Catina, cel mai puternic antioxidant al organismului

Dintre toate fructele, catina contine cea mai mare cantitate de vitamina C, mai mult decat macesul si de aproape zece ori mai mult decat citricele. La noi in tara intalnim catina alba si rosie, ambele cu un puternic efect antoxidant pentru organism. De la catina nu se folosesc doar fructele, ci si mugurii, frunzele si scoarta. SCURT ISTORIC Catina este un arbust fructifer ale carui beneficii se cunosc inca din antichitate. Se pare ca ar fi originara din Asia de Sud, iar chinezii o folosesc de peste 2.000 de ani in medicina traditionala. In Romania, catina creste in mod salbatic in zona subcarpatica din Moldova si Muntenia, din bazinul Siretului si pana la Olt. Catina si proprietatile sale Fructul de catina contine vitamina A, C, complexul B, E, P, K, F si microelemente precum fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier si sodiu. Catina este bogata si in beta-caroten (mai mult decat contine morcovul), dar si pectine, zaharuri, aminoacizi esentiali si acizi grasi esentiali. UZ INTERN Catina sub forma de ulei (uleiul de catina) este benefic in afectiuni precum ulcerul gastric si duodenal, diaree, reumatism, afectiuni neuroendocrinologice, circulatorii si hepatice. El mai este folosit si in alcoolism, stres, astenie, anemie, coronariene, hipertensiune, gingivite. Un efect demn de luat in seama il are si asupra depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor, afectiunilor bucale, faringitei, raguselii, gripei, racelii, intoxicatiilor si leucemiei. Catina este considerata un bun antiinflamator, cicatrizant, antibiotic, astringent, anticancerigen. Ea este indicata si pentru tratarea afectiunilor ficatului, splinei si rinichilor.

UZ EXTERN Catina este folosita sub forma de ulei si pentru afectiuni oftalmologice (miopie, hipermetropie, glaucom, cataracta), urticarie, alergii, dermatoze, imunitate scazuta, ulcere cutanate, eczeme, acnee, escare, hemoroizi, psoriazis si arsuri solare. Catina este un bun sudorific si mai este folosita si in tratarea anumitor afectiuni ginecologice. Poate fi folosita in curele de slabire deoarece inhiba pofta de mancare, dar in acelasi timp vitaminizeaza organismul. Uleiul de catina tine sub control nivelul colesterolului. Trebuie stiut ca proprietatile antiinflamatoare, cicatrizante si antibiotice sunt detinute si de scoarta arbustului de catina. Catina sau mai bine zic, mugurii de catina sub forma de tinctura sunt un excelent remediu impotriva procesului de imbatranire. Mugurii de catina au, se pare, si un efect afrodisiac. Catina este folosita nu doar in industria alimentara si ci in non-alimentara.Catina, cu fruct dulce-actrisor, poate fi consumata in stare pura sau in amestec cu miere, in principal. Mai poate fi folosita la prepararea ceaiului, prajituri, etc. Dimineata pe stomacul gol o lingurita de catina cu miere va face minuni pentru organismul tau. Daca pretul unui kilogram de catina vi se va parea mare incercati sa curatati macar o ramurica de fructele de catina si va veti lamuri de ce are un pret mai ridicat.

Se foloseste si in compozitia sampoanelor pentru luciul oferit parului. Testele pe animale au demonstrat ca uleiul volatil de musetel. Amestecul de musetel cu menta administrat timp de 2 saptamani. musetelul trebuie consumat fara a adauga lapte. De asemenea. Este baut deseori pentru diminuarea unor probleme de sanatate de la dureri de dinti pana la nervozitate. Folosind un deodorant de camera cu aroma de musetel va adauga o ambianta placuta intregii case. Acest lucru demonstreaza ca musetelul se poate folosi in afectiunile rinichilor. Musetelul este tonic. Numele din botanica al acestei plante este Matricaria. etc. anxietatea si insomnia. scortisoara. In multe cercuri musetelul este considerat a fi un ceai ce favorizeaza somnul datorita proprietatilor sale naturale. derajamente stomacale. Studiile clinice au aratat clar ca musetelul are un slab efect sedativ cand este administrat sub forma de ceai. bitter. stimulator. asta referitor la aroma de fructe. Musetelul s-a dovedit a fi benefic in alinarea durerilor de cap si este o planta relaxanta naturala foarte cunoscuta pentru cei care sufera de insomnie. Musetelul deriva si din vechea greaca si se traduce “mar de pamant”. derivat din termenul latin “matca/uter”. analgezic. lamaie. In acelasi timp ajuta la intarirea parului si rezolva probleme ale podoabei capilare. Din musetel se obtine un placut ceai aromatic cu gust de fructe. accentuat de zahar sau miere. iar cu uz intern pentru tratarea febrei. . S-a dovedit ca musetelul este folositor si in reducerea inflamatiilor in cazul artritei. tei. Este folosit in general pentru uz extern pentru a grabi vindecarea si a trata inflamatiile. insufland moleseala. Cel mai de calitate musetel provine din Delta Nilului – Egipt. deoarece pe vremuri a fost folosit pentru tratarea unor afectiuni ale femeilor. Ajuta. atunci asteptati-va sa fiti binedispus si energic toata ziua.Musetelul: beneficii si efecte secundare Dintre toate uleiurile esentiale musetelul este cel mai cautat de toata lumea. Mirosul sau dulce incanta pe toti si are efecte calmante pentru muschii obositi. aromat. au normalizat caracteristica uremica. Daca le adaugati in baia de dimineata. de asemenea. administrat pe cale orala iepurilor cu probleme la rinichi. antispasmodic si medicament pentru stomac. Adaugand cateva picaturi de ulei de musetel in apa pentru baie va vor elibera de tot stresul zilnic. Precum multe ceaiuri si plante. 5 cesti pe zi va vor ajuta la eliminarea substantelor care produc spasme musculare si inflamatii. dar asta nu exclude adaugarea de miere. relaxeaza muschii incordati ai intestinelor. si in tratarea bolilor digestive prin calmarea stomacului si a nervilor.

B1. ceaiul se strecoara printr-o panza si se indulceste dupa gust. in cursul unei zile. pulverizate si amestecate cu miere de albine se recomanda pentru eliminarea viermilor intestinali. . Nu folositi tinctura sau ulei esential de musetel pe timpul sarcinii. deoarece metalele descompun vitamina C. Fructele de maces. marind cantitatea de urina in 24 de ore. acid nicotinic (vitamina antipelagroasa). este recomandat in bolile cailor urinare si de rinichi pentru o cura mai indelungata. Musetelul poate creste efectele anticoagulante. In terapeurica se folosesc ca tonic vitaminizant. Efectele secundare sunt rare. Unora le poate provoca moleaseala. cacadar. rug. Macesul Macesul este cunoscut inca din vechime ca o planta medicinala. preparatele de macese mentin permeabilitatea si fragilitatea vaselor capilare. Din macese se mai poate obtine o bautura racoritoare in modul urmator: peste 100 g. ruja. Fructele de maces intra in compozitia ceaiurilor aromat. pectine. se adauga 100 g zahar si se completeaza cu apa pana la 1 l. Cei care sunt alergici la rugina sau la alte plante din familia Asteraceae trebuie sa evite musetelul. acid citric si malic.Fructus Cynosbati . Dupa ce se raceste. avand proprietatea de a intari organismul. fiind indicate in afectiunile ficatului. B2. macesele mai contin zharuri. Datorita vitaminei P. Fructele sale .sunt foarte apreciate pentru continutul lor bogat in vitamina C si a cantitatilor mai mici din vitaminele A. normalizand circulatia sangelui. din care s-au eliminat samburii si perii. Aceasta insusire este atribuita in special semintelor. Se bea caldut sau rece. Acesta poate interveni in coagularea sangelui. se strecoara prin panza deasa. iar dupa altii ar combate piatra la rinichi si vezica. Macesele au insusirea de a mari secretia biliara. Iar in cantitati mari poate cauza stare de voma si gaze vomitative. Pentru preparatele din macese se vor folosi numai vase smaltuite. deci nu il folositi impreuna cu aspirina sau alte substante care au proprietati anticoagulante. hepatic si tonic apritiv. K. macese spalate si zdzobite se toarna 1 litru apa rece. considerat sigur si nontoxic. Neproducand nici o iritatie. Se lasa la macerat 12 ore. La conva. Ceaiul se prepara din doua linguri de fructe zdrobite care se fierb zece minute intr-o jumatate litru de apa. sirop. Pe langa vitamine. P. Nu trebuie luat impreuna cu medicamente sedative sau alcool. Ceaiul de macese este diuretic. Se pastreaza la rece. Este cunoscut sub numele de trandafirsalbatic. formand tufe acoperite de flori roz. in general.Musetelul este. Creste in regiunile de campie se de deal.escenti sunt recomandate sub forma de ceai. Pentru conservarea vitaminei C se recomanda ca fructele sa se introduca in momentul cand apa incepe a clocoti. tanini etc. Unii autori recomanda fructele de maces in starile de inflamatie intestinala. Toamna se impodobeste cu fructe de culoare rosie. marmelada si vin.

aceasta traditie nu mai este urmata astazi decit izolat. articulatii. Credinta populara veche punea seva de culoarea singelui si cu actiune balsamica a florilor in legatura cu singele si ranile Mintuitorului. El este insa si un leac excelent al diareei. astringent. osul-iepurelui. vulnerar şi antiinflamator gingival. antiseptic. In caz de supradozare ca drog sau consumata in exces. Din pacate.. se transforma in dicumarina care este o antivitamina K. In aceasta noapte plina de mister. pe dealuri si cimpii. pojar. . migrene si epistaxis. Drogul degaja miros placut de cumarina si are gust amar. simbolui fortelor sfinte ale luminii si caldurii. dupa un vechi obicei. drobisor. planta intre doua felii de piine si o dadea viteior ca . In zi de Sihziene. cicatrizant şi anestezic. Este contraindicata uscarea la temperaturi mai mari de 35°C. medicinala si toxica Se recolteaza partea aeriana nelignificata. cu marginea dintata. Frunzele sunt trifoliate. florile au culoare galbena-aurie. Prezinta miros caracteristic si gust amarui. diuretic. expectorant. O legenda despre aceasta planta povesteste: . Drogul mai este folosit ca aditiv in pastilele fumigene folosite in astmul bronsic. in perioada infloririi.Sulfina (Melilotus officinalis) Planta erbacee bienala cu tulpina inalta de 50-150 cm. caci are efect calmant. buruiana-de-pe-rozor. si se usuca la umbra. in timp ce pentru uleiul de sunatoare se folosesc numai florile. iar cine dansa in jurul focului in noaptea de Sinziene trebuia sa poarte o cununita din sunatoare . Si in homeopatia veterinara se foloseste in tratamentul epistaxisului. la copii in caz de crampe frecvente.hrana. fecioarele presarau ramurele de sunatoare pe apa. recoltata in timpul infloritului.Cind apostolul preferat al Fiului Domnului se afla sub cruce. Intra in compozitia unor unguente si cataplasme emoliente si antiinflamatoare pentru plagi. Este calmant. spre a vedea din inflorirea florilor ofilite cum va fi la anul cu petitorut lor. In Austria superioara. uleiul de sunatoare este eel mai bun ulei pentru rani. In anumite conditii climatice si de depozitare devine toxica. antiinflamator si cicatrizant. glande si a preparatelor pentru bai contra hemoroizilor.coroana de Sinziene. Planta inflorita este culeasa pentru a se pregati din ea ceai si bai. sovirvarita. Este considerată o plantă "femeiască". sunatoarea straluceste in toata splendoarea ei florala unica. proprietati pentru care este folosita in tromboze si varice. Pentru a o recunoaste sigur. are o tulpina lunga si ramificata si infloreste in cime galbeh-aurii. zdrobiti o floare complet deschisa. fetele impleteau din ea coronite. Reduce permeabilitatea capilarelor si fluidifica sangele. floarea-lui-loan. Ceaiul de sulfină este un bun emolient. cumarina. inchegatoare. a adunat cu grija plantele stropite cu singele sfint. pentru ca animalele sale sa fie crutate de boli. Numită popular şi molotru galben. taranul punea. Se utilizeaza in industria parfumurilor. Intr-adevar. Efecte toxice. sunaica. dicumarina impiedica sinteza protrombinei si ca urmare determina sindrom hemoragipar. spre a le darui ca amintire scumpa credinciosilor evlaviosi la moartea Mintuitorului. din iulie pina in septembrie. cea farmaceutica si a tutunului ca aromatizant. crucea-voinicului. pojarnita. va curge astfel din ea o seva rosie. Sunt recomandate potentele D4-D6 de mai multe ori pe zi cate 5-10 picaturi. sedativ. Din cele spuse rezulta cit de apreciata a fost sunatoarea inca din timpuri stravechi. cand plantele sunt recoltate pe timp ploios. SUNATOAREA (Hypericum perforatum) Aceasta planta care infloreste la margine de drumuri si paduri. Este o planta melifera. hemei-de-pamtnt." Seva rosie a aromatei plante lasa tainic impresia ca in sub-stanta purpurie a florilor galben-aurii ar trai ascuns un strop din singele Mintuitorului nostru. Remediul homeopatic Melilotus se prepara din planta proaspata. antibacterian. antispasmodic. prin fermentatie putrida. mihnit de moarte. fiind folosită în boli de inima şi ale sferei genitale feminine. Ceaiul de sunatoare se foloseste in leziuni nervoase si boli nervoase de tot felul. care creşte în flora spontană. in rani de pe urma unor lovituri si vatamari prin ridicat. sulfina (Melilotus officinalis) este o plantă erbacee anuală sau perenă. sburatoare. in anumite familii credincioase. Se foloseste la om in caz de dureri de cap frecvente. Pe vremuri. insecticid. Planta atinge o inaltime de 25-60 centimetri. lemnie. se mai nurneste in limbaj popular si buruiana-de-naduf. eruptiilor ulceroase.

Ele se fac o data pe saptamina. Actioneaza bactericid limitand sau inlaturand multiplicarea bacteriilor. iar intern. daca se beau zilnic 2-3 cesti cu ceai de sunatoare si se freaca (extern) cu ulei de sunatoare timp mai indelungat locurile afectate. in afara intrebuintarii interne a ceaiurilor. in cele din urma zilnic. Tulburarile de vorbire. fiind urmate de 6 bai de picioare in celelalte zile ale saptaminii. planta contine antihistaminice si antiinflamatorii naturale. Un doctor a constatat la o fetita de 8 ani o inflamare a ganglionilor limfatici ab-dominali. Elimina starea de anemie. poate usura procesul de urinare la barbati. ca frectie. Compresele cu ulei de sunatoare au inlaturat curind toate durerile. De fiecare data cind frigul actiona asupra fetei. Tinctura este folosita. somnul agitat. Isi mentine puterea curativa timp de doi ani si este utilizat cu succes nu numai in ingrijirea ranilor deschise. de lumbago. a inflamatiilor ganglionilor si a tenului aspru. Fetele tinere. nevroze si astenie insotita de insomnii..O taranca pe care o cunosc vindeca toate ranile. urzica este de mare ajutor in cloroze.la fel si incontinenta urinara si depresiunile. Aparent. acestea i-au trecut. De asemenea. in special dimineata. se iau o data pe zi 10-15 picaturi intr-o lingura cu apa. Fluidifica secretiile bronhice si favorizeaza eliminarea lor prin expectoratie. remineralizeaza si echilibreaza sistemul de aparare al organismului. Asociata cu alte plante medicinale. accesele de isterie. ci este si un produs eficace de frictionare in cazul durerilor de spate. si anume: Vitaminizeaza. . urzica este folosita cu succes si contra leucemiei. N-ar trebui sa lipseasca din nici o gospodarie. aflate la virsta de crestere. A inceput sa frece burta copilului de fiecare data cind se vaita de dureri. Celor ce sufera de orice fel de alergie. Urzica este un diuretic. Beneficii multiple Urzica este recunoscuta pentru actiunea ei benefica asupra organismului uman. Pentru a avea la indemfna un leac casnic contra arsurilor si a oparirilor. el sprijina dezvoltarea organelor genitale la femei si ajuta la inlaturarea dereglarilor cicluiui. chiar si pe cele ale animalelor ei de casa. extern. Ajuta corpul sa elimine acidul uric si bacteriile care cauzeaza infectii ale tractului urinar si pietrele de rinichi. ar trebui sa bea pentru un timp cite 2 cesti cu ceai de sunatoare zilnic. Mama ei a citit ca uleiul de sunatoare poate fi folosit cu succes in inflamari ale ganglionilor. Obiceiul antic de a te lovi cu urzici are o explicatie plauzibila.Un alt taran a tratat cu succes o rana externa grava de la piciorul calului sau cu ulei de sunatoare. a ranirilor proaspete. poate scadea tensiunea si usura sindromul premenstrual. Din practica mea am observat ca in toate aceste boli. . pot aduce un ajutor eficace si baile de sezut cu sunatoare (a se vedea . Combate tusea. Sugarii cu dureri de burta (colici) se linistesc daca burtica le este masata cu ulei de sunatoare. Stimuleaza . Se credea ca frunzele intepatoare ajuta patrunderea acestor substante in locurile afectate. de sciatica si reumatism. cu acest ulei. ea avea dureri de burta. somnambulismul sunt vindecate cu ajutorul sunatoarei. De asemenea. mai ales daca prostata este inflamata. Poate fi preparat foarte usor in casa (a se vedea . iar ranile i s-au vindecat fara probleme. Barbatul sau a fost odata ranit grav la mina de o unealta. Are efect benefic in bronsite si astm. le este recomandat sa bea ceai de urzici o perioada mai indelungata. Acest ulei se foloseste si la arsurile de soare. Aceasta cura se recomanda in starile nervoase de orice fel. a hematoamelor.Nevralgia trigemenului poate fi si ea combatuta cu sunatoare. Ne putem face singuri o tinctura de sunatoare care are efect in boli de nervi. Un leac natural foarte laudat este uleiul de sunatoare..Modi!ri de foiosire"). Urzica Datorita substantelor sale active hematopoietice. In scurt timp. se tin florile in ulei de in.Moduri de foiosire"). anemii si alte boli grave ale sangelui. Aceasta planta anihileaza predispozitia la raceli si combate afectiunile artritice si reumatice. intern sau extern.

daca este reincalzita.urzicile proaspete sau uscate (cat luati cu ambele maini de 10 ori) se pun intr-o oala de 5 litri cu apa rece si se incalzesc incet. Aceasta baie de picioare poate fi folosita inca de 2-3 ori. gastrica si intestinala. Scade glucoza in sange. dupa care se lasa sa stea 5 minute. ceaiul se prepara doar prin oparire. precum si retentia urinara patologica.metabolismul si secretia bilei. apa in care au fiert poate fi consumata in loc de ceaiul obisnuit de urzici. la ulcerele intestinale si bolile de piept. tepii plantei contin histamine care provoaca durere pentru cateva ore.radacinile. Bai de picioare . Tinctura de urzica . El vindeca si bolile si inflamatiile cailor urinare. Puteti manca frunze proaspete sau fierte de urzici ca pe orice leguma.aceeasi cantitate) se lasa peste noapte in 5 litri de apa si se incalzesc a doua zi pana dau in clocot. ceaiul de urzici scade nivelul glicemiei. dizenteria si starile inflamatorii ale mucoasei tubului digestiv. Ca mijloc profilactic insa.se foloseste o lingurita cu varf de urzica uscata la 1/4 litru de apa. Stimuleaza totodata peristaltismul intestinal si digestia. scoase din pamant primavara sau toamna. este recomandabil mai cu seama pentru o cura de primavara! Folositi 2 lingurite de urzici uscate la o ceasca de apa fierbinte si beti infuzia de 4 ori pe zi. fluidifica sangele. cura cu ceaiul de urzici este propusa pe o durata de mai multe saptamani in afectiunile hepatice. cicatrizand ranile. Ceaiul se bea fara zahar. Actioneaza impotriva viermilor intestinali. Spalat pe cap . Nu se fierbe. Avand in acelasi timp un efect usor laxativ. Asigurati-va ca purtati manusi cand culegeti urzicile.radacinile bine spalate si periate (2 maini pline) si de urzici proaspete (tulpina si flori . Pentru a mentine substantele active. Urzicile raman in apa in timpul baii. tot timpul anului. se bea o singura ceasca cu ceai de urzici zilnic. Activeaza procesele fiziologice de formare a eritrocitelor. cea pancreatica. biliare si splenice (chiar in cazul tumorii la splina). Se introduc picioarele in baia facuta cat se suporta de fierbinte si se tin 10 minute. Combate diareea. In medicina populara. Ceaiul de urzici Avand o influenta pozitiva asupra pancreasului. pe foc mic. . Se umple cu ele o sticla si se toarna deasupra rachiu de secara de 38-40% si se lasa sa stea 14 zile la loc calduros. la secretii abundente ale stomacului si aparatului respirator. Influenteaza favorabil reumatismul si guta. la crampele si ulcerele stomacale. ci doar se opareste. se spala cu o perie si se taie marunt. prin urmare. Este tonic capilar si combate matreata. pana la fierbere. leucocitelor si trombocitelor. Activeaza regenerarea tesuturilor si epitelizarea. Mod de folosire Infuzie . Puteti insa adauga musetel sau menta pentru imbunatatirea gustului. Planta este bogata in vitamina C.

cicatrizante. bine infipt in pamant. atat pe pasuni cat si in culturi. Patlagina infloreste din mai pana in septembrie. carotenoizi. mucilagii (xiloza. substante antibiotice. petiolate si ci varful limbului ascutit. Nu are miros specific dar gustul este acrisor-amarui. afectiuni ale aparatului respirator. cupru. Uz intern: . pulmonara limbrici. se poate intalni pretutindeni adaptandu-se foarte usor si rapid in orice fel de conditii. medii spre mari. infectii bucale. antiinflamatorii. pentozane etc. magneziu.). tuse convulsiva. vitaminele A. fructul este o capsula biloculara cu seminte brune cand e copt. emoliente. alcatuite din 4 sepale si 4 petale iar androceul din 4 stamine. rezine. florifere. tuberculoza. Se recolteaza toata vara avand mare grija la uscarea frunzelor. fosfor. mangan. depurative. bor. K. glicozizi. ulei volatil. tanin. acid poliuronic. decoct. Uz extern: . gastrita hiperacida. saponine. se pun 2 maini pline de radacini sa stea peste noapte in apa rece. faringite. tulpini drepte.tuse. Pentru spalatul pe cap ar trebui intrebuintat in acest caz sapun medicinal. Radacina este sub forma de rizom scurt.Daca se folosesc radacini de urzici. afte. C. Semintele contin mucilagii si planteoza. astm pulmonar si bronsic. iar oamenii care mananca in mod repetat aceasta planta trebuie sa aiba grija ca in dieta lor zilnica au introdus destul potasiu. infuzie. subtiri. Planta contine: aucumbina sau aucubozida cu structura furanica. Urzica este contraindicata… Datorita actiunii sale diuretice. arteroscleroza. traheite. alantoina. substante minerale ( potasiu. molibden si aluminiu). alba sau bruna (in functie de specie) sub forma de spic. amigdalita cronica. deci si femeile gravide ar trebui sa se fereasca de consumul de urzici. Cercetarile de laborator au dovedit ca urzica determina contractiile uterului. pe marginea drumului sau a apelor. Patlagina (plantago lanceolata) Patlagina este planta erbacee perena. expectorante. substante proteice. culoare galbuie. de la ses la munte. zinc. Patlagina are calitati terapeutice foarte apreciate: antimicrobiene. diuretice. sodiu. zaharuri. hemostatice. antidiareice. abcese. se incalzeste totul a doua zi pana da in clocot si se lasa sa stea 10 minute. astringente. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau toata partea aeriana. Lauzele nu trebuie sa consume urzici. fier.sub forma de suc sau ceai. avand in varf flori de dimensiuni reduse. ulcere si ulceratii . calciu. creste pana la 40 cm inaltime. Frunzele ovale. de culoare galbena si ramificata. filochinona. consumul prelungit de urzici poate cauza un dezechilibru electrolitic. inclusiv semintele.

afine negre.uscare artificiala se face la temperaturi de 60 – 70 grade C. mai ales pe versantii umbriti si umezi. care creste in aceleasi zone.2 – 4. strivita. pastrandu-se in saci de panza. oparita sau sub forma de ceai. frunzele intregi. eruptii si iritatii cutanate.vaccinium myrtillus Afinul este un arbust repent(culcat la pamant). Afinul creste pe soluri acide.afinul de mlastina (Vaccinium uliginosum). pe intregul lant carpatic. mici. comportandu-se bine in zonele cu precipitatii medii anuale cuprinse intre 800-1000 mm. pajisti montane si subalpine. umflaturi. inflamatii articulare. Afinul . Se usuca pe rame cu plase de sarma galvanizata. Afinul se poate confunda cu : . Este o planta care prefera temperaturile moderate. Florile singuratice. florile sunt dispuse in ciorchine si fructele au culoare rosie . praf de planta uscata simpla sau in diverse creme si unguente. au culoare verde-deschis si nervurile penate. cu petalele unite . uscare artificiala la 35 – 40o C. Iarna rezista pana la -20 grade C. Frunzele sunt scurt-petiolate. rareori duble. subiri. . de culoare maronie. Afinul este rezistent la seceta. dar este foarte sensibil la vant. pomisoare. cu virful rotunjit si nervatiunea reticulata. cataplasme din planta proaspata. cu continut ridicat de humus. Fructele se recolteaza cand ajung la mturitate fiziologica. cu care creste impreuna. insa seceta prelungita are efecte negative asupre cresterii si fructificarii.. cucuzie. asine. avand pH-ul cuprins intre 4. in incaperi aerate bine incalzite si se pastreaza in saci de panza sau in pungi de hartie. are tulpina cilindrica. suportand bine umbra. decoct. intalnit in paduri montane rarite. bine structurate. tufarisuri de jneapan si ienupar. taieturi de padure. in iulie – august. zona zoster. Excesul de umiditate provoaca caderea frunzelor. ovale. . Se mai numeste afene. sucul fructelor este albicios si nu pateaza.merisorul (Vaccinium vitis idaeaj).8 si un drenaj bun. insa acesta are frunzele intregi. inceputul lunii septembrie si se usuca la umbra in strat subtire.ca un clopotel. cu marginile marunt crestate. eczeme. afin de munte. afinghi. Afinul fructifica abundent in locuri bine luminate.acnee. au culoarea roz. suficient de profunde. cu tulpinile muchiate. verzi. Planta este ramificata. coacaza. reumatism – sub forma de suc. Frunzele se culeg cu mana la sfarsitul lunii iulie. dar in locuri umede. pe versantii cu expozitie sudica. ascutite la virf. rani. indigen. furuncule.

la sfatul lui Aristotel. in propriul jurnal. nu este de mirare ca o gasim consemnata pe placutele de lut sumeriene. Alexandru cel Mare s-a hotarat sa cucereasca insula Socotra. Protectoare ale peretilor vasculari. de chinezi. Aloe vera.500 de ani. pictata deja pe primele vase egiptene si grecesti. Alaturi de popoarele continentului african. Tot datorita continutului mare de tanunuri. Fructele de afin actioneaza si asupra bacilului lui Eberth si al lui Gaertner.Pentru a intelege mai bine ce a insemnat de-a lungul timpului aceasta planta considerata in Antichitate drept darul zeilor catre oameni este util sa ne amintim de fraza notata in timpul calatoriei sale spre Lumea Noua. chinezii o numeau medicamentul armoniei. Frunzele sunt un produs medicinal reputat. fiind utile ca antidiabetice. candidoze bucale. pentru ca Hipocrate sa descrie. renumita pentru plantatiile mari de Aloe si a leacurilor pe care locuitorii stiau sa le prepare. pomenita de mai multe ori si in Biblie.. rol hipoglicemiant. de catre Cristofor Columb. vechi de peste 3. in acele vremuri. Afinile au. vera provenind din latina si insemnand cea adevarata. in diversele stari inflamtorii ale acestor aparate. Amerindienii au numit-o vindecatorul tacut. afte. fructele psoaspete sau uscate de afin au un rol important in fitoterapia enterocolitelor.Datorita continutului in taninuri si acizi organici – in special acidul benzoic. in Japonia era considerata planta imperiala. dupa ce anticul tratat medical Papyrus Ebers. greci. miracol si legenda De-a lungul timpului. norocului si sanatatii. Un rol terapeutic important il joaca glicozidele antocianice asupra aparatului circulator si in special asupra vederii. Aloe vera. hay Aloe a bordo. afinele au o actiune anticatarala. adica Totul este bine. Intr-adevar. iar una dintre ele este Aloe vera. suc amar si stralucitor. indieni. Astfel. afinele dau rezultate bune sub forma de gargarisme in faringite. De mentionat este si faptul ca proprietatile bacteriostatice si bacteriolitice se mentin si dupa uscarea fructelor. In afectiuni hepatice au rol de regenerare a celulei hepatice. continand mirtilina. regina plantelor medicinale Efectele aproape miraculoase ale acestei plante erau cunoscute de majoritatea civilizatiilor antice. vechii egipteni . in dizenterie sin in clibaciloza ( sindrom entero–renal). o planta aproape magica. precum si continutului in substante antibacteriene. Sunt in jur de 300 de specii de Aloe. afinele sunt utilizate in hemoragii datorate fragilitatii peretilor vasculari. Astfel. caci in acea perioada modul de preparare si retetele erau secrete. reprezentand pentru faraoni elixirul vietii lungi. iar la greci a reprezentat simbolul frumusetii. Atat asupra tubului digestiv cat si a aparatuli respirator. egipteni. de asemenea. romani etc. rabdarii. numele ei provine din araba. supranumita si "insulina vegetala". in limba araba. pentru ca arabii so denumeasca arborele amar. avem Aloe la bord. seva cristalina si amara. Nu este de neglijat nici actiunea helmintica a fructelor de afin si in special in oxiuriaza. iar rusii ii spun elixirul longevitatii. Todo esta bien. consemnase multiplele ei efecte curative. persi. stomatite. De unde numele de Aloe. La fel de semnificativa este si legenda care ne spune ca in anul 333 i. japonezi. aloeh insemnand.H. deoarece aceasta are cele mai importante efecte terapeutice. in numeroase scrieri. tulburari circulatorii recomandandu-se si in ateroscleroza. Aloe vera reprezenta inca principala arma impotiva ranilor si a bolilor. toti acestia au incoronat-o drept regina plantelor medicinale. pe toate meridianele. dupa cucerirea Persiei.planta nemuririi. sunt printre cele mai eficace adjuvante antidiabetice. Aceasta insula este un taram . De altfel. efectele terapeutice ale acestei plante de exceptie. purpure. a fost considerata mereu. ce era capabila sa vindece toate bolile. un adevarat miracol al naturii cu virtuti terapeutice.

datorita proprietatilor terapeutice deosebite considerate drept magice. mono si polizaharide. in Evanghelia dupa Ioan in capitolul 19 relatandu-se cum Nicodim a pregatit un amestec de smirna si Aloe pentru imbalsamarea corpului lui Isus in vederea inmormantarii. Egiptenii foloseau Aloe pentru tratarea ranilor soldatilor si impotriva infectiilor. O puneau la intrarea in piramide. pentru a indica faraonilor defuncti drumul eternitatii si printre darurile funerare de inmormantare pentru a asigura si dupa moarte sanatatea spiritului faraonului. fiind pusa in casa pentru a proteja familia de diversele energii negative. Cu o larga raspandire in India. In schimb. armonios si adormitor. seva ei formeaza un strat protector si vindecator. Aloe vera. ea fiind considerata emblema fericirii si a protectiei. Este capabila sa-si inchida porii pentru a impiedica pierderea apei. Iar Cleopatra si Nefertiti . dar si sub numele de Aloe Vera Linne sau Aloe Vera Lemarck. si in continuare o dezvoltare viguroasa. vitamine. care a descris pentru prima data planta Aloe din insulele Barbados. africanii obisnuiau sa agate planta deasupra usii pentru a alunga spiritele malefice. crinul si laleaua. Trebuie avut insa in vedere ca multe specii de Aloe pot fi toxice. Este cunoscuta si sub numele de Aloe Barbadensis Miller. dupa numele botanistului Miller. Se pare ca acest amestec ar fi luat apoi numele de Elixirul din Ierusalim si ar mai fi fost folosit in diferite randuri de catre templieri si de catre masoni. cu brandusa. enzime etc. multe facand parte din farmacopeea traditionala. legenda povesteste ca si Hannibal ar fi facut o serie de incursiuni menite sa-i asigure controlul asupra unor zone din nordul Africii unde se cultiva Aloe. ci Alexandru insusi ar fi fost tratat si vindecat de un preot al locului. America sau Europa. fiind o planta subtropicala. planta a nenumarate surprize Planta a nenumarate surprize. mult timp cea mai utilizata specie de Aloe. in acest tinut de basm. iar. devenind astazi una dintre cele mai mari rezervatii naturale cu peste 300 de plante rare. De exemplu. trebuie amintite Aloe socotrina. dar este inrudita cu ceapa si cu usturoiul. ii place caldura si suporta perfect lipsa apei. magia plantei s-a pastrat pana astazi. Se cunosc peste 200-300 de specii diferite raspandite in Africa. daca este taiata sau ranita. Impodobita cu o funda rosie. ajuta la invocarea iubirii. Aloe . fiind prezenta in diferite ritualuri. precum Sangele Dragonului.fascinant din toate punctele de vedere. Intr-o credinta asemanatoare. care ii asigura o vindecare rapida. de pe malurile Mediteranei pana in China. Din acestea se preparau in Tibet remedii terapeutice. Aloe vera seamana cu un cactus. pentru calitatile lui curative si de intinerire a pielii. Madagascar. facand parte la fel ca si acestea din familia liliaceelor. Aloe vera reprezinta un adevarat medicament natural. in doar cateva ore. inclusiv in scrierile celebrului Marco Polo. Astfel. Si amerindienii au integrat-o in ritualurile lor magice ca elixir al vietii indelungate. a corpului si a spiritului. Aloe maculata. Dintre cele cu proprietati medicale deosebite. Rudele Aloei vera Dar Aloe vera nu este singura. care se foloseau pentru meditatie si pentru efectul calmant. nu numai soldatii marelui cuceritor ar fi fost vindecati de nenumaratele rani primite pana atunci in lupte. Dar extrasul de Aloe este mentionat si in Biblie nu mai putin de cinci ori. a mostenit un ecosistem unic in lume. folosita in scopuri medicale. O poti intalni insa si in magazine sau in institutii publice. provenind din insula Socotra (apartinand de Yemen) si comercializata de negustorii arabi timp de secole. dar este folosita si pentru puterea sa energetica. O alta parte a acestor cateva sute de specii sunt foarte apreciate ca plante decorative. Pe taramul Egiptului. Exista si specii de Aloe care cresc ca niste adevarati copaci cu trunchiuri de dimensiuni considerabile. Alexandru cel Mare nu ar fi fost singurul cuceritor in goana dupa aceasta planta miraculoasa. minerale. Aloe vera contine in jur de 240 de substante active.pentru mentinerea frumusetii si a tineretii. Desprins din Africa in urma migrarii continentelor acum mai bine de sase milioane de ani. vrajitorii reunind extraordinarele calitati ale plantei si cunostintele lor ezoterice. Dar era folosita si pentru imbalsamarea mortilor. Dar istoria si legendele acestei plante fascinante sunt prezente in nenumarate texte si traditii. dintre cele 200-300 de Aloe. Aloe este prezenta si in medicina Ayurvedica. Asia tropicala. aminoacizi. cunoscuta si ca Aloe saponaria poate produce dermatite severe.

fiind mancata cruda sau fiarta. cat si autorul tratatului Historia Naturalis. cel care acrediteaza ideea de panaceu universal. si gasit intrun mormant egiptean in 1858 de egiptologul german George Ebers. consumarea ei in viziunea japonezilor. care ajunge la maturitate deja la sfarsitul anului al treilea. de a elimina infectiile si de a induce somnul. a gingivitei. in absenta unor date istorice clare.polyphyla sau Aloe indica. consemneaza si utilizarea Aloei. a hemoroizilor.H. de fapt. Multe retete din acea perioada mai sunt utilizate si astazi. cunoscuta sub numele de musabba. a afectiunilor oftalmologice etc. Este descrisa in detaliu planta si capacitatea ei de a inchide ranile. alaturi de arabi. originara din India. Este consemnat faptul ca sucul de Aloe facea parte din reteta utilizata pentru mumificare. din pacate insa doar intr-un mod foarte succint. fiind mentionata de medici. care poate fi folosita in scopuri terapeutice doar dupa 4-5 ani. Frunzele erau mai intai uscate si apoi macinate fin. Utilizarea Aloei continua si dupa destramarea Imperiului Roman pana in secolul al IX-lea. a amigdalitei. Apoi. utilizarea sucului pentru tratarea furunculilor. alaturi de baile cu lapte. Unii considera ca ar proveni din insulele Canare. Aloe ferox care. considerand subiectul mult prea cunoscut pentru a avea sens sa intre in amanunte. comercializata cu succes de negustorii britanici incepand din secolul al XVII-lea si din care exista doua specii cu efecte terapeutice similare. impotriva efectelor unor alimente alterate. Aceasta denota faptul ca remediile pe baza de Aloe erau cunoscute deja de multa vreme si utilizate pe scara larga. Exista diferite teorii.. pentru purgatie si purificare interna. Copra. datate in jurul anului 2000 i. prezentand o gama larga de aplicatii ce includea proprietatile purgative. Aloe. se spune ca facea parte din retetele de frumusete folosite de Cleopatra si de Nefertiti. ca unguent extern. precum si a altor tulburari. Antyllus sau Aretaces. arheologii au descoperit. Apoi.H. Utilizarile ezoterice erau insa nenumarate. atat pentru uz extern. adica de Aloe vera. Pliniu cel Batran. In primul secol dupa Hristos. a fost descrisa din punct de vedere al efectelor terapeutice de profesorul oftalmolog Vladimir Filatov si de biologul Israel Bekhman. care in jur de 50 i. in Europa. chinezilor si taiwanezilor fiind o placere deosebita. dar isi continua ascensiunea in intregul Orient. ce contineau un text in scriere cuneiforma care atesta ca asirienii cunosteau la acea data foarte bine planta si utilizarile ei terapeutice. de a opri sangerarea. au descris utilizarile terapeutice ale sucului de Aloe. este cea mai agreata in estul indepartat. in lucrarea sa despre medicamentele indiene. India reprezenta un pol important in producerea si comercializarea produselor pe baza de Aloe. Nepal si Thailanda. cateva placute asiriene de argila. cat si intern. ea trece in uitare. Dioscoride este. dar si intern. Aloe arborescens care provine din regiunile sudice si desertice ale fostei Uniuni Sovietice si care. care a calatorit ani de zile impreuna cu armatele imperiale. detineau un cvasimonopol al distributiei de produse pe baza de Aloe in Asia. precum Galen. Aloe africana. a ranilor superficiale.La sfarsitul secolului al XVIII-lea. cultivata de fermierii olandezi si comercializata sub forma de praf sau gel uscat. si cea albastra. In plus. Apoi faina astfel obtinuta era amestecata cu alte ingrediente si fiarta. cat si a tulburarilor de la nivelul stomacului. considerata a fi o varietate de Aloe vera. este imposibil de stabilit cu exactitate teritoriul ei de origine. a durerilor de cap. atat pentru vindecarea ranilor si a iritatiilor pielii. fiind utilizata . Aloe facand parte de exemplu si din ritualurile dedicate zeitei Iside si zeului Ra. Dioscoride. informatii pretioase au fost descoperite in faimosul Papyrus Ebers datand din secolul al XV-lea i. aflam ca exista deja o adevarata industrie de prelucrare. La fel ca si in cazul asirienilor sau al persilor.H. fiind extrem de cautata pana ce a fost detronata deAloe Barbadensis Miller. aflandu-se sub atentia cercetatorilor rusi. precum in cazul lui Ramses al II-lea. atat medicul grec aflat in serviciul Imperiului Roman. Cum astazi planta este raspandita in majoritatea regiunilor calde ale globului. a calvitiei. o istorie fascinanta Originea plantei nu este cunoscuta. planta era folosita si pentru efectele ei laxative. Sunt consemnate peste 12 retete. Dintr-un papyrus din anul 400 i. una verde.H. in orasul Nippur. altii ii plaseaza originile in valea Nilului inferior. impreuna cu Aloe saponaria.

avand doua feluri de tulpini aeriene.si in preventia convulsiilor febrile la copii. John Goodyew este cel care traduce tratatul medical al lui Dioscorides in engleza si tot el este cel care face prima referire stiintifica la Aloe vera. tridintate de culoare alba. stolonifera. in 1820. fiind in esenta acelasi procedeu ce avea sa fie folosit si in secolele urmatoare de catre europeni. doi cercetatori englezi. aceste plantatii vor scadea treptat importanta vechilor surse de aprovizionare. inalta pana la 80cm. penat-sectate. America Centrala si de Sud. importate in special din insula Socotra si utilizate doar ca purgativ si in afectiuni ale pielii. Infloreste din luna iunie pana in septembrie.in Curacao. ramificate la partea superioara si terminandu-se cu capitule formate din flori mici si altele sterile purtand numai frunze. In 1693. Intre 1700 si 1800. ca este vorba de un medic Achille care a descoperit cel dintai proprietatile medicinale ale speciei. . Desi domneste parerea ca numele stiintific al acestul gen de planta ar aminti pe cel al eroului legendar al razboiului troian Achille. ajungand practic sa scoata din circuitul comercial traditionala Socotra. Coada soricelului (Achillea milefolium) Descrierea speciei. In perioada 1300-1500. In afara de aceasta se comercializa si un extract procesat la temperaturi foarte mari care conduceau la un proces de cristalizare. Impreuna cu aloemodina. totusi se pare dupa cum a sustinut Plinius. apare prima descriere a plantei Aloe vera pe care o datoram parintelui taxonomiei moderne Carolus Linnaeus sau Carl von Linne. identifica si denumesc prima componenta. Fiecare capitul contine 5-6 flori marginale pentamere. in sinuzite si chiar impotriva melancoliei.in Barbados. Produsul vegetal folosit: Atat partile aeriene (Herba Millefolii) cat si florile (Flores Millefolii) constituie partile de planta utilizate in terapeutica. conquistadorii si misionarii introduc planta si in Lumea Noua. Pasta foarte groasa de culoare aproape neagra. In 1753. Este si momentul in care plantei incep sa-i fie dedicate studii stiintifice. prima enciclopedie medicala moderna. Este unul dintre atuurile lor in fata populatiei bastinase care preia planta ca pe un panaceu universal cu functii mistice. obtinuta prin fierberea la foc mic a sucului era exportata in special in Europa. astfel ca produsul a fost denumit Aloe lucida. Smith si Stenhouse. creand rapid mici plantatii in jurul misiunilor din Caraibe. obtinandu-se o transparenta specifica. vivace. care creste prin locuri cultivate si necultivate. aceasta este citata in British Pharmaceutical Codex in 1907 cu indicatii de utilizare corespunzatoare actiunii lor purgative. in 1843. Se pare ca principalul mod de preparare consta in zdrobirea frunzelor si fierberea pastei rezultate la foc mic pana la obtinerea concentratului dorit. are loc la Londra prima tranzactie documentata pentru ca 150 de ani mai tarziu. ele se recolteaza in timpul inflorii si se usuca in straturi subtiri in locuri aerisite. unele mai groase florifere. In acelasi timp. ligulate. s-au inmultit importurile si in Anglia au aparut prestigioase si rafinate sere de plante grase. Coada soricelului este una din plantele medicinale folosite inca din antichitate pe scara larga. fructul este o achena. printre care se numarau si diverse specii de Aloe. in special in poduri acoperite cu tabla. Londra sa inregistreze apogeul utilizarii plantei in productia de preparate medicinale. uneori roza pana la rosie si flori interioare regulate tubuloase cu 5 stamine (sunt mai numeroase). dupa ce. iar olandezii . este mentionata in United States Pharmacopoeia. Frunzele sunt alterne. mai mult sau mai putin paroase si cu miros slab aromat si gust amar astringent. adica de a grabi cicatrizarea ranilor. portughezii . fiind utilizate initial doar prafuri obtinute din frunzele uscate. Dupa 1600. Este o planta erbacee. foliate. ea revine si in Europa. in 1851. Florile sunt grupate in capitule ovoide reunite la randul lor in corimb la extremitatea tulpinii. dar evident se diversifica in special aplicatiile in tratarea afectiunilor pielii. Astfel. aloina. ca fiind cel mai eficient purgativ si principalul ingredient in creme protectoare ale pielii. Spaniolii isi dezvolta primele plantatii comerciale in Caraibe.

transpiratia picioarelor si leucoree. cojile verzi de nuca putin inainte de a se coace se de a deveni maro. flavonozide. gitului si laringelui. inca neidentificate. se lasa intre 14 si 4 saptamini la soare sau la caldura. M2 si C. 1 bucata de scortisoara. bogat in azulene (si in special in chamazulena). ficatul si singele si inlatura hipotonia (lenevia) stomacala si colita de putrefactie. contra colicilor. eruptii purulente. se lasa sa se raceasca si sa toarna peste tinctura fiarta. iar fructele coapte in septembrie. astringente. plagi purulente. deci in constipatie si in curatirea singelui. in enterocolite si gastrite si anorexii. achilina) taninuri. infloreste in luna mai inca dinaintea formarii si aparitiei frunzelor. Dupa scurgearea acestui timp. O infuzie din frunze de nuc cu adaos la baie este buna contra scrofulozei si a rahitismului. ca si a unghiilor purulente de la miini si picioare. Frunzele proaspete alunga si alte insecte nedorite. De asemenea. Puteti obtine un lichior de nuci foarte gustos daca adaugati la nucile verzi 2-3 cuisoare. numit in popor si nucar sau nuc-costeliv. Sticla. netratata cu substante chimice a unei jumatati de portocala. O infuzie concentrata din frunze de nuc. hepatic. bine astupata. antiinflamatorii. nucile verzi in mijlocul lui iunie. se toarna deaspura 1 litru de rachiu de secara. el se intrebuinteaza cu bune rezultate in tratamentul diabetului si contra icterului. inzestrate cu actiune antibiotica. masindu-se mult pielea capului cu acest lichid. calmante si usor antiseptice si tonic-amare se datoreaza uleiului volatil si proazulenelor. Nucul (Juglans regia) Nucul. Ele este un produs natural execeptional si impotriva paduchilor de cap reaparuti in ultima vreme. rofii (coji) si scabie (riie) locurile respective cu infuzie din funze verzi de nuc si veti vedea curind rezultatul! Spalaturile. in asa fel incat sa acopere nucile cu un strat gros de 2-3 degete. Moduri de folosire: -infuzie: se opareste 1 lingurita (cu virf) de fruze de nuc taiate marunt cu ¼ litru de apa proaspat fiarta si se lasa putin sa stea. de asemenea. Frunzele proaspete se aduna in iunie. Extern: infuzie 10%. continutul se strecoara si se introduce in sticle. Si in cazul unei caderi masive de par se poate ajunge la rezultate bune. Proprietatile majore ale produsului si anume stomahice.Principii active: ulei volatil de culoare albastra. -adaos la bai si spalaturi: 100 grame de frunze pentru baile complete. Acesta tinctura este. 500 de grame de zahara si fierb in ¼ litru de apa. Pentru o infuzie concentrata se ia o cantitate dubla. Intrebuintari. deci aproximativ pe la mijlocul lunii iunie (nucile trebuie sa poate fi intepate usor). . proazulene(M1. hemoragii etc. atita timp cit mai pot fi intepate usor. respectiv baile cu acest adaos ajuta in acnee. Ceaiul de frunze de nuc este un mijloc eficace in tulburarile digestive. sub forma de bai sau comprese. iar pentru splaturi 1 lingurita (cu virf) de frunze maruntite la ¼ litru de apa (a se vedea „Bai complete”). Din nucile verzi culeste inainte de Sinziene. afectiuni ale gingiei. se poate prepara o tinctura de nuci care curata stomacul. colina si unele substante. un remediu execelent contra singelul ingrosat. se bea dimineata pe stomacul gol. contra osteoporozei si a umflaturilor la os. Intra in compozitia ceaiurilor: gastric. Intern: infuzie 2-5% (200-300 ml pe zi) se administreaza in diferitele afectiuni ale stomacului. -tinctura de nuci: aproximativ 20 nuci verzi sunt taiate in sferturi si introduse intr-o sticla cu git larg. infuzia 10% usureaza eliminarea viermilor intestinali. Se ia cite 1 lingurita plina in functie de necesitate. dezinfectant si calmant in arsuri. Spalati in caz de eczema la cap (mai ales la sugari). Se clateste gura cu aceasta infuzie in caz de stomatiti ulceroasa. adaugat in apa de baie. vindeca degeraturile. 1 baton mic de vanilie si coaja spalata. Actiune farmacologica. se foloseste ca antiinflamator.

in straturi subtiri in zonele cu arsuri si degeraturi. Perioada de recoltare: Se recolteaza florile fara codite cind sint complet dezvoltate. pe marginea drumurilor. la umbra. dupa care se introduc intr-un saculet pe care il aplicam pe abdomen in cazul durerilor ulceroase. Baile de sezut: 30 g de flori proaspat culese se lasa sa stea in apa rece timp de 24 ore. trichomoniaza. Ecologie si raspindire: O planta cu tulpina inalta. salunii. ulcer duodenal. Se amesteca incet timp de 10 minute apoi se da tigaia la o parte si se lasa sa stea asa pina a doua zi cind se incalzeste din nou amestecul si se filtreaza printr-un tifon. vermifug. rosioara. nacotele. rujulita. Dupa acest timp se fierb timp de 10 minute in apa in care au stat si se adauga la apa de baie din cada la nivelul de 25-30 cm. floare galbena. asteoporoza. Alifie: se infierbinta 100 g de untura de porc nesarata. Compositae Denumiri populare: boance.GALBENELE Denumirea plantei: galbenele (Calendula officinalis)Fam. degeraturi. Din infuzie se bea caldut ceaiul de 3 ori in decursul unei zile inainte cu o jumatate de ora de masa. arsuri. calinica. pe mijloc in cazul durerilor renale. Boli in care se utilizeaza: Uz intern: gastrite hiperacide. boli tegumentare. acnee. tubuloase. pentru reglarea ciclului menstrual se pot lua de 3 ori pe zi cite 30 picaturi de tinctura in putina apa. dar mai ales pe fata pentru revigorarea tenului marcat de diferite spasme. Perna de flori: se realizeaza foarte simplu din flori culese si puse la uscat undeva la umbra timp de 24 ore. cilimica. stincuta. ruginele. a cailor ferate si pe linga garduri. ulcer gastric. cu flori centrale. dupa ce se ridica roua si pina seara se usuca in straturi subtiri. hemoroizi. Tinctura: se poate obtine din florile proaspat culese care se introduc intr-un recipient de sticla de circa 1 litru. galbenare. in care se stoarce si rezidul rezultat din prajirea plantei. Recoltarea se face succesiv 3-4 zile. Perioada de vegetatie: planta anuala care infloreste din luna mai pina in septembrie. . O putem intilni in intreaga tara pe terenuri necultivate. fetisca. flori osenesti. cancerul pielii. se lasa sa sfiriie la foc mic. Vasul se aseaza in apropierea unei surse de caldura sau la soare unde trebuie sa stea timp de 2 saptamini. peste care se toarna alcool pina se acopera florile. sinilii. cancer mamar. calce. coconite. leziuni ulceroase ale sinilor. inflamatii ale colonului. ramificata si paroasa. salomie. craite. icter infectios. Retete: Infuzia: 2 lingurite cu virf de floare uscata la 300 ml apa clocotita. caldarusa. vizdoage. atit cit sa ne acopere soldurile. de culoare galbena. peste care se pun 20 g de flori proaspete. galbenele. cicatrizant intern. colecistita. intr-un borcan.O infuzie mai concentrata se prepara din 4 linguri de flori la 200 ml apa din care se beau 3 linguri pe zi. hilimica. micoze. boli de ficat. rusculite. Baile de sezut vor dura timp de 10-15 minute si se fac de doua ori pe zi timp de 12 zile. Se aplica alifia. ulceratii canceroase. rani purulente. filimica. ochi galbeni. dismenoree. Uz extern: leucoree. tataiasi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful