Design

Reviste
Un îndrumator pentru comunicare vizuala eficienta
) ) ) )

pentru

Magazine Training Institute

)

Design
Reviste
Scris de

pentru

Gary Gnidovic şi Greg Breeding
Publicat de

Magazine Training Institute

Editare: Sharon Mumper Design: Gary Gnidovic Traducător: Gelu Leontiuc Tehnoredactare: Angelika Eiwen

Mai, 2002

© Magazine Training Institute

Pentru acordarea permisiunii de traducere şi adaptare a manualului în vederea vânzării:
MAGAZINE TRAINING INSTITUTE Postfach 33 • 2502 Baden-Leesdorf • Austria Tel: (43) 2236-540760 • FAX: (43) 2236-540764 E-mail: SharonMumper@compuserve.com Website: www.magazinetraining.com

Design pentru Reviste
Cupr ins
Unitatea 1 Unitatea 2 Unitatea 3 Unitatea 4 Unitatea 5 Unitatea 6 Unitatea 7 Unitatea 8 Unitatea 9 Unitatea 10 Unitatea 11 Unitatea 12 Appendix
Introducere în designul publicaţiilor ...................................................... 4 Elemente de design ................................................................................ 8 Tipurile de caractere ............................................................................. 13 Cuprinsul şi rubricile permanente ........................................................ 18 Coperta revistei .................................................................................... 20 Cuvinte şi imagini ................................................................................ 22 Criteriile unui design bun .................................................................... 26 Design cu un buget modest .................................................................. 29 Directorii artistici şi redactorii .............................................................. 31 Fotografia ............................................................................................. 34 Procesul de refacere a designului ........................................................... 43 Organizarea studioului de design .......................................................... 45 Glosar de termeni ................................................................................. i

Machetarea paginii: alcătuirea unui document ..................................... vi Temă de design .................................................................................... vii O demonstraţie de design .................................................................... viii Despre autori ....................................................................................... ix Despre Editor ....................................................................................... x

Lucrurile însă nu au stat întotdeauna aşa. Designerul încearcă să evite senzaţia de dezordine şi de confuzie. Procesul continuă prin paginile publicaţiei care atrag cititorul prin combinaţia unui text bun cu o utilizare inteligentă a caracterului. • să conducă privirea: acest lucru se realizează prin utilizarea elementelor vizuale şi prin pagini care au o arhitectură care ajută ochiul cititorului să ştie unde trebuie să îndrepte privirea. a culorii şi a elementelor contrastante. destindere. abordând în termeni generali scopul designului publicaţiei şi rolul designerului în acest proces. sunt mijloacele utilizate pentru a influenţa drumul urmat de privire. cel mai important. Şi. Abordarea vizuală (designul) şi cuvintele lucrează împreună pentru a îmbunătăţi procesul de comunicare. ilustraţiile şi aranjamentul în pagină să devină elemente vitale ale procesului de comunicare. Nu este la fel de sobru sau orientat spre ştiri ca şi al unui ziar. a spaţierii. vom discuta despre temelia spirituală a ceea ce facem. Vom discuta pe scurt despre mijloacele folosite de designer pentru a-şi îndeplini sarcina. provocare. dă siguranţa că cititorul nu se va plictisi. cuvântul tipărit era atotstăpânitor. • să devină un prieten de nădejde al cititorului: o revistă poate să creeze o legătură specială cu cititorul. cum ar fi rubricile permanente şi sistemul de aranjare a titlurilor şi subtitlurilor în pagină. prin folosirea rezumatelor (callout). Timpurile şi tehnologia s-au schimbat cu repeziciune şi au făcut posibil ca fotografiile. Este uşor de purtat. Utilizarea mărimii caracterelor.UNITATEA 1 Introducere în designul publicaţiilor Î n această unitate vom face o trecere în revistă a cursului. Dar prea multă uniformitate poate să aibă şi un efect negativ. a letrinelor. pe de altă parte. Cititorii vor şti la ce să se aştepte şi vor recunoaşte locurile familiare. • Surpriza. pentru a-i pregăti pe studenţi pentru o explorare mai profundă a acestor mijloace în timpul seminarului. Scopul designului revistei În cei mai simpli termeni. Poate oferi informaţie. şi mângâiere. a legendelor şi prin prezentarea fotografiilor şi a graficii. O combinaţie de familiar şi surpriză: • Familiaritatea oferă cititorului o uşurinţă în orientare – elemente care rămân aceleaşi de la număr la număr – ca nişte semne de orientare care îi arată cititorului cum să se descurce prin revistă. Concret. structurii paginii şi a imaginilor. . direcţionând cu atenţie privirea cititorului. o revistă este un mijloc vizual de comunicare a ideilor. Formatul ei este mai puţin permanent şi mai puţin formal decât cel al unei cărţi. • să îmbogăţească mesajul şi să expună înţelesul: prin design cele mai importante idei din text sunt accentuate şi scoase în evidenţă. totul devenind mult prea previzibil. În primele zile ale revistelor şi ziarelor. Fiecare număr trebuie să ofere ceva neprevăzut pentru a ţine cititorul interesat şi pentru a stârni în cititor dorinţa de a vedea ce-i va oferi revista în continuare. designerul unei publicaţii caută: • să atragă cititorul: aceasta se întâmplă în primul rând prin coperta care este atractivă şi interesantă.

• Aranjamentul în pagină: ordonat sau dinamic? Consecvent sau mereu schimbător? Ce spune structura şi modul de abordare despre publicaţie? • Fotografia şi ilustraţia: stilul folosit comunică mult despre cine sunt cei cărora te adresezi. Atunci când există o deosebire de opinii cu privire la o anumită direcţie pe care conţinutul editorial sau designul unei reviste trebuie să o ia. deci este important să ne gândim ce spun ele de fapt cititorului. ce elemente să scoată afară sau să combine pentru a comunica mesajul cât mai bine. Mijloacele pe care le folosim Toate elementele designului – caracterul. neutru? Tineresc sau clasic? Ce efect are folosirea în contrast a diferitelor tipuri de caractere? • Hârtia: cretată sau lucioasă sau cu rugozitate mai mare ca hârtia de ziar? Îţi spune: „păstrează-mă!“ sau „când eşti gata mă poţi arunca!“? • Culoarea: toate culorile poartă un mesaj emoţional şi de aceea influenţează modul în care ne simţim. aranjamentul paginii – sunt mijloace prin care se comunică idei. elegant. redactorul şef are ultimul cuvânt. Ideea este de a-i atrage pe cititori. Conservator sau progresist? Tânăr sau bătrân? Să aveţi mereu în minte combinaţia tuturor acestor elemente şi cum lucrează împreună.Design pentru reviste I N T R O D U C E R E 5 Rolul designerului unei publicaţii Redactorul şef este de regulă persoana care stabileşte viziunea unei publicaţii şi o conduce. designerul. Modele şi formate Standard • • • • De regulă format A4 Cele mai multe publicaţii folosesc acest model Comunică imediat ce este Se potriveşte cu mărimile standard ale reclamelor . este important să te vezi nu numai ca un creator de publicaţie care este plăcută de privit. Deci. Dacă vom comunica bine. ci ca unul care comunică în mod eficient un mesaj. • Editor vizual. Toate comunică ceva. exact ca şi scriitorul sau redactorul este un jurnalist. ilustraţiile. atunci aspectul se va îngriji singur de sine. cele mai bune publicaţii sunt acelea în care compartimentul editorial şi cel de design se privesc şi se tratează ca şi parteneri egali în procesul de comunicare. Designerul este o verigă importantă de legătură între mesaj şi cititor. ci înseamnă 50% din procesul de comunicare. culoarea. de a-i face să citească articolul şi de a-i ajuta să înţeleagă şi să-şi aducă aminte de conţinut. cerneala. • Catalizator. În acest sens. Un designer decide încontinu ce elemente să păstreze. Elemente ale designului: • Caracterul: cu serifă sau fără? Este serios. Designul nu joacă doar un rol de sprijin. şi de aceea toate implică un proces de decizie. Dar. Designerul este un: • Comunicator. amuzant. fotografia. hârtia.

. redactorii şi designerii trebuie să înţeleagă publicul cititor pe care îl slujesc. Roagă-te neîncetat • Caută călăuzirea şi creativitatea din partea lui Dumnezeu. Fii atent la contextul în care apare revista la care lucrezi • Urmăreşte cu atenţie cultura în care trăieşti şi tendinţele ei. Scriitorii articolelor pentru reviste. Mergi la librării şi uită-te des la standurile cu reviste. • Fii atent la ceea ce se face în domeniul designului – în special în cel al designului publicaţiilor. Foloseşte resursele pe care le ai la îndemână: bibliotecile.Design pentru reviste I N T R O D U C E R E 6 Digest • De regulă de format A5 • Mic şi uşor de purtat • Degajă un sentiment de prietenie şi intimitate Tabloid • De regulă are dimensiunile de 30 x 24 cm. • Cunoaşte-ţi publicul cititor. • Degajă un sentiment de vitalitate şi de actualitate Newsletter (buletin informativ) • • • • Dimensiunea aproximativ A4. deşi poate varia. Întreabă-te: • Comunică exact ceea ce trebuie să comunice? • Acest material poartă în el tonul emoţional potrivit? • Va atrage cititorul în aşa fel încât să lectureze articolul? Caută să aflii reacţii la ceea ce ai făcut • Întâlneşte-te regulat cu personalul revistei pentru a evalua designul. Revista este un mediu care comunică în interiorul unui anumit cadru cultural. studiază-le. seminariile. • Tipărit de regulă pe hârtie care este un pic mai bună decât hârtia de ziar dar nu la fel de bună ca şi hârtia standard a majorităţii revistelor. Trebuie mereu să ne tragem cu un pas în spate şi să vedem cu ochii cititorului ceea ce producem. • Fă din învăţare şi creştere un proces continuu. Priveşte la revista la care lucrezi cu o percepţie mereu înnoită Să presupunem că ai realizat un material nou. Acest lucru te va ajuta să vezi designul executat de tine cu alţi ochi. pentru că policromia (tiparul în patru culori) este de slabă calitate pe acest tip de hârtie. • De regulă este tipărită în una sau două culori. Costurile de producţie şi expediere sunt mici (fiindcă are mai puţine pagini) De cele mai multe ori nu sunt necesare cheltuieli de legare Este o soluţie practică pentru publicaţiile mici Responsabilităţile designerului Învaţă arta şi meseria de designer • Citeşte despre design şi tipografie. internetul. • O idee bună este şi să te întâlneşti ocazional cu cititori care nu sunt familiarizaţi cu procesul de design.

Dar tot El m-a făcut să pot alerga repede şi când o fac. Lucrează la nivelul excelenţei Orice muncă este importantă şi trebuie făcută la nivelul excelenţei. Aceasta implică o mare responsabilitate.3). gândea la fel. a cărui viaţă a fost prezentată în filmul „Chariots of Fire“. Deşi sunt multe dificultăţi. să faceţi din toată inima. Bazele spirituale ale lucrării pe care o facem Primul verset din Biblie ne vorbeşte despre creativitatea lui Dumnezeu. poţi vedea că frumosul este ceva important pentru Dumnezeu. un atlet renumit la vremea sa. dar sunt încă multe care rămân. Dacă voi câştiga această competiţie o fac pentru a-I da Lui onoare. Planurile Lui foarte precise de construcţie a Cortului Întâlnirii cuprindeau crearea unor tapiserii pline de culoare. Explicându-i surorii sale de ce înainte de a pleca în China ca misionar trebuia să participe la o competiţie.“ Lucrează având sentimentul că ai de îndeplinit o misiune „Veghează. făcând ce şi cât putem mai bine cu mijloacele care ne-au fost puse la dispoziţie. Multe din această lume au fost distruse. Munca şi creaţia noastră trebuie să reflecte ceea ce încercăm să comunicăm: excelenţă. el spunea: „Cred că Dumnezeu m-a făcut pentru un scop: pentru China. Nu fac doar pentru că mă simt bine. dar există unii oameni cărora Dumnezeu le-a dat acest talent deosebit de a face design artistic (Exodul 31:3). învăţături pentru trăirea unei vieţi creştine şi articole care vor da oamenilor îndemnuri şi îi vor ajuta să persevereze în viaţa de credinţă. Şi nu uitaţi umorul! . Cel care a făcut toate lucrurile (Ioan 1:1. şi întăreşte ce rămâne“ (Apocalipsa 3:2). simt plăcerea Lui. adevărat şi este o parte a ceea ce înseamnă să fii făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. A crea şi a face design este ceva bun. nu ca pentru oameni. Noi trebuie să lucrăm la nivelul excelenţei ca să ne îndeplinim cât mai bine sarcina ce ne-a fost încredinţată.“ Eric Liddel. Avem privilegiul deosebit de a fi printre acei puţini a căror lucrare îi va atinge pe mulţi. entuziasm şi creativitate. este un privilegiu enorm să putem comunica prin materiale tipărite Evanghelia.Design pentru reviste I N T R O D U C E R E 7 • Întâlneşte-te regulat cu personalul revistei ca să vă rugaţi pentru lucrarea făcută prin publicaţia voastră. ca şi cum ai face-o pentru Domnul. a unor sfeşnice ornamentate şi a unor haine preoţeşti împodobite cu pietre scumpe. ca pentru Domnul. Deseori se pare că Dumnezeu a creat frumosul pur şi simplu de dragul frumosului. există o ordine extraordinar de precisă şi că universul este „reglat“ cu precizie. Deci haideţi să ne „cuplăm“ la creativitatea care vine de la un Dumnezeu personal care ne iubeşte şi doreşte să ne dea darurile Sale. Dumnezeu – designerul original Dacă pur şi simplu te uiţi la frumuseţea şi diversitatea creaţiei lui Dumnezeu. ştiri despre biserică. Noi avem un rol deosebit într-o perioadă istorică importantă a omenirii. de la adâncurile mării până la nemărginirea spaţiului cosmic.“ (Coloseni 3:23) Martin Luther a spus acelaşi lucru în următorul mod: „Pantofarul îl slăveşte pe Dumnezeu prin fiecare pereche de pantofi făcută bine şi cinstit. A renunţa acuma înseamnă să Îl nesocotesc pe El. „Orice faceţi. Fiecare om are acest impuls creator într-o anumită măsură. frumuseţe. Cosmologii spun că în faţa a ceea ce aparent este haos. Şi izvodirea de către El a frumosului nu s-a încheiat cu a şasea zi a creaţiei.

va fi de folos să identificăm câteva principii care ne vor călăuzi în luarea deciziilor privitoare la alegerea culorilor. . Şi. al rubricilor permanente şi al articolelor de fond. uşor de citit şi care nu are prea multe detalii tipografice care să distragă atenţia făcându-l astfel greu de citit. dar oboseşte ochiul repede şi poate submina semnificaţia produsului editorial. al copertelor. limitarea în gama de culori folosită într-o revistă. în timp ce o revistă pentru femei poate să aibă un aspect fin şi pastelat. O paletă de culori poate ajuta la determinarea „temperaturii vizuale“ a revistei.UNITATEA 2 Elemente de design T ipul de caractere şi aranjarea acestora în pagină. creativitatea designerului va fi obligată să găsească soluţii de utilizare a tipurilor de caractere într-un mod nou şi interesant. clasic şi contemporan. Acestea sunt uneltele pe care le vei folosi pentru designul plachetei numelui. Deşi nu dorim restrângerea culorilor la doar câteva nuanţe. O largă varietate de culori este interesantă la prima vedere. întăreşte identitatea acesteia şi integritatea vizuală. bold şi subţire. măşti sau elemente mici de design. pe lângă aceasta. un ziar axat pe ştiri poate să aibă un aspect îndrăzneţ şi dramatic. În acest proces trebuie luat în considerare ritmul şi „curgerea“ revistei şi să realizezi o grilă care te va ajuta să organizezi textul şi imaginile şi să stabileşti care va fi aspectul publicaţiei. • Alege o familie de fonturi care are caracteristici multiple: condensat şi extins. un număr limitat de fonturi folosite vor ajuta revista să supravieţuiască schimbărilor survenite în tendinţele designului. Prin utilizarea inteligentă a tipurilor de caractere se poate face foarte mult pentru îmbunătăţirea aspectului unei reviste. • Alege câteva culori discrete pentru fundaluri. Consideraţii privitoare la alegerea fonturilor • Alege fonturile care foarte probabil că vor supravieţui schimbărilor survenite în tendinţele designului. • Caută familii de fonturi care sunt în contrast dar care oferă efectul vizual urmărit. O paletă de culori este o gamă de culori care sugerează şi impune deciziile legate de utilizarea culorilor într-o revistă. Versiuni noi ale fonturilor clasice sunt întotdeauna o alegere bună. Restrângerea gamei de tipuri de caractere folosite într-o revistă dau acesteia o personalitate distinctă şi accentuează identitatea revistei. ajutând în acelaşi timp la orientarea cititorului în revistă. în general este nevoie doar de câteva. Consideraţii privitoare la alegerea paletei de culori • Alege o culoare „semnal“ dominantă şi foloseşte-o din loc în loc („cu economie“). Culoarea La fel ca şi în cazul tipului de caractere. De exemplu. Tipul de caractere şi aranjarea lor în pagină Deşi multe reviste folosesc o gamă nelimitată de tipuri de caractere. • Pentru corpul textului alege un font curat. culoarea şi imaginile sunt mijloacele principale pe care le ai la îndemână pentru designul revistei. Mai mult.

Imaginile Imaginile trebuie să stârnească emoţii – râs. bucurie. fie că este vorba de ilustraţii sau fotografii. • Sacrifică alte articole din buget pentru a putea procura imagini bune. Imaginile influenţează. Revistele trebuie să atragă cititorul. deşi în cazuri speciale se pot face excepţii. Ele sunt atât de importante încât merită acest sacrificiu! Placheta numelui şi coperta Designul plachetei numelui şi al copertei poate fi ceva descurajant. Culoarea dominantă trebuie să provină din imaginile folosite. idei şi relatări. . Ca şi în cele mai multe aspecte ale designului. Imaginile dau cititorului prima ocazie de a răspunde la mesajul revistei. Scopul acestei faze este de a crea acest fundament care să îţi permită să rămâi consecvent şi în acelaşi timp să poţi prezenta imagini şi text care să îl surprindă pe cititor şi să îl facă să citească revista. • Evită culorile care concurează sau intră în conflict cu imaginile de pe o desfăşurare (spread). • Fă-ţi o listă de artişti şi fotografi care corespund modului vostru de abordare a problemelor (chiar dacă nu vei lucra niciodată cu ei) şi foloseşte-o ca un îndrumător util pentru a da o notă distinctă şi în acelaşi timp adecvată revistei voastre. Sarcina principală este de a crea un design care va identifica instantaneu revista şi organizaţia care o publică. Dar este una dintre deciziile cele mai importante şi cu efecte de durată. oferind în acelaşi timp ocazia de a anunţa că a apărut ceva nou. puţin înseamnă mult. Consideraţii privitoare la designul plachetei numelui şi al copertei • Analizează mai multe variante ale sistemului plachetă de nume – copertă. Cum ai vrea să răspundă cititorii? Intenţionezi să obţii un răspuns specific. Nu te grăbi atunci când alegi o soluţie. Rezervă culoarea pentru impact. locuri şi evenimente. Vor fi mai puţine în rubricile permanente şi dominante în articolele de fond? Când vei folosi imagini care se vor întinde pe o pagină întreagă sau pe o desfăşurare de două pagini (spread)? • Premeditează echilibrul subiectelor – personaje adevărate şi personaje simbolice.Design pentru reviste E L E M E N T E D E D E S I G N 9 • Pentru determinarea paletei de culori folosită la designul unui articol bazează-te pe imaginile folosite la acel articol. Ce va fi dominant? Fotografia? Ilustraţia? • stabileşte cum vor fi folosite imaginile. mânie. iar imaginile pe care le prezentăm în revistă sunt primul pas esenţial în prezentarea conţinutului unui articol. Creează un sistem plachetă de nume – copertă care este simplu şi adaptabil şi care să îţi poată oferi fundamentul necesar pentru a crea cele mai interesante coperte. pe care un designer le ia. • Ia în considerare succesiunea articolelor atunci când alegi culorile. Cum se raportează culorile folosite la cele de pe paginile următoare? • Foloseşte culoarea cu zgârcenie în textul de pe pagină. îngrijorare. concret sau ceva mai ambiguu? Ce fel de imagini vor ilustra cel mai bine articolul: imaginile de gen foto-jurnalism sau ilustraţii? Consideraţii privitoare la alegerea imaginilor • Stabileşte modul de abordare vizuală. tristeţe – dar niciodată apatie.

sau mai multe rânduri care vor prezenta diverse articole? Ce sistem grafic va fi folosit pentru a face distincţia între ele? • Stabileşte parametrii de design ai plachetei numelui. • Pune pe primul plan uşurinţa în citire şi lizibilitatea. Ritmul şi succesiunea Ordinea rubricilor permanente şi a articolelor de fond este una dintre cele mai familiare legături care se dezvoltă între un cititor şi o publicaţie. Articolul principal şi articolele de fond sunt cele care formează „fântâna“ publicaţiei şi sunt „carnea şi cartofii“ revistei. Rubricile permanente dau cititorului un sentiment de familiaritate – acea parte a revistei pe care abia aşteaptă să o citească.Design pentru reviste E L E M E N T E D E D E S I G N 10 • Prelucrează ideile până obţii câteva soluţii posibile. Începe cu un aperitiv gustos. Acestea pot să fie predominant vizuale sau pot să conţină materiale oarecum în afara „curentului principal“ al conţinutului editorial. După primele pagini. Va fi un singur rând de text. Ce impact vor avea unele asupra celorlalte? • Privind cu ochii cititorului. care este modalitatea care va oferi maximum de satisfacţie din parcurgerea revistei? Designul rubricilor permanente De regulă rubricile permanente dau personalitatea vizuală a unei reviste şi deseori cititorii citesc prima dată rubrica lor favorită. • Stabileşte sistemul de text de pe copertă. pentru a oferi cititorului ceva unic şi special. Culoarea se va schimba în funcţie de imaginea folosită sau se va folosi întotdeauna culoarea „semnal“? Vor fi folosite umbre mai accentuate sau mai discrete pentru a îmbunătăţi lizibilitatea? Imaginile vor putea să acopere parţial placheta numelui? • Designul copertei trebuie să incorporeze în el filozofia abordării vizuale şi obiectivele editoriale ale revistei. După acestea urmează desertul: ultimele pagini ale revistei cu rubricile permanente. Apoi urmează felul principal: articolul principal şi articolele de fond. Unora le place să se gândească la succesiunea materialelor dintr-o revistă ca la o masă bună. luminos. • Organizează grupuri de opinie neoficiale pentru a testa ideile. Încearcă aceste soluţii cu o varietate mai largă de imagini şi de texte care vor apărea pe copertă pentru a testa flexibilitatea sistemului plachetă de nume – copertă. Testează sistemul plachetă de nume – copertă cu diverse fundaluri şi texturi. Fii gata să faci modificări. Aceste rubrici pot fi de . Rubricile permanente în faţă şi articolele de fond în spate? Să existe sau nu o „fântână“ editorială? • Gândeşte-te ce rubrici trebuie să stea împreună şi ce rubrici trebuie separate? • Stabileşte spaţiul şi numărul de cuvinte alocate fiecărei rubrici şi fiecărei categorii de articole de fond. absolut necesare. se pun aproape de început câteva articole cu un conţinut editorial uşor. sau rubrica de corespondenţă cu cititorii. cum ar fi cuprinsul. Stabilirea unui ritm şi a unei ierarhii îl va ajuta pe cititorul nou să se orienteze în revistă iar cititorilor vechi ai revistei le va crea o senzaţie plăcută de familiaritate. optimist. Consideraţii cu privire la ritmul şi succesiunea materialelor dintr-o revistă • Stabileşte principiile de organizare a ritmului.

Consideraţii cu privire la designul rubricilor permanente • Organizează rubricile în funcţie de categoria editorială căreia îi aparţin. diagrame. Designul articolelor de fond Surpriză. care sunt articolele primare. Grila Fundamentul designului revistelor. Scopul principal al grilei este acela de a da continuitate designului şi a oferi acestuia un sistem de referinţă. ce culori şi ce imagini vei folosi. plachete. Deşi cititorul se poate îndrepta întâi spre rubricile permanente care îi sunt familiare. Grila stabileşte locul anumitor elemente. O grilă stabileşte lăţimea şi numărul coloanelor şi indică cum vor fi folosite imaginile. grila este acel schelet invizibil al paginii tipărite. care sunt articolele secundare? • Ce elemente de design vor face distincţia dintre aceste categorii? Care elemente de design vor reprezenta elementul lor comun.. nu trebuie să difere (decât în cazul în care aşa a fost prevăzut designul). citate. Influenţă. editorul arată faptul că articolele sunt importante şi demne de luat în considerare. Fără o grilă. Ea oferă parametrii de bază pentru organizarea textului şi a imaginilor şi ajută la stabilirea aspectului vizual al revistei. • Creează un sistem de design pentru fiecare rubrică. Pasiune. în special al rubricilor permanente. acreditările artiştilor. În consecinţă felul în care aceste pagini sunt grupate.Design pentru reviste E L E M E N T E D E D E S I G N 11 asemenea şi locul în care are loc interacţiunea cu cititorii. rezumate (callout). stabilind ce tip de caractere. aranjate şi prezentate este foarte important în procesul de refacere a designului. Designul articolelor de fond este locul în care începe „distracţia“ şi nu numai pentru designer ci şi pentru cititor. elementul care le va lega? • Creează desfăşurări (spread) prototip pentru stilurile şi categoriile de articole. o revistă îşi pierde identitatea şi . etc. Înţelegerea grilelor este de o importanţă vitală. Rubricile vor avea un aspect asemănător? Toate rubricile permanente vor avea un design unic? Ce alte categorii vor uni sau vor separa rubricile în layout-uri distinctive? • Foloseşte grilele pentru a crea pagini şablon (templates) pentru fiecare categorie şi rubrică permanentă. Prin crearea în revistă a unui spaţiu în care vor apărea imagini de calitate şi o utilizare creativă a tipurilor de caractere. • Creează un prototip pentru „fântâna“ articolelor. subtitluri. el trebuie să fie surprins şi atras de ceea ce găseşte în „fântâna“ editorială. Artistul poate să îmbine cu îndemânare imaginile şi tipurile de caractere pentru a sublinia identitatea revistei şi a găsi mijloace mereu noi de a-l atrage pe cititor în partea respectivă a revistei. care să cuprindă o succesiune tip de articole. colontitlurile. Impact. Consideraţii cu privire la designul articolelor de fond • Organizează articolele în categorii. Care sunt articolele de fond. legende. • Identifică şi alege câteva elemente editoriale unice – titluri. Titlurile stabile. dar la fel de important este să ştii când să o foloseşti şi când să renunţi la folosirea ei.

dacă există un motiv întemeiat pentru aceasta. se lasă mai mult spaţiu pentru marginea de jos şi pentru marginea exterioară. Grila va induce un sentiment de confort şi ordine şi va oferi contextul necesar pentru surpriză şi interes. • Stabileşte marginile cu atenţie. Motivele pentru care este necesară folosirea unei grile • Ordinea: Grila impune o notă de disciplină şi ordine nu numai pentru fiecare pagină dar şi pentru publicaţie în ansamblul ei. va fi răscumpărat pe parcurs. pentru a permite o flexibilitate mai mare în interiorul paginilor. • Continuitatea: o grilă dă şi un sens de continuitate în cuprinsul revistei. Ea îl obligă oarecum pe designer să analizeze designul în raport cu întreaga structură a publicaţiei. bune şi flexibile. artistul care se bazează prea mult pe grilă va impune designului limitări care nu sunt necesare şi va înăbuşi elementul surpriză. • Dacă din design face parte şi un sistem de chenare. • Grila nu este un absolut. • Evită să adaugi elemente de design unei grile. Cititorul de regulă nu sesizează această structură care stă la baza aranjamentului paginilor. În mod tradiţional. • Ţine seama de anumite specificaţii unice ale spaţiilor de reclamă care ar putea să afecteze grila de bază.Design pentru reviste E L E M E N T E D E D E S I G N 12 va arăta „zgomotoasă“ şi nestructurată. procesul de design va decurge mai lin. Dacă ai la îndemână diverse şabloane pentru anumite elemente editoriale. . dar sunt posibile mai multe variaţiuni. Această senzaţie de ordine nu trebuie să fie neapărat ceva conştientizat. Consideraţii cu privire la crearea unei grile • Ia în considerare subdivizarea grilelor de două şi trei coloane în grile de şase şi doisprezece coloane pentru o flexibilitate mai mare. Pe de altă parte. ea poate fi modificată. cu excepţia (posibilă) a unor chenare simple. • Eficienţă: Şabloanele simplifică procesul de elaborare a grilelor. atunci grila trebuie să încadreze acest sistem în limitele ei. şi timpul folosit la început pentru crearea acestor şabloane utile.

Există multe modalităţi prin care lizibilitatea unui text poate fi îmbunătăţită. Consecvenţa Odată ce s-a stabilit o formulă a tipurilor de caractere folosite într-o publicaţie. Pentru a genera în design o dinamică vizuală. mai întunecate. Pune-ţi întrebarea: „Ce doresc să vadă cititorul mai întâi? Dar după aceea? Şi după aceea?“ Gândeşte-te la o pagină ca având trei nivele principale de informaţie: elementele care atrag atenţia. este important să nu se devieze de la esenţa acestei formule. mărimea caracterului şi lungimea liniilor şi modul în care toate acestea se potrivesc între ele. dar altele trebuie să rămână tot timpul aceleaşi. dacă sunt bine alese. De asemenea.UNITATEA 3 Tipurile de caractere cesta este acel domeniu al designului revistelor în care. deseori este cel mai bine să foloseşti fonturi care contrastează pentru corpul principal de text al articolului şi pentru paragrafele laterale (articole secundare) din cadrul aceluiaşi articol. Multe dintre acestea au de a face cu ajustarea fină a unor elemente ale specificaţiilor caracterelor. chiar şi cu resurse limitate. Accentul: italic faţă de roman (normal). . Unele elemente se pot schimba. menţinând în acelaşi timp aspectul profesional al publicaţiei. cum ar fi spaţierea pe orizontală. Ceea ce va aduce succesul designului în materie de tipuri de caractere utilizate nu este numărul de fonturi avute la dispoziţie ci modul în care foloseşti fonturile pe care le ai. avem o ocazie uriaşă de a îmbunătăţi aspectul vizual al publicaţiei noastre. spaţierea pe verticală. elementele care dau explicaţii. Grosimea: privirea se va îndrepta spre elementele de imagine mai groase. O publicaţie care arată bine poate fi creată cu doar câteva familii de fonturi. zonele întinse de text creează pe pagină o anumită textură care poate fi pusă în contrast cu alte zone de text care creează o altă textură prin folosirea unui alt font. A Principii generale pentru o utilizare bună a tipurilor de caractere Lizibilitatea Prioritatea numărul unu este ca textul să fie uşor de citit. Aceasta va contribui la crearea acelui amestec de familiar şi surpriză. Acest lucru se poate realiza prin: • • • • • Mărime: privirea se va îndrepta întotdeauna întâi către elementele mai mari. textul. Culoarea: privirea se va îndrepta întâi spre culoarea secundară (a doua culoare). foloseşte contrastul vizual între elementele tipurilor de caractere. Contrastul Ierarhia este determinată în mare măsură de contrastul între tipurile de caractere folosite. Să fie adecvat publicului cititor şi conţinutului Pune-ţi întrebarea dacă fonturile alese se potrivesc cu natura publicaţiei şi cu publicul ei cititor. Ierarhia Un lucru important este să conduci privirea cititorului prin pagină într-un mod logic. Forma caracterului: cu serif faţă de fără serif. De exemplu.

Caslon. Pune-ţi întrebarea: „Trebuie să te străduieşti ca să poţi citi. • Fii atent la spaţiile negative pe care le creează alăturarea diferitelor litere. Ideea acestui aspect este de a ajusta cu fineţe spaţiile dintre caractere pentru a da impresia că spaţiile dintre toate caracterele sunt egale. Aceasta nu se realizează pur şi simplu măsurând cu exactitate distanţa dintre litere. puternică sau delicată? (Câteva sugestii privitoare la familii de fonturi pentru alfabetul latin: Garamond. • Textura: ia în considerare culoarea sau textura unui font şi impresia pe care o degajă atunci când este folosit pe o pagină întreagă sau pe o desfăşurare (spread). în special a caracterelor folosite la titluri şi la textele de afişare. Bembo. sobră sau degajată. ci are de a face cu impresia vizuală creată de acel spaţiu.) . dar atunci când este folosit pentru porţiuni mari de text. Câteva principii utile: • Literele rotunde pot fi spaţiate mai „strâns“ (spaţiile dintre ele pot fi mai mici) • Literele formate din linii drepte trebuie spaţiate mai lejer (spaţiile dintre ele pot să fie mai mari). o revistă care publică în principal ştiri despre diverse evenimente probabil că nu va trebui să folosească un font care transmite senzaţia unui caracter puternic sau a unei personalităţi bine conturate. • Adecvat sau nu: gândeşte-te la ce înseamnă „adecvat“ pentru revista la care lucrezi. o revistă care este destinată tineretului de pe „creasta valului“ va alege pentru textul de afişare un font care va sugera preocuparea faţă de tendinţele culturii generaţiei respective şi va purta în el ceva mai multă „atitudine“. Aceasta va permite designerului să folosească un al doilea font (un font secundar). a tipurilor de caractere este atenţia sporită acordată spaţierii. Este masculină sau feminină. Sensibilitatea la spaţierea caracterelor Unul dintre cele mai importante. Consideraţii cu privire la alegerea unui font pentru corpul textului • Neutralitate: un font folosit pentru text trebuie să fie de regulă destul de neutru şi să nu atragă atenţia asupra lui însuşi. nu va cauza oboseală cititorului? Garamond. clasică sau modernă. Dante. aspecte al unei utilizări bune şi cu aspect profesional. Minion. Bodoni este un font frumos pentru limbile care folosesc alfabetul latin. dar deseori trecut cu vederea. frumos.Design pentru reviste T I P U R I L E D E C A R A C T E R E 14 De exemplu. • Lizibilitatea (uşurinţa în citire): Aceasta este cheia. De aceea ar fi mai potrivit să se aleagă un font mai neutru. sau privirea parcurge textul fără efort?“ • Hârtia şi tiparul: Ai grijă de felul în care hârtia şi tiparul afectează aspectul fontului ales. pentru accent. atunci aceasta trebuie să fie una din primele hotărâri care trebuie luate. cu mai multă personalitate. hârtia de ziar va face ca cerneala să se „întindă“ şi astfel să adauge la grosimea („greutatea“) tipului de caracter ales. destul de uşor de citit. este un font clasic. deoarece de regulă se presupune că reportajele se fac într-o manieră destul de obiectivă. Pe de altă parte. Selectarea unui font pentru corpul textului Selectarea unui font pentru corpul textului este una din deciziile cele mai importante. Berkeley. Iar când este vorba de refacerea unui design. Goudy. Weiss. De exemplu. pe de altă parte.

Alinierea numai la stânga creează de asemenea dificultăţi la aşezarea automată a textului pe conturul imaginilor. Utilizarea tuturor tipurile de caractere necesită o atenţie specială şi ajustări fine. etc. acest tip de aliniere creează un anume spaţiu negativ în jurul marginilor. Alinierea numai la stânga şi alinierea completă Textul aliniat numai la stânga (marginea din dreapta neregulată) este mai puţin „oficial“ decât textul aliniat complet. Testează diferite spaţieri pe verticală în incremente de 0. Uneori mărirea caracterului în ideea de a-l face mai uşor de citit are exact efectul contrar. Actualmente. Mai mare nu înseamnă întotdeauna neapărat mai bine. numărul de despărţiri în silabe trebuie echilibrat cu posibilitatea apariţiei liniilor cu structură necompactă.Design pentru reviste T I P U R I L E D E C A R A C T E R E 15 Testează fontul ales pentru corpul textului Testează mai multe mostre folosind diferite combinaţii de spaţiere a literelor şi cuvintelor. fiindcă ochiul trebuie să parcurgă drumul „dus-întors“ de prea multe ori. pe de altă parte pot să apară probleme la liniile mai scurte de 10 picas (4. imagesetter) cel mai bun de care dispui. nici distanţate pentru a crea astfel linii de lungime egală. Utilizarea cu fineţe a saltului de linie combinat cu o condensare discretă a fontului (până la 97%) atunci când este necesar. Iată câteva principii de luat în considerare atunci când se gândeşte aranjarea textului în pagină: Lungimea liniei Gândeşte-te de câte ori ochiul trebuie să sară de la o linie la alta. Aranjarea textului Alegerea fontului folosit pentru corpul textului nu este singura alegere importantă. În acest caz trebuie urmărite cu atenţie (şi eliminate) „râurile“ şi „găurile“ din text ca şi liniile în care spaţierea este neregulată (linii cu structură necompactă). deoarece spaţierea pe orizontală devine foarte neregulată. va evita apariţia linilor cu structură necompactă. succesive. În mod normal 35-40 de caractere pe linie reprezintă optimul. Spaţierea pe orizontală este mult mai consecventă deoarece caracterele nu sunt nici apropiate. Aceasta oferă un contrast frumos atunci când textul se aşează automat pe conturul neregulat al unor imagini. lucru care trebuie luat în considerare. Ajustează acest spaţiu în aşa fel încât să nu apară „umflături“ sau „găuri“. . O astfel de linie este destul de lungă pentru ca ochiul să nu sară de la sfârşitul rândului la începutul rândului următor prea des şi suficient de scurtă pentru a menţine ritmul citirii. Totuşi.5 puncte pentru un text format din mai multe paragrafe. Nu te baza pe cum arată aceste teste pe monitor sau pe o imprimantă de slabă calitate. Desigur. majoritatea revistelor folosesc pentru corpul textului alinierea completă. a lungimii liniilor. Despărţirea în silabe şi saltul de linie Păstrează numărul de despărţiri în silabe la minimum – dacă este posibil nu mai mult de două. Fă testele pe dispozitivul de ieşire (imprimantă. Textul aliniat complet pare un pic mai „oficial“ şi are un aspect mai ordonat. Dar. Acesta este unul din aspectele importante ale lizibilităţii (uşurinţei în citire). Designerul trebuie să hotărască cum să aranjeze textul în pagină.2 cm). Fiecare tip de caractere are caracteristicile sale particulare care trebuie luate în considerare atunci când se fac ajustările finale.

La caracterele mari de regulă este importantă spaţierea selectivă (kerning) pentru a obţine o spaţiere consecvent egală din punct de vedere optic. sobre. Cu cât mai lungă este linia cu atât este mai mare spaţiul de care are nevoie privirea pentru a nu sări la începutul unei alte linii decât cea imediat următoare. foloseşte-le cu consecvenţă în publicaţia la care lucrezi. sau măreşte spaţierea pe verticală (distanţa dintre rânduri) şi. cere editorului să mai adauge ceva sau să mai scoată din text. Fiecare element trebuie folosit cu un scop. de ce nu. Alegerea altor fonturi Titluri Rolul titlurilor este de a-l face pe cititor să se oprească şi de a-l îndemna să „intre“ în articol. după ce l-ai „agăţat“ pe cititor. dacă textul nu este foarte scurt sau cu mult mai lung. Evită liniile cu structură necompactă. după caz. Privirea are nevoie de un anumit spaţiu pentru a sări înapoi la începutul următoarei linii de text. foloseşte o letrină pentru a atrage cititorul în articol. feminine. Apoi. Sau. nivelul de excelenţă în ceea ce priveşte utilizarea tipurilor de caractere se realizează printr-o spaţiere atentă a titlurilor şi a textului scris cu caractere mari pe o pagină. ajustează distanţa dintre linii (spaţierea pe verticală) folosind un principiu simplu: liniile mai lungi necesită o spaţiere mai mare pe verticală. Aceasta permite ca . În acest caz schimbă designul sau măreşte imaginea folosită. • Folosească un tip caracter potrivit: cât de bine reflectă tipul de caracter tonul şi conţinutul articolului? Cât de bine se potriveşte cu imaginile de pe pagina respectivă? Gândeşte-te la diversele aspecte ale personalităţii tipului respectiv de caracter. clasice. iar liniile mai scurte necesită o spaţiere pe verticală mai mică. Nu ceda tentaţiei de a schimba mărimea caracterului sau spaţierea pe verticală pentru a umple spaţiul afectat unui articol atunci când acesta este prea scurt. • Atragă atenţia: reaminteşte-ţi importanţa contrastului pentru stabilirea ierarhiei. delicate. • Aibă o spaţiere a caracterelor corect determinată: pe lângă problema lizibilităţii. Liniile secundare Chiar şi cele mai mici elemente pot fi folosite pentru a conduce privirea şi a face designul cât mai complet.Design pentru reviste T I P U R I L E D E C A R A C T E R E 16 Consecvenţa Odată ce te-ai hotărât cu privire la un tip de caractere şi la caracteristicile de aranjare a textului. revino la specificaţiile normale pentru corpul textului. De aceea ele trebuie să: • Fie lizibile (uşor de citit): fontul folosit este greu de citit? Aici trebuie acordată atenţie şi spaţierii. îndrăzneţe. neutre. Paragrafele de început şi alte texte speciale Poate că vei dori să schimbi puţin tipul de caracter folosit pentru text în paragraful de început. Plachetele Acestea trebuie citite împreună cu titlul şi oferă o explicaţie clară a titlului. Este un tip de caracter cu particularităţi predominant masculine. Pentru textul căruia i se aplică acest „tratament special“. Fă aceste paragrafe de început mai mari. puternice. care dacă este prea strânsă sau prea lejeră poate afecta lizibilitatea. capricioase? Atunci când foloseşti o varietate de tipuri de caractere într-o publicaţie trebuie să potriveşti tipul de caractere cu mesajul.

Subtitlurile de asemenea mai oferă şi un mic spaţiu de odihnă pentru ochi. Rezumatele (callout) Acestea funcţionează ca şi nişte ilustraţii verbale din text. Legendele O legendă trebuie să explice o fotografie. Ele îl intrigă pe cititor şi îl fac să se adâncească în citirea textului. Trebuie să fie scurte. Rolul plachetelor este de a atrage cititorii şi mai tare spre textul articolului. altfel s-ar putea să nu fie citite. Subtitlurile Subtitlurile trebuie să fie într-un contrast adecvat cu textul. pentru ca cititorul să nu fie descurajat în tentativa sa de a continua citirea textului. Ea trebuie să contrasteze în mod adecvat cu textul pentru ca cititorul să nu o considere din greşeală o parte a textului. . Este bine să foloseşti acelaşi stil de legende în toată revista.Design pentru reviste T I P U R I L E D E C A R A C T E R E 17 titlul să fie ales cu inteligenţă. subtil şi intrigant. Trebuie să contrasteze în mod potrivit cu corpul textului. a-l face să-şi pună întrebări şi a-l face să citească mai departe articolul. Pentru a evita această situaţie foloseşte caractere bold sau italice. Legendele pot contribui la accentuarea personalităţii revistei din punct de vedere al utilizării tipurilor de caractere dacă sunt folosite cu consecvenţă. Pot să fie în interiorul textului sau la margine. dar nu să descrie ceea ce este evident. Ele au rolul unui „cârlig“ pentru a „agăţa“ atenţia cititorului.

Imaginile pot să îmbogăţească titlul şi să ofere explicaţii suplimentare acestuia. sau conţinut editorial care tratează teme dintr-un anumit domeniu sau subiecte care au ceva comun. Claritatea şi uşurinţa în folosire sunt cheile unui design reuşit al paginilor de cuprins. va beneficia de o ierarhie. . numele autorului este la fel de important ca şi titlul articolului. Impactul lor grafic trebuie să fie puţin mai discret şi oarecum în umbra celui generat de articolele de fond. Ele furnizează consecvenţă publicaţiei. • Este nevoie de scurte descrieri ale articolelor? Este nevoie să explicăm mai în detaliu ce conţine articolul pentru a da lămuriri suplimentare cititorului? Această întrebare se leagă deseori de stilul în care s-au dat titluri articolelor.UNITATEA 4 Cuprinsul şi rubricile permanente R ubricile permanente sunt acele secţiuni ale unei publicaţii care apar cu regularitate şi conţin relatări. este asemănător şi prin aceasta degajă un aer de unitate al întregii publicaţii. astfel. Designul acestor nume. Astfel. trebuie să ne gândim la anumite întrebări legate de nevoile publicaţiei. Titlurile mai scurte sau cele metaforice au nevoie de mai multe explicaţii. de regulă nu va costa nimic. în unele cazuri. publicaţia. Rubricile permanente sunt liantul care ţine împreună diversele elemente ale publicaţiei. imagini. Scopul • Rubricile permanente definesc personalitatea unei reviste mai mult decât orice alt element. Impactul vizual creat astfel. Rubricile permanente Rubricile permanente nu trebuie să domine articolele de fond. titlul articolului este cel mai important element. numite titluri de rubrici permanente. ca un întreg. • Ce informaţii trebuie scoase în evidenţă? În cele mai multe publicaţii. informaţii. Ele trebuie să informeze şi să trezească interesul cititorului. Rubricilor permanente li se dau nume care reflectă cumva conţinutul lor. Ceea ce însă este potrivit pentru o altă publicaţie s-ar putea să nu fie potrivit cu publicaţia voastră. • Ce elemente (titluri. Paginile de cuprins Paginile de cuprins oferă cititorului o privire de ansamblu asupra numărului respectiv al revistei. • Vei folosi şi imagini pe pagina de cuprins? Uneori este bine să foloseşti pe pagina de cuprins o parte din imaginile folosite în paginile articolelor respective. din moment ce imaginile respective oricum sunt deja achiziţionate. Totuşi. Deci el va fi cel mai mare sau scris cu cele mai groase caractere. Trebuie să ne asigurăm că rubricile permanente sunt distincte din punct de vedere vizual faţă de „fântâna“ publicaţiei. numere de pagină) trebuie accentuate pentru a realiza aceasta? Există nenumărate moduri de a afişa aceste elemente. pentru a-l determina mai mult pe cititor să înceapă citirea revistei. cititorul orientându-se uşor în publicaţie şi având un sentiment de familiaritate. generând în acesta dorinţa de a citi conţinutul revistei. Înainte de a începe designul unei pagini de cuprins.

deoarece astfel editorii ştiu cât text trebuie să pregătească. Aceasta va contribui la menţinerea unei publicaţii bine proporţionate. Stabilirea unei grile editoriale de ansamblu ne va da siguranţa că în fiecare număr vor fi tratate subiecte variate. rubricile permanente vor oferi familiaritate şi continuitate vizuală. unde un design nou şi creativ la fiecare număr este chiar necesar. Ele sunt uşor de găsit şi de recunoscut. Deseori cititorii îşi formează o listă de preferinţe şi au tendinţa ca atunci când primesc un exemplar al revistei să citească întâi rubricile lor favorite. Deoarece designul acestor pagini se schimbă foarte puţin de la un număr la altul. . • Consecvenţa editorială va ajuta la procesul de planificare şi la cel de producţie al revistei. Avantaje • Consecvenţa grafică ne ajută să economisim timp. atunci când se reface designul unei reviste. iar după aceea restul revistei se „clădeşte“ în jurul lor. rubricile permanente sunt primul lucru de care ne vom ocupa.Design pentru reviste R U B R I C I L E P E R M A N E N T E 19 Deseori. • Rubricile permanente acţionează şi ca nişte indicatoare rutiere. aceasta ne va permite să dedicăm mai mult timp şi energie creatoare pentru articolele de fond. Deoarece la rubricile permanente nu este necesar să facem un design nou la fiecare număr al revistei. Titlurile lor arată limpede drumul de urmat şi dau informaţiile necesare pentru ca cititorul să ştie unde este la un moment dat în revistă şi ce urmează să găsească mai departe în aceasta. Ei pot avea astfel la dispoziţie informaţii legate de numărul de cuvinte sau de linii necesare în rubricile permanente. • Rubricile permanente dau revistei o consecvenţă atât din punct de vedere editorial cât şi din punct de vedere al designului.

• Poate să fie utilă inserarea câtorva din subiectele articolelor din revistă pentru a prezenta cititorului câteva din articolele care l-ar putea interesa. Dacă imaginea de pe copertă reprezintă o persoană. Un design eficient al plachetei numelui trebuie să reflecte prin anumite modalităţi înţelesul numelui. atunci aproape întotdeauna este bine ca privirea acesteia să fie îndreptată spre cititor. Din punct de vedere la importanţei este al doilea element al revistei. Textul de pe copertă Textul de pe copertă atrage atenţia şi-l face pe cititor să îşi pună întrebări. dă cititorului o idee despre ce va găsi în interior şi creează o identitate proprie a revistei. placheta numelui spune cine eşti şi despre ce anume vorbeşte revista ta. • Textul trebuie să fie clar şi uşor de înţeles. Rezervă cea mai mare parte din timpul destinat lucrului la copertă pentru achiziţionarea. Pe scurt. un loc. dar nu trebuie să atragă atenţia atât de mult încât să devină obositor să o vezi în fiecare număr al revistei. uneori. Imaginea reprezentată pe copertă poate să fie o persoană. deoarece ea implică o continuare a paginii respective. Placheta numelui Aceasta este numele revistei. Imaginea de pe copertă Acesta este primul lucru care este remarcat la o revistă şi de aceea este cel mai important element al unei publicaţii. potrivită. cum ar fi formatul „digest“. • Textul trebuie să fie concis. • Uneori este bine să foloseşti întrebări. formatul tabloid sau chiar un format de tip newsletter (buletin informativ). • Dimensiunea caracterelor folosite trebuie să fie destul de mare pentru ca textul să poată fi citit cu uşurinţă de la o distanţă de 3 metri. . compunerea şi finisarea acestei imagini. O imagine încadrată într-un chenar este oarecum limitată şi conservatoare.UNITATEA 5 Coperta revistei C operta are trei scopuri principale. E puţin probabil ca textele lungi de pe copertă să fie citite. Legătura cu cititorul este esenţială. • Trebuie să fie intrigant. Ea dă „tonul“ revistei. să îndemne la citirea conţinutului. Deseori eficienţa unei coperte va fi factorul determinant pentru ca cineva care nu cunoaşte revista să o deschidă. Dar nu trebuie să îţi fie teamă ca să foloseşti şi alte formate. dar. acestea rămân neschimbate de la număr la număr. un lucru sau un concept. scris cu caractere care se bucură de un tratament grafic distinct. puse astfel încât cititorul să caute răspunsurile în interiorul revistei. În general există un format standard pentru cele mai multe reviste. Elementele unei coperte Formatul (forma şi mărimea) Aceste caracteristici stabilesc o continuitate şi pentru cele mai multe reviste. Sigla poate şi ea să fie personalizată. O imagine care se întinde pe toată pagina adaugă o notă de dinamism. Importanţa unei coperte atractive nu va putea fi niciodată subliniată îndeajuns.

Continuitatea identităţii Coperta are acelaşi ton ca şi interiorul revistei? Realizarea unei continuităţi din acest punct de vedere este un puzzle complex deoarece implică o combinaţie a tuturor elementelor. Întreabă-te: • Imaginea şi textul de pe copertă cooperează pentru a prezenta eficient conţinutul revistei? • Textul explicativ suplimentar este suficient de clar? • Există o armonie între imaginea şi textul de pe copertă? Altfel spus. Atitudinea poate fi indusă cel mai uşor atunci când se prezintă o figură. Prea multe culori vor genera o confuzie vizuală. Personalul revistei trebuie să-şi pună întrebarea: „Coperta aceasta este «de-a noastră» sau nu?“ Acest lucru poate fi evaluat cel mai uşor punând mai multe coperte diferite una lângă alta. curiozitate sau preocupare? Coperta transmite un sentiment neutru sau induce o anumită atitudine sau emoţie? Acestea pot fi în acelaşi timp şi subtile şi puternice. • Organizează şi compune coperta în aşa fel încât ochiul să nu sară prea mult din loc în loc. au acelaşi înţeles împreună? Răspunsul emoţional Subiectul sau imaginea stabilesc o legătură emoţională cu cititorul? Există din partea acestuia o reacţie de simpatie sau bucurie. . • Numărul de fonturi folosite trebuie redus la minimum. dar aici vorbim specific despre prezentarea grafică. • Foloseşte o paletă de culori simplă. Simplitate Această caracteristică are legătură cu claritatea. • Asigură-te că există un punct focal principal.Design pentru reviste C O P E R T A 21 Cinci caracteristici esenţiale ale unei coperte bune Relevanţă/înţeles Câteva întrebări pe care trebuie să ţi le pui când evaluezi o copertă: • Cât de importante sunt pentru cititorul revistei subiectul sau subiectele prezentate pe copertă? Informaţia pe care coperta promite cititorului că o va găsi în revistă va influenţa viaţa lui? • Textul de pe copertă dă cititorului înţelesuri noi cu privire la subiectele tratate? • Este destul de incitantă pentru ca cititorul să dea revista şi altcuiva? Claritate Încearcă să te dai un pas în spate şi să priveşti coperta cu ochii cuiva care nu a mai văzut-o înainte. dar chiar şi o fotografie cu natură moartă poate da un ton emoţional. Începeţi să alcătuieşti o listă cu elemente care să îţi spună cu exactitate ce anume defineşte identitatea revistei voastre şi care să funcţioneze ca un sistem de referinţă. • Asigură-te că în fotografie nu există informaţii care nu sunt necesare şi care nu fac decât să creeze dezordine în copertă.

plachetele. • Imaginile pot să sugereze înţelesul cuvintelor. adăugând înţelesuri unei relatări vizuale mai ample. Doi termeni ne vor ajuta să explicăm această idee. cu mijloace vizuale. textul este un vehicul puternic care poate fie să schimbe fie să interpreteze sensul unei imagini. noi avem responsabilitatea de a traduce vizual conţinutul editorial într-un mod cât mai adecvat. cum este cazul unui titlu care dă înţeles unei imagini mai ambigue. cum este cazul unei imagini legate de cultura unui grup de oameni care dă înţeles unei imagini care reprezintă un eveniment care a avut loc în acel grup. în timp ce al doilea nivel al înţelesului. cum este cazul unei plachete explicative care dă înţeles unui titlu nu foarte exact. Cuvintele îl conduc pe cititor către o interpretare şi leagă imaginile de un anumit înţeles. Sau. Revistele sunt medii de comunicare semiotice. Elementele textului revistelor Titlurile. Titlurile Scopul principal al titlului este să atragă atenţia către articol sau (dacă este pe copertă) să atragă atenţia spre interiorul revistei. legendele şi corpul textului se raportează fiecare într-un mod diferit la o imagine. În cele mai multe reviste. situaţiilor şi lucrurilor. În trecut. Pentru a-l atrage pe cititor. singurul scop al imaginilor era pur şi simplu de a ilustra textul. este cunoscut ca şi conotaţie. Cuvintele pot chiar să aibă un rol de sprijin. Filozofia semioticii tratează problema semnificaţiilor imaginilor. Ca şi designeri. gândeşte-te la mesajul care este trimis cititorului. În timpul ultimului secol balanţa puterii s-a înclinat. revistele ale căror imagini prezintă numai persoane sau evenimente sunt din ce în ce mai rare. de aceea fiecare detaliu al designului imaginilor şi textului are un înţeles particular şi poate fi manipulat pentru a genera un răspuns specific. Înţelesul direct al unui text sau al unei imagini este cunoscut sub numele de sens. Deşi publicaţiile în care cuvintele au rolul dominant încă mai pot fi găsite. relatând întâmplarea într-un mod exact. imaginile pot să fie mijloace semnificative pentru explicarea unui text. deşi funcţiile lor continuă să rămână distincte.UNITATEA 6 Cuvinte şi imagini Î n istoria publicisticii – mai ales în cea a revistelor – cuvintele au fost elementul dominant. cuvintele şi imaginile au acum o importanţă egală. În acest caz. deseori mai subtil şi cu siguranţă mai ambiguu. În comunicarea contemporană este folosită fiecare dintre combinaţiile posibile de relaţii între sens şi conotaţie: • Cuvintele pot să sugereze înţelesul unei imagini. • Imaginile pot să sugereze înţelesul altor imagini. un titlu şi o imagine pot să comunice . cum este cazul unei ilustraţii care dă înţeles unui titlu care constă dintr-o întrebare. • Cuvintele pot să sugereze înţelesul altor cuvinte. Sensul (înţelesul explicit) şi conotaţia Atunci când se pune problema unei combinaţii de cuvinte şi imagini.

lucru care măreşte puterea lor de a comunica. Provocarea lansată de această problemă este de a pune cuvintele şi imaginile laolaltă într-o compoziţie coerentă şi bine structurată.Design pentru reviste C U V I N T E Ş I I M A G I N I 23 acelaşi lucru. Combinând cuvintele şi imaginile într-un aranjament multi-strat are loc o relaţie cauză-efect. oferind astfel o ocazie uriaşă pentru integrarea lor şi pentru reacţia lor reciprocă. legendele în general sunt situate sub imagini şi furnizează informaţii care descriu. Cele două probleme Astăzi. Acest lucru este valabil în special la coperte. unde cele mai multe imagini se întind pe toată coperta iar caracterele textului sunt percepute ca fiind parte a unui întreg. Oarecum diferită de integrarea textului într-o imagine. Conţinutul: transformarea mesajului De regulă designerii fac o distincţie clară între cuvânt şi imagine. Fiind imposibil să te gândeşti la conţinut fără să te gândeşti la formă. În timp ce majoritatea ilustraţiilor nu au nevoie de o legendă. Imaginile trebuie să pătrundă în spaţiul rezervat acestuia numai atunci când acest lucru este adecvat. Plachetele Scopul primordial al plachetelor este de a fi o punte de legătură între titlu şi imagine. titlul şi imaginea pot comunica lucruri diferite. corpul textului trebuie să fie prezentat cât se poate de clar şi curat. Legendele Deseori citite cu cel mai mare interes într-o revistă. dar ele nu trebuie să împiedice cursul urmărit de privirea cititorului. această tehnică foloseşte imaginile ca şi fundaluri pentru a furniza un context mesajului. multe fotografii au nevoie de ele pentru a reda cititorului contextul şi informaţia legată de acestea. iar tensiunea astfel creată poate să aibă ca rezultat o comunicare mai atractivă şi mai profundă. utilizarea creativă a formelor caracterelor poate fi un mod atractiv de a-l implica pe cititor. etichetează sau identifică imaginile. • Creează sau găseşte fundaluri pentru caractere. • Combină formele caracterelor pentru a crea imagini. Provocarea lansată de această problemă este de a pune laolaltă cuvintele şi imaginile astfel încât acestea să se sprijine şi să se explice reciproc pentru a comunica limpede şi consecvent. Prima problemă priveşte conţinutul – intenţia mesajului. Formele caracterelor pot fi combinate în diverse moduri creative pentru a induce un mesaj. există două probleme care trebuie rezolvate. Pe de altă parte. Corpul textului Purtând mesajul principal. . clarificând cam la ce se poate aştepta cititorul de la articolul respectiv. • Integrează caracterele în imagine. adică fie pentru a detalia relatarea sau pentru a crea un interes vizual. Totuşi designerii combină deseori cuvintele şi imaginile în moduri noi şi surprinzătoare. Cele două elemente cooperează mult mai strâns şi cititorul le percepe ca pe un mesaj unitar. când designerii pun laolaltă cuvintele şi imaginile pentru a crea mesaje verbale şi vizuale. A doua problemă priveşte forma – ordonarea spaţiului grafic. Fără a uita că lizibilitatea (uşurinţa citirii) este pe primul plan. Aceasta permite cititorului să abordeze fiecare element separat. există multe tehnici care pot fi folosite pentru a amplifica puterea mesajului. Placheta poate să şi rezume pentru cititor poziţia şi punctul de vedere al articolului respectiv.

• Substituirea formei literelor cu imagini. Chiar şi un mod subtil de tratare şi aranjare a caracterelor poate să-l facă pe cititor să abordeze articolul din perspectiva unui om oarecum informat despre subiect. dând acestei compoziţii un înţeles mai bogat decât suma înţelesurilor fiecărui element al compoziţiei în parte. joacă un rol vital în înţelegerea şi manipularea elementelor vizuale şi a elementelor literelor de pe o desfăşurare (spread) a unei reviste. Totuşi. Centrul optic. Orizontal şi vertical: fiecare spaţiu grafic are o axă orizontală şi una verticală. acuitatea vederii se micşorează. scanând suprafaţa paginii pentru a găsi informaţii şi „calea“ de urmat. adică locul de intersecţie a acestor axe se determină prin măsurători. Forma: lucrul cu spaţiul grafic Felul în care interacţionăm cu mediul în care ne aflăm şi felul în care oamenii văd. . • Foloseşte spaţiul pentru a induce un înţeles. astfel încât fiecare desfăşurare (spread) a unei reviste să servească unui scop. dând astfel un plus de energie şi mişcare experienţei vizuale. • Simetria şi asimetria: principiul fundamental de organizare pentru rezolvarea problemei echilibrului şi ordinii. aşteptându-se la ceva nou şi pătrunzător. Oamenii au o tendinţă foarte puternică spre orientarea pe verticală şi pe orizontală. • Stilul caracterelor folosite poate fi îmbogăţit de către o imagine. Compoziţia: imaginea de ansamblu Efectul de ansamblu al unei pagini de revistă este determinat de câteva elemente fundamentale ale compoziţiei. Designul revistelor poate utiliza aceste axe (cea orizontală şi cea verticală) pentru a organiza informaţia. Iată mai jos câteva principii care ne pot ajuta să dăm un sens unei compoziţii. făcându-l astfel pe cititor să fie implicat în conţinutul revistei şi să guste cu plăcere conţinutul acesteia.Design pentru reviste C U V I N T E Ş I I M A G I N I 24 • Utilizarea layerelor (straturilor) în programe cum ar fi Photoshop face posibilă integrarea complexă a caracterelor şi a imaginilor. ochii se mută încontinuu. • Relaţiile între module: utilizarea grilei geometrice pentru a stabili organizarea elementelor. Un design bine făcut într-o revistă sporeşte această senzaţie. Cum vedem: Privirea omului se focalizează pe o zonă relativ mică. Centrul geometric. făcând astfel întreg ansamblul coerent şi atrăgător. Imaginile inserate în conturul caracterelor îl pot ajuta pe cititor să abordeze articolul dintr-o perspectivă nouă. Felul în care caracterele sunt dispuse pe o pagină poate ajuta la consolidarea titlului şi imaginilor. Pentru consolidarea tonului şi personalităţii mesajului. pentru a crea o dinamică spaţială. • Câmpuri (zone) de tensiune: utilizarea mişcării în ambele sensuri. şi în afara acestei zone detaliile nu mai sunt atât de distincte şi pe măsura îndepărtării de zona de focalizare înspre periferie. caracterele de pe o desfăşurare (spread) pot fi aranjate astfel încât să imite oarecum imaginea corespondentă. Combinarea cuvintelor şi imaginilor pentru o comunicare coerentă se face de-a lungul acestor axe. pentru a crea o ierarhie vizuală şi a ajuta la conducerea privirii cititorilor în pagină. tendinţă înnăscută în natura noastră şi consolidată prin experienţă. pe diagonală. • Repetiţia şi ritmul: retragerea şi reapariţia intenţionată a elementelor dintr-o compoziţie. care este punctul care pare pentru ochiul uman a fi centrul. este un pic deasupra centrului geometric.

amplificând astfel puterea informaţiei. Rezonanţa grafică Ce este rezonanţa grafică? Graficienii aduc designul unei reviste „la rezonanţă“ atunci când tipurile de caractere şi imaginile folosite — laolaltă cu forma. textură. metodă prin care se stabilesc relaţii. – pentru dezvoltarea relaţiilor. având ca urmare realizarea unei comunicări reale. • Continuarea: utilizarea formelor pentru conducerea privirii în pagină. • Încheierea: aranjarea elementelor pentru a crea o „încheiere“ vizuală. Cititorii răspund la compoziţiile făcute de noi pe baza relaţiilor care există între diversele elemente ale compoziţiei. Înţelegerea acestor principii ajută la crearea unei ierarhii vizuale şi a unor soluţii grafice inedite. etc.Design pentru reviste C U V I N T E Ş I I M A G I N I 25 • Continuitatea vizuală: un sistem stabilit. • Alinierea: utilizarea marginilor formelor pentru alinierea elementelor pentru a crea relaţii. care sugerează că o compoziţie individuală este parte a unui întreg. • Corespondenţa: utilizarea proprietăţilor vizuale –culoare. . Relaţiile vizuale Crearea relaţiilor vizuale este un element fundamental pentru un design coerent. culoarea. textura – formează relaţii care trec dincolo de valoarea elementelor individuale. • Proximitatea: utilizarea spaţiilor dintre elemente pentru stabilirea relaţiilor.

Trage-te un pas înapoi şi încearcă să priveşti la ceea ce ai făcut cu obiectivitate şi din perspectiva cititorului. Dacă acest lucru poate fi făcut înainte de a trimite revista la tipar. de îmbunătăţit la următorul număr. nu rata niciodată posibilitatea de a evalua publicaţia la care ai lucrat după ce ea a fost tipărită. poate. Contrastul cu caracterele Examinează diferitele elemente ale tipurilor de caractere folosite în designul realizat: • Titlul este suficient de mare pentru a ieşi în evidenţă? Sau. Gri = Plictiseală (Asta dorim să comunicăm?) Utilizarea adecvată a elementelor contrastante poate aduce în pagină energie şi interes.UNITATEA 7 Criteriile unui design bun Î ntotdeauna este bine să evaluezi eficienţa designului realizat de tine. Trecând prin procesul de evaluare a acestor criterii vei avea întotdeauna ceva de învăţat şi. poate vei mai avea timp să faci unele ajustări. din punct de vedere editorial: îţi atrage atenţia? • Subtitlurile sunt suficient de accentuate pentru a se distinge de text. Întrebări pe care e bine să ţi le pui privitoare la acest aspect: • Fontul folosit pentru text este neutru şi suficient de lizibil pentru ca cititorul să poată să parcurgă porţiuni mari de text fără să obosească? • Caracterul textului este destul de mare pentru a fi citit cu uşurinţă sau este prea mare şi astfel privirea va fi forţată să sară de prea multe ori de la un rând la următorul? • Marginile sunt suficient de mari pentru a oferi „spaţiu de respiraţie“ pe pagină? • Spaţierea pe verticală (leading) este suficient de mare pentru liniile mai lungi de text pentru ca privirea să poată găsi următoarea linie de text cu uşurinţă? • Există un contrast adecvat între caractere şi fundal? • Nu cumva fundalul este prea complex (prea multe tonuri întunecate şi luminoase) pentru ca textul să poată fi citit cu uşurinţă? • Nu cumva există porţiuni prea mari de text fără o „pauză vizuală“ sau un loc de odihnă pentru privire? Dinamica vizuală Această noţiune este legată de contrastul de pe pagină. astfel încât să le poţi vedea cu uşurinţă atunci când privirea îţi trece peste pagină? • Letrinele sunt suficient de mari sau suficient de groase pentru a avea impact asupra privirii şi a conduce privirea prin text? Sunt ele amplasate strategic? . Iată aceste criterii: Lizibilitatea (uşurinţa în citire) Aceasta necesită o sensibilitate la tipurile de caractere folosite. Pe de altă parte. Una din problemele comune multor publicaţii este faptul că pe paginile lor este prea multă uniformitate (zone întinse de gri).

Senzaţia de ordine degajată de o pagină îl ajută pe cititor să se simtă „ca acasă“ în revistă. Foloseşte elementele grafice pentru a conduce privirea. Cu alte cuvinte. Atunci când elemente mai mici sunt puse alături de altele mai mari apare o dinamică vizuală în pagină. Publicaţia trebuie să aibă un ritm al ei propriu. Deseori titlul poate fi hotărâtor pentru o fotografie. Atunci când designerii cu mai puţină experienţă lucrează cu mai multe fotografi la ilustrarea unui articol. Interacţiunea cuvintelor şi imaginilor În revistele contemporane cuvintele şi imaginile lucrează împreună. locuri şi condiţii de iluminare vor putea transmite un mesaj.091 de kilograme • al doilea cal poate să tragă o căruţă încărcată cu 3. Poţi crea o relaţie sinergică în care rezultanta efectelor celor două elemente va fi mai mare decât suma rezultantelor elementelor luate în parte. Gândeşte-te la exemplul căruţei cu cai: • unul din cai poate să tragă o căruţă încărcată cu 4.128 de kilograme • amândoi caii laolaltă trag o căruţă încărcată cu 13. Treaba artistului este să transforme acest titlu în ilustraţie (dacă este un artist bun). Este important ca fotograful să fie informat despre subiectul care se doreşte a fi ilustrat. În acest fel chiar şi fotografiile mai mici sunt mai bine observate şi poţi folosi cu eficienţă maximă cele mai bune fotografii pe care le ai la dispoziţie. 3) text. un copac sau un elefant). doi plus doi face cinci.Design pentru reviste C R I T E R I I 27 Contrastul altor elemente grafice • Puneţi alături fotografii mari şi mici. Ierarhia Desfăşurarea unei reviste dă o senzaţie de ordine pe măsură ce privirea înaintează prin ea? Unde se va îndrepta privirea mai întâi? Dar după aceea? Fiecare pagină are nevoie de: 1) un element care să capteze atenţia. • Când angajezi un artist pentru o ilustraţie: este bine înainte de a da tema să stabileşti un titlu. o mână sau un zâmbet) sau micşorând o imagine care reprezintă ceva care este mare (o maşină. Un rezultat interesant se poate obţine mărind o imagine care reprezintă ceva ce este mic (cum ar fi o monedă.636 de kilograme Pentru o potrivire bună a cuvintelor cu imaginile. El va vedea ce situaţii. • „Joacă-te“ cu ideile pe care le ai cu privire la noţiunile de mare şi mic. De regulă fotograful gândeşte în locul în care fotografiază. iată mai jos câteva principii: • Atunci când fotografiezi o persoană sau un eveniment: este bine să dai un titlu fotografiei după ce primeşti fotografiile prelucrate. Tonul emoţional • Nu fi neutru! Arată că ai o atitudine . ei au tendinţa de a trata aceste fotografii egal din punct de vedere al mărimii spaţiului rezervat lor. 2) un element care să explice. . Trebuie însă să ne gândim că „mare“ nu este „mare“ decât atunci când este comparat cu ceva mai mic. Abordează problema ierarhiei nu doar prin perspectiva unei singure desfăşurări ci gândind revista ca un întreg.că ai ceva de spus! Studiile au arătat că simpla înclinare a capului poate să influenţeze masiv vânzările.

În general este mai bine să te axezi mai mult pe o stare de bună dispoziţie şi fericire. este un prieten al cititorului. de tristeţe. să fie fericit că este în preajma revistei – nu să îl facă să fie posac şi într-o stare de depresie. • Un fotograf bun învaţă să scoată în evidenţă emoţiile şi sentimentele subiectului – de regulă aceasta se întâmplă în momentul în care subiectul uită de prezenţa aparatului de fotografiat. prin natura ei. satirică. Tonul emoţional se poate insinua în paginile revistei de la începutul până la sfârşitul ei. Stabileşte cu bună ştiinţă curgerea acestui ton prin paginile revistei. • Starea degajată poate fi una de bucurie. de încredere. • Creează o senzaţie de ritm. Revista. mesajul creştin este un mesaj al bucuriei fiindcă ştim care va fi destinul veşnic al creştinului. Discută cu el şi caută să îi faci de cunoscut starea pe care vrei să o transmiţi cititorilor. misterioasă. Atunci când angajezi un fotograf pentru o lucrare stai cu el de vorbă. . de seriozitate. Ea trebuie să-l facă pe cititor să se simtă bine. de urgenţă. La urma urmei.Design pentru reviste C R I T E R I I 28 • Ai grijă la contradicţii. De exemplu într-un articol despre bucuria mântuirii. designul paginii trebuie să reflecte acea bucurie şi nu să fie de o sobrietate extremă.

un design care ţine seama de conţinut şi este adecvat mesajului devine scopul central al designerului. nici nu este lucioasă şi nici cretată. Revistele pot beneficia de pe urma utilizării mai eficiente a fluxului tehnologic al unei tipografii sau a noilor echipamente şi procese. Şi. Câteva soluţii simple Producţia Începe fiecare proiect consultându-te cu tipografii. Câteva soluţii posibile de design în astfel de cazuri: • Accentuaţi caracterele folosite. rezultatul vor fi sacrificii făcute în bugetele a două compartimente cheie: producţia şi design – artistic. Foloseşte principiile fundamentale ale designului şi experimentează utilizarea spaţiului alb şi a elementelor grafice. impunând limitări atât la producţie cât şi la elementele artistice care pot fi folosite. Scopul urmărit a fost exercitarea unei influenţe. a extinde şi a consolida un punct de vedere. pentru a primi idei noi de reducere a costurilor. Un font elegant. Deşi trăim într-o lume predominant vizuală. scalarea. Pasiunea pentru mesajul transmis şi dedicarea pentru lucrul făcut la parametrii excelenţei pot avea un impact mai mare decât cernelurile metalizate şi imaginile de calitate extraordinară. Atenţie: prea multe măşti fac ca designul să arate murdar şi înghesuit. atunci aceasta apare ca o culoare nouă. • Utilizează fundalurile. Dacă unei culori pantone i se aplică o mască.UNITATEA 8 Design cu un buget modest D esignul revistelor nu este artă decorativă. Atunci când cureaua bugetului este strânsă. care pot fi folosite drept fundaluri sau texturi. Problema şi câteva soluţii de design Problema este că dacă bugetul acordat compartimentului editorial este modest. afişat cu caractere mari poate să arate frumos. în plus designerii deseori se confruntă cu provocarea de a produce reviste pe hârtie care nu este de calitatea cea mai bună. • Foloseşte măştile. singura soluţie viabilă este un design bun. Acesta este motivul pentru care este posibil să reuşeşti chiar şi cu un buget modest alocat compartimentului artistic – design. aceasta înseamnă lucrul cu mai puţin de patru culori. Tipurile de caractere folosite devin elementul cheie în stabilirea unei identităţi a revistei şi mijlocul de bază pentru crearea unui design novator. Când este vorba de producţie. Pentru a face paginile mai dinamice se vor folosi în astfel de cazuri principiile de bază ale designului: contrastul. În postura de director artistic cu un buget modest la dispoziţie. Câteva căi de a reduce costurile de producţie: . te confrunţi cu provocarea de a prezenta aceste cuvinte în toată integritatea lor şi cu toată puterea lor de influenţă. În ceea ce priveşte imaginile. Explorează şi dezvoltă soluţii adecvate şi novatoare. cuvintele încă sunt un vehicul puternic care pot să aducă schimbare. achiziţionarea de lucrări de artă sau de fotografii originale dintr-un buget modest este o sarcină dificilă. • Foloseşte contrastul şi scalarea. ritmul şi textura. Foloseşte un scanner sau un aparat foto digital pentru a reproduce imagini obişnuite. Funcţia sa a fost întotdeauna de a lua cuvintele şi ideile şi a le combina cu imaginile pentru a reflecta. În astfel de situaţii.

ele sunt accesibile de aproape oriunde din lume iar faptul că lucrările oferite de aceste agenţii sunt în format digital elimină costurile aferente scanării originalelor. Ilustraţiile şi fotografiile Preţul lucrărilor originale de artă şi al fotografiilor a crescut. Câteva resurse de lucrări de artă şi fotografii mai ieftine: • • • • agenţiile on-line de fotografii de actualităţi agenţiile on-line de fotografii şi lucrări de artă paginile web personale ale artiştilor şi fotografilor CD-uri cu lucrări de artă şi fotografii pentru a căror utilizare nu se plătesc drepturi de autor • cărţi cu lucrări de artă şi fotografii pentru a căror utilizare nu se plătesc drepturi de autor • un aparat de fotografiat digital. agenţiile on-line de lucrări artistice şi fotografii. ia în considerare posibilitatea folosirii unei hârtii colorate sau texturate. Stabileşte şi întreţine relaţii cu ei pentru crearea unui mediu de schimb reciproc de servicii şi idei. Cele mai uzuale sunt. nu foarte scump • un scanner de birou pentru fundaluri şi texturi. în special pe internet şi tot mai mulţi ilustratori şi fotografi buni participă la ea.Design pentru reviste B U G E T M O D E S T 30 • Când lucrezi numai cu una sau două culori foloseşte măştile şi texturile. . O relaţie de colaborare plăcută poate ajuta la compensarea unui buget modest. • Negrul este o culoare puternică şi conotaţia ei este de integritate şi esenţă. artiştii şi fotografii se oferă deseori să lucreze la preţuri mai mici dacă li se dă libertate creativă sau sunt îndemnaţi să încerce lucruri noi. De fapt una din cele mai bune resurse pentru fotografii şi ilustraţii sunt chiar fotografii sau artiştii care îşi pun la dispoziţie lucrările pe propriile pagini de web. De asemenea. • Profită de avantajele recomandărilor tipografiei legate de semnătură (aranjarea paginilor pe coala tipografică) sau de configuraţia tipografică ideală pentru lucrare. dar există în acelaşi timp câteva resurse excelente de colecţii publice pentru astfel de lucrări sau fotografii. În trecut lucrările provenite din aceste surse erau considerate inferioare. Fiind on-line. totuşi. Nu ezita să foloseşti negrul la titluri şi elemente de design. Ia legătura cu un astfel de artist sau fotograf cunoscut şi verifică posibilitatea de a procura imagini de la ei. pentru a crea efecte puternice. al căror număr şi ofertă a crescut spectaculos. • Dacă trebuie să foloseşti hârtie care nu este cretată. într-un mod cât mai vivace. dar acum aceasta s-a transformat într-o industrie importantă.

Redactorii-şefi nu caută proiecte de şcoli artistice ci soluţii reale la probleme de comunicare complexe. în funcţiile pe care le îndeplinea la Harper’s Bazaar. Poate cea mai semnificativă contribuţie pe care un director artistic o poate avea este să fie gata să îşi suflece mânecile şi să se alăture şedinţelor redactorilor ca să pună umărul la planificarea numerelor. Iniţial rolul său era pur şi simplu de a îndeplini dorinţele redactorului-şef. Spre sfârşitul anilor ’30 din secolul trecut. Directorul artistic Parteneriatul dintre redactorul-şef şi directorul artistic a devenit una dintre cele mai delicate şi solicitante relaţii profesionale. Nu avea discuţii legate de puritatea artei vis-a-vis de aspectele comerciale. Studiază mereu felul în care revistele influenţează cultura. care este responsabil pentru întreg produsul editorial. . Deşi este un fapt unanim acceptat că autoritatea finală o are redactorul-şef. • Rezolvă probleme.UNITATEA 9 Directorii artistici şi redactorii B enjamin Franklin a avut o sarcină uşoară. Nu este suficient doar să citească articolele. să sugereze idei de articole şi să îi încurajeze pe scriitori. director artistic. Mai mult. Să devii un expert în modul în care cititorii percep o revistă şi să citeşti articole despre felul în care sunt ei influenţaţi de culoare. deşi la poli opuşi. a creat un mediu în care puterea de expresie a fotografiei şi-a făcut loc în designul revistelor. Alexey Brodovitch a devenit prototipul a ceea ce este un director artistic modern. între vizual şi editorial. Directorul artistic trebuie să înţeleagă pe deplin de ce există acea revistă şi ce speră ea să realizeze pentru cititorii ei. între artă şi comercial. revistele cele mai bune au apărut ca rezultat al unui respect reciproc între directorul artistic şi redactorul-şef. Directorul artistic trebuie să comunice faptul că el vrea să se alăture echipei redacţionale pentru găsirea soluţiilor. El nu avea controverse cu nimeni legate de integritatea artistică vis-a-vis de scopul editorial. există încă o tensiune între imagini şi text. directorul artistic trebuie să-l convingă pe redactorul-şef că scopurile lui sunt mai ample decât simpla recunoaştere a meritelor sale de artist de calibru. • Cunoaşte-ţi meseria. tipul de caracter ales şi de imagini. Redactorul-şef trebuie să afle că directorul artistic este parte a aceleiaşi echipe cu el şi că are aceleaşi obiective. În cele din urmă. Un director artistic responsabil se va preocupa îndeaproape de obiectivele editoriale ale revistei la care lucrează. editor şi. Câteva sfaturi pentru directorul artistic • Preia un rol de conducător. într-un anume sens. deşi rolul directorului artistic este bine stabilit. Sigur. asta se întâmpla în 1740 şi până la naşterea funcţiei de director artistic mai aveau să treacă două sute de ani. Atunci când a început să editeze General Magazine. Investeşte în produsul editorial. Astăzi. redactorul-şef şi directorul artistic sunt încărcaţi în egală măsură cu responsabilitatea producerii unei reviste de calitate. Dar totodată el a început să dezvolte aspectul revistei. el era redactor. Şi. dându-i o personalitate proprie. nu proiecte. A început să angajeze fotografi şi ilustratori şi a devenit responsabil pentru alegerea imaginilor din fiecare număr. Ce speră redactorul-şef că se va întâmpla ca rezultat al publicării revistei respective? Directorul artistic trebuie să cunoască pasiunile şi aspiraţiile redactorului-şef al revistei.

Mediul de lucru pe care îl creează un redactor-şef poate că este cea mai importantă contribuţie pe care o aduce el la o revistă. Câteva sfaturi pentru redactorul-şef • Ascultă-l pe directorul artistic. • Evită mentalitatea de solist. Adu-l la şedinţele colectivului de redacţie. Mesajul editorial este primordial. dar o relaţie de muncă excelentă merită toate investiţiile făcute în ea. • Soluţiile provin din restricţii. • Să îţi înţelegi rolul tău. Provoacă-l pe directorul artistic să scrie titluri şi să vină cu idei de articole. • Respectă rolul imaginilor. literal vorbind. Laudă un titlu care a fost ales cu măiestrie. Terenul comun al redactorilor-şefi şi directorilor artistici trebuie să fie excelenţa. • Protejează-ţi directorul artistic. Orice coboară sub nivelul unui respect sincer va face ca relaţia dintre cei doi să eşueze şi revista să sufere. Dă-i libertatea să spună ce gândeşte. fiecare pagină a revistei. • Laudă un articol bine scris. Lucrează îndeaproape cu directorul artistic pentru ca să extinzi în domeniul vizual mesajul editorial. Redactorul-şef Redactorii şefi au oportunitatea de a transforma nişte designeri nesiguri pe ei în nişte oameni care comunică în modalităţi novatoare. Designul făcut de comitete distruge şi pasiunea şi ideile. Curajul de a face schimbări în personal este de asemenea responsabilitatea redactorului-şef. Ideile trebuie să fie pe primul plan. Dacă fiecare membru al colectivului ştie că ideea cea mai bună va avea câştig de cauză. S-ar putea ca el să simtă „pulsul“ revistei ca nimeni altcineva din personalul redacţiei. directorii artistici depun deseori un efort pentru a-şi articula ideile. Datorită naturii subiective şi intuitive a muncii lor. • Alege-ţi cu grijă bătăliile pe care le porţi. investind timp pentru a-i ajuta să înţeleagă care sunt obiectivele şi sistemul de valori al revistei.Design pentru reviste D I R E C T O R I I A R T I S T I C I 32 • Prezintă idei şi soluţii. Nu permite directorului artistic să lucreze singur. • Fii atent la „alchimia“ mediului de lucru. La modul ideal. El atinge. • Cere-i idei. Consideră „parapetele“ editoriale ca pe nişte ocazii de a crea un design novator cu soluţii neaşteptate. Un redactor-şef care încurajează şi crede în directorul artistic îl poate ajuta pe directorul artistic să devină un adevărat furnizor de idei şi soluţii. ierarhiile pe al doilea. Responsabilitatea care îi revine redactoruluişef este aceea de a transforma luptele potenţiale pentru putere într-un forum deschis unei dezbateri oneste. Lumea noastră devine predominant vizuală. Discută revista cu el. atunci lupta pentru putere în cadrul acelui colectiv devine irelevantă. Redactorii-şefi îi pot ajuta pe directorii artistici să înţeleagă că ţelurile lor sunt comune. să explici de ce este remarcabil este al doilea pas. Scopul nu este să învingi ci să ai succes. . Talentul joacă un rol important. un articol care a fost editat bine. Partea artistică trebuie să extindă şi să consolideze mesajul editorial. redactorul-şef şi directorul artistic vor avea un respect reciproc pentru talentele unice ale fiecăruia dintre ei. Crearea unui design remarcabil este primul pas.

Acesta este ţelul! . cei doi prieteni stau umăr la umăr. descrie un aspect al prieteniei care este foarte similar relaţiei dintre redactorul-şef şi directorul artistic. Lewis. „Lupta“ dintre cuvinte şi spaţiile albe vor aduce o „recoltă“ bogată de cititori.Design pentru reviste D I R E C T O R I I A R T I S T I C I 33 • Fii adeptul tensiunii grafice. dar atunci când sunt preocupaţi de un obiectiv comun.S. C. Atunci când stau faţă în faţă toate deosebirile dintre unul şi celălalt sunt evidente şi pot să provoace neînţelegeri. En-garde! Lucraţi împreună În cartea sa „Cele patru iubiri“. lucrând împreună pentru ceva ce este mai mare şi mai important decât ei înşişi. Deşi fundamental diferiţi. doi oameni pot deveni apropiaţi atunci când sunt confruntaţi cu atingerea unui obiectiv comun sau având un interes comun.

Fotografiile şi-au arătat puterea de a influenţa istoria. de exemplu. În această unitate. sunt de acest tip. salvează fişierele fără nici o compresie.single lens reflex sau monoobiectiv reflex) şi cele la care vizarea nu se face prin obiectiv. este bine să foloseşti blitz-uri suplimentare. Însă pentru fotografii de interior în care este necesară folosirea blitz-ului. timp de expunere. încă sunt valabile principiile consacrate. care să îţi permită reglaje. profunzime şi toate celelalte elemente care sunt vitale pentru a obţine o fotografie bună. pentru ca. pot să consolideze înţelegerea noastră şi ne pot ajuta să ne readucem aminte. dacă aparatul îţi permite acest lucru. Blitz-urile incorporate în aparatul de fotografiat sunt bune pentru egalizarea luminii în cazul în care există umbre prea pronunţate sau lumină naturală prea strălucitoare. Şi aparatele cu reglaje automate sunt utile. au ridicat întrebări privitoare la implicarea în anumite războaie şi au motivat eforturile de ajutorare a victimelor dezastrelor. să le poţi îndrepta în altă direcţie pentru a „îndulci“ lumina. Combinaţia de cuvinte şi imagini de pe paginile unei reviste poate să fie foarte puternică. Nu te lenevi folosind un aparat de fotografiat care „gândeşte“ prea mult în locul tău. Caracteristicile aparatelor de fotografiat la care vizarea nu se face prin obiectiv: • • • • • • • Sunt mici şi silenţioase Primele aparate de fotografiat mici au fost de acest tip (Leica) De regulă dispun de un telemetru incorporat bazat pe fracturarea imaginii Aproximează cel mai bine modul în care ochiul uman vede imaginea Imaginea poate fi văzută în timpul expunerii Nu este aşa de bun pentru fotografii făcute de foarte aproape (eroarea de paralaxă) Cele mai multe aparate de fotografiat mici. Împreună. Aparatele de fotografiat de 35 mm Există două tipuri principale de aparate de fotografiat de 35 mm: cele cu vizare prin obiectiv (SLR . Chiar şi în era aparatelor de fotografiat automate. automate. dar chiar şi la astfel de aparate.U N I T A T E A 10 Fotografia F otografia este una dintre cele mai importante forme de artă ale secolului XX. . mai mari. Nu înceta niciodată să fii preocupat de lumină. Instantaneele fotografice înregistrează şi interpretează realitatea şi ne permit să domolim puţin scurgerea timpului şi să reflectăm asupra semnificaţiei unei clipe într-o lume tot mai grăbită. Uneltele fotografului Aparatul de fotografiat Este important să ai un aparat de fotografiat care îţi permite să reglezi diafragma. au schimbat guverne. ele pot să arunce lumini noi asupra unui subiect. au inspirat naţiuni întregi. tot este bine să existe posibilitatea reglajului manual. Vom discuta şi despre câteva dintre cele mai importante aspecte tehnice ale acestui mediu de comunicare. timpul de expunere şi distanţa (focalizarea). Fotografiază întotdeauna la rezoluţia maximă permisă de aparatul de fotografiat şi. compoziţie. Ele au ajutat la câştigarea alegerilor. vom arunca o privire asupra naturii fotografiei şi vom analiza ce anume face ca o fotografie să fie bună.

Pe lângă aceasta.Design pentru reviste F O T O G R A F I A 35 Caracteristicile aparatelor de fotografiat cu vizare prin obiectiv: • Fotograful vede subiectul (imaginea) direct prin lentilele aparatului • Aceste aparate folosesc un sistem complex de oglinzi şi prisme. . Caută aparate de cel puţin 4 megapixeli. Aparatele de fotografiat digitale Fotojurnalismul (în special cel de actualităţi) este primul domeniu în care fotografia digitală are un impact major. de aceea sunt mai grele şi mai mari. Aceasta din cauza vitezei şi uşurinţei de a face ca imaginile să ajungă rapid la publicaţii. este nevoie de aparate care încă sunt scumpe. chiar dacă termenele sunt foarte „strânse“ (nu mai este necesară developarea filmului şi scanarea fotografiilor). Un aparat de fotografiat digital tinde să elimine zonele iluminate puternic dacă fotografia este supraexpusă. Deci. ziarele şi unele reviste nu solicită o rezoluţie foarte înaltă pentru reproduceri de calitate. dacă doreşti să foloseşti fotografia la un format mai mare.) două opţiuni de luat în considerare sunt Canon G2 şi Nikon Coolpix 5000. Aceste limitări însă se schimbă foarte rapid în bine. Caracteristicile unui aparat de fotografiat digital: • Pentru a obţine rezultate bune. pentru zoom şi fotografii făcute de foarte aproape deoarece fotograful vede exact ceea ce „vede“ şi înregistrează aparatul de fotografiat. • Blitz incorporat cu posibilitatea adăugării de unităţi suplimentare de blitz pentru a suplimenta iluminarea subiectului. Un ajutor suplimentar pentru utilizatorii de aparate de fotografiat digitale este un software numit Genuine Fractals.chiar până acolo încât permit reproducerea pe o pagină întreagă sau chiar pe o desfăşurare (spread). • Trebuie întotdeauna să fotografiezi la cea mai înaltă rezoluţie permisă de aparatul de care dispui. este util în special în domeniul fotografiei digitale. • Cele mai multe dintre cele existente actualmente sunt bune pentru fotografii cel mult de dimensiunile unei cărţi poştale (10 x 15) sau chiar mai puţin. atunci acest program se va dovedi un ajutor preţios. din cauza limitărilor impuse dimensiunilor fişierelor în cazul acestui tip de fotografie. unele aparate de fotografiat digitale încep să aibă performanţe care se dovedesc a fi adecvate şi pentru a obţine fotografii de calitate pentru publicarea în reviste . În momentul de faţă (momentul scrierii acestui manual – n. cu preţuri în jur de 1000$. tr. Amândouă sunt aparate de fotografiat superbe. care vor genera un fişier (necompresat) de aproximativ 10 MB. Totuşi. Caracteristicile care trebuie urmărite la un aparat de fotografiat digital: • Rezoluţie înaltă. Deşi acest software este destinat utilizării fie pentru fotografii scanate fie pentru aparate de fotografiat digitale. • În timpul expunerii blochează vederea imaginii • Dau fotografului posibilitatea de a verifica cu acurateţe profunzimea • Sunt mai bune pentru fotografia la distanţă. • Expunerea potrivită este foarte importantă. dacă maximul permis de aparatul tău de fotografiat digital este un fişier de 10 MB şi trebuie să măreşti o astfel de fotografie. Acest program permite mărirea semnificativă a unei imagini fără o pierdere evidentă a calităţii.

Obiectivele Obiectivul (sistemul de lentile) controlează trei lucruri: 1. Profunzimea: distanţa dintre planul cel mai apropiat şi planul cel mai îndepărtat. poate fi folosit pentru o multitudine de scopuri Kodak Tri-X. Gama de obiective disponibile este uriaşă: superangular / normal / teleobiectiv / macro. Există mai multe tipuri de film: Alb-negru. Filmul Atunci când se fotografiază pe film alb-negru. pentru a putea controla profunzimea fotografiilor făcute. Această caracteristică este foarte utilă. cu vizare prin obiectiv) au posibilitatea de a vizualiza profunzimea. 3. cel mai bine este să faci tu însuţi procesarea filmului deoarece în acest mod se pot face ajustări de fineţe asupra expunerii şi developării.Design pentru reviste F O T O G R A F I A 36 • O plajă bună de zoom. fără blitz. de viteză foarte mare (ISO 3200) • • • • Granulaţie mai mare Bun pentru crearea efectelor de granularitate şi atmosferice. • Un aparat care îţi permite să alegi diafragma (expunerea). etc. pentru format de 35 mm. sau un teleobiectiv cu acţiunea în acest domeniu – 28 . deci poate fi folosit în condiţii de lumină cât mai diverse Un film bun. care apar cu o claritate bună în imagine. Kodak T Max 3200 Negativ-color • Versatilitate bună . single lens reflex. Diafragma (expunerea): diafragma controlează cantitatea de lumină care ajunge la film. de viteză mare (ISO 400) • • • • Granulaţie fină Foarte versatil.90 mm – este suficient!) La alegerea obiectivelor trebuie să ţii seama şi de claritate şi de deschiderea maximă a diafragmei. de viteză mică şi medie (ISO 50 – 100) • Granulaţie foarte fină • Nu foarte versatil • Dezavantajele utilizării sale tind să fie mai mari decât beneficiile aduse de folosirea sa Alb-negru. Profunzimea este influenţată de: • diafragmă • distanţa faţă de subiect • distanţa focală a obiectivului (lentilelor) Unele aparate de fotografiat (monoobiectiv reflex. Focalizarea (reglarea distanţei): lentilele se mişcă înainte şi înapoi faţă de planul filmului. Un fotograf serios se va preocupa întotdeauna de controlul profunzimii. punând astfel în valoare acele tonalităţi ale luminii pe care ai intenţionat să le surprinzi când ai făcut fotografia. 2. Ilford HP5 Alb-negru. Limitează-te la o gamă restrânsă! (Un obiectiv de 28 mm şi unul de 90 mm. în echivalentul gamei de 28-80 mm. Bun pentru fotografii în condiţii de lumină slabă.

Design pentru reviste F O T O G R A F I A 37 • Mai tolerant la subexpuneri • Pentru a obţine o scanare bună este necesară obţinerea unor fotografii bune din negative Diapozitiv color • Flexibilitate foarte mică. O fotografie are margini. O frântură infimă de timp este izolată şi înregistrată. Fotografia şi spaţiul Pe o fotografie (film şi hârtie) spaţiul fizic din lumea reală este înregistrat în două dimensiuni. Poate da energie spaţiului. Relaţiile dintre elementele dintr-o fotografie: • Pot fi foarte simple sau foarte complexe • Se pot trata fie la nivelul conştient fie în subconştient. plană. Poate să sugereze că se întâmplă ceva ce nu putem vedea fiindcă este în afara cadrului. • Determină dacă o fotografie este bună sau nu. Diferenţa dintre modul în care vede ochiul şi modul în care „vede“ aparatul de fotografiat Există diferenţe între modul în care vede ochiul şi modul în care „vede“ aparatul de fotografiat. Fotografia şi timpul Într-o fotografie. Vederea umană este aţintită asupra unui element şi este precisă (vedem şi privim în acelaşi timp un lucru). o lume în permanentă mişcare şi schimbare este transformată într-o imagine statică. Ca rezultat al acestui lucru aparatul de fotografiat elimină contextul spaţial. sau că subiectul este perfect centrat faţă de margini sau că subiectul umple cadrul în întregime?) Cadrul: • • • • Poate fi ca o fereastră către altă lume. • Pentru a folosi în publicaţii imagini obţinute de pe diapozitive aveţi nevoie de un scaner care dispune de un adaptor pentru scanarea diapozitivelor. • Poţi vedea şi aprecia imaginile de pe peliculă privind (după developare) direct pe filmul pus pe un ecran mat luminat. ce implicaţii creează faptul că o parte din subiect este în afara cadrului fotografiei. lumea nu are Care este relaţia dintre obiectele dintr-o fotografie şi cadrul fotografiei (marginile ei)? (De exemplu la un portret. relaţii care nu au existat neapărat înainte de a face fotografia. bidimensională. calitatea reproducerilor este în multe cazuri mai bună. Obiectivul aparatului de fotografiat are o „vedere“ mult mai amplă şi poate înregistra mult mai multe elemente în acelaşi timp. Poate să cuprindă şi să izoleze. . această selecţie şi izolare creează relaţii puternice între elemente. Când fotograful selectează şi izolează anumite elemente ale scenei din faţa lui. (Ceea ce face o fotografie să fie bună sau nu sunt relaţiile dintre elementele ei – nu fiecare componentă în parte). Această capacitate de a combina elementele vizuale şi a le atribui astfel înţelesuri este parte a ceea ce înseamnă să fii fiinţă omenească — să fii făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. • Deoarece faţă de fotografiile obţinute pe baza negativelor procesul de obţinere a diapozitivelor are o fază mai puţin. sau poate crea tensiune.

deoarece există mai puţine elemente care să distragă atenţia. „Editarea“ vizuală Întrebări pe care trebuie să ţi le pui: • Cât din scenă trebuie să arăt? • Există elemente care distrag atenţia şi care trebuie eliminate? Sau poate acele elemente ar avea mai mult înţeles sau vor adăuga sensuri noi fotografiei dacă mă trag câţiva paşi în spate pentru a cuprinde mai mult din contextul fotografiei? Câteva consideraţii privind editarea vizuală: • Cei mai mulţi fotografi amatori includ prea multe elemente în fotografiile lor. Apoi. cum ar fi portretele sau naturile moarte.) Încadrarea şi compoziţia Alege cu atenţie plasarea marginilor fotografiei (cadrul). intrigă. O compoziţie bună (geometria) este importantă fiindcă este cel mai puternic mod de a vedea un subiect. Cum vedem „fotografic“? Acest lucru nu poate fi învăţat într-un curs. să exersezi făcând fotografii. Aceasta nu înseamnă că nu pot exista şi fotografii complicate.Design pentru reviste F O T O G R A F I A 38 Semnificaţia capturării unei frânturi de timp: • În fotografiile documentare acest aspect este semnificativ din punct de vedere istoric. Fotografia alb-negru poate să influenţeze şi tonalitatea emoţională a imaginii. • În alte imagini. • Fiecare element trebuie să aibă un înţeles şi să aibă o relaţie cu celelalte elemente din fotografie. • Izolarea unei frânturi de timp poate crea de asemenea noi relaţii între elemente. evaluează-ţi rezultatele şi continuă să faci fotografii. Ea poate să scoată în evidenţă cu mai multă claritate intenţiile fotografului. mister. Apoi. acest aspect este mai puţin semnificativ. • În fotografie trebuie să existe şi claritate şi echilibru dar şi stimulare. Ce efect are aceasta asupra modului în care interpretăm fotografia? Ne va permite să examinăm şi să evaluăm lumea mai limpede? Fotografiile alb-negru sunt o alterare a lumii reale din punct de vedere al tonalităţii Reducerea lumii la alb şi negru este o abstractizare. Focalizarea ajută la conturarea intenţiilor fotografului şi creează o ierarhie a acestor intenţii. . Trebuie să înveţi privind şi analizând fotografii bune. Ea simplifică şi devine astfel mai directă. (Un fotograf bun nu răspunde neapărat tuturor întrebărilor pe care şi le-ar putea pune privitorul. ci înseamnă că toate elementele fotografiei trebuie să conlucreze în procesul de comunicare. luând decizii conştiente cu privire la felul în care fotografiezi subiectul ales. • Luaţi în considerare focalizarea şi profunzimea ca mijloace de editare. Câteva consideraţii: • Ce sugerează marginile (cadrul) imaginii despre subiect? • Fii atent la spaţiul pozitiv şi la spaţiul negativ.

infraroşu şi strălucire. ceţoasă – moale. umbra ca şi obiect. Întreabă-te: „Ce sugerează această lumină despre subiect?“ Cultivă o preocupare constantă asupra luminii şi a modului în care filmul o capturează şi o interpretează. El a studiat pictura cu un pictor cubist şi influenţa acestuia se poate vedea în lucrările sale. care permite privitorului să înţeleagă tot ceea ce a vrut să comunice fotograful. Felul în care interpretezi subiectul este dependent de lumină. în timp ce un obiectiv lung va tinde să comprime spaţiul. deoarece imaginea se reduce la nuanţe de gri. a semnificaţiei unui eveniment cu organizarea exactă a formelor care dau acelui eveniment expresia cea mai adecvată. • Şi în fotografie se aplică principiile universale de design. În fotografiile de peisaje. Sentimentele degajate de lumină: • Lumină directă de la soare – bine conturat • Lumină difuză. ceţoasă. (De exemplu: cum parcurge privirea o fotografie?) • Amplasarea subiectului într-un cadru poate crea stabilitate. creează o relaţie între fundal şi prim-plan dacă doreşti ca cel ce priveşte fotografia să „simtă“ această profunzime. • Fiecare subiect este direct influenţat de calitatea luminii. • Plasarea liniei orizontului va accentua fie cerul fie pământul. dar rareori a fost preocupat de ceea ce ar fi putut fi considerat drept o ştire sau un eveniment fotojurnalistic. sau tensiune şi o senzaţie de mişcare. soare difuz. Un obiectiv superangular va extinde spaţiul. lumina este şi mai importantă. Sensibilitatea la calitatea luminii Cuvântul „fotografie“ provine dintr-un cuvânt grecesc care înseamnă „scriere cu lumină.“ Calitatea luminii de a crea imagini este unul dintre lucrurile cele mai importante din fotografie. fotografia este simultaneitatea recunoaşterii într-o fracţiune de secundă. reflexii. Această tehnică poate uneori salva o imagine sau un subiect plictisitor sau neinteresant. lumină care scoate în evidenţă texturile. abstractizare ce constă în nuanţe de umbre şi lumini. Caracteristicile luminii în fotografie: • Ea creează tonalităţi care influenţează răspunsul emoţional la o fotografie. • La unele subiecte explorează posibilităţile de utilizare a unor puncte de vedere aflate la un nivel superior sau inferior. „Prinde“ momentul decisiv „Pentru mine. Fotografia alb-negru este o abstractizare a lumii reale. • Alege obiectivul potrivit (sau distanţa focală la un teleobiectiv). umbră. În fotografia alb-negru. Perspective (puncte de vedere) • Perspectiva ajută la crearea unei iluzii de profunzime în fotografie. halo. bec electric. . contrast puternic.accentuează o formă Exemple de lumină: soare.Design pentru reviste F O T O G R A F I A 39 • Un design bun în fotografie înseamnă o organizare a elementelor.“ — Henri Cartier Bresson Bresson s-a considerat un fotojurnalist. Gândeşte „în treimi“. romantic • Lumină direcţională . care au un simţ foarte accentuat al geometriei.

Acest lucru este reflectat şi de legendă: „Va mai fi vreodată unul ca el?“ Bill Clinton • Lumina este şi aici dură. • Culoarea a fost păstrată negru simplu. Edward Weston. (Poate o aluzie la povestea lui Pinochio?) . • Capul este uşor întors într-o parte. contrastul puternic. • Fotografia arată respect şi simpatie pentru o figură publică importantă.“ — Bernice Abbott Mergi la bibliotecă şi analizează lucrările marilor fotografi – Henri Cartier Bresson. • Sugerează o statuie sau o icoană – o instituţie. • Fotografia nu degajă măreţie. Observă faptul că echipamentul este aspectul cel mai puţin important pentru obţinerea de fotografii cu adevărat bune. Un corolar „Fotografia bună necesită o combinaţie de ochi bine pregătit şi minte plină de imaginaţie. de platină. Pentru aceasta este nevoie de un ochi bine pregătit. „Actul fotografierii este o interacţiune complexă. mai mult de dragul efectului. • Lumina este mai dură.“ — Edward Weston Arta fotografierii oamenilor O examinare a trei portrete apărute pe coperta revistei Time: Billy Graham • Punctul de lumină care se află sub ochii săi sugerează că lumina încă este acolo dar slăbeşte. spontană şi care se desfăşoară încontinuu între observare. dar şi o senzaţie de inabordabilitate. Imortalizarea acelui moment este o problemă de sensibilitate şi reacţie la ceea ce se întâmplă – incluzând aici şi expresiile mereu schimbătoare de pe faţa cuiva atunci când se fac portrete fotografice.Design pentru reviste F O T O G R A F I A 40 El a spus că aparatul de fotografiat este ca un caiet de schiţe şi fotografia este o schiţă făcută cu intuiţie. El credea că exista un moment foarte precis în care toate elementele şi expresiile se aliniau după o geometrie plină de sens dând astfel claritatea maximă evenimentului. etc. • Nasul este scos în evidenţă de umbră. — Steven Shore „Cea mai dificilă sarcină a fotografului nu este învăţarea tehnicilor sau manevrelor. • Fotografia degajă demnitate. Michael Jordan • Este o lumină cu totul diferită. Michael Kenna. • Lumina moale. imaginaţie şi intenţie. Caută să înţelegi ce anume a făcut ca fotografiile lor să aibă succes. fiindcă evenimentele se întâmplă prea repede ca să te mai poţi gândi la ele. Sebastiao Selgado. dar cu un efect diferit. ci a învăţa să vadă fotografic. • Contrastul între întuneric şi lumină sugerează adevărul şi falsitatea. prietenoasă degajă o senzaţie de căldură. înţelegere. Senzaţia degajată este una aproape metalică.

• A fost denumită cel mai important document al războiului – simbol şi metaforă pentru întrebarea „De ce?“ Winston Churchill • Fotografia a fost făcută în 1946 de către Yousof Karsh. . Acest gen de portret tinde să adauge informaţie care interacţionează cu subiectul şi îl ajută pe cel ce priveşte fotografia să o interpreteze.Design pentru reviste F O T O G R A F I A 41 O privire asupra unor portrete şi ce anume le-a făcut fotografii de excepţie: Anne Frank • Fotografia a fost făcută la un aparat automat pe când avea vârsta de 10 ani (1939). Portretul ambiental Acesta este portretul care include medii familiare subiectului. Gândeşte-te la acest aspect în conjuncţie cu efectul dorit. i-a smuls acestuia din mână trabucul. Mahatma Gandhi • Fotografia a fost făcută în 1946 de către Margaret Bourke White. (Anne a murit la vârsta de 15 ani.) • Încearcă să treci dincolo de simpla înregistrare a figurii subiectului – încearcă să surprinzi sensuri. • Rezervă-ţi un timp scurt în care să fii singur pentru a evalua situaţia. Câteva sfaturi pentru fotografierea portretelor • Pentru a surprinde personalitatea subiectului în perioada limitată de timp avută la dispoziţie. • Trebuie să ai pregătite unele idei. Vorbeşte cu ei despre subiecte care îi interesează şi despre care pot discuta cu tine. starea. • Subiectul nu trebuie să privească la aparatul de fotografiat. pentru a surprinde acea expresie pe faţa lui Churchill. Aceasta îi va face să se simtă mai în largul lor. cum ar fi casa sau locul de muncă. • Roata care se învârte era simbolul independenţei Indiei şi al încrederii în forţele proprii. fotograful trebuie să afle cât de multe lucruri poate despre subiect. • Gandhi a învăţat-o pe fotografă elementele fundamentale ale rotirii înainte de a poza pentru ea. • Karsh avea la dispoziţie numai câteva minute şi. • Fotografia arată o privire blândă. Albert Einstein • Fotografia a fost făcută imediat după ce el a fost întrebat despre bombele atomice care au fot create cu ajutorul teoriilor sale. (Lumina. dar fii gata să le schimbi. plină de încredere şi inocenţă. • Este o expresie de buldog – acel spirit de „nu mă dau înfrânt“.) • În 1947 acest portret a apărut pe coperta jurnalului ei din care s-au vândut milioane de exemplare. • Unii oameni sunt foarte intimidaţi de aparatul de fotografiat. mediul. Condiţiile de lucru rareori sunt cele la care te aştepţi sau cele pe care le doreşti. • Temele despre care vei vorbi vor influenţa starea subiectului şi implicit fotografia. gradul de confort. etc.

• Gândeşte-te la punctul de vedere. Vorbeşte despre lucruri care îi interesează şi îi preocupă.Design pentru reviste F O T O G R A F I A 42 • Către oamenii timizi va trebui întâi să întinzi un pod. Fă-i să simtă că eşti de partea lor. • În această misiune. cere-i subiectului să închidă şi să deschidă ochii şi să spună ceva care va da feţei sale o expresie destinsă – cum ar fi de exemplu în limba engleză „bread and butter“. • O poziţie inconfortabilă se va vedea imediat în fotografie. fii oportunist! Fii sensibil şi atent la orice posibilitate care se deschide. Studiază. • Pentru încheieri. Cere-i subiectului să pozeze cum vrea el. • Ţine minte că este sarcina ta să îi faci să se simtă în largul lor şi nu sarcina lor să pozeze pentru tine. concentrează-te asupra ochilor. Singura instrucţiune care trebuie să i-o dai este „Simte-te în largul tău!“ • Pentru a scăpa de privirile fixe. . • Cere-i subiectului să se concentreze asupra unui obiect care se află la aproximativ doi metri în dreapta sau stânga ta şi cere-i să vorbească acelui obiect. să adopte poziţia care o doreşte. Fii pregătit.

şi va ajunge chiar să fie un mijloc de comunicare prea „obosit“ pentru conţinutul editorial pentru care a fost iniţial creată. Pe măsură ce conţinutul editorial creşte şi se dezvoltă. • Pentru a răspunde schimbărilor de structură demografică ale publicului cititor sau tendinţelor acestuia. ce alte reviste pot să fie considerate similare cu a voastră? . designul revistei trebuie să „ţină pasul“.U N I T A T E A 11 Procesul de refacere a designului efacerea designului înseamnă mai mult decât simpla alegere a unor fonturi noi sau schimbarea unor şabloane. Importantă este nu numai refacerea doar a designului elementelor care se schimbă ci o analiză şi regândire a întregului sistem de design. Ea este o ocazie de a revitaliza mesajul revistei şi de a căuta noi modalităţi de a echilibra cerinţele adeseori concurente ale identităţii şi diversităţii. Este important să se facă o analiză frecventă a modului în care revista reflectă valorile organizaţiei care o publică. Scopul refacerii designului este în primul rând de a reflecta mai bine schimbările conţinutului editorial. Identitatea este importantă fiindcă dorim să reflectăm scopurile revistei şi ale editorului ei într-un mod integru din punct de vedere vizual. „Vocea“ revistei este elementul critic în deciziile legate de felul în care conţinutul editorial este „ambalat“ şi prezentat. Nu este atât o problemă de echilibru cât una de potrivire de caracter. Indiferent care este cauza. În decursul timpului chiar şi revistele unor organizaţii se confruntă cu schimbări în publicul lor cititor. Planul de refacere a designului Atunci când planificăm o refacere a designului. Refacerea designului unei reviste poate ajuta la o reflectare mai bună a elementelor distinctive ale organizaţiei care publică revista respectivă. Schimbările în structura demografică pot să fie cauzate de fenomene cum ar fi îmbătrânirea cititorilor sau o schimbare în publicul ţintă al organizaţiei respective. R Scopurile refacerii designului • Pentru reîmprospătarea aspectului revistei. fiindcă ceea ce atrage cititorii la revistă la apariţia fiecărui număr nou este surpriza şi stârnirea interesului lor. Altfel revista va părea „obosită“ şi veche. este util să răspundem la o serie de întrebări care ne vor ajuta să identificăm tonul pe care dorim să îl aibă revista şi personalitatea ei. Ce venit au? Bărbaţi – femei? Oameni cu calificare – muncitori necalificaţi? Din mediul urban sau din mediul rural? Grupa de vârstă? Ce altceva mai citesc? • Cine anume sunt competitorii voştri? Sau. Mesajul revistei – „vocea“ ei “ – este ceea ce determină ce este adecvat sau nu. • Pentru a răspunde schimbărilor în conţinutul editorial sau în subiectele pe care se concentrează revista. designul trebuie să se adapteze acestor schimbări pentru a se putea adresa în modul cel mai optim publicului cititor. Tonul şi personalitatea revistei • Cine este publicul cititor? Stabileşte caracteristicile demografice ale oamenilor cărora vreţi să vă adresaţi. Când domeniul asupra căruia se concentrează revista se schimbă sau când se adaugă sau se scot anumite elemente din revistă. • Pentru a reprezenta mai bine organizaţia care publică revista sau valorile pe care le promovează aceasta. în special atunci când aceste valori se schimbă. Dar la fel de importantă este şi diversitatea. designul trebuie să răspundă acestor schimbări.

cere-i redactorului-şef să scrie o declaraţie de scop pentru publicaţia voastră. • Ce rol joacă fiecare? Împreună cu redactorul-şef scrie o declaraţie de scop pentru fiecare element. Care ar fi câteva metode noi de a te adresa publicului cititor? • Care sunt elementele editoriale ale revistei? Identifică rubricile. • Care sunt valorile şi elementele distinctive ale organizaţiei care publică revista? • Ce personalitate. • Care va fi „ritmul“ şi ierarhia vizuală a revistei? • Care este ordinea ce mai bună de prezentare a fiecărui element editorial? Cât de multe pagini necesită fiecare? Aceşti parametri se schimbă? Şi dacă se schimbă – după ce principii se schimbă? Strategia de refacere a designului • Formatul sau parametri de producţie ai revistei se vor schimba? Strategia editorială nouă necesită mai multe pagini? Formatul va fi mai mare sau mai mic? Este nevoie de mai multe culori? • Cum se va traduce vizual conţinutul editorial? Cum se vor traduce vizual tonul şi personalitatea revistei? Va fi o revistă cu un ton vesel şi sărbătoresc sau va fi un ton meditativ şi care îndeamnă la gândire? • Care este filozofia de utilizare a tipurilor de caractere? O gamă limitată sau una deschisă? Stil contemporan sau clasic? • Care este filozofia de utilizare a culorii? Paletă limitată sau deschisă? Îndrăzneaţă sau subtilă? Care culori reflectă cel mai bine tonul pe care doriţi să îl aibă revista? • Ce fel de imagini prezintă cel mai bine din punct de vedere vizual ceea ce relatează revista? Imaginile vor fi conceptuale sau documentare? Ce va predomina: ilustraţiile. unice. cum doriţi să vă perceapă cititorii? • Cum primesc cititorii revista? Plătesc pentru abonamente. rubricile permanente şi articolele de fond. Ţine minte că trebuie să identifici „vocea“ revistei. ton şi stil vor reflecta cel mai bine aceste valori? Care sunt cuvintele (trei până la şase cuvinte) care descriu cel mai bine revista voastră şi reflectă cel mai bine „vocea“ revistei? Obiectivele editoriale şi ale designului Gândeşte-te la detaliile fiecărei părţi a publicaţiei luând în considerare obiectivele organizaţiei şi scopul revistei: • Ce trebuie schimbat? Ce trebuie să rămână la fel? Organizează sesiuni de brainstorming pentru a colecta idei care pot revigora revista.Design pentru reviste R E F A C E R E A D E S I G N U L U I 44 • Ce poziţie doriţi să ocupaţi pe piaţă? Sau. fotojurnalismul sau o combinaţie a acestora? • Există câteva principii de organizare inovatoare care să vă ajute la revitalizarea revistei? Există modalităţi noi. fac o donaţie în schimbul primirii revistei sau o primesc gratuit pe bază de cerere? Cum influenţează aceşti factori deciziile legate de conţinutul editorial? • Care este scopul publicaţiei? Dacă nu aveţi unul. inclusiv pentru copertă şi pentru tabela de cuprins. de organizare a revistei? Pot fi unele dintre rubrici grupate în funcţie de tonul sau conţinutul lor? Ce elemente de surpriză pot fi create pentru cititor? .

Nu înseamnă neapărat că fiecare revistă va trebui să folosească exact acelaşi format. ideile pentru desfăşurările (spreads) centrale şi paginile de reclamă. Doug Johnson. Un studio de design bine organizat. cu toate variabilele cunoscute. El conţine informaţii cum ar fi: • Articolele. Totuşi fiecare revistă trebuie să aibă un sistem de formulare pentru a da cursivitate procesului de design şi pentru a organiza informaţia. vei afla câteva tehnici practice pentru organizarea informaţiilor de bază necesare la fiecare număr al revistei la care lucrezi.U N I T A T E A 12 Organizarea studioului de design M unca unui designer înseamnă mai mult decât folosirea fonturilor. aşa cum vor apărea la tipar. director artistic la Christianity Today International ne-a oferit aceste informaţii şi exemplele de formulare prezentate la sfârşitul acestei unităţi. inclusiv numerotarea paginilor. Informaţiile conţin: . Schiţa machetei (vezi exemplul de la pagina 49) Schiţa machetei conţine layout-ul ideal (machetarea ideală) pentru paginile revistei. rubricile şi rubricile permanente dintr-un anumit număr • Titlurile articolelor şi rubricilor permanente şi cuprinsul • Ce imagini sunt necesare pentru a ilustra sau a face o introducere la un articol • Confirmarea faptului că imaginea a fost comandată • Dacă imaginea a fost primită sau nu • Numele ilustratorului sau fotografului pentru completarea liniei de credit Scrisoare de comandă şi termene de predare pentru imagini (vezi exemplul de la pagina 54) Această scrisoare conţine informaţiile necesare pentru fotograful sau artistul căruia i s-a încredinţat o lucrare. utile pentru organizarea mulţimii de detalii care apar atunci când se face designul unui număr de revistă. distribuţia culorilor. În această unitate. a imaginilor şi a culorii pentru a produce o revistă atractivă. Lista articolelor din numărul de revistă (vezi exemplul de la pagina 48) Acest formular conţine lista articolelor care apar într-un număr şi comentarii făcute de redactorul şef asupra acestor articole. îi dă designerului libertatea de a-şi exprima creativitatea mai bine deoarece el nu-şi va irosi timpul şi energia încercând să dea de urma diverselor detalii şi încercând să găsească materiale sau informaţii rătăcite. Formularele sunt păstrate într-un loc central unde se află toate informaţiile esenţiale care privesc un anumit număr al revistei. Necesarul de imagini (vezi exemplul de la pagina 53) Acest formular este utilizat pentru evidenţa stadiului fiecărui articol dintr-un număr. Din procesul de producţie al revistelor care au un aspect atractiv şi comunică eficient mesajul lor fac parte zeci de detalii de care un designer trebuie să se ocupe. Macheta finală (vezi exemplul de la pagina 51) Macheta finală cuprinde deja toate elementele revistei. Formulare utile în organizare Mai jos prezentăm câteva formulare folosite de revista Campus Life. prelucrate şi aşezate la locul lor.

număr de telefon. cine a executat lucrarea. adresă. etc. într-un parc. EPS) şi ţine evidenţa numelor fişierelor ce conţin scanările. în aer liber. adresa. în mişcare. formatul fotografiei (vertical. numărul. mamă. adresa de e-mail • Numele designerului care a făcut comanda pentru lucrarea respectivă • Numărul de revistă pentru care a fost făcută comanda • Titlul articolului • Solicitarea pentru imagine. Factura Acest document poate fi folosit de fotograf sau ilustrator pentru a trimite beneficiarului nota de plată pentru serviciile prestate pentru revistă. Informaţiile vor include tipurile de fotomodele necesare pentru fotografie: vârsta.. locul în care se face fotografia (de exemplu: studio. mărimea şi dacă scanarea a fost executată şi aprobată. orizontal. şi conţine titlul articolului pentru care a fost comandată imaginea. Bugetul pentru imagini (vezi exemplul de la pagina 58) Acest formular este folosit pentru a ţine evidenţa imaginilor comandate.). etc. 60 mm. pătrat. Pe el designerii scriu instrucţiuni privitoare la fotografiile care trebuie reproduse bi-tonal (în „duotone“). detalii importante cum ar fi: color. alb-negru. care a fost preţul convenit iniţial pentru lucrare şi suma solicitată (facturată) în final. lumină puternică. 4 culori. muncitor. într-o biserică. numărul de fax. 35mm. . Informaţiile care trebuie incluse în factură cuprind: data la care a fost trimisă imaginea comandată. adresa de e-mail • Drepturi şi condiţii: detaliază limitele de utilizare a lucrării şi clarifică detaliile şi protejează înţelegerea convenită între revistă şi artist. la cele care trebuie retuşate sau la cele la care trebuie schimbate dimensiunile. sexul. suma totală (care include şi cheltuielile făcute pentru executarea lucrării) şi unde anume trebuie efectuată plata. tehnica folosită. Convenţia cu fotomodelul (vezi exemplul de la pagina 55) Acest document clarifică şi protejează înţelegerea dintre fotomodel. numărul de telefon.. • Termenul la care filmul trebuie să ajungă la designer • Suma convenită pentru plata lucrării • Informaţiile de contact pentru designerul care a comandat lucrarea: nume. contextul (de exemplu: elev. student. lumină caldă. format mare). Corecţiile la imagini (vezi exemplul de la pagina 57) Designerii folosesc acest formular pentru a face o listă cu imaginile la care trebuie făcute diverse ajustări înainte de tipar. tiff.). fotograf şi revistă. incluzând detaliile comenzii: • Prezentarea pe scurt a conceptului care stă la baza fotografiei.Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 46 • Data încredinţării lucrării (data lansării comenzii) şi informaţiile de contact ale artistului: numele. ce anume reprezintă suma de plată. număr de fax. să se vadă feţele. Solicitarea de scanare (vezi exemplul de la pagina 56) Acest formular precizează cum trebuie scanate imaginile (tonuri de gri. constituţia fizică.

numit „Ultima versiune“. fonturilor. în cadrul fiecărui director (folder) creează subdirectoare pentru păstrarea layout-urilor. uşor de manevrat.Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 47 Lista de verificare finală a fişierelor (vezi exemplul de la pagina 59) Aceasta este o listă cu detaliile finale care trebuie verificate înainte de a trimite numărul de revistă la tipar. cum ar fi QuarkXPress. Organizarea fişierelor — câteva idei simple de organizare Organizarea directoarelor (folderelor) Pentru a avea o organizare simplă a fişierelor. Este de asemenea utilă dezvoltarea unui sistem simplu de denumire a fişierelor. creează câte un director (folder) pentru fiecare număr al revistei. permit utilizatorului să combine mai multe documente individuale într-o singură colecţie. Evită „boala versiunilor“ Creează un subdirector auxiliar. care să incorporeze în nume numărul revistei şi data. imaginilor de rezoluţie mare şi imaginilor de rezoluţie mică. de exemplu Mai/Iunie 2002. Apoi. . Crearea volumelor Unele aplicaţii. Fişierele trebuie păstrate după un sistem de organizare cât mai simplu pentru a evita pierderea unor fişiere sau folosirea unor fişiere vechi. pentru a elimina confuziile cu privire la care este cel mai recent layout.

Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 48 Lista articolelor din numărul de revistă Luna apariţiei numărului Articolul Imaginile necesare Campus Life .

Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 49 Schiţa machetei .

Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 50 Schiţa machetei (continuare) .

Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 51 Macheta finală .

Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 52 Macheta finală (continuare) .

.. Servire rapidă Noutăţi Din nou muzică Spiritul şcolii Concurs De vorbă cu ascultătorii Umor Profil: La persoana a I-a: De interes general: Numărul: Ficţuine: Valori/nevoi: Concepte spirituale: Articol: Numărul următor Sondaj Imaginea necesară Ilustrator/Fotograf Scott Angle Scott Angle David Farley Alain Massicotte . sexul şi viaţa adevărată Viaţa mea de student O lume ciudată: va fi ciudat O lume ciudată: calendarul O lume ciudată: refrenul lui Farley Secvenţe de film Încă un lucru Cărămizile credinţei Muzică Pista rapidă Spune-mi despre.Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 53 Necesarul de imagini Luna apariţiei numărului: Primită Comandată Articolul Coperta @ Campus Life Un sfat bun Dragostea.

Iată mai jos detaliile discuţiei pe care am purtat-o: : „Întâlnirile“ Conceptul fotografiei 1: Fotografia trebuie să surprindă o scenă cu un grup de adolescenţi care urmăresc un film într-un cinematograf. Din cauza limitărilor impuse de mărimea scannerului. Toate facturile vor fi onorate în termen de 30 de zile. dar despărţiţi eventual de un loc. Vă vom returna toate originalele în termen de 30 de zile de la publicare. Pot să stea în acelaşi rând. vă rugăm să specificaţi în factură numele revistei. plus onorariul fotomodelelor de $00 pentru fiecare. Detalii: băieţii s-au alăturat fetelor la cinematograf. plus cheltuielile. 6 2 0 0 x316 Fax: 630. hispanic. Suma plătită. Ai grijă să avem şi convenţiile cu fotomodelele. Pot să aibă cu toţii cutii cu popcorn şi băuturi răcoritoare. rânduri de scaune. Totuşi politica revistei noastre cere ca lucrarea dumneavoastră să nu fie publicată în altă revistă de pe piaţa noastră mai devreme de 3 luni de la data apariţiei numărului revistei de la tipar. cu lumină scăzută. prezentând în acelaşi timp relatarea cu claritate. 2001 : $000. Nu trebuie să arate ca şi cum băieţii ar face curte fetelor. Unul dintre băieţi întinde fetelor o cutie cu popcorn. se va considera că artistul este de acord cu condiţiile prezentate mai sus. În cazul anulării acestei comenzi. Mulţumesc încă odată.O.9206 Doug Johnson Doug Johnson Director artistic revista Campus Life C h r i s t i a n i t y To d a y Int’l. Fă imaginea cât mai interesantă. Locul: într-o sală de cinematograf. Dacă Christianity Today International nu va primi un răspuns scris în termen de cinci zile lucrătoare. data apariţiei numărului. Box 13802 Saint Luis Obispo California 93406 805. Dintre cei patru băieţi de 17 ani cel puţin unul trebuie să provină dintr-o minoritate (negru. cu excepţia cazurilor special negociate includ toate cheltuielile.550. TERMENUL DE ONORARIUL . Formatul: orizontal. deci unii dintre ei pot să-şi ţină picioarele pe scaunele din faţă. Kent! Îmi pare bine că poţi lucra la acest nou set de fotografii pentru revista Campus Life. Doug : Imagini pentru un articol (o utilizare) P R E D A R E : Marţi. Dacă această lucrare este prima pe care o executaţi pentru revista noastră vă rugăm să specificaţi şi codul numeric personal. Sună-mă dacă ai nelămuriri. Christianity Today International cumpără numai drepturile de utilizare pentru prima dată. pe baza preţului stabilit în contract şi a cheltuielilor deja efectuate. Un onorariu de anulare pentru lucrarea executată va fi plătit de Christianity Today International. şi o scurtă descriere a proiectului. Color Fotografiază această „relatare vizuală“ în stilul tău creativ şi din punctul tău de vedere. proprietatea asupra drepturilor de autor şi asupra lucrării originale va rămâne în posesia artistului.461. DESCRIERE TITLUL NUMĂRUL COMANDĂ L ANSATĂ DE: CĂTRE: DATA : 21 Februarie 2001 Kent Elmers Photography P. 2 6 0 . Băieţii trebuie să aibă o poziţie relaxată.0125 Fax: 805. 465 Gundersen Drive Carol Stream. lucrarea nu trebuie să depăşească dimensiunile de 23 x 73 cm. Pentru efectuarea operaţiunilor de plată. sau pot fi întorşi unul către altul pentru interacţiune înainte de începerea filmului.260. Christianity Today International va plăti un onorariu suplimentar pentru ilustraţiile şi fotografiile în format electronic când acestea vor fi folosite în alt context decât layoutul original. IL 60188 Te l : 6 3 0 . Modele: 4 adolescenţi (băieţi) îmbrăcaţi în haine de stradă plus cele trei fete de 16 ani din fotografia precedentă.0114 : Mai/Iunie 2001 Bună. asiatic). 6 Martie.Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 54 Scrisoare de comandă şi termene de predare pentru imagini Campus Life magazine CONDIŢIILE ACORDULUI Cu excepţia cazurilor în care se stabileşte altfel în urma negocierilor.

artistice sau comerciale. Data: Fotomodel: Telefon: Adresa: Semnătura fotomodelului: Martor: Părinte/Tutore: 465 Gundersen Dr ive. acord fotografului ______________ permisiunea mea deplină de a publica.260. s-a oferit să lămurească orice nelămuriri pe care le pot avea şi să clarifice orice implicaţii cu privire la această înţelegere. fără nici o restricţie. Am citit această autorizaţie înainte de aplicarea ei în practică. incluzând aici acuzaţiile privitoare la calomnie şi violare a intimităţii. moştenitorilor săi. cu privire la orice responsabilitate ce ar putea să apară ca urmare a utilizării fotografiilor. scopuri promoţionale.6200 . Această permisiune se extinde şi la moştenitorii.Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 55 Convenţie cu fotomodelul Campus Life magazine CONVENŢIE CU FOTOMODELUL Subsemnatul (a). Fotograful _____________ . Garantez faptul că sunt major şi am dreptul de a semna contracte în nume propriu. Această autorizaţie are efect asupra mea. a moştenitorilor mei şi reprezentanţilor mei legali. reclamă. Illinois 60188 . Sunt de acord să nu aduc nici o acuzaţie fotografului _______________ . reprezentanţilor legali sau de afaceri. reprezentanţii legali şi de afaceri desemnaţi de fotograf.630. folosi. Termenul „fotografie“ se referă şi la orice modificări creative făcute fotografiei originale. fotomodel. refolosi şi proteja prin dreptul de autor orice portrete fotografice sau fotografii ale mele. drept pentru care semnez. Renunţ la orice drept de a inspecta sau aproba utilizarea fotografiilor în care apar eu sau a oricărui material care foloseşte aceste fotografii. Fotografiile pot fi utilizate într-un context care nu reprezintă punctele mele personale de vedere. fără restricţie de timp. valorile sau credinţele personale sau experienţa personală asupra unui anumit subiect. Fotografia poate fi utilizată în oricare mijloc media pentru ilustrare. Carol Stream.

Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 56 Solicitarea de scanare Solicitare de scanare CampusLife Sursa 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 Scara 4/C N U M Ă R U L : Gri Tiff EPS Rezoluţie înaltă Numele fişierului Observaţii Mărimea Ieşit la Intrat la Ieşit Intrat la la .

dpi/ppi.tif/.Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 57 Corecţiile la imagini Luna apariţiei numărului: Articolul: Campus Life Corecţii necesare la imagini (ajustarea culorilor. mărimea. . RGB/CMYK.eps): .

Design pentru reviste

S T U D I O U L

D E

D E S I G N

58

Bugetul pentru imagini

Luna apariţiei numărului
Suma propusă Fotograf/Ilustrator - Acreditarea Coperta Un sfat bun

Campus Life
Suma facturată Dragostea, sexul şi viaţa reală Viaţa mea de student Cărămizile credinţei/devoţionale Încă un lucru

Scott Angle Scott Angle Alain Massicotte

O lume ciudată: va fi ciudat O lume ciudată: calendarul Secvenţe de film @Campus Clasici creştini

Design pentru reviste

S T U D I O U L

D E

D E S I G N

59

Lista de verificare finală a fişierelor

Campus Life
Lista de verificare finală a fişierelor
NUMĂRUL

NUMELE FIŞIERULUI

FOLDER (DIRECTOR) CONFIRMAREA ACREDITĂRII CORECŢII LA TEXT ACTUALIZARE FONTURI PLASAREA IMAGINILOR MODIFICAREA/ACTUALIZAREA IMAGINILOR UMBRA LA TITLU UMBRE L AY O U T U L PA G I N I L O R / R E C L A M E L O R COLONTITLU C O M P O Z I Ţ I A V E RT I C A L Ă COLOR - FINAL

Glosar de termeni
TERMENI GENERALI

a doua culoare (culoare secundară): când se foloseşte numai negru şi încă o altă culoare în tipar, aceasta se referă la cealaltă culoare şi nu la negru. ajustare (crop): a elimina porţiuni ale unei imagini. aparat foto digital: un aparat fotografic care foloseşte pixeli în locul filmului clasic. arhitectură: structura unei pagini. articol de fond: un articol de revistă care are ca scop să implice, să înveţe sau să amuze cititorul. O revistă are în mod normal mai multe articole de fond pe lângă rubricile permanente, ştiri şi alte texte mai scurte. asimetrie: un mod de a organiza textul şi elementele grafice pe o pagină, creind un dezechilibru între partea superioară şi cea inferioară sau între partea dreaptă şi cea stângă. bi-tonal (duotone): utilizarea a două culori pentru a tipări o fotografie. Fotografia este iniţial separată în domenii tonale. O culoare este folosită pentru reproducerea umbrelor şi a zonelor luminoase iar a doua culoare este utilizată pentru a reproduce tonurile intermediare. bleed: un element grafic sau un bloc de culoare care se extinde până la marginea de tăiere („trim“) a paginii. bullet: vezi „punct de listă“. caroiaj (grilă, grid): cadrul sau structura de bază a unui document. Caroiajele apar pe ecran ca o serie de linii care nu vor fi tipărite şi care definesc poziţia coloanelor sau a casetelor de text, a casetelor pentru imagini sau grafică, marginile de tăiere, etc. compoziţie: aranjamentul vizual al tuturor elementelor dintr-o fotografie. colontitlu (folio): numărul paginii şi orice alt material cu rol de identificare (cum ar fi titlul publicaţiei şi luna apariţiei), care este plasat în

partea de sus sau de jos (dar nu neapărat numai în aceste poziţii) a paginii. conotaţie: ideea sugerată de sau asociată cu, un cuvânt, o expresie, etc., pe lângă înţelesul explicit al acestora, adică sensul. contrast: diferenţa relativă dintre elementele de pe o pagină sau de pe o desfăşurare (spread). Se poate referi la tonalitate, culoare, textură sau mărime. corpul textului: textul efectiv al articolelor, rapoartelor, notelor informative sau altor comunicări. A se deosebi de titluri, legendă şi subtitluri. culoare secundară (a doua culoare): când se foloseşte numai negru şi încă o altă culoare în tipar, aceasta se referă la cealaltă culoare şi nu la negru. departament: vezi „rubrică permanentă“. diafragmă: deschiderea dintr-un sistem de lentile prin care trece lumina. De regulă se exprimă ca o fracţiune a distanţei focale, adică f/stop. director artistic: persoana care are responsabilitatea exprimării vizuale a publicaţiei. Lucrează împreună cu editorul pentru a se asigura că întreg conţinutul editorial este prezentat corespunzător, dar şi în modalităţi novatoare şi captivante. duotone: vezi „bi-tonal“. element grafic: se referă la utilizarea elementelor (caractere, linii, spaţii, culori, etc.) pentru a ajuta designul să îşi îndeplinească scopul. expunere: cantitatea de lumină care este lăsată să acţioneze asupra unui material fotosensibil; produsul dintre intensitatea luminii (controlată de deschiderea diafragmei) şi durata (controlată de viteza perdelei sau de timpul de deschidere a diafragmei) luminii care impresionează filmul sau hârtia. Termenul mai este folosit şi pentru acţiunea efectivă de executare a fotografiei.

coloanele de text. mască (screen. paginile master au un rol similar cu al şabloanelor (template).Design pentru reviste G L O S A R D E T E R M E N I ii fântâna: se referă la acea parte a revistei care conţine articolele de fond. încadrare: poziţionarea unei fotografii în anumite limite. a casetelor pentru imagini sau grafică. tipurile de caractere folosite şi modul de legare. grilă (caroiaj. Caroiajele apar pe ecran ca o serie de linii care nu vor fi tipărite şi care definesc poziţia coloanelor sau a casetelor de text. În acest mod utilizatorul le poate „trage“ (drag and drop) în documente fără să fi nevoie să refacă elementele care se repetă. cum ar fi colontitlurile (folio). Calitatea măştii care este influenţată de rezoluţia imprimantei şi de calitatea hârtiei pe care va fi tipărit documentul. inclusiv fonturile şi imaginile. care simulează gradaţii de gri . Adesea include şi acreditările lor.convertirea unei autotipii cu tonuri continui într-o serie de puncte ce pot fi reproduse ca o autotipie.) layout: aranjarea textului şi a graficii pe o pagină sau pe o desfăşurare (pe un spread). legendă (caption): text care identifică o fotografie. este măsurată în linii/inci. o ilustraţie sau un grafic. ecran): 1) o reţea uniformă de linii perpendiculare care împart o imagine într-un ansamblu de puncte. broşură. incluzând aici mărimea. Pentru rubrici permanente sau articole de fond pot fi create pagini master mai complexe. forma. Utilizatorul poate crea pagini master pentru elemente folosite frecvent. făcându-l să citească în continuare. De asemenea spaţiul dintre marginea din dreapta a paginii din stânga şi marginea din stânga a paginii din dreapta. focalizarea: reglarea scalei de distanţă la un aparat foto astfel încât imaginea să fie clară în planul focal. . linii cu structură necompactă: linii de text cu prea mult spaţiu între litere şi cuvinte. dar permiţând modificarea lor după dorinţă.. gutter: spaţiu orizontal între coloane. PageMaker: software pentru tehnoredactare. grid): cadrul sau structura de bază a unui document. şi chenarele. de regulă mărimea caracterului folosit pentru legendă este mai mică decât cea a caracterului folosit pentru corpul textului. Măştile sunt utilizate adesea în spatele elementelor de text scurte. revistă. (Ele pot fi imaginate ca foi separate de celuloid. care conţine toate elementele necesare pentru imprimare într-un singur fişier. imagine: o ilustraţie sau o fotografie. lizibilitate: măsură a uşurinţei cu care cititorii înţeleg pasajele lungi de text. etc. separându-le unele de altele. aşa cum sunt tabela de cuprins a publicaţiei şi caseta reacţională. linie secundară (byline): linie de text care identifică autorul sau fotograful. aşa cum este o culoare pantone faţă de procesul de tipărire în patru culori. paleta de culoare: selecţia de culori sau tonalităţi care vor fi folosite exclusiv sau cu regularitate în revistă. calitatea hârtiei. care atrage atenţia cititorului către design. o singură culoare: o culoare. fişiere pdf: un format de fişier tot mai popular. ierarhie: importanţa relativă a obiectelor dintr-o pagină. pagini master: în QuarkXPress sau în orice alt program de tehnoredactare. marginile de tăiere. linie de titlu: caractere mari într-o reclamă. layer (strat): elemente ale unei tehnici folosite de programe (cum ar fi Adobe Photoshop) care dă posibilitatea izolării componentelor individuale ale imaginiii. format: prezentarea de ansamblu sau stilul unei publicaţii. 2) un fundal gri sau într-o anumită nuanţă de culoare. margini: zonele în care nu se tipăreşte şi care înconjoară textul sau imaginea. etc.

produse de obicei de spaţiile din liniile de text consecutive care se aliniază unele cu altele. punct de listă (bullet): simboluri utilizate în liste în locul asteriscurilor sau liniuţelor. sens: înţelesul explicit al unui cuvânt sau al unei imagini (acel înţeles care pentru cuvinte poate fi găsit în dicţionar). tipărit într-un mod distinct. Placheta numelui include adesea un fundal. un subtitlu şi o linie explicativă care prezintă scopul publicaţiei. să devină suficient de interesaţi pentru a începe să citească articolul adiacent. În mod normal o rubrică este scrisă în fiecare număr de acelaşi autor. QuarkXPress: software pentru tehnoredactare. logotip. simetrie: termen de design utilizat pentru a descrie pagini individuale sau grupuri de două pagini caracterizate printr-un echilibru între paginile din stânga şi cele din dreapta. este important să înţeleagă cum răspunde cititorul la imaginile pe care le prezentăm şi cum construim diferite înţelesuri (intenţionat sau nu) cu modul nostru de abordare al designului. riglete orizontale.Design pentru reviste G L O S A R D E T E R M E N I iii paletă deschisă: un sistem de design care permite o flexibilitate maximă în design. punct focal: acea zonă dintr-o compoziţie sau un design către care atenţia este atrasă în primul rând. emblemă): numele unei firme. râuri: elemente vizuale care distrag atenţia întrun aranjament pe pagină. care este elaborat pe baza importanţei titlului şi atrage interesul cititorului. roman: nume aplicat deseori alfabetului latin aşa cum este el folosit în engleză şi în majoritatea celorlalte limbi europene. cum ar fi o gamă limitată de tipuri de caractere sau culori. salt de linie (line break): Comandă care permite divizarea titlurilor în puncte logice fără adăugare de spaţii corespunzătoare paragrafelor independente. un subtitlu care apare imediat sub sau lângă titlu. Pentru designer. sau tratează în termeni generali un subiect sau un aspect al unui domeniu mai larg. care rezumă materialele prezentate în coloanele alăturate de text. siglă (logo. redesign: recrearea unui sistem de design pentru o publicaţie. un caracter folosit pentru a indica faptul că un paragraf face parte dintr-o listă de elemente. . cum ar fi tipurile de caracter sau culorile. plină de semnificaţii. adesea tipărită cu caractere de alt tip şi cu o dimensiune mai mare. semiotică: în general se referă la un domeniu al filozofiei care tratează semnele şi simbolurile. asociaţii sau publicaţii. Termenul mai este utilizat şi pentru a identifica un tip de caractere regulat care nu este nici aldin nici italic. placheta numelui: accente grafice şi tipografice speciale utilizate pentru a crea un aspect unitar al titlului publicaţiilor. Rezumatele subliniază ideile importante şi oferă posibilitatea cititorilor care doar răsfoiesc publicaţia. portret ambiental: fotografia unei persoane care include şi o parte din mediul sau ambientul în care se află acea persoană. Salturile de linie ajută de asemnea la evitarea liniilor extrem de lungi urmate de linii foarte scurte. de regulă în corelaţie cu o schimbare editorială. rezumat (callout): o propoziţie sau o frază scurtă. paragraf lateral (articol secundar): un articol scurt care are legătură cu articolul principal şi este plasat lângă acesta. Sunt regăsite adeseori în coloanele înguste care conţin text aliniat complet. parametrii de design: limite auto-impuse designului pentru a asigura integritatea stilului şi a personalităţii revistei. plachetă (deck): text plasat între titlu şi textul pe care acesta îl prezintă. rubrică permanentă: o parte (scurtă) a unui ziar sau a unei reviste care tratează în mod specific un anumit domeniu. paletă limitată: restricţii auto-impuse cu privire la alegerea elementelor de design. acompaniat adesea de accente grafice sau simboluri. profunzime: distanţa dintre planul cel mai apropiat şi planul cel mai îndepărtat care apar cu o claritate acceptabilă într-o imagine.

coborâş (descender): partea din literă care coboară sub linia de bază a rândului. stoc de hârtie: hârtia pe care o tipografie o cumpără în cantităţi mai mari şi o depozitează. M = magenta. spaţiu alb: zonele albe (pe care nu este scris nimic şi nu există nici o ilustraţie sau element de design) ale paginii. text: (vezi „corpul textului“). spre deosebire de titlu. majuscule şi litere mici arată neplăcut atunci când sunt plasate una lângă alta. în special atunci când sunt utilizate la dimensiuni mari sau în titluri. K = negru (black). titlu de rubrică: un titlu care apare în mod regulat pe paginile care conţin rubricile permanente dintr-o publicaţie. caractere: litere sau cifre individuale. De exemplu roşu „curat“ înseamnă 100% magenta şi 100% galben. spaţiere selectivă a caracterelor (kerning): mărirea sau micşorarea spaţiilor dintre anumite perechi de litere. . un nivel secundar de text de afişare. spaţiu de respiraţie: se referă la spaţiile albe de pe o pagină. Anumite combinaţii de litere. Ce trăsături distinctive are această publicaţie? Care este punctul ei de vedere? Cui se adresează? Vocea unei publicaţii sugerează un anume rafinament al comunicării atunci când se adresează unui grup predeterminat de oameni care au puncte de vedere specifice. dar deseori trecute cu vederea. text de afişare: se referă la titluri sau la alte fragmente de text care au scopul de a atrage cititorul în conţinutul articolului. centrat: un aranjament tipografic în care caracterele apar în centrul unui spaţiu bine definit. bold: o versiune a unui tip de caracter care are lăţimea mai mare decât lăţimea normală a acelui tip de caracter. titlu: vezi „linie de titlu“ titluri stabile: un titlu care este folosit în fiecare număr al publicaţiei pentru o rubrică permanentă. învălmăşit. şablon: fişier care poate fi doar citit.Design pentru reviste G L O S A R D E T E R M E N I iv spaţierea literelor: inserarea de spaţii între literele unui cuvânt pentru a îmbunătăţi aspectul unei linii de text. de regulă situat între titlu şi text. tonalitatea emoţională: sentimentul pe care o pagină sau o imagine îl induce privitorului. Atenţia acordată acestui element este unul din elementele importante. Valorile CMYK se referă la combinaţia de procente din fiecare dintre aceste culori. „vocea“ unei publicaţii: se referă la viziunea editorială de ansamblu şi la scopul publicaţiei. zgomot: aspect dezordonat. spaţiu negativ: spaţiul gol creat pe o pagină prin amplasarea textului şi a imaginilor. Y = galben (yellow). subtitlu: tehnică tipografică utilizată pentru a diviza articolele lungi în segmente mai mici şi mai uşor asimilabile. valori CMYK: CMYK se referă la cele patru culori de cerneală folosite în procesul tipografic. care conţine informaţiile de formatare necesare pentru crearea unui document final (vezi şi „pagini master“). ale designului. În cazul alinierii complete ultimele litere ale fiecărei linii sunt aliniate cu ultimele litere ale liniilor dinaintea şi de după aceasta. TERMENI TIPOGRAFICI aliniere completă (justified): text caracterizat prin linii de lungime egală. înghesuit. vizual: ilustraţie sau fotografie utilizată ca o parte a designului paginii. text: corpul textului unei pagini sau al unei cărţi. pe care un program de calculator îl obţine prin modificarea spaţierii literelor şi a cuvintelor din cadrul fiecărei linii. C = cyan. Un design de calitate va lua în considerare folosirea deliberată a spaţiilor albe.

Editura Teora. ghidând ochii cititorilor de la o literă la următoarea. cum ar fi Garamond. serif: termen tipografic ce se referă la trăsătura în formă de pană sau de lacrimă de la sfârşitul literelor. Bucureşti. O familie de tipuri de caractere de regulă constă în: roman (normal). Letrinele pot fi înălţate (raised) sau coborâte (drop). Vezi „letrină (drop cap)“. QuarkXPress pentru to(n)ţi. mărimea caracterului (point size): mărimea caracterului. Nota traducătorului: la traducerea acestui glosar s-au folosit în proporţie mare definiţiile date în lucrările. ruptură: mai multe linii de text de lungimi inegale. exprimată în puncte. folosite pentru compunerea textelor. tip de caracter pentru text: caractere de regulă între 6 şi 14 puncte. letrină (drop cap): o majusculă mare care se extinde în jos de-a lungul mai multor rânduri în interiorul textului (restul textului o înconjoară). Helvetica sau Times New Roman. înălţimea medie (x-height): înălţimea medie a unei litere mici. letrină (initial cap): literă supradimensionată utilizată adesea pentru a prezenta primul paragraf al unui articol. în special atunci când sunt utilizate la dimensiuni mari. Serifa îmbunătăţeşte lizibilitatea. Stilul italic poate fi utilizat în loc de subliniere (dar niciodată împreună cu aceasta) pentru a pune în evidenţă cuvinte sau titluri în cadrul textului de pe o pagină. care nu sunt aliniate fie la stânga fie la dreapta. fără serif (sans serif ): tip de caractere fără serif (vezi „serif“). spaţiere selectivă a caracterelor (kerning): mărirea sau micşorarea spaţiilor dintre anumite perechi de litere. spaţierea liniilor (leading): în tipografie acest termen înseamnă spaţierea verticală a liniilor. linia de bază (baseline): linia invizibilă pe care se sprijină caracterele. Editura Teora. Serifa contribuie. inclusiv cele numerice şi semnele de punctuaţie. ca şi o varietate de diverse lăţimi ale caracterelor. 1996 . italic şi bold. 1995 Tehnoredactare computerizată & design pentru to(n)ţi. El include toate caracterele. la forma unică a literelor. majuscule şi litere mici arată neplăcut atunci când sunt plasate una lângă cealaltă. de obicei litera x. Spaţierea verticală a liniilor este la fel de importantă ca şi dimensiunea caracterelor în determinarea aspectului general şi a lizibilităţii elementelor de text sau a coloanelor de text. suiş (ascender): acea parte din literă care se extinde peste înălţimea medie (de exemplu la „b“ sau „d“). măsurată de la vârful suişului (ascender) până la partea inferioară a coborâşului (descender). font: un design al unui anumit tip de caracter. Bucureşti. italic (înclinat): aspect al caracterelor care au fost redesenate înclinate (spre deosebire de caracterele oblice care au fost deformate prin înclinare). Familiile mai mari de tipuri de caractere pot să includă şi variantele condensat. contur. expandat. dar câteodată şi pentru a diviza coloanele lungi de text. sau în titluri. tip de caracter: un anume design de caracter. familie de tipuri de caractere: toate variaţiunile unui anumit tip de caracter. Anumite combinaţii de litere.Design pentru reviste G L O S A R D E T E R M E N I v condensat: o versiune mai îngustă decât cea obişnuită a unui tip de caracter. de asemenea.

computerele ocupă un loc central în procesul de design. acţiune care va avea efect asupra întregului document. După aceasta lucrează la designul numărului respectiv de revistă. Pentru mulţi designeri. folosind comanda save as. Pe pagina master se pot actualiza şi data apariţiei numărului. Paginile şablon (Master Page) În programe cum este Quark Xpress. înţelegerea conceptului de spaţiu alb este mai uşoară decât înţelegerea conceptului de pagină şablon (master page)..). La început trebuie însă stabilite valorile CMYK pentru fiecare culoare în parte. programele de tehnoredactare pot să numeroteze automat fiecare pagină dintr-un document. Astăzi. după şaptesprezece ani. Cu toate acestea. Împreună cu apariţia computerelor Macintosh. Şabloanele (templates) Există o infinitate de moduri şi căi de utilizare şabloanelor (templates). PageMaker era prezentat unui public care îl aştepta de mult. Acele porţiuni de text la care caracteristicile sunt stabilite şi clare. Cu cât ne stă la dispoziţie mai multă tehnologie. Spre deosebire de şabloane (templates) care conţin mai multe detalii de design. Numerotarea paginilor Prin intermediul unui simplu cod introdus în pagina master. Paleta de culori Odată ce revistei i s-a stabilit o paletă de culori de bază. cum ar fi acreditările artiştilor. primul program pentru machetarea paginilor au declanşat revoluţia tehnoredactării computerizate. începând de la orice pagină a documentului dorim. Unul din elementele cheie în utilizarea paginilor şablon (master pages) este să ştii ce să incluzi într-o astfel de pagină şi să ştii ce să laşi afară. cum ar fi lăţimea coloanelor. ajutând astfel la organizarea designului. liniile secundare. paginile master sunt foarte utile pentru că ajută la construirea unei structuri de bază pentru paginile revistei. F2. Avantajul acestei abordări este că în următorul număr sigur vor fi prezente ultimele modificări aduse designului revistei. cu atât mai mult simţim povara de a o stăpâni. cu greu îşi mai poate cineva aminti cum să faci designul unei reviste fără computer. foile de stil (style sheets) te pot ajuta să economiseşti o cantitate imensă de timp şi energie. De la faza de concepţie şi până la cea de producţie. paginile şablon (master pages) conţin mai mult informaţii legate de formatul de bază a paginilor. editarea şi formatarea lor globală va fi mult mai uşoară în viitor. şablonul (template-ul) revistei poate să cuprindă cu uşurinţă oricâte culori e nevoie pentru utilizarea pe fiecare pagină şi în fiecare număr al revistei.Design pentru reviste M A C H E T A R E A P A G I N I I vi Machetarea paginii: alcătuirea unui document În 1985. şi apoi pentru următorul număr creează un document nou. pot fi formatate prin apăsarea unei singure taste funcţionale (F1. Procedura este simplă: alcătuieşte machetarea de bază a revistei (layoutul) folosind paginile şablon (master pages). mulţi designeri găsesc că această unealtă nouă este copleşitoare şi greu de folosit. . subtitlurile şi plachetele la articolele de fond. . Foile de stil (style sheets) Atunci când se ajunge la formatarea textului. Stabilind un anumit format pentru aceste elemente.. dar cea mai simplă este de a folosi documentul de bază ca şi şablon (template).

şi de ce aţi făcut designul paginilor aşa cum l-aţi făcut. Deci puteţi face ceea ce doriţi. colecţii de imagini sau ilustraţii. 2. Revista: Logos (revistă non-denominaţională) Publicul cititor: Bărbaţi şi femei creştine. Revista: Marta (revistă non-denominaţională) Publicul cititor: Femei creştine. Executaţi designul pentru cuprins. 4. paletă de culori. prin prezentarea unor personalităţi creştine a căror viaţă poate fi un exemplu de urmat şi prin prezentarea dintr-o perspectivă creştină a unor subiecte de interes pentru adolescenţi. bazate pe Sfânta Scriptură. Stabiliţi paleta de culori. în general cu vârsta cuprinsă între 24 şi 50 de ani. 2. Stabiliţi stilul de design (abordarea) pe care îl veţi folosi. Pregătiţi-vă. Scopul revistei: Evanghelistic – să trezească interesul şi al adolescenţilor creştini dar în special al celor necreştini faţă de Evanghelie. oferindu-le învăţături practice.) 5. stil de design. Scopul: încurajarea femeilor şi echiparea lor pentru a răspunde printr-un mod de viaţă creştin provocărilor de a fi o soţie şi o mamă bună şi o reprezentantă a lui Cristos în comunitatea în care trăiesc. să spuneţi de ce aţi ales un anume format. ca şi grup. în propriul design. cu vârsta cuprinsă între 25 şi 60 de ani. Selectaţi UNA din următoarele trei reviste la care veţi lucra în cadrul temei: Revista: Prezent! (revistă non-denominaţională) Publicul cititor: Adolescenţi creştini şi necreştini. Scopul: Să îi echipeze pe bărbaţi şi pe femei pentru a sluji ca martori în comunităţile în care trăiesc şi în naţiunea lor şi a-i ajuta să se maturizeze în viaţa de credinţă. vârsta: 14-20 de ani.) 6. pentru a lucra împreună la o temă care vă solicită conceperea unui design pentru o revistă nouă. Executaţi designul unei rubrici permanente. fotografii şi ilustraţii din revistele existente pentru a le folosi. Tema 1.Design pentru reviste T E M Ă D E D E S I G N vii Temă de design Vă veţi împărţi în grupuri de trei până la patru. nu trebuie să vă gândiţi la limitările impuse de costurile de producţie ale designului pe care îl realizaţi. Puteţi de asemenea să faceţi o listă cu rubricile permanente posibile pentru revistă şi să decideţi care este cea mai bună modalitate de tratare a tuturor acestor rubrici din punct de vedere al designului. dacă doriţi puteţi decupa text. numărul de pagini. Executaţi designul pentru copertă. deci va trebui să vă folosiţi imaginaţia şi să pregătiţi schiţe de mână pentru realizarea temei. . Executaţi designul pentru un articol de fond. care doresc o umblare spirituală mai profundă. Stabiliţi formatul revistei: mărimea paginii. 3. (Va trebui să alegeţi un subiect pentru acel articol şi să stabiliţi dacă veţi folosi fotografii sau ilustraţii. Totuşi. rearanjate. 3. Îndrumări 1. 7. Deoarece aceste reviste nu vor fi produse efectiv. etc. (Va trebui să alegeţi un subiect pentru rubrica respectivă. tipul de hârtie folosit şi fonturile ce vor fi folosite. Nu veţi avea acces la computere.

. Alte elemente vizuale care au fost luate în considerare şi respinse. Cum au fost alese elementele vizuale. public cititor. plachetelor. 7. abordarea de design. Cum s-au luat deciziile privitoare la caracteristicile titlurilor. Dacă decizia asupra titlului a precedat sau a urmat selectării elementelor vizuale. termene. Cum s-a luat decizia cu privire la prezentarea elementelor vizuale pe pagină: mărime. stil de scriere. etc. 6. Puteţi folosi această pagină pentru a lua notiţe în cursul acestei demonstraţii. echilibru. formă. Relaţia elementelor vizuale cu titlul. 4. tonul emoţional. descriind procesul de gândire care a avut loc pentru producerea acelui design. explicând deciziile luate. 2. numărul de pagini disponibile pentru articol. disponibilitatea elementelor artistice. subtitlurilor. Limitări: buget. Cum trebuia să se încadreze din punct de vedere vizual articolul respectiv cu restul numărului de revistă. 3. Revista în care a apărut desfăşurarea (spread-ul) respectivă: scop.Design pentru reviste O D E M O N S T R A Ţ I E D E D E S I G N viii O demonstraţie de design Instructorul va prezenta în faţa clasei designul unei desfăşurări (spread). Prezentarea articolului pentru care trebuia făcut designul: subiect. 5. Consideraţii de ritm. De ce s-a ales fontul folosit pentru titlu? Care au fost consideraţiile care au stat la baza alegerii acestui font? 8. 1. rezumatelor.

El deţine o gradaţie universitară (Bachelor of fine arts) de la Virginia Commonwealth University. Greeg Breeding şi-a pus amprenta pe un număr de lucrări care au străbătut toată lumea publicisticii evanghelice. D GARY GNIDOVIC GREG BREEDING irector de creaţie la Journey Communications. Greg şi soţia sa Lyndee. El a lucrat în domeniul designului revistelor cu Christianity Today International de 13 ani. D . Society of Publication Designers. Folio’s Ozzie Awards. Ucraina şi Rusia. de la Southern Illinois University şi un masterat în arte frumoase de la School of Art Institute of Chicago. Campus Crusade for Christ. au doi copii. El deţine o gradaţie universitară (BA) în fotografie. au trei copii.Design pentru reviste A U T O R I ix Despre autori irector artistic la Christianity Today International. Gary Gnidovic face designul şi conduce departamentul artistic pentru revista Christianity Today şi coordonează aceste compartimente pentru revistele Books and Culture şi Today’s Christian Woman. Evangelical Free Church. Lucrările sale acoperă o gamă largă de produse de design. din Chicago şi în domeniul designului cărţilor. Greg a fost în mod consecvent premiat de către Print’s Regional Design Annual. adresându-se unui public cititor foarte divers. şi revistele Print. unde a studiat sub îndrumarea unora dintre cei mai buni profesori americani în domeniul designului şi utilizării caracterelor. Recunoscut ca unul dintre cei mai străluciţi directori de design în domeniu. Florida Magazine Association şi Evangelical Press Association. Printre ultimii beneficiari ai săi au fost Armata Salvării. ocupând poziţiile de director artistic la Christianity Today. la editura Tyndale House Publishers. Gary a predat cursuri de design şi/sau fotografie pentru Magazine Training Institute în România. Institutul Biblic Moody. în 2001. American Bible Society şi World Relief. Family Life Ministry. HOW şi Communication Arts. El a predat la un curs al Magazine Training Institute în Ucraina. Today’s Christian Woman şi Marriage Partnership. Este pasionat de fotografie şi recent a terminat lucrul la o carte documentară despre primele situri creştine din Irlanda. Creaţiile de design ale lui Gary au fost premiate de Evangelical Press Association. Înainte Gary a lucrat într-un birou de design specializat în comunicare de corporaţie. Books and Culture. World Vision. Împreună cu soţia sa Kathy.

Adresa este www. editarea. Mai multe informaţii găsiţi la adresa: www. Aceştia sunt pregătiţi la „locul de muncă“ la conferinţe şi sunt trimişi în ţările lor şi în alte ţări. scrierea articolelor şi fotografiile.. În ultimul deceniu au predat la conferinţele organizate de MTI în Rusia. cum ar fi grafica.magazinetraining. Albania. grafică.Design pentru reviste E D I T O R x Despre Editor M agazine Training Institute încurajează. strategiile de afaceri. tehnoredactarea.com . Croaţia. în ţările din fosta Uniune Sovietică începând din 1996 şi în Asia începând din anul 2000. Ocazional MTI organizează conferinţe pentru reviste care se adresează aceluiaşi grup de cititori sau au scopuri similare. oferind consultanţă şi organizând mai mult de 25 de conferinţe cuprinzând toate aspectele publicării. Toţi instructorii lucrează în domeniu şi slujesc voluntar. MTI a produs manuale de pregătire şi casete care pot fi folosite de redactorii revistelor pentru a-şi pregăti personalul sau pentru a organiza seminarii sau ateliere de pregătire locale. Europa de Vest şi de Est. Ungaria. Sute de membri din personalul a peste 200 de reviste creştine au fost pregătite la una sau mai multe conferinţe. Pagina web Pagina web oferă informaţii despre revistele din Europa de Est şi despre posibilităţile de pregătire profesională. de obicei la seminariile MTI. reclame. Consultanţa MTI este acordată de asemenea la sediul MTI. Asia. România. Ucraina. Formează redactori care să devină instructori Sunt identificaţi profesionişti cu potenţialul de a forma alţi profesionişti. Bulgaria. Belarus.A. editare. Scopul MTI este de a forma personalul care publică reviste şi conducători care pot ajuta revistele creştine în activitatea regională sau internaţională de publicare.com. Hong Kong şi Austria profesionişti experimentaţi din S.U. MTI este activă în Europa de Est începând din 1989. America Latină. O mare parte a paginii web conţine exemple de resurse publicistice referitoare la tiraj. Consultanţă individuală Consultanţa individuală cu reviste locale sau din alte ţări este acordată de profesionişti cu experienţă din întreaga lume. Polonia.magazinetraining. sondaje şi management. MTI este un program multilateral care coordonează şi răspândeşte o varietate de resurse şi sisteme de pregătire profesională în domeniul publicisticii. sprijină şi oferă resurse revistelor creştine care doresc să zidească Biserica şi să-L vestească pe Cristos în societate. Programele MTI includ: Seminarii specializate de pregătire Seminariile se ocupă în profunzime de subiecte specifice. Programa în domeniul publicisticii Deoarece redactorii cu experienţă mai mică nu au de obicei capacitatea de a-şi pregăti profesional personalul. naţionale sau regionale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful