P. 1
3 Autoevaluarea Stilurilor de Invatare

3 Autoevaluarea Stilurilor de Invatare

|Views: 378|Likes:
Published by cartitmobil7762

More info:

Published by: cartitmobil7762 on Jun 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/28/2014

pdf

text

original

ANEXA 1 AUTOEVALUAREA STILURILOR DE ÎNVĂŢARE În concluzie, învăţarea la adult are particularităţi bine definite.

Pe măsura dezvoltării personalităţii umane se poate vorbi de o anume formare şi dezvoltare a stilului personal de învăţare, astfel încât, păstrându-se particularităţile de învăţare specifice vârstei, există o serie de diferenţieri individuale din perspectiva modului în care se învaţă. Formarea stilului de învăţare este în mare măsură dependentă de stilul de predare şi de evaluarea realizată de către educatori pe perioada educaţiei heteronome. O evaluare care cere reproducere de cunoştinţe va determina o învăţare focalizată pe memorie. O evaluare a capacităţilor cognitive, a atitudinilor faţă de învăţare, a comonentelor aptitudinale exprimate în performanţe de diferite niveluri, va determina o învăţare activă, conştientă, cu şanse de a deveni un instrument funcţional pe tot parcursul vieţii. Va propunem, în continuare un ansamblu de instrumente (Chestionare) menite a vă permite autoevaluarea stilurilor de învăţare pe baza cărora să puteţi analiza nevoile dvs. În formare. 1. CHESTIONAR ÎNVĂŢARE PENTRU EVALUAREA STILURILOR DE

Răspundeţi la itemii următori cu maximă sinceritate. Pentru fiecare veţi gândi dacă sunteţi sau nu de acord cu ce se afirmă. Dacă răspunsul este da sau, mai degrabă da, bifaţi/ încercuţi. Dacă răspunsul este nu, sau mai degrabă nu puneţi o cruce/ tăiaţi numărul aferent itemului. Aveţi grijă să vă raportaţi la toţi itemii. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Am convingeri ferme despre ceea ce este drept sau greşit, bine sau rău. Adesea acţionez fără a avea în vedere consecinţele posibile. În rezolvarea unei probleme tendinţa mea este de a acţiona pas cu pas. Consider că procedurile formale şi prea stricte au caracter restrictiv, încorsetează oamenii. Se spune despre mine că spun ceea ce gândesc, direct şi simplu. Adesea cred că acţiunile bazate pe sentimente pot fi la fel de înţelepte ca acelea bazate pe o analiză profundă. Îmi plac acele activităţi pentru care am timp pentru o pregătire profundă şi pentru o punere în practică temeinică. De obicei pun întrebări oamenilor despre punctele lor de vedere, despre ce îi determină să gândească sau să facă ceva. Ceea ce este important este dacă ceva anume are şanse de a se dovedi aplicabil în practică.

10. Caut experienţe noi prin tot ce fac.

11.Când aud despre o idee nouă sau un nou mod de abordare imediat îmi pun problema cum să o aplic în practică. 12. Sunt preocupat de propria mea disciplină, astfel îmi urmăresc cu ateţie dieta, fac exerciţii fizice în mod regulat, am un program disciplinat, regulat. 13.Imi fac un titlu de glorie din a realiza o activitate temeinică. 14.Mă împac mai bine cu oamenii ce au o gândire logică, analitică decât cu cei ce sunt spontani, iraţionali. 15.Am mare grijă să interpretez datele ce mi se oferă şi nu mă grăbesc să trag concluzii. 16.Iau decizii după ce câtăresc bine alternativele posibile. 17.Mă atrag mai degrabă ideile noi, neobinuite decât cele practice. 18.Nu-mi plac aspectele ce par dezorganizate, de aceea când trebuie să mă raportez la nişte date prefer să le integrez într-o structură organizată. 19.Accept şi suport proceduri date dacă ele mă ajută să-mi fac bine treaba. 20.Am tendinţa de a corela acţiunile mele cu un principiu general. 21.Când discut cu cineva merg direct la ţintă, la subiect. 22.La lucru am tendinţa de a avea relaţii mai degrabă formale, reci cu partenerii mei de activitate. 23.Îmi pică bine când sunt provocat să fac ceva nou, diferit. 24.Îmi plac teribil oamenii veseli, spontani. 25.Dau mare importanţă detaliilor înainte de a trage o concluzie. 26.Cred că este greu să ai idei sub imperiul primului impuls. 27.Cred în strategia de a lovi la ţintă imediat. 28.Am grijă să nu mă pripesc în a trage concluzii. 29.Prefer să am date multe, informaţii din cât mai multe surse, pentru a mă raporta la o problemă. 30.Oamnii superficiali care nu iau lucrurile în serios mă irită de obicei. 31.Am tendinţa de a asculta punctul de vedere al celorlalţi înainte de a-l comunica pe al meu. 32.Am tendinţa să-mi exteriorizez sentimentele. 33.In discuţii îmi face plăcere să urmăresc modul de manifestare al celorlalţi participanţi. 34.Răspund evenimentelor spontan, flexibil fără a-mi planifica reacţiile anticipat. 35.Sunt atras de tehnici riguroase ca: analiza de reţea, grafice, programe ramificate, (utile în activitatea concretă,etc.) 36.Mă irită şi mă demobilizează graba de a face ceva pentru un termen limită prea strâns. 37.Îi judec pe oameni pe baza meritelor lor concrete, practice. 38.Oamenii tăcuţi, gânditori îmi crează o uşoară stare de disconfort. 39.Mă irită oamenii pripiţi.

realiste. 66.Mă preocupă să aflu dacă un lucru merge în practică. 48. 67. 60.Anumite aspecte prefer să le discut cu anumiţi oameni în mai mare măsură decât să mă avânt în discuţii sociale (cu public larg) 53.Cred că raportele scrise trebuie să fie concrete şi scurte. 50.Mă preocupă să rezolv o problemă prin abordări logice. 51. 59.Cel mai adesea regulile sunt destinate a fi încălcate. Cred că gândirea logică. 62. 42.Dacă am de făcut un raport am tendinţa de a scrie întâi o mulţime de ciorne. Mă irită persoanele incapabile să abordeze ceva în mod logic.Prefer pe cei ce abordează o problemă realist celor ce au tendinţa să teoretizeze. 68.Înainte de a-mi limpezi o idee pun în balanţă toate alternativele posibile.Ideile largi (vagi).Aspectele curente prefer să le integrez într-o strategie pe termen mai lung. 57. mi se par nepractice şi nu mă încântă.Cred că deciziile rezultate dintr-o analiză profundă a unor date complete sunt mult mai bune decât cele bazate pe intuiţie.Mă enervează aspectele irelevante şi digresiunile dintr-o discuţie. raţională ar trebui să domine. În discuţiile cu alţii mă simt mai puţin înflăcărat dar mai obiectiv. planuri.Este mult mai plăcut să te gândeşti şi să te raportezi la prezent decât să cugeţi despre trecut sau viitor. 65. 44.Adesea pot descoperi mai repede căile concrete a realiza unele lucruri.Prefer să stau de o parte şi să analizez toate perspectivele implicate într-o situaţie dată. 45. 41. 47.Am tendinţa de a fi perfecţionist. Sunt extrem de productiv în discuţii. 56.Vorbesc mai mult decât ascult. evitând speculaţiile largi.În discuţii prefer să adopt un profil “legal”. să am o viziune asupra lor. 52.40.Am tenidinţa să descopăr inconsistenţa şi slăbiciunea ideilor celorlalţi. 43. . 46. 63. să-mi păstrez statutul decât să mă situez pe poziţie de lider. am multe idei spontane. 54.Când lucrurile merg rău dau din umeri şi consider că am “câştigat” experienţă. 55. 69. 70.De-a lungul discuţiilor mă situez pe poziţia de a ţine lucrurile pe un făgaş realist.În general consider că scopul scuză mijloacele.Îmi place să mă ştiu cel ce vorbeşte mult.Nu mă deranjează să rănesc sentimentele cuiva dacă ăsta este preţul pentru ca lucrurile să meargă bine. 58. spontane.Este preferabil să gândeşti de două ori şi să faci o singură dată. 49. 64. 61.Mai degrabă ascult decât vorbesc.La şedinţe mă precupă ideile practice.

77. 80.Sunt considerat de mulţi ca insensibil la sentimentele altora.Îmi plac şedinţele conduse strict după agendă. metodic. 78. în baza teoriilor în care le pot încadra. subiective.Fac tot ce este necesar pentru ca o activitate să meargă. 75.Mă amuză situaţiile de ciză. detaliată. 72. Planificarea pe obiective specifice şi programe concrete mi se pare greu de suportat.71. 74. 73. 76.Mă interesează întotdeauna să ştiu cum gândesc oamenii. Evenimentele şi experienţele le analizez în baza unor principii fundamentale.Mă plictiseşte activitatea metodică. Vă veţi acorda câte un punct pentru fiecare item bifat şi nici un punct pentru cei tăiaţi Însumaţi punctele obţinute în raport cu tabelul următor. 79.Evit subiectele ambigue. ACTIV TEORETCIAN REFLEXIV PRAGMATIC 2 4 6 10 17 23 24 32 34 38 40 43 45 48 58 64 71 72 74 79 7 13 15 16 25 28 29 31 33 36 39 41 46 52 55 60 62 66 67 76 1 3 8 12 14 18 20 22 26 30 42 47 51 57 61 63 68 75 77 78 5 9 11 19 21 27 35 37 44 49 50 53 54 56 59 65 69 70 73 80 teoreticianul reflexivul . le găsesc dramatice şi interesante.Sunt o persoană care consider viaţa o petrecere.

acordaţi „4” pentru finalul care descrie modul în care învăţaţi cel mai bine. Vă rugăm.2. dar acest inventar vă va ajuta să înţelegeţi ce poate însemna stilul de învăţare pentru dumneavoastră. Fiecare are 4 finaluri. Asiguraţi-vă că aţi acordat un singur final fiecărei propoziţii. Vă va ajuta să înţelegeţi mai bine: • Cum să faceţi alegerile în carieră • Cum să rezolvaţi problemele • Cum să vă stabiliţi scopurile • Cum să-i conduceţi pe alţii • Cum să abordaţi situaţiile noi Instrucţiuni Pe pagina următoare vi se va cere să finalizaţi 12 propoziţii. Încercaţi să vă amintiţi unele situaţii recente când a trebuit să învăţaţi ceva nou. nu încurcaţi lucrurile. Sursa acestui inventar il constituie modelul lui Kolb. Ordonaţi finalurile pentru fiecare propoziţie în funcţie de cât de bine credeţi că vi se potriveşte cu ceea ce aţi face când aţi avea de învăţat ceva. Toţi ştim că oamenii învaţă în moduri diferite. INVENTARUL STILURILOR DE ÎNVĂŢARE Inventarul stilurilor de învăţare descrie modul în care învăţaţi şi cum trataţi ideile şi situaţiile de zi cu zi din viaţa dvs. Exemplu de set de propoziţii finalizat: Când invăţ: 4 fericit Eu sunt 2 rapid Eu sunt 3 logic Eu sunt 1 atent Eu sunt Amintiţi-vă: 4 = cel care vi se potriveşte cel mai bine 3 = al doilea ca asemănare cu dumneavoastră 2 = al treilea ca asemănare cu dumneavoastră 1 = cel mai puţin asemănător cu dumneavoastră . utilizând spaţiile puse la dispoziţie. Apoi. până la „1” pentru finalul de propoziţie care pare să fie cel puţin asemănător cu modul în care aţi învăţa. poate la locul de muncă.

Învăţ prin: __ Simţind _ __ _ Privind __ __ . Când învăţ: __ Am _ sentimente şi reacţii puternice __ _ Ascult şi privesc cu atenţie __ __ Mă __ Muncesc din bazez pe _ greu pentru a gândirea finaliza logică lucrurile __ _ Sunt împăcat şi rezervat __ __ Am __ Sunt tendinţa _ responsabil în de a face ceea ce deducţii priveşte lucrurile concrete Gândind __ Acţionând _ 4.Inventarul stilurilor de învăţare 1. Învăţ __ Am cel mai _ încredere bine când: în instinctele şi sentimente le mele 3. Când învăţ: __ Îmi place _ să mă implic sentimenta l __ Îmi place __ să _ privesc şi să învăţ Îmi place să mă gânde sc la idei şi conce pte __ Îmi place să realizez ceva concret 2.

Când învăţ: __ Sun o _ persoană receptivă __ Mă implic _ __ _ __ _ __ _ __ _ __ _ Nu mă grăbesc înainte să acţionez Mă bazez pe observaţi ile proprii Sunt o persoană rezervată Iîmi place să observ Sunt grijuliu __ __ __ __ Îmi plac ideile şi teoriile Mă __ Pot să încerc bazez pe _ lucruri pentru ideile mine însumi proprii Sunt o __ Sunt o persoană _ persoană raţională responsabilă Evaluez __ Îmi place să lucrurile _ fiu activ Analizez __ Sunt practic ideile _ __ _ __ _ __ _ 12. Când învăţ: 7. Când învăţ: __ Sunt o _ persoană intuitivă __ Relatiile _ personale __ _ __ _ Sunt o persoană atentă Observaţ ie __ __ __ __ Îmi place să analizez lucrurile . Învăţ __ Mă bazez cel mai _ pe bine când: sentimente le mele 10 Când învăţ: 11. să le descomp un în părţile lor compon ente Sunt o persoană logică Teorii raţionale __ Îmi place să _ experimentez __ Sunt o _ persoană activă __ Oportunitatea _ de a încerca şi pune în practică __ Îmi place să _ văd rezultatele muncii mele __ Mă simt _ implicat personal în ceea ce fac 9. Când învăţ: __ Sunt _ deschis la experienţe noi __ _ Privesc __ la toate __ aspectele probleme lor 6. Învăţ __ Sunt cel mai _ receptiv si bine când: deschis . Învăţ cel mai bine din: 8.5.

CA şi EA. puneţi un punct pe fiecare dintre cele patru axe care să corespundă cu punctajele dumneavoastră pentru EC. Forma şi poziţia acestui zmeu vă va arăta ce model(e) de învăţare preferaţi cel mai mult şi pe care îl preferaţi cel mai puţin. OG. . astfel încât să obţineţi o figură în formă de zmeu. Apoi uniţi punctele cu linii.TOTAL UL punctajul ui de pe fiecare coloană: Ciclul Învăţării Coloana 1 Coloana 2 Coloana 3 Coloana 4 Cele patru coloane pe care tocmai le-aţi însumat sunt asociate cu cele patru etape din Ciclul învăţării prin experianţă. În acest ciclu există patru Moduri de învăţare: • Experienţa Concretă (EC) • Observaţia Reflectată (OR) • Conceptualizarea Abstractă (CA) • Experimentarea Activă (EA) Introduceţi punctajele dumneavoastră totale din fiecare coloană: Coloana 1 (EC): Coloana 2 (OR): Coloana 3 (CA): Coloana 4 (EA): În diagrama de mai jos.

Învăţarea eficientă utilizează fiecare etapă. pe care dintre cele patru moduri de învăţare îl preferaţă într-o situaţie de învăţare. În continuare veţi găsi o explicaţie a diferitelor moduri de învăţare: . Observaţi că scalele nu sunt lineare Inventarul stilurilor de învăţare este un simplu test care vă ajută să vă înţelegeţi punctele tari şi punctele slabe din perspectiva persoanei care învaţă. Persoane diferite care învaţă încep din locuri diferite din acest ciclu. care sunt parte a ciclului de învăţare în patru etape. Acesta măsoară cât de mult vă puteţi baza pe cele patru moduri de învăţare. Puteţi vedea. în funcţie de forma profilului dumneavoastră.Experienţa Concretă (EC) SENTIMENT 45 40 30 25 20 13 Experimentarea 48 Activă (EA) 40 ACŢIUNE 40 46 35 16 30 20 25 30 35 46 16 14 25 30 Observaţia 35 Reflectată (OR) PRIVIRE Conceptualizarea Abstactă (CA) PS.

OBSERVAŢIA REFLECTATĂ În această etapă a ciclului învăţării. decât pe o abordare sistematică a problemelor şi a situaţiilor. dar nu aţi trece în mod necesar la acţiune. obiectivitate şi judecată atentă. Întro situaţie de învăţare vă veţi baza mai mult pe abilitatea dumneavoastră de a fi receptiv şi adaptabil la schimbare. oamenii înţeleg idei şi situaţii din puncte de vedere diferite. v-aţi baza pe planificarea sistematică şi aţi dezvolta idei ţi teorii pentru a rezolva probleme. În această etapă. V-aţi baza pe propriile gânduri ţi sentimente pentru a vă forma opiniile.Cele patru etape ale Ciclului învăţării şi punctele dumneavoastră forte în învăţare EXPERIANŢA CONCRETĂ Această etapă a învăţării evidenţiază implicarea personală cu oamenii în situaţii zilnice. . mai degrabă decât a înţelegerii intelectuale a sentimentelor. veţi avea tendinţa de a vă baza mai mult pe sentimente. învăţarea • Planificarea sistematică implică utilizarea logicii şi a • Acţiunea pe baza ideilor. pentru a înţelege unei situaţii problemele sau situaţiile. Într-o situaţie de învăţare v-aţi baza pe răbdare. Învăţarea din SENTIMENTE • Învăţarea din experienţa specifică • Raportarea la oameni • Sensibil la sentimente şi oameni Învăţarea PRIVIND şi ASCULTÂND • Observarea atentă înainte de efectuarea judecăţii • Analizarea lucrurilor din perspective diferite • Căutarea înţelesului lucrurilor CONCEPTUALIZAREA Învăţarea prin GÂNDIRE ABSTRACTĂ • Analiza logică a ideilor În această etapă. În mod tipic.

Aţi avea o • Influenţarea oamenilor şi abordare practică şi o a evenimentelor prin preocupare faţă de ceea ce intracţiune adevăr funcţionează. Inventarul stilurilor de învăţare vă oferă o idee generală referitoare la modul în care vă priviţi pe dumneavoastră înşivă ca persoană care învaţă Deoarece învăţarea este un ciclu. cele patru etape apar în repetate rânduri. 2. Aceasta se întămplă pentru că stilul de învăţare al fiecărei persoane este o combinaţie a celor patru moduri de învăţare de bază. . s-ar putea să fie nevoie să parcurgeţi ciclul de învăţare de câteva ori Inventarul stilurilor de învăţare nu vă măsoară capacitatea de învăţare cu o acurateţe de 100%. suntem deseori traşi în mai multe direcţii într-o situaţie de învăţare. activitate opusă privirii unei situaţii. Stiluri de învăţare Din descrierile precedente ale Experienţei Concrete. Combinând punctajele dumneavoastră. stilul dumneavoastră de învăţare. Puteţi afla mai mult despre modul în care învăţaţi colectând informaţii din alte surse – de la prietenii. Deseori. pe deplin. Valorizaţi ducerea lucrurilor la bun sfârşit şi obţinerea rezultatelor influenţei şi inteligenţei dumneavoastră. 1. Conceptualizării Abstracte şi Experimentării Active este posibil să fi descoperit că nici un mod nu descrie singur. colegii şi superiorul dumneavoastră 3. AMINTIŢI-VĂ. Observaţiei Reflectate.EXPERIMENTAREA ACTIVĂ Învăţarea prin ACŢIUNE Învăţarea din această etapă ia o • Abilitatea de a duce formă activă – se lucrurile la bun sfârşit experimentează influenţarea şi • Asumarea riscului schimbarea situţiilor. Din această cauză. în cazul unei experienţe de învăţare.

În acelaşi mod.EC şi EA . Ele sunt numite după cum urmează: • • • • Adaptor Divergent Convergent Asimilator Înţelegerea tipului stilului dumneavoastră de învăţare – a punctelor forte şi a punctelor slabe ale acestuia – este un pas important către creşterea puterii dumneavoastră de învăţare şi obţinerea de maximum din experienţele dumneavoastră de învăţare. Un punctaj negativ pe axa CA-EC indică faptul că punctajul dumneavoastră este mai concret. Luaţi punctajele dumneavoastră pentru cele patru moduri de învăţare CA. .OR Un punctaj pozitiv pe axa CA-EC indică faptul că punctajul dumneavoastră este mai abstract. fie mai mai reflectate.puteţi vedea care dintre cele patru tipuri de stiluri de învăţare vă descrie cel mai bine. Aceste patru cvadrante reprezintă cele patru stiluri dominante de învăţare. EC. Marcând cele două punctaje CAEC şi EA-OR pe cele două axe ale graficului următor şi reprezentând grafic punctul lor de intersectare puteţi afla pe care dintre cele patru stiluri de învăţare vă situaţi. un punctaj pozitiv sau negativ pe axa EA-OR indică faptul că punctajele dumneavoastră sunt fie mai active. EA şi OR listate la pagina 3 şi scădeţi-le după cum urmează pentru a obţine punctajele dumneavoastră de combinaţie: CA.

aveţi tendinţa de a vă baza foarte mult pe un anumit stil de învăţare. Cu cât acest punct este mai aproape de centrul graficului.OR 0 28 20 14 10 7 5 4 8 10 0 -5 -10 -15 -21 Convergent 12 Asimilator 18 23 29 CA . cu atât este mai echilibrat stilul dumneavoastră de învăţare. .EC 46 PS. Dacă acest punct cade lângă oricare dintre colţurile îndepărtate ale graficului. Observaţi că scalele nu sunt lineare Cuadrantul graficului tipului stilului de învăţare în care se situează rezultatele dvs indică stilul dumneavoastră preferat de învăţare.Graficul tipului stilurilor de învăţare -27 -15 -8 Adaptor -5 Divergent EA .

ASIMILATOR Combină modurile de învăţare ale Conceptualizării Abstracte şi Observaţiei Active. decât de a acţiona. probabil că sunteţi mai puţin centrat pe oameni şi    . Aţi prefera să aveţi de-a face cu sarcini şi probleme tehnice. Probabil că aveţi interese culturale ample şi vă placeţi să colectaţi informaţii. divertisment şi servicii. Este important ca aceste abilităţi de învăţare să fie eficiente în cazul unei cariere în tehnologie sau specializate. Dacă acesta este stilul dumneavoastră preferat de învăţare. Modul lor de abordare a situaţiilor este mai mult de a observa. aveţi Capacitatea de a rezolva probleme şi de a lua decizii bazate pe soluţiile găsite la întrebări şi probleme. Oamenii cu acest stil de învăţare sunt cei mai buni la găsirea de utilizări practice pentru idei şi teorii.Cele patru tipuri de stiluri de învăţare CONVERGENT Combină paşii de învăţare ai Conceptualizării Abstracte şi Experimentării Active . Dacă acesta este stilul dumneavoastră de învăţare. este posibil să vă facă plăcere situaţiile care necesită generarea unei game largi de idei. Oamenii cu acest stil de învăţare sunt cei mai buni la înţelegerea unei game largi de informaţii şi la punerea acestora într-o formă concisă. Dacă acesta este stilul dumneavoastră. aşa cum este cazul unei sesiuni de brainstorming. Oamenii cu acest stil de învăţare sunt cei mai buni la abordarea unei situaţii concrete din mai multe puncte diferite de vedere. DIVERGENT Combină paşii de învăţare ai Experienţei Concrete şi Observaţiei Reflectate. decât cu aspecte sociale şi interpersonale. logică. Capacitatea dumneavoastră imaginativă şi sensibilitatea la sentimente sunt necesare într-o carieră din arte.

vaţi dezvoltat un stil preferat de învăţare. Acest stil de învăţare este important pentru atinge eficienţa în carieră în informatică şi ştiinţă. ADAPTOR Combină modurile de învăţare ale Experienţei concrete şi Experimentării Active Oamenii cu acest stil de învăţare au capacitatea de a învăţa în principal din experienţă. Tendinţa dumneavoastră poate fi de a acţiona pe baza sentimentelor „interioare”. decât că are o valoare practică. trebuie să treceţi de la a fi implicat (EC). mai degrabă decât pe baza analizei logice. în carieră sau la locul de muncă.   Importanţa înţelegerii stilului dumneavoastră de învăţare Capacitetea de a învăţa este cea mai importantă deprindere pe care o puteţi dobândi. probabil că vă face plăcere să duceţi planurile la bun sfârşit şi să vă implicaţi în experienţe noi şi solicitante. oamenii cu acest stil de învăţare consideră mai important faptul că o teorie are justeţe logică. Acest stil de învăţare este important pentru eficienţă într-o carieră orientată spre acţiune. la a crea idei (CA) şi la a lua decizii (EA). tindeţi să vă bazaţi mai mult pe unele dintre aceste abilităţi de învăţare decât pe altele. cum ar fi marketing sau vânzări. Ca adult. Suntem deseori confruntaţi cu experienţe sau situaţii de învăţare noi în viaţă. În rezolvarea problemelor este posibil să vă bazaţi mai mult pe oameni pentru obţinerea informaţiilor. Pentru a fi o persoană eficientă în activitatea de învăţare. În general. aţi devenit probabil mai bun la unele dintre aceste abilităţi de învăţare decât la altele. Ca rezultat. la a asculta (OR).mai interesat de ideile abstracte şi de concepte. Dacă acesta este stilul dumneavoastră. decât pe propria dumneavoastră analiză tehnică. .

Mai important este că vă puteţi creşte eficienţa ca persoană care învaţă. Unul dintre modurile în care vă puteţi îmbunătăţi eficienţa dumneavoastră în învăţare este de a utiliza aceste puncte forte atunci când sunteţi solicitat să învăţaţi. Un alt mod de a vă înţelege stilul de învăţare este de a vedea cât de strâns legat este acesta de: • • • • Alegerea carierelor Rezolvarea problemelor Managerierea oamenilor Lucrul ca membru al unei echipe În paginile următoare • Veţi vedea modul în care rezolvarea problemelor este legată de stilurile de învăţare • Veţiînvăţa ce strategie să adoptaţi pentru a vă îmbunătaţi abilităţile dumneavoastră de învăţare • Veţi afla ce cariere sunt strâns legate de anumite stiluri de învăţare Utilizarea Ciclului învăţării pentru a vă ajuta să rezolvaţi probleme Înţelegerea ciclului propriu de învăţare vă poate transforma într-o persoană eficientă în rezolvarea problemelor. Aproape fiecare problemă pe care o întâlniţi la locul de muncă în timpul vieţii implică următoarele capacităţi: • • • • • Identificarea problemei Selectarea problemei de rezolvat Identificarea diferitelor soluţii Evaluarea rezultatelor posibile Implementarea soluţiei Diferitele părţi ale problemei trebuie abordate în moduri diferite.Înţelegerea stilului dumneavoastră de învăţare vă ajută să deveniţi mai conştient de punctele dumneavoastră forte din unele etape ale ciclului de învăţare. Priviţi înapoi spre punctele forte şi punctele slabe din . îmbunătăţindu-vă utilizarea etapelor pe care le folosiţi.

cele patru moduri de învăţare. Dacă se întâmplă asta. Totuşi. este posibil să fie nevoie să continuaţi să lucraţi cu atenţie. s-ar putea să fie nevoie să vă creşteţi capacitatea de a evalua posibilele soluţii. aşa cum se întâmplă în cazul Observaţiei Reflectate. selectând problema. Dacă vă bazaţi pe Experienţa Concretă. aşa cum se întâmplă în cazul Experimentării Active. aşa cum se întâmplă în cazul Conceptualizării Abstracte. este posibil să constataţi că puteţi identifica uşor problemele la care trebuie să continuaţi să lucraţi sau care trebuie rezolvate. Sau s-ar putea să constataţi că punctele dumneavoastră forte depind de ducerea la bun sfârşit sau implementarea soluţiilor. Identificarea Problemei Experienţa Concretă Adaptor Divergent Implementarea Experimentarea Activă Soluţiilor Converge nt Asimilator Observaţia Reflectată Selectarea Problemei Conceptualizarea Abstractă .

Îmbunătăţiţi-vă relaţia dintre punctele dumneavoastră forte în ceea ce priveşte stilul de învăţare şi tipul de învăţare pe care îl parcurgeţi precumşi şi rezolvarea concretă a unei probleme pe care o întâmpinaţi. Lucrul cu ceilalţi creşte puterea de învăţare. O persoană cu un stil mai reflexiv poate beneficia din observarea asumării riscului şi a experimentării active a unei persoane mai active – cum ar fi un Adaptor. Deşi este posibil să fiţi atraşi de oamenii care au caapcităţi similare de învăţare. veţi învăţa mai bine şi veţi experimenta ciclul învăţării mai complet cu prieteni şi colegi cu capacităţi opuse de învăţare. Recunoaşteţivă punctele forte din stilul dumneavoastră de învăţare şi porniţi de la acestea. 3. Acesta este cel mai uşor mod de a vă îmbunătăţi capacităţile de învăţare. În acelaşi timp. De asemenea.Evaluarea Soluţiilor Vă puteţi îmbunătăţi capacitatea de a învăţa şi rezolva problemele în trei moduri: 1. Exersaţi şi dezvoltaţi-vă capacităţile de învăţare din zona punctelor dumneavoastră slabe Strategia 1 Dezvoltaţi-vă relaţiile de susţinere. Dezvoltaţi-vă învăţarea şi relaţiile de muncă cu oameni ale căror puncte forte şi slabe în învăţare sunt opuse celor ale dumneavoastră 2. valorificaţi stilurile diferite de învăţareale altor oameni. Strategia 2 . nu presupuneţi că trebuie să rezolvaţi problemele singuri. Cum? Dacă aveţi un stil abstract de învăţare. puteţi învăţa să comunicaţi mai bine ideile asociindu-vă cu oameni care sunt mai concreţi şi mai orientaţi către oameni – ca Divergenţii. sunteţi un Convergent.

veţi fi capabili să faceţi faţă problemelor de toate tipurile. Puteţi face aceasta dezvoltânduvă punctele dumneavoastră slabe în învăţare. Ei se pot concentra asupra acelor sarcini şi activităţi care se situează în zona punctelor lor forte în învăţare şi se pot baza pe alţi oameni pentru activităţile din zonele în care au puncte slabe în învăţare. dar poate fi cea care oferă cele mai multe satisfacţii. Devenind flexibil. Această strategie este cea mai solicitantă. Cum? Există un serie de modalităţi de a face asta. Acesta este un mod mai dificil de a obţine performanţe mai bune în învăţare şi în satisfacţia faţă de viaţă. Căutaţi îmbunătăţiri şi recompense după luni şi ani. Acordaţi-vă recompense – este o muncă grea! . dar care nu vă vor pedepsi pentru eşec. Cum? Elaboraţi-vă un plan pe termen lung.Îmbunătăţiţi-vă relaţia sau corespondenţa dintre stilul dumneavoastră de învăţare şi situaţia de viaţă. Şi veţi fi mai adaptabil la situaţii în schimbare. Pentru că această strategie este mai dificilă. Găsiţi situaţiile care vă testează noile abilităţi. în care ei se simt mai confortabil în ceea ce priveşte valorile şi abilităţile care li se cer. Pentru unii oameni aceasta înseamnă o schimbare de carieră sau de loc de muncă sau mutarea într-un domeniu nou. implică mai mult timp şi mai multă toleranţă faţă de propriile greşeli şi eşecuri. Strategia 3 Deveniţi flexibili când învăţaţi. nu imediat. Majoritatea celorlalţi îşi pot îmbunătăţi corespondenţa dintre stilul lor de învăţare şi sarcină prin reorganizarea priorităţilor şi activităţilor proprii. Căutaţi situaţii sigure pentru a exersa.

exersaţi: Dedicarea către obiective Căutarea de noi oportunităţi Influenţarea şi conducerea celorlalţi Implicarea personală Lucrul cu oamenii Experimentarea Activă Înţelegerea oamenilor Recunoaşterea problemelor Brainstorming Prea mult: Paralizat de alternative Nu poate lua decizii Prea puţin: Fără idei. exersaţi: Crearea de noi moduri de gândire şi acţiune Experimentarea ideilor noi Alegerea celei mai bune soluţii Stabilirea scopurilor Luarea deciziilor Crearea de modele Definirea problemelor Elaborarea teoriilor Prea mult: Castele în aer Fără aplicaţie practică Prea puţin: Incapabil de a învăţa din greşeli Fără o bază solidă pentru muncă Fără abordare sistematică Pentru a vă dezvolta capacităţile de învăţare de acomodare. exersaţi: Receptivitate la sentimentele oamenilor Receptivitate la valori Ascultarea cu receptivitate Colectarea informaţiilor Imaginarea implicaţiilor situaţiilor nesigure Observaţia Reflectată ASIMILATOR Puncte forte: Planificarea CONVERGENT Puncte forte: Rezolvarea problemelor Luarea deciziilor Raţionamente deductive Definirea problemelor Prea mult:Rezolvarea problemelor false Luarea deciziilor în grabă Prea puţin: Lipsa de concentrare Nu testează ideile Gânduri dispersate Pentru a vă dezvolta capacităţile de învăţare specifice Convergentului. Nu poate recunoaşte problemele şi oportunităţile Pentru a vă dezvolta capacităţile de învăţare specifice Divergentului.Experienţa Concretă ADAPTOR Puncte forte: Finalizarea lucrurilor Co re DIVERGENT nc te Expe nce Puncte forte: Abilitate imaginativă rie Leadership Asumarea riscului Prea mult: Îmbunătăţiri banale Activitate lipsită de sens Prea puţin: Munca ne e terminată la timp Planuri irealizabile Nu e orientat către scop Pentru a vă dezvolta capacităţile de învăţare de acomodare. exersaţi: Organizarea informaţiei Construirea modelelor conceptuale Testarea teoriilor şi a ideilor Proiectarea experimentelor Analizarea datelor cantitative Conceptualizarea Abstractă .

ADAPTOR Cariere în Organizaţii Domenii: Management Administraţie publică Administraţie educaţională Joburi: Contabil Manager/Supervisor Administrator Carieră în Afaceri Domenii: Marketing Guvernare Afaceri Vânzarea cu amănuntul Joburi: Vânzător cu amănuntul Politician Specialist în Relaţii Publice Manager general DIVERGENT Cariere în Arte din domeniile divertismentului: Literatură Experienţă Teatru Concretă Televiziune Jurnalism Joburi: Actor Atlet Artist Muzician Designer Cariere în Organizaţiile de Servicii Domenii: Asistenţă socială Psihologie Poliţie Nursing Joburi: Consilier/Terapist Asistent social Manager de personal Proiectant ASIMILATOR Cariere în Information Domenii: Educaţie Culte Sociologie Drept Joburi: Profesor Bibliotecar Scriitor Cariere în Ştiinţe Domenii: Matematică Fizică Biologie Joburi: Proiectant Om de ştiinţă Cercetător Finanţist Experimentarea Activă CONVERGENT Cariere ca Specialişti Domenii: Minerit Agricultură Silvicultură Economie Joburi: Inginer constructor Inginer chimist Supervisor de producţie Observaţia Reflectată Cariere in Tehnologie Domenii: Inginerie Medicină Informatică Fizică Joburi: Medic Inginer Specialist IT .

htm http://reviewing.ca/edtech/gened/styles. 12.learning.uk/research/experiential. 6. 17. 9.co.infed. 15.org/biblio/b-explrn. Îmi place să povestesc întâmplări şi să spun glume Mă împac foarte bine cu alţii Prefer o hartă în locul îndrumărilor scrise Sunt foarte conştient de ceea ce este şi se întâmplă în jurul meu Am o memorie foarte bună pentru amănunte Îmi place să lucrez singur. Ştiind acest lucru. 16.http://iteslj. 7.htm http://www. AFIRMAŢIA NOTAR EA 1.cycles. 14.org/Articles/Kelly-Experiential/ http://www. 13. puteţi face ceva pentru a vă consolida acele tipuri de inteligenţă pe care nu le folosiţi aşa des. 2 = seamănă puţin cu mine. fără să mă bată nimeni la cap Îmi place să ascult CD-uri şi radio Îmi place cu adevărat ora de matematică Visez foarte mult cu ochii deschişi Materia mea preferată este educaţia fizică. Scrabble & cuvinte .htm http://reviewing. 4 = seamănă foarte mult cu mine. forte. să mă uit la arbori şi flori Am tendinţa să fredonez o melodie atunci când lucrez Îmi place să fac parte din cluburi şi organizaţii Îmi place să ţin un jurnal Îmi plac jocurile matematice şi cele cu care trebui „să-mi sparg capul” Mă plac pe mine (în cea mai mare parte a timpului) Îmi plac jocurile cu cuvintele (de ex. CARE SUNT PUNCTELE MELE FORTE ÎN ÎNVĂŢARE? Cercetările lui Gardner au demonstrat că oamenii au cel puţin opt tipuri diferite de inteligenţă. 8. pentru că îmi place sportul Îmi place să mă plimb prin pădure. Notaţi fiecare afirmaţie cu o cifră de la 1 – 5 în care: 1 = nu seamănă deloc cu mine. În funcţie de formaţia şi vârsta dvs. 5 = exact ca mine. 3 = aşa sunt eu uneori. 5.co.on.html 3. 11. anumite tipuri de inteligenţă sunt mai dezvoltate decât altele. 3. Această activitate vă va ajuta să descoperiţi care sunt punctele dvs. 2.algonquinc. 4. 10.uk/research/learning. NR.

19. 43. 35. 46. cum ar fi fotografia Îmi place să colecţionez lucruri (de ex. 20. desenez o diagramă ca să mă ajute să-mi amintesc Îmi place să învăţ numele fiinţelor din jurul nostru. 26. 30. sunt independent(ă) şi nu mă iau după mulţime Într-o ceartă. încerc să creez ceva care să rimeze Dacă trebuie să memorez ceva. 40. 28. 38. am tendinţa să aşez evenimentele în ordine logică Îmi place să descopăr cum funcţionează lucrurile Dacă trebuie să memorez ceva. 47. 25. 21. ca să văd dacă am memorat Folosesc foarte multe mişcări ale corpului atunci când vorbesc Consider că am o voinţă puternică. 23.) Îmi plac activităţi cum ar fi lucrul cu lemnul. 37. 44. 36. de a da cu pumnul în masă . îmi place să le ating Cânt foarte bine la un instrument muzical Ca adult..18. am tendinţa să organizez totul pe categorii Îmi place să desenez şi să creez Nu pot să stau liniştit(ă) prea mult timp Îmi place să lucrez cu alţii în grupuri Scriu corect gramatical (de cele mai multe ori) Îmi place să ascult muzică în timp ce îmi fac temele sau studiez Ştiu la ce sunt bun(ă) şi la ce sunt slab(ă) Prietenii îmi cer sfatul pentru că li se pare că sunt un lider firesc Dacă trebuie să memorez ceva. 33. 42. 41. 45. cusutul şi executarea de machete Am câţiva prieteni foarte apropiaţi Nu-mi plac mulţimile Citesc cărţi pentru plăcerea mea Când privesc lucrurile. 39. cred că aş vrea să plec din oraş şi să mă bucur de natură Îmi place să rezolv probleme de matematică Îmi place să-i ajut pe colegi la învăţătură Dacă trebuie să memorez ceva. pietre. cum ar fi flori şi arbori Îmi place calculatorul şi îmi plac toate jocurile matematice Dacă trebuie să memorez ceva. timbre etc. 34. rog pe cineva să mă întrebe. 29. am tendinţa de a striga. 31. 48. 22. 27. 24. vederi. 32. încrucişate) Îmi place să cânt Îmi place să lucrez în grădină Îmi plac hobby-urile.

mă uit în jurul meu să văd ce pot să găsesc ca să repar obiectul Dacă se strică ceva şi nu funcţionează. 54. 70. am tendinţa de a închide ochii pentru a simţi situaţia Îmi place să mâzgălesc pe hârtie ori de câte ori pot Pentru o prezentare în grup prefer să organizez şi să clasific informaţiile pe categorii. 72. creez un vers sau un proverb ca să mă ajute să-mi amintesc Dacă ceva se strică şi nu mai funcţionează. scriu acel lucru de mai multe ori. 50. încerc să găsesc pe cineva să mă ajute Dacă se strică ceva şi nu mai funcţionează. încerc să găsesc o soluţie corectă şi logică Dacă trebuie să memorez ceva. 65. sau de a mă mişca într-un anumit ritm Dacă trebuie să memorez ceva. mă întreb dacă merită săl mai repar Dacă se strică ceva şi nu funcţionează. 69. 56. 67. am tendinţa să cer ajutorul unui prieten sau a unei persoane cu autoritate Îmi place să vorbesc şi să scriu despre ideile mele Într-o dispută. până îl învăţ Într-o dispută. am tendinţa să-l compar pe oponentul meu cu cineva sau cu ceva despre care am citit sau auzit şi reacţionez în consecinţă Într-o dispută am tendinţa să pun oamenii la punct şi să recurg la sarcasm Îmi place să joc şah. 60. 64. 55. îmi place să lovesc şi apoi să fug În cazul unei certe. 52. dame sau Monopoly Dacă trebuie să memorez ceva. ca să fie logic Într-o revistă prefer să privesc imaginile în loc să citesc textele Într-o dispută încerc să păstrez distanţa. 68. am tendinţa să bat cu degetele în masă într-un anumit ritm în timp ce încerc să-mi dau seama ce este Dacă se strică ceva. 66. mai întâi citesc instrucţiunile Dacă se strică ceva şi nu funcţionează. 71. 59. 63. de regulă plec şi mă plimb până mă calmez Îmi amintesc melodiile multor cântece Într-o dispută. 51. 57. să tac sau să vizualizez o soluţie În clasă am tendinţa să bat darabana cu degetele sau să mă joc cu creionul Într-o dispută. 53.49. 61. am tendinţa să studiez diagrama modului în care funcţionează Dacă se strică ceva şi nu funcţionează. 62. mă uit la piesele . 58.

: 2. 79. 79. 77. 72. 37. 12. 75. 70. 54.: 4. 76. 63. unic. am tendinţa să mă joc cu piesele şi să încerc să le potrivesc împreună Pentru o prezentare în grup prefer să creez schiţe şi grafice Pentru o prezentare în grup prefer să pun cuvinte noi pe o melodie cunoscută sau să folosesc muzica Pentru o prezentare în grup prefer să scriu şi să studiez la bibliotecă Pentru o prezentare în grup prefer să folosesc recuzită. 49. 78. 61. 13. : 8. 38. Total Inteligenţă logică / matematică 8. adesea pe baza a ceea ce simt Consemnaţi-vă evaluările în tabelul de mai jos Inteligenţă verbală / lingvistică 1.: 3. 68. 18. 44. 41. 35. 74. 80. 57.: 7. componente şi încerc să înţeleg cum funcţionează Dacă se strică ceva şi nu funcţionează. 59. 15. 40. să construiesc o machetă Pentru o prezentare în grup prefer să ajut la organizarea efortului de grup Pentru o prezentare în grup prefer să desenez toate imaginile Pentru o prezentare în grup prefer să contribui cu ceva care este numai al meu. Total Inteligenţă muzicală / ritmică 7. 66. 20. 74.: 6. 60. 67. 31. 29. 30. 52.: Inteligenţă vizuală / spaţială 3. Total Inteligenţa trupului / kinestetică 10.73. 65. 5. 27. 48. 58. 17. 43. 45. 26. 36. 32. Total Inteligenţă interpersonală 2. 34. 9. Total 5. 78. 75. 77. 73. 23. 56. 76. 46. Total „Inteligenţele” mele: 1. 51. 22. 64. 25.: .

Persoanele cu inteligenţă logică au o minte scormonitoare şi sunt preocupate de experimentarea şi modelarea matematică a ideilor noi. în acelaşi timp această formă de inteligenţă este implicată în descoperirea unor noi strategii rezolutive. (Mahatma Ghandi. Ea include. inteligenţa spaţială. inteligenţa logico-matematică. Bob Samples reuneşte inteligenţa verbal-lingvistică şi inteligenţa logico-matematică în inteligenţa abstract . fost prim ministru al Indiei) . a utiliza simboluri verbale neobişnuite. Persoanele cu inteligenţă kinetică comunică prin gesturi şi sunt capabili să creeze şi să interpreteze mişcări complexe.S. de a utiliza simboluri abstracte. iar în prezent este luată în considerare o a noua formă: inteligenţa spirituală sau existenţialistă. Copiii cu inteligenţă spaţială desenează de timpurii şi sunt preocupaţi de diverse construcţii din cuburi sau lego. (Igor Stravinsky. poet) • Inteligenţa logico-matematică se referă la capacitatea de a raţiona inductiv şi deducţiv. publicată iniţial în anul 1983 Acestea sunt: inteligenţa verbală (lingvistică).Descrierea formelor de inteligenţă Gardner introduce primele 7 tipuri de inteligenţă în lucrarea sa Frame of Mind: The Theory of Multiple Intelligences". inteligenţa muzicală. Eliot. (Pablo Picasso. pe lângă uşurinţa şi abilitatea de a gândi simbolic şi a raţiona abstract. Lazarus. pictor) • Inteligenţa muzicală se referă la receptivitatea pentru muzică şi diponibilitatea de a crea în acest domeniu. A opta formă de inteligenţă (inteligenţa naturalistă) a fost conceptualizată mai recent. a utiliza şi a valorifica valenţele metaforei şi ale analogiei. Creaţia teatrală este una din formele de valorificare a acestui tip de inteligenţă. le intuiesc gândurile şi trăirile. compozitor) • Inteligenţa kinetică se referă la capacitatea de a opera cu mişcări. inteligenţa kinetică (corporală). „îi citesc” cu uşurinţă pe ceilalţi. inteligenţa interpersonală şi inteligenţa intrapersonală. dar. Pentru fiecare formă de inteligenţă Gardner identifică o personalitate reprezentativă • Inteligenţa verbală se referă la capacitatea de a procesa limbajul. dansatoare) • Inteligenţa interpersonală se referă la capacitatea de a-i înţelege şi a comunica cu ceilalţi. (T.simbolică • Inteligenţa spaţială se referă la receptivitatea pentru imagine şi la abilităţi perceptive. (Albert Einstein. dezvoltând ideile lui Gardner include în acest tip de inteligenţă şi inteligenţa vizuală. (Martha Graham. om de ştiinţă). şi disponibilitatea de a crea cu ajutorul limbajului. Persoanele cu inteligenţă interpersonală sunt empatice. Ei au un simţ deosebit al proporţiilor şi perspectivei.

Deşi Gardner a încercat o definire a acetei forme de inteligenţă. conştiinţa. sensul vieţii si morţii. Aceasta îi conferă autonomie şi o oarecare rezistenţă la presiunea grupului. el nu a confirmat-o si nu a descris-o in lucrările sale. care confirmă existenţa unor zone specializate pe creier pentru diferitele tipuri de inteligenţă. psiholog) • Inteligenţa naturalistă este bine reprezentată la persoanele care manifestă o sensibilitate deosebită faţă de animale şi plante. naturalist) • Inteligenţa existenţială se referă la capacitatea insului de a-si pune întrebări fundamentale privind existenţa.Inteligenţă intrapersonală conferă posesorului un puternic simţ al propriei persoane. Este dificil. Aşa cum se poate observa din scurta descriere a diverselor forme ale inteligenţei. Nu acelaşi lucru se întâmplă însă şi cu inteligenţa existenţială. Preocuparea lor insistentă asupra acestor probleme existenţiale poate exprima o receptivitate crescută faţă de problemele fundamentale ale vieţii. PARAMETRI DE EVALUARE A EFICIENŢEI ÎN ÎNVĂŢARE Analizati eficienţa personală in invăţare folosind materialul urmator (prelucrare având la bază Dennison & Roger. (Charles Darwin. aceste persoane manifestă un interes deosebit faţă de originile universului. Credibilitatea lucrărilor lui Gardner este dată de o analiză riguroasă a datelor ştiinţifice existente si de faptul că el îşi fundamentează ideile pe date neurologice. dar şi o capacitate deosebită de a lua decizii. faţă de complexitatea si diversitatea universului si poate fi semnul unei forme specifice de inteligentă. demonstrează o bună înţelegere a funcţionării organismului uman şi manifestă un respect deosebit faţă de mediul înconjurător. dacă nu chiar riscant din punct de vedere ştiinţific să identifici o localizare cerebrală • 4. În general. ca şi puterea de a-şi urmări ţelurile în ciuda oricăror dificultăţi. revenind insistent asupra unor întrebări ale căror răspunsuri nu le cunoaşte nimeni: “De unde au apărut oamenii?. acestea furnizează persoanei instrumentaţia necesară angajării într-o activitate creativă specifică. Indivizii care dispun de o inteligenţă intrapersonală au incredere în posibilităţile lor şi au forţa de a reuţi. ) Chestionar de autoevaluare (cu rol de conştientizare a propriei poziţii faţă de aceşti parametri) . Unde este raiul? Unde trăieşte Dumnezeu? Sunt oameni si pe alte planete? Unde mergem după ce murim?”. Există copii care îşi pun in dificultate părinţii. (Sigmund Freud. evoluţia vieţii şi a umanităţii şi menţinerea vieţii pe Pământ.

grad medi u 2 pct. 1. realizaţi un eseu de autoanaliză identificând nevoile şi expectanţele d-vs personale în formare. 2. 9.Pot să-mi planific singur activitatea de învăţare 5.Am capacitatea de a căuta (informaţie) de a cere ajutor la nevoie. grad inexist scăzu enţă t 0 pct.Am capacitatea de a–mi pune probleme legat de orice informaţie neclară. Imi este util să învăţ din propria mea experienţă.Ştiu să-mi identific propriile nevoi de învăţare. 6.Pot să-mi revizuiesc propriul proces de învăţare.Varianta 1 Parametru grad înalt de exist enţă 3 pct.Am abilitatea de a folosi maximal oportunităţile de învăţare. 12.Mi se pare util să observ felul de a învăţa al celorlalţi. 1 pct. 8.Am capacitatea de a-mi asuma riscuri şi de a accepta incertitudinea cu scopul de a învăţa. 11. 14.Am abilitatea de a-mi măsura propria eficienţă. incertă.Am capacitatea de a revizui permanent ceea ce am învăţat. 13. în raport cu particularităţile psihologice şi cu specificitatea stilurilor de învăţare Pe baza acestui eseu formulaâi 7 cerințe fundamentale ale formării care să țină cont de particularitățile cursanților . EVALUARE FINALĂ Pe baza documentării şi a autoevaluării.Am abilitatea de a schimba (împărtăşi) informaţii şi de a fi atent la feed-back. Am capacitatea de a asculta ce spun alţii. 7. 3. 4. 10. Am abilitatea de a-mi stabili propriile criterii de eficienţă. neconcludentă.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->