform articolelor din oferta iniţială.263 Capitolul 22: Actualizarea situaţiilor de plată în preţuri unitare ferme. pag. Lucrări rest de execuţie………………………………………………………. B.. Trecerea de la prima tranşă la tranşa a doua.. Din acest moment.287 A. pag.286 Capitolul 25: Întreţinerea fişierelor permanente ale sistemului INVEST MANAGER………………... Refacerea fişierelor permanente distruse.259 B. • • • adăugare.289 Capitolul 26: Producerea unor avarii.279 pag. pag.285 C. pag. Actualizarea listelor anexe.283 A. prin: ……………………………………... pag. pag.. C.267 Capitolul 23: Rapoarte şi operaţii speciale în decontarea şi urmărirea execuţiei lucrărilor……………………………. pag. pag. Corecţii realizări cumulate……………………………………………………. Transfer de preţuri……………………………………………………. pag.280 pag. pag. C.259 A..274 pag. Tranşa a doua şi următoarele….274 pag.. pag. Transfer de materiale………………………………………………….. modificare. pag. Întreţinere fişiere realizări……………………………………………………. Arhivare………………………………………………………………………. Acţiuni de prevenire şi remediere…………. Incidente pe parcursul elaborării ofertei sau a situaţiei de lucrări. din devizele ofertă contractate. Realizări cumulate…………………………………………………………….277 pag.. E.. Arhivarea periodică a tuturor fişierelor permanente. . B. pag. Ataşare furnizori alţii decât cei declaraţi în oferta iniţială…………………….254 E.

valabilă deocamdată în România. fără dificultăţi.programe de lucru. cotate în lei.Idem pentru articole nou create şi materiale nou apărute. ofertanţi. 4. există o procedură simplificată. parţial tehnică. Această facilitate poate fi pusă în evidenţă acolo unde transportul are o pondere însemnată în valoarea lucrării. se creează o legătură directă între gândirea proiectantului şi activităţile ce se derulează în aval. funcţie de distanţe si ipoteza de transport.Ciclul:antemăsurătoare-documentaţie de licitaţie – ofertă . pentru lucrări mai puţin pretenţioase. cum ar fi devizele ofertă. .A. 3. aceştia putând dezvolta oricând aplicaţii proprii. Este o noutate în sine. se parcurge prin prelucrarea succesivă a datelor pe suport magnetic. orientat pe furnizori. pot fi listate şi valorificate în orice valută.Un sistem performant de preţuri materiale. Prezentarea sistemului. De asemenea se pot solicita şi edita analize de preţ la nivel de articol de deviz în diverse variante. 9. orice etapă a procesului de investiţie (precontractuală ori postcontractuală).Se instituie procedura de elaborare a antemăsurătorii asistate de calculator. timpul de rezolvare fiind de ordinul zilelor. 7. 2.ataşament-situaţie de lucrări-rest de execuţie . inclusiv elaborarea documentelor în orice limbă care utilizează alfabetul latin. dar şi prin modul de lucru interactiv cu alte etape ale proiectului de investiţii. asamblarea realizându-se în oricare din posturi. investitori. Ca o consecinţă.ul Comisiei de Integrare Europeană. Sistemul se bazează pe acquis.cu un minim protocol. oferind o nouă abordare în procedurile de administrare a lucrărilor de investiţii: 1. În cazul proiectelor de amploare.Bazele de date (permanente ori conjuncturale ) sunt accesibile beneficiarilor. reprezintă doar un caz particular în procedurile sistemului informatic proiectat. precum şi manipulările manuale şi mecanice. se poate calcula individual pentru fiecare material: transportul CF şi auto. dar şi prin reţele de calculatoare ). precum şi un calcul exact al cheltuielilor de transport aferent fiecărui material. INVEST MANAGER este un sistem informatic de consultanţă economică.dar şi prin reţele de calculatoare). deviz. articol comasat. Prin această abordare.Transmiterea preţurilor şi a furnizorilor de materiale între posturi (chiar fără reţele de calculatoare. Documentele valorice. sistemul este permisiv la modificările de legislaţie sau la exigenţele unor beneficiari. 8. în vederea alocării optime de resurse umane.Calculul necesarului de manoperă (om ore ) la orice nivel: articol. 5. acestea se pot elabora pe mai multe posturi distincte (chiar fără existenţa unor reţele de calculatoare . În acelaşi timp.Elaborare de rapoarte în stricta concordanţă cu normele Europene. Se asigură în acest mod colaborarea între mai multe persoane fizice ori juridice: proiectanţi. 6. Prin aceasta. La aceste lucrări (ca de altfel şi la altele). respectiv situaţiile de lucrări. cum ar fi lucrările de drumuri.

.elaborare programe de lucru. . efectuarea calculelor aritmetice parţiale şi totale. .urmărire la nivel de ataşamente. se poate lista în engleza sau în orice limbă care utilizează alfabetul latin. 4.Acestea pot fi preluate în contabilitate.înscrierea articolului dorit. . acquis CIE (Uniunea Europeana).ataşament în perioadă şi cumulat. uzanţelor internaţionale: VOB (Germania . preţul versiunii reduse fiind o fracţiune faţă de versiunea completă.introducere articole noi şi / sau modificare articole existente.lucrări noi. Acestea pot aparţine unui singur proiect. 2. ori pot fi generalizate la nivelul datelor permanente.Decontarea lucrărilor de construcţii-montaj cu (sau fără ) utilizarea ataşamentelor.căutarea rapidă a articolelor de deviz (cca. Sunt rezolvate toate procedurile de excepţie privind: .elaborare documentaţii de licitaţii.cf.La cerere. .lucrări la care se renunţă. 3.Ord.cu aplicarea clauzei pheningului). existând două versiuni la vânzare: completă şi redusă.decontarea producţiei. . . .modificări in reţetele articolelor existente.cu toate anexele. .ofertare. . .analize de preţ.adăugări de articole noi.Utilitare: . .Elaborare documentaţii de licitaţie în construcţii: .cf.baze de date privind defalcarea pe costuri a producţiei încasate (buget de venituri). .Elaborarea ofertei de construcţii montaj. 5. .editarea antemăsurătorii şi a extraselor de resurse (obligaţie proiectant). .553/1999. Antemăsurătoare asistată de calculator. . .dar cu ataşare valori. Existenţa a doua subsisteme se justifică comercial. înscrierea textelor necesare identificării cantităţilor şi calculelor.influenţa inflaţiei. . ori consultanţi.55000 articole ). Idem punctul 2. dar poate fi utilizat şi de proiectanţi.cf.realizări cumulate şi rest de execuţie.BS Anglia.Subsisteme: 1.reţinerea pe suport magnetic în vederea prelucrării ulterioare in faza de: . .modificări în orice fază a proiectului. Subsistemul se adresează executanţilor şi investitorilor. Rezolvă: . pentru comparare cu costurile reale. altor exigenţe ale unor potenţiali investitori.

Livrarea se poate realiza prin distribuitori autorizaţi. Am încercat să parcurgem. Manualul de utilizare poate fi studiat în tren.transfer de fişiere: materiale.un sistem performant de gestiune date pe suport magnetic: antemăsurători. Continuând răsfoirea. Totuşi există unele mesaje care nu figurează în manual. . între diferite posturi. asistenţă tehnică. poate avea o imagine generala privind performanţele sistemului. ori prin poştă.listare indicatoare deviz ediţia 1981. Precizări privind modul de lucru în manualul de utilizare. Se mai livrează un manual de utilizare şi un ghid de operare şi administrare a sistemului (condiţii minime de configurare a calculatorului). care poate fi activat în orice secvenţă. Versiunile noi pot fi declanşate de modificarea legislaţiei. articole de deviz. imagine cu imagine. În plus. . precum şi livrarea gratuită a noilor versiuni. Dar însuşirea sistemului se realizează numai parcurgând manualul de utilizare şi reproducând toate secvenţele pe calculatorul Dvs. cum ar fi mesajele de erori. Aceste oferte didactice se găsesc în setul de instalare.idem materiale şi liste anexe. pentru a simula deciziile cele mai potrivite. Răsfoind cuprinsul. mesajul de eroare vă sugerează şi modul de rezolvare. prin unele librării. actualizări. Livrare. existente pe piaţă. realizări. Titus Metea. .uri.. ori de programul propriu de modernizare.vizualizare indicatoare deviz. În acest scop am creat mai multe oferte didactice digerate. se poate opta pentru un contract de service. un potenţial utilizator avizat. Instalarea nu presupune cunoştinţe deosebite de informatică. oferte. se obţin informaţii detaliate ce vor permite compararea cu alte sisteme informatice de profil. există un sistem de help. poate fi studiat şi în pat. inginer constructor. Timp de 3 luni se asigură asistenţa tehnica gratuită . preţuri. Nu vă faceţi probleme. . administrator asociat. toate fazele posibile. Sistemul se livrează pe dischete sau CD. tastând F1. . După expirarea celor 3 luni de asistenţă tehnică gratuită..

respectiv c:\fprt\of3. • abandon procedură. ulterior încheierii contractului. . La o eventuală înlocuire. efectul legii. pe ecran vor apărea nişte şiruri de caractere. pe o durată de două luni. înscrierea de parole. Urmăriţi modul interactiv de instalare. După comunicarea şirului de caractere afişat de calculatorul Dvs. Veţi primi un CD pe care îl veţi introduce în cititor. 2. calculatorul se resetează.bat. sau mai nou. cu toate implicaţiile contractuale ce derivă din această acţiune. Instalarea se termină prin indicarea modului de lansare a sistemului. înainte de instalare trebuie să verificaţi existenţa unei rezerve pe disc de cca. Procedura de instalare. parolele vor fi distruse. Instalarea s-a realizat provizoriu şi de probă. cât şi la o eventuală modificare a sistemului de operare ( ex. La o anumită secvenţă. nu este indicat să instalaţi sistemul pe acel calculator unde doriţi modificarea performanţei. Este evident că va fi necesar să-l tipăriţi la imprimanta Dvs. Un manual de utilizare cca. să apelaţi la persoană de specialitate. Ce mai conţine CD. O altă condiţie importantă cerută înainte de instalare. 2. • sistem de operare. ori să instaleze noul sistem. este necesar să nominalizaţi acel calculator care îndeplineşte o condiţie importantă şi anume: să fie stabil din punct de vedere hard şi (într-o măsură mai mică) soft. sistemul interpretând o nouă instalare pe un alt calculator. Cinci oferte didactice elaborate şi digerate. Vă recomandăm ca atât înainte de prima instalare. modificarea acestuia. servind ca suport al manualului de utilizare. Pentru aceasta trebuie să dispuneţi de WORD 97. Firma noastră îşi protejează drepturile de autor. În ambele situaţii.. care să verifice sistemul de operare existent. care vor fi înscrise de Dvs. În cazuri speciale. • meniuri de instalare. În caz contrar.B. 300 file. se admite. Ghid de instalare şi administrare a sistemului. Urmează apelarea telefonică a firmei noastre la 064/198451. meniul de instalare vă oferă trei opţiuni: • instalare completă. veţi primi un alt şir de caractere. La înscrierea de parole calculatorul se personalizează prin: • disc.ul. În sfârşit. În ceea ce priveşte sistemul de operare. precum şi parolele de intrare în subsisteme. veţi intra în meniul instalare completă. După terminarea procedurii de instalare. In cazul în care sistemul de operare este prevăzut cu auto run. 1. Avertisment! Înainte de instalare. etc. veţi intra în meniul de instalare. La prima instalare.exe. în principiu. trecerea de la WINDOWS 95 la WINDOWS 98. • placa de bază. prin: 1. 100 MB. ori a plăcii de bază. este verificarea înscrierii corecte a datei zilei.) . operaţiunea de mai sus se poate realiza în prezenţa delegatului nostru şi în condiţii ce vor fi convenite de la caz la caz şi în afara contractului de bază. veţi lansa fişierul install. prin înlocuirea discului.064/192520. Ca o consecinţă.

Avantajele sunt multiple. Se mai instalează următoarele directoare: .Datele aferente tranşei de realizări.devizp. Conţine: . Nu necesită personal de specialitate pentru întreţinere. veţi face Dvs.Datele aferente ofertei în lucru. Un singur fişier permanent de baze de date. 2. Dacă doriţi lucru în reţea.Se instalează fişierul dirp. . conduce la distrugerea parolelor instalate.Administrarea sistemului. . Conţine fişierele permanente de baze de date. . dar există pericolul unor incidente care ţin de lipsa de disciplină. Completarea este path c:\fprt. dacă sistemul nu se lansează.fprt. Se rulează sub MS DOS. după crearea unei icoane.Subdirectoare ale ofertelor care se arhivează. Orice introducere de noi fişiere executabile. . . Se poate lansa şi din WINDOWS.sys.Subdirectoarele situaţiilor de lucrări care se arhivează. În mod normal nu se produc. .bat.dpx. ori de la o persoană cu cunoştinţe informatice privind reţelele de calculatoare. Singurul avantaj este posibilitatea de a accesa oferte ori situaţii de lucrări de pe un alt post. respectiv fişierele exe.Se instalează ori se completează fişierul autoexec. Aceste informaţii trebuie să provină de la administratorul de reţea.Programele executabile. Incidente la instalare.bat şi config..dbf. Conţine: . care să conţină informaţii privind tipul de reţea de care dispuneţi şi care versiune de lucru în reţea o agreaţi.r3. iar limbajul este FOX PRO. .Se instalează fişierul o2par. Există două posibilităţi: 1. completări în fişierele autoexec. .sys (ca mai sus) din C:\ . În C:\ . Lucrul în reţea. . vom prezenta directoarele şi fişierele instalate. Fiecare calculator cu propriile fişiere permanente de baze de date.dbf. Completarea este files=80. adresaţi o scrisoare firmei noastre. Totuşi. Conţine licenţa de distribuţie a programelor noastre elaborate în FOX PRO. . de copiere ori de modificare a celor existente.Se instalează ori se completează fişierul config.oferta. apoi se resetează calculatorul. . Pentru evitarea unor ştergeri involuntare sau manevre greşite.

. Aviator Bădescu nr. La apariţia pe ecranul Dvs. veţi telefona şi veţi primi un alt şir de caractere. telefonic.contractul de prestări servicii. În cazul instalării pe un al doilea post. în cazul în care sunteţi unitate bugetară. vă rugăm să viraţi în contul firmei noastre suma necesară instalării pe primul post. 5069 2882000. Modalităţi de plată. a unor şiruri de caractere. Banca Transilvania Sucursala Cluj. Alte date ale firmei: .licenţa eliberată de firma noastră. vă rugăm să ne apelaţi telefonic.Cod fiscal R2882000. Dacă exigenţele Dvs.manualul de utilizare tipărit. Înainte de a ne telefona. evident. dar cu eliminarea perioadei de probă. ori pe mai multe posturi. existente pe piaţă. pentru a verifica intrarea sumelor în contul nostru. pe care îl veţi înscrie. timp necesar circuitului bancar. se parcurge aceiaşi metodologie. de înregistrare: J12/3699/1992.C. veţi relua instalarea prin meniu de instalare.Adresa: str. Urmează să primiţi un colet poştal din partea firmei noastre.Napoca jud. Menţionăm că licenţa se eliberează individual şi în original pentru fiecare post instalat.Nr. BNR Trezoreria Cluj. 37. 3400 Cluj. În perioada de probă aveţi posibilitatea să studiaţi sistemul INVEST MANAGER şi să-l comparaţi cu altele. . care va conţine: . în cazul în care sunteţi societate comercială ori persoană fizică. sunt satisfăcute. Suma se poate vira în conturile: 2511 0000 1350 9048. . . de utilizare a sistemului pe un calculator. . vă rugăm să ne contactaţi din nou. După transmiterea sumei. Cluj. Instalarea definitivă este efectiv realizată. După circa 7 zile.

dar nu este obligatoriu. Este indicat ca utilizatorul sa posede cunoştinţe de specialitate privind elaborarea documentaţiilor tehnico economice in construcţii. pe ecran va apare imaginea din fig. In cazul in care pe ecran sunt înşiruite mai multe casete (câmpuri) de date.PARTEA I DEVIZ OFERTA SI/SAU ANTEMASURATOARE Sistemul a fost elaborat in idea ca utilizatorul nu are nici un fel de cunoştinţe informatice. pe ecran va apare imaginea C: \ > Observam ca in dreapta semnului > se afla o bară orizontală care apare şi dispare. atât în lucrul interactiv propriu-zis. Prin urmare. Aceasta bara se numeşte prompter . Ca regula generala: prompterul indica faza in care se găseşte prelucrarea. se vor utiliza numai expresii în limba romana.Ca recomandare personală: dacă o imagine ce apare pe ecran vi se pare complicată. Lansarea sistemului: C: \ > OF3 <Enter>. La pornirea calculatorului. Există doar doua excepţii. deoarece utilizarea sistemului presupune comunicarea unor date.1: 7 . Cel mai apropiat cuvânt in limba romana ar fi invitaţie. Este important sa se retina aceasta regula. poziţia prompterului reprezintă o invitaţie de a comunica ceva acolo si numai acolo. cât şi în conţinutul manualului de utilizare. căutaţi prompterul. După lansarea acestei comenzi.1. Din acest punct de vedere manualul de utilizare este adresat unor utilizatori care nu au lucrat in domeniu.iar cuvântul este de origine engleza.

ca şi Word-ul. Imaginea din fig. La parola fiecărei persoane. Activăm meniul OFERTA (regula 1). cu ocazia instalării se ataşează o siglă. Iniţializarea ofertei pe disc. plecând de la idea că pe un calculator lucrează mai multe persoane. Prima greşeală a începătorului: distrugerea unei oferte elaborate anterior. S-a optat pentru parole multiple. 1. C. parola instalată de noi este: . 1: Regula 1: Alegerea opţiunii în fereastra meniu: cu tastele poziţionale sus sau jos. Activarea meniului: prin acţionarea tastei <Enter >. Date generale A. Deschiderea programului şi introducerea parolei B. Pe ecran va apărea imaginea din fig. Din acest motiv intrarea în subsistem este pe bază de parolă şi anume un şir de 8 caractere alfanumerice. Sistemul permite instalarea a maximum 8 parole.1 se numeşte fereastra tip meniu şi are conturul clar desenat. Deschiderea programului şi introducerea parolei. care se acordă la instalarea programului. Lucrul cu fereastra meniu se realizează întotdeauna respectând regula nr. În cazul în care utilizatorul nu are pretenţii deosebite. care devine vizibilă numai la tipărire (similar controlului tehnic de calitate). 2: Este cunoscut faptul că datele devizelor ofertă sunt confidenţiale. De ce sistemul nu se deschide cu pagină goală.CAPITOLUL 1 INITIALIZARE OFERTA În acest capitol: A. accesul la aceste date fiind permis numai persoanelor autorizate. 1.

iniţializare ofertă pe disc reprezintă începerea unei sesiuni de lucru. la terminarea unei sesiuni de lucru. Dacă oferta anterioară nu a fost arhivată în zona de depozitare. care invită la începerea unei 9 . Pentru a nu utiliza termeni de specialitate. tot aici sistemul efectuează prelucrările necesare. În prelucrarea. foarte importante. 4: La modul simplist. pentru a înţelege şi a utiliza performanţele sistemului. Odată oferta finalizată sau.zona de lucru. datele acesteia sunt definitiv pierdute. după caz. Revenim la fig. deci pentru a face loc. zeci. De aici. o pagină goală. persoanei ce operează. aceasta înseamnă pregătirea zonei de lucru pentru a primi o ofertă nouă. ofertei numărul 2. respectiv iniţialele numelui şi prenumelui. Prin această zonă de lucru vor trece una. vom face o comparaţie cu Microsoft Word. oferta numărul 1 trebuie să fie transferată în altă zonă şi anume în: . În această zonă.CAPITOLUL 1 Iniţializare ofertă respectiv litera O urmată de cifra 2 şi urmată de 6 taste de spaţiu. după care apare sigla firmei Dvs. Va apărea imaginea din fig. Iniţializare ofertă pe disc. o serie de reclamaţii ale utilizatorilor. în genul că nu-mi mai regăsesc oferta. Tastăm <Enter>. Activăm Iniţializare ofertă (regula 1). să zicem. Prima greşeală a începătorului: distrugerea unei oferte elaborate anterior. 3: O2_ _ _ _ _ _ şi sigla B. două. 1. Pentru o înţelegere deplină. La deschiderea acestuia. respectiv ştergerea tuturor datelor aferente ofertei anterioare. 1. Se impun unele precizări. 4. Avizarea parolei: prin mesajul OK. stocarea şi regăsirea ofertelor. se definesc două zone: . Va apărea imaginea din fig.zona de depozitare. se realizează înscrierile de date. pe ecran va apărea. Activăm Iniţializare ofertă pe disc (regula 1). oferta se arhivează în zona citată. 1. Zona de lucru este una singură şi în ea se prelucrează simultan o singură ofertă. sute de oferte. în întregime.

Cod ofertă-cod acordat de utilizator = 4 caractere alfanumerice. De exemplu: prima ofertă prelucrată la firma noastră purta codul 1011. a doua 1012. mai puţin secvenţa în lucru. am elaborat-o în 4 10 . recomandăm utilizarea caracterelor numerice. care reprezintă o şarpantă şi învelitoare. C. 2: Regula 2: Pentru ca datele înscrise în câmpurile de baze de date să fie validate şi ca operaţia de înscriere a datelor să avanseze.5: Din acest moment veţi lucra cu date. Activăm Stabilire date generale ofertă (regula 1). Opinii pro şi contra unor coeficienţi de majorare şi cote. Vă rugăm urmaţi acest sfat. Date generale ofertă. 1. aşa cum au fost concepute de elaboratorii manualului de utilizare. respectiv un şir numeric crescător. se numesc câmpuri. din punct de vedere al elaboratorului. puteţi să nu completaţi nimic. deoarece s-ar consuma un timp nerezonabil (în special pentru calculatoarele mai slabe). sau poziţie de plan. respectiv crearea paginii goale. Din punct de vedere didactic din acest moment veţi înscrie de la tastatură toate datele în formaţiile şi procedurile indicate în imagini. se acţionează tasta <Enter>. În ceea ce priveşte sistemul nostru există de asemenea. După activare. Deci: crearea paginilor albe se realizează prin meniul: Iniţializare ofertă pe disc. se aplică regula nr. care ulterior se vor organiza în fişiere cu baze de date. Va prezenta ce am lucrat în sesiunea trecută sau starea de fapt de la producerea panei de curent. etc. Casetele în care veţi înscrie respectivele date. sistemul marchează un asterisc. În cazul unei pane de curent. Înscriere date: . Creşterea preciziei în fazele ulterioare. În ceea ce priveşte transferul in zona de lucru a unei oferte arhivate. pentru o însuşire rapidă şi temeinică. Precizăm că. La înscrierea datelor. Sistemul nu arhivează periodic întreaga ofertă. imaginea nu se schimbă. proceduri de salvare pe parcurs. prin care se confirmă executarea operaţiei de iniţializare a ofertei pe disc. dar pe bucăţi respectiv pe fişiere (câteva zeci).CAPITOLUL 1 Iniţializarea ofertă sesiuni de lucru.Va apărea imaginea din fig. sistemul nu prezintă pagini albe. Se mai observă că Word-ul salvează din timp în timp. Prin ofertă se înţelege contract. De ce au un caracter provizoriu? De ce au un caracter confidenţial? Avantajele unei codificări corecte. Să presupunem că oferta 1013. dar veţi avea mari dezavantaje în valorificarea ulterioară a performanţelor sistemului. La deschiderea ofertei. Completarea tuturor celor 4 caractere este în interesul dvs. Având în vedere experienţa noastră în domeniu. ceva în genul numărului de inventar. apoi 1013. vezi explicaţiile de la capitolul 2H. se poate reconstitui ultima salvare a sistemului. fişierul de lucru.

şi aici un lucru foarte important . Faţă de ce reper? Faţă de preţurile şi tarifele din aug.CAPITOLUL 1 Iniţializare ofertă variante.nimic mai simplu. Prin împărţire rezultă coeficienţii pentru următoarea ofertă. datelor furnizate şi care se pot vizualiza în fig.779.la B.9. Urmează coeficienţi de majorare şi cote. într-o etapă ulterioară vom opera cu preţuri şi tarife la zi.5. După august 1990 s-au aplicat etapele de liberalizare. numit gestiune oferte. Răspunsul se cere nuanţat. pentru că . raportat la cele aferente lunii octombrie 1990. care preia coeficienţii comunicaţi lunar. acest meniu acţionând în subsistemul REALIZĂRI. 6: Datele statistice comunicate duc la coeficientul de 595. Operând în modul de codificare propus de noi. . reprezintă o primă aproximaţie a unor preţuri şi tarife. . -1013B = varianta cu învelitoare din ţigle din ciment. În primul rând coeficienţii de creştere sunt monitorizaţi de către Direcţia Centrală de Statistică. denumite preţuri HG 449. Comentarii: Coeficienţii de majorare din fig. Dar aceşti coeficienţi acţionează numai în mod excepţional. 2.cod proiectant: opţional. . vă rugăm să vizualizaţi rapoartele de la capitolul 9. Ne mulţumim totuşi cu atât (deocamdată pentru prima ofertă.denumire ofertă: se înscrie denumirea ofertei aşa cum este definită de către proiectant.sistemul permite o generare a coeficienţilor în sensul că fiecare ofertă corect întocmită. Pentru argumentare.respectiv anexele de la B. veţi avea multiple facilităţi într-un meniu (ce va fi descris in capitolul 13D). 1. . -1013C = varianta cu învelitoare din tabla zincată obişnuită.denumire beneficiar. Calculul automat se desfăşoară cf. Obiecţii: Aceşti coeficienţi nu-i cunoaştem în orice moment. organizate şi informatizate sub formă de fişiere de baze de date permanente. La arhivare însă. În al doilea rând acest coeficient reprezintă şi marmelada şi cimentul şi biletul de autobuz. fiecare variantă a fost denumită după cum urmează: -1013A = varianta cu învelitoare din ţigle ceramice. aflate în posesia majorităţii firmelor de construcţii din România. întrucât noi.denumire proiectant.cod ofertant: opţional. Parţial este adevărat. Veţi putea observa că unele rapoarte vor avea 2 grupe de valori: .cod beneficiar: opţional. generează (prin modul de alcătuire a unor prelucrări) coeficienţi pentru următoarea ofertă. care reprezintă coeficientul de creştere a preţurilor şi tarifelor aferente lunii noiembrie 1998. 1. 5. . 1990.denumire ofertant.valori 449 . . Acestea sunt ultimele preţuri şi tarife. Sistemul dispune de un meniu specializat. Toate cele 4 variante poartă codul 1013. Este neştiinţific şi penibil să lucrezi cu coeficienţi.valori la zi. -1013D = varianta cu învelitoare din tablă zincată import tip Lindab. . . Vom opera cu coeficienţi în două cazuri: 11 .

aceste materiale mărunte reprezintă cca.Distanţa transport auto [ km. 15. ex. veţi înscrie un alt coeficient. Aici problema este puţin mai complexă. calcule în preţuri 449 şi coeficienţi şi a reprezentat acel preţ mediu transport auto. ele pot crea mari dificultăţi la decontare.Utilaje [x ]. . Se stabileşte exclusiv de către constructor pentru fiecare ofertă. Dvs. care doreau numai preţuri 449 şi numai coeficienţi. Sunt nenumărate repere în reţetele articolelor de ofertă. 7000 lei/oră. . de care unii constructori nici n-au auzit. . Este necesar ca periodic să preluăm de la SNCFR coeficienţii la zi. vom livra când va fi gata.transport beton la distanţa de. Pentru ultimele tipuri de ţeavă. . În mod cert. . la care cunoaştem. Într-o fază ulterioară.diferenţă preţ manoperă. noi vom genera un nou TLM condensat. că şi aceasta oportunitate este rezolvată în versiunea 4. interpretări diferite şi litigii provenite din modul de întocmire a documentaţiilor de licitaţie. Aici fiecare ofertant trebuie să-şi stabilească o definiţie proprie a cheltuielilor de aprovizionare. . acest lucru revenind de drept fiecărui contractant (uneori apropierea bazei de producţie faţă de obiect poate fi decisivă la adjudecarea ofertei). Noi am elaborat un TLM condensat.transport oţel beton şi semifabricate la distanţa de. Suntem în legătură cu specialiştii în domeniu. Criterii sunt mai multe: 12 . la solicitarea unor beneficiari. Noi spunem că este un arhaism. Înscriem 600(tarifele au crescut de 600 ori faţă de tarifele 449). Deci: . Dvs. Dacă nu avem încotro. din care muncitorul îşi suportă impozitul. în cunoştinţă de cauză. în baza informaţiilor furnizate de oferta precedentă. Ori la această pondere.Transport auto [x ]. această rubrică se va completa în cazul în care elaboratorul documentaţiei utilizează articole de tipul YB01. pe grupe de materiale şi distanţe de transport. Se va vedea mai departe. la obiect. veţi înscrie un alt coeficient. [lei/to]. la următoarea ofertă. Singura alternativă de eliminare a coeficienţilor de majorare de la pct. Se va compara cu manopera brută la zi şi va rezulta coeficientul. La următoarea ofertă. b. S-a folosit în primii ani. Deci: 6000. Fiecare ofertant calculează şi declară ce doreşte.Lucrări auxiliare [ % ].Manoperă [lei/oră]. . Nu se înscrie nimic. Nu se completează (arhaism). . . rezultat din procesele verbale de colaborare cu proiectantul. vom putea diversifica manopera orară pe meserii. în cunoştinţă de cauză. ori de material: plasă de siguranţă.01. . Reprezintă distanţa medie auto de la baza de producţie a constructorului. reprezintă o precizie suficientă.17(impozitul). .Preţ transport auto [lei/to ]. ar fi elaborarea articolelor de firmă. ori care utilizează locomotive închiriate etc. atât preţurile la zi. S-a folosit exclusiv pt. Presupunem că avem preţurile la zi pentru 10 tipuri de ţeavă de construcţii. .Cota de aprovizionare [ % ]. În scurt timp. întrucât beneficiarul asigură (deocamdată) groapa de împrumut sau depozitul pentru evacuarea pământului excedentar. Înscriem 650 (tarifele au crescut de 650 ori faţă de tarifele 449). la următoarea ofertă. se va proceda astfel: manopera netă 449 de cca. 5 % din valoarea totală. sau cât aţi negociat Dvs. Pot fi lucrări pe timp friguros sau proiectare etc. proiectantul nu are voie să indice distanţe de transport pentru nici un material. Recomandăm să nu marşaţi pe asemenea articole. Din calculele noastre. cât şi cele 449. calculul valorii prin coeficienţi de majorare. preţurile la zi se vor calcula pe baza unor coeficienţi de multiplicare rezultaţi dintr-o medie ponderată a coeficienţilor rezultaţi de la cele 10 tipuri de ţevi.: .Transport CF [x ]. . Se poate mai mult? b. cu algoritmul de la punctul a.Taxa de manevră. Reprezintă manopera brută medie pentru muncitori. . Ex. ]. .CAPITOLUL 1 Iniţializarea ofertă a. Ex. Elaboratorul documentaţiei poate să indice distanţa de transport doar la pământ şi moloz. . Deocamdată: x 900. . . Aceasta se calculează şi se negociază de către fiecare firmă de construcţii care are linie de garaj. Dvs. de utilaj: umbrar. în cunoştinţă de cauză. Scriem preţul mediu al forţei de muncă. ori au fost înlocuite cu alte repere.Organizare de şantier [% ]. . veţi înscrie un alt coeficient. pentru alte 3 tipuri de ţeavă nu am putut procura respectivele preţuri.00 lei/oră se va înmulţi cu 1. În mod excepţional.Manoperă [x]. Înscriem 600 (preţurile la zi au crescut de 600 ori faţă de preţurile 449).Materiale [x]. Unele preţuri materiale sau tarife reprezintă o pondere neglijabilă din valoarea ofertei. Comentariu: există confuzii. . . dovadă că ori nu se folosesc.

Reprezintă un procent din total cheltuieli directe. -TVA [ % ]. . Atât cât spune legiuitorul. . care va fi corectată. . . vom declara cota de aprovizionare = zero. . Cota maiştri reprezintă un procent din manopera brută muncitori.depinzând de perfecţionarea sistemului informatic. derogarea este acoperită din cota de cheltuieli comerciale a contractului (ori a mai multor contracte ). care se poate actualiza lunar. Ex. Unele firme de construcţii îşi constituie la nivelul fiecărui contract cota de cheltuieli comerciale care este centralizată şi gestionată la nivel managerial.Profit [ % ]. faianţă. Ord. calitatea etc. Ord. Pentru a creşte gradul de aproximare. . Preţul la zi. în imediata apropiere a fabricii. Atât cât spune legiuitorul.prin scăderea calităţii lucrării. Ar rezulta că acest contract mai poate fi salvat: . dar nu are în stoc sortimentele solicitate. respectiv. Trimitem delegat şi mijloc auto la Iaşi. O cotă de aprovizionare aplicată la fiecare material pe bază de negocieri. Recomandăm. fiecare ofertant declară propriile cheltuieli indirecte. Atât cât spune legiuitorul. 13 . Mai mult. paragraf B.Cheltuieli comerciale [ % ].facturile la furnizor se plătesc la ridicarea mărfii. Procedura este detailată in capitolul 4. cf. 1743. Bineînţeles. ori de modificări ale legislaţiei. În schimb. Atât cât spune legiuitorul.poate suferi modificări .facturile la transportator se plătesc (de regulă) lunar. cf. firma MERIBOS SRL.CAPITOLUL 1 Iniţializare ofertă a. unde aflăm că TEPRO practică aceste preţuri. în principal cu distanţe mari de transport.Marja de tratative [ % ]. Atenţie! Sunt investitori care nu acceptă cota de aprovizionare. Să presupunem că am încheiat un contract pe termen scurt şi la preţ ferm. salariile pentru maiştri se vor trece la indirecte. .prin reducerea forţată a cheltuielilor indirecte. este indicat ca procentul să se refere la materiale care se aprovizionează din alte localităţi. Avertisment! Imaginea din fig. pot conduce la un procent mediu la nivel de firmă. . a intrat în calculul ofertei. dar la alt preţ (majorat). În cazul în speţă. în special pentru lucrările din bugetul de stat.Solidaritate [ % ]. Pentru materialele cu aprovizionare loco. .1. Se înscrie. . obiecte sanitare. Se înscrie la ofertele care se adjudecă prin negocieri directe. . sau nu.Şomaj [ % ].Învăţământ. Idem cf. b. cota de aprovizionare va fi zero (ca o condiţie de câştigare a unei licitaţii). fără a periclita profitul. calculelor proprii. .CAS [ % ]. Exemplu de cheltuială comercială. Atât cât spune legiuitorul. pentru o lucrare la care ponderea o constituie ţevile de instalaţii zincate. De aici se vede clar necesitatea diversificării procentului de aprovizionare de la material la material.prin diminuarea profitului.prin diminuarea plăţilor la muncitori. Dar această cotă de aprovizionare reprezintă o prezumare a unor cheltuieli. Nici una din acestea nu sunt productive pe termen lung. dacă o lucrare se compune numai din betoane şi cărămidă. S-a afirmat la început despre coeficienţii de majorare şi cote că reprezintă o aproximare grosieră. eşalonat. totuşi ca aceşti coeficienţi să fie validaţi de staff-ul societăţii. Reprezintă un procent din cheltuielile directe. Se are în vedere că: .Cota maiştri [ % ]. urmând ca acel procent mediu să fie aplicat numai pentru materiale având distanţe de transport mai mari. În această ipoteză vom scoate din calcul materialele aprovizionate loco. Atât cât spune legiuitorul. Pe bază de calcule. Fiecare ofertant. pe parcurs. datele generale constituie secret comercial şi sunt confidenţiale. [ % ]. De ex. cărămidă. . În contabilitate preţurile de aprovizionare şi transport (până la depozitul central). ori o cotă unică.Sănătate. materiale din import cu preţ loco Cluj etc. .5. pentru Cluj: beton.Indirecte [ % ]. comparate cu preţurile de factură loco furnizor. în acest caz=0. comunicat de SC TEPRO Iaşi (furnizor unic ). [ % ]. 784/1998. vinde toate sortimentele.

1. Acest tip de dialog se va repeta constant pe tot parcursul lucrării. cu respectarea regulii nr. 8: respectiv meniul principal al ofertei. Sistemul este proiectat astfel încât opţiunea implicită să fie cea mai probabilă. Facem menţiunea că datele generale înscrise aparţin anului 1998 (ex. apăsând tasta spaţiu. 1. Validarea se va realiza cu tasta <Enter> Exersaţi de câteva ori. prin care se confirmă executarea operaţiei de iniţializare a ofertei.CAPITOLUL 1 Iniţializarea ofertă La terminarea înscrierii datelor de identificare. 14 . Atenţie! Orice modificare ulterioară a datelor generale (survenită în următoarele faze). 3: Regula 3: Opţiunea de tip da/nu. care vor fi descrise în cap. Activăm terminare procedură (regula 1). în partea de jos a ecranului va apărea o casetă de dialog: Corect [D/N]. Sistemul marchează un asterisc. va apărea opţiunea nu. La terminarea operaţiunii.7: Sistemul marchează un asterisc. repetând apăsarea. se selectează cu tasta de spaţiu. ori alte opţiuni.5. TVA 22%).7. Va apărea imaginea din fig. va apărea din nou opţiunea da.6.4C. atrage după sine anumite intervenţii. prin care se confirmă executarea operaţiei de stabilire date generale ofertă. pe ecran va apărea imaginea din fig. pentru a valorifica în manual unele oferte rezolvate complet în acea perioadă.

D. Ne vom opri şi vom realiza o arhivare (Save). unele chiar spectaculoase. respectiv articol de ofertă din Comunitatea Europeană. J. B. Înscrierea articolului de deviz printr-un ciclu.CAPITOLUL 2 INTRODUCEREA ARTICOLELOR DE DEVIZ În acest capitol A. H. Înscrierea articolului de deviz printr-un ciclu cuprinzând utilizarea repetată a semnului <?>. E. . grupă de obiecte şi obiect. cuprinzând înscrierea rădăcinii de cod. Codificarea corectă a devizului şi a apartenenţei la investiţie. G. C. Devize de tip special: liste procurare utilaje şi / sau liste cu dotări. Informaţiile vor fi totale. informaţii minime. F. Prea multe informaţii. a fost şi este bine definită în toate reglementările naţionale. Înscrierea articolului de deviz prin ciclul cel mai simplu. respectiv prin copiere. Noţiunea de capitol (în engleză summary). constituie o condiţie obligatorie în obţinerea de rapoarte complete şi corecte. reprezintă veriga lipsă între devizul românesc şi oferta utilizată în Comunitatea Europeană (bill of quantities). Este momentul să facem cunoştinţă cu antemăsurătoarea asistată de calculator. Ceva mai multe informaţii. Reluarea unui ciclu de prelucrare. Noţiunea de stadiu fizic. I. Viteză mare. Arhivarea ofertei. se poate realiza în orice fază a prelucrării. respectiv subcapitol. respectiv articol comasat.

2. Prin aceste selecţii parţiale. În stabilire date generale. 7302. Este obligatorie completarea tuturor celor 4 caractere. astfel: ultimele 2 cifre ale codului investiţiei vor fi primele 2 cifre ale codului deviz. constituie o condiţie obligatorie în obţinerea de rapoarte complete şi corecte. Codificarea corectă a devizului. transmitere de preţuri de la o ofertă la alta. După introducerea codului deviz. Din meniul principal activăm Introducere articole de deviz (regula 1). Ex. pe ecran va apărea imaginea din fig. care nu au fost încă prezentate. unele chiar spectaculoase. hotărâţi! Elaboratorul manualului utilizează caractere numerice.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz A. etc. Recomandăm încă o dată acel mod de codificare.denumire deviz. Va apărea imaginea din fig. 1500 oferte întocmite. precum şi a apartenenţei la investiţie. Priviţi fig. 1: Cod deviz: orice caractere alfanumerice.cod investiţie. am sugerat un anume mod de codificare. reveniţi la date generale şi completaţi codul. Există 2 submeniuri: selecţie fişiere şi selecţie devize. . devizele vor fi 7301.B şi C. 16 . ceva în genul numărului de inventar. Având în vedere experienţa noastră în domeniu. grupă de obiecte şi obiect. recomandăm utilizarea caracterelor numerice. . dacă se aplică modul de codificare recomandat. 2. 2. Dacă nu. 2. Apare preimprimat. 1. se completează cu respectarea regulilor 2 şi 3: . 2: Casetele de date aferente fig. respectiv un şir numeric crescător. 7.: pentru investiţia 2173. dacă a fost declarat în date generale. se pot realiza combinaţii spectaculoase între articole de firmă elaborate în prealabil şi oferte în curs de elaborare. paragrafele A. Ca suport al acelei sugestii stau cca. Dvs. care vor fi detaliate în capitolul 11.

”. În momentul în care ajungem la caseta de validare Modificare sporuri [ D/N]. deci prima cifră din cod obiect). Precizăm că.obiect. Multe din acestea nu vor avea nici o relevanţă. pentru că numai astfel veţi beneficia de informaţii şi rapoarte corecte la orice nivel. din punct de vedere al elaboratorului. validăm (deocamdată) răspunsul implicit. În această situaţie validăm N. Legislaţia precizează: ”…la elaborarea devizelor se vor respecta capitolele şi obiectele din devizul general. Un singur exemplu şi acesta se referă la proiectanţi. . Ex. respectiv N (regula 3). aşa cum au fost definite în studiul de fezabilitate. 4. 3: Înscriem spor manoperă=20%. Se observă foarte clar: codificarea corectă este în interesul Dvs. Atragem atenţia că în capitolul 9 sunt prezentate minim 41 rapoarte. Amenajări pentru protecţia mediului. . veţi şti anume când a fost elaborată oferta istorică. Investiţia de bază. Completarea tuturor celor 3 caractere este în interesul Dvs.. Apare preimprimată data zilei. La sfârşitul înscrierii tuturor câmpurilor. având posibilitatea să modificăm orice câmp. ajungem din nou la o casetă de validare: Corect [D/N]. : investiţia de bază (capitolul 4.data. cf. 2.centrală termică. 2. . are următoarele obiecte: -401 . 5. -402 . dacă nu veţi respecta cele de mai sus.clădire A.clădire B. Caseta nu a fost introdusă întâmplător. Amenajarea terenului pentru obiectiv. adică datele înscrise nu sunt corecte şi ciclul de înscriere se reia. puteţi să nu completaţi nimic. Verificând datele înscrise constatăm că am greşit şi nu am introdus sporuri la nivel de deviz. 2. -403 . Noi însă vrem să modificăm numai sporurile.. dar veţi avea mari dezavantaje în valorificarea ulterioară a performanţelor sistemului. Organizare de şantier. Cod alfanumeric din 3 caractere. care este o informaţie pur internă.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz . 4: 17 . Peste ani şi ani (cazul modificării de legislaţie din iunie 1998). deci la caseta de validare Modificare sporuri [D/N] vom valida D (regula 3) şi pe ecran va apărea imaginea din fig. Cu o asemenea mică informaţie au fost rezolvate multe litigii. fig. Prima cifră din cod obiect reprezintă grupa de obiecte sau capitolul din devizul general: 1. 3. Realizarea infrastructurii obiectivului.

La caseta de validare Corect [D/N] validăm D (regula 3). La vizionarea ofertei şi în special a rapoartelor conform acquis CIE. Deci o majorare a consumului fizic şi în nici un caz majorarea tarifului orar. anexe de tip G. 5: B. Aceeaşi explicaţie şi la sporurile de materiale şi utilaje. . După înscrierea şi validarea informaţiilor privind capitolul. Amănunte vor fi expuse cu ocazia organizării unor cursuri. Va apărea imaginea din fig. 6: 18 . . se va înscrie 1. . Acest 20% acţionează la nivelul fiecărei resurse (meserii) la nivelul fiecărui articol. . Nu se va înscrie 01. respectiv capitolul 9. 2. Noţiunea de capitol (în engleza summary). Natural că se începe cu capitolul 1. o ofertă. veţi putea trage unele concluzii preliminare. 2. La înscriere se va respecta regula 4: Regula 4: La cod capitol. Din motive didactice. . Noţiunea de capitol a fost inexistentă în construcţii înainte de 1990 şi a fost preluată din modul de organizare a ofertei vest. . 03. . v-am instalat pe calculator. . etc. stadiu fizic şi număr articol de deviz. pe ecran va apărea imaginea din fig. În prezentul manual am înscris capitolul 8. având ca nume MANNUAL. deoarece am utilizat o ofertă întocmită anterior. 02. apoi 2. 2. majorând consumul (ore) cu 20%. 3.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz Este foarte important să se înţeleagă corect ce înseamnă spor manoperă de 20% la nivel de deviz. reprezintă veriga lipsă între devizul românesc şi oferta utilizată în Comunitatea Europeană (bill of quantities).

respectiv subcapitol. Va apărea imaginea din fig. apoi <Enter>. Noţiunea de stadiu fizic.articolele de ofertă să reprezinte o activitate pentru care resursele semnificative (principale) să fie omogene ca natură. .784/1998: “Proiectanţii vor face o descriere a fiecărui articol de ofertă din cadrul listelor cu cantităţile de lucrări. 8: Imaginea din fig. mai multe culori.din Ord. 6: 19 . tastăm ?. respectiv articol de ofertă.articolele de ofertă să reprezinte o activitate a cărei desfăşurare în timp să se facă cu continuitate. a fost şi este foarte bine definit în toate actele normative. 7: În această imagine unitatea de măsură preimprimată este 911.5.” Înscriem cod stadiu fizic 4 (pentru că am valorificat o ofertă existentă). respectiv articol comasat. Pentru aceasta vom aplica regula 5: Regula 5: Dacă nu ştim ce să înscriem într-un câmp de baze de date. Va trebui să înscriem unitatea de măsură a stadiului fizic. sau fereastra FOX.3. pe segmente tehnologice (să nu fie întrerupte din necesitatea realizării unei alte activităţi distincte de aceasta). apoi tastăm <Enter> (regula 2) şi va apărea imaginea din fig. . se realizează cu respectarea regulii nr. adică procente. 8. 2.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz C. Lucrul în fereastra FOX. în aşa fel încât să dea posibilitatea contractanţilor să includă în articol toate operaţiunile tehnologice necesare a se executa în cadrul acestei descrieri. se numeşte fereastra de baze de date.1. Această fereastră poate fi identificată prin: lipsa unui chenar de delimitare. 2. În conformitate cu art. 2.articolele de ofertă să corespundă unor categorii de lucrări distincte. cu luarea în considerare a următoarelor: . iar cantitatea este 100. Pentru leneşi merge şi aşa. precum şi existenţa unor săgeţi la limita de sus şi jos a ferestrei. Deci ? <Enter>.

După validare text.descriere completă = primul rând + următoarele. se selectează opţiunea cu tastele direcţionale sus/jos. acesta se validează cu <Ctrl> +W. Pentru a avansa în prelucrare. se aplică regula nr. apoi se acţionează tasta <Esc>. Menţionăm că textul poate fi copiat. în spatele descrierii stadiului fizic (sau articol comasat) nu există articole de deviz. va apărea imaginea din fig. . Va apărea o foaie de text. 2. regulii 6. La nivel de stadiu fizic se alege unitatea de măsură care defineşte cel mai corect stadiul fizic. lipit.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz Regula 6: În fereastra FOX.denumire scurtă (primul rând ). cu comenzile <Ctrl> +C şi <Ctrl> + V. Există: . Proiectantul va realiza o descriere clară. etc. 2. 10: 20 . în cazul în speţă metrul pătrat. Din acest motiv descrierea este foarte amănunţită. 9: Nu completăm. va apărea imaginea din fig. Selectăm cf. completă. După înscrierea textului. ajungând uneori să înlocuiască caietele de sarcini. Cu tastele poziţionale sus sau jos ne alegem unitatea de măsură. Trebuie să menţionăm că în oferta vest. Deci <Enter>. vă veţi forma propriul sistem. deocamdată. După câteva lucrări. aşa cum se obişnuieşte în România. care încă nu s-a produs. De ce? Pentru că s-ar putea întâmpla ca această cantitate să fie rezultatul unei măsurători.2. şi care va figura în unele anexe. Această comandă este familiară celor care lucrează în editare de texte. cantitatea.

informaţii minime. Va apărea imaginea din fig. Înscrierea articolului de deviz prin ciclul cel mai simplu. 12: D.11: La număr articol de deviz vom tasta (evident) 1. Va apărea o nouă casetă de validare Corect [D/N]. va apărea imaginea din fig. vom comenta etc. vom reveni. respectiv prin copiere. Va apărea imaginea din fig. 13: 21 . Aceleaşi explicaţii ca şi la deviz cu menţiunea că sporurile se cumulează: deviz (toate articolele) şi stadiu fizic (numai articolele de deviz aferente stadiului fizic marcat).2. Viteză mare. Vom valida N (regula 3). Se pune problema acordării de sporuri la nivel de stadiu fizic. Din acest moment vom parcurge mai multe cicluri. 2.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz şi caseta de validare Modificare sporuri [D/N].apoi <Enter> (regula 2). 2. După validare. Înscriem CG01E1 <Enter> (regula 2).

în caseta Cantitate. 15: Constatăm că este vorba de o listă anexă. 2. La Modificare sporuri [D/N] validăm D (regula 3) Va apărea imaginea din fig. 000. 6).2. Se va deschide o casetă numită Lista-1. După selectare (regula nr. 16: Constatăm că datele articolului de deviz au fost completate cu: lista-1=57. care are codul 10174 (nerelevant pentru utilizator) şi că este vorba de mortar. 2. pentru că de corecta încadrare a acestor articole depinde calitatea ofertei. Fiind vorba de strat suport pardoseli. fig. Va apărea imaginea din fig. înscriem 2110. cu denumirea scurtă a mortarului selectat.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz Vom insista cât se poate de mult în zona articolului de deviz. Pentru început.17: 22 . cf. 2. Nu ştim despre ce este vorba. care poartă numărul de ordine 57. aşa că aplicăm regula 5 respectiv ? apoi <Enter>. iar textul articolului de deviz a fost completat cu un al patrulea rând. 14: apoi <Enter> (regula 2). vom selecta un mortar de ciment. va apărea imaginea din fig.

CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz Înscriem sporurile. cf. 18: Validare D conduce la avansarea prelucrării. ca în fig.20: 23 . 2. După înscriere. va apărea caseta Corect [D/N]. 2. fig. 19: Înscriem din nou datele. Validăm N şi va apărea imaginea din fig. Validare N conduce la reluarea prelucrării începând de la Cantitate.2.

Este cazul documentaţiilor de licitaţii. la începutul ciclului. Înscriem C (construcţii ) cf. Va apărea imaginea din fig. identică cu cea din fig. În al doilea rând. Să parcurgem un alt circuit. din nou. Cu toate dezavantajele. Este adevărat că lista anexă a fost înscrisă asistată de calculator. cum ar fi cazul în care în loc de strat suport pardoseli. mai ales atunci când articolele de deviz sunt impuse. codul articolului de deviz a fost înscris fără asistenţa calculatorului. Putem uneori să fim siguri că articolul nu este corespunzător. ceva mai complex. Ultima casetă aferentă articolului este Se reţine [D/N]. 2. Suntem deci. unde codurile şi descrierile articolelor de deviz trebuie să fie identice cu cele din listele de cantităţi aferente documentaţiei de licitaţie. În primul rând. ceea ce este un lucru bun. acest circuit de prelucrare este cel mai rapid şi poate fi utilizat cu succes. E. 2. 2.11. 21. Înscrierea articolului de deviz printr-un ciclu cuprinzând înscrierea rădăcinii de cod. validăm N (regula 3) şi va apărea imaginea din fig. presupunând că acesta a fost copiat din cărţile existente. În cazul că articolul este necorespunzător.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz Să analizăm prelucrarea realizată la nivel de articol de deviz. 23: 24 . fig. înscriem un articol de geamuri. 2. Revenim la prelucrare. Ceva mai multe informaţii. nu putem fi siguri că articolul de deviz este în conformitate cu necesităţile proiectului. 22: apoi <Enter> (regula 2).

2. 2.20. am tastat o fracţiune din codul articolului. deci parcurgem un nou circuit.23 ne pune la dispoziţie informaţii suplimentare.2.26: 25 . Va apărea imaginea din fig. Nu vom reţine nici de această dată articolul. 2. 24: Selectăm CG01E1 (regula 6). Va apărea imaginea din fig. Imaginea din fig.13 la fig.2. aşa că se va ajunge la fig.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz Cunoscând că articolul de pardoseli se găseşte în cartea C (construcţii).2. 25: Reluăm ciclul urmărind explicaţiile de la fig. Selectăm PARDOSELI (regula 6).

Va apărea imaginea din fig. Informaţiile vor fi totale. după cum se va vedea mai departe. Vom parcurge un alt circuit care.28: 26 . deşi este mai lung. În caseta Simbol înscriem ? apoi <Enter> (regula 5). Va apărea imaginea din fig.27: În caseta selecţie articol deviz înscriem ? apoi <Enter> (regula 5). Înscrierea articolului de deviz printr-un ciclu cuprinzând utilizarea repetată a semnului <?>.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz F.2. ne oferă toate informaţiile necesare.2.

prin selectare succesivă. utilizând regula nr. Selectând articolul de deviz vom ajunge la fig. 6.32: 27 .2.2. pentru că putem analiza toate componentele articolului (resursele).2.2.31: Diferenţa calitativă este imensă.29: si fig.30: S-au parcurs ferestrele cu bazele de date. Va apărea imaginea din fig. Activăm Date generale (regula nr. 1).CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz apoi fig.

Activăm Lista 1-10174. 28 .2. apoi preţurile unitare fixe.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz Aflăm că unitatea de măsură este mp. Activăm Abandon liste(regula 1) şi revenim în meniul de detalieri. iar în cazul articolului studiat. valabile în august 1990. Va apărea imaginea din fig.2. 6) şi revenim în meniul de liste anexe. Nu este cine ştie ce. 31. 2. avem o singură listă anexă şi anume lista anexa având numărul 10174. Va apărea imaginea cunoscuta din fig. Aceasta reprezintă consumul de mortar (în mc) la 1 mp suprafaţă.. Vom reveni în meniul detaliere. dar aici apare o informaţie în plus şi anume cifra 0. Va apărea imaginea din fig. apoi activăm Liste anexe (regula nr.02. 1). Selectăm mortarul necesar (regula nr.34: Această fereastră am mai întâlnit-o în circuitele precedente.33: De aici putem constata că sistemul admite maximum 3 liste anexe.

Va apărea imaginea din fig. Va apărea imaginea din fig.2. activăm Selecţie articol (regula nr. În cazul că articolul nu ne satisface. Va apărea imaginea din fig. 1). 6). Căutarea se face în mai multe cicluri. Revenim în meniu detalieri. 2. dacă cel analizat nu este corespunzător. în fig. până selectăm articolul care ne satisface. Am aflat tot ce se poate şti despre acest articol.35: din care aflăm că la 1 mp.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz Activăm Manopera (regula nr. 31 activăm înregistrare (regula nr. se alocă 0.2. 1). Va apărea imaginea din fig. apoi revenim în meniu detalieri. După alegerea articolului corect.2.36: Analizăm.37: urmând să selectăm un alt articol.2. apoi activăm utilaje (regula 1).35 ore.38: 29 .

Cât priveşte instruirea.toate informaţiile necesare înseamnă atât şi nimic mai mult. Am analizat aproape 50 imagini. . utilizând de fiecare dată una din cele 7 reguli. în următoarea fază. o bună parte din utilizatori renunţând la aprofundarea sistemului. astfel: . etc. grupa de obiecte şi investiţie. De fiecare dată şi în mod intenţionat am omis ceva. Aici problemele sunt complicate. 2. Să analizăm cauzele producerii acestui blocaj: 1. Există o singură soluţie: instruire şi repetare. este nevoie de repetare. iar tastatura-ambreiajul. dar nu au avut ocazia să prelucreze datele pe calculator. acceleraţia cutia de viteze. Este cazul constructorilor care au cunoştinţe solide de elaborare a documentaţiei tehnico economice. deoarece monitorul calculatorului reprezintă traficul. intervine problema asimilării. În cazul imaginii analizate nu s-au afişat apartenenţele devizului la obiect. în sensul că la nivelul articolului se afişează toate informaţiile necesare poziţionării noastre. • se învaţă cele 7 reguli şi se aplică în mod reflex. 38. 2. Contactul cu calculatorul şi cu o nouă meserie. dar până să conduci o maşina fără să realizezi conştient aceste reguli. Comparaţia nu este deplasată. poligon. calcule tehnice. nu sunt necesare. precum şi de elaborare a documentaţiei tehnico economice.se poate vizualiza apartenenţa articolului: la deviz. Contactul cu un sistem informatic necunoscut. bazat pe cerere şi ofertă. 38. să ne amintim de prima lecţie la şcoala de conducători auto. Presupunând că persoana care se instruieşte are minime cunoştinţe informatice. 1. observăm că am luat câteva zeci de decizii. 30 . documentaţia tehnică (planşe. Să revenim la fig. 2. Prin parcurgerea ciclului de la fig. este necesară chiar şi persoanelor care au lucrat în domeniu. Este cazul tinerilor ingineri. 4. la capitol. Iar despre repetare. Din experienţa noastră am constatat că în această fază de instruire se produce un blocaj. . 1 la fig. 5. sau câte or fi. Această facilitate nu este întâmplătoare şi nu reprezintă un moft. având cel mai mare grad de repetitivitate. Din acest motiv aceste imagini au şi funcţia de tablou de bord. că are de exemplu spor procentual la utilaje (în cazul de faţă) etc. 2. . Am parcurs circuitul articolului de deviz de mai multe ori. Din punct de vedere al sistemului. Nu este uşor. datorită repetitivităţii acestui gen de operaţii la un moment dat uităm unde este poziţionat articolul. Contactul cu calculatorul. rezistenţa fiind incredibilă. în această fază. la stadiu fizic. pentru că.se afişează atributele articolului: că are lista anexa. care de fapt sunt mult mai puţine. Probabil că şi acolo există 7 reguli. în ofertă. 11 la fig. pentru a nu încărca capacitatea de memorare a utilizatorului. Propunem ca etapa de instruire de la fig. 2. etc. însă dacă descompunem. li se pot ataşa preţuri şi tarife. Contactul cu un concept nou de elaborare a documentaţiei tehnico economice. se defineşte ca o figură de bază. 3.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz care ne este deja familiară. ca utilizator. 40 să fie repetată de cât mai multe ori până când: • se înţelege logica circuitului şi se memorează imaginile. Contactul cu o nouă meserie (ofertant). caiete de sarcini) este tehnologată prin nişte articole care conţin resurse şi la care. Asemenea figuri sau imagini sunt relativ puţine.

va apărea imaginea din fig. 40 este validată opţiunea Text iar prompterul s-a deplasat în zona 2. Tastăm <Enter>(regula 2). Zona (caseta) de înscriere a conţinutului unui rând (calcul sau text). 2. 2.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz G. 3. Acum vom înscrie în zona 2 “Camere de tip 1 -> 5. partea de sus. Este de la sine înţeles că această comandă se dă înainte de înscrierea cantităţii (sistemul nici nu permite altfel). 40 este minimă şi anume: în fig. 40: Diferenţa între fig. Restul imaginii se împarte în trei zone: 1. Validăm Text + <Enter>(regula 3). având funcţie de tablou de bord. preimprimată. 2. va apărea imaginea din fig. Zona (caseta) de validare a tipului de rând: Calcul sau Text (cu Calcul preselectat). Este momentul să facem cunoştinţa cu antemăsurătoarea asistată de calculator. Ca urmare acestei comenzi. 2. Comandă: se tine apăsată tasta <Ctrl> şi se apasă tasta A. Sub caseta în care se înscrie cantitatea. este scris mesajul <CTRL +A = antemăsurătoare şi reprezintă de fapt o comandă. 39: 3 1 2 Figura 2. 2. 41: 31 . Zona de înmagazinare a rândurilor antemăsurătorii şi de afişare a calculelor. Va rezulta imaginea din fig. 39 este o figură de bază. 2. Intrăm in antemăsurătoare. 39 şi fig. 2. apoi se eliberează amândouă.

90+7. Convenţia de simboluri este: . 20+0.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz 3 1 2 Observăm că textul scris în zona 2 s-a deplasat în zona 3. 42: 3 1 2 Se observă că datele calculate au fost transferate din caseta 2 în caseta 3. adică Calcul. Validăm C (regula 3) şi înscriem: (11. 43: 3 32 1 2 .se utilizează un singur tip de paranteze şi anume ( ). 07+22. La terminarea unui rând de calcul se tastează <Enter> (regula 2). iar opţiunea din zona 1 a revenit la cea preselectată.înmulţire * . 85)*4*7 Efectuăm operaţiile aritmetice sau algebrice. de aceasta data un rând de calcul. 2. ori text. 2.adunare + .scădere . respectiv am scris al doilea rând al antemăsurătorii. Pe ecran va apărea imaginea din fig. imaginilor oferite de fig. conf. Mai observăm că am reuşit să scriem un rând. Se continuă cu rândurile de calcul.împărţire / . Vom continua cu scrierea celui de al doilea rând. 90+2.

Deci Enter în caseta goală. precum şi totalul rotunjit cf. Parcurgem întreg ciclul.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz După cum se observă. se aplică regula 7: Regula 7: Pentru părăsirea unei secvenţe. În partea de jos a imaginii este afişată invitaţia de a tasta <Enter>. Observăm că totalul rotunjit de la antemăsurătoare a fost transferat în ofertă.2. Oare de ce? Răspunsul derivă din conceptul sistemului şi anume prioritatea ofertei faţă de antemăsurătoare. regulilor tehnice . 000 este livrată ofertei iar noi hotărâm să o acceptăm sau să înscriem altă cifră. Nu sunt probleme deoarece l-am parcurs de câteva ori. 2. După efectuarea comenzii.44: Se observă: terminarea calcului şi afişarea totalului cu cifre întregi şi 3 zecimale. Vom aprofunda în altă secvenţă. urmând să apară imaginea din fig. Adică cifra 2100. La sfârşitul ciclului imaginea arată ca în fig. Observăm că rândurile sunt numerotate (caseta 3 dreapta). Mai observăm că prompterul se află în caseta cantitate. 2.în plus la trei cifre semnificative. La terminarea tuturor operaţiilor aferente unui articol (calcul şi text) şi pentru a trece mai departe (alt articol). pe ecran va apărea imaginea din fig. Notăm numărul rândului şi deocamdată atât. pe caseta (câmpul ) secvenţei respective. 45: imagine arhicunoscută. noi avem acces (deocamdată). 46: 33 . cu condiţia ca in caseta sa nu existe nici o informaţie. 3 ? Deocamdată localizăm greşeala. 1 şi nr. se acţionează tasta <Enter >. numai la casetele nr. 2. Ce se întâmplă dacă vrem să facem corecturi în caseta nr.

crt. Va apărea imaginea din fig. următor la articolul de deviz. se alocă automat nr. fig. 3). 2. Completăm datele pentru articolul 2 trecând prin antemăsurătoare.47: Observăm că prin program.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz Validăm că articolul se reţine (regula nr. cf. 2. 48: 34 .

Vom proceda astfel: . Dar noi nu vrem să continuăm. 2. va apărea imaginea din fig. 49: cu alocarea automată a numărului curent 3. 2. 50: Acum scriem numărul curent 1 ca în fig. Imaginea va arata ca în fig. 51: După tastare <Enter> (regula 2). 2. Ne-am adus aminte că la numărul curent 1 avem greşeli. precum şi omisiuni.golim caseta. 2. va apărea imaginea din fig. 52: 35 . acţionând tasta <Delete>.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz După terminarea ciclului aferent articolului 2.

2. Tastăm M (modificare) şi pe ecran va apărea imaginea din fig. 2. Pentru aceasta ne poziţionăm pe ultimul rând şi tastăm <Enter>(regula nr. va apărea imaginea din fig. 3. După tastare <Enter> (regula 2). iar din punct de vedere al operării avem o fereastră tip meniu. 1). . 56: 36 . 55: În acest caz am vrut să adăugăm un rând cu cantitatea minus doi. 2.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz Se observă că pe ultimul rând există o lista de comenzi.rândul marcat apare sub caseta numărul 3. 1. 54: Se observă : .Vor apărea casetele 1 şi 2 şi efectuăm calculul ca şi în fig.pe ultimul rând apare o casetă de validare. Va apărea imaginea din fig. Să spunem ca vrem să adăugăm un rând la sfârşit. Operaţiile în fereastra tip meniu se realizează conform regulii nr. 2. 53: Acum avem acces la caseta nr. Validăm Adăugare jos (regula 3).

şi pe ecran va apărea imaginea din fig. După terminarea rândului de calcul şi tastare <Enter>.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz cu înscrierea a încă unui rând. 2. 59: 37 . 1). Vom corecta numai prima cifră şi anume în loc de 11. 58: Am executat toate modificările şi completările şi dorim să părăsim articolul. Va apărea imaginea din fig. conform cu. Pentru aceasta tastăm <Enter>. conţinutul calculului din caseta 2 îl înlocuieşte pe acel din rândul 1 al casetei 3. 2. 90 vom scrie 12. 90. 2. Ne poziţionăm pe primul rând şi tastăm <Enter>(regula nr. 57: Validăm M (modificare). fig. În acest moment apar casetele 1 şi 2. În continuare dorim să modificăm calculele la primul rând. validăm X (exit).

2. 61: fig. După terminarea ciclului. Aplicând regula nr. 2. Intrăm în procedura de ieşire. Ieşim din articol tastând T (terminare) şi va apărea imaginea din fig.2. 62: 38 . vor apărea succesiv imaginile din fig. observăm că nu se generează un nou număr curent. însă am obosit. 7 (<Enter> pe câmp gol).CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz imagine arhicunoscută. 60: Ar trebui să continuăm cu numărul curent 3.

se definesc două zone: . În această fază vom repeta cuvânt cu cuvânt ce am menţionat la începutul părţii a II-a: În prelucrarea. 64: respectiv meniul principal. În această zonă. oferta numărul 1 trebuie să fie transferată în altă zonă şi anume în: 39 . Prin aceasta zonă de lucru vor trece una. deci pentru a face loc. Zona de lucru este una singură şi în ea se prelucrează simultan o singura ofertă. ofertei numărul 2. 2. sute de oferte. tot aici sistemul efectuează prelucrările necesare. stocarea şi regăsirea ofertelor. se realizează înscrierile de date.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz fig. zeci.zona de lucru. Sistemul marchează un asterisc prin care se confirmă executarea operaţiei de introducere articole de deviz. 63: şi fig. două. să zicem. 2.

Vom activa.zona de depozitare. abandon [S/A] este un mesaj de avertizare. suprascriere. Acest mesaj apare numai la a doua arhivare şi în continuare şi se datorează 40 . după caz. 2. H. la terminarea unei sesiuni de lucru. Odată oferta finalizată sau. Va apărea imaginea din fig. 65: Activăm C (regula 1). 2. 67: Mesajul Director existent. oferta se arhivează în zona citată. Va apărea imaginea din fig. 1). Ca regulă generală: arhivarea se poate realiza în orice fază a procesului de prelucrare. Va apărea imaginea din fig. Arhivarea ofertei la terminarea unei sesiuni. 2. deci Arhivare ofertă (regula nr.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz . 66: Înscriem 2173 (codul ofertei ) sau orice şir de caractere (maximum 8).

2. Va apărea imaginea din fig. va apărea imaginea din fig. 2.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz faptului că la întocmirea manualului de utilizare s-a lucrat cu o ofertă reală. care a mai fost salvată de nenumărate ori. 70: În această figură se pune la dispoziţie o rubrică pentru observaţii. eu validez C numai pe dischete. 68: În funcţie de spaţiul disponibil. Validăm S (regula 3). 3): . După părăsirea secvenţei va apărea imaginea din fig. 3). 71: 41 . Personal. declarat de sistem. validăm T sau C(regula nr. 2.N pentru posesorii versiunii 4. dar care transmit oferte persoanelor ce deţin versiuni anterioare. .D pentru posesorii versiunii 4. Va apărea imaginea din fig. 69: Mesajul refacere antemăsurătoare din oferta [D/N] se validează (regula nr. După validare. 2.

2. Validăm N (regula nr. Dar. 1). ce se întâmplă? Noi am arhivat chiar în secvenţa precedentă! Răspuns: un ultim mesaj al sistemului pentru cei care încă nu au arhivat. 72: adică meniul principal.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz Tastăm <Enter>si va apărea imaginea din fig. 72 prin caseta de validare Arhivare oferta [N/D]. 2. 73: care diferă de fig. Va apărea imaginea din fig. 2. Asteriscurile marcate în stânga submeniurilor atestă parcurgerea respectivelor faze. 74: 42 . 3) şi va apărea imaginea din fig. Activăm Terminare procedură (regula nr. 2.

În această zonă vom regăsi datele şi prelucrările realizate în sesiunea anterioară.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz Validăm Exit (regula nr. 2. spre deosebire de Word. Mai precis. . această ofertă staţionează atât în zona de lucru cât şi în zona de depozitare. 1. Întrucât nu s-a explicat (încă) transferul unei oferte din arhivă în zona de lucru. se va proceda ca mai jos. I. la deschiderea ofertei. La reluare se parcurge ciclul începând cu fig. 75: Înscriem succesiv ? <Enter>(regula nr. Foarte important! Cu ocazia deschiderii ofertei vom avea acces în zona de lucru. Imaginea cunoscută se completează cu o caseta de validare Modificare. 76: 43 . Reluarea unui ciclu de prelucrare Peste câteva zile reluăm ciclul de elaborare al ofertei. 3. capitolelor. 1. fig. după care activăm submeniul Introducere articole de deviz (regula 1). 1. 3) şi am ieşit din sistem. Aşa cum am precizat în capitolul 1. ca şi în fig. nu ni se pune la dispoziţie o pagină goală. Vor apărea succesiv ferestrele de baze de date din care se selectează (regula nr. si la terminarea ciclului ajungem la articolul 2. 2. ştergere [M/S]. Va apărea imaginea din fig. 1. 2. stadiilor fizice si articolelor de deviz. 6) poziţiile dorite. Validăm M. 5) in casetele destinate devizelor. fig.

Validăm M şi va apărea imaginea din fig.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz Observăm în partea de jos rândul de opţiuni posibile şi o casetă de validare. adică ne aruncă în antemăsurătoare. 77: . 2. 78: Completăm în caseta 2 cantitatea modificată şi la comanda <Enter>(regula 2) va apărea imaginea din fig. 2. apoi <Enter>(regula 1) Apare imaginea din fig. 79: 44 . Ne poziţionăm pe rândul de calcul. 2.

3.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz cu cantitatea modificată transferată în caseta nr. Ne poziţionăm pe oricare rând din caseta 3 şi tastăm <Enter> (regula nr. 82: 45 . 3). 2. Va apărea imaginea din fig. 2. 80: Validăm X (regula nr. Dorim să părăsim articolul. 81: Se parcurge întreg circuitul articolului. La terminarea ciclului se validează operaţia de ieşire din articol validând T (regula nr. 2. 3) şi va apărea imaginea din fig. 1) Va apărea imaginea din fig.

La terminarea ciclului nu acceptăm numărul curent următor ci tastăm din nou 3(regula 2). avansul automat al numărului curent nu mai funcţionează. care este identică pentru primele 3 articole. Tastând <Enter> ajungem la liste anexe. Nu suntem trimişi în măsurătoare. respectiv să înlocuim parchetul de fag cu parchet de stejar. atenţie. 2. dar cu toate datele înscrise. Parcurgem întreg ciclul articolului. 83: dar. apoi tastăm ? (regula 5) ca în fig. pur şi simplu cifra 2130. ca şi în fig. Foarte mare atenţie. Singurul efect este luminarea casetei cantitate şi apariţia prompterului pe această casetă.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz În cazuri de modificare. respectiv articolul 3. 2. Va apărea aceeaşi imagine din fig. 3). pentru că la acest articol nu există antemăsurătoare. nu vom intra în antemăsurătoare. 83. Vom înscrie un nou articol de deviz. 000. în caseta de validare vom valida M (regula nr. Sunt cazuri în care toate articolele se înregistrează în ofertă fără a trece prin antemăsurătoare. golim caseta.84: 46 . 2. ci vom înscrie. Pentru aceea. Intenţionăm să modificăm listele anexe. Acesta este un ciclu de ofertă.

2. 2. Repetăm operaţia pentru caseta Lista-2 . 86: Selectăm frizuri (regula nr. 2. 4. 6). imaginea se modifică ca şi în fig. 2. Vom înscrie un nou articol de deviz şi anume art. Va apărea imaginea din fig.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz şi va apărea imaginea din fig. 87: Terminăm ciclul. 6) şi va apărea imaginea din fig. Nu vom apela la antemăsurătoare. Validăm T. 85: Selectăm parchetul (regula nr. În momentul în care tastăm cantitatea.88: 47 .

90 caseta cantitate este luminată. 90: În figura 2. ca în fig. 91: 48 . 2. 2. Modificăm cantitatea. Terminăm ciclul şi sistemul avansează automat numărul curent. fiind prezent şi prompterul. ca în fig. Vom parcurge un ciclu complet de antemăsurătoare ca în fig.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz respectiv dispare mesajul <Ctrl> + a = antemăsurătoare. 89: După terminarea măsurătorii rezultatul rotunjit se transferă în ofertă. 2.

În momentul când tastăm <Enter>(regula nr. Validăm D (regula nr.9 înscriem cantitatea conform cu imaginea din fig. Nu mai avem de înscris nici un articol. Putem să modificăm arbitrar în ofertă rezultatele unei măsurători.1 la 2. 3) şi terminăm ciclul. 2. 92: care conţine caseta de validare Se renunţă la 5 linii antemăsurătoare [D/N]. 93: 49 . Am amintit că în ierarhie oferta bate măsurătoarea (pentru că în ofertă sunt valori). Ultimul lucru şi foarte important este să înscriem cantitatea aferentă stadiului fizic. Reluând secvenţa descrisa in figurile 2.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz Înseamnă că noi am anulat rezultatul unor calcule şi am scris o cifră cu de la noi putere. Părăsim secvenţa cu regula nr. 2. însă sistemul ne avertizează că prin această acţiune se pierd un număr de linii de măsurătoare. pierderea fiind definitivă. 2) va apărea imaginea din fig. Înscrierea cantităţii declarate pentru stadiul fizic se realizează numai după definitivarea calculelor la nivel de articol de deviz. 7.

Memorii tehnice şi caiete de sarcini. Liste de cantităţi. Planşe de execuţie. Să explicităm.vas de expansiune. Documentele de proiectare în faza PT sunt: 1.94. O legislaţie contradictorie prevede că furniturile de la punctul 1sunt materiale.robineţi. J. etc. • instalaţii etc. Din acest motiv este neproductiv ca fiecare firmă de proiectare să-şi creeze colective de elaborare a documentaţiei economice. 4. În prezent acest lucru nu este posibil. vom începe cu un exemplu şi anume executarea unei instalaţii de încălzire.95.boyler. respectiv fig. Să revenim la listele de cantităţi şi să anticipăm că acestea reprezintă o ofertă tehnică bazată pe resurse. Devize de tip special: liste procurare utilaje şi / sau liste cu dotări Pentru cei care nu au experienţă în investiţii. Note de calcul.fitinguri. iar cele de la punctul 2 sunt utilaje.2.piese de susţinere.radiatoare.: activăm întreţinere fişiere (regula 1).ca şi resurse . 2.Cazan. Din meniul principal. • rezistenţă. urmând procedurile descrise.Ţevi. Multe din noile firme private de proiectare sunt dimensionate pe specialităţi: • arhitectură. legislaţie etc.gândirea proiectantului de la punctele 2. Acestea sunt formate dintr-o mulţime de reţete (articole de deviz) care cuantifică fizic . Cu aceasta s-a încheiat înscrierea articolelor de deviz. 4. 3. alt capitol etc. cum este cea care vă prezintă prezentul manual şi care are specialişti pregătiţi în toate domeniile. 3. etc. Până în 1990 cele 5 tipuri de activităţi se organizau pe ateliere aparţinând marilor institute de proiectare. Fără comentarii în elaborarea documentaţiei economice. 5. s-a încheiat şi activitatea care aparţine proiectantului.Va apare imaginea din fig.2. Tehnologii de execuţie. În asemenea situaţii se apelează la firme specializate. inclusiv preţuri. Într-un fel. fiind în exprimare valorică purtătoare de cheltuieli indirecte şi profit.: 50 . 2. apoi se arhivează. iar valabilitatea ei în timp nu depinde în mod direct de evoluţia preţurilor. Cumpărăm de la un furnizor: 1.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz Se trece la alt stadiu fizic. care nu sunt purtătoare de cheltuieli indirecte şi profit.

98.2.Vom înlocui aceasta cu cifra 3001.: Selectăm devizul UTILAJE LIFTURI. Va apare imaginea din fig.2. Va apare imaginea din fig.: 51 .2. lucrări 449 este înscrisă cifra 130.97.ca în fig.: Se observă că în caseta categ.96.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz Activăm devize şi obiecte.

Diferenţierea se va efectua abia la elaborarea listelor ( vezi capitolul 9).La acordarea preţurilor (vezi capitolul 4) vor fi tratate ca şi restul materialelor.CAPITOLUL 2 Introducerea articolelor de deviz Practic devizele de utilaje sau dotări au ca articole coduri de materiale (vezi capitolul 17-opţiuni adăugare materiale). cu acordare de cheltuieli de transport şi manipulare. 52 .

Precizări privind modul de lucru în manualul de utilizare. B.8. Din acest moment veţi lucra interactiv.Cu această ofertă veţi lucra în capitolele 3. Vom parcurge.3. Din fig.: . paşii necesari pentru transferul ofertei din arhivă. am parcurs şi noi aceiaşi paşi. pe care aţi arhivat-o cu numele director 2173. Explozie resurse. B. aţi introdus articolele aferente unei minioferte.7. Dvs. utilizând oferte didactice digerate de elaboratorii manualului.Din motive de calitate a manualului de utilizare şi de asigurare a unui mod unitar. în continuare.CAPITOLUL 3 SELECTARE CONTINUT OFERTA În acest capitol: A. oferta 2173DIDA nu se arhivează. grupe de devize).4. dar oferta am arhivat-o cu numele director 2173DIDA. A. Precizări privind modul de lucru în manualul de utilizare.1. Selecţia integrală sau parţială (pe devize. Din acest moment veţi lucra interactiv utilizând oferte didactice digerate de elaboratorii manualului. Transfer ofertă din arhivă (Open) C. Transfer ofertă din arhivă (Open) În capitolul 2 ne-am însuşit tehnica de arhivare a unei oferte.6.5. În primele 2 capitole. Atenţie! Din motive didactice.

2.3.3.3.5.: Activăm C (regula 1).CAPITOLUL 3 Selectare conţinut ofertă Activam Iniţializare ofertă (regula 1.Va apărea imaginea din fig.3. În cazul în care sistemul informatic v-a fost livrat pe CD veţi activa D (sau E.: Activăm oferta integrală (regula 1). grupe de devize) 54 . C.4. Va apărea imaginea din fig.Va apărea imaginea din fig.).: Navigăm şi căutăm oferta 2173DIDA (regula 1).Se va produce transferul.). după care vom reveni la fig. Selecţie integrală ori parţiala (pe devize.3. etc.1.: Validăm S (regula 3).3.Va apărea imaginea din fig.

Din meniul principal cf. • transport. Va apărea imaginea din fig. Prima opţiune nu necesită explicaţii. Matematic această selectare reprezintă o aplicaţie de mulţimi. 2. 55 . Sa explicăm noţiunea de selectare conţinut ofertă. vom avansa în ciclul de elaborare a documentaţiei economice. oferta se arhivează. Va urma o procedură de dialog de validare a corectitudinii selecţiei.: Putem selecta oferta în întregime (preluare integrală). • manoperă. • utilaje. 1.CAPITOLUL 3 Selectare conţinut ofertă În capitolul anterior s-a avansat noţiunea de ofertă tehnică bazată pe resurse şi anume resurse în unităţi fizice (materiale. 3. utilaje transport etc). Activăm preluare integrală. cu asterisc la submeniul “selectare conţinut ofertă”. : activăm submeniul Selectare conţinut ofertă (regula nr. Foarte important! Calculul de selecţie conţinut ofertă se reia ori de câte ori se produc modificări în articolele de deviz. Pentru simplificare. Rezultatele obţinute ca urmare a selecţiei de devize nu se arhivează. sau putem selecta numai anumite devize.3. Noi am denumit această operaţie ca o explozie. după care se revine în meniul principal. 1). respectiv finanţare. procedura de extragere a resurselor din articolele de deviz prelucrate. Înainte de selecţie devize. ca: • introducere de noi articole. trebuiesc luate unele măsuri de precauţie. iar mulţimile de sosire sunt patru grupe de resurse: • materiale. afişarea rezultatelor prelucrării (număr devize si resurse). manoperă. 6. în care mulţimile de plecare sunt articolele şi resurse aferente. fig. se procedează astfel: 1. În ceea ce priveşte selectare de devize. Odată cu crearea resurselor valorice.

modificări în reţetele articolelor (vezi întreţinere fişiere). ştergere articole existente. modificări de sporuri. 56 . modificări liste anexe în articole existente.CAPITOLUL 3 Selectare conţinut ofertă • • • • • modificări de cantităţi în articole existente.

Înscrierea unui preţ de material în fişierele permanente de baze de date. Calculul preţului mediu ponderat. Comenzi automate imperative şi brutale. preţuri. prin preluare preţuri existente în bazele de date. O facilitate specială. furnizori. Ataşare automată de preţuri materiale. cu posibilitate de selectare a furnizorilor. Consecinţe. la unele materiale preţul se va ataşa automat prin înmulţire cu anumiţi coeficienţi. propriul scenariu). Calculul manual al cheltuielilor de transport şi manipulare (pentru fiecare material. pe parcursul elaborării ofertei fără a intra în subsistemul de materiale. A3. La terminarea operaţiei de selectare conţinut ofertă. C. : . B. 4. D. Din lipsă de informaţii ori din alte motive. transport şi manipulare. O nouă facilitate. A1. pe ecran avem imaginea meniului principal din fig.CAPITOLUL 4 PRETURI MATERIALE În acest capitol: A. în ipoteza existenţei mai multor furnizori pentru acelaşi material. ca procent din valoarea de procurare a materialelor. 1. Ataşare manuală de preţuri materiale. de înscriere a cheltuielilor de aprovizionare. A2.

Selectăm primul material (regula 6). Pentru început vom ataşa preţuri manual (evident). Va apărea imaginea din fig. 4. A. Validăm D(regula 3). activând sortare cod material (regula 1). : 1 2 3 4 5 6 N 58 . : Sistemul oferă mai multe opţiuni de ataşare preţuri materiale Din conţinutul imaginii se observă că preţurile materialelor se pot ataşa: • manual. Urmează dialogul: acces direct sau secvenţial [ D/S ]. 3.CAPITOLUL 4 Preţuri materiale Activăm preţuri materiale (regula 1). cu posibilitate de selectare a furnizorilor. va apărea imaginea din fig. • automat. cu acces într-o fereastră de bază de date FOX. Ataşare manuală de preţuri materiale. 4. : Avem extrasul de materiale. Va apărea imaginea din fig. 4. 2. 4.

Asemenea figuri sau imagini sunt relativ puţine.preţuri şi data valabilităţii. . să zicem. denumire material. suficienţi furnizori. . Dar să extindem raţionamentul. sunt afişaţi furnizorii materialului 0562357 “Mortar de ciment M100-T”. Am introdus doi furnizori fictivi cu caracteristici de mare. Următoarea raţiune de a utiliza furnizori şi preţuri fictive ţine de deontologia profesională a firmei noastre. 4. denumire material aferent ofertei. În cazul oţelului beton. Se observă că preţurile furnizorilor reali sunt de mult depăşite. denumire material. identic cu codul aferent rândurilor 1 şi 3.4.Napoca să Cluj. la comanda <Esc> s-a generat automat fig. rândul 3 nu are nici un rost. material de bază. Preţurile reale ale furnizorilor reali sunt publice şi se obţin la cerere.rândul 2: cantitate totală ofertă. ci al unui material asemănător. însă. rândul 3 conţine o facilitate ascunsă. .rândul 1 şi 3 conţin aceleaşi informaţii. comparabil ca preţ (dacă avem noroc). Prin validare D(regula 3). respectiv cazul din fig. La prima vedere. 4. atenţie. .rândul N conţine cod material şi alte informaţii privind furnizorul şi preţul unitar (vom reveni). 3. nu al materialului aferent ofertei.rândurile 6->N: informaţii din baza de date privind: . din care (teoretic). . nu al materialului aferent ofertei. . unde. . Dar. Să aprofundăm: . deci.rândul 1: cod material. din două raţiuni.furnizori. furnizori şi preţuri. Din acest motiv aceste imagini au şi funcţia de tablou de bord. imaginea din fig. Prima raţiune este cea didactică. funcţie de furnizori. cu: . ci al unui material asemănător. În cazul primului material am avut preţuri şi furnizori din belşug. imposibil de realizat.CAPITOLUL 4 Preţuri materiale Din punct de vedere al sistemului. -SC MARE şi TARE SRL. Dar.4. denumire material.rândul 4 si 5: cap de tabel privind materiale. Acesta este cazul ideal. La materialul din ofertă. .rândul 3: unitate de măsură. -SC TARE şi FRUMOS SRL. atenţie. Cazul ideal este.rândul 1: cod material.Someş Balastiere Cluj. în sensul că noi am alimentat sistemul cu toate preţurile. unde. se va poziţiona. În imaginea din fig. -TCI Cluj. constituie o performanţă a sistemului. avem ce alege. în imagine apar o parte din aceştia: . însă foarte puternică. unitate de măsură. . sistemul se poziţionează pe cel mai apropiat cod de material care are preţ. pe oţel beton OB 37 DN 16 (tot este ceva). având cel mai mare grad de repetitivitate.rândul 3: unitate de măsură. se va crea o linie de dialog (nu ataşăm imagini) Apelare fişier preţuri [ D/N ]. Să revenim la fig. . 4. În cazul (de faţă).Construcţii Feroviare Cluj.rândul N: conţine cod material şi alte informaţii privind furnizorul şi preţul unitar. Nu cunoaştem alte sisteme informatice în investiţii care să ofere aceste facilităţi. . . Să analizăm această imagine rând cu rând: . se defineşte ca o figură de bază. 59 . preţ catalog (august 1990). .Furnizor de referinţă. Posibilitatea de a alege pentru fiecare material preţul cel mai convenabil. În realitate.ACI Cluj. 4. 4. tare şi frumos.rândul 2: cantitate totală oferta. unitate de măsură. Avem. la care sistemul nu dispune de preţuri.materiale.baza legală.4. . Sunt preţuri de vânzare (pentru terţi). teoretic. 4. Se va reface fig.SCCA Constructorul Cluj. 4. ar trebui să avem preţuri. Să presupunem că materialul fără preţuri este oţel beton OB 37 DN 14. . deoarece pe aceşti furnizori am introdus preţuri care să fie un suport pentru manualul de utilizare. comparabil ca preţ. preţ catalog (august 1990). .4: . deoarece informaţiile se regăsesc în rândul 1.

aferent furnizorului selectat. nu vom apela la arhivă şi vom valida N (regula 3). deci şi al mortarului.5. imaginii din fig. Ele vor fi stocate într-o arhivă de preţuri. Din motivele expuse mai sus. La aceeaşi dată elaborăm o situaţie de lucrări pe luna iunie. vom apela la arhiva de preţuri şi vom înscrie în prelucrare preţul anterior. aplicând regula 6. are o funcţie mult mai importantă şi anume de tablou de decizie. Validăm D(regula 3). Aceasta nu înseamnă că preţurile introduse anterior vor dispărea. La 1 iulie. dar vom comenta noţiunea de arhivă preţuri. La introducerea preţului. Să revenim la fig. Cu taste poziţionale sus. la care se poate apela în cazuri speciale. Selectăm furnizorul 25001 (denumire SC MARE şi TARE . În acest caz. : 1 2 3 4A 60 .4. înseamnă că. Va apărea o linie de dialog apelare arhivă preţuri [ D/N ].CAPITOLUL 4 Preţuri materiale dacă un furnizor de betoane ar participa la o licitaţie. aşa că este o iluzie să ne bazăm la licitaţii pe preţuri publice ale producătorilor de materiale de construcţii care în acelaşi timp execută lucrări de construcţii montaj.vezi ultimul rând). trebuie să alimenteze sistemul de preţuri. ne poziţionăm pe furnizorul care este convenabil ofertei în speţă. calitatea produsului şi seriozitatea furnizorului. 4. Sunt multe criterii. preţul cimentului s-a modificat. fie vrem să amânăm ataşarea de preţ. dar nu ultimul.4. O persoană fizică sau juridică ce se doreşte bine informată.: Dacă validăm N. Recalculare [ D/ N ] cf. În acest exemplu. Nu vom afişa imaginea. 6. În al treilea rând. sistemul oferă ultimul preţ introdus. cu răspuns implicit N. În primul rând preţul cel mai scăzut. va practica cu totul alte preţuri. Am specificat că imaginea din aceasta figură are şi funcţia de tablou de bord. În al doilea rând preţul betonului + transportul (are furnizorul auto special pentru transport beton ?) să fie cel mai scăzut. Va apărea imaginea din fig. jos. La elaborarea unei oferte. sistemul va pune la dispoziţie ultimul preţ. Înscriem noul preţ. fie că vrem să părăsim sistemul. Să exemplificăm. 4.

.600. ni se livrează nişte informaţii. care nu au fost înscrise în bazele de preţuri şi care pot fi înscrise pe loc. Ex: la cantităţi mari. . 4. Se observă avantajele existenţei unor baze de date la zi şi anume că preţul unitar selectat se transferă în tabelul de calcul. 6. S-a notat 4A şi nu 4.ne aflăm pe caseta cu 42.1. Pare inutil. deoarece se mai oferă o facilitate. Luaţi un creion sau pix şi încercuiţi această casetă.4. Din acest motiv.ne aflăm pe caseta cu 1. exersaţi şi această facilitate.000.cantitatea totală. rândul 3 funcţionează ca un contor şi oferă elemente decizionale pentru stabilirea oportunităţii de alegere a furnizorilor. . deoarece.). La început. 8. .valoare. O nouă facilitate. pe care o puteţi verifica. .Urmează o linie de dialog corect [ D/ N ]. . mijloacelor de transport etc.7: 1 2 3 4A Va apărea imaginea din fig. Este cea mai banală. Calculul preţului mediu ponderat.1.preţ livrare. o parte se aprovizionează cu un preţ. unitate de măsură.rândul 4A: . vom numerota şi explica fiecare rând: . Tastăm <Enter >(regula 2).00. Tastăm <Enter >. A. . Avizăm sau modificăm preţul de livrare cf. inclusiv. alta cu alt preţ. Semnificaţia acestei casete: informaţii de ultimă oră.rândul 2: cantitate totală ofertă.CAPITOLUL 4 Preţuri materiale Imaginea din fig. .preţul unitar al furnizorului selectat.rândul 3: . . 4. deoarece cantitatea totală rezultă din prelucrare automată. Tastăm 1. Aparent. Prin prelucrare automată se va calcula un preţ mediu ponderat. prin aplicarea unui coeficient de corecţie la preţul existent. când veţi stăpâni sistemul. acest rând nu va mai fi editat. După un timp. dar ajută foarte mult. în ipoteza existenţei mai multor furnizori pentru acelaşi material Cu încetinitorul: .ne aflăm pe caseta cu 404532. : 61 . Până la rândul 4A. care în final va ocupa un ecran întreg. toate acestea sunt zero (încă nu am început recalcularea).00-coeficient de multiplicare implict=1.0 (de ex.rândul 1: cod material. distanţele fiind şi ele diferite. şi următoarele se vor constitui într-un tablou de bord şi tablou de decizie. în varianta finală a tabloului de decizie. imaginii din fig. Acesta este preţul unitar selectat din bazele de preţuri. Pe parcursul elaborării preţului. . denumire material.preţ ofertă. preţ catalog (august 1990). repetitivă şi plictisitoare manevră.

cărămidă. Se are în vedere că: . în principal cu distanţe mari de transport. în special pentru lucrările din bugetul de stat.Va apărea imaginea din fig. comparate cu preţurile de factură loco furnizor. : 1 2 3 62 . vom declara cota de aprovizionare = zero. Să rememorăm cele enunţate privind cota de aprovizionare: Aici fiecare ofertant trebuie sa-şi stabilească o definiţie proprie a cheltuielilor de aprovizionare. O cotă de aprovizionare aplicată global pe bază de negocieri. Ex. obiecte sanitare. dacă o lucrare se compune numai din betoane şi cărămidă.facturile la transportator se plătesc (de regulă) lunar. urmând ca acel procent mediu să fie aplicat numai pentru materiale având distanţe de transport mai mari. Mai mult. pentru Cluj: beton. materiale din import cu preţ loco Cluj etc. În această ipoteză vom scoate din calcul materialele aprovizionate loco. cota de aprovizionare va fi zero (ca o condiţie de câştigare a unei licitaţii). Avizăm sau modificăm cota de aprovizionare.CAPITOLUL 4 1 2 3 4A Preţuri materiale Ajungem la caseta cota aprovizionare. faianţă. Pentru materialele citare. Atenţie! Sunt investitori care nu acceptă cota de aprovizionare. 4. 9. Pentru a creşte gradul de aproximare. este indicat ca procentul să se refere la materiale care se aprovizionează din alte localităţi. În contabilitate preţurile de aprovizionare şi transport (până la depozitul central). pot conduce la un procent mediu la nivel de firmă. care se poate actualiza lunar. Dar această cotă de aprovizionare reprezintă o prezumare a unor cheltuieli. . b. De aici se vede clar necesitatea diversificării procentului de aprovizionare de la material la material.facturile la furnizor se plătesc la ridicarea mărfii. pe care în datele generale am declarat-o zero. Avansăm(regula 2). Criterii sunt mai multe: a.

prin preluarea fără discernământ a elementelor declarate în datele generale. 10 ni se furnizează primele elemente de calcul transport şi anume CF: .500 to. În aceasta fază se ia decizia modului de calcul al cheltuielilor de transport. 4. Tractoare pe şenile.ţevi construcţii şi instalaţii-ml. Autocarosat pentru transport material uşor. Decidem M (regula 3). 4.Va apărea imaginea din fig. .obiecte sanitare-buc.CAPITOLUL 4 Preţuri materiale A. Există 2 casete de decizie: . 4. La betoane şi mortare este un caz unicat. propriul scenariu). Aplicând regula 5 aflăm: 1. 5. Autobasculante. 4. Autoremorchere > 20 tone.masa = 106. Vom reveni la calculul transportului pe calea ferată la următorul material. Tractoare pe pneuri. Caseta de dialog oferă 2 posibilităţi: . Atenţie! Preţurile unitare se referă la o unitate de măsură. 7.grupa transporturi auto. Autocarosate pentru transport material greu.Sistemul alocă automat zero. În baza datelor din fişierele permanente sistemul calculează masa în tone.grupa fracht=0 (preluată din TLM-ul condensat). . după cum urmează. adică nu se transportă prin CF.manual. 63 .2. 6. . Deocamdată avansăm şi va apărea imaginea din fig. 11: 1 2 3 4 5 6 7 care indică începutul procedurii de calcul pentru transportul auto. Ex: . precum şi al manipulărilor manuale şi mecanice. respectiv începutul rândului 7 din tabelul de decizie. 2.faianţă-mp. . 10: 1 2 3 4 5 6 În fig.beton-mc. . Calculul manual al cheltuielilor de transport şi manipulare (pentru fiecare material.automat. 3. Autoremorchere < 20 tone.

Mai mult. În cazul betoanelor şi mortarelor. Datorită uzurii şi datorită depunerii unei cruste de beton în interiorul malaxorului. consultând tarifele transportatorilor. pentru fiecare material şi în special pentru materialele cu pondere. După parcurgerea secvenţei. Autospeciale amenajate. Acest tarif provine de la preţul 449 (preţ august 1990) aferent lui TRA06A12. dus întors). 4. 9. pe ecran va apărea imaginea din fig. 4 to/mc =14546 lei/to. După avizarea tarifului.CAPITOLUL 4 Preţuri materiale 8. Comparăm cu 26000 lei/to. la dreapta. Distanţa auto a furnizorului se comunică în fişierul de furnizori. va apărea imaginea din fig. care se înmulţeşte cu coeficientul de multiplicare declarat în datele generale. Prin această procedură am făcut corecţii faţă de coeficienţii comunicaţi în datele generale. va apărea imaginea din fig. această capacitate a scăzut. Vom reveni la următorul material.00 şi care reprezintă tarif=26000 lei/to (la distanţa de 12 km. Calculul va fi: 8000 lei/km x 12 km x 2 (dus întors) : 5. Alături. 4. cu creşterea preciziei prelucrării. Autobetoniere. În datele generale am declarat distanţa de la depozitul central la obiect=12 km. noi nu avem posibilitatea tehnologică de a transporta beton în permanenţă la capacitatea maximă. atunci când erau noi. Se validează acel mijloc auto care corespunde necesităţii şi/sau posibilităţilor ofertantului. Este indicat ca. să se facă o verificare a acestui tarif. 12: 1 2 3 4 5 6 7 cu prompterul pe o casetă luminată. După validare.5 mc. transportatorul indică un preţ pentru CIFA de 8000 lei/km. Un constructor cu experienţă ştie că autospecialele de transport beton aveau capacitatea de 5. Această distanţă este afişată în casetă. care reprezintă distanţa comercială auto de la furnizorul de betoane. : 64 . se afişează cifra 5. Vom lua o decizie şi vom înscrie tariful corespunzător. sistemul alocă automat cifra 9. 5 mc(capacitate) : 2. 4. 14.13: 1 2 3 4 5 6 7 Apare o casetă în care este înscris 26000. Ca un exemplu. Începem să analizăm.

însă vom reveni la următorul material. Unul dintre ele: o negociere de ultimă oră cu transportatorul la valoarea totală şi anume 2500000 lei în loc de 2796000 lei. fără refacerea calculelor. mijloace de transport etc. vom parcurge ciclul fără explicaţii. La încheierea completă a ciclului. Validăm D (regula 3). O ultimă observaţie.16: 65 .CAPITOLUL 4 Preţuri materiale 1 2 3 4 5 6 7 8 Rândul 8 din tabelul de decizie explicitează calculul cheltuielilor de transport auto şi mai conţine o casetă de dialog având preimprimată cifra zero. deoarece mortarul nu are manipulări manuale şi mecanice.Va apărea imaginea din fig.4.15.532 lei/mc. preţul materialului este recalculat. cu schimbare de furnizori. apare ultima casetă de decizie: Se reţine [ D/N ] aşa cum se vede în fig. vom consulta contorul din linia 3: .: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Dacă decidem D.6. 4.preţ livrare (plecare)=404532 lei/mc. La decizia N. vezi fig. În continuare. Aceste preţuri se notează pe hârtie. în cazul că încercăm şi alte variante. . Fiind la sfârşit de ciclu.preţ ofertă (sosire)=469. Se va înscrie valoarea totală negociată.4. Sunt mai multe raţionamente referitoare la această casetă.

Următorul material va avea codul 5886772: cuie cu cap conic…. dar nu îl va anula. Pe ultimul rând al imaginii va apărea: -PROMET SA BECLEAN. Ultimul preţ va corecta pe penultimul.distanţa CF=77 km. .preţ livrare: 740 lei/kg.4. . Urmează caseta de dialog Recalculare [ D/N ]. materialul.CAPITOLUL 4 Preţuri materiale Validăm D (regula 3). . .fax dir.4.19: 66 .18: Selectăm Selectăm furnizorul cu cod SIRUES 1008243.4. deşi are o importanţa deosebită.telefon desfacere=063340452 . Preţurile expirate vor fi transferate intr-o arhivă. se înscriu mai multe preţuri. (restul se poate citi prin tastare repetată <Enter>). Din tabel se poate citi: . comercial=063….Va apărea imaginea din fig. Pe parcursul timpului. După selectare furnizor.pe care nu o afişăm.Validăm D (regula 3) şi va apărea imaginea din fig. urmează o casetă de dialog foarte interesantă: Extragere arhivă preţuri ( D/N).baza legală: telefon.17: de unde se reia ciclul pentru următorul material. de unde se pot resuscita.distanţa auto=102 km (distanţa comercială) . Va apărea imaginea din fig.dată comunicare: 01/01/95. pentru acelaşi material şi la acelaşi furnizor. .

avansăm şi în caseta din dreapta înscriem 1. suntem în posesia unei liste de preţuri la zi.15. furnizori (vezi şi cap. dar s-a procedat altfel. Vom proceda astfel: . avem înscris un furnizor cu un preţ depăşit. Înscrierea unui preţ de material în fişierele permanente de baze de date.CAPITOLUL 4 Preţuri materiale în care preţul de 740 lei/kg. neintroduse în bazele de date. ar trebui să avem în bazele permanente de date majoritatea preţurilor necesare. Activitatea de rutină a unui compartiment de ofertare implică introducere de furnizori şi preţuri în mod permanent. fără a intra în subsistemul materiale. În cazul de faţă.15.20: . Se putea înscrie în caseta din mijloc direct rezultatul înmulţirii 6500 x 1. valabil pentru oferta în speţă. Teoretic. ) ca în fig. Vom face o paranteză.înscriem ultimul preţ oficial în caseta din mijloc (6500 lei/kg. Dar preţul din bazele permanente este de mult depăşit. cu validare implicită pe N. dar avem la dispoziţie o listă de preţuri la zi cu date neînscrise. în momentul elaborării unei oferte. preturi. va apărea o caseta de dialog Reţinere preţ [ N/D ].3. din motive care vor fi prezentate mai jos. În schimb. printr-un subsistem specializat numit Furnizori şi preţuri. pe parcursul elaborării ofertei. 18) După validări de rutină. A. a fost transferat din bazele permanente de preţuri în tabelul de calcul.Interpretare: deşi preţul oficial este 6500. 67 .4. fapt nu întotdeauna posibil. am mai prevăzut un coeficient de majorare a preţului de 15%. O facilitate specială.

4.Va apărea imaginea din fig. Menţionăm că datele unei oferte nu sunt considerate date permanente.21: cu fereastra de preluare preturi. aşa am dorit noi la această ofertă. tip). însă. apoi fig. Dovada: preţul unitar al ofertei (de livrare) este de 6500 x 1.înscrierea unui preţ într-o ofertă punctuală simultan cu: . 15=7475 lei/kg.înscrierea unui preţ aferent unui furnizor în bazele permanente de date. 68 . În bazele permanente de date. baza legala.CAPITOLUL 4 Preţuri materiale Vom valida D (regula 3). 4.22: adică fereastra de preluare furnizori cu posibilitatea alegerii unui furnizor existent sau a definirii unui furnizor inexistent.23: pentru stabilirea caracteristicilor preţului introdus (modificare data.4. S-a realizat în procedura de excepţie: . urmată de fig. va fi înscris numai preţul de 6500 lei/kg.

Avansăm în prelucrare pâna la fig. unde: -28800=frachtul CF/to. pe ecran va apărea imaginea din fig. se pot introduce şi furnizori noi. paragrafele A-F. .25: 1 2 3 4 5 6 Această figură prezintă: . 026 to x (28800. Caseta de decizie permite o modificare a valorii totale. ni se furnizează primele elemente de calcul transport CF: . Se utilizează în cazul unor transporturi CF speciale.CAPITOLUL 4 Preţuri materiale Tot în procedura de excepţie. calculul se face manual.26: 69 . cele în speţă fiind pentru Cluj.în rândul 5 al tabloului de decizie.: 1 2 3 4 5 În fig.00+6000.80 lei.026 to. .Va apărea imaginea din fig. . Toate aceste proceduri de excepţie vor fi detaliate în capitolul 18 (operaţii speciale în fişierele permanente).24. . După parcurgerea secvenţei. cu vagoane dotate cu stelaje pentru prefabricate. Atenţie! Distanţele CF şi auto de la furnizori se introduc în calculator pentru fiecare furnizor. În aceste situaţii de excepţie.4. -6000=taxa de manevră/to. Suntem pe caseta având înscris 77.24.4.grupa fracht=3 (preluată din TLM-ul condensat).. respectiv modul de calcul al cheltuielilor de transport CF respectiv: 0.00)=904. care trebuie să se întoarcă în staţia de plecare etc. iar valoarea totală se înscrie în caseta de decizie.4.un raport.masa=0. Va fi necesar ca utilizatorii să opereze în subsistemul preţuri şi furnizori.o casetă de decizie (dreapta) cu cifra zero preimprimat.Avansăm. Aceste distanţe sunt valabile pentru un anume oraş.4.distanţa CF=77 km. modificând distanţele pentru alte localităţi.

Autoremorchere < 20 tone. Autobasculante. prin inserarea în casetă a semnului ?(regula 5). Reproducem grupele de transporturi auto: 1. Autocarosate pentru transport material greu. Autoremorchere > 20 tone. 2.4.27: 1 2 3 4 5 6 7 Activăm Autocarosate/mat. 4.Va apărea imaginea din fig. Tractoare pe pneuri. uşor (regula 1). 8. 9. 6. Autocarosat pentru transport material uşor. sistemul indică implicit grupa 1. La grupa de transport auto.28: 1 2 3 4 5 6 7 70 . 3. Autospeciale amenajate.CAPITOLUL 4 Preţuri materiale 1 2 3 4 5 6 7 şi începutul rândului 7. 5. Tractoare pe şenile.4.Va apărea imaginea din fig. Autobetoniere Pentru uşurinţă. sistemul permite interogarea grupelor auto. 7.

După parcurgerea secvenţei. în caseta de decizie se va înscrie: -12. care se înmulţeşte cu coeficientul de multiplicare declarat în datele generale.4. Această distanţă este afişată în casetă. se afişează cifra 102. Dar transportatorul nu percepe tarif pe tonă. . pe ecran va apărea imaginea din fig. parcurs. atunci când decidem că transportul materialului se face exclusiv cu auto. ca în fig. timpi de încărcare. funcţie de capacitatea maşinii. funcţie de numărul de curse/zi. Alături. -102+12. Se va face un calcul. Este indicat ca pentru fiecare material şi în special pentru materialele cu pondere să se facă o verificare a acestui tarif. descărcare. În cazul dat. cu 18500 lei/to. am hotărât modificarea tarifului de 26000 lei/to rezultat din coeficienţii generali. În datele generale am declarat distanţa de depozitul central la obiect=12 km.4. În funcţie de deciziile anterioare. transport. 30: 1 2 3 4 5 6 7 După parcurgerea secvenţei.31: 71 . .lei/km. atunci când am decis transportul CF.29: 1 2 3 4 5 6 7 la la la la Aici apare o casetă de decizie: -tarif=26000 lei/to.CAPITOLUL 4 Preţuri materiale Suntem poziţionaţi pe distanţă. pe ecran va apărea imaginea din fig. În caseta de decizie. ori se înlocuieşte cu cel rezultat din calcul. ci alte tarife: . care reprezintă distanţa comercială auto de la furnizor Cluj. de furnizor.lei/oră. Va rezulta un tarif/to. Acest tarif provine de la preţul 449 aferent lui TRA03A12. 4. ori am aplicat cota de aprovizionare. care se compară cu cel rezultat din calculul pe coeficienţi. se validează calculul prin coeficienţi. la obiect. consultând tarifele transportatorilor. dreapta.

32: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 urmată de fig. După parcurgerea secvenţei.33: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 72 .4. va apărea imaginea din fig. Explicaţiile sunt date la transportul auto al materialului precedent.4.CAPITOLUL 4 1 2 3 4 5 6 7 8 Preţuri materiale Din nou apare caseta de dialog cu zero preimprimat.

.4. La încheierea completă a ciclului. O ultima observaţie. mijloace de transport etc.34: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Este vorba de calculul manipulărilor manuale şi mecanice aferente materialelor. Aceste casete se validează ori se modifică. În conformitate cu acest normativ.manipulări manuale=0.cota aprovizionare=0.04 lei/to.35: 73 .manipulări mecanice 0. Recalcularea acestor cheltuieli se face în baza coeficienţilor declaraţi în datele generale. Dacă decidem D. apare ultima casetă de decizie: se reţine [ D/N ]. se avansează la alt material.preţ livrare (plecare)=7475 lei/kg.acelaşi furnizor.CAPITOLUL 4 Preţuri materiale şi de fig. corectat cu coeficientul 1. în preţuri 449. 2. Conţinutul cheltuielilor de manipulare manuală şi mecanică. deci se va relua ciclul. La decizia N. Există şi aici casete de validare cu zero preimprimat.preţul furnizor = cel din bazele de date. La ciclul următor.05 lei/to.ca în fig. cu schimbare de furnizori. . Aceste preţuri se notează pe hârtie. Dovada parcurgerii ciclului o constituie ataşarea unui caracter şi anume M (calcul preţ livrare efectuat manual). Vom lua decizia N. în cazul că încercăm şi alte variante. vom consulta contorul din linia 3: . pentru cuie: . .preţ ofertă (sosire )=7529. în preţuri 449. .4. se găseşte în P91-81. .cheltuieli transport CF=0.22 lei/kg. setul de decizii va fi: . . preţul materialului este recalculat. respectiv: . Ciclurile cu variante se enunţă şi nu sunt însoţite de imagini. Fiind la sfârşit de ciclu.transportul este exclusiv auto.

prin înscrierea facturilor intrate şi verificarea stocurilor. Vom atrage atenţia asupra furnizorului numit Stoc depozit propriu. .CAPITOLUL 4 Preţuri materiale Nu vom mai relua ciclul de ataşare preturi. să fie introduse în bazele de date ale sistemului. se realizează astfel: .: şi fig.prin prelucrare automată.4. Se poate rezolva în 2 moduri: .manual.38: 74 . decizia de ieşire din calculul manual.4. Pe parcursul ciclului de ataşare preţuri.se abandonează ataşarea manuală de preţuri ca în fig.se selectează un material ca în fig. cu preţuri aferente.36: Prin validare N (regula 3). Este important ca materialele din stoc.4.37.

precizia creşte şi anume: dacă la 3 diametre de otel beton am ataşat preţuri manual şi la al patrulea nu am ataşat. ori din alte motive. prin această activare automată preţul se aliniază la celelalte trei. eu îl omor). Au mai rămas unele materiale la care nu au fost ataşate preţuri (fie din lipsa de informaţii. De ce nu coeficienţi generali? Dacă am activa coeficienţi generali. Dacă avem curiozitatea să intrăm din nou în Ataşare preţuri materiale manual. va apărea imaginea din 4. prin care se marchează executarea operaţiei.42. Activăm coeficienţi / grupe ATM. fie din alte motive (explicate la etapa date generale ofertă în capitolul 1).caracterul * (prelucrare automată). atunci materialelor li se vor ataşa preţuri rezultate din înmulţirea preţurilor 449 (august 1990) cu coeficientul de majorare preţuri materiale.CAPITOLUL 4 Preţuri materiale prin revenirea în meniul de ataşare preţuri materiale din fig. la unele materiale preţul se va ataşa automat prin înmulţire cu anumiţi coeficienţi. Din lipsă de informaţii. . Coloana conţine marcajul modului de ataşare a preţurilor: . B. dar cu asterisc marcat de executare a operaţiunii. . va apărea aceeaşi imagine din fig.caracterul spaţiu (neprelucrat).40. Activând coeficienţi / grupe ATM. declarat în date generale ofertă. După o procedura de dialog. Modificarea preţurilor de livrare şi a tarifelor de transport alocate manual nu se poate realiza decât numai cu o altă alocare manuală (conform proverbului: eu l-am făcut. Intervine o regulă de bun simţ. 4. în care se tastează <Enter>.caracterul M (prelucrare manuală)..: în care există coloana Marc.4.39: Sistemul ataşează un asterisc opţiunii aferenta operaţiunii terminate. Modificarea preţurilor de livrare şi a 75 . Acestor materiale li se vor ataşa preţuri automat.

41. Nu cunoaştem alt sistem informatic care să rezolve problema la acest grad de detaliere. Părăsim secvenţa. evident timp şi răbdare. Rezultatul este la nivelul performanţei sistemului. deci cel mai laborios. care nu întotdeauna este necesar a fi aplicat în întregime. Urmează un comentariu mai lung în legătură cu preţuri materiale.CAPITOLUL 4 Preţuri materiale tarifelor de transport alocate automat se realizează automat dacă se modifică coeficienţii de majorare.4. Va apărea imaginea din fig. Acest lucru presupune o selectare după nişte criterii care ţin de o decizie. de unde şi critici. transport CF şi auto. Ori cunoaşterea unui sistem se rezolvă prin învăţare. evident timp şi răbdare. Există şi excepţii. Decizia se ia prin adoptarea scenariului în care însumarea acestor cheltuieli este cea mai favorabilă.pentru transport CF-cota 0%. La performanţele descrise. se acordă un procent pentru transport auto de 15 % din valoarea de procurare a materialelor. 1. Am prezentat modul cel mai precis. + manip. activăm cote apr. care trebuiesc cunoscute. . Care de multe ori provin din necunoaşterea sistemului. Consecinţe. Exista scurtături. Pentru fiecare material.pentru aprovizionare-cota 0%. manipulări manuale şi mecanice. 2.. transport şi manipulare. . . De exemplu: la lucrările prin încredinţare directă se stabileşte de la început: .pentru materialele la care ponderea transportului este mare (cum ar fi produsele de balastieră. rezultatul este la nivelul performanţei sistemului. Ca şi la punctul 1.4.42: 76 . este adevărat că sistemul este laborios. + transp.4. teoretic există mai mulţi furnizori şi mai multe preţuri. Pentru fiecare material şi furnizor există mai multe scenarii privind aprovizionare. ca procent din valoarea de procurare a materialelor. uneori.41. în fig. În aceasta situaţie. Comenzi automate imperative şi brutale. la care noi încercăm cu acest manual de utilizare să scurtăm timpul de asimilare. Va apărea caseta de dialog din fig. dar necesită muncă şi o bună pregătire profesională. se va calcula transportul real etc.pentru materialele comune.: C. . de înscriere a cheltuielilor de aprovizionare. dar necesita muncă şi o bună pregătire profesională. la care transportul poate fi.pentru manipulări manuale şi mecanice . . mai mare decât preţul de livrare).atât cât rezultă din calculele tehnice.

: fig. convenţiei stabilite.Va apărea imaginea din fig.44. 4.CAPITOLUL 4 Preţuri materiale Validăm M (regula 3). 4.: 77 . navigăm prin figurile următoare şi anume:4.43.: Cf. 45.

CAPITOLUL 4

Preţuri materiale

fig. 4.46.:

fig. 4. 47.:

fig. 4.48.:

78

CAPITOLUL 4

Preţuri materiale

fig. 4.49.:

fig. 4.50.:

fig. 4.51.:

79

CAPITOLUL 4

Preţuri materiale

fig. 4.52.:

cu revenire în fig.4.53.:

Comenzile de la fig.4.41.la fig. 4.52.sunt imperative şi brutale. Tot ce am înscris până acum manual se modifică, cu excepţia preţurilor de livrare. Atunci de ce ne-am chinuit cu transporturi şi manipulări pe fiecare material? Răspuns: pentru că parcurgem un manual de utilizare şi pentru că, în unele cazuri, nu se poate altfel. Ex: - lucrări de drumuri, la care transportul şi manipularea au o pondere foarte importantă. Didactic, noi am parcurs mai multe cicluri, de la cum este mai bine, la cum se procedează de obicei (uneori tot bine). Practic se poate pleca de la nişte cote cunoscute. Atunci: - pentru materialele principale se realizează (cât se poate) alocare de preţuri cu selectare manuală; - pentru restul materialelor se realizează alocare de preţuri cu selectare automată; - cheltuielile de transport şi manipulări se calculează automat (creşte numai viteza, deoarece vor fi invalidate într-o etapă imediat ulterioară); - cheltuielile de transport şi manipulare se validează prin metoda imperativă şi brutală; - pentru materialele cu pondere mare în transporturi şi manipulări, se refac acestea prin calcul manual.

D. Ataşare automată de preţuri materiale, prin preluare preţuri existente în bazele de date.
Revenim la fig.4.52.,privind asteriscurile. Au rămas nemarcate: - ataşare preţuri materiale automat prin preluare preţuri existente. Recomand sa-l parcurgeţi numai după ce va însuşiţi materialul în ordinea în care este scris. Pentru curiozitate, sistemul dispune de un Ajutor, care se activează tastând <F1> pe meniul, submeniul, ori secvenţa care va interesează, în orice aplicaţie.

80

CAPITOLUL 4

Preţuri materiale

- ataşare preţuri materiale automat prin coeficienţi generali. Eu nu-l prea folosesc (vezi mai sus). Activăm Terminare procedură (regula 1).Va apărea imaginea din fig.4.54:

cu marcare de asterisc. Atenţie! În cazul unor modificări ulterioare în date generale privind: - materiale [ x ]; - manoperă [ lei/oră ]; - utilaje [ x ]; - transport CF [ x ] - manevră CF [ lei ] - transport auto [ x ]; - distanţa transport auto [ km ]; - aprovizionare [ % ], se va repeta ataşare preţuri materiale, automat, coeficienţi / grupe ATM.

81

CAPITOLUL 5

TARIFE MANOPERA
În acest capitol:
A. Tarife manoperă prin practicarea unui salar orar brut unic B. Tarife manoperă prin practicarea unui salar orar brut diversificat pe meserii
La terminarea ciclului preţuri materiale, imaginea arată ca în fig.4.53. Activăm tarife manopera (regula 1). După activare va apărea imaginea din fig. 5.1.:

A. Tarife manopera prin practicarea unui salar orar brut unic
Activăm Recalculare automată (regula 1).Va apărea imaginea din fig.5.2.:

care nu se deosebeşte de precedenta decât prin asterisc.

fără modificare de tarif.: În fig. Selectăm cf.Va apărea imaginea din fig..5. Vom utiliza regulile 2 şi 3.4.CAPITOLUL 5 Tarife manoperă Prin recalculare automată. funcţie de piaţa muncii.4.: Vizionăm lista de meserii. Activăm acces direct. aşa cum s-a declarat în datele generale. va apărea imaginea din fig. B. se alocă 7000 lei/oră tarifar brut. cf imaginii din fig.5. cu prompterul pe 7000 lei/oră ne răzgândim. pentru toate meseriile. Selecţionăm mozaicar cat.3. căruia intenţionăm sa-i alocăm un alt tarif/oră. Tarife manopera prin practicarea unui salar orar brut diversificat pe meserii Dorim o manoperă tarifară brută diversificată.5.tr.1.5.: Semnificaţie: 83 . regulii 6.1.5.

Este important de reţinut. Selectăm ore program parchetar cat. pentru ca pe manual • continuare [ D/N ].: intrăm numai când este necesar. imaginii din fig.5.5. conform imaginii din fig.1 (regula 6).7.: Pe caseta de dialog.CAPITOLUL 5 Tarife manoperă • corect [ D/N ] D rămâne 7000 lei/oră. 5.4 tr.6. D se trece la altă meserie cf.Va apărea imaginea din fig.8. modificăm salarul brut de la 7000 lei/oră la 12500 lei/oră. • se reţine [ D/N ] N rămâne pe automat.: 84 .

risc.CAPITOLUL 5 Tarife manoperă • corect [ D/ N ] D se acceptă modificarea tarifului.recalculare valoare ofertă.selectare conţinut ofertă. • se reţine [ D/N ] D se acceptă introducerea tarifului în regim manual.5. şomaj.recalculare valoare oferta 85 . Activăm terminare procedură (regula 1). cu drepturile pe care le are o înregistrare manuală. cotă maiştri. se vor parcurge în mod obligatoriu următoarele secvenţe: . CAS. cu semnificaţii: cu marcare de asteriscuri.selectare conţinut ofertă.10. Va apărea imaginea din fig. În cazul unor modificări ulterioare în date generale privind: coeficient majorare manoperă.Va apărea imaginea din fig. .: Urmează casetele de dialog. .tarife manoperă cu recalculare automată.5. . sănătate. Modificări ulterioare a salarului brut şi/sau a cotelor În cazul unor modificări ulterioare în date generale privind salariul brut orar.: C.9. se vor parcurge în mod obligatoriu următoarele secvenţe: . • continuare [ D/N ] N terminare prelucrare tarife manoperă în acces direct.

Va apărea o imagine asemănătoare cu cea de la manoperă.6.: Activăm tarife utilaje (regula 1).1.2.: .CAPITOLUL 6 TARIFE UTILAJE La terminarea ciclului tarife manoperă.6.5.10. imaginea arată ca în fig. Activăm recalculare automată.: Se înscrie tariful dorit declarat în regim manual. ca în fig. Va apărea imaginea din fig. apoi acces direct.

Evident că vom consulta şi preţurile introduse manual. se va relua recalcularea automată.6. 87 .6. : Activăm terminare procedură (regula 1).4.CAPITOLUL 6 Tarife utilaje se încheie ciclul şi intrăm în fig.: Atenţie! În cazul unor modificări ulterioare în datele generale privind utilajele [ x ].Va apărea imaginea din fig.3.

Activăm tarife transport (regula 1). .CAPITOLUL 7 TARIFE TRANSPORT La terminarea ciclului tarife utilaje. Vasăzică nu avem extras de transport. Am corectat aproximaţia grosieră rezultată din datele generale declarate. Răspunsul a fost dat la început.6. cu elemente cunoscute şi existente.4. transportul a fost evaluat direct pe material. funcţie de cantitatea de informaţii stocată în bazele de date proprii.în exemplul tratat am avut transport mortar. După cum s-a văzut. se va relua recalcularea automată. De ce? Pentru că: . Atenţie! În cazul unor modificări ulterioare în datele generale privind transport [ x ]. imaginea arată că în fig.1. cu avantaje în acurateţea rapoartelor ulterioare. dar în mod intenţionat nu am utilizat articol de tip TRA06____.: care conţine mesajul extras transport vid tastaţi <Enter>.în exemplul tratat.7. Evident. Constatare: am alocat ofertei toate preţurile şi tarifele. nu am avut nici un articol de tip TRA____ . privind preţuri şi tarife.Va apărea imaginea din fig. Concluzie: ce am declarat în datele generale şi ce a ieşit ?. se vor consulta şi tarifele introduse manual.

Noi am denumit această operaţie ca o explozie. • modificări liste anexe în articole existente. • utilaje. Revenim asupra unui paragraf de la submeniul “Selectare conţinut ofertă”: Ciclul de selecţie conţinut ofertă se reia ori de câte ori se produc modificări în articolele de deviz. ca: • introducere de noi articole. imaginea arată ca în fig. • modificări de sporuri. • ştergere articole existente. • transport. în care mulţimile de plecare sunt articolele şi resurse aferente. iar mulţimile de sosire sunt patru tabele: • materiale. Pentru a explica ce înseamnă recalculare valoare ofertă. • tarife utilaje. În ceea ce priveşte recalculare valoare ofertă.). Matematic această selectare reprezintă o aplicaţie de mulţimi. • modificări de cantităţi în articole existente. Matematic această recalculare este de asemenea o aplicaţie de mulţimi.7. în care mulţimile de plecare sunt cele patru categorii de resurse.CAPITOLUL 8 RECALCULARE VALOARE OFERTA La terminarea ciclului tarife transport. . recalcularea este o implozie. să ne amintim ce înseamnă selectare conţinut ofertă. ciclul se reia: • de câte ori se reia “selectare conţinut oferta”. • de câte ori se produc modificări în: • preţuri materiale. Ei bine. Activăm recalculare valoare ofertă (regula 1. iar mulţimile de sosire sunt articolele şi resursele aferente. Sa explicăm noţiunea de selectare conţinut ofertă.1. • modificări în reţetele articolelor (vezi întreţinere fişiere). Atenţie! În exploatarea sistemului se produc accidente şi erori datorită utilizării incorecte şi/sau incomplete a submeniurilor selectare conţinut ofertă şi recalculare valoare ofertă. • tarife manoperă. • manoperă. dar cu ataşare de preţuri.

• necesitatea proprie de informare şi analiză.8. • de câte ori se produc modificări în datele generale. Vă recomand să procedaţi la fel. 90 .CAPITOLUL 8 Recalculare valoare oertă • tarife transport. • dorinţa investitorului.: Vom face o anticipare şi vom afirma că în acest moment oferta este elaborată. • lucrări auxiliare. care depind de: • legislaţie. Urmează mesaje de erori şi pe ecran va apărea mesajul din fig.1. • cheltuieli comerciale. privind: • organizare şantier. Din acest motiv. Personal. • indirecte. • marjă tratative. • beneficiu (profit). am greşit de multe ori datorită utilizării incorecte şi/sau incomplete a submeniurilor selectare conţinut ofertă şi recalculare valoare ofertă şi aceasta datorită oboselii. în orice caz. Ceea ce urmează: o multitudine de liste. am hotărât să reiau submeniurile în cauză cât mai des şi. la reluarea unei sesiuni de lucru.

Materiale puse la dispoziţie de beneficiar.3.6.9. • Anexe I. • Anexa B4. Sumar (summary) capitole. Deviz ofertă (bill of quatities).10. • Anexa B1. Listare la cerere în ordine valorică descrescătoare. cu defalcarea cheltuielilor de transport şi manipulare. • Anexa G. din care în premieră: • Anexa A. Ofertă articole deviz condensate inclusiv T. a mijloacelor de transport şi a distanţelor de transport aferente fiecărui material. Peste 40 de rapoarte.2. Rapoarte conform aquis CIE (Comisia de Integrare Europeană). • Anexe G. 28). Deviz ofertă / articole de deviz comasat şi în valută (model nr. Rapoarte furnizate de sistem. • Anexa G. • Anexa B2. Clasament valoric articole de deviz. Deviz ofertă cu manoperă în ore şi lei. B. • Anexa B. Extras de materiale ofertă. Antemăsurătoarea asistată de calculator. respectiv buget de venituri.V. • Anexa G.7. • Anexa B. Coeficienţi de majorare materiale / grupe ATM.A.S. . Rapoarte speciale: analiză de preţ unitar.3. Structură ofertă. şi O.CAPITOLUL 9 ELABORARE LISTE OFERTA În acest capitol: A. • Anexa F. • Anexa B.4.5. Setarea imprimantei în funcţie de tipul imprimantei şi de preferinţele estetice.

la care setarea este: . .: În situaţia că aveţi probleme cu imprimanta Dvs. corespunzătoare imprimantei instalate.9. Setarea recomandată pentru imprimarea majorităţii listelor este: .extras materiale deviz ofertă. Pentru elaborare liste ofertă.: 92 .2.listare norme de deviz.1.analiză de preţ. vom valida N (regula 3).spaţiere rânduri: 9/72. va apărea imaginea din fig. 78 linii pe pagină). .CAPITOLUL 9 Elaborare liste ofertă Ciclul precedent se încheie prin ieşirea în meniul principal. . Va apărea imaginea din fig. apelaţi la noi şi problema se va rezolva. Se va transfera din arhivă şi se parcurg paşii: .: A. cca.3.recalculare valoare ofertă. . .9. ce v-a fost livrată anterior pe dischetă ori CD si arhivată sub numele MANUAL. .situaţii realizări cumulate. După selectarea consecutivă a caracteristicilor dorite. vom utiliza o ofertă elaborată anterior de către firma noastră. Ultima secvenţă a setării constă în validarea imprimare setare [ D/N ]. Va rezulta imaginea din fig. Exista numai 4 excepţii şi anume rapoartele: . se va valida D.selectare tip caractere: 17CPI.9. Setarea imprimantei În acest moment suntem invitaţi să validăm setarea imprimantei prin caracteristici corecte [D/N].selectare tip caractere: 12CPI (elite normal.La prima instalare ori la înlocuirea imprimantei. maximum 93 caractere/linie ).selecţie conţinut ofertă. Activăm elaborare liste ofertă (regula 1). La instalarea pachetului de programe şi atunci când schimbăm imprimanta. .spaţiere rânduri: 9/72 (des.

CAPITOLUL 9 Elaborare liste ofertă Anterior tipăririi. activăm antemăsurătoare (regula 1). că fără o codificare corectă. Se confirmă. să vă întoarceţi şi să verificaţi sistemele de codificare. Antemăsurătoare-vezi pagina ======= Din fig..operaţii speciale pe oferte -. Vă recomandăm. vom reveni cu o atenţionare anterioară. În acest caz vom relua setarea şi vom înscrie 82 linii pe pagină.4. Durează câteva minute.9. din care în premieră: Anexa A. În plus veţi putea constata.: 93 .9. La terminarea setării. Peste 40 de rapoarte. va apărea meniul de rapoarte ca în imaginea din fig. Înainte de a descrie listele pe care sistemul este capabil să le furnizeze.: În continuare veţi vizualiza mai mult de 40 tipuri de rapoarte.Ca anexă la manual se vor prezenta numai acele liste care nu se regăsesc în alte sisteme informatice disponibile pe piaţă.4. sistemul a comunicat un număr de 80 linii pe pagină. dar noi nu suntem mulţumiţi. în modul cel mai călduros posibil. În cazul în care nu aţi realizat o codificare şi o apartenenţă corectă.9. multe din aceste rapoarte sunt fără obiect. Va apărea imaginea din fig. B. la capitolul 11 . În cazul în care coloanele nu sunt înscrise pe un singur rând. deoarece spaţiul liber din partea de jos este prea mare.5. Rapoarte furnizate de sistem. se va relua setarea prin modificare tip de caractere. nu veţi beneficia de nişte facilităţi speciale. În continuare se vor prezenta listele pe care sistemul este capabil să le ofere. etc.

s-a trecut la sistemul european de adjudecare a lucrărilor. oferta conţine următoarele: • număr curent. care. prezentarea ofertelor şi adjudecarea lucrărilor publice. va apărea imaginea din fig. Anexe B. Privind anexa A. Documentaţia de licitaţie se elaborează prin câteva comenzi la tastatură.dar cu înscriere de asterisc ce confirmă elaborarea listei. HG 291/1991 Începând cu aceste anexe. pe bază de licitaţii. Prin aceste reglementări.9. În al doilea rând antemăsurătoarea este valorificată de sistem. . Din punct de vedere valoric. 291/1991 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea licitaţiilor. Rapoarte tip deviz ofertă ( sau cf. sunt multe de comentat.text stadii fizice reprezintă descrierea completă a stadiului fizic.6. Primul act normativ în domeniu a fost Hotărârea Guvernului României nr. Şi în sfârşit un constructor ce participă la o licitaţie nu mai este nevoit să introducă o mulţime de articole în calculator.: identică cu cea din fig. poate cuprinde mai multe rânduri. După prelucrare.4. 94 . Acest partener va primi toate informaţiile despre unele articole de tip analiză specială. vom parcurge istoricul documentelor de licitaţie pentru lucrările publice. Toate aceste documente pot fi transmise prin reţea de calculatoare (în cel mai rău caz pe o dischetă.CAPITOLUL 9 Elaborare liste ofertă unde: .denumire stadii fizice reprezintă primul rând descrierea scurtă a stadiului fizic. după anul 1990.. În primul rând proiectantul este scutit de suferinţa elaborării calculelor aritmetice cu metode greoaie şi nu mai are nevoie de persoană care să-i dactilografieze texte si calcule. prin poştă) oricărui partener al procesului investiţional. după cum aţi observat.9.Ca un fapt divers oferta MANUAL conţine 1023 articole.

• unitate de măsură. • dezinteres în achiziţionarea resurselor în ceea ce priveşte economicitatea. Totuşi respectiva Hotărâre de Guvern a reprezentat un pas esenţial în construcţii. S-a sugerat (prin cuvântul “descriere”) să se lucreze cu articole comasate. • descriere articol. ci se stabileşte prin aplicarea preţurilor şi tarifelor reale.: Activăm toate rapoartele (regula 1).6. proprii fiecărui antreprenor. În acelaşi timp. 8.8. art.9. Mai precis. • cantitatea. Acesta nu mai este fix.Urmează secvenţe conversaţionale ca în fig. • preţ unitar. În imaginea din fig.7.: 95 .activăm deviz ofertă (regula 1). dar cu respectarea condiţiei ca preţurile să nu fie mai mari de 10 % peste nivelul preţului cu amănunt al pieţei.Va apărea imaginea din fig. 9. aşa cum se lucrează în economiile de piaţă consolidate. a fost prevăzut cf.CAPITOLUL 9 Elaborare liste ofertă • cod articol. În ceea ce priveşte decontarea lucrărilor.9. materialele nu se cumpărau de la un furnizor primar sau de la un importator direct. în preţul unitar sunt cuprinse toate cheltuielile. • valoare totală. ci la nimereală şi cât mai scump. ” Această ultimă prevedere a condus la: • preţuri de dumping la depunerea ofertelor. inclusiv indirecte şi profit. 12 din condiţii generale de contractare ”Materialele sau părţile de construcţii……se plătesc la preţurile zilei în care s-a făcut livrarea.

atunci în mod precis este vorba de o greşeală personală. 9. În cazul analizei extrasului de materiale.sortare cod. apare materialul “bumbac de şters”. . : fig.: 96 . . sunt tipărite la început. 9.structură pe total ofertă sau devize [ T/D ]. 9. pe locul doi în ordine valorică. ATM sau valoare [ C/A/V ]. Din experienţa proprie. utilaje şi transport şi revenirea în fig. la un extras de materiale de 52 pagini. se procedează la o analiză valorică la diferite nivele de detaliere. 9.materialele cu pondere şi care vor decide licitaţia.listare manoperă [ D/N ].se elimină greşeli umane. . devize [ T/D ]. sistemul oferă sortarea în ordine valorică descrescătoare.extras materiale total.11. dacă. foarte important din două motive: . Urmează în continuare interogările pentru manoperă. cel mult două.CAPITOLUL 9 Elaborare liste ofertă fig. De exemplu. Este de la sine înţeles că. înainte de predarea ofertei. 10: unde vom face un comentariu şi o anticipare. . materialele decizionale nu ocupă mai mult de o pagină. de unde opţiunile: .

• cotă aprovizionare.CAPITOLUL 9 Elaborare liste ofertă asteriscul ce marchează terminarea operaţiunii. Defalcarea s-a realizat în mod profesionist satisfăcând modul de urmărire a bugetului de cheltuieli din contabilitate. şi auto fac parte integrantă din costurile aferente materialelor. • Utilaje.. Recapitulaţie ofertă Cuprinde borderoul ofertei pe obiecte şi devize. încât devin de uz intern sau confidenţiale. Menţionăm de la început că aceste seturi de rapoarte sunt cele mai complete şi sunt inspirate din practica firmelor occidentale de construcţii. respectiv cost. Anexa B2. Reprezintă bugetul la nivel de deviz sau la nivelul întregului contract. pe liniile de manevră etc. • denumire articol. Este evident că toate aceste componente trebuie să se regăsească în cheltuielile directe. Structură ofertă. solidaritate. vor fi activate distinct. prezentarea ofertelor şi adjudecarea lucrărilor publice. 2 . Revenim cu precizarea că acestea se referă numai la transportul pământului şi molozului. 291/1991 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea licitaţiilor. ). ca atare. este ocazia de a face cunoştinţă. Unele sunt atât de complete. Anexa B1. devizul ofertă conţine următoarele: • număr curent. nu fac parte din toate rapoartele si. pe bază de licitaţii. În continuare vom analiza anexele de tip B. Este evident ca toate aceste componente trebuie să se regăsească în cheltuielile directe. asigurare transport şi se compune din: • preţ livrare. insurance. Pentru cei ce nu au lucrat încă. În structura ofertei cheltuielile directe şi cheltuielile generale sunt distribuite astfel: • Total materiale. • Transporturi. Astfel în subdirectorul C:\OFERTA veţi găsi un fişier de baze de date STRO. • cod articol. 1. Idem manipulări manuale. Rapoartele B4 ofertă articole de deviz (incl. • transport c. care poate fi valorificat de contabilitate. dev. Deviz ofertă Reprezintă transpunerea primului act normativ în domeniu după 1989 şi anume Hotărârea Guvernului României nr. s-a trecut la sistemul european de adjudecare a lucrărilor. Prin aceste reglementări. respectiv buget de venituri-vezi pagina ======= 97 . Acestea se centralizează la nivel de Societate şi se distribuie managerial. f. Din punct de vedere valoric. • fără marja tratative. Se mai observă ca transporturile c. reprezentând o primă şi grosieră (dar reală) fişă limită. Dar nu oricum! Pe şantier se transmite structura ofertei şi devizele ofertă: • fără cheltuieli comerciale. precum şi regulile tehnico-economice acceptate la nivel mondial. recapit. Toate datele de structură pot fi transmise în contabilitate pe suport magnetic sau prin reţea de calculatoare. Structura ofertei poate fi transmisă pe şantier. O observaţie. Ca utilizare imediată: 1. • cotă şomaj. prin lipirea la aplicaţiile contabile ale bugetului de cheltuieli. • manipulări mecanice. • cotă CAS. Fără comentarii. 2. Atenţie. DBF. învăţământ. • cotă maiştri.f. Reprezintă valoare CIF (cost. Este un document ultra cunoscut celor ce lucrează în domeniu.. TVA ) şi B3 ofertă art. • transport auto. maistrul este la indirecte. • manipulări manuale (în depozite intermediare. Anexa B2. • Total manoperă cu explicitare în: • manoperă brută din lucrări. freight). la lucrările publice.

ore manoperă pe unitatea de măsură a articolului de deviz (ex. Vom detalia în continuare. Deviz oferta cu manoperă vezi pag…… Idem B.organizare de şantier. preţuri unitare şi totale.organizare de şantier. 2. ) nu are rutina şi abilitatea de a aprecia noţiunile de: . persoana fizică sau juridică privată (doctor. 3 are caracter confidenţial. deoarece cota maistru intră în preţul unitar. Se poate lista în lei sau în orice valută. -TVA. în valoarea devizelor şi obiectelor se include: . Dar acesta este un instrument de lansare şi urmărire a producţiei. . în principal ediţia 1981. Atenţie! Sistemul informatic pune la dispoziţie. care să le conţină pe toate. Acest raport se va utiliza cu atenţie. i se detaliază preţurile unitare şi valorile totale pe: .total ore manoperă (ex. ). la nivelul fiecărui articol de deviz: . -TVA. Se poate face o asemănare cu listele de preţuri de la magazin. şeful punctului de lucru îşi dimensionează forţele de muncă şi durata lucrării. Oferta articole deviz condensate inclusiv TVA şi organizare de şantier vezi pag…. Persoanei fizice sau juridice private (doctor. . etc.valoarea manoperei brute pe total articol de deviz (ex. dar în preţul unitar nu sunt incluse cheltuielile indirecte şi profitul. Dacă avem 9 oameni disponibili.material. investitorul poate lua pe loc unele decizii. cum ar fi: . dar nu numai. 4. . 2. Anexa B4.În baza acestei informaţii. De asemenea un instrument de lansare şi urmărire: aceştia sunt toţi banii.1=642345 lei). profesor. Deci lansarea este ca şi rezolvată: se termină lucrarea într-o zi şi un pic. Scopul raportului este punerea al dispoziţie a unei liste de cantităţi. etc. devizul 7368=3 701 194 lei). 3. jurist. Oferta articole deviz defalcate inclusiv TVA vezi pag….devizul 7368=435. fiecare firmă având propriile consumuri. Anexa B3.570 ore).manoperă. Ori consumurile (reţetele) orare sunt în prezent orientative. preţ unitar.1=75.art. 98 . .utilaj.CAPITOLUL 9 Elaborare liste ofertă • • • • unitate de măsură. profesor. Deviz ofertă recapitulat Seamănă cu rapoartele precedente. . Se utilizează în special la oferte ce se adresează persoanelor fizice şi juridice private.=2. Anexa B4. 3. jurist. atenţie. . Vom analiza devizul 7638. În preţul unitar sunt cuprinse toate cheltuielile. În baza acestor detalieri. Reprezintă o detaliere a raportului B. fiind interzis la licitaţiile publice. dar cu multe informaţii în plus.). deci în cheltuieli directe. Investitorul. Dar. 2.ore manoperă la cantitatea totală a articolului de deviz (ex.transport.1. valoare totală. inclusiv indirecte şi profit. funcţie de calificarea salariaţilor şi tehnologiile utilizate.asigur eu transportul sau utilajele. aşa că din acest motiv raportul B.cotă proiectare (după caz). cantitatea.art. . Consumurile de firmă sunt în general cunoscute managerial.434 ore). 2.art. Această sumă poate fi subiectul unui contract între şeful de echipă şi Societate. 2. La nivel de total deviz avem: . Prin analiza acestui raport. precum şi valori finale. Recapitulaţie ofertă cu TVA Cuprinde borderoul ofertei pe obiecte şi devize.290 ore/mc. Anexa B2.valoare manopera brută pe total deviz (ex. Anexa B4. Acestea sunt preluate din indicatoarele de deviz. 9 oameni ori 8 om ore/zi=72 ore. În general firmele nu-si fac publicitate cu aceste consumuri. Uzual acest raport se predă beneficiarului. pot fi corectate reţetele de manoperă (vezi întreţinere fişiere).

acest coeficient reprezintă şi marmelada şi cimentul şi biletul de autobuz. • manipulări mecanice. • transport auto. Ca o ultimă menţiune. organizate şi informatizate sub formă de fişiere de baze de date permanente. Anexa B. . Coeficienţii de majorare din fig. deoarece: • valorile totale pe fiecare material sunt listate (la cerere) în ordine valorică descrescătoare.valori 449-nimic mai simplu. Datele statistice comunicate duc la coeficientul de 595. În primul rând coeficienţii de creştere sunt monitorizaţi de către Direcţia Centrală de Statistică. care sunt decisive. Răspunsul se cere nuanţat. În exemplul prezentat. prin pondere. 99 . Extras de materiale ofertă. Acesta este un coeficient credibil de majorare materiale. aflate în posesia majorităţii firmelor de construcţii din România.sistemul permite o generare a coeficienţilor în sensul ca fiecare ofertă corect întocmită. Se compară cu coeficientul declarat în date generale. 5. etc. În al doilea rând. cu valoare de 356 563 325. Sistemul dispune de un meniu specializat. reprezintă o primă aproximaţie a unor preţuri şi tarife. care a fost 600. denumite preţuri HG 449. . este indicat furnizorul (sub forma de cod SIRUES). Nu cunoaştem un alt sistem informatic care să furnizeze asemenea informaţii Să analizăm ultima pagină a extrasului de materiale prezentat în manual şi anume partea de total materiale. deocamdată pentru prima ofertă. pentru că .asigur eu unele materiale. din care: • cota aprovizionare. confidenţial. • transport c. Vă recomand ca raportul listat în ordine descrescătoare a valorilor. La unele materiale codul este însoţit de asterisc. care reprezintă coeficientul de creştere a preţurilor şi tarifelor aferente lunii noiembrie 1998. raportate la cele aferente lunii octombrie 1990. Primele cifre din total (consultând capul de tabel) sunt: • 4 646 703 lei. acest meniu acţionând în subsistemul REALIZĂRI. 1. care preia coeficienţii comunicaţi lunar. Aceasta reprezintă valoarea de livrare în preţuri august 1990 (preţuri 449).şi aici un lucru foarte important . ci automat.valori la zi. Semnificaţie: preţurile nu au fost alocate manual. 5.f. Ne mulţumim totuşi şi cu atât. că analiza managerială valorică se poate limita la un număr redus de materiale. etc. • manipulări manuale. cu defalcarea cheltuielilor de transport şi manipulare a mijloacelor de transport şi a distanţelor de transport. Dacă facem împărţirea: 5 526 411 393 : 4 646 703 = 1189. 6. avem capac cu ramă de fontă. generează (prin modul de alcătuire a unor prelucrări) coeficienţi pentru următoarea ofertă. Prin împărţire rezultă coeficienţii pentru următoarea ofertă. La sfârşitul paginii 1. Să ne reamintim unele consideraţii expuse la declararea coeficienţilor de majorare şi cote din datele generale. Acestea sunt ultimele preţuri şi tarife. pe un exemplu real (confirmat şi în alte situaţii). cu valoare de 493 381 839 lei. • 5 526 411 393 reprezentând valoarea de livrare la preţul zilei. După august 1990 s-au aplicat etapele de liberalizare. cu valoare de 12 277 481. Obiecţii: 1. să fie doar un instrument de analiza internă si. urmat de prefabricate de beton B250.CAPITOLUL 9 Elaborare liste ofertă . Faţă de ce reper? Faţă de preţurile şi tarifele din aug. 1990. 1. Calculul automat se desfăşoară cf. 779. Aceşti coeficienţi nu-i cunoaştem în orice moment. după caz. Se poate observa. aferente fiecărui material-vezi pagina ===== Reprezintă un instrument de lucru foarte puternic. deci. ca şi cap de listă figurează betonul B250. la adjudecarea licitaţiei. • valorile pe fiecare material sunt defalcate pe: • total. datelor furnizate şi care se pot vizualiza în fig. precum şi mijlocul de transport auto (codificat de la 1 la 9) şi distanţa de transport. În acelaşi timp. Veţi putea observa că unele rapoarte vor avea 2 grupe de valori: .

Prin împărţire (în exemplul prezentat): 610 141 348 : 804 175 =759. nu din preluarea unor date de la diverse comisii. întrucât manopera orară brută se declară ca fiind cea corespunzătoare pieţei muncii la data elaborării ofertei. puteţi nuanţa coeficientul unic obţinut de la extrasul de materiale. Este neştiinţific şi penibil să lucrezi cu coeficienţi. Dar nu este suficient. • extrasul de materiale în ordine valorică descrescătoare ne dă posibilitatea să analizăm serios acele materiale care au pondere valorică mare. la următoarea ofertă. Înscriem 600 (preţurile la zi au crescut de 600 ori faţă de preţurile 449). Clasament valoric articole de deviz Menţionăm că firma noastră analizează ofertele în baza rapoartelor de tip B având următoarele argumente: • structura ofertei oferă o pondere a principalelor tipuri de cheltuieli. Anexa B. Ori la această pondere. la care cunoaştem atât preţurile la zi. Anexa B. Vom vedea mai departe (la raportul B. De curând am participat la o licitaţie la care valoarea ofertei era neverosimil de mare. Ex. funcţie de grupa de materiale preponderentă. Putem să calculăm şi aici un coeficient de majorare. care va fi propriul nostru coeficient de majorare transporturi la următoarea ofertă. preţurile la zi se vor calcula pe baza unor coeficienţi de multiplicare rezultaţi din o medie ponderată a coeficienţilor rezultaţi de la cele 10 tipuri de ţevi. 5 % din valoarea totală. Extras de utilaje ofertă-vezi pagina La total general avem două valori: . Extras de transporturi oferta-vezi pagina Idem anexa B. pentru alte 3 tipuri de ţeavă nu am putut procura respectivele preţuri. Vom opera cu coeficienţi în două cazuri: .CAPITOLUL 9 Elaborare liste ofertă 2. Presupunem că avem preţurile la zi pentru 10 tipuri de ţeavă de construcţii. Deci. Parţial este adevărat. 10. aceste materiale mărunte reprezintă cca. Sunt nenumărate repere în reţetele articolelor de ofertă. 9. ) că şi acest coeficient poate fi diversificat. de utilaj: umbrar. Cu aceste informaţii. 6. Am analizat structura ofertei. pentru prima dată. 128 520 000 : 160 650 =800.b. ponderea cea mai mare era deţinută de un articol de deviz practicare de găuri pentru consolidări . Apelând submeniul clasament valoric. ponderea manoperei depăşea procentul obişnuit. Dvs. 8. ori de material: plasa de siguranţă. cu algoritmul de la punctul a. 7. ca încadrare. La următoarea ofertă. Dar aceşti coeficienţi acţionează numai în mod excepţional. calculul valorii prin coeficienţi de majorare. ci din propriile noastre date. Se poate mai mult? . Deci: . coeficientul va fi 1189. veţi înscrie un alt coeficient. întrucât noi. 9. într-o etapă ulterioară vom opera cu preţuri şi tarife la zi. 100 .Materiale [x]. inadecvate lucrării în speţă. Coeficienţi de majorare materiale / grupe ATM . Din calculele noastre. Unele preţuri materiale sau tarife reprezintă o pondere neglijabilă din valoarea ofertei. Extras de manoperă ofertă Nimic spectaculos. care sunt specifice activităţii de construcţii. în cunoştinţă de cauză. .valori ofertă. în baza informaţiilor furnizate de oferta precedentă. Anexa B. dar nu prea este cazul. reprezintă o precizie suficientă.a. care va fi propriul nostru coeficient de majorare utilaje la următoarea ofertă. un coeficient global de majorare a materialelor rezultat. dovadă că ori nu se folosesc ori au fost înlocuite cu alte repere. Terminat citatul. avem. de care unii constructori nici n-au auzit. 7.valori 449. Anexa B. cât şi cele 449. Anexa B.în număr foarte mare şi. Pentru ultimele tipuri de ţeavă. la o viitoare ofertă. În acest exemplu de utilizare a manualului. Fiind vorba de reparaţii am considerat că este normal.vezi pagina==== Sistemul pune la dispoziţie o diversificare a coeficienţilor de majorare.

în preţul unitar sunt cuprinse toate cheltuielile. aşa cum se lucrează în economiile de piaţă consolidate. s-a procedat la inventarierea unui rest valoric de execuţie. conform celor prezentate în manualul de utilizare şi am listat rapoartele de tip B. • utilaje. Prin aceste reglementări. S-a sugerat (prin cuvântul “descriere”) să se lucreze cu articole comasate. Au rezultat rapoartele convenabile beneficiarului şi băncii finanţatoare. în care articolele sunt afişate în ordine descrescătoare. oferta conţine următoarele: • număr curent. • valoare totală. • cod articol.CAPITOLUL 9 Elaborare liste ofertă Se activează submeniul clasament valoric. următorul pas ar fi trebuit să constituie alinierea la normele europene. • unitate de măsură. respectiv Ordinul P91/1983. • cantitatea. utilaje. • se procedează în continuare la o recalculare la zi a preţurilor şi tarifelor pentru: • materiale. din păcate. deci lucrări în continuare. inclusiv în relaţiile cu o singură bancă finanţatoare. În mod normal. Primul act normativ în domeniu a fost Hotărârea Guvernului României nr. Din punct de vedere valoric. Ord. transport. după anul 1990. prezentarea ofertelor şi adjudecarea lucrărilor publice. Lista este valabilă ca document intern . Acesta nu mai este fix. • preţ unitar. aceşti coeficienţi i-am introdus (reintrodus) în datele generale şi am comandat rapoartele de tip C. La aceste lucrări exista o disciplină în montajul investiţiilor. Pe ecran va apărea un tabel valoric. • transport. Încheiem cu un citat prezentat anterior. Ca justificare a coeficienţilor de majorare. sistemul nostru a rezolvat aceste date. Începând cu aceste anexe. • manoperă. s-a trecut la sistemul european de adjudecare a lucrărilor. destul de elegant. cf. 291/1991 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea licitaţiilor. Apoi. Personal analizez oferta în baza acestor informaţii. care aveau lucrări începute înainte de 1990. Nu a fost să fie aşa si. Dar vom analiza şi prezenta la acquis CIE). manoperă. 449/90 Primul şoc la noua abordare s-a resimţit la Societăţile Comerciale (cu capital integral de stat). ci se stabileşte prin aplicarea preţurilor şi tarifelor reale. Ca rezumat al prezentării rapoartelor de tip B: • sunt singurele tipuri de rapoarte care permit o analiză exhaustivă a tuturor componentelor ofertei. indiferent ce tip de rapoarte voi tipări în final. Am elaborat oferta normal. • descriere articol. lucrări mari şi foarte mari. confidenţială. Decontarea s-a realizat astfel: • până la total 1. P91/1983.deci. Dar să analizăm în continuare. 449. după metodologia anterioară anului 1990. Exista şi o experienţă la nivelul beneficiarilor. vom parcurge istoricul documentelor de licitaţie pentru lucrările publice. În lipsă de altceva mai bun. în baza unor date furnizate de constructor şi aprobate de beneficiar. ord. 101 . Schimbarea de mentalitate şi abordare a produs un şoc la nivelul tuturor persoanelor implicate în activitatea de investiţii. în speţă fostele platforme industriale şi marile ansambluri de locuinţe. am anexat extrasele de resurse: materiale. Am notat coeficienţii de majorare furnizaţi din listele de resurse (scrise anterior cu caractere de o şchioapă). inclusiv indirecte şi profit. proprii fiecărui antreprenor. Deviz conform ord. respectiv oferta conform acquis CIE. La vremea respectivă. pe bază de licitaţii. nici în prezent (martie 2000) nu este. respectiv deviz cf. • sunt cel mai aproape de modul european de abordare (ca o glumă: cel mai aproape de modul european de abordare este modul european de abordare. Anexe C. În acelaşi timp. Se pot şi tipări dar lista nu are cap de tabel şi aranjare în pagină.

Rapoarte conform ord. • dezinteres în achiziţionarea resurselor în ceea ce priveşte economicitatea. Nu sunt probleme. L.profit. corectată cu o formulă polinomială. numai din punctul de vedere al ofertelor! Mai precis vom analiza anexele privind devize. numit cheltuieli directe II. 9. toate operaţiile de la tastatură. ci la nimereală şi cât mai scump. Preţul unitar al articolului de deviz este structurat pe: • materiale (numai cele din reţeta articolului de deviz). Nu se cuprinde CAS şi şomaj. atenţie. . A. Vom analiza conţinutul acestui ordin. am explicat pas cu pas. f. şi M. Explicaţia: seamănă cu devizele anterioare anului 1990. în comparaţie cu HG 291/1991. • utilaje. Nu se cuprind transporturile c. • manoperă (numai cele din reţeta articolului de deviz). Urmează o recapitulaţie în care se calculează. Din acest punct de vedere.cheltuieli indirecte. materialele nu se cumpărau de la un furnizor primar sau de la un importator direct. O recapitulare generală. P. Până la această secvenţă. care conţin: . a fost adoptată o metodologie bazată pe preţuri şi tarife la zi. În sfârşit o ultimă recapitulaţie cu: .manipulări mecanice. pe total deviz. 792 s-au menţinut şi după abrogare şi continuă să se răspândească în continuare.CAS.cheltuieli generale. transporturile c. Submeniul “rapoarte ofertă 792/94 arată ca în fig.12. F. aşa că operaţiile pas cu pas vor fi reluate selectiv şi atunci când va fi necesar. La decontarea lucrărilor. pentru aprobarea “Normelor metodologice privind conţinutul-cadru al proiectelor-pe faze de proiectare-al documentelor de licitaţie. dar explicabil. Ord 792/1994 reprezintă un pas înapoi. Acestea se numesc cheltuieli directe I.. f. Un lucru ciudat. uneori de-a dreptul enervant. Mai precis.CAPITOLUL 9 Elaborare liste ofertă Aceste tipuri de rapoarte nu se mai utilizează si. Aceasta ultimă prevedere a condus la: • preţuri de dumping la depunerea ofertelor. nu considerăm necesară tipărirea lor în manualul de utilizare. 792/13/N/1994 al M. 792/94 Actul normativ se numeşte Ordinul nr. şi auto. Ord. în funcţie de evoluţia ulterioară a preţurilor şi tarifelor.: 102 . Mai urmează un alt total. Rapoartele cf. în consecinţă.şomaj. . . . Considerăm ca aţi dobândit cunoştinţe şi reflexe. al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor publice”. T. Anexe D. dar. şi auto.manipulări manuale. .

. Acestea se numesc cheltuieli directe I. Lista consumurilor de forţă de muncă (anexa 28). Anexa D. Nu se cuprind transporturile c. . pe total deviz. • utilaje. Nu se cuprinde CAS şi şomaj. Reprezintă un borderou valoric cu devizele aparţinând fiecărui obiect (totul fără TVA).consumuri ofertă. . . Există pentru fiecare obiect câte o asemenea anexă.şomaj. şi auto. . .manipulări manuale. 5.consumuri ofertă. . Anexa D.tarif orar (lei/oră).greutate (tone). Anexa D.unitate de măsură. f. Anexa D.cod manoperă. şi auto.tarif mediu (lei/oră) .unitate de măsură. Anexa D. Nu sunt probleme.cod utilaj. etc. . 3. 2. 103 . 5. • manoperă (numai cele din reţeta articolului de deviz).furnizor (se poate prelua din fişierele de preţuri şi furnizori). 6. . Lista consumurilor de ore funcţionare utilaje construcţii (anexa 29). În sfârşit o ultimă recapitulare cu: . . Anexa D.preţ unitar (numai cel de procurare).CAPITOLUL 9 Elaborare liste ofertă Anexele nu se vor tipări în manual.manipulări mecanice.consum ofertă.valoare. Conţine: . 4. . Conţine: . . Lista consumurilor de resurse materiale (anexa 27).proprietar.profit.cheltuieli indirecte. . Centralizatorul categoriilor de lucrări (anexa 24). numit cheltuieli directe II. Urmează TVA şi total general ofertă.valoare. Vă rugăm să comparaţi acest raport cu Anexa B. Devizul oferta (anexa 25) Preţul unitar al articolului de deviz este structurat pe: • materiale (numai cele din reţeta articolului de deviz).valoare. Reprezintă un borderou valoric cu obiectele aparţinând investiţiei. . 1. .CAS..cheltuieli generale. . . Mai urmează un alt total.unitate de măsura. .denumire.cod material. Centralizatorul obiectelor (anexa 23). f. Conţine: . care conţin: . Urmează o recapitulare în care se calculează. . transporturile c. la care se adaugă valoarea organizării de şantier (totul fără TVA). .

produse de balastieră: . la care calculul transporturilor s-a realizat manual: .CAPITOLUL 9 Elaborare liste ofertă Sistemul permite înscrierea proprietarului. vom comanda ? <Enter> (regula 5) şi vom selecta proprietarul. procedurile aplicate pe plan european şi în mod special cele recomandate de principalele instituţii financiare internaţionale: Banca Mondială. 2. Problema se va rezolva numai atunci când va exista o stabilitate monetară. Anexe E. La art. F. Contestaţii privind decontarea cu formula polinomială. A. Submeniul “rapoarte ofertă 1743/96 “ se prezintă ca în fig. P. Nu a fost să fie aşa. ”. Nu s-a rezolvat şi nici următoarele acte normative nu au rezolvat efectul inflaţiei asupra decontării producţiei. 104 . Rapoarte conform ord. pentru aprobarea “Normelor metodologice privind conţinutul cadru al proiectelor-pe faze de proiectare-al documentelor de licitaţie. f. Ca instrument de urmărire a costurilor. 7. În capitolul I . Conform anexei DLO6. În toate ţările dezvoltate se lucrează numai cu articole comasate. -BCA. prevederile au fost ignorate. Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Comisia de Integrare Europeană”. Conform Ord. Ori modul de structurare a devizelor. 1743/69/N/1996 al M. Problema este gravă.prevederi generale se declară că nu se vor aduce atingeri dreptului contractanţilor de a-şi proteja proprietatea intelectuală sau secretele comerciale. precum şi recapitularea. datorită inflaţiei. cu defalcări. Actul normativ ale căror liste le vom analiza. 9. La capitolul I .se precizează: ”La elaborarea prezentelor norme s-au avut în vedere…. ofertanţii nu defalcă conţinutul articolului de deviz comasat. . deci îşi protejează secretul comercial Cu aceste prevederi suntem aproape integraţi în Europa. Cu foarte mici excepţii.prevederi generale . nu permite localizarea pe tipuri de materiale.betoane şi mortare. transporturile nu sunt incluse în articolele de deviz. Lista consumurilor privind transporturile (anexa 30) La elaborarea ofertei suport la manualul de utilizare. 2. 1. Anexa D. iar transportul auto la un procent de 10 % din valoarea de procurare a materialelor. L. se numeşte Ordinul nr. 1743/96. şi M. 3.cărămidă. cu următoarele excepţii. 792/94. al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor”. T. Aceste norme metodologice reprezintă un progres şi anume: 1. 13: Ordinul 792/94 a stârnit numeroase critici şi contestări din partea contractanţilor şi anume: 1. am stabilit că valoarea transportului c. În cazul în care un proprietar se repetă. deci premisa este bună. vom vedea în continuare. aducea o atingere gravă secretului comercial. să fie zero. I. 6: ”………se introduce în mod obligatoriu comasarea articolelor de deviz…. Nu sunt vorbe goale.

Urmează TVA şi total general obiect. puse la dispoziţie de persoana juridică achizitoare şi inclusă în valoarea ofertei la cap. art. 5. Reprezintă un borderou valoric cu obiectele aparţinând investiţiei. funcţie de caietele de sarcini şi propriile tehnologii. din punct de vedere strict financiar. Reprezintă un borderou valoric cu devizele aparţinând fiecărui obiect (totul fără TVA). Activăm submeniul Materiale beneficiar (regula 1). Anexa E. 1. • la ofertele acquis CIO. Acest raport se prezintă numai de către ofertantul declarat câştigător. Anexa E. 1743 şi a anexei DL8 (nereprodusă în manual). se includ în devizele ofertă la cap. ca urmare a evoluţiei preţurilor şi tarifelor. 2. Anexa E. 6. Anexa E. Cf. 3. Deviz ofertă pe articol de deviz defalcat (anexa DLO6b). puse la dispoziţie de persoana juridică achizitoare cu preţurile aferente. Materiale puse la dispoziţie de către beneficiar. Anexa E. la care se adaugă valoarea organizării de şantier (totul cu TVA). Centralizatorul categoriilor de lucrări (anexa DLO5). Deviz ofertă comasat (anexa DLO6). 9. din Ord 1743: ”Materialele şi furniturile. se vor scădea ulterior din totalul general al ofertei. dar cu defalcarea costurilor pe articol de deviz.CAPITOLUL 9 Elaborare liste ofertă În ceea ce priveşte actualizarea valorii situaţiilor de plată. Aproximativ ca şi în vest. Acest raport se prezintă numai de către ofertantul declarat câştigător. Această procedură se va aplica şi pe parcursul execuţiei la decontarea lucrărilor executate. Centralizatorul obiectelor (anexa DLO4). Reprezintă abaterea de la legislaţie. Idem raportul precedent. Idem raportul precedent. acestea se realizează pe baza unor indici statistici pe grupe de materiale şi a unui algoritm de calcul. 1. Deviz ofertă pe articol de deviz comasat (anexa DLO6). 2. ”Cheltuieli directe”. 1. : 105 . 11din Ord 1743: ”Materialele şi furniturile. Există pentru fiecare obiect câte o asemenea anexă. dar cu defalcarea costurilor pe articol de deviz comasat. Va apărea imaginea din fig. Deviz ofertă defalcat (anexa DLO6b). art. fiecare contractant îşi compune preţurile articolelor comasate. 10. 7. 4. Ord. se procedează la o detaliere a articolelor comasate.14. Anexa E. ”Cheltuieli directe”. 2. Cf. Anexa E. cu două diferenţe: • la ofertele acquis CIO. prin renunţare la articole comasate. Cf. cheltuielile indirecte şi profitul sunt incluse în articol.

vom vedea în continuare. Nu sunt vorbe goale. 2. S-ar putea întâmpla ca transportul să nu fie executat de beneficiar etc. 16: La completare trebuie să fim atenţi. punctele 1 şi 2 lipsesc cu desăvârşire. ofertanţii nu defalcă conţinutul articolului de deviz comasat. 1. Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Comisia de Integrare Europeană”. la normele metodologice cf. (regula 6). 9. din punctul de vedere al manualului de utilizare. 1743/96 reprezintă un progres şi anume: 1. Deci 3 puncte foarte importante.Va apărea imaginea din fig. 6: ”………se introduce în mod obligatoriu comasarea articolelor de deviz…. prin compunerea anexelor. se creează condiţii ca articolele comasate să nu poată fi utilizate la licitaţii. în vederea integrării în sistemul european de licitaţii. . La capitolul I-prevederi generale-se precizează: ”La elaborarea prezentelor norme s-au avut în vedere…. deci îşi protejează secretul comercial. deci premisa este bună. 784/98 Să recapitulăm. Din acest punct de vedere. 1743/96 se referă la actualizarea situaţiilor de plată. 3. singura deosebire faţă de Ord. care se preia lunar şi a unei formule. Anexe F. La art. 9. Conform anexei DLO6. : Selectăm materialul cu cod 2437984-lavoar…. procedurile aplicate pe plan european şi în mod special cele recomandate de principalele instituţii financiare internaţionale . Mai mult. Normele metodologice cf.Banca Mondială. nici măcar teoretic. Ord. Rapoarte conform ord. Va apărea imaginea din fig. În fine. pe baza unui coeficient statistic unic. 784/98.CAPITOLUL 9 Elaborare liste ofertă Activăm selecţie (regula 1). I. 106 . 15. În toate ţările dezvoltate se lucrează numai cu articole comasate. ”. Ord.

mai ales în relaţii cu investitori străini sau firme mixte. 28). Centralizatorul categoriilor de lucrări (model nr. 28 bis). Reprezintă un borderou valoric cu obiectele aparţinând investiţiei.completeaza Ord. 1743 şi a anexei DL8 (nereprodusă în manual). 9. funcţie de cursul valutar la data plăţii. Centralizatorul obiectelor (model nr. fiecare contractant îşi compune preţurile articolelor comasate. • factura de plată se întocmeşte în lei. 4. se procedează la o detaliere a articolelor comasate. Deviz ofertă / articole de deviz defalcat (model nr. dar cu defalcarea costurilor pe articol de deviz comasat. la care se adaugă valoarea organizării de şantier (totul cu TVA). . ceea ce duce la revenirea la articolele noastre tradiţionale. 17. 784. Acest raport se prezintă numai de către ofertantul declarat câştigător. Urmează TVA şi total general obiect. Idem raportul precedent. Rapoarte conform ord. 3. Sunt şi alte rapoarte în valută. Am prezentat numai un exemplu. dar cu defalcarea costurilor pe articol de deviz Acest raport se prezintă numai de către ofertantul declarat câştigător. rămâne să le descoperiţi. 5. Ord. 28) Aproximativ ca şi în vest. Idea este următoarea: • se calculează valoarea ofertei în lei. Deviz ofertă / stadii fizice comasat (model nr. Anexa F. 6. Anexa F. Idem anexa tip F. 28 bis).553/99 Ord 553/1999.CAPITOLUL 9 Elaborare liste ofertă Submeniul “rapoarte ofertă” arată ca în fig. Ord. • situaţiile de lucrări se prezintă în valută. • raportul se editează în valută cu indicarea cursului valutar de start. dar cu articole de deviz româneşti. 28) vezi pagina == Se utilizează din ce în ce mai des. 784/98 nu are o anexă cu detalierea articolelor comasate. • la ofertele acquis CIO. Anexa F. Anexe G. Anexa F. 2. : Anexa F. Anexa F. Deviz ofertă / stadiu fizic defalcat (model nr. Idem raportul precedent.prin: 107 . Există pentru fiecare obiect cate o asemenea anexă.784/1998. Deviz ofertă / articole de deviz comasat şi în valută (model nr. cheltuielile indirecte şi profitul sunt incluse în articol. 7. cu doua menţiuni: • la ofertele acquis CIO. funcţie de caietele de sarcini şi propriile tehnologii. S-a preluat prin metodologia Ord. 1. 26). Deviz ofertă / articole de deviz comasat (model nr. 27). 3. Reprezintă un borderou valoric cu devizele aparţinând fiecărui obiect (totul fără TVA). Cf. Anexa F.

1. 9. Cf. 2.2. 28) Anexa G. Extras de materiale (model nr. se vor scădea ulterior din totalul general al ofertei. se includ în devizele ofertă la cap.Va apărea imaginea din fig. art. Activăm submeniul Materiale beneficiar (regula 1). 27) Anexa G. 10. 26) Anexa G.reintroducerea extraselor de resurse. puse la dispoziţie de persoana juridică achizitoare şi inclusă în valoarea ofertei la cap. Anexa G. Deviz ofertă pe stadiu fizic (model nr. 11din Ord 1743: ”Materialele şi furniturile.5.1.6. 21: 108 . art.3. Va apărea imaginea din fig. din Ord 1743: ”Materialele şi furniturile. ”Cheltuieli directe”. 1. : Selectăm materialul cu cod 2437984-lavoar…. 9. din punct de vedere strict financiar. 28) Anexa G.4. (regula 6). ”Cheltuieli directe”.modificarea procedurilor de recalculare a situaţiilor de lucrări. 2. 20. Această procedură se va aplica şi pe parcursul execuţiei la decontarea lucrărilor executate.19. Materiale puse la dispoziţie de beneficiar vezi pag………… Cf. puse la dispoziţie de persoana juridică achizitoare cu preţurile aferente.modificarea modelului 28-deviz ofertă.: Activăm selecţie (regula 1). 9. Va apărea imaginea din fig. Centralizatorul obiectelor (model nr.CAPITOLUL 9 Elaborare liste ofertă . Deviz ofertă pe articol de deviz (model nr. . . Centralizatorul obiectelor (model nr. 39) Anexa G.

CAPITOLUL 9

Elaborare liste ofertă

La completare trebuie să fim atenţi. S-ar putea întâmpla ca transportul să nu fie executat de beneficiar etc. Anexa G.7. Extras de manoperă (model nr. 40) Anexa G.8. Extras de utilaje (model nr. 41) Anexa G.9. Extras de transporturi (model nr. 42) Anexa G.10. Liste procurare utilaje (model nr. 29) Problema este complicată şi discutabilă. Cf. art. 10. 3. din Ord. 784/98: ”Valoarea utilajelor, echipamentelor tehnologice, precum şi a dotărilor independente cuprinse în listele de procurare, se decontează, pe baza preţurilor din facturile fiscale emise de furnizorii declaraţi din oferta adjudecată, la data livrării”. Deci articolele de procurare se plătesc la preţurile zilei. De menţionat că articolele de construcţii montaj se decontează la preţul unitar istoric (de contract) şi se actualizează prin nişte coeficienţi. Tentaţia constructorilor este ca aceste utilaje să figureze la construcţii montaj, mai precis preţurile să fie purtătoare de cheltuieli indirecte şi profit. Dar legislaţia nu este adusă la zi. Până în 1990, utilajele erau aprovizionate de către beneficiar, deci efortul constructorului era nul. Odată cu introducerea noţiunii de contract la cheie, contractantul devine antreprenor general şi furnizor de utilaje. Aceasta obligaţie impune cheltuieli suplimentare, cărora li se cuvin cheltuieli indirecte şi profit. Din cauza legislaţiei, care nu este adusă la zi, organele de control nu acţionează unitar. Ca lucru în sistem, am aplicat o procedură care să rezolve oricare din deziderate, astfel: Pentru cei care nu au experienţă în investiţii vom începe cu un exemplu şi anume executarea unei instalaţii de încălzire. Cumpărăm de la un furnizor: 1.Ţevi,fitinguri,robineţi,radiatoare,piese de susţinere etc. 2.Cazan,boyler,vas de expansiune etc. O legislaţie contradictorie prevede că furniturile de la punctul 1sunt materiale, fiind în exprimare valorică purtătoare de cheltuieli indirecte şi profit, iar cele de la punctul 2 sunt utilaje care nu sunt purtătoare de cheltuieli indirecte şi profit. Aşa cum s-a precizat în capitolul 2J, prin activarea meniului întreţinere fişiere (regula 1) si a submeniului. Se observă: - în caseta categ. lucrări 449 este înscrisă cifra 130.Vom înlocui aceasta cu cifra 3001. Practic devizele de utilaje sau dotări au ca articole coduri de materiale (vezi capitolul 17-opţiuni adăugare materiale).La acordarea preţurilor (vezi capitolul 4) vor fi tratate ca şi restul materialelor, cu acordare de cheltuieli de transport şi manipulare. Diferenţierea se va efectua abia la elaborarea listelor. Anexe H. Rapoarte conform acquis CIE Aceste tipuri de rapoarte funcţionează în Europa de Vest de zeci de ani şi nu s-au prea modificat. Totul este mai simplu decât apare la prima vedere: 1. Din documentele licitaţiei, din caietele de sarcini şi din listele de cantităţi toţi participanţii trebuie să înţeleagă acelaşi lucru. Din acest motiv articolele de ofertă nu sunt ca

109

CAPITOLUL 9

Elaborare liste ofertă

la noi, ci sunt articole comasate logic. Nu se ştie cum, dar ele seamănă unele cu altele, indiferent de ţara în care au fost elaborate. Adică se ştie cum. 2. Să înţeleagă acelaşi lucru foarte bine şi foarte repede. Din acest motiv, se folosesc nişte rapoarte numite summary. Pe baza acestor summary se iau decizii în toate fazele derulării unor investiţii. 3. Prin modul de formare a listelor de cantităţi (bill of quantities), precum şi a condiţiilor de măsurare, se reduce drastic munca de verificare a diriginţilor de şantier. Un exemplu ar fi tencuielile exterioare. Se măsoară lungimea ori înălţimea, fără să se scadă golurile din tâmplărie, ori să se adune intradosul balcoanelor. Calculul exact îl face fiecare firmă participantă, cu reţete proprii şi nu este transparent. Din acest motiv nu există obiecţii la documentaţie. Personal, am lucrat 4 ani în străinătate şi nu am văzut un singur inginer proiectant Rapoartele se lansează din fig. 9. 4. După prelucrare, apare o singură secvenţă conversaţională şi anume Listare manoperă [ D/N ]. Dar pe investitor nu îl interesează manopera. Aşa este, cu excepţia Germaniei. Neamţul este neamţ! Prin contractul social se aplică în fiecare an clauza phening-ului, respectiv o creştere a salariului cu atâţia pheningi. Această clauză este respectată şi de către investitori prin suplimentarea situaţiilor de lucrări cu suma rezultată. La restul cheltuielilor, ca materiale, utilaje transporturi: zero! Anexa G. 1. Recapitulare ofertă Ca şi centralizatorul obiectelor de la noi. Anexa G. 2. Recapitulare obiect Ca şi centralizatorul devizelor de la noi. Anexa G. 3. Sumar (summary) capitole-vezi pagina === Noţiunea de capitol (ca să nu-i spunem summary) este prezentă din 1994 cf. Ord 792/94. Câţi dintre Dvs. aţi observat-o materializată în vreo documentaţie de licitaţie sau liste de cantităţi? Baiul nu-i mare când participăm la licitaţii între noi, dar la licitaţii internaţionale, investitorii străini se aşteaptă la o abordare unanim acceptată şi, ca atare, nu prea înţeleg şi cam pleacă. Un exemplu de utilizare a acestui raport, care este tablou de bord: de ce valoarea zidăriilor este mai mică decât a pardoselilor? Pe de altă parte toate aceste părţi de summary constituie un subiect de discuţie şi o bază de pornire pentru potenţialii subantreprenori. Anexa G. 4. Deviz ofertă (bill of quantities) - vezi pagina === În spatele acestor articole comasate (ceea ce la noi bate cu stadiul fizic), nu mai există nimic în raportul dintre investitor şi contractant. Anexe I. Rapoarte speciale: analiză de preţ unitar - vezi pagina == Nu exista lună, în care să nu se pună întrebarea: de ce preţul unitar al unui articol este prea mare sau prea mic. Dorim analiza de preţ la articolul care are apartenenţă: - deviz 7301 arhitectură; - capitol 8 pardoseli; - stadiu fizic 4 pardoseli parchet. Intrăm în articol prin introducere articol de deviz. Va apare imaginea din fig. 9. 22. :

110

CAPITOLUL 9

Elaborare liste ofertă

Tastăm V (vizualizare). Va apare imaginea din fig. 9. 23. :

Această imagine are mai multe întrebuinţări, dar acum activăm analiză de preţ (regula 1). Va apare imaginea din fig. 9. 24. :

Se optează. Menţionăm că într-o sesiune se pot cere analize de preţ pentru mai multe articole. După epuizarea fazei, se iese disciplinat şi se merge direct în elaborare liste oferte, apoi în vizualizare, unde analizele pot fi văzute şi verificate . La tipărire trebuie avut în vedere că setarea imprimantei nu este standard (cele 4 excepţii prezentate).

111

CAPITOLUL 10

ANALIZA OFERTELOR VIZUALIZARE SI IMPRIMARE RAPOARTE
În acest capitol:
A. Analiza ofertei în baza informaţiilor interne şi externe. Rapoarte interne şi confidenţiale puse la dispoziţie de sistem pentru evaluarea punctelor forte şi slabe ale ofertei. Etape de validare şi definitivare. B. Modificări cosmetice în listă. C. Imprimare rapoarte (integral sau parţial).

A. Analiza ofertei în baza informaţiilor interne şi externe. Rapoarte interne şi confidenţiale puse la dispoziţie de sistem pentru evaluarea punctelor forte şi slabe ale ofertei. Etape de validare şi definitivare.
Este o acţiune managerială. Deciziile se iau la nivelul staff-ului firmei în baza unor informaţii interne şi externe. La acest proces persoana care elaborează oferta parcurge următorii paşi: 1.Identificarea resurselor care generează valorile cele mai mari. Se vor analiza rapoartele furnizate de anexele tip B, descrise în capitolul 9 şi anume: - anexa B1-structura ofertei; - anexa B5-extras de materiale. În cazul analizei extrasului de materiale, sistemul oferă sortarea în ordine valorică descrescătoare, foarte important din două motive: - materialele cu pondere şi care vor decide licitaţia, sunt listate la început. Din experienţa proprie, la un extras de materiale de 52 pagini, materialele decizionale nu ocupă mai mult de o pagină, cel mult două; - se elimină greşeli umane. De exemplu, dacă, pe locul doi în ordine valorică, apare materialul “bumbac de şters”, atunci în mod precis este vorba de o greşeală personală; - anexa B10-clasament valoric articole de deviz. Este adevărat că materialele cu pondere valorică mare vor decide licitaţia. Dar nu este suficient. De curând am participat la o licitaţie la care valoarea ofertei era neverosimil de mare. Am analizat structura ofertei; ponderea manoperei depăşea procentul obişnuit. Fiind vorba de reparaţii am considerat că este normal. Apelând submeniul clasament valoric, ponderea cea mai mare era deţinută de un articol de deviz practicare de găuri pentru consolidări ,în număr foarte mare şi, ca încadrare, inadecvate lucrării în speţă. Mai există o capcană. Indicatoarele de deviz seria 1981 conţin unele consumuri eronate de resurse ori exagerat de mari. Acestea vor fi verificate şi corectate. Informaţiile de mai sus vor fi prezentate conducerii împreună cu:

CAPITOLUL 10

Analiza ofertei. Vizualizare si imprimare rapoarte

- anexa B2-deviz ofertă cu manoperă. La nivel de decizie, informaţiile furnizate pot conduce la: - identificarea unor alţi furnizori de materiale, respectiv valori mai mici; - modificări de tehnologii; - modificări de resurse în reţetele unor articole de deviz. Activăm submeniurile necesare, ca în fig.10.1.:

şi 10.2.:

B. Modificări cosmetice în liste
În imaginea din fig.10.3.:

observăm în partea inferioară a ecranului o bară de comenzi. Imediat deasupra acestei bare există o linie punctată. Deasupra liniei punctate, poziţionăm rândul care dorim să-l modificăm, apoi tastăm M. Va apare imaginea din fig.10.4.:

113

10. Vizualizare si imprimare rapoarte Constatăm pe ecran modificarea culorii rândului.Pentru integral nu există nici o problemă.: şi anume Integral.CAPITOLUL 10 Analiza ofertei. De aceea vom valida S. Modificarea efectivă se realizează prin modificare rând listă-validare CTRL> +<W>. Urmează secvenţa conversaţională ca în fig.10. după care procedăm la modificare.6.: 114 . C. Imprimare rapoarte (integral sau parţial) Pentru imprimare se intră în submeniu.5. selectiv [ I/S ]. ca în fig. Este evident că modificările în rând nu au nici o legătură cu prelucrarea automată.

in stânga căruia apare o figură sub formă de cerc. După acţionarea tastei Esc va apare bara de comandă selectare sfârşit de listare <Esc>. va începe imprimarea. Acest semn indică saltul de pagină. având la partea inferioară o cruce.7.10. Vizualizare si imprimare rapoarte Va apare bara de comandă cu selectare început de listare <Esc>.: şi după efectuarea comenzii. 115 . Pe ecran vom observa o bară diferit colorată. ca în fig.CAPITOLUL 10 Analiza ofertei.

două . Ce vom face? Ne vom inspira de la precedentul proiect. în totalitate. Pentru a nu utiliza termeni de specialitate. În prelucrarea. tot aici sistemul efectuează prelucrările necesare .CAPITOLUL 11 OPERATII În acest capitol: SPECIALE CU OFERTE A. Sunt maxim 10 tipuri de asemenea traversări. Sunt mult mai multe şi încercăm să le prezentăm pe cele mai semnificative. La branşamente. vi se pune la dispoziţie încă o ofertă şcoală. La următorul proiect de gaz metan ne apar din nou acele traversări. De aici . Transmitere de devize între oferte D. Se execută proiectul şi documentaţia economică (devize). Proiectăm a doua locuinţa familială.deci pentru a face loc.zeci . se realizează înscrierile de date. respectiv ştergerea tuturor datelor aferente ofertei anterioare.Odată oferta finalizată sau . În această zonă. Dacă oferta anterioară nu a fost arhivată in zona de depozitare.se definesc două zone: . aceasta înseamnă pregătirea zonei de lucru pentru a primi o ofertă nouă. La modul simplist. acoperite prin acest împrumut.după caz .zona de lucru. Atenţie la iniţializare ofertă pe disc.Zona de lucru este una singură şi în ea se prelucrează simultan o singură ofertă. Să ne imaginăm că proiectăm o alimentare cu gaz metan într-o localitate. Transmitere de fişiere între oferte C. în zona fiecărei locuinţe există câte o traversare. pentru a simula diverse operaţii speciale. Vom împrumuta preţurile ofertei numărul 1. Lucrul în grup la transmiterea de devize A. fie subterană. proiectanţii elaborează detalii de execuţie pentru toate tipurile de subtraversări. În acest scop. Prin această zonă de lucru vor trece una . la instalarea programului. Pentru a doua locuinţă nu avem oferta valorică. să zicem. Se impun unele precizări foarte importante. pentru a înţelege şi a utiliza performanţele sistemului.Evident că pentru oferta numărul 2 preţurile nu vor fi. oarecum diferită. . iar devizele pentru o bucată. Să ne mai imaginăm că proiectam o locuinţă familială împreună cu oferta valorică. ofertei numărul 2.sute de oferte . Dar 75 % tot se rezolvă. datele acesteia sunt definitiv pierdute. oferta se arhivează în zona citată. având numele de director MANUAL1. Deci o prima definiţie de operaţie specială cu ofertele. iniţializare ofertă reprezintă începerea unei sesiuni de lucru.oferta numărul 1 trebuie să fie transferată în altă zonă şi anume in: .în întregime. Ipoteză de lucru: transmitere de informaţii între oferte B. În general. în genul că nu-mi mai regăsesc oferta.zona de depozitare . . Ipoteză de lucru: transmitere de informaţii între oferte. Iată un alt exemplu de operaţii speciale cu oferte. dar nu fundamental.la terminarea unei sesiuni de lucru. fie supraterană. Deocamdată să rememorăm. stocarea şi regăsirea ofertelor .o serie de reclamaţii ale utilizatorilor.

Este o facilitate. Vor apărea figurile 11. Pentru scopuri didactice vom detalia a doua procedură. Figurile următoare le vom comenta numai în măsura în care va fi necesar. aplicaţie creată special pentru proiectanţi.: 117 .: Activăm iniţializare ofertă pe disc (regula 1). Repetăm până la obsesie. deoarece se elimină munca bruta de înscriere a articolelor de deviz. Acum zona de lucru este goală.2.Ca un amănunt. Transmitere de fişiere între oferte Să presupunem că suntem proiectanţi. B. Prima şi cea mai comodă este rularea în aplicaţia PT & DL (proiect tehnic şi documentaţie de licitaţie). deoarece se lucrează simultan cu două sau mai multe oferte. În acelaşi timp este nevoie de o maximă concentrare. Intrăm în fig. posibilitatea ca documentele ofertei să fie predate pe suport magnetic. în instrucţiunile pentru ofertanţi. Urmează activare selecţie fişiere. Am elaborat documentaţia de licitaţie pentru lucrarea MANUAL şi am elaborat oferta valorică etalon (confidenţială). firma noastră înscrie.1. dar fără valori. Se poate rezolva prin două proceduri.11. Ultima documentaţie de licitaţie (şi cea mai mare) conţinea 4650 articole. Pe de altă parte participanţii la licitaţie primesc aceleaşi documente.CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte Operaţiile descrise în continuare presupun o perfectă cunoaştere a sistemului. Deci proiectantul are pe calculator întreaga documentaţie de licitaţie garnisită cu valori.

11.: 11.6.3.: şi în sfârşit fig.4.: 118 .CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte 11.: 11.5.

dezbrăcată de: • preţuri materiale. Se vor activa submeniurile marcate cu asterisc şi cu asta.8.11. Oferta MANUAL1 nu are preţuri şi tarife. Vor apare în succesiune fig. dar în cazul unor lucrări similare se rezolvă majoritatea lor. Veţi avea multe ocazii de acest gen.CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte În această fază. • tarife utilaje. Cum această ofertă face parte din sfera noastră de interese. • tarife manoperă.7. vom transfera în acest spaţiu oferta MANUAL. Înainte de predarea ofertei dezbrăcate.: Activăm transfer ofertă integrală (regula 1).: 119 . Să luăm un alt exemplu. va trebui să intrăm în datele generale şi să înscriem zero la coeficienţi şi cote. vom transfera preţurile de la MANUAL. • tarife transport. basta. Bine înţeles că nu vor fi acoperite toate preţurile. Pornim de la fig.11. având spaţiul de lucru gol. chiar dacă nu sunteţi proiectant. • coeficienţi ATM.

CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte 11.10.11.9.: şi in sfârşit 11.: 120 .: 11.

Vom începe să transferăm preţurile şi tarifele din MANUAL. la terminarea operaţiei apărând fig.11.: cu asterisc la operaţiunea executată anterior.: 121 . oferta MANUAL1 se instalează în zona de lucru. Activăm selecţie fişiere şi vor apărea in succesiune fig.13.11.CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte După secvenţe de conversaţii şi prelucrări.12.

: şi in sfârşit fig.14.16.CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte 11.17.15.: 122 .11.: 11.: 11.

Acest procedeu de transfer preţuri şi tarife trebuie utilizat cât mai des. Pentru aceasta trebuie adusă în zona de lucru prin transfer ofertă integrală. Notăm pe o hârtie că ceea ce ne lipseşte se va completa la: .deviz 7301.11. dar nu de la o ofertă din Braşov spre o ofertă din Cluj.având: . s-a marcat un asterisc. .cod investiţie 2173. după terminarea prelucrării.primele 5 stadii fizice sunt ocupate.CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte Vom îmbrăca cu preţuri şi tarife acele submeniuri la care. Transmitere de devize între oferte Să revenim la oferta MANUAL. . pardoseală PVC.: 123 . .18. . Mai constatăm că mai apare un deviz subtraversare drum. pardoseală din mochetă. Constatam că am omis: .cod obiect 400. . pe care îl înscriem aşa cum se poate vedea din fig.50 mp.15 mp. C.25 mp.cod capitol 8 (pardoseli). pardoseală din gresogranit.

Vor apare in succesiune fig. veţi avea cele mai mari neplăceri. vom parcurge aceleaşi etape. Atenţie! Oferta didactică nu se arhivează! Motivul: dacă nu arhivăm. Ne poziţionăm în fig. Deocamdată atât. Regulă absolut obligatorie! Atunci când scriem un nou deviz şi ştim că ne vom împrumuta cu articole de la alte oferte.: Activăm selecţie devize (regula 1). urmând să achiziţionăm articole din alte oferte. obligatoriu se înscrie şi capitolul. Pe parcurs vom nuanţa şi vom îmblânzi această regulă.11. am înscris numai datele de identificare ale devizului şi ale capitolului. la fiecare repetare a manualului.CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte şi fig.11.20.21.: Din motive didactice. Daca nu veţi respecta această regulă.: 124 .11. Aşa dar în zona de lucru se găseşte oferta MANUAL.19.

1 buc.. care conţine: devizul 1504. ..subtraversare drum judeţean.1890 mp.1.construcţii..: 11.1.arhitectură bucăţi.pardoseli din gresogranit.1.2.22.devizul 2603.: - Aţi ghicit. cu: .3.2.etc.subtraversare drum judeţean….1090 mp..pardoseli. având: . cu: .CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte 11. .pardoseli din mochetă –694 mp.. Articolele vor fi achiziţionate din MANUAL1. având: .24.capitolul 2. Urmează: 11.2.capitolul 1. .pardoseli covor PVC.2.23...: 125 .

126 . pentru altă ofertă.vom înscrie 7301 (al nostru). valabile odată.în loc de cod investiţie 3026.: anume: .25. aşa cum se poate vedea în fig.în loc de cod deviz=1504 (al lor).CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte şi 11.26.11.vom înscrie 2173 (a noastră). .: Din acest moment. Noi le vom corecta. În acest exemplu codurile sunt identice.27. foarte mare atenţie! Începem cu completarea pardoselilor.: În această figură sunt înscrise o serie de coduri.11.Va apare imaginea din fig. aşa că vom selecta devizul 1504 (regula 6). .se procedează la fel şi la cod obiect. în trecut.

să adăugăm stadii fizice.30.: Bine înţeles că devizul este existent (al nostru).CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte După completare.Va apărea imaginea din fig.: adică selecţie [ D/N ].29.Va apărea imaginea din fig. Deci validăm D (regula 3).11.Vom valida N (regula 3).11.11. apare imaginea din fig.: Asta vroiam.11.Va apărea imaginea din fig.: 127 .28.Validăm în mod obligatoriu D (regula 3).31.

Va apărea imaginea din fig. având hârtia in faţa şi cele descrise anterior în manual.11. Vom corecta. dar codurile capitolului şi al stadiului fizic au rămas cele vechi.CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte Anticipăm: dacă nu validam selecţie.32. In oferta donatoare figurează 1890 mp.11. Va apărea imaginea din fig. eram obligaţi să transferăm întreg devizul. Noi avem nevoie de 25 mp. inclusiv placajele. de pardoseală. La apariţia fig.34. Deci atunci când transferăm numai părţi de deviz. de care nu avem nevoie.: 128 .: Observăm că a fost preluat codul nostru de deviz. vom cere selecţie.: Vom anticipa figura următoare.33. Selectăm ”pardoseli din covor PVC” (regula 6).11.

Revenim cu obstinaţie la importanţa înscrierii codificării. Majoritatea nu scriu unitatea de măsura a stadiului fizic si nici cantitatea. nu pot avea loc.Noi am omis ultima zecimală.: 129 . In această situaţie neplăcută.012338. veţi scrie rezultatul corect. Urmează in serie fig. acest transfer şi multe altele . deoarece nu puteam captura imaginea.36.CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte coeficientul de multiplicare este 25 : 1890 =0.35.11.: 11. Dvs.

072046.: respectiv coeficientul de multiplicare este 50/694=0. 130 .: 11.CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte 11.38.37.39.: 11.

43.41.42.: 11.40.: 11.: 11.CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte 11.: 131 .

: Vom valida N (regula 3).47.46. La fig.: respectiv coeficientul de multiplicare este 15/1090=0.44. 11.45.. deoarece mai avem devizul cu subtraversarea.: vom valida D (regula 3). La fig.11.11.CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte 11. pentru că am terminat cu devizul 7301.: 132 .013761.

investiţie.: cu codurile corectate pentru deviz.Vor apărea seriile de imagini din fig.CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte selectăm deviz 2603 (regula 6).: 133 .11. 11. obiect.48.: 11.49.50.

CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte 11.54: 134 .53 11.: 11.51.52: 11.

CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte Anticipăm coeficientul de multiplicare =2 (vezi notiţele pe hârtie si manualul).57. 11.55.: 11.: 135 . 11. pentru că părăsim sesiunea.56: Din acest moment răspundem N.

.: si in sfârşit 11. • fiecare proiectant de specialitate elaborează propria documentaţie economică. la normele Europene (acquis CIO). Rezumat. • fiecare capitol are în spate stadii fizice şi articole.59: Urmează prelucrări si o lista cu nişte chestii la care Dvs. Pentru acest deviz veţi primi.la selecţia propriu zisă. In termen util. unifică procedurile de elaborare a documentaţiilor economice. beneficiind de o bază de date comună.la un deviz nou creat si care nu are articole. sub umbrela unui proiectant general. În continuare vom simula lucru in grup. proiectantul de 136 . Oferta didactica MANUAL este reala si completă. • asamblarea părţilor de lucrări se realizează de obicei la consultant. răspunsul a fost da. Motivul este ca fiecare stadiu fizic are propriul coeficient de multiplicare.CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte 11. . răspundeţi cu <Esc> şi sesiunea este terminată. pe suport magnetic. cu bătaie lungă. Lucrul în grup la transmiterea de devize In subcapitolul precedent am stabilit nişte restricţii la capitol: . În cazul lucrului in grup: • proiectanţii si consultanţii. • se stabileşte de la început sistemul de codificare. obligatoriu se înscriu capitolele. oferta MANUAL2.58. D. dar pentru a exemplifica lucrul în grup am omis un deviz. în aşa fel încât sa fie opozabile cu legislaţia din România şi. deşi era si clauza nu.la întrebarea “selecţie stadii fizice”. dar cu aplicabilitate imediata. Posibilitatea de a greşi este foarte mare! Aşa că alegeţi momentul când sunteţi odihniţi si fără public pe cap. nici odată nu se selectează capitolul.

Activăm selecţie devize (regula 1).60.61.: Se menţionează că în zona de lucru există oferta MANUAL. După aceea operaţiunile se desfăşoară pornind de la fig. • dacă există cod obiect.62.11. Se verifică (foarte simplu) încadrarea in disciplina grupului: • dacă există cod ofertă.: 137 .Vor apărea imaginile 11. • dacă există unitate de măsură şi cantitate la stadiile fizice.: 11.CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte reţele termice soseşte cu discheta aferentă specialităţii la care a lucrat.

: Se observa disciplina si că toate codurile sunt corecte. deoarece apelam stadii fizice.63.: Esenţial! Până acum am cerut selecţie.: 11.CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte 11.: 138 . Urmează: 11. Urmează: 11.66. la care coeficientul de multiplicare era diferit. se vor înregistra toate datele introduse.64. Ne avizând selecţia.65.

68.CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte 11.67. Existând o selecţie completa şi existând în spatele capitolului stadii fizice verificate.: Atenţie. mergem mai departe: 11.: 139 . Până acum nu am selectat capitolul.

: 11.72.70.69.: 11.CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte 11.71: 11.: 140 .

: 11.73.: 11.: 11.75.76.CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte 11.74.: 141 .

CAPITOLUL 11 Operaţii speciale cu oferte după care. până la terminarea ciclului. în care se lucrează după aceleaşi reguli. că în asemenea cazuri. 142 .Practic se tastează <Enter>. se validează N. Se observă. pentru părăsirea sesiunii. nu sunt greutăţi .

ore program utilaje de construcţii. reprezintă cartea. care la capitolul citat mai sus ar fi îngreunat înţelegerea problemei. .MDT|A. .montare utilaje de construcţii. .1.transport auto.TR|B.TR|I. după o rapida vizualizare.CAPITOLUL 12 VIZUALIZAREA ARTICOLELOR DE DEVIZ DIN FISIERELE PERMANENTE DE BAZE DE DATE Până în anii trecuţi.In capitolul 2. . . Începem cu fig. Deocamdată acest tabel nu vă sugerează nimic. Există excepţii: . De fapt vizualizare cărţi înseamnă răsfoire cărţi si atât .introducere articole de deviz s-a prezentat modul de introducere a articolelor de deviz. . care va avea caracter alfabetic. .MDT|B.transport manual. astfel: 1 2 3 | 4 5 6 7 8 9 0 1 2 C| A 0 1 A 1 T S| F 0 1 B 1 R P C| T 0 8 A 1 T R I 1 AA 0 1 C 1 ================= Excepţii: N M B| 0 1 1 0 1 1 1 A U T| 1 3 2 5 Ca regulă. Va fi de folos in elaborarea de articole noi în fişierele permanente.Nenumărate firme procedează şi în prezent identic. Următorul caracter reprezintă capitolul.12. simplist. Acest capitol are totuşi rostul lui. Fişierul nomenclator al cărţilor de construcţii si instalaţii arată. specialiştii începeau să răsfoiască aceste cărţi si să scrie articole de deviz. Totul se calcula manual . de obicei încuiat. în care se păstrau indicatoarele si cataloagele de construcţii si instalaţii Cu ocazia întocmirii unui deviz.AUT| . întrucât vom prezenta noţiuni noi. Toate caracterele cărţii sunt alfabetice.TR|A.: .încărcări şi descărcări manuale.transport utilaje de construcţii.MDT|C.NMB| . linia de demarcare. orice firma serioasa de construcţii avea un dulap.demontare utilaje de construcţii.ore program muncitori pe specialităţi. ba chiar şi acum.

Va apărea imaginea din fig. Va apărea imaginea din fig.Va apărea imaginea din fig. întrucât dispunem de un instrument mult mai puternic pentru căutare prin denumire. • în cazul in care nu ştim nimic înscriem ? <Enter> (regula 5).12.12. • fracţiune din simbol:CA02 sau CA sau C.: 144 .12. Putem introduce funcţie de informaţii existente si de competenţă: • simbolul complet al articolului.: care reprezintă o caseta goală.Va apărea imaginea din fig.2.5. Aşa că vom activa submeniul poziţionare simbol (regula 1).: Activam vizualizare articole (regula 1).4.3: Menţionăm ca submeniul “poziţionare denumire “nu mai este de actualitate. în acest exemplu CA02I1.CAPITOLUL 12 Vizualizarea articolelor de deviz din fişierele permanente de baze de date Activăm utilitare (regula 1). Este evident că acest sistem de căutare este la îndemâna oricui.12.

7.55000 articole.Va apare imaginea din fig.12. Pentru aceea. Am optat pentru CA02I1.Va apare imaginea din fig.: 145 . Veţi constata că sunt 49 de cărţi si ca un amănunt. Cu aceasta manevră.Va apărea imaginea din fig. textul nu poate fi citit în întregime. Vom selecta ceea ce am dorit la început şi anume turnări de betoane (regula 6).12.Selectăm (regula 6). în fereastră.6. Apoi se tastează <End>.: Constatăm că fiecare carte are mai multe capitole. se poate citi şi ultima parte a textului. vă invitam să navigaţi prin aceasta fereastră.12.: Se observă că. se tastează repetat <Enter>.CAPITOLUL 12 Vizualizarea articolelor de deviz din fişierele permanente de baze de date Cu tastele poziţionale. până când textul se poziţionează în extrema stângă a ferestrei. Selectăm construcţii (regula 6). aceste cărţi conţin cca.8.

valabile pana in 1990. în cazul in speţă există numai una. Cu excepţia faianţei.: reprezintă liste anexe.9. materialele de montaj sunt aceleaşi. Atunci.: 146 . Va apărea imaginea din fig. vom crea o listă anexă. Mai observăm că sistemul admite maximum trei liste anexe pentru acelaşi articol. Dar faianţa are zeci de forme şi culori. acestui consum de resurse i se spune reţetă.12.Astfel. Vom analiza toate componentele acestei reţete. pentru fiecare tip şi culoare. În ultimul timp. Idem manopera. termen pe care îl vom folosi în continuare.: reprezintă datele generale. Activăm lista 1-10173 (regula 1).11. ci mai rapid. Nu le-am aruncat. De explicat sunt numai cifrele din partea de jos. Fig. dar nu pas cu pas.CAPITOLUL 12 Vizualizarea articolelor de deviz din fişierele permanente de baze de date cu consumul de resurse al articolului de deviz. pentru că acestea pot servi unor calcule statistice.12.fig. vom explica în amănunţime. Pentru cei ne familiarizaţi. în loc sa creăm zeci de articole. Să presupunem că montăm faianţă. Ele reprezintă valorile fixe.12.10.

: unde apa este necesară la udarea cofrajelor. Aceste consumuri se compară cu consumurile reale realizate la firma unde lucrează. La fig. să încerce să memoreze aceste consumuri.12. reprezentând o pierdere tehnologica de 8 la mie pentru un metru cub de beton. Recomandăm.12. Aberaţie! Pierderea tehnologică este de min.: ni se arată consumul de om-ore pe metru cub. O observaţie. mai ales celor tineri. Prin apelare la submeniul materiale vom avansa la fig.3 %. dar nu pentru încărcarea memoriei.12. 147 . este înscrisă cifra 1. În partea de sus a listei 10173.13.0080. Rezultatul final trebuie sa fie crearea unor articole de firmă.CAPITOLUL 12 Vizualizarea articolelor de deviz din fişierele permanente de baze de date deci beton marfă.

12. şi dorim un articol care se numeşte parafrunzar.12.12. tastăm <CTRL> + F.: activăm selecţie articol (regula 1) şi apare fig.12.14. Rămânem la fig. Va apărea imaginea din fig.7.CAPITOLUL 12 Vizualizarea articolelor de deviz din fişierele permanente de baze de date Avansăm la fig.16. din meniul principal al reţetei din fig.16. Se pune întrebarea şi această întrebare trebuie sa fie tot timpul în capul elaboratorului de oferte: am ales bine articolul sau există altul corespunzător lucrării? Pentru aceasta. Presupunem că acest exemplu este suficient pentru a căuta orice articol. nici măcar nu ştim în ce carte se găseşte..12.17.: 148 .12.urmând să încercăm şi alte articole.: care ne readuce la fig. pentru că. Vom utiliza în continuare căutarea după denumire. Cu aceasta s-a terminat vizualizarea reţetei. În partea de jos a ferestrei sunt înscrise nişte comenzi.15. Aşa dar pentru căutarea numitului parafrunzar.: care reprezintă consumul de utilaje. Există cazuri mai complicate în care articolul nu se lasă găsit.

18.: Rubrica ignore case indică faptul că se poate scrie cu literă mare sau mică. Prima excepţie a fost cuvântul prompter. intr-un târziu. Restul nu vă interesează.12.19.12.: După selectare. Va apărea ceva roşu pulsatoriu şi. Va trebui să fie marcată cu X. La rubrica Look for (priveşte spre). vom înscrie parafrunzar ca în fig. va apărea imaginea din fig.Vom tasta find. imaginea din fig. cu doua excepţii. iar a doua o aveţi în faţă.12. Atenţie: toate fişierele nomenclatoare sunt completate cu î din i .: 149 .20.CAPITOLUL 12 Vizualizarea articolelor de deviz din fişierele permanente de baze de date Am promis la începutul manualului că tot sistemul conversaţional se va desfăşura in limba română.

12.12. toate numerice. selecţie articol urmat de <CTRL>+G. 150 .CAPITOLUL 12 Vizualizarea articolelor de deviz din fişierele permanente de baze de date Analizăm şi dacă nu ne convine. Există materiale apărute după 1990. Căutarea articolelor se va dobândi prin exerciţii. gips carton. deoarece puteţi apela la aceste materiale de gen: gresogranit. dacă în fig. Astfel.22. acestea încep cu cifra zero.: Am prezentat această imagine. vopsele import etc.21. Fişierul republican conţine materiale de la 200…. va apărea imaginea din fig.: tastăm 001 (rădăcină de cod). Mai există un tip special de articol şi anume articol de tip material. au coduri de la 001 la 020 şi de la 070 la 089. Se menţionează că materialele introduse de noi. În sistemul nostru. Prin comanda <CTRL> + F vom putea selecta materialele dorite. tavane suspendate. până la 735…. Codurile materialelor au 7 caractere. ţevi preizolate.

CAPITOLUL 12 Vizualizarea articolelor de deviz din fişierele permanente de baze de date În final vom analiza un articol. 151 .12.23.12. ca bază pentru elaborare de articole noi./mp.: unde apare lemn rotund construcţii rurale şi consum=0. Elemente de şarpantă din lemn rotund nu mai există.: vom înscrie CE17B1. Este o aberaţie. în capitolul următor. In fig.02 mc.: Analizăm lista anexă din fig. Va apărea imaginea din fig.25. pentru a servi.24.12.

26. Concluzia: va trebui să elaborăm un articol nou.: unde observăm rigle de fag. Dar acesta. la următorul capitol.12. Nu se mai lucrează decât cu rigle de brad. 152 .CAPITOLUL 12 Vizualizarea articolelor de deviz din fişierele permanente de baze de date Analizăm şi fig.

Modificări de fineţe la materialele ofertei. D. • resurse-cca. interactiv. 55000 articole de deviz.Aceste cărţi sunt în număr de 49 şi conţin cca. • programe. Descriere stadii fizice A. Mai există şi alte fişiere permanente.110000 articole. Să analizăm foarte sumar aceste baze de date. se înscriu o serie de articole de deviz. C. Modificări de reţete în articolele ofertei. Devize şi obiecte F.cca.CAPITOLUL 13 INTRETINEREA FISIERELOR CONJUNCTURALE ALE OFERTEI În acest capitol: A. Fişiere permanente şi fişiere conjuncturale de baze de date B. • materiale . numite fişiere permanente de baze de date: • cărţi (cunoscute sub denumirea de indicatoare şi cataloage). Date generale G. se compune din: • baze de date. Gestiunea ofertelor proprii. În prima fază a elaborării unei oferte.330000 articole. nerelevante din punctul de vedere al manualului de utilizare. fiecărui articol de deviz. Veţi lucra. utilizând oferte didactice digerate de elaboratorii manualului. Fişiere permanente şi fişiere conjuncturale de baze de date Sistemul informatic ce face obiectul acestui manual. i se ataşează câte o reţetă. E. Am demonstrat în alte capitole faptul că. în continuare. Dar cine a elaborat aceste reţete? .

integrarea şi punerea la dispoziţie de programe.. precum şi schelele erau asigurate. nici de legiuitor. Un alt aspect. 154 . tehnice şi economice perioadei respective. La al doilea. etc. Idea se respinge din start. apare o licitaţie la un bloc de locuinţe. uităm ce am modificat. mijlocul de ridicare. la 2. la care nu ştim care sunt reţetele originale şi care sunt cele ajustate. deoarece: • o reţetă modificată. utilizate oricum si oricând. azi este bună. mult mai grav este faptul că vom avea un fişier permanent de baze de date. precis am modificat la faianţă. iar cantităţile erau mari. • există investitori pentru care indicatoarele 1981 reprezintă literă de lege. • informatizarea bazelor de date. a fost nominalizat C. se purecă fiecare articol şi orice neconcordanţă se respinge. Asquini a elaborat o carte. O primă idee ar fi modificarea şi ajustarea reţetelor din fişierele permanente de baze de date. În capitolul precedent am vizualizat două articole de deviz:CA01I1 si CE17B1.timpul mediu pentru realizarea unui metru pătrat de tencuială drişcuită se situa in jur de 1 om ore/mp.C. S-ar putea întâmpla ca aceste condiţii tehnologice să fie îndeplinite şi in prezent. mortare.de la 1 om ore/mp. Au urmat o serie de acte normative. Acestea din urma erau preluate de I.A. După 1990. Exemple mai pot fi date. au apărut Norme de consumuri orientative pe articole de deviz. Indicatoarele de deviz seria 1981 au fost elaborate în “condiţii normale de dotare tehnică…” Ele nu pot fi. Ultimul act normativ elaborat înainte de 1990 se numea: ”Normativ privind modul de întocmire a devizelor pe categorii de lucrări şi pe obiecte pentru lucrările de construcţii montaj. susţinute de diverse indicatoare de deviz sau reţete. dar credem că cele două sunt concludente. primind informaţii suficiente. Programele şi bazele de date au fost difuzate unităţilor de proiectare şi execuţie.” Acest normativ era susţinut de Indicatoarele de deviz seria 1981. devenind obligatorii.Respectivele indicatoare au fost elaborate de instituţii centrale de cercetare şi proiectare şi. Sistemul informatic prezentat oferă o alternativă fişierelor permanente de baze de date. Responsabil cu informatizarea. precum şi pentru reparaţii curente şi de întreţinere la construcţii şi la instalaţiile aferente acestora INDICATIV P. am modificat consumul de manoperă aferent indicatoarelor seria 1981. La amenajarea interioară a unui magazin de câţiva metri pătraţi.91-83.).R. iar unele. Alternativa: fişiere conjuncturale de baze de date.C. la vremea respectivă. orice inginer sau arhitect se putea prezenta pe şantier.L. care poate fi parţial remediat numai prin reinstalarea fişierelor permanente iniţiale.La primul articol. Deocamdată acestea nu sunt agreate de investitori.. Se va crea un haos. aveau doua calităţi: • mod unitar de abordare. După un timp. reţeta este depăşită. care avea alte norme. blocuri s-au construit.5 om ore/mp. cu totul altele sunt condiţiile. la fel de bine. în condiţiile în care mortarul se livra şi se transporta de la staţii de betoane centralizate. Exemplul cu tencuiala este edificator. corespunzător nevoilor noastre de amenajări de magazine şi finisaje de apartamente. În fişierele permanente de baze de date (cărţi). (Centrul de Organizare si Cibernetică în Construcţii). etc. În această carte erau prezentate şi reţete pentru betoane. Dar. mâine nu mai este bună. gresie.. Idem derularea investiţiilor prin prelucrare automată a datelor. Vom merge cu consumurile modificate (şi dacă am modificat la tencuială. indiferent de elaborator. în prezent. Vom fi nevoiţi să dăm câteva exemple: . Nu se punea problema unor amenajări sau reparaţii de mică amploare.Mai mult ca sigur că vom pierde licitaţia. La verificarea ofertei. Executăm în serie amenajări de magazine şi finisaje de apartamente. s-ar putea să nu fie. pierderea tehnologică pentru beton este ne realistă şi atehnică.CAPITOLUL 13 întreţinere fişiere ofertă În perioada interbelică. nimeni nu mai execută şarpante având structura de rezistenţă din lemn rotund construcţii rurale. de obicei prin descalificare. Dar. cu care. compoziţii de zugrăveli şi vopsitorii. se construiesc şi se vor construi. arh. Peste un an.O.C.

13. Din acest motiv. Dovada este ca Dvs. dar cu repercusiuni numai asupra ofertei în lucru şi fără propagare in fişierele permanente de baze de date. reprezintă un progres. Această ofertă didactică conţine nenumărate articole şi materiale noi.5 om ore/mp. care să conducă la câştigarea licitaţiei. B. în continuare. bun sau rău. confirmă faptul că.CAPITOLUL 13 Întreţinere fişiere ofertă Avantaje: • indicatoarele de deviz seria 1981 nu se modifică (bune. s-au predat toate informaţiile. Apropo de tencuială: la o oferta:1 om ore/mp. Veţi lucra. după înscrierea câtorva mii de articole. utilizând oferte didactice digerate de elaboratorii manualului Vă rugam să transferaţi din arhivă oferta didactică MANUAL. perfect verificabile ca reţete şi analize speciale. cum sunt). În timpul necesar copierii unei dischete.11: Atenţie! Oferta didactică nu se arhivează! Motivul: daca nu arhivăm. în condiţii de eficienţă. multe greşite. Personal. respectiv fig. tocmai atunci când începe activitatea cea mai importantă. ofertă valorică. la fiecare repetare a manualului. realizări de producţie. unul utilizează sistemul nostru informatic.13. Anume valoarea ofertei. la următoarea: 2. livrată Dvs.: activăm întreţinere fişiere (regula 1). Nu cunoaştem alt sistem informatic cu asemenea performanţe. am elaborat nenumărate documentaţii de licitaţie. • fişierele conjuncturale de baze de date permit orice modificare. Experienţa mea în domeniu ca ofertant. materiale şi analize speciale noi.1. vom parcurge aceleaşi etape. dar existente în fişierele conjuncturale de baze de date ale ofertei. dar articolul din 1981 rămâne aşa cum a fost elaborat.. Modificări de reţete în articolele ofertei. în calitate de consultant. Ultima avea 4650 (nu este vreun zero in plus) articole şi avea o groază de articole. interactiv. • toate documentele ofertei se pot livra pe suport magnetic...: 155 . puteţi să citiţi oferta. având nume director MANUAL. rele. Va apărea imaginea din fig. se instalează o oboseală si o lehamite. Din trei ofertanţi. inexistente în fişierele permanente de baze de date ale Dvs. Din meniul principal al ofertei. inclusiv cele 4650 articole. Exemplul cel mai concludent este existenţa unei oferte didactice. • fişierele conjuncturale de baze de date sunt ataşate ofertei în lucru (unicate din acest punct de vedere. preluarea documentelor pe suport magnetic. uneori de către persoane diferite.Vom repeta o precizare din cap.2. în principal pentru lucrări mari. în ipoteza că se utilizează sistemul nostru informatic. respectiv fiecare ofertă cu fişierele conjuncturale proprii) şi însoţesc oferta pe tot parcursul existenţei: documentaţie de licitaţie.

CAPITOLUL 13

întreţinere fişiere ofertă

Activăm articole şi resurse (regula 1). Va apărea imaginea din fig.13.3.:

Înscriem ? <Enter> (regula 5), conform fig.13.4.:

Va apărea imaginea din fig.13.5.:

156

CAPITOLUL 13

Întreţinere fişiere ofertă

Atenţie, atenţie, atenţie! Acesta este fişierul conjunctural de baze de date aferent cărţilor de construcţii şi instalaţii. Vă rugăm sa-l vizualizaţi de câteva ori. După parcurgerea acestui capitol, vă recomandăm insistent, ca in baza celor însuşite, să acţionaţi asupra oricărui articol şi în orice mod doriţi. Este locul şi timpul unde veţi câştiga experienţă şi viteză în lucru. În continuare, vom utiliza exemplele descrise la cap.12. Selectăm CA01I1 (regula 6). Va apărea imaginea din fig.13.6.:

Din prezentarea articolului la cap.12., ştim ce avem de operat. Nu vom crea un nou articol, vom modifica un consum (sau mai multe). În mod firesc, după un timp, se instalează uitarea. Pentru a atenua parţial acest fenomen, vom folosi marcaje. Acestea pot fi orice caractere, cu excepţia cifrelor si literelor. Marcajele utilizate de firma noastră sunt: * # ^ +. Vă rugăm sa nu utilizaţi aceste marcaje. Motivul este simplu. Firma noastră, în calitate de consultant şi de elaborator al documentaţiilor de licitaţie, produce în permanenţă articole noi, funcţie de materialele şi tehnologiile noi apărute. La elaborarea acestor articole, deţinem informaţii de prim rang, provenind din specificaţii tehnice de firmă şi din caiete de sarcini. Prin procedee simple, aceste articole pot fi transmise, prin dischete sau teletransmisie, celor interesaţi, care utilizează sistemul nostru. Cu condiţia sa lăsaţi libere marcajele noastre. Activăm date generale (regula 1). Va apărea imaginea din fig.13.7.:

157

CAPITOLUL 13

întreţinere fişiere ofertă

Suntem cu prompterul pe text. La sfârşitul textului vom înscrie marcajul, care în acest manual este întâmplător !, ca in fig.13.8.:

Cum se interpretează acest marcaj, să zicem, peste un an? Cam aşa: văd marcajul de la sfârşitul textului, recunosc că am modificat consumuri, nu mai ştiu unde, voi puncta cu fişierele permanente şi îmi voi aduce aminte. După înscrierea marcajului, parcurgem şi părăsim secvenţa, cu respectarea regulii 2, după care, din meniul ”modificare articol deviz”, activăm liste anexe (regula 1). Va apărea imaginea din fig.13.9.:

Activăm lista 1-10173 (regula 1). Va apărea imaginea din fig.13.10.:

158

CAPITOLUL 13

Întreţinere fişiere ofertă

unde vom decide modificarea sau ştergerea listei anexe. Validăm M (regula 3) şi va apărea imaginea din fig.13.11.:

Aceasta figură indica un consum de 1.008, respectiv o pierdere tehnologica de 8 la mie. În figură nu se explicitează faptul că acest consum se referă la beton marfă, dar noi suntem cu lecţia învăţată. Înscriem noul consum, respectiv 1.03, ca în fig.13.12.:

Apoi avansăm pas cu pas până ajungem în fig.13.13.:

159

CAPITOLUL 13

întreţinere fişiere ofertă

Aruncăm o privire în consumul de manoperă, activând manopera (regula 1). Va apărea imaginea din fig.13.14.:

Prima informaţie:3.94 om ore/mp. Analizăm şi hotărâm că la această ofertă nu este suficient, respectiv ne trebuie o oră în plus. Selectăm un betonist oarecare (regula 6) Va apărea imaginea din fig.13.15.:

Tastăm <Enter> (regula 2), după care înscriem 1.59 in loc de 0.59. După validarea înscrierii (regula 2), va apărea imaginea din fig.13.16.:

160

selectez orice (regula 6). Personal.13. avem opţiunile: adăugare.: 161 . în partea de jos a ecranului. Noi am hotărât că este singura modificare în consumurile de manoperă.13. Apare imaginea din fig.: Se cere decizia: continuare.18.19. Validam M (regula 3). Normal este să decidem că nu mai continuăm şi este perfect valabil.CAPITOLUL 13 Întreţinere fişiere ofertă unde. da sau nu.: Verific dacă înscrierea precedentă a fost corectă (se greşeşte. modificare.59. Validez D (regula 3) şi apare fig.13. După confirmare. orice verificare suplimentară nu strică). procedez altfel. Se confirmă că am înscris 1.17. Va apărea imaginea din fig. ştergere. exit.

13.13.: Activăm modificare & exit (regula 1).13. ca în fig.CAPITOLUL 13 întreţinere fişiere ofertă Golesc câmpul consum. Va apărea imaginea din fig.21.: 162 . intrând în meniul principal.20.22.: si părăsesc secvenţa (regula 7). ca în fig.

: vom înscrie noul articol şi anume CE17B1!. în capitolul 12. riglele sunt din răşinoase (nu din fag).13. da sau nu. Se observă marcajul. Menţionăm că articolul a fost analizat anterior. Se cere să luăm decizia de adăugare articole. marcajul face parte din codul articolului. De această dată.24. Va trebui să ştergem unele materiale şi să adăugam altele noi. Va apărea imaginea din fig.CAPITOLUL 13 Întreţinere fişiere ofertă Urmează să prezentăm al doilea exemplu pe care l-am comentat în cap. Urmează un comentariu mai 163 .13. Validăm înscrierea (regula 2).: amplu. Dar in acest caz. Semnificaţie: acest articol nou a fost elaborat de către firma care utilizează marcajul !. Deci în fig.12 şi anume şarpanta. se justifică crearea unui articol nou.23. Am constatat că articolul este atehnic: nu există şarpante din lemn rotund construcţii rurale şi.

Adăugarea se realizează prin consultarea fişierelor permanente de baze de date .preluare resurse.: 164 . La o reluare a ciclului introducere articole de deviz.preluare articole de deviz: .aranjare baze de date. . Aşa dar.13. modificat anterior. urmată de înscriere de articole. faza indică un circuit cu sens unic. se preia de acolo şi numai de acolo.cărţi (sau materiale. de la fişierele permanente. Va apărea imaginea din fig. care şi-au câştigat dreptul de a figura in fişierele permanente (cu marcajele respective). numai pentru oferta in lucru.cărţi de construcţii şi instalaţii.26. validăm D (regula 3).în prima fază. se continuă căutarea în fişierele permanente şi se înregistrează. Din acest moment. coexistă indicatoarele seria 1981. Vom valida D (REGULA 3).24. în cunoştinţă de cauză. În aceste cărţi.13. precum şi articole noi. iar circuitul se închide.CAPITOLUL 13 întreţinere fişiere ofertă Ne vom întoarce la capitolul 2 introducere articole de deviz.25. În această fază a ofertei. sistemul consultă fişierul conjunctural . Va apărea imaginea din fig. normele orientative de consum elaborate după 1990. Dacă articolul este identificat.13.dacă articolul nu este identificat în fişierele conjuncturale.CA01I1.: Ni se cere decizia: preluare resurse din cărţi. . circuitul nu mai are sens unic şi se modifică astfel: . sistemul afişează următoarele mesaje: . după caz). Acest ciclu în doi timpi se repetă la fiecare sesiune de introducere articole de deviz. Terminat comentariul şi revenim la fig. Ce înseamnă adăugare? Adăugare înseamnă orice articol care nu se regăseşte în fişierele conjuncturale. da sau nu. introducerea unui articol de deviz reprezintă o adăugare. au fost create fişierele conjuncturale de baze de date. Noi am analizat acest articol şi. Exemplu:art. La terminarea sesiunii de introducere a articolelor de deviz şi ieşirea din submeniu. la un nu se ştie ce în zona de lucru a ofertei. valabile numai pentru oferta în lucru.

Va apărea imaginea din fig. Va apărea imaginea din fig.13.: 165 .: În această imagine.13. În fig.13.28.: activăm lista 1-10165 (regula 1).27.13.: Vom completa textul şi vom ieşi din secvenţă (regula 2). text care urmează să fie completat. Va apărea imaginea din fig.CAPITOLUL 13 Întreţinere fişiere ofertă Selectăm CE17B1 (regula 3).30.29. Din acest motiv activăm date generale (regula 1). se poate vizualiza textul articolului.

: activăm materiale (regula 1). cu rigle din răşinoase.13. respectiv ştergerea listei anexe.13.Va apărea imaginea din fig. Va apărea imaginea din fig.31.: Va trebui să înlocuim riglele de fag. neuzuale şi de dimensiuni necorespunzătoare.CAPITOLUL 13 întreţinere fişiere ofertă Ne amintim ce conţinea lista anexă: lemn rotund construcţii rurale.33. Validăm S.13.: 166 . Selectăm rigle fag (regula 6). În fig.32.

ca în fig.CAPITOLUL 13 Întreţinere fişiere ofertă În mod teoretic ar trebui să ştergem acest cod. Navigăm în sus sau în jos.13. apoi să adăugam un altul.34. ca în fig.: respectiv o fereastră de baze de date.35. păstrând primele 3 cifre (rădăcină cod). Există o scurtătură.: 167 . unde vom regăsi şi codul incriminat.: Tastam <Enter> (regula 2). Va apărea imaginea din fig.15. Vom goli parţial caseta cu cod material.13. până găsim codul căutat. respectiv 2908749.36.

014 (de la rigle fag)+0. După tastare <Enter> (regula 2). Deci aceasta este scurtătura. codul şi consumul precedent se anulează şi se înlocuieşte cu cel nou.va apărea imaginea din fig.39.: Vom înscrie noul consum=0.034.13.: Validând “modificare”.Va apărea imaginea din fig.CAPITOLUL 13 întreţinere fişiere ofertă Selectam codul (regula 6).37. Va apărea imaginea din fig.02 (de la lista anexă ştearsă)=0.13. Validăm M (regula 3).: 168 .38.13.

40. deci validăm N (regula 3). deoarece este esenţial. mai precis din indicatoarele de deviz seria 1981. manoperă. dar nu în aceasta secvenţă. tehnologii noi. utilaje) provin din fişierele permanente.: 169 .Considerăm că acest articol va fi utilizat şi în alte oferte. Vom reveni.: Vom introduce un articol nou. etc.41. cu materiale noi.: Să recapitulăm. Am creat un articol nou. Merită transferat în bazele de date permanente? Da. Vor apărea fig.Va apărea imaginea din fig. Activăm modificare & exit (regula 1).42. Va apărea imaginea din fig.13. Toate resursele articolului (materiale.13.13. Deci înscriem CG11A2! Şi avansăm (regula 2).CAPITOLUL 13 Întreţinere fişiere ofertă Nu mai dorim să continuăm.

reţeta se scrie pe hârtie.: 170 . Uşurinţa de a scrie reţete şi de a căuta resurse se dobândeşte cu timpul. În asemenea situaţii. Activăm date generale (regula 1).43.44.: 13.45. Va apărea imaginea din 13.CAPITOLUL 13 întreţinere fişiere ofertă 13.: Deci nu avem nici o informaţie.

13. până la epuizarea secvenţei.46.13.13.48. în continuare.: respectiv o fereastră de baze de date fără nici o înregistrare.47.: 171 .: activăm materiale (regula 1). În fig. Va apărea imaginea din fig. Aplicăm regula 6 şi va apărea imaginea din fig. numai unitatea de măsură. Apoi.CAPITOLUL 13 Întreţinere fişiere ofertă Completăm textul.

: 172 .49.: 13.50.CAPITOLUL 13 întreţinere fişiere ofertă Citind fiţuica şi înregistrând. 13. vor apare fig.: 13.51.

Va apărea imaginea din fig.13.52. selectăm orice (regula 6).52.13. până înscriem toate materialele.: Pentru părăsirea secvenţei.13.: Operaţia se repetă ciclic.CAPITOLUL 13 Întreţinere fişiere ofertă Observăm că a fost înscris primul material.: Acum atenţie! Peste codul din fig.13. rezultând fig. suprascriem următorul cod de material.55.53.: 173 .13.Va apărea fig. Selectăm (regula 6).Va apărea fig.54..

13. ca în fig.: 174 . conform regulii nr.57.56.13. noi am introdus materialele noi in fişierele conjuncturale de materiale. • nerespectarea regulii va produce dereglări majore în sistem. Regulă foarte importantă! Înainte de a crea un articol care conţine materiale noi: • materialele noi se introduc în fişierele permanente de materiale şi numai acolo (vom analiza în scurt timp în capitolul 17). conform fig. consumurile de manopera şi utilaje. În continuare. vor fi parcurse fără explicaţii. • numai după aceea se trece la generarea articolului.6.CAPITOLUL 13 întreţinere fişiere ofertă unde golim conţinutul casetei cod material.. pentru a studia manualul prin parcurgere la tastatură. Din motive didactice.: şi părăsim meniul de materiale.

58.: 175 .59.: 13.: 13.60.61.CAPITOLUL 13 Întreţinere fişiere ofertă 13.: 13.

13.: Părăsim şi această secvenţă cu <Enter> (regula 7). Sistemul va comunica preluare resurse şi va expune imaginea din fig.: Am epuizat introducerea celor 3 tipuri de articole.65.CAPITOLUL 13 întreţinere fişiere ofertă 13.62..: 176 .: Nu mai dorim înscriere de articole.63. Activăm modificare & exit (regula 1).64.13. Va apărea figura 13. prin poziţionarea în fig.

13. Va apărea imaginea din fig.13. Dacă nu ţineţi cont de această sugestie: 177 . permanente. Vremea lui YC01 a apus! Nu uitaţi că veţi elabora documentaţii de licitaţie. Prin apariţia materialelor noi. articolele sunt integrate în fişierele conjuncturale.: apoi activăm transfer BD permanente.66.: Se justifică. Va apărea fig. deoarece materialele noi au fost generate de către firma noastră şi se regăsesc în fişierele Dvs. Activăm articole şi resurse (regula 1). ba chiar pot fi transferate în fişierele permanente (acelea care merită). Ne adresăm în primul rând proiectanţilor. se impune codificarea acestora şi înglobarea in reţete.Am convenit că articolul cu şarpanta se justifică sa fie transferat.CAPITOLUL 13 Întreţinere fişiere ofertă După mesajul preluare resurse. de asemenea transferul articolului cu plăcile de gresogranit. Analizaţi cu atenţie aceste baze de date.67.

în cazul lucrărilor publice.13.Vor apărea fig. care v-a plătit şi nu are chef să se lege la cap cu probleme care nu-i aparţin.13. beneficiarului.68. inclusiv prestigiul de proiectant. C.68. Respectivele submeniuri apar din motive de modulare (vor fi utilizate integral în alt subsistem). datorită elaborării ambigue a documentelor ofertei.69. s-a decis anularea licitaţiei.Ori. înainte de licitaţie. Toate acestea vor fi adresate. care v-a plătit şi nu are chef să se lege la cap cu probleme care nu-i aparţin.CAPITOLUL 13 întreţinere fişiere ofertă • în perioada de elaborare a ofertelor. conform legii.: 178 . veţi fi chinuit de executant cu fel de fel de reclamaţii. Din fig. Iar pentru această muncă. contractorii vă vor bombarda cu o mulţime de întrebări şi obiecţii. aceasta înseamnă Curtea de Conturi şi alte chestii penibile. Orice fisură în documentaţia economică va fi exploatată şi însoţită de acte adiţionale şi pretenţii băneşti . beneficiarului. • pe parcursul execuţiei. conform legii. activăm modificare (regula 1). Va apărea imaginea din 13. Modificări de fineţe la materialele ofertei Din meniul întreţinere fişiere activăm materiale. Din vina proiectantului.: Submeniurile adăugare şi ştergere nu se utilizează la întreţinere ofertă. Toate acestea vor fi adresate. nu veţi primi nici un ban. au fost cazuri în care. Din experienţa personala ca ofertant şi consultant.

179 . • nume ofertă. În fiecare director. Avem beneficiari cu care colaborăm din 1991.CAPITOLUL 13 Întreţinere fişiere ofertă 13. ofertele şi realizările au fost arhivate în directoarele: AM. DEVIZO. iar mărimea cifrei codului poate să sugereze perioada. pe director.13. Se operează modificarea conform fig. variantele aceleiaşi oferte fiind situate în apropiere.1 transfer ofertă integrală. În aceste condiţii. DEVIZF OFERTA (versiunea prezentată în manual). care au documente prin toate directoarele de mai sus. Să ne întoarcem la cap.04. operează în versiunea O3.: Dorinţa noastră este ca în oferta în lucru. ofertele sunt sortate pe coduri numerice.71.70. Transferul se poate realiza prin: • selecţie (numai din directorul OFERTA). cu opţiuni: • cod ofertă. R3 (versiunea prezentată în manual). • director. extragerea din arhive trebuie rezolvată elegant şi simplu. Credem că acum apreciaţi recomandarea noastră de a atribui ofertelor coduri numerice. placa de gresogranit să fie vernil deschis. Gestiunea ofertelor proprii Sistemul informatic a devenit operaţional in aprilie 1991. • repertoar. Nu este suficient. un transfer cu repertoar. În organizarea propusă de noi.În prezent.: D. este uşor de urmărit. Pe parcurs.

în alt judeţ. colegul îmi reproşează că lucrurile s-au încurcat şi nu din vina lui .72. diferit de cele enunţate mai sus. M-am urcat pe tren. eventual pune întrebări. apoi am transferat prin repertoar ofertele ascunse şi le-am tipărit.73. am colaborat la o lucrare mare. Sistemul face ceva.ci datorită preluării problemei…. foarte bine pregătit în astfel de lucrări. La sosire.Va apărea imaginea din fig. Utilitatea unor proceduri se probează la necaz. În anii trecuţi.: 180 . nici prin repertoar.13. am predat ştafeta unui colaborator. Ca măsură de precauţie. ofertele elaborate de mine le-am copiat si le-am ascuns în alt director. Nu exista aşa ceva.Va apărea imaginea din fig.etc.: Activăm inventariere oferte (regula 1). activăm întreţinere oferte (regula 1). Din aceeaşi figură.13. nici prin selecţie.13. După un timp. la care se răspunde cu da şi gata inventarierea. am cerut să-mi arate ofertele în stadiul în care le-am predat. Am efectuat o inventariere oferte.CAPITOLUL 13 întreţinere fişiere ofertă Din fig. Am putut demonstra că la predare-primire totul era în regulă.: activăm gestiune oferte (regula 1).74. deoarece între timp s-a lucrat pe ele. Datorită etapizării. Astfel ascunse ofertele nu puteau fi transferate.

aveţi tot ce aţi lucrat. Teoria ghinionului ne cere.arhivare: aici este poanta .Va apărea imaginea din fig. din diferite motive.: 181 .75.modificare: nici un efect. Personal nu şterg nici o ofertă reală. şi în felul acesta aţi făcut curăţenie. această ofertă. In extremis. Validăm A (regula 3). Majoritatea colaboratorilor fac curăţenie. În fereastra din figură.ştergere: oferta este pierdută definitiv. Selectăm oferta 2197 (regula 6).: Operaţia se încheie cu un raport în care se indica locul de arhivare. prin ştergerea unor oferte. apare după un <Enter>. după un timp. Deci am făcut curăţenie. aşa cum este prezentată. dar numai prin gestiune oferte. înscrise în partea de jos a ecranului: . .Va apărea imaginea din fig.77. din fig.76. se poate apela. oferta respectiva nu mai există pentru Dvs. în schimb fac altceva.13. .13.13.CAPITOLUL 13 Întreţinere fişiere ofertă Scopul acestui submeniu este de a face curăţenie. după cum se va vedea. La transfer prin procedeele normale. Comentarii la deciziile posibile.: Imaginea din figură.Oferta se arhivează condensat intr-un director special. În aceasta situaţie.

: se activează devize si obiecte (regula 1). prin submeniul analizat. Din fig.13.78. Pentru ştergere. dar cu efort şi consum de timp mai mare.? E. Dar dacă….: Prin extragere din arhivă. În plus.2 “introducere articole de deviz”.13.80. se rezolvă problema utilajelor tehnologice. Vă recomandăm să utilizaţi această facilitate. Devize şi obiecte Este un instrument rapid şi comod de verificare a devizelor înscrise.: 182 .79. selectăm oferta 2197 (regula 6). totul este simplu.. din punctul de vedere al apartenenţei devizelor la obiecte şi investiţie.13. Aceleaşi rezultate se pot obţine şi prin procedurile de la cap.Va apărea imaginea din fig.CAPITOLUL 13 întreţinere fişiere ofertă bineînţeles din întreţinere oferte. oferta devine din nou vizibilă la transfer.Va apărea imaginea din fig.

Verificarea este uşoară şi rapidă. .unităţii de măsură.CAPITOLUL 13 Întreţinere fişiere ofertă Prin vizualizare. F.cantităţii. nu. urmează secvenţe conversaţionale.Metaforic:aceiaşi cameră. ca în fig. Descriere stadii fizice Una din obsesiile noastre este stadiul fizic. Meniul pune la dispoziţie un tabel de verificare a existentei: . 183 . Date generale Nici o deosebire faţă de cele prezentate in cap.13. G. La terminarea verificării.1.81. dar cu doua uşi se intrare. Corespondentul în acquis CIE respectiv Comisia de Integrare Europeana este item bill of quantities.: se operează eventuale corecturi. la care răspundeţi nu. ori se înscrie categoria 3001 corespunzătoare utilajelor tehnologice. ori prin selecţie.

am introdus generic: . fără a cunoaşte furnizorul. .furnizor local. Codificarea acestor materiale este cea republicană. Această manieră a fost adoptată şi înainte de 1990. este ataşat. corespondenţă. Conceptul nr. firmele serioase de construcţii păstrează o legătură permanentă cu furnizorii. se realizează.PARTEA A 2-A MATERIALE. Informaţiile privind preţuri şi furnizori se pot transmite între calculatoare (parteneri). FURNIZORI A. unui furnizor.736-999. Avantaje: alegerea furnizorului potrivit. la elaborarea unei oferte. în condiţii de confidenţialitate Orice documentaţie economică trebuie susţinută cu preţuri şi tarife de cea mai bună calitate şi actualizate în permanenţă. în care cunoaştem un preţ. este ataşat obligatoriu unui furnizor.1: preţul fiecărui materialul introdus în fişierele permanente. Se pune problema alocării de coduri pentru materialele apărute după 1990. astfel: . întrucât ele vor fi ocupate (nu ştim în ce măsură) de către materialele noi rezultate în urma elaborării in timp a noilor indicatoare de norme de deviz (orientative). . Sugerăm plaja de numere care începe cu cifra zero. Condiţii de compatibilizare între parteneri.din mai mulţi furnizori. Conceptul enunţat mai sus. cu ocazia întocmirii unei oferte. veţi opera cu fişiere permanente de baze de date. B. pentru situaţii extreme. etc. conduce la facilităţi deosebit de puternice.Vă rugăm sa nu ocupaţi aceste plaje. Ce alte facilităţi oferă lucrul în grup Fişierul nomenclator de materiale este constituit în principal din materiale existente şi înscrise înainte de 1990. În fişierele republicane există rezerve ca rădăcină de cod:100. Astfel. putem alege. Nu există derogare. o licitaţie internă. fax. Conceptul nr.numite în sistem materiale proprii. valabilă şi în prezent. PRETURI.în fişierul nomenclator au fost completate plajele de coduri începând cu rădăcina de cod 200 şi terminând cu rădăcina de cod 735 inclusiv. pe acela care corespunde exigenţelor lucrării. reprezintă o licitaţie internă. respectiv materiale.Nu optăm pentru ocuparea acestor plaje.furnizor de referinţă. din care ultima este cifra de control. ci constituie o componentă de bază a sistemului. Firma noastră şi-a atribuit plajele de coduri între 001 si 019 şi între 070 şi 089. Din acest punct de vedere.codul materialului are 7 caractere numerice. Motivul este simplu: lucrul în grup. Introducerea de preţuri nu este o activitate conjuncturală. pentru că s-ar putea să nu mai existe timp. Nu cunoaştem alt sistem informatic cu asemenea facilitate. furnizori şi preţuri. în mod obligatoriu. O precizare importantă. În partea a II-a a lucrării. Preţurile nu se caută atunci când se declanşează o lucrare nouă sau o licitaţie. în condiţii de confidenţialitate şi cu cheltuieli minime. Din acest motiv. pentru acelaşi material . Sistemul prezentat are la bază următorul concept: preţul fiecărui material introdus în fişierele permanente.2:lucrul în grup. prin multiple metode: telefon. . târguri de specialitate.

lucru in grup.elaborarea de documentaţii de licitaţie. În final. colectează în permanenţă materiale noi. După parcurgerea şi însuşirea subsistemului. sunt în sprijinul şi interesul Dvs. Firma noastră elaborează oferte si participă la licitaţii. o dată. face parte dintr-o gamă de produse de firmă. confidenţială. La discuţii. aceste date vor trebui şterse. chiar daca prin aceasta se măreşte volumul de munca aferent unei oferte. contra cost. nu este greu să identificam firma producătoare. care au scop didactic. poate fi studiat şi în pat. S-ar putea întâmpla să repetaţi. in valută). se obţin informaţii detaliate ce vor permite compararea cu alte sisteme informatice de profil. în calitate de consultant. cum ar fi mesajele de erori. imagine cu imagine. existente pe piaţă. deci ştergerile indicate de noi. cum ar fi: . mesajul de eroare vă sugerează şi modul de rezolvare. de colţ. să constituie o activitate permanentă. un potenţial utilizator avizat. În prezent cunoaştem că un material nou. Nu vă faceţi probleme. ba chiar mai mult. C. un furnizor sau mai mulţi si i se va recomanda un proiectant specializat. la cererea clienţilor noştri şi in numele acestora. poate avea o imagine generala privind performanţele sistemului.În acel moment. avem. înscriem toată gama şi ataşăm preţuri. Confidenţialitatea este absolută. Cu această ocazie se întocmeşte o ofertă etalon.Indiferent de sistemul de relaţii cu utilizatorii sistemului. toate fazele posibile. de cofraj. respectiv o pregătire pentru acţiuni viitoare. care cuprinde: elemente de câmp.consultanţă propriuzisă. se introduc şi furnizorii. extrem de simplu. veţi crea nişte date în fişierele permanente. Răspunsul este: da. etc. în calitate de consultant al proiectantului general. Precizări privind modul de lucru în manualul de utilizare Manualul de utilizare poate fi studiat în tren. Va afla ca YTONG este un sistem de construcţii. precum şi distribuitorul (daca materialul este din import). clientul va afla că acest material. Toate informaţiile privind materiale noi şi preturi se transmit. Prin telefon suntem întrebaţi dacă avem informaţii de preţ pentru blocurile BCA tip YTONG. următorul cursant nu va putea studia manualul de utilizare. ori a persoanei juridice achizitoare. La sistemul nostru informaţional. . mai uşoară si de culoare albă. Continuând răsfoirea. nu este numai o cărămidă mai mare. de buiandrugi. clientul va primi o lista de preţuri. Însuşirea sistemului se realizează parcurgând manualul de utilizare şi reproducând toate secvenţele pe calculatorul Dvs. anumite secvenţe. precum şi preţurile (pentru cele din import. Cu referire la subsistemul materiale. Totuşi există unele mesaje care nu figurează în manual. de rupere a punţii termice. preţuri furnizori. printr-un submeniu (vom vedea). pe care le introduce în sistem.utilizatorilor de sistem. Am încercat să parcurgem. 185 . Răsfoind cuprinsul. de doua ori. .elaborarea unei oferte. Practic fără excepţie. firma noastră. Dacă Dvs. . Motivul este simplu. ori documentaţiei de licitaţie. însoţite de preţuri. nu ştergeţi datele înscrise. Dar obiectivul nostru final este ca înscrierea gamelor de produse noi.

14. • cu ocazia adjudecării unei lucrări. primeşte avans pentru achiziţionare de materiale. în care: • este producător: de betoane. Dar cantităţile mari le achiziţionează în una din situaţii. să fie minimă. FURNIZORI În acest capitol: A. materialele nu se cumpără oricum. iar firma are lichidităţi in cont.CAPITOLUL 14 VIZUALIZAREA FISIERELOR PERMANENTE DE MATERIALE. alegerea se face prin vizualizare baze de date din sistem. Dacă se introduc în calculator toate elementele descrise mai sus. În oricare din situaţii. • se anunţă o scumpire.1.Va apărea imaginea din fig.14. etc. Vizualizare pe grupe ATM de materiale Din fig. A. Vizualizare pe grupe ATM de materiale B.: activăm utilitare (regula 1). Vizualizare pe cod material O firma de construcţii cumpără materiale în permanenţă.: . construcţii metalice. PRETURI.2. Cel mai simplu criteriu este ca suma preţului de livrare plus cheltuielile de transport şi manipulare.. prefabricate.

CAPITOLUL 14 Iniţializarea ofertă Activăm preţuri materiale (regula 1).4. Va apărea imaginea din fig. Aceasta este:P2 urmat de tastarea barei de spaţiu de 6 ori.Va apărea imaginea din fig.5.14.14.Va apărea imaginea din fig.: Pentru a intra în subsistem este nevoie de parolă.14.: 187 .3.: Activăm vizualizare pe grupa ATM (regula 1).

B. în sensul că vizualizăm ce am introdus.o unitate de măsură. După denumirea grupei ATM. materialul căutat. pentru vizualizare. Cu aceste informaţii: . din 1999. Deocamdată constatam că grupa ATM are: .o denumire. Cu săgeata sus / jos căutam otel beton OB 37 Dn=12 mm. căutăm grupa otel beton. . Selectăm cu S. Va apărea imaginea din fig. .se poate intra in licitaţie. 110000 repere. din care 3. Aici se vede calitatea muncii. Vom constata în continuare că unitatea de măsură a grupei ATM nu corespunde întotdeauna cu unitatea de măsură a materialului aparţinând grupei. Pentru o evidenţă şi urmărire mai uşoară. Sistemul acceptă în prezent clasificarea pe grupe ATM (aprovizionare tehnico materiala ).un cod.6: Din acest moment începem vizualizarea. Aceste grupe au existat şi înainte de 1990 şi au fost preluate din una din clasificările internaţionale.14.CAPITOLUL 14 Iniţializarea ofertă Este necesar sa fiţi informaţi că fişierele de materiale conţin in prezent cca. Avem 4 preţuri proaspete. Cu tastele sus / jos. Vizualizarea se poate realiza pe orice grupă ATM. Analizaţi cu atenţie figura. se poate selecta. . Vizualizare pe cod de material 188 . materialele se clasifica pe grupe de materiale.se poate stabili o politica de aprovizionare.

chiar dacă prin aceasta se măreşte volumul de muncă aferent unei oferte. tastăm ? şi aplicam regula 5. vată. face parte dintr-o gamă de produse de firmă. Dar să revenim. nu este greu să identificam firma producătoare.9. precum şi distribuitorul (daca materialul este din import).14.14.14. din 110000.7. înscriem toată gama şi ataşăm preţuri. lansăm comanda <Ctrl> +F. ori documentaţiei de licitaţie.: În imagine se observă materialele noi. toate într-o singură fereastră de baze de date. Cel mai comod mod: în fig. activăm cod material.14.Va apărea imaginea din fig. vitrine aluminiu. introduse de firma noastră.: 189 . Se mai observă. balustradă inox.8. radiatoare. La sistemul nostru informaţional.14. In prezent cunoaştem că un material nou. Va apărea imaginea din fig. Va apărea imaginea din fig.8.7.4. o mare indisciplină: cofraje curbe. în măsura în care acesta apărea intr-o oferta. S-a ameliorat pe parcurs. necesită multă experienţa şi exerciţiu. ori intr-o documentaţie de licitaţie.14. din păcate. Este greşeala începutului.În acel moment. Am înscris un material nou.: Găsirea unui cod de material.CAPITOLUL 14 Iniţializarea ofertă Din fig. Din fig.

190 . 588676-cuie. dar cuvântul cheie trebuie ales cu mult discernământ.lacuri. din care vă prezentăm: 200. 280-BCA. polistiren. carton asfaltat. 34342-oţel lat. 290-291-lemn. 29402-parchet. 610-611-grunduri. 2436-cahle sobe. 2419-gresie. să îmbunătăţiţi această fiţuică. 510-lămpi incandescente şi fluorescente.10. zincată. electrice.pânză bitumată. 350-profile laminate. 29345-ferestre lemn. ţevi PVC.14. 230-cărămizi. 210.: Căutarea a fost uşoară. Pantzel.dale PVC. 260-bitum.chituri. Va apărea imaginea din fig. 411-fitinguri şi tuburi fontă scurgere.anume după rădăcină de cod. 364-tablă zincată.produse de balastieră şi carieră. împâslitură şi ţesătură fibre sticlă. 3803-sârmă moale. 4501-robineţi.diluanţi.vopsele. 220. 250-geam. 6416419-buiandrugi.cherestea. 360-tablă neagră.CAPITOLUL 14 Iniţializarea ofertă Căutăm produse Giacomini şi tastăm find.Utilizarea comenzii <Ctrl> +F în fişierele republicane(110000 materiale) este posibilă. 6426440-stâlpi din beton prefabricat pentru împrejmuiri.oţel beton.ciment. 590-electrozi şi sârma sudură. 240-faianţă.aracet. 2437-obiecte sanitare. 63102-feronerie uşi şi ferestre. 6704672-tuburi Bergman. 6715982-covor. 6712215-fitinguri PVC.emailuri. 29284-uşi lemn. deoarece fişierul a fost examinat de la rădăcina de cod 001 la 005. Este indicat ca Dvs. 480-482-conductori şi cabluri electrice. Există şi o altă metodă de căutare a unui material . 370-banda oţel lat. 26058-vată minerală şi produse din vată minerală. 670-tuburi iz. accesorii.

16.: tastăm rădăcina de cod 200 (oţel beton).4. Mai departe este simplu. acestea fiind absolut necesare la elaborarea documentaţiei de licitaţie.elaborare de articole noi.12.CAPITOLUL 14 Iniţializarea ofertă Mai exista o metoda de a identifica un cod de material.înscriere articol de deviz sub formă de cod material.14. Să revenim. căutăm articolul IZL05.14. cu tastele sus sau jos. ne poziţionăm pe otel beton OB37 si vom primi aceleaşi informaţii ca si cele din fig.11. . valabilă pentru deviziştii cu experienţă.Va apărea imaginea din fig. Acest material se utilizează (printre altele) la izolat conducte. 191 . În fig. Am insistat în proceduri de identificare materiale. pentru: .unde vom regăsi codul căutat sau ceva pe aproape.: unde. În vizualizare cărţi. ori a ofertelor. Exemplu: folie polietilenă sau PVC.

15. B.: activăm furnizori (regula 1). Din fig.1. Adăugare.15. Adăugare.CAPITOLUL 15 OPTIUNI DE ACTUALIZARE A FURNIZORILOR DE MATERIALE În acest capitol: A.2. Modificare. Ştergere.: . C.Va apărea imaginea din fig. A.

utilizatorul poate să acorde codul fiscal. care în prezent au o pondere însemnată în valoarea materialului.cod SIRUES furnizor: este codul înscris în certificatul de înmatriculare la Camera de Comerţ şi are 9 cifre . Se recomandă ca aceste distanţe. Va apărea imaginea din fig. dar. o eventuala transmitere de preţuri (care sunt legate de furnizori).CAPITOLUL 15 Opţiuni actualizare furnizori Există trei opţiuni: .modificare. pentru că în funcţie de aceste distanţe se vor calcula în oferte preţurile de transport. dar fără litera R. telefon.: Completarea datelor se face astfel: .4.Se vor prelua numai 7. Singurul remediu: înscrierea codului SIRUES sau a codului fiscal . V-am recomandat să utilizaţi codurile SIRUES ori cele fiscale.: -1 furnizor =propria firmă. Din acelaşi motiv. Se va prelua din indicatoarele kilometrice ale fostelor ITA. reprezentând o valoare logică.tip.distanţa auto. pentru a putea beneficia de lucru în grup. Sistemul nostru are înscrise distanţe. . -2 furnizor cu care avem relaţii permanente. . Vom analiza prima opţiune. Dacă fiecare colaborator codifică furnizorii după bunul plac. care au 6 sau 7 caractere. În fig. editat de Camera de comerţ şi industrie a României.adăugare.15.: 193 . . atât CF cât şi auto.informaţii: strada. . sunt calculate pentru Cluj. Menţionăm că se vor înscrie distanţele comerciale (nu cele reale ). În ultimă instanţă se pot aloca coduri numerice de 5 caractere.15. deoarece toate fişierele nomenclatoare (elaborate in majoritate înainte de 1990) sunt scrise cu majuscule. unde se pot regăsi coduri SIRUES. . Puteţi acorda orice caracter numeric ori alfabetic.primele 2 reprezentând judeţul. să fie calculate de către specialişti şi să fie tratate cu toată seriozitatea. atenţie. Dacă din anumite motive (să spunem comoditate). se procedează după cum urmează. Ex. În cazul imposibilităţii aflării acestui cod. Recomandăm scrierea cu majuscule. Elaboratorul sistemului informatic cumpără in fiecare an cartea Catalogul societăţilor comerciale cu capital de stat. Aici intervine o problemă majoră a sistemului şi anume lucrul în grup.denumire furnizor. . pentru a nu fi confundate cu cele Republicane.distanta CF. Se va prelua din TLM. etc. vom utiliza î din i. fax şi altele. vreţi să acordaţi alte coduri proprii. Activam adăugare.ştergere. număr. . nu mai este posibilă. -3 furnizor care acceptă plata in măsura încasării de către constructor.3.

În această secvenţă.7.: Vom naviga in acest fişier de furnizori şi vom alege un cod nou.a fost înscris anterior şi nu poate fi adăugat de două ori. De exemplu. vom proceda astfel: vom goli câmpul şi vom înscrie codul real.apoi <Enter>.15. Noi vom selecta codul 25003 (regula 6).: 194 .CAPITOLUL 15 Opţiuni actualizare furnizori înscriem ?. Va apărea imaginea din fig. întrucât furnizorul 25003.15.ca in fig. respectiv 25004.Va apărea imaginea din fig.15. Mesajul este logic. codul 25004 nu există.5.6.: Sistemul reacţionează prin mesajul retastaţi.

15.Va apărea imaginea din fig.: activăm modificare (regula 1). Din 15.9.8.15.: 195 . ca in fig. Modificare.CAPITOLUL 15 Opţiuni actualizare furnizori Înscriem datele necesare.10.: B.

cu mesajul furnizor existent tastaţi <Enter>. se pierd toate informaţiile privind preţurile.instruirea proprie. care utilizează calculatorul Dvs.15.15. Vom dezvolta acest avertisment. operaţiunea de ştergere are următorul scop: . C. modificarea constă în adăugarea unui număr de fax. putând provoca blocarea sistemului. Opţiunea ştergere. Din punct de vedere didactic. Nu este cazul exerciţiilor care urmează.: activăm ştergere (regula 1). Din fig. . Ştergere. pe numele căruia sunt înscrise preţuri de materiale. implică uneori un mare grad de risc.Va apărea imaginea din fig. prin ştergerea unui furnizor. În cazul furnizorilor.12.instruirea următorului cursant. Dacă nu ştergeţi furnizorul. întrucât cei doi furnizori i-am introdus cu câteva minute în urmă şi nu le-am ataşat nici un preţ.: 196 . următorul cursant va fi oprit din start (la adăugare).CAPITOLUL 15 Opţiuni actualizare furnizori În cazul de faţă.11.

197 . să ştergeţi şi furnizorul 0787127. prin procedeul deja însuşit.CAPITOLUL 15 Opţiuni actualizare furnizori Vă rugăm.

Adăugare. B. Adăugare. Modificare. Din fig.: .1. Ştergere.16.CAPITOLUL 16 OPTIUNI DE ACTUALIZARE A PRETURILOR DE MATERIALE În acest capitol: A. A. C.: activăm preţuri materiale (regula 1).Va apărea imaginea din fig.2.16.

furnizor de referinţă. . pentru acelaşi material .am introdus generic: .Va apărea imaginea din fig. este ataşat în mod obligatoriu.3. pe acela care corespunde exigenţelor lucrării. Astfel.: Vom relua un concept enunţat anterior. Dovada:fig.CAPITOLUL 16 Opţiuni actualizare preţuri materiale Activam adăugare (regula 1).16.4. Conceptul enunţat mai sus . Sistemului prezentat are la bază următorul concept: preţul fiecărui material introdus in fişierele permanente.conduce la facilităţi deosebit de puternice.unde apare preimprimat ?.din mai mulţi furnizori. putem alege.furnizor local.Va apărea imaginea din fig. Nu există derogare.Va apărea imaginea din fig.16.5..16. unui furnizor.16.: 199 . în care cunoaştem un preţ. Nu cunoaştem alt sistem informatic cu asemenea facilitate.: Alegem “Industria sârmei Câmpia Turzii” (regula 6). fără a cunoaşte furnizorul .3.Tastam <Enter (regula 5). la elaborarea unei oferte. pentru situaţii extreme.

(cu respectarea regulii 2) astfel: . contract. .: unde. Acest câmp nu intră în prelucrarea automată.CAPITOLUL 16 Opţiuni actualizare preţuri materiale Întrucât vom introduce preţuri de oţel beton.7.preţ material în lei (fără TVA). în această casetă se va înscrie menţiunea: PREŢ ÎN DEM.Se poate scrie şi preţ in valută.data: se completează inclusiv cifra zero (dacă este cazul).16. preţul a fost înscris in valută. după tastare <Enter>.16. cum ar fi cea din fig. va apărea imaginea din fig. Dacă. cu precizările de mai jos.baza legală: se scrie cu majuscule: factură. telefon etc.. Rămâne la latitudinea utilizatorului să înscrie ce doreşte. 200 . de exemplu. selectăm (regula 6) si va apărea imaginea din fig. vom utiliza una din metodele explicate anterior.16.: Câmpurile se vor completa.6.8. .: Ne poziţionăm pe otel beton OB 37 D=6 mm.

Personal am adoptat: . din motive didactice.4=listă furnizor.11. rămân constante. .16.CAPITOLUL 16 Opţiuni actualizare preţuri materiale . convorbire telefonică).7.tip preţ: o cifră de la 1 la 9 (cu respectarea regulii 4) şi reprezintă o valoare logică.6=factură. Chiar în exemplul prezentat. în fig. baza legală.16.16. Sunt cazuri în care o listă furnizor conţine peste 1000 de articole.16.fig.8.: Ne poziţionăm pe otel beton OB37 D=8 mm.9.: Dar ce se întâmplă? Imaginea este identica cu cea din fig. tip preţ. Din aceste motive.redenumită. La terminarea sesiunii de înscriere a preţului.8. selectăm.10.3=preţ fără acoperire în documente (ex.casetele: data. în cazul în care parcurgem o listă de preţuri emisă de un furnizor. sistemul ne aruncă în fig.. Raţionament: economie de timp: . (regula 6) şi va apărea imaginea din fig..caseta de preţ.: 201 . . pentru diametrele de 6. preţul este acelaşi.5=contract de livrare.16. .10 mm. ..

CAPITOLUL 16 Opţiuni actualizare preţuri materiale vom tasta numai <Enter>. urmând sa completaţi datele necesare.2.13. se va înscrie la început furnizorul şi după aceea materialul. Se observa şi in aceste secvenţe.: activăm modificare (regula 1). Se întâmplă să greşim la introducere preţuri.11. Părăsirea sesiunii nu constituie o problemă şi poate fi înţeleasă privind fig. Din fig. legătura între preţ şi furnizor. Pentru corectare se va proceda după cum urmează.: Pe ecranul Dvs. Modificare. 202 .12.16.16. B. Înscrierea modificărilor se va realiza cu respectarea regulii nr. În consecinţă.Va apărea imaginea din fig.16. imaginea se va derula.

implică uneori un mare grad de risc. Vom dezvolta acest avertisment. Din fig.CAPITOLUL 16 Opţiuni actualizare preţuri materiale C. se declară furnizorul. 203 . apoi materialul.am şters preţul. În fig...16. Ştergere.preţul l-am modificat la 3520 lei/kg.: se poate vedea un raport final. putând provoca blocarea sistemului.am adăugat un preţ de 3536 lei/kg. Nu este cazul la preţuri materiale. Să rememoram acţiunile noastre anterioare: .14. Opţiunea ştergere. .15.: Şi în cazul ştergerii.16.16. .16.Va apărea imaginea din fig.: activăm ştergere (regula 1).

pot să existe mai multe preţuri la acelaşi material. pot fi utilizate la elaborarea ofertelor.unde la furnizorul Industria Sârmei…va apărea preţul de 3536 lei/kg. preţurile din fişierul pasiv al arhivei. In cazul ştergerii. 204 . la cod 2000092. La ataşare preţuri materiale ( capitolul 4). Este cazul materialelor din stoc. Cu toate acestea. dar repune în drepturi preţul anterior Puteţi verifica în vizualizare preţuri. Sistemul le stochează intr-o arhivă de preţuri. Numai ultimul preţ comunicat este activ şi este vizibil. În cazul unei licitaţii foarte dure. sistemul distruge ultimul preţ. unde. vom apela la materialul din stoc ce are preţul cel mai mic. există o secvenţă extragere preţuri din arhivă D/N. am înscris de 10 ori diverse preţuri. La acelaşi cod de material şi la acelaşi furnizor. mai precis într-un fişier pasiv.CAPITOLUL 16 Opţiuni actualizare preţuri materiale Sistemul memorează toate preturile introduse.

Cum se apără sistemul de ştergeri iresponsabile. întrucât ele vor fi ocupate (nu ştim in ce măsură) de către materialele noi rezultate în urma elaborării în timp a noilor indicatoare de norme de deviz (orientative). A. Această manieră a fost adoptată şi înainte de 1990.17. Se pune problema alocării de coduri pentru materialele apărute după 1990.2. Nu optăm pentru ocuparea acestor plaje. Vom relua un concept enunţat anterior.: . Din fig. Adăugare.Va apărea imaginea din fig. Ştergere. numite în sistem materiale proprii. Firma noastră si-a atribuit plajele de coduri 001-019. B. Modificare. Motivul este simplu: lucrul în grup.: activăm materiale proprii (regula 1).1. Adăugare.Vă rugăm să nu ocupaţi aceste plaje.CAPITOLUL 17 OPTIUNI DE ACTUALIZARE A MATERIALELOR PROPRII În acest capitol: A.736-999. Pericole.070-089. C. In fişierele republicane există rezerve ca rădăcină de cod:100. Sugerăm plaja de numere care începe cu cifra zero.17.

17.17.3. Calculul cifrei de control: 075001 765432 Se înscriu primele 6 cifre.Va apărea imaginea din fig.CAPITOLUL 17 Opţiuni de actualizare a materialelor proprii Activam adăugare (regula 1). Sub aceste cifre se înscrie întotdeauna 765432 Calcul: 1 x 2=2 0 x 3=0 0 x 4=0 206 .4: Va apărea un mesaj de eroare: cifra de control eronata……. urmat de cifra de control. Primul cod înscris va fi 0 7 5 0 0 1. Vrem sa înscriem un cod de material cu rădăcina 075. ca in fig.corect 9.Codul trebuie să conţină 7 cifre din care ultima se numeşte cifră de control.: Sa completăm un cod la întâmplare.

17.17.CAPITOLUL 17 Opţiuni de actualizare a materialelor proprii 5 x 5=5 (se reţine numai cifra unităţilor) 7 x 6=2 --------Cifra de control=2+0+0+5+2=9.Va apărea imaginea din fig.: Selectăm unitatea de măsură (regula 6). Înscrierea în câmpuri se explică începând cu fig. . Va apărea mesajul de eroare şi aflăm cifra de control fără nici un calcul.5.17.6.7. Este scrisă incorect. Va apărea imaginea din fig.Tastam <Enter>(regula 5).: 207 . In practică scriem primele 6 cifre.unitatea de măsură: preimprimat ?. generală. deci codul complet al materialului va fi 0 7 5 0 0 1 9.denumire: cu majuscule şi cu î din i. cu intenţie. Calculul cifrei de control este numai pentru cultura Dvs. iar a 7-a o scriem la întâmplare.: .

iar a materialului este buc. pe care o memorăm.17.preţ 449:nu se completează (Ord.Tastăm <Enter>(regula 5).8: Prin tastare repetată <Enter>.9.10. Următoarele date se completează astfel .17.fracht 449:nu se completează. . pe ecran va apărea imaginea din fig. Selectăm grupa ATM (regula 6)..449 a fost anulat).masa: în tone. pe care am memorat-o. Va apărea imaginea din fig. . . aflăm unitatea de măsură a grupei ATM.Va apărea imaginea din fig. După completarea tuturor acestor date şi după acceptul de validare.: cu codul grupei ATM înscris.17.001.CAPITOLUL 17 Opţiuni de actualizare a materialelor proprii cu grupa ATM: preimprimată ?.: 208 . Unitatea de măsură (in acest exemplu) este mii buc. care se înscrie. Atenţie: completarea masei ne va fi utilă în ofertă la calculul cheltuielilor de transport. Deci coeficientul ATM este 0.coeficient ATM: reprezintă racordarea între unitatea de măsură a materialului şi cel al grupei ATM.

: 209 . BRAMAC.17.17.12. Din fig. la care denumirea este identică. vom modifica numai acel parametru. Această procedura nu este întâmplătoare. Ex.. În acest caz se păstrează DE CIMENT.: B. Modificare. cu excepţia unui parametru (ex.Va apărea imaginea din fig. Tastăm <Enter>(regula 3).11: Aparent este derutant. inclusiv cifra de control calculată.: diametrul). ALPINA şi BUC.13. deoarece se repetă denumirea materialului deja înscris. ca în fig.. urmând a se completa restul.: dacă avem un număr mare de piese.CAPITOLUL 17 Opţiuni de actualizare a materialelor proprii Constatare: sistemul generează in secvenţă următorul cod de material.17.

având D implicit. va apărea imaginea din fig.17.Lista cu produsele BRAMAC conţine câteva sute de repere.: După completarea codului.CAPITOLUL 17 Opţiuni de actualizare a materialelor proprii activăm modificare (regula 1).17.: identică cu fig. Vă voi sugera un mod de înscriere a materialelor noi.: unde.15.17.17. Vă mai aduceţi aminte că în aceiaşi manieră am localizat produsele GIACOMINI.14.16. Se vor opera modificările ca în fig.11. Validând D (regula 3).Va apărea imaginea din fig. . va apărea imaginea din fig. cu indicarea cuvântului cheie BRAMAC. În momentul în care vom avea nevoie de unul din produse. unde denumirea a fost intenţionat înscrisă greşit.: 210 . la sfârşitul prelucrării exista o caseta de decizie Continuare [ D/N ]. Vom începe denumirea cu cuvântul BRAMAC. căutarea se va realiza cu <Ctrl> +F.17.17.

Cum se apără sistemul de ştergeri iresponsabile. vom şterge cele doua materiale.17. C. Din fig.: urmând să operăm modificările dorite. putând provoca blocarea sistemului.20. Pericole.18.: activăm ştergere (regula 1). Opţiunea ştergere implică uneori un mare grad de risc.Va apărea imaginea din fig.: 211 . Este valabil în cazul ştergerii de materiale.17. Ştergere.17.19.CAPITOLUL 17 Opţiuni de actualizare a materialelor proprii Vom selecta coama de ciment (regula 6). ca în fig. Din motive didactice.

precum şi articole noi.17. Dar la reinstalare. Procedura durează un oarecare timp. deoarece aceste materiale au fost introduse cu câteva minute in urmă şi nu au avut ocazia să intre în nici o prelucrare. ca in fig. Dacă am şterge acest material. În cazul unei pane de curent.CAPITOLUL 17 Opţiuni de actualizare a materialelor proprii şi 17. fiind necesară o reinstalare. Acest material intră în componenţa a câtorva sute bune de articole. • arhivarea periodică pe disc sau CD a propriilor fişiere permanente. Vom încerca sa-l ştergem. respectiv ciment PA35 saci. sistemul lansează o procedură proprie şi anume RESTRUCTURARE MATD.: Nu exista deocamdată nici un pericol. am bloca întreg sistemul. nu mai pot fi reconstituite. respectiv preţuri. timp în care se poate ieşi civilizat din orice aplicaţie.21.22: 212 . întreg fişierul se reorganizează. Să presupunem că intenţionăm sa ştergem materialul având codul 2100440. să zicem 5 minute la un calculator slab. Veţi observa insă .că la ieşirea din procedura de ştergere. întreg sistemul este compromis. sursa asigură o funcţionare de circa 30 minute. eventualele materiale noi introduse. Dacă în aceste 5 minute se produce o pană de curent. Prin ştergerea a 2 materiale din 110000. Există doua remedii: • cumpărarea unei surse ne întreruptibile.

CAPITOLUL 17 Opţiuni de actualizare a materialelor proprii Sistemul se protejează singur prin mesajul ştergere interzisă. 213 . Această interzicere este valabila pentru materialele din setul iniţial (1990). să fie primele şi ultimele. Vă sugerez sa nu efectuaţi operaţii de ştergere materiale. Cele două materiale şterse de Dvs.

Intenţionăm să introducem un preţ nou. Introducerea de preţuri nu este o activitate conjuncturală. care să aparţină unui alt furnizor. Preţurile nu se caută atunci când se declanşează o lucrare nouă sau o licitaţie. Orice documentaţie economica trebuie susţinută cu preţuri şi tarife de cea mai bună calitate şi actualizate în permanenţă. F. inexistent în fişierul de furnizori. În fişierele permanente de preţuri şi furnizori există furnizorul agreat. prin multiple metode: telefon. firmele serioase de construcţii păstrează o legătură permanentă cu furnizorii.CAPITOLUL 18 OPERATII SPECIALE IN FISIERELE PERMANENTE DE PRETURI SI FURNIZORI. înscrierile de la paragrafele B. Explicaţii ce justifică (sau nu) lenea şi amânarea. Intenţionăm să introducem un preţ nou. inexistent în fişierul de furnizori. care să aparţină unui furnizor. D. Din motive didactice. se vor şterge. A. C.corespondenţă . precum şi preţul materialului. dar acest preţ este vechi. care să aparţină unui alt furnizor. Vom reveni cu o afirmaţie expusă anterior. În fişierele permanente de preţuri şi furnizori nu există preţ. deci nici furnizori. ci constituie o componentă de bază a sistemului. introducerea de preţuri se lansează dintr-un subsistem distinct. E. B. SIMULTANE CU ELABORAREA OFERTEI În acest capitol: A. C. fax . Explicaţii ce justifică (sau nu) lenea şi amânarea. mi-am stabilit un mod de comportare profesională: nici o zi fără introduceri de .târguri de specialitate. pentru că s-ar putea să nu mai existe timp. E. D. existent în fişierul de furnizori. Aşa cum aţi constatat. În fişierele permanente de preţuri şi furnizori există un preţ şi un furnizor. Personal. Din acest motiv. Intenţionăm să introducem un preţ nou. În fişierele permanente de preţuri şi furnizori există un preţ şi un furnizor.

: Cu săgeata sus / jos. se repetă citirea listelor. În continuare. şi comentariile aferente. într-o oferta şi executăm operaţiunea de ataşare preţuri la materiale. DEVA (regula 6). să actualizăm fişierele permanente de preţuri şi furnizori. apoi să introducem aceste preţuri în respectiva ofertă.1. în acces direct. manual.2. precum şi preţul materialului. Vom detalia cele patru tipuri de operaţii speciale.: Vom selecta materialul cu cod 2800052 (regula 6). în situaţii speciale.->4. Pentru împrospătarea cunoştinţelor.respectiv MACON SA. deci. De menţionat că această ofertă nu se arhivează. atunci vom avea maximum de informaţii la elaborarea oricărei oferte. suntem solicitaţi să participăm la licitaţii în numele unor firme care ne plătesc aceste servicii. Din anumite motive.1. B. 18.3. am constatat necesitatea ca. Dacă se respectă această promisiune. La următoarea licitaţie.: 215 .18. simultan cu elaborarea ofertei. sau la studierea de către un nou cursant. reluaţi imaginile 4. În fişierele permanente de preţuri şi furnizori există furnizorul agreat. in ultimele luni nu am introdus nici un preţ nou. Din proprie experienţă. datele să rămână cele iniţiale.CAPITOLUL 18 Operaţii speciale în fişierele permanente de preţur şi furnizori preţuri noi. Suntem. În lipsa unor preţuri proaspete introduse în sistem. vă rugam să extrageţi din arhivă oferta având numele de MANUAL. Vom începe cu fig. dar acest preţ este vechi. Deci muncă în zadar.Va apărea imaginea din fig. selectăm furnizorul 2800052. Dar aceste preţuri nu completează fişierele permanente de preţuri şi furnizori .18.3. la elaborarea ofertelor suntem nevoiţi să consultăm liste de materiale primite în ultima clipă.Va apărea imaginea din fig. poate la aceleaşi materiale ca şi la oferta anterioară. În acelaşi timp. Motivul: la o repetare a capitolului. în calitate de firmă de consultanţa.

Parcurgând prelucrarea (regula 2).4.18.5. completa informaţii despre furnizor..: In această figură putem. Vom valida D (regula 3) şi va apărea imaginea din fig.6.: modificăm preţul la 410000 lei /mc. valabil la 07.vom ajunge la o caseta de decizie Reţinere preţ [ N/D ] cu opţiunea implicită N.CAPITOLUL 18 Operaţii speciale în fişierele permanente de preţur şi furnizori cu preţul materialului de 220339 lei / mc.07.18. în fig.În fig. În continuare. eventual.18.97.: 216 .

18. existent în fişierul de furnizori. care să aparţină unui alt furnizor.AAAA].7. Această dată se poate modifica. Intenţionăm să introducem un preţ nou. Din fig.LL. C.: 217 .: Nu comentam această figură.18. vom ajunge la fig. apelând la informaţiile transmise de furnizor. În fişierele permanente de preţuri şi furnizori există un preţ şi un furnizor. precum şi preţul proaspăt introdus. În câmpul data [ZZ. Prin avansare in procedură (regula 2). deoarece face obiectul capitolului 4.CAPITOLUL 18 Operaţii speciale în fişierele permanente de preţur şi furnizori vor apare informaţii selectate anterior (cod furnizor şi cod material). care a fost dezvoltat anterior.8. apare implicit data zilei în care prelucrăm oferta.

18.18.9. Va apărea imaginea din fig.10.18. avansăm în prelucrare (regula 2) şi validăm D la reţinere preţ (regula 3). Va apărea imaginea din fig.CAPITOLUL 18 Operaţii speciale în fişierele permanente de preţur şi furnizori selectăm materialul având codul 2803585 (regula 6).A.TURDA (regula 6).: cu preţul la material de 260 lei /buc.: 218 . Conform fig.11.12.: Ne poziţionăm si selectăm furnizorul având codul 785715 IZOMAC S.Va apărea imaginea din fig.: modificăm preţul la 41000 lei / buc.18.

Vom goli câmpul.: După golirea câmpului.13. care nu ne interesează.18.: Apoi <Enter> (regula 5).: 219 . vom înscrie ? ca în fig.CAPITOLUL 18 Operaţii speciale în fişierele permanente de preţur şi furnizori în care este înscris codul furnizorului.18.18.15. ca în fig.14. Va apărea imaginea din fig.

CAPITOLUL 18

Operaţii speciale în fişierele permanente de preţur şi furnizori

unde ne putem poziţiona pe furnizorul care nu ne interesează. Navigăm cu săgeţile sus /jos şi selectăm furnizorul dorit ,respectiv 25003 STOC DEPOZIT PROPRIU (regula 6),ca în fig.18.16.:

După selectare, vor apărea imaginile din fig.18.17.:

şi 18.18.:

220

CAPITOLUL 18

Operaţii speciale în fişierele permanente de preţur şi furnizori

care le cunoaştem şi le-am parcurs în paragraful B. Se continuă cu fig.18.19.:

care a fost explicată în capitolul 4.

D. În fişierele permanente de preţuri şi furnizori există un preţ şi un furnizor. Intenţionăm să introducem un preţ nou, care să aparţină unui alt furnizor, inexistent în fişierul de furnizori.
Din fig.18.20.:

selectăm furnizorul 122894 SCCA CONSTRUCTORUL CLUJ* (regula 6). Putem selecta orice furnizor. Va apărea imaginea din fig.18.21.:

221

CAPITOLUL 18

Operaţii speciale în fişierele permanente de preţur şi furnizori

cu preţul existent în fişierele permanente de 16826 lei /buc. În fig.18.22.:

modificăm preţul la 220000 lei / buc., continuăm prelucrarea (regula 2) şi validăm D la reţinere preţ (regula 3).Va apărea imaginea din 18.23.:

cu cod furnizor 122894, care nu ne interesează. Vom goli câmpul ca în fig.18.24.:

222

CAPITOLUL 18

Operaţii speciale în fişierele permanente de preţur şi furnizori

În această fază ar trebui să înscriem codul furnizorului ( care nu figurează în fişierul de furnizori). Aşa cum am explicat în capitolul 15A, este recomandabil să înscriem codul SIRUES sau codul fiscal şi procedura va funcţiona ca în paragraful precedent. Dacă nu avem aşa ceva înscriem ? ca în fig.18.25.:

si tastăm <Enter> (regula 5). Va apărea imaginea din fig.18.26.:

cu poziţionare pe codul furnizorului care nu ne interesează. Navigam în sus până ajungem la primul furnizor. Apoi cu < Ctrl >+ F facem o ultimă căutare a furnizorului dorit. Dacă nu există, cu săgeţile sus / jos, navigăm până la codul furnizor 25003, ca în fig.18.27.:

223

CAPITOLUL 18

Operaţii speciale în fişierele permanente de preţur şi furnizori

De fapt nici acest cod nu ne interesează, dar am observat că un furnizor nou, poate avea codul 25004. Selectăm deocamdată furnizorul 25003 (regula 6).Va apărea imaginea din fig.18.28.:

Avansăm si va apărea imaginea din fig.18.29.:

unde vom goli câmpul şi vom înscrie codul furnizorului nou introdus, respectiv 25004. Completam datele noului furnizor, conform imaginii din fig.18.30.:

224

18. 225 .18.CAPITOLUL 18 Operaţii speciale în fişierele permanente de preţur şi furnizori Imaginile din fig. iar cele din fig.: ne sunt cunoscute de la paragraful B.32.31.: au fost explicate pe larg în capitolul 4.

: selectăm materialul având codul 4500242 SUPAPA…(regula 6). Vom valida D (regula 3) şi va apărea imaginea din fig.CAPITOLUL 18 Operaţii speciale în fişierele permanente de preţur şi furnizori E. deci nici furnizor.33. În fişierele permanente de preţuri şi furnizori nu există preţ. Intenţionăm să introducem un preţ care să aparţină unui furnizor. prin apelare la fişierul de preţuri.Rostul principal al acestei decizii: dacă la 6 diametre de otel beton avem preţuri şi la al 7-lea nu avem.18. fără a greşi prea mult.18. scopul este altul.18.34.: 226 . Va apărea imaginea din fig.35. Din fig. vom afla preţul unui diametru şi vom înscrie ceva asemănător.: Atunci când materialul nu are preţ. inexistent în fişierul de furnizori. În aplicaţia urmărită de noi. sistemul ne invita la o decizie: apelare fişier preţuri [ D/N ]. deci nici furnizor.

va apărea imaginea din fig.Va apărea imaginea din fig. Scopul nostru este să ne lipim de un furnizor.38.: având un cod furnizor care nu ne interesează. În fig.: vom modifica preţul la 47000 lei / buc. şi vom valida reţinere preţ D (regula 3).18.: cu un preţ de 86500 lei.Selectăm furnizorul 2. în cazul de faţă FURNIZOR 2 .36.37. În fig.18. cod 15002 (regula 6).18.: 227 .18. După parcurgerea unei secvenţe de rutină.39.CAPITOLUL 18 Operaţii speciale în fişierele permanente de preţur şi furnizori Imaginea poate să însemne orice.

cu această ocazie. constatăm că 25005 nu este ocupat de nici un furnizor. va apărea imaginea din fig.18. prin navigare ne poziţionăm pe furnizorul 25004.CAPITOLUL 18 Operaţii speciale în fişierele permanente de preţur şi furnizori golim câmpul.: înscriem ? si tastăm <Enter> (regula 5).18. Va apărea imaginea din fig.42.18.40.41.: 228 .: unde. apoi în fig. care nu ne interesează. dar. După selecţie (regula 6).

18.: în care vom înscrie codul noului furnizor.: 229 .45.18.43. ajungem la fig.18. În fig.: vom înscrie date de identificare a noului furnizor.CAPITOLUL 18 Operaţii speciale în fişierele permanente de preţur şi furnizori Continuând prelucrarea.Fig.44.

46. Din motive didactice.: şi fig. iar fig. 230 . D. nu există nici o problemă.18.CAPITOLUL 18 Operaţii speciale în fişierele permanente de preţur şi furnizori a fost analizată si explicată în paragraful B. am modificat unele preţuri la materiale. înscrierile de la paragrafele B. F. deoarece am stabilit la început că oferta cu nume director MANUAL. pentru repetiţie sau pentru eventualii noi cursanţi. În oferta denumită MANUAL. Din punct de vedere didactic. precum şi unii furnizori.: au fost analizate şi explicate detaliat în capitolul 4. se vor şterge.18. E.47. C. nu se arhivează niciodată.

49.48. Datorită unor necesităţi didactice. în fişierele permanente. se vor şterge.: 18.: si 18. chiar şi furnizori noi. ca în figurile 18. noi am înscris preţuri noi. toate înscrierile din fişierele permanente.CAPITOLUL 18 Operaţii speciale în fişierele permanente de preţur şi furnizori În schimb.: 231 .50. Dar nu oricum.51. Mai întâi se vor şterge preţurile materialelor.: 18.

54.CAPITOLUL 18 Operaţii speciale în fişierele permanente de preţur şi furnizori Numai după aceea vom şterge furnizorii.53: şi 18. ca în figurile 18.: 232 .52.: 18.

CAPITOLUL 18 Operaţii speciale în fişierele permanente de preţur şi furnizori şterse. materialele nu vor putea fi 233 . Dacă am proceda invers şi am şterge la început furnizorii.

deoarece. Dar dacă chiar aceste două sunt greşite? Va fi necesar să reparăm ulterior ( cum?) aceste greşeli. care dispune de bani. Pericole potenţiale Lucrările în construcţii şi instalaţii se supun legii cererii şi ofertei. oricum. până la diverse aberaţii. Un pericol potenţial este generat chiar de către contractor. beneficiarul va alege ce doreşte şi va plăti ce a ales. iar contractorul va ajunge să nu poată încasa lucrările executate. Trebuie să facem faţă unor provocări viitoare. prezentare a ofertelor. Teoretic nu există nici o restricţie. Teoretic şi practic afacerea începe odată cu semnarea contractului. contractare şi decontare a execuţiei lucrărilor. Această persoană este denumită investitor sau. stabilesc şi ele propriile reguli. 553/5367/N/31. de a elabora o documentaţie de licitaţie completă şi corectă. investitorul va irosi nişte bani. atunci când veţi câştiga o licitaţie definită ca mai sus. Pentru lucrările publice există acte normative care trebuiesc respectate. Se poate întâmpla ca într-o săptămână să participe la 10 licitaţii. fiecare face ce doreşte.05. . ce dispune de bani. Deci. Din cele două câştigate. Concluzii: 1. stabileşte prin actul normativ citat. Din punct de vedere didactic. Fragilitatea ofertelor adjudecate. decontarea şi urmărirea execuţiei lucrărilor este prioritară. În calitate de contractant. Contractorii vor judeca astfel: voi înscrie cel mai ieftin preţ de faianţă pentru că. în cazul lucrărilor publice. Prin caietele de sarcini se cere ca beneficiarul să avizeze producătorii de materiale şi că. regula jocului este stabilită de persoana fizică sau juridică. poate una nu va începe niciodată. Deocamdată toţi investitorii au învăţat prima lecţie: organizarea de licitaţii. La un volum mare de muncă şi în criză de timp.1999 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind conţinutul-cadru de organizare a licitaţiilor. Fazele următoare depind de capacitatea investitorului. aprobate prin Ordinul comun al ministrului finanţelor şi al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr.”Aşa dar. Din acest punct de vedere. autoritate contractantă. multe din investiţiile lansate în special de firmele particulare. sunt greşit concepute şi incomplet rezolvate. regula jocului. Guvernul. să nu vă bucuraţi prea mult. generate de prostia noastră sau a altora. să abordaţi cu toată seriozitatea acest subsistem.PARTEA A III-A DECONTAREA SI URMARIREA EXECUTIEI LUCRARILOR A. Din zece documentaţii de licitaţie. există probabilitatea de a greşi. din 10 licitaţii se câştigă 2. La această dată. materialele se vor deconta la preţurile zilei. Pericolul potenţial este că lucrarea se va bloca. ori a consultantului. se aruncă opt. În majoritatea cazurilor. Participăm la o licitaţie organizată de o persoană privată. Aici dispersia este foarte mare. 2. Alte persoane juridice sau fizice. cele pierdute. 784/34/N din 13 aprilie 1998 . Să analizăm un alt scenariu. credem că am prezentat suficiente argumente. adjudecare. începând de la interpretarea inteligentă a documentelor normative. februarie 2000. cu banii proprii. este în vigoare “Ordinul ministrului finanţelor şi ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. Statistic. ca Dvs.

la cursul valutar al zilei de onorare a facturii. atât pe investitor. totuşi. Decontarea lucrărilor executate.după adjudecarea ofertei. E. Sistemul dispune de rapoarte tip F. pe baza preţurilor unitare ferme din devizele ofertă contractate (în lei sau valută) Decontarea pe baza preţurilor unitare ferme în lei. fiecare parte îşi va cunoaşte toate drepturile şi obligaţiile ce îi revin. se poate realiza decontarea la preţ ferm. este o adaptare după normele europene. La acest mod de decontare. dar în valută. îl pun la adăpost de surprize neplăcute. stabilită pentru aplicarea preţurilor şi tarifelor. corect aplicate. Metodologia ar fi următoarea: . Dacă pentru lucrările publice. pe baza preturilor unitare ferme din devizele ofertă contractate. Pentru lucrări cu o întindere în timp mai mare. 235 . Recomandăm. pentru alte tipuri de lucrări. investitorul este potenţialul perdant. Pentru ca o investiţie să reprezinte un succes. dacă nu sunt stabilite nişte criterii clare. Prevederile acesteia. .oferta se realizează in lei şi se înscrie în circuitul de licitaţie. D. Aplicând aceste condiţii generale de contractare. . cu actualizarea valorilor totale Este modalitatea de decontare a lucrărilor publice.decontarea se realizează în valută. se stabileşte valuta şi cursul valutar la data din documentele licitaţiei. la cursul valutar istoric. prevederile trebuiesc respectate în litera şi spiritul legii. ca executantul să nu abuzeze de buna credinţă a investitorului.factura de plată se va întocmi în lei. reprezintă un document juridic temeinic elaborat şi verificat în mai multe ţări. nu este cazul să inventăm nişte paşi si acţiuni. în care oferta şi decontările se pot realiza în valută. Este cea mai corectă formă contractuală. după cum vom detalia în continuare C. Nu intenţionăm să detaliem. se poate aplica pentru lucrări de scurtă durată şi este indicat să fie însoţită de acordarea unui avans iniţial. pe baza preţurilor si tarifelor zilei Este o modalitate des utilizată.B. Va fi detaliată pe parcurs. De exemplu modelul 33 din Ord. Legislaţia în vigoare pentru lucrările publice. independent de statutul juridic al părţilor contractante Continuăm ideile din paragraful precedent. cât şi pe contractor. Totul a fost rezolvat de alţii. de întocmire a contractului. cotând realizările în valută.784:Condiţii generale de contractare. ori negociere directă. în special in relaţiile cu investitorii cu capital privat. Problema este definirea corectă a ceea ce înseamnă preţurile şi tarifele zilei. Utilitatea aplicării legislaţiei de contractare şi decontare a execuţiei lucrărilor. Decontarea lucrărilor executate. precum şi implicaţiile ne respectării unor clauze. în egală măsură. se pot defini nişte opţiuni privind influenţa modificării cursului valutar pe perioada execuţiei lucrării. Decontarea lucrărilor executate. trebuie să fie bine gândită .Din acest punct de vedere. Cunoaştem firme de construcţii sau instalaţii care şi-au făcut un renume în scumpirea investiţiei şi care au fost eliminate de pe piaţă. .

Din acest moment se vor produce (şi este verificat în practică) multiple modificări. ca la sfârşitul lucrării. Putem anticipa afirmând că la prima decontare. Nu vă faceţi probleme. Documentele post contractuale vor fi analizate în continuare. Exemplarul de pe dischetă se depozitează alături de documentele foarte importante. care completează şi modifică contractul iniţial.F. G. precum şi pe dischetă. Veţi încheia contracte cu 20 viitori proprietari. Sub nici un motiv nu se fac modificări şi completări pe acest exemplar.documentele post contractuale. imagine cu imagine. cum ar fi mesajele de erori. dispoziţii de şantier. Precizări privind modul de lucru în manualul de utilizare Manualul de utilizare poate fi studiat în tren. toate fazele posibile. etc. printre altele. Din acest motiv oferta iniţială se arhivează pe disc. adică sub cheie. Am încercat să parcurgem. poate avea o imagine generala privind performanţele sistemului. mesajul de eroare vă sugerează şi modul de rezolvare. Continuând răsfoirea. Cu referire la subsistemul decontarea şi urmărirea execuţiei lucrărilor. De ce este necesară protejarea în forma originală (istorică) Să ne imaginăm ca executaţi un bloc de locuinţe de 20 apartamente. Caracterul juridic al ofertei (devizelor ofertă) contractate. veţi lucra cu oferta didactica având nume director MANUAL. un potenţial utilizator avizat. Răsfoind cuprinsul. oferta iniţială. existente pe piaţă. În caz de litigiu. Suportul contractului este. oferta iniţială intra în circuitul subsistemului realizări. se obţin informaţii detaliate ce vor permite compararea cu alte sisteme informatice de profil. Însuşirea sistemului se realizează parcurgând manualul de utilizare şi reproducând toate secvenţele pe calculatorul Dvs. În final. cantităţile şi valorile realizate să difere foarte mult de oferta iniţială. în cadrul căruia oferta valorica deţine un rol important. poate fi studiat şi în pat. Totuşi există unele mesaje care nu figurează în manual.contractul iniţial. . s-ar putea întâmpla. derogări. 236 . în justiţie sunt valabile următoarele probe: .

Vi se va cere parola.: . va apărea imaginea din fig.: activăm realizări (regula 1).1.2.3.19. După acordare a parolei si tastare <Enter> (regula 2). Va apărea imaginea din fig. Extragerea din arhivă şi acordarea simbolului de identificare Din fig.19.: Activăm încărcare oferta (regula 1).19. respectiv parola personală.CAPITOLUL 19 PREGATIREA OFERTEI PENTRU INTRARE IN SUBSISTEMUL REALIZARI A.

19. În consecinţă. Prin această validare se are acces la directoarele DEVIZO. deci va trebui să lucrăm pe o ofertă elaborată anterior. respectiv OFERTA şi R3.19. având acces la directoarele OFERTA şi R3. Pentru cei ce lucrează în versiunea 4. se validează S (regula 3).: cu invitaţia de validare selecţie. dar au utilizat şi versiuni anterioare. vom activa transfer ofertă din arhivă (regula 2) şi va apărea imaginea din fig.Pentru cei ce utilizează versiunea 4 şi care nu au utilizat versiuni anterioare. Vom valida S (regula 3) şi va apărea imaginea din fig.5.4. repertoar [ S/R ].: 238 .CAPITOLUL 19 Pregătirea ofertei pentru intrare în subsistemul realizări Suntem la începutul unui ciclu de comunicare realizări.DEVIZR (versiuni mai vechi). se validează R repertoar (regula 3) şi cu activarea submeniului director.

realizări [ O/R ].CAPITOLUL 19 Pregătirea ofertei pentru intrare în subsistemul realizări Activăm unitatea C (regula 1).: de unde ne alegem oferta.7. Pentru primul ciclu de comunicare realizări. Va apărea imaginea din fig. Va apărea imaginea din fig. vom valida (evident) O (regula 3).: 239 .19. se află pe discul C.19.19. Activăm MANUAL (regula 1). Va apărea imaginea din fig.: cu invitaţia de validare ofertă.8. întrucât oferta având numele director MANUAL.6.

8. Validăm lansare transfer D (regula 3). deoarece. Vă rugăm să parcurgeţi ciclul ca şi în manual. ni se livrează informaţia: Transfer fişiere C:\OFERTA\MANUAL – C:\R3. majoritatea utilizatorilor nu parcurg acest ciclu. versiunea în care a fost prelucrată oferta şi data ultimei arhivări a ofertei. ofertei numărul 2. zeci. Odată oferta finalizată sau. Înlocuiţi cuvântul ofertă. Vor urma prelucrări interne. stocarea şi regăsirea ofertelor. 240 .zona de depozitare. Prin această zonă de lucru vor trece una. după efectuarea unei tranşe. mai apar şi observaţiile confidenţiale înscrise cu ocazia elaborării ofertei.Zona de lucru este una singură şi în ea se prelucrează simultan o singură ofertă. În partea de sus. la mică distanţa în timp. paragraful F. În partea de jos. două. ne permite vizualizarea datelor generale ofertă.CAPITOLUL 19 Pregătirea ofertei pentru intrare în subsistemul realizări Imaginea din fig. cu realizări. tot aici sistemul efectuează prelucrările necesare . împreuna cu toate fişierele. insistent prezentată în capitolul 1: În prelucrarea. această informaţie se traduce astfel: din unitatea C.: cu marcarea semnului * de terminare a transferului. oferta se arhivează în zona citată. Următoarele operaţii se referă la acordarea unui simbol de identificare. În această zonă. se va transfera în unitatea C.oferta numărul 1 trebuie să fie transferată in altă zonă şi anume în: . după caz . respectiv în rădăcina lui R3. prin care se actualizează versiunile anterioare si. directorul R3.19. se realizează înscrierile de date. Pentru cei care au noţiuni de operare pe calculator.deci pentru a face loc . Atenţie. ceea ce este cel mai important.la terminarea unei sesiuni de lucru. Din acest moment. se definesc două zone: . O veţi utiliza numai în caz de litigii contractuale. sau mai precis în zona de lucru.zona de lucru.9. veţi uita de oferta adjudecată. Spre regretul nostru. După prelucrările amintite. ori la sfârşitul unei sesiuni. oferta este transferată în subsistemul realizări. Vă rugăm sa recitiţi cele prezentate la începutul părţii III.să zicem. va apărea imaginea din fig. veţi fi convinşi de utilitatea simbolului de identificare. Revenim cu o precizare foarte importantă. sute de oferte . subdirectorul MANUAL.19. directorul OFERTA. deci la arhivare.

CAPITOLUL 19 Pregătirea ofertei pentru intrare în subsistemul realizări Vom activa corecţii post contractuale (regula 1). Noi am numit-o MANUAL.: Activăm date generale (regula 1).10. Aşa este corect. observăm că oferta adjudecată are codul 2173.: Activăm întreţinere fişiere (regula 1). urmând sa apară fig. din motive didactice şi pentru a vă trezi interesul.19.12.Va apărea imaginea din fig.11.19.Va apărea imaginea din fig.: În această figură.19. Vom avansa în 241 .

: B. Veţi constata în continuare. 242 . ca în fig. se vor arhiva realizările.încărcare articole ofertă. Vom ieşi din submeniurile în care am intrat prin terminare procedură. Îngheţare preţuri şi tarife. În momentul în care prompterul este poziţionat pe primul rând al denumirii ofertei. vom completa în text 2173R. Această comunicare apare numai la primul ciclu de comunicare realizări. Vă atenţionăm că la arhivare nu se admit mai mult de 8 caractere. .CAPITOLUL 19 Pregătirea ofertei pentru intrare în subsistemul realizări prelucrare utilizând regula 2. până ajungem la imaginea din fig. Pentru început vor apărea două informaţii: .19.ofertă iniţială.: Cu acest cod de identificare. că restul de 3 caractere sunt rezervate unor situaţii speciale. înscris într-un câmp de text pentru a nu fi uitat. Noi ocupăm deja 5.13.19. da sau nu Activăm comunicare realizări (regula 1).14.

publice sau nu. Pentru lucrările publice. Îngheţarea preţurilor şi tarifelor ne pune la adăpost de o manevră greşită de gen calcul automat.4. actualizarea lunară datorita inflaţiei realizându-se prin coeficienţi statistici. Inscripţionarea ne informează că preţul materialului a fost acordat manual.CAPITOLUL 19 Pregătirea ofertei pentru intrare în subsistemul realizări Urmează invitaţia de validare: îngheţare preturi şi tarife [ D/N ]. există o coloană. în care s-a introdus preţul zilei.15. Aşa dar. modificarea putând fi realizată numai tot manual. din capitolul 4. Prin îngheţare preţuri şi tarife. ori pe grupe ATM.Inscripţionarea ne informează că preţul materialului a fost acordat automat. pe coeficienţi generali. • *. 19. conform imaginilor din capitolele 5. Indiferent de statutul lucrărilor. 243 . în care avem înscris: • M. eventual furnizorul. 2. legislaţia actuală ne obligă decontarea la preţuri unitare ferme. Pentru a ne feri de manevre greşite. firma noastră agreează îngheţarea preţurilor şi tarifelor. De ce este necesara sau nu îngheţarea preţurilor şi tarifelor în realizări? Din două motive: 1. Aceleaşi inscripţionări pot fi vizualizate în ferestrele de baze de date în care se acordă tarife la manoperă. în cunoştinţă de cauză şi. ca în fig.6. toate acestea vor câştiga statutul de acordare manuală. respectiv fereastra de baze de date de la preţuri materiale. utilaje şi transporturi.: Pentru a înţelege ce vom valida.40. deci o acţiune conştientă. În acea imagine. să revedem fig. oferta este purtătoare de preţuri şi tarife acordate manual sau automat.7.

15..: .1. În cele mai multe situaţii. Comunicare realizări După validarea solicitată în fig.20. Pentru lucrări de mică amploare. validăm S (regula 3) şi va apărea imaginea din fig.20. PRIMA TRANSA A. preluare [ I/S/P ].2. selecţie. Validarea de tip P va fi abordată ulterior.CAPITOLUL 20 DECONTAREA LUCRARILOR EXECUTATE PE BAZA PRETURILOR UNITARE FERME SI / SAU VARIABILE DIN DEVIZELE OFERTA CONTRACTATE.19. va apărea imaginea din fig. ce se realizează într-o singură tranşă se poate valida I.: cu invitaţia de a valida realizări integrale.

Va apărea imaginea din fig.: Deocamdată observaţi în colţul dreapta jos cifra zero.: Validăm (de exemplu) S (regula 3).20.20.3. Va apărea imaginea din fig.5. având culoarea galbenă. Selectăm devizul 7368 (regula 3).CAPITOLUL 20 Înscriem ? <Enter> (regula 5).20. Va apărea imaginea din fig.: 245 .4.

: 246 .Vom alege decontarea pe stadiu fizic.: Selectăm cod stadiu fizic 1 1 (regula 6).CAPITOLUL 20 Înscriem ? <Enter> (regula 5). după cum am aflat.: Începem să primim informaţii: cantitate totală pe stadiu fizic=30.7. Va apărea imaginea din fig.8.20. realizari=0 şi invitaţia de validare realizare stadiu fizic. care. are o unitate de măsură şi o cantitate.20. deci validăm S (regula 3).6.20. Va apărea imaginea din fig. articol [ S/A ]. Va apărea imaginea din fig.

Va apărea imaginea din fig. Va apărea imaginea din fig.2. Dar chiar şi în sistemul nostru. ce conţine indirectele şi profitul. mai puţin organizarea de şantier şi TVA. Printr-o simplă tastare am realizat decontarea totală sau parţială la nivel se stadiu fizic.50…articole. În sistemul european. În această figură înscriem ? <Enter> (regula 5). care poate avea 1.: 247 .20. la fig. necesitatea şi utilitatea de a acorda stadiului fizic o unitate de măsură şi o cantitate.10. acesta este sistemul de decontare.9. 20. cantitate [ I/P/C ]. unde în spatele stadiului fizic există articole de deviz.: Două menţiuni foarte importante: 1.9.Aceasta este valoarea producţiei încasate.Vă amintim insistenţa de a demonstra în capitolul 2.20. respectiv I (regula 3).10: Selectăm stadiul fizic 1 2 (regula 6). avantajul este evident. Va apărea imaginea din fig. 2. Validăm decontare integrală. procente.CAPITOLUL 20 cu invitaţia de validare integral. În partea dreapta jos ni se raportează cifra de 5 066 770. Deci comunicarea instantanee a valorii.11.2.

cantitate totală. care pot fi întinse pe mai mulţi ani. Selectăm articolul PB02A1 (regula 6). .CAPITOLUL 20 unde vom valida realizare pe articol şi în acces direct. printre altele ni se comunică: .realizări în perioadă. Evident că la prima tranşă de încasări este simplu.realizări totale. Va apărea imaginea din fig20.12. Dar la următoarele tranşe.: 248 .: În această imagine avem o fereastră de baze de date aferente stadiului fizic selectat. veţi avea nişte informaţii totale despre starea decontărilor. Va apărea imaginea din 20.13. . Mai observăm un cap de tabel unde.

realizări anterioare=0.20. Se operează identic ca şi în antemăsurătoare.200 mc.rest de executie=17. Se operează calculele ca în fig.valoare totală=8441034 lei.2. Dacă nu vă mai amintiţi. de la fig.denumire articol.20. Prin <Ctrl> + <A> suntem aruncaţi în fig. .: 249 .CAPITOLUL 20 în care informaţiile sunt şi mai detaliate: .200 mc.39 la fig. pe care mulţi am uitat-o.2. .14. ... .000 mc.cantitate totală=17. Mai avem o opţiune: de a realiza decontarea pe bază de ataşament. reveniţi la capitolul 2 la partea de antemăsurătoare.44.: Ataşamentul este o piesă obligatorie în decontarea producţiei.15.

va apărea imaginea din fig.: În această figură. După validarea operaţiei de continuare.pe linia realizări în perioadă suma de 8 097 504 lei. Deci cifra înscrisă in colţul din dreapta jos reprezintă un contor de comunicare instantanee a producţiei realizate. după ce am validat corect C (regula 3). respectiv valori la nivel de articol şi valori totale decontate până în această fază.18. se generează în plus două informaţii: .20.17. .în colţul dreapta jos suma de 13 164 274 lei.CAPITOLUL 20 20.16.: şi 20.: 250 .

cantităţile înscrise urmează să fie verificate şi eventual corectate. În al doilea rând.: 251 . Înscriem.500. Cu înscrierea acestui ultim articol. Numai după înscrierea definitivă a realizărilor şi verificarea acestora. intrăm în procedurile de părăsire a secvenţelor conform fig. De ce la realizări totale. realizări în perioadă. deci.20.: Din motive didactice.20. posibilă înscrierea cantităţilor de decontat şi pe bază de declaraţii. la art. se observă înscrisă cantitatea de 16. PB02A1. Va apărea imaginea din fig. validăm N (regula 3) şi cu aplicarea regulii 7. decidem că am epuizat declararea realizărilor din prima tranşă. Vom selecta în continuare articolul PC02A1 (regula 6). Se va vedea mai departe cum se procedează. cifra înscrisă este zero? În primul rând. Este.20. deci.: 20.21. la acest articol nu vom elabora ataşament.19. La secvenţa continuare [ D/N ]. cifra 20. vom putea considera că se pot considera realizări totale. noi putem să revenim de nenumărate ori asupra articolului şi să modificăm cantitatea.CAPITOLUL 20 În capul de tabel.

B. .cumulare utilaje.cumulare materiale. Se produc aceleaşi prelucrări ca şi cele descrise în capitolul 3: . .23. La sfârşitul prelucrării.: respectiv meniul principal.selectare realizări. .explozie resurse. Spre deosebire de ofertă.CAPITOLUL 20 şi 20. prelucrările se referă numai la articolele declarate ca realizări în tranşă.22.cumulare transport.cumulare manoperă. Stabilire extrase Activăm stabilire extrase (regula 1).20. va apărea imaginea din fig. . .: 252 .

Reevaluare realizări La începutul capitolului. În fig. C. imaginea din fig.20.: şi după tastare <Enter>.: 253 .20. După terminarea prelucrării. pe baza preţurilor unitare ferme din devizele ofertă contractate. Se produc aceleaşi prelucrări ca şi cele descrise în capitolul 8. prelucrările se referă numai la articolele declarate ca realizări în tranşă. Deci nu ne vom atinge de meniurile privind preţuri şi tarife.23.CAPITOLUL 20 cu asteriscul de marcare a execuţiei submeniului. am decis decontarea lucrărilor executate. Spre deosebire de ofertă.24. la oferte.activăm reevaluare realizări (regula 1).20. va apărea imaginea din fig.25.

După validare va apărea imaginea din fig. D. identică cu procedura de la oferte. După selectarea imprimantei.10. Liste realizări ofertă Din fig.25.20.20.27.1999 la 31. va apărea imaginea din fig.26.: 254 .activăm liste realizări ofertă (regula 1).10.1999.CAPITOLUL 20 respectiv meniul principal.: Vom declara tranşa de raportare 1 de la 01.20.

respectiv fig. (regula 1).dev. Prin activarea repetată a submeniurilor de terminare procedură.553/99 (regula 1). Arhivare Din meniul principal.28: unde vom activa meniul deviz ofertă / art. E.28.: 255 . Activam (de exemplu) rapoarte cf.ord. vom ajunge în meniul principal.Se poate tipări pentru propria Dvs. ce vor fi analizate în continuare.20. informare.ataşament.20.în loc de deviz ofertă . Deocamdată am stabilit că decontam la preţuri unitare ferme. .29. .situaţii de lucrări.CAPITOLUL 20 Rapoartele furnizate sunt aproape identice cu cele descrise în ofertă. În subsistemul realizări există rapoarte suplimentare.Va apărea imaginea din fig. etc. cu mici deosebiri: .în loc de antemăsurătoare . Dar în fig.în loc de extras de materiale-consum tehnic de materiale. mai observăm un submeniu şi anume situaţii lucrări recalculate. Vom ajunge şi la această ipoteză de lucru.20.

Va apărea imaginea din fig.: unde la nume director vom înscrie 2173R.CAPITOLUL 20 activăm arhivare oferta (regula 1). paragraf A.20.: Activăm C 9regula 1).31.: 256 . Încă nu a sosit momentul să vă convingeţi de utilitatea acestuia.20. Urmează un şir de comenzi de arhivare.30. v-am evocat necesitatea acordării simbolului de identificare. ca în fig. La capitolul 19.20.32.Va apărea imaginea din fig.

ni se livrează informaţia: Transfer fişiere C:\oferta\MANUAL – C:\R3.Vom valida D. directorul R3.20. Pentru cei care au noţiuni de operare pe calculator.subdirectorul MANUAL . respectiv C.CAPITOLUL 20 20. se va transfera din zona de lucru în zona de depozitare. 257 . Cu prima tranşă de realizări tipărită.33: 20. La arhivare.împreună cu toate fişierele. Va apărea comunicarea există realizări în perioadă. se va transfera în unitatea C.respectiv în rădăcina lui R3. Modificările vor fi comunicate intrând în sistem prin submeniul comunicare realizări.\R3\2173R. Este posibil ca verificatorul să opereze unele modificări.2. În partea de sus . continuare [ D/N]. această informaţie se traduce astfel: din unitatea C .34: Să ne amintim cum am extras oferta iniţială din arhivă. sau mai precis în zona de lucru. urmând să operăm modificările. ne vom prezenta la beneficiar pentru verificare şi avizare. conform paragrafului A din capitolul 19. reluându-se ciclul de la fig.directorul OFERTA .

• prin selecţie. Trecerea de la tranşa întâi la tranşa a doua. s-a terminat prin arhivare în directorul 2173R. din fig.1.2. • directorul 2173R.: .21.21. • din realizări. Luna următoare vom transfera din arhivă. respectiv tranşa întâi. trecând prin fazele: • încărcare ofertă. • transfer ofertă din arhivă. A. Primul ciclu de realizări. Va apărea imaginea din fig. Două greşeli care pot compromite întreg sistemul. Comunicare realizări conform articolelor din oferta iniţială.: activăm comunicare realizări (regula 1).CAPITOLUL 21 DECONTAREA LUCRARILOR EXECUTATE PE BAZA PRETURILOR UNITARE FERME SI / SAU VARIABILE. DIN DEVIZELE OFERTA CONTRACTATE. În continuare. TRANSA A DOUA SI URMATOARELE.

2. veţi elimina şi greşeala nr. Foarte des. continuare [ D/N].: 259 . La vremea respectivă. În caz afirmativ. atenţie. respectiv în fig.21. Deci. perioada este tranşa 1! Să rememorăm. eliminaţi această greşeală provenită din comoditate. Există realizări în perioadă.Acest pas este esenţial pentru depozitarea şi stocarea informaţiilor.21. nu se fac corecturile.2. După activare. datorită crizei de timp. se cumulează tranşa precedentă. dar.1. Comentarii: 1. De aici o regulă: înainte de opera o tranşă de realizări. Activăm încărcare ofertă (regula 1). Este posibil ca beneficiarul să fi operat unele modificări.CAPITOLUL 21 ce conţine raportul: există realizări în perioadă. 2. Va apărea imaginea din fig. aceste modificări se vor opera şi în sistem.21.2.: În acest moment.4.21. va apărea imaginea din fig. Presupunând că nu au fost modificări. validăm D.3. În acest caz. am prezentat situaţiile de lucrări. vom activa cumulare realizări (regula 1). validăm N şi revenim în fig. În acest mod.21. în fig. sistemul va comunica realizări anterioare şi rest de execuţie eronate.

21. Abia acum vom începe comunicările aferente tranşei a doua.: de unde selectăm deviz 7368 (regula 6).7.CAPITOLUL 21 Din momentul în care se comunică perioada în timp a tranşei.: şi 21. datele aferente primei tranşe intră în sistem.5. Se repetă paşii de la tranşa întâi. Va apărea imaginea din fig.6. până la fig.21.: 260 .

Dacă selectăm acest articol (regula 6). • realizări în perioadă = 0.CAPITOLUL 21 Selectăm stadiul fizic 1 2 (regula 6).: Imaginea oferă unele informaţii.9.8.21. Ex. • realizări totale = 16. Va apărea imaginea din fig.: la articolul PC02A1: • cantitate totală = 17.5 (provenite din tranşa 1).: 261 .21. va apărea imaginea din fig.

21. Din motive didactice. deoarece va urma o procedură pe care Guvernul nu o admite. rest de execuţie. Din acest moment. nu au fost cuprinse în ofertă.10. vom simula o serie de abateri de la contractul iniţial. B. Din fig. considerăm că lucrarea nu se plăteşte din bani publici. Vom exemplifica. Suntem în tranşa a doua de realizări şi constatăm ca anumite articole necesare executării lucrării.11.CAPITOLUL 21 Aici informaţiile sunt mai bune respectiv: cantitate şi valoare totală. Va apărea imaginea din fig.a. precum şi realizări anterioare. se vorbea despre fragilitatea ofertelor adjudecate. Completăm cantitatea ca în fig. ori o admite numai cu anumite restricţii. Ipoteza este importantă şi vă rugăm să o reţineţi.: şi vom ieşi din meniul comunicare realizări.: activăm corecţii postcontractuale (regula 1).21.: 262 .12.21. La începutul părţii a III.

În asemenea cazuri.CAPITOLUL 21 Din acest moment..21. Un asemenea obicei constă în elaborarea superficială a documentaţiei tehnice şi economice. fie generând un deviz nou. vor apărea în mod firesc lucrări noi. mă mai gândesc.13.14. fie adăugând articole la un deviz existent.12.operaţii speciale cu oferte. în funcţie de bani. se presupune că sunteţi complet familiarizaţi cu sistemul informatic. Procedura a fost detaliată în capitolul 11B. ca în fig.: Din acest moment ne comportăm ca şi cum am elabora o ofertă. observăm că putem introduce lucrări noi prin: • preluare din alte oferte. va apărea imaginea din fig. uneori din vina proiectantului. Analizând fig. dar şi cu anumite practici şi obiceiuri în investiţii.: 263 . Sunt însă cazuri în care în care investitorul contribuie el însuşi la dezordinea postcontractuală. respectiv selecţie devize.21.21. • introducere de articole sau devize noi. Prin activare lucrări noi – introducere (regula 1). prin decizii de genul: deocamdată proiectăm şi executăm structura de rezistenţă şi.

6.: 264 .: la care validăm D (regula 3) şi vom comunica realizări aferente articolelor nou introduse. Practica de a veni în fiecare lună cu articole noi. După terminarea înscrierii şi ieşirea din procedură.5. respectând cele stabilite la oferte la capitolele 4. Faza următoare va fi comunicare realizări. Din fig. sistemul execută nişte prelucrări interne. cu respectarea celor însuşite în capitolul 2. Din acest moment. ca în fig. • preţuri şi tarife. vă rugăm să efectuaţi operaţiile de introducere articole. nu mai sunt valabile. • reevaluare realizări. • liste. pentru acele articole noi. directorul 2173R se va şterge.16. contractul iniţial şi baza iniţială de preţuri şi tarife. În continuare: • stabilire extrase. Preţurile şi tarifele se introduc ori se modifică. precum şi alocarea de preţuri şi tarife la zi.15. Este normal şi evident. trebuie să fie abordată cu prudenţă şi cu consimţământul scris al beneficiarului. Vom arhiva cu mumele director 2173R.21. Din raţiuni didactice. Vom primi mesajul există realizări în perioadă. pentru că am introdus articole noi.CAPITOLUL 21 Pentru scop didactic.7.21.

21. Va apărea imaginea din fig.18.: 265 .17.: unde activăm întreţinere oferte (regula 1).CAPITOLUL 21 activăm întreţinere fişiere (regula 1).: în care activăm gestiune oferte (regula 1).Va apărea imaginea din fig.Va apărea imaginea din fig.19.21.21.

Vom valida S.CAPITOLUL 21 Selectăm 2173R (regula 6). arhivare.: Vom tasta < Enter> (regula 2).21. 266 . ştergere (regula 3). Imaginea se completează cu o casetă de decizie putându-se valida modificare.20. Va apărea imaginea din fig.

Calculul coeficientului K se face astfel: K=a1 x k1 + a2 xk2 + a3 x k3 + a4 x k4’ în care a1.Situaţiile de plată pentru lucrările de construcţii-montaj real executate .CAPITOLUL 22 ACTUALIZAREA SITUATIILOR DE PLATA IN PRETURI UNITARE FERME. anexa nr. publicat în Buletinul statistic lunar al Comisiei Naţionale pentru Statistică. cu preţurile din luna de decontare ale furnizorilor declaraţi din lista de resurse şi consumuri din ofertă. corespunzător cu o luna în urma lunii de decontare. a2=mo/to.a4 sunt coeficienţi determinaţi la data decontării. Recapitulaţia situaţiei de plată în luna cu preţuri ofertă pe categorii de lucrări: Total cheltuieli directe Mo mo Uo to To Cheltuieli indirecte=To x % Io Profit =(To+Io) x % Po Total general Vo K1=M1/Mo M1 reprezintă valoarea materialelor din situaţia de lucrări. (Se vor prezenta lunar facturile de materiale). K2=m1/m0 m1 reprezintă salariul mediu brut pe ramura de construcţii. cu preţurile materialelor furnizorilor declaraţi la data întocmirii ofertei. in care :a1+a2+a3+a4=1. Mo reprezintă valoarea corespunzătoare a aceleiaşi situaţii de lucrări.23. a4=to/To.se actualizează după cum urmează: V= Vo x K. . 553/ 1999: . CONFORM METODOLOGIEI IN VIGOARE PENTRU LUCRARI PUBLICE Vom cita din metodologia de aplicare a Ord.a3. a3=Uo/To. aferenţi cantităţilor realizate în perioada de referinţă pentru fiecare deviz oferta şi categorie de lucrări şi care se calculează astfel: a1=Mo/To. K= coeficientul de actualizare în lună.a2. Vo= valoarea situaţiei de plată cu preţurile din ofertă. în care: V= valoarea actualizată a situaţiei de plată.

3. cuprinşi în capitolul 19 de la fig.2. Vă reamintim necesitatea marcării.. dar cu preţuri istorice. Pentru avizare de către beneficiar şi introducere în formulă. şi fig. majoritatea utilizatorilor nu parcurg acest ciclu. va trebui să prezentăm două extrase de materiale: unul cu preţurile zilei şi acelaşi extras. Ca o consecinţă: vom ţine o dublă evidenţă. la mică distanţa în timp.2 m1 /mo T1 reprezintă preţul carburantului al furnizorului declarat în ofertă (se va anexa oferta de preţ). Următoarele operaţii se referă la acordarea unui simbol de identificare. apoi fig. pe care o extragem din arhivă. 19.19. Modificare preţuri materiale. Liste realizări: doar extras materiale cf. K4=0. t2 reprezintă preţul carburantului al aceloraşi furnizori. una cu preţurile la zi si alta cu preţurile istorice. Stabilire extrase. 2. 3.15.20. Vom selecta devizul 7301. 268 . K3=0. 4.2 x m1/ mo U1 reprezintă preţul carburantului sau al energiei electrice (în funcţie de tipul utilajului) al furnizorului declarat în ofertă (se va anexa oferta de preţ). declarând realizări integrale pe stadiu fizic. anexa nr. La 165000 lei / mp. de la 120000 lei / mp. Spre regretul nostru.23. Arhivare realizări în directorul 2173R1. Vom începe un ciclu de realizări plecând de la oferta MANUAL.8 x U2/U1 +0. Vă rugăm să parcurgeţi ciclul ca şi în manual. Pentru manoperă se preiau unele date statistice. 5. Ord.8 x t2 / t1 +0.CAPITOLUL 22 mo reprezintă salariul mediu brut pe ramura de construcţii. Se admit preţurile zilei la materiale. 4. în luna de decontare (se vor prezenta facturi). stadiul fizic 8 4. două extrase de materiale. publicat în Buletinul statistic lunar al Comisiei Naţionale pentru Statistică. veţi fi convinşi de utilitatea simbolului de identificare.20.1. Pentru utilaje şi transporturi. se prezintă facturi de combustibil. U2 reprezintă preţul carburantului sau al energiei electrice al aceloraşi furnizori. corespunzător lunii întocmirii ofertei. Vom modifica preţurile de la parchet şi frizuri. Să rememorăm. Vom marca 2173R1. Urmează: 1. centralizator de producţie. deoarece. 2. situaţia de lucrări cu preţuri unitare istorice. Vă rugăm să parcurgeţi următorii paşii (fără imagini). c. inclusiv recalcularea elementele componente ce intră în formulă. la fig.1. b. Reevaluare realizări. în luna de decontare (se vor prezenta facturi). La decontare se vor prezenta: a. 553 / 1999. Să tragem primele concluzii: 1.

22. ca în fig. Atenţie la marcaj. cuprinşi în capitolul 19 de la fig.19.1.15.: validăm P (regula ). Vă rugăm să parcurgeţi următorii paşii (fără imagini).CAPITOLUL 22 Vom continua cu un al doilea ciclu de realizări plecând de la oferta MANUAL.2.1. Se va deschide o fereastră de baze de date.3. 19. În momentul când ajungem la fig. care în al doilea ciclu se va numi 2173R0.22.: de unde selectăm 2173R1 (regula 6).22. pe care o extragem din arhivă. la fig.: 269 . Va apare imaginea din fig.

va apărea imaginea din fig.CAPITOLUL 22 în care se comunica datele directorului de la care vom prelua ceva.6. Activăm stabilire extrase (regula 1). Urmează reevaluare realizări şi liste ofertă.: am elaborat liste pentru deviz şi pentru extrase de materiale (pe devize. În fig.22. Ce? Cantităţile de lucrări declarate în prima rundă.4.22.12. După validare D (regula 3).99.12. Prin activare situaţii lucrări recalculate (regula 1).22. va apărea imaginea din fig. nu pe total). tranşa fiind de la 01. deoarece acestea au fost preluate de la 2173R1. În continuare nu vom intra în preţuri şi tarife .: Nu este necesar să comunicăm a doua oră cantităţile realizate.motivele fiind evidente.5.: 270 .99 la 31.

: 271 .22.7. în fig.CAPITOLUL 22 Din Buletinul statistic anexa 23. citim: • salariul mediu tarifar brut în construcţii în decembrie 99 (luna de decontare) a fost de 2467463 lei • salariul mediu tarifar brut în construcţii în iunie 99 (tarife istorice) a fost de 1286946 lei ca în fig.: În continuare.8.22.

: comunicăm preţurile la combustibil în lunile decembrie 1999 şi iunie 1999. Avansând în secvenţă vom ajunge la fig.11. 272 .22.9.10. Ce? De data aceasta preţurile modificate la materiale.CAPITOLUL 22 22.: 22.: unde vom prelua ceva de la 2173R1.

de 10 ani. un alt mod de recalculare. 273 . În decurs de o lună. Modul de recalculare poate fi văzut în fig. toate modificările se produc la nivel de liste. va apare o nouă metodologie.12. Nu intraţi în panică! Toate cunoştinţele însuşite de Dvs. respectiv acquis CIE.22. ceea ce azi este sus. mai ales că veţi afla şi o veste rea. maximum două. Bazele noastre de date sunt aceleaşi. Iar la nivel de liste.CAPITOLUL 22 Urmează o prelucrare automată. etc. mâine va fi jos şi invers.: Destul de laborios. rămân valabile.

Este un raport de sinteză.23. cantitate şi valoare. Vom exemplifica. unde au existat peste zece tranşe de realizări. La nivel de stadiu fizic. până la acest capitol aţi parcurs manualul. dar numai cu valori. A. Din acest moment veţi lucra cu materialul Dvs. fie reproducând cele înscrise în carte. În secvenţă vom valida integral sau articole cu realizări (regula 3). organizarea tabelului este identică.1. Va trebui să operăm corecţii. beneficiarul are parţial dreptate.CAPITOLUL 23 RAPOARTE SI OPERATII SPECIALE IN DECONTAREA SI URMARIREA EXECUTIEI LUCRARILOR Din motive didactice. La o lucrare concretă. La nivel de articol. fie având ca suport unele oferte pregătite special. Din fig. Ca raport de sinteză este deosebit de util îi anumite faze de decizie. În vederea stingerii litigiului. În acest fel se economiseşte timp şi se prezintă o probă a corectitudinii ( dacă această corectitudine există). cantitate şi valoare. B. poate servi ca argument în anumite litigii cu beneficiarii. constructorul va imprima raportul cu realizările cumulate şi se va prezenta la discuţii.: . obiect şi investiţie. capul de tabel conţine în rândul 1: • Total articol. • Realizări cumulate. spre deosebire de beneficiar. În acelaşi timp. Realizări cumulate. • Rest de execuţie. Să presupunem că după verificările şi punctajele de la paragraful A. cantitate şi valoare. deviz. Noul diriginte de şantier constată că au fost depăşite cantităţile din contract la anumite articole şi declanşează acţiuni de recuperare a plăţilor necuvenite. care vine cu un teanc de situaţii de lucrări şi eventual cu alte evidenţe manuale. stadiu fizic. deviz. De la bun început constructorul se află în superioritate. Se lansează din meniul liste realizări. Corecţii realizări cumulate. Următoarele rânduri detaliază cantităţile şi valorile pe tranşe de realizări. obiect şi investiţie. Raportul se exprimă la nivel de articol de deviz. deoarece are în faţă un document bine structurat. dirigintele de şantier a fost înlocuit.

: 275 .23.Va apărea imaginea din fig. Va apărea imaginea din fig.23.23.Va apărea imaginea din fig.3.: Selectăm articolul RPCT04B1 (regula 6).2.4.: unde tastăm 3 (tranşa cu probleme).CAPITOLUL 23 activăm corecţii realizări cumulate (regula 1).

. C. Toate calculele ulterioare se vor realiza prin prelucrare automată a datelor. activăm extragere tranşă realizări (regula 1). În acest caz. Va apărea imaginea din fig.23.: Selectăm tranşa 3 (regula 6).23. Din fig. se verifică totul. Extragere tranşă realizări.1.CAPITOLUL 23 Vom opera corecţiile necesare.: 276 .5.6. respectiv există suspiciuni privind o decontare incorectă pe toată perioada şi la nivelul întregii lucrări. Să presupunem în continuare că litigiile sugerate în paragrafele A şi B sunt mult mai grave. Va apărea imaginea din fig.23.

7. fiecare tranşă de realizări se arhivează sub un alt nume. nu se arhivează! Justificarea corectitudinii decontării descrisă ca mai sus.CAPITOLUL 23 • • • • • • Din acest moment putem reconstitui în întregime tranşa respectivă prin: Ataşamente semnate. decât în mod excepţional. este posibilă doar în condiţiile contractuale ale îngheţării preţurilor şi tarifelor. În situaţia contractuală de decontare a preţurilor şi tarifelor la zi. Preţuri şi tarife cu documente doveditoare. Ataşare furnizori. Legislaţia în vigoare privind lucrările publice nu permite modificarea furnizorilor de materiale. Numai în acest mod se va putea reconstitui dinamica fiecărei tranşe.23.: 277 . alţii decât cei declaraţi în oferta iniţială. etc. Avertisment! Extragerea din arhivă prin procedura indicată în fig.6.23. D. Din fig. Situaţii de lucrări şi analize de preţ.

Va apărea imaginea din fig. În subsistemul OFERTA.8. Va apărea imaginea din fig. E. • Sistemul nu va modifica preţul materialului.9. ataşarea de furnizori se va realiza absolut identic. Pentru schimbarea furnizorului: • Se goleşte câmpul cu codul furnizorului. Selectăm 2000030 (regula 6). 278 .CAPITOLUL 23 activăm ataşare furnizori (regula 1).23.: În figură se comunică furnizorul iniţial.23. paragrafele C. D. • Noul furnizor se ataşează folosind procedurile din capitolul 18.: respectiv extrasul de materiale.

: Parcurgând 23. Va apărea imaginea din fig.: 279 .10. Din fig.23.11.23.: selectăm materialul 6105802 (regula 6). Modificarea preţului de livrare al materialului fără modificarea cheltuielilor de transport şi manipulare.CAPITOLUL 23 E.12.

: 23.13. Lucrări rest de execuţie. activăm oferta rest de execuţie (regula 1).Vor apărea imaginile din fig.23.CAPITOLUL 23 şi 23. Din fig.15. modificarea descrisă se va realiza absolut identic. F.14. În subsistemul OFERTA.23.: 280 .: observăm ca valorile anterioare sunt înscrise sub caseta în care urmează să înscriem respectivele cheltuieli.1.

întreţinere fişiere ofertă se aplică absolut identic şi pentru fişierele din realizări.CAPITOLUL 23 şi 23. 281 .: Imaginile sunt convingătoare privind performanţa sistemului. Cele prezentate în capitolul 13. Cu condiţia să introducem în permanenţă date corecte.16. G. Întreţinere fişiere realizări.

. 17. 15.: Vom avea următorul submeniu: • Preţuri materiale – analizate în capitolele 14.2. • Listare norme de consum. după cum urmează. • Vizualizare articole – idem.24. Nu este nevoie de comentariu. 16. Va apărea imaginea din fig.1.: Activăm utilitare (regula 1).24. Restul meniurilor.PARTEA IV OPERATII UTILITARE IN FISIERELE PERMANENTE DE BAZE DE DATE Din fig. dar la capitolul 12. Se pot tipări norme de consum aferente indicatoarelor din 1981.

. deci vom valida T (regula3).2. Va apărea imaginea din fig. activăm transfer fişiere (regula 1).CAPITOLUL 24 TRANSFER FISIERE PERMANENTE INTRE CALCULATOARE Avertisment! Transferul de fişiere permanente se realizează strict în ordinea descrisă mai jos.4.: Ca regulă: transmiterea se realizează de pe disc. Din fig.3. Transfer materiale.5.24. de pe dischetă sau CD. iar preluarea.: .24. În această secvenţa transmitem de pe disc. Va apărea imaginea din fig. A.24.: unde activăm transfer materiale (regula 1).24. Va apărea imaginea din fig.

se poate observa. După selectare (regula 6). În imagine se poate observa scris cu galben. la începutul secvenţei.6.: Aici. Vom decide de unde începem procedura de transfer.24. selectare material început.24. Va apărea. selecţie material sfârşit. imaginea din fig. respectiv la materialul cu codul cel mai mic. vor urma secvenţe conversaţionale şi imaginea din fig. după secvenţe conversaţionale. în cazul nostru materialul având codul 0015728.CAPITOLUL 24 Activăm (evident) A (regula 1). După selectare (regula 6).24. va apărea imaginea din fig. scris cu galben.: 284 . sistemul ne – a poziţionat în fişierul nomenclator permanent de materiale.8.: În acest moment.7.

10.24.: Prin sistem. activăm transfer articole (regula 1). este descrisă în amănunt la capitolul 13A. la începutul secvenţei. După selecţia unui articol. B.. suntem poziţionaţi în fişierul nomenclator cărţi. cu singura deosebire că în loc de transmitere. în cazul din figură cele cu terminaţia *. Semnificaţia acestei (acestor) terminaţii.3. va apărea imaginea din fig. vom decide preluare.CAPITOLUL 24 prin care se confirmă transferul efectiv.24.: 285 . Transferul de pe dischetă pe disc se realizează după aceiaşi procedură.Va apărea imaginea din fig. Transfer articole de deviz. Vom selecta articolele nou create.9. Din fig.24.

24.12.3.CAPITOLUL 24 şi ciclul se va repeta până la epuizarea transferului de articole.11.12. • Orice material.24.: Transferul de pe dischetă pe disc se realizează după aceiaşi procedură. După prelucrare. Dacă am tasta <Enter> pe fiecare casetă. vom decide preluare.: având casetele ne completate.1999.12. se interpretează: • Orice dată. C. Dar noi am înscris data limită 30. • Orice material. Transferul de pe dischetă pe disc se realizează după aceiaşi procedură. • Orice furnizor. vom decide preluare. • Orice furnizor.24. Transfer preţuri. va apare imaginea din fig. Din fig. activăm transfer preţuri (regula 1)..Va apărea imaginea din fig. 286 .1998. cu singura deosebire că în loc de transmitere. Prelucrarea va fi: • Preturi având data după 30. cu singura deosebire că în loc de transmitere.

• programe.cca.110000 articole. indiferent de elaborator. Deocamdată acestea nu sunt agreate de investitori.C. arh. integrarea şi punerea la dispoziţie de programe. (Centrul de Organizare si Cibernetică în Construcţii). Am demonstrat în alte capitole faptul că. Sistemul informatic ce face obiectul acestui manual. au apărut Norme de consumuri orientative pe articole de deviz. precum şi pentru reparaţii curente şi de întreţinere la construcţii şi la instalaţiile aferente acestora INDICATIV P. Mai exista şi alte fişiere permanente. Programele şi bazele de date au fost difuzate unităţilor de proiectare şi execuţie. În prima fază a elaborării unei oferte. • materiale . cu care. iar unele. devenind obligatorii.CAPITOLUL 25 INTRETINERE FISIERE PERMANENTE Vom rememora câteva considerente expuse în capitolul 13A. Indicatoarele de deviz seria 1981 au fost elaborate în “condiţii normale de dotare tehnică…” Ele nu pot fi. mortare. aveau doua calităţi: • mod unitar de abordare. Dar cine a elaborat aceste reţete? În perioada interbelică.O.330000 articole. se înscriu o serie de articole de deviz. utilizate oricum si oricând. numite fişiere permanente de baze de date: • cărţi (cunoscute sub denumirea de indicatoare şi cataloage).91-83. în prezent. nici de legiuitor.Asquini a elaborat o carte. Vom fi nevoiţi să dăm câteva exemple: . tehnice şi economice perioadei respective. etc. Responsabil cu informatizarea. Să analizăm foarte sumar aceste baze de date. primind informaţii suficiente.timpul mediu pentru realizarea unui metru pătrat de tencuială drişcuită se situa in jur de .” Acest normativ era susţinut de Indicatoarele de deviz seria 1981. fiecărui articol de deviz. compoziţii de zugrăveli şi vopsitorii. Au urmat o serie de acte normative. După 1990.C. la vremea respectivă. • informatizarea bazelor de date. a fost nominalizat C. În această carte erau prezentate şi reţete pentru betoane. Ultimul act normativ elaborat înainte de 1990 se numea: ”Normativ privind modul de întocmire a devizelor pe categorii de lucrări şi pe obiecte pentru lucrările de construcţii montaj. Idem derularea investiţiilor prin prelucrare automată a datelor. se compune din: • baze de date. susţinute de diverse indicatoare de deviz sau reţete. i se ataşează câte o reţetă.Respectivele indicatoare au fost elaborate de instituţii centrale de cercetare şi proiectare şi. 55000 articole de deviz. orice inginer sau arhitect se putea prezenta pe şantier. • resurse-cca.Aceste cărţi sunt în număr de 49 şi conţin cca. nerelevante din punctul de vedere al manualului de utilizare.

Idea se respinge din start. la care nu ştim care sunt reţetele originale şi care sunt cele ajustate.. • există investitori pentru care indicatoarele 1981 reprezintă litera de lege. Exemplul cu tencuiala este edificator. gresie. Exemple mai pot fi date. cum sunt). se purecă fiecare articol şi orice neconcordanţă se respinge. Dar. la fel de bine.. Nu se punea problema unor amenajări sau reparaţii de mică amploare. dar 288 . După un timp. Alternativa: fişiere conjuncturale de baze de date. dar articolul din 1981 rămâne aşa cum a fost elaborat. în ipoteza că se utilizează sistemul nostru informatic. blocuri s-au construit. În fişierele permanente de baze de date (cărţi). reţeta este depăşită. s-ar putea să nu fie. iar cantităţile erau mari. • fişierele conjuncturale de baze de date permit orice modificare. La verificarea ofertei. O primă idee ar fi modificarea şi ajustarea reţetelor din fişierele permanente de baze de date. Acestea din urma erau preluate de I.CAPITOLUL 25 1 om ore/mp. Avantaje: • indicatoarele de deviz seria 1981 nu se modifică (bune. la următoarea: 2. uităm ce am modificat. nimeni nu mai execută şarpante având structura de rezistenţă din lemn rotund construcţii rurale. Executăm în serie amenajări de magazine şi finisaje de apartamente. care avea alte norme. Se va crea un haos. care poate fi parţial remediat numai prin reinstalarea fişierelor permanente iniţiale. deoarece: • o reţetă modificată. Peste un an. de obicei prin descalificare.. S-ar putea întâmpla ca aceste condiţii tehnologice să fie îndeplinite şi in prezent. mijlocul de ridicare. la 2.. dar credem că cele două sunt concludente. realizări de producţie. se construiesc şi se vor construi. Sistemul informatic prezentat oferă o alternativă fişierelor permanente de baze de date. am modificat consumul de manoperă aferent indicatoarelor seria 1981. • toate documentele ofertei se pot livra pe suport magnetic. mult mai grav este faptul că vom avea un fişier permanent de baze de date. dar cu repercursiuni numai asupra ofertei în lucru şi fără propagare in fişierele permanente de baze de date. bun sau rău. etc. pierderea tehnologică pentru beton este ne realistă şi atehnică. azi este bună.de la 1 om ore/mp. Exemplul cel mai concludent este existenţa unei oferte didactice.R. La al doilea.C.L. apare o licitaţie la un bloc de locuinţe.A. precis am modificat la faianţă.5 om ore/mp. • fişierele conjuncturale de baze de date sunt ataşate ofertei în lucru (unicate din acest punct de vedere.Mai mult ca sigur că vom pierde licitaţia. Un alt aspect. În capitolul 12 am vizualizat două articole de deviz:CA01I1 si CE17B1.La primul articol. ofertă valorică. Această ofertă didactică conţine nenumărate articole şi materiale noi. corespunzător nevoilor noastre de amenajări de magazine şi finisaje de apartamente. mâine nu mai este bună.. livrată Dvs. respectiv fiecare oferta cu fişierele conjuncturale proprii) şi însoţesc oferta pe tot parcursul existenţei: documentaţie de licitaţie. având nume director MANUAL. precum şi schelele erau asigurate. inexistente în fişierele permanente de baze de date ale Dvs. rele. cu totul altele sunt condiţiile.5 om ore/mp.). Apropo de tencuială: la o oferta:1 om ore/mp. Dar. Vom merge cu consumurile modificate (şi dacă am modificat la tencuială. La amenajarea interioară a unui magazin de câţiva metri pătraţi. în condiţiile în care mortarul se livra şi se transporta de la staţii de betoane centralizate.

A.1. 16. Din acest motiv insistăm să intraţi în acest meniu numai în deplină cunoştinţă.2.. 17 şi nu mai este nimic de adăugat.3. doar responsabilitatea este mult mai mare. activăm liste anexe (regula 1). puteţi să citiţi oferta. Liste anexe. Dovada este ca Dvs.: Constatăm că: • Materialele au fost tratate la capitolele 14.25. Se procedează identic.1.: unde activăm adăugare (regula 1) şi va apărea imaginea din fig. Din fig.: 289 .24.25.2. Din fig.25. 15.CAPITOLUL 25 existente în fişierele conjuncturale de baze de date ale ofertei. • Articolele au fost tratate la capitolul 13A. Va apărea imaginea din fig.25.Va apărea imaginea din fig. activăm întreţinere fişiere permanente (regula 1).

Până în 1990 a fost ocupată plaja de coduri de la 10101 la 17777. Va apărea imaginea din fig. Va apărea imaginea din fig.5. Vom înscrie 16001.: 290 .25.: cu denumirea ne completată.4. Completăm denumirea şi avansăm în procedură.CAPITOLUL 25 Ni se cere să dăm un număr la lista anexă. Listele anexe au fost elaborate anterior anului 1990 şi au un cod numeric de 5 caractere. Firma noastră a ocupat plaja de la 15001 la 15500.25.

25. ca în fig. Important! Codurile materialelor trebuiesc pregătite anterior intrării în meniu.7. După completarea codului.: în care se cere codul primului material din lista anexă.25.6.: Se completează elementele necesare.: 291 .CAPITOLUL 25 Avansăm şi va apărea fig.25.8. va apărea imaginea din fig.

Din fig. 292 .CAPITOLUL 25 şi se repetă ciclul pentru restul materialelor componente. procedura este simplă.9. Pentru modificare liste anexe. vă rugăm să ştergeţi lista anexă 16001. Părăsirea ciclului se face prin aplicarea regulii 7.25. În încheiere.: se activează transfer actualizări (regula 1) şi ciclul se încheie. Vă rugăm să operaţi Dvs.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->