Copetta: Firma 9 www.:firma9.

com

Yves-Marie Blanchard

© Editura Galaxia Gutenberg, 2007

Apocalipsa
BLANCHARD,. YVES-MARIE,
Descrierea CIP a Bibliotecii N ationale a Romaniei , Apocalipsa / Yves-Marie Blanchard ; trad.: Manus Boldor, Alina Muraru ; ed.: Silviu Hodis, - TarguLapus: Galaxia Gutenberg, 2007 ISBN 978-973-7688-50-7 L Boldor, Marins (trad.) II. Muraru, Alina (trad.) III. Hodis, Silviu (ed.) 228.07

Traducere din limba franceza: Manus Boldor §i Alina Muraru

Tehnoredactare: Ioachim Gherman Galaxia Gutenberg

2007

Introducere
Anul 2000 a trecut, fad sa fi venit sfarsitul lumii anuntat de catre unii ... Cel mult a putut fi vazut desfasurandu-se eu intensitate . intregul lot de catastrofe naturale si sociale (seisme.irazboaie, foamete sau epidemii), care .revin in fiecare an cu 0 regularitate dezarmanta. Ca de obicei, cronicarii si jurnalistii s-au pus de acord asupra faptului de a califica drepr apocaliptic orice acces de violenta sau desfasurare . impetuoasa de nenorociri. Sa aiba asadar ultima carte a Bibliei, Apocalipsa, drept obiect faptul de vesti un sfarsit al lumii mereu amanat? Sau, mai degraba, nu este ea decat un repertoriu al tuturor nenorocirilor posibile, iata!,prea actuale pentru a putea sa Ie consideram rezervate· sfarsitului timpurilor? o asemenea reprezentare of era in acelasi timp bogatia§i dificultatea Apocalipsei. Bogatie - pentru toti aceia care, In cautarea de emotii puternice, gusta profunzimea de imagini violente sau luminoase, a carer asociere pare sa sfideze logica unui dis curs rational. Dar ~i destule tulburari cititorilor, mai ales crestini, cautdnd in Apocalipsa elemente ale unei Revelatii religioase care sa fie coerenta cu ansamblul Bibliei, in primul rand figura lui Isus Cristos pottivit Evangheliilor.

r
lI

a

t,
l

I

i

CHEI DE LECTURA .
In mai maq': masura decat pentru oricare alta carte biblica, accesul la intelegerea Apocalipsei presupune, asadar, detinerea unui anumit numar de chei. , Mai intai, care sunt legile proprii genului literar ~i prin ce servesc ele vestea mantuitoare in Isus Cristos? Ce semnifica oare neincetatul dute-vino instaurat intre cer ~i pamant? Cum
5

I
sa intelegem imaginile aplicate lui Isus, incepand cu aceea de Miel? Apoi, ce urmeaza sa faca cele §apte Biserici desemnate drept destinatare ale mesajului? Prin ce clarifies situatia lor istorica ansamblul car~? Se poate vorbi de persecutii, sau, mai degraba, pericolul presimtit se situeaza la un alt nivel? In consecinra, cum sa intelegi diabolizarea Imperiului Roman ~i visul uhei Cetati noi? ' In sfarsit, despre ce timp este verba? De ce oare deznodamantul este !ara incetare amanat? Ar trebui sa vedem aici un rezumat al istoriei urnane,' pana la sfarsitul lumii? Sau, mai degraba, invierea lui Isus introduce ea deja intr-un tirnp nou? In concluzie ce semnifica, atat referinta initiala la Ziua Domnului, cat $i incheierea carpi chemand venirea Domnului Isus? Acest manunchi de irirrebari cer raspunsuri care ar putea facilita introducerea in carte. Departe insa de noi ideea ca 0 grila sumara ar putea epuiza sensul unei carp la fel de insesizabile ca izbucnirea imaginilor. . . Fara indoiala, apartenenta Apocalipsei la Biblie limiteaza posibilitatile de sensvdarcartea ramane larg deschisa iar lectura sa constituie intotdeauna 0 aventura.
"

A

"

PLANUt. ACESTEI CARTI ,
Studiul nostru se va derula in 9 scurte capitole, ele insele grupate in 3 sectiuni: Prima sectiune (de la cap. 1 la 3) se numeste: "Re,;:elapa lui Isus Cristos" (1, 1). In primul capitol al acestei sectiuni initiale vom aborda chestiuni de baza ridicate de redactarea acestei carp stranii: genulliterar, numele autorului, data compunerii, locul ocupat de cartea Apocalipsei in ansamblul Bibliei.
r

Apoi,cel de-al doilea capitol, va trata raporturile dintre cer ~i pamant nu doar de jos in sus, impreuna cu accesul profetului la cunoasterea evenimentelor ceresti, ci ~i de sus in jos, impreuna cu luminarea asupra realitatilor pamantesti, lucru facut cu putin~a de deschiderea unei .misterioase carp ceresti considerata a contine chei de interpretare penttu istoria umaria. In sfarsit, intr-un al treilea capitol, va fi verba de Mielul lui Dumnezeu sau Mielul biruitor: figuracentrala a Apocalipsei, prezenta inca de laviziunea inaugurala ~i insotind intriga pana la _deznodamant, desigur consacrat ~,nuntiJ.orMielului". A doua sectiune (de la cap. 4 la 6) are drept titlu: "Scrieri catre Bisei"ici!"(1, 11). Ea va studia situarea istorica ~i geografica a unei carp prea adesea abordata intr-o maniera dezinteresata, Asrfel, capitolul al 4-lea va trata cele ~apte epistole adresate Bisericilor din Asia Mica, nu doar cu privire la inradacinarea lor in traditia Apostolilor, ci inca din dublul punct de vedere al continutului lot teologic ~i al functiei lor proprii in capul carpi Apocalipsei. Capitolul al 5-lea va largiperspectiva la ansamblullumii romane, sub unghiul ideologiei imperiale, acit politice cat ~i religioase, viguros combatute de catre autorii Apocalipsei. Identificata Babilonului ~i caricaturizata sub trasaturile unei desfranate, cetatea Romei i~i vede vestit sfarsitul apropiat. In consecinta,o alta Cetate este chemata sa se arate: Ierusalimul ceresc, caruia capitolul al 6-lea Ii va studia trasaturile particulare. Abundenta de imagini sugereaza 0 realitate de origine divina, oferind omenirii posibilitatea de a trill intfilnirea cu Dumnezeu, intr-o proximitate rara asemanare cu medierile religioase curente, - In sfarsit, cea de a treia sectiune (de la cap. 7 la 9) se intituleaza: ,;Timpul este aproape" (1, 3).
7

6

Ea se va plia mai mult pe dimensiunea ternporala a unei naratiuni orientata spre sfarsitul timpurilo:t;".Capitolul al 7-1ea va trece in revista iJ1lantuirea de "septenarii" (gruparea de 7 pecep, 7 cupe, 7 trambite), a carer succesiune ritmeaza inaintarea cartii pana la implinirea intrigii. Apoi vom reflecta asupra relatiei intrecartea Apocalipsei ~i ansamblul Vechiului Testament, a drqi amintire razbate mereu, ajungand sa constituie limba insa~i·a acestei singulare carp. Capitolul al 8-lea ne va permite sa apreciem aut fidelitatea mostenirii profetilor cat ~i emergen~ unui nou popor al lui Dumnezeu. in sfarsit, capitolul al 9-lea ne va duce la sursa insa~i a Apocalipsei: celebrarea crestina a "Zilei Domnului", drept loc central al unei .experienje de credinta, conjugand insistenta unei chemari - "Vino Doamne Isuse!" - ~i siguranta unui raspuns, acela al lui insusi Cristos inviat; "Da, vin curandl'

TIMPUL LECTURII
Traduterile prezentate in cursul celor $> capitole au fost toate revazute de catre autor, pastrandu-se cat mai aproape de textul grecesc: ele nu vizeaza .asadar thai incii eleganta literara ci cea mai mare precizie cu putinta. Ele sunt relativ putin numeroase, in raport cu multiplele referinte la capitole ~i versete ale Apocalipsei. Aceste referinte-se doresc a fi 0 chemare la lectura ~irelectura textului biblic, Cea rnai potrivita metoda va fi probabil aceea de a parcurge mai intai ansamblulcelor 9 capitole ale acestei carti, pentrua te familiariza cu continurul Apocalipsei, dobandind

comentariul. in sfarsit, cititorul va fi invitat sa se lanseze singur in lectura continua· a Apocalip~i, chiar dad revine uneori asupra unuia sau aItula dintre capitolele cartji, susceptibil sa .lumineze un punct sau altul ramas obscur. In orice caz, obiectul acestei lucrari nu este acela de a se substitui textuIui biblic: dimpotriva, aceste noua capitole nu au alt scop decat sa introdud la. 0 lectura savuroasa a unei carti biblice la fel de fascinarii· cat _ misterioasa ~i, in consecinta ' vulnerabila interpretarilor celor mai fanteziste. , . Garantam d. cititorul, care va fi dorit sa se lase indrurnat pe acest itinerariu, va gasi la capat placerea unei lecturi, dad nu simple, eel putin coerente ~i hranitoare, cu satisfactia de a regasi acolo, sub un limbaj nou, o simfonie de motive teologice ~i literare comune ansamblului Bibliei. Astfel, cItitoiUI va f1 ca~tigat nu doar faptul de a descoperi Apocalipsa in ea insasi, ci de a intalni aici 0 poarta de intrare in ansamblul Scrierilor biblice adunate intr-o Carte care, de asemenea, trebuie sa stii s-o citesti pe de-a-ndoaselea, adica incepand cu.sfarsitul ...

_:::!7

j oferindu-ti
8

- ast~el ur~el:. elintre c~eilev de. ~nte~r.et~re, aceasrii lucrare, .. Ulterior, va fi, rara-ndolala, profitabil sa reclte~t1 chiar
~mp· pentru a te raporta la referintele ilustrand

9

. Dar titlul cartii atribuie revelatia lui Isus insusi (1. apostolica. pana in secolul al II-lea dupa 1. raportand viziunile profetului loan. 9). 1). din multe puncte de vedere. deorigine iudaica sau crestina. Paradoxul este ca Apocalipsa.. e foarte diferita de alte lucrari categorisite dupa ea drept apartindnd 11 . C. Se vorbeste adesea despre Apocalipsa sfanrului loan. in timpul exilului in insula Patmos (1. fie ca este subiectul (Isus este acela care transmite revelatia) sau obiectul (Isus este 'acela despre care este vorbaIn aceasta revelatie). inflorind in spa~Ul mergand din secolul al II -lea inainte de 1. _. . dupa cum le numeste liturghia._. intrucat un persona] cu acest nume se prezinta aici drept autorul celor ~apte mesaje adresate Bisericilor din Asia Mica (1. Marcu. acestea sunt evanghelii ale lui Isus Cristos _Eotrivit unuia sau altuia dintre autorii d. Traducerile frantuzesti conserva cuvantul grec "apocalipsa".- - GENULLITERAR Din cauza folosirii sale inca de la incepurul cartii. 4) ~i beneficiarul viziunilor primite. C.._-_.inepoca. Ea i~i trage numele de la primul sau cuvant.Apocalipsa lUi Isus Cristos".Capitolull._. Problema este aceeasi ca ~i pentru evanghelii: este gresit sa fie numite evangheliile lui Matei. Luca ~i loan. in timp ce alte limbi prefera sa traduca prin "revelatie" (astfel englezescul Revelation sau germanul Offenbarung:). in ordinea de editare a Bibliei crestine. Ce este aceea 0 apocalipsar Apocalipsa este ultima carte. cuvantul "apocalipsa" se aplica unci numar de lucrari literare.

). Textul a fost pastrat in multe limbi de traducere. de catre regn grec1 din Siria. adica mult mai mult decat in scolile profetice in care memoria profetului fondator a putut Inspira 0 traditie vie penttu numeroase generapt (de exemplu. este desemnat faptu-~ ca numeroase lucrari ale antichitatii. decedat odara cu alcatuirea drtii. In consecinta. sunt plasate' sub autoritatea.. Im---Moise~sd 7. apropiata de cea a lui Baruh. Astfel prelungita. cele doua mari apocalipse evreiesti de la sfarsitul secolului I dupa 1. C.pseu. de faptul d mesajul este plasat sub autoritatea lui Isus eel Inviat: 0 asemenea experienta busculeaza iun anumit numar de date' comune diverselor apocalipse. un.. Conservata intr-o traducere siriaca. precum §11Zbanda sa asupravUltuiUTill imperial. dar considerat drept 0 ~utoritate de referinta in mediul de influenta al textului. Unul dintre caracterele comune . 13 . Prinacest nume dificil. 6-101 ~i pentru lectura publica pe care i-a facut-o. considerata pe buna dreptate sea mai veche . 0 asemenea autoritate debordeaza cu mult cadrul biografic: sase secole mai cirziu. Baruh fi Esdra in traditia biblica.•. mesaJ d_esperanta: scribul care a fost ni"artor s. La J teI. Astfel. rnostenita de la sfantul Ieronim). intoarcerea perstmajului Esdr. i1 insoteste pe profet in incercarile persecutiei (Ier 36 ~i43). compusa in anii 70-100 al erei noastre. in special ale Bibliei. printre care versiunea latiU2integrata Vulgatei (Biblia latina.. Distanta in timp nu este asadar mai mid de sase secole. scribul exemplar este implicat in publicarea unei apocalipse evreiesti. nu este uimitor faptul ea 11 regasim in postura de scriitor. la mijlocul secolului al II-lea inainte de I. oracolele maestrului sau (Ier 36).remia. .~ivesteste V~!ll_!'eallnej himi. fara-ndoiala. Tot lui Ii este atribuita' 0 apocalipsa evreiasd. Originalitatea Apocalipsei atribuita lui loan tine. secretarul lui Ieremia in timpul exilului. devine profetul ~pocaliptic.eu voce tare ~1 in public. Nu~sab an:'tareasa. asemenea unui leu cigind. cazul celor trei Isaia putand sa supravegheze scrierea cartii). C.cata . . 1-5). cariera scribului poate sa se intinda dincolo de timpul real al vietii sale de om. ~ BarUhleste fidelul insotitor al profetului I. apocalipselor este folosirea sistematica ~l perfect constienta a . ale carui viziurlilasa sa fie a~teptata venirea RegeIw Mesia. 12 . fie a lui B~. Drept recompensa pentru servicijle sale. cu ocazia sarbatorii Corturilor urmand intoa'rcerii exilatilor din Babilon (Neh 8). in . dar ~icit~~te. acest procedeu curent devine perfect arbitrar ~i molmai este decat o conventie Iiterara. In cazul apocalipselor. in timp ce cartea ' este inscrisa in cont~xtul re~~stent~i e:rei~~~ la asi~area cul turala incer.z_ f l: g~nului literar apocalipric. Ruina templului in anul 70 al erei noastre aminte~te eveniinente tra1t~ ffiiipul exiluliii. in inima insa~i a exilului Babilonului (Cartea lui Baruh). aceasta lucrare evoca distrugerea a~teptata a Imperiului Rom~ opresor al e-vreilor.doepigrafiel .apocalipsr biblica. cartea lui Daniei. poarta numele unui autor./ .! este.i£aptuitor in restaurarea Ierusalimului.1 "f. aprofundaJ-a. sub autoritatea Rezelui noi Mesia._acestcomext.1Sciti"¥Jclmas celebru pentru cunoasterea sa . La fel. C. fie a lui Escrra:-s-cri~uI-conduc1nd destmeIe lUi Israel dupa reintoarcerea din exil.prin ea insa~i. poarta numele unui profet din timpul exilului Babilqnului (secolul al VI-lea inainte de I. el primeste £agaduinta de a-i fi salvata viata (Ier 45.

trei evanghelii. Cartea lui Enoh La fel ca numeroase texte apocrife (texte de inspiratie apropiata de cea a cartilor biblice dar nefacand parte din Biblie). plasat inaintea isrorisirii Patimirii in cele trei evanghelii dupa Matei. presupuse a fi mai aproape de secretele divine: astfel autorii :eali ai. diferite. ' in trama com una celor .num~t "apocalipsa sinoptica" discursul lui Isus despre sfarsitul tlmpurilor. Textul eel mai complet (Enoh etiopian) este el insusi 0 ~de buca? disparate. ari'terlOare Potopului ~i considerate drept responsabile de starea dezastruoasa a lumii (Gn 6. urcarea din nou catre trecut debordeaza timp~ ~s~~oric ~eune~te mituri ~ilegende relative la originea ~i umanitatu. drept recompensa pentru fidelitatea sa. adica un personaj un calificat sa remita oamenilor ~~ lui Dumnezeu. Evocarea marilor fi~ ale trecutului biblic autorizeaza acxtuaIizarea fagad~fe~9r de len. . In cazul apocalipselor explicit crestine. J~. Partea cea mai celebra a acestei masive lucrari (mai mult de 0 sura de capitole) se intituleaza Carlea Veghetonlor. Mesajul apocaliptic dobandeste astfel 0 autoritate ~ndi . Inca nu este cu adevarat mort intrucat. de asemenea. mai mult sau mai putin legate de hgura lui Enoh. dar realitatile ceresn sunt de 0 asemenea complexitate incat Enoh. a fost mutat la Dumn'ezeu (Gn 5. in timpul' unei umanitaF primordiale. distanta In tlmp se reduce considerabil.exte evrele~tl ¥u f:leut adesea obiectul unor ~dausuri cre~tin~ confirmand interesul comun pentru a~est tlp Ade?teratura. i a~teptataintr-un vntor mal mult sau mai putin aproplat a: ulterioara razboiului din Iudeea. 24). Uneori chiar. survenite patruzeci de ani dupa cele pe care el le-a predicat efectiv la Ierusalim. Dar. beneficiaza de aiutorul unor ingeri interprep care 11 insofesc in periplul sau. intr-un anume fel superior hazardurilor lstor~el. Aluziile B.. Se cunosc. sa ~I~~tueze u~ anumit numar de§e) in lumea de sus.e er~u dli. Marcu ~i Luca. Referinta la Enoh rrimire cititorul dincolo de potop. inainte ca Dumnezeu sa intreprinda purificarea radicala din care singurii care vor scapa sunt N oe si ai sal. mai direct inca. 0 disparitie atat de mi~terioa~a 11f~c:.la 0 autoritate atat de indepartata temporal.reci~ela caderea Ierusalimului in anul 70 al erei. Pentru a face aceasta. Isus in persoana esteacela care descrie evenimentele dramatice. patriarhul poate sa beneficieze de ~au. in special ciclul patnarhilor. Aceste(5.ufI:f~ascasB~ranfa·. ntemeiacl p~_ regalitatea mesianici.aI?0calips~.. Se regaseste aici urma personajelor mitologice. 23) . diverse scrieri apocaliptice dez~~ in Felullor t:rmtttiile genezei. incluzand aici canonul oficialal Bisericii crestine din Etiopia. sub diferite titluri (T~e.( \ J- Fie ~a sun~sau crestine pocalipsele de la sfarsitul secolul:u I ere! noastre ate zdruncinarea iscarn de dide~ Ierusalimului: pro~lema nelini~titoare a viitorului rezervat comunirntil-orreligioase diferite de cea a paganismului ·oficial. ~crife). cartii seprezinra drept interpretii unei tradi2} imemoriale.~~mai mare. es::e . ca sicum nu mai era nevoie sa apelezi . noastre p<ermlt. 1-4). Ace~ta este cazul celei mai spectaculare apocalipse eVrele~tl? ea ~ lui Enoh\care a facut obiectul unor multiple redactan ~1 care rie-a parvenit prin intermediul diverselor canale de transmisie. el insu~i. cartea lui Enoh exista sub numeroase versiuni. Xpocalipseleau drept funqie ~ r~lns.. sa se presupuna ca redactarea acestor texte este 14 15 . unul dintre patriarhii de dinainte de potoB celebru pentru longevitatea sa: nu mai putin de 365 de ani petrecuti pe pamant (Gn 5. Astfel.

J¥ cer :. In schimb. In plus.. 13). d de ale fi dat oQescendenw hibrida.. dar aceasta s-a petrecut aproape de vremea generatiei noastre. .adevaratului scrntor. .ipamant. . dar nu zaboveste asupra ei. ceruta pentru a legitima munca . De' a rineu u excludea faptul ca numarul 666 (13. 9). incepand. de persecutii Q.. Probabil ca el nu este decat autoritatea apostolica. loan apostolul. Altfel spus. cu celeale lui Nero. apocalipsa il numeste pe autorul sau: t. contextul Apocalipsei trebuia cautat in top acei ultimj ani a1. De altfel. din cauza diferentelor . rara-ndoiala. 30. . Cine are pricepere A ' . Multi istorici se indoiesc ca s-ar fi petrecut sub Domitian 'persecutii sangeroase impotriva crestinilor: in schimb. 0 certa distanta intre autorul fictiv. Po ularitatea lui Enoh in vremea No . V. ap_ostolul? Vechii autori se indoiau. nu mai suntem la fel de siguri ca Ucenicul mult iubit al celei de a IV-a evanghelii ar putea fi . Te ee ." . asupra £laca ...potrivit unei vechitraditii . Fragmenre arameice au fost descoperite la Qumran. Biserica ortodoxa a putut sa cele reze in 1995 al 19-1ea centenar al Apocalipsei . viol ntei survenite in anul 64 sub Nero nu ne indoim. el insusi nefiind dealtfel decat servul "revelatiei lui Isus Cristos" vestita drept obiect al cartii. C. la inceputul erei crestine.. care ar fi putut saantreneze moartea unor crestini (astfel este cazullui Antipas. nu doar de farm] de a se fi_1n~~g~tlt de femeile oamenilor.secolului I de sub domnia lui Domipan.Personaje ceresti apropiate de ingeri. Scriitura a putut sa se intinda pana . procedeul pseudoepigrafiei exclude adesea ideea ca autorul desemnat ar putea fi autorul real. In orice caz. in "zile" care puteau fi mai vechi decat redactarea cartii (2.>perturband astfel distinctia necesara in. In concluzie. Este oare yorba despre loan. Darastazi. ol~ lui luda: patriarhul v~j]or imemoria1e Cal Japtelea dupa Adam'') este prezentat ai_9 drept un pmfet vestind judecata finala ~i condamnarea tuturor celor necredinciosi (luda 14). acelasi personaj cu apostolul loan.n profet loan. :7 CHESTIUNEA AUTORULUI Contrar evangheliilor. Biblia cunoaste aceasta veche istorie.. purtator de cuvant al unei comunitati nelinistite in legatura cu adevarul san. lntentia este cum nu se poate mai apocaliptl~i. intr-un timp in care imparatul Domitian se comporta ca un autocrat. De aceea.Aici este intelepciunea. a considera ca profetul loan din Apocalipsa este claiar apostolul nu inseamna in mod obligatoriu ca arfi scris el insusi cartea. Veghetoji sunt vinovati.martir la Pergam. catre sfarsirul domniei lui Domitian" (Contraerezillor.Elementefe cele mai vechi ale drtJi lui Enoh ar putea urea pana in ~ al ill-lea inainte de 1. 9). autorul Apocalipsei precizeaza ca numarul fatidic se aplid unui persona] uman: . asadar.18) ar fi putut fi : simbolul tuturor violentelor rara liiTIita impotriva crestinilor.. fie ca este yorba despre transgresiunea origmara (V _Eghetorii)fie ca dimpotriva. literatura apocaliptica se intereseaza intens de figurile din pasajul dintre cer ~ipamant. de capacitatea de a face legatura intre evenimentele pamantesti si explicatia lor cereasca (patriarhul Enoh). ~i adevaratul autor. retras in insula Patmos in timpul unei epoci.. ulterior recunoscut drept 16 il 1 autor (sau autoritate fondatoare) a traditiei numita "ioanidi". traditional atribuita lui loan.3 . E~scrie: "Nu de foarte mult timp aceasta a fost vazuta. ce auavut lac in Asia Mica. urcand eel putin la ~euJ personaj bine informat in legatura cu evenimente e. Am avea. contemporan persecutiilor lui Nero ~i probabil din aceasta cauza exilat in Patmos (1. vorbind despre apocalipsa sau revelatia "vazuta" de catre loan. intre Apocalipsa ~i cea de a IV-a evanghelie.. A II II I 17 iiI . ramase anonime.

chiar in zilele lui Antipa. :. Galba §i Vitelli us. Alte identificari sunt posibile. . Domitian. adic_~ trecerea dintre generap. dar nu pop. C caM succ~ Titus. In plus. . ! f 19 .. a lui Titus : . a fost capabil sa descrie caderea Ierusalimului pattuzeci de ani inainte de producerea faptelor.":i_u. cel de-aI §aselea'imparat. marcata de 'p:ezen~ marilor figuri de referinta. corespunzand domniilor . autorul presu us antici eaza fapte care pentru el' aparpn ~torului.' . a carui megalomani~ va sfaqi ~e regasi in cea a lui Nero. nu a domrut ecat doi ani Cl2. Mid.. sa intelegi cum un autor ar fi putut sa 18 I prevada de exemplu moartea prematu~a.: i. credinciosul Meu. Astfel. Apocalipsa ar putea sa conjuge doua orizonturi istorice.: martir). de a tree drept previziuni ale viitorului. inainre sa vina eel de-al~ impa~at.In ceea ce 11 priveste pe eel de-al optulea.=1ll). Ii 1 . in acest caz.I. sau. cu ultuna fa~a de compunere a Apocalipsei. in_!t-o anumita traditie apologetid. Desigur aceasta lectura_ramane foarte ipotetid. mai degraba. succesori efemeri ai lui Nero pe d~ u~an (din iunie 68 pana in iulie @l. Oricurri ar fi. lipse: in mentalitat~a curenta. : Astfel. In 'orlce caz.). Nero §i Domitian. btl sa socoteasca numarul fiarei. 0 figura spirituala. uneori chiar extras din timpuri imemoriale. un indice cronologic f1gUieaZa explicit in Apocalipsa. Sfarsitul domruei lui Domipan se va POtrlV1 a§adar. d~ ea va cqpfinna 1ega~ra stabilita intre doua erioade de iza. . dar iriterpretarea sa se dovede te a fi dificila. de exemplu. Suveranul momentului este cerde-al saselea de pe Iista §i al saptelea se caracterizeaza prin scurtimea domniei s~e. aflate la distanta de doar treizeci de ani. unde locuie te Satana" ~ In sfarsit. ~ _ _. '7 JOCUL TIMPULUI Faptul de a da cuvantul unui autor vechi. a§adar ~apte imparati rornani. se va incerca sa se dovedeasd adev:lrul cre§tinismUIw mSlstandu-se pe realizarea profetiilor: Isus merita sa fie crezut pe cuvant intrucat. aI . personificare diabolica a puterilor raului. care a fostucis la voi. dupa cum facem sa inceapa imperiul de la guvernamantul lui Iuliu Cezar.... . rezulta 0 p::-lma ·ndntelegere relativa la ap~~. Va fi astfel tentant sa-l consideram pe (NerO) drept al cincilea imparat omei (dupa August. martorul Meu (lit. La capitolul 17. daca am contabiliza cele treidomnii ale lui Otho. Astfel.~ cum. §i continuarea cre§t1rusmuIw vechi.a apostolidi. desi e~e__ constituie prezer:tu.. Apocalipsa numita a sfantului loan pare a fi intim legata de situatia Bisericilor din Asia. este vorba de §a te re i domnind asupra ora§ulw cu sapte coline.. da textuIui apocaliptic un avans important in raport cu situatiile sau cu evenimentele contemporane redactarii sale. dad nu ar fost con. nu prea. acli~a trecutul pentru citi~ s!i. el pare a fi reincarnarea lui Nero.. caci este numar de om.. De aicl.'1 ':'i .. Cota lor de incredere este cu atat mai mare cu cat succesiunea de evenimente pare sa le dea dreptate." Nu ar trebui sa ne grabirn §i sa credem ca avem. ti - . laudiu §i Caligula) AI ~iselea a fi Vespaslan. intelege_ referinta centrala la Vespasian.temporan cu una dintre etapele de scriere ale acestei carti complexe. Si nurnarul ei este sase sute saizeci §i sase. este normal ca un anumit numar de tabIouri sa fie prezentate in viitor: datorita anterioritatii sale. preocupat sa 'afirme fidelitatea sa la marturia apostolilor fondatori. mentionarea martirajului lui Antipa din Pergam pare sa evoce un timp mai vechi decat acelaal naratiunii: "N-ai tagaduit credinta Mea. evocarea acestor diversi suverani presupune 0 data de redactare posterioara faptelor evocate (doar dad qti Madam __ Soleil. incepdnd cu anii 60 pao:a la sfaqitul :!>ecol'lluj I.

I " . imaginile de la sfarsirul timpurilor inva. sau de 0 extrema 20 violenta.Qepa~easca frontieratimpului.. pe de-a ill1!egul illdreptate catre sfaqitul lumii.1 .. 1 r " .fidelitate a lui.k_sunt considerate pe nedrept discursuri abstracte. in contextul unor crize cu siguranta altele decat confruntarile de astazi.. Din cauza acestei tensiuni catre viitor.1' . fie ca este v?~e .evenimentelor.. apocalips~le nu ezita sa . 0 interpretare sanatoasa a acestor carp va incepe prin acauta contextul istoric ill sanul caruia s-a nascut mesajul. in ceea ce priveste aceasta .arormesaj contmua. ea i~i 1:::vendicain eel mai inalt grad statutul sau de profetica. .vse uita un singur lucru.cum este incazul revoltei macabeilor -. Abel ~i Cain. apocalipsele par ie~ite din mi~carea rofetid. mai neverosimile unele decat altele. destinat prezentului ~i inseparabil de un .r f :~ . Babel. Dumnezeu. ktrudit sunt destinate sa sugereze partea ascunsa a ruturor lucruwor si semnificapa ultima aeverumentelor istoriei. Ele dau revela~iilor car~ 0 pecete de adevarabsolut: considerate pornind de' la sfarsit. Or. Cititorul se gase~te proiectat dincolo_ de timp. apocalipse. faptul ca evanghelia a fost redactata mult timp dupa cuvintele lui Isus: oricare ar fi fost prestiinta lui Isus. consld~ra~a ca flind ela e intelegere a . Astfel. Or.. i'" i. potopul) . fa ai veche a-.triumrator ill regatele mo~tenite de .:c-: '..-Cali sa biblica este atribuita rofetului Dani in plus.ieaza t~nand de genul ap 0 caliptic. sau.-. Ca sunt luminoase.imaginile. al <. jocul subtil intre viitorulautorului fictiv ~i prezentul cititorilor reali ~omporta 0 dimensiun~}Qgi9. Dirnpotriva.hlexandru. .context precis de criza side incercare.~. . ~~¥ 21 . apocalipsele sunt intotdeauna compuse in vremuri de criza. Astfel. fictiunea unui autor vechi asigura fagaduin~elor pentru ziua de astazi ~i de maine aceeasi greutate a certitudinii caaceea a evenimentelor unui trecut glorios. 1 ~ .. pentru a evoca distrugerea masiva ~i judecata finala..\~.. Astfel intorsi catre viitor. sub semnul unei neclintite fidelitati a lui Dumnezeu. rezistenta poporului lui Dumnezeu nu esteposibila dedt daca prime~te asigurarea ca Dumnezeu suspne cauza sa ~i nu 11 va abandona fiind ill incercare....i-~ ~.i. evrei sau crestini. '~ ~ !} !i :~ . . de exemplu ill rniturilecreatie ~i istorisirilerelative la intrarea raului in lume (Adam ~i Eva. ~. Atunci doar va deveni posibil sa operezi transpozitia intr-un mediu si untimp diferit. apocalipsele. incepand cu supravietuirea poporului in timpul exilului din Babilon.~ it. 0 rezistenta ~i 0 fidelitate de acelasi ordin ca aceea a stramosilor nostri.. ~ i ~.:..opozipa la elenismul . evenimentele lumiidevin transparente.¥ ::i .. morala ~i spirituala.1 .~ ". dad in Biblia ebraica. impreuna eu tentatia de a anticipa sfarsitul tirnpurilor pentru a intelege mai bine prezentul.2.~ ..'~' :. ce1e de SCr1~ri. mai degraba. istoric. fieye confruntarea cu Imperiul Roman atotputernic in anii de dupa pierderea Ierusalimului. cartea lui Daruel apartine celei de a treia' categorii de texte. paua la reasezarea sa pe pamantul regasit.! c 'il ~ '~-" '-r .. cu 0 insistenta mai puternid asu ra sfarsitului timpurilor. din partea credinciosilor. . :r. Oricare ar fi forma.~~ 1 !i in acest tip de rationament. I'. !F ~. . dar solicitand.semnificatia lor este la felde clara ca siatunci cand adoptam punctul de vedere al originii. ~I :~t: ~" . chiar ~i atunci cand ele doresc mai intai sa sustina prezentul. rnilitara . De. aceasta miscare catre sfarsit nu este decat un mijloc pentru a sustine un mesaj viguros. \f :t OF . prezentului.~j :.. fkand aluzie la lectura 'I $ .. cel putin.se busculeaza .in schimh Biblia greaca numita Septuaginta claseaza carte a lui Daniel printre Profeti.! . !E t-. in ceea ce priveste. " . textul evanghelic este indatorat la fel de mult cunoasterii directe a autorilor care au scris dupa evenimentele din anul 70. il .:. la_oriWntul sfarsitul~_ hIturor lucrurilor: at:"qnci. Inca de Ia avertismentul adresat cititorului. Cat priveste Apocalipsa ioanica. nueste proba mai buna decat evenimentele trecutului. pentru a arata totala suveranitate a lui Dumnezeu.: 1 Ik it. Intr-adevar.". :!~ .

astfel de carti se gasesc intr-o situatie "extra-testamentara" mai degiaba decat . am fost pe insula v:oastra ce se cheamaPatmos.-C. :m . cu 0 literatura de tranzitie illtre Primul ~I Cel de-. pe termen scurt sau lung. culminand in_~isodul militar dominat de figura macabeilor...al Doilea Testament.Astfel._--Dupa cum 0 sugereaza anumiti autori. Aluzia la profejie ne perrrute sa intelegem statutul 1!lSU~l cuvantului ill apocalipsele din vechime._E_e se revendica de 1a 0' problema nu cronologica. rnotivul judecatii ce va veni serveste mai p mtai 1a provocarea unui soi de electrosoc pentru a smu1ge A • poporul dintr-o laricezeala care...Eu... rnai inainte in istoria lui Israel.. j 1 . m ...j .alegerile. I. un viitor luminos Ii este asigurat.mai i~cela care vorb:~te in 'n~ele lui Du~=.~ide un continut omogen: avem de-a face aici.. Apdul la autori foarte vechi are drept efect ~nra~ac1!lareapr~funda a mesajului ~i. ~1 catastrofa va fi inevitabila. el ia ~espre lr: conslde~are consecintele viitoare care ar putea sa decurga din .) ~1 pnma scriere a Noului Testament. loan. pe care Dumnezeu I-a dat-o. ade~ea c~ar fa~a ill fa~a cu un auditoriu care nu suportasa-i spw adevarul. daca poporul i~i da seama ~l renunta 1a ratacirile sale.3). Dupa cum 0 al sugereaza prefixul "pro" (in numele lui' ill fata inainte): Rrofetul est<=: .intertestamentar~~ . in._ _ 22 23 . pentru cuvantul lui Dumnezeu ~1 peptru :na. Astfel. specificitatea scrierilor evrele~t! lntertestamen1f.-C).te. intr-un anume fel.rturia lui Isus" ~ In sfarsit. el care citeste ~i cei c care 1!l~eleg cuvintele profetieil" (1. in cazul Apocalipsei ioaruce. profetul este acela care vorbeste ill prezen~a ~oporului. luand in consIderare literatura evreiasca a antichitatii doar din punctul de vedere al Bibliei crestine incheiate. ~e ~~urt. ca sa se arate servilor sai" (~ . el se expunepersecutiilor unei societati pagane atotputernica: :. perioada pare relativ scurta .ampla deja in ::azA~l rofetilor.I ' I. Caracterul apocaliptic al multor scrieri i~i gase~te originea In tresaririle secolului al II-lea_ odata cu mi~care~ de rezistenta 1a elenizare. ii va atrage decat nenorociri~ riu Intertestament Notiunea de intertestament este uzuala pentru a desemna un anurnit numar de lucrari originare din lumea evreiasca ~i presupuse a fi compuse in perioada intermediara.-_. cartea lui Daniel este rerunoscuta drep-t sursa comuna a numeroase QE9du~W" intertestamentare > cu caracter apocaliptic Altfel spus.Asrfel. ~tre ultima venita pelume dintre cartile biblice (cartea Intelepciunii: catre 50 in. ci dimpotriva pentru a motiva alegerile lor . adica Prima Epistola a lui Pavel catre tesalonicieni (catre 50 dupa I. Daca poporul se incapa~aneaza in erorile s~e.z ~~ca a cartii. revelatia este prezentata ca emanand de la Dumnezeu insusi prin mijlocirea lui Isus: "Revelatia lui Isus Cristos. apocalipse asa cum se int.' fratele vostru ~i impreuna cu voi parta~ ill incercare ~1 la imparatia ~i rabdarea lui Isus. nu pentru a-si deturna auditorii de la respo1_1sabilita~e prezente. ci de la f:ptul d nu apartin nici listei evreie~ti a cartilor sfinte :. profetul este condus sa-~i deschida discursul tor: pentru a-si convinge mai usor auditoriul. In realitate.. . Astfel prezentata.. actuale.ezeu.i . 0 viziune pe de-a fntregul crestina. ~e spune: "Fericit eS. confruntat cu situatii dificile de moment. -" . Autorul Apocalipsei noastre nueste un visator izo1at: el se adreseaza unei retele de Biserici concrete.ciBibliei cre~tine. apartine naturii limbajuluiprofetic faptul de a vest! viitorul. perioada considerata poate sa-~i intinda radacinile cu rnult.

Intt-un document rernis pelerinilor in cadrul sarbatorilor celui de al 19-1ea centenar. exisra 0 importanta Iiteratura. nu doar spatiul. cartea Apocalipsei i~i declara propria sa incheiere ~i il pune in garda pe cititor impotriva oricarei mutilari sau amplificari a textului: . Ne gandim la cea de a doua concluzie a evangheliei lui loan: "dar sunt ~i alte multe lucruri pe care Isus le-a facut si care.bi. Desigur..ecu!!Q§_~f!JJ. Apocalipsa este straniu absenta de pe listele canonice care.I In plus.. Este cunoscuta 25 .J?. De fapt. calugarii din Patrnos. Programul astfel sugetat se gase~te pe deplin realizat intrucat. Orientata catre sfarsitul timpurilor. cartea ocupa ultimul loc in cadrul Bibliei. fara-ndoiala datorita profundelor bulversari socio-culturale a~eccind_s. si intr-o anumita masura magic. Chiar dimpotriva. cunoscut~a de la inceput ~i mentionata atat de Tustin cat si de Irineu (mijlocul ~i sfarsitul secolului al _lJ-lea). incheierea cartii~este chiar conditia pentru a incepe operatia de Iectura.atiul mediteranean. r. pastratori ai grotei Apocalipsei ~i a sanctuarului lui vIoan Teologul. ansamblul Bibliei crestine esteacela care i~i declara incheierea: departe de a cenzura cuvantul. unele dintre aceste scnen sunt contemporane textelor crestine. Apocalipsa a fost unul dintre textele cele mai contestate in cre~tinismulvec._ mai ales prin liturghie. 18-19). ea i~i indeplineste perfect rolul sau careeste in acelasi timp de a inchide scriptura ~i de a des chide mesajul catre orizonturi infinite. Existenta a:estui paradox este admis de catreBiseriea greaca astazi. dintre care unele.. in secolele al IV-lea. vor face inca obiectul unor adausuri sau il}terp. mereu provizorie ~i niciodata intrerupta. de doua mii de ani. evreiasca ~i iudeo-cre~tina. +zz: INCHEIEREA CARTII .olari crestine. Un asemenea acord intre continutul Apocalipseisi locul sau in antologia biblica. hranitii din motive biblice ~i privilegjind 1Jlodul~ apacalipric. Avertismentul imprumutadin limbajul traditional. numit .de Laciiceririle lui Alexandru pana la apogeullmperiului Romari~ -. se gasesc dilatate dincolo de capatul istoriei. de va scoate cineva din cuvintele acestei carti. ci ~i timpul. daca s-ar fi scris cu de-amanuntul. rara ca astazi sa se stie prea bine ce revine fiecarui redactor. Dumnezeu va scoate partea lui din pomul view ~i din eetatea sfanta ~i de la cele scrise in cartea aceasta" (22. impreuna cu Apocalipsa. nu insearnna ca reeeptarea cartii a fost usoara. Pe scurt. Orientul bizantin pare sa fi -refuzat mult timp Apocalipsa: aceasta este eu adt mai straniu cu cat se stie importanta cartii in traditia ortodoxa. ceea ce nu inseamna ca a fost scrisa ultima: anumite epistole sunt probabil mai tardive. Apocalipsa era destinata sa inchida antologia biblica. I~ sfarsit. Vazut din perspectiva Apocalipsei. numeroase dintre aceste scrieri ale iudaismului . "in~mentar".~i eu 24 marturisesc oricui asculta cuvintele profetiei acestei carti. In orice caz. Independent chiar de pozitia finala. compuse dintr-un Vechi ~i un Nou Testament: 0 regasirn doar in documentele originate din Alexandria (astfella Atanasie) sau din lumea latina (Canonul Muratori ~i diverse coneilii). cred ca lumea aceasta n-ar cuprinde cartile ce s-ar fi scris" (In 21.. Astfel. prudenta este=necesara: pe Binga Vechiul ~i Noul Testament. destinat sa protejeze textele de 0 degradare rauvoitoare. dar nu toate.J:Qlul_Jucat . in acest domeniu.~ _de Bisericile Occidentului in procesul de receptare al acestef derutante -cartr.------------·---. Aceasta nu doreste sa spuna ca Apocalips~avut intotdeauna unanimitatea lumii latine. incearca sa fixeze definitiv contururile antologiei biblice. 25). vor fi treptat adunate iajungand sa constituie Noul Testament.

Dar.literal: "fiintele ceresti. 7). Es~e cunoscuta importanta comentariilor lui Tvconius. fie prin urcarea unor personaje terestre. la fel ca in toate' scrierile . parnantul ~i spatiul subteran. . Pe de alta parte.a1talucrarea ~nui anu~~ Victorinus. oferita omului de-a lungul hazardurilor istoriei. chiar retiianiat._biblicetimaginile nu sunt total gratuite.. fie prin coborarea unor fiinte ceresti.chiar in. IX. in administrarea miscarii de jos in sus sau chiar de sus in jos p~ care se face cunoscuta "revelatia" (apocalipsa) adevarurilor definitive. Cei vechi i~i reprezentau universul drept un spatiu vertical avand trei etaje: eerul. in pretentia lor de a oferi sensul ceresc al evenimentelor terestre." . doar daca 0 bresa deschisa in aeest zid 0 permite. 6-11).literatura savanta. incepand cu sculptura romana. domnia celui Inviat asupra u'niversului cere omagiul puterilor "cere~ti. . Teoretic. la felAde contestate. l ! i 26 27 . Adesea reropiat. de la Ieronimus Bosch laAlbert Durer Gustav Dore sau Salvador Dali.{ im1?ort. Capitolu12 IN CER ~I PE PAMANT' . la fel ca pentru Epistolele lui Iacob ~i Iuda. ele sunt mai intai in slujba mesajului proclamat ~i sustin pretentia drill de"a .. a carui opera ne-a fost transmisa prin manuscrise admirabil decorate. Ignatiu din Antiohia evoca moartea lui Isus pe cruce.: 0 evanghelie): "Feridt eel ee pazeste cuvintele profetiei acestei carti!" (22. comunicarea intre aceste doua lumi este imposibila. un calugar spaniol din secolul al VIII-lea.Aceasta strategie de comunieare intre eer ~i pamant constituie resortul principal al apocalipselor. . pamante~ti ~ide dedesubr". La fel. ~ilumea pamanteasca. intr-o married mai simpla. 1) . eapabile sa lumineze oamenii asupra propriei lor deveniri ~iasupra semnificatiei istoriei.an~. Apoealipsa i-a imbogatit mereu pe pictori ~i ilustratori..~el. bolta cereasca este considerata ca realizand 0 separare definitiva intre lumea cereasca. bine cunoscut lui Augustin. cartea a fost una dintre primele care au ra~ut obiectul unor comentarii neintrerupte: astfel a fost ~astr. sa inarta.ealitatea sa picturala: carte de imagini daca'poate fi· ~urru~a a~tfel.. pamantesti ~ide dedesubt vazandu-L". p~ecum ~I cele ale lui Beatus din Liebana. tapisena Adin Angers si anumiti mari pictori pana in zile noastre. . ingenunchind in semn de supunere. " A~!. acest comentariu a contribuit mult la reputatia cartii Apocalipsei. intre altii de catre Ieronim. episcop de Pettau (in actuala Sloverue) la sfarsitul secolului al III-lea. Luther a fost tentat sa 0 excluda din Canonul biblic dar. rezervata lui Dumnezeu ~ifiintelor angelice din preajma lui. "sub privirile cerului. in faimosul imn din Epistola lui Pavel catre filipeni (2. un african ~n secolul al IV-lea.. '" constrtui In SIne 0 "veste noua" (lit. Apocalipsa se impune pnn . pamanrului ~i ale infemurilor" (Epistola catre tralieni. in special. chiar la inceputul celui de-al II-lea secol.. . Intriga apocalipselor consta. In schimb. Aceste trei lumi puteau fi locuite de fiinte spirituale sau "puteri" personificandfortele vii ale universului.. Astfel.. el respecta integritatea Noului Testament. !n orice caz.

Nu doar Daniel asista la venirea Fiului omului pe norii cerului. Singur el. din intregul alai de profeti adunati in jurul sau. istorisirea din Matei: intr-adevar.52-53). Ascensiunea lui Isaia Ascensiunea lui Isaia este un text dificil de clasat. Nu mai este cazul. avand rolul de a transgresa distanta de nettecut care 11separa pe Dumnezeu de om. evocarea martiriului lui Isaia trimite din plin la traditii legendare. Teofania. Me 9. 45).. 5. este verba de 0 rescriere apartinand traditiei vetero-testamentare .. . pen~ a atesta conditia filiala a lui Isus (Mt 17. spiritul profetului este antrenat catre inaltimile ceresti. 7. anuntand sfarsitul timpurilor ~i invierea mortilor (Mt 27. Datorita acestuifapt.lnsa autorii " sunt crestini ~ifac explicit referire la misterul pascal allui Isus. indeplinind functia de separare intre cele doua lumi. Lc 9. gratie deschiderii de moment sau definitive a boltii ceresti . catapeteasma templului se rupe la randul ei (Mt 27. intr-un anume. 51). fel. Evanghelia dupa loan prezinta lucrurile putin diferit: din momentul botezului. In sfarsit. cerul se desface (Me 1. . Bresa deschisa In bolta cereasca se gase~te. Nu este de mirare ca primii crestini s-au atasat unui gen literar permipindu-Ie sa-~i afirme aut dependenta lor fati de prima Alianp cat ~i sentimentul de a fi primit de la Cristos deplinul ~i intregul adevar. La fel. Lc 3. La fel ca multe dintre cartile calificate drept intertestamentare. 51. Mai intai. . Lc 23. ( 28 - 29 . ramane doar la 12. numeroase carti profetice ale Vechiului Testament i~i intemeiaza mesajul autorului lor pe a experienta "vizionara". In momentul mortii lui Isus. 10) sau se deschide (Mt 3. inaccesibila omului pamantesc. asadar. Evenimentul se reinnoieste In momentul Schimbarii la fati: din nou vocea divina coboara pe pamant. 21) pentru a lasa sa se auda vocea Tatalili si sa coboare Spiritul Sfant sub forma unui porumbel. Acestui prim moment de coborare. Mai ales partea propriu-zis apocaliptica a cirtii tine de faptul d profetul beneficiaza de 0 revelatie directa provenind din cer: rnedierea inspiratiei nu mai . deschiderea cerului este considerata drept definitiva (verb ia timpul perfect in greaca: 1. nu mai este cazul sa consideram relatia cu Dumnezeu sub madill separarii de Sfanta Sfintelor. Isaia accede la deplina cunoastere a misterului: intr-o dubla miscare complernentara adevarul coboara din cer ill timp spiritul celui vazator este rapit. imediat dupa ruperea catapetesmei templului s-a produs un anumit numar de fenomene telurice. ii urmeaza un al doilea moment care se prezinra ca 0 ridicare. 38. literatura apocaliptica recunoaste in acelasi timp datoria care 0 are fati de vechiul profetism si i~i declara superioritatea propriului sau mod de cunoastere. mutata In Templu. 16.' '~ . sa evocam Schimbarea la fata sau .este necesara din moment ce poarta cereasca se des chide ~ilasa sa tread insa~i vocea Spiritului Sfant. .ajutorul unei brese deschise In bolta cereasca. nu este asadar posibila decat cu . 35). de jos in sus: sub indrumarea unui inger. 280 aluzie la vocea Tatalui venita din cer pentru a-L slavi pe Fiul ca raspuns la rugaciunea sa. avand drept efect generalizarea ~i dramatizarea opozitiile intalnite de majoritatea profetilor vechiului Israel. Me 15. ele Insele organizate in ~apte etaje succesive. in plus. sau manifestarea trinitara. dela cer ~ipana la pamant. la momentul botezului lui Isus.. Simbolismul apocaliptic este cu claritate anuntat de .DESCHIDEREA CERULUI Scenariul apocaliptic de comunicare intre cer~i pamant. :r figureaza In numeroase reprize in evanghelii. ruperea catapetesmei Templului.

in mod eosenit.---".\ Cele patru Fiare reapar in pocalipsa 4. in acest scop intoneaza trisagion-ul (nume grec semnificand: de ttei ori sfant) imprumutat din Isaia 6. e1e poseda patru aripi ~i mai ales patru . de fapt. ca profetii sa fie admisi sa descopere fata cereasca a realitatilor de ai~i de pe pamarit. corespunzand orientarii celor patru chipuri. in plus. in orice caz.LI·~u. un chip de leu ~i. 8). se incimpla. in sfarsit. asadar. pe de alta parte. copite).ea ofera eroului sau oportunitatea urror experiente vizionare. 0 asemenea Iibertatei ne arata. dar deja Isaia sau Ezechiel beneficiaza de "revelapi" exceptionale. 1) ~i se gase~te antrenat intr-un proces de "viziuni divine": astfel.. 1-7).la stanga. leul. tare le-a fost conferita pentru ca ei sa-~i exerseze misiunea de veghere asupra ansamblului universului. Pentru primul. deschise asupra lumii divine. tronul maiestatii divil. in intreg spatiul sanctuarului (Is 6. chipul omului. Este yorba. Este regasit aici simbolul cosmic al celor patru puncte cardinale. un chip de tam. III. 11. 31 30 . el este adus sa contemple carul cresc sustinut de patru personaje hibride. 13).. se insufletesc ~i 11 fac partas pe profet la 0 lirurghie propriu-zis cereasca. Functia lor este aceea de a asigura inaintarea carului ceresc. 7-8: ele inconjoara ttonul divin ~i sunt. ordinea este putin modificata. S imbolurile eel or patruevangheHi \ ' Cele patru Fiare ale lui Ezechiel 1 sunt fiinte fantastice conjugand caractere umane (picioare. inainte ca Irineu din Lyon sa ne obisnuiasca sa vedem aici simbolurile celor patru evanghelii (Contra eretftlor. facut astfe1 capabil sa se rniste in ce1e patru directii ale spatiului. vulturul. dar principalele elemente ce le compun sunt ele insele multiplicate cu patru. simbol al cunoasterii lucrurilor divine. chiar de a asigura domnia cosrnica a lui Dumnezeu extinsa in toate ce1epatru puncte~c!!lJ. tabloul este simplificat in raport cu modelul sau: nu mai este yorba de cele patru chipuri 'diferitepenrru fiecare Fiara.chipuri in ordinea urmatoare: un chip de om. In ceea ce 11 priveste pe Ezechiel. apoi. ea revendica cu tarie statutul de cuvant profetic. calificate drept "fiinte" ~i care vor aparea in multe locuri in Apocalipsa ioaneica. mai incii. asadar. iar la sfarsit un chip de vultur. ea da profetilor competenta ~i autoritate pentru a proclama un mesaj avizat despre dimensiunea reala a evenimentelor ~i situatiilor terestre. intrucat propria lor miscare zguduie rotile mijlocului de transport divin. Nu doar ca sunt in numar de patru. Or. maini) ~i atribute animale (aripi. faptul caautoml pastreaza intreaga sa libertate cu privire la texte1eVechiului Testament care nu sunt reluate formal ci sustin inspiratia creatoare a profetului ~i poetuluil) autor al car¢ Apocalipsei. Apocalipsa ioaneica nu procedeaza altfel: pe de 0 parte. in principal serafimii stand alaturi de area aliantei. apoi taurul. abia in al trei1ea rand. Astfe1. ci de pattu personaje distincte prezentand un singur chip. Accentul este pus pe ochii lor fara de numar. adica in domeniul simbolic al realitatilor ceresti.I' I potrivit unui scenariu dar apocaliptic (Dn 7. desigur..e estein centrul actiunii ~i vazatorul incearca ~n puternic sentiment al prezentei lui Dumnezeu. la dreapta. 0 asemenea viziune nu este graruita: ea tine de procesul vocatiei. el vede cerurile cum se deschid (1. Pe langa semnele extrase din viata con creta (astfel ramura de migdal intrevazuta de Ierernia sau chiar necazurile conjugale ale lui Osea). cons aerate serviciului de lauda. intrezarite de cealalta parte a oglinzii. scena se deruleaza in Templu: obiectele socotite a sugera prezenta divina.

10): astfel vocea auzita in urma se transforma in tablou vizual (1. intelege miza teologi~a: de la Pasti ~i Cincizecime. Marcu. prins de catre Spirit ~i obligat sa se intoarca asupra lui insusi (1. I fel de bine. a carui pnVlfe patrunzatoare scruteaza misterul insonda lui Dumnezeu. intentia este. 0 ascensiune de Ia pamant pana la cer. figurii terestre aleacelorasi Biserici. In oricecaz. voce. Este vorba desigur de 0 teofanie. concluzia pasajului (1. iiitr-o stare vecina cu moartea. participa la 0 liturghie de adoratie centrata asupra personajului divin a~ezat"lpe un tron central. VIZIUNEA CEREAScA Ramane chestiunea accesului la lumea cere asca. Luca. este chip de om. Cristos in slava asigura jonctiunea dintre cer ~i pamant. Succesiunea celor patru evanghelii se va fixa in ordinea Matei. ri carea vazatorului. irumpere de splendoare divina in aceasta insulita pierduta. In spiritul h~ Irineu. Toate elementele sunt prezente: Q_ Eoarrn deschisa in bolta cereasca 4 . cu patruzeci si patru de batrani incoronati cu aur.. ill. in sfarsi Marcu este asociat cu vulturul. datorita gen~ane a lui Isup' care incepe evanghelia. Patmos. De altfel.mereu ~cu . unica in continutul ei dar raspandicl pe toata suprafata pamantului datorita difuzarii sale prin intermediul a patru lecturi distincte. Toate privirile converg catre tronul divin.. porumbel figurand Spiritul Sfant)..refe~t::lla ~de~er:lui loan Ii va fi~atri~uitin final . in special Marcu ~i loan~Ai vor schimba figurile lor emblematice: in primul rand va reve .vintrucat istorisirea sa incepe in esert. Marcu. atins de Spirit. ~ ca~a puterii teologiei s ~~din cauza faptului ca IDcepe in TempI . 10-20). tabloul ceresc poate sa se desfasoare (4. Astf~rime~te leul. rad sa se stie cum a ajuns la profet. 13. Marcu. tocmai prin difuzarea evangheliei se exercita regalitatea universala a lui Dumnezeu. Astfel de variante soot suficiente pentru a dovedi caracterul arbitrar al unor asemenea atribuiri. sub forma unor personaje sau realitati intermediare (inger. batrani ~i fiare.. 11. dar abunderija de alb. cu adevarat. ~i cele ~apte sfesnicerle aur aplicandu-se. cele patru fiare aparent de nedespartit de tron. 12).' Ie . accentul nu este pus pehotarul ce~/pamant.~-. 8).. lumina si foc. Viziunea pare sa opereze de la sine: in insa~i persoana sa. desigur. incepand cu capitolul=l. Schema cea mai frecventa este aceea a unei coborari din inalt. desemnandJ?~rt~a cereasca a Bisericilor (literal: ingerii lor). In pasajul in cauza (Contra ere~filor. 21). cele ~apte faclii aprinse. Luca ~i loan. Repartizarea simbolica propusa de catre Irineu nu va fi retinuta de catre Traditie. dupa pasajul celor ~apte mesaje adresate Bisericilor incepe scenariul propriu-zis apo caliptic. 0 darn profetul inaltat pana la deschizatura. ~trece in revista cele patru evanghelii in ordinea: loan. Scena este 33 . Luca ~i loan. El este. asa cum 0 sugereaza 0 apocalipsa probabil crestina numita tocmai Ascensiunea lui Isaia. Dar poate fi imaginata. 0 astfel de stralucire arunca profetul la pamant.s~ar transgresat. Matci . Esentialuleste acela de a . el insusi ~trul unei serii de cercuri concentrice.l. 1 . un prim ecou al sunetelor verute e sus. Mai intai (1. In schimb. Toate obiectele vizibile apartinlurnii ceresti: nu doar Fiul omului ca ecou la Daniel 7. mai ales. aceea de a anita universalitatea evangheliei. 20) subliniaza legatura dintre cele sapte stele. .--::"" se impune la nivel terestru.rineu dinTJon (sfirsitnl secolului al II-lea) este primul martor al aplicarii simbolului celor patru Fiare la cele patru drti evanghelice ale lui Matei. Matei. ~ile aplica simbolul celor patru Fiare potrivit or~ ~pocali?sei. Cele doua corpuri de personaje animate. la 32 In cazul profetului loan din Apocalipsa asistam la numeroase scenarii succesive. cu scena ispitirii lui lsus.

A~a cum este normal. cea de a ~asea pec~ declanseaza un imeris cutremur.t'I". nu este in stare sa deschida cartea. celesapte sfesnice ne fac sa ne gandim in mod natural la sfesnicul cu ~apte brate. ale carui efecte devastatoare . dar scena se deruleaza in cer: orice logica terestra se dovedeste a fi insuficienta.apteapecep este rea1izatiiin ce. trimisi la moarte de catfe locuitorii pamantului.. poat~. In orice caz. Acolo inca. 8 si 9. nici pamanteasca. Deschiderea celei.:)U 34 35 . asadar in cer. ~ei patru cai. adunarea celor douasprezece ~bun es~ realizata pe pamant. Q noua liturghi!.. rclnnoind· partial p1agjle Egiptului. care primeste in schimb cuvinte de consolare din partea unuia dintre batrani.La fel ca_ intr-un film imaginilese inlantuie si. datorita efectelor de zoom. esigur deschidereacelor ~apte ece ale ciigii se deruleaza in decorul ceresc. bazinul eel mare. Fiecare dangat de dopote este acomparuat de tulburari cosmice.. dar se recunoaste transpozitia de elemente familiare Templului din Ierusalim: fiarele primesc anumite trasaturi de la serafimii ce insotesc arca. Scenariul ceresc continua in capltolul 5.• . In sfarsit.mielul" . vede un inger coborandCGn cer ~iii inmaneaza 0 . astfel. razbolUIU1~ ale foametei si ale rnolimei. ramas in spatiul terestru. cuprinzand al~ cadelnita . apoi multimea imensa se gase~te¥ln~odu~a in fata tronului ~i a mielului. 0 pauza mtervine dupasase dangate de dopot .tr-~ co~ttast izbitor aceasta scena de dezolare conduce la viziunile radioase aleGi~lul~ ~preuna cu evocarea mulpmii ce_lor.. asadar sa elibereze sensul.. Acesta este pretextul unui scenariu propriu-zis apocaliptic: vazatorul. indreptat catre mijlocul tronului. probabil de partea primului ocupant.. .. asadar..>i. .~apa asociaza intr-un acelasi omagiu pe "acela care sta pe tron~i p'e'. e statorniceste un constant du-t~ vino intre cer si pam-ant. in sfarsit.cereasca. mai intai. Or. " .erg realizara in • ~lta cereasca. apar noi detalii: astfel prezenta mielului de partea personajului ceresc.. cei optzeci de barraru ar putea evoca optzeci de dase de preoti. tocmai de la acestadin urma mielul primeste cartea dupa ce el insusi a inaintat. inainte de a suna ~~pte acord~ de trambita. sa se desfasoare.~_.. ale carei efecte redutabile se resimt imediat pe pamant.r. la fel de grandioasa c~'fflceeadin capitolul 4.pe vremea lui Moise (tap.. Intr-un prim moment. Coerenta imaginilor lasa probabil de dorit. . Cei alesi veniti de pe p~ant participa aici alaturi de personaje ceresti de acum ~ami1iare: ingerii ~i cei batraru.in fata ttonului ~i intr-un context din nou liturgic. 0 asemenea proclamare dezoleaza vazatorul. ale carer efecte devastatoare pustiesc pamantul. Sapte ingeri exerseaza functia de celebranti. intr-o succesrune . de-a Clnceapece\1 este insotita de evpcarea martirilor. marea de cristalarninteste de . in:e~cate . . Centrul scenei ramane tronul divin: personajul care ocu 'tine in mana sa dreapta 0 carte pecetluita cu ~apte peceti. evocarea liturghiei ceresti imprumuta imagini extrase din reali ¥. nici subterana. deja celebrat in capitolul 4. ar ~~e~:~_.~£ll?ani~tii de 'fenomene stranii.ale.se resimt pe intreaga suprafata a pamantului. cantari chemand acfunarea lntteguIui ~rs:K Ad. Aici iau parte cele ~ fiare~ei 0 tzed de batraru ~l'o inulpme tara numar de ingeri. '\: n. D~SCHIDEREA CARTII - Incepand c capitolul 6. dintr: car: c~l putin trei dintre ei sunt direct Iegati la nen~rocirile. nici cereasca. Pe aceasta baza actiunea reincepecu descoperirea unui nou persona]. Pr~. Acestia sunt. mielul.. cu totu adunati in jurul ttonului divin.>1fumul de la mir.).. Transmiterea t cartii declanseaza 0 noua ' liturghie. Deschiderea ce1eide a :. numit ~i "marea de bronz". vocea sonora a unui inger puternic ne invata di nici 0 funta vie. in ciuda ridicarii sale pap. aclamatiile se inscriu in traditia liturgica a vechiului Templu. la fel ca ~i cele patru fiinte.. e terestre.a la deschi_9.

II raspunde manifestarea templului ceresc ~i a arcei . Cititorului Apocalipsei i se impune treptat 0 evidenta: pamantul ~i cerul soot strans legate. ornorati intr-o cetate pamanteasca din multe puncte de vedere asemanatoare cu Ierusalimul. cutrernure de pamant ~i 0 grindina puternica. de acum campul de actiune se stabileste pe pamant. ascensiunea celor dol eroi inviati este insotita de un violent cutremur de pamant. . In orice caz.repercusiuni . So PQzi\:iede adoratori. . La fel ca peritru Moise ~iIlie. profetul Ezechiel. dar ~iinvers. cea de a dou venita din pamant. este lhso9-ta de repercusiuni terestre.. . avertisment cu privire !a Statul totaljrar. r= "" /' 36 37 . care devaste~a cetatea asasina. 11 pune pe fuga r= acesta din urrna: invins categoric de catre armatele ceresti aflate sub conducerea arhanghelului Mihail. el pastreaza intteaga sa capacitate de a face tau pe pamant: pe de 0 parte. Ia Ierusarrm.incepand cu templul din Ierusalim ~i arcaaliantei ."pa1iere'~~Mai ~t~ cO. A A lJ I J fiillte).'terestre. Aluziile la Im_periul Roman Yin sa se inmulteasca iar catastrofele des'crise vor avea valoare . Modelul este.•. 131 Prima ridicandu-se ~are. ca si cum cerul ar fi inceput sa coboare pamant. realitatile cultuale . sub forma unor fenomene la fel de grandioase ca vijeliile sau cutremurele de pamant. comparabili ell Moise ~i Ilie. Nu doar catastrofeleterestre vin de sus. fortele :aul~Curio~ luc~. stralucirile liturghiei divine ·~u· . voci. in schimb.~ EVENlMENTELE TERESTRE Capitolul 12 onstituie 0 turnura in desfasurarea spatiului simbolic: ill tim ce pana atunci intrlga se derula. adunarea reunita In [urul rnieluhii partlClpa la liturghia cereasca.. tocmai acolo sus se implineste singura liturghie adevaiata. Accentul este pus pe martirajul celor doi martori misteriosi. se inversuneaza 1m ottiva s ntilor carora a pornit un razboi fara mila. fara a a'unga sa 0 distruga. se foloseste de seductie ~imcearc a-~i atraga devotiunea intregii umanitati..t'batm:(rul1dentlficat cu Satana. vizionarul din Patmos primeste 0 misiune sttanie: insarcinat cu o rigIa de topo af el va trebui sa' rnasoare templul.aliantei. realizata in p1illcer. Astfel cititorul este' pregatit treptat sa traiasca 0 incredibila rasturnare a perspectivelor spavale.1 carte mica. Atunciarasunat~aptea trfunbita dar aceasta penttu a introduce 0 noua scena a: unei litur hii celeste: rugaciunii celor gguazeci si pattu de bwo. §J?i~olului . balaurul este definitiv alungat din cer. el continua sa 0 persecute pe femeie. in maJ.au un acelasi corespondent ceresc: de altfel.. tunete. . cu 0 proiectie pe pamant a unui anumit numar de efecte consecutive eveiiimentelor ceresti. sfintenia divina este perceptibila pe pamant prin intermediul dezlantuirii elementelor: fulgere.entru a lua parte acolo la vesnica adoratie.nfrur:tarea decisiva ir:tre Mesia nascut din feme1e.:)_ Tra~ziva este realiz:ta prin ~ scenari~. 1~ 1mpreuna cu 0 punere In scenaa unei mtrigi pe doua .~echiel. pe de alta pa. . La fel. iar actiunea estec derata a se desfasura pe pamant. in cer.rt~el dm~§te ~tiiriri de Ja dou~ liare ce fac tau (cap. pe care trebuie imediat s-o mam1n~ Astfel confinnat in vocatia sa profetica. Oasemenea rnanifestare de sfintenie divina. ridicati hi cer p. cei douazeci si patru de batr:Uti. inconjurat de cei alesi. in inima acestei lumi agitate colina Sionului ramane punctul focal unde sta Mielul. cele pattu dar ~i cu martirii si cei drepti de pe pamfult. care ne sunt prezentati ca tot atatia comba~n~iiibili pentru infruntarea decisiva cu. parvisul cap. sub forma unui cutremur comparabil ~u teofaniile de pe Sinai ~iHoreb. altarul ~i . impreuna cu actorii sal propriu-zis ceresti (multimea de ingeri. mal ales. 11). din nou.

a unei judecati divine gandita :?idecisa 1a inalpmea lui Dumnezeu insusi. lectura capitolului al 12-1ea din Apocalipsa este prevazuta pentru li1:!:!£ghi~l ~5~~~t. Interpretarea mariana nu -este: in mod neces~r contradictorie cu cea dintai semnificatie.ti'i ~sublimate. considerand femeia din Apocalipsa 12'drept 0 personificareanoului popor allui Dum1iez~ . marufestarea . ramane purtatoare de speranta.cu referire la copilarie dupa Matei (climatul de violenta si cruzime a l~ Irod. 14 Mesajul pornestedin templul ceresc dar. impreuna cu numeroase interventii an elice declarand veriirea momentului [udecatii de apoi ca . Bisetica . caracterisnca genului apocaliptic: spatiului ceresc. De atunci. ca . nascuta 1a capatu1 unui razboi mondial absolut "apocaliptic" . Imaginile puternice ale seceri~ul~ si culesului villor introduc in scenariul seceri~ul sfarsitului timpur or. . rasuna pe pamant avand drept destinatie "tot neamul si limb a ~i semintia ~i poporul". 16) apoi judecata marii desfranate. in mod dar identificata cu puterea 39 38 . numeroase sanctuare sau locuri de pe erma' e' cate Mariei au recurs la imaginea Femeii incununate cu douasprezece stele: de exemplu. . idealu1 unui continent reconciliat pe baza uoei comunitati "spirituale" mai puternice decat conflictele istorice nascute din lOterese e~te.in cer. ai teribile unele decat altele. in ordinea istbrisirii: mai intai 0 serie e ~apte ur . culminand cu masacrulTnocentilor). sau .simbolic .Drapelul european reia simbolismu1 celor douaspreze~ stele pe fondu] cerului.. avand sarcina de a-i da nastere Mantuirorului in' insa~l iruma persecutiilor unei lumi inchinata idolilor. in traditia bunei teologii catolice. Parintii fondatori ai Europei unite consided' d mostenirea crestina cornuna popoare1or europene ar putea contribui lacimentarea unitatii regasite: in mod cu . pe pamant. varsate din cele ~apte cupe_a _ :?apte ingeri ca sarcina de pedeapsa co c v . preluand intr-un anume fel prabusirea istorica a Imperiului Roman sub loviturile unor crize interne :?ia unor invazii din exterior.cereasca a femeii "inve~manta~a cu soarele ~i cu luna sub picioarele ei si pe cap 0 coroana de douasprezece stele" (12. pentru a sugera 0 Europa noua. eliberandu-i pe cei :?apte ingeri purtatori ai celo and'in ele efectele judecatii divin ca. Ccap~manana. I Acpunea se precipita. lui Dumnezeu. situl din Meryernana (casa Mariei) la Efes in Turcia.totul natural.ea insasi traind intr-urf mod+personal si unic ceea ce ansamblul poporului lui Dumnezeu are misiune de a trai pe intreaga desfasurare a istoriei? Explicatia "comunitara" a femeii din Apocalipsa 12 a dobandit 0 sporire a actualitatii sale odata cu dezvoltarea "Comunitatii" sau Uniunii Europene. Medalia rniraculoasa din strada du Bac din Paris. din La Eel. 12-lea }s~e un femeia lnsarcmata~ ~l b~a~ de ~. Astfel. 1) pare sa anticipeze proslavirea Mariei. drept "figura" Bisericii.u. in contextul ostilicl. de evanghelia . nCI s. sugerand . Din acel moment se inlantuie riecazurile. Desi cuvantul "apocalipsa" ramane sinonim al celor mai daunatoare catastrofe.J Femeia incoronata cu stele . schide templul ceresc.referirrta. adica . aducand 'lurnii pe Fiul lui Dumnezeu. text ?e . Maria nu este oare receptata. in acest caz templul de sus. estea sunt. 15). ~aterie pietate Cupta intre distrugator este adesea interpretata drept figura a Fecioarei Maria. permite realizarea aici. citita cu atentie. in aceeasi masura cartea. ' ( I. indeosebi potrivit conceptiei catolice a inal~arii sale la cer. ei imprumuta tocmai din Apocalipsa simbolul unei Europe frate~ti.. ' Mama.

tronul ceresc ocupand intregul spatiu.. intrucat 0 multime rmensa se uneste celebrantilor indreptatiti (ingerii. st el. distrugerea cetatii vinovate. Fiullui Dumnezeu facut om.nt:ih]i~ i cer ~i pam__ persoana Lui Isus. Dar sfarsitul istoriei nu este deloc indoielnic: Satana va fi definitiv doborat si. ~1 !Ulna re elelor economice pe care se edifica insolentul sau bels cap.va cobori din cer aseza pe un vpamant total reinnoit. biruitor definitiv al armatelor terestre. judecata de apoi va putea sa se implineasca in deplina dreptate. astfel. indeplinind fagaduin~ele din gradina Edenului (cap. intr-un anume fel intarziati in participarea lor la viata ~vina. desfasurarea intrigii. Nu va mai fi nevoie sa se asigure mijlocirea cultuala. 19).Revelapa 1uilsus Cristos" 1. evocand 0 durata simbo . Gratie deschiderii cerului. Din momennil ln _Earepretinde c[ sluje~te -4.man liturghia cereasca . A de /" I 40 41 . batranii ~i cele patru funte). prabusirea a~tept:ataaIII1Pd:i:nltl!i. prezente ~i viitoare. ~etatea stancl. SFAR~ITUL TIMPURILOR LuAarea fiind.poate fi reluata in deplina seninatat (cap. imediat asOCia:tIinvierii. traditionala intre cer ~i parnant: cele doua spatii nu vor ma/ fi ~at un~. Canturile~i mesajele angelice cheama la celebrarea nun'tii mielului. in mod dar identificat cu Mesia. eschis" (19. --:--:.ca e mll de ani. noul Ierusalim. Capitolul 20 onstituie un fel de pasaj. Dumnezeu va fi totul in toate. noua cetate terestra va fi pe de-a intregul consacracl slujirii lui Dumnezeu ~i a mielului. considerata a face diferenta intre martiri. temeiara desigur pe distinctia dintre pamant ~1 cer. mai maiestuoasa ca niciodata. intr-o cetate· a. Atunci se va implini venirea unei lumi noi. reprezenrara de templu. dar acesta din urma este . Apocalipsa ioaneica se incheie declarandu-si propriul sfarsit: va . Schema apocaliptica functioneaza perfect. noul Babilon. 1~1gaseste propria sa fermi tate in simplul fapt ca se doreste a fi crestina. este considerata ca fund de doua ori periculoasa pentru ucenicii' lui Cristos: fie ca ii persecuta si le doreste disparitia fizica. Scena se deruleaza in cer. Raspandind insa~i slava lui Dumnezeu ~i edificara potrivit canoanelor unei desavarsiri ceresri. in care cerul ~i pamantul nu vor ~ fi ~ec:1. Clipa a sosit pentru intronarea calaretului sia caluiui alb. 18). . Verbul lui Dumnezeu ~i Regele Regilor. T carte a Apoc. fie ca ii cauta pentru a-i prinde intr-un sistem idolatric omniprezent ~i at C. 11): de aceea vazatorulpoate sa contemple fazele sue e scenariului ceresco Expresia "am vazut" insoteste . ~i ceilalti morti. din colo de distinctia.Romei si succesiunea sa de suvera~in sfarsit. astfel. .22.alipsci__~te~ta. incheiata pe pa.t~na Scriitura apocaliptica. un om de aici pe pamant este in masura sa ofere semenilor sru se~l cenisc al evenimentelor terestre.

. I I II ! Daca legarura . 10): . persona] slavit venind "pe nori" (1..dintre cer ~i pamant trece material prin deschizatura boltii ceresti ~i se gase~te. Astfel. 43 . 7). impreuna cu ceea ce acest cuvant conoteaza deja drept marturisire care pune in perkol) ~i "intfuul nascut dintre cei morti" .. chiar atunci cand celebreaza "slava sa ~i puterea (sa). inlocuita de catre personajele intermediare care sunt ingerii. uneori.. in vecii vecilor" (1.pl ne-a izbavit de pacatele noastre prin sangele sau". ~i se vor jeli din pricina lui toate sernintiile pamantului" (1.. 13). "martorul credincios" (literal: martirul. I I . 61 Pentru a deserie . caruia se vor randui numeroase figuri ale acestei carp bogate. in acelasi timp. datorita slavitei sale invieri. .-' •. inainte de descmderea viziunii inaugurale.el este. Sangele sau varsat pe cruce are valoare rnanruitoare: .~. Ucenicii sai constituie un popor preotesc care participa la imparatia sa. dar chiar ~i supliciul lui Zaharia (12. MIEL BIRUITOR! :~. "print al regilor pamantului".r Capitolul3 MIEL AL LUI DUMNEZEU. Biruinta sa asupra mortii ii asigura suveranitatea asupra intregii vsocietati umane: el poate fi aclamat drept .0 asemenea situatie irnaginile se confunda: nu doar amintirea Fiului omului a lui Daniel (7. persoana insa~i a lui Cristos constituie adevarata mijlocire intre om ~i Durnnezeu. prologul 11 pune in scena pe Cristos crucificat ~i inviat drept personaj central. chiar ~i aceia care I-au impuns. 5). in. Inca de Ia inceputul car?i (1. 7). jurul.~ . •I . figura lui Cristos prezinta un dublu chip: .~i orice ochi 11va vedea.

Dumnezeu adevarat si om adevarat) sau chiar traducerea poetica )'i vizuala a unei afumatii teologice bine stapanite? Altfe1 spus. desigur. eu toate acestea. 9).1Imagine este aceea a Fiului Omului. jucand pe insuficienta ~i ambiguitatea imaginilor primite din traditia biblica. sa fie pur )'i simplu identificat Este yorba aici de 0 forma arhaica ~i srangace a expresiei cristologice (Isus Cristos. Centura de aur. sunt viu.I ~ l I I VIZIUNEA INAUGURALA ~ziunea din Patmos] care constituie prinr-ul act al intrigii (1. Cea dinta. trimis divin Fiul omului sau mesagerul aparut la . Cel ce sunt viu" . totdeauna ecou al cartii lui Daniel (7. Or. 20). naratorul 11~e~_emneazape Cristos drept 0 figura complexa· mijlQcitor intte Dumnezeu ~i omenire aproprjjnd)]-~i calitatile divine. tara a putea. /' Referinta la cartea lui Daniel este compozita. _lQ) sunt explicit raportate la ~apte Biserici. Bisericile sunt asociate slavei sale. 17). atunci cand personajul viziunii ia cuvantul (v. insistenta asupra albetii stralucitoare de pe cap ~i a firelor de par (imagini ale lanii ~i ale zapezii). ochii femeii. faptul de a exprima ceea ce traditia ulterioara va prefera sa traduca in concepte. Mielul (cuvantul grec cimion apare de 29 de ori) este in centtul actiunii daca at ttebui sa rezumam cel mai bine bogapa crist~logiei exprimate in Apocalipsa ioaneka. persona] ceresc in manifestarea sa.deschidereacerului nu va avea loc decat Ia inceputul capitolului 4 . Prezent in fiecare dintre marile scene ale apocalipsei. trimite la Cel Vechi de Zile al lui Daniel (7. 181. inainte de inlantuirea unor tablouri ceresti de natura propriu-zis apocaliptica . descrierea care urmeaza se indeparteaza de Fiul omului ~i pare sa evoce alte texte ale cartii lui Daniel. Pariul apocalipsei ar putea fi. 13): desigur. in numele sau. definitiv biruitor al oricarei morti: "Am fosr rnortsi iata. 2~ gura lui este 0 sabie raioasa. nimic nu dovedeste ca fluctuatia de nopuni ar fi rnarca unei incapacitati de a gandi teologic.malul TigmlJJj . in plus. in vecii vecilor ~i am cheile mortii ~i ale iadului" (v. intrucat cele ~apte tinute in mana sa dreapta (v. judecata universala. in acelasi timp. Cel care era ~i Cel care vine. Specificitatea sa pare a fi exercitiul cuvantului: la fel ca ~i pentru Slujitorul lui Isaia (49. picioarele de bronz ~i sunetul cuvintelor sale reamintesc aparitia misteriosului persona] venit pe malul Tigrului penttu a-l consola pe profet si a-i anunta ruina imperiului persan (D~. 1718). figura a judecatorului suprem imbracat in vesminte simbolice ale divinitatii. 10-20). in dubla lor r~a1itate cereasca ~i terestta (v.el incearca sa-$i apropneze lmagtrule ~l~alitatile lui Dumnezeu insusi. Ee punctul de a fi asemen~a lui Dumnezeu. I FIGURA MIELULUI Sugerata inca de la inceputul dr~.viziunea inaugural a joaca rolul unui prolog cristologic. dar mai intai trimis de Dumnezeu cu misiunea de a pune in practica. Atotputernicul.ca ecou al autodesemnarii drept Dumnezeu din versetul 8 ("Eu t i ! I I I I I I ! t srere I 1 sunt Alfa siOrnega. de Fiul omului ~i de Cel Vechi de Zile: statutul sau de ttimis nu interzice faptul de a-I recunoa. 0 asemenea manifestare atesta transcendenta personajului: reactia vazatorului este mai presus de orice indoiala in ceea ce priveste caracterul divin al aparitiei (v. prezinta 0 paleta de reprezentari q:istologice. mer una dintre figurile clasice nu se potrivesc lui Cristos. 45 I I t l ( I 44 I . in sfarsit. complexitatea persoanei lui Cristos i1>i aseste deplina sa expresie in figura g Mie1ului. Cr-istos lnviat tine.t~ 0 deplina ttanscendenta divina.") in acelasi timp e1 se identifica cu Cristos inviat. Cel ce este. aceasta 0 face doar penttu a-si atribui tituIatura divin~ "Eu sunt eel dintai si Cel de pe urma.

e. dar s-a ridicat. 36). ele fi ~a_~ela ca~tron precum si mielu1 (v 13).i abandonul lui Cristos predat. r j . intr-o cantare nouaei celebreaza .e:mJ D I I M£elullui Dumnezeu Titlul "Mielul lui pumnezeu" nu figureaza in Apocalipsa.. adica pe locullui David ~Aritudinea sa estearpblgJ]~: a f~a~rificat. mielul este declarat capabil sa deschida cartea. vor arata cititorului faptul ca regalitatea lui Isus nu este a acestei lumi si ca ea se exercita in dezlegarea crucii. El ia parte la puterea . adica in a doua parte ~ dipticului constituind ~ 0 c. 29.. Plasata in doua situatii in gura lui loan Botezatorul (In 1.. 51)..l1uil. in special. ~ P.isupusasemenea unui miel condus la taiere (Isaia 53. l insusi este obiectnl venedrii generale: nu doar e cele patru fiinte ~i cei douazeci ?i patru de b~ se prosterneaza in fata lui.apte co~~ne ale sale .__J. 7).apte sI:1r1teale lui Dumnezeu trimise pe intregul pamant ~ FlQ_a1mente.i face intrarea in capitolul 5.degraba.. Isus i.iprimeste un anumit numar de titluri glorioase... Or. chiar daca imaginea mielului este aici constant aplicata lui Cristos. in cele dow cazuri. drept 0 desemnare mesianica .apte ochi sunt identificati cu cele . 5). 11-12). Aceasta capacitate extraordinara pare a fi legatura cu statuM sau mesianic: calificat drept le~ de Iuda ~ descendent al lui David.:l -.i canra meritele infinite ale mielului injungmat (v. asemenea unuia viu. dialogul cu Pilat (In 18.iRege allui Israel. potrivit scenariului lui Daniel 7 (In 1..ivirii yaza:orUlui Capitolull. smerit .. asadar sa-i exprime sensul...r Mielul i. mai . dar. 0 a treia cantare aduna vocile tuturor creatu'riiOZ c_e1:"~_g. El insusi le ragaduie. 14).esc dezv. In plus. Dintr-odata.ulwdivm. Departe de a fi deja persecutat. inainte ca un rasunatQr . istorisirea pi\timirii si._§:=.a ~ascumpara omenirea (y__. aceasta desemnare a lui lsus este eel mai adesea pusa in legatura. expresia "Mielul lui Dumnezeu" este ~ hapax (lit. La . subterane ·. este un invingator. Desigut..i..i intelepciunea lui Dumnezeu: cele .-£irui_1iange varsat are puterea de .mllS de~crierea liturgmei desfa~urate lllJurul trot. el insusi s-a instalat in mijlocul ~onului.. fie cu mielul pascal al carui sange varsat atesta trecerea lui Dumnezeu Mantuitorul (Exod 12). a batranilor ~i a celor patru fiinte~ capitolul descrierea este considerata a fi foarte frumoasa . din capitolul 1 din sfintul loan. dar se ~ concen~eaza asupra mielului caruia personajul divin vine sa-i inmaneze cartea pecetluira de cele opt peceti. --. contextul acestei duble desemnari de catre loan Botezatorul este._!erestre..tesa se arate in ochii lor cu intreaga autoritate datorata Fiului omului.1!. 33-37)... llltr ostransa colaborare a inger~or. potrivit dublei realitati a misterului pascal al mortii . s I f• .i invierii.. asadar ornorat. mielul mantuitor al . In fapt. inca de la inceputul evangheliei: imaginea implica suferinta .. Cornparatia cu cartea Apocalipsei ne sugereaza sa interpretam titlul "Miel al lui Dumnezeu". aceea a unei intronizari imoaratesti.vina a puncta aceasti 11:1areatacena (v. personaj apocaliptic vazut pe norii cerului. asa cum sunt acelea de Fiu al lui Dumnezeu . In sfarsit.lQt.Amin" sa . fie impreuna eli Servitorul chinuit. mai mult.acest prim imn se adiiiga lmensUI cor at Ingemor: ei in..i chiar s.: 0 expresie unica) a celei de a patra evanghelii..i cei . el este salutat de catre Botezator .!bmarine: impreuna.i vede recunoscuta conditia sa de CristosMesia .i imparateasca.l. el a dobandit 0 victorie darnu ne-a spus in ce context (v.i primeste adeziunea primilor sillucenici. care. 46 47 . este verba de 0 vestire a crucii.

La fel cum dipticul capitolelor 4 ~i 5 nu permite sa stim cine . Daca cei alesi apar m fa? tronului ~i a \ mielului "imbracati in vesminte albe si avand in mana ramuri de finic" (~este dar ca tunicile lor au fost "spalate ~i albite in sfu:lgelemielului" (~.in mijlocul tronului ii va p~te si ii va aduce la izvoarele apelorvietii" (y. Suprapunerea de imagini are valoare de enunt teologic relativ la 1 _ misterullui Isus. chiar la inceputul evangheliei: prima manifestare a lui Isus atesta puterea sa regala si capacitatea sa de a ridica pacatul lumii (In 1.. apare a fi apm sa desemneze functia mijlocitoare a lui Isus: in acest sens. surprinzatoare la prima vedere: "tronul ~i mielul". )-D) marturisindu-I pe Dumnezeu insusi drept izvorul tuturor binefacerilor: "Si Dumnezeu va §terge orice lacrima din ochii lor" (v. cei alesi care "revin din A 48 49 . el se potriveste perfect imaginii victimei date rara sa opuna rezistenta si injunghiate pentru mantuirea poporului.. stand .proprii mielului pastor. pastor al poporului lui Dumnezeu.. Considerat astfel drept inseparabil de Dumnezeu. mielul injunghiat pentru a-i mantui pe pacato~i. izolat de Dumnezeu. intr-o anumita masura belicos vsi in orice caz dornic sa-~i masoare for? prin contactul cu cei de 0 seama cu el.Dumnezeu sau mielul . tara a fi. TRONUL ~I MIELUL DiA aceasta mareata liturghie cereasca. in doi tenneni. mielul este la originea procesului de san:t1ficar. c: p~rmit~ unor ~te' umane sa aiba . totusi.asociati liturghiei ceresti sm In pIC10are"in fa? tronului ~i a mielului"~. Altfel spus. prima vestire crestina. cu evocarea singurului miel care.. Nu este un lucru deplasat a recunoaste in el Mielul biruitor.· e parte de cultul divin. Cristos ocupa locul insusi al lui Dumnezeu.. .. in acest caz. asa cum apare el in viziunile din . pur ~i simplu. _. Mesia trimis pe Ianga oameni.29). Mai intai capitolul 7.miel'1 evoca un animal foarte tanar._. 17).este in centrul liturghiei ceresti. 1~. ultitudinea celor alesi . Cristos este rege ~ilocul sau este desigurpe tronul divino EI nu va fi.. naratorul reia cuvintele profetului (Isaia 42. marea incercare" i~i au mantuirea pOO mi~ru1 pascal allui Isl. de altfel. 10). Continutul aclamatiei proclamate cu voce tare se adreseaza indistinct catre "Dumnezeul nostru. Fiu preaslavir la dreapta Tatalui.POOintermediul figurii mielului Apocalipsa riu spune nirnic altceva decat ~a. imediat dupa mentionarea regalim¢ . de mielul pascal sau de oricare alt ritual de sacrificare. indiferent d este yorba.Apocalipsa. cuvantul "belier" ~. Formula mixta "tronul ~i miel" regase~te in numeroase locuri din carte... tot la fel ambiguitatea fonnulei se potriveste afirmatiei cristologice. "tronul".lli. De fapt. Care sm pe tron.: asociindu-i pe Dumnezeu ~i pe miel. Miel sau berbec? Cuvantul francez "agneau" ~.. ~i catre mielul" (v. iese la iveala 0 expresie. cu toate acestea. unui animal putin mai inaintat Tn varstd... trulrturisind pe Cristos "mort pentru pacatele noastre" ~i"inviat a treia zi" (1 Cor 15? 3-41 Tabloul se inchide. tara de care el nu poate avea via~ intreaga §i definitiva. piin de avant. asociat regalitatii divine. Inschimb./ . Astfel figura imparateasca ~i mesianica a mielului. mai degraba.berbec'1 se potriveste. POO invierea sa.. confundatcu Dumnezeu . cu &re1inparte tronul ceresc. inca fragil ~i incapabil sa se apere. Dar nu ne aflam. inviat ~i biruitor J""pacatului.

la servitorul chinuit . nu ii este deloc greu sa le invinga. berbecului tanar inarrnat cu coarne care abia se ivesc ~i debordand de vitalitate: figura "regala" a tanaruluimascul nerabdator sa se imp una in fruntea turrnei . Formula. nu doar este ridicata ill inima orasului (v. 19).r I f in Noul Testament doua cuvinte grece~ti sunt ill mod obi~nuit. va mantui toate neamurile §i pe Israel. in sfarsit. 0 fecioara din semintia lui luda este socotita a fi nascut un "miel !ara .000 de combatanti. Intelegem mai bine ca.pomul vietii maltat pe locul central dandu-si rodul de douasprezece on pe an. el pare ca actioneaza isingur in ceea ce priveste conduita oamenilor pe campul de lupta. Astfel.simbol al. traduse prin "miel": amzon. stralucitor cum este cristalul" uda cetateape care 0 strange cu cele doua brate ale sale ~i . ci constituie sursa fluviului de apa vie. care uda cetatea cea noua (v. Cea de a doua imagine este aceea a adinii Edenului: "un fluviu e . A ie"· . pe de 0 parte. la fel de bine. la mielul pascal (1 P 1.apa vie. 4). Astfel. coborat de sus §i~t pe un pamant reinnoit. Ei se potrivesc.. para" care. dar el merge in capul armatei §i pare sa joace rolul une1alitoricip.000 "au fost rascumparati dintte oarneni" pentru afi oferiti "parga lui Dumnezeu §i mielului" (v.~tronul lui Dumnezeu ~i mielul" este realitatea care. 0 lectura crestina pare sa fi recunoscut aici Cuvantul.. "Dumnezeu §i mielul". 1). adica pe Cristos irisusi.. !ad sa stim bine daca este un berbec sau un taur: in orice caz. Philonenko.Dumnezeu §1 mie ".acopera un camp semantic mai larg decat cuvantul francez "agneau" ["miel'j. tocmai . 8 (Fp 8. incontestabile intrucat "top. biruitor al dusmanilor lui Dumnezeu.\ vii'iunea Ierusalimului ceresc. trad. in final recompensat prin biruinta sa ~i coplesit de onoruri. care practica infranarea trupeasca. 1987). intr-o alta scriere "intertestamentara".din lsaia 53.nem impreuna cele doua figuri ale mantuirii. 32). Testamentullui losif (19.. Dincolo de Apocalipsa. Or. potrivit unui vechi tabu aplicandu-se soldatilor gata de lupta (~Mielul reprezinta figura conducatorului: nu doar ca sci pe munte. din clipa in care este yorba de a evoca realitatea globala a "mantuirii. in literatura apocaliptica. consacra imparatia de nedespartit a lui Dumnezeu ~i a mielului. pe punctul de a fi asociat regalitapi divine. ' Expresia rnixta revine capitolul '14 tub 0' forma inca §i mai explicita: . . Astfel imagine a dublei §i inseparabilei imparapi a lui Dumnezeu si a lui Cristos Mielul ne permite sa p. 1-2). Contextul este acela al adunarii eshatologice a celor !.vconstituite in punct de suspensie al carpi. acesti termeni. Sau chiar mai mult. intr-o atitudine de conducere (v. pe care 11gasini in capitolul 1 din sfantul loan ("lata Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii"). 4). mielul poate fi descris sub trasaturile unui combatant inversunat impotriva fortelor raului. la fel ~i in alte doua texte unde se face in mod dar aluzie.44. mixta incruciseaza cele doua expresii deja consacrate: "tr~nul ~i mielyl". 37-38). Acolo inca. merg dupa Miel oriunde s-ar duce" (v. mielul este inseparabil de Dumnezeu: cei 144. caci regalitatea sa va fi 0 regalitate vesnica carenu va trece niciodata" (Emts intertestamentaires. 8-12). M.-22). 50 51 . Bibliotheque de la Pleiade. pe de alta.. in Cartea lui Enoh-(90. De acum. Prima imagine este aceea a cetatii desavarsite: prezenta divina este aici acit de puternica incat riu mai este nevoie de 0 mijlocire cultica. la incheierea dirpi rrcap. tronul divineste ridicat in plin oras. dar. cateva texte vechi fac aluzie la functia regala a Mielului mesianic. 3). confruntat cutoate animalele salbatice. amntis. acestei oaze urbane . Interpretul traduce astfel in termeni teologici datele viziunii: aceasta din urma prefigureaza venirea "mielului lui Dumnezeu care prin har. omniprezent in Apocalipsa. spatiul separat al templului nu mai are rost sa existe.

8). FOl1a ~i model pentru martiri. s-a facut mantuirea ~i puterea si imparapa Dumnezeului nostru. 14). 14). celebrand triumful imparatului ceresc ~i nesfarsita sfintenie a lui Dumnezeu atotputernic (15~ 3). marcati de pecetea idolatriei (14. dar aceasta pentru a repurta 0 stralucitoare biruinta (17.mielul este interpretul potrivit. Pe buna dreptate. el este eel caruia Ii revine sarcina de a deschidecele ~apte peceti ale carpi care i-a fost inmanata de Dumnezeu. . confruntati cu vicleniile diavolului. aceea pe care 0 purtau imparatii Persiei la apogeul puterii lor: "Imparatul imparatilor. inca 0 data. gestul esteArepetat de fiecare data. Nu doar biruitor izolat ci conducator al unui popor de mantuiti. 11). tronul comun atesta desavarsita solidaritate a celor pe care evangheliile Ii desemneaza drept Tatalsi Fiul. De partea ingerilor. Dincolo chiar de imagini. Astfel. Rezistenta martirilor se inspira din doua surse: exemplul lui Cristos dat mortii ~i forta cuvantului sau. Martirii crestini sunt primii beneficiari ai biruintei dobandite asupra Diavolului ~ia puterilor raului. in special prin intermediul tronului comun. el inspira actiunea harica a biruitorilor fiarei. ~i stapanirea Cristosului Sau" (12. ca un nou Moise. asociati triumfului sau: "aceia care sunt chemati impreuna cu el. ~ .i 1 "facand rod in fiecare luna. ei participa la biruinta sa asupra mortii asa cum 0 atesta vocea puternica venita din cer. Aceasta nu este suficient. asociind inca 0 data verdictullui Dumnezeu "care sta pe tron" ~i "mania mielului" (6. Domnul domnilor". mielul exercita ~i 0 responsabilitate proprie. el este acela care des chide prima dintre cele ~apte pecetijo. devotati cultului ?i serviciului fiarei. lntre timp a rasunat chern area. el conduce la judecarea fiarei ~i a partizanilor ei. Conducator sup rem al ostilor divine. _De fapt. Mielul revine in capitolele 12 ~i 13. cei alesi. mielul biruitor primeste titulatura imparateasca cea mai mare. pentru a izola motivul sacrificial ~i a considera moartea mielului drept un fel de 52 moneda de schimb pentru mantuirea crestinilor persecutati. 1). mielul indura atacul imparatilor romani. 10). altfel spus Cuvantul Tui Dumnezeu insusi: "lata. 11) martirii i~i aproprie misterul pascal allui Cristos: unindu-se cu el in moarte. rnielul este in slujba planurilor lui Dumnezeu. Gesturile Eturgice ~i cuvintele pronuntate in capitolul 511 desemneaza ca atare. aceea de a ne fi teama de judecata. 53 . ~i ale carui frunze sunt pentru tamaduirea neamuri1or" (v.vom reveni laaceasta mai incolo . Oricare ar fi cartea in cauza .: Tocmai marturisind acest cuvant (12. intr-o pozitie intermediara: el participa la executarea planurilor divine intrucat fiecarei deschideri a unei peceti Ii urmeaza 0 serie de catastrofe. dar aceasta pentru a insista asupra misiunii sale mantuitoare. mielul merge in capul credinciosilor sai. 16). credinciosii" (17. 10). El este mielul sacrificat. Acesta din urma se gase~te. literalmente "injunghiat" (13. totusi. 1). vorbitorul divin declara comuna biruinta a lui Dumnezeu sia Cristosului sau prin intermediul evenimentul pascal.'i~ I MENIREA MIELULUI Adesea asociat lui Dumnezeu. in pozitie de acuzator public (12. La intalnirea celor doua imagini se afla tronul ocupat impreuna de Dumnezeu ~i de miel: mijlocirea lui Cristos implineste lucrarea de mantuire dorita de Dumnezeu. al carui sange varsat face cu putinta biruinta martirilor. 2). Mai intai. asadar. pana la cea de a ~aptea pecete (8.

9). 0 asemenea situatie cheama un nou avant al scenariului apocaliptic: ingerul 11 duce pe profet pe un munte mare pentru ca. aceasta din urma se pregateste sa paraseasca cerUfiii: ~rtegiul sau se desfasoara intre cer si pamant . Ne gandim la viziunea initiala a celor ~apte stele ~i a celor ~apte faclii terestre. Top locuitorii au fost incercati si purificati: inscrisi In cartea vietii. purtata ~i sustinuta de catre apostoli. are trasaturile "cern. Astfel.Vino. dar un lnger 11 asigura: . Nu doar sacrificat. Chiar din acea clipa. dar. Ultimele capitole ale carrn celebreaza nunta mielului: "Sa ne bucuram §i sa ne veselim §i sa-I dam slava. intr-un remarcabil efect de suprapunere de imagini. cob orand din cer de Ia Dumnezeu".care figureaza "douasprezece flume. mielului!" (19. odata cu coborarea cetatii sfinte. 9). 9). sub figura mielului. Acum est~ momentul sa ~imip invitatiile pentru festm. cartea care poarta numele lor se numeste "cartea viep_i ielului" (21. fad a uita referinta la lucrarea istorica a lui Isus. Identificarea intre miel ~i Cristos este explicitii: cetatea cea noua nu are altii temelie decat evanghelia.21). ei constituie omenirea reinnoita. ceremonialul nuptialse reia In modul -eel mID f'rumns. Urmeaza descrierea miresei care s-a pregatit pentru aceasta mare zi. 20). cetatea sfantii nu are deloc nevoie de institutiile ~i mijlocirfle religioase pamantesti. sa-p arat pe logodnica. pe . sfintenia noii cetiipexclude orice forma de murdarie sau pacat. asemenea mielului pascal. simbolizand dubla conditie a Bisericilor. Mielul se a£la in preajma sa: insa~i asocierea lor realizeaza prezenta divina.Domnul Dumnezeu atotputernic §i mielul este templul sau" (21.. in plus. acolo inca. Nu mai exista un templu: Dumnezeu este omniprezent acolo. Vazatorul primeste misiunea de a scrie invitatiile dar ueste reamintit faptul ca este yorba aid de "adevaratele cuvinte ale lui Dumnezeu" (19. Asa este. nici de luna. Judecata la care au fost in prealabil supusi s-a efectuat ea lnsa§i sub egida mielului. Ierusalimul ceresc. sa poata contempla cortegiul nuptial 10). nu mal. soare.r NUNTA MIELULUI Figura razboinica.cad a venit mihta mielului!" (19. douasprezece pietre de temelie. m Astfel--personajul mieIuhu est~ principala figurii cristologica a Apocalipsei. 23). . De acum. finalitatea planului lui Dumnezeif atir'matii chiar de-a lungul tresaririlor istoriei: a se lega definitiv de omenire.sfinte.. mireasa mielului" (21. "inve~mantata in in ~tr~uc~. exista 0 dualitate cer Zpamant: insusi Cristos. cad slava lui Dumnezeu a luminat-o §i faclia ei este mielul" (21. Coborata din cer. dintr-un astfel de loc de observare. ale celor doisprezece apostoli ai mielului" (21. desavarsita §i definitiva alianta dincolo de istorie. Uimirea lui este la iniilpmea asteptarii sale: nu oar logodnica este stralucitoare prin frumusetea sa. slava. 14). zidul de aparare al rorasului este asezat pe. imaginea femeii §i aceea a orasului I 8li - CZ. Dupa paranteza de mii de ani (cap. dar biruitor al mortii ~i capabil sa conduca poporullui Dumnezeu. mielul este §i factorul intalnirii de iubire intre Dumnezeu si poporul sau. i~i asuma rolul de faclie purtatoare de lumina divina. In sfarsit. mielul pastor se arata in acelasi timp " 54 55 . mijlocirea lui Cristos oesteabsolut necesara: "Cetatea nu are trebuinta de . esajul oferit de catre un lOger consta in aceste cuvinte: "Feridti cei chemati la cina nuntii . dar nu este solitar. 7). ca sa 0 lumineze. desigur.. implinind mgaduinrele divine. in logica intruparii: "Si templu nu am vazut In ea. inceputa prin alegerea celor doisprezece apostoli. intr-o iubire conjugala si intr-o fidelitate care rezista oricarei incercari. Logodnica i~i face intrarea: se ghiceste nerabdarea vazatorului.tor~i curat" ~. Or. . La fel nu este alta lumina decat stralucirea prezentei divlOe. Pe buna dreptate.i' se confunda.rn . cad . 22).

t<i. In acest sens. sabie a . asa cum 0 atesta mantia sa stropita cu sange. figura calului se dovedeste mai putin bogata decdt aceea a mielului.=alul ~parut in capitolul 19. sacrificat: modelul mielului pascal §i experienta sacrificiilor la Templu sugereaza faptul de a considera mielul drept 0 victima inocenta. smu1sa pnteri10r . Numeroase trasaturi il inrudesc acelui Cristos diri viziunea initiala: ochi de flacara. desemnat drept Verbul lui Dumnezeu (v. invesmantate intr-un alb stralucitor.--~---"--raului. in pozitie de judecator (imaginea culesului viilor. 16). venita de la Dumnezeu. 56 - 57 I . Figura centrala a aliantei dintre Dumnezeu ~i omenire. el este prezentat drept mirele logodnicei ceresti. . este singura care triumfa asupra mortii printr-o inviere care atesta proximitatea sa in raport cu Dumnezeu (acelasi tton) §i constituie evenimentul decisiv pentru mantuirea omenirii. §i iata. exista 0 alta imagine care i se aplica lui Cristos ~i care contribuie Ii ~rarea portretului persoanei sale. CALULALB Daca figura mielului domina cartea de la un cap la altul.v. data mortii. Astfel. mielul nu este biruitor decat pentru d este. este. --.#stologi::l~tip mesianic centrata pe figura imparateasca a infruntarii victorioase (figura calului alb). este vorba. in vecii vecilor" (1. cuvantului. in orice caz. el revine din lupta. a§a cum el Insusi 0 spunea inca de la inceputul cartii: "Si am fost mort. 18). 11-12).mportanta titulatura imp arateasca: "imp~rat al impar~~lor §i Domn al domnilor" (v. cu care imparte ttonul ceresc. de asemenea §i in primul rand. Paradoxul p4. el insusi. A ' . privilegiaza motivul pascal allui Cristos mantuitor prin dublul eveniment al mortii sale ~i al invierii (figura a mielului injunghiat biruitor). cartea Apocalipsei merita sa fie considerata drept purtatoarea uneia dintte marile cristologii ale Noului Testament . Apocalipsa. ie§ita din speranta rnesianica. el arboreazal. de Crist~s biruitoral mortu §l1narum~tQr 21 noii omeniri. Cartea se incheie prin evocarea nuntii mielului. 14). revenit din rnoarte §i traind pentru totdeauna. este vorba in mod esential de 0 fi~ra imparateasca §i militara. desigur. prin mijlocirea lui Cristos. in conduzie.Asa cum 0 sugereaza un anumit detaliu. In schimb. in mod dar.La fel ca mielul biruitor (17. ~i foarte aproape de oamenii ale carer confruntari le indruma ~i le sustine rezistenta la fortele raului. evolueaza cu usurinta in fruntea ostilor ceresti.inseparabil de Dumnezeu. adica instaurarea lumii celei noi in care cer §i paman. El poarta sceptrul de fier al regelui Mesia. _/' i. 13-15). . aceasta reprezentare secunda ramane exc1usiv glorioasa §i oculteaza ~rsannJ~ dureros al crucii. Identificarea sa este usoara: nu doar cavaleru! urcat in §a se Dume]te "Credincios §i Adevarat' dar el este. Este vorbad[. sprijinindu-se tocmai pe c. .galconsta tocmai in faptul ca victima. sunt una. Aceasta din urma~tura confirma identltatea celor doua figuri: mielsau cal alb. cetatea cea sfanta a Ierusalimului. sunt viu.

. vietii ecleziale. Astfel.: . mesajul mai intru adresat catorva comunitati particulare va fi in final destinat intregii Biserici crestine. in cursul secolului I al erei crestine. Ac~asta sectiune. desigur. cu exceptia unei aluzii finale la Biserici.apte comurutiitJ-cre~tine calificate dreEt Bisencl. Penttu altii este vorba.intre viziunea inaugurala.. cu scopul de a aduce viziunilor de apocalipsa ancorarea concreta a.: . De atunci s-a facut un soi de largire concentrica a decorului: de la 59 . pe tot cuprinsul pamantului si oricarei epoci a istoriei umane. adresate celor :. atasata cercetarii surselor literare.' . dimpotriva. ocupa fnttegu1 spatiu al capitolelor 1 ~i 2: ea se gaseste astfel inserata.Iacut posibil de catre deschiderea une!' ort! In 0 ta cereasca"-:::'!======::-asemenea situatie a facut cariera in exegezei istorico-critice._ -In fapt. Penttu unii.' . intr-o tonalitate mai specific apocaliptica._c._~_le ~aEteepistole nu sunt atat de eterogene cum s-ar putea spune. Isus. situacl""in Patmos. ~i debutul scenariului propriu-zis apocali tic. . am ttimis ingerul _meu ca sa m'irturiseasca aceast1 cu privire la Biserici" (22. _. in provincia Asia Mica.Capitolul4 DE CE CELE ~APTE BISERICI? Una dintre trasaturile cele mai originale ale apocalipsei in raport cu alte carp tinand de acelasi gen literar este.7' . nu s~ va mai tine cont de aceasta pana la sfarsitul cartii.. cele ~apte epistole constituie nucleul vechi pornind de la care s-a dezvoltat ansamblul cartii. Iara precizarea numarului si nici mentionarea situatiei lor geografice: "Eu.. 16). prezenta celor ~apte eEistole sau mesaje.. de un adaos tardiv. _. Desigur. anterioare compunerii finale a car¢. _-::{ '.

inaugurala din Patmos (cap. pottivit figurii "cercului hermeneutic". este de gandit daca situatiile evocate . potrivit logicii proptiigenului Iiterar al apocalipselor.--e~tl:::::penumim astazi "sensul acelor de ceasornic".ace~ autorului §i aceea a CIt1torulw. Daca locurile sunt. .t. contrar restului car¢. .lalizarii sale sub privirile angoaselor ~i speran~elor locuind omul inceputului secolului al XXI-lea. rolul de a introduce in ansamblul dr¢.~zinta 0 existenp istorica de asemenea incontestabila. INAAnACINAREA ISTORICA Contrar scenariului central.sa stie sa puna in eviden~a §i sa articuleze doua lumi . nu doresc ~avada in Ap. viziunea . poarta in ei aceleasi probleme esentiale cu privire la devenirea omului intr-o lume traversata de mil de violente si amenintata sa . ea se hraneste din istoria concreta a unei comunitati de credinciosi ~i se adreseaza unor cititori care. inradacinarea istorica a Apocalipsei constituie conditia_jnsa~i a acti. de asemenea.-. lntordmd spatele istoriei. Apocalipsa i~i are desavarsit locul sau in Biblia crestina: la fel ca toate cartile .cada sub lovirurile unui destin implacabil.>ateimpurile sa onoreze propria lor situare istorica. Or.:.}. cerandu-le cititorilor din t<. trecand prin toate "calatoriile" cosmice. Este. "reale". pelerini ~C caton se uc In Insula greceasca Patmos sau fac circwtU'I celor . Efes).. Asadar. intt-uD t act de lectura care. Un frumos avertisment enttu top aceia care. acest ansamblu de ceta~ odinioara prospere. Sardes. Ca orice prolog. . .trivit uner ordini geografice. numeroase practic au disparut (Laodiceea. introdus la inceputul _capitolului ~. Mai ::. 22). desigur. 1). Dimpotriva. l':!:'HY-Qet:Tarteinterior. ea ofera chei de lectura la care naratorul supune interpretarea intregii lucrari. Cele ~apte Brserici ale Apocalipsei sunt p£.minuscula insula Patmos (cap.~apte BIsencI" pe tentonUl actualal Turciei..autorul Apocalipsei insista asupra inradacinarii concrete a cartii sale. de la 1 la 3 drept constituind ~ ansamblu literar omogen. cu totul legitim sa considerisuita capitolelor. aceasta secventa are..a se vedea personajele desemnate in aceasta prima sectiune a cartii . intre cer si pamant.-calipsa decat un Celir im~nar al unw uruvers extraterestru . in acest sens.UIl~~. asadar. la ansamblul regiunii de costa al Asiei Mici. . pe marea in comurucare de valea Meandrului. :r . reprezentat de catre cele sapte Biserici din capitolele 2-3. pana la totalitatea Bisericii universale (cap.. Departe de a fi un obstacol penttu lectura de astazi. decoruleste aici perfect realist: locurile numite sunt perfect . Din acest moment este vorba mai putin de 0 insertie cat de 0 prefata la cartea . altele si-au pastrat 0 viap 61 60 . in diversitatea situatiilor istorice. reperabile pe 0 harta eoafica-:--Inca ~I astazi.. Vechiului ~i Noului Testament. Apocalipsei: ca materiale sunt anterioare sau posterioare mare1ui scenariu din _sapitolele 4 la ~1.. cQresp. nu ar putea constitui cele ~apte epistole ca atare un corp oarecum strain cartii. 1) integreaza perfect cele ~apte Biserici.a. ci intreaga secventa initiala.

apostolul loan constituie una dintte cele mai inalte figuri teologice ale crestinismului vechi. Cu toate acestea. epistolele_ 1ui $iatiu din AntiohiaJ compuse la inceputul secolului al II-lea. mmod obisnuit la ~Dincolo de referinta deliberata la un profet ~u nurnele loan. . ~i marea cetate greco-roma7if":'Efesului. . astazi pe teritoriu hircesc. . memoria vizionarului din Patmos. apostol a fi fo i condamnat la surghiuni.1. sunt In mod egal centtate pe aceasta regiune: nu doar cornunitatile din Tral ~i Magnezia din Meandru. apostolul evanghelist va firecurs la modul de scriere apocaliptic. ci ca martor in drmt al misterului lui Dumnezeu.0 veriga pretioasa penttu istoria crestinismului In Asia Mica la ttecerea dintte secolele I ~i al II-lea d.. mostenitor al misiunilor lui Paul ~i probabil loc de re~edinp al comunitatu ioaneice. nu In sens modern al unei stiinte teologice. ~edicata "sfantului teolog" (In gtece~te: hqgios theolo ° Inca ~i astazi isitul poarta numele deformat de Ayasoluk. In sfarsit. 'Patmos. Sltuati. Filadelfia=A1asehir). pentru a ~ustine rezistenta credincio~ilor ajutandu-i sa descifreze adevarata semnificatie a Incercarilor momentului. pe 0 mica celina dominand situl marelui templu al lui Artemis. vechi ~i mereu considerata drept oficiala in Biserica ortodoxa. !. recunoscut drept autoruI comun al celei de a IV-a evanghelii ~i a Apocalipsei. cruatorii de astazi se incredinteaza unei traditii foarte ~ . 19napu adreseaza 0 a doua epistola de intentii tanarului episcop. In special acela din provincia Asia. el ._adtat prin revelatie (apocalipsi!) ~i ttansmis cu puterea unui mesaj (evanghelie) proclamat in fata Uffill. aceasta succinta evocare a celor ~apte ora~e ale Apocalipsei descrie un mediu geografic. fad a uita cele ttei epistole ioanice. '~jMEDIO APOSTOLIC ---- r Mai mult decat 0 invitatie la cruatorie. dar mai ales ce1e tteiBiserici citate de catre Apocalipsa.r '\ \\ urbana de importanta medie (pergam) ~i uneori si-au pierdut vechiullor nume (Tiatira=Akhisar. adica Filadelfia.C.. la Efes imparatul lustinian (secolul al VI-lea) a ridicat 0 splendida bazilica. viitorul martir Policarp.epistolelor lui loan. Mai Incii activ In marea metropola Efes. fad atine cont de insertia sa In crestinismul vechi. pe punctul de a eclipsa vechile metropole de coasta. In acela~i ti"mp aproape de reteaua de Biserici pauline se cunosc legaturile apostolului PaUl cu EfesUl.re pe insula. Apocalipsa lui loan constituie asadar . una singura. . ~ 62 63 .nSU~l ltuat s e-a lungurirIlportantei rute catte Orient pornind din Efes) ~i farniliad ttaditiei celei de a 4-a evanghelli. Facand aceasta. Pentru aceasta din urma. Smima/lzmir. flli a tine cont e ora~ 0 os. Ee atunci pusciita ~i· neospitalied. incepand cu Efe~ 1 loan Teologul Practicapelerinajelor in Mediterana asociaza strans insula greceasca Patmos. In acest context de criza. Efes ~i Smirna. In acest caz. mare tentatia de a citi Apocalipsa penttu ea insasi. potrivit careia profetul loan din Apocalipsa ~i autorul prezumat al celei de a pattaevanghelii nusunt decat una si aceeasi persoana. in arhipelagul Sporadelor.Apocalipsa va putea dezvolta o Invatatud teologica apropiata celei apartinand celei de a 4-a evanghelii ·~i a .Astfel. Pe amplasamen presupus mormantului acestui mare crainic al credinteicrestine. scaun presupus al comunitatii ioanice (traditie sustinuta " de catre lrineu inca de la sfarsitul secolului al Tl-Iea). nu a incetat de creasca. este .. enorma diferenta intre genurile literare face dificila comparatia. El menta din plin titIul de "teolog".

1a capatul lantului de transmitere. marele istoric Eusebiu din Cezareea (Istoria bisericeascd. Cu toate acestea este straniu ca ingerii mijlocitori sa fie plasati de partea receptarii mesajului divin. la sfarsitul cartii. al carei continue precis este porunca de a scrie celor =r= Biserici al carer nume unnea~a QJJ). ill. ci de mesaje vii pentru care profetul asigura autenticitatea. evan helie· a 0 prezbiterul responsabil de epistole. Astfel Bisericile pamantului sunt in legatura permanenta cu Dumnezeu.. se pare ca le revine sarcina de transmite comunitatilor terestre ceea ce ei in~i~iau primit. 39. Dar am putea sa ne gandim c:l acest titlU. 0 voce puternica ca un sunet de trfunbip. intre altele.trei carp. Prima componenta a scenei este sonora: profetul loan aude. el.cecu cele ~apte Biserici sicele sapte stele cu ingerii celor ~apte Biserici. in spatele lui. nurnele . Este verba aici de persona· e urn sate in capul Bisericilor. astfel este. lectia prologului care constituie secventa capitolelor de la 1la $. sprijinindu-se pe marturia mai veche a lui Papias din Hieropolis (secolul al II-lea). intermediar indispensabil pentru a stabili a comunicare intre Dumnezeu ?i oameni. ei remarcasera deja.~ desemneaza un mesager. mijlocirea umaria. Astfel este functia fiecaruia dintre cei .. autorul pune in garda cititorul impotriva oricarui atasament excesiv de persoana ingerului: intr-un mod paradoxal. ex licit numite prin cele . Ingerii vor fi. Misiunea lor este. in sfarsit. pe hunaareptat se pare. ' y" tine (loan) ?i fratii t:li profetii §i aceia care pastreaza cuvintele acestei carp. Or. De altfel. dar acesq.. de altfel.iasa episcop Policarp din S . din urma este inconjurat de ~apte sfesnice de aurJh. trebuie sa recunoastem ca identitatea autorului Apocalipsei ne este practic necunoscuta. ingerul nu merita atentia decat in masura in care este el insusi un serv ca . in concluzie. scrie-il".2).. primeste mesajulIa sursa sa ~iIi asigura £ixarea durabila. enonnele diferente literare ~iteologice intre Evanghelie. In concluzie. ~i Apocalipsa." (?2. . cartea lui loan insista asupra lnradacin:lrii istorice ~i terestre. Astfel. adica provenind direct de la Dumnezeu. in timpul lui gnatiu din Antiohiai au mal egra a de garantul ceresc corespunzan a dintre Bisericile terestre? Etimologic. in acest caz. asadar. prezinta sub numele de loan.Cele ~apte Biserici ocupa un loc important in viziunea inaugurala a Patmosului._ J21~i poarta el insusi. manunchi de ~apte stele ~). datorita singurului fapt ca un Inger este desemnat fiecareiacu misiunea de a primi mesajul cerescsi de a a-i asigura transmiterea aici pe pamant.loan profe . ) disci oIU! mult iubi autor desemnat de cea de a IV-a 2... Deja in Antichitate. pede alta.Apoi. Cel mai uimitor este desigur rolul subaltern acordat 64 ingerilor. Se intelege de acurn ca nu este verba deloc de adevarate epistole.a lui Irineu aveau grija sa distinga intr~e====l~~ Evanghelis§ ~. in Apocalipsa.. . sa se distin ~ trei ersonalitati.~dentifica cele ~apteSfe~rfi. anumiti autori. asadar. nu se potriveste deloc Apocalipsei. . cu excepp. in mana sa dreapta. ~). 0 dezvoltare vizuala este desigur centrata pe figura Celui Inviat. atribuie cea de a IV-a evanghelie apostolului si Apocalipsa celui pe care 11 numeste "prezbiterul".: mai intai. Imprumutat dib epistolele lui loan.. desigur personaje ceresti. insarcinate sa faca sa coboare pe pamant mesajele adresate din cer. . profetul din A oc sa. in secolul al IV-lea. explicatia care urrneaza (l. ) 65 ..Probabil mai bine ar fi. secunda in raport cu aceea a profetului care.. pentru ca el sa ajunga integral 1a destinatarii urnani. pe de o parte.. Despre care loan este vorba? Dincolo de devotiunea traditionala fat:l de loan Teologul . care este. singurul care se 6. Astfel. este mai importanta decit aceea a ingerilon iinca 0 data. ?apte ingeri in adresele succesive ale celor sapte epistole: "Ingerului Bisericiidin . exersata de catre serviciul apostolic.

. Pe sc~ chestiunea autorului Apocalipsei ramane 0 enigma.--=o.Acestea zice CeFiHnt:1i §i Cel de pe.. chia~fict:iunea scrisului poate)ncita destinatarii sa fad sa circule mesajele astfel primite.istola catre . puse rn re ape cu omru.:. ~::!.::tr:. pare sa ne antreneze mult departe de mediul ioaneic. Am putea inca sa ne intrebam care este rolul precis al celui pe care 11 numim "autor": siplplu redactor avand sarcina de a . pentru 0 durata de viata comunitara putand ingloba numeroase generatii.ele insele bine implantate in Asia Mica. Apoi vine descrierea situ~~ei locale. prin. pe la~g reluate din viziunea inaugurala din Patmos.a pascala a lui Cristos mort ~i inviat: . legate prin _£ractici epistol_!. prin intermediul schimburilor succesive lntre BiseriCilor surori.:. ersona·ul divin inve~mantat de foe ~i metale pretioase epistola catre Tiatira). »>: Succesiunea celor ~apte adrese prezinta 0 bogata paleta de titluri ~i calitati ale lui Cristos. Astfel... sau.ttlegat la 0 retea de Blsencl~din Asia Mica ~i el insusi un obisnuit al acestor cercuri de profeti crestini formati de cultura apocaliptica? .asterne pe hartie. ~e ~~at~ fi acest loan din Pattnos. in amonte de scriere. dar aceasta nu este lucrul eel mai important al acestei carv "misterioase": aceasta este la fel.. 66 67 . Astfel. 14: epistola '. sintetica n martorul c cios " ~i adev~ra!. <:~!e. pe rand. ucenicul mult iubit din cea de a IV-a evanghelie este oare loan apostolul...:..._.. flind bine inteles faptul ca o'asemenea marturisire de credinta lsi are punctul de 12lecarein _gperjen. asadar..JI Cele ~apte epistole sunt compuse potrivit unui acelasi model. in sensul celei de a IV-a evanghelii. prezentat drepQo~ul Bisericil00eprezen'tate de catre cele a te sfe nice 1 cele ~apte stele (epistola catre Efes). sa o recunoastem. • • A A ~ '. in vremea epistol~ior? La fel.. in relatie cu Bisericilepamariiiiiui.. impreuna cu dificultatile ~i punctele sale pozitrve.. de altfel apropiat de oracolele profetice ale V echiului Testament..lita~ Zreate.' .""'. vom avea...pe langa Bisericile pauline. detinatorul celor =r= stele.. fiul lui Zebedeu si fratele lui Iacob? Sau inca... CONTINUTUL MESAJULl. " introduce prezentarea vorbitorului divin... in mod evident identificat cu Cristos eel al viziunii inaugurale. dtre ceIe ~apte spirite (epistola catre meslaruc. inca 'de la stadiul de constituire a traditiilor considerate drept vitale pentru comunitate? ~i aceasta £ira a tine cont de succesiunea de straturi redactionale distincte.~s:c:ie:... biruitorul mortii i conducatorul ump ill pistola catre Smirna) cuvantul divin. Prima caracteristid '. di nou. Astfel sunt expnmate nu doar rolul'ii. deja. dar ~i identitatea sa divina. mesajul se 'incheie cu o promisiune de fericire..din care nu ne-a mai taITfasnimic altceva decat plasmuirea celor ppte epistole..tantuitor al Domnului.. r I I sa auda ceea ce ...ceea ce. Nu este yorba. Deaici se naste chemarea la convertire "insotita de arneruntan ~1 puneri m garda.. eel care se ascuncte sub titlul de prezbit~" s~u "batran" in slujbacomunitatii. a e e talOS ca sabia E.a epistolelor a:po~tolice este.. reteaua de c~taE ale Apoc~sei. in sfaqit.~ la alta.~i mt:1ietatea sa asupra intregii reg. incepurul zidirii lui Dumnezeu" (3..-=-. ihS:d:lcinat ~caOheia catre ae .Pcapacitatea lor de a trece de la 0 comunitate _ \.::.:~7-___:~7. Mai int:1iexpresia "Acestea' zice .Acestea fund spuse.... in timp ce 0 aceeasi formula inc~~tatorie simultan sanctioneaza angajamentul divin §i solicita un raspuns serios din partea omului: "Cine are urechi • .. pentru numeroase alte texte biblice..c~tte Laodiceea).. Astfel Cel Inviat . In sfarsit. Per am)..Spiritul zice Bisericilor" ~ . intr-adevar. de--epistole in sens strict. aparer. 0 autoritate de referinta..re.:::~~~~~~ . mai degraba. problemele sunt departe de a fi rezolvate.

Biserica di Perga este salutata pentru fidelitatea SadUi trecut. eonstatarea lipsurilor sau slabi~ /fieeal. nici 0 amenintare. iubire.fi.a1J. simbok~ta prin eel dintai rang cuvenit propriului sau sfesnic.::=: pi . ce pedepsirea ii va crura pe credinciosi.nu se stie prea bine dad sunt interne sau externe comunitatii. in acelasi timp.Aru ~I FAGADUINTE La fel ea in oracolele profetilor din veehiul Israel. ine~~h~~ din perspeetiva persecutiilor iminente: "Diavolul va arunca dintre ai . In ceea ee priveste ~ste._q. nicolaitii.::. deja incilniti la Per Smirna . comunitatea se face vinoyata de compromis cu societatea pagana. 10) ergamul te solicitat sa se angajeze Imk()triv~J nicolaitilor. co . f~t?_~i cornparate cu abommabila Izabela din v~emea lui~~e.-:.J..t numeleMeu" . eal.sa..-"lnt1.e .-:l-:m contextincamaxcat. coabiteaza mai binele ~i mai raul. chiar dad atiri\mQ~.. slujire ~i rabdare~ '~l~a Sarde ~. La fe~'.urma. la omnul fagaduiqte sa 0 dea afara. salutat pentru "faptele sale.~~he~at la \ .:::/-' (2.pu~i laincercare de catre criza traversata. ·"temnit-ll '" fii eredincios pana. moarte" (2..u primeste . ' r=.:ei Biserici anq. I ~re dii1. Cel care a murit ~i a inviat" Smirna) ..festata cu privire la nicolaiti. ea e Sardes ea amortita este anuntat d reintoarcerea Domnului se~a a easteptat.~ alimentare proprii . iudeo-crestine.~ste. intr-un con ext de persecutii care au cauzat moartea fratelui Antipa. in sf:¥: It.! unci beatitudi!ijJhfinite acordate Bisericilor. dar ~iaeolo. pledeaza in favoarea sa intransigen . 21 cat ~i pentru ostilitatea sa fa~a de cei rru ~i clarviziunea sa cu privire la falsii apostoli. . estul de .~. putin scrupulosi in materie' de '.nstos insusi va pieluasarcin~ luptei. _". de acum.~~~cuta s-a aratat"i-. 8: epistola catre :::. mai ales.respect a. -.. A . 8) -:. ~i repre~' ~. ~i de indulgenta cu privire la ultimii credinciosi.. m caz contrar. '. milostivirea divina stie sa pregateasca 0 portita de' scapare: printr-o temeinica convertire ei stiu sa trateze raul care ii roade! Proximitatea centrului termal de la Hieropolis inspira imaginea colirului aplicat pe ochi pentru a-i vindeca de orbirea I lo~ .. ostene a ~i rabdarea sa" (2.duros . dimpotriva. reintoarcerea Domnului " va fi de temut pentru falsii e ... in orice caz. A J .nu impiedica ca ea sa. . yorba de pedepsirea idolatrilor. despre c~r<:. . dasa nu.~_~ste:.dificultatile rela~~ elementele iudaizante." .~ cu un fel de moarte spirituala.. in . in legarura cu situatia di~ ~ste facuta 0 rnentiune. insotitori ai faimoasei Izabela.~i~i sale_~ "nu a} tag~clw. asemenea acestor ape term e care n nici calde ~i nici reci. eel deal doilea element al fiecarei epistole ne permite sa realizarn un tablou nuantat al comunitatilor asiatice vizate de ~atre Apocalipsa. v AMENINT.!~iilucru __ in ceea ce priveste Tiatira u de. eu armele cu~. ca cu fur. La fel F adelfi . Astf Efesul este. . atat pentru credinta lor cat ~i ca raspuns la eforturile de 69 .. comuni ste. (din nou imaginea sabiei). Biserica di Laa'"dlceea ste vinovata de nepasare.de ~doriillre -gener a.-.'~voi:ba" mai ales. nsca sa-si piarda mtaietatea. iladelfia s "vede recunoscutaprin . in acelasi timp.converure.- sfarsit. fie. }~~erdic~or . ai degraba. Aceasta . dar nu toti sunt vinovati.tre ere. la incheierea fiecarui mesaj.. intr-atat eli c1~ else pare nepasarea sa.Ia 1.(3. in 68 . sub impulsul un:i. Ac:e.ide un f~l:.~ne:fa avertismen~e.'''. cu privire la incercarile multiple suportate intr-un context de relatii dificile cu elementele evreiesti sau iudeo-crestine "cei ce i~i zic despre ei in~i~i d sunt iudei ~inu sunt". 0 "sinagoga a Satanei" ~.. ~i blamat pentrufaptul d~~ierdut iubirea dintai.:pntarrunata de elemente dubioase. exem in materie de "fapte. fidelitateasa ~i constan. autorul descrie tabloul radi~ :.

lnscris. In acelasi timp. ' ~ Pentru~ aceasta este imagines par~disului re. dupa ce nu . Primit cu generozitate de catre comunitatile crestine din orasele strabatute. modelu1 .~-. gratitudinea sa fa~ de Bisericile locale ~i pentru a le impu1siona sa traiasca unitatea fraterna ~iautenticitatea credintei in Cristos. A • • • . Domnu1 ragaduie~te aici. maiales daca luam In considerare cele ~apte epistole . episcopul Ignatiu se bizuie pe ierarhia ministeriala pentru arestabili comuniunea: unitatea corpului. gravat cu numele Ceta:w sfinte..~~ f~s. !<-• Igna/iu din Antiohia Calatorul pe rutele Apocalipsei.. atestind iden .sa fie dat fiarelor Ia Roma.. se deschid hambarel~ manei ce~e~~. imaginile se succed. sa sada cu el pe rronul sau "precum Eu am biruit ~i am sezut cu Tatal Meu pe scaunu1 Lui" (3. ~i fiecare pnme~te 0 pletnClCa e are fi e a un nume nou ~i unic.. Regasim. Lal. Ignatiu profita de doua escale. pentru t?tdeaun~In c~e~ t vietii.. Condamnat . . Este vorba de episcopul Ignatiu din Antiohia. comunitatile vizitate de catre Ignatiu se confrunta cu grave dificultati interne. In cazSrrum~ este v~rba despre coroana vietii cea oferirn rna or ~~ asigurindu-i de biruinta definitiva asupra mortii.p:stra~ pentru vremurile din urma. La fel ca cele sapteBiserici ale Apocalipsei. 20) . In sfarsit. . Fap de riscurile divizarii. asupra timpului Bisericii ~i asupra deplinarnpi vrernurilor din urma. in acela~i timp.. aproape cbntemporan al Apocalipsei. puie~r-rerulta din judecata ~tima.si miilocu1 unirntii intre toti fratii" credinciosi. cu masa euharistica a Bisericii pamante~ti. rna ca Dumnezeu sa se angajeze in mod realln lnci1nirea cu omerurea.. cereasca. intersecteaza drumul unei alte figuri exemplare a crestinisrnului primar. cortegill' al celor alesi) se insinueaza trePt:t in imaginatia cititoriil~71 . asi~ impreuna cu arborele vietii oferit pentru hrana. In acelasi 11m?. voi intra la el ~i voi dna cu el ~iel cu Mine" (3.. _< t 70 . episcopu1 din Antiohia traverseaza regiunea Efesului In jurul anu1ui 110.~a" ~ cunoscut de carte loan ~i Pau1 pentru a fi aplicat CIne! comunitare In amintirea Pasteluilui Isus: "Iarn.nte verero-testamentare la care trebuie sa fie sensibil once cmtor familiarizatcu Vechiul Testament. termenul clasic ~e .r corrvertire cerute de catre Domnul.ca un adaos final permitand actualizarea mesajului apostolic integrandu-l mai strans In reteaua vietii ecleziale. 21) ~i sa mearga la 0 masa omeneasca care seamana. Cat prive~te continutul teologic subjacent crizei se pare ca ~ste vorba de 0 punere In discutie a realitatii concrete a Intruparii: Fiul lui Dumnezeu nu va :fi devenit om decat intr-un mod aparent sau superficial.. stau-la u~a ~ibat. care se pogoara din cer de 1~'Dumiiezeu1 meu" (3.~.. "~". inclus~ ~d ~l ~a _£ar~. La aginile tree In registru mesianic: Scep~ ~isteaua su::-t date torului in pozitie de reprezerttant-aHUl Dumnezeu In lupta sa impotriva puterilor raului. Pentru a sugera fericirea f"'agaduirn.tt: daca va auzi dneva glasu1meu ~iva deschide. la fel ca intr-un film. "nou1 Ierusalim. Astfel. constituie. L~ iruitorul dev:-r:e . . bogate p~ece~e. in scris. in cautarea celor ~apte Biserici cu care a facut legatura profetul din Patmos.. mesajulcatre~ des chide.~arde!} c~ alesi sur:t invesmantati In alb ~i i~i fac astfel iritrarea In curte~.templu nou. 12).un stalp al remplului . alta la Troas. imaginile iriiportante de la sfar~itu1 car¢ (Cetate sfant:a. fara a fi confundata. ~er:tru b~torul ~U_!_. intr-adevar.IUl Dumnezeu.. una la Smirna. pentru a-si exprima. • ereotesc (presbyterium) adunat In iuru1 episcopului..

. Para a ascunde ambiguitatea conduitei umane. un fond .. Dar diferentele sunt manifeste: in timp ce 19natiu raspunde crizei recornandand intarirea institutionala in jurul triadei episcoo-nreop-diaconi. "martorul Meu eel credincios. autorul Apocalipsei enunta primatul milostivirii divine asupra slabiciunii Bisericii pamantesti. singura conditie fund ca ei sa fi primit favorabil vibrantelechemari la conve '. a aparea). rnana icereasca.gIOl:io~ilormartiri ai trecutului. pentru a descifra scenariul ceresc pana la realizarea sa in marile figuri ale Cetatii ~i ale Templului. inacelasi timp. astfel Antipa din Pergam. biruitoare in tot felul de incercari ~i eliberate de propriile lor slabiciuni.. codurile simbolice raman destul de graitoare pentru ca cititorul novice sa se initieze astfel in limba atat de complexa a cartii. triumful Mesiei) figurile centrale ale cattii Apocalipsei. 0 totala fericire conjugand imaginilor biblice traditionale (gradina Edenului. 19natiu le raspunde insistandputernic asupra umanitatii reale a lui lsus."' " ..cele" ~~apte Biserici furnizeaza vsolide baze-visteeice ansamblului Apocalipsei. avand_L invedere pericolele rutinei.de dezbateri comune. I / ( (de la verbul grecesc do(eein. in care Irineu vedea precursorii curentului gnostic al carer refuz radical opus ori~ei idei de l:n~pare il ~tim. Aluziile istorice sunt aici mai directe ca A . astfel Templul ~i Cetatea.' . unde locuieste Satana" (2..1 la_ Laodiceea. aplicat intregii Biserici. la trecerea dintre secolele I ~ial II-lea. Cererile : sunt orientate in mod esential catre trei puncte: darnicie. 13) . "epistolele" --catre.. a nepasarii. credintei ~i'perseveren~ei in clipa persecutiilor ce vor urma._ "caute~u privire la un anumit numar de' curente deviante. 0 oarecare asemanare cu pozitiile sustinutede catreriicolaitii din Efes ~i Pergam. / ~~mp~~tia mtre ~ele ~apte.. \ 72 eel putin unei Pilrti a membrilor sai. Ele recapituleaza imaginile cristologice schitate inca de la viziunea din' Patmos ~i pregatesc cititorul .:tnplul. Cuvantul cheie este acela de "b~tor". Bls~nC1 al~. Indispensabile pentru interpretarea Apocalipsei.20). de asemenea. 73 . de amenintare ~i de tagaduin~e.. lsus Cristos. predominanta ministerului profetic.. fie tentate sa sucombe datorita sincretisrnului pagan (nicolaitii din Efes ~i Pergam).'... Imaginile sunt aici relativ simple. asa cum 0 atesta. in acest sens... a lanceze spirituale.: fie apropiate de iudaism (sinagoga lui Satana).. reunite intr-o singura realitate comuna datorita credintei crestine in unicul Mijlocitor. exista. folosindu-se.. de la nastere pana la moarte. comunitatile Apocalipsei par a se revendica de la un model relativ arhaic. Bisericile Asiei Mici vad faga~uita din d partea Celui Irrviat. de altfel. inclusiv prezenta sa reala manifestata in raport cu ucenicii dupa irrviere. mesajul ARocalipsei se proiecteaza dincolOCfe istorie. impreuna cu viziunea din capitolul 1. dar fagaduinra Dogjnului gase~te inca de azi c cterealizare...probabil 0 aluzie la marele altar allui Zeus.upa. exe. mesajele catre cele ~apte Biserici constituie. care a fost ucis la voi._ ""'. Cel InViat bate la po~ Bisericii ~ivine sa se aseze la masa fratilor pentru a l:mparti cu ei cina intr-o intimitate pentru care Apqc. cea mai' buna introducere in limbajul specific Apocalipsei._Apocalipsa ioanica se multumeste cu exhortatii spirituale. -'--Astfei. . la fel ca :.' Astfel...It Aceasta deviatie constituie ceea ce este numit "docetism" . A .. Probabil. . Situatia astfel evocata se regaseste in aluziile Celei dintai Epistole a lui loan. ~pOC~pS~l ~1 -Bisericile rvizitare de catre Ignatiu din Antiohia lasa sa se intrevada. tablourile pastreaza sobrietatea schitei.departe-de"~:C-'fiizolate de restul c~. d. ridicat pe acropola Pergamului (vestigii marete pastrate la Berlin). ~ ROLUL EPISTOLELOR "'''.alipsa propune expresia foarte puternica: "Eu cu el ~i el cu Mine" (3.'_'''''-'' '0)\. insemnand: a parea._. Astfel este de fiecare datil cand._1Etemeiat e realitatea mortii ~i p in~erii lui Isus. ..

in adresare {1. extrema cru~-persecupilor suferite la Roma inca din . Fara un asemenea efort de obiectivitate istorica. de altfel. in marturisirea intemeietoare. Prin. denuntati in numeroase epistole? Ches~ea este. Fara Indoiala. 9).__J-2d.. al al cunostintelor noastre.. loan a precizat misiunea sa: a marturisi cuvantul lui Dumnezeu ~i a-L marturisi pe Isus. Aau chiar severitatea masurilor autorizate de catre('rrai'ari'i? provincia Bitinia (nord-estul..propriei sale vieti: ~Mi~lui_ Injunghiat aminteste crucea ~i constituie" un element 75 74 . Dar ce sens ar trebui dat oare cuvantului .. planulgutorului sau este tocmai acela de '" a·' asigura 0 asemenea ancorarerpropuse in u. Or. implicand virtutea indurarii ~i perseverentei. eel dintai nascut din morti si Domnul imparatilor pamantului" (~.. scotand-o din mediul sau propriu. pare dificil sa excludem posibilitatea unor actiuni violente duse impotriva gruparii crestine.r 1 oriunde altundeva chiar daca raman enigmatice in multe puncte.. ~1 cu to ate acestea cuvintele spuse impotriva lor determina in parte interpretarea conflictului traversat de catre Bisericile Apocalipsei: persecutie violenta. seductie realizata din partea aceleiasi societati dornica sa impuna un model cultural ~i religios unic? 0 asemenea perplexitate tr~pare. dimpotriva. stramos comun al apocalipselor. din partea unei societati intolerante ~i brutale? sau. Deja.~r" (in greaca: ~ rara a proiecta -asupra carpi Apocalipsei situatia propne marilor persecutii ale secolului al III-lea. in ultimul sfert al secolului I.in interp~~a altor epoci ale istoriei vechi: astfel cartea lui Daniel. Isus insusi nu a fost martor ~a~artir ·decat cu pretuJ. cine sunt nicolaitii si fal~iievrei. Se cunoaste.intre solutia militara (revolta Macabeilor) sau rezistenta spirituala in modul inteleptilor piosi ai lui Israel. Astfel.insa~i obscuritatea lor. El insusi prezentat drept "martorul eel credincios.rmarea directa a . aceasta este ratiunea pentru care ele sunt atat de usor de omis de catre aceia care nu ar dori sa vada in apocalipsa decat temeri ~ifantasme relative la sfarsitul timpuril~ .. ci si parta~ cu ei in "suferinta". mal degraba. redactata intr-un timp cand evreii puteau ezita . vremea lui <. sceneiinaugurale dip Patmos. epistolele adresate celor sase Bisericidin Asia Mica pun problema situatiei comunitatilor crestine in inima Imperiului Roman. intr-un anume fel. probabil. aceasta este clar. Expresia este departe de a fi clara. actualei Turcii) catr~O. in stadiul actu. dar fraza urmatoare precizeaza situatia vizionarului din Patmos: prezenta sa in insula este motivata de slujirea cuvantului lui Dumnezeu ~i a marturisirii lui Isus..__Ne_!9_. cele-sapte epistole constituie eel "'mal bun zidde aparare in fata oricarei derive ezoterice ~i sectare. profetul loan se prezinta.Capitolul 5 LUPTA IMPOTRIVA IMPERIULUI Inca de la inceputul Apocalipsei (1. in legatura cu 0 imparatie" sau 0 "domnie" care par a fi evocate de ceea ce este numit in mod obisnuit ~mparatia lui Dumnezeu" . '" A Faptul ca Isus este eel dintai martor ~i ca profetul 11 urmeaza. cititorul Apocalipsei rises sa falsifice interpretarea cartii. f'ad raspuns. nu doar drept fratele credinciosilor carom Ie adreseaza mesajul sau..

"" "[Rama Imperial!? cumuleaza viciile practicate a odoma. Deja 76 enigmatica in sine.J). oricare ar fi pretul: "Fii credincios pana la moarte. c. Expresia va reveni in multe . . identitatea celor doua personaje nu este aratat~: probabil este yorba despre de figuri pur sim~o!ice. aceasta desemnare este insotita de do~a titluri prezente ca j. 10.J1psa au deja experienta persecutiilor sangeroase.r(16. sub forma un or intemnitari putand conduce la moarte.t.18. este facuta clara aluzia la cetatea Romei (11. 2. 13).~.. .~t~rrucia unui_"~ tentat sa cedeze totalitarismului - f . 13) si-a adus credinciosul marturisirea suprema. atesta faptul ca aceste comunitati destinatare din Apoc:..:: ocazii. Astfel. in aceste vremuri dificile care l-au condus la moarte pe Antipa. Cu toate acestea. mentionarea lui Antipa. localizarea r~~ana a supliciului"lor si faptul ca par sa beneficieze de 0 autoritate excepvonala nu sunt ei. 12).~ Cetate" (literar: ~opolis{.. Domnul lor a fost erucificat"... B).[c~.~!e~ cea] mare" (1. Cu 0 precizie inca si mai stranie: "acolo unde \ . e carer minuni"ar-· putea (v. rnesajul adresat (~~!llt~tiiQin Pe5~m ]i felicita pe credinciosi pentru faptul "nu autagaduit credinta" in Cristos. Consemnul este astfel acela de a te mentine bine in credinta.simbolice" (literal: spirituale): Sodoma ~i Egiptul. "{ .. I 77 . "acolo unde locuieste satana": 2. evocand nu doar c::.Jel ca Isus msu~i.3). putand sa se aplice tuturor martirilor crestini. in plus.Roma este klentificata cu BabilonuJ. Rechizitoriul este sever ~i se sprijina pe soarta rezervata pentru d~'::l_a" personaje a_nonime. la fel si aluzia la Ierusalim. altfel spus:i Ierusalim Astfel.. sub pseudonimul de . Ia randul sau califieat drept . r. daca este caz . orasul Roma: cadavrele lor au fost expuse oprobiului public. dar Dumnezeu le-a ridicat in slava pana la cer (v. vocabularul marturisirii pare a fi indisociabil de un context periculos putand conduce la moarte: l~. biruinta martirilor are alura unui cataclism: supravietuitorilor nu le ramane alta cale de scapare decat "sa dea slava Dumnezeului cerului" (v. Pe scurt. 17. sa le reinnoiasca. 19. pare dificil sa exci~dem' un inceput de confruntare' eu Imperiul. 4) i-ar putea evoca p etru~i Pavel eei dOl man martiri romani ai persecutiilor 1m ero. marea confruntare a tinerei Biserici cu for~eleputerii m funqie dobandeste intreaga sa amploare incepand ct{§Pitolul_11 JPentru prima data. rara a: reduce cuvanrul "martor" la sensul precis de "m~1:tir". cetatea care l-a ucis pe Cristos. acesti doi eroi ai crestinismului de inceput au avut de suportat 0 patimire dezonoranta in insusi. si iti voi da cununa vietii" (2. Desigur. Situl <aP?!tirului An~ste de altfel semnificativ: tocmai in acest loc inalt al religiei imperiale ("acolo unde este scaunul Satanei".· ornorat la Pergam ~i a lui Isus calificat drept "martor credincios" ~.a. Antipa a· pecetluit cu sangele sau marturisirea adu~~ cuvantului 1ill Dumnezeu. in ac~iserica din Smima se vede anuntata cu privire la un timp de incercare (literal: zece zile de necazuri)." . . ~i €a sfe~ni59 v. opresiunea impusa lui Israel de catre Egiptul lui Faraon ~i vointa de moarte a celor care la Ierusalim l-au crucificat pe Isus. In fa~a Domnului parnantului.. in situatia de persecutor. ca un ecou la marea Cetate din capitolul 11. 21). 4-62. 14 indisociabil monarhiei mesianice recunoscute lui Isus. prezentateJr~t pr ti ~i martiri (sau martori: v. Pentru adeptii pagarusmului roman. in deosebi. '~ a MARELE BABILON Anuntata inca de la inceputul cartii. Comparabili c oise ~i Hie. 10).. 5·.r ~t:91:J..1. 01_ maslini . Dupa tltUlaturile mai putin de invidiat de Sodoma ~i de Egipt.

a.. 2) ~l centru . . 'Chiar Iac~d proba sc:upulelor care onoreaza constunta sa personala ~l respectul sau pentru lege (se vorbeste astazi de profesio?~sm)~ guv~rnat?rul.ui Ign~t. n~ ascunde faptul de a fi executat . in spatiu ca ~i intimp. dar.romani: numeroase solupi sunt t29sibile. Othon ~i Vitellius). [cetatea fubilonului] este ea insa~i marea Desfranata (~7. ~i celalalt nu a venit inca. ~i cand va veni. atunci cand autorul furnizeaza cheile permijaii ecriptarea mesajului. cu atat mai mult cu cat se face imediat referintaJa 0 descendenta imparateasca.~ . subit. secolul al II-lea nu a cunoscut persecutii sistematice afectand pr~ara larga grupul de crestini. aluzia este transparenta.1U dir: Antiohia (110). Nu departe de Apo calipsa.. mai ales.din care cinci au cazut. 79 ?in " . marele Babilon al Apocalipsei--:aadapat toate neamurile vinul furiei desfranarii sale (sau: prostituarii)" (14. irrtelepciurre" .'rechizitoriul impotriva Romei asociaza la p~~olatrlel. executiile l. . s~b for~a. 1.Aicl trebwe 0 minte care are . are de stat putina vreme". daca se incepe cu Augustin sau Cleja cu Cezar. in ciuda intinderii culturii sale.. Blandinus ~i tovarasii sru lyonezi (177) au rnarcat durabil memoria comunitatilor. ~. ~. hota~acl de Diocletian (303-304).cfedesfranare pentru top regii ~i "negutatorii lumii. .olicarp din Smirna (16~.. constituita . 8). unul mai este. Dar aceasta nu vrea sa spuna ca secolul al II-lea a fost tara ~rob~emep. sub imparatii Septirniu Sever ~i Deceu).el insusi nu vede in ea decat 0 "superstipe nesabuita ~i fara masura". a numeroase crize (202 ~i 249-250. figureaza persecutia' cre~tinilor din Bitinia" l~ ~ord-est ?e actualaTurcie. Astfel. a caror slngura coma era aceea era aceea de a persevera in a marturisi credinta lor in ciuda amenintarilor ~i a torturilor. _ec}r imbogatiti din multimea desfatarilor ei" (L8. sau_ chiar daca luam nu cele trei domnii efemere urmand mortii lui Ner~ (Galba.~_ra fata de neamul omenesc" care va inflori in secolul al II-leaeste deja in vigoare. ~i .e de <kscoperire a___ succesiunii de impara~. ~ Martin'i din Bitinia Contrar ideii rornantice care a avut multa vreme trecere. Sunt. i~ gz. i 1dentificarea intre marea Desfranata ~i orasul Roma.riaratorul explica: "Cele ~apte capete sunt ~apte munti deasupra carora sta femeia" ~ Chiar ~aca Roma nu era singurul oras din antichitate avand ~apte coline.crestmr. 15~ ascunzis al' tuturor soiurilor de spirite necurate ~18. 3~ As~e~. .I J inc~s-.:n~ crestini: chiar sporadic. Ea figureaza explicit la capitolul 17. edictul de la Mila~ care a instituit pacea religioasa (313). OJ] este nici__Q_ indoiala . Dupa ce a trezit atentia cititorului. careia ii va pune capat. nu este doar veridica. Iustin din Roma (165). cunoscute dificulcit1J. 0 asemenea dezlantuire de violenta nu va apare decat in secolul al III-lea.astfel vechiul imperiu babilonian distrugator al regatului lui Iuda .imparatul Romei. In final. Pliniu este perfect reprezentativ pentru ostilitatea ambia~u privire la religia crestina: . personificare a intregului 1m eriu. . Episodul ne este cunoscut pnn mtern:ed!~ schiiTIbUlUl e coresporidenta intre guvernatorul prOVInClel. revarsate in marea persecupe. P.supra marelui Babilon: este verba incontestabil de Roma irr1periala. ii greselile morale si dezordinile economice legate de i imboga?-rea anumitor g!Upuri sociale. rod al unei "incapatinari si al unei obstinatii inflexfbile": Conceptul de . d care nu este altul decat scriitorul Pliniu cel Tanar. dezlantuirea tuturor viciilor proprii unei civilizatii idolatre ~i c~. din ~apte suverani .

Ii ofera intreaga sa sustinere in faptul insusi de a-i persecuta pe crestinii care var refuza sa abjure. Apocalipsa nu . semnaleaza. mai intaiadresat imparatului defunct ~. rnostenitoare a marii monarhii persane :. coline 7:. Cel dincii. Ar trebui sa ~ [ vedem aici 0 aluzi la sistemul de dinastii locale. ' - Cultul imperial In sfarsit. apoi in sscolul Iimpa.1 autorul adaug~7 identificate cu rece regi {v.~-. sau chiar la inceputul secolului al II-lea..E. au platit cu viata lor 0 asemenea eoncesie modelului oriental monarruc nal dreptului. I J '\.. -- .faptul ca cei zece regj in cauza nu detin puterea lor decat prin bunavointa Fiarei £ata de care ei se grabesc sa faca juramant de credinp. va trebui sa se vada in ea lucrarea lui Dumnezeu . in deosebi in Asia Mica. celor ~ap. devine curent a face in.cum este ofranda arderii de tamaie .!ati acit de extravaganti cum sunt Nero sau Caligula. Astfel.tinilor..l j _~JWunsul lui Traia. 19). cu atat mai mult eu cat topografia sa se preta la puneri in scena solemne. procesiuni :. cu toate acestea. Autorul Apocalipsei are in vedere 0 .multumiti ar putea avea drept cauza in.r . 4!!gu_g a stiut icu abilitate sa manevreze fervoarea popularaastfe1 manifestata. Astfel. adesea mentinute in fund ca .. a fost in fruntea unui imens imperiu. 12). indirect.-.sau.ijocuri comemorative. spnsiderati drept.asernenea posibilitate: revolta unor aliati .i _4?:. Sunt cunoscute reticentele traditionale ale aristocratiei romane cu privire la 0 excesiva personalizare a puterii.rezervate generalului invingator (titlul de imperator. ' -produce... 17). -z::: 80 81 .. nascut din cuceririle lui Alexandru) s-ar fi complacut in astfel de celebrari... initial .se vor derula in 110. Roma transfera 0 parte importanta a costurilor sale de aparare.domnitor gesturi acit religioase . inca. divin".i Cezar.. .:. Tex.inostalgica a epopeii lui Alexandru. fata imaginii irnparatului .rapta judecata impusa de catre ero cre:. In cazul in care 0 astfel de rasturnare de situatie se va ~.. cu atat mai mult. Deja ill timpul Republicii~ Sula :. Este dificil sa precizezi despre ce este vorba. _aureolara de gloria sa trecuta (sub dinastia Atalizilor.minte atunci cand evoca pericolele de moarte_1!l_cgre cre:.se gase:. Aceasta -. a organiza in numele sau sacrificii.tiniidin Asia Mica se g~u:. ul~ ani ai secolului _L .te la acelasi nivel: felicicindu-l pe Pliniu pentru faptul de a-si fi luat toate precautiile juridice. persecutiile din Bitinia . nu impiedica derularea cultului imperial. la orice divinizare a persoanei suveranului domnitor. adica in e oca in care Tacit descria in Analele saTelncenClierea Romei :..acest mijloc. ne.i celor harte regiJ personificand si~_l._so. ~. apoi personalitatii suveranului inca din timpul vietii sale. lenta Fiarei. fiecare zi a vietii terestre a suveranului era oarecum aureolata de onoruri divine.. (v. Astfel.' si. Se poate banui di cetatea Pergamului. devenit desemnarea normals a printului) doar in ziua triumfului sau.._Rome1 permanenta instituV~lffiperiale.si ( III am putea corisidera ca "Dumnezeu a pus in inimile lor sa ~\\ faca voia Lui" (v. :..tot acitea state ~~on la ho~ Ipperiului(_Prin.i divinizat.. impreuna cu urcarea pe Capitoliu si podoabele divine care constituiau coroana de laud ~i mantia de purpura acoperita de stele. Or.i nedrc. Sistemul era ingenios dar fragi1: schimbarile de aliante puteau sa puna in pericol securitatea Imperiului. responsabili ai catastrofei surverute In orasul imperial.

Apocalipsa atesta renumele un or astfel de culturi din Pergam atunci cand.3. 7-9) ~i a unui esec nu minor in tentativa sa de a anihila pe pamant femeia mama a copilului Mesia (12. corijugand rauta ea a aurului ~i blandetea mielului (v. atotputernicia romana este mai fragila decat ni s-ar parea.. pe care ea stie sa Ie manevreze prin tot felul de sacrilegii (v. in clu a unei infringeri implacabile pe campurile de badlie cresti (12.sf~~it. ... abil orchestrate de catre propaganda Imperiala._ 5-62: Cealalta fiara iese run pamant: '. iricredintate unor aliati adesea prea putin siguri si susceptibili de a se intoarce irrtr-o zi impotriva Desfranatei. Mai incii.. 9) .. carora le revenea in mod traditional 0 asemenea titulatura. in . atributele puterii politice (v. 9). creand iluzia unei prezente divine (v. 13-16). incare am putea probabil sa vedem ecoul rumorilor relative la iritoarcerea lui Nero.. inzorzoneaza cu titlul de scaun al lui Satana" faimosul altar al lui Zeus. In ciuda dominatiei politice exersate asupra "tuturor locuitorilor pamdntului" Q. manevrele lor vatamatoare sunt. 13-14). chiar vorbitoare. _ u~ .:.]) ~i a manipularii constiintelor. 'ntr-odata ea pare a fi ambigua. in deradere.pastreaza 0 reala posibilitare . Din acest punct de vedere.. Pe termen lung. el i~su~i definitiv plasat in afara capacirajii de a face rau. care se cheama " diavol sau satana" (12.. Facand astfel. ~l~ biruit actioneaza pri~ ~r:t~~e~u. destinate esecului. De altfel . 16). la fel de llltransigent-t c~au Iuvenal In mod cu totul deosebit autorul Apocalipsei distmge doua fete in lipsa de masura imputabila civilizatiei romane. adica: ucenicilor lui Isus (12.. _'" -=-:<:"_ atribuind lui Cristos biruitor calitatea de "Imparat al irnparatilor". 16). 17-18). principiu ~ raului (12.. In orice caz. sarpele eel demult. 13). Ar putea fi yorba de manipulari practicate in anumite sanctuare: statui insufletite. balaurul . Chiar realitatile economice sunt supuse controlului aparatuluireligios: ne gandim Ia corporatii. indispensabile exercitiului oricarei profesiuni ~i intim legate cultelor ~i sanctuarelor (v.2}. astfel de practici permit amestecul de grupuri sociale ~i realizeaza un fel de unificare ideologidi a populatiilor din Imperiu (v. intreaga societate irnperiala se gaseste in s~ dependenta de ideologia politica ~i religioasa.. cele doua Fiare redutabile nu sunt decdt substitute ale balaurului celui mare. exprimara prin figurile complementare ale q:lor doua Fiare cUabolice. Apocalipsa sfantului loan nu si-a pierdut actualitatea . 11). La fel. rezistenta la . 15)....:::infl. Astfel. pe care 0 VOl' uri (17. Puterea sa se exercita direct asupra constiintelor. 4). autorul Apocalipsei nu face decat sa tina cont de rezistenta monoteismului la orice pretentie pamanteasca de suveranitate absoluta.Imperiul nu este la adapost de crize grave: s-a vazut aceasta odata Cll fragilitatea frontierelor.. ea ii recunoaste 0 putere eel putin egala cu aceea a vechilor imparati persi. scenariul fantastic al capitolelor 12 i 13 e dovedeste cu totul edificator... in mod necesar.ea se distinge prin capacitatea sa de a vindeca propriiIe sale rani (v.-. iesita n mare poarta 82-. 17). In acest sens. acest tablou al moravurilor din Roma irnperiala nu este fara ecou in ~teratu~a la~na a~n specia a aut~rii satiri .de vatama opunandu-se copiilor femeii. Dezvoltarea cultului imperial in Asia Midi nu este decat indicele unui rau mai profund: orgoliul nemasurat al marilor imperii ~i inversunarea lor de a lua locul lui Dumnezeu insusi. .altfel spus: diavolul.. ~ 'dhtn::rgatoare (cap. ea pare chiar a beneficia de un Eel de restaurare (v.__.ue~ta sa este universala (x._<::::'.' 1. De altfel. A MARETIA sr SUBICIUNEA ROMEI Oricat de sever ar putea sa para.. Pentru a face aceasta. 3).-:'.. 83 . In concluzie. Cea dintai.

. venita din intreaga lurne. Judecata lui bumnezeu ~i cheama a ape respectuoasa a atotputerniciei divine (v.sa loveasca direct Roma. deschis. trecerea regilor Orientului _i16..:. care pazesc . :J' .c grarup orientala: secarea Eufratului deschide.@ tre· ea iilger .a ~aptea cupa. 7) ~se iricheie prina desemna explicit caderea Imperiul~ap.) "pline de mania lui Dumnezeu" (15.. Deja in ~itolulm adica imediat dupa descrierea celor doua fiare rau adtoare. 13-16 . Din epicentru cutremurul se intinde larg . ~parapi pamantului s-au desfranat cu ea ~i negu~atorii lumii 85 Is 84 .A cazutl A cazut Babilonul eel mare ~i a ajuns Iocas demonilor.unghiat .cv. sub forma un . adunarea de pe muntele Sionului a trupelor comandate de catre Mielul anticipeaza zdrobirea fortelor raului.se gaseste in mod direct atinsa: . Dimpotriva. Tablourile precedente nu erau.un Inger coboara din cer pentru a spune nou verdictul rara apel: . In acelasi fel.adid puterea Tmperiala . 19). acelasi adjectiv ca pentru mielul sacrificat adica "'-. timp ce 0 nemaipomenita grindina incheie prin a distruge toata viata pe pamanr (v.P~~~. .. AI doilea a lid Marelui Babilon termenii J udecatii divine: tran~ . vor fi dati focului top adoratorii Fiare... Celor 0 sura patruzeci ~i patru de mii de combatanti pregatiti pentru marea infruntare. scenariul revarsarii celO(~. "tronul Fiarei" . din vinul aprinderii desfranarii ei au baut toate neamurile.succesiunea imperiala ~i capacitatea sa de a iesi din crizele traversate nu va putea sa ascunda fragilitatea constitutiva a principiului dinastic roman: unul dintre capetele Fiarei iesite din m~:e par~n!t de moarte (li~eral:"inj.. Insa. in vederea marelui razboi asteptat pe locul numit ."Toate lllsUlele pierira ~i muntii nu se mai aflara" . decat aproximari modeste ale privirii iesite din nemaipomenita inclestare trebuind sa dud de la disparitia sistemului im eria.njunghiat. ). 1~.. 20-212. escrie biruinta anuntata ca trebulndsa fie aceea a "s ntilor.~i cetatea cea mare s-a fupt in trei parti ~i cetatile neamurilor s-au prabusit.. in special ciclul apei ~i ordinea climei. trei in . De altfel.~i atunci in imparapa ei s-a racut irituneric si oamenii i~i muscau limbile de durere" (v~ 10). / o MOARTE ANUNTATA .d~ ( / moarte. poruncile lui Dumnezeu si credinta in Isus" (v. Numeroase urgii vizeaza in primul rand ordinea lumii si realitatile naturii . i Vindecarea sa miraculoasa nu va sti sa faca uitata gravitatea crizei in chestiune. cu cea de a cincea cupa.11i a imaginii sale. anuntata (~. aceia care poarta pe frunte semnul Fiarei is: ~stfel. Capito ul primul ran .n succesiv sa Ie vesteasca ie~irea din baral~ Cel dintii declara. ·mens cutremur de pamant... Din acest moment nu este pe de-a intregul rara sens 2 ne . in~nte .. . imagina un posibil sfarsit al Imperiului.. totusi.:_ 12). astfel. ovat av de idolatrie la ·udeca ipsei. 1~ 0 asemenea iridrazneala Ii trezeste pe top dusmanil Romei: 0 imensa armata se aduna.in. ca sa-i dea paharul vinului aprinderi Lui". fie d este yorba sau nu de tulburarile care au urmat disparitiei lui Nero. inchisoare tuturor duhurilor necurate (. 16).Armaghedon" v.. ~i Babilonul cel mare a fost pomenit inaintea lui Dumnezeu. ale carei efecte devastatoare. .chi~r sa te angaj~zi ~n ~acllia ~n u~a flu trebwe sa te indoiesti de faptul ca biruinta Mielului se va traduce in disparitia principiuluiidolatric. nu mai ramane decat sa versi cea .. p~a atunci omniprezent ~iatotputernic in Imperiu. a In termeni istorici este. Cea de a sasea cupa duce lagrave dezordini pe.

} Ocazia este buna penttu a Clescrd'efectele ruiner. Insa cantecul de doliu se reia ~i mai frumos. striga: "eu astfel de repeziciune va fi aruncat Babilonul.din . De aceea. ruinand economia de comert a unei Cetati traind .tLce.adica dupa disparitia sa definitiva. £ada uita afacerea banoasa cu sclavi (v. dincolo de lumea noastrit.:. 11-13). _W. au cedat IOCllLre. cetatea cea mare. - 87 . Un al doilea glas intari. J. Babilonul. A pr~bu~irii int:g:gii economii maritim__s~carmaci. totu inu este ultimul cuvant al cartii .. . '. ca intr-un ceas a venit judecata tal" ~~-_. 2-3). Apoi. echipaje. cu privire la gr~elile ~i uciderile comise In "fast ~i des£at~ri" ~i· promite 0 pedeapsa exemplars: "Pentru aceea intt-o singud zi vor veni pedepsele peste ea: moarte ~i cinguire ~i foamete ~i focul va arde-o de tot. ' .car fi suficienta p~nttu a :A sc." _17 -19] . Ca ~i cum ar iritelege ca prea multa violenta gole~te de continut cauza pe care pretindern ca 0 aparam .diesc din comert (. aruncand in mare 0 piatra mare cat 0 piatra de moara. vin cei care t.:~Cl . cetatea cea tare. ~In primul rand.i< . Pe buna dreptate Apocalipsa ar putea sa incante imaginatia: intr-o oarecare XI masura nestavilita a. Cel care 0 judeca" ~.data de catre un nou iOger care.o~_ordin economic: autorul de pare sa fie constient de faptul ca razboiulnii este nici singura nici. dintte urgii. s-a pustiit atata bogatie" (~ n sfaqlt. fara indoiala. invinsa pentru faptul ca "a ratacit popoare" ~i a varsat "sangele profetilor ~i a sfintilor. parfumuri si prod~'agricole sunt descrise. f '. .!!iIDbaaka acesteil~mi. cu cuvinte tesute n amintiri biblice.~are" fac imboga~eau Marea Cetate "ca intr-un ceas s-a pUSt11t . sa fie socat. intens din comertul maritim: metaIe pretioase. autorul Apocalipsei face proba unei asemenea inversunari in violenta ~i cruzirne incat cititorul modern poate. Am putea sa ne iritrebam daca aceasta lectura traditionala tine contintr-adevar de bogatia Apocalipsei.alicijil. In ciuda urii sale impotriva Idolattiei Romei autorul cre~te_Iegat de tandretea poetilor ~i profe~or vechiului Israel: du~m~l. caci puternic este Domnul Dumnezeu.reoolutionard"? Este singular faptul ca Apocalipsa face deliciuI~lor religioase mai muIt sau makputin ezote.. (v. (sangele) tuturor celor ornorati din lume" (v. dad este permis sa visam 0 alci lume. ':'::. inyins arc: lntotdealltla dzeptul sa-i fie eIansa nefericirea. 21). ~ I: ) 'Apoca/ipsa este eai. eel ce blestema devine poet ~i canci riefericirile Romei: "Vail Vail Cetatea cea mare. ~i top lucratorii pe mare: tot atatea meserii disparute imprelma cu economia de comeq si sfarsitul schimburilor comerciale (v. invectiva se intrerupe pentru a lasa loc unui cantec de doliu pro fund miscator. insa. vorbind.. .. autorul revine asupra .. pe buna dreptate. vestite mai sus... medii dornice sa gaseasca aici un aliment penttu visurile lor ~i justificarea dezangajarii lor cu privire la istorie. cei ce plutesc pe mare. sunt indelung evocate se~eIe unei crlze de schimh . la .~- 86 ---- -. ca ito lui 18. . // TIMPUL DOLIULUI Atunci cand este vorba de a avea in vedere destinul civilizatiei rornarie. poate eel rnai redutabila. Greseala este. Lovitura de gratie este. ~4t62 iiltr-un ceas. Insa acolo. Este uimitor faptul ca sce?ele de lu~ta. .. astfel. dintr-o data ~i fad nici 0 prevenire. ~ .. evadareajnn. in imageria apocaliptica care lasa sa se creada d actiunea se pettece in primul rand in cer. arti~tilQ!. ~i nu se va mai afla" (v.. ~esaturi de lux. . Astfel este ~1 cu Roma.. 21~.multimea desfatarilor ei s-au imbogatit" (v..

Va .oi ~e ~retare. insolent etalata. razboaie.intr-o zi pretul proprie~ sale grandori._ Imaglrul apoealipt1c~ a caqii lui Daniel? De altfel. marile !mperii nu sunt ele ?fre . Apoealipsa ioaneiea intrevede deelinul ~i ruina Imperiului Roman. leetura Apoealipsei.~ Celw Inviat arata a contrario ~Wl?Qsturaputerilor omene~t1.trebui.ste. din ~Q~aIipsa. . ea trebuie facup sa taca "martorii" unei alte lumi cad.. din ace~t motiv. Irisa nu este suficient sa te intristezi: trebuie. pe buna dreptate. sa pui intrebarea acelora care ~d. cum oare sa nu plangi atunci cand 0 lume se prabu~e~te. Apocalipsa ar putea fi de 0 uimitoare modernitate: ~und ~nd se sprijina pe puterea i12. este oare rezonabil sa reduci la tacere martorii unei alte ordini de v~ In mod sigur lupta. in oeM ere~tinil~_r. potrivit_.J Privirea intoarsa catre cer nu este 0 fuga. rascoalele eu atat mai inevitabile eu cat Imperiul a dobandit o intindere nemasurata ~i eu cat hotarele sale se arata in fiecare zi dince in ee mai preeare. eapitala. eu toate acestea.Ya.. aeeea a lui Dumnezeu eel unie ~i a lui Cristos al sau Mielul jertfit ~i biruitor. sa-i faca sa refleeteze pe aceta care cred ca este suficient civilizatiilor sa a. de asemenea. in raport cu 0 lipsa de masura 13. In acest sens. a~tazl in~a .. De altfel aceasta nu va fi decat o judecara meritata. Cartea Apocalipsei n. pe termen mai lung sau mai scurt. fara a mai tine cont de epidemii. chiar inzestrate cu masinariile cele rnai sofisticate.. sa tragi invataturile care se impun. cu Imperiul i~i' pastreaza intteaga sa actualitate .Sucombadin cauza r~vagiilor produse de eatre propria sa putere . eel putin. sa depasim temerile~i seductiile intfepnute de puterile dominante ~i de ideologiile in vigoare.~oar in~esata de impre~atii de razbunare. Belsugul de daruri vesnice demasca precaritatea econorniilor pamantesti si extrema lor fragilitate cu privire la bulversarile geopolitiee ~i alte catastrofe naturale mereu amenintatoare. pGlate constitui un act "politic" eliberand de instrainari istorice ~i chemand la speranp de nezdruncinat ea insa~i sursa a oriearui angajament in istorie. chiar daca este idolatra ~i blasfematorie? <:=ele c~teva strofe ale \CaPitolului 10indreapta exeesul de violenta.ii ~i Parpi) nu asteapta decat un semn pentru a porni intr-o campanie si a treee 88 . In aeest sens.9:_muleze bogatii pentru a_deveni nemuriron-s.. ci. Contemplarea dom_ruel ceresti . 0 excesiva dependenti .. biruinta aparpne intotdeauna "martirilQ.fel de periculoasa pentru ordinea lumii cat ~i pentru supravie~uirea civilizatiilor. eu atat mai mult eu cat la hotarele orientale ale . ziua in care Romll. intr-o frenezie de scrumburl comer_clale nelimitate. Trecerea prin viziunea cereasca ne perrnite nu doar sa privim lumea ~i istoria eu 0 desavarsita luciditate.. dincolo de hotarele incert materializate de Eufrat. Imperiului popoarele ce lupta (peq.. cu vulcanii. intolerabil~.u.D~ei va trebui. ea stie ca clvlliza~le sunt muritoare . fara indoiala. in orizontul Irnperiului Roman in acelasi timp .. ci 0 revenire la surse care permit a avea asupra realitatilor istorice 0 PJi~re transfonn~ si 0 judecata ~e?eficiin~ de che~ r. in plus."colo»i cu plcioarele de lut".'totputernic ~i foarte fragil. tot atatea blasfemii.. Autorii ei stiu ea Imperiul universal va plati . In special dorninaria universala si paganismul triumfator constituie. Splendoarea cereasca a cultului divin denunta manipularea specified ritualurilor pagane. ~i consuma mereu mal multe bogapi. Prea multa bogatie..e.fad de eomertul maritim face vulnerabila " .. Si.r".. adesea de nesuportat . va sfaql prirr a fi eauza unui fr~gil echi4bru social. 89 co 0 extraordinara prestiinta. Oamenii din zona Mediteranei stiu prea bine ce: este cu cutrernurele.Qnita pe vointa de a . cu valurile seismice... cu prrvire Ia singura putere care conteaza.

folosit aid . De altfel. ~ SubstantlVUIpropriu "Ierusalim".. 11. nu interzice luareain a caleul a dimensiunii colective: inainte chiar de a fi prezentata sub trasaturile unei tin ere mirese gata de nunta. 2). oameni care i. inteleasa ca.. in acest caz.>i asteptata Ia sfarsitul istoriei.>i cand istoria ar fi trebuit sa se scufunde in neant. comunitatea din Filadelfia nu trebuie sa se teama de necazurile care vor veni: 91 I J .. 12).. Personificarea lumii noi. in jurul figurilor Mielu1ui-=~1 miresei lui.Capitolu16 IERUSALIMULDE SUS f*. ca . Ba chiar dimpotriva.. odata disparuta puterea marilor imperii (Roma nu va fi ultimul dintre ele . figura cea mai puternica a acestei viziuni este cea a nuntii intre Cristos-Mielul vsi mireasa coborata din cer "gatita ca 0 rnireasa impodobita pentru mirele ei"(21. in epistoia catre Biserica din Filade1fia (3.>ia darului infinit al lui Dumnezeu. realitatea noua "care coboara din cer. "sfanta" .>w__~ pentru a desemna lumea noua . Disparitia Imperiului Roman si. in sensu! biblic al termeriului. aflata intr-o anume masura la rascrucea aspiratiilor umane . despre promisiunile facute credinciosilor unei comunitati confruntate cu elemente iudaice sau iudaizante foarte virulente: "sinagoga a lui Satana.>i identificata cu "noul Ierusalim" (21. Era vorba. prin aceasta. disparitia puterilor pamantesti nu due la 0 deschidere spre vid. Este vorba dar atunci de 0 perspectiva a Legamantului. sfarsitul imperiilor se deschide spre venire a unei lumi rioi. de la Dumnezeu" este o Cerate. dar nu sunt .). " (1_2hAvand in vedere capacitatile de rezistenta afirmate inacest prim conflict. va figura deja Ia inceputul eartH.>ispun evrei.

Astfel.~ (3. Aluzia la dstignirea lui Isus nu autorizeaza vreun' dubiu asupra identificarii orasului. '.lumea lui Dumnezeu poseda 0 sfintenie inaccesibila omului de pe pamant. in timp ce "noutatea" sa sugereaza ineditul darului lui Dumnezeu. 12). 16. 21. 12)-=E adevarat. Mielul jertfit ~i slavit. In plus. 8. el participa la insa~i fiinta lui Dumnezeu (ea este "sHnta").=r~:i:usalimul venit din cer poarta. Cristos se angajeaza pe Sine cu aceste cuvinte: "Voi scrie pe el numele Dumnezeului meu ~i numele cetatii Dumnezeului meu. B~bilon-~oma. orasul Ierusali~: este scutit de greseli: in ~el figureaza langa Sodoma ~iEgiptpentru a arata Marea Cerate romana. dar acesta nu e numit explicit. impodobire pentru mirele ei. Este . 12).z. In plus. 14..19. ste uimitor faptul d noul e Ierusalim infatic:eaza chiar inglobarea umanitatii intr-o viata .: nu orasul istoric este desemnat astfel. Sfant ~i ~oo. 2). "invingatorul" va deveni "stillp in templul lui' Dumnezeu" ~i nimeni nu va putea sa-i ia acest lucru. 11). 12. noul Ierusalim care coboara ain cer de la Durnnezeul meu.18. 12) tripla mentionare a "Numelui" plaseaza noul Ierusalim pe acelasi plan cu Dumnezeu insusi ~i cu Cristos slavit in ceasul celei de-a doua veniri. 22.~. sub infatisarea cu totul frumoasa a logodnicei. vinovata de ornorarea a' doi eroi sau "martori" dragi memorrei primei Biserici. dar contextul nu arata nici un dubiu cu privire la calitatea acestei Cetati pe care ne-o arata purtatoare a arborelui vietii.eu". Din aceI moment grandoarea ~i sfintenia par a se opune ca doua realidp antagonice: dad grandoarea. intotdeauna prezentata ca "mare" (11.10): el coboara .~_!!:initar. Implinirea istoriei se va realiza in ziua in care Dumnezeu va face sa coboare pe pamant propria lui sfintenie instaurand astfel Cetatea sfanta.19). le va urma impadtia fad sfarsit a singurei Cetati sfinte. Astfel ea se distingede cealalta Cetate. 18. adunate sub autoritatea universala a Romei. Fad a forta textul intr-un sel). ci Cetatea ideala prornisa de Dumnezeu ~i asteptata la sfarsitul veacurilor. 17. 2. Ea este considerata ~i "sfanta" . aceea chiar pe care Cristos 0 prezenta ucenicilor din Filadelfia ca fund simplu "Cetatea Dumnezeului meu" (3. numele de "Cetate" (21.~! pentru ea timpul incercarii va fi eel al biruintei. A CETATEASFANTA Ierusalimul timpurilor din urma este caracterizat prin natura sa divina.21) . 19). :r' " divina la care participa si Tatal si Fiul. ziua in care idolatria ~ totalitarismul vor inceta.!!lnezeu A $iMielul. 10). insotit de unul sau doua adjective care il considera diferit de Ierusalimul terestru ~iinterzic a-I imagina in pura continuitate cu realitatea istorica. In plus. Multelor "cedti ale neamurilor" (16. intoarcerea lui Cristos va avea irifatisarea triumfului: comunitatea va pastra cununa bine meritata (3. adica. "de 1:. iluzorie ~i perisabila. "s§!lt" ..in afara de 22. in promisiunea racuta 92 Bisericii din Filadelfia (3. constituie visul societatilor umane. este "sf~ (21. este.19. A ' ~ 93 . pocalipsei: D:':!. este. 2. 14 .Dumne. 10.. sa mai fad rau_:_-.18...~u" (21. Astfel substantivul propriu "Ierusalim" i~i pastreaza toata forp -de evocan. in limbajul . de asemenea.§i .10. de fiecare data. de doua ori amintita (3. in sfarsit. la fel ca numele meu cel nou" (3. in acelasi timp.

trebuie. oferind umanitatii reinnoite bucuria bunatatilor lui Dumnezeu . ca Roma. I~i va avea casa la ei. nu est~ Iipsita de pertinenta _ ecleziologica. ' cu·· : • ~ I 94 . Introdus la inceputu capitolului 21 noul Ierusalim se prezinta ca implinirea tu r proffilsiunilor divine facUte vechiului Israel. adica arhitectura urbana descrisa cu ingaduinta in Apocalipsa ~i continutul.De asemenea. o asemenea imagine a Cetatii sfinte. El sernnifica orice aglomerare.. Casa a lui Dumnezeu printre oameni. potrivit plenitudinii unei creatii noi ~i definitive. Va trebui deci sa se evite absolutizarea elementelor descriptive ~i sa se pastreze in mernorie cheia de lectura sugerata de vocea divina.lume eu totul noua (v. readus la inocenta ~i belsugul primului rai.. deoarece prima lume va fi trecuta". el insusi ambiguuin urma participarii sale la executia lui Isus. Cetatea sfanta. 95 . centrata pe domnia lui Cristos.. De asemenea traducerile fra e~ti se ada za la realitatea locului ~ipropun.::. nu va mai fi moarte. sa speram la ceva dincolo de sfarsirul veacurilor cand Biserica ~i Imparapa vor fi una in Cetatea sfanra. A "'. nici strigat. nu este inutil sa se aminteasca interdictia esentiala: in aceasta . ajunsa la sfarsitul cursei sale istorice si stabilita definitiv in prezenp vie a lui Dumnezeu. An afara cateva aluzii pauline. 3-4). este singura carte a Noului Testament care propune 0 figura simbolica a Orasului sau Cetatii.Orai sau Cetate? Desigur. aceasta ordine nu va putea fi sugerata decat prin imagini imprumutate din lumea cunoscuta. venita de la Dumnezeu. de obicei.. suferinta ~i moarte. . sa fie deosebita de metro olele pagane dedate idolatriei.la marile cetati grece~ti amintite in Faptele Apostolilor pana la umilele targu~oare din Palestina. 'prin intermediul unei "mari voci venite de pe tron" (v.. poporul de credinciosi marturisind Pastele lui Cristos ~i universalitatea Imparap. In acest sens. 2).:==:= --.. Babilonul ~i de Ierusalim is oric.. de . neglijat: conteaza adev~rat doar sensul ~c. Coborarea nu este doar descrisa (v. noulTerusalim se obliga sa pastreze 0 sfintenie absoluta rara de care si-ar pierde ratiunea de a exista si ceea ce 11constituie in noutatea sa radicala. cu Apocalipsa. Total inedita.. nu va mai fi nici doliu.. cuvantul "Cetate" desernneaza in acelasi timp vatra. inainte de a face vizita. adica noul popor al lui Dumnezeu. in acelasi timp.. Fiind luat cu sensul sau deplin ' . Intre Biserica vazuta si Imparatia nevazuta ea aseaza un al treilea t~nnen: 7ei'" al unei r~alici? desavarsite... Astfel Dumnezeu insusi confirrna situatia descrisa la versetul 1:~ vazut un cer nou ~i un pam~t nou. desemnand astfel forma reinnoita a umanitatii. nici durere. cuvantul gre@(literal: ora! sau cetate). ei vor fi poporul lui ~i Dumnezeuldintre ei va fi Dumnezeul lor. Putem astfel. ci este si obiectul unui comentariu autorizat.. pentru ca prlmlil cer ~i primul pamant au trecut ~i nu mai este mare". Sensul socio-politic al "Ceraw" este. 5)·nu exista nici un loc pentru indivizii care • . La sfarsitul vremii Durnnezeu face toatelucrurile noi ~i ofera umanitatii 0 asemenea comuruune a vietu meat sa nu mal fie loc pentru rau. impacand ~i specificul Bisericii. Ierusalimul ceresc coborat de la Dumnezeu ~idefinitiv asezat pe pamantul oamenilo~. EI va stergetoata lacrima din ochii lor. este larg raspandit in tot Noul Testament. amintitein Evanghelii. dupa caz ora' sat A rgu~or Nu e la fel ~i in cazul Apocalipsei. Aceasta voce divina interpreteaza viziunea in termeni care sunt perfect expliciti ~i reiau literal mai multe expresii biblice legate de Legamant (extrase din Isaia 25 ~i Ezechiel 37): "lata casa lui Dumnezeu intre oameni.ei. .

sau inca: "In ( etate nu va intra nimic pangarit ~i nimerrr care e dedat cu purcaciunea ~i cu minciuna. primi aceasta mostenire: eu voi fi Dumnezcf*w . "alfa si o~. h UN BEL~UG DE BOGArII Astfel protejata de orice atingere straina.~r~..i~~ sp~a ve~~ir:t~l. Primul Iucru care atrage privirea este. patru ingeri vegheaza asupra portilor pe care sunt scrise numele celor douasprezece semintii ale lui Israel. permitand aprecierea intinderii unui adevarat t.". patruzeci ~i patru). ci numai cei scrisi in cartea ietii Mielului" (21. .l doisprezece. masurile sunt pur simbolice si numaru.-.. sugereaza 0 lunggne aproape infinid. eu ii voi darui izvorul vietii" (~6).'. De fapt. ~ pe scurt. Ingerul« care masoara enunta dimensiunile incredibilei cetati: douasprezece mii de stadii Ia patrat ~i la fel in inaltime (v. Pentru 'autorul Apocalipsei nu exists nici 0 indoiala asupra faptului ca simbolismul celor douasprezece sernintii din Israel participa deja la vestirea mantuirii universale. deschisa spre exterior.. 12-1~. De atunci nu mai este de mirare ca zidurile " cetatii aveau douasprezece pietre de temelie ~iin ele douasprezece nume. Cetatea sfanta oferaprivirii un spectacol riemaiintalnit: . Bineinteles. fiecarei fiinte pangarite (literal: cjlQi). ziCi'UGfe aparare care inconjoara cetatea: nu numai ca este la o mare inaltime. in finalul Iungii deScrieri a Cetatii. aceasta perspectiva a universalitatii nu i~i atinge implinirea decat in slujirea lui Cristos ~i vestirea Evangheliei de catre adunarea apostolilor. 96 15- -: 97 . in primul rand.'pomul etu ~1 pnn por? sa intrem cetate" (~ . 151 Atunci este foarte dar ca toti locuitorii noii Cetatii au primit curatirea de dinainte. 14).. Autorul insusi are grija sa precizeze nuanta: "Ingerul masura cat mascara un om" ~~. initial rezervate lui Mesia: "Invingat9rul va.. tr'. muitiplicat c:u 0 mie sau ridicat Ia patrat (0 suta . 8). Desigur. Dupa privirea panoramica. Prezenta lui Dumnezeu Cel prea sfant..s.27). 14). succesiva din Vechiul ~i Noul Testamen. dar rnai ales are douasprezece porti. intr-o perspectiva a universalitatii simbolizata de cele patru directii ale spatiului.:: ~ . ingerul care are cuvantul revine asupra principiului exclusivitatii care trebuie sa se aplice. oricat de sigura ar fi cetatea este. in mod absolut.. in principiu de idolatrie sub toate formele sale (v. vine ora masurilor preCIse. 12 X caracterizand poporul lui Dumnezeu in desfasurarea 12. c vor mai fi inca murdariti de rau.. adica in jur de saizeci ~i cinci de metti. 1: "Celui insetat.combinate ale unira¢ si universaliraw. La fel.gSgaloP£li~. Astfel.. ea nu este mai mica de 0 sura patruzeci ~i patru de coti. j..rapanir.epeste.~.~Luinina ei era asemenea cu cea a pietrei de mare pret. ' ~ Insa acest spirit deschis decurge din revelatia divina exprimata in Vechiul Testament. inceputul ~i sfarsitul"..e lo~ ca sa aiba . aceea care decurge din taina pascala a lui Isus: "Fericiti cei . Astfel. prin crimele ~i dezmaturile sale ~i alte practici vizand idolatria (22. Inzestrat cu 0 bagheta de aur.. ale celor douasprezece apostoli ai Mielului" (v.. de unde rezulta d unitatile de masura sunt imprumutate de Ia cele folosite pe pamant ~i nu apar aici decat pentru a vizualiza ceea ce ramane inimaginabil. Astfel se gasesc generalizate p:omisiunile de adoptietiliala. un cub de vreo douazeci de kilometri intin~ Cat despre grosimea zidului._. orientate trei cate trei in directia celor patru punctecardinale (v. ca piatra de ia~pis" GL-ll). repetitia ~uma!ului doisprezece atesta valorrre. permite implinirea prorociei lui Isaia 55. cu acit mai indrazneata cu cat privito~ ~ fost tr~sportat pe un munte inalt 10). in mod firesc..sau ~i el va fi fiul meu" (~a se vedea 2 Samuel 7.

materialelor.ti.dincolo de distinctia pamanteasca intre spatiul sacru al altarului :. ale carer enumerare Incanta urechea:~i t~ face. Nu mai exista un loc sfant anume. ca ceea ce este ~el mai impor. C~ar :... unele mai somptuoase decat altele. cu atat mal mult 0 cetate definita ca sfanta si incarcata de atatea bogatii materiale.te aici: in ciuda gustului sau penttu lux :.Odata facute masuratorile. Astfel. Insa aceasta nu e tot: cele douasprezece s~aune sunt impodobite cu pietre pretioase. J 99 . are altar: .in templul llJJ Dumnezeu" Q:. In ~fine. -1.i locurile profane alevietii obisnuite. sau. in noul Ierusalim. fad indoiala. /' : .2}. toata aglomerarea ?ue loc de sanctuar. ~ I .a asigura prezenta divina: Dumnezeu ~i Cristosul sau locuiesc personal ~i direct in Cetatea sf:1nta. cat m~ aproape de palatul regal. mal exact.. sunt perle ~gar:t1ce. tot In numar de douasprezece. mal esen?ala decat bogatiile sale se lasa recunoscuta printt-un @taIiu lnS~ cetatea nu. Pe scurt. sa vis~zi la toate splendorile posibile CY::_12J~. a carei piata mare este "facuta din aur curat ~i stravezie ca sticla" ~ Descrierea ar putea continua Insa auto~ se opre:. Desigur... Nu doar "zidaria este din iaspis iar cetatea este de aur curat ca sticla cea curata" (v.tant nu este etalarea tuturor acestor splendori._. vor locui in Cetatea minunata unde Dumnezeu va fi totul penttu to?.1 portile. semnificatia este identica: la sfarsitul veacurilor. aceasta chiar daca finalul cartii 0 des erie sub trasaturile unei cetati foarte . nu este vorba despre un templu pamantesc. fad de care nimic nu s-ar putea desfasura norm~.de rezistenta a oricarei cetati tipic consttuite..~~enE temJ2lului in Ierusalimul de sus nu inseamna totusi un refuz al autorilor Apoealipsei fata de ideea de templu. . in toate civilizatiile vechiului Orient templul constituie plesa . Mesajul catre Biseriea din Filade1fia promite "invingatorului" sa devina "st:1lp . are ~ . Din acel moment vor face parte din templul sau. C~ar israelitii. ci despre casa definitiva a lui Dumnezeu. au trebuit sa se resemneze cu necesitatea asigurarii penttu Dumnezeul Cel Prea inalt a unei case ?am~n:e:. dar nimic nu este prea frumos ruci prea mare penttu a sugera splendoarea acestei cetati "extta-terestte". . functia Cetatii. insa cetatea sfanta nu . Era vorba.' "fi~care poarta fund fermata dintr-o perla unica": l1~~gmapa atlnge fantasticul. ci chiar zidul e asezat pe douasprezece ~caune. EI reprezinta casa divinitatii ~i asigura vietii civile protectia cer~asca. legati de transcendenta divina mai mult decat oricare alt popor.~ TEMPLUL INUTIL . fad indoiala. 2~.ide integritatea unci _mono~eism centtat astfel pe un lo~ 98 de cult unic.. bogate.~u vad in ~a nici un . nu mal este nevoie de mediere c tid pentru .i p~ntl}LVls_profetul considera. se trece la descrierea . I~m~~e pot sa se_ sehimbe.. Dumnezeu Ii va adauga pe credinciosi plenitudinii vietii sale.1.templu" 91. 18). orice cetate trebuie sa alba macar un templu.. ceea ceatesta soliditatea desav:1r~ita a consttuctiei. nu numar despre credibilitatea rnonarhiei davidice ci :.

alta pe viile pamantului. 46). in c~itolu1 7. incepe pe norii cerului. 14): apoi doi ingeri ies. . Astfel. De fiecare data este vorba despre tempI)]] ceresc. Stefan face apel la traditia vechilor profeti pentru a sus tine critica forrnulata impotriva Templului (Ac 7. impietrit de iudaism ~i foarte critic fa~a.lu fi in trei :dIe il voi ridica din nou.potrivit cdreia "vine ora cand nici pe acest munte (M. textul ioaneic despre gonirea negustorilor din Templu (In 2. !Jlarea lauda . imaginat cu trasaturile unui imens altar. chiar in momentul in care Isus ii cere samaritencei sa paraseasca altarele Ierusalimului ~i ale Garizimului (In 4. In ~cela~~ mod ca altarul pamanresc. una pe campurile cultivate.Primii crestini ~i'Templul Faptul de a imagina 0 Cetate ideald fara templu situeaza Apocalipsa aldturi de comunita. adica chiar loculprezentei divine in inima istoriei omenesti: Daramati acest tem. primele cornunitati crestine intr-o pozitie opusa poporu1ui evreu din care erau ~i ele iesite. /ca efect spectaculos al "teofaniei" in care spatiul natural nu este altul decat cerul. noi ne inchinam la ceea ce stim.untele Gari:dm din Sichemul Samariez). In acelasi tlmp.. cortul rnarturiei se deschide ~l 101 100 .De aid se revarsa pe . ci.apitolul11. inarmap "tu seceri pe care se grabesc sa le arunce.21).timp ce . or Vorbea despre Templul trupului sdu" (In 2. Fiul omului apare "pe cap cu 0 coroana de aur si in mana 0 secera ascutita" (v. Imaginea temp1ului se regaseste de mai multe ori in Apocalipsa. Apocalipsa pare sa se aldture criticiiformulate prin mediul apropiat lui Jtefan (Ac 1. din templul ceresc. 4850)~ Argumentul va fi adesea reluat de Parintii Bisericii: rezervele exprimate cu privire la institutiile iudaice se vor impune de la sine pornind de la traditia vechi-testamentara in paginile ei celemai bune..~~~mantului tot "in cer" (v. 4451) sau prin po:dfia celeide-apatra evanghelii. sau inca: "Vine ora ft' a fi venit cdnd adevara. 19. afirma solemn rolul unic ~i de neinlocuit al poporului lui Israel: "Voi va inchinati la ceea ce nu ~tip. c~resc. 22). . 14-22) sugereaza ca trupul lui Cristos inviat constituie noul Templu. stau in fata tronului Iui Dumnezeu "slujind zi ~i noapte in templul sau" {yo 1~. Ar fi fost vorba despre un mediu. pamant 0 ploaie cu tunete ~i grindina. ie~iti din marea incercare ~i imbracap ir: haine albite de sangele Mielului.rcu:~ Apocalipsa. 192./ In acelasi fel. nici la Ierusalim nu va vefi mai inchina Tatalui" (In 4. 21-23).f. Astfel. Fap~ele Apostolilor aratd credinlafata de Templu. in . Aceasta afirmatie specific teologica trebuie sa fiernentinuta chiar daca conditiile istorice grele plasau " . pe rand.spre marirea Domnului Dumnezeu. La fel in c::. stapanul tuturor lucrurilor incepe cu ~?ch}d~ea templului lui Dumnezeu "in cer" si cu aparitia . alesii. de ins~tupile devalorizate din cauza unei folosiri prea exclusiv nationale.· N-am fi prea departe de ~upul "eleru~~lor .tile crestine cele mai radicale in respingerea institufiilor vechiului Israel. manifestata prz» prtma comunita}e de la Ierusalim (Ac 2.ti~ incbindtori s~ vor inchina Tatalui in duh fi adeudr" (In 4. incepe in templul. d: comu~:atea ioaneica. scenariul ~ v~rsate pe parndnt una dupa alta. 21). v JJ " ·0 asemenea ambivalenta se gase~te in a patra evanghelie. Aceasta apropiere de cea de-a patra evanghelie aduce poate 0 oarecare lumina asupra mediului in care. imagine grandioasa a judecatii dumnezeiesti. . ~i tot a~a in capitolul 17. 23). deoarece . scena cu seceratul si cu culesul viilor. pentru ca mantuirea este de la evrei" (In 4. ca un loc simbolic a1 transcendentei divine.. apropiati la randul lor de Stefan ~1. Intr-un mod ft mai radical.

~l ..Raul vietii ta~ne~te din tronul tomun. este pen~ a evoca profanarea incintei.1~~s~. suvoiul care da viata se raspande~te in piata mare ~i iriga suprafata cetatii. DID acel moment nu mai ramane decat sa se sarbatoreasca prezenta vie a lui Dumnezeu ~i a Cristosului sau. Ierusalimul venit de sus se afla in inima lumii impacate: comorile vin spre e1.. Dublul tron este solemn inaltat in inima orasului: slujitorii lui Dumnezeu nu mai au nimic de facut decat sa-l mareasca (v. bogatiile se ingramadesc in el rara cel mai mic pericol. din capitolul__41. cetatea care l-a ucis . pre.ca fiind al tutu~o. Apoi.geri sa erse ~e pamant cele ~apte cupe.~apte cupe d~ aur.. cetatea sfancl ate sa renunte la serviciul exterior al astrelor. Aducerea cel_?r.~ in ~p ~e se abate asupra Romei un infricosator cutfemur de pamant. In acelasi fel. pregatindu-le martiriul.tot ~ . Insa acesta din urrna apare . .": ~ayte }~lagi. ?escrlerea mentioneaza piata din fata bisericii.1 vedem iesind "cortegiul celor ~apte ing~ri c.&liarfaptul ca ii adaposteste pe Dumnezeu ~ipe Mielul sau. acelasi templu provine ~i sentinta defiruuv~: "Sa. incomparabila fata de stralucirea soarelui sau a lunii: Cetatea nu are nevoie de soare nici de luna pentru a straluci. a i~i ia stralucirea din propria sa interioritate. al lui Dumnezeu ~ial Mielului. 11).iIdin templul ceresc iese voce~ dYvmi cerand cdDr sapte 1ii. 1h Limpede precum cristalul. de patruzecl ~1 doua de luni (sau trei ani ~i [umatate). 25). Dar. daca exista. imbracati in in curat ~i luminos. aratata ill pnma evocare.A~tfel. adica mtrun context greu. Realitate cereasca._za luxurianta: de 0 parte ~i de alta a fluviului cresc arborii view care au fructe de .JJ. daca e sa-l numim astfel.. Din acel moment se irnplineste rprornisiunea prorocului Ezechiel. umplute cu marua1:WDumnezeu" se implineste atunci. Oras deschis. . diferit de templul ceresc. " deoarece slava lui Dumnezeu a luminat -0 ~i Mielul ii tine loc de luminator" ~ Astfel se explic:aluminozitatea intr~gului oras. din . d~ catre pagani de-a lungul duratei simbolice.~upus potrivit cartii lui Daniel .:.. umplute cu ur~ ~_~~. eel de la Ierusalim nu [oaca un rol special in ApocalipsV . Din aceasta inundare binefacatoare se naste 0 ofl. Asemenea unui far inaltat pentru popoare.. templul Apocalipsel este imaginat pornind de la moAdelul care c~:>nstitui:. dar ~1 transparenta materialelor folosite la constructie. ump. cei doi marturlSlton cre~t1~ ~l-a~ indeplinit misiunea profetica pe 0 dura~ d~ ~oar 0 ~e~ ~oua sute saizeci de zile (0 alta forma a aceleiasi cifre). 3).. irnplinind profetia lui ~: "Si regii vor merge la lumina ei" C.templ~ concret ridicat la Terusalirn. ""~. ..ar~ltu-~-a C. .. cu talia stransa/ mijlocul strans d~ braie de aur" (1_5.in pasajul d:di:at ~elor doi martori omorati intr-o Roma care seamana ~l ea. uniti in aceeasi domnie (22.' - 103 102 . in mijlocul unui nor de pucioasa care umple te~pl~ ceresc in acelasi fel in care tamait 'ETIplea alta~ pamantesc al Ierusalimului (15.. cu Ierusalimul. 8). u: I .. • I . 24~ Pentruca nu e niciodata noapte portile sunt totdeauna deschise: activitatile nu se intrerup nicicand iar schimbarile sunt oricand posibile (v.. 2~.~. Cetatea Iuminoasa atrage la ea regii de pe tot pamantul. te~pl: ceresc face parte din cadrul in care crestmu Apo:ali~s traiesc in mod periculos confruntarea atat cu Roma cat ~l ~u Ierusalimul.pe . in capitolu. Si unul ~i celalalt sunt izvoarele vii ale unei lumini puternice. tarul ~l prezenta creclincio~ilor: da. Legatura intre :r v. 1-~.Apocalipsala capitolul al 11-lea. o SURsA DE LUMINA Scutita de a avea un tem lu pentru ca este in intregime locuita de prezenta divina. douasprezece ori pe an ~i ale carer frunze ii pot vindeca pe pag~ (~~: Cu drep~te ?o~:e sa rasune pro~etia lui Zaharia: "Once D estern va fi disparut (Za 14.r p~rsecu~?r ~n 7.

23 sau In 7. In schimb nu eXlsta ruCl 0 namna in Apocalipsa care sa. ). ad~varataA iesire din istorie: nu disparitia tuturor lucrurilor In vacarmul catastrofelor. cateodata despre ~~_Jext_in ebraica. . implineasca cuvantul v Scnp~ru. fara sa se stie dad era exact la fel ca textul "masoretlc". In plus. In absenta totala a intunericului Cetatea sfanra straluceste ve~nic cu lumina dumnezeiasd: "Nu va mai fi noapte.Dumnezeu ~i oameni nu mai intampina obstacole: "t vor vedea fata ~i numele lui va fi pe toate fruntile lor" ~. / Astfel se incheie evocarea luminoasa a Ierusalimului venit din cer. ci transfigurarea umanitatii in lumina unei Cetati in care Dun:nezeu ~i omul sunt. Cateodata chiar citatele anuntate astfel nu-si gasesc un corespondent in culegerea de drti a ~ echiului Testament (de exemplu: Mt 2. Astfel se implineste 105 / . eforturilor omenesti. nenumaratele referinte la Vechiul Testament arara ~~gjclui cre~trn' in suita de Scneri a primului ~eganaant. vCudeosebire. Acest lucru nu inseamna ca aurorul locreaza cu cartea in mana. ele cornbina mai multe texte. cartea Faptelor sau Apocalipsa ~unt ~tt.Astfel. iar ei vor imparati in vecii veci1or" (v._~:_ Adesea.. . 4). Cetatea lui Dumnezeu e cea care c~boara din cer ~i vine sa instaureze un pamant nou.sa ~e. introduse pru: f~~~l~ "pe?tru ca . i. . luate din diferite dqi ~isunt prezentate intr-o forma greu de recunoscut pentru un neinitiat.clar in Apocalipsa.~ De la Vechiulla Noul Testament Mai mult decat orice alra carte a Noului Testament. astazi folosit aut in mediul ebraic cat si la editarea Bibliei cre~tine. rezultatul. 104 Ana putea merge pana la a spune di scrierile Vechiului Te~~naen~ c£. nu mai au nevoie de lumina lampii sau de lumina soarelui pentru d Domnul Dumnezeu va face sa straluceasca peste ei lumina sa. In sfarsit. dar si unele epistole.oameni.a. a vietii si a iubirii. nici nu fac efort:ul at~rii textelor vechi. dincolo de citatele formale. 38). Acest l. Apocalipsa prezinta un tablou inedit dar fiecare dintrebrele lui a fost folosit de cateva on in carteaveche... spre di~erenra de evanghelii. pentru totdeauna. cartea Apocalipsei este intesata cu reminiscente vechitestamentare. s~ta mai -degraba citate precise si exacte din punct de vedere formal. pentru d ar imparti aceeasi casa si n-ar mai fi ne:V0le s~ se recurga la medierea unui ternplu. oferindu-i s~rlltorul~ crestin 0 serie de "imagini" (cuvinte ~i locutiuni sunb~l. . alaturi intr-o dcpliriatatea a pacii. cu exigenta ~. nu se stie niciodata prea bine la ce text biblic fac referire primii autori crestini. de la Dumnezeu.~r1. in pnm. 5). literalitatii .ecblul Testamen}: care impodobesc nu numai cele patru evanghelii.. disponibile pentru exp~i~are~ nouta~ mantulru prm Isus Cristos. Ins a aceasta Cetate sfanra .. scriitor modern. . de cele mai multe ori este vorba despre versiunea gread a Vechiului Testament. In Apocalipsa ioanerca nu om.a_ V. poate. casa Iui Dumnezeu printre oameni. Insa aid nu este asa: numeroasele referinte J.care pare sa ~tearga distanta dintre Dumnezeu ~i oam~ru.?ers:>~aje~institutii). nu se gasesc citate formale. mal mult.nstituie limba Noului Testament. Asemeru une_!taplserii.:cru e. Aceasta este. aid. nu este. pentru a realiza intalnirea de d:ag_?st: d~ntre Dumnezeu si .asemenea unui -. Astazi. potrivit Apocalipsei.:l :and. Din acel moment autorii ~oul~ Testament "vorbesc" in mod spontan limba biblid ~l.ul este cel care urea in cer ~i se inalta la Dumnezeu. E rnvers. numita Septuagilli. --. Legamant de nunta ~arb~tont la nunta Mielului. nu ~e tesuta cu re~iniscenfe vecb i-testa mentare.

:. cele doua flage1e actioneazaimpreuna. in mod necesar ma:rcat de conflicte ~i alte efecte ale nedesavarsirii umane.U. aterice. C1 arata inegalitatea situatiilor =:.. Apocalipsa. pe de 0 parte. Nu cUmva Apocalipsa este deja..9~supra.::::. a foametei..Acelasilucru se incimpla cu sub ezvoltarea. 27). acum. presupune depii§i:rea timpului istoric.. Este verba despre Un sffu:~itall~ dincolo de istorie.USunt do sau . --../' Capitolul 7 CAND VA FI DECI SFAR~ITUL? Una dintte dificultatile in interpretarea Apocalipsei tin de datarea evenimentelor descrise sau anuntate. stim azi pana la ce masura razboaiele civile sau dintre tfu:i.intoarcerea la barbarie). rezultata din irnplinirea inci1nirii dintre Dumnezeu ~i om. cu partealor de populatie dislocata. In acelasi fel.fypse noW'. pe de 0 parte. a cutremurelor de pamant.neastul american Francis Ford Copola a descris otOole razboiuJ. le voi fi lor Dumnezeu iar ei vor fi poporul meu" (Ez 37.=-.... ci. .uidin Vietnam sub titlul Apo-... cum suntem inclinati sa ne gfuldim imediat? Fara indoiala. incepand de astazi? De altfe urnali~tii inseala asupra acestui lucru ~i vo~ -~~!!. epidemii. ale carei cauze . ·prezentul umanitatii.!!t~bd...profetia lui Iezechiel: "imivoi face casa la ei. penttu cele de ieri ca i penttu cele de maine. 0 asemenea deplinatate in pace si a:rmonie. ruinarea sttucturii socia1e. vreunui loc de pe planern.107 . victima atat a cataclismelor naturale cat ~i a nebuniei u~ oamenilor? De altfel..lstrora!!aturala sau s. De fapt. nu prea intrezarim un alt moment penttu implinirea nuntii Mielului ~i penttu cladirea noului Ierusalim.. de multe ori.:_ fiec~ darn cand se abate 0 cap.. nu s-ar putea spune ca nu sunt cunoscute de toate epocile istorice... Dar atunci cand este verba despre evocarea razboaielor. agraveaza ba chiar provoaca cele mai rele catasttofe (t~e.

u eel de-al doileaE~de euloare'_ro~ie ca foc care e we . cu un gest rapid urmat imediat de efecte spectaculoase. . Apoi criza economica ~i dereglarea tuturor r~~or' se~bului. ·108 lmagffiea celor c. el evoca. c::::..: r- e~ CELE ~APTE PECETI Prima imagine a raului absolut apare In capitQp deschisa In bolta cereasca la incepu ca itolului i-a permis profetului sa_2bserve realiclW~~s. 13)) Aaeoperit in intregime de regalitate cereasca. . "lmparatul Imparatilor ~i· Domnul Domnilor" (19.~._] sau ai Apocalipsei consntuie un slffibCFruversal al atotpu emiciei plagilor ~i pedepselor care se revarsa asupra lumii. 3-4).. in inima luptei decisive impotriva raului: va fi atunci identificat in mod dar cu Mesia.'I. 21). nu J!Q_ate decatsa constate seumpirea alimentel. "leul din Iuda. Apocalipsa l~ loan l~i pastreaza actualitatea atunci cand denunta partea de responsabilitate umaria. ~rimul3are culoarea alb ~i caIaretul poarta un arc si 0 coroana: e prezentat rept invingatorul. In declansarea neincetata a nenorociriloraproape de netrecut. dar nimic nu~e ca ar fi legat de moarte. 16). din cele patru puncte cardinale.~ste caraeteristie viziunilor ceresti ~i realitatilor divine. 11-1_~. adica prin Cuvantul lui Dumneze. In sfar~it.. invingator prin forta cuvantului sau (19. tr ye_ctoriiraului Universal. mesianic dincapitolul 19. lnsa eel de-a! patiUlea car. poate sa-i descifreze sensul. De fapt. Impreuna cu autorii Apocalipsei. . U« bestiar fabulos - [cilli:eiJ - I :. inclusiv la eel mai inalt nivel politic (lipsa de rnasura a marilor imperii). 109 . cite t simboluri ale celor patru evanghelii. intr-un fel. . eu ee~e caIaretullw. venind. de sange.~l ! )/ dezechilibrul relatiilor comerciale. I Altfel. . Dimpotriva. ~i el acoperit de titluri ~i de insemne regale.1mpreuna.sa alunge pacea de pe pamant §1sa aca In asa fel incat oamenii sa se omoare intre ei . Ia lneeput 1dentlfieat ca unul . Fe scurt. arata universalitatea puterii divine. la sfarsitul car¢. el a asistat la lntro_Eizarea ca¥ __Eecetluite._. de moarte. urprinde prin culoarea alba: nu este oare ace asr cu care. Altfel cei patru Vietwtori (sau "animale" potrivit unor traduceri) care inconjoara tronul dumnezeiesc si care 0 sura de ani mai cirziu vor fi considerati . ne este permis sa ne intrebam pirili unde poate merge un asemenea resort de ruina. eeilal~ eadril sunt di ega\i de urgiile cele mai des lnt. cei patru cai primesc "putere asupra unui sferr~pamant. un cal identic l~i va face aparitia." f'f:. Astfel. Astfel. marmat eu 0 balanta.ln_ rimul rand razboiul. In· cazul p~elor patru ~ce.s:i martorul vede ivindu-se un cal. fericirea infinita ~i lumina orbitoare a lumii dumnezeiesti. 7-8}. pe parcursul cartii.de altfel calarerul lui e inarmat cu 0 spada mare (6.t . rezerva A mod normal Mielului Invingator imagine cristologica de prim plan? . epidernia ~i moartea care urmeaza eu eel eattUIea cal v~ecumcadavrele ~i prezentat ca tovarasul lui Hades (6. moartea ?i animalele salbatice" (reluare din Ezechiel 14. rnladita lui David" (~ adica Mielulomorit. Mielul incepe atunci sa sparga cele ~apte peceti. de fiecare ata caracterizat de euloarea sa.2!-de prima necesitate ~i lipsa apasatoarea unui oarecare numar de produse de baza 6 5-6. dar nu se vede bine rolul adevarat al pnmUlui d1aret. pentru a ucide cu spada.~re. rnai ales. careia doar Mesia invingatorul. asezat pe tronul ceresc (5.(19. ea msasi es a~uracl In ce e patru dimensiuni ale spapului.foamea.

incepand cu bogatii ~i puternicii care se credeau. coplesind omenirea.n~zeu§1~o~siunile Iinistitoare cu privire la cele §apte Biserici aflate In dificultate (cap. din acel moment. La fel. 1).. c~u~. fara indoiala la ada os de orice nenorocire (6~ 12-11). 1). -'( I ~ 41 a: . epid::mii. Insa Apocalipsa rezista la 0 asemenea aplatizare: imaginile sunt ele insele "vii" in~anencl schimbare.::. cu suita lui de nenorociri obisnuite.. dupa mijlocirea cereasca pentru adunarea _e~ or c~p. dar rara alt continut decat functia de adeschide 0 alta sene de ~apte elemente consecutive. Am vrea sa putem decrit:>_ta fiecare imagine. In schimb RrezenE.i3).iliinrutcl". j Astfel devine. de asemenea. vreme. esentialul este cu siguranta ca Apocalipsa vorbeste aici despre un timp istoric. cei patru Vietuitori din Ezechiel ~ conturati din nou de autorul Apocalipsei. nici nu era imposibil ca Mielul sa aiba marimea ~ianumite trasaturianatomice de cal. grija lui D_um. amestecandu-si in trecere trasaturile proprii cu cele ale Mielului. nu reies~ din exp~nenta. inainte c~a-i le~ definitiv de evangh~~.. nu numai in interlO~~.intrebarile martorului.unfatoare._uns. Pe scurt nu este dezarm~t !i nu trebui sa fie prea sUrPrins sa vada' capitolul 7 desc~zand orizontul asupra sfarsitului vremii ~i a ceea ce este ." (8..intreaga.1 ~ Dupa cum se vede una dintre trasaturile scriiturii apocaliptice este tocmai fluiditatea. Acelasi lucru este vaIabil ~i pentru alte plagi insotind seria celor ~apte peceti. Ceea ce conteaza. la modul alegoric. s-a racut tacere in cer aproape <" o jumatate de ora . ~~a pe§permite evocarea unui gigantic cutremur de pamant. ci :. aparent complice la moartea implinica prin acesn patru cruarep ai nenorocirii? N-ar trebui oare sa vedem in el 0_che~are la a vedea rnai departe de aparente ca ~i cand ar exista si 0 alta lectura decat cea care pune toate catastrofele doarpe seama fatalitatii raului? Continuarea ~artii va aduce.=~::lnceapece§J este legata de persecutia martirilor crestini "omor:1:p pentru Cuvantului lui Dumnezeu ~i pentru marturia pe care au ~cut-~" (6. unde fiecare element prezent descrie un obiect precis. 9-111.dar cititorul a fost deja lnf~rmat de triumful pascal al Invierii (viziunile ceresti din capitolele :1 §'i cititorul cunoaste.~colo de. cunoasterea codului ajunge pentru descifrarea limbajului simbolic. in c~zul de fata cele ~apte tram bite. cutremure :. clar ca prima suita de nenorocin d~curgand. elemente de rasp.im~e se transfonna §'i _se sUR~un. Cat despr 4 ~aptea pecete ~ ca suspendacl: nu numai respinsa la 110 incepurul capitolului 8.fe~~ cal~ alb trece progreslv de la lumea m0t1li la cea a Vletu tai.ne§te din nou: "C::an~a deschis a opta pecete.::_~b .---=- < 111 .i perse~utu apar~ c~tidiam~lui omenirii. 2 . din d. Mai bine decat g:1nditorii abstra~.esc~derea caqii cu sapte peceti.ide-a lungul unei traditii de maimulte secole. istorica: razboaie. pictorii ~i sculptorii :'epocii romane i-au servit desavarsit Apocalipsei: pentru ei nu era scandalos sa impodobesti bisericile cu himere ~ialte animale hibride. triumful ceresc al alesilor nu constitute oare deja un raspuns foarte puternic Ia . o asemenea ~~ are cu ce sa surprinda spiritul modem care ar astepta de la 0 carte religioasa sa fie mai riguroasa ~r. printr-un ex~aordinar efect de suspans.(?... actiunea ta:. In acelasi.c~nstItUle 0 erugma: ce cauta aici acest agent a1 blrUl~te1 divine. rara indoiala tulburat de spectacolul atator nenoroc~ri? Dar cartea nu se opreste aici. Ca intr-un vis ~i potrivit ~procedeu de "topire ir..

autorul nu EXeaza raul intr-un prmcipiu personal dar identificat.. despre: la inceput 0 grindina de foc amestecata cu sange (v..--=n. lzvorarea unur nor gros d@ste. Ultimele trei cantari ale trambitei sunt anuntate intr-un mod extrem de dramatic. cu platose de fier precum ale cavaleriei blindate a partilor (9... Catastrofele natural:. ·a ~elui.:0. acestel§tru plagiJlU ati~g decat a treia· p. dar ataca ~i oamenii carom Ie fac intepaturi la fel de infricosatoare ca cele ale scorpionilor (2. pufem spune. do~r a trela parte dlO p vegetatie e arsa a treia parte diri nave e distrusa. 7_!1L Tulburati astfel in evocarea nefericirii absofute. .. de trei ori nenorocire pentru locuitorii pamantului. 7). cei ~apte ingeri din fata . Totusi. pe care ~i'Ie aminte~te umanitatea ~i de a c~ror intoarcere se teme.. ~i aici exagerarile imaginilor nu trebuie sa acopere reaIitatea pericolului. .. __.. Intr-o scena aproape liturgica.= 1~~asea. autorul raului este denumit printr-o _suitade titluri. nu numai pentru securitatea Imperiului.. Deserierea~alet1e(parte u este eu nimic mai prejos decat imaginea c~custele call de lup ~ n-au oare calitatea de a -0. temerile. din cauza ultimelor trei cantari ale trambitelor din care vor suna cei trei ingeri!" (8.-are foc" (~ de apoi caderea "unui as~ mare arzand ca o torta" (v..' fenomenele naturale ~i amenintarile militare atesta puterea fortelor raului asimilate "ingerului Adancului care se cheama in evreieste Abaddon si in grece~te Agollyon" (v. @:cincea tram:§E porne~te asem~nea unei e:ruptuvulcanice.. marturisite in Apocalipsa.Nenorocire.. in ordinea manifestarii lor. Un Inger zburand spre zenit striga cu voce puternica: . Totusi. catastrofele pornite astfel sunt din ce in ce mai distrugatoare. Ca ~i cand aceasta mentiune nu ar fi suficienta autorcl Incepe apoi 0 descriere compIet _suprarealista: in imaginatia poetului inspaimantat fumul ia forma cailor de razboi. cu pU1lnopumism. imprumutate de la diverse traditii culturale ba chiar raurite din grija unei etimologii slmbOTIce: astfel e jocuL de cuvinte intre zeul "Apollon" ~i cuvantul grec Apolyon (~atotHl)· . <: Dl I\. 5). nu numai di mruneca cerul. intunecareaunei treimi dintre astrii ceresti... venind dinspre rna urile Eufratului (9. Efectele ¥§tor patiil cataclisml sunt in mod :Ei!eSc infricosatoare: di~~getati~i (~.primesc cele ~~p~etrambite (8. 2-4)~ Chiar inilnte ca ei sa inceapa sa sune dm instrumentele lor. aut ziua cat si noaptea (02). inca din seeolul I si mai mult in secolele urmatoare. 10). cu alte cuvinte. 13-19). intunecarea pamantului. in timpul confruntarii cu femeia mama a fui Mesia.. nu sunt deloc imaginare. ~i a stelelor intunecate (v_.. distrugerea vietii marine.:. au astfel valoare de avertisment: daca omul vrea sa salveze cele doua parti ramase este destUI tlmp sa fa masuri . l L - -~.)care. otravirea apelor ~).. a lunii.fusfaqit. frontiera Eufratului constituie 0 amenintare serioasa.a:t::te'Cllri nta lor...CELE ~APTE TRAMBITE La fel ca pentru deschiderea celor ~apte pec~ti. ea constituie unda de ~oc pe pamant vrrunct de la 0 liturg_hiecereasc~_I!1enita sa celebreze atotputernicia ~i SIintenia infinita a lui Dumnezeu. 12).. t salve succesive. 112 113 . un Inger arunca pe pamant focul altarului de miresme: rezulta 0 mare deflagratie cu valoare de teofanie (8. Ca in capitolul 12. scenariul cu privire la cele ~apte trambite incepe in cer.... apoi caderea unui fel de meteorit "asemenea unui munte . trambita ~a semnalul unei mari invazii.====:.. 13). 0 treime din a~ in timpce ziua i~i pierde doar a tre~a parte din lumina ei ~i noaptea la feL Dlstrugerea nu e decat par?aIa ~i. centrata pe ritualul jertfei placut lnirositoare.... ""-_ .. ca celelalte doua parti din planeta sunt pastrate.. rimele patr sunt insotite de fenomene astronomice cu totul m ricosatoare.. ci chiar si pentru existenta lui. De fapt. ~ .._lD.... kel~erambitelor rasuna in d~ .literal "cei care stau in fata lui Dumnezeu" . '!... Este yorba.

17i~8~? Forta cu care lovesc atacatorii este de luat in seama (v... pe masura incapatanarii oamenilor in savaqirea raului. erau mostenitoare ale nico}aiplor din . potrivit caruia unui enunt dar i-ar corespunde obligatoriu ?i intr-un mod imuabil 0 semnificatie ascunsa. 4). 18). Fpodobit cu toate insemnele sferei ceresti: nu este el oare "invelit intr-un nor. adesea cu 0 rasturnare de situ ape in povestire.Cu acest pret. . confirmata prin tr~ celor ?apte tunete ~). Dar nu se poate face nimic: omenirea se incapata~eaza sa persiste in idolatrie. cat ?i cu Invierea lui Isus (1 Co 15. inca 0 data. cu un curcubeu deasupra capului. infrangerile militare ar trebui sa-i impinga pe oameni la convertire.Apocalipsa. ~a dezastrelor e perfect explicita: ca in cartile profefice. -rr :0 I \0 in mod paradox~~tdmbip . Intr-o asemenea perspectiva jocul numerelor este se<iucator in mod special: poate chiar sa induca interpretari'total arbitrare ?i tara legatura cu mesajul biblic. 1). de altfel. ba chiar dezastre mai rele decat acestea . In cele mai multe cazuri.~pentru a sugera timpul unei treceri. ~ 51mbollsmul numerelor Ca in cazul tuturor irnaginilor biblice.~" figureaza 0 totalitate desavarsita. Tmpiedica producerea unor asemenea lucruri. Ruptura este introdusa prin interventia unui nou inger. AstfelC a treia povestln1 se potrlve?te Ia fel de bine cu dariil tegllor pe muntele Sinai (Ex 19.scuipa foc. martorul este rugat sa-l pna secret ~4). cititorul Apocalipsei va avea nevoie de 0 buna cunoastere a intregii Biblii. incepand cu Vechiul Testament: ca?tigul va fi ca de aici va inpelege rnai bine simbolurile familiare limbii Scripturilor. i. nu se prea vede cum s-ar putea .?_l~atura cu instaurarea Legama. sau numarul . in acelasi tlmp '?i unul-si diferiti. de tip ezoteric. socotita a contine ~apte cuvinte decisive despre cunoa?terea planurilor lui Dumnezeu.practicate in m~jjJe ~stice care.2. trecand prin sacrificiul lui Isaac (Gn 22.ntului purtator de viata si t~i~~fator asupra morpi in Intre~. Inainte " v =s= 114 ------- 115 . 4) ?i Nunta din Cana (In 2. fum si pucioasa (v. 20-21).. doar a treia parte din oameni mor ciiE:Ca'&za acestei plagi (v.iIeschld: 0 iesire din tavalugul Infernal al ne ericirilor din ce In ce mai insuportabile. 16). Forta revelap~i continuta in asa-zisele cuvinte este. Mai mult decat de imaginatie nestavilita. deschisa. incepand cu seriile de ?apte a caror repetipe asigura unitatea carpi. La fel e ?i in Apocalipsa. Nerabdator sa tr~nscrie mesajul. fara a uita vestea mantuirii definitive in Osea 6. numarul "do~e" desemneaza imaginea unita a poporului. si_mbolismul nU!g_erelor se inscrie in traditii difuze. valoarea simbolica a numerelor trebuie sa fie apreciata cu prudenta. Nu este rezultatul unui cod .imuabil._u fata ca soarele ?i picioarele ca niste stalpi de foc" ~ Insa rolul ac~stui este de a prezenta 0 carte mica. libertinaj si crima (v. @irnbc)IiSinul numere!£p este omniprezent. A Dar aceasta inradacinare veche nu ajunge pentrua determina valoarea proprie a fiecarui numar: repetarea acelorasi figuri in ansamblul Bibliei este cea care sfatseste prin a Impune regulile de lectura. Dar acest lucru nu autorizeaza once dan inrerpretativ. c.. dar.0:~i!leu din LyoE]va deveni specialist in a denunta speculapile numerice . ' La sfarsitul secolului al II-lea. IEtertextualitatea desfasurata astfel de-a lungul Bibliei ~ ceacarr-impune=valoarea proprie a simbolismuIui. Astfel numarul . potnv!t lui. larg raspandite in tot vechiul Orient Apropiat.

dar descrierea -insista asupra prezenteidivine (literal slava). ptefetilor" (10. 17 -182.Q:JJ constituie 0 .~. fi~care.. 1418). suita netericirilor reincepe in ~ul 16 5u prezentarea unei noi serii de ~apte. e catastrofele istoriei la lumina victoriei pascale a z Invierii. . Din acel moment. De fapt cea ~e-a d. -::::=-~ . n £ de epra au de ·i}lcer '-a abatut asupra idolatrilor marea se ~ ~ ~ in sange. 19). secarea U1 deschide drumul invadatorilor. materi lizata printr-o erdea de netrecut de tamaie. ins pirate din Vechiut Testament sau hranite de imagipave §i realitatile istorice ca___<. de fapt. ) ~nterpret. iirile ~i izvoarele au cunoscut ace asi soar~ta ogorit pe oame noapte adanca arunca intuneric. ~Asemanarea cu cele zece plagi ale Egiptului e e cu atat mai izbitoare cu cat m capitolu precedent sarbatorirea triumfului Mielului a fost prezentata ca 0 . ersecutarea profetilor asfemia ~i magia e clar vor a aici espre judecata lu eu asupra is~oriei. 16 . capi_tol~le 1. .chiar de a trans mite sensul aces tor cuvinte. prin fictiunea vocilor angelice. Scena se petrece in cer.:mbitl nu anunta nici 0 nenorocire: ea inaugureaza 0 Palla liturghie cereasca (11. turnura decism--in intriga dezvoltata ere cartta Apocalipsei: plagile incep sa primeasca 0 explicatie. 1). inca 0 data. ~ exempfu ~np. chiar daca fortele mortii continua sa faca ravagii prin cele doua fiare raufacatoare. cealalta din pamant (15. ~~precum bine a vestit robilor sal. 5-8).e_§apte ingeri. va trebui sa le asimileze in felul profetilor vechi. ca imagine isrorica a unei lipse de masura aproape diabolica (cap.. e bine s¥ _ te de pe fa a amantului idolatri . este yorba rnai putiri despre peJepse ~i rnai mult despreCiV:ertismente:::>. Dup~ ~i trambite. insa 0 furtuna mare II transmite ecoul pma pe pamant (11. asa cum trebuie pentru un locas ceresc. se gasesc ames tecate evocarile mitologice.e. Nu numai di atmosfera e -lUminoasa.teluare a cantecului l~ Moise (15. 8. naratorUl subliniaza functia de exemplaritate atribuita celor zece iplagi.. Din acest moment nimic nu va mai impiedica desfasurarea istoriei pana la sfarsitul ei: marea confruntare a balauruluicu femeia (cap. Astfel.l:. scena lncepe in cer. ! < 117 .~ grabesc -Ie reverse asupra pamaiifu1ui. Ca In Egiptul din ____ a lui Moise.11). ca puter_t:_~ __£_omana sa dispara S!lll sentimentUI nesigur~~ jrontie:rei oric:nt~e. Cea de-a ~aptea trambita va yedea deci implinirea tainei h:ii Dumnezeu. sunt urmatQaretae.. Aparent. 12) atesta ca biruinp asupra raului este definitiv dobandita langa Dumnezeu. . /).pte:!'l. iata deci ~~ ~maniei 116 ~ ~ l~ Durnnezeu. ducand de la infrangerea cereasca a balaurului (~) la cantecul Mielului biruitor (c~). c:::::.ceremonial de lntronizare a ~apte lngeri responsabili de aceasta faza noua a aqiunii (15. printr-un . intr-un fel continuata de triumful insangerat al martirilor. Doar atunci va intelege sensul-rnarturiei martirilor'Tcei doi eroi crestini din capitolul 11) si va fi pregatit sa .augurarea Templului lui -ullffinezeu ~i aparitia JUcUIlirLegamantului.:-- CELE ~APTE CUPE intrerupta de secventele pozitive ale capitolelor 12-15.~. varsate din cele ~a t e ale '\' maru~ umnezeu. 11).ultimul zi4-A . una iqita din mare (13. De altfel.Cele ~apte plagi (cap.~!1. Ezechiel sau Ieremia (v.':lm_plutacu c~e ca. deschizandu-se c:J'~p. mare cutremur de pamant distruge Marea Cetate ~i rava~e~te re e pamantului .avandca efect anuntarea iminentei unei eliberari de tip pascal: altfel spus.? s~ . din acel moment ) poate fi intrevazuta 0 solupe favorabila. disparitia Imperiului. 3-4). desemnap sa faca acestlucru.

simbolic considerat locasul lui • Dumnezeu. 14). Po~t~ sa. -I -PnE --. ea sugereaza sa -sepriveasca mai departe decat iii lstoria-imediata. Este yorba despr milienium . Profitand de acest ragaz.defiE_iti~ f~E_~ fata ~ ~ Dumnezeu ~i~ rauIUl. Insa contex~ naratrv al acestui _ scurt pasaj n~ merge d~lo~ in acest se~s. }-10). 7-10).ap~i de Hades ~i judecati dupa fapte e l~r (v. pierducl de acolitii lui (v. toata lacrima ~i tot doliul (21. ispititor~l. La capatul a 0 mie de ani Satana este eliberat din incITIsOai:eaa. 7-10). infrico~atoare pentru cei arecarot nume nu se ga~esc scnse 10 cartea viepr" (v. impodobir ca 0 mireasa in ziua nuntii.____ . Din acest moment ei sunt definitiv intemeiati in bu~uria ce:ea~d si ~u au teama de a doua moarte (v. 4-5).~ntr-adevar.elib~rat de orice vi . aC. 1-4). Din acest moment... 5). Dupa aceea are 10 udecata de apor toti mortii sllm" da~ ~.. apare 0 scena ciudara..-perit cu insemnele regale (v. cu conflictele ~i cataclismele cu care oamenii din toate timpurile sunt obisnuiti. 15). INCA 0 MIE DE ANI .U 118 -iez: A' Jnserara intre povestea Iuptei cu balaurul (19. 1-3).i 1 aparare impotriva invaziilor parte sau persane.ppraterestru. sa fie yorba deci despre 0 adevarata durata a o de. allis. !r:runtea popoarelor acatoas _ _2:2.. invingator al moqij.. . prin ultima lu cl. --:-:1 Pornind de (Ia ~itolul j. defirutiy. forma unui conflict total ~j def4lltiv intre Cristos insu~i. intra in viata lui Cristos pentru un tlmp de 0 mie de ani. Aceasta este a doua moarte. 19apoi balaurul. Cristosul inviat infiinteaza credinta c:i::!!i un sfaqit al _ve~curilor. Fireste. 12). • A )' / '- mi: 119 .9{ confruntarea ia.Dealtfel este bine ZlSca oamenu vor fi atunci chemati . .. Ierusalimul venit de sus.umea veche nernaiexistand. care a facut sa curga multacemear:l ~i continua sa inspire tariile cele mai exttavagante.. £!mp in care~alau . fund recunoscuti ca r:-evinova? de idolatrie.. nu este yorba despre orizontul realitatilor pamantesti. ~pocalipsa Rare deci bine inserata in contextul geopolitic_altimpului sau. ultimele capito!e din Apocalipsa antreneaza cltltorul cu totuI dincoIo de timpul istoric: este yorba despre . Cei tal prer pentru totdeauna ~i sunt aruncari in iezetul ae foe. L. rnultimea de idolatri (v." suferinta si supuE.. 0-). in mod hotarat._i 1-13). dar pentru a dispare s pentru totdeauna. deci dat ~eopart~ s~ n~ mai faca rau.. lumea noua din care a disparut toata moartea. ci despre _yn univers mitologic. DID momentul in care aceasta --convingere a fost exprimata sub forma negativa (disparitiatuturor fortelor raului: cap.. 6). nurnit ~i SatanaJ_diavolu:. u f~a durata de 0 rnie de ani. e posibil ! sa se manifeste lin continue pozitiv. traducand in imagini de tip razboinic 0 convingere proprie teolog!ei.----. ci ~i la a imagina un timp ultim in care catastrofele istorice i~i vor gasi sfarsitul prin suprematia totala a lui Dumnezeu.. profetul Apocalipsei poate sa sarbatoreasca cerurile noi ~i pamantul_ nou. U:S~~l Moartea cu aliatul sau Hades de asemenea aruncati ID iezerul de foe simbolizand spari?a totala (v. c~considerand nefericirea Erezenta gLQ realitate de ordin teologic. deoarece "aceasta este prima invier~" (v. cu Moartea insa§i §i cu Hades (v.. ID final. este !lnut pnzoruer in adancul prapastiei (20. 11-16) ~i alianp adversarilor sai: in primul rand fiara ~i falsul pro fer care-i slujeste acesteia ~i cu suita lor. 19-21) ~i l~fruntare~ cu Satana in persoana (~O. nurnit ~i Diavolul sau ~arpele eel vechi. martirii ~l credinciosii tree la judecata §i.au Ado:r despre 0 valo~re simbQ]id _~ numarulUl 0 file.~rpr. ~ . casa lui Dumnezeu printre oameni. confruntarea escatologic~ d~e~timul §i.. in schimb ceilalti morn trebuie sa astepte 0 mie de ani inainte de a avea parte de inviere (v.. cartea Apocalipsei i~i angajeaza cititorul nu numai in a privi din perspectiva un~ spatiu s. fie _:entant sa se~scrie ~ cursul ttmpulw lst~nc. at~a.

la inviere: e la fel cu a zice ca. ba chiar cu everumente istorice. ~ Mai mult decat orice alta penoada din rstoria umana mil/enium-ul din ca itolul 20 pare a constitui un fel de ~ "purgatonu sau stare intermediar~ ..i~~oriei autorul i~i declad. ~ . Pe de alci e. In acest context allui dincolo ~i nu In sanulistonel umane se face distinctia intre doua wcese succesive de inviere. In ~ --piln1UI rand:-~tii ~i martirii td aptoape. Altfel spus Apocalipsa nu cauta sa prezica viitorul. a ca ultima confruntare cu fortele raului ~iinstaurarea definitiva a Cetatii lui Dumnezeu. de cea a altor oameni pentru care se irnpune ~ discernere luand in consider~n~ fa~t~le facute r= pamant. alt plan . '> 120 121 .~i doar la acesta . ~inu au marturisit pana la sange unica suveranitate divina. c~ se impune. ~ tImpw unei ultime p~an.. 6). Cauza lor este inteleasa de la inceput: nu si-au dat er oare viata. este deci prezentul 0 e or. earna 0 dubla deplasare: s e ordin spa?il. ~~a.-~tom~t In V1a~ ~ divina... In orice caz milleniumu-ul scapa . cu.cu alte p~saJe. . a doua. tala eel mai mic cornprornis cuidolattia dominanta '7b (20. Este. . deja atestate in taina pascala a lui Isus. Este si ultimul cuvdnt din carte. 12-15). pe masura ce cartea avanseaza radicalizarea situ a . se va implini continurul Apocalipsei sau reve~ Isus Cristos transmisa profetului !oan (L__ll. inamte de marea judecata din care vor iesi. ~ de part~ In continuitatea mesajelor catre cele ~apte Biserici. 4)? in schimb. totusi. atat a unpasurilor societatii dominante cat ~i a foqei infinite inerente credintei c.. literal "in vite~a". Dumnezeul duhurilor pwfetice e cel care a trimis ingerul sau sa Ie arate oamenilor ceea ce va fi curand" (22.._:. i~ acelasi timp. ref~nre directa la situatu amante~ti. fie condamnati fad ~ansa la disparitie cu moartea cu care sunt .. s~ -. Astfel. interesul penttu prezent ~i urge~a unei con~tientizan.lsto:lel: ~u tt. yorba despre a subestima situatiile pamantene considerate ca 0 simpla trambulina spre un singur dincolo demn de interes? Sigut eli nu. sunt morti ~i di actiunea e privici ca ~i cand se desfasoara de ~art~a ce~a1t~ ~ oglinzii.l:e~tine in ~Isus~elul inviat.mite. a carer partIClpare la viata divina e ) de la sine inteleasa.?a~e. r detine ~alabila penttu intteaga istorie m ~ !2. fie definitiv curari ~i gata penttu inviere. . Timpul Apocalipsei. Apocalipsa abunda in descrieri cu totn] compatibile cu realicitile ~V~:s-:Itn""~ea ce priveste catasttofele naturale sau sociale. in numele credintei pascale a Bisericilor. £1 InSU~l la ceIe do~a extremitati ale cIrpi i~i declara propriul raport cu timpul: curand. problema de a sti care este campul tern oral Aal Apocalipsei pare sa ceara un raspuns prud~nt.ebw~ us pe un.care per.se poate impune pacea definitiva ~i fericirea desavar~ita. d~pre un vutor -aproplat de unde va veni cheia in~e~oi istorice infinit de complexe ~i adesea dureroase. p anul realitatilor ceresri.c_ifrareaensu!p Ch. ea pretinde ca . or de criza si de confruntare tinde sa iasa din cadrul istoric: proiectand cititorul dincolo de tiqp. Printt-un fel de contractie a timpului sau pr~un efect de conttactie a . pentru totdeauna lega~(20.s nga soarta martirilor. imagineaza ce e dincolo de tlmp. sub autoritatea Ingeruhrirevelator: "Aceste cuvinte sunt drepte ~i adevarate: Domnul. . La acest nivel . de ordin temporal.. ci. consra i rivi prin bolta cereasca . 0 ama.

Ezechiel). ai chipului ei si ai numarului numelui sau. 1. se reiau inevitabil cuvintele 123 :~. .inceputa de Moise in timpul exodului. 0 reluare spontana a materialelor biblice disponibile. ~este tesut cu trimiterile la profeti ~1 la psalmi mai mult decat la continutul precis al cantarii din Iesirea.i am vazut ~re de cristal amestecata cu foc si pe biruitorii Fiarei. Astfel. ele nu sunt mentionare ca atare. putin in maniera in care. 2-3). Astfel. cartea Apocalipsei multiplica aluziile la Vechiul Testament~i reminiscentele din acesta. Nu exista. cateodata pana la punctul de a lasa banuiala unui adevarat plagiat. stand in picioare pe rnalurile marii de cristal ~i avand alautele lui Durnnezeu.. asadar. 0 depende ~ ala fata de Vechiul Testament: de fapt~ ca~tecul lui . Daca aruzllie bHSlicesunt foarte numeroase.5. mai ales din ~l ~i din marii profeti (Isaia. ci. nu se gasesc formule de impIinire e genul: "Acest lucru s-a incimplat ca sa se implineasca uvantul din Scriptura ..". I . vorbind..: b1r~ta Mielului se inscrie intr-o pregame pascala de eliberar_~. sfarsitul maretei confruntari de dinaintea scenariului cu cele ~apte cupe: . Este vorba despre Cantarea lui Moise (Ie2irea 151 prezentata drept echivalentul cantecului de binunta mtonat de invingatorii Fiarei la. Ei cant:l cantarea lui Moise.Capitolul8 MO~TENIREA LUI ISRAEL In mod curios.. dar este verba practic de 0 singura referinta ex~la auto_gi traditiei biblice. robul lui Dumnezeu ~i cantarea Mielului" (15.. citate in sensul strict. totusi.. singud. cele doua cantari nu sunt decat una.'Moise .. Aceasta apropiere teologica riu implica. s re diferenta de evanghelii. mai degraba. Ierernia.

punand impreuna cel mal adesea amenintarile pedepselor §i prornisiunile fericirii infinite _QO.fel fixat.. care a primit-o la randul lui de la Dumnezeu. De 0 astfel de p'eda~. scrise doar penttu a putea fi "p~e" fidel de "cititori" (~. daca revelatia (sau apocalipsa) vine de la Isus Cristos. .i?l0<.11) semnaleaza caracterul mai dar "apocaliptic" al lucrarii.8). Aceasta similitudine de . chemand la podinta. functie este in .. Daca metafora viziunii (1. dublata de rapirea "in_duh" in ziua Domriului (1.Qntinuitateaprofetilor vechiului Isra~L Incepand cu primul verset se precizeaza dar ca. LA ~COALA PROFETILOR Mostenitor al Vechiului Testament pana la detaliul modului de a se exprima. 2. de contradictorie deoarece amesteca un gust amar cu dulceata mierii (10.mod particular puternica in povestea _ "vocapei" profetului vizionar (10. specifice cresn smu Ul vec i. Autorul cartii primeste tp1siunea de a rosti in fata lumii 0 viziune divina asupra ~~torului. In acest sens. 9-10r9i confirmata de ~eschiderea cerului profetul ~ dand in primire 0 carte despre care se crede ca pastreaza chiar continutul mesajului care i-a fost incredinrar lui (lO.sz traditiei oracolelor profetice. 0 asemenea dependenta este caracteri~tica a~ocalips~. nu~t si sluga :?~ mart:?r lLl. constituie chiar limbajul expresiei c~~tJ~ De altfel. Profetul ~ace i~to~ma~ 9i c~nstat§iguitatea unui mesapin acelasi tlmp infricosaror §1conso ator. 8:3 3 . La f"el ca Ezechiel in timpul sau (Iez 2. textele flnmulU! T egamaru.A" \ ? \)\ din dictionare si regulile de gramatica proprii limbii in care se vorbeste. 11). Ca 9i cum . \ --'E adevara funcpa de profe aduce cu sine modalitati noi.~Apocalipsa prezinta avantajul ~e.cuvint~ profeVei".. auforul Apocalipsei ioaneice primeste porunca a manca ceasta cartulie penttu a-i asimila toata bogapa. 9).or~in masura in care ace~tES pretlnde. M I . 8-11)..:e ~cl ai e scriere a Noului Testament..7 1'\ > 124 125 . Cu un progt~m as. c~t pe persoana lui C~i§t:()s_E.i in cel al fixarii sale literare. popoarelor. Astfel. cat ~>i a imaginilor i~ce.. Iimbilor :?ila multi regi" (10.binare _ in care amenintarile §i promisiunile duc auditoriul la masura alegerii uneia dintte baricade. m_ mult d.an. Inainte de a fi 0 prelegere obieCtiva despre adevarurile tinute ascunse Cl.. profetica trebuie sa se tina seama dad se vrea apr2ereaa justa viloare atat a amenintarilor infrico:?atoare. potrivit unei dia1ectici. c~ se spn)lna p~ experien~a ttecutulUl pentru a ln~elege mal blne prezentul g pentru apropune 0 viziune lini:?titoare a viitorului. neliru9tea cititorului va fi dovada ca sttategia autorului si-a atins scopul urmarit. profetul din Patmos nu se deose~e§te prin nimic de functiile traditionale acordate profetilor. in Apocalipsa. Ca la profejii vechiului Israel. pin acel moment misiunea lui e perfect clara: "tteouie sa profetesri multimilor. pnn aceasta conformandu.l. ea este incredintata unui Inger care 0 comunica unuj ucenic ce se numeste Io. ~stfel~ .. A ' prezentarea inipala nu a fost indeajuns 1-3). ~i el i:?i inscrie misiunea in c. intoarcerea asupra trecutului :?i evocarea _ viitorului sunt de la inceput in slujba prezentului. 10). a caror juxtapunere este eel putin tulburatoare. scena vocatiei ramane fidela traditiei profetice.2). cat in oric.}!it un_yorbitor uman pe de po~atat in stagwl emit:erii mesajului cat :. autorul Apocalipsei i:?irecunoaste datoria fata de cartea veche.-Insa continutul mesajului ttansnus astfel pnn sluJlre~ ~ este constituit din 'l. a se ?~OnU1:t~~a lnSa:?l II asupra continutului sau: e_g_e ~uvantde ongme dJvlna. dar singurul fapt de a folosi termenul exprima 0 parte de continuitate fata de institutia marcanta a vechiului Israel.

Pe scurt. 0 merita" ~ A:t~el. . Constient ca participa la curentul profetic. pana illprezent. . cuvantul "carte" revine de nu mai putin de douazeci si cinci de ori in text. pe apostoli. Dumnezeul duhurilor prorocilor. 127 126 .~ f3b CARTEA PECETLDITA CD ~APTE PECETI . "Fericit eel ce pazeste cuvintele profetiei din aceasta carte" (22.r ~l ca tine. "cum le-a spus (literal: le-a dat vestea cea buna) slugilor sale.IUl Isus. rnai ales di acest cuvant "Scriptura" nu aparein Apocalipsa. in calitate de purtator de cuvant al rnarturiei lui Isus. Ultimele pa~ ale Apocalipsei revin ~ . sfinte? Lucrurile nu sunt atat de simple.. I I r= slujba profetica zeprezinta un instrument adaptat la receptarea ~i la transmiterea rnarturiei lui Isus. 91_Profetul este atunci tentat sa s~ inchin~ mesagerului ~re ii spune: . . La fel. fac parte -dintre fratii till care au marturia .tlchinuisera rnult locuitorii paman~ui"v (v. practic identificate cu "sfin?i" (1~ . inchina-te mai bine lui Dumnezeu".. 10).ingerul din ultimul .. ingerul care ttebUla. profetul primeste 0 confirrnare sup~mentar: a sensului misiunii sale: "Scrie: fericiti cei chemati la masa la nunta Mielului.~~a~ cornis crima de a varsa "sangele sfintilor ~l al profe?lor . ~sl~J _ ba profetica este 0 sarcina de implinit proprle aI?ostolilo~ ~ Constituie . 18) sau "din cuvintele . Apocalipsa are drept scop ttansformarea cititorului sau pana nu e prea tarziu. de ~. Prin aceasta i~i afirma..ill frumosul cantec de doliu inchinat Romel sub ttasaturue Babilonuluf (cap.~i eu sunt un slujitor ca tine si fratii till profeti" (22. cu voce tare pretentia de a apartine cu drepturi depline traditiei biblice.ecest comentariu: "De fapt. ~a ti~ mai cada ploaie.~u tine pecetluite cuvintele profetiei acestei carp~ In sfarsit.ncipala activitate a celor doi marten rnartiri dir@itolul 1~ "Au puter~a.. a inceput. 7).emanator "pe sfinti. autorul indica chiar autoritatea lui Isus pent:iUad'edara inchiderea car?i salesi pentru a-i afirma caracterul inviolabil. ---<.inchide cerul. autorul Apocalipsei i~i revendica pentru el ~i pentrucartea lui statutul de profetic. capitol: "Domnul. Sau cand e vorba despre a rasplati definitiv poporul de creclincio~i. Este ~i ceea ce declara . La fel.j2. marturisirea lui Isus este ~uh~l profetiei" (~. Si naratorul adaugs. Este oare verba despre 0 constiinta cu adevarat scripruristica recunosc_fu1d _fu:ripturilo'rprimite de Israel statutpl unei dirti ___. partii sale cele mai nObile. s~.""'9).~i eu sunt un S~uJlto.. prorocii". pe pul profetiei lor (v:_. putin mai sus (10. ceea ce este considerabil raportat la ansamblul Noului Testament: doar optsprezece mentionari ale cuvantului carte in toate celelalte scrieri in afara de Apocalipsa. u:r:e ~ s ~aptea ttambi~ declara ::afa"'venit momentul impliniru tamer lui Dumnezeu. prornitand cele mai rele nenorociri celui care va adauga sau va scoate ceva din "cuvintele profetiei acestei carp" (22.asupra statu Ulprofetic al acestei carti. intt-adevar.:Ii vei face deci sa bea sange. bucuria invicgarorilor atinge in ~od a.pedeapsa celor rill este cu atat m~ jus~ficata cu ~at . Altfel spus.1 i.18). pe profe~" ~~ in nmp ta prill faptul ce inca 0 data pedeapsa vinovatilor este jusnfica ca au varsat "sangele profetilor ~i al sfintilor" (~ . incredintata astfel vazatorului din P~rmos. chia~ l::alnte d~ a aJunge a u tlme e upte e dinaintea ven:ru no~Ul Ierusalim. Aceste cuvinte ale lui 'Dumnezeu sunt adevarate" (19. .. pentru autorul Apocalipsel. autorul Apocalipsei manifesta un mare interes pentru carp. "Ace~n doi proroci . 19). a trimis pe ingerul Sau" 6). cuvantul "carte" desemneazKcel putin cinclrealitati diferite. 7). De fapt. oricare ar fi expresia exacta a fiecarui pasaj.seregase~te locul bun al "slugilor".car¢ acestei profetii" (22.

Mai raman deci de studiat figurile misterioase ale carpi viepi (numita cateodata cartea Mielului: 13.. Cartea) este.. 1). 4: imagine preluata de la Isaia 34. Daniel evoca biruinta lui Mihail ~i mantuirea drepillor "top cei care vorfi gasip inscrisi in carte" (Dn 12. Expresia carte a vietii" este foarte rara in Vechiul " .p~rtatori de cuvant". dealtfel.. 10). 21.. 4).statutului profetic al carpi.u1 ~estament. 17) ~i ale carpi cu sapte peceti a card deschidere declan~eaza 0 serie de manifestari grandioase. 2 . . 8. ~ M~ carte a sub forma veche ~ su~ ~e::ve~.in ordinea aparitiei in text: artea insa~i a Apocalipsei (1.. . Laaceasta viziune grandioasa ~i pur simbolica trebuie adaugate patru tipuri de rneritiuni.s~n-momentul in care este citit. carticica vocapei profetice (cap. / . La fel. D '< 129 . cei care au ramas cu viata din Ierusalim vor fi numiti sfinti. ~ste de remarcat ca trei cincimi din vreo patruzeci ~i CInClde ocurente ale cuvantului biblQ. adica rostlt cu voce tare potrivit practicii curente in Antichitate.".. In timpul marelui cataclism care afecteaza universul la desfacerea celei de-a sasea peceti (6.:te care se strange"Cv. <'' ' > Carte sau scripturd? <:=uvant~l"carte" (in greaca: biblos sau bib1ion) este relativ rar l-? ~0.=m:= Apocilipsa. Pe alocuri ~enu:nentul a_ut~ri~pi divine asupra tututor lucrurilor inspir~ lmagInea unei carp In care apar la fel de bine zilele existentei personale ~s 139. Testament. .?~i biblion (carte) ~i a diminutivului b~laridion (carticica) apa. chiar dacamesaj~l lor este pnmlt pnn intermediul formei scrise a unei carti.2.a~ca ~. insule ~(munp. pr~r9c~1 Isaia: evocand soarta celei mal man parp din Israel ramasa fidela dinastiei lui David. cu nenorocirile timpului (razboi.. 15) ~l mentionata de . evocata de la scrisoareacatre Biserica din Sardes (3. in mod dar . 1£). promire: "Ce a ramas din Sion. ·sterioasa carte Ie ata cu a te eceti cap. capabil sa produ~a. 21).persecutie). dintre care nici una nu este fad legatura cu locul recunoscut V~bi~ament in teologia autorului nostru.. 17 8. 8 si 21. Sunt. scosi din numarul celor d. Adesea se subliniaza ca aceasta --Sarptud veche are (!:atut de cuvany de cum se ~ incearca aplicarea ei la situatii noi: astfel cunoscuta formula "pentru a se implini ~vantu1 din Scriptura .tede comparape pentru a evoca ~tergerea boltii ceresti. 12-17).repp:' (p~. de asemenea. in evanghelii. 3). 11 ~i numeroasele reluari in =r== arte. foamete.mai multe ori la rand (13. Cerul insa se restrange ca 0 "ca. cel care hxeaza cuvantlil In Iimitele uner scrreri.ci ~i ca dispare tot ce depaseste suprafata globului. Prirr -acest termen se desernneaza.15. cutremur ~i. Prima ~i ultima folosire a cuvantulw s-au clarificat reciproc In cadrul reflexiei asupra . Sau din perspectlva ultimei Iupte impotriva fortelor raului. in conformitate. .. Astfel textu1 care are-drept miSiune sa incruda Biblia cre~tina (lit. .. La fel. in contextul unui blestem adresat nelegiuiplor ~i altor du~mani ai psalmistului: "Sa fie stersi din cartea vietii. textul scris cit__a_utoritatea recunoscuta a textului. autorii Vechiului Testament sunt generic numiti "profep". oricine . nice. 5. se foloseste cuvantu "Script~d" (in greaca: S!3:phe) la singular sau la plural. Nu e doar faptul ca astrii cad pe pamant.. 12. 128 este jnscris pentru via~a in Ierusalim" (Is 4. 20. in sfarsit. ca ~i evenimentele istoric~ (Dn io.. epidemie. . mai putin. 5). Cand se vorbe~te-despre textele traditiei iudaice predestinate sa devina Vechiul ~estame~t pentru cre~tini.. Aceasta imagine' este folositaIiteral doar intr-un psalm.A1tfel. regii ~i puternicii acestei lumi sunt decazuti din titlurile lor ~i obligap la un exil vrednic de mila. ' .

. 11-14). din faptul ca pacatul lor vine dintr-un fel de fatalitate simbolizata de absenta lor din cartea vietii. Dumnezeu ii va adauga pedepsele care sunt descrise in cartea aceasta. Intr-un mod aproape identic.A~ mai avea inca multe lucruri sa va spun" (? In 12) sau . ea confirma bunavolntadivina. inscrisa intr-o singura carte a vietii. face Iista alesilor ca proba de necombatut a inocentei lor. 8. Toate aceste texte au in comun purtarea marcii unui editor final. Abia apoi se trece la condamnarea definitiva a / necredinciosilor.. oferite cititorului prin intermedicl carpi. . C~~Jn cauza se p. asistam dmrItm la 0 scena de judecata de apoi in care apar mai multe carp.. ultima pagina a Apocalipsei revine asupra con . 1~. Judecarea indivizilor este facuta potrivit continutului carpIor. 27). adeptii idolatriei pagane"par Irecuperabili. purtate in carte a fiecaruia. in jurul secolelor I. in perspectiva Apocalipsd lui loan. a fost aruncat in iezerul de foc" (v. Din ace1 moment idolatria societatii pagane trebuie sa fie apreciata la masura scandalului constituit de respingerea lui lsus si executarea lui pe cruce: "Se vor irichina Fiarei. pentru altii. utului cam: " eu marturisesc oricui asculta cuvintele . la nivelula doua concluzii: "Isus a facut multe alte semne in prezenta discipolilor sill. ~i daca cineva scoate ceva din cuvintele proorociei acestei Qrti. autorul celei de-a doua"~1de-a treia epistole a lui loan concluzioneaza prin formule asemanatoare: . 12). vestita in scrisoarea catre Biserica din Sardes. printre care ~i cartea vietii. nu poate sa fie decat "cartea vie1_iiMieluhii sacrificat" (13. imaginea traditionala se gase~te innoita prin luarea in considerare a misterului pascal al lui Isus. Astfel de consideratii presupun 0 datare destul de tarzie. ea nu face decat sa sanctioneze caracterul incurabil al unei necredinte structurale. 21.122. ca avocat. Sunt astfel asociate doua proceduri: pe de 0 parte. nu-i . . Pr.avertismente adresate de-a lungul intregii carp. In orice caz.> In acelasi fel.un~i .-~ asemenea con~tiind "literara" pare caracteristica a ceea ce am putea nu~ala ioani~in sens larg incluzand ~i Ap 0 calipsa. ei .rezinta deci ca niste registr n care sunt consemnate actiunile fiecaruia din timpul vietii sale pe pamant. "Cat despre eel care nu a fost gasit inscris in carte a vietii. II. pe de alta parte. adica potrivit faptelo caruia (v. daca le-am scrie pe toate.Jocuitorii pamantului al carui nume nu apare inscris in cartea vietii de la facerea lumii" (17.pamantului ale caror nume nu apar inscrise in cartea vietii A ' I . 8). una cate una.A~ avea inca multe lucruri sa-p scriu"£ IE ~.. cu cuvinte asociind simbolismul vesmantului alb cu referinta la cartea vietii: "Biruitorul va fi invelit in vesminte albe. examinarea faptelor personale.voi sterge numele din cartea vietii ~i voi raspunde de numele sau in prezenta lui Dumnezeu si a ingerilor" ~ Imaginea [udiciara subinteleasa sugereaza contextul unci ultime 130 I I I ! I judecati in care Cristos. top locuitorii . prinsi in nimicirea Mortii ~i a lui Hades: . Imaginea despre ~ pare deci arnbigua: pentru unii. Tntr-un scenariu mai dezvoltat (29.. Cristos din Apocalipsa promite Bisericii din Sardes partea ei de bucurie vesnica.ofetiei acestei carti: daca cineva mai adauga ceva. Daca exista 0 carte a vietii.. . La fel. opere literare. . . care ziu sunt scrise in cartea acesta"(In 20. referirea la un fel de predestinate. cred ca n-ar incapea in lume cartile scrise astfel" (I~.Singurul text din Noul Testament care face la fel e chiar ~e. I 131 . care sunt descrise in cartea aceasta" (Ap ~ 22. . Dumnezeu ii va taia partea din pomul vietii ~i din cetatea sHnd . 3J) si: "Mai sunt inca multe alte lucruri pe care le-a racut Isus. care rezista la numeroasele amenintari ~i . Dimpotriva. dorind sa confere acestor scrieri c~t~tea .

Inca o. ca pe singurul care ar~ a~iftatea de a . mer pe pamant.. unu1 dintre Barranii curjii ceresri. '\ imbolismul cartii pecetlwte evme clar: nu este voradoar. pecetile. Insa acesta nu e ~i cazul . ~i 12-1~. 8)..(Mielulw) constitute un element din scenele de judecata. In acelasi mod..d__spg? perfc:g)~chisas~ interzisa lecturii.. are forma de sui ~i este scrisa pe ambele fete: aceleasi precizari apar si ill cartea lui Ezechiel (Ez 2. _i1. ruci din cer. . marcand de 0 parte ~i de alta caracterul de necornbatut al verdictului. Un pasaJ di ISala 29. 9) ~i se regasesc la c~rtea ingerata _ de profet: continutul m'C'este altceva decat mes~jul sev~r aCIresat df: Dumnezeu poporului sau nesupus. pentrud tu ai fost injunghiat ~i ai dobandir (literal Cantarea a 132 133 .9. ea nu joaca in sine nici un rol in desfasurarea generals a intrigii. traditla ro etlca ~i ~pocalipsa l~eic~. =Dimpotriva. Cl doar datorita misterului=.-'-'~-~...!nid Tanseaza aceasta provo care in fata universului: "Cine este deci vrednic sa desclu~a ca~tea·~!sa rupa pece. . carte~ lui Daniel face 1 Ie atura intte..imn solemn spre slava Mielului irrvin ator v. Mielu1 i?ju~ hiat intra in sc2!i ins):1sitilelui ~~apte coarne§i a te ochi) vorbesc despr autontatea... nu are el oare as-ttercere~pte duhun ' D_um~ezeu (~? Elinainteaza ~i ia cartea (v. hranire dinpracticile liturgIce ale primei Biserici. nici sub pamant. 11celebreaza pe Cristos ca pesingurul interpret valabil al drtli pecetlillte.data. 8CIC:~rit~ subpa'mintes~ Intregu1 uruvers trebuie sa se martunseasd incapa il de a inre1ege ceva din aceasta rnisterioasa carte divina. . noul erusa m a fi definiti:. aceste doua budti . 5) incepe scenariul specific apocaliptic si declanseaza vuietUl catastrofelor.. ~mulmstrwt e la fel de dezarmat ca un analfabet. earn pecetluite nu ajuta la nimic sa stii sa citesti. unei . . Daca aceasta carte a Vletll . inceputul lumii" (13. Cartea n capitolul 5 rezinta mai multe trasaturi care ii sunt ci Ice. Se intelege d vazatoru1 este afectat si incepe sa p1anga de suparare (v. 8 ..J s_a~l despre mniscienta lucrurilor divine. potrivit unor serii succesive ~catuite fiecare din ~apte elemente.I Mielului injun hiat. ale carei dorinte ~l decrete probabil ca le convne. P y. Leul din semintia lui Iuda si fiu al lui David.itului CQn__2 4. cartea e d~apte oQ__pece~ui:a.~e?'.elului e desfasoara in doua valuri succesive (v. 22:: I?~r constatarea este clara: "Nlmeru nu putea. pascal: "Tu esti demn de lua cartea ~l de a-i deschid.desc~de cartea cu ~a te peceti ~. profetul Daniel primeste porunca sa pecetluiasca 0 carte al carei continut va trebui sa ramana ascuns pana la vrernea sfir. 11-~a ~ce~te~ imagini 0 explicatie foarte clara: in prezenta. mai intii laimposibilitatea abso1uta de a deschide cartea cu ~apte pecep. . . se afla in mana dreapta a Celui care ~: este deci str~ns !egata d~ voint~ divina." 1- L " Insisrenta capitolului 5 din Apocalipsa conduce. (v. rara indoiala Intarit de experienra lui. In sfarsit.curata~e ce~ desfranati ~i e-idolatri: arhitectura sa grandioasa nU-Iva mal adaposti 'decat "pe cei care se gasesc inscrisi in cartea vietii Mielului" ~ _ . ai intii. ara indoiala.ultimei carp' avute in vedere: cea a vcarei deschid ere (cap. ~ apoi la identitatea particulara a 'singurei ~t~c:ipabile-sa opereze ac~ta deschidere (v.~q_ffi1 cu tr~l ruvelun:. 5-1Ch Intr-un prim moment un inger c':!_ voce pute.. Mal mult._ Din fericire. . ?) in timp ce c?rurile adunate a celor patru fiin~e :. rronuslUney este imediat urrnata d efectu i. vine sa il lini~teasca pe profetul nostru ~i il desernneaza pe Mesia invingator..'. nu printr-o §tiinta superioad. I .. exact. sa deschida cartea ~i sa-i priveasd conpnutul" S~ regase?te aici imaginea clasic~ei . despre donntele 1m umnezeu. ci d~a verurea timpurilor din urm~A .i de ceTor douazeci ~i patru de batrini intoneaza un .'-"---~-.. ..

M· " . Intr-un gest de abandonare pe masura iubirii infinite a lui Dumnezeu . ~n orice ca~. rani fac punctul de . incluzand la fel de bine ~rofepi )iiPsalmii!ye~j L~ 44)? As~el: ~m_a-:ea aiel una dintre bazele pO. ca omul care crede in El sa nu piara. acompaniata de nenumaratele voci de ingeri. uas~re~le lui Israel. fara distinctii etnice sau cultura1~. 9-11) ~i evocarea _ynl:l:i_f!1are ..e t suspensie al acestei liturghii cere~ti de neuitat (v. ci sa aiba viati vesnica" (In 3..§). _s~u." pe scurt Tora lui.. ill olse. si dad cineva va scoate di~ ~uvIntele ac~s:~i pr~fetii. imputerniciti sa oficieze cultul spiritual prin sfintirea vietilor lor.:cartea 1 . ~i aceasta prin jertfa lui Cristos la momentul crucii. Pasajul eel mai evocator . Din acest moment. ~1 una §1 cealalra considerate dre t vect .dublu ~ati de slujba pro fetid §i fara de Imaglnea cartu. despre materializarea proiectului divin in caredoar misterul pascal al lui Isus permite descifrarea intentiei profunde si a modului de actiune. tu ai fa~ut. l~la persecuju (6.>--:. Cea de-a doua cantare. aceast~samblul Scripturilor vechi testamenta~ cele pe~~e rextele Vechiului Testament Ie numesc adesea ~artea LeaH". n-am putea oare sa vedem in 134 !. Aceasta cantare admirabila face din misterul pascal aMTIiTsusCristos pen1nd cheia de lectura a cartii (dar a carei carti?) si izvorul mantuirii universale. descrise in aceasta carte" (22. Du~ezeu li va adauga p~deps~le descrise In aceasra carte. obiect al tuturor laudelor ~. Fara indoiala. ~n ei Imparatia Du ez-euh:il ostfu ~l la fel ~l pe preo\1.1. 1. dar .pec~ iraditia biblica cu privire la ceie dO.Israel in sens larg.. la fel ca in d cazulprofetilor. . Dupa aparitia celoryatru eai (6. Se afirrna astfel 0 loialitate puternica fara de traditia lui Israel. Adica: a aduna intteaga umanitate intr-un regat in care toti vor fi preoti. ificultate..cin:va ceva la ele.J 135 .§1.cu diverse filnctii. Dumnezeu li va seoate partea lui din pomul v1etu ~1 din cetatea sfanrn.18-19)_ 1- ( '7 --=====::::~ NOUL POP OR AL LUI DUMNEZEU Di~colo de interesul sau pentru subiectul insusi al cartii Apo~calipsa res. eontribuie in situarea acestei opere Ulmltoare in contlnuiiatea Scrierilor biblice. De altfe sltuarea A ocali se· pe ultlmulloe in Blblia crestina. neasteptand decat venirea lui penttu a-si gasi interpretarea corecta. potrivit. revine asupra demnitatii Mielului injunghiat. 13 marturisesc la randullor regalitatea cornuna ill umnezeu ~l }". /limbi. Ne gandim la cuvantul lui Isus din evanghelia lui loan: "Dumnezeu a iubit aut de mult lumea incat pe Fiul lui unul nascut l-a dat.14l: Daca ceremoruaI@ ceresc vorbeste in mod spontan irnazinatiei in schimb identificarea carli -prezinrn 0 oarecare ·0"')' .aMielului (~ In sfarsit. mai incii este yorba.T cumparat) p~ Du nezeu prin sangele tau pe oamenii de ?r~::&. Insa aceasta dorinta a lui Dumnezeu. pare a fi continuta intr-o carte anterioara lui Cristos. in timp ce toate creaturile din univers (de data asta impartit in pattu deoarece la cele ttei etaje obisnuite -a adaugat marea: . insi~tenfa Apoealipsei asupra drtH sub dlfetlt~ ~e .in epoca Parjoplor Bjserieil' §l__ QttlV1~arela doar luar~i~nsiderare P a misterului pa~~ allUl Is~s ofera accesul Ia sensul pro fund §i adevarat al scrierilor vechl testamentare.~ti. in ~ta§~en~ ~~u .!nsep~rabili de revelatia divina. . aminul celor pattu fiinte ~i prosternarea eet6r"douazeci si pattu d ba. apare In ~adid in faza finala a proeesului de tupere ~ ~elor sapte pee.ii asigura functia de a inchide an:am~lul car~ ~u Vechiul )IiNoul Testame~t reunite: "Eu martu~sesc oricui asculta cuvintele profetiei acestei carti: de va mal adauga . ~. ~l ei vor n dornni pe pamant" (~ 9-10). revelata ~i inrrupaUt de Pastele lui Cristos..sibileale ~' ~~rme~e~tlCl~bl?lice desfa~llrate .figurii unui regat sacerdotal. neam) saur3 ~i.

14). In al doilea rand. intr-o fericire care anticipeaza Noul Ierusalim.\ 0 numere. Daca_gtupurile sunt usor de identificat ~i pot s~mnifica. sub conducerea Mielului pastor (v. 1-82. adica plenitudinea numarolui --J . celalalt. ft c_onstituie cea mai sigura ptoteqie impotriva nenorocirilor_ anuntate. S~na se deroleaza in doi timEJ. patru d~ Batrani It. Din acel moment.).. perfect irltOial1tatea sa.. spalata in sangele Mielulw (v. ci ITdeserrmeaza in mod explicit pe Cristos. Nu numai ca ei provin din toate triburile lui Israel.~. al oilea Legamant nascut din Pasrele lui Cristos ~i imbogatit cu marturia marfirilor. inscaunata in prezenta tronului ~i a Mielului ~i. cutremur care ii zguduie pe puternicii pfunantului (6.mod intim in viata divina: "ei suntin prezenp. Este oare yorba despre un raport. 16-17. referinra religioasa nu se mai adreseaza doar lui Dumnezeu. popoarele ~i --limbile'... firul povestirii se rope ~i lasa locul unui tablou lUrIDnoSc~ mantuirea alesilor.. dar.3l. in detrimentul ~dentit~Jii cre~tine baz~ pe credin~a in~terur pascal_al}ui Isus. perspectiva nu mai e cea a unui colectiv . in cele doua scrisori catre cele ~apte Biserici. mai degraba. Comparata cu primul grup aceasta multime infinita prezinta 2 t A. 136 137 . fara limita. la adapost de orice nevoie._ Progresia verbului "a auzi ~l a verbului "a vedea ar putea sa sugereze / .l. in schimb se pune intrebarea articularii intre cele doua par¢ ale acestui dip tic.. in aceasta calitate. 3..9.-~.·. aparea 0 iritare vie provocata de "cei ~ care se pretind evrei fara a fi ~i sunt. rasele. in timp ce "vede" desfasurarea multimii imense (v.in . poporul vechiului Legamant es. ci ~i de a Mielului in persoana inconjurat de alaiul ceresc (v:. de succesiune. sarbatorita de cercul corurilor ceresti reunind in aceeasi laud a.atribuind fiecaruia 0 suma de ~ouasprezece mil de ~ Ansamblul constituie un colectiv de douasprezece on douasprezece mil de suflete. pe cele patru fiinte ~i pe cei ~ouaze~!. se face dar aluzie la co_pte:ktul persecutillQr prezentare ca "marea incercare" ~.:in primul ~ rand adunarea "celor 0 sura patruzeci si patro de mil insernnati cu pecete. prin opera lui Cristos.'(7. unul rimul Legamag._i.sa universala? Unii autori subliniaza faptul ca vizionarul "in~elege" numele celor clouasprezece neamuri si Ie numara perfect membrii(v. in 'urol ideii de alegere (rnarca a pecetii).< :J diferente semnificative: semnul distinctiv nu rnai este marca p:cetli pu~tate _r:efrunte.apoi navala unei "mari rnultimi pe care nimeni nu puteas:. in termenii imaginati. cel al deschiderii spre universalitate a popoarelor? Sau ar trebui sa se vada aici. deci imposibil de numarat (v. 13-17).uri. ei se bucura de to ate avantajele unei vietuiri impacate. prezentat in ultimele capitole ale cartii. 9~ Ins a poate ca era yorba doar despre (_grupuri iud~~~ti~yin~te_.~ c~ _!:mcura de plenitudinea mantuirii: . In sfarsit.ouasprezece" in mod tradiponal asociat cu ideea de opor.-2=12) . iesiti din to ate neamurile fiilor lui Israel" (7. in figura Mielului. Acesta r este cu atat mai surprinzator cu cat. ci a unei mulpmi imense. potrivit categoriilor vechiului Legamant. dar desfasuratorul numara cu grija cele douasprezece stiP. _f"'aci_ frontiera. 15)... realizat in extensiunea .'pecete~ ~egerii. 41 ~! JV. ingerii. Mai mult. de a m_aimu~ariobiceiurile iudaice./ Dumnezeu. anuntat sub forma unei infap~ari etnice ~i nation ale.7Jl _ . 0 sinagoga _a~tana" ~2. imaginand poporul lui Dumnezeu sub infatisarea lui definitiva ca fiind alcatuita din doua momente distincte: eel al alegerii unui anumit popor limitat. 0 ilustrare a ideii de implinire: un popor unic allui Dumnezeu. In schimb. din toate neamurile. pusa in fruntea fiecaruia. cei scapaji teferi sunt primiji . tronului lAW Dumnezeu ~i slujesc zi si noapte in templul sau" (v. 12-17). ci haina alba a martirilor. 9-1 Primu gru de ale i ste dar desemnat prin apartenenta ~ ur e raica. marcate de intrarea in scena nu numai a ingerilor. In orice caz. J"Nu exista deci ruci 0 evalorizare a imaginii poporului lui .

. Citirea Apocalipsei n~ .. Acesranu vrea sa spuna ca orice lectura ar :fi Iegitima: artefe imagiriii au. ~ Scriptura. mai mult.. devenirea i§!qdca a umanitapi se lasa descifracl intr-o suita de tablouri simbolice al carer sens p~re aproape inepuizabil. adevarul l~ 15'Urilliezeu se ofera spre ~lare pe scena cereasca.' progresul (sau irnplinirea) unei revelatii mai i~tai ~ostite. profetul devine . legile genulw ttebuie mai intai cautate in Biblie. se suprapun. ' De la cuodnt la imagine Trasttura cea mai remarcabila a apocalipselor pne de dezvoltarea elementului vizual. inaintevazator.maglliea£ac un tot. ca un fel de banda desenata.. Dar conjunctia celor doua imagini i~i pastreaza toata forta de evocare: penttu a fi nelimitata in frontierele sale.. Tentatia mare este sa se satisfaca cu chei gata facute.suvantul se face im~gine. un album de istorie in care textul si ).. invatatura relativa h. Interpreti cere~?. scenariul de ansamblu spune rnai mult decat fiecare plan luat izolat.. in ~ocullmaginilor care e ingramades ~. Ca intr-un [11m. Este ~ev01e de abilitateainteleptului: este vorba nu mal pupn decat de a descoperi apli~api1e posibile ale mesaj~ui ce"resc. Cititorul intelectual poate sa se m~seasca dezone~tat in fata unui mister aut de mare.se J?o. e _ inilor. In acest sens.~ de gramatica lor. Du~nezeul lui Moise ~i al pattiarhilor este in primul rand un Dumnezeu c~re 1i vo~be~te po~oru1~ sau ~i se face cunoscut oamenilor pnn e:ficaCltateacuvantulw sau tradus imediat in fapte. in orice caz. apoi manifestate in insasi persoana lui Cristos ~1 m dezvoltarea Bisericii lui..la d:e~t vor?u:~ "ingeri" sau mesageri i~i dau concursul . artistii care si-au insusit Apocalipsa pot sa fie recunoscuti drept interpreti autentici. situata sub conducerea Mielului Mesia ~i Pastor (v. . 17).._ ( / ) :n »> 138 139 .. de la Tapiseria din Angers sau rniniaturile manuscriselor medievale. recunoscut in mod ttaditional in calitatea de canal privilegiat al revelatiei biblice. Bira a pretinde insa a rezolva toate eni?e1e ::on~ute tablo_u. izvor de viata ~i singurul capabil sa salveze lumea. deoarece ei pun la vedere textul.. in timp ce caracterul onidc al tabloului interzice a-i :fixa datele sub forma de concepte univoce .. Biserica popoarelor poate fi inteleasa ca 0 imagine desavaqitii a poporului lui Dumnezeu. )' .. in conttapunct cu cuvantul.ate face dec~ " mi~care. Astfel.mamtev_azatorulw~l. Fara a renunta cat de putin la slujba profetica. multimea alesilor nu prezinta mai putin coerenta unui popor atat de bine structurat decat cele douasprezece neamuri ale lui Israel."". . Cu apocalipsek. vede in aceasta un germene al unei asernanari infinit mai extinse.il ajuta sa pattunda aceasta padure de slmb~lun . Apocali_Qsaseprezinta la inceout ca p carte care se rasfoie~te. adica transmiterea unui Cuvant divin. un lucru pare clar: aurorul Apocalipsei nu exclude de la mantuire imaginea istorica a celor douasprezece triburi ale lui Israel. In cazul Apocalipsei lui loan. rnai ales cand trateaza acest subiect in mod continuu.

in acelasi timp cu 0 presiune ideologica foarte puternica asupra constiintelor prin intermediul unei . 6. Contextul general este un climat de suspiciune. prezentul ~i viitorulJntr-o viziune care imbratJ.~eaza in aceeasi privire realitatile ceresti ~i consecintele lor terestre. 2. fie de inspiratie pagana apropiata de ceea ce vor fi marile miscari gnostice din secolul al II-lea si al III-lea (2. 9). ci constituie in modul eel mai probabil 0 cheie de lectura a irrtregului .Capitolul9 ZIUA DOMNULUI Nu numai Apocalipsa aduna trecutul.20-24). 9. exersand 0 putere absoluta asupra ansamblului lumii mediteraneene. cu care profetul exilat intretine 0 corespondenta sustinuta (1. dar nu-si declara propria inradacinare intr-un loc ~i intr-un timp precis. autorul adauga 0 datare care nu e doar anecdotica. Figurile Balaurului ~i ale celor doua Fiare asociate puterii sale simbolizeaza excesul unui totalitarism caruia autorul· Apocalipsei indrazneste sa-i denunte fragilitatea ~i sa-i prezica un sfarsit apropiat. 9)1 la mica distanta de 0 retea de cele ~apte Biseria. LOCUL ~I TIMPUL APOCALIPSEI Cu 0 situare geografica astfel determinata. contextul este eel al unui Imperiu dominator. ba clTIarde persecutie asupra grupului crestin (1. 11). 13).religii oficiale omniprezente. expus la deviatii interne. fie de tip iudeo-crestin conservator (2. Localizarea geografica este clar enuntata: _0sula Patmos (1.din Asia Mica. ~.14-15. Mai ales. 3. 9.

intreaga desfa§urare a eartii S_t. Astfel. Acest pahar este nou1 Legamant.sub forma de ~apte stele situate _in mana lui.aspectul ~apte sfe~riice de-aur. in directa continuitate a gesturilor ~i cuvintelor ultimei cine: "Acesta este trupul meu pentru voi. am fost mort. "este. 11) atesta practica cornuriitara a cinei Domnului" in amintirea mortii si invierii lui Isus ~i '" ." 1 Co 11.r ca fiecare "a opta zi de Pa~ti" reinnoieste experient~ invierii ~~erucilor adunati posibilitatea de a trill iritalnirea cu Inviatul. De fapt. Tatal Iui . Dar. 13 ~ este in prim~ ra~d p. in greaca Pantoerator (v. / 67). 24-26). 4-8L " . prezent in mod real printre ai sal (In 20. in timp ce urrnarea frazei atesta moartea reala a lui Cristos si proslavirea sa in viata divina. vcstiti despre moartea Domnului pana cand va ve . La fel.mitatea adunata traieste intalnirea cu eel Inviat.. faceti acest 1ucru in amintirea mea . eu sunt cel dintai ~i eel din urma. ' care este ~i cea a creatiei ~i cea in care "lsus Cristos. caruia II sunt asociate cele_ te lsenc destinatare ale cartii. chiar si cei care l-au irnpuris va si pe el vor plange toate rasele pamantului" . vedea englezescul Sundai). p:: 6). ele participa la slava~_ I_Eviatului. la fel ca ~i suveranitatea sa asupra puterilor mortii.a cQn_£nuta in misJ_erulpascal al lui ISlIs Si chiar in Ziua' Domnului com.altfel spus in contextul duminicii cre~tine.entru faptul de a tl fost urcat pe cruce.__"Chiar Bisericile concrete constrtuie IocUl unde se manifesta regalitatea lui Cristos biruitorul mortii: "Nu te teme. la mijlocul secolului al II-lea. inca din anii 50. lsus este "martorul (martirul) credincios". eu am cheile mortii §i ale lui Hades" (1.. ~i iata ca sunt viu pentru veacuri ~i veacuri. cat ~i a viziunii inaugurale din Patmos (1. 1O~O) revine asupra regalita ii lui Cristos inviat. -Viziunea din Patmos (1. sfantul ustin sernnaleaza ca aceasta cina de amintire se tine exact "in ziua soarelui" (a se .e de ~p pentru Durnnezeu. "alfa ~i omega". fkand astfel din prezicere ultimul cuvant al povescirii Patirnirii (In 19. vizrunea initials situata in Patmos se deruleaza "in ziua Domnului" . Acestaeste continutul atat al destinatiei cartii (1. a fost ~i va veni". oricat de rnari ar fi puterea imperiilor §i folosirea armelor reunite ale vio.lentei §i ale ispitei fap de comunitatile crejtifi/ A « 143 .!n timp ce realitatea -lor ~ ana se arata in prezenp Iui sub./ operei. 10-20). eel viu.. Din acel moment se impune cr~ntaPascala. Prezenta lui Cristos este rnediata prin misterul pascal cu dubla sa culme a mortii si a invierii.14 . adica convingerea ca fortele dului nu vor putea sa aiba ultimul cuvant in istorie. De fiecare data cand mancati aceasta paine ~i beti din acest pahar. In fapt. la fel regalitatea lui lsus va sfarsi prin a se impune lumii. prima Epistola a lui Pavel d'tre Corinteni (cap. care "ne iube~te~i ne-a sters pacatele prin sangele sau" ~ din acele moment "a fa:ut ~!. 26-28). evanghelistui-clteaz'1 acelasi text din Zaharia 12. '.. faceti aceasta ir: amintirea mea . Dar evanghelia dupa loan ne-a invatat t~cm-.constituie un 142 ecoul al Patimirii potrivit Sfantului loan. De fapt. la drept vorbind Suveranul universal.n noi 0 impadp. 10. 37). 8). Reluarea din Zaharia 12."Orice ochi 11 vedea. Deci doar in acest context pascal al mortii si al invierii se afirrna deplina divinitate a lui Isus. Mantuitorul nostru va inviadin morti" (Prima Apologetica. Daca el insusi participa la puterea divina (doxologie 1~ pana la punctul de a fi identificat cu misteriosul persona) ceresc din Daniel 7.. Precum Cristos irrviat a invins deja moartea. 17-18). _gase~te dej. adica in prima zi a saptan:anii. Atentionarea initiala: "Nu te teme!" trimite la telatarile aparitiilor pascale in evanghelii. 10 dupa episodul cu lovitura -de sulita.

"VINO, DOAMNE ISUSE!"

1_

/
I

Prezenta de la inceputul carpi, referinta 1a Ziua Domnului constituie chiar ultimul cuvant al Apocalipsei. Expresia Amin vino Doamne Isuse!" (22, 2J)) aminteste " " ~ .. contextul liturgic al cinei cre~tine, sarba~~~1te l~ amInt!re~ rillsteru~ui pascal si in a~teptarea reveru~l1 ~lo:lO~se a lu: Isus: ,/f oi proclamati moartea Dornnului, ~ar:a c~nd ~ sa vina" (1 Co 11, 26). Mai mult, aceeasi prIma ep1s~0la sve terrnina cu expresia Maranatha (1 Co 16, 22). Astfel izolata, formula ramane enigmatica: desigur,origi~ea ei arameana pare atrimite la expresiile cele ~~i ir;ceP:rt val~ cornunitatii crestine, Mai mult, nu exista met 0 indoiala ca ea evoca' venirea (verbul atha) Domnului (substanti~ Mara)~ posibile difeiite decupaje: fie Ma~an-aiha (i'5O'ffinulnostru a venit); fie Mara-natha (Domnul VIne sau va veni); fie inca Marana-tha (Domnul no.stru, v~o!). Ultima traducere pare mai credibila: ea se inscrie dar In co~textul cinei de amintire;' in timpul careia se aminteste misterul pascal allu~ Isus, realizat nu numai 0 daAta pentr~td~aur;a in evenimentele crucil, ci in a~teptarea lmpliruru depline In ceasul intoarcerii lui Isus.
1

?:

Apocalipsd fi liturghie
Dintre toate cartile Noului Testament, Apocalipsa este cea care acorda cel ~ai intins loc liturghiei. Dar este vorba d~~pre, liturghia cereasca, i~agina~, de :It el, plecand de la amintirea actelor· cu fiilui pract!cate In templul de la Ierusalim. Va fi deci zadarnic sa se caute aici informatii despre cultul Bisericii vechi, mai .ales.~n.~omunita?le Asiei Mici, destinatare ale celor ~apte scnson initiale.
.

In schirrib, este foarte probabil ca evocarile liturgruei ceresti, oricat de imaginare ar fi, sa fi exersar 0 influenra reala asupra cultului cresrin, mai ales asupra riturilor Bisericii ~ De aceea, anumite obiceiuri din vedilliI l'emplu au putur sa se regaseasca in oficierile crestine, nu prin influenra direcra, ci prin intermediul tablourilor cultul~eresc prezente pe tot parcursul Apocalipsei. Acest Iucru este cu atat mai pupn uimitor cu cat traditiile crestine, de exemplu \?!EOdoxia bizantinDinsista. asupra dimensitinii· "cere~ti" a cultului crestin: n~ este oare JitlJrgrua in primul rind - e~_perienta "cerului pe pamant"? Din acel moment este cu ~ totullogic cazliturgrua Bisericil paminte§ti in spira din ceea ~e se .crede a se Acunoa§te - aaica a se lrnagina _ despre liturgruacereasca. In acesr domeniu, Apocalipsa constituie 0 sursa de inspiraiie extrem de bogata. DincoIO de putinele ~formapi despre modul de a se ruga sau de a-I celebra pe eel Irrviar, in comunitaule asiatice de la sfar§~tul sec~lului I, Apocaligsa afirma fundamentul cultului crestin: conslderarea dUmlrucllorept "ziua Domnului", adica ~().cul rivil~_a~ al intilniril cu cel Inv1at 11 cEeie deTectura a R Intregului existenjei, atat pe_rsonale cat ~i comunitare uruversale. La acest nivel, carteaApocalipsei constituie 0 etapa esentiala 'intre primele experiente ale cinei cre§tine pentru amintire (1 Co 1D §i evocare@iistiei du~~ din Prima Apologetzca a sfktului Iustin (par. 67), redactataIa Roma in anil150 d.C. ~ ___

sf

-;i

Mai mult, traducerea "Domnul nostru, villo'~prime~te 0 evidenra confirmare a faptului ca ultimele cuvinte ale Apocalipsei reiau chiar aclamatia Iirurzica ,Amin , vino , , 0"" Doamne Isuse!" (22, 16). Descrusa cu mentionarea zilei , " Domnului" (1~, Apocalipsa se incrude cu invocarea caracteristica aceIebrarii crestine, prima zi din sapcimana.
145

144

I..
Adunati pentru masa de amintire Q Co· 1~ credinciosii proclama aici credinta lor in Cristos Tnviat ~l >ii recunos~ prezenta in painea £ranta ~i vinul impartasit, De aceea, i~l declara nerabdarea sa vada aceasta prezenta, nu numai recunoscuta .de toti, dar ~i concretizata prin venirea noii lumi, "Imparapa lui Dumnezeu" promisa ~i asteptata, Cetatea noua unde nu maTeste "nlci rru;-arte,nici doliu, nici strigat, nici chin" (2,1: 4~~gamantu1 implicit in intalnirea iubirii lui Cristos ~i ~ Blsencii, potrivit imaginii Nuntii Mie1ului: "lam casa lui Dumnezeu printte oameni; va locui la ei; ei vor fi poporullui ~i el, Dumnezeu cu ei, va fi Dumnezeullor" (21,3).
.

"DA, VIN CURAND ..."
Precedand acel maranatha al comunitatii adunate in ziua , Domnului, promisiunea lui Isus - "da, vin curand" (22, 20) des chide Apocalipsa cu perspectiva unei veniri apropiate, ba chiar imecliate. Acolo inca, interpretarea acestui viit~r depinde de contextu1 declarat la iriceputul cartii; @rarea ~erii, cadrul cinE de .~tire, practicam duminica. Nu ee eci

' . /

u:

I

vor.ba, de la inceput, de 0 p.r. .ed1c. inscrisa in tim pul ist?ri.C.Sa _ t1e. .. nu Ie fie cu su.ta.~ar~hicit.o~<;>r si altor_~a~~at1 d: _:! in~rpretare_ literala .~.i\E..0caJipse~,n~r: s-a~us '.' a _ ~ dificultatile istorice~orcti..3?~~ de p~_azLJ:e: marne. In schimb, prezenta "reala" a celui Inviat, simtita in ce1ebrarea "zilei Domnului", constituie acel "deja acolo" al unei miscari istorice, pe care nimic nu va putea sa 0 impiedice sa se afirme incetul cu incetul dupa placul hazardului istoriei. Din insusi faptul invierii lui lsus ~i din prezenta lui printte ai sal, lumea noua a inceput deja ~i dad inca nu e desavar~icl - mal e mult pana atunci j- ea este deja in miscare. Marile imperii ~ialiatii lor ideologici ar face bine sa. se gfuldeasd la acest lUCID:oricare Ie-::arfi necuprinsul pr;zent, zilele lor sunt depe ac~m numarate ...
146

~----

-._---

-

Promisiunea lui Isus -"Da, voi veni curand" ~es II atat mal solemna cu cat ea vine in temenii unut e de epilog, craresunt reUnite mal multe teme majore prezen~ dea _un Apocalipsei. Mal ind.i Isus este prezentat ca §.ubies.;.tul cuvantului inttegului cartii: "Eu, lsus, mi-am trimis ingerul ca sa va marturiseasea voua, cu privire la Biserici" (22, 16)~ Mentiunea ingerului atesta, in acelasitimp, autoritatea t':!xtulw ~i distanta de pastrat intre ex~aginam ~i s!J.1:-sa mesajului. Evocarea Bisericilor conffrma caracterul. edezial al Apocalipsei: nu este yorba despre 0 carte destinata publicului larg (cum este cazul adesea, in contextu1 efectelor vestii considerate spectaculare), ci de 0 reflexie cre~tioa asupra sensului istoriei, la lumina creclintei~pascale in Isus mort ~l inviat; :Apoi· Isus prime~te doua calificari care inseamna a afirma functia sa de M.esia, altfel spus contirlutu1 numelui de "Cristos" care i-a fost , dat chiar de la inceputul c2.rtii(1, 1): "Eu stint radaClll~ ~i fiullui David, steaua care sttaIuce~te=aiiTIineata" (W~,)62. In sfarsit, notiunea biblid Ae legam~ este sugeram e· un inceput de cliaJog nuptial intre Spirit ~i Mirea~ pe de 0 parte, ruaturat1 p~ala a Dll maio.~ce decat un ~t,pe de alta parte" auclitoriu, f adica creclincios~ag:irulnd uneia dintte Bisericile viz__.ate..ln discurs: "Spiritul ~i Mireasa spun: Vino ~i eel care aude sa spuna: Vino!" (~ . Perspectiva ~antu1ui deschisa astfel conduce spre 0 largire a ceea ce noi numim astazi "pactu1 comUniearii". Initial destinata credinciosilor, membrii a1 celor ~apte Biserici, Apocalipsa l~i large~te publicul spre cei insetati ~i spre fiintele dorintei, identificati.in mod curios cu primii sai ascultatori: "Cel insetat sa vina ~i eel care doreste sa primeasca in dar apa vietii" (22, 17),.." Din acel moment, constienr de riscurile inerente unei asemenea deschideri a auditoriului sau, autorul atentioneaza , asupra oricarei manipulari exersate la intalnirea cu cartea~ 18::, 19). Dar pentru a da din nou cuvantul celui Inviat, pe post d~or, investit cu autoritatea superioara in numele careia
A A

147

poate sa anunte apropiata lui venire: "Da, vin curand" (22, 20b.. Aminul comunitatii nu marcheaza doar consimti.rea~, Cl , , declara ~i 0 nerabdare - ,,Amin, vino, Doamne Isuse!" - care are valoare de angajament. in acelasi mod, Pavel facea din impartasirea euharistica legea unei vie? cornunitare cu adevarat frateasca (1 Co 11, 17-22.33-34). Astfel Apocalipsa este, in acelasi timp, centrata pe manifestarea lui Cristos in ziua Domnulul ~i indreptata spre realizarea lumii noi, la sfarsitul unui proces deja realizat in misterul Mielului injunghiat ~i invingator,

..-/'

AminI
De origine ebraica, cuvantul aceleiasi familii ca verbul care inseamna crede'" radicalul cuvantului exprima ideea de solidita~, permanenta, trainicie. in mod traditional, cuvantul figureaza pe ultimul loc al unui enunt: are valoare de "sanc~une" ~i marcheaza adeziunea adunarii la ceea ce tocmai a fost e~primat, maiales de ~ul insarQ_nat cu rugaciunea comuna. Acesta mai este inca sensul .aclama~eiAmin, omruprezenci in Iiturghia .~ cresnna. insa, cele patru evanghelii prezinta un cu totul alt sens al termenului. A~ezat in gura lui Isus, cuvant~troduce enuntul ca ~i cand cuvantul lui Isus nu ar a~tepta alta sanctiune decat propria sa autoritate, intr-un fel a priori ~i independent de receptare, pozitiva sau nu. Foarte frecventa in evanghelii, locutiunea "Amin,. va spur_( - cu dublarea cuvantul~ fiecare dintre ocurentele ioaneice ale expresiei -~ cuvantului lui Isus un statut propnu: tot ceea ce spune este, dintr-o data, plasat sub autoritatea lui Dumnezeu insusi si nu se poate, in aceasta ealitate, sa con tina vreo slabiciune. ,
148

o asemenea afirma?e a autorita " cuvantu1ui lui Isus i§i ~ ttl suverane recunoscuta calitatiJor Cristo10gice en~~;:!:~ :onfirmarea in ansamb1ul sapre episto1e ca.re 'B' t '. IA mc.eputul fiecareia din ce1e a B' .. lsenCl. n ultirn . isericii din Laodiceea (3 149 A a sensoare, adresata articol devine el~nsus/ o~a~~::ntulr.A~p:ece.-dat_ de "traducerea" in limba'ul - 1. ~ urmat Imeruat de adevarat". Ce1e doua dJ. . car ". "martor crec:lincios si ~a Jeetlve reran in d fi :-~ SUDlaCente radiCa1U1U1 b A mo del valorile ~ e rruc In timpu. "martor" (literal: marti.\ '. .. ce su5stantivul ----. c==- rJ reamlnte§te a~ care se exprima autoritatea 1,.i_ C . cuv~ntu1U1 pnn Apo calipsa 1<:1 respeet~ Jolt nstos eel V1U. yl arci ~. " " - -. :;J --a ffilSlunea prop' d A' co1 ectIel de scrieo' bibli E··· .-_ ne, e 1a sfar~itu1 .. - .. ceo ste verba hi coerenta ansamb1ului ~" e ar despre a asigura imainrii10raJ'-u-n 1 carpi, lntr-un fe1 de ~ a bse a punctu110r d e -- 'urutate.
A • A

"

-

j

1nitiam in Pa§tile lui I dUminicala, venirea unei lu~uS ~1 celebrata in euharistia accelerata de faorul .nOl este, intr-un anume fel ca 0 comurutate trai , D omnului ei, .IX Incepand . rue§telntens a§teptarea . Cnstos anunta Bisericil cu sectlunea cel or sapte scrisori v'. , or . P ergamu1ui ii declara: Hai· ea verurea 1U1 este aproape. curand §i ii voi bate cu"sabl~ poc~e§te-te: iar de nu, vin 1a tine a guru mele" (2 1(;6\ . e1 veste§te: Vin curand. . . ~. La F1ladelfia . " , tine ce ru de tea ....,...--.. ama ca rumeni sa nu la. cununa ta" (3, 11). 'Astfel fie ameninmri impotri" ,ca este vorba despre ' va unor element (p~rgamul) sau de incurajari fata de. perturbatoare (Filadelfia), venirea D ul'. e 0 comurutate exemplara ifi . ornn U1 va ave . ~un carea situatiei Bisericilor E A ~a. pnm efecr a timp istorie, un ~tot a ro iat' al a se :-a Impliru deci intr-un fi, astfel, gajul unei re;enfe . eve~entelor prezente. Va istoriei §i innoirea C .. .. ' acnve, ?nentate spre implinirea x eLa.ttlterestre rntr 1 .~ elib erare §i transformare . ~'.. -0 OgIea pascala de . a umarutatu· Iata ~ 1ucrunle" (21, 5). ' '" a ca mnores- toate
v
V' •

v

A

149

in aeest sens, ultima 'din eele ~apte serisori catre Biserici arata in mod admirabil loeul propriu al euharistiei, situata intr-un fel la articulatia dificultatilor timpului prezent eu prornisiunile despre venirea unei lumi noi. Comunitatea din Laodieeea vede reprosandu-i-se starea calduta, ill terrneni foarte severi: "Deoareee esti caldicel, nici eald, niei rece mesajulse adreseaza in mod formal ingerului Biserieii - am sa te var~ din gura mea" (~. Ea primeste atunei 0 serie de sfaturi imagistiee (sa eu~re aur, vesrninte albe, 0 alifie penttu oehi) urmate de 0 puternica ehemare la eonvertire (3, ~e aflam cIar aici intt-un timp istorie, eel mai apropiatde ~pa prezenta, Insa doua versete mai. incolo, rasuna promisiunea unei fericiri infinite, dincolo de istorie,intt-o eomuniune deplina eu viata divina: "Biruitorului ii voi da sa ~ada eu mine pe seaunul meu, preeum ~i eu am biruit ~i am sezut eu Tatal meu pe seaunul lui" (~ Intte aeeste doua evocari se insinueaza 0 scena emotionanci. Cristos in , persoana bate la u~a ~i se invita pentru 0 "cina" (termen tehnic pentru masa crestina) care seamana bine a fi cea a Bisericii deoarece, amintindu-si de eel Inviat, li recunoaste prezenta lamasa cornunitatii: "lata, eu stau la u~a ~i bat; dad cineva aude vocea mea ~i deschide u~a, voi intra la el ~i voi cina eu el :;;i eu mine" (3, 20). ___ el Astfel, euharistia par'ticlpa ill acelasi moment la timpul. istoric (dificultatile comunitatii locale ~i urgenta dialogului) ~i la timpul escatolo~e, adica la ceea ce este dincolo de istorie si menirea bisericii de a imparti regalitatea lui Cristos inviat, Ziua Domnului este deci penttu crestini punctul esential al credintei lor intr-o lume mai buna, transformata incepand cu invierea lui Isus ~i numita comuniunea cu viata divina, dincolo de vicisitudinile timpului prezent ~i prin zvacnirile unei istorii adesea tulburate, cateodata chiar extrem de ttagice. 150

. ~~scuta in contex~ T cele ~apte scrisori catre BlS~rI~l. ,.testa.acest lucru - ~i confruntara eu.opozitia unei a ~ocl:tap. Inco?Jl-:rataare in mod visceral pagfula, Apocalipsa ~dr~zne~te sa-si proclame credinta Intr-o Iesire fericita din istorie. Un asemene optimism ecurge dintt-o intentie ~eo~o~d globala, cent' e lllisterul pascal al Iii[ C~istos, ~n~g~to~ al tuturor puterilor mortii isi al fortelor raului, lnsa, Ina:nt~ de a fi 0 convingere tationat~ credinta profetului din Patmos se lniadacineaza intt-o experienta: aceea ~ euharistid, sarbatorira in Ziua Domnului chlar atunci cand, batand la u~a; Cristos inviar ia loc Ia masa fratilor. ,
<

. Astfel, prin lnsa§i prezenta celui Inviat a si inceput sa vma.o parte a lumii noi, direct in inima realitatii, Tralta in e~edinta, 0 a~em~ne? Intalnire are valoare de Apocalipsa (literal: revelatie) ~l da sens inttegului istoriei: "Fericit eel care asculta aeeste cuvinte ale profetiei, la fel si cei care vad ceea ee este scris, pentru ci timpul este aproape!" (1,3).

"

»->:

151

Ultima carte din Biblie nu este deci 0 dublare in imagini a unui jumal televizat de 20 de ore. Incepan cu a ~a.... cu litania lui de nefericiri §i intrebarea dureroasa de ce atatea suferinre. . suportate nemeritat de mj]joane de nevinovati. Apocalipsa nu se mulrumeste maimult cu a descrie catastro e e naturale sau umane care coplesesc orice epodi a istoriei. nici pnn intermediu a ce peripetii i~i va cunoaste universul nosttu sfarsitul. face acest lucru intotdeauna la lumina unui eveniment care. primul nascut al unei lumi noi. sa priveasca in fa~ dificultatile epocii sale. ghidul unei umanitati chemate la plenitudinea vietii divine. sub motivul unei cunoasteri ezoterice cu privire la sfarsirul tuturor lucrurilor. la fel de bine. Sa nu fie cu suparare curiozitatii rara satiu a cititorilor care cautau in Apocalipsa certitudini cifrate care sa le permita fie sa-~i exorcizeze propriile temeri. 153 . victoria asupra mortii a Mielului : injunghiat.. adica in acelasi timp al invataturilor Vechiului Testament ~i al credintei in Cristos proclamata de Noul Testament.CONCLUZIE Dad repunem Apocalipsa in mediul ei propriu. incepand . are valoare de certitudine absolucl:moartea lui Isus Cristos ~i invierea sa glorioasa. fie sa le intareasca puterea asupra celuilalt. devine perfect dar d aceasta carte ciudata ~i fascinancl nu ne fumizeaza cici 0 informatie precisa asupra sfar~itulw Iumu.Dac1 Apocalipsa indrazneste sa imagineze sfarsitul timpurilorsi. dincolo chiar de vicisitudinile unei istorii putemic zbuciumate. inochii credintei. Apocalipsa nu ne spune ruci In cat tImp.cu amenintarile pe care Ie lasa sa planeze aut atotputernicia aparenta precum ~i slabiciunea latenta a unui Imperiu nernasurat.

. deoarece .. Celor care nu impartasesc credinta autorilor crestini ai Apocalipsei. tie ca nu A· . sa . in privirea unui crestin marturisitor al invierii lui Isus. fara indoiala.arzind de um Blblie A 'ntre cele m . £: veem. Ie ca ~terar:~ §i.. Chiar cu privire laansamblul Bibliei §i in eel mai mare respect pentru experienta religioasa care se gase§te exprimata aici.. Apocalipsa nu este nici un cantec disperat despre nefericirile lumii nici focul de artificii al unei utopii fara aplicatie concreta. p' p ~ . ' a unna unnei ul nrnul CUVant i isr . Astfel. culminand cu invierea lui Isus.p A A ·A 154 155 . . trat.. Apocalipsa este un imens act de credinta forta eliberatoare introdusa in inima lumii. .pur §i sirn 1" u a avur alra atnbipe decat poara orice cititor sa . vom spune noi. orice cititor de buna credinta va putea sa se aventureze pe drumurile unui sens care. adica in sanul imensului continut de i~t~leger~ :ar~ cons~tuie Ca_?onul Scripturilor~ altfel spus Biblia uruca §l . a. tot timpul.. cititorilor "inspira~". e.u. nu 4r este totu~i . ~ . constituie fondul comertclui falsilor profeti §i al E~rilor _deilu~ Atunci.. nu exists simpatie mai mare decat comuniunea vie cu credinta comunitatilor care au facut cartea §i au hranit-o cu propria lor experienta de credinta. da. sa se reduca in mod nepotrivit campul . adunand sub 0 aceeasi ( legatura atatea dir~ diferite §i considerate inseparabile.r . pe cat de adevarat este d nu se intra cu adevarat intr-o opera Iiterara decat cu pretul unei formidabile simpatii cu orizontul autorilor sai.. utorW acestei carp n at U11llt1oase sa ne llltroduca . In OCM· unui clt1tor perseverent al Scripturil_gr.decTincontrolabil . le va fi cerut doar sa citeasca textul potrivit limbii sale proprii. De unde recursul generos . ' d ' orIel. Si cand este vorba despre 0 carte religioasa cum e Biblia. -§l agite spectrele spre etu urgtel vor ~ pror §l a femeilor pentru ' marea damnare a ewrtul de a ~. .-. lllC10 ara cal:ri . cu atat mat mulra fi ~ pocalipSeI §i Sa contInua sa" po ta cu cat proD" '. :r SortIt arbitrariul . lectura corecta a Apocalipsei e rezervata oare crestinilor? Intr-un anume fel. ultimul cuvant al Bibliei apartine in intregime sperantei: 0 spe_ranta absoluta. 1 . _-. de faptul angajarii lui Dumnezeu.Dar acest lucru ar insemna. . u pe acesr drum de lumin~. desi este puternic deschis. barbat-11 . La fel ca toate paginile Bibliei din care se hraneste ) ca d seva datatoare de viata. ~ revina la 1 ~tre In InsU§i rexrul A '. fara indoiala una di~ carte luminoasa. dincolo chiar de gandire.plurala. ducand cu ele in trecerea lor atat ternerile viscerale cat§i certitudinile meschine care. .. care merira 1 .. a nenoroclrea nu va ti .la aceste valuri de poezie care se sparg in torente impetuoase. oc psa e :r. ali· U1 antasmelor si frici.

Primii Profefi Carte a lui Iosua Cartea J udecatorilor Cartea india a lui Samuel Cartea a doua a lui Samuel Cartea india a Regilor Cartea a doua a Regilor . .Profetii din urma Isaia leremia Ezechiel Osea loil Amos Abdia lana Mihea Nehemia Habacuc Sofonia Ageu Zaharia Malahia los Jdc 1 Sam 2 Sam 1Rg 2Rg Es Ier Ez Os II Am Ab <ion Mih Neh Hab Sof Ag ·Zah cARTILE DEUTEROCANONICE (SAU APOCRIFE) Cartee Esterei (grec) Iuditci lui Tobit intdia a Macabeilor a doua a Macabeilor in!clepciunii intclepciunii lui S irah lui Barab Epistola lui Ieremia NOUL TESTAMENT Evanghelia dupa Matei Evanghelia dupa Marcu Evanghelia dupa Luca Evanghelia dupa loan Faptele Apostolilor Cartea Cartea Cartea Cartea Cartea Cartea Cartea Estgr.CARTlLE BIBLIEI . CELELALTE SCRIERI Gn Ex Lv Num Dt Psalmii Cartea lui lov Proverbe Cartea lui Rut Cantarea Cantarilor Qoheleth (Ecleziast) Plangerile Cartea lui Estera Daniel Carte a lui Esdra . Idt Tb 1 Mac 2Mac in! Sir Bar Icr Mt Mc Lc· In Fp 157 Mal 156 . Cartea lui Nehemia Cartea intrua a cronicilor Cartea a doua a cronicilor Ps lov Pr Rut Ct Qoh Lam Est Dn Esd Neh 1 Cr 2Cr PENTATEUH Geneza Exod Levitic Num~ri Deuteronom Cartile Profetilor .

1-5. capitolul 11. 1995. . Je n'ai pas emt l'Apocafypse pour vousfaire peur. versetul 4 (partea india). in limba franceza. 1998. Ed. Le Message de r. GIBLET ]. 1-15. R. Mame/Pion. 159 . L'Apocafypse} commentaire pastoral. L'Apocafypse} Brepols. une lecture commentee} Paris. CUVILLIER E. Bayard. Gn 11. Bayard/Centurion. Cele mai abordabile.tate in ordine alfabetica: COTHENET 'E.. 1-2. Aubonne. versetul 1 pana la capitolul 2.Apocafypse} Paris. 5-8. 4a Geneza. Paris" SAOUT Y.-E-.. Gn 6. L'Apocafypse} c'itait demai». 1987. capito lul 1. 1997. Pour lire l'Apocafypse} Ottawa-Paris. Gn 1.. 158 R. 1997. 1991. 10 Geneza. capitolul4. Novalis/Cerf. du Moulin. prezen.apostol Pettu Epistola a doua catre sf. PREVOST ]. PRIGENT Cerf. versetele de la 5 la 8 ~i capitolul 7.23-25 Geneza. Gn 4.Epistola catre romani Epistola intaia catre corinteni Epistola a doua catre corinteni Epistola catre galateni Epistola catre efeseni Epistola catre filipeni EPWtola catre coloseni Epistola intaia catre tesalonicieni Epistola a doua catre tesalonicieni Epistola intaia catre Timotei Epistola a doua catre Timotei Epistola catre Tit Epistola catre Filemon Epistola catre evrei Epistola catre sfantul apostol Iacob Epistola intrua catre sfantul . 1-9 Geneza. versetele de la 1 la 9. 1995. Paris. L'Apocafypse} « Lire la Bible » 117. POUCOUTA Karthala.. sunt urmatoarele. versetele de la 1 la 5 ~i versetele de la 23 la 25. capitolul 6. apostol Petru Epistola intaia catre sfantul apostol loan Epistola a doua catre sfantul apostol loan Epistola a tteia catre sfantul apostol loan Epistola catre sfantul apostol Iuda Apocalipsa Rm 1 Cor 2 Cor Gal Ef Pil Col 1 Tes 2 Tes 1 Tim 2Tm Tit Flm Evr lac 1 Pt 2 Pt 1 In 2In 3 In Iuda Ap Bibliografie Lucrarile consacrate carpi Apocalipsei : sunt foarte numeroase. Prin conventie . este citata referinta biblica astfel: . 2000. versetele de la 1 la 5 si versetul 10. Lettres aux Eglises d'Afrique} Paris. 7. Paris.

62 CONTINUTUL MESA UL .········· ····~ 11 .. 2000. ..~:::~~. «Le livre de l'Apocalypse».··... 830:-870 [eu 0 bibliogr?lfie substantiala. in La Bible et sa culture) sub directia lui M. pp..·..··· ······ 2 3 EVENIMENTELE TERES····· . . ...2000. . Paris......... 52 CALUL ALB UI _ 54 . CHEI DE PLANUL ACESTEI TIMPULLE BROWN R. 69 R 72 pAMANi .... 455-469.·····. Desclee de Brouwer........· ···· .. 387-403 [eu bibliografie..... sub directia lui D. pp... ···· ...... ' 43 VIZIUNEA INAUGURAiA··········· .················· ... GRUSON..·· · 66 ROLUL EPISTOLELO ...·...:.... reeomanda exeelentele eapitole eons aerate Apoealipsei in numeroase introdueere in Noul Testament: manuale reeente de Tabla de materii .. ...... pp.. CAiFTI..··· .. 867-870]. son ecriture. v ~... Labor et Fides. <<L'Apoealypse de Jean».~...jjp ... volumul II. in Que sait-on d« Nouveau Testament? Paris.. « L'Apoealypse [ohannique ».... 44 TRONUL sr MIELUL: .·.. pp. AMENINTARI ~I FAJAD~~TE· ··········· . 2000... dans Introduction au Nouveau Testament. POUCOUTA R..... 16 19 _ · 160 161 ...··... 40 BIRUITORI .. MARGUERAT.······ .. .. Bayard.··.?::::: ... ~ · ..Am putea..... sa tbeologie..5 5 6 . QUESNEL ~i Ph.. Capitolul 1 Ce . pp.·· ······· :···· FIGURAiMIELULUI....···· ··· .. 402-403].'t.~p ~~. Geneva.. · ·· ··.. 8 1 .~. GENUL LITERAR CHESTIUNEA AUT'OR ....······· .. NUNTA MIELUL .··. Introducere LECTURA ..·· ·. son bistoire... 35 SFA~ITUL TIMPURILO TRE 37 Capitolul 3 MIEL AL LUI D~MNEZEU···MIEL· ·. ]OCUL TIMP' ULUI " IN CHEIEREA ULUI..·····..·.:: 45 ':r' • 48 MENIREA MIELULUI . 56 CaIPNltoRADl~ CE CELE ~APTE BISERICI? 4AvDCIE 59 NAREA ISTORICA UN MEDIU APOSTOL 60 IC.E... 1 Capitolul 2 IN CE~frJ~ 24 DESCHIDEREA CERULU 27 VIZIUNEA CEREAScA 1 28 DESCHIDEREA CARTIi·········.. de asemenea... CUVILLIER E...

..... 123 LA ~COALA PROFETILOR .:> Capitolul 7 CAND VA FI DECI SFA~ITUL.RELE BABILON 76 MAREyrA ~I SLABICIUNEA ROMEI 82 o MOARTE ANUNTATA 84 TIMPUL DOLIULUI 86 Capitolul 6 IERUSALlMUL DE SUS 91 CETJ\TEA SFANTA 92 UN BEL~UG DE BOGATII 96 TEMPLUL INUTIL 98 o• SURSA DE LUMINA 103 A A.Capitolul 5 LUPTA IMPOTRIV A IMPERIULUI 75 MA........TIMPUL APOCALIPSEL 141 "VINO.com ..... 0788-368882... VIN CUAAND " 146 CONCLUZIE 153 Bibliografie 159 Tabla de mate:rii 161 ~ SUPE~~~~H TIPO tel.124 CARTEA PECETLUITA CU ~APTE PECETI 127 NOUL POPOR AL LUI DUMNEZEU 135 Capitolu19 ZIUA DO:MNULUI.vfax 0264-545929.. 0744-155147 tel....•..... DOAMNE ISUSE!" 144 "DA.. 141 LOCUL ~I ... e-mail: sphtipo@yahoo....... 107 CELE ~APTE PECETI 108 CELE ~APTE TRAMBlTE 112 CELE ~APTE CUPE 116 INCA 0 MIE DE ANI 119 Capitolul 8 MO~TENlREA LUI ISRAEL.....

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful