MORARIU LETIŢIA • SPĂTARU RUXANDRA ŞTEFĂNESCU FLORICA • PUIU VICTORIA • CHIRU FLORIAN PÂRLOG MARIA • TOFAN RUXANDRA

1555
TESTE DE EVALUARE CONTINUĂ ÎN NURSING.

Coordonator colecţie: Dr. MIOARA MINCU

Editura ANA DAVILA Bucureşti, 2003

1

CAPITOLUL I Nevoile fundamentale umane.
1. Respiraţia este un proces format din următoarele etape: a) inspiraţie şi expiraţie; b) ventilaţie, difuziunea gazelor, etapa circulatorie, etapa tisulară; c) etapa pulmonară şi etapa tisulară. 2. Ventilaţia este influenţată de: a) permeabilitatea căilor respiratorii şi concentraţia oxigenului în aerul respirat; b) funcţionalitatea centrilor respiratorii şi expansiunea cutiei toracice; c) alimentaţie şi efort fizic. 3. Etapa circulatorie a respiraţiei depinde de: a) numărul şi calitatea hematiilor din sânge; b) debitul cardiac şi permeabilitatea capilară; c) viteza cu care circulă sângele arterial. 4. Actul respirator este reglat prin: a) SNC; b) sistemul neurovegetativ; c) sistemul nervos şi prin stimulare chimică. 5. Componenta voluntară a respiraţiei este reglată la nivelul: a) centrului respirator bulbar; b) scoarţei cerebrale; c) centrului pneumotaxic pontin. 6. Valorile normale ale ritmului respirator sunt cuprinse între: a) 16-20 r/min; b) 12-14 r/min; 7. Termenul de apnee înseamnă: a) oprirea respiraţiei; 8. Dispneea este: a) oprirea respiraţiei; b) respiraţie normală; c) respiraţie dificilă. 9. Alterarea (modificarea) vocii se manifestă cu: a) afonie, disfonie; b) apnee; c) modificarea amplitudinii respiratorii. 10. În unele afecţiuni ale aparatului respirator sputa poate avea un anumit caracter ce ajută la stabilirea diagnosticului medical. Astfel, sputa perlată este specifică pacientului cu: a) tuberculoză pulmonară; b) cancer pulmonar; c) astm bronşic.
2

c) 23-25 r/min. c) respiraţie modificată.

b) respiraţie normală;

11. Mijlocul cel mai eficient prin care se poate aprecia că un pacient are nevoie de O2 este: a) observarea culorii tegumentelor; b) notarea modificărilor apărute în frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei; c) determinarea presiunii parţiale a O2 şi CO2 în sânge. 12. Respiraţia Cheyne-Stockes este caracterizată prin: a) perioade de respiraţii din ce în ce mai frecvente, după care frecvenţa se reduce, urmează apnee; ciclul se reia; b) respiraţie foarte slabă; c) perioade de respiraţii rapide, întrerupte de perioade de apnee. 13. Respiraţia Kussmaul înseamnă: a) respiraţie de tip superficial; b) respiraţie modificată întâlnită în stările febrile; c) inspiraţie prelungită urmată de expiraţia forţată şi apnee. 14. Ralurile reprezintă: a) zgomote supraadăugate, patologice, percepute în timpul ascultaţiei; b) secreţii pe căile respiratorii superioare; c) murmurul vezicular. 15. Ortopneea se defineşte ca o: a) expectoraţie seroasă; b) respiraţie în poziţie verticală a corpului; c) respiraţie în poziţie orizontală a corpului. 16. Atelectazia înseamnă: a) o metodă de investigaţie a plămânului; b) o modificare a respiraţiei; c) pierderea expansiunii pulmonare prin colabarea căilor aeriene intrapulmonare. 17. Capacitatea vitală se referă la: a) amplitudinea respiratorie; b) cantitatea maximă de aer ce poate fi expirată din plămâni după o inspiraţie forţată; c) aerul rămas în plămâni în urma expiraţiei forţate. 18. Intre MD ale dispneei întâlnim: a) ortopneea; b) situaţia de criză; c) hiperventilaţia; d) tusea; e) cianoza; f) paliditatea tegumentelor. 19. Drenajul postural înseamnă: a) eliminarea secreţiilor bronşice prin tuse; b) utilizarea gravitaţiei pentru drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar; c) o incizie la care se aplică un tub de dren. 20. In cursul observării unui pacient se descoperă că prezintă „torace în butoi". Acesta poate fi: a) normal; b) rezultat al măririi ficatului sau inimii; c) rezultat al obstrucţiei prelungite şi generalizate a căilor respiratorii.
3

Valoarea pulsului variază odată cu: a) vârsta. Valorile normale ale pulsului la persoana adultă sunt cuprinse între: a) 50-70 bătăi/minut. 26. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă la valori corecte. b) valoarea tensiunii arteriale. b) puls rapid. c) unda vibratoare tradusă printr-o mişcare ritmică a arterelor. b) 70-90 bătăi/minut. 30. b) presiunea sângelui arterial în timpul sistolei. c) valoarea temperaturii corporale. Măsurarea pulsului se poate efectua: a) numai pe artera carotidă. c) starea emoţională. c) vârstă şi sex. alături de familie. b) în repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute. 27. 4 . 22. respectiv diastolei cardiace. c) numai pe o venă vizibilă. c) 60-80 bătăi/minut. 24. c) slab. b) contracţiile inimii. Tensiunea arterială este determinată de: a) forţa de contracţie a inimii şi elasticitatea pereţilor arteriali. care poate fi comprimată pe un plan osos. pacientul se va afla: a) în decubit dorsal. 29. c) puls superficial. însemnând: a) rapiditate. c) în cadrul intim. 25. Când intervalele între pulsaţiile percepute la artera radială sunt inegale. sincronă cu sistola ventriculară. 23. c) tărie. 28. b) rezistenţa vasculară periferică. b) alimentaţie şi factorii de risc. pulsul se defineşte a fi: a) filiform. b) ritmicitate. Presiunea arterială se modifică în funcţie de: a) valoarea glicemiei. Valoarea maximă şi minimă a tensiunii arteriale se referă la: a) parametrii în afara cărora viaţa pacientului este în pericol. 31. Pulsul reprezintă: a) presiunea sângelui în vase. c) o convenţie care stabileşte limitele normale ale presiunii sângelui. b) pe orice arteră accesibilă palpării. viteza unei pulsaţii. b) neregulat. Pulsul tahicardie înseamnă: a) puls rar.21. Celeritatea este o caracteristică a pulsului.

c) eructaţie. determină tulburări: a) la nivelul funcţionării tuturor aparatelor organismului. aceasta va determinată: a) înainte de mese. d) bulimie = ingestie a unor cantităţi excesive de alimente. Arsura retrosternală care uneori înlocuieşte durerea. c) diferenţa tensională în cadrul ritmului circadian. Termenul medical pentru scăderea apetitului este: a) caşexie. Tensiunea arterială diferenţială este: a) diferenţa dintre valorile tensiunii arteriale sistolice şi diastolic b) diferenţa de tensiune individuală. b) senzaţia exagerată de foame cu ingestie mică de alimente. anorexia. În îngrijirile bolnavului cu afecţiuni digestive. 41. În alimentaţia neadecvată în deficit. 37. c) perioadele de activitate sau repaus. în exclusivitate. Care din următorii termeni sunt factori psihologici ce pot influenţa satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca: a) climatul. 36. 33. b) vârstă.32. 39. care din următoarele formulări sunt manifestări de dependenţă: a) disfagia. b) la nivelul funcţionării tuturor sistemelor organismului. b) anorexie. c) numai la nivelul funcţionării aparatului cardio-vascular. ca problemă de dependenţă. 5 . c) în repaus. b) malnutriţie = digestie deficitară din mai multe puncte de vedere c) malabsorbţie = sindrom în cadrul unor boli ce se manifestă cu diaree şi absorbţie intestinală deficitară. 34. b) regurcitaţie. c) religia. 38. apar în cadrul dimensiunii bio-fiziologice următorii termeni: a) anorexie = refuzul mâncării. are caracter ritmic. d) pirozis. la sculare. Asistenta medicală calculează necesarul de calorii/24 ore în funcţie de: a) activitatea şi vârsta individului. b) anxietatea. c) lipsa senzaţiei de foame. periodic (cauza fiind hiperaciditatea). b) consum redus de lichide şi săruri minerale. c) inapetenţă. 35. Polifagia reprezintă: a) nevoia exagerată de a mânca fără senzaţie de saţietate. Pentru a obţine o valoare corectă a tensiunii arteriale. 40. c) polifagia. se numeşte: a) meteorism. b) dimineaţa după somn. Insuficienţa aportului alimentar şi lichidian.

poliurie. cu referire la caracterele urinei. d) disfagie. c) disurie. anurie. culoare închisă. 46.se poate manifesta prin: a) deficit. c) 25 cal/kg corp/24 h. În îngrijirea pacientului cu alimentaţie neadecvată în surplus. d) perioadei de zi sau noapte. culoare deschisă. e) anurie. c) actul prin care urina acumulată în vezică este eliminată sub forma emisiunilor urinare. oligurie. Tratamentul oliguriei include: a) asigurarea unei hidratări adecvate. b) 40-4-5 cal/kg corp/24 h. confortabil. b) cantitatea de urină eliminată din organism în 24 h. c) greţuri. b) regularităţii scaunelor. c) densitate normală 1015-1020. Alimentaţia neadecvată . Care din următoarele formulări pot fi intervenţii ale asistentei medicale în susţinerea obiectivului ca pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic: a) efectuarea bilanţului lichidelor ingerate şi eliminate. 50. d) măsuri de prevenire a deshidratării. e) culorii. d) 45-60 cal/kg corp/24 h. 49. b) pacientul să fie echilibrat psihic. b) măsurarea densităţii urinare.ca problemă de dependenţă . culoare deschisă. c) asigurarea unui climat cald. 45. asistenta medicală îşi propune următoarele obiective: a) pacientul să desfăşoare o activitate fizică crescută. 6 . b) conştientizarea pacientului asupra importanţei regimului alimentar. Care din enunţurile de mai jos nu se referă la cantitatea de urină: a) polakiurie. d) poliurie. consistenţei. c) folosirea de soluţii intravenoase.42. c) pacientul să aibă o stare de bine. Nevoile calorice ale unei persoane cu activitate uşoară sunt de: a) 35-40 cal/kg corp/24 h. Care din următoarele formulări sunt corecte. când este prezentă o ingestie mare de lichide: a) densitate crescută 1020-1040. vărsături. poliurie. d) densitate scăzută 1001-1002. 47. b) oligurie. Evaluarea eliminării scaunelor ar trebui să includă observaţii asupra: a) obiceiurilor alimentare. b) surplus. fără vărsături şi greţuri. 44. 43. mirosului. b) densitate scăzută 1001-1002. culoare deschisă. Diureza reprezintă: a) eliminarea din organism a substanţelor inutile provenite din metabolism. 48. c) uşurinţei defecării.

Printre factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina se numără: a) vârsta. d) alimentele alterate. se poate întâlni în: a) gastrita cronică. Menţinerea constantă a compoziţiei mediului intern se realizează prin: a) diureză. e) prin aparatul respirator. c) hematurie şi melenă. b) hematemeză. 52. 55. b) unor bile conglomerate. c) procesul de homeostazie. c) educaţia şi cultura. Hemoragia digestivă superioară se exteriorizează prin: a) hemoptizie şi hematemeza. Excreţia deşeurilor din organism se efectuează: a) prin piele. c) eliminarea frecventă a gazelor intestinale. d) apendicită acută. Sursele de dificultate în cazul nesatisfacerii nevoii de a elimina.51. asistenta medicală intervine: a) determinând pacientul să efectueze exerciţii fizice cu regularitate. 57. Care din următoarele definiţii caracterizează ileusul: a) oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze. 7 . c) de zeamă de pepene. Pentru ca un pacient cu constipaţie să aibă un tranzit intestinal în limite fiziologice. d) melenă. b) hematemeza şi melenă. 58. 59. la indicaţia medicului. pot fi: a) lipsa de control a sfmcterelor. 53. b) intoxicaţii. c) efectuând la nevoie o clismă evacuatoare simplă. b) prin aparatul renal. b) spasmele vezicale. b) programul de eliminare intestinală. d) prin aparatul cardiovascular. 56. 54. c) ulcerul gastro-intestinal. b) administrând laxative. Aspectul „ca zeama de orez" a scaunului diareic. c) prin aparatul genital feminin. b) constipaţie. Scaunul în constipaţie poate lua aspectul: a) unor bile dure de mărimea măslinelor. scaun la interval de 6-7 zile. c) poluarea apei.

b) pe lângă corp. b) aparatul vestibular. braţele vor fi: a) sprijinite. b) ulceraţie a pielii. c) aparatul cardiovascular. c) maron-verzui. b) învăţarea pacientului să folosească tehnici de destindere. b) mişcare de rotaţie. Atrofia musculară este: a) mărirea de volum a unui muşchi. b) rolurile sociale. Menţinerea independenţei mişcării corpului şi a bunei posturi este determinată de integritatea: a) aparatului locomotor. a contractibilităţii sale. b) sistemului nervos. În ortostatism. 61. 8 . 69. extensie: a) mişcări de apropiere sau îndepărtate a două segmente apropiate. c) mişcări de apropiere faţă de axul median al corpului. 68. b) negru ca păcura. Care din următoarele mişcări sunt de flexie. intervenţiile asistentei medicale pot fi: a) stabilirea împreună cu pacientul a nevoii de exerciţii fizice. Culoarea scaunului în caz de melenă este: a) roşu deschis. c) mişcare de supinaţie. 63. c) în balans continuu. 65. c) diminuarea volumului unui muşchi. c) aparatului vestibular. de relaxare.60. c) scăderea forţei musculare. d) mişcare de circumducţie. c) schimbarea poziţiei pacientului la fiecare 3 ore. c) oligomenoree. Anchiloza este tradusă prin: a) diminuarea sau imposibilitatea mişcării unei articulaţii. Printre factorii sociologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se mişca şi a avea o bună postură. 67. d) aparatul digestiv. b) mişcări de îndepărtare faţă de axul median al corpului. 66. 70. se numeşte: a) mişcare de pronaţie. b) scăderea forţei musculare. b) amenoree. Prima menstruaţie se numeşte: a) menarhă. Pentru menţinerea independenţei mişcării. 64. Tonusul muscular şi mişcările fine sunt reglate de către: a) sistemul nervos. Mişcarea realizată în jurul axului care trece prin lungul segmetului care se deplasează. 62. c) organizarea socială. se află şi: a) vârsta şi dezvoltarea.

d) diminuarea metabolismului bazai. Prin akinezie se înţelege: a) mers propulsiv. c) lipsă sau diminuare a mişcărilor normale. Programul de activitate şi locul de odihnă sunt factori ce influenţează satisfacerea nevoii de somn: a) biologici. Pavorul nocturn. dureri menstruale. paradoxal. Câte tipuri de somn se cunosc şi care sunt ele: a) două = somnul lent şi somnul rapid. Starea de letargie. ortodox. c) starea de anxietate. a unui braţ. deficitul senzorial este sursă de dificultate: a) de ordin fizic. în timpul somnului. clasic. mai profundă. 80. involuntare ale ochilor. 79. Pentru pacientul cu mişcări necoordonate. cu funcţii vitale diminuate. 77. d) diminuarea puterii de concentraţie. 72. 9 . c) diaforeză. b) de ordin psihologic. d) tulburări de coordonare. b) micţiuni de urină necontrolată.71. b) psihologici. greoi. clasic. c) diminuarea valorilor tensiunii arteriale şi a respiraţiei. ca manifestare de dependenţă în hipersomnie înseamnă: a) comportament verbal şi non verbal lent. gurii. b) absenţa stării de veghe. Ticurile sunt: a) vorbire precipitată. 74. b) activitate şi deprinderi legate de somn. 73. stare de disconfort. c) trei = somnul paradoxal. c) oboseală marcată. Nevoia de a dormi şi a se odihni variază în funcţie de: a) vârstă. d) sex. b) patru = somnul lent. 78. Somnul se traduce prin: a) formă particulară de odihnă. b) faţă rigidă. b) hipersomnie continuă. mai frecventă la copii. c) sociologici. c) de ordin sociologic. b) mişcări convulsive. c) contracţii involuntare a mai multor muşchi. 75. cu boală Parkinson. ca manifestare de dependenţă se caracterizează prin: a) stare de spaimă intensă. 76. Insomnia se defineşte ca o dificultate: a) de a bea. c) de a dormi sau de a se odihni dormind. e) capacitatea de a se destinde. b) de a se mişca şi a lua poziţii comode.

b) însemnătatea personală. c) perioade de somn perturbant. 89. b) psihologică. f) toate manifestările sunt adevărate. c) funcţia religioasă. c) maturitatea psiho-motorie. d) stări de iritabilitate. 10 . d) activitatea. determină MD a celorlalte nevoi fundamentale. d) narcolepsie. d) faţă palidă şi ochi încercănaţi. 84. b) astenie. Clima. 82. statutul social şi munca. c) refuz de a se îmbrăca şi dezbrăca. d) dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca. 85. sunt următorii: a) credinţa. 83. c) socio-culturală. este creată de imposibilitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca. 87.81. sunt: a) vise penibile cu trezire bruscă din somn şi adormire cu greutate. b) aţipiri în timpul zilei. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca. Nesatisfacerea nevoii manifestată prin oboseală. Problema de dependenţă în satisfacerea nevoii. fac parte din grupul factorilor de influenţă: a) biologică. c) comunicare. de exemplu: a) dezinteres pentru măsurile de igienă. slab bătut. b) tonusul muscular. b) expresia corporală. se manifestă prin: a) tegumente palide. Capacitatea fizică de îmbrăcare şi dezbrăcare este reprezentată de: a) mobilitatea articulară. Purtarea de obiecte semnificative pune în evidenţă: a) rangul social. Coşmarurile ce apar ca manifestare de dependenţă la pacientul cu insomnie. la pacientul cu oboseală. 86. b) vulnerabilitate în faţa pericolelor. şi se manifestă prin: a) dezbrăcare continuă. 88. e) incapacitate de a se îmbrăca şi dezbrăca. c) puls rar lent. b) dezinteres fată de ţinută. Dependenţa în satisfacerea nevoii de a dormi şi a se odihni. c) vârsta. d) toate enunţurile sunt false. c) comunicare ineficace la nivelul afectiv şi intelectual. Purtarea de îmbrăcăminte contribuie la: a) pierderea imaginii de sine. transpiraţii reci. b) emoţiile.

într-un termen dat. plămâni. e) emoţiile nu influenţează satisfacerea nevoii. În vederea obţinerii unei stări de bine. rezultat al proceselor oxidative. e) calităţii materialelor. Care din următoarele formulări sunt false: a) din punct de vedere al psihiatrilor. stridentă poate exprima o boală psihică. ingestia în special de proteine. absenţa membrului superior. are loc: a) termogeneza. slăbirea. rinichi. b) insuficienţa cunoştinţelor. 92. se referă la posibilitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca singur. talia. adică pierderea de căldură din organism. Asistenta medicală intervine în acest scop. d) îmbrăcămintea protejează intimitatea sexuală. Ca urmare a producerii de căldură în organism. se realizează: a) prin vasoconstricţie. stresul. b) prin piele. b) munca. 93. b) termoliza. d) starea psihică. d) explicarea gesturilor ce se cer efectuate. aparatul gipsat. Factorii psihologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca sunt: a) credinţa şi emoţiile. f) exigenţei în intimitate. b) vârstei. 91. c) numai prin rinichi. vasodilataţie. prin: a) identificarea capacităţii şi limitelor fizice ale pacientului. c) îmbrăcămintea atestă integritatea individului. emoţiile puternice. Menţinerea independenţei nevoii se poate realiza prin alegerea îmbrăcămintei corespunzătoare: a) climei. b) îmbrăcămintea bizară. 95. 97. vestimentaţia este un semn de sănătate. c) a şi b. La un pacient cu dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca. c) credinţa şi cultura. unul din obiectivele de îngrijire propuse. b) talie şi statură. sărăcia. c) evaluarea gradului de confuzie. 94. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a menţine temperatura corpului în limite normale pot fi şi: a) anxietatea. Obstacolele care împiedică mobilitatea membrelor superioare. pot avea ca surse de dificultate: a) lezarea fizică. indivizii îşi aleg vestimentaţiile în funcţie de: a) temperatura corpului. c) T° mediului. b) alimentaţia.90. d) activităţii. c) vârsta şi sexul. Termoliza. 98. c) hipertonia musculară. b) executarea zilnică a exerciţiilor de motricitate. c) activitate. statura. hipotonia musculară. 11 . 96.

107. la intervale regulate de timp. pentru menţinerea independenţei în satisfacerea nevoii să: a) consume lichide şi alimente reci. c) pacientul să-şi păstreze integre tegumentele. în cantităţi mici. se manifestă cu: a) febră ridicată. c) greutăţii necorespunzătoare. ca problemă de dependenţă. manifestări şi la nivelul celorlalte nevoi fundamentale: a) dispnee. b) piele roşie caldă. 105. b) alcoolice. b) hidratării insuficiente. d) temperaturii mediului ambiant. b) poarte încălţăminte călduroasă. b) perioada de stare. 101. c) sindrom febril. c) uşor călduţe.99. următoarele: a) pacientul să nu prezinte tulburări de vorbire. asistenta medicală stabileşte ca obiective de îngrijire. Hipertermia. d) pacientul să nu fie apatic. b) piele cu aspect „de găină" şi senzaţie de frig. au termoreglarea fragilă din cauza: a) imaturităţii centrului reglator. d) perioada mixtă. continuă. b) inhibare a activităţilor glandelor sudoripare. c) vasodilataţie periferică. c) inapetenţă. combinativă. Când temperatura mediului ambiant creşte peste 25°C se produc următoarele fenomene la nivelul organismului: a) vasoconstricţie periferică. c) reducă alimentele cu valoare calorică mare. umedă. Nou-născutul şi copilul mic. 102. apar probleme. papule. va evalua zilnic prin activitatea asistentei medicale: a) temperatura corporală. In caz de hipertermie. vezicule. b) poliurie. 100. c) erupţie cu macule. b) pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic. Asistenta medicală învaţă pacientul. 104. când temperatura mediului ambiant este crescută. se disting 3 perioade: a) perioada iniţială. c) perioada de declin. se administrează lichide: a) numai foarte calde. 103. 106. Planul de îngrijire a unui pacient cu hipertermie. 108. b) aspectul scaunului. La pacientul care prezintă hipotermie. 12 . În evoluţia unei febre. c) aspectul tegumentelor. La un pacient cu hipertermie. Piloerecţia se traduce prin: a) piele cianotică.

c) temperatura corpului. b) halena fetidă. 115. catifelată. b) hematoame. b) neadaptării organismului.109. netedă. pierderile de căldură sunt mai mari datorită: a) reducerii proceselor oxidative. Ulceraţiile pielii se caracterizează prin: a) acnee şi prurit. c) culoarea galbenă a dinţilor. Ca manifestare de independenţă. Care sunt acestea: a) sentiment de respingere. 113. la nevoie. b) deprinderile igienice satisfăcute. 116. pielea trebuie să fie: a) curată. c) alterarea tegumentelor şi fanerelor. c) hipotrofie musculară. 117. d) lipsa de cunoaştere. b) alimentaţia. b) sănătoasă. Murdăria acumulată la nivelul pielii produce: a) cruste ce pot degenera în ulceraţii. d) dezinteres pentru modul cum arată. pielea va fi: a) curată. c) dilatarea unor vene superficiale. b) alege măsuri pentru prevenirea infecţiilor nasocomiale. c) îngrijită. Între intervenţiile asistentei medicale privind pacientul cu carenţe igienice se găsesc şi următoarele: a) efectuează toaleta cavităţii bucale la pacienţii comatoşi. 110. 13 . 112. d) efectuează toaleta pe regiuni. Pentru a-şi îndeplini rolurile cunoscute. pigmentată normal. c) comunicare ineficace la nivel afectiv şi intelectual. c) ajută pacientul să-şi efectueze toaleta zilnică. 111. Care din următoarele enunţuri pot fi considerate probleme de dependenţă în satisfacerea nevoii: a) lezarea fizică. b) uşor deshidratată. 118. Lipsa de curăţenie determină o serie de neplăceri nu numai individului dar şi celor din jurul său. La persoanele vârstnice. Factorii biologici care influenţează nevoia de a menţine tegumentele curate sunt: a) emoţiile şi educaţia. d) elastică. c) cu prurit. d) anchiloze. c) climatului. b) pierdere de substanţă rezultând dintr-un proces patologic ce acţionează asupra pielii. 114. Pot fi manifestări de independenţă şi următoarele: a) pierderea imaginii de sine. b) carenţele de igienă.

c) sociologic. b) curentul şi organizarea socială. 121. 125. Surse de dificultate de ordin psihologic care influenţează satisfacerea nevoii sunt: a) exerciţiile fizice. 120. b) factorii psihologici. 14 . c) frica.119. 124. b) ineficace la nivel senzorial. Când este modificată/alterată nevoia. d) măsuri de protecţie socială.Care din următoarele sunt semne de insecuritate patologică: a) agitaţia. b) agresivitatea.Alterarea integrităţii fizice se manifestă prin următoarele semne inflamatorii: a) durere şi căldură locală. 128. c) educând pacientul pentru prevenirea unor accidente. e) surmenaj. b) dezechilibru metabolic. 122. 126.Pentru menţinerea unui mediu sănătos. Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de a evita pericolele sunt: a) factorii biologici. 127. b) tumefacţie. b) măsuri de prevenire a agresiunilor fizice. Ca manifestări de independenţă în menţinerea securităţii fizice se întâlnesc: a) măsuri de prevenire a infecţiilor şi bolilor. c) ineficace la nivel senzoro-afectiv şi intelectual. d) poluare. b) biologic. de relaxare. 123. c) factorii sociologici. comunicarea este: a) eficace la nivel intelectual. c) roşeaţă locală. c) dezechilibru electrolitic. c) metode de destindere. c) o securitate sociologică. Dezechilibrul ca sursă de dificultate de ordin fizic poate fi reprezentat de: a) durere. b) o securitate psihologică. asistenta medicală intervine: a) educând pacientul pentru evitarea poluării atmosferei cu praf. c) emoţiile şi educaţia. d) limitarea mişcărilor segmentului afectat.Mecanismul de apărare este un factor de influenţă: a) psihologic. b) efectuând imunizările obligatorii. e) toate enunţurile sunt adevărate.Practicarea unor religii este o preocupare ideologică care permite individului să-şi menţină: a) o bună postură. d) numai a şi b.

133. 130. nevoia fiinţei umane de a schimba informaţii cu semenii săi. d) asigură îngrijiri relative la perturbarea senzorială. c) asigură un mediu de securitate. e) tulburări circulatorii cerebrale. d) utilizarea adecvată a mecanismelor de adaptare. c) alege procedee de investigaţie cu risc minim de infecţie.Comunicarea. c) integritatea organelor de simţ. b) percepţia şi emoţiile. c) dinamic.Factorii biologici ce influenţează satisfacerea nevoii sunt: a) inteligenţa. 132.Anturajul este determinat în satisfacerea nevoii.Pacientul să fie echilibrat psihic. b) furnizează mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. b) droguri. c) apartenenţa la grupuri de diverse interese. cu două excepţii: a) explorează împreună cu pacientul mijloacele de comunicare. 131. b) nonverbal. d) favorizează adaptarea pacientului la noul mediu.Care din următoarele sunt manifestări de independenţă de ordin biologic: a) fineţe gustativă şi a mirosului. b) învaţă pacientul să menţină integritatea.129. b) factor psihologic.Sursele de dificultate de ordin fizic care determină dependenţa în satisfacerea nevoii pot fi: a) conflicte. este un obiectiv de îngrijire susţinut de următoarele intervenţii ale asistentei medicale: a) administrează tratamentul medicamentos antiinfecţios. eşec.Intervenţiile asistentei medicale pentru menţinerea independenţei nevoii sunt următoarele. 135. b) limbaj clar. f) tulburări de gândire. precis. c) factor biologic. pune în mişcare un proces: a) verbal. c) dezvoltarea intelectuală corespunzătoare. c) ambele enunţuri nu sunt reale. 134. 138. b) integritatea organelor de simţ. c) alcoolism. Ce fel de factor de influenţă este: a) factor sociologic. d) anxietate. Diminuarea auzului se traduce prin: a) surditate.Modul de comunicare nonverbal foloseşte: a) limbajul verbal. c) cecitate. 136.Independenţa în satisfacerea nevoii presupune: a) integritatea individului. 15 . 137. b) hipoacuzie. b) limbajul corpului.

e) apartenenţa 141. singurătate.Valorile sunt formate de: a) participări la fapte de caritate. b) plâns. b) comună unui grup profesional. c) ansambluri de reguli de conduită într-o societate. Pentru menţinerea independenţei nevoii. 142. c) emoţii. b) ansamblu de ceremonii religioase. 145. e) autoacuzare. b) atitudini corporale. asistenta medicală intervine: a) planificând împreună cu pacientul activităţi religioase. c) determinând pacientul să-şi exprime propriile convingeri şi valori. d) autopedepsire. insomnie.Comunicarea ineficace la nivelul senzorial se poate manifesta prin următoarele reacţii afective în insuficienţă sau exces: a) nelinişte. dar şi benefic individului. d) cultura.Manifestările de depresie în „culpabilitate" sunt următoarele cu excepţia: a) mişcări lente. b) senzaţie de pierdere a libertăţii de acţiune. c) specifică pe grupe de vârstă. 144. b) halucinaţii. 146. 147. c) învăţătura.Activitatea dominantă a copilului mic este: a) somnul. anxietate. b) preadolescenta. hiperventilaţie. b) ajutându-1 să identifice cauza frustrării.„Credinţele" sunt: a) convingeri personale ale individului faţă de realitate. c) izolare. 148. b) jocul.Capacitatea individului de a fi ocupat şi a se realiza este: a) unică şi necesară pe tot parcursul vieţii. dar şi participarea la jocuri este prezentă: a) adolescenţa. 16 . d) tahicardie. d) afazie. 143.Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori este influenţată în satisfacerea ei de următorii factori sociologici în afară de: a) gesturi corporale. c) furie împotriva lui Dumnezeu. b) ansambluri de credinţe şi atitudini care reflectă ceea ce este dorit. poziţie curbă. c) copilăria.139. 140. c) sentiment dureros. c) forme ale conştiinţei sociale.„Frustrarea" se manifestă la un individ care prezintă: a) sentiment de inutilitate. dizartrie.Care este vârsta la care activitatea dominantă este învăţătura.

c) explorează gusturile şi interesul pacientului pentru activităţi recreative. b) integritate fizică şi psihică. 152. 159. c) dorinţa arzătoare de a realiza cât mai mult în activitatea depusă. c) eşecul profesional. .„Satisfacţia" este: a) o manifestare de independenţă. sentiment de inferioritate. c) sociologici. 157. de încetare a unei tensiuni nervoase.Pentru menţinerea independenţei nevoii. 156. se manifestă prin: a) b) c) d) e) 17 apatie. d) cultura. în vederea realizări b) stare de deznădejde.Surse de dificultate ale „devalorizării" sunt: a) tulburările de gândire. influenţează satisfacerea nevoii de a se recrea: a) emoţiile. c) o manifestare de dependenţă.„Obsesia" faţă de problemele personale ale pacientului înseamnă: a) preocupare în permanenţă în legătură cu problemele sociale. pasivitate. b) diminuarea unei funcţii. 151. b) un sentiment de mulţumire. c) constituţia şi capacităţile fizice. 150.„Ambiţia" se defineşte în felul următor: a) dragostea faţă de muncă. lipsă de ambiţie. 154. eşec profesional. b) psihologici. b) durerea.„Neputinţa" problemă de dependenţă.149. Rolurile şi organizarea socială fac parte din grupul factorilor: a) biologici. zilnice. care au prioritate faţă de activitatea depusă. 155. Intre factorii biologici ce influenţează satisfacerea nevoii se întâlnesc: a) emoţiile. e) lezarea integrităţii fizice. agresivitate. de dezinteres pentru activităţi sau evenimente curente ale vieţii.Care din următorii factori. asistenta medicală: a) câştigă încrederea pacientului şi îl ajută să depăşească momentele dificile. de tristeţe. b) îl învaţă tehnici de relaxare. autocritică.Satisfacerea nevoii se manifestă prin: a) bucurie.„Plictiseala" reprezintă: a) impresia de vid. d) somnolenţă. b) apartenenţa la o grupare socială. de plăcere. c) starea de relaxare. c) descurajare. c) stare de dependenţă fizică. 153. 158. b) cultura. c) vârsta. b) lipsa de interes faţă de activităţile obişnuite.

Individul va obţine un sentiment de siguranţă după ce a dobândit pentru menţinerea sănătăţii: a) cunoştinţe. c) capacitatea fizică. se manifestă cu: a) nesiguranţă şi frică de necunoscut. deprinderi pentru menţinerea sau recuperarea sănătăţii.Intervenţiile asistentei medicale pentru menţinerea independenţei nevoii se referă la: a) elaborarea de obiective de studiu. 164. c) pacientul să fie echilibrat fizic.Ce obiective prioritare îşi propune asistenta medicală la un pacient cu „neputinţă": a) pacientul să fie conştient de propria valoare. d) nerespectarea sfaturilor medicale în tratarea şi prevenirea îmbolnăvirilor.Un factor psihologic care influenţează satisfacerea nevoii de a învăţa este şi: a) mediul ambiant. b) atitudini. 165. b) organizarea de activităţi educative pentru sănătate. d) identificarea obiceiurilor şi deprinderilor greşite ale bolnavului. 161. psihologiei. 162. b) pacientul să-şi recapete încrederea şi stima de sine. c) tulburări de gândire.„Învăţarea" este o problemă comună a: a) b) c) d) pedagogiei. c) deprinderi. b) tulburări de memorie.„Ignoranţa" — lipsa de cunoştinţe. 18 . împreună cu bolnavul. eticii. priceperi. b) motivarea. sociologiei.160. 163. c) conştientizarea bolnavului asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.

evaluarea rezultatelor. analiza şi interpretarea datelor. b) un demers ştiinţific pentru supravegherea bolnavului. b) analiza datelor. Viziunea holistă a îngrijirii presupune: a) îngrijire centrată pe persoană. c) o stare de bine completă din punct de vedere fizic. Problema de sănătate se referă la: a) cauza bolii. Sursa de dificultate este definită ca: a) orice obstacol care împiedică satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale. Procesul de nursing cuprinde următoarele etape: a) culegerea datelor. 6. 9. Definiţia sănătăţii după OMS: a) o stare de echilibru intern şi extern. planificarea îngrijirilor. c) o stare de dependenţă potenţială. evaluarea. b) îngrijire acordată în echipă. implementarea îngrijirilor. b) îndeplineşte numai sarcinile care-i revin prin lege. verificarea intervenţiilor. c) îngrijire de calitate pentru toţi pacienţii. interpretarea datelor. c) aprecierea stării pacientului. programarea acţiunilor. c) îndeplineşte sarcini delegate de către medic. c) dependenţa persoanei. b) independentă. 4. b) Florence Nightingale. 10. 2. psihic şi social. Procesul de nursing este: a) o intervenţie delegată a asistentei medicale. c) un semn sau simptom. Prin funcţia dependentă înseamnă că asistenta medicală: a) nu poate interveni decât cu consimţământul pacientului. 1. 5. 3. Prima şcoală de nursing din lume a fost înfiinţată de: a) Virginia Henderson. c) Abraham Maslow. c) o metodă organizată şi sistematică ce permite acordarea de îngrijiri individualizate. . comunicarea rezultatelor. c) interdependentă. d) toate trei.CAPITOLUL II Procesul de îngrijire. implementarea. 19 . b) lipsa bolii. 7. b) o lipsă de cunoaştere. b) condiţia de apariţie a simptomului. proiectarea intervenţiilor. Manifestarea de dependenţă reprezintă: a) o cauza de boala. comunicarea rezultatelor. b) un dezechilibru ce constă în diferenţa dintre semnele obiective şi cele subiective. Funcţiile asistentei medicale sunt de natură: a) dependentă. 8.

flexibil. Surse de informaţie pentru culegerea de date pot fi: a) pacientul şi aparţinătorii. c) cu caracter închis sau deschis. 12. b) nursa acordă îngrijiri bazate pe cunoştinţe ştiinţifice.11. b) este nemodificabil. 14. 17. c) o intervenţie planificată. In interviu sunt folosite întrebări: a) pe care le aşteaptă bolnavul. 20. b) o problemă cu mare probabilitate de apariţie. b) concise şi clare. d) toate. gânduri. Responsabilitatea profesională cere asistentei medicale: a) să împărtăşească aceleaşi convingeri cu membrii echipei de sănătate. Comunicarea este procesul care: a) implică schimb de cuvinte. 13. înscris în listele unor clasificări adoptate. b) un comportament sau o atitudine a pacientului obţinute în urma intervenţiei. c) este individual. b) serviciul telefonic. Obiectivul de îngrijire se defineşte ca: a) scopul îngrijirii. d) implică participarea pasivă a ascultătorului. 20 . 18. d) principiile servesc ca ghid pentru practică. c) o problemă de dependenţă. 15 Problema potenţială înseamnă: a) o problemă gravă. 19. b) o etichetă a bolii. b) să-şi asume răspunderea pentru îngrijirile oferite fiecărui pacient. c) o problemă uşoară. Codul eticii profesionale în nursing afirmă că: a) practica se bazează pe legile statului. c) documentele medicale şi schemele de referinţă. Următoarele forme sunt metode de culegere a datelor: a) observaţia şi interviul. sentimente. b) membrii echipei de îngrijiri. formulat în termeni proprii. cauza ei. formulat în termeni medicali consacraţi. c) să-şi bazeze îngrijirile pe principii religioase. c) permite schimbul de idei. 16 Diagnosticul de nursing are următoarele caracteristici: a) este fix. semnele şi simptomele prin care se manifestă. b) include simpatie şi căldură. Diagnosticul de nursing este: a) o problemă de dependenţă. c) programele de educaţie sunt identice. d) să aibă aceleaşi condiţii socio-culturale cu pacientul. c) internetul şi email-ul.

neglijare. . . securitate. . 4. Alegeţi un singur cuvânt care nu aparţine grupului în fiecare din cele trei grupe: Emoţional: Comportamental: Fizic: anxietate. 22.eliminare. b) inflamarea cavităţii bucale şi a gingiilor după chimioterapie. 3. d) evaluarea beneficiilor terapeutice ale pacientului. 23.dragoste. 25. d) o implicaţie sexuală. tristeţe. c) zgomotul duce la pierderea treptată a auzului. Comunicarea terapeutică este: a) un act planificat. La care din etapele procesului de nursing se referă decizia? a) culegerea de date. a) imposibilitatea de a mişca membrul superior şi inferior stâng (AVC). c) o componentă a relaţiilor interpersonale asistentă şi pacient.igienă deficitară. . Nursa decide că nevoia prioritară a îngrijirii unui pacient este nutriţia. Pe o coloană a planului de îngrijire sunt notate problemele pacientului şi pe alta intervenţiile de nursing. In cadrul activităţii de îngrijire asistenta trebuie să evite discuţiile cu voce tare. c) o excepţie pentru examenul fizic. plimbări în aer liber. b) examenul fizic al pielii. hrănirea pacientului cu alimente semilichide. 21 1. c) menţinerea curăţeniei şi stimularea circulaţiei. trântirea uşilor şi zgomotul produs de căderea unor obiecte pe pardoseală.îndeplinire. 26. .nutriţie. . . . 27. . b) realizată prin metode de comunicare verbale şi nonverbale.exces. spălarea perineului de mai multe ori pe zi.somn. . c) planificarea. bucurie. exerciţii de mişcare. 2. schimbarea poziţiilor pacientului de mai multe ori pe zi.exerciţii. pentru că: a) zgomotul poate deveni sursă de dificultate în satisfacerea nevoilor fundamentale. neiritabile. . b) zgomotul contravine regulilor sanitare. b) o tehnică de comunicare terapeutică. Numerotaţi ordinea efectuării următoarelor acţiuni care corespund etapelor procesului de nursing: a) analiza şi interpretarea datelor. d) cateter urinar (sondă a demeure) în perioada postoperatorie. c) insomnie. e) monitorizarea semnelor vitale. iritabilitate. 24. Atingerea mâinii pacientului în timpul comunicării reprezintă: a) un gest necugetat.acceptare. deliberat şi profesionist.21. b) diagnosticul de nursing. d) intervenţiile. asociaţi fiecare problemă cu intervenţia care ar putea ajuta cel mai bine la satisfacerea nevoilor pacientului.

Evaluarea în procesul de nursing se referă la: a) aprecierea rezultatelor obţinute în funcţie de obiectivele propuse. 22 . În executarea îngrijirilor asistenta stabileşte o relaţie de comunicare cu pacientul. b) să explice pacientului procedura astfel încât acesta să înţeleagă scopul şi rezultatele acesteia. b) măsurarea unor parametrii vitali.28 Obiectivele de îngrijire pot fi formulate pe: a) termen scurt. 29. c) implementarea . 33. c) funcţională. b) termen mediu. c) să planifici obiectivele prioritare pe o perioadă scurtă de timp. c) aprecierea serviciilor prestate de asistenta medicală. Caracteristica unei implementări eficiente a planului de îngrijire include: a) să poţi îndeplini sarcinile de îngrijire cât mai repede. b) pedagogică. apreciind rezultatele fiecăruia. pedagogică şi terapeutică. asistenta va avea grijă în primul rând: a) să raporteze colegei de echipă efectele procedurii asupra pacientului. Când are de îndeplinit o intervenţie de nursing. c) să pregătească echipamentul necesar şi să poziţioneze pacientul. b) planificarea îngrijirilor. Eficienţa procesului de îngrijire depinde prioritar de: a) evaluarea stării bolnavului. d) aprecierea rezultatelor. c) termen lung. 32. 30. care poate fi: a) funcţională şi pedagogică. 31.aplicarea îngrijirilor. b) să îndeplineşti obiectivele pe rând.

c) prin flambare. Instrumentele chirurgicale cu tăiş ascuţit. 8. Infecţia se defineşte astfel: a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi multiplicarea agentului microbian în organism. c) este lăsat neacoperit o perioadă mai lungă de timp. Se obţine o temperatură de: a) 190° C. Aceste materiale vor fi considerate: a) nesterile. la o presiune de 2 atm. c) se pot utiliza numai în plăgile cu secreţii. c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător. b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor. b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism. 2. b) cu ajutorul razelor Gama. 5.CAPITOLUL III Metode de prevenire a infecţiei.. Sterilizarea la pupinel se realizează la următorii parametrii: a) 120° C . c) nu există microorganisme pe suprafaţa sau profunzimea lui. de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect. b) 180° C . b) se sterilizează prin fierbere. c) 133° C. 3. 10. vor avea o perioadă mai lungă de utilizare în condiţii optime dacă: a) se sterilizează la căldură uscată. b) autoclavare. O casoletă plină cu material moale este adusă de la staţia de sterilizare si conţine comprese umede. b) 180° C. 1. Când sterilizarea se face la autoclav.60 min. 23 . b) este prins cu mănuşi sterile. 7 Spatula linguală se sterilizează prin: a) fierbere. Un obiect este steril dacă: a) este lipsit de germenii cei mai patogeni. b) sterile. 9. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă: a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor.60 min. c) ştergere cu soluţie de formol. c) 240° C . b) a fost bine spălat.. c) se sterilizează la autoclav. 4. Un instrument sterilizat este contaminat dacă: a) este prins cu pensa de servit. 6. c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism.60 min. Sterilizarea eficientă a materialelor din polietilenă se realizează: a) prin fierbere.

c) sterilizează sălile de operaţie. c) sol. Ce este dezinfecţia : a) metodă de îndepărtare şi distrugere a microbilor de pe piele. obiecte din încăperi. 12. c) sterilizarea cu oxid de etilena. b)sterilizarea cu căldură uscată şi umedă. 1-3%. la pupinel. c) aer uscat. d) sterilizarea cu ultrasunete. b) tinctura de iod. b) fierbere sub presiune. 10%.5 atm. c) 130° C şi 2 atm. 19. b) sterilizează în industria ce produce materiale de unică folosinţă. Ce este antisepsia: a) metodă profilactică de luptă contra infecţiilor. b) sol. la autoclav. b) sterilizarea la pupinel. 16. etc. Prin iradierea cu raze Gama se: a) sterilizează curent în unităţile spitaliceşti. Ce sistem de sterilizare a instrumentelor din metal este cel mai bun: a) sterilizarea la autoclav. b) 133° C şi 2. 17. Materialul moale se sterilizează la: a) 120° C şi 2 atm. c) dezinfecţia tegumentului regiunii de operat şi acoperirea bolnavului cu câmpuri sterile. Care este antisepticul cu rol hemostatic cel mai folosit la curăţirea unei plăgi accidentale: a) H2O2. În ce concentraţie se foloseşte cloramina cu rol antiseptic: a) sol. 5%. 24 . 20. obiecte din încăperi. b) metodă curativă de luptă contra infecţiilor. Prin ce metodă se sterilizează la autoclav: a) vapori supraîncălziţi la presiune. b) metodă de prevenire a infecţiei plăgii operatorii. 18. cloramina 3%. b) sterilizarea instrumentelor. d) alcoolul de 70°. 13. prin fierbere.11. plăgi. c) sterilizarea prin flambare. c) metodă curativă de distrugere a microbilor dintr-o plagă. c) metodă de îndepărtare şi distrugere a microbilor de pe piele. Ce urmăreşte asepsia şi cui se adresează: a) dezinfecţia mâinilor chirurgilor şi îmbrăcarea materialului steril. material moale. d)sterilizarea prin ultrasunete. c) sol. 14. 15. ploşti urinare. materialelor moi şi de sutură. Care din metodele de mai jos sunt metode de sterilizare prin mijloace fizice: a) sterilizarea cu formol.

c) sol. b) curent. HBV sau cu alţi agenţi patogeni. Sterilizarea la „rece" utilizează: a) razele Gama. c) folosirea dezinfectantelor uzuale-moderne. c) tratarea cistitelor. 28. Dezinfecţia mecanică se realizează prin: a) spălarea cu apă caldă la 35-40°C + detergenţi.21. b) favorabilă dezvoltării microorganismelor. d) ştergerea uscată. b) prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere digestivă. 23. Metodele următoare realizează dezinfecţie chimică în afară de: a) ştergerea umedă. b) toţi pacienţii potenţial infectaţi cu HIV. c) sporicidă. Pregătirea instrumentelor de metal murdărite de sânge pentru sterilizare. b) scufundarea prin acoperirea completă cu soluţie dezinfectantă a obiectelor. var cloros 10%. 31. b) razele ultraviolete. HBV sau alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sanguină. Dezinfecţia ca metodă de lucru se execută în mod: a) ciclic. 25. b) tratarea faringitelor. fluidele biologice şi ţesuturile pacienţilor considerate a fi infectate cu HIV. Conceptul de precauţiuni universale se referă la: a) sângele. 29. Scopul aplicării „precauţiunilor universale" (PU): a) prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere sanguină. de cloramină 8%. 26. 22. 24 Tehnica antisepsiei cutanate mai cuprinde şi: a) badijonare cu sol. 25 . c) la locul de muncă al personalului. necesită şi spălare cu: a) soluţie amoniac 1%. b) apă caldă şi detergent. b) spălare + aspirare umedă. c) vaporizarea. Pentru ce se foloseşte soluţia de albastru de metilen: a) dezinfecţia plăgilor. Soluţia de cloramina are acţiune: a) bactericidă. c) mixt. b) raderea pilozităţii din regiune. Dezinfecţia chimică este precedată de: a) o riguroasă curăţenie. c) oxidul de etilen. c) degresarea tegumentelor cu acid boric 5%. b) o ştergere a suprafeţelor cu săpun lichid. 27. c) prepararea soluţiilor în concentraţia recomandată. 30.

corect. c) consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi. alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV. b) lichid amniotic. ţesuturi. d) consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare.c) toţi pacienţii cu afecţiuni infecto-contagioase transmise pe cale respiratorie. secreţii vaginale. Reguli de bază în aplicarea precauţiunilor universale sunt următoarele: a) este suficientă spălarea riguroasă cu apă caldă şi săpun. sinovial. peritoneal. 34. 26 . HBV. spermă. 33. Contactul tegumentelor cu următoarele produse trebuie considerat la RISC: a) sânge. d) numai b şi c. b) spălarea mâinilor şi a altor părţi ale tegumentelor. c) personalul medico-sanitar infestat cu HIV. pericardic. Aplicarea precauţiunilor universale se referă la: a) utilizarea echipamentului de protecţie adecvat. pleural. LCR. c) orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge. f) prevenirea accidentelor şi a altor tipuri de expunere profesională. e) numai a şi b. 32. folosind şi peria. complect. b) consideră că sângele.

c) de a reţine apa. 7.. c) 4-6 g/kg corp/zi. Necesarul glucidic la adulţi este de: a) 1-1. Prin transpiraţie în condiţii normale de temperatură exterioară (20°C) şi efort fizic moderat. un adult pierde zilnic: a) 200.300 ml. un adult pierde zilnic: a) 200. Proteinele au rol: a) în menţinerea echilibrului acido-bazic al sângelui. b) glicogen. Forma de depozit a glucidelor în ficat este reprezentată de: a) pectine. Necesarul lipidic la adulţi este de: a) 1. b) energetic. Prin . c) ambele variante sunt false. 27 . b) 300. c) 1000-1500 ml. 9.300 ml. Prin urină în condiţii normale de temperatură exterioară (20° C) şi efort fizic moderat. b) de stimulare a tranzitului intestinal.600 ml. b) în imunitatea organismului. Apa are rol: a) energetic. c) 1000-1500 ml. 1. c) ambele răspunsuri sunt false. c) de solvent al substanţelor din mediul intern. c) 4-6 g/kg corp/zi. b) 300. b) de reglator termic. Necesarul proteic la adulţi este de: a) 1-1. 2.perspiratio insensibile". 8.600 ml.5 g/kg corp/zi. b) 300. 6.5 g/kg corp/zi. un adult pierde zilnic: a) 200. în condiţii normale de temperatură exterioară (20° C) şi efort fizic moderat. 12. b) 2-3 g/kg corp/zi.5 g/kg corp/zi. Glucidele au rol: a) structural. 10. b) 1 g/kg corp/zi. 4.5 g/kg corp/zi. Principalul rol al lipidelor este: a) furnizarea de energie. c) 2-3. c) amidon. b) structural. b) 2-3 g/kg corp/zi. 5. c) structural. 11. c) 1000-1500 ml.300 ml.CAPITOLUL IV Nutriţie şi dietetică. 3. Fibrele alimentare au rol: a) de reţinere a unor substanţe toxice ce se elimină cu bolul fecal.600 ml.

c) transformarea glucozei în glucogen. b) scădea rezistenţa antiinfecţioasă. Potasiul are rol în: 15. c) nu stimulează secreţia sucurilor digestive. Bicarbonaţii: a) menţin echilibrul acido-bazic.13. Clorul: a) intră în compoziţia HC1 din sucul gastric. 17. b) intervine la refacerea potenţialului de efort în perioada de odihnă. c) în consolidarea echilibrului funcţional al sistemului nervos. b) în reglarea absorbţiei şi transportului substanţelor alimentare. b) în eliberarea fierului de către ficat. b) stimulează hematogeneza. Vitamina D este importantă pentru absorbţia: a) sodiului. a) sinteza insulinei. 21. 19. c) în realizarea structurii solide a oaselor şi dinţilor. c) antiinflamator. b) scăderea valorilor tensiunii arteriaLe. 23. Sodiul (Na) are rol în: a) păstrarea excitabilităţii neuro-musculare. Calciul are rol: a) structural în oase şi dinţi. c) reglarea distribuţiei apei în diferite sectoare ale organismului. c) scădea gradul de coagulabilitate sanguină. b) au rol în stocarea energiei. 16. Fosforul are rol: 20. c) în prevenirea arterosclerozei. b) modificarea ritmului cardiac. b) în procesul de coagulare a sângelui. a) în stocarea energiei în compuşii energetici. c) calciului. 14. b) de a inhiba acţiunea insulinei. b) potasiului. 24. Vitamina E are rol de a: a) interveni în formarea cicatricilor tegumentare. 22. c) asigurarea respiraţiei celulare. b) inhibarea secreţiei gastrice. 28 . c) creşte colesterolemia. 18. Fierul are rol în: a) scăderea rezistenţei la infecţii. d) tinde să crească glicemia. c) ajută respiraţia celulară. Vitamina A: a) influenţează procesul de reproducere. d) în favorizarea pătrunderii vitaminei B6 în celula nervoasă. Magneziul are rol: a) în realizarea structurii de rezistenţă a scheletului. d) în micşorarea amplorii proceselor alergice. Cuprul are rol: a) în procesul de creştere.

Vitamina PP: a) participă la procesele de oxidoreducere din organism.25. Ficatul are un conţinut bogat în: a) seleniu. c) scade rezistenţa la stres. c) grăsimi. b) contribuie la menţinerea integrităţii mucoaselor tubului digestiv. c) previne acumularea de lipide în ficat. 27. 28. 33. c) inhibă producerea de energie. b) intervine în mecanismele care permit menţinerea vederii. b) vitamina A. 35. b) intervine în hematopoieză. b) antiinflamator. Dieta hidrică este indicată în: a) dermatite. b) consolidează rezistenţa oaselor şi a dentiţiei. c) faza nedureroasă a ulcerului gastro-duodenal. 29 . e) boli infecţioase febrile. Vitamina B12: a) protejează muşchiul cardiac. 29. a) vitamine B. c) intervine în inhibarea irigaţiei tisulare. d) după intervenţii chirurgicale. Creierul este bogat în: a) proteine. esenţială procesului de coagulare. Vitamina K: a) participă la respiraţia celulară. Vitamina B. c) participă la degradarea grăsimilor. b) participă la producerea de energie. b) gastroenterite acute toxice sau infecţioase. Carnea este o sursă importantă de: 32.: a) are efecte antinevritice. 34. 26. Dieta hidrică este contraindicată în: a) obezitate. c) vitamină D. Vitamina B2: a) are rol în sinteza hemoglobinei. Vitamina C: a) creşte rezistenţa antiinfecţioasă. c) stimulează longevitatea activă. b)colică renală. d) împiedică absorbţia intestinală a fierului. 31. c) vitamina C. c) antidiareic. d)acumularea de lichide în unele cavităţi (ascită). b) fosfolipide. b) este necesară formării de protrombină. Apa de orez are efect: a) laxativ. 30. 36. c)insuficienţă cardiacă avansată. b) vitamină C.

timp de 10 zile. b) în perioada de lactaţie. Regimul de crudităţi se recomandă în: a) diaree. este indicată în: a) gastroenterita acută. 41. 45. b) arsuri întinse. b) ciroză hepatică decompensată. 47. 30 . b) boala Addison. e) sindromul posttraumatic sau hemolitic. c) insuficienţă cardiacă. c) în cure de slăbire. 40. pancreatită cronică (cu steatoree). b) ciroză hepatică cu ascită. 43. b) împiedică fenomenul de putrefacţie în intestin. Regimul hipercaloric se administrează: a) în perioada de sarcină. c) denutriţie. Regimul hipolipidic se indică în: a) b) c) d) anorexie psihică. c) diaree. d) insuficienţă renală cronică cu reţinere azotată. 42. d) alcaloză. diabetul insipid. d) ateroscleroză. 39. c) hipotiroidie. b) la sportivi în efort fizic considerabil. c) la persoanele de peste 60 de ani. c) hipertensiunea arterială. litiază biliară. Regimul hipoprotidic se recomandă în: a) gută. d) în tratamentul cu aspirină. d) tratamentul cu cortizon. Regimul vegetarian: a) este deosebit de toxic. c) are efect benefic în gută. 38. Regimul hiperprotidic este indicat la persoanele cu: a) insuficienţă renală cronică avansată b) ateroscleroză.37. b) afecţiuni cardiorenale însoţite de edeme. b) obezitate. Regimul hipersodat se recomandă în: a) insuficienţa renală acută. Regimul hiposodat este folosit în: a) hipertensiune arterială. Regimul hipocaloric este recomandat: a) în faza de realimentare a marilor denutriţi. e) hipertiroidie. 44. Scăderea aportului alimentar de potasiu. Regimul lacto-ovo-vegetarian se indică în: a) hipotensiunea arterială. c) obezitate. 46. c) insuficienţa renală acută.

c) cinci mese/zi. La un bolnav cu diabet zaharat următoarele alimente trebuiesc cântărite: a)merele. b) unele dermatoze.3 calorii. 55. b) merele dulci. c) bomboanele cu alune. b) carnea de vită. după prăjire. peştele. Unui obez îi sunt permise următoarele alimente: a) carnea şi peştele gras. 56. b) pastele făinoase. b) acidoză. La un bolnav de diabet zaharat următoarele alimente sunt permise fără restricţii: a) carnea. c) 9. 49. Creşterea aportului alimentar de potasiu este necesară în: a) gastroenterita acută şi cronică. înainte de coacere. 50. c) 9. b) ouăle tari. care fragmentează dieta. Prin arderea unui gram de lipide se furnizează: a) 2 calorii. carnea de vita fiarta. Unui bolnav cu diabet zaharat îi sunt interzise: a) bomboanele de orice fel. c) ambele afirmaţii sunt false.1 calorii. c) jeleurile. b) 4.48. 58. portocalele. completă. b) pentru fructe coapte. Regimul acidifiant este recomandat în: a) litiaza renală fosfaturică. b) 4. b) 4. 52. mezelurile. mămăliga. b) două mese/zi. d) caşcavalul. 31 . după tratamentul termic.3 calorii. c) 9. brânza topită. 59. În cura de slăbire se recomandă: a) o masă/zi. 54. 60. stafidele. c) carnea. c) insuficienţa renală acută. conservele de peşte.3 calorii.1 calorii. Alimentele indicate în dispepsiile gastrice sunt: a) b) c) d) bulionul de carne. egale cantitativ. Prin arderea unui gram de glucide se furnizează: a) 2 calorii. d) uleiurile vegetale. c) ambele afirmaţii nu sunt adevărate. 51. 53. c) pentru legumele fierte. d) aluaturile cu unt. b) boala Addison. fructele coapte la cuptor.1 calorii. 57. Prin arderea unui gram de proteine se furnizează: a) 2 calorii. Regimul alcalinizant se indică în: a) alcaloză. caisele. strugurii. La un bolnav cu diabet cântărirea alimentelor se face: a) pentru pâinea prăjită. c) bananele.

În colita de putrefacţie sunt recomandate: . Alimentele care sunt contraindicate în ulcerul gastric sunt: a) făinosul cu lapte. In litiaza biliară se contraindică: a) carnea afumată. În colita de fermentaţie sunt contraindicate: a) alunele. b) carnea slabă. 32 72. În dischineziile biliare hipertone se indică următoarele alimente: a) peştele slab. d) carnea grasă. c) carnea slabă de peşte fiert sau fript. 68. În litiaza biliară se consumă: a) viscere. 67. c) apă zaharată caldă. 63. c) came slabă de pasăre sau vită.61. foarte proaspete. Alimentele indicate în gastrita cronică hipoacidă sunt: a) ouăle şi smântână. b) varza. În primele 24-48 de ore un bolnav cu enterocolită acută va primi un regim: a) hidric. b) lacto-vegetarian. grisul. In hepatita cronică nu se consumă: a) unt. 69 Se contraindică în dischineziile hipertone: a) smântână. b) conservele. 62. orez). c) brânzeturile fermentate. d) alcoolul. smântână. a) orezul. c) pâinea albă. c) laptele dulce. 71. b) ceai rece. 65. b) maioneza şi rântaşurile. b) carnea de vită sau pasăre fiartă sau friptă. b) băuturi alcoolice. c) preparatele cu brânză de vaci. c) smântână. In hemoragia gastrică. b) fructele şi legumele crude. d) afumăturile. c) lacto-fructo-vegetarian. c) orezul. în prima zi. tăiţei. 66. frişca. 64. c) sosurile pe bază de rântaş. b) brânza de vaci. b) icre. Alimentele permise în ulcerul gastric sunt: a) laptele dulce şi preparatele cu lapte (gris. c) biscuiţii. se consumă: a) ceai fierbinte. 70. b) brânza de vaci dulce.

b) formele necomplicate. Regimul hiposodat din insuficienţa cardiacă se realizează pornind de la următoarele produse permise: a) laptele în limita cantităţii de sodiu permisă. 78. Dietoterapia în ateroscleroză nu cuprinde: a) afumăturile. b) carnea slabă de vită. În care din formele tuberculozei. b) caş. Alimentele indicate în constipaţia spastică sunt: a) cartofi fierţi. brânză de vaci. viţel. ouă fierte tari. pasăre. c) formele cu hemoptizie. brânză proaspătă. 33 . c) frişca şi smântână. 74. în primele 1-2 zile este următorul: a) orez sau gris fiert în apă. condimentele iritante. cu evoluţie benignă.73. d) lapte cu fainos. b) lapte bătut. urdă. îngheţata şi alcoolul. 76. nu sunt necesare măsuri dietetice speciale: a) formele grave. c) miere de albine. 75. c) pâine neagră. 77. b) repaus digestiv sau dietă hidrică. Tratamentul dietetic în toxiinfectiile alimentare cu tablou acut de tip infecţios sau toxic. Din alimentaţia enterocolitei cronice se va evita: a) b) c) d) carnea grasă şi ouăle prăjite. c) iaurt şi pâine prăjită. d) varză şi leguminoase uscate.

Unguentele sunt preparate farmaceutice semisolide care conţin: a) substanţa activă încorporată în vaselină. prezintă un înscris neclar sau după deschidere cioburi în interior. cu: a) ceai. orice soluţie uleioasă. apă. b) general. Soluţiile sterile preparate în farmacia spitalului se depozitează în: a) frigiderul secţiei destinat acestora. 5. c) nu administrăm conţinutul.Băile medicinale cu multiple efecte asupra tegumentelor. c) ambele metode. 10. c) limonada. se pot efectua: a) parţial. după caz. c) se asigură timpii de efectuare corectă. b) se asigură asepsia materialelor. grăsimi animale sau vegetale. 9. Pentru obţinerea efectului aplicării substanţelor medicamentoase pe cale percutantă. c) săpunuri medicinale. 34 . c) cu temperatura apei apropiată de cea a corpului. b) fricţionarea. în cazuri speciale. c) dulapul cu medicamente. 7. b) filtrăm conţinutul înainte de administrare.Injecţiile de orice tip se efectuează doar dacă: a) se asigură asepsia mâinilor. b) lapte. b) intravenoasă. 1 O soluţie hipertonă se administrează pe cale: a) intramusculară. c) subcutanată. intradermică.Dacă fiola al cărui conţinut trebuie administrat. c) numai local. 3. Efectul medicamentelor administrate pe cale orală poate fi: a) local. b) da. b) frigiderul din salon. c) nu. Pe cale subcutanată se pot administra soluţii uleioase ? a) da. 6. b) complet. b) grăsimi şi pudre. 4. 2. Medicamentele solide se pot administra. subcutanată. cum procedăm: a) administrăm conţinutul fără reţinere.CAPITOLUL V Administrarea medicamentelor. intraarterială. 8. d) noptiera bolnavului. se utilizează: a) inoforeza.

Calea naturală. c) O2. d) modificări ale valorilor P. c) în venele de la plică cotului. Calea parenterală oferă o serie de avantaje. b) de lichide fin pulverizate sau vapori. b) păstrând cea mai bună venă pentru urgenţă. b) antiinflamatoare. Ce se foloseşte pentru prevenire: a) mânuşi. 17 Pe calea suprafeţelor mucoaselor şi conjunctivelor se pot administra medicamente ce au acţiune: a) antiseptică. Calea rectală permite administrarea medicamentelor sub formă de supozitoare sau clisme şi este folosită: a) după efectuarea unei clisme evacuatorii. c) este suficientă spălarea pe mâini după efectuarea administrării. transpiraţii. Nu pot fi considerate accidente ale injecţiei intramusculare: a) flebalgia. în special. c) greţuri. b) când se urmăreşte o acţiune locală. 20. medicamentele sub formă: a) de gaze sau substanţe gazeificate. b) aerosolii. c) nu se foloseşte la bolnavii ce prezintă intoleranţă digestivă sau trismus. c) amândouă enunţurile sunt corecte. TA. c) necesită instrumentar şi soluţii injectabile sterile. frisoane. dar şi un mare dezavantaj. 35 .11. care este acesta: a) absorbţie rapidă. totală. c) embolia gazoasă. Există riscul de sensibilizare la antibiotice pentru asistenta medicală care efectuează administrarea acestora. b) mască. asistenta medicală va urmări efectele acestora. 19. Injecţia intravenoasă se poate face: a) numai în venele epicraniene. 14. c) când bolnavul nu prezintă vărsături şi greţuri. d) antialgică. Putem administra pe cale respiratorie. enumerate mai jos: a) nu are acţiune imediată. 18. comodă şi foarte acceptată de bolnav (calea orală-bucală) prezintă şi unele dezavantaje. c) epitelizantă. b) se poate folosi când bolnavul varsă. 12. După administrarea medicamentelor. b) dozare precisă. 13. 16. Pe cale respiratorie se administrează: a) anestezicele volatile. edeme palpebrale. b) paralizia prin lezarea nervului sciatic. a stării psihice şi constipaţiei. la supravegherea bolnavului va ţine seama de: a) modificarea comportamentului. b) erupţii cutanate. 15.

uleioase. 24. 31. Se administrează prin inhalare: a) medicamente sub orice formă.D. miros. 23. 26. culoare. b) lichide volatile sau gaze. hipertone. Când un medicament prezintă o modificare de aspect. c) pe orice cale. Medicamentele pot fi introduse direct în sânge prin: a) administrare intravenoasă. Prin injecţia intramusculară se administrează soluţii: a) izotone. c) regiunea deltoidiană. 30. c) aerosoli. c) calea orală. Administrarea soluţiilor injectabile uleioase se face: a) intramuscular. b) subcutanată. b) tinctură de iod. 27.D. (excepţie la tuberculină). b) izotone. Apariţia papulei cu aspect de „ coajă de portocală " este caracteristică pentru injecţia: a) intravenoasă. 29. absorbţia se face cel mai puţin: a) calea intravenoasă. b) intravenos. d) medic. c) numai farmacistul răspunde de calitatea medicamentului eliberat. b) medicamentele se administrează dar se consemnează în foaia de observaţie că era modificat. 32. asistenta medicală trebuie să ştie că: a) acest lucru se va întâmpla frecvent cu unele medicamente şi este un fapt lipsit de importanţă. b) sublingual. Locul de elecţie pentru injecţia intramusculară la copiii mici este: a) faţa externă a braţului. b) administrare intraarterială.R. In care din următoarele situaţii injecţia intradermică se efectuează în scop de diagnostic: a) infiltraţia intradermică cu novocaină. 25. b) calea intramusculară. Injecţia subcutanată se efectuează: a) zilnic în acelaşi loc. nu trebuie administrat ci returnat farmaciei în schimbul unuia corespunzător calitativ. Pe care din următoarele căi de administrare a medicamentelor.21. c) intradermică. c) nu există indicaţii speciale. c) intramuscular. In cazul I. c) desensibilizare în reacţii alergice. dezinfecţia locală se face cu: a) alcool 70°. c) izotone.R. c) administrare subcutanată. b) alternând locurile de elecţie. c) nu se face dezinfecţie. 36 . 22. Administrarea parenterală a medicamentelor se face: a) per os. 28. coloidale. b) faţa supero-externă a coapsei. b) I.

b) va măsura frecvenţa respiratorie. asistenta medicală va sfătui în primul rând bolnavul: a) să evite schimbările bruşte de poziţie. 39. b) se alege alt loc de injectat. d) să ia medicamentele înainte de mese. d) infarct miocardic necomplicat. d) va controla dacă are determinat şi notat în foaia de observaţie un timp de sângerare.A. b) să continue administrarea medicaţiei în aceiaşi doză până la scăderea tensiunii arteriale la 130/70 mmHg. 35. 38. ingestia de alcool. Dintre următoarele medicamente. c) coagulant. Care din următoarele debite este corect calculat dacă soluţia conţine 10 pic/ml: a) 22 pic/min b) 28 pic/min c) 32 pic/min d) 36 pic/min. 37. c) paralizie. Unui pacient i s-a recomandat perfuzie continuă cu un ritm în care se vor administra 1000 ml fluid perfuzabil în 6 ore. c) laxative. b) H. c) să-şi controleze repetat tensiunea arterială şi pulsul. al cărui efect este definit ca: a) depresiv. b) tonic cardiac. Asistenta medicală trebuie să ştie că nu are voie să administreze unei persoane care suferă de dureri severe. Având în vedere efectele secundare ale hipotensoarelor. 36. unul este tonicardiac şi se foloseşte în tratamentul insuficienţei cardiace. La atingerea nervului sciatic. fumatul. ortostatismul prelungit. tradusă prin durere violentă se: a) se retrage aerul. c) Furantril. 40. c) cardiopatie ischemică. asistenta medicală: a) va măsura pulsul bolnavului. în afară de: a) bradicardie mai mică decât 50 bătăi/minut. Betablocantele sunt medicamente indicate în următoarele afecţiuni. c) se continuă injectarea. abdominale şi nu are diagnostic fixat următoarele: a) analgezice minore. d) stimulator respirator.. b) nici un medicament antiacid. c) va măsura tensiunea arterială. b) Lanatozid.T. b) instantaneu. 34. Prin introducerea accidentală de aer într-un vas de sânge se produce: a) embolie gazoasă. b) hematom.33. 41. Înainte de administrarea fiecărei doze de digitală. cafeaua. c) imediat după injectare. a) Nifedipin. 37 . Resorbţia medicamentului administrat prin injecţie intramusculară începe: a) după 5-10 minute de la administrare. Medicul prescrie unei bolnave digitală. 42..

A. Corticoizii au toate acţiunile de mai jos cu excepţia uneia: a) antiinflamatorie cu scăderea edemului mucoasei bronşice. Care din următoarele medicamente nu se administrează unui bolnav astmatic care suferă de H.T.: a) Miofilin. d) cresc numărul de receptori beta-adrenergici. complicată cu E. b) Diuretic. 38 . c) inhibă secreţia mucoasei bronşice. 44.P.A.43. c) Morfină. b) cresc vâscozitatea sputei.

c) să administreze soluţia repede.A. c) vărsăturile. a) H. b) să prevină extravazarea soluţiei ce se administrează. halucinaţii. d) dispneea. 1 Care este ingestia şi excreţia normală în 24 h a unei persoane fără probleme renale? a) nu mai mult de 50 ml diferenţa între ingestă şi excretă. vărsături.A. d) Mg++. b) K+. b) aproximativ 150 ml mai mare ingesta decât excreta. piele uscată. c) aproximativ 150 ml mai mică ingesta decât excreta.T. 39 . Încercuiţi electrolitul care controlează distribuţia apei în organism: a) Na+. la ce trebuie să fie atentă asistenta medicală: a) să amestece soluţia cu o soluţie ce conţine calciu. 7. c) pacientul în vârstă de 76 ani cu fractură de femur. 5.. febră. c) o perturbare a compoziţiei hidroelectrolitice a organismului într-un timp relativ scurt. b) pacienta în vârstă de 80 de ani cu insuficienţă cardiacă. b) confuzie. Care din următorii pacienţi prezintă un risc mare de deshidratare: a) pacientul cu arsură extinsă. 8. ţipăt. violenţă.. scădere ponderală. b) tahicardia.CAPITOLUL VI Modificări hidroelectrolitice. Homeostazia este: a) un echilibru hemodinamic.T.Care este semnul cel mai fidel în hipovolemia acută. b) scăderea sodiului seric. în scop adaptativ. 9. peste 60% din suprafaţa corpului. 2. 3. c) h. b) valoarea normală a funcţiilor vitale. d) uscăciunea gurii. O cauză frecventă a producerii alcalozei metabolice este: a) diareea. Acumularea de lichid seros în ţesuturi se manifestă prin. a) edem. b) o pierdere de lichide în cantitate mare şi în timp scurt. c) echilibrul instabil al proceselor biologice ale organismului. edeme. c) Ca++. 4. Sindromul de deshidratare acută este: a) o pierdere de lichide în cantităţi mici. c) crize convulsive. 6. oligurie. c) deshidratare. 10. Când se administrează pe cale intravenoasă soluţie de clorură de Potasiu unui pacient.Semnele deshidratării sunt: a) sete marcată. b) diabetul.

c) exagerarea reflexelor cutanate şi tendinoase. c) pH în limite de 7. 19. Acidozele pot fi: a) pierdere de acizi . c) scăderea în sânge a acidului carbonic. .35-7. b) agitaţie. .Glucoza 33%. d) abolirea reflexului fotomotor la lumină şi distanţă. 15.9 %o.Normosol R. d) 4000-4500 ml. b) acumularea în sânge a unui acid nevolatil. . c) modificările ritmice ale circulaţiei sanguine. c) soluţii hipotone . 16. pacientul prezintă: a) edem cerebral. Care din posibilităţile de mai jos nu reprezintă aportul exogen de apă: a) aport de apă ca atare. 20.Dextroză 5% în apă. 12. b) acumulare de acizi nevolatili şi de acid carbonic.prin acumulare în sânge a bazelor tampon. Acidoza respiratorie este: a) acumularea în sânge a unui acid volatil. Care este cota normală de apă care se pierde din organism în 24 h: a) 2000-2500 ml. c) 60%-70%.Hidrocarbonaţi. . c) acumulare de baze prin scăderea presiunii CO2. 40 . Aciditatea este: a) concentraţia crescută a ionilor de hidrogen.NaCl 0.45.NaCl 0. b) 1000-1200 ml. c) 3000-3200 ml. 18. . halucinaţii. d) acumularea în sânge a bazelor tampon.11. c) devierea reacţiei acido-bazice. b) acumularea în sânge a acizilor nevolatili. 17.45%. Care este proporţia medie a apei conţinute în organism. b) soluţii izotone: . Dextroză 5% în soluţie salină.Aminoacizi. Alcaloza respiratorie este: a) scăderea în sânge a presiunii dioxidului de carbon. d) 90%. Dintre fluidele ce pot fi administrate deosebim: a) soluţii hipertone . Ringer lactat. b) concentraţia scăzută a ionilor de hidrogen. 14. confuzii. c) apa de oxidare.Bicarbonat de Na. Intr-o deshidratare mare. raportată la greutatea corporală: a) 20%. 13. Ritmul circadian reprezintă: a) ritmul zilnic al proceselor biologice din organism. b) apa conţinută în alimente. b) 30%. b) ritmul aproximativ al funcţiilor vitale.

21. Pentru a se evita hiperhidratarea, la care bolnavi ne vom spori atenţia: a) bolnavi vârstnici; b) tineri şi copii; c) hipertensivi, cardiaci. 22. In deficitul de Na+ bolnavul poate prezenta: a) H.T.A. şi venoasă; b) oboseală, apatie, tulburări vizuale; c) exagerarea reflexelor osteotendinoase, bradicardie; d) stări sincopale la trecerea din elino - în ortostatism, crampe musculare, convulsii, hTA. 23. Pierderea acută de K+ duce la: a) scăderea K+ seric; b) deficit de K+ celular; c) scăderea de K+ seric şi celular; d) menţinerea K+ celular. 24. În reechilibrarea hidrică care din criteriile de mai jos trebuiesc respectate: a) menţinerea unei corecte balanţe hidrice; b) administrarea lichidelor să fie realizată în funcţie de examenul clinic amănunţit, eventuală cântărire a bolnavului; c) cantitatea de lichide să nu depăşească în + (plus) sau (-) minus 1000 ml, limită până la care nu se dezechilibrează hemodinamica. 25. Care este ritmul în care trebuie administrată perfuzia: a) nu mai mare de 300—500 ml/h pentru soluţii izotonice; b) 300-400 ml/h pentru soluţii hipertonice; c) sub 200 ml/h pentru soluţii izotonice: d) sub 200 ml/h pentru soluţii hipertonice. 26. Ce soluţii se folosesc pentru hidratare: a) soluţia izotonică de CINa 9%o; b) soluţia C1K 10-20%; c) ser glucozat 5-10%, iar pentru aportul energetic mai mare soluţie 20%, tamponat cu insulina/1 u. insulina la 2 g glucoza; d) soluţie NaCl 10-20%; e) soluţii poliminerale Ringer sau Ringer lactat. 27. Cum se combate hiperhidratarea: a) prin administrarea de soluţii hipertonice; b) prin administrarea de tonicardiace, diuretice; c) efectuarea de toracocenteză şi paracenteză pentru golirea hidrotoraxului şi ascitei; d) prin aspiraţie gastrică, flebotomie în supraîncărcarea vasculară; e) resuscitare cardio-respiratorie. 28. Corectarea deficitului de Na+ se face în funcţie de: a) examenul clinic al bolnavului; b) valorile ionogramei serice şi urinare; c) lichidele pierdute. 29. Corectarea deficitului de Na+ se va face cu: a) ser fiziologic; b) ser glucozat; c) soluţie Ringer.
41

30. Corectarea acidozei metabolice se realizează prin: a) aspiraţie gastrică în cazul dilataţiei acute de stomac; b) tratamentul patogenic al diabetului sau şocului; c) administrarea în perfuzie de ser glucozat + clorură de K; n d) perfuzie cu soluţie de bicarbonat sau THAM. 31. Corectarea alcalozei metabolice se face prin: a) administrarea de clorură de K în pierderile prin vărsături; b) administrarea de ser glucozat 100 ml; c) hemodializă în cazul insuficienţei renale. 32. Metabolismul bazai şi activitatea fizică minimă (bolnav la pat) necesită ca aportul nutritiv-energetic se fie de: a) 100 cal/ Kgc/zi; b) 15 cal/Kgc/zi; c) 30 cal/Kgc/zi; d) 50 cal/Kgc/zi. 33. Administrarea intravenoasă în perfuzie a serului fiziologic se face pentru: a) corectarea alcalozei; b) favorizarea absorbţiei antibioticelor; c) refacerea volumului plasmatic.

42

CAPITOLUL VII

Îngrijiri ale pacienţilor cu diferite afecţiuni. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii.
1. Unde are loc schimbul de gaze în arborele respirator la nivelul: a) bronhiilor segmentare; b) la nivelul membranei alveolo-capilare; c) la nivelul canalelor aeriene. 2. Care din condiţiile de mai jos duc la apariţia dispneei acute: a) scăderea conţinutului de O2; b) creşterea consumului de O2 în efort; c) scăderea conţinutului de CO2 în sânge; d) îngroşarea membranei alveolo-capilare. 3. In care din următoarele boli, dispneea este simptom dominant: a) edem pulmonar acut; b) pleurezie; c) pneumotorax; d) nevroză.

4. Tusea umedă este caracteristică în următoarele afecţiuni:

a) pleurite; b) bronşiectazie; c) laringite.

5. Sputa din astmul bronşic prezintă următoarele elemente patognomonice este: a) vâscoasă, perlată; b) aerată, rozacee; c) striată, numulară. 6. Sângele provenit din arboarele bronşic se defineşte ca: a) hematemeză; b) melenă; c) hemoptizie. 7. Care poate fi cauza unei respiraţii paradoxale în prezenţa unui traumatism thoracic: a) suferinţa centrilor respiratori; b) paralizia muşchilor respiratori; c) voletul costal. 8. Indicaţi tehnica corectă a recoltării sputei pentru examinări bacteriologice şi antibiogramă: a) pacientul va respira adânc, va tuşi şi expectora într-un recipient steril, oferit; b) pacientul va tuşi şi expectora într-o tăviţă renală; c) în cursul zilei va bea lichide multe şi sputa va fi recoltată înainte de culcare. 9 Care este manevra corectă a introducerii sondei nasofaringiene pentru administrarea O2: a) se introduce sonda prin cavitate bucală, se roteşte la 180° în timp ce se avansează; b) se alege o sondă potrivită şi se măsoară lungimea sondei pe obraz de la narină la tragus; c) se poziţionează pacientul şezând când se introduce sonda.

fără alte semne în acest moment. sub terapia indicată de medic. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina următoarele accidente vitale: a) tromboflebită profundă a membrelor superioare. c) cei cu reacţie pozitivă 3a IDR (la tuberculină) şi se află sub corticoterapie. c) trimis la domiciliu cu medicaţia respectivă. d) persoane aflate în tratament pentru tuberculoză cu altă localizare. IDR la tuberculină pozitivă. c) este o tuberculoză activă. c) pleurezie. hipersonoritatea la percuţie. Un tânăr. b) pneumotorax. b) o modalitate terapeutică ce foloseşte aerul rarefiat. d) anurie. . 14. 15. este: a) izolat strict până ce examenul pulmonar arată localizarea leziuniib) izolat până când biopsia nu mai relevă prezenţa BK în fragmentele prelevate. c) metoda terapeutică care foloseşte gaze. diminuarea sau abolirea murmurului vezicular. 16. d) izolat până când are 3 culturi negative din spută. b) nou-născuţii contacţi cu bolnavii. b) stop cardio-respirator reflex. Inhalaţia înseamnă: a) starea de dispersie foarte fină a unei substanţe lichide sau solide într-un mediu gazos. lichide sau substanţe medicamentoase fin pulverizate. d) trebuie izolat imediat. braţele pe coapse. 11. c) metoda prin care se foloseşte aerul comprimat sau rarefiat în scop terapeutic. b) necesită un tratament imediat fiind expus bolii. b) modalitatea prin care se inspiră în scop terapeutic diferite gaze. c) şezând cu braţele pe lângă corp. 17. 13. Aerosolii pot fi definiţi ca: a) o stare de dispersie foarte fină a unei substanţe lichide sau solide într-un mediu gazos. b) şezând cu braţul ridicat deasupra cefei până la urechea opusă de partea unde se practică puncţia. prezintă brusc o durere toracică violentă. necesitând teste de investigaţi suplimentare.10. În cazul depistării unui caz de TBC se indică tratament preventiv la persoanele cu risc major. Un pacient cu TBC diagnosticat. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză este: a) şezând cu trunchiul semiflectat. semnifică pentru o persoană că: a) poate să fie sau nu un caz de TBC. c) criză de astm bronşic. dispnee. în special copii. lichide sau substanţe medicamentoase fin pulverizate prin actul respiraţiei. Diagnosticul de probabilitate este: a) hemotorax. la pat. 12. d) atelectazie pulmonară. Care din următoarele categorii nu vor fi trataţi preventiv: a) membrii familiei. după un efort fizic.

d) pneumotoraxului în tensiune.100% se datorează adesea: a) retenţiei de CO2. b) creşterea numărului de hematii. 25. 23. 27 Care din următoarele aprecieri vor oferi cele mai importante informaţii la un pacient cu pneumonie: a) valorile T° corporale. Apariţia la un bolnav imobilizat la pat postoperator a dispneei. febrei. d) scăderea frecvenţei respiratorii. b) la fumători. b) culoarea sputei. sugerează asistentei medicale: a) o embolie pulmonară. expir prelungit greoi. a) sinuzită. b) bronşită cronică. Cancerul bronhopulmonar apare mai frecvent: a) la indivizii în vârstă de 20-30 ani.18. c) inspir prelungit. 21. c) un abces subfrenic. b) pleurei. b) colapsului pulmonar masiv. junghiului toracic. d) inflamaţia acută a bronhiolelor. . c) transpiraţia abundentă. c) hipovolemiei. c) administrarea de penicilină. b) o atelectazie pulmonară. 24. b) subfebrilitate constantă. b) inspir prelungit. ca urmare a întreruperii administrării de O2. 20. Fumatul produce: a) efecte cardiace negative. expir prelungit greoi e) inspir şi expir reduse. 19. d) un pneumotorax. tahicardiei. cianozei. c) îngroşarea pereţilor bronhiilor mici. b) bronhiile mai pline cu mucus şi puroi. c) scăderea nivelului imunoglobulinelor. ce poate fi corectată doar prin administrarea de O2 . Cea mai serioasă leziune la un pacient cu un trecut de astm bronşic este: a) dilataţia bronşică. c) la femei. Spasmul bronşiolar se manifestă prin: a) inspir normal şi expir scurt. c) parenhimului pulmonar. c) respiraţie şuerătoare. Semnele clasice ale astmului bronşic sunt: a) expectoraţie sanghinolentă. 22 Cianoza apărută la un bolnav. d) inspir scurt. Criza de astm bronşic extrinsec poate fi declanşată de: 26. Pneumonia este definită ca infecţie a: a) alveolelor. d) bronhiilor şi alveolelor. d) creşterea agregabilităţii plachetare.

cristalin în plămâni. . Dl. Asistenta informează o bolnavă cu TBC pulmonar că cel mai obişnuit mod de transmitere sunt: a) mâinile murdare contaminate. pulmonară. c) o fractură costală. Planul de îngrijire la un bolnav cu carcinom bronşic operat. Silicoza este una din cele mai frecvente pneumoconiaze. torace în butoi. b) se însoţeşte de păstrarea arhitecturii alveolare. este sfătuit de asistentă să-şi amelioreze respiraţia prin: a) expirări prelungite. fumător. c) aportului alimentar. 32. c) pacientului i se va efectua o clismă în dimineaţa examinării. pentru a fi examinat de un medic specialist. b) picăturile din salivă răspândite prin tuse. d) traheea. c) reducerea utilizării diafragmei în respiraţie. Ce sugerează prezenţa unor crepitaţii în zona antero-superioară a trunchiului: a) o pneumonie. b) o pleurezie. pulmonară va primi intravenos o substanţă de contrast. Pentru această examinare: a) nu este necesară o pregătire specială. 31. După ce aţi obiectivat hemoptizia. va da prioritate în perioada postoperatorie imediată: a) tuşitului şi respiraţiilor profunde. Un bolnav de 65 ani. d) un emfizem subcutanat. c) pleura. d) înainte de Rx. 30. d) citologia sputei. b) alveolele pulmonare. Emfizemul pulmonar este o boală cronică care afectează în principal: a) bronhiile. 33. are o boală respiratorie cronică de câţiva ani. 35. 34. cu scleroemfizem pulmonar. TS. b) radiografie toraco-pulmonară. b) creşterea frecvenţei respiratorii. ce explorări consideraţi utile şi imediate: a) radiografie baritată gastro-duodenală pentru excluderea unei cauze digestive. 29.28. pentru o eventuală intervenţie chirurgicală. b) pacientul nu va mânca cu cel puţin 8 ore înainte. b) igienei şi confortului. c) produsele lactate. d) poziţiei corpului. d) tacâmurile contaminate. Primul examen la care va fi supus este Rx. d) folosirea unei respiraţii de tip abdominal. V. Trăieşte la ţară şi este convins de fiul său să meargă la spital. care din formulările de mai jos le consideraţi edificatoare pentru definirea ei: a) e datorată acumulărilor de SIO2 liber. c) reacţiile interstiţiale pulmonare sunt ireversibile. TC. c) determinarea grupei sanguine.

Dl. d) laringoscopie. refuză mâncarea după exerciţiile de respiraţie. . se efectuează o anestezie locală. cel mai important lucru pe care asistenta îl are în vedere este: a) să realizeze faptul că pacientul nu va fi capabil să vorbească câteva zile.36. c) să încerce să elimine secreţiile printr-o tuse puternică şi explozivă. c) disfonie. poate fi redusă.poziţionarea bolnavului astfel încât plămânii să nu fie comprimaţi de alte organe interne. c) cistoscopie. c) administrarea O2 ca şi a restului medicaţiei. Prima responsabilitate a asistentei este: a) să explice pacientului de ce este necesar. Înainte de bronhoscopie. b) întărească musculatura respiratorie. V. Asistenta poate elimina anorexia dându-i: a) o doză dublă de vitamine în fiecare zi. prompt. 38. b) edemul feţei şi gâtului. 37. c) îndepărteze lichidele din activitatea pleurală. asistenta medicală că a observat la pacientul ce a efectuat bronhoscopia: a) o inflamare. Insuficienţa respiratorie a d-lui V. d) să-şi apese pieptul şi musculatura abdominală cu o pernă sau pătură pliată. c) să-i interzică alimentaţia şi hidratarea până când se va restabili reflexul de deglutiţie. Pacientul este instruit să respire adânc şi să tuşească eficace. 41. B .restricţii de lichide. d) să observe atent reacţiile pacientului de O2 şi să adapteze debitul în funcţie de colorarea cianotică a acestuia.prevenirea constipaţiei. striaţii sanghinolente a orofaringelui. Care din următoarele nu vor fi incluse în instrucţiuni: a) să inspire adânc şi să expire suflând printre buzele întredeschise. b) A şi C. b) bronhoscopie. D . d) perfuzii cu soluţii minerale şi vitamine. 42. Pacientului i se prescrie drenaj postural. Prin care din următoarele măsuri de nursing: A . aplecat uşor înainte. Când au revenit la salon după examinare. C . b) alimente preferate. 40 Pacientului i se prescrie administrarea de O2. b) poziţia şezând. Acest examen se numeşte: a) bronhografie. 39. Asistenta medicală îl programează pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza interiorul bronhiilor şi a traheei. b) să-i efectueze spălaturi în gât în scopul prevenirii hemoragiei. c) A şi D. b) să prevină formarea dependenţei faţă de O2. a) toate cu excepţia lui D. d) îndepărteze secreţiile acumulate în arborele respirator. Ce va trebui să raporteze. d) toate în afară de D.mese dese în cantităţi mici. Scopul este să: a) crească aportul sanghin la plămâni. c) lichide în cantitate mai mare. 43. d) uşor disconfort la înghiţit.

de 64 ani. D b) B. c) respiraţie deficitară secundară bolii pulmonare cronice. c) a comunica. D.utilizarea tehnicilor de relaxare pentru a-şi reduce anxietatea. c) respiraţie dureroasă. d) administrarea de O2 în funcţie de necesităţii. S. Ce va aştepta asistenta să găsească în timpul evaluării îngrijirii pacientului: a) variaţii ale EKG. este fumător de la vârsta de 11 ani. insomnie. 51. d) administrarea de O2 la cerere. anxietate şi epuizare fizică. 46. b) să aşeze bolnavul în poziţie Trendelenburg.evitarea extremelor de temperatură şi a excesului de activitate fizică. C. se plânge de greutate în respiraţie. d) a dormi.să ia antiinflamatoare numai când respiraţia devine dificilă. a) A. Care din următoarele afirmaţii exprimă cel mai bine problema de îngrijire a pacientului: a) stare nutriţională precară. Care este cea mai bună măsură de care asistenta va ţine seama: a) să anticipeze nevoia pentru umidificare. 49. d) greutatea şi înălţimea corporală care nu indică obezitate. Din cauza oxigenării deficitare la pacient apare următoarea problemă: a) pierderea conştientei.R. b) deshidratarea. c) oboseala. . Pe fondul emfizemului pulmonar face o infecţie respiratorie şi se internează. D . datorată deficienţelor de a înghiţi. 45. Care este prioritatea în planul de îngrijiri pentru bolnav: a) poziţionarea semişezând.44. 50. Suplimentar i se prescrie oxigenoterapie. sprijinit în pat. b) se va aşeza bolnavul pe un scaun. In cadrul planului de îngrijire asistenta îl va învăţa pe pacient să aleagă în primul rând: a) evitarea mişcării. Nu necesită terapie medicamentoasă. B. cu emfizem pulmonar este internat cu pneumonie. c) va fi ridicat din pat de 3 ori pe zi pentru exerciţii de respiraţie. b) fortificarea..evitarea contactului cu persoanele care au infecţii respiratorii. 48. 47. b) a evita pericolele. C. c) conservarea energiei. secundar depresiei. B. b) comportament potenţial destructiv. d) delirul. b) creşterea diametrului antero-posterior al toracelui. d) toate fără C. Soţia pacientului afirmă faptul că soţul ei doarme pe două perne. Dl. c) toate fără E. B . a se odihni. sacadată. E . Înainte de examinare pacientului i se fac următoarele recomandări cu excepţia: A suprimarea fumatului şi a îmbolnăvirii cu alţi iritanţi. Care este nevoia fundamentală urmărită prioritar: a) a respira. Dl. d) testul limitelor toleranţei.

Gargara ajută la ameliorarea simtomatologiei prin: a) distrugerea bacteriilor în tractul respirator. c) să se odihnească cât mai mult şi să bea lichide.A. c) reduce reflexul de tuse şi micşorează nevoia de a tuşi. c) persistentă. 59. 52. c) teritoriu bronşic. .C. b) orofaringele. b) este iritantă.S. fiind un depresiv al s. cel mai bine este: a) să i se reducă cantitatea de lichide în 24 h. congestie nazală. c) ceai cu pâine prăjită. d) să iasă la aer curat. Cere instalarea unui vaporizator în salon pentru: a) administrarea de O2. 54. Care vor fi cele mai indicate alimente pentru masa de seară: a) o băutură dulce. b) înlăturarea secreţiilor nazale şi a mucusului din bronhii. b) fluidificarea secreţiilor bronşice.L.R. să bea lichide mai puţine şi să facă gimnastică.A. Această zonă inflamată este: a) sinusul. în urmă cu o săptămână. Tipul de sirop de tuse recomandat de medic este o mixtură pentru sedarea tusei. 53. Este denumită: a) iritativă. prezintă febră mare şi tuse persistentă. c) scăderea temperaturii. b) strănut. Simptomele precoce ale I. Această medicaţie: a) produce o cantitate mare de spută. c) furnizarea de aer cald şi umed.S. 55. d) teritoriu bronşiolitic. b) să i se administreze antibiotice. tulburări de vedere. Părinţii s-au gândit că fiica lor are ceva mai mult decât un simplu guturai banal. 56.c) planul de îngrijire să-i permită observarea frecventă a pacientului. Tusea la început este uscată şi seacă. văzută de medicul de circă. d) reducerea inflamaţiei mucoasei gâtului prin îndepărtarea mucusului. include: a) febră mare şi tegumente eritematoase. c) febră şi dureri articulare. Medicul decide internarea unei bolnave în spital pentru tratament. d) permite bolnavului somnul. 58. de 18 ani. d) dureri articulare.C. a fost reţinută de la şcoală pentru diagnosticul I.n. b) productivă. Bolnava se plânge că are nasul înfundat. mucoasa nazală congestionată şi este roşie în gât. I. Tânăra fiind bolnavă. d) benefică.R. pentru mucoasa bronşică.c. punând diagnosticul de bronşită acută. 57. d) a ajuta la distrugerea bacteriilor din tractul respirator. cefalee. b) cacao cu lapte şi miere. durere moderată în gât.

Când este îngrijit un bolnav cu traheostomie recentă. 62. c) un pneumotorax. b) pericardită. b) o spondilartroză. 61. c) angină pectorală. Când se aspiră tubul de traheostomie este important să se: a) prevină contaminarea plăgii cu germenii patogeni. . Durerea toracică apărută în urma unui efort este caracteristică pentru: a) infarctul miocardic. d) reţeaua lui Parkinje. e) o pancreatită acută. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare. din ţesutul de conducere al inimii. b) pună câteva picături de apă distilată periodic în tub. b) glicemie. 2. 60. c) dificultăţile respiratorii datorită obstrucţiei tubului. 1 Care centru. c) flutter atrial. Iradierea durerii toracice în braţul stâng este caracteristică pentru: a) o afecţiune coronariană. b) utilizeze o sondă foarte fină. d) o radiculită. 4. asistenta medicală trebuie să fie permanent atentă la: a) apariţia hemoptiziei. c) nodului sino-atrial. d) clătească cateterul cu ser fiziologic. d) utilizeze o mică cantitate de glicerina pentru lubrefierea orificiului. b) pierderea conştientei datorită lipsei de oxigen. c) acopere deschiderea traheostomiei cu o compresă umezită cu ser fiziologic. Pentru evitarea uscării şi formării crustelor de mucus în tubul de traheostomie este important să se: a) umecteze aerul respirat de bolnav. b) fasciculul lui Hiss. Cărei tulburări de ritm cardiac îi aparţin contracţiile cardiace premature şi ectopice: a) fibrilaţie atrială. deţine comanda emiterii impulsurilor în ritm de 60-80/min: a) nodului atrio-ventricular. b) aritmie extrasistolică. d) scăderea tensiunii arteriale prin şoc. Presiunea arterială se modifică în funcţie de: a) debitul cardiac. 5. c) clătească frecvent cateterul pentru îndepărtarea mucusului. c) diureză. 3.d) cafea.

Absenţa pulsului arterial şi răcirea extremităţilor afectate sunt caracteristice: a) sindromului de ischemie periferică acută. ascita. 10. b) insuficienţă ventriculară dreaptă cronică. c) digoxinul.6. 18. 11. sunt: a) fumatul şi alcoolul. hidrotoraxul şi hidroperitoneul caracterizează: a) insuficienţa ventriculară stângă acută. b) 75%. Durerea din angina pectorală este cel mai frecvent declanşată de: a) pauză alimentară. b) efortul fizic. Purpurele vasculare se caracterizează prin peteşii care: a) dispar la presiune. 12. b) betablocantele (Propranolol). c) 90%. b) comunicarea interventriculară. c) valori tensionale mai mari de 210/120 mmHg. c) diureticele. c) insuficienţă cardiacă globală. 14. c) 110 mmHg. sarea de bucătărie trebuie redusă la: a) 10 gr/zi. b) persistenţa de canal arterial. b) obezitatea şi alimentaţia bogată în grăsimi. b) infarctul de miocard. b) tromboflebitelor. . Durerea precordială este o manifestare pentru: a) bronşite. Forma medie a HTA presupune valori ale TA diastolice peste: a) 95 mmHg. 7. Trilogia şi tetralogia Fallot au în comun: a) stenoza arterei pulmonare. 17. c) bolile digestive. Edemele cardiace. c) boli varicoase. Următoarele medicamente produc hTA posturală (ortostatică): a) clonidină. În tratamentul nefarmacologic al HTA. 8. Factorii de risc ce favorizează apariţia HTA. b) evoluţie accelerată spre alterarea rapidă a funcţiei renale. c) hipertrofia ventriculară dreaptă. 19. c) pneumotoraxul spontan. b) 5 gr/zi. Cardiopatia ischemică cronică devine simptomatică la o stenoză a arterelor coronare de peste: a) 50%. 16. 15. Sunt cardiopatii congenitale necianogene: a) coarctaţia de aortă. b) nifedipinul. c) lipsa aportului vitaminei C. 13. 9. HTA arterială malignă înseamnă: a) HTA complicată. c) trilogia Fallot. c) 2 gr/zi. Prioritatea intervenţiilor în cazul unui puseu acut de HTA este: a) regimul desodat. b) 100 mmHg.

In cadrul tratamentului antihipertensiv. b) emisie de sânge.. 25. . 28. reprezintă: a) tratamentul de bază al durerii toracice. d) la braţul drept stând culcat şi apoi la braţul stâng stând în picioare. 22. b) dispnee cu ortopnee. d) poziţionarea bolnavului. c) spălarea mâinilor şi folosirea mănuşilor sterile. b) atitudinea de luat în urgenţele cu durere toracică. hemoptizie. d) oligurie. depresor al SNC. insomnie. 21. b) venei temporale. supravegherea bolnavului presupune în ordine: a) urmărirea locului puncţiei. dilataţia jugularelor.8 Vmin. b) compresie eficientă de minim 5 minute. agitaţie. c) venei poplitee. b) somnolenţă. bradicardie. 20. anxietate. Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale este: a) la ambele braţe. 23. c) hipotensiune ortostatică. c) 6-10 1/min. apatie. Pentru determinarea grupelor sanguine asistenta medicală efectuează în ordine: a) pregătirea bolnavului. c) tratamentul de urgenţă al nevralgiei intercostale. 27. e) după prelevare. c) diuretice. In mod obişnuit pulsul se măsoară la nivelul: a) venei jugulare. abordul venos periferic pentru perfuzie. Care din următoarele manifestări sunt semnificative pentru o insuficienţă ventriculară stângă cu edem pulmonar: a) dispnee cu tahicardie şi raluri de stază. c) la ambele braţe imediat după ce a luat poziţia de decubit şi imediat după ce a luat poziţia în ortostatism. mai ales dacă bolnavul este sub tratament anticoagulant. c) hepatomegalie. După efectuarea puncţiei.b) nu dispar la presiune. la locul puncţiei. b) la ambele braţe stând în decubit dorsal. după ce bolnavul a stat în clinostatism 5 min şi ortostatism cel puţin 1 min. Oxigenoterapia. b) 3. cardiomegalie. 26.. tuse. hipoaciditate gastrică.6 1/min. a) hiperkaliemie. d) şanţului radial. Debitul O2 ce se administrează prin sondă endonazală la un pacient cu hipoxie moderată este de: a) 6. reorganizarea locului. Care sunt efectele secundare ale acestui alcaloid. edeme ale membrelor inferioare. 24. b) pregătirea materialului. Intervenţiile pentru reducerea masei sângelui circulant se face prin: a) sângerarea albă. tahicardie. ascită. monitorizarea pulsului şi TA şi calmarea durerii. d) diaree. pacientului i se administrează rezerpină.

c) sarcini multiple şi tumori abdominale. d) elevi. să nu facă baie cu apă fierbinte sau prea rece: a) maladia Raynoud. b) asistenta medicală. c) constă doar din efectuarea unei clisme evacuatoare. asistenta învaţă pacientul să-şi spele cu atenţie picioarele. d) lipsei de alimentare a bolnavului în acel moment. c) studenţi. 29. b) nu are pregătire specială. c) gimnastică medicală cu masaj şi pedalare a piciorului. 33. se realizează de către: a) medic. b) mâna stângă. Un bolnav suferind de tromboflebită a membrelor inferioare. 35. b) repaus la pat cu membrele inferioare ridicate. În cazul efectuării unui EKG. Contraindicaţiile abordului venos periferic sunt: a) celulitei. arteroscleroza. b) tromboflebitei. să schimbe zilnic ciorapii. d) medicaţie tonicardiacă. În care din următoarele afecţiuni. c) mâna stânga. d) hipercolesterolemia. Care din următorii factori nu sunt implicaţi în apariţia varicelor membrelor inferioare: a) defecte congenitale şi predispoziţie ereditară. 34. c) educă pacientul să efectueze cu atenţie mişcări active ale membrelor inferioare la pat. Abordul venos periferic. c) piciorul drept. 36. electrodul roşu se aplică la: a) mâna dreaptă. b) pune o pernă sau sul sub genunchii pacientului. 31. 30. asistenta medicală: a) aşează pacientul în decubit dorsal. Electrodul negru pentru efectuarea unui EKG se aplică la: a) mâna dreaptă. să poarte pantofi confortabili. d) înregistrarea pulsului la nivelul membrului inferior afectat din 4 în 4 h 37. b) repaus la pat. c) fistulei arterio-venoase. b) obezitate şi orostatismul prelungit. să-şi taie cu atenţie unghiile fără a se răni. va beneficia de următoarele îngrijiri. Pentru prevenirea trombozei venoase şi a emboliei în perioada postoperatorie. 32. c) oxigenoterapie. 38. b) trombangeita obliterantă Burger. b) piciorul drept. . cu excepţia: a) administrarea de anticoagulante şi salicilaţi. Pregătirea bolnavului pentru cateterism cardiac este asemănătoare cu: a) pregătirea pentru intervenţii chirurgicale. Pregătirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmăreşte compensarea cordului prin: a) regim alimentar cu multe lichide.c) hrănirea imediată a bolnavului.

45. 42.4 g%. d) arterita localizată la membrele inferioare. = 5. Planul de îngrijire pentru pacientă prevede ca asistenta să o ajute în toate activităţile zilnice. valoarea pulsului. patul sau brancardul în timpul execuţiei manevrei. . obiceiurile alimentare. b) culoarea scaunului. 44.tromboflebită. deoarece este fără respiraţie. riscul fiind aproximativ. imobilizată la pat de câteva săptămâni. d) vârsta sa şi dezorientarea probabilă cu internarea sunt relative. 40. internat pentru o afecţiune cardiacă.c. este foarte îngrijorat. b) ea nu va fi total imobilizată la pat.c) varicele hidrostatice cu tulburări trofice. nu are respiraţie. refuză să-şi schimbe poziţia sau să efectueze exerciţiile recomandate pentru menţinerea unei circulaţii adecvate a membrelor inferioare. este adus la camera de gardă pentru durere acută de piept cu iradiere în braţul stâng. c) anoxia generalizată a ţesuturilor şi starea letargică constituie un risc crescut. Care din următoarele grupuri de observaţie nursing. 39. Asistenta va da cel mai bun răspuns: a) pacientul realizează că a avut un atac de cord şi că este foarte bolnav.. c) o dilatare a peretelui unei artere. Care din următoarele constituie prioritate pentru asistentă: a) lasă pacientul cu familia şi merge după medicul de gardă. dar nu paralizată sau cu incontinenţă. determinarea valorii pulsului la carotidă nu se poate face. D-na M. d) atacul de cord a afectat raţionamentul prin lipsa de oxigenare la nivelul s. este letargică şi cu edeme ale gleznelor. starea limbii. de ce soţul ei are acest sentiment. are fii. analiza urinii şi valoarea ritmului respirator.Fiind necesară o defibrilare.D-na N. Z. b) o inflamaţie venoasă posttraumatică. 64 ani. care o întreabă pe asistentă. Care din următoarele afirmaţii este corectă privind probabilitatea ca pacienta să facă escare de decubit: a) riscul este uşor. Este în colaps cu midriază şi apnee. este cel mai posibil să ajute medicul în stabilirea diagnosticului: a) valoarea temperaturii corporale.. lntr-o zi acuză dureri la nivelul gambei stângi şi i se pune diagnosticul medical . c) senzaţia de moarte iminentă o au aceşti bolnavi cu atac cardiac.n. cu sclere uşor gălbui. d) cantitatea de urină eliminată. este adusă în secţia medicală. d) o ulcerare a unui vas sanguin oarecare. Aceasta este: a) o inflamaţie a venei pe fondul unei tromboze venoase. deci riscul este redus. Atitudinea o nelinişteşte pe soţia sa. înainte de aplicarea unei manevre. palidă. mişcarea membrelor. valoarea TA şi a greutăţii corpului.Dl. în timp ce asistenta pregăteşte pacientul pentru examinare. 41.G. b) nu există în apropierea sa nimic metalic. ne asigurăm că: a) pacientul nu poartă obiecte metalice. b) să urmărească şi să stabilească toleranţa la mişcare. c) începe resuscitarea cardio-respiratorie şi strigă după ajutor.P. valoarea TA. îi este teamă de moarte. Motivul pentru aceasta este: a) să prevină complicaţiile cardiace cauzate de depunerea efortului fizic. 43.Dl. b) obţine obscuritate în cameră trăgând perdelele la geamuri. bolnavul trebuie încurajat pentru a reuşi să depăşească momentul. b) multe alte persoane au presimţirea apropierii morţii. G. d) nimeni nu va atinge pacientul. c) gradul de paloare. c) în apropiere nu se află nici o persoană străină.

După reducerea cu succes a crizei se continuă activitatea cu: a) controlul pulsului şi TA.F. d) durerea radiază în braţul stâng. b) dacă nu se remite simptomatologia după 2 pufuri de nitroglicerină spray.. este internată la serviciul de T. cere externarea acesteia. d) antibioterapie. d) medicamente hipotensoare. b) reducerea valorilor ritmului cardiac. c) menţinerea pacientului în clinostatism. interval. 51. pentru a rezolva favorabil problema ivită: a) rezolvarea anxietăţii asociată cu epuizarea fizică. care din masurile de nursing de mai jos este esenţială: a) menţinerea ingestiei adecvate de lichide.I. deoarece în cursul următoarei seri este de serviciu şi nu are cu cine lăsa copiii. 50. Ce va include asistenta pentru explicarea intervenţiei: a) o planşe demonstrativă a sistemului circulator. la 30 min. c) oferirea de informaţii corecte. c) medicamente sedative. b) schimbarea frecventă a poziţiei pacientului pentru prevenirea stazei venoase. d) prezentarea unei radiografii efectuate în timpul intervenţiei. exacte soţului pacientei pentru a înţelege situaţia reală a soţiei sale. c) dacă nu se obţine o ameliorare se practică un abord intravenos cu nitroglicerină în perfuzie. b) prezenţa obligatorie a părinţilor. Nu ştie însă care este diferenţa dintre aceasta şi cea din infarctul de miocard. d) controlul permanent al pulsului la braţul cateterizat. 52. se repetă după 5 minute administrarea. înaintea intervenţiei. fetiţei trebuie să i se efectueze un cateterism cardiac.c) să prevină tulburările psihologice şi depresive. A doua zi după internare soţul d-nei J. c) arătarea cateterului ce va fi introdus în vasul sangvin. d) să restabilească un mod normal de autoîngrijire. d) crearea mediului de siguranţă.bolus.. Asistenta răspunde. D-na J. demonstrând pacientei caracterele de angină astfel: a) durerea durează de obicei 3-5 minute. Care este obiectivul asistentei propus în planul de îngrijire. .D. d) administrarea de antiaritmice. Dacă nu apare ameliorarea aşteptată se administrează: a) heparină 1 flacon intravenos . 46. atât de necesar pacientei în acest moment. şi declară asistentei convingerea că durerea pe care o simte în piept este de angină pectorală. c) recoltarea de sânge pentru determinarea enzimelor cardiace. 48 Intervenţiile iniţiale în criza de angină pectorală stabilă sunt următoarele: a) repaus la pat obligatoriu. la 5 ani împliniţi în urmă cu 2 luni. b) durerea cedează la repaus şi la nitroglicerină. 49. c) durerea solicită administrarea de morfină pentru reducere. b) monitorizarea ischemiei pe EKG.. Fetiţa J. b) oxigen pe sondă nazală. 47. este internată în vederea unei intervenţii chirurgicale pentru diagnostic defect septal ventricular. In următoarele ore după efectuarea cateterismului cardiac. în infarctul de miocard nu radiază deloc.

b) venei cubitale. Care dintre următoarele ar trebui să fie o sugestie dată de asistenta medicală atâta timp cât D-na A. b) HTA maligne. Se măsoară tensiunea arterială în clinostatism şi apoi în ortostatism. este încă la pat: a) să continue exerciţiile active cu membrele inferioare. 56. I se explică bolnavului că acest test este necesar pentru determinarea unei: a) depresii a SNC. d) reducerea administrării de fluide pe cale intravenoasă. În perioada postoperatorie.D-na Ana primeşte 0. colorată înainte. fetiţa nu va fi considerată o handicapată. c) hTA ortostatice. 59. Ea doreşte să cunoască care sunt semnele unei intoxicaţii cu digitală dintre următoarele simptome: a) halucinaţii auditive şi bradicardie. c) arterei temporale. Pacienta se plânge că este mereu obosită. d) insuficienţe circulatorii. 58. mama fetiţei şi-a exprimat teama rămânerii copilului handicapat din cauza afecţiunii. Ana . care din următoarele activităţi vor fi recomandabile pentru fetiţă. 54. în general nu vor fi limitate activităţile fetiţei. Planul de îngrijire pentru reducerea edemelor.71 de ani. c) să mănânce cantităţi mai mari de alimente. prin compresiunea: a) arterei radiale. d) să doarmă cât mai mult posibil. d) chiar dacă vindecarea nu va fi totală. friabile. b) copilul va trebui să evite activităţile care cresc mult frecvenţa cardiacă. răspunsul corect al asistentei a fost: a) după vindecarea completă. Asistenta îngrijeşte un bolnav de 37 ani cu HTA. Pentru îndepărtarea stării de anxietate a mamei. c) jocul cu păpuşile de-a „pacientul şi doctorul". pentru exteriorizarea sentimentelor legate de experienţa trăită: a) jocul cu cuburile pentru construcţii. c) copiii cu defecte cardiace sunt consideraţi întotdeauna handicapaţi. . trebuie să includă strategii de nursing pentru: a) stabilirea limitelor în activitate. c) păr şi unghii fragile. b) favorizarea unei atmosfere relaxante. Anterior intervenţiei. b) mucoase uscate şi diaree. b) să nu se gândească la oboseală. D-na A. c) identificarea unor scopuri de îngrijire personală. este internată în spital cu diagnosticul medical insuficienţă cardiacă congestivă. 57. 55.25 mg Lanoxin/zi. d) bradicardie. modificări vizuale.A.Pacienta va cunoaşte locul în care îşi va determina valoarea pulsului pentru un minut. b) decupaje de hârtie desenată. Are modificări respiratorii şi edeme periferice.53.

c) pliurile mucoasei gastrice şterse.Dl. . 3.Ca să faciliteze abilitatea D-lui B. să respecte: a) controlul medical în ritmul stabilit de medic. b) anaclorhidrie. 61. b) dureri în epigastru. c) aspiraţie prin sonda tip duodenală. condimentat. b) prin administrare de antispastice. 2. b) localizare exclusivă pe mica curbură a stomacului. acuză stare de oboseală şi ameţeală. In cancerul gastric durerea apare: a) la 30 minute postprandial.N.. 5. Care din următoarele manifestări sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric? a) dureri nocturne şi înainte de mese. b) la o oră postprandial calmată de ingestia de lichide. d) sângerează dramatic cu ocazia unui episod de insuficienţă respiratorie.60. asistenta medicală trebuie să-l înveţe pe pacient să evită în alimentaţie: a) brânza. 4. B. c) doza şi ritmul de administrare a fiecărui medicament prescris. 6. de a aduce valorile TA la un nivel normal. d) opreşte administrarea medicamentului numai dacă apare o durere în piept. TA arată 170/92 mmHg. c) durere „în bară" în etajul abdominal superior. este tratat în spital pentru HTA. Cum se combate staza în ocluzia intestinală? a) se suspendă orice alimentaţie peros şi reechilibrare volemică. c) evoluează frecvent spre perforaţie. Pacientul a luat propanolol (inderal) 80 mg în picături. Apreciaţi modalităţile clinice sub care poate evolua ulcerul gastro-duodenal: a) are o simptomatologie atipică. Gastrita atipică prezintă următoarele semne cu excepţia: a) hiperaciditate. Nelu . b) substanţelor caustice. d) zahărul. Gastrita acută este produsă de următoarele cauze cu excepţia: a) excesului de alcool. Cel mai bun indiciu că a învăţat în prealabil despre acest medicament este că: a) îşi controlează pulsul singur. b) ştie ce este pulsul bradicardie. b) morcovul. c) face o pauză de administrare a medicamentului când observă o stare de oboseală. 1.57 ani. c) permanentă. b) determinarea zilnică a greutăţii corporale. greţuri şi vărsături postprandiale. c) sosul picant.Asistenta medicală îi recomandă pacientului la externarea din spital. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive. 62.

În care din următoarele investigaţii radiologice.c) aspirinei. 17. Având în supraveghere 2 pacienţi: A cu diaree şi B cu vărsături. 15. Gastroscopia necesită pregătirea pacientului prin: a) evacuarea conţinutului stomacal. b) radioscopie gastro-intestinală. 13. d) paracetamolului. c) deshidratarea. perişoare dietetice din carne. 9. 10. Din ce motive este contraindicată administrarea de morfină sau codeină în pancreatita acută? a) pot determina dependenţă. b) hemoragia. b) anunţă de urgenţă medicul. 12. 8 Regimul alimentar de cruţare în colite constă în următoarele. ceai şi frişca. In cazul unui pacient care prezintă meteorism abdominal asistenta intervine astfel: a) introduce o sondă pentru gaze. 14. c) pacientului B. b) inhibă centrul respirator bulbar. asistenta medicală colaborează direct? a) colecistografie. c) inflamaţii cronice. Compresele reci sunt indicate în: a) hemoragii digestive. c) nu intervine. c) produc spasm al sfincterului Oddi. d) sonda de aspiraţie nazogastrică. b) colică hepatică. c) supe cu cereale. b) 2 1 lapte/zi. se rezolvă de la sine. b) ouă moi. 11. . pacientul va respecta un regim alimentar format din: a) ouă fierte moi şi frişca. cu excepţia: a) alimente bogate în celuloză. Între manifestările enterocolitei acute se întâlnesc: a) durerile retrosternale. c) constipaţia. asistenta medicală acordă atenţie deosebită: a) ambilor pacienţi. În plină criză dureroasă de ulcer. c) irigoscopie. 16. c) brânzeturi proaspete. c) mobilizarea precoce a pacientului. b) pacientului A. 7 Tratamentul hemoragiei gastrice presupune următoarele manevre cu excepţia: a) cateterizarea intravenoasă şi transfuzii de sânge izogrup. d) carne slabă fiartă sau la grătar. b) borborismele. Pacientul cu aspiraţie gastrică continuă se va supraveghea atent pentru a se preveni: a) edemele membrelor inferioare. b) pungă cu gheaţă pe abdomen.

. Valoarea normală a Tymohdui este cuprinsă între: a) 12-14 u. d) doar forma şi cantitatea. 28. 20. mirosul. 94 Sondaj înseamnă introducerea unei sonde într-o cavitate în scop: a) explorator. 21.i.. b) test de laborator pentru evidenţierea canalelor biliare intrahepaticc. b) unei hemoragii microscopice în diagnosticul hemoragiei digestive. forma. b) o evacuare completă a tubului digestiv. c) psihică a anturajului bolnavului. . În pregătirea bolnavului pentru sondaj se include şi pregătirea: a) psihică a bolnavului. Înaintea introducerii în stomac a sondei gastrice asistenta medicală: a) se va spăla pe mâini. c) profilactic. 27. b) sonda gastrică şi duodenală sterilă .i. În efectuarea sondajului gastric rolul asistentei medicale este: a) autonom. paraziţi. 22. c) examen radiologic al colecistului cu substanţă de contrast. b) delegat şi autonom. c) tranzitul baritat. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale se pot aprecia: a) cantitatea. b) terapeutic. b) prezenţa resturilor alimentare nedigerate. b) urografia. d) unor hematii şi leucocite de tip special care pot apare în scaun în cancerul de colon.i. culoarea. 18.b) clismă evacuatoare în seara precedentă examenului. Un test Addler determină prezenţa: a) unei ulceraţii a tractului digestiv. sânge. 26. c) nici o pregătire. c) prezenţa produselor patologice — puroi. c) pensa hemostatică. b) 2-5 u. Reuşita unei investigaţii radiologice a tubului digestiv cu administrarea unei substanţe de contrast impune în prealabil: a) nimic deosebit. 23. c) un regim alimentar lacto-fainos. c) leucocitelor la nivelul tractului digestiv. d) colecistografia. Printre materialele necesare efectuării sondajelor gastro-duodenale se află: a) seringa Guyon.de unică folosinţă. va fi: a) irigoscopia. b) psihică a nursei. c) delegat. 19. Medicul recomandă pentru un pacient o colangiografie care implică un: a) test de evaluare a bilirubinei în sânge. c) 10-12 u. Un examen foarte util în suspiciunea de obstrucţie sau tumoră de colon. 25.

c) aspirarea unui lichid mucos cenuşiu. Spălătură gastrică se indică în: a) intoxicaţiile voluntare. 35. c) introducerea de medicamente pe mucoasa gastrică. c) şezând. 31. b) în decubit lateral stâng. În urma sondajului duodenal se recoltează: a) suc duodenal. In momentul trecerii sondei din faringe în esofag şi apoi din esofag în stomac. c) umectată. b) bila B. c) bila C. 36. In foaia de observaţie nursa va nota după efectuarea sondajului duodenal: a) data şi ora efectuării sondajului duodenal. 30. 40. b) sonda Einhorn.. c) bila. b) îndepărtarea substanţelor depuse accidental pe mucoasa gastrică. b) sulfat de magneziu 33% = 40 ml. i se cere bolnavului: a) să respire profund. apoi în decubit lateral drept. 29. Sondajul gastric se efectuează cu sonda: a) lubrefiată. b) să-şi ţină respiraţia pentru a pătrunde sonda. Pentru a capta bila veziculară este necesară introducerea pe sondă de: a) bicarbonat de sodiu 10% = 20-40 ml. 32. . c) novocaină 1% = 5-10 ml. c) să înghită. In momentul extragerii sondei gastrice. b) înnoadă. c) va efectua igiena cavităţii bucale a bolnavului. b) aspectul macroscopic al lichidului de spălătură. Scopul spălăturii gastrice este: a) evacuarea conţinutului gastric. 39. c) nu există indicaţie expresă în acest sens.b) va umezi gura bolnavului pentru alunecarea sondei. Prezenţa sondei în duoden pentru efectuarea sondajului duodenal este confirmată de: a) gradaţia sondei la 45 în dreptul arcadelor dentare.. Sondajul duodenal se realizează cu: a) sonda Foley. 33. 38. b) scurgerea bilei A. 34. aceasta se: a) pensează. c) sonda Faucher. c) numele executantului. b) încălzită. b) suc pancreatic. a) bila A. Bila recoltată de la nivelul coledocului este: 37. Poziţia bolnavului la sondajul duodenal este: a) în decubit dorsal.

41. d) de efectuare a anesteziei pe cale rectală. Introducerea de lichid de spălătura se face: a) până când lichidul devine clar. Prima investigaţie care i se face este un examen radiologie al stomacului. b) soluţie de sulfat de magneziu 33%. d)tubaj esogastroduodenal. b) un scaun cu spătar. 45. în vârstă de 40 ani. b) de stimulare a reflexului de deglutiţie. fumător. Pentru efectuarea reacţiei Rivalta din lichidul de ascită se pregătesc următoarele materiale: a) soluţie de acid acetic glacial. . esofagului şi intestinului subţire. 40. 49.I. 50. 42 Poziţia bolnavului în spălătura gastrică este: a) semişezând. c) soluţie Haycn. greţuri. este internat pentru examninarea tractului digestiv. va introduce încet circa 300 ml lichid. Pentru efectuarea spălăturii gastrice avem nevoie de: a) un scaun cu rotile. c) pe perioada cât lichidul conţine substanţe toxice ingerate. b) pe perioada cât lichidul conţine resturi alimentare. D-l V. agent de asigurări. denumit: a) gastroscopie. 46. 43. limpede. În spălătura gastrică la extremitatea liberă a sondei se ataşează o: a) seringă de 2 ml. b) va goli aerul din tubulatură şi canulă şi va pensa tubul. D-l. e) de realimentare a bolnavului în cazuri excepţionale. b) şezând. b) laparotomie. Cum se numeşte puncţia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominală: a) paracenteză. asistenta medicală va explica procedura bolnavului şi va face următoarele manevre.2° C) şi va aşeza bolnavul în decubit lateral. c) un cărucior rulant. b) irigografie. 47. 44. d) laparoscopie. cu excepţia: a) va încălzi apa pentru clismă (37.. b) seringă de 20 ml. după pusee repetate de indigestie. c) canula unsă cu vasilină se introduce 15-20 cm în canalul anal. senzaţie de arsură în epigastru. c) decubit ventral sau dorsal. vărsături. c) celiotomie. c) de golire a colonului. K. c) doar două ore. 51. este internat cu diagnosticul ulcer duodenal. Care din următoarele manifestări de dependenţă sunt caracteristice pentru boală? a) durere chinuitoare epigastrică apărută la 2-3 ore după mese. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare. c) numai cu acceptul pacientului în intoxicaţiile voluntare. c) tranzit baritat. După efectuarea spălăturii gastrice lichidul de spălătura se păstrează: a) până a doua zi. Ce rol are clisma efectuată în scop terapeutic: a) de administrare a medicamentelor. b) până la venirea medicului. c) pâlnie.b) intoxicaţiile involuntare. d) va ridica irigatorul 30-40 cm deasupra patului şi dacă pacientul este copil.

d) evaluează funcţiile vitale. La externarea din spital. pacientul va cunoaşte cum să se comporte pentru prelungirea perioadelor de acalmie. c) restricţie de sodiu. în vârstă de 46 ani se internează cu manifestări de H. melenă). b) utilizarea medicaţiei antiacide. ca o prioritate: a) acomodarea cu plosca.56 ani. . hipopotasemie. a fost tratat cu un anticolingeric.D. c) greţuri. 57.I. primele intervenţii de îngrijire acordate pacientului.S. După un scurt interviu — culegere de date. diaree.b) durere severă în etajul superior abdominal imediat după masă. c) apreciază aspectul sângelui (proaspăt. b) administrarea rapidă de sânge şi fluide. zaţ de cafea. c) urmarea unei cure balneare. Diagnosticul medical este ciroză hepatică. c) sondă nazo-gastrică. ar trebui să includă. O sondă Blakemore se montează pentru a opri sângerarea.. Soţia îl aduce la camera de gardă. După aplicarea acesteia.I. 54. rolul prioritar îl va avea: a) excluderea alimentelor iritante şi a fumatului. c) HTA. T. sunt următoarele: a) abord venos cu lumen larg. b) potasiu în cantitate crescută. d) menţinerea pH gastric. din cauza stării confuzionale crescânde şi a expectoraţiei sanguinolente. vedere neclară. Sandu . de urgenţă. D-l A. b) recoltarea de sânge pentru examenele de laborator. Planul de îngrijire al acestuia. 58. c) monitorizarea semnelor vitale. 52. După instalarea în pat. D-l V. pacientul are dificultăţi în respiraţie. c) decolorare albăstruie a ombilicului. 53. Pacientul sângerează. asistenta oferă medicului informaţii utile. b) distensie abdominală. a avut o importantă problemă timp de 15 ani cu abuzul de alcool. b) să-1 încurajeze să respire adânc. Sandu ar releva toate manifestările următoare cu excepţia: a) ombilic proeminent. 59. vărsături postprandial precoce. d) să informeze medicul. 55. constipaţie. b) apreciază cantitatea de sânge pierdută. Prezintă ascită şi varice esofagiene. c) să monitorizeze semnele vitale. b) abdomen mărit de volum. Evaluarea D-lui T. 56. Bazându-se pe această manifestare. legate de boală şi anume: a) apreciază statusul mental. prima intervenţie pe care asistenta medicală ar trebui să o facă este: a) să desumfle balonaşul sondei esofagiene. Tratamentul dietetic major pentru prezenţa ascitei impune: a) proteine în cantitate crescută. Care din următoarele efecte secundare sunt cauzate de acest medicament? a) uscăciunea gurii.

d) toate. În prima zi postoperator după hemigastrectomie pentru ulcer duodenal. la intervale de 30 de minute. d) va întrerupe drenajul pensând tubul. d) pentru a preveni în caz de regurgitare a conţinutului stomacului. regim hidric 1-3 zile. c) dietă fără regim 3-4 zile.I. b) reechilibrarea hidroelectrolitică. 61. d) prin tratament cu antibiotice cu 48 h înaintea intervenţiei (tetraciclină. este internată cu diagnostic apendicită perforată şi este pregătită pentru intervenţie. c) măsuri generale de TI. stomacul trebuie să fie golit înainte de anestezia generală: a) pentru a reduce greaţa. 64. Care sunt deciziile urgente. bolnavul sângerează prin tubul de aspiraţie gastrică. . b) anunţă imediat medicul. în ordinea imediată: a) corectarea volemică. Înainte de gastrectomie. crescute. concomitent. d) ritmul de cooperare şi de revenire. b) aspiraţie gastrointestinală şi regim hidric 3 zile. Avantajul major al acestui fapt este: a) încrederea deosebită în personalul de îngrijire. Pentru care din următoarele motive. d) dietă hidrică 3 zile. sânge roşu. A. . În ce constă modul corect de pregătire a colonului în cazul unui bolnav cu cancer colorectal. transfuzie. c) limitarea durerilor în etajul abdominal inferior. 60. b) eliminarea grijilor şi a anxietăţii. plus antibioterapie. Conduita asistentei medicale este: a) observă aspectul secreţiilor drenate. clisme repetate. cuprinde următoarele. 65. privind îngrijirea postoperatorie. c) aprecierea progreselor în evoluţie. înainte de intervenţia chirurgicală? a) dietă bogată în celuloză 3-4 zile.18 ani. e) planificarea la examen endoscopic. Cum pregătim preoperator colonul: a) prin regim alimentar bogat în fibre celulozice. c) este sigură că este o situaţie normală. 66.d) supravegherea sistemului circulator. Cazul se complică spre şoc hemoragie. b) prin regim sărac în reziduri. clisme evacuatoare inclusiv în preziua operaţiei şi 5 ore înainte de operaţie. neomicină). c) prin administrarea de purgative drastice (sulfat de Mg). b) pentru a reduce producerea de acid clorhidric. un pacient ar trebui să primească toate explicaţiile detaliate. aspiraţia în arborele traheobronşic. cu o excepţie: a) reluarea mişcărilor peristaltice. 62. b) intubaţie. c) pentru a opri peristaltismul şi ileusul paraclinic. clisme evacuatoare 4—5 zile preoparator plus antibioterapie. 63. Evaluarea eficienţei intervenţiei nursing la un pacient operat de peritonită generalizată. urmată de o zi regim hidric şi clismă evacuatorie.

c) efectuăm PEV cu hidrolizate de proteine şi aminoacizi. în intervenţiile făcute în afara tubului digestiv. c) emisiune nocturnă de urină. 2.57 La cât timp după operaţie se reia tranzitul intestinal. b) o hemoragie externă. Valoarea diurezei normale este cuprinsă între: a) 2500-3500 ml/24 h. d) efectuăm transfuzii masive cu sânge. e) la 48-78 ore. D-l D. d) după felul anesteziei. are de 5 săptămâni ileostomie şi a început să utilizeze aparatul permanent de contenţie. b) administrăm vitamina K şi C. c) 3500-4000 ml/24 h. Cum pregătim bolnavul hepatic pentru o intervenţie chirurgicală: a) oferim alimentaţie bogată în lipide. c) cantitate mare de urină eliminată în 24 h. 4. b) măsurarea densităţii urinare. c) în dimineaţa următoare. Ce reprezintă hematuria? a) o hemoragie internă. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale. b) schimbarea imediată când există regurgitări de la pungă. Asistenta medicală recomandă: a) spălarea tegumentelor din jur cu apă călduţă şi săpun neutru. 6. 68. . c) folosirea soluţiilor de manitol intravenos. b) sub 1000 ml/24 h. Poliuria reprezintă: a) micţiuni frecvente cu cantitate mică de urină. deci o cantitate de urină: a) sub 100 ml/24 h. b) 1200-2500 ml/24 h. după rahianestezie. 3. c) utilizarea pungilor cu capăt deschis. Tratamentul oliguriei include: a) asigurarea unei hidratări adecvate. Hematuria semnifică: a) diabet zaharat. b) dureri la micţiune. Se plânge că tegumentele din jurul stomei s-au iritat. în mod obijnuit: a) la 7 zile. c) între 1200 şi 1500 ml/24 h. Oliguria este o modificare a volumului diurezei. 1. 5. c) o hemoragie internă exteriorizată. B. b) la 4-5 zile. 69. b) o afecţiune a aparatului renal.

c) radiografierea rinichiului şi a vezicii urinare cu ajutorul unei substanţe de contrast administrată intravenos. 16 Urografia este contraindicată în următoarele afecţiuni: a) insuficienţă renală. În IRA se produce: a) alcaloză metabolică. Substanţa de contrast folosită în urografie este: a) Odistonul.45.35 şi 7. 11. 13. c) mixedem. IRC este: a) sindrom ireversibil de alterare a funcţiei renale. 17. 7. inclusiv a colecistului. b) prezenţa calculilor. b) radiografierea căilor biliare. 14. prin umplerea cu substanţă de contrast administrată pe cale intravenoasă. Cauza posibilă a retenţiei acute de urină este: a) durerea. Polakiuria este: a) cantitate mare de urină în 24 h. c) micţiuni dese cu cantitate mică de urină. b) administrare de antispatice. 10. b) laparoscopia şi sumarul de urină. c) colecistocolangiografia şi endoscopia. c) deshidratarea. c) Razebilul. b) mai frecventă la bărbaţi. 8. c) oprirea diurezei. Examinări pentru evidenţierea calculilor renali sunt: a) urografia şi echografia. c) insuficienţă renală acută. b) sindrom reversibil de alterare a funcţiei renale. Conduita de urgenţă în caz de retenţie urinară se referă la: a) administrare de diuretice. b) pH între 7. d) caracterizată prin disurie şi polakiurie. . 12. b) infarctul miocardic acut. b) Pobilanul.d) măsuri de prevenire a deshidratării şi a dezechilibrelor electrolitice. Cistita este: a) boala cea mai frecventă a tractului urinar la femei. b) incontinenţă urinară. 9 Una dintre afecţiunile următoare conduce la apariţia HTA secundare: a) ulcerul gastroduodenal. c) sondaj vezical sau puncţie vezicală. c) caracterizată prin frison şi febră mare. 15. c) acidoză metabolică. Urografia este metoda de: a) radiografiere a vezicii urinare umplută cu substanţă de contrast administrată pe cale orală. b) anemiile hemolitice.

Stabiliţi priorităţile în efectuarea sondajului vezical: a) îmbrăcarea mănuşilor sterile. c) tavegyl.18. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează: a) în condiţii sterile.3 mg%. c) 20 . d) pregătirea materialelor necesare sondajului. b) 0. c) calculi vezicali radioopaci.3 mg%. lăsată timp îndelungat în vezica urinară. Radiografia simplă renală poate evidenţia: a) conturul şi poziţia rinichiului. b) prezenţa unor calculi renali cu diferită compoziţie. b) fructe bogate în celuloză. e) introducerea sondei.1.3 mg%.5-2 1 de lichide.40 mg%.1. 28. în recipient special. b) după 180 minute de la prima micţiune de dimineaţă.40 mg%.5 mg%. b) poziţionarea bolnavului pentru sondaj. b) 0. c) toaleta organelor genitale externe. b) 0. b) se vor prescrie alimente bogate în celuloză. Cu două trei zile înaintea efectuării unei radiografii renale trebuie evitată alimentaţia cu: a) carne.5 mg%.1. c) numai după administrarea a 2 l de ceai neîndulcit.6 . 25. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recoltează urină: a) din 24-48 h. c) după ingestia a 1.5 mg%. Cistografia este o metodă de investigaţie a vezicii urinare de natură: a) biochimică. Ce înţelegem prin sondă à démeure: a) sondă fixată. Cu două zile înaintea efectuării unei urografii: a) se va administra pacientului cărbune medicinal de 3 ori/zi. Valoarea normală a acidului uric sanguin variază între: a) 3 . b) un eşantion din cantitatea eliminată în 12 ore. b) 2-3 1 de lichide acidulate.40 mg%. 29. 27. c) 20 . Valoarea normală a ureei sanguine variază între: a) 3 . b) hematologică. 21. 26. c) ape gazoase. b) repetarea sondajelor vezicale. c) 20 . 19. 23.6 . c) se vor oferi pacientului alimente bogate în hidrocarbonate concentrate. c) radiografică. În seara precedentă zilei în care se efectuează examenul radiologic renal se va administra: a) ulei de ricin. Valoarea normală a creatininei sanguine variază între: a) 3 .' 24.6 . 20. 22. .

b) cu soluţii izotone. originea este renală.c) dilatarea uretrei stricrurate cu ajutorul sondelor. c) ataxie şi disurie. 35. b) o foaie de plastic. HTA. Pentru depistarea germenilor patogeni din urină cea mai indicată metodă este: a) colectarea întregii micţiuni după efectuarea toaletei organelor genitale externe. b) determinarea punctului crioscopic al plasmei. preoperator. originea este vezicală. Scopul esenţial al îngrijirii pacientului este: a) menţinerea unei ingestii abundente de lichide. A. b) hTA şi tulburările de ritm cardiac. Proba „celor trei pahare" pentru determinarea originii hematuriei arată dacă urina este hematurică: a) numai în primul pahar. de 9 ani. Care sunt manifestările de dependenţă caracteristice acestei boli? a) edeme ale extremităţilor şi ploapelor însoţite de urină tulbure. c) asigurarea unei diete hiperproteice. În îngrijirea postoperatorie a bolnavului cu nefrectomie. originea este uretrală sau prostatică. c) colectarea a 2-3 probe (mostre) de urină în timp de 24 h. la un bolnav renal: a) dezechilibrul hidroelectrolitic şi acidobazic. Studiul funcţiei renale de menţinere a echilibrului acido-bazic se face prin: a) determinarea pH-ului sanguin. c) să prevină întoarcerea bolnavului pe partea opusă. c) o bucată de pânză albă subţire. 39. 38. Pentru ridicarea moralului copilului aflat de câteva săptămâni în spital. b) asigurarea repausului la pat. . orar. 31. este internat cu sindrom nefrotic. Corectarea echilibrului hidric în caz de IRA se face: a) cu soluţii hipotone. c) se corectează numai după examenul de laborator. b) scădere ponderală şi apatie. 36. edemele. 32. c) determinarea rezervei alcaline.C. 34. mama o întreabă pe asistentă ce ar fi mai indicat să îi aducă copilului: a) jucării a căror utilizare presupune efort fizic. b) colectarea în condiţii sterile a unei mici cantităţi de urină. Pentru filtrarea urinei şi depistarea calculilor se utilizează: a) o sită metalică. 37. Ce deficienţe urmează a fi corectate. asistenta va avea în vedere în principal următoarea activitate: a) măsurarea debitului urinar. d) tulburările digestive.. 30. d) o bucată de tifon. c) în toate trei paharele. c) hipoproteinemia. b) schimbarea pansamentului. b) în ultimul pahar. 33.

Unui pacient cu IRC i se efectuează hemodializă de trei ori pe săptămână. 45. Prednison/zi. c) scrisorile primite acasă de la prieteni şi colegii de şcoală. care este sensibilă la toate antibioticele testate de antibiogramă. c) diferite activităţi (scris. Asistenta va instrui mama în legătură cu acest tratament şi anume: a) va lua prednisonul atâta timp cât a recomandat medicul. b) scăderea cantităţii de urină/24 ore. în vârstă de 6 ani.000 germeni/ml.C. timp de 6 luni. 47.b) temele de şcoală pentru a nu rămâne în urmă. transpiraţie. c) golirea completă a vezicii urinare la fiecare micţiune. b) va lua prednisonul seara la culcare. nedureroase. c) nu-i va da nici un fel de indicaţie. Se efectuează urocultura. cel mai des germen incriminat în etiologie este: a) proteus.. disurie. moi. 48. Intervenţiile acordate de asistenta medicală pacientului cu pielonefrită vor urmări următoarele îngrijiri. M. b) klepsiella. apoi lunar. 44.B. Ce este important . cu o singură excepţie: a) asigurarea unui regim dietetic acidifiant (carne. Asistenta constată: a) absenţa urinei în vezica urinară. Pacientul B. brânză). cu excepţia: a) febră.000 germeni/ml. La externare se recomandă tratament cu 20 mg. 41. este internat cu pielonefrită. 46. Pentru a considera urocultura pozitivă. c) eliminarea urinei cu dificultate. Ce va trebui să evite copilul la întoarcerea acasă? a) alimentele ce conţin multe proteine. 25 ani. d) piocianic. numărul de germeni prezenţi trebuie să fie: a) sub 10. d) administrarea medicaţiei analgezice şi antiinfecţioase. 42.000-100. b) între 10. b) dureri lombare surde. Pacienta B. c) efectuarea unei cistografii în următoarea săptămână după oprirea tratamentului.. frisoane. 43. Asistenta medicală va recunoaşte următoarele manifestări de dependenţă.000 germeni/ml. Urocultura a ieşit pozitivă cu Escherichia coli.. d) edeme albe. este adusă la spital cu febră. b) reducerea lichidelor ingerate.F. 40. c) colibacil. b) locurile aglomerate şi contactul cu persoanele ce au diferite infecţii. ouă. b) repetarea săptămânală a uroculrurii după oprirea tratamentului timp de o lună. c) polakiurie.. Care dintre măsurile următoare este adecvată pentru îngrijirea pacientului? a) administrarea antibioticului recomandat de medic. c) peste 100. prezintă anurie. In pielonefrite acute. citit).

Simptomele de nefrită au apărut la câteva săptămâni. apare uremia prin insuficienţă renală. b) prevenirea întoarcerii pacientului pe partea operată. 51.să ştie pacientul? a) tratamentul şi implicaţiile sale. cu excepţia: a) administrarea de O2. 52. 50. Periodic a constatat. Diagnosticul medical este de: glomerulonefrită cronică în puseu acut. Ea solicită un preot. b) aplicarea loţiunilor calmante. c) spălarea tegumentelor cu o soluţie slabă de acid acetic şi aplicarea unei loţiuni cu lanolină. 54 B. pentru a preveni rănirea în timpul contracţiilor involuntare. . ulterior. nu răspunde bine la tratament. 49. Pacienta o întreabă pe asistenta medicală cât va dura până la prima micţiune. c) să fixeze bine tuburile de dren. de 50 de ani. In ziua internării a prezentat contracturi musculare şi cefalee. Boala D-nei E. va trebui: a) să fie legată la pat. edemele au crescut. după spălare cu săpun activ. se agravează. 53. d) ungerea tegumentelor cu ulei mineral. relatează că. la capătul patului. ea devine foarte sujennda. Contracţiile musculare apărute la D-na E. b) anunţă familia că bolnava este muribundă şi solicită un preot. D-na E. este internată cu diagnosticul de IRA . glomerulonefrită cronică. asistenta ' medicală: a) consideră că bolnava delirează. D-na E. d) 3-4 săptămâni. c) compoziţia şi temperatura soluţiei de dializă. d) să fie informat medicul pentru a prescrie bolnavei un sedativ. va alerta asistenta medicală. Sanda -17 ani. are tulburări de vedere şi episoade de greţuri şi vărsături. b) 3-7 zile. Având secuse musculare D-na E. d) aşteaptă până soseşte preotul spitalului la vizita săptămânală.este oligurică şi are proteinurie. care: a) va controla frecvent starea neurologică a bolnavei. de la o amigdalită tratată acasă. b) autourmărirea în timpul dializei. măsurile de nursing sunt: a) spălarea tegumentelor cu alcool. In acest caz. În îngrijirea postoperatorie a unui pacient cu nefrectomie asistenta medicală are ca prioritate în îngrijire: a) măsurarea debitului urinar. c) cheamă preotul. Un răspuns corect ar fi că această perioadă de suferinţă va dura aproximativ: a) 1-2 zile. orar. fără medic. să nu cadă. La internarea actuală. în ultima vreme. Sanda face edem pulmonar acut în urma suferinţei renale. Pentru a calma pruritul şi disconfortul date de sărurile de uree depuse pe tegumente. să se pună două perne lateral. d) va administra calciu intravenos. b) va creşte aportul de lichide. Intervenţiile asistentei medicale ar trebui să includă următoarele. Maladia D-nei E. are de 15 ani. cu 2 copii. reapariţia simptomelor de nefrită. c) să se ridice plasa (auxiliarele) patului. c) 1-2 săptămâni. c) va solicita medicului un medicament anticonvulsivant. 55. b) să fie izolată într-o cameră fără zgomote şi alţi stimuli care pot declanşa o convulsie.

d) refacerea lichidelor pierdute. c) idiopaticul. d) hiponatremie.scop. b) independenţă în manevrarea şuntului. b) modalităţi de testare a sensibilităţii profunde. b) un reflex vegetativ. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice. b) descrierea comportamentului în momentul reacţiei. c) paralizia muşchiului stemocleidomastoidian şi trapez. c) descrierea răspunsului verbal şi motor al pacientului. 58. prezintă IRC ca rezultat al episodului de insuficienţă acută. Pentru evaluarea senzorială a pacientului se folosesc: a) modalităţi superficiale de testare. Neuronul reprezintă: a) celula nervoasă propriu-zisă. 56. b) refularea lichidelor pe nas. Evaluarea alterării nivelului de conştientă se realizează prin: a) determinarea reacţiei pacientului prin stimuli.b) încurajarea pacientei de a tuşi şi respira adânc. b) hipokalemie. Reflexul Babinski reprezintă: a) un reflex osteo-tendinos. 3. La ce ar trebui să se aştepte Sanda să constate când va evalua fistula: a) suprafaţă cu echimoze.Fowler. c) roşeaţă. c) modalităţi de testare numai a părţii afectate. Sanda B. Componentele sistemului nervos vegetativ sunt: a) simpaticul. c) un reflex cutanat. 5. 2. 4. c) hipernatremie. c) automonitorizarea în timpul dializei. c) neuropatia diabetică. eficienţă. Lezarea nervului spinal produce: a) jena respiratorie. b) parasimpaticul. în acest scop face hemodializă de 3 ori pe săptămână. 1. b) venă lărgită. c) aşezarea pacientei în poziţia semi .. 57. b) nevralgia trigeminală. Apariţia undei U pe EKG ar trebui să alerteze asistenta medicală să controleze rezultatele laboratorului pentru: a) hiperkalemie. . La ce se vor referi cunoştinţele dobândite de pacientă atunci când este instalată pentru dializă: a) înţelegerea tratamentului şi a implicaţiilor lui . 6.

Lezarea nervului hipoglos determină: a) amiotrofia limbii. b) diminuarea forţei musculare. 17. b) paralizia părţii inferioare a corpului. c) aude dar nu înţelege. c) contracţii musculare urmate de relaxare. 9 Pacientul prezintă alexie când: a) nu înţelege ce i se spune. c) tulburări de fonaţie. 16. târşiţi. Convulsia reprezintă: a) pierderea conştientei. c) nu reproduce corect cuvintele. Mişcările coreice reprezintă: a) tremurătura involuntară. b) mişcări involuntare bruşte care dispar în somn. dezordonate numai la membrele de aceeaşi parte. Pacientul prezintă cecitate verbală când: a) nu înţelege scrisul. b) mers ca de beţiv . b) mişcarea involuntară. 15. c) paralizia unei jumătăţi de corp. 12. Pareza reprezintă: a) contractura musculară. c) rigiditate vasculară. Hiperpneea reprezintă o metodă de activare: a) electrocardiografică. c) electromiografică. 14. Hemiplegia reprezintă: a) absenţa forţei musculare. b) nu înţelege ceea ce este scris. c) relaxarea musculară. 13. 8. b) tulburări de formare a bolului alimentar. Mioclonia reprezintă: a) contracţia bruscă a unui muşchi. 10. c) fasciculaţii involuntare. c) nu înţelege cuvântul vorbit. b) electroencefalografică.„mers ebrios". c) paralizia celor patru membre. c) mers cu paşi mici. 11. Pacientul prezintă surditate verbală când: a) execută corect gesturile. Acalculia reprezintă: a) incapacitatea de a scrie. . 19. b) mişcări neaşteptate ale membrelor inferioare. c) pierderea vocii. 18. b) paralizie generalizată. Hemibalismul reprezintă: a) mişcări ample. b) înţelege cuvântul vorbit. Paraplegia reprezintă: a) paralizia unui singur membru.7. b) utilizează corect obiectele. b) incapacitatea de a efectua calcule.

b) ambliopie = diminuarea acuităţii vizuale. Tremurătura degetelor mâinii la un parkinsonian seamănă cu: . c) durere de cap (cefalee). 24. Agrafia reprezintă: a) capacitatea de a scrie. Lezarea nervului facial produce: a) tulburări de gust. c) diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verbal sau scris. 23. c) spasm facial. b) cefalee nevrotică. 21. Apariţia convulsiilor poate fi cauzată de: a) febră. b) incapacitatea de a-şi coordona mişcările. 31. b) tulburări de formare a bolului alimentar. c) traumatisme. 28. Lezarea nervului olfactiv produce: a) cacosmia = perceperea tuturor mirosurilor ca fiind mirosuri neplăcute. Lezarea nervului optic produce: a) amauroza = orbire. 22. b) neperceperea culorilor. b) hiperosmia = exacerbarea mirosului. b) incapacitatea de a citi. b) paralizie masticatorie. c) incapacitatea de a scrie selectiv. b) halucinaţii olfactive. b) tulburări de scris. 25. 27. b) tulburări de echilibru. Lezarea nervului glosofaringian produce: a) incapacitatea pacientului de a umfla obrajii. c) paralizie masticatorie. Lezarea nervului acustico-vestibular produce: a) lipsa posibilităţii de a fluiera. Începutul convulsiilor este precedat de: a) mişcări de supinaţie (întoarcerea palmei în sus). c) tulburări gustative. c) anosmia = absenţa mirosului. Durerea spontană a extremităţilor cefalice reprezintă: a) migrena. 30.20. c) căderea maxilarului. c) prodrom şi aură. b) antecedente heredocolaterale. 29. 26. Afazia reprezintă: a) dificultatea în articularea cuvintelor. Lezarea nervului vag produce: a) disfazie = tulburări de vorbire. voce nazonată. c) halucinaţii vizuale. 32. ştearsă. c) scotom = pierderea parţială a câmpului vizual. Lezarea nervului trigemen produce: a) trismus = încleştarea maxilarelor.

c) consum de narcotice. Tremurătura parkinsoniană dispare: a) în timpul mişcărilor voluntare. 33. Tremurătura picioarelor la un parkinsonian imită: a) mişcarea de pedalare. b) abuz de medicamente. 38. au caracter: a) psihogen. b) mişcarea de batere a măsurilor muzicale. c) accidente coronariene. 42. c) renal. Tulburările de mers. Tremurătura la un pacient cu parkinson: a) dispare în timpul somnului. b) endocrin. b) după consumul de alcool. c) somn cu durată peste limitele normale. 39. c) dacă pacientul este destins şi liniştit. b) este tremurătura de repaus. 41. b) poziţionăm postural pacientul. c) după consumul de droguri. Narcolepsia reprezintă: a) nevoia bruscă de somn. . Tremurătura pacientului cu etilism cronic se ameliorează: a) după abstinenţa prelungită. c) mişcarea de balansare.a) mişcarea de pendulare. b) în timpul somnului. Pacientul cu parkinson prezintă: a) tremurătura. 37. 36. b) somn superficial cu treziri dese. 34. Scăderea bruscă a valorilor TA la pacient cu ATS avansată conduce la: a) ameliorarea stării generale. b) accidente vasculare cerebrale. Pacientul cu miastenie prezintă: a) oboseală musculară exagerată. b) tulburări oculare. In timpul crizei convulsive generalizată: a) imobilizăm forţat pacientul. c) mişcarea de întors ceasul. c) mers încet cu paşi mici. c) dispare în timpul mişcărilor voluntare. 40. Starea confuzională poate fi provocată de: a) întreruperea consumului de alcool cu abstinenţă prelungită. 35. b) rigiditate. c) tulburări de vorbire. c) aşteptăm să se termine criza. b) mişcarea de numărare a banilor. 43. isterice.

c) alterarea percepţiei senzitive şi senzoriale. b) luminozitate scăzută. b) pătrunderea microbilor în substanţa cerebrală. 51. 56. b) criza convulsivă generalizată. b) mişcări bruşte necontrolate ale capului. b) risc de accidente. c) este transportat cu căruciorul pentru investigaţii. b) prezintă repaus obligatoriu la pat. La pacienţii cu AVC nu efectuăm: a) trecerea rapidă în ortostatism. b) incontinenţă de fecale. Hipertensiunea intracraniană este prezentă în: a) tumori cerebrale. Accesul epileptic major are ca manifestări: a) relaxare sfincteriană. c) predispoziţia ereditară. Criza epileptică majoră se caracterizează prin: a) epistaxis. 46. 48. c) muşcarea limbii. 47. b) obezitatea. c) deficit motor. c) valori tensionale crescute. În timpul crizei grand-mal pacientul prezintă: a) pierderea conştientei. c) izolare. Pacientul cu scleroză multiplă prezintă: a) tulburări oculare. b) dureri auriculare. b) cefalee occipitală. Edemul cerebral reprezintă: a) creşterea de volum a creierului. c) evacuarea în exces de LCR. 52. 53. Paralizia facială periferică este precedată de: a) deficit motor al membrelor superioare. 55.În A VC semnele de debut sunt: a) vertij. Pacientul cu hemoragie cerebrală: a) este poziţionat şezând în primele 24 h. Pacientului cu hemoragie cerebrală i se pot administra: a) vasodilatatoare. c) transport pe distanţe mari. 54.44. c) hemostatice. 50. Pacientului cu neuroinfecţii îi asigurăm: a) repaus obligatoriu la pat. b) anticoagulante. . b) acumulare în exces de LCR. c) tulburări motorii. b) tulburări vestibulare. Pentru AVC sunt factori de risc: a) hipertensiunea arterială. c) redoare de ceafa. 45. 49. c) edem cerebral generalizat.

Pentru examinarea radiologică a pacientului: a) părul lung îl vom lega pe creştet. Pentru angiografie cerebrală şi pneumoencefalografie: a) pacientul va fi nemâncat. 62. ciclică în puseuri. Ptoza palpebrală din miastenie reprezintă: a) căderea ploapelor. Pentru examinare EEG: a) pacientul va fi sedat. c) vederea dublă. 65. b) mers fără supleţe cu paşi mici. 63. b) testul de toleranţă a substanţei de contrast. fără recidivă. Pentru examinările cu substanţă de contrast efectuăm: a) supravegherea funcţiilor vitale. la nevoie. 61. b) tulburări psihice. b) transplancentar. c) tulburări senzitivo-senzoriale. b) suprimarea tratamentului dacă nu mai face crize o lună de zile. 69. c) la naştere. 59. c) reducerea dozelor fără recomandare medicală. b) pacientul trebuie să fie cu scalpul curat. c) tulburări digestive.C. c) proces infecţios asupra S. Evoluţia sclerozei multiple este: a) cronică. c) criza de pierdere a conştientei. Neuroluesul este transmis: a) pe calea genitală. 67. Pacientului epileptic nu îi sunt recomandate: a) consumul de neurotoxice. 66. b) îndepărtăm obiectele radioopace. Sindromul meningitic are ca manifestări: a) tulburări sezitivo-senzoriale.57. c) radem zona de examinat. c) mers cu pasul şi trunchiul înclinat pe spate. Pacientul parkinsonian are: a) mers cu supleţe şi paşi mari.. b) pacientul va fi sedat (medicaţie anxiolitică). b) contractura musculară. b) acută. Migrena reprezintă: a) durerea paroxistică a capului de obicei unilaterală. 68. c) alternantă cu remisie completă. Neuroinfecţiile primitive reprezintă: a) proces infecţios la nivel circulator.N. 60. c) pacientul va fi pregătit psihic. 58. b) acuze dureroase ale capului după traumatisme. Sindromul encefalitic se manifestă cu: a) tulburări neurologice. c) dezbrăcăm regiunea de examinat. b) proces infecţios la nivel respirator. 64. b) privirea saşie. .

Examinarea oftalmoscopică este necesară unui pacient cu afecţiune neurologică: a) da. b) tinctură de iod. 73. c) copii sunt ţinuţi pe genunchii asistentei medicale. 76. Puncţia lombară se execută de către: a) asistenta medicală de salon. c) mănuşile nu sunt necesare. 77. b) un tampon de vată. c) medic. b) şezând. b) 5/5 cm indiferent de sens. b) la apariţia episoadelor de epistaxis. c) 10/10 cm din centru în afară. b) pacientul se poate mobiliza după circa 15 minute. 70. Poziţia pacientului pentru puncţia lombară este: a) decubit lateral. b) mănuşi sterile. 79. b) sala de operaţii. Asistenta medicală menţine mandrenul acului spinal în timpul puncţiei: a) steril. c) domiciliul pacienţilor. d) numai dacă pacientul acceptă. Asistenta medicală badijonează locul puncţiei pe suprafaţa de: a) 25/25 cm din afară spre centru. numai în cazul HTA. Biopsia musculară se execută în: a) salon. 78. . Asistenta medicală comprimă după efectuarea puncţiei locul de elecţie cu: a) o compresă sterilă. După efectuarea puncţiei occipitale: a) se asigură 8 h repaus total pacientului. c) se asigură pacientului repaus fizic 60 minute. c) alcool sanitar. b) nu. 81. c) îl depune în sacul colector. Asistenta medicală oferă medicului pentru efectuarea puncţiei: a) mănuşi de unică folosinţă. Tratamentul anticoagulant este contraindicat: a) la apariţia gigivoragiilor. c) o compresă nesterilă. 80. b) asistenta medicală de laborator. După puncţia lombară pacientul are voie: a) să se mobilizeze după 15 minute de repaus. c) să fumeze şi să consume băuturi alcoolice. 75. nesterile. Asistenta medicală dezinfectează locul puncţiei cu: a) apă şi săpun.c) poziţia pacientului va fi în ortostatism. b) nesteril. 71. c) da. b) nu are voie să se mobilizeze aproximativ 24 h. 74. 72.

f) hidratarea şi alimentarea adecvată. c) mucoasele şi limba se badijonează cu glicerina boraxată de 3 ori pe zi. c) prevenirea complicaţiilor generale. asistenta îşi va fixa ca obiective: a) evitarea mobilizării pacientului fără aviz medical.c) când LCR-ul este sanguinolent. c) apă distilată. i se interzic următoarele profesiuni. 90. c) îmbrăcat-dezbrăcat. d) apă bicarbonatată. b) o soluţie de clorură de Na normală. d) economist. Monitorizarea şi combaterea vărsăturilor realizată de asistentă se referă la: a) respiraţii profunde ale bolnavului. aproximativ o săptămână. 88.i/ml.. b) activităţi manuale diverse. 82. Îngrijirea cavităţii bucale a pacientului de. Unui bolnav cu epilepsie. Pentru păstrarea „venei deschise" folosim în cadrul fluturaşi lor sau a branulelor un căpăcel de conectare cu capacul acestora. pe care asistenta îl curăţă zilnic. . c) 70-80 picături/min. b) 40 picături/min.. c) conducător metrou. d) efectuarea unor exerciţii pentru denumirea diferitelor obiecte. b) stabilirea interrelaţiei stimulare-răspuns. recomandată. 85. cu excepţia: a) conducător auto. Reeducarea tulburărilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin: a) asigurarea colaborării familiei pacientului. după fiecare utilizare cu: a) heparină 10 u. b) poziţionarea laterală. b) poziţia şezând. de acid boric 1% sau ceai de muşeţel. e) repaus absolut la pat. 83. c) începerea precoce a intervenţiilor de reeducare. In planul de îngrijire pentru un pacient cu hemoragie cerebrală. ce reduc greaţa. mai sus: a) se efectuează dimineaţa şi seara. b) macaragiu. Capacitatea de autoservire generală constă în: a) igienă personală. d) poziţionarea semi-şezândă cu două perne.. c) mers. 89. 86. d) mobilizarea precoce activă. b) se folosesc tampoane de vată înmuiate în sol. Autonomia de deplasare este asigurată prin: a) menţinerea ortostatismului. e) clătirea gurii după vărsături. b) supravegherea funcţiilor vitale. 84. 87. c) evaluarea volumului şi caracterului vărsăturilor. Modul de administrare pentru Manitol 20% este de: a) 60-70 picături/min.

b) în perioada acută. regulate susţinute cu creşterea în amplitudine. Ioana. d) reduce intensitatea durerii. b) Trendeleburg. b) menţinerea poziţiilor de flexie a genunchiului şi răsuciri ale trunchiului. în timpul orei de istorie are o criză de epilepsie. ce durează 10-20 sec.91. Care din următoarele va fi acţiunea prioritară când Ioana va avea o altă criză. b) inspiraţii prelungite cu pauze inspiratorii şi/sau expiraţii. mai bine. singurul copil al unor părinţi de vârstă mijlocie. c) creşte valoarea TA. inteligentă. Pacientul începe să manifeste o respiraţie Cheyne-Stokes. în timp ce urmăreşte un program la TV în holul secţiei: a) o poziţionăm postural pe podea. b) o aşezăm în decubit ventral pe podea şi solicităm urgent o sursă de ajutor. Planul de îngrijire include poziţionarea prin ridicarea capului patului la 30°. cu amplitudine superficială şi adâncă. c) nu contează. c) nu contează momentul ales. timp de 24 h. E. sub observaţie. Care din următoarele arată ordinea corectă a etapelor crizelor de epilepsie: a) tonic. Refracţiile musculo-tendinoase pot fi evitate prin: a) menţinerea corectă a membrelor paralizate. însoţită de mama ei. c) evitarea mişcării. 99. care este anxioasă şi dominatoare. b) să-i permitem să se aşeze liniştită pe marginea patului şi să meargă însoţită la WC. 97. D-lui M. conştientă. instruită. i s-a pus dg. b) promovează drenajul venos. c) de decubit lateral. 98. b) începând cu membrul plegic. Este internată la spital. de HT-intracraniană şi este internat în serviciul de neurologie. Care din următoarele ar corespunde strategiei privind gradul de mobilitate permis Ioanei în spital: a) să-i administrăm un sedativ prescris şi odihnă strictă la pat. să se mişte. automatism. 96. c) o aşezăm în decubit dorsal. 94. 92. Asistenta recunoaşte că această îngrijire este eficientă pentru că: a) pacientul va respira mai uşor. 12 ani. clonic. c) respiraţie cu amplitudini crescânde până la maxim şi apoi scăzând până la apnee. 95. capul va fi întors pe o parte pentru scurgerea secreţiilor şi rugăm celelalte persoane să părăsească încăperea. Reeducarea funcţională a membrului paralizat trebuie începută: a) după 30 de zile de la debut. Pacientul cu deficit motor parţial se îmbracă: a) începând cu membrul sănătos. Pentru mobilizarea pasivă a membrului superior poziţia pacientului în pat este: a) de decubit dorsal. acest tip de respiraţie este explicat astfel: a) respiraţie completă neregulată. . 93. dar să fim asiguraţi unde se află. d) respiraţii rapide. comă. c) să-i permitem să se ridice. îndepărtând obiectele traumatizante din apropiere.

o lezare incompletă a vertebrei T4. b) să se întoarcă la şcoală şi să-şi întâlnească colegii. b) efectuarea de exerciţii fizice pasive ale membrului respectiv. în urmă cu 6 luni a suferit un traumatism . Ce activitate a pacientului demonstrează învăţarea corectă cu privire Ic îngrijirea tractului urinar: a) limitează lichidele ingerate la 1000 ml/24 h. c) spală din 2 în 2 ore vasul urinar. D-l R. b) scopul meu este să mă deplasez independent. Cel mai important simptom al bolii care confirmă starea alterată. c) să se bazeze pe medicaţie pentru stabilizarea bolii. Care din următoarele situaţii i se par iniţial Ioanei ca fiind cea mai dificilă: a) să spună rudelor sale despre boală. 101. d) aplicarea de aţele la membrele afectate. 100. fără ajutor. 103.O. 72 ani. c) schimbarea poziţiei pacientului din 10 în 10 ore. I. pentru a alina suferinţa pacientului. c) curând. 106. Cea mai potrivită îngrijire nursing. somn. clonic. este reinternat în spital în vederea începerii unui program intensiv de recuperare. tonic. c) tulburări trofice cutanate. Ca să evalueze eficacitatea programului intestinal de evacuare. d) tremurătură. Pentru a restabili mobilizarea unui pacient cât mai repede posibil după un AVC (pareză) cea mai importantă acţiune este: a) poziţionarea corectă a membrului respectiv. 102. d) aură. c) colaborarea cu pacientul mai ales atunci când îşi planifică programul de activităţi. clătinarea. M. b) să fie adus în starea de independenţă. c) clonic. b) agravarea tulburărilor cardio-vasculare. tonic. automatism. b) evitarea alimentelor carbohidrante. Marin. tonic. Prioritatea planului de îngrijire întocmit pacientului. b) intenţia de tremurătură. c) prevenirea aspiraţiei pulmonare. este: a) poziţionarea. Care din următoarele afirmaţii ale D-lui I. are de 10 ani Parkinson. c) paloarea tegumentelor. 22 ani. voi merge. somn. d) să efectueze cât mai variate activităţi. 105. clonic. Imobilizarea prelungită la pat a pacientului determină: a) complicaţii pulmonare. somn. 108. indică faptul că înţelege dificultatea leziunii sale: a) vreau să folosesc un scaun cu rotile. Este internat pentru că starea generală din ultimele zile s-a alterat. d) gândul de a fi supraprotejată de mama ei. D-l. asistenta medicală ar trebui . b) controlează frecvent umplerea vezicii urinare. 107. include: a) monitorizarea orelor de somn.b) aură. este: a) confuzia. 104.

109. de tip nevrotic. b) minte. 6. c) o circulaţie sanguină bună. c) rinichiul. b) după 50 ani. b) activitatea sistemului nervos. 7. b) ficatul. se numeşte: a) autism. dacă vezi gândacii care se urcă pe patul său. 1. 3. Ce observaţie apărută va reconsidera indicaţia: a) somnolenţa. Vitamina B1 şi PP sunt indicate în tratamentul pacientului cu delirium tremens. . b) se indică asocierea alcool/antidepresive triciclice pentru vindecarea rapidă a depresiei endogene. dând cu spray. 2. pentru: a) formarea protrombinei. c) aceşti gândaci sunt o manifestare a bolii. b) depresii endogene. b) nu văd nici un gândac. b) scăderea apetitului. c) are halucinaţii. c) să schimbe zilnic vasul pentru eliminare. 4. c) spasmele musculare severe. lipsite de consecvenţă: a) confabulează. d) realizarea diurezei. 9. Pacientul cu delirium tremens te întreabă. Asistenta medicală va răspunde: a) vom scăpa de ei. speriat. Riscul de sinucidere este maxim în cazul: a) depresiei simple. Care din răspunsurile următoare este fals: a) antidepresivele triciclice potenţează efectele alcoolului. Aerofobia este: a) teama de locuri înalte. de lămâie. 8. b) teama de murături. Vârsta de debut a schizofreniei este în majoritatea cazurilor: a) 18-35 ani. c) după 65 ani. Asistenta medicală îi administrează diazepam 100 mg. b) să nu accepte incontinenţa.să aştepte ca pacientul să fie capabil: a) să evite laxativcle şi scaunele moi. 5. contradictorii. Repetarea frazelor spuse de altă persoană. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice. c) balbism. Pacientul care umple „golurile sau spaţiile albe" din memorie. b) ecolalie. cu evenimente imaginare. Dieta bogată în proteine şi vitamine previne distrugerea unui organ care detoxifică alcoolul: a) pancreasul.

b) sterilet. Tulburările psihice postpartum evoluează: a) tranzitoriu şi au prognostic favorabil.10. 17. 19. b) se dau alimente pe care le poate mânca „din mers" (ca sendvişuri)c) nu se ia nici o măsură. 15. c) meprobamat. c) demenţă. Diazepamul este contraindicat în: a) starea de şoc. b) diazepam. 11. Cum procedăm corect faţă de un pacient hiper ac tiv aflat în stare de agitaţie maniacală şi care refuză hrana: a) va fi imobilizat în cămaşă de forţă. b) se datorează unor factori endogeni ce intervin după vârsta de 3 ani. cu tendinţă la transfer către psihoze. Indicaţi răspunsul corect: a) diazepamul se administrează intravenos lent (50 mg/min. b) trenant. Ce metodă contraceptivă ar fi utilă unei persoane tinere epileptice care urmează un tratament cu fenobarbital: a) contraceptive orale. b) demenţă senilă. d) clodelazin. b) fenobarbitalul se administrează intravenos lent. întârzierea mintală gravă: a) corespunde descrierii clasice de idioţie. c) este rezultatul unor leziuni cerebrale cu caracter sechelar. c) nu poate avea o existenţă independentă. 21. Care medicament de mai jos are efect miorelaxant pe musculatura somatică: a) antideprin. c) boala Alzheimer. 18. c) vasectomie. . Oligrofrenia: a) se caracterizează prin factor QI > 90. 14. 13. Sindromul discordant este caracteristic pentru: a) schizofrenie. 20. 16. b) alcoolism. la nevoie se aplică pedeapsa corporală şi este forţat să mănânce. Care enunţ este fals: a) fenobarbitalul scade efectul corticoizilor. integrată socio-pro-fesional. c) nu determină fenomene de intoleranţă şi dependenţă. b) agitaţia psihomotorie din demenţa senilă. b) fenobarbitalul este medicament de elecţie în tratamentul intoxicaţiei etanolice acute. c) tulburări psihosomatice. când va fi înfometat va veni singur să primească hrana.). b) se poate resorbi şi administra sub formă de supozitoare. 12. b) limbajul însuşit este minim. Haloperidolul se contraindică pacienţilor cu: a) boală Parkinson. Indicaţi enunţurile false referitoare la barbiturice: a) se utilizează fără pericol de către gravidă sau lăuza ce alăptează.

75 Marcaţi răspunsul incorect = epilepsia cu crize convulsive generalizate. 27. dansează. c) gândire forţată. cu flexibilitate ceroasă. este: a) parţială sau focală. c) tratată cu infiltraţii de apă distilată suprapubian. fatigabilitate. b) depresie majoră. Tulburările psihice determinate de tumorile cerebrale temporale. b) anxietate. b) stări depresive. c) thanatofobie. ■ 28. Schizofrenia se caracterizează prin: a) autism. Gândirea forţată face parte din delirul întâlnit în: a) paranoie. e) acvafobie. 31. 24. b) acte de agresivitate. c) haloperidol. cu tulburări confuzionale la vârstnici. c) idei de infanticid şi tendinţă de suicid în doi. . În cursul stării de agitaţie psihomotorie. c) dezinhibiţie sexuală. ' tonico-clonice. c) în stare de comă de gradul IV.22. 30. 33. inert. 23. jovial. cântă. c) afecţiuni neurologice. Psihopatiile sunt: a) boli psihice. pot surveni: a) deces. 29. b) imobil. c) pierderea stării de conştientă. Psihopatiile apar la vârsta: a) copilăriei. Semnele de neuroglicopenie cerebrală sunt: a) transpiraţii. b) dizarmonii în structura personalităţii. 26. embolii cerebrale repetate şi aflat sub tratament de întreţinere cu trombostop şi chinidină: a) fenobarbital. b) schizofrenie. b) adolescenţei. d) halucinaţie. b) nitrazepam. Ce hipnotic se indică la un pacient cu fibrilaţie atrială. 32. c) demenţă. pot fi: a) halucinaţiile auditive. Pacientul cu sindrom catatonic este: a) euforic. În postpartumul precoce pot apare: a) stări confuzionale. d) ambivalenţă afectivă. b) anxietate. tremurături. c) halucinaţiile vizuale. b) halucinaţiile vestibulare. Teama nejustificată de moarte se numeşte: a) nosofobie. c) adultului. b) denumită şi „petit mal".

36. c) prevenirea comportamentului deviant la copii şi tineri. 40. c) pot fi calitative. ce constituie o urgenţă. c) median. deşi pacientul este „beat mort" asistenta medicală va interveni prin: a) menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii. 44. d) înlăturarea ideilor false despre alcool. Tulburările de memorie: a) se numesc dismnezii. b) pot fi cantitative. 37. b) măsurarea TA şi pulsului. b) malformaţii congenitale. Medicaţia antipsihotică este eficace în: a) controlul simptomelor. în planul de îngrijire întocmit pentru un bolnav oligofren. dacă se asociază şi cu furosemid.34. c) tulburări de gândire. îşi va propune următoarele obiective: . b) reducerea efectelor secundare. Combaterea tendinţelor de consum şi abuz de alcool la toate vârstele poate fi susţinută prin: a) modalităţi de educaţie sanitară la toate grupele de vârstă. Asistenta medicală. c) neimplicarea familiei în asigurarea suportului emoţional. c) da. fără importanţă pentru nou-născut. d) complicaţii banale. b) anularea obiceiului de a da alcool copiilor. e) lipsă de comunicare prin izolarea pacientului. depersonalizare. Ce hipnotic şi/sau tranchilizant se recomandă la un pacient hipertensiv. convulsii. 38. c) majeptil. d) realizarea unei diete echilibrate. 42. c) prevenirea debutului psihozei. b) cubital. 43 Îngrijirea pacientului cu demenţă implică din partea asistentei medicale: a) o atitudine umanitară.nevrotic şi sub tratament cu propanolol: a) diazepam. In coma alcoolică. c) distrofii. transpiraţii. Se indică asocierea de antideprin la un pacient deprimat şi cu HTA sub tratament cu clonidină: a) întotdeauna se asociază. Complicaţiile neonatale ale folosirii de droguri pot fi următoarele: a) prematuritate. 35. 41 Abuzul de halucinogene determină următoarele simptome ale drogării: a) midriază. b) halucinaţii vizuale. b) se evită asocierea. 39. b) fenobarbital. b) promovarea contactului cu realitatea. tahicardie. c) supravegherea diurezei. Injectarea accidentală a soluţiei de calciu bromatparavenos (la plică de flexie a cotului) determină paralizia nervului: a) radial.

. c) diazepam.cu scop sedativ. c) susţinerea familiei în asigurarea îngrijirilor la domiciliu. d) constipaţie. c) uscăciunea mucoasei bucale. nu îl părăseşte şi anunţă medicul prin altă persoană. b) administrează neuroleptice sedative pe cale parenterală. e) terapia familiei. c) psihoterapia în grup sau individuală. c) cum se transportă pacientul în timpul crizei. d) hidroxizin. 47. Printre intervenţiile asistentei medicale în prezenţa unei paciente în „criză de isterie" întâlnim următoarele: a) sustragerea atenţiei pacientei de la preocuparea asupra crizei. b) insulinoterapia. b) prevenirea complicaţiilor medicale. c) amitriptilină. d) nitrazepam. b) tulburări de vedere şi reacţii extrapiramidale. 51. 50. 48. e) previne agitaţia în salon. În tratamentul schizofreniei apar mai multe variante. d) ergoterapia. b) antideprin. Sfatul genetic este foarte important în prevenirea demenţelor şi se realizează prin: a) dispensarizarea gravidei cu risc de sindrom Down. 45. Faţă de bolnavii cu agresivitate şi agitaţie psiho-motorie asistenta medicală va lua o serie de măsuri utile până la venirea medicului. 52. Care din următoarele medicamente sunt hipnotice: a) amital sodic. a) imobilizează pacientul prin contenţie manuală şi mecanică. Pentru că isteria se poate manifesta asemănător cu epilepsia. b) administrarea de diazepam . Printre efectele secundare ale neurolepticelor (clorpromazin) se pot întâlni: a) hTA ortostatică (mai ales la copii şi vârstnici). 46. b) fenobarbital. b) pe ce cale se administrează diazepamul. c) acceptă ajutorul celorlalţi pacienţi. b) dispensarizarea deosebită a gravidei cu peste 35 ani. c) nu cere supraveghere deosebită. 49. d) supraveghează continuu pacientul. asistenta medicală va cunoaşte în mod deosebit: a) diferenţierea crizei de epilepsie generalizată (grand mal) faţă de criza de isterie. care din următoarele au drept obiectiv readaptarea şi reintegrarea în mediul socio-familial: a) administrarea de neuroleptice. Care din următoarele medicamente au efect tranchilizant: a) diazepam. c) menţinerea pacientei în mediul unde a făcut criza.a) promovarea dezvoltării optime.

influenţa familiei poate fi utilă: a) în faza acută a bolii. b) ergoterapie. b) schimbării lenjeriei. c) relaxare. Scopul iniţial al asistentei medicale v-a fi îndreptat spre: a) antrenarea pacientei în activitatea de grup. b) infarct de miocard acut. c) prevenirii tulburărilor de decubit.53. b) depresiei. În care din următoarele afecţiuni este contraindicat să administrăm antideprin? a) glaucom. insomnie şi a scăzut în greutate. Reacţii afective şi comportamentale imprevizibile prezintă un pacient cu: a) schizofrenie. 57. 59. b) în convalescenţă. d) înlesnirea vizitelor membrilor familiei. de câteva luni este criticată de colegi nentm indiscreţie şi că unii studenţi au fost puşi să o spioneze. profesoară. . Tratamentul nevrozelor este întregit de: a) psihoterapie. c) oligofrenie. 54. d) numai în perioada de convalescenţă. Doamna A. asistenta medicală va acorda atenţie: a) igienei generale. b) ajutarea bolnavei să dobândească încredere în cadrele medicale din secţie. b) epilepsie. Asistenta medicală ştie că aceste simptome sunt caracteristice: a) alcoolismului. are anorexie. 55 Doamna R. d) apatiei. Faţă de pacientul cu tulburări psihice. 60. o persoană fără prieteni. familială. d) odihnă. In cursul terapiei prin somn (cămaşă de forţă chimică) aplicată unui pacient cu afecţiune psihică. 56. c) isteriei. capabilă „fofesional are sentimentul că. c) epilepsie. Pacientul cu psihastenie poate prezenta obsesii şi fobii cu conţinut: a) agresiv b) sexual. c) îndepărtarea altor pacienţi şi limitarea contactelor cu aceştia. 58. c) în perioada de reinserţie socială. de 31 de ani.

8. Din planul de îngrijire a unui pacient cu bursită fac parte următoarele intervenţii: a) repausul regiunii. Evaluarea toleranţei la efort impune: a) măsurarea pulsului. 1. b) degete supra numeroase. ca: a) ruptura de menise.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii. b) să doarmă pe un plan dur. c) independenţa în comunicare. b) măsurarea pulsului. respiraţiei. c) prelevarea de produse biologice şi patologice. d) degete mari. c) degete scurte. înainte de activitate. c) gradul de independenţă în efectuarea activităţilor zilnice. cuprinde: a) spălatul şi pieptănatul. în afara tratamentului medicamentos prescris de medic. 10. după activitatea desfăşurată. b) obstructivă. d) să-şi ofere o alimentaţie bogată în calciu şi vitamine. d) a membrelor superioare. b) vărsături. respiraţiei. 7 Care din următoarele sunt malformaţii congenitale: a) piciorul strâmb. . b) tenosinovita. Pentru evaluarea morfo-funcţională a aparatului locomotor al unei paciente asistenta va determina: a) poziţia corpului şi a membrelor. b) îmbrăcatul şi dezbrăcatul. b) scolioza. 9. c) să se odihnească cât mai mult. asistenta îi recomandă: a) să efectueze zilnic mişcare (mers pe jos). 4. Bursita se manifestă prin: a) sindrom inflamator. 5. Ocupaţia poate favoriza şi influenţa apariţia unor afecţiuni ale aparatului locomotor. c) ameţeli. Unei paciente cu osteoporoză. Cifoscolioza este o boală: a) restrictivă. tensiunii arteriale. d) lordoza. c) luxaţia de şold. tensiunii arteriale. 6. b) observarea apariţiei unor semne legate de limitarea mişcărilor. Evaluarea gradului de independenţă în efectuarea activităţilor zilnice. c) genu valgum. d) febră. Bradidactilia se caracterizează prin: a) degete mari şi subţiri. 2. e) limitarea mişcărilor. b) toleranţa la efort. c) a membrelor inferioare. 3.

14. 13. Luxaţia coxo-femurală congenitală se întâlneşte mai frecvent la: a) persoana vârstnică. d) masaj al regiunii. 17. b) uşoară abducţie elastică a braţului. d) băieţi. b) osteoartrita tuberculoasă a coloanei vertebrale. d) echimoză. b) anxietate. c) panariţii şi furunculi. . b) femeia la menopauză. Deficitul de autoîngrijire. c) osteoartrita tuberculoasă coxofemurală. Care din următoarele afecţiuni perturbă metabolismul ţesutului conjunctiv şi articular: a) raa. 16. Imobilizarea corectă a unei fracturi de gambă în urgenţă se face în: a) aparat gipsat gambiero-podal. 12. cu excepţia: a) durere intensă apărută brusc. b) impotenţă funcţională. 18. c) fetiţe. c) deformarea regiunii la distanţă. a unui pacient cu afecţiune locomotorie este consecinţa: a) imobilizării segmentelor corpului. d) atelă gipsată gambiero-podală. d) schimbării locului de muncă. c) apariţiei complicaţiilor gastro-intestinale. Care din următoarele probleme este prioritară în cazul unui pacient care a suferit o amputaţie: a) potenţial de complicaţii. c) perturbarea imaginii corporale. La ce se referă suportul psihic oferit de asistentă pacientului cu amputaţie: a) încurajarea să-şi privească bontul. 15. d) infecţii bacilare (bacii Koch). 19. b) aparat gipsat pelvi-podal. e) poziţionarea corectă a corpului în mişcare. 11. c) existenţa fenomenului de „membru fantomă". c) atelă gipsată femuro-podală. Ruptura musculară se manifestă prin următoarele. CI b) existenţa posibilităţii de protezare. „Morbul lui Pott" sau: a) osteoporoza. c) umăr globular.c) captarea vărsăturilor pe 24 h. Care din următoarele semne nu apar în luxaţia scapulo-humerală? a) umăr în epolet. ca problemă. d) necesitatea tracţiunii pentru vindecare. b) diabetul. b) deformării şi rigidităţii articulare.

20. c) scintigrafie osoasă. 22. piciorului şi a degetelor. c) atelă gipsată antebrahio-palmară. b) electromiograma. 26. c) radiografia simplă. b) se recuperează imediat segmentele. c) observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat. d) se introduce într-un recipient cu gheaţă. în cazul unui pacient cu extensie. 29. b) observarea schimbării culorii gipsului la nivelul plăgii. Cum se va proceda în cazul unei părţi amputate: a) se alipesc cele două segmente. 23. care din următoarele intervenţii vor fi aplicate de asistenta medicală? a) întoarce bolnava din 2 în 2 orc în decubit lateral sau stâng. ameţeli. Funcţia articulară poate avea drept scop: a) explorator. amorţeli. În prezenţa unui aparat gipsat asistenta îşi propune următoarele cu excepţia: a) sesizarea oricărui miros degajat la nivelul aparatului gipsat. dorsal sau ventral. c) întoarce bolnavul din 30 minute în 30 minute. b) aparat gipsat brahio-palmală. c) presiune la nivelul membrului afectat. 24. 21. cu fractură de col femural operată. În cazul unei bolnave de 70 de ani. Artoscopia este examinarea endoscopică a: a) unui muşchi. b) întoarce bolnava din 2 în 2 ore exceptând decubit lateral de pe partea operată şi-i va aşeza două perne între membrele inferioare. Examinarea cu izotopi radioactivi a osului poartă denumirea de: a) puncţie osoasă. d) sprijinirea precoce pe membrul afectat. e) program de mobilizare la 8 ore. tracţiune. b) unei articulaţii. b) cefalee. 27. b) urmărirea culorii şi temperaturii membrelor. . d) previne eventualele mişcări ale gambei. 25. b) terapeutic. asistenta îşi propune ca intervenţii: a) verificarea poziţiei membrelor în funcţie de tracţiune. O fractură de antebraţ se imobilizează în urgenţă în: a) atelă gipsată brahio-palmară. b) biopsie osoasă. Pacientul cu aparat gipsat este învăţat să anunţe dacă acuză: a) furnicături. 28. c) se pansează cu comprese umede/soluţie cloramină. internat în secţia de ortopedie. d) interzicerea vizitatorilor. c) ambele. c) încurajarea pacientului. Care din următoarele este o explorare funcţională a muşchiului: a) mielografia.

b) escare. b) deficit de autoîngrijire. impotenţa funcţională şi cianoza degetelor. b) evitarea ortostatismului prelungit. 38. Care dintre următoarele semne relevă apariţia unor complicaţii infecţioase sub aparatul gipsat? a) edemul. b) mănâncă bine. c) măsurarea pulsului şi TA. Asistenta întocmeşte. inapetenţă. în vârstă de 17 ani. 36 Care din următoarele probleme vor face parte din planul de îngrijire întocmit de asistentă unui pacient imobilizat la pat cu o afecţiune locomotorie: a) potenţial de complicaţii. ştiind că este vorba de TBC vertebrală secundară unei localizări pulmonare: a) explorări radiologice. predispune pacientul la următoarele complicaţii. este palid. împreună cu pacientul imobilizat la pat. d) examene bacteriologice.Care din următoarele sunt obiective ce vizează educaţia pacientului pentru prevenirea afecţiunilor locomotorii: a) poziţionarea corectă în timpul unei activităţi.30. 32. de 18 ani se internează pentru dureri la nivelul coloanei vertebrale care-l obligă să nu se aplece. d) evitarea sedentarismului. b) este ajutat. Următoarele observaţii sunt relevante pentru evoluţia cazului. c) 3 1/2 ore. are aparat gipsat la membrul inferior stâng. c) anchiloze. d) punerea unui garou în 1/3 medie a coapsei drepte. se află internat cu un aparat gipsat pentru o fractură de femur. c) efectuează 10 mişcări în 8 ore. Imobilizarea la pat. c) disconfort. cu excepţia: a) prezenţa unei dureri vii la nivelul membrului inferior fracturat. Domnul B. b) examinarea permeabilităţii căilor respiratorii superioare. senzaţii de furnicături. c) examene imunologice. 34. A. un orar de schimbare a poziţiei la: a) 6 ore. cu excepţia: a) greţuri şi vărsături. Care este prima măsură luată de asistentă: a) hemostază provizorie prin pansament compresiv.. 33. subfebril. transpiraţii abundente. b) senzaţia de fierbinţeală a anumitor zone sub gips şi miros neplăcut. răceală şi albirea degetelor. D-na R. 35 Bolnavul D. cu insomnie. de 38 ani. Care sunt explorările ce urmează a se efectua.. c) culoarea degetelor de la piciorul afectat şi temperatura cutanată. c) respectarea unei alimentaţii echilibrate. c) dureri. În timpul mobilizării active asistenta va urmări dacă pacientul: a) execută mişcările permise. C. . b) 8 ore. d) impotenţa funcţională şi anestezia degetelor. d) durere.M. dimineaţa. are dispnee şi o plagă care sângerează la nivelul gambei drepte. 31. 37. b) explorări serologice. d) 2 ore. a suferit un politraumatism prin accident de circulaţie.

5. 40. b) depistarea purtătorilor sănătoşi de streptococ betahemolitic. c) terţiară. d) uneori fizioterapie. în ordinea priorităţilor. b) gonartroza. b) poliartrita reumatoidă. c) imobilizare pe un plan tare. c) proteină C reactivă. b) un examen radiologie osteoarticular. d) uree. In toate bolile reumatice se examinează sângele prin determinarea de: a) V. Pentru evidenţierea procesului de osteoporoză pacientul va efectua: a) o artoscopie. 1.. Care din următoarele boli reumatismale au o evoluţie acută: a) reumatismul articular acut. Goniometrul este folosit pentru: a) examenul mobilităţii articulare. 8. c) vizualizarea suprafeţelor articulare. c) primele 2 vertebre lombare. 2.H. b) secundară. b) examenul lichidului sinovial.Ce vertebre ale coloanei vertebrale sunt cel mai frecvent afectate în TBC: a) ultimele vertebre toracice.S. b) fibrinogen. c) coxartroza. d) nu există o lombozare predilectă. Printre măsurile de profilaxie primară se află: a) depistarea purtătorilor de infecţii streptococice acute. d) guta.e) IDR. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice. 3. Care din următoarele boli reumatismale sunt degenerative: a) reumatismul articular acut. b) tratament cu tuberculostatice. sunt: a) regim igieno-dietetic complet. Durerea articulară se accentuează la: . b) vertebrele cervicale. c) evitarea factorilor trumatici şi mecanici.In cazul pacientului M. Pregătirea pacientului pentru intervenţie chirurgicală ortopedică corectivă este o măsură de profilaxie: a) primară. c) spondilita anchilozantă. 4.. 7. 6. intervenţiile. c) un examen radioscopic pulmonar.C. 39.

încălţare. dezbrăcare. este caracterizată prin: a) inflamaţia structurilor vertebrale.In timpul tratamentului cu medicamente antiinflamatoare pacienta va primi: a) un regim alimentar hipercaloric. c) repaus. b) supravegherea pulsului. 12. 15. Printre problemele pacienţilor cu artroză întâlnim: a) dificultate în îmbrăcare. b) episod inflamator. 13. b) durerea ce se accentuează dimineaţa la sculare. c) cefalee. 10.A.a) mişcare. Manifestările de dependenţă pot fi: a) anchiloza articulaţiei. T. c) un regim alimentar bogat în vitamina B1. b) un semn subiectiv. b) impotenţa funcţională musculară. e) reducerea capacităţii ventilatorii pulmonare. a unei paciente cu poliartrită reumatoidă. b) un regim alimentar hiposodat.Printre intervenţiile cuprinse în planul de îngrijire a unei paciente cu spondilită anchilozantă. b) risc de complicaţii oculare. 18. Se ştie că în cazul unei paciente care are o spondilită anchilozantă exerciţiile de postură se execută încă din faza de debut. Artroza. c) complicaţiile gastrice. c) mişcări articulare limitate. c) anchiloza articulară.. d) căldură. b) anxietatea. b) frig.Tumefacţia articulară este: a) un semn obiectiv. c) migrarea durerii de la o articulaţie la alta.Activitatea profesională şi autoservirea sunt afectate de: a) impotenţa funcţională articulară. T°. 14. 17. asistenta medicală nu uită: a) asigurarea repausului pe un pat tare şi neted. cea mai frecventă boală reumatică. 11. b) uzura cartilajului articular. d) modificarea schemei corporale.Susţinerea pacientului din punct de vedere psihic previne: a) stările depresive. 19. 9. ameţeli. c) alimentaţia foarte bogată în proteine şi vitamine. c) sprijinirea psihică pentru a se adapta la reducerea capacităţii sale funcţionale. Redoarea articulară reprezintă: a) reducerea mobilităţii articulare.în întocmirea unui plan de îngrijire. Caracterele acestor exerciţii vor fi: . c) hipertrofia extremităţilor osoase. b) menţinerea unei măsuri de independenţă în autoservire. asistenta medicală îşi fixează obiectivele următoare: a) scăderea în greutate. d) să o înveţe executarea de exerciţii posturale şi respiratorii. 16.

b) boala Cushing. Hiperfuncţia corticosuprarenalei duce la: a) diabet insipid. 4. c) stimularea resorbţiei de Ca intestinal sub influenţa vitaminei D. recuperarea prin termoterapie se realizează cu: a) nămol cald. Care sunt investigaţiile recomandate în acest caz. 5. 1. c) tomografie computerizată. c) va relua activitatea în mod gradat. c) repetarea lor la 3 ore. alături de noduli subcutanaţi situaţi deasupra proeminenţelor osoase. Hiperfuncţia tiroidiană conduce la: a) mixedem. mai prezintă febră. 23. Somatotropul se mai numeşte şi: a) hormon antidiuretic. Pacientul cu sciatică vertebrală îşi va preveni recidivele dacă: a) nu va efectua exerciţii zilnice pentru reeducarea musculară.factori reumatoizi. .V. b) boală Addison. b) examene serologice . 3.D-na N. Hormonii neurohipofizari sunt următorii: a) insulina şi glucagonul. b) stimularea secreţiei de adrenalină. b) hormon de creştere. b) parafină. c) boala Addison. c) boală Cushing. 22. 20. stare generală modificată. ştiind că bolnava suferă de un sindrom reumatoid în cadrul bolii . b) numai pasivă. de 45 ani se internează pentru dureri matinale la nivelul articulaţiilor metacarpiene. b) adenocorticotropul (ACHT) şi somatotropul (STH). cu tumefiere. c) hormon corticostimulant. 6. c) ocitocina şi antidiureticul (ADH). Reducerea funcţională a articulaţiilor periferice se realizează prin exerciţii de mobilitate: a) activă şi pasivă. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine. c) raze ultraviolete. 2. b) va evita mişcările bruşte care solicită coloana. c) nu se efectuează exerciţii de mobilitate. In artroze şi spondiloze. Parathormonul are ca acţiune: a) stimularea glicogenezei. b) execuţia uşoară. c) exoftalmie.a) durata scurtă. Hipofuncţia corticosuprarenalei duce la: a) diabet insipid.poliartrită reumatoidă: a) examene radiologice articulare. Adrenalina este secretată de: a) medulosuprarenală. 7. 21. b) gigantism.

18. 11. Care sunt intervenţiile de urgenţă ? a) aplicarea unei comprese reci pe frunte. 16. c) senzaţia de vomă.b) sistemul nervos parasimpatic. b) încetarea drenajului. Care din următoarele este complicaţia cea mai obişnuită după catetizare: a) strictura uretrală. c) insulina. b) iodului legat proteic. c) ambele. b) nanism. c) hiperglicemiei provocate. La un bolnav cu hipocalcemie apare o criză de tetanie. c) durerea abdominală. b) administrarea unui preparat de calciu. hipotensiune arterială. Imediat după tireoidectomie asistenta medicală constată următoarele manifestări. 10. Tratamentul hipofuncţiilor endocrine constă în: a) tratament simptomatic. b) atonia musculară a sfinterului vezical. pigmentarea tegumentelor. 9. c) 2 ore. d) infecţia ascendentă.76 ani. b) hiperfuncţia corticosuprarenalei. c) regim alimentar. c) mixedem. paloare. 13. D-l. scăderea ponderală. b) 48 ore. 15. Pacientul cu boala Addison prezintă ca manifestări de dependenţă: a) oboseală. c) descheierea hainelor pentru asigurarea respiraţiei pacientului. Hormonul responsabil pentru apariţia diabetului zaharat este: a) glucagonul. c) hiperfuncţia adenohipofizei. . b) hipotensiune arterială. 8. Feocromocitomul este o afecţiune cauzată de: a) hiperfuncţia medulosuprarenalei. b) testului THORN. 17. b) ADH-ul hipofizar. Pentru determinarea 17-cetosteroizilor urinari se va recolta urină din: a) 24 ore. . Explorarea funcţională a glandei tiroide se poate face prin determinarea: a) iodemiei. b) administrare de hormoni deficitari. c) corticosuprarenală. 14. va face o operaţie pentru adenom de prostată. Hipofuncţia tiroidei conduce la: a) exoftalmic. c) reflexogramei achiliene. A fost internat cu o săptămână în urmă şi are un cateter vezical. PS. 12. inapetenţă. Glanda tiroidă este explorată funcţional pentru determinarea: a) metabolismului bazai. Pentru care dintre ele cheamă urgent medicul? a) tahicardie.

care vor fi intervenţiile autonome ale asistentei medicale: a) îl ascultă cu răbdare.sau hipertiroidie. cu aspect „de linguriţă". . c) supravegherea şi înregistrarea diurezei. c) tulburări ale aparatului genital. b) uneori. Care sunt intervenţiile asistentei medicale pentru realizarea obiectivului propus: a) încurajarea igienei. loţiuni pentru diminuarea pahidermiei. c) folosirea de creme. b) datorată cefaleei din tumorile hipofizare. transpiraţie. friabile. c) dificultate în vorbire. Aspectul faciesului este o caracteristică specifică unor boli endocrine? a) da. b) îl ajută să înţeleagă că unele manifestări dispar după tratament. urmărind: a) scopul dietei. b) hidratare parentrală (dacă este prescrisă). d) lasă medicul să determine bolnavul să-şi accepte imaginea. d) nu este necesară o astfel de instruire. subţiri. În afecţiunile endocrine întâlnim modificări ale stării mentale.Alterarea confortului". b) tulburări gastro-intestinale. Unghiile în boala Addison sunt: a) convexe. adăugaţi sursa de dificultate: a) datorată tulburărilor de termoreglare în hipo. d) cu aspect „pătrat". tulburări cardio-respiratorii. Unul din obiectivele planului de îngrijire este „menţinerea igienei corporale ". c) subţiri şi fisurate longitudinal. d) agitaţie marcată. c) dă explicaţii sumare pentru a nu-1 obosi. furnizează informaţii nespecifice bolnavului cu afecţiune endocrinologică. dacă vor fi fierte în apă cu sare. e) tulburări de memorie. b) tipul şi cantitatea de alimente ce vor fi evitate. Asistenta medicală asigură echilibrul hidric normal al bolnavului prin: a) hidratare orală (dacă tolerează). 27.. Care sunt cele mai frecvente: a) cefalee. 22. a lentoarei psihice. b) observarea aspectului tegumentelor. dar cu valoare deosebită într-un contest dat. 25. c) modul de preparare a alimentelor.19. oboseală. 24. 21. 23. printre care: a) labilitate afectivă. Pentru educaţia bolnavului asistenta medicală va realiza instruirea ce se referă la modificarea regimului alimentar. b) lungi şi înguste. b) lentoarc în gândire. 26. Culegerea de date prin interviu. In formularea următoarei probleme a pacientului . tulburări ale somnului. c) nu. 20. c) datorată somnolenţei. răspunde la întrebări. În vederea îmbunătăţirii şi acceptării imaginii modificate ale bolnavului.

5%. în vârstă de 45 de ani se internează cu tulburări de ritm cardiac (tahicardie sinusală). c) dozare a T3T4. 45 ani. 32. M. c) pac. D-na I. d) cu lipsă de fier. d) determinarea probelor de disproteinemie. b) pacientul să-şi reia eliminarea normală. guşă şi TA crescută. f) administrarea de blocanţi. c) o determine să se mobilizeze ziua. T°. Acuză o scădere a greutăţii corporale. c) cu lipsă de sodiu. prezintă cădere a părului. sunt în ordine: a) monitorizarea P. are guşă simplă. 30. b) Echo. D-na M. 29. R. . g) sedare. scintigrafie tiroidiană. TA.tul să demonstreze orientare temporo-spaţială. de cele mai multe ori şi problemele pacientei: a) cu lipsă de calorii. Ioana. 33. d) explorări specifice. Ea este contactată de asistenta medicală din comunitate pentru a fi învăţată şi urmărită cu privire la deficienţele de nutriţie pe care le are. Pentru a putea să cunoască nevoile D-nei M. 31. în ciuda apetitului păstrat. b) o asigure cu privire la aparenţele ei generale. asistenta medicală îşi propune ca prioritate în îngrijire să: a) o încurajeze să discute schimbările ei fizice.. Cu ce deficienţă de nutriţie sunt probabil asociate. Simptomele de mai sus caracterizează o: a) criză de hipertiroidie. nestresant sunt intervenţii care susţin următorul obiectiv: a) pacientul să fie capabil să se autoîngrijească. Explorările funcţionale în cazul pacientei pot fi: a) EKG. Evaluarea nivelului de conştiinţă al pacientului prin determinarea permanentă a orientării în timp şi spaţiu şi menţinerea unui mediu sigur. TSH bazai.I. să crească motivaţia pentru unele activităţi. c) stare psihotică acută. nervozitate. b) intoxicaţie acută exogenă. b) abord venos. Intervenţiile aplicate D-nei IM.d) pudrarea tegumentelor. de tiroidă. c) substituire volemică cu glucoza sol. tulburări ale somnului. e) folosirea de colaci. 28. e) administrarea de tireostatice. b) cu lipsă de iod.

c) plasmă. 4. d) hormonali. 3. Diabetul zaharat poate fi definit ca o dereglare: a) acută. 9. c) diabet major şi diabet minor. Glicozuria se clasifică în 2 categorii: a) glicozuria de 24 h. obezitate. b) 4 stadii. c) angiopatia diabetică. 2. c) 3 stadii. b) cronică. Glicozuria este cantitatea de zahăr prezentă în: a) urină. Diabetul zaharat prezintă următoarea triadă simptomatică: a) polifagie. c) polifagie. 8. c) creşterea lipidelor în sânge. hiperlipidemie. . c) numai a şi b. greu de stabilit. Tipurile de diabet zaharat sunt: a) diabet esenţial şi neesenţial. Etiologia. Diabetul zaharat evoluează în: a) 2 stadii. devenind o problemă de sănătate publică: a) 20%. b) glicozuria din 8 h. 6. b) deshidratarea. Diabetul zaharat se caracterizează prin: a) afectarea metabolismului bazai. 5.50%. c) mixtă. 11. 1. d) 5 stadii. Din punct de vedere clinic deosebim: a) diabet zaharat de tip juvenil (între 0-20 ani). b) de mediu. Dintre complicaţiile diabetului cea mai importantă este: a) obezitatea. 7. c) 8. c) diabet zaharat numai de tip adult (între 22-30 ani). d) glicozuria din 48 h.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie. poliurie. b) 4%. b) diabet zaharat de tip adult (de maturitate). c) glicozuria din urina spontană. b) LCR. Diabetul zaharat afectează. 10. b) diabet insulinodependent şi diabet insulinoindependent. din populaţie următorul procent. polidipsie. b) hiperglicemie şi glicozurie. poliurie. b) polipnee. a diabetului include factori: a) ereditari. tahicardie.

d) particulară. Regimul alimentar reprezintă. Ce sfaturi putem da unei persoane care trebuie să slăbească. de cele mai multe ori. d) hiperuricemie.5% şi sporirea masei ţesutului adipos. c) de comportament. să piardă din greutate: a) să mănânce de mai multe ori pe zi. Obezitatea este considerată o maladie: a) care acţionează prin bulimie. Preparatele insulinice pot fii în raport cu dinamica acţiunii lor insuline: a) cu acţiune rapidă (scurtă). c) 12. c) manifestări respiratorii grave. c) să reducă consumul de tutun sau să nu fumeze. Insulinele lente.12. 14. În programul de educaţie pentru bolnav şi familie vom include: a) noţiuni legate de individualizarea dietei. 17. b) să insiste pe un regim echilibrat. f) să insiste pe lapte. c) 5 h. b) asigură necesarul caloric şi nutriţional patologic. 20. b) numai ereditară. 16. c) secundară. Guta se caracterizează prin: a) manifestări articulare specifice. c) rapidă. Obezitatea se manifestă prin formă: a) primară. 15. 21. cele care intră în acţiune în 90-120 minute. Ce urmăreşte: a) menţinerea unui echilibru metabolic în limite normale. au o durată a efectului de: a) 10 h. legume. O definiţie uzitată a obezităţii este considerarea ca fiind o sporire a greutăţii corpului peste greutatea ideală cu: a) 10% şi sporirea masei ţesutului adipos. b) leziuni viscerale (mai ales renale). c) atingerea şi menţinerea greutăţii ideale. d) premixte. b) adaptarea dietei la bugetul familiei. c) intermediare. alături de medicaţie şi exerciţiu fizic. cereale cu lapte. b) 24 h. cartofi. 18. 19. e) să reducă consumul de sare. . d) să bea ceaiuri bine îndulcite. sucuri concentrate de fructe. d) renunţarea la orice activitate fizică. b) 15-20% şi sporirea masei ţesutului adipos. b) lentă. tară grăsimi. una din măsurile terapeutice. b) mixtă. 13. c) stilul de viaţă al bolnavului cu diabet. b) lente. ou fiert. Insulina cristalină are acţiune: a) intermediară.

d) stresul psihic.V. c) sucurile de fructe. 26. b) supa de zarzavat. de alcool. Excreţia uraţilor este favorizată de: a) lapte. c) semne carenţiale ale vitaminei B6. b) abuz alimentar. In denutriţie se mai întâlnesc următoarele manifestări: a) apatie şi indiferenţă faţă de mediu. b) flebita. . 30. Elementul clinic decisiv pentru diagnostic este: a) constipaţia. d) realimentare numai prin P. c) aport crescut de fructoză. 27. Denutriţia este definită prin ansamblul tulburărilor chimicobiologice cauzate de subalimentaţie: a) carenţa în principii nutritive. 29. b) lacto-fructo-vegetarian. c) hidrozaharat. 24. b) voce lentă. Tratamentul denutriţiei constă în: a) realimentare. c) modificarea valorilor TA. d) căldură umedă locală. 28. umiditate. b) scăderea în greutate cu mai mult de 15% faţă de greutatea ideală. b) hipocalorică. Regimul alimentar al acestor bolnavi trebuie să fie: a) numai lactat. b) tratament dietetic.E. c) aducerea la o stare de nutriţie corespunzătoare cu vârsta şi talia. Suportul major al denutriţiei este: a) menţinerea greutăţii la valori corespunzătoare vârstei. c) asigurarea unei diureze de 2 l/zi. Alimentaţia bolnavului de gută poate fi: a) hipercalorică. vorbire monotonă. c) artrita. Factorii declanşatori ai gutei sunt următorii: a) frig. 31.22. In tratamentul atacului acut de gută se vor aplica şi următoarele măsuri: a) repaus la pat. d) carnat. 25. 23. b) aducerea la o stare de nutriţie corespunzătoare activităţii. b) scăderea în greutate. c) hiperproteică. c) scăderea în greutate cu mai puţin de 12% faţă de greutatea ideală.

c) risc de modificare a metabolismului glucidic.32. b) depunerea de efort fizic crescut. . per os " se va efectua progresiv după ce ne formăm o apreciere asupra: a) modului de alimentaţie în ultima perioadă. Care din următoarele pot fi posibile probleme într-un plan de îngrijire a unei paciente cu obezitate: a) intoleranţă la activitatea fizică. 33. c) obiceiurilor şi gusturilor alimentare. d) tulburări psihice. Obiectivul principal în îngrijirea persoanei obeze este: a) să prevină complicaţiile. Susţinerea şi încurajarea pacientului obez cu probleme psihice se referă la: a) pierderea imaginii şi stimei de sine. In stabilirea programului de activitate fizică a pacientului asistenta va include: a) efectuarea de exerciţii fizice moderate. c) să aibă poziţie adecvată. b) HTA. 38. c) anorexiei pasagere. b) risc crescut faţă de tbc. d) să-şi reducă greutatea corporală în funcţie de sex şi vârstă în limite normale. lipidic. d) uscăciunea tegumentelor. Care din următoarele pot fi probleme într-un posibil plan de îngrijire a unui pacient denutrit: a) tulburări circulatorii. tenis.. c) prevenirea complicaţiilor. de masticaţie. d) danturii individului. c) intoleranţă la efort fizic. 34. 39. b) pierderea imaginii de sine. 37. b) duratei de subalimentaţie. b) manifestările de dependenţă. c) tulburările de deglutiţie. In culegerea de date obţinută de la un pacient cu sindrom de slăbire(subponderal) circumstanţele de apariţie pot fi: a) aport alimentar scăzut din cauza sărăciei. ciclism). 35. e) toate enunţurile sunt corecte. b) să prezinte mobilitate normală. d) fazei de tranziţie de la alimentaţia pe sondă la alimentaţia solidă. Alimentaţia pe sondă este rezervată: a) denutriţiei uşoare. d) mers pe jos 60-90 min/zi. b) denutriţiei grave cu astenie şi anorexie intensă. e) plăgi nevindecabile. 36. c) practicarea unor sporturi (înot. Realimentarea .

? a) este predispus la infecţie şi are un nivel scăzut de glucoza în sânge. c) recoltarea sângelui şi urinei pentru analize. b) să cunoască şi să respecte alimentaţia prescrisă pentru a preveni accesele gutoase. . 46. b) greţuri. elev în vârstă de 16 ani. Care este motivul pentru care se instituie tratamentul cu insulina şi cu soluţii hidratante pentru pacientul S. Printre intervenţiile zilnice ale asistentei medicale cuprinse în planul de îngrijiri se găseşte: a) măsurarea zilnică a greutăţii corporale. Care este îngrijirea prioritară în cazul lui la internare? a) înregistrarea observaţiilor făcute. polifagie. se vor aplica local: a) comprese alcoolizate. mioclonii.cea mai frecventă complicaţie a diabetului zaharat? a) polidipsie. c) asigurarea igienei corporale. vărsături. reci. c) are un nivel ridicat al glucozei în sânge şi prezintă deshidratare. e) toate sunt enunţuri corecte. 41. b) să comunice verbal corespunzător. b) alterarea tegumentelor prin prezenţa tofilor gutoşi. b) comprese calde. d) halenă acetonică.. d) hipertensiune. b) asigurarea realimentării progresive. d) educarea pacientului pentru respectarea prescripţiilor medicale. c) convulsii. 45. 43. Obiectivul prioritar al pacientului gutos este: a) să ştie să execute exerciţiile fizice indicate.C. Care din următoarele semne nu caracterizează hipoglicemia cu cetoacidoză . b) este inconştient şi prezintă acidoză. 42. c) să crească cantitatea de proteine în alimentaţie. In accesul gutos. b) semne de deshidratare.40. c) să depună efort fizic deosebit. 48.C. d) risc de invalidităţi. poliurie. să recupereze deficitul ponderal. c) mobilitate redusă. Obiectivul principal al îngrijirilor este ca pacientul: a) să-şi recapete pofta de mâncare. 47 S. dureri abdominale. următoarele sunt probleme de îngrijire: a) dureri articulare. b) menţinerea căilor respiratorii libere. 44. Comei hiperglicemice îi sunt caracteristice următoarele elemente cu excepţia: a) hipotensiune arterială. bradicardic. La un pacient bolnav de gută în stadiul cronic. este internat cu comă hiperglicemică în spital. tremurături. c) uscăciunea mucoaselor şi a pielii.

tremor.I. 40%. d) controlul glicemiei după 15 minute şi după 60 minute. glicozuriei. Care sunt posibilele greşeli pe care D-l S. Care din următoarele sunt anexe ale pielii: a) părul şi unghiile. Ce va răspunde asistenta? a) mierea conţine glucoza şi nu are valoare calorică foarte mare. nelinişte. b) galbenă. b) glandele sudoripare. 6. D-l. La externare mama întreabă asistenta medicală dacă copilul său diabetic poate utiliza mierea în loc de zaharină. 4. Eritemul are culoarea: a) roşie (sistem arterial afectat). e) monitorizarea permanentă a funcţiilor vitale. b) administrarea de glucoza per os sau în perfuzie sol.sulfamide şi dietă. . c) violacee (sistem venos afectat). a fost adus la camera de gardă de către soţie. Papulele sunt: a) vezicule cu lichid. astăzi dimineaţă la 3 ore după luarea micului dejun. Domnul S.49. b) zgârietură. c) stabilirea unei scheme de terapie şi dietă. c) cianoza. b) modificări ale hipodermului. 5. b) integritatea ei. a prezentat o stare de slăbiciune cu greaţă. b) reducerea ingestei de alimente. care a relatat că soţul ei este suferind de diabet zaharat de mai mulţi ani. care sunt intervenţiile aplicate în ordine: a) determinarea glicemiei.I. Coloraţia roşie violacee a extremităţilor degetelor este: a) onicoza. 2. c) glandele sebacee. I. Excoriaţia se mai numeşte şi: a) contuzie. aceasta este: a) sensibilitatea tactică. cu tratament oral . 3. pielea are nevoie de o condiţie principală. 1. transpiraţii. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice. 50. 51. c) ragadă. S. c) mierea este un hidrat de carbon care ridică valoarea glicemiei din sânge. c) sensibilitatea termică. c) desfăşurarea de efort fizic neobişnuit. b) congestia. b) mierea este un zahăr din plante care poate fi utilizat pentru îndulcire. le-a făcut: a) administrarea incorectă a sulfamidelor. c) pete vasculare congenitale. şi nu are voie să o folosească. Pentru a-şi îndeplini rolul ei. In cazul pacientului. Se apreciază ca fiind o criză hipoglicemică. d) toate formulările sunt false.

c) testare prin scarificare. 15. 14. 12. sunt caracteristice în: a) scabie. b) nu pot lua orice localizare. e) oricând. b) infecţii fungice. b) pitiriazis versicolor.7. b) prezintă prurit localizat. c) tricofiţia.Care din următoarele sunt investigaţii şi examene de laborator în afecţiuni dermatologice: a) examenul micologic. c) endoscopia gastrică. b) igiena anexelor pielii. care după rupere lasă suprafaţa umedă şi prin uscare cruste galben-brune. Elementele urticariene: a) pot lua orice localizare. c) respectă regiunea abdominală liberă de elemente întotdeauna. 9. c) presterilizare corectă. Rolul asistentei medicale în realizarea unor investigaţii şi examene de laborator este de a: a) pregăti materialele necesare. .Prevenirea intertrigoului se face prin: a) spălarea şi limpezirea zonelor predispuse. Educaţia sanitară pentru prevenirea afecţiunilor dermatologice se referă la: a) igiena tegumentelor şi mucoaselor. c) recolta produsele patologice. c) prezintă prurit exacerbat nocturn. b) onicoza. b) examenul citologic. b) pregăti psihic şi fizic pacientul. 13. c) hidratarea corespunzătoare. b) examinarea histopatologică. c) urticarie. 8.Bolile unghiilor sunt: a) pelada.Veziculele pe fond eritematos. b) aplicaţii locale de alcool 70°.Individul cu scabie: a) nu prezintă prurit. 16. Afecţiunile dermatologice pot apare în următoarele circumstanţe: a) infecţii virale. d) imunofluorescenţa. 10. d) numai în prezenţa umidităţii.Biopsia cutanată constă în: a) recoltarea unui fragment de piele. c) contactul cu alergeni. d) impetigo. 11. nu este nevoie de prezenţa unor factori favorizanţi.

În afecţiunile dermatologice. c) pregătirea pentru un tratament chirurgical. c) disconfort. b) antipruriginoase. obiectivele cuprinse în planul de îngrijire vizează: a) ameliorarea durerii. b) prevenirea complicaţiilor. Care din următoarele fac parte din intervenţiile asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni dermatologice: a) administrarea de calmante. b) necesitatea păstrării unei igiene riguroase. mucoaselor şi anexelor. 20. Băile ce se efectuează în unele afecţiuni dermatologice realizează: a) îndepărtarea crustelor. Prevenirea extinderii leziunilor considerăm a fi: a) obiectiv de îngrijire. c) pungă cu apă foarte rece. d) educaţia pacientului privind necesitatea unei igiene riguroase. In tratamentul local se aplică şi mixturi care au acţiuni: a) emoliente. c) reintegrarea socio-profesională. b) problemă a pacientului. d) absorbante.17. c) hidratarea cutanată. b) fricţionarea cutanată. 22. 19. b) modalităţile de îndepărtare a resturilor după aplicarea tratamentului local. 21. d) cicatrizarea rapidă. c) prevenirea extinderii leziunilor. 23. c) nu sunt necesare măsuri deosebite de prevenire. . b) izolarea pacientului cu leziuni contagioase. manifestată prin prurit: a) potenţial de suprainfectare a erupţiei.Printre intervenţiile asistentei medicale atunci când îngrijeşte un pacient cu o afecţiune dermatologică se află şi: a) aplicarea tratamentului local. 18. Care este problema posibilă a pacientului cu scabie. c) pregătirea pacienţilor pentru bronhoscopie. c) manifestări de dependenţă. d) reintegrarea socio-profesională. Crioterapia utilizează: a) azot lichid sau zăpadă carbonică. Printre intervenţiile asistentei medicale se află obligatoriu: a) aprecierea aspectului tegumentelor.Educaţia pacientului cu afecţiuni dermatologice se referă la: a) măsuri de prevenire a transmiterii boli. b) tinctură de iod. 26. c) antiinflamatoare. 25. 24. b) alterarea integrităţii pielii. b) observarea apariţiei unor complicaţii.

c) ambele. Rolul splinei este: a) de rezervor al sângelui. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice.Aprecierea aspectului tegumentelor. d) modalităţi de alimentaţie. b) măduva osoasă. mucoaselor şi anexelor se efectuează pe baza datelor despre: a) culoare. b) modificarea funcţiei cardio-respiratorie. e) numai c. Care din următoarele sunt funcţii ale sângelui: a) transportă O2 şi substanţele nutritive la ţesuturi. secreţie sudorală. b) de cimitir al eritrocitelor. Educaţia pentru prevenirea bolilor hematologice se referă la: a) măsuri de prevenire primară. b) măsuri de prevenire secundară. . c) rol de termoreglare. 1 Sângele este un ţesut lichid format din: a) elemente figurate. d) trombocitari. d) formaţiuni limfoide. b) 35 %. d) rol în apărarea organismului. Limfocitele şi monocitele se formează în următoarele organe hematopoetice: a) splină. c) termici. 3. Elementele figurate reprezintă din volumul sanguin: a) 40 %. d) numai a şi b. stare de hidratare. b) turgor. leziuni cutanate. b) plasmă. 4.Care din următoarele sunt probleme potenţiale ale pacientului cu boală dermatologică: a) alterarea integrităţii pielii. 28. b) transportă CO2 la plămâni. c) igiena personală. 7. c) măsuri de prevenire terţiară. c) ganglioni limfatici. c) alterarea imaginii corporale. In realizarea hemostazei intervin o serie de factori: a) vasculari. e) cunoştinţe despre boala dermatologică. d) de distrugere a hematiilor.27. d) insuficiente cunoştinţe despre rehidratare. 6. 2. b) plasmatici. 5. c) de elaborare a anticorpilor. c) 45 %.

b) perna electrică. d) o afecţiune cu risc de complicaţii . zilnic. b) pacientul să prezinte perioade de remisiune cât mai lungi. hematurie.A. b) apariţia edemelor. d) tahicardie. 14. b) elemente purpurice. 16. dureri articulare. cefalee. b) pacientul să fie ferit de traumatisme. b) transfuzia de masă eritrocitară. c) apariţia greţuri lor şi a hematemezei. În cazul apariţiei hemartrozei se vor aplica pe articulaţii: a) comprese reci. b) un sindrom hemoragie ereditar. c) transfuzia de plasmă antihcmofilică. c) oligurie. H. hemoragii. b) numărarea hematiilor. Care din următoarele semne va alerta asistenta medicală în cursul unui tratament cu anticoagulante: a) sângerări gingivale. 10. c) stabilirea valorilor hemoglobinei. b) modificări ale respiraţiei. 12. Care din următoarele manifestări se vor afla în tabloul semiologic al afecţiunilor hematologice: a) paliditate sau hipercoloraţie. 15. e) splenomegalie. peteşii. e) determinarea glucozei şi a ureei. 13. c) comprese cu soluţie de rivanol 2%. c) risc de şoc hemoragie.. d) dispnee. c) pacientul să fie susţinut de familie.8. 11. de anturaj mai ales în perioadele terminale. Printre metodele de evaluare morfo-funcţională a sângelui şi a organelor hemato-formatoare se află: a) numărarea leucocitelor şi stabilirea formulei leucocitare. epistaxis. dureri abdominale. Probleme posibile în anemia acută pot fi: a) ameţeli. melena. peteşii şi echimoze. 9. cefalee. . d) stabilirea rezistenţei globulare. a durerilor în membrele inferioare. d) scaune diareice. c) întâlnită la bărbaţi. semne neurologice de focar. Care din următoarele obiective se pot regăsi în planul de îngrijire a unui bolnav cu leucemie: a) stabilirea unui plan de mobilizare din 2 în 2 ore.hematoame.T. Tratamentul prescris de medic poate cuprinde: a) transfuzia de sânge integral. d) transfuzia de concentrat de factor VIII. c) determinarea bilanţului hidric. junghi toracic. Hemofilia este: a) o afecţiune renală. Principalul obiectiv al planului de îngrijiri pentru un hemofilic este: a) pacientul să nu prezinte escare de decubit.

24. scădere ponderală. . Anemiile: a) semnifică scăderea cantităţii de sânge din artere. b) oboseală. inapetenţă. b) acordarea de sfaturi genetice. b) administrarea de aspirină şi analgezic. slăbiciune. rece. c) splenomcgalie. slăbiciune. Care din următoarele intervenţii ale asistentei medicale ar agrava starea generală ? a) aplicarea unei pungi cu gheaţă pe genunchi. faringelui. epuizare. b) blocarea maturării liniei leucocitare. In ce afecţiuni poate apare purpura: a) boli infectocontagioase. Ca accidente imediate în cazul puncţiei sternale putem întălni: a) hemoragie. c) fenomene de insuficienţă cardiacă. b) perforaţia inimii. 21. b) vasculopatii şi trombocitopenii. Următoarele pot fii măsuri de prevenire secundară în cadrul hemofiliei: a) educarea copilului hemofilic din copilărie. Osul cel mai obişnuit în care se execută puncţia este: a) sternul sau creasta iliacă. d) poliadenopatii. extenuare fizică. paloare. infecţii ale cavităţii bucale. b) femural sau tibie. Splenomegalia domină tabloul clinic în: a) leucemia acută. pulmonare. 20. paloare. b) cancer. echimoze. d) alergii alimentare. Leucemia acută este caracterizată de următoarele elemente cu excepţia: a) anemia este hipocromă şi regenerativă. b) leucemia cronică granulocitară. b) sunt scăderi de hemoglobina şi de hematii în sânge. Un copil de 10 ani are hemofilie A şi este internat cu diagnostic de hemartroză a genunchiului drept. plămânului. 19. se poate întâlni în: a) anemia acută hemoragică. c) alergii medicamentoase. 26. d) imobilizarea membrului inferior drept. c) colul numeral. c) reorientarea profesională. 25. c) leucemia cronică limfatică. c) pot fi şi cu evoluţie acută. scădere ponderală. c) proliferarea excesivă de elemente imature. dureri articulare. d) au întotdeauna simptome evidente. Un bolnav de leucemie este programat pentru puncţia medulară. c) icter. 18. c) ridicarea membrului inferior drept deasupra nivelului cordului. 23.17. Paloarea marcată a pielii „ ca hârtia". oboseală. Care din următoarele semne caracterizează leucemia mieloidă acută? a) febră. 22.

c) inapetenţa. . Sunt manifestări ale incompatibilităţii de grup sanguin: a) durerile lombare. Pentru a determina grupele sanguine prin metoda Beth Vincent. b) modificarea coloraţiei pielii. 32. c) ambele afirmaţii sunt reale. Explorarea organelor hematoformatoare se poate realiza prin: a) puncţia osoasă. b) eritrocite standard. 31. b) puncţie splenică. în abundenţă. b) 1/100. 33. Pentru determinarea grupelor sanguine prin metoda Simonin se utilizează: a) seruri standard. Pentru determinarea grupelor sanguine prin metoda Beth Vincent se utilizează: a) seruri standard. c) scintigramă hepatică şi splenică. Obiectivele ce pot fi incluse în planul de îngrijire a unui bolnav cu anemie sunt: a) pacientul să prezinte o respiraţie adecvată vârstei.27. 30. 34. c) splenomegalia. 28. în urină. b) bradipneea expiratorie. b) eritrocite standard. c) 2/100. 29 Alegeţi problemele posibile ale pacientului cu anemie acută: a) risc de şoc hemoragie. b) alternarea respiraţiei şi circulaţiei. raportul dintre picătura de sânge şi cea din serurile standard trebuie să fie de: a) 1/10. d) prezenţa de albumină. b) pacientul să se autoîngrijcască. c) dureri articulare şi musculare. c) pacientul să prezinte o circulaţie corespunzătoare vârstei. c) a şi b. Care din următoarele pot fi manifestări de dependenţă posibile în boli hematologice: a) astenia marcată.

b) o compresă sterilă şi o pensă. b) hipoacuzie posttraumatică. 5. 2. Otita medie acută poate fi: a) congestiva. b) proces supuraţiv. Spălătura auriculară pentru dopul de cerumen se efectuează cu soluţie de: a) rivanol 1%. 11. este exacerbată de către: a) tuse. 8. 1. b) în sus şi înapoi. 7. 10.L. 3. b) difuză şi focalizată.R. La un pacient cu otită medie congestiva. b) diapazonul. c) supuraţie otică. Sindromul Meniere este: a) sindrom algic. c) o durere la nivelul urechii medii. c) aplicarea de căldură uscată local. b) alcool 70°. b) masticaţie. d) respiraţia profundă. catarală şi supurată. Durerea otică.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni O. c) tracţiunea pavilionului urechii. cu pernă electrică sau săculeţ cu sare încălzită. locale. Audiograma se efectuează cu: a) vocea şoptită la diferite distanţe. 6. 4. Pentru recoltarea de secreţie în cazul unei otoragii abundente folosim: a) o seringă cu un ac scurt. 9. c) dureroasă şi nedureroasă. . Proteza auditivă este contraindicată în: a) otoscleroză. c) audiometrul. b) aplicarea de comprese reci. Otomicoza este: a) o afecţiune congenitală a urechii. c) un porttampon într-o eprubetă sterilă. Care este distanţa la care se percepe vocea şoptită: a) 1m. c) sindrom vertiginos. în prezenţa unui furuncul.Când se efectuează o instilaţie auriculară la un copil se va trage uşor pavilionul urechii: a) în sus şi înainte. d) DNF. b) o dermită a conductului auditiv extern. c) în jos şi înapoi. printre intervenţiile asistentei medicale se află: a) instilaţiile auriculare cu soluţie de boramid cald. d) 10 m. c) bicarbonat de sodiu în glicerina 1/20. c) 5 m. b) 3 m.

Lipsa totală a percepţiei sunetului se numeşte: a) surditate de transmisie. paloare. În prezenţa vegetaţiilor adenoide. d) stare de şoc. 16.A. vărsături. 14. pierderea echilibrului.Diafanoscopia este o metodă de examinare a: a) laringelui. hipnotice. 21. c) nistagmus. vasodilatatoare. b) H. somn liniştit. c) sinusurilor. c) surditate maximă. c) 72 h. greaţă. apatie. 15. 17. În cazul unui tamponament anterior (în epistaxis) meşa va fi menţinută pe loc: a) 24 h.T. b) 48 h. c) unele infecţii cutanate. tuse lătrătoare. 20. b) inflamaţia marginilor pleoapelor. voce voalată. b) epiteliomul şi sarcomul. b) corticoizi. Sindromul Meniere se manifestă cu: a) ameţeli. b) pulberi vegetale inhalate.. Dacriocistita este: a) obturarea canalului nazo-lacrimal. d) streptococul hemolitic.Surditatea brusc instalată se tratează cu: a) antibiotice. dacă apare o creştere a T° corpului sau apar dureri sinusale. d) 24 h. antipiretice. scăderea auzului. e) voce nazanată. d) secreţii mucopurulente abundente. c) expistaxis repetat. b) nasului. tahicardie. c) antimicotice. c) lipsa de paralelism a globilor oculari.12. c) cianoză. c) papilomatoza şi papilomul cornos. f) cefalee. betablocante. La copii de 5-6 ani laringita acută se manifestă prin: a) criză de dispnee însoţită de tiraj şi cornaj. anticoagulante. b) dispnee cu polipnee. 19. Rinita acută alergică poate fi produsă de: a) alimente alterate. Tumorile la nivelul nasului cu caracter malign sunt: a) angiomul şi chistul dermoid. 13. 18. b) cofoză. agitaţie. d) cavităţii bucale. . b) erupţii tegumentare. un copil prezintă: a) respiraţie pe gură mai ales noaptea. hipotensoare.

Bolnavului amigdalectomizat recent. 25. b) nelinişte. cel mai important lucru pe care-l va observa asistenta este ca: a) pacientul să nu vorbească câteva zile. c) tahicardie. b) să efectueze aspiraţie laringiană timp de 24 h. 24. b) gargară cu ceai fierbinte. 23. Ce se contraindică bolnavului amigdalectomizat recent: a) alimentele calde. Care din următoarele manifestări vor apare dacă un pacient a sângerat după amigdalectomie: a) paloare.9 ani. c) nu are importanţă ce şi cum. îi dăm să bea şi să mănânce: a) lichide mici şi alimente semi-lichide.22. d) reflex de înghiţire crescut (accentuat). d) pacientului să-i fie interzisă ingestia de lichide şi alimente până la revenirea reflexului de deglutiţie. c) să vorbească. La întoarcerea în salon. c) pacientul să facă frecvent gargară.R. Pacientului V. i se efectuează o biopsie de laringe sub anestezie locală. b) ceai cu lămâie multă pe care-1 bea cu paiul. . NA .

c) imposibilitatea ochiului de a se acomoda la lumină puternică. 7. c) o inflamaţie. b) situaţia normală a refracţiei în care imaginea se formează la nivelul maculei lutea. c) astigmatismul. 2. 3.convergente. c) este bilaterală şi afectează mai ales persoanele trecute de 60-65 ani. c) paralizia nervului oculomotor. b) secreţie conjunctivală. b) intoleranţa la lumină. 8. b) presbiţia. este: a) o tumoară benignă. care fac ca razele luminoase orizontale şi verticale să nu conveargă în acelaşi focar: a) hipermetropia. Keratita este: a) inflamafia corneei. . Cataracta este: a) vedere dublă prin paralizia muşchiului globului ocular. 5. Cu ce fel de lentile se poate corecta miopia: a) lentile biconvexe. b) este rezultatul unei contuzii sau plăgi a cristalinului. b) lentile biconcave. c) senzaţie de arsură şi usturime locală. 1. b) opacifierea cristalinului. 11. c) viciu de refracţie în care imaginea se formează înapoia retinei. Hemeralopia este: a) dispariţia vederii. b) o tumoară malignă. 9. c) obstruarea canalului nazo-lacrimal. Conjunctivita acută se manifestă cu: a) hiperemie a vaselor conjunctive. Care caracteristică a cataractei senile nu este corectă: a) este cea mai frecventă formă clinică. c) astigmatismul. b) miopia. b) viciu de refracţie. Orfeletul. d) presbiţia.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice. Care este viciul de refracţie datorat unor deficienţe în convexitatea corneei sau a cristalinului. c) lentile cilindrice . c) imposibilitatea de acomodare la întuneric. 4. 6. afecţiune a ploapei. b) un ulcer cornean. Ce este emetropia? a) viciu de refracţie în care imaginea se formează înaintea retinei. 10. În care din următoarele vicii de refracţie imaginea se formează înaintea retinei: a) hipermetropia. Chalazionul este: a) inflamaţia folicolului pilos şi a glandei sebacee situată pe marginea ploapelor.

Viciile de refracţie ale ochiului sunt: a) keratita. 13. în spatele cristalului. Glaucomul se manifestă prin: a) creşterea T. c) extragerea pe cale chirurgicală a cristalinului..12. 15. A fost internat pentru tratament. se efectuează cu: a) optotipul. Tratamentul cataractei senile este: a) regim alimentar şi tratament medicamentos. iridociclita dacriocistita. Determinarea abaterilor de la normal a acuităţii vizuale. Cecitatea vizuală este: a) intoleranţa la lumină. b) infecţia folicului pilos şi a glandei sebacee. c) dispariţia vederii. Blefarita este: a) inflamatia marginii libere a ploapei. c) scăderea tensiunii intraoculare. b) pierderea bruscă a vederii. orjeletul. Iridociclita este: a) viciu de refracţie. V. conjunctivita. 17. b) blefarita. 18. b) viciu de acomodare. c) pierderea vederii centrale. c) inflamatia camerei posterioare a globului ocular.A. c) inflamatia irisului şi a corpului ciliar. c) miopia. 20. b) inflamatia camerei anterioare a globului ocular. astigmatismul. Glaucomul este: a) o tumoare la nivelul umorii apoase. hipermetropia. la copilul şcolar. Glaucomul este o boală cauzată de: a) blocarea circulaţiei umorii apoase. c) hipertensiune intraoculară. b) combaterea aterosclerozei. recent. c) oscilometrul. b) modificările chimice ale proteinelor. b) imposibilitatea de acomodare la întuneric. a fost diagnosticat cu glaucom cronic. d) cataracta. b) oftalmoscopul. c) strabismul. Dl. 19. b) creşterea tensiunii intraoculare. . d) pierderea vederii nocturne. 16. 21. d) purtarea de ochelari după intervenţia chirurgicală. Care din următoarele sunt considerate vicii de refracţie: a) miopia. Care suni seninele caracteristice pe care le va aprecia asistenta referitor la situaţia bolnavului: a) pierderea vederii periferice. 22. c) formarea unei membrane în corpul vitros anterior. 14. b) hipermetropia.

tahicardie. Spasmele de acomodare în hipermitropie. Primul ajutor într-o arsură chimică a ochiului constă din: a) efectuarea unor spălaturi imediate şi prelungite cu apă. b) acuitatea vizuală să se păstreze intactă. b) fotofobia. c) aplicarea unui unguent oftalmic. b) capacitatea de a distinge culorile. Prin oftalmoscopie se examinează: a) fundul de ochi. b) educaţia populaţiei pentru îngrijirea ochiului. astigmatism.A. . Care din următoarele constituie măsuri de prevenire primară a bolilor oculare: a) igiena vederii. b) acoperirea ochiului cu un pansament curat. c) să se aplice instilaţii în sacul conjunctival. In cazul unui pacient care prezintă o afecţiune inflamatoare a ochiului. d) diplopia. 26. tulburări psihice.T. h. 27. ce obiective apar în planul de îngrijire: a) să se prevină apariţia complicaţiilor. durerea. c) şi se determină câmpul vizual. c) dispensarizarea pacienţilor cu defecte de vedere. c) stare de nelinişte.23. 24. 28. 25. se pot însoţi de: a) paloare. b) cefalee localizată frontal după citit. Care din următoarele pot fi manifestări de dependenţă prezentate de pacienţii cu afecţiuni oculare: a) reacţia pupilară. c) scăderea acuităţii vizuale.

d) epidemia. La erupţia cutanată se observă: a) modul de distribuţie. d) rozătoarele. 10. b) sistemul imun. b) cefalee. b) mixtă. Rezistenţa specifică a organismului este realizată de: a) imunoglobuline. b) piele. Imunitatea dobândită poate fi: a) congenitală. c) condiţiile de muncă. inapetenţă. 11. 9. c) fagocitele. b) naturală. 3. Sindromul eruptiv întâlnit în unele boli infecţioase se manifestă cu: a) exantem. 4. c) temperatura adecvată. . d) sursa de infecţie. Formele de manifestare ale proceselor epidemiologice sunt: a) hidrice.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase. b) prin vectori. Calea de transmitere în bolile infecţioase poate fi: a) directă. c) complement. tahicardie. Mijloacele nespecifice şi specifice prin care se apără organismul sunt: a) bariera anatomică. 7 Pentru a se stabili diagnosticul bolilor infecţioase se vor obţine o serie de date: a) epidemiologice. 6. b) gazda receptivă. În cadrul sindromului febril apar şi alte manifestări de dependenţă: a) astenie. b) chimice. c) artificială. pot fi: a) casnici. 5. b) enantem. 1. herpes labial. 8. Care sunt cele 3 elemente care trebuie să fie prezente pentru producerea unei infecţii: a) calea de transmitere. b) geografici. b) tulburările de tranzit intestinal. c) deshidratare. c) hTA şi hipotermia. d) dinamica erupţiei. Factorii naturali. c) indirectă. c) de laborator. 2. ca factori epidemiologici secundari. c) sporiciditatea.

b) alcoolul iodat. d) reducerea anxietăţii. b) receptivitatea organismului. ca problemă a pacientului cu scarlatină. b) urină. b) să respectăm măsurile de autoprotecţie. b) Zona zoster. b) consumul redus de lichide. Pentru ameliorarea pruritului. . obiectivele de îngrijire vizează: a) limitarea propagării infecţiei. b) prin picăturile lui Pflugge. c) testul Elisa. c) alcoolul mentolat. În afecţiunile respiratorii.12. b) reacţii de fixare a complementului.Widal.IDR Mantaux. Punerea în evidenţă a agentului cauzal se realizează prin: a) examen biochimic. 21. va face referiri la: a) cele 14 nevoi fundamentale. c) prin mâinile murdare. 22. Riscul de deshidratare. b) difteriei. 18. b) identificarea agentului patogen. c) scarlatinei.Când recoltăm produsele biologice şi patologice trebuie: a) să respectăm măsurile de asepsie. Transmiterea infecţiilor se face pe calea aerului şi se produce: a) prin apă. la afecţiunile transmise pe cale respiratorie. c) să ţinem cont de acceptul bolnavului. este în legătură cu: a) hipertermia. 16. Care din următoarele examene serologice (reacţii de imunitate) sunt metode imunoenzimatice: a) reacţii de aglutinare . 15. în cazul îmbolnăvirii de varicela. b) examen hematologic. c) scaunele diareice. Culegerea de date. c) rujeola. care utilizează tuberculina purificată PPD. 20. 14. d) parotidită epidemică. c) materii fecale. Varicela are acelaşi agent etiologic cu: a) rubeolă. c) supravegherea funcţiilor vitale. 13. c) examen bacteriologic. 19. Insămânţări pe mediul de cultură se pot face cu: a) sânge. d) pudra de talc cu mentol. c) datele epidemiologice. se va folosi: a) ceaiul de muşeţel. ajută la punerea diagnosticului: a) tuberculozei. 17. multiple.

Dieta hidrică este asigurată de: a) lichide reci. 33. pe frunte. după dorinţă. . Pentru diminuarea şi reducerea febrei: a) se aeriseşte camera de 3-4 ori pe zi. Când îngrijim un pacient cu meningită.este caracteristic în îmbolnăvirile cu: a) varicelă. Modificarea aerului din cameră: a) previne deshidratarea pacientului. c) bacilul coli.şi inumoelectroforeza. examenele de laborator. 24. b) efectuarea de exerciţii pasive ale membrelor inferioare. d) pâine proaspătă.se pot transmite: a) prin tatuaje. 26. 30. în afară de: a) TGP. c) brânză de vaci şi morcovi raşi. b) scarlatină. d) de la mamă la fat. 32. de mai jos. 27. d) decelarea antigenului hepatic A din materiile fecale. torace şi la nivelul membrelor. b) durere la înghiţit alimentele solide. 25. SIDA se poate transmite prin: a) picăturile lui Flugge. câte 15 minute. Ce considerăm ca primă intervenţie în îngrijirea bolnavului cu HAV: a) observarea funcţiilor vitale. b) combaterea febrei. c) salivă. Hepatitele virale: B. c) diminua obstrucţia căilor respiratorii. d) educarea bolnavului. c) prin contact sexual. c) izolarea bolnavului. cea mai potrivită intervenţie de îngrijire . În cazul pacienţilor cu toxiinfecţii alimentare o problemă prioritară este formulată astfel: a) deshidratare cu dereglări hidroelectrolitice din cauza vărsăturilor. D . Triplul cater — ocular. c) se aplică comprese hipotcrmizante de 2-3 ori pe zi.23. c) uree şi acid uric. b) se administrează medicaţia antitermică. b) sângele contaminat. Raa şi glomerulonefritei acute este de regulă: a) streptococul (3 hemolitic. c) aplicaţii calde în regiunea occipitală şi a spatelui. b) previne infecţia tegumentelor. Hepatita virală A poate debuta uneori atipic. tuşea. b) bacteriile saprofite din organism. moale.nursing este: a) asigurarea unui mediu liniştit. c) nerespectarea regimului alimentar impus. C. c) rujeolă. endocorditei bacteriene. 31. care se efectuează sunt deosebit de importante. polipneea. b) electro. cu lumină puţină. 28. Agentul etiologic al scarlatinei. diareei. b) prin proceduri medicale şi nemedicale. nazal şi traheobronşic . 29. b) înghiţituri mici-fracţionate. TGO.

După ce a fost izolată la domiciliu pentru varicelă. 36. b) bronşită acută. etc). 42. d) 1 lună şi 9 luni. Anca -10 ani. B. Se administrează. c) după forma bolii (A. poate intra în colectivitate şcoală: a) după ce febra a scăzut la 37. d) dezinfecţia WC-urilor. 3 luni. d) când pielea este curată. b) analgezic. 35. e) varicelă. c) hepatită acută. c) hidratarea corespunzătoare evitând siropurile. d) reluarea efortului fizic în raport cu toleranţa organismului. intactă şi au căzut toate crustele. dacă medicul consideră necesar. La externarea din spital a unui pacient internat pentru hepatită acută. a dispensarizării. c) diuretic. . b) rubeolă. b) vaccinarea contacţilor. ceaiurile. In care din următoarele boli contagioase izolarea bolnavului la spital este obligatorie: a) scarlatină. 41. 12 luni şi 18 luni. Supravegherea contacţilor într-un focar de hepatită acută se face: a) pe întreaga perioadă a incubaţiei maxime. 40. Care este prima măsură într-un focar de boală infecto-contagioasă: a) izolarea bolnavului. Metionina. c) 1 lună. c) o dispensarizare corectă. silimarina şi aspatofortul sunt medicamente cu efect: a) lipotrop (hepatotrop). b) 1 lună şi 6 luni.34. 39. 37. d) reluarea cât mai repede a efortului fizic şi intelectual. asistenta oferă informaţii utile. b) ritmul controlului.6°C. Dispensarizarea unui fost bolnav de hepatită acută se efectuează la: a) 1 lună şi 3 luni de la data îmbolnăvirii. c) hepatită acută. c) recoltarea de sânge sau urină. 38. ce se referă la: a) respectarea regimului alimentar. b) după ce a terminat tratamentul cu antibiotice. c) când toate elementele de pe piele au cruste. d) prin examen clinic de laborator. d) parotidită epidemică. b) pe durata a 3 săptămâni. gamaglobulină contacţilor de următoarea boală: a) poliomielită. Educarea pacientului cu HAV se efectuează pentru: a) cruţarea ficatului. b) evitarea consumului alimentelor interzise. pentru perioada de covalescenţă. 6 luni.

Supravegherea contacţilor într-un focar de scarlatină se efectuează prin: a) control clinic zilnic pe întreaga perioadă de incubaţie. c) nu se cer îngrijiri speciale. f) parotidită epidemică. A.T. D) AR. C) AP. d) controlul sclerelor. c) nu are importanţă. 47. c) asigurarea tegumentelor curate. B) DiTePer. băut sau fumat.11 ani. b) vaccin DiTe toată viaţa. asistenta nu va uita să fixeze următoarele obiective: a) hidratarea corespunzătoare a copilului.5°C şi transpiră din abundenţă. b) difterie. b) menţinerea T° corporale în limite fiziologice. F) v. b) fără să se fi spălat pe dinţi. c) controlul tegumentelor. d) tuse convulsivă. b) controlul temperaturii şi aspectul fundului de gât. în planul de îngrijire. are febră de 39. a) tetanos. . d) asigurarea lenjeriei curate. 46. c) scarlatină. Profilaxia antitetanica a unui individ este realizată prin administrarea de: a) vaccin DiTePer până la vârsta de 3 ani. Realizaţi relaţia posibilă între următoarele vaccinări şi afecţiuni: A) DiTe. E) BCG. culoarea lor.43. uscate. . e) rujeolă. 44. d) să fi făcut gargară cu apă bicarbonatată. Asistenta recomandă contactilor de scarlatină dintr-o clasă recoltarea unui exudat faringian pentru depistarea SH.HB. cum se vor prezenta ei mâine dimineaţă: a) fără să fi mâncat. este internat pentru rujeolă. 45.

F.D. ameninţare de avort.A. modificate. e) stabilirea priorităţilor problemelor.D. b) administrarea de oxigen prin sonda endonazală. f) evaluare. în ce constă ajutorul asistentei medicale: a) aşteaptă expulzia fătului. trebuie să i se asculte B. 7. 6.N.C. . D-na G. D-na G..D. 8.S. c) B. 4. în travaliu. se află la sfârşitul lunii a patra de sarcină. d) 25 decembrie 2000..F. 2. d) 18 cm deasupra simfizei pubiene. b) în jurul ombilicului.F. b) analiza. a fost 15 martie 2000: a) 5 noiembrie 2000. dau certitudinea de sarcină: a) senzaţia de greaţă matinală şi gust pervertit. b) 25 martie 2001. Gravida L. Care din următoarele criterii ne ajută să precizăm diagnosticul adevărat al sarcinii: a) amenoreea. Pacienta Z. cu sarcină la termen. Fixaţi ordinea etapelor de întocmire a planului de îngrijire în cazul gravidei G. prezintă B. pe linia mediană. c) la jumătatea distanţei dintre ombilic şi spina iliacă antero-superioară stângă. cu sarcină luna a patra. este în travaliu. de 28 de ani.. d) la jumătatea distanţei dintre ombilic şi spina iliacă antero-superioară dreaptă. 5. d) mişcările fetale. b) masează gravida pe spate în timpul contracţiilor. stetoscopul obstetrical se pune: a) deasupra ombilicului..C. Care din următoarele semne constatate la gravida D. c) o hidratează între contracţii cu sucuri sau ceai. 3. b) mişcările fetale. de 25 de ani. b) 12 cm deasupra simfizei pubiene.Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale. d) creşterea în volum a uterului.Z... când sunt bradicardice. d) însoţirea la sala de naştere. internată în Secţia de obstetrică patologică: a) intervenţii. înălţimea fundului uterin.. c) schimbarea poziţiei gravidei în pat. măsurată.C.I. b) prezenţa B.F. normal este: a) 8 cm deasupra simfizei pubiene. c) micţiunile frecvente.C.. c) 15 aprilie 2000. d) îi dă o pătură să se încălzească.T. prezentaţia este O.. dur lemnos. când sunt tahicardice. c) 24 cm deasupra simfizei pubiene.. c) obiective d) culegerea datelor. de 26 de am. ca intervenţie salutară se practică: a) plimbarea gravidei prin cameră.D. 1 Stabiliţi data probabilă a naşterii ştiind că prima zi a ultimei menstruaţii a d-nei G. prezintă sarcină de 32 săptămâni.

9. Care din următoarele expresii sunt false: a) pelvimetria internă a bazinului se măsoară cu pelvimetrul; b) ascultarea B.C.F. se face cu stetoscopul biauricular; c) mişcările fetale se percep la 4 Vi luni de sarcină; d) vergeturile dispar după sarcină. 10. Care este pericolul cel mai mare în cazul pacientei C.Z., operată cu cezariană prin intubatie orotraheală în perioada de trezire: a) hipotensiune arterială; b) sângerare prin vagin; c) căderea limbii în orofaringe; d) agitaţie din cauza durerii. 11. Alimentaţia gravidei G.P., aflată în ultimul trimestru de sarcină, va fi bogată în: a) lipide, protide, sare de bucătărie; b) vitamine, glucide, proteine; c) săruri minerale, apă; d) nu se recomandă decât restricţie de sare. 12. În care din situaţiile de mai jos poate apare incompatibilitatea de grup sau Rh: a) mama Rh pozitiv - făt Rh negativ; b) fat Rh pozitiv - mamă Rh negativ; c) mamă, OI - făt, AII; d) mamă, AII - fat, OI 13. În cazul unei incompatibilităţi materno-fetale de grup sau Rh, pericolul poate fi: a) naşterea copilului malformat; b) boala hemolitică a nou-născutului; c) creşterea titrului de anticorpi materni; d) scăderea mare în greutate a nou-născutului. 14. Nu constituie semn de infecţie urinară pentru gravida N.M. de 28 de ani, cu sarcină luna a VIII-a: a) temperatura de 37°C seara; b) prezenţa corpilor cetonici în urină; c) reducerea capacităţii de concentrare a urinei; d) urocultura cu peste 1.000.000 g germeni. 15. Gravida T.N. de 32 de ani, sarcină luna a Vil-a, prezintă la mai multe examene TA 150/80 mmHg; cu rol autonom îi recomanzi: a) regim alimentar hiposodat; b) repaus la pat; c) regim alimentar hipersodat; d) reducerea efortului fizic. 16. Sursele generatoare de placentă praevia pot fi: a) uterul cicatricial; b) avorturile anterioare; c) multiparitatea; d) hidramniosul. 17. Ruptura uterină se poate produce în caz de : a) prezentaţie transversă; b) uter cicatricial; c) prezentaţie pelvină; d) hidramnios.

18. Mecanismele fiziologice ale eclampsiei şi preeclampsiei pot fi: a) vasospasmul generalizat; b) reducerea volemiei; c) scăderea filtrării glomerulare; d) modificarea stării de conştientă. 19. Care dintre manifestările de dependenţă expuse mai jos sunt specifice placentei praevia: a) sângerare vaginală, cu sânge negru; b) tonus uterin normal; c) sângerare în repaus; d) sângerare vaginală cu sânge roşu. 20. Pentru evaluarea stării de sănătate a gravidei C.N. de 20 de ani, căreia i se prescriu analize de laborator, asistenta îi face anumite recomandări în vederea recoltărilor. a) să consume o cafea în dimineaţa analizelor; b) să nu mănânce şi să nu bea nimic în dimineaţa respectivă; c) să facă duş; d) să se spele parţial. 21. În cursul sarcinii, la pacienta Z.D., au apărut valori de hipertensiune arterială; care sunt riscurile materne ce pot surveni, dacă nu se impune un regim de viaţă corespunzător: a) accidentul vascular cerebral; b) apoplexia utero-placentară; c) icterul mecanic; d) moartea maternă. 22. În cazul dezlipirii premature de placentă inserată, ca manifestare de dependenţă prioritar apare: a) durere abdominală violentă; b) hemoragie abundentă de sânge cu cheaguri; c) stare de şoc; d) tonus uterin crescut; e) ascensiunea fundului uterin. 23. Ce obiective pe termen scurt fixezi în cazul gravidei N.P. de 32 de ani, cu sarcină în luna a IX-a şi stare de preeclampsie: a) să scadă tensiunea arterială; b) să poată naşte pe căi naturale; c) să nu se instaleze insuficienţa renală; d) să reducă consumul de lichide. 24. Care sunt factorii care pot favoriza infectarea gravidei cu virusul hepatitei tip B: a) vârsta sarcinii, multiparitatea; b) alcoolismul, alimentaţia hipersodată; c) administrarea transfuziei de sânge izogrup - izoRh; d) asistarea naşterii în condiţii necorespunzătoare. 25. Ruptura de uter pe o sarcină la termen, poate avea următoarele surse: a) contracţii subintrante pe prezentaţie transversă; b) prezentaţie facială; c) travaliu prelungit pe uter cicatricial; d) prezentaţie pelvină.

26. Gravida Z.C., de 30 de ani, cu sarcină în luna a VIII-a, prezintă retinopatie hipertensivă. Pentru precizarea diagnosticului clinic, asistenta are rolul să pregătească gravida pentru: a) examinarea câmpului vizual; b) examinarea fundului de ochi; c) acumetria fonică; d) proba Romberg. 27. Care din următoarele enunţuri sunt false în recomandările alimentare făcutei gravidei T.B., de 32 de ani, cu sarcină în luna a VII-a: a) igiena alimentaţiei previne bolile digestive; b) alimentele preparate prin fierbere aduc aport de vitamine; c) alimentaţia este aceeaşi pe tot parcursul sarcinii; d) gravida trebuie să mănânce cât doi. 28. Gravida acuză somn neodihnitor. Ce sfaturi i se vor da: a) să evite înainte de culcare băuturile stimulente; b) să reducă lichidele ingerate seara; c) să doarmă doar pe o singură pernă; d) să evite plimbarea înainte de culcare. 29. Unde se metabolizează, în proporţie mai mare, medicamentele administrate pe cale bucală, la gravida T.R., cu sarcină luna a VII-a: a) în gură; b) în stomac; c) în intestinul subţire; d) în intestinul gros. 30. Pacienta C, cu sarcină în luna a VIII-a, când s-a trezit dimineaţa a observat că pierde sânge roşu, curat pe căi genitale. Poate fi vorba de: a) dezlipire prematură a placentei; b) placenta praevia; c) sarcină extrauterină ruptă; d) ameninţarea de sarcină prematură. 31. În cursul sarcinii, o gravidă poate prezenta epistaxis. Asistenta îi recomandă: a) să micşoreze cantitatea de lichide ingerate, să-şi sufle nasul pentru evacuarea sângelui; b) să pună punga de gheaţă pe nas, să nu sufle puternic nasul; c) să pună picături în nas cât mai des cu putinţă; d) să stea în repaus la pat, în poziţie Trendelenburg.

usturime. Examenul endoscopic al mucoasei vaginale se face prin: a) salpingografie. 8. Sterilitatea fiziologică se produce prin: a) folosirea anticoncepţionalelor. . 7. de 32 de ani. d) supozitoare. b) întreruperea sarcinii în primele 6 luni. b) alăptare sau menopauza. prezintă la nivelul labiilor vezicule cu lichid. 1. d) schimbarea partenerului. pierde.. Când aveţi de administrat medicamente pe mai multe căi la o ginecopată. c) întreruperea sarcinii după 7 luni. c) herpes genital.Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice. 3. c) placenta praevia. prurit. Metastazele pot fi de origine: a) b) c) d) septică. benignă. d) puncţia fundului de sac Douglas. 5. edem. ar putea fi vorba de. d) naşterea fătului înainte de termen. durata 3-4 zile. 4. 9. b) colposcopie. prin organele genitale. Tratamentul local. 6. c) gastroscopie. periodic. Pacienta T. b) sarcină extrauterină. b) aplicarea de tampoane. b) hipermenoree. Se spune că „uterul plânge" din cauza săngerărilor mici fără cheaguri. poate fi vorba de: a) menoragie. c) utilizarea prezervativelor. poate fi: a) irigaţia vaginală. d) aplicarea de ovule. b) ovule vaginale. în caz de: a) avort spontan. care va fi ordinea administrării: a) injecţii. c) injecţia. b) condiloma late. c) menstră. cancerigenă. d) metroragie. 2. Pacienta M. d) fibrom uterin. în caz de afecţiune ginecologică. d) trichomonas vaginalis. Avortul reprezintă: a) întreruperea sarcinii în primele 2 luni. sânge în cantitate moderată. a) condiloma acuminatum. alergică. c) tablete pe cale bucală. stare de disconfort.

b) hidratare cu ceai îndulcit. 12.Ginecopatei C. poate fi vorba de: a) dismenoree. b) prăbuşirea TA. în cazul unei sarcini extrauterine rupte. de 23 de ani. 11. Care vitamină este numită vitamina antihemoragică: a) B6 b) B12. în vederea pregătirii pentru histerectomie subtotală. c) cu novocaină. d) cu glucoza pe care o are prescrisă pe cale i. 13. c) Simonin. medicamentul ce-l are de efectuat. c) glicerina. .D-na C. c) scoaterea firelor de sutură de la piele.Următoarele cauze de ordin general joacă rol important în producerea avortului spontan. de 32 de ani. în afară de: a) modificarea ciclului menstrual. Care din explorările de mai jos sunt efectuate pacientei din cazul cuplului steril: a) irigoscopia. d) metroragie. cu sângerare abundentă. c) K. 16. are ciclul menstrual la 18 zile. sunt următoarele. d) traumatismelor abdominale repetate. d) Oehlecker. penicilină la 6 ore. are de efectuat 800.v. care sunt probele obligatorii care se fac: a) Beth-Vincent. în urma unei hemoragii metroragice. pentru a diminua durerea.D. d) 1 lingură sare la 1 litru de apă. Semnele clinice caracteristice. ca soluţie se poate folosi: a) sulfatul de magneziu.10. b) histerosalpingografia. c) sângerarea vaginală abundentă. dizolvi antibioticul: a) cu vitamina C. Pacienta Z. 14. d) plimbare fără însoţitor. d) colposcopia. b) multimenoree. Pacientei Z. conform vârstei sarcinii. d) mărirea de volum a uterului. b) intoxicaţiilor endogene.i.. modificarea pulsului. 18. c) diabetului zaharat. b) clorura de calciu. Care din următoarele indicaţii sunt false în cazul pacientei Z. trebuie să i se administreze sânge. b) Jeanbrau. 17. pentru a nu apare incompatibilitatea.000 u. aflată în a doua zi după histerectomie subtotală: a) alimentaţie cu supă de vită. c) pielografia. d) A. 15. cu excepţia: a) infecţiilor acute febrile. c) menoragie. i se prescrie clisma. b) cu ser fiziologic sau apă distilată. durata de 6 zile.

care din următoarele complicaţii sunt posibile: a) mărirea rapidă de volum a uterului. c) ureea sanguină. Prin care din următoarele investigaţii de laborator se poate pune în evidenţă trichomonas vaginalis: a) frotiu. d) parazitare cu candida albicans. e) bilirubina. dintre care unele sunt biochimice. b) să bea mai înainte iaurtul şi după 1/2 oră. b) sângerarea uterului. Prin observare. ai constatat că pacienta T.W. c) să consume iaurtul după 1/2 oră de la administrarea tetraciclinei. 21. b) grupul sanguin. Pacienta G. leucoree. constipaţie. 26. Pacienta C. se teme că soţia va rămâne cu sechele psihice postmastectomie: care informaţie dată de asistentă influenţează în bine pacienta: a) pacienta va rămâne cu leziuni definitive. tegumente iritate. d) problemele se vor rezolva de la sine. 22. Pacienta M. c) parazitare cu trichomonas. micţiuni dureroase. ştiind că îi diminuează absorbţia medicamentului îi atragi atenţia: a) să asocieze tetraciclină cu iaurtul. să ia tetraciclină. b) evoluţia este imprevizibilă în următoarea perioadă. c) R. efectuează tratamentul cu tetraciclină.. În vulvovaginitele fetiţelor. prezintă leucoree galben-verzuie. prezintă fibrom uterin. b) leucograma. c) tulburări de micţiue.. 24. b) avorturile anterioare. este posibilă o: a) infecţie cu haemofilus. de 20 de ani. b) infecţie cu gonococ. c) îngrijorarea este nefondată. de 42 de ani. d) nu are importanţă. 23. 25.B. 20. c) folosirea anticoncepţionalelor. Care din elementele de mai jos pot constitui surse ale cancerului de ovar: a) multiparitatea. în general. de 27 de ani. trebuie să fie pregătită pentru operaţie. d) instalarea menopauzei. d) creatinina. i se prescrie o serie de analize ale sângelui.19. semnele şi examenul clinic prezintă: a) b) c) d) prurit. d) tumorile benigne de ovar. pentru a preveni distrugerea florei saprofite îi recomanzi să consume iaurt. Soţul d-nei H.. prurit. . cum ar fi: a) hemoleucograma.

b) respectarea măsurilor de igienă locală. ocitocină.. Prevenirea afecţiunilor inflamatorii din regiunea genitală. c) extrogeni. d) ocitocină. Cum trece cancerul de sân în metastază: a) prin transmiterea celulelor în alte părţi ale corpului vehiculate de sânge şi limfa. datorită diagnosticului de carcinom la sân. b) prin ruperea unor părţi de tumoară şi deplasarea lor în alte zone. 30. la orice vârstă. progesteron. . se realizează prin: a) control genital la 6 luni. b) să fie în stare să-şi poarte propria-i îmbrăcăminte peste proteză. c) alimentaţie bogată în vitamine. 29. progesteron. care din următorii hormoni sunt responsabili pentru creşterea glandei mamare la pubertate: a) extrogeni. c) prin secreţia unui exudat de către tumoară. plimbări şi excursii. 28. b) prolactină. Doamna T. se prezintă la medicul curant după ce a simţit la palpare o umflătură la sânul stâng. este internată şi pregătită pentru mastectomie. d) printr-o infecţie în sistemul hepatic. postmastectomie: a) să citească cât mai multe cărţi documentare despre boală.27. c) să-şi păstreze imaginea de sine. ocitocină. Care este factorul psihologic cel mai important la externarea d-nei T. din spital.. d) să facă vizite. d) nimic deosebit.

d) stoarcerea sânului. 6 Lăuza T. ca asistentă pe sector.G. b) să spele mameloanele cu apă şi săpun înainte de alăptare. d) spălarea mâinilor şi a sânilor. b) asigurarea condiţiilor de odihnă şi somn. b) umezirea cămăşii în dreptul mameloanelor. c) aplicarea pungii cu gheaţă pe abdomen. 4. e) alăptarea la sân. b) administrarea tratamentului medicamentos.A.00: a) asigurarea eliminărilor. merge să-şi alăpteze copilul. d) nou-născutul plânge după alăptare.. 7 Fixaţi ordinea priorităţilor de îngrijire în cazul lăuzei T.Îngrijiri ale lăuzelor.. Care intervenţii sunt prioritare după delivrenţa naturală de placentă în cazul pacientei C. are impresia că nu se alimentează suficient. 8. b) roşii. 2. f) reorganizarea locului de muncă. b) soluţia de permanganat de potasiu l%o. c) pulsul. Pacienta Z. 5. este în a treia zi de lăuzie. d) să şteargă mameloanele după alăptare cu ceai de muşeţel.C. A doua zi după naştere asistenta apreciază lohiile ca fiind normale: a) roşii cu cheaguri. 1. Care din următoarele elemente indică lactaţia suficientă a d-nei Z. pentru îngrijirea plăgii foloseşti: a) alcool de 70°. Ca să prevină lezarea mameloanelor în timpul alăptării. urmăreşti zilnic: a) involuţia uterină. c) pregătirea mediului de siguranţă pentru alăptare. d) supravegherea diurezei. c) măsurarea lungimii copilului. este în a IH-a zi după naştere.P. b) proba fiecărui supt. mama va fi învăţată: a) să aplice pe mameloane înainte de alăptat un unguent. diureza). respiraţia. de aspect maroniu. c) apă oxigenată. D-na Z. moderate. d) diluate şi albe.. aflată pe masa ginecologică: a) masarea abdomenului. aspectul lohiilor.: a) creşterea în greutate a noului născut. c) nou-născutul adoarme în timpul alăptării. d) eliminările (scaun. g) supravegherea alăptării. b) greutatea femeii. la ora 12. c) să aplice preventiv a soluţie de nitrat de Hg. 3.P. c) cantitate mică. d) alcool iodat. care din următoarele acţiuni (manevre) îi recomandaţi să le facă: a) cântărirea zilnică a copilului.F. . prezintă perineorafie. temperatura.

13.M. d) malformaţia nou-născutului. c) nepalpabil. naşte un băieţel cu „buza de iepure" sub anestezie generală. d) montarea unei sonde vezicale şi măsurarea diurezei. respiraţiei şi reflexelor. pe perioada spitalizării asistenta urmăreşte: a) lohiile. D-na B. d) mama consideră copilul urât.O. b) eliminările.. 15. pregătirea psihică. Pentru satisfacerea nevoii de hidratare şi alimentare a pacientei T. 12. prezintă perturbată „nevoia de a avea temperatura corpului normală (febră) ". b) pregătirea materialului. ea a născut în urmă cu 3 ore. în perioada postnatală: a) continuarea monitorizării TA. trebuie să urmăreşti: a) senzaţia de foame şi sete. este după operaţie cezariană. 16. această reacţie se datoreşte faptului că: a) nou-născuţii cu malformaţii nu sunt acceptaţi uşor. b) încurajarea parturicntei. b) globulos şi flasc. c) 1 cm/zi. care ar putea fi cauza: a) lohiometria. b) starea pansamentului. c) furia laptelui.G. c) mama se teme să nu lezeze copilul..5 cm/zi. Lăuza D. e) reorganizarea locului de muncă.9.G. are o severă preeclampsie.L. . uterul trebuie să fie: a) globulos şi tonic.2 cm/zi. asistenta medicală o va informa despre: a) naşterea unui băieţel. După naştere. c) montarea deschizătorului de gură. este în a 3-a zi după naştere. 14. b) valorile funcţiilor vitale. c) scop.. d) involuţia uterină. la palpare. 11. Involuţia uterină se face cu: a) 0. nu doreşte să-şi ţină copilul în braţe. c) greutatea corporală. prin incizie pe linia mediană. d) modul de executare. c) starea perineului. 10. b) mama are o reacţie de respingere exagerată. D-na F.G. care acţiune de mirsing va fi inclusă în planul de îngrijire. aflată în a 4-a zi de lăuzie. b) involuţia rapidă a uterului. c) dorinţa de a urina. 17. b) 0. d) aspectul tegumentelor. Fixaţi ordinea manevrelor de intervenţii în executarea irigaţiei vaginale: a) pregătirea fizică. Lăuza R. D-na B. d) scăderea în greutate.

care dintre următoarele criterii indică că mama are lapte suficient: a) creşterea de prolactină. merge să alăpteze nou-născutul. Lohiile în primele 2-3 zile sunt: a) seroase. b) serosanghinolente. 21. c) 30 de zile de la naştere. Lohiile în primele 6-10 zile sunt: a) seroase. c) ambele răspunsuri sunt bune. b) serosanghinolente. D-na S.18. b) un lichid gălbui cu conţinut bogat în proteine. 23. 20. c) sanghinolente. c) creşterea progresivă în greutate a copilului. d) tegumente cianotice. c) respiraţii = 35/minut. b) serosanghinolente. Care din elementele de mai jos sunt normale pentru nou-născutul C. c) sanghinolente. e) sebum la nivelul plicelor. Lohiile în primele 4-6 zile sunt: a) seroase. Îngrijiri ale nou-născutului. Colostrul are în compoziţie: a) antigeni. 2. b) se aplică local un unguent bactericid. 4. Colostrul este: a) un lichid gălbui cu conţinut bogat în glucide. b) puls = 70/minut. b) 7 zile. 19. b) laptele care se scurge la sânul opus în timpul alăptării. La formarea ragadelor pe mameloane: a) nu este obligatorie întreruperea suptului la mamelonul afectat. cât stă copilul la maternitate. 1. c) se vor efectua local 2-3 şedinţe cu ultrascurte.L. d) sugarul adoarme în timpul alăptării. Cât durează perioada de nou-născut: a) 24 de ore după naştere. 22. c) un lichid gălbui cu conţinut bogat în săruri minerale. c) sanghinolente. Enumeraţi 5 condiţii pe care trebuie să le îndeplinească lenjeria nou-născutului: a) ________________ b) ________________ c) ________________ d) ________________ 3. . la 1 oră de la naştere: a) temperatură = 37°C. b) anticorpi.

d) 10. 9.00. scorul APGAR este notat: a) 7. b) 8. 11.500 grame.900-2. d) macrosomi. c) malformaţii vizibile. nou-născutul prezintă: a) mişcări respiratorii normale. mişcă extremităţile. c) valoarea bilirubinei în creştere în a 3-a zi. acesta va fi: a) poziţionat cinci minute în decubit lateral stâng. d) depinde de starea generală a nou-născutului. b) la 3 zile după detaşarea bontului ombilical. 6. 10. c) aspect de păpuşă de ceară. b) subponderali. b) granulomului. cu excepţia: a) greutate sub 2. d) onfalitei. el prezintă pulsul . c) imediat după naştere. Pentru evitarea regurgitaţiei nou-născutului după alăptare. b) ridicat în braţe şi bătut pe spate. Prezenţa icterului fiziologic poate avea ca sursă: a) mama care a avut în antecedente hepatită (în urmă cu 5 ani). 8. d) cianoza extremităţilor.5. b) bătăile cordului în limite normale. cu excepţia: a) gangrenei umede. d) scăderea în greutate a nou-născutului. Care din următoarele semne din primele 24 de ore ale nou-născutului G nu indică a fi elemente patologice: a) eliminarea meconiului în primele 24 de ore. s-a născut la ora 12. b) talie sub 47 cm. b) frecvenţa respiratorie de 70/minut. c) 9.120/minut. 7 Prima baie generală după naşterea nou-născutului se face: a) la 3 zile după naştere. c) culoarea galbenă a pielii. c) hematomului.. 12. Prematuritatea se defineşte prin următoarele. d) sângerarea ombilicului. 13. c) liniştit cu comprese umede alcoolizate pe abdomen. b) naşterea prematură a nou-născutului.500 grame. După căderea bontului ombilical pot apărea complicaţii. d) plânset viguros. tegumentele membrelor superioare şi inferioare sunt uşor cianotice. c) prematuri. plânge viguros. Nou-născutul G. Născut cu asfixie albă. născuţi la termen se numesc: a) normoponderali. . Copiii cu greutatea de 2.

Constituie contraindicaţie pentru alimentaţia naturală: a) colicele abdominale ale nou-născutului. Bontul ombilical secţionat se acoperă cu comprese sterile îmbibate în: a) alcool de 70°. 19. c) stropirea cu apă rece. 16. d) refuzul nou-născutului de a primi sânul. 22. b) tinctură de iod. nitrat de Hg 1%. b) tumefierea mameloanelor.14.5°C. c) urini ce pătează scutecele. Profilaxia oftalmiei gonococice se face cu: a) proculin. c) rivanol. b) se prepară în apă nefiartă. Care din următoarele elemente sunt fiziologice la nou-născut în primele 24 de ore: a) temperatura 37°-37. b) bacilul bifidus. c) înlocuieşte perfect laptele de mamă. b) dezobstruarea căilor respiratorii. Prima manevră de îngrijire. c) boala cardiacă preexistentă sarcinii şi naşterii. 20. d) e preferabil laptelui de vacă. c) scurgerea sanguinolentă la nivelul organelor genitale. c) asfixie albă. d) scaun galben auriu. ce se acordă nou-născutului este: a) tăierea cordonului ombilical. d) protargol. b) coloraţia icterică a tegumentelor. d) înfăşarea nou-născutului. cianoza generalizată. c) salmonella. Cărui tip de asfixie aparţin elementele următoare: puls tahicardie peste 120/minut. In cazul alimentaţiei naturale a nou-născutului care din microbii saprofiţi se dezvoltă în intestin: a) bacilul coli. Ce se înţelege prin criza genitală: a) creşterea în greutate. b) asfixie albastră. 21. tonus păstrat: a) apnee tranzitorie. 17. 15. . b) unguent oftalmic cu Kanamicină. Care afirmaţii nu sunt adevărate privind calităţile necesare preparatului de lapte praf pentru sugari: a) este bogat în vitamina C. c) sol. 18. imediat după naştere. b) mameloanele ombilicale. d) descuamaţia fiziologică.

23. d) la macrosomi. Pentru supravegherea nou-născutului. c) a naşterii premature. d) să se încheie pe umeri cu şireturi.500 grame. greutatea.7 zile. Nou-născutului de 4 zile. d) baia generală. c) funcţiile vitale. La ce categorie de nou-născuţi sunt mai frecvente crizele de apnee şi cianoză: a) la eutrofici. reflexul suptului. d) vârsta mamei. oxigen 40 vol. asistenta are datoria să înregistreze zilnic: a) aspectul tegumentelor. cu tegumente icterice. c) între 5. a) masarea blândă a toracelui. scaunul. d) gavaj. 25. b) să se poată fierbe.%. umiditate 50%. respiraţia. în greutate de 2. umiditate 70-80%. d) funcţiile vitale. c) dezobstruarea căilor respiratorii. care sunt acestea: a) vaccinarea BCG. d) a hidratării suficiente. b) la prematuri. 24. b) fototerapia. 27. Muguetul (mărgăritărelul) la sugar apare ca urmare: a) a nerespectării orelor de masă. 26. b) temperatura de 40°C. b) între 10-12 zile. reflexul suptului. . sistem de alarmă. b) a nerespectării regulilor de igienă. oxigen 20 vol%. c) alimentaţia la sân. Naşterea prematură poate avea ca sursă: a) uterul cicatrical. oxigen 40 vol%. b) multiparitatea. trebuie să i se efectueze unele intervenţii. c) la dismaturi. umiditate constantă. Care din elementele de mai jos nu sunt compatibile cu lenjeria nou-născutului: a) să fie din nylon. c) incompatibilitatea de grup sau Rh. c) să aibă cusătură pe mijloc. urina. sistem de eliminare a dioxidului de carbon. b) respiraţie artificială manuală sau cu aparat portabil. b) somnul. d) după 14 zile. temperatura. Detaşarea bontului ombilical ligaturat. Intervenţiile asistentei medicale în cazul nou-născutului cu apnee tranzitorie sunt. sistem de alarmă. 29. c) temperatura 36°C. 28. în mod fiziologic se face după naştere: a) între 7-10 zile. 30. 31. sistem de eliminare a dioxidului de carbon. Care din următorii parametri îndeplinesc condiţiile incubatorului: a) temperatura 37°C.

32. Asistenta medicală recunoaşte icterul fiziologic al nou-născutului după următoarele caracteristici: a) stare generală alterată; b) se instalează după 2-3 ore de la naştere; c) scaunul, urina sunt normal colorate; d) apare în a 3-a zi după naştere; e) starea generală este bună. 33. Faceţi asocieri între următoarele elemente: a) sugar 1 lună; 1) lapte praf 12,5%; b) sugar 3 luni; 2) stă în şezut; c) sugar 6 luni. 3) nevoi calorice 110 cal/24 ore; 4) lapte praf 8%; 5) degete flectate în palmă; 6) brânză de vacă; 7) pronunţă silabe.

Îngrijiri ale copilului de diferite vârste.
1. Copilul M., de 8 luni, are febră şi diaree, este propus pentru vaccinare antipolio: a) i se face tratament şi reprogramare; b) i se face reprogramare pentru anul viitor; c) i se face vaccinare conform programării; d) nu va fi vaccinat deloc. 2. Pentru interpretarea IDR la tuberculină în cazul tânărului V., de 15 ani, asistenta îl cheamă la cabinet: a) după 24-72 ore; b) după 2-4-6 ore; c) urmăreşte reacţia imediat; d) nu are rost să fie chemat la control. 3. Copilul L., de 12 ani, nu are poftă de mâncare, prezintă stare de disconfort şi prurit anal; prioritar, în intervenţiile medicale, este: a) baia generală, baia pe porţiuni; b) recoltarea probelor de scaun pentru examenul coproparazitologic; c) alimentarea la timp a copilului; d) scoaterea la aer a copilului. 4. La 7 luni, L. V. are o dezvoltare normală psihomotorie; ultima realizare, probabil, este: a) întoarcerea de pe o parte pe alta; b) să stea în şezut fără sprijin; c) să stea în picioare, susţinut; d) să apuce obiecte cu mâinile. 5. In care din următoarele faze ale procesului de îngrijire stabiliţi ca pacientul L. V., de 7 luni, are o dezvoltare psiho-motorie corespunzătoare vârstei: a) evaluare; b) planificare; c) implementare; d) diagnostic de nursing. 6. B.F., în vârstă de 6 ani, este adus la spital cu febră şi disurie; i se efectuează urocultura care este pozitivă; numărul de germeni prezenţi trebuie să fie: a) sub 10.000 germeni/ml; b) între 10.000-100.000 germeni/ml; c) peste 100.000 germeni/ml. 7. Unui copil de 5 ani i se prescriu pe priză 1 gr. soluţie medicamentoasă la un interval de 6 ore; câte prize sunt în 24 ore şi câte picături, folosindu-se pipeta pentru administrare: a) 4 prize x 20 pic. pe priză; b) 6 prize x 10 pic. pe priză; c) 2 prize x 40 pic. pe priză; d) nu se administrează medicamente cu pipeta. 8. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi între: a) 120-140/min.; b) 80-100/min.; c) 60- 80/min.; d) 90-100/min.

9. Ce greutate va avea un sugar de 7 luni, născut cu o greutate de 3.000 grame: a) 7,500 kg; b) 6,500 kg; c) 10.000 grame; d) 5.700 grame. 10. Ce se înţelege prin enurezis: a) inversarea emisiilor de urină cu predominanţă noaptea; b) pierderea de urină în cursul nopţii; c) pierderea involuntară de urină noaptea la copii peste vârsta de 3 ani. 11. Nu se administrează tablete şi drajeuri nepisate copilului: a) sub 6 luni; b) sub 2 ani; c) sub 6 ani; d) sub 1 an. 12. Condiţiile recoltării scaunului pentru examenul parazitologic sunt: a) 3 zile consecutiv; b) de sub unghii; c) din anus; d) din scaunul spontan. 13. Alimentaţia sugarului de 6 luni poate fi: a) naturală; b) diversificată; c) mixtă; d) artificială.

14. Pentru pregătirea copiilor în vederea explorării radiologice a colonului se efectuează: a) clismă evacuatoare; b) pauză alimentară de 12 ore; c) administrare de purgativ; d) nu se efectuează decât clismă baritată. 15. La copiii 0-3 ani, cauza cea mai frecventă a convulsiilor este: a) epilepsia; b) febra; c) temperamentul agitat; d) glicozuria. 16. Noţiunea de „copil febril" este echivalent temperaturii măsurate rectal a cărei valoare poate fi: a) 37,5°C; b) 38°C; c) 39^K)°C; d) 36,5-37°C. 17. Cantitatea de lichide pe kg/corp administrată unui sugar de 5 luni va fi: a) 100-120 ml; b) 130-160 ml; c) 150-180 ml; d) 500 ml. 18. CRI., de 12 luni, este spitalizat cu angină difterică; i se administrează O2; care este cea mai adecvată manevră: a) utilizarea sondei endonazale; b) umedifierea O2; c) utilizarea cortului de O2; d) injecţia subcutanată de O2.

Copilul A. în cadrul evaluării. febră 39°C şi contracţii tonicoclonice.. după o gastroenterită acută. este internată la secţia de pediatrie. d) normală. . ce modalitate folosim pentru a împiedica răspândirea infecţiei: a) folosirea sacilor din pânză albă pentru transportarea lenjeriei murdare. greutatea normală. greutatea adecvată. este internată cu otită medie acută bilaterală. V. care examene de laborator pot pune în evidenţă prezenţa paraziţilor sau a chisturilor: a) analiza sângelui. medicul recomandă recoltarea de LCR pentru depistarea eventualilor agenţi patologici. 23. c) spălarea mâinilor după orice manevră tehnică de lucru. 26. c) decubit lateral. C.. b) decubit dorsal cu pernă. d) decubit ventral. are 12 luni şi are 72 cm lungime şi 13 kg. consideră înălţimea: a) normală. d) rubajul duodenal pentru recoltarea bilei B. CI. dacă nu se acordă îngrijirile corespunzătoare: a) encefalita. de 16 ani. d) se practică mai întâi spălătura gastrică. 25. d) recoltarea materiilor fecale pentru examenul bacteriologic. c) nu se practică provocarea vărsăturii. Intoxicaţia acută cu substanţe pesticide şi organofosforice se manifestă prin mirosul de: a) usturoi. c) recoltarea analizelor de laborator. b) menţinerea căilor respiratorii libere. L. 20. Copilul D. după puncţie. d) septicemia. de 7 luni.. d) mere coapte. poziţia copilului va fi: a) decubit dorsal fără pernă sub cap. 22. b) acetonă. b) examenul coproparazitologic. b) hidrocefalia. greutatea normală. Care din complicaţiile de mai jos pot apărea în cazul pacientului C. cu semne de deshidratare moderată. d) identificarea problemelor de nursing. b) folosirea de saci din cauciuc pânzat pentru transportarea lenjeriei murdare. greutatea normală. 21. este internat în secţia de pediatrie. este suspectat de giardia şi lamblia.R. c) mică. asistenta.. Pacientul C. de 2 ani. c) migdale. este intoxicat cu ciuperci. de 14 ani. care este ordinea priorităţilor de îngrijire: a) urmărirea pulsului. c) retardarea mintală.19. provocarea vărsăturilor se va face: a) după 6 ore de la ingestie. b) în primele 4 ore de la ingestie. 24. c) examenul sucului gastric. b) crescută. cu meningită. în comă hiperglicemică.

27. Care din intervenţiile de mai jos nu sunt valabile în profilaxia rahitismului: a) aerisirea încăperii; b) introducerea Slinosului în primele 5 luni de viaţă; c) administrarea de vitamina D2 la ieşirea nou-născutului din maternitate; d) administrarea de calciu şi vitamina D2 în luna a Vlll-a de sarcină. 28. Care din următoarele manifestări de dependenţă nu fac parte din semnele BDA: a) tegumente curate integre; b) pliu cutanat persistent; c) scaune frecvente modificate; d) buna dispoziţie. 29. Medicamentele pe cale bucală la copiii internaţi în spital sunt administrate: a) de mamele însoţitoare; b) de asistentele medicale; c) de infirmiere; d) se lasă pe noptieră pentru a fi luate de copil conform prescripţiilor. 30. Ce avitaminoză produce hemeralopia: a) vitamina PP; b) vitamina C; c) vitamina A; d) vitamina B6.

31. Pacientului G., de 10 ani, i se recomandă examenul coproparăzitologic; pentru recoltare foloseşti: a) un borcan curat; b) o cutie de chibrituri; c) coprocultor direct; d) coprocultor steril cu apă distilată. 32. Notaţi răspunsul corect: a) nu apare sindromul digestiv; b) poate apare colapsul periferic; c) apare prăbuşirea TA; d) nu apare febra. 33. Pentru dezinfecţia pavimentului, în secţia pediatrie, îi atragi atenţia îngrijitoarei să aibă în dotare, pentru executarea corectă a manevrelor: a) o găleată; b) două găleţi; c) cel puţin trei găleţi; d) nu are nevoie de nici un vas. 34. Pacientul V., de 5 ani, are nevoie de toaleta cavităţii bucale; fixaţi ordinea manevrelor de executare corectă a tehnicii: a) spălarea cavităţii bucale; b) pregătirea materialelor; c) pregătirea bolnavului; d) spălarea mâinilor; e) îndepărtarea materialelor utilizate; f) crearea microclimatului. 35. Deprinderile igienice individuale sunt valabile pentru: a) persoanele care fac tratament cu antibiotice; b) persoanele care fac tratament cu cortizon; c) copiii mici; d) toţi indivizii.

36. Antibiograma este metoda de laborator care: a) determină prezenţa microbilor; b) arată sensibilitatea microbilor faţă de antibioticul respectiv; c) nu arată decât creşterea germenilor. 37. Trebuie să efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu portamponul steril ştergi: a) orofaringele; b) mucoasa nazală; c) valul palatin; d) amigdalele. 38. Pacientul Z, de 14 ani, este suspect de hepatită serică (TIP B); se recoltează sânge; care rezultat al analizei precizează diagnosticul clinic: a) prezenţa proteinei C; b) prezenţa antigenului Australia; c) prezenţa trichinelei spiralis; d) prezenţa bacilului Tific. 39. Limbajul activ devine problemă pentru un copil: a) până la vârsta de 1 an; b) până la vârsta de 2 ani; c) până la vârsta de 3 ani; d) după vârsta de 3 ani. 40. Conturarea personalităţii copilului se manifestă prin: a) reducerea somnului; b) exprimarea preferinţelor şi repulsiilor; c) căpătarea îndemânării; d) memorarea a cât mai multe poezii. 41. În caz de convulsii, la un sugar de 8 luni cu temperatură de 39,9°C, se vor aplica următoarele intervenţii: a) administrarea de diazepam 1-2 zile; b) administrarea de analeptice cardiovasculare; c) administrarea de antibiotice; d) comprese călduţe pe frunte; e) administrarea de fenobarbital 1/2 fiolă.

Îngrijiri ale persoanei vârstnice.
1. Pentru a se putea iniţia demersurile terapeutice şi corective necesare practicii în geriatrie se impune: a) diferenţierea patologicului de normal; b) cunoaşterea cu precădere a activităţilor; c) delimitarea stării de boală de cea de sănătate. 2. Care din următoarele sisteme şi aparate ale organismului uman suferă importante modificări de îmbătrânire: a) aparatul renal; b) sistemul cardio-vascular; c) sistemul respirator; d) sistemul locomotor. 3. Unele modificări, legate de înaintare în vârstă sunt considerate între anumite limite, ca aparţinând unei îmbătrâniri normale. Care sunt acestea: a) modificări ale pielii şi fanerelor; b) presbiopia; c) scăderea secreţiei lacrimale; d) presbiacuzia; e) fenoastenia; f) toate enunţurile sunt adevărate. 4. Îmbătrânirea psihologică este rezultanta modificărilor induse de vârstă în planul biostructurilor; la baza acestor modificări stau: a) factori ereditari, uzura sistemului vieţii psihice; b) factori ecologici; c) factori socio-culturali. 5. In abordarea unui pacient vârstnic, se vor evalua următoarele funcţiuni psihice: a) capacitatea de orientare; b) starea afectivă; c) memoria; d) gradul tulburărilor de integrare. 6 Numiţi cele trei aspecte generale ale psihologiei senescenţei: a) .......................... ; b) ......................... ; c) ............................ 7. O asistentă medicală care se consacră nursingului geriatrie va cunoaşte şi va respecta cu siguranţă: a) cadrul manierelor elegante; b) drepturile persoanelor vârstnice; c) legislaţia generală; d) măsuri protective specifice. 8. Factorii de risc ai abuzului contra persoanei vârstnice, includ şi: a) vârsta peste 75 ani; b) incapacitatea de autoîngrijire; c) starea biologică. 9. Câte categorii de abuzuri sunt descrise caftind implicate în majoritatea cazurilor: a) patru; b) opt; c) zece.

b) complexitatea consecinţelor. c) aspecte ale senescenţei echilibrului. pentru a favoriza un somn odihnitor: a) să facă o baie caldă. Dissomnia reală a vârstnicului. 13. insuficient cantitativ. Căderile persoanei vârstnice sunt considerate: a) aspecte ale senescenţei posturii. d) în relaţia cu familia pentru reintegrarea socială. b) terapie recuperativă. Cel mai important factor de risc al căderilor este considerat a fi: a) sexul. în sensul inversării. de regulă hipersomnia. c) bolile cronice. de regulă hiposomnia. Consecinţele căderilor vârstnicului sunt importante şi afectează: a) starea fizică şi psihică. In cazul unui vârstnic care a suferit o cădere asistenta medicală intervine: a) instituind de urgenţă profilaxia complicaţiilor tardive. d) greu de suportat. c) tulburări cantitative. 20. 18. întâmplătoare. d) relaţiile sociale şi familiale. b) căderile alternative. b) accidente banale. c) posibilitatea de a bea şi mânca. c) căderile repetate. c) somnul diurn. Ce fel de căderi fac îndeosebi obiectul sindromului de cădere: a) căderile unice. c) kineziterapie şi ergoterapie de susţinere. b) autonomia. individualizat.10. 14. c) o infirmitate demoralizantă. 17. c) instituind de urgenţă profilaxia complicaţiilor imediate. b) o infirmitate umilitoare. Incontinenţa anală. b) să facă un duş rece. b) tulburări ale ritmului normal. 15. o mare şi gravă problemă a asistenţei geriatrice este pentru vârstnic: a) o afecţiune temporară. Ce recomandă asistenta medicală unui vârstnic. 16. c) să bea o cană cu ceai de tei. . b) vârsta înaintată. 11. include: a) tulburări cantitative. Tratamentul preventiv al sindromului de imobilizare este esenţial. c) măsurile de prim ajutor calificat. Importanţa căderilor în îngrijirea vârstnicului ţine seama în special de: a) amploarea consecinţelor. Un important factor ce perturbă somnul nocturn la vârstnic (bărbat) îl constituie: a) trezirile repetate. 19. 12. ce se cere diferenţiată de falsa insomnie. b) hipertrofia de prostată care determină nicturie. b) întocmind un plan de îngrijire. el se va aplica cu răbdare şi sistemic evitând invalidităţile prin: a) cunoaşterea şi anticiparea riscului.

e) efectuarea de clisme evacuatoare. fructe şi legume moi. Metoda de elecţie în tratamentul incontinenţei urinare este reeducarea. c) respiraţia cu buzele strânse. b) în ce moment al zilei. b) incontinenţa urinară indusă. 23. c) incontinenţa urinară de stres sau de efort.îngrijiri va cuprinde formularea „alterare a funcţiei intestinale .21. care urmăreşte: a) creşterea spaţiului de timp dintre micţiuni. d) semnele unui deficit nutriţional. c) afecţiunile locomotorii şi neurologice. c) se modifică în raport cu poziţia. 27. Care din următoarele intervenţii preventive sunt menite să acţioneze asupra unor factori ce pot satisface nevoia de a mânca şi a bea: a) periajul corect al dinţilor. d) consumarea de ciorbe sau supe calde care stimulează apetitul. Pentru a menţine independenţa nevoii de a mânca şi a bea. acţiunile planificate de asistenta medicală vor avea următoarele scopuri: a) menţinerea unui orar de eliminare conform obiceiurilor.actuală şi potenţială". b) factorii de risc. constituind una din acuzele cele mai frecvente ale vârstnicilor.Care din următoarele sunt exerciţiile de tehnică respiratorie pe care asistenta medicală i le prezintă pentru învăţare vârstnicului afectat de dispnee: a) respiraţia diafragmatică. . b) creşterea capacităţii vezicale. În cazul unei disfuncţii de eliminare intestinală diagnosticul de nursing . Eficacitatea intervenţiilor va fi evoluată în raport cu: a) frecvenţa şi aspectul scaunelor. 22. d) folosirea de laxative. b) consumarea de alimente semisolide. asistenta medicală va cunoaşte: a) dificultăţile legate de bolile cronice. d) factorii de risc şi bolile cronice. b) abordarea unei posturi care favorizează respiraţia. Care din următoarele tipuri de incontinenţă urinară nu ţine de factorii legaţi de fiziologia micţiunii: a) incontinenţa urinară definitivă sau stabilă. c) mesele rare şi bogat-cantitative. c) reinstaurarea reflexului de micţiune. c) dependenţă. 28. 29. 26. Contextul unei incontinenţe urinare include adesea şi următoarele: a) anorexie. b) ingerarea suficientă de lichide. tranzitorie şi reversibilă. Cum va determina asistenta medicală împrejurările apariţiei dispneei: a) la ce grad de efort apare. b) absenţa diareei. 24. 25. Dispneea este un simptom comun mai multor boli pulmonare şi cardiace. b) pierderea controlului. c) urmărirea efectelor secundare ale medicamentelor.

vor fi orientate către: a) motivaţia vârstnicului. c) diabetul. b) probleme respiratorii. durere. b) concomitent cu o alimentaţie completă şi complexă. d) menţinerea valorilor TA. vis-ă-vis de nevoia de a se mişca. e) afecţiuni neuro-psihice. b) recomandarea de a urina la prima senzaţie de micţiune şi până la completa golire a vezicii. Perturbarea somnului la persoana vârstnică are drept cauză principală. care din următoarele pot fi considerate intervenţii curative: a) efectuarea de exerciţii pentru tonificarea musculaturii sfincteriene. b) tulburări de deglutiţie. Exerciţiile de amplitudine au drept scop: a) menţinerea mobilităţii articulaţiilor. c) menţinerea mobilităţii articulare. afecţiunile cronice de care suferă acesta şi care produc disconfort. d) stabilirea unui orar de folosire a toaletei. e) poliartroza. d) prezenţa durerii şi identificarea cauzei determinante. 32. c) hipertrofia de prostată. depresie. 31. b) felul eliminărilor. orarul lor. c) scăderea tonusului şi forţei musculare. b) menţinerea valorilor TA în limite normale. 34. alcool). etc. 36. b) HTA. c) în concordanţă cu starea de nutriţie. b) menţinerea forţei şi rezistenţei musculare. În cazul incontinenţei urinare reversibile. 37. Acestea pot fi: a) atrofia lenta a musculaturii. ceai.c) tipul de dispnee. 33. ordonaţi după importanţă problemele şi bolile des întâlnite: a) probleme gastrice. Menţinerea forţei şi rezistenţei musculare la un vârstnic se va realiza: a) numai apelând la exerciţii izotonice şi izometrice. c) menţinerea rezistenţei musculare. d) respectarea regimului alimentar. c) evitarea ingestiei de băuturi diuretice (cafea. In cadrul procesului de nursing. d) afecţiuni cardiace. e) reducerea cantităţii de proteine din alimentaţie 35. Intervenţiile preventive. culegerea de date se va referi cu precădere la: a) capacitatea şi toleranţa la efort. 30. Care din următoarele boli pot afecta mobilitatea la persoana vârstnică: a) artroza. c) folosirea de dispozitive ajutătoare. cuprinse în planul de îngrijire a unui vârstnic. d) osteoporoza. . Modificările fiziologice din cadrul procesului de îmbătrânire se cer cunoscute întrucât joacă un rol important în satisfacerea nevoii de a se mişca.

d) tulburările de auz. d) condiţiile de mediu. c) coordonarea. . Problemele de dependenţă la nivelul nevoii de a fi curat şi a avea tegumente îngrijite. P. în afară de: a) instituirea unui orar zilnic. c) lipsa anturajului favorabil. veselă. d) a nu se face abuz de pudră de talc. c) a se folosi săpunuri grase. b) respectarea tratamentului cu somnifere. Intervenţiile preventive constau în sfătuirea vârstnicului. Observaţiile asistentei medicale vor urmări: a) orarul zilnic de somn. de a se conforma unui regim de viaţă. b) deficit de autoîngrijire. asistenta medicală recomandă următoarele. intacte. b) a se folosi după zvântarea pielii unele loţiuni alcoolizante. f) toate enunţurile sunt adevărate. fac parte. care va urmări următoarele: a) evitarea excitantelor. c) hemiplegiile. mai ales după ora 18. Care din următoarele sunt afecţiuni neurologice ce afectează major nevoia de a se îmbrăca a vârstnicului: a) diabetul insipid. 43. Pentru prevenirea uscării pielii. în general. din următoarele categorii de diagnostice de îngrijiri-nursing: a) tulburări de somn legate de oboseală. în afară de: a) a nu se face baie generală zilnic. b) echilibrul. c) aerisirea camerei de dormit. e) alterarea potenţială a integrităţii mucoaselor. Îmbrăcatul şi dezbrăcatul presupun o serie de abilităţi care sunt afectate in cadrul procesului de îmbătrânire. 40. e) depunerile de grăsime. cu corectarea ritmului veghe-somn.38. eventual un pahar cu lapte. 45. d) gută. e) a se asigura o hidratare corespunzătoare. d) forţa musculară. b) valorile TA. 42. c) alterare a integrităţii tegumentelor. d) cină uşoară. Intervenţiile curative care se vor iniţia ţinând cont de sursa de dificultate şi făcând distincţia între problemele medicale şi modificările fiziologice. b) asigurarea de confort fizic prin poziţionare şi calmarea durerii. c) semne de nedormit. diureză. 39. c) mobilitatea articulară. 44. R. c) ascultarea de muzică ritmată. b) maladia Parkinson. Care sunt acestea: a) dexteritatea. 41. d) alterarea alimentaţiei legată de somnolenţă. pot fi următoarele. Care din următoarele modificări fac problematică alegerea şi ajustarea îmbrăcăminţii: a) deformările osoase. d) activităţi reduse în cursul zilei pentru a nu acumula oboseală. b) deformările coloanei vertebrale.

b) asigurarea unei poziţii confortabile. d) purtarea în cursul nopţii a unor ciorapi. 50. asistenta medicală va lua măsuri pentru diminuarea sau îndepărtarea ei. brusc. b) o reducere a grăsimilor. d) prezentă la femei. 54. e) manifestată prin ipohondrie. Cel mai frecvent factor legat de accidentele hipotermice este: a) hipotensiunea ortostatică. d) consumarea de lichide reci. c) mişcarea şi schimbarea poziţiei conform orarului stabilit. 52. b) se va retrage în securitatea unei lumi interioare. e) se clăteşte cu apă rece înainte de a o monta. c) uşor de determinat. 53. decizie. b) deshidratarea.4°C. c) va apela la tehnici diverse de relaxare. b) în coexistenţă cu boala somatică. După ce durerea a fost evaluată.1°C. c) persoanele cu boli cardio-vasculare. . Odată cu vârsta. Pentru prevenirea hipertermiei. b) 37. c) practicarea de activităţi fizice uşoare (plimbări). Este cel mai adesea: a) atipică. Acţiuni desfăşurate de asistenta medicală pentru menţinerea temperaturii corporale a vârstnicului în limite normale sunt şi: a) asigurarea temperaturii ambiante de 20-21°C. Depresia este una dintre cele mai frecvente afecţiuni întâlnite la vârstnici. regimul alimentar al persoanei vârstnice va fi orientat către: a) o alimentaţie bogată în hidraţi de carbon. Care persoane sunt cele mai vulnerabile în faţa hipertermiei: a) persoanele obeze. utilizând următoarele strategii: a) manipularea vârstnicului cu rapiditate. c) 35. 51. eficacitatea mecanismelor de termoreglare diminua. 47. 49. c) consumarea de lichide cât mai calde. c) se îndepărtează resturile alimentare de pe ea. d) se păstrează noaptea într-o soluţie slabă de oţet. c) oboseala. Nevoia de sucuritate este strâns legată de numeroase aspecte privind mediul înconjurător. b) se clăteşte cu apă caldă după ce a fost spălată cu detergent/săpun pentru copii. b) determinarea vârstnicului să folosească băuturi alcoolice ca mijloc de „a se încălzi".46. In jurul cărei valori se situează temperatura normală la o persoană vârstnică: a) 36°C. 48. b) persoanele cu afecţiuni digestive cronice. Proteza dentară va fi îngrijită în felul următor: a) se spală pe toate feţele folosind o periuţă aspră. Persoana vârstnică când se simte în pericol: a) îşi va înrăutăţi starea de sănătate.

b) terapeutică. în nevoia de a comunica. Culegerea de date. clar. c) alterare a comunicării verbale legată de afazie. va avea în vedere elemente legate de: a) personalitatea vârstnicului. c) pedagogică. asistenta medicală va proceda în felul următor: a) nu va folosi metode non-verbale de comunicare. b) comunicare ineficace din cauza valorilor mari ale tensiunii arteriale. Procesul de îmbătrânire afectează nevoia de comunicare diminuând-o datorită prezenţei: a) hipoacuziei. ca primă etapă a procesului de îngrijire. Problemele care apar cel mai frecvent sunt: a) alterare a comunicării verbale legată de un deficit auditiv sau vizual. 59. d) evaluarea funcţiilor senzoriale. individul trebuie: a) să aibă integre organele senzoriale. 56. d) tulburărilor tactile. c) trecutul patologic. Pentru a fi independent. e) toate enunţurile sunt adevărate. Din punct de vedere al scopului comunicarea asistentei medicale poate fi: a) informaţională. c) va vorbi lent. Pentru îmbunătăţirea comunicării cu vârstnicul. c) să nu împiedice comunicarea prin reacţiile sale emoţionale. 58. . b) va da dovadă de empatie. cu faţa la partenerul de dialog. 60. b) evaluarea funcţiilor cognitive. b) să aibă o viaţă socială.55. 57. c) surplusului ponderal. b) acuităţii vizuale scăzute.

Care sunt sarcinile asistentei medicale referitor la efectuarea analizelor de laborator necesare unei intervenţii chirurgicale: a) să recolteze corect probele prescrise. c) să aducă rezultatele de la laborator. c) dimineaţa şi la prânz regim obişnuit. Cum se testează eventuala alergie la novocaină: a) prin injecţie intradermică. b) să ducă probele la laborator. c) respectarea prescripţiilor medicale şi efectuarea explorărilor. d) câştigarea încrederii bolnavului în echipa de îngrijire. 2. c) cu 1-2 h.CAPITOLUL VIII Îngrijiri ale pacienţilor în perioada pre. somn liniştit. 6. Ce medicamente se administrează cu 30 min. a operaţiei pentru sedarea şi liniştirea bolnavului: a) fenobarbital. şi. f) crearea siguranţei că operaţia şi starea postoperatorie vor fi favorabile. 4. d) combaterea durerii. Care sunt regulile în îngrijirea preoperatorie a bolnavului: a) crearea condiţiilor care să împiedice traumele psihice. b) convingerea că intervenţia chirurgicală este benefică. e) combaterea manifestărilor ce provoacă disconfort. d) nu se dau alimente grele cu 24 h înaintea operaţiei. b) regim hidric. Ce obiective urmăreşte pregătirea psihică a bolnavului chirurgical internat: a) acomodarea cu condiţiile. d) respectarea relaţiilor cu bolnavii ceilalţi. înlăturarea fricii de spital. 8. Ce regim alimentar oferim bolnavului în preajma operaţiei: a) regim alimentar obişnuit. d) să interpreteze rezultatele. e) să coreleze rezultatele cu starea clinică a bolnavului. seara hidric. c) fortral. deci. c) grija pentru odihnă. b) cunoaşterea bolnavului şi a bolii. b) în seara premergătoare.şi postoperatorie. înainte de începerea anesteziei. b) înlesnirea vizitei familiei. 5. c) respectarea disciplinei spitaliceşti. 1. d) diazepam. c) prin injecţie intravenoasă. 3. b) prin injecţie intramusculară. b) mialgin. . 7. Cu cît timp înaintea operaţiei trebuie să depilăm regiunile păroase: a) cu 48 h. Care din următoarele metode contribuie la buna pregătire psihică a bolnavului: a) înlăturarea factorilor nocivi. d) pe masa de operaţie.

14. b) lichid incolor. Ce soluţie de xilină se foloseşte în rahianestezie: a) 0. 10. buteliile de gaz sunt colorate standard. 13. 17. . b) 2-A%. dispnee. Pentru a avea un somn liniştit. Ce complicaţie deosebită este de temut după rahianestezie: a) greţuri. d) insolubil în grăsimi. b) mialginul. fortralul. In care din următoarele faze ale procesului de nursing stabilim dacă îngrijirea postoperatorie a fost eficientă: a) evaluare. Cu ce culoare sunt vopsite buteliile cu protroxid de azot: a) albă. 15. c) căderea limbii. d) intoleranţă la medicamente. Care este pericolul cel mai mare în perioada de trezire a bolnavului anesteziat prin intubaţia orotraheală: a) sângerarea plăgii. b) analgezia.5-1%. administrăm: a) fenobarbital. c) relaxarea musculară. b) tahicardie. algocalminul. b) hTA. b) mialgin. 12 Care din analgezicele de mai jos. seara dinaintea operaţiei. 16. d) diagnostic de nursing. Eterul este: a) gaz cu miros caracteristic. d) portocalie.9. vărsături. beralginul. c) paracetamol. b) planificare. c) cefalee persistentă. 11. c) 8%. Pentru evitarea confuziilor. d) protecţia antiinfecţioasă. d) agitaţia bolnavului din cauza durerii mari. c) implementare. b) neagră. Care din următoarele obiective sunt urmărite prin efectuarea anesteziei generale: a) hipnoza. c) piafenul. c) uşor inflamabil. d) romergan. au regim de substanţe stupefiante (opiance) a) fortralul. astuparea glotei şi asfixierea bolnavului. morfina. fentanilul. volatil. d) nu are importanţă concentraţia soluţiei. c) albastră.

b) combaterea tulburărilor hidro-electrolitice. putând lua orice poziţie doreşte. c) starea generală a bolnavului. Care din următoarele se consideră complicaţii apărute la un bolnav imobilizat timp îndelungat la pat: a) artrită acută. b) felul anesteziei. Bolnavii operaţi cu anestezie locală. c) monitorizarea cardio-vasculară. c) decubit ventral. d) combaterea atelectazei pulmonare. d) complicaţiile care apar. d) în decubit dorsal. Care din următoarele. b) decubit lateral. Pentru îngrijirea unui bolnav. este efectul secundar al unui analgezic (Fortral) administrat postoperator: a) reduce greaţa. 23. 21. b) menţinerea tegumentelor uscate şi curate. ţinem seama de: a) natura operaţiei. c) protejarea zonelor de presiune. 19. 22. b) în poziţie Trendclenburg. Pentru prevenirea complicaţiilor de decubit dorsal la bolnavii imobilizaţi. c) tulburări circulatorii periferice. 20. b) mobilizarea bolnavului. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice bolnavul va fi aşezat în următoarea poziţie pe pat: a) în decubit dorsal cu două perne sub cap. Mobilizarea precoce a bolnavului urmăreşte: a) combaterea durerii. c) în poziţie laterală stângă sau dreaptă. b) escară de decubit. în perioada postoperatorie. d) epistaxis şi lipotimie. . c) prevenirea stazei venoase şi producerea bolii tromboembolice. c) stimulează peristaltismul. Care din îngrijirile postoperatorii sunt pentru bolnavii trimişi în salon cât şi pentru cei din STI: a) aşezarea corespunzătoare în pat. d) administrarea unor medicamente specifice. d) urmărirea evoluţiei febrei. fără pernă. 25. 24. e) monitorizarea funcţiei renale.18. asistenta va efectua următoarele activităţi în afară de: a) schimbarea poziţiei după un plan bine stabilit. vor fi aşezaţi în pat în următoarele poziţii: a) decubit dorsal cu pernă sub picioare. cu o tăviţă renală alături. d) decubit dorsal cu capul pe pernă. nu va ridica capul. b) încurajează mobilizarea. cu capul flectat spre dreapta.

000-4. d) efectuarea de baie parţială zilnică. În poziţie de decubit ventral vor fi aşezaţi bolnavii operaţi: a) pe coloana vertebrală. c) coloana vertebrală. după dorinţă. cu o operaţie medie. 33.000 cal/zi. 30. b) furnizarea terapiei diversionale şi a fizioterapiei. b) membre inferioare. d) compensarea proceselor catabolice ce au loc postoperator. Pentru un bolnav. insuficient tratate. b) cu peritonite operate.000-1. 28. d) în poziţie Fowler. d) 3. este nevoie ca aportul caloric să fie de: a) 2.000 cal/zi. c) la fumători. c) cu rahianestezie. 27 La ce categorie de bolnavi apar postoperator mai frecvent complicaţii pulmonare: a) la bolnavii vârstnici. 31. Care din următoarele sunt aspecte esenţiale ale planului de nursing postoperator: a) promovarea mobilizării şi încurajarea ingestiei de lichide. b) 800-1. b) cicatrizarea plăgilor. d) la cei cu leziuni pulmonare preexistente. b) de afecţiuni pleuropulmonare sau esofagiene. c) creşterea dezechilibrelor hidro-electrolitice. c) 1.26. 29. 34. b) în decubit dorsal fără pernă timp de 24 h. c) prevenirea insomniei şi a anxietăţii. c) operaţii la nivelul membrelor inferioare. Bolnavul operat cu anestezie locală va fi aşezat: a) în decubit dorsal cu capul pe pernă. In poziţie de decubit lateral vor fi aşezaţi bolnavii: a) operaţi pentru afecţiuni pleuropulmonare.500 cal/zi.000 cal/zi. Poziţia Fowler (semişezândă) este favorabilă bolnavilor cu operaţii pe: a) torace. c) în poziţie Trendelenburg. b) la copii. c) cu afecţiuni esofagiene operate. In poziţie Trendelenburg vor fi aşezaţi bolnavii cu: a) peritonite generalizate. putându-şi schimba în anumite limite poziţia. 32.000-3. Aportul proteic postoperator este necesar pentru: a) corectarea hipoproteinemiei. . b) irigare cerebrală deficitară.

c) urmărirea eficacităţii tratamentului aplicat. c) evită obstacolul glotic şi reduce spaţiul mort cu aproximativ 65%. c) prevenirea vărsăturilor şi a aspiraţiei. b) reductor. d) mobilizarea la marginea patului. 37. d) permite aspiraţia secreţiilor traheobronşice şi reduce mişcările paradoxale în voletul costal. Activitatea de monitorizare a bolnavilor de la STI permite: a) urmărirea evoluţiei bolnavilor. 42. c) apă şi electroliţi. d) pentru a nu putea fi mobilizată. b) simptomatic. d) modificarea conduitei. d) din care rezultă modificări structurale şi funcţionale ale plămânilor (EPA). b) supravegherea aspectului pansamentului. d) lipide. 38. b) vitamine. b) toxic pentru organism. c) provocăm tuse artificială. 41. 40. 36. scoasă. în funcţie de evoluţie. b) creem o atmosferă cât mai puţin septică. c) de urgenţă.35. de un bolnav agitat. b) separă calea aeriană de cea digestivă prin canule speciale. . Ce facem pentru a nu se forma crustă la o traheotomie: a) spălăm cu ser fiziologic şi îndepărtăm mecanic secreţiile formate. b) calea intravenoasă. b) prevenirea apariţiei unor complicaţii. În prima oră după anestezia generală. La administrarea oxigenului din bombă. b) pentru a nu aluneca. Oxigenul pur administrat timp îndelungat are efect: a) benefic pentru organism. cu excepţia: a) monitorizarea funcţiilor vitale din 15 în 15 minute. obiectivele planului de îngrijire sunt următoarele. Când calea naturală eficientă în administrarea alimentelor nu poate fi folosită pentru bolnavul chirurgical. c) barbotor. c) sonda nazogastrică sau nazojejunală. 39. c) pentru a împiedica sângcrarea şi infecţia. c) ce produce insuficienţă hepato-renală. 44. Oxigenoterapia este un act terapeutic: a) etiologic. putem folosi următoarele căi: a) gastrostomia. avem nevoie pentru reducerea presiunii şi umidificare de: a) mască. cel puţin în primele zile postoperator. Care sunt avantajele traheotomiei: a) reduce spaţiul mort cu aproximativ 10%. 43. Aportul energetic va fi dat de: a) glucide. De ce se fixează canula de traheotomie la piele: a) pentru a nu se astupa cu corpi străini.

b) pansament compresiv. c) hemostază locală. c) imobilizarea fracturilor osoase. 5. b) transport de urgenţă la spital. b) evaluarea rapidă a situaţiei. Care din următoarele sunt semne şi simptome de intoxicaţie atropinică: a) delirul. cu un motor de maşină funcţionând. 4. În cazul unui pacient politraumatizat prioritatea în acordarea primului ajutor constă în: a) oprirea hemoragiei externe. d) aplicarea garoului. In cazul în care o persoană este găsită căzută într-un garaj închis. La ce valoare a alcoolemiei apare coma la alcoolici: a) 150-175 mg. d) 300-400 mg. c) să scoată persoana afară din garaj. c) febra mare şi mucoasele uscate. b) 100-200 mg. şocul anafilatic. c) 150-250 mg. salvatorul trebuie: a) să oprească motorul. Misiunea asistentei medicale la locul unui accident este: a) executarea unui baraj de securitate. 9. c) sunt egale. Într-o plagă „în seton" orificiul mai mare este: a) de intrare. c) să-i controlăm respiraţia. 8. 7. Dacă o persoană accidentată este inconştientă trebuie mai întâi: a) să eliberăm căile respiratorii. b) permeabilizarea căilor respiratorii superioare. b) de ieşire. c) stabilirea priorităţilor de prim ajutor. 1.CAPITOLUL IX Îngrijiri ale pacienţilor cu urgenţe medico-chirurgicale. 2. b) tahicardia. b) să controleze respiraţia. b) să o punem în poziţia de siguranţă. c) compresiune la distanţă. Hemostaza provizorie se poate realiza prin: a) ligatura vaselor lezate. e) administrarea medicaţiei hemostatice. 3. d) transportul accidentaţilor cu orice mijloc de locomoţie. . 6. d) dilataţia pupilară. Care este atitudinea corectă la locul accidentului în cazul unui traumatism abdominal închis: a) administrare de calmante.

b) marginea inferioară a mandibulei. . b) să câştigi încrederea pacientului. c) gangrena.În cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a efectua spălătura gastrică este strict necesar: a) acordul pacientului.10. c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte. b) administrarea de antialergice. c) administrarea de antiinflamatoare steroide. 19. În accidentele maxilofaciale. b) fără complicaţii. Care din următoarele manevre se practică în cazul muşcăturilor de şarpe veninos: a) incizia şi excizia ţesutului cutanat în zona lezată. b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot. se face prin compresiune directă pe: a) regiunea preauriculară. c) imobilitatea prelungită. 13. c) aspiraţie locală şi administrare de ser antiveninos. b) flictene. 16. c) cu stare de şoc toxicoseptic. c) se transportă victima la spital. In cazul electrocutării la locul de intrare şi ieşire a curentului electric se produc arsuri: a) de gradul II. 17. hemostaza provizorie pentru artera temporală superficială. c) instalaţii auriculare cu glicerina boraxată. Degeraturile de gradul I se caracterizează prin. Primul ajutor în caz de arsură constă în: a) administrarea de antialgice. a) eritem. b) aplicarea garoului deasupra leziunii. b) tamponament local. 18. c) să cunoşti natura substanţei ingerate. 20. În cazul otoragiilor posttraumatice conduita de urgenţă este efectuarea de: a) spălaturi auriculare cu ser fiziologic sau apă distilată. c) de gradul IV. 14. b) de gradul III. Care sunt factorii care favorizează degeraturile: a) frigul umed. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua astfel: a) cu stare de şoc hipovolemic. Pentru acordarea primului ajutor în cazul electrocutării: a) se efectuează resuscitarea cardiorespiratorie ca primă măsură. c) efectuarea manevrelor de respiraţie artificială şi administrare de antidot. b) se îndepărtează sursa de curent şi apoi se face resuscitarea cardiorespiratorie. Primul ajutor în cazul unui pacient cu intoxicaţie acută constă în: a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi provocarea vomei. 11. b) frigul uscat. 15. d) încălţămintea lejeră. 12.

c) calmarea durerii. d) indiferenţă. c) foloseşte o atelă Kramer. b) aplicarea imediată a unui tampon din tifon introdus compresiv în fosa nazală. b) stare de agitaţie. b) nu este nevoie de imobilizare. c) schimbarea tamponului din oră în oră. b) prevenirea complicaţiilor . crepitaţie osoasă. la locul accidentului. d) comprimarea fosei nazale cu policele pe septul nazal. corectă a fracturii. crepitaţie osoasă. 23. Severitatea unei fracturi costale depinde de: a) numărul fracturilor. c) vărsătură de sânge negru lucios ca păcura. 28.21. b) vărsătură de sânge ca zaţul de cafea. deformarea regiunii. Ce manifestări sunt tipice pentru o hemoragie internă: a) tegumente palide şi reci. b) netransmisibilitatea mişcărilor distal de fractură. b) accentuarea durerilor. Semnele de certitudine într-o fractură a membrelor sunt: a) mobilitate anormală. . Pentru imobilizarea provizorie a membrului inferior stâng fracturat asistenta medicală procedează în felul următor: a) imobilizează membrul inferior stâng fracturat folosind drept atelă celălalt membru inferior. b) imobilizarea cu mijloace improvizate a articulaţiilor deasupra şi dedesubtul fracturii. b) sediul fracturilor.paralizii. c) sete accentuată. In cazul unei fracturi închise la un membru inferior. 24. 22. asistenta medicală aplică: a) reducerea precoce. 25. 26. cu resturi alimentare (eventual). 27. Obiectivul principal în acordarea primului ajutor în cazul unei fracturi la locul accidentului este: a) reducerea fracturii. c) contuzia sau secţionarea măduvei spinării. impotenţă funcţională. Hematemeza este o hemoragie internă exteriorizată manifestată prin: a) vărsătură de sânge roşu aerat. Epistaxisul se tratează de urgenţă prin: a) aşezarea bolnavului în decubit dorsal. d) hemostază provizorie. c) elasticitatea cutiei toracice. c) imobilizarea provizorie. 29. c) mobilitate anormală. întreruperea continuităţii osului. In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se evită flectarea capului pe tor ace şi a toracelui pe abdomen pentru că se poate produce: a) şoc hemoragie. hemoragii.

În resuscitarea respiratorie prima manevră este: a) administrarea oxigenului. b) 8-10 minute. c) până la reluarea respiraţiei spontane şi apariţia bătăilor inimii. Pentru intervenţiile de urgenţă în edemul pulmonar acut asistenta medicală pregăteşte: a) instrumente pentru sângerare şi oxigenoterapie. accidentatul putând fi încă resuscitat: a) midriază fixă. 32. b) în orice poziţie. c) prezenţa activităţii cardiace pe EKG. c) 100-120/min. 39 În edemul pulmonar acut pacientul se aşează în: a) clinostatism. Care este timpul limită de acţiune în reanimarea cardio-respiratorie? a) 3. b) medicaţie tonică cardiacă.30. cu capul mai jos decât restul corpului. stare de inconştienţă. Ritmul compresiunilor pe stern la adult va fi de: a) 60. c) 1 la 2. b) 2 la 15. b) clinostatism. 37. b) până la apariţia bătăilor inimii. pe un plan dur.4 minute. . c) 20 minute.60/min. c) decubit dorsal. cu picioarele atârnând la marginea parului. c) insuflaţia aerului gură la gură. Care din următoarele semne nu caracterizează moartea biologică. b) hipotonie musculară şi pete cianotice. 35. cu capul mai ridicat decât restul corpului. accidentatul se va afla în următoarea poziţie: a) decubit lateral drept. concomitent cu respiraţia gură la gură se instituie masajul cardiac extern. stare de inconştienţă. 31. b) asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii. In cazul unui singur reanimator în resuscitarea cardiorespiratorie raportul dintre insuflaţii şi masajul cardiac extern este de: a) 1 la 8. puls tahicardie. puls filiform. c) respiraţie oprită. 34. c) poziţie şezând. Cât timp se va păstra ritmul 2 la 15: a) până la reluarea respiraţiei spontane. b) dispariţia midriazei. 38.80/min. c) recolorarea tegumentelor. paloare midriază.. cu capul în hiperextensie. 40. relaxare sfincteriană.. b) respiraţie profundă. 33. b) 40. In stopul cordiorespirator. hipotensiune arterială conştientă pierdută. puls absent. c) trusa pentru traheostomie. Eficienţa măsurilor de resuscitare cardiorespiratorie se apreciază prin: a) apariţia pulsului la nivelul arterelor mari şi sincron cu compresiunile sternale. 36. Un accidentat cu stop cardiorespirator prezintă: a) respiraţie superficială. Pentru respiraţia gură la gură sau gură la nas.

Pacientul inconştient. 46. Cărui grad de comă îi este caracteristică păstrarea reflexelor osteo-tendinoase şi cutanate: a) comă profundă grad III.. b) sistarea tratamentului hipoglicemiant. hipertensiv. tahicardie. b) infarct miocardic acut. poate fi transportat în poziţie: a) decubit dorsal tară pernă. c) absenţa mişcărilor toracice în timpul respiraţiei. somnolent. comatos. b) 15 min. c) administrarea de atropină. Criza de angină pectorală durează în general sub: a) 5 min. 50. b) decubit lateral sau semi-ventral. Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauză meningeană: a) cefalee. Starea de colaps vascular se recunoaşte după următoarele manifestări de dependenţă: a) pacient inert. b) comă vigilă grad I. transpirat. 43. b) poziţia decubit ventral. b) tulburări renale. redoare de ceafa. are o durată între 3-15 min. 48. 51. hipotensiune. afazie. frig. 45. b) hemoragii cerebrale. emoţii. b) hemiplegie. În starea de şoc indiferent de cauza sa se produce: a) perturbarea circulaţiei şi a proceselor metabqlice la nivelul ţesuturilor. d) comă ireversibilă grad IV. 44. In care dintre come. debutul se instalează lent: a) diabet. In care poziţie trebuie transportat un comatos cerebral: a) poziţia decubit dorsal. cu tegumente palide şi reci. c) pacient somnolent. b) pacient agitat. c) stenoză mitrală. c) Trendelenburg. 47. c) poziţia semişezândă. 42. b) durere toracică surdă. Unul din semnele pneumotoraxului este: a) spută cu sânge. d) uremie.. c) 30 min. c) intoxicaţii cu cianuri. fotofobie. 49. Durerea coronariană ce survine la efort. . puls filiform. c) tulburări respiratorii. c) comă propriu-zisă grad II.41. şi care cedează la nitroglicerină este caracteristică în: a) angina pectorală. Care dintre următoarele cauze pot determina apariţia comei diabetice: a) postul prelungit. d) poziţia decubit lateral (de siguranţă).

52. Existenţa hemiplegiei în cadrul comelor semnifică: a) o leziune meningeană. c) extragerea sau împingerea corpului străin prin procedee oarbe. c) hipertensiunea arterială. Conduita de urgenţă în cazul corpilor străini esofagieni este: a) provocarea de vărsături pentru eliminarea corpului străin. Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este: a) redoarea de ceafă. Conduita de urgenţă în cazul corpilor străini vii auriculari este: a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură cu seringa Guyon. c) o leziune medulară. 53. . c) spălătură cu seringa Guyon . b) o leziune cerebrală. b) hemiplegia. b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală. 54. b) extracţia corpului cu pensa. sete de aer. 55.apă distilată.c) agitaţie psiho-motorie.

Alterarea comportamentului sexual datorită disconfortului este o posibilă problemă a gravidei specifică: a) trimestrului III de sarcină. Pentru îngrijirea femeii gravide la domiciliu vom cunoaşte: a) modalităţile de estimare a vârstei sarcinii. 1. a controlului periodic. La terminarea stagiului practic în comunitate. R. c) la sfârşitul sem. b) supraveghează procesele de boli infecto-contagioase. c) sarcinile trecute. b) prezentarea semnelor unei naşterii premature. Care din următoarele se regăsesc în modalităţile de efectuare a educaţiei gravidei: a) prezentarea semnelor naşterii la termen. c) modalităţi de administrare a O2. b) istoricul ciclului menstrual şi activitatea sexuală. 5. T°. d) numai înainte de a rămâne însărcinată. d) în trimestrul I de sarcină. Ritmul vizitelor. 9. c) doar în trimestrul II de sarcină. Notăm în fişa medicală a gravidei: a) evenimentele petrecute de la ultimul control periodic. 8. evoluţia lor. Printre atitudinile şi capacităţile afective ale elevilor se găsesc: a) dorinţa de comunicare. Activitatea de educaţie a gravidei se realizează: a) în primele 2 luni de sarcină. b) pe parcursul celor 9 luni de sarcină. 2. a controalelor periodice ale gravidei. . d) determinarea valorilor TA. c) prezentarea cauzelor ce declanşează travaliul. notăm: a) aspectul general şi nivelul de cultură. b) tehnica puncţiei venoase. c) câştigul sau pierderea în greutate. c) respect al regulamentului de funcţionare. d) aplică sub supraveghere intervenţii de urgenţă.CAPITOLUL X Îngrijiri comunitare. P. 4. 3. 6. pe parcursul vizitelor. d) tehnici de monitorizare a elementelor particulare ale sarcinii. elevii îşi vor însuşii următoarele abilităţi şi deprinderi practice: a) determină indicatorii de dezvoltare fizică. b) continuu. b) la sfârşitul scm. II de sarcină. La primul interviu. b) responsabilitate şi corectitudine. c) în ultimele 4 luni de sarcină. se stabilesc: a) în raport cu numărul sarcinilor. 7. I de sarcină. c) recoltează sânge pentru glicemie şi urce. pentru stabilirea relaţiei cu femeia gravidă. b) vaccinările efectuate.

speciali. 11. Durerile dorsale pot fi reduse dacă gravida: a) va purta încălţăminte adecvată. a migrenei. c) înţelegerea producerii în sarcina normală a HTA. b) bea lapte rece aproximativ 100 ml. b) va efectua exerciţii de relaxare a spatelui. 13. b) îngrijirea copilului de vârstă preşcolară. b) cum să discute direct. urmează evaluarea. ce va sublinia: a) faptul că femeia gravidă a înţeles şi poate demonstra înţelegerea informaţiilor oferite. b) cunoaşterea modalităţilor de păstrare a unei poziţii corecte. sincer. curat. c) datele când se va prezenta la controalele de specialitate. nepoluat. 17. femeia gravidă: a) se va plimba în aer liber. c) să-şi mărească greutatea corpului prin ingestie de alimente în surplus. Care din următoarele pot fi obiective în îngrijirea la dotniciliu a unei gravide: a) gravida să cunoască schimbările fizice ce se produc în timpul sarcinii. La senzaţia stării de leşin gravida este sfătuită să: a) ia poziţie şezând sau în decubit lângă o sursă de aer curat. După evaluarea cauzelor varicelor membrelor inferioare se recomandă: a) evitarea ingestiei de fructe acide. Deficitul de cunoştinţe al femeii gravide depistat la vizita iniţială prenatală se referă la: a) diagnosticul de sarcină. cu îndoirea genunchilor şi rămânerea spatelui drept.10. 16. d) bea apă minerală cu o felie de lămâie. b) să-şi exprime neliniştea sau frica în legătură cu orice problemă pe care o consideră diferită. d) purtarea de ciorapi elastici . c) unde să se prezinte în caz de urgenţă. c) desfacă curelele sau elasticele prea ferme. 14. b) va lua preventiv 1 tabletă aspirină. c) evitarea poziţiei nemişcate a picioarelor. cu toc jos. Femeia gravidă pregătită pentru naştere va cunoaşte: a) ce sunt şi cum se produc BCF. b) evitarea obezităţii. 15. Pentru evitarea cefaleei. 12. d) atitudinea permanentă de anxietate. . După aplicarea diferitelor modalităţi ce se referă la educarea femeii gravide. d) depistarea factorilor de risc. c) va avea suport psihic-emoţional din partea familiei. cu asistenta medicală. c) va folosi corect spatele pentru a ridica un obiect.

c) să nu bea decât ceai de tei cu lămâie. c) nevoia de somn prelungit în timpul nopţii. inelele nu se mai potrivesc. este determinată de solicitările crescute ale sarcinii şi uneori de starea de nelinişte. condimentele şi prăjelile. c) dimineaţa pe degetele umflate şi amorţite. 21. usturimi. Pentru a instrui femeia gravidă în legătură cu semnele de pericol ce pot apare în trimestrul II de sarcină. c) măsura fundul sacului uterin. b) sunt foarte dureroase. pentru a determina starea generală a sănătăţii gravidei. b) dormi fără pernă şi cu picioarele pe un sul (pătură). asistenta medicală va lua în discuţie următoarele semne: a) absenţa mişcărilor fetale. Ce recomandaţi femeii gravide care simte nevoia de a urina cât mai des (apare mai ales în trimestrul III): a) să bea cât mai puţine lichide seara. să se prezinte la medic. 23. La vizitele din trimestrul II de sarcină. ' d) lua urgent bicarbonat de sodiu. c) tulburări de vedere. comune celor 3 trimestre de sarcină. b) înţelegerea de către gravidă a explicaţiilor. b) constipaţia şi somnul dificil. d) hemoragiile vaginale. pot fi reclamate de femeia gravidă: a) respiraţia dificilă. gravida va: a) bea lapte cald seara. c) punerea de către gravidă a unor întrebări semnificative. b) numai în trimestrul I de sarcină. 24. d) să bea lapte în amestec cu ceai de plante. deoarece corpul reţine apa în exces în timpul sarcinii. asistenta medicală va: a) administra vaccin antihepatitic A şi B. b) monitoriza câştigul în greutate.18. În prezenţa arsurilor gastrice — a gastralgiilor. 19. evaluarea îngrijirilor referitoare la deficitul de cunoştinţe va sublinia: a) valorile respiraţiei şi prezenţa edemelor gambiere. 25. Cum se manifestă aceste edeme. d) sângerarea gingiilor. Un anumit grad de edem este normal. 20. c) evita mesele abundente. Oboseala ce este acuzată de gravidă. 22. . Manifestările prezentate sunt: a) stare de istovire cu dorinţă de a adormi în cursul zilei. b) numai c şi d. d) înregistra rezultatele examenelor de urină. b) dacă apare şi durere. În planul de îngrijire ce s-a întocmit gravidei la vizita iniţială. Care din următoarele acuze. care nu prezintă un motiv de îngrijorare: a) glezne uşor umflate la sfârşitul zilei şi mai ales în zi caldă. c) răul de dimineaţă. d) de natură infecţioasă.

27. b) aspectul şi culoarea tegumentelor. Care din următoarele fac parte din manifestările specifice copilului nou-născut: a) aspectul unghiilor. c) artificială. d) dezvoltarea psihomotorie corespunzătoare vârstei. b) modalităţile de adaptare la noile condiţii. 30. Supa de zarzavat şi brânza de vacă sunt preparate ce se introduc în alimentaţia: a) naturală. c) sensibilitatea dureroasă. Alimentaţia nou-născutului şi sugarului poate fi: a) naturală. 31. Unde sunt înregistrate datele obţinute la vizitele copilului: a) nu este necesară o înregistrare specială. e) aspectul fontanelelor şi suturilor craniene. d) doar b şi c. Ce cuprinde această evaluare: a) poziţia. c) perimetrele cranian şi toracic. 34. 29. Pentru a îngriji un copil nou-născut sau sugar la domiciliu asistenta medicală va cunoaşte şi aprecia următoarele: a) particularităţile anatomofiziologice ale copilului. b) eliminarea de urină şi materii fecale. b) artificială. b) diversificată. 28.26. d) obiectivele şi intervenţiile specifice necesare îngrijirii. Asistenta medicală demonstrează şi efectuează în prezenţa mamei sau a bunicii o serie de activităţi referitoare la: a) igiena corporală. 33. b) dezvoltarea ţesutului subcutanat adipos. b) reflexele tonice. d) aspectul şi evoluţia bontului ombilical. d) criza hormonală. b) în fişa de sănătate a copilului. orificiilor auditive şi nazale. tonusul muscular. Aprecierea unei bune stări de nutriţie se realizează după următoarele criterii: a) curba ponderală prezentă. Se vor evalua şi înregistra caracterele morfologice următoare în afară de: a) valoarea greutăţii corporale. c) diversificată. c) toleranţă alimentară bună. b) scăderea fiziologică în greutate. c) îngrijirea ochilor. 32. mobilitatea. . e) icterul fiziologic. c) în caietul sugarului aflat la mamă. c) aspectul testiculilor. ascendentă. Asistenta medicală va aprecia dezvoltarea motorie a nou-născutului. c) modalităţile de creştere şi dezvoltare.

42. d) persoanele bolnave. Regimul de viaţă al sugarului înseamnă: a) un program zilnic individualizat. observaţii despre acesta. b) un program zilnic conceput de mamă. c) necorelarea programului de viaţă cu starea de sănătate a sugarului. se manifestă prin: a) prezenţa eritemului fesier. 38. Pentru ca familia să accepte şi să respecte data planificată a unor vaccinări. f) câte ore a dormit în cursul zilei. d) când a apărut primul dinte. de sinceritate. în afară de: a) când sugarul a plâns cu lacrimi. c) a ţine seama de starea de sănătate a copilului. După ce sugarul este alăptat.35. Pentru a preveni îmbolnăvirea nou-născutului şi sugarului. va nota în caietul sugarului. 41. după dorinţă. d) administrarea unor medicamente din proprie dorinţă. poate prezenta: a) regurgitări. Mama sau bunica. b) administrarea incorectă a O2. În realizarea călirii organismului unui sugar se vor lua în consideraţie: a) condiţiile meteorologice. c) refuzul de a vaccina copilul. d) mobilitatea redusă. Care din următoarele nu sunt greşeli de îngrijire prin neglijenta mamei: a) supraîncălzirea copilului. asistenta medicală va realiza: a) motivarea vaccinărilor. c) alimentaţia necorespunzătoare. . b) când sugarul a ţinut capul. b) toate răspunsurile sunt neadevărate. e) îngrijire necorespunzătoare a pielii şi mucoaselor. b) prezenţa leziunilor de intertrigo. d) numai b şi c. c) când sugarul a stat în şezut. e) câte ori a schimbat scutecele. la sugar. 37. mama este sjătuită să evite: a) aglomeraţiile. Deficitul de îngrijire a tegumentelor. d) modalităţile de ridicare şi ţinere în braţe. 40. c) vârsta şi starea generală. b) o relaţie specială de încredere cu familia. 39. b) colici abdominale. b) condiţiile de supraveghere. c) nu este nevoie de o activitate specială. c) crampe abdominale. 36. părinţii sunt obligaţi să accepte vaccinarea copiilor.

Baia generală contribuie la călirea organismului sugarului dar este şi: a) prilej de curăţenie. 46. c) ulei (fiert). c) regiunea interdigitală. ştergerea. Nevoile de îngrijire ale copilului mic. 51. d) aplicarea de comprese calde-alcoolice pe abdomen. c) aprecierea stării de nutriţie. 49. Protejarea zonelor predispuse la leziuni ale pielii se face cu: a) alcool camforat. 48. b) prezenţa eritemului fesier. Pentru a evalua modul cum sugarul primeşte alimentaţia prescrisă de medic. în vârstă de 1-3 ani. b) plicile şi cutele pielii. tamponarea şi uscarea pielii se efectuează cu atenţie în zonele următoare: a) pielea capului.5°. d) 18° şi 22°. b) talc (în strat subţire). 44. la domiciliu pot fi: a) nutriţia. d) să noteze modificările în programul de somn şi veghe. mama va şti: a) să facă bilanţul alimentelor primite faţă de cele indicate. . b) determinarea greutăţii. c) aprecierea dezvoltării fizice. b) numai a. c) prilej de intimitate cu implicaţii psihice favorabile mamei şi sugarului. 47. c) 18° şi 20°. Între tehnicile specifice care se aplică se găseşte şi: a) măsurarea perimetrului cranian. b) 20° şi 22°. Pentru combaterea febrei mama va şti să folosească una din metodele următoare: a) administrarea de lichide (ceai). . temperatura în cameră şi a apei va fi în jur de: a) 20° şi 23. 45. După baia generală. d) toate cele de mai sus. c) nevoile sociale.43. În timpul băii. b) nevoile emoţionale. b) aplicarea de comprese-împachetări. d) determinarea taliei. b) să observe elementele anormale apărute pe tegumente. d) securitate. Care din următoarele pot fi considerate motive pentru care un bebeluş ar putea plânge: a) boala. 50. c) aplicarea de supozitoare antitermice pentru sugari. c) colicele. c) să supravegheze orarul şi caracterul tusei.

făcând referire la momentele de nesupraveghere a copilului. 55. pe înţeles despre: a) modalităţile de izolare a copilului bolnav la domiciliu.comunitate. c) abaterile de la normal ale coloanei vertebrale. 59.52. d) prin dans simplu (mişcări ritmate). 56. Deprinderi care se învaţă în această perioadă şi se perfecţionează sunt: a) relaţia faţă de mediu. b) cu nisip. Dezvoltarea comportamentală şi socială. c) cu mama sau persoana care acordă îngrijirile la domiciliu. . c) semnele bolilor transmisibile. b) părţi din jucării descompuse. 53. se va evalua referindu-ne la următoarele. c) aruncarea mingii. b) perfecţionarea limbajului ca metodă de comunicare. c) cântând. apă. la jocul cu: a) obiecte mici. d) tabelele cu indicatorii medii de dezvoltare fizică. ţinând cont de: a) vârstă. în afară de: a) mânuirea cănii. e) comportamentul pcrsonal-social. a lingurei. drageuri). b) mersul singur. La apariţia unui semn de boală contagioasă la domiciliu. Asistenta medicală instruieşte părinţii. 58. Jocul la această grupă de vârstă se realizează: a) cu obiecte ce pot fi trase sau împinse. Familia este informată corespunzător. d) comportamentul adaptiv. alergatul. 57. b) asistenta de igienă din teritoriu . b) o dată la 12 luni. e) comportamentul personal-social. d) atitudinea faţă de bolnav şi faţă de contacţi. Indicatorii de dezvoltare fizică se obţin prin prelucrarea valorilor de greutate şi înălţime. săritul. 54. Examenul de bilanţ se efectuează de către medic şi asistenta medicală: a) din 3 în 3 luni. asistenta medicală va fi în permanentă legătură cu: a) asistenta medicală de la camera de gardă. d) controlul voluntar al intestinului şi vezicii urinare. b) semnele bolilor respiratorii. b) sex. c) scrisul cu creionul. c) medicamente (tablete. c) din 6 în 6 ani.

a) IDR la PPD. e) social afectiv. La copilul în vârstă preşcolară (3-7 ani). . b) aprobarea colegilor. In realizarea unei comunicări eficace. b) alimentaţia corespunzătoare vârstei. oferind informaţiile necesare. asistenta medicală va găsi: a) tonul şi atitudinea. c) mixt. 64. 67. b) prin examene medicale de bilanţ obligatorii. cu: a) asistenta de gardă. 61. 62. c) tonul. c) asistenta şefa a spitalului teritorial de copii. internarea acestora într-o instituţie de protecţie. conform planului stabilit. d) verbal.limbajul. în mod individual. c) acuitatea auditivă. Pentru cazurile de copii care necesită. atitudinea şi limbajul necesar.60. b) examen coproparazitologic. Asistenta medicală cunoaşte şi recunoaşte următoarele nevoi ale adolescentului: a) identitatea şi independenţa. c) lupta cu instinctul sexual. Evaluarea modalităţilor de îngrijire a copilului preşcolar la domiciliu include a) normele de igienă personală şi deprinderea copilului cu ele. d) dezvoltarea mentală . Pentru înscrierea la grădiniţă. evaluarea stării de sănătate se realizează: a) periodic. b) asistenta socială. b) motor. pentru rezolvare. copilul va efectua următoarele investigaţii de laborator:. d) doar la vârsta de 5 ani. e) capacitatea de gândire. e) indicatorii de dezvoltare fizică. comportamentul: a) cognitiv. Asistenta medicală participă la examenul psihologic al copilului pentru a determina. c) MICRO. 63. d) capacitatea de comunicare. 66. 65. Asistenta medicală evaluează în cadrul examenului psihologic şi: a) acuitatea vizuală. a unui dialog cu copilul. d) exudat faringian pentru SH şi bacii difteric. c) la vârsta de 5 şi 7 ani. asistenta medicală va colabora. c) tulburările de poziţie. b) limbajul. b) capacitatea de cunoaştere.

Asistenta medicală ce-şi desfăşoară activitatea într-o creşă prezintă următoarele atitudini şi capacităţi afective: a) ştie să prelucreze datele pe care le obţine. c) depistarea abaterilor de la normal a AV. c) încurajarea participării la activităţi de grup. Una din posibilele probleme ale şcolarului este „oboseala excesivă surmenajul". vor fi incluse pentru atenuarea stării de oboseală. d) alimentaţia necorespunzătoare. b) oferirea de afecţiune. asistenta medicală va include în planul său de lucru şi supravegherea: a) respectării tuturor circuitelor funcţionale. următoarele: a) monitorizarea modului de desfăşurare a procesului instructiv-educativ. Care din următoarele sunt cauzele apariţiei abaterii în starea de sănătate a copilului: a) starea constituţională. asistenta medicală va sugera familiei: a) un control de specialitate la stomatolog. b) aplicării corecte a programului de viaţă stabilit pentru fiecare grupă de copii. b) evitarea suprasolicitării prin eforturi exagerate. încredere. e) inspiră încredere şi siguranţă. c) activităţii părinţilor care se ocupă de copil. d) colaborează bine cu mama. c) metode obiective . Pentru satisfacerea nevoilor emoţionale şi sociale ale copilului în vârstă de 7-18 ani. 72. e) alimentaţia să cuprindă puţine vitamine. d) activitatea fizică şi de relaxare cât mai redusă cu putinţă. c) insuficienta somnului. are spirit de echipă.chestionare. În planul de îngrijire a unui şcolar cu surmenaj. d activităţii infirmierelor din subordine. c) este organizată. 75. . 73. c) asigurarea condiţiilor de odihnă de natură fizică şi psihică. b) numai prin discuţii cu familia. c) săptămânal pentru creşa cu program săptămânal. dragoste. 69. b) antecedentele vaccinate. Evaluarea oboselii excesive se poate realiza prin: a) metode subiective . Evaluarea stării de sănătate a adolescentului interesează şi: a) prezenţa caracterelor sexuale secundare la fete şi băieţi.68. 74. 70. În activitatea zilnică în creşe. d) activitatea fizică prezentă. b) starea neurovegetativă şi endocrină. b) este bine pregătită profesional.sondarea directă. b) zilnic pentru creşa cu orar de zi. Triajul epidemiologie al copilului din creşe se efectuează: a) numai la plecarea acasă. AA. 71.

78. c) starea de igienă a localului. c) organizarea şi funcţionarea bufetelor sau punctelor de desfacere. b) folosirea corectă a instalaţiilor sanitare. 81. programul de activitate şi odihnă. d) problemele specifice ale preşcolarului. 82. c) medic. c) să se îmbrace şi să se dezbrace singur.76. b) tehnici de evaluare a stării de sănătate a şcolarului. b) copilul să fie pregătit pentru clasa I. 80. b) activitatea liberă şi cea obligatorie. Prin activitatea sa zilnică. asistenta medicală participă la consolidarea deprinderilor de igienă a copiilor. c) odihnă după masă şi somn. d) efectuarea de vaccinări conform catagrafiilor întocmite. care sunt următoarele: a) spălatul singur pe corp şi dinţi. d) psiholog. colaborând cu educatoarea. b) existenţa frigiderului cu probe alimentare. b) filmul. suntem obligaţi să verificăm: a) valabilitatea „Autorizaţiei de funcţionare". Obiectivul principal a regimului instructiv-educativ din grădiniţă este: a) copilul să se joace cât mai mult singur. Între cunoştinţele şi deprinderile teoretice ale asistentei medicale ce asigură asistenţa medicală într-o unitate şcolară se află: a) amplasarea. d) să-şi aşeze ordonat şi la locul lor jucăriile. e) toate enunţurile sunt adevărate. Acţiunile de educaţie sanitară adaptate nivelului de înţelegere a copiilor. d) starea de sănătate a personalului. sunt desfăşurate folosindu-se: a) jocul. organizarea şi funcţionalitatea unei şcoli. Activitatea de supraveghere şi control a asistentei medicale din grădiniţă se referă la: a) procurarea medicamentelor de urgenţă. . individualizat de vârstă. c) copilul să scrie şi să citească foarte bine. 77. c) acţiuni de protecţie sanitaro-antiepidemică. Acesta va cuprinde următoarele în afară de: a) triajul epidemiologie şi activitatea în focar. b) asistenta medicală. 79. e) activitatea din blocul alimentar. b) condiţiile de mediu. 83. Asistenta medicală întocmeşte. c) diapozitivul. Dacă în unitate funcţionează un punct de desfacere a produselor alimentare. Activitatea profesională în grădiniţă se desfăşoară în echipa compusă din: a) educatoare.

în afară de: a) cântar de bucătărie şi pediometru. cuprinsă în planul anual al M.84. . 87. c) aparat pentru măsurarea TA. 91. 86. Planul de activitate (stabilit în echipă) va fi întocmit pe: a) termen lung. c) I şi II. Cabinetul medical va fi dotat cu următoarele. 90. Asistenta medicală participă la examenul medical de bilanţ al stării de sănătate cu efectuarea de măsurători: a) somatometrice. cuprinde: a) catagrafierea grupelor de elevi ce vor fi vaccinate. b) XII. d) supraveghere a contacţilor direcţi pe toată perioada de incubaţie a bolii. în conformitate cu ordinele M. c) aprecierea TA şi P. e) examen neuro-psihic.F.. e) frigider pentru vaccin. Investigaţiile fiziometrice elementare efectuate unui şcolar pot fi: a) aprecierea AV şi AA. Pregătirea unei campanii de vaccinare. d) RBW şi vaccinare DiTe. b) cântar de persoane şi taliometru.S. e) termen mediu. c) examen clinic. 89. c) T° corpului. b) pe 2 luni. e) educaţie pentru sănătate. b) procurarea de ace şi seringi de unică folosinţă. d) VIII. c) termen scurt. b) MRF şi RBW. Controalele medicale periodice. d) pe 4 luni. administrativ şi de îngrijire sunt: a) numai examen clinic. d) optotip cu cifre. f) frigider pentru probe alimentare. pe care trebuie să le efectueze personalul didactic.F. 88. b) intensificarea măsurilor de igienă şi dezinfecţie. c) comandarea numărului de doze de vaccin necesar. e) VIII şi IX. c) vaccinare a tuturor contacţilor. b) determinarea greutăţii corporale. Activitatea într-un focar de boală transmisibilă în şcoală conform instrucţiunilor se desfăşoară prin următoarele acţiuni de: a) întocmire a fişei de focar (supraveghere). b) TA şi P. Examenul medical de bilanţ al stării de sănătate la elevi se efectuează la următoarele clase: a) I şi IV. d) verificarea funcţionalităţii frigiderului.S. 85. d) determinarea perimetrului toracic.

broşuri. d) măsurile de aseptie şi antisepsie. c) casete video. b) fumatul şi alcoolul. d) timp de 48 h. f) sondă Nelaton pentru sondaj vezical. 96. b) IX-XII. d) filme. b) respectarea normelor de igienă în cantină. „Relaţia dintre sexe. asistenta medicală va avea pregătite la orice oră în cabinetul medical următoarele: a) trusa de mică chirurgie sterilă. b) eprubete şi soluţii anticoagulante pentru recoltarea de sânge. e) numai 6 ore. 95. c) închise şi etichetate. h) anatoxină tetanică (la frigider). sexul întâmplător şi neprotejat" se va prezenta şi dezbate în colectivele de elevi: a) din clasele V şi VIII. La elevii claselor I-IV se recomandă teme de genul: a) igiena intimă. . 98. c) respectând priorităţile vârstei şcolarului. b) în colaborare cu conducerea şcolii. Probele alimentare din ziua respectivă. b) locul de elecţie şi doza. e) numai contraindicaţiile definitive. Pentru a putea acţiona în situaţii neprevăzute. d) materiale pentru pansat plăgi. 93. b) în recipiente corespunzătoare. d) modul de prelucrare a alimentelor.92. 99. 94. se vor supraveghea obligatoriu şi controla: a) respectarea normelor de alimentaţie raţională. Planul de educaţie sanitară se întocmeşte: a) doar pentru clasele I-IV. La o şcoală cu bloc alimentar — cantină. pliante. La administrarea vaccinului vom respecta: a) conservarea vaccinului în condiţii corespunzătoare. c) desfăşurarea şi respectarea circuitelor funcţionale în bucătărie şi anexe. c) soluţii dezinfectante. c) igiena personală. c) contraindicaţiile temporare şi definitive. 97. g) medicamente de urgenţă conform baremului. c) numai din clasele IX. e) materiale pentru diferite imobilizări. vor fi prezente în frigider: a) timp de 36 ore. b) diapozitive. hemostază. Materialele folosite pentru documentare şi exemplificare sunt: a) afişe.

105. c) starea fizică. Asistenta medicală din comunitate ştie să: a) evalueze cronicitatea şi efectele acesteia. dacă este cazul. g) stabilitatea la mediu. b) unic şi ferm. Care din următoarele fac parte din cele 7 repere principale după care ne orientăm. în cazul unei boli cronice: a) prevenirea izolării sociale. b) cunoaştem problemele de îmbătrânire. 101. f) handicapul. Care din următoarele nu fac parte dintre aceste instituţii: a) cămin-spital. d) licee teoretice. 106. c) recunoaştem nevoile şi capacităţile funcţionale ale vârstnicului. b) conştientizarea nutriţiei. f) centre de educaţie specială şi recuperare.Pentru a acorda îngrijiri unei persoane vârstnice la domiciliu trebuie să: a) cunoaştem procesele de îmbătrânire.100. sunt ocrotiţi în România în regim rezidenţial. e) comportarea la stress. complet. Planul de îngrijire întocmit pentru vârstnic. c) întârzierea apariţiei invalidităţii. .îngrijire. c) încercarea de normalizare a stilului de viaţă şi a interacţiunilor. c) interpersonal. d) toate enunţurile sunt adevărate. b) prevenirea complicităţilor. 104. d) cunoaştem numai problemele persoanei adulte. d) afecţiunea cronică. ce reprezintă cadrul de bază pentru asigurarea unei îngrijiri de calitate. ţinem seama de următoarele: a) funcţia ameliorării.Copii cu nevoi speciale — cu dificultăţi de integrare. b) evalueze capacitatea şi limitele familiei pentru sprijinirea vârstnicului. în instituţii de ocrotire. va fi: a) dinamic. de educaţie şi sanitare. b) grădiniţă specială. b) prevenirea crizelor. 103. d) desfăşoare un interviu corect. aproximativ 65% din totalul lor. c) şcoală postliceală. In întocmirea planului de îngrijire. e) secţii de SIDA. d) menţinerea unei stări stabile. c) comunice cu persoana vârstnică şi familia. 102 Diversitatea vârstei a 3-a este susţinută de 5 dimensiuni ale normalităţii în afară de: a) autoresponsabilitate .

b) prin condiţii de mediu ambiant corespunzător. d) caracterul recuperabil sau nerecuperabil al bilanţului morbid. familia sau persoana care ajută la îngrijirile de acasă. e) efectuarea de clismă evacuatoare la fiecare 5 zile. Obiectivele planului de îngrijire pot fi următoarele în afară de: a) încetinirea declinului. Evaluările vor fi: a) finale. 109. c) cadrul. Surmenajul fizic şi psihic va fi evitat: a) printr-un somn odihnitor. 108. la nevoie: a) sprijinul altei persoane. zilnic. c) raportul cu activitatea. . c) hidratare corespunzătoare. Activitatea fizică şi intelectuală se continuă şi va fi: a) adaptată posibilităţilor. Prin cunoştinţele sale profesionale asistenta medicală participă la demonstraţii a unor forme de recuperare a vârstnicului. b) succesive. e) condiţiile materiale ale familiei. produse mai ales prin cădere. d) exerciţii de tonifiere a musculaturii sfincteriene. d) stimulată. c) cu reaşezarea unor intervenţii. pregătind astfel vârstnicul. Întocmirea anchetei medico-sociale. c) prin neurmărirea programelor TV după ora 20. Informaţiile se referă printre altele la: a) nivelul socio-cultural al vârstnicului. 112. b) controlul funcţiilor vitale şi vegetative. d) cârja. 113. c) înlăturarea disconfortului. dependenţa. O atenţie deosebită în viaţa vârstnicului este îndreptată cu scopul prevenirii accidentelor de acasă sau de pe stradă. Vârstnicul trebuie să-şi menţină cât mai mult timp independenţa în eliminarea renală şi intestinală prin: a) folosirea de laxative. 110. b) aprecierea capacităţii de autoservire. d) prin adaptarea activităţii zilnice la posibilităţile organismului. b) respectarea orarului. b) individualizată. metodă de lucru atunci când ne aflăm în faţa unui „diagnostic social" se realizează şi pe baza datelor oferite de asistenta medicală din comunitate.107. b) bastonul. pensionarea. e) încălţămintea cu talpă antiderapantă. 111. De aceea vârstnicul va folosi. c) efectuată doar 2 h pe zi. e) desfăşurată doar o zi pe săptămână.

Îngrijirile paleative fac parte din planul de îngrijire la domiciliu şi au obiective simple: a) controlul la 2 zile a greutăţii corporale. Acţiunile desfăşurate în cadrul planului de recuperare a persoanei vârstnice: a) se individualizează. c) comunicarea. b) controlul durerii. e) ergoterapie de funcţie. d) consumarea zilnic numai de lichide acidulate. securitate. 120. 118. Evaluarea nutriţională a persoanei vârstnice se realizează prin obţinerea de informaţii despre următoarele în afară de: a) prezenţa unor boli cronice sau deficienţe. b) numărul zilnic de mese şi regularitatea lor. . Vârstnicului cu impotenţă funcţională a membrelor inferioare şi durere. c) apărarea demnităţii. solidaritate. d) asigurarea consideraţiei şi a respectului ca persoană. c) prezenţa unor modificări de eliminare. f) îndemnarea şi sprijinirea pentru efectuarea gesturilor cotidiene. b) prezenţa umană. b) ţin seama de toleranţa fizică. d) ţin seama de toleranţa psihică. aproximativ 800 ml.114. 115. b) creşterea spaţiului de timp între micţiuni. c) creşterea capacităţii vezicale. 116. e) se evaluează periodic. e) starea dentiţiei. 119. d) activitate fizică. În incontinenţa de urină. c) asigurarea permanenţei umane în îngrijire. Realizarea unei relaţii umane şi individualizate cu persoana aflată în iminenţa unei stări terminale înseamnă: a) izolarea persoanei de cei dragi. b) menţinerea ambianţei obişnuite. 117. obiectivele propuse vor fii şi: a) montarea unei sonde vezicale cu pungă colectoare. b) evitarea pasivităţii. în afară de: a) hrană şi eliminare. c) îndemnarea să respecte un regim alimentar hiperglucidic. c) sunt în raport cu sexul şi greutatea. Planul de îngrijiri paleative va răspunde nevoilor personale ale vârstnicului. d) crearea unui sentiment de linişte. asistenta i se adresează prin intervenţiile autonome următoare: a) stimularea autonomiei. mobilizare. d) garantarea unui grad de autonomie cât mai mare posibil. d) reinstaurarea reflexului de micţiune. e) respingerea şi abandonul persoanei. pentru prevenirea şi combaterea acestei gerodisfuncţii.

. persoana vârstnică va: a) consuma alimente cu conţinut adecvat de amidon şi fibră. b) va face mai multă mişcare fizică.121. de pâine integrală. zahărul şi alcoolul. 122. d) nu va consuma lapte şi produse lactate. c) consuma carne de organe şi gălbenuş de ou prăjite. Pentru menţinerea greutăţii ideale. c) nu va mânca carne deloc. Pentru prevenirea constipaţiei. b) mării consumul de produse cerealiere. persoana vârstnică: a) va reduce din alimentaţie grăsimile.

b. a 8. a. a.c 101. 62. a.c. a 76. b 27.b. a .c. a 73. 144. 49.b. c 11. b 32 b 33. 61. 65. b 122.c 115.b. a 33. a 15.e b a. b.b 3. 41. a 110. 1c.c a.d 116. 138. c 17.b. a. b 16.b. 53. 52.c a. a. 157.b. 149. e 128. b 18. 3c. c 31. a. c 5.d 93. a 10. a.b. c 79. a 24. a 5. 163.d a.b.d 130.b a.b.b. c 92.b a a b b c a.b a. 38. 37. 152. b 2.d 117.c a. a.1b. b 2. c 7. a 125. b 132.c 126. a 12. 142. b 81. c 6. b 32. b 19.c.b a.c 129. b 26. b 6.b. a. b 30. =2a. 46. 153. c 23. 48.3b. 51. a 84.c.b c a c a a.c 100.d 20.b 136. c 34. 139. a.d 86. c 15.c 108. b 20. c.c 89. 54. a. a. 42.c.b. 165. 39.c 35. b 123.c. 57.c 96. b 16. 151. 156. 47. 145. a 70.c. b 114. 36.b. a. a. a 8. c 105.b c a. a 106.c 88. a. c 4.b 4.b b a. a.c 30.b. 63.c.4d 29. c 9. b 119. 50.e c a.d 75. a 118.b.c 99. b 23.c b a. a. a.b 77.c b a.d 137. a.b 98. 67. 148.d a. 58. b.c. 162. c 87. 59.b. a 31.d CAPITOLUL II PROCESUL DE ÎNGRIJIRE 1.e c a. 40. e 95. 55.c 131.b. a. f 90. c 71.c 107.c. c 9. a 97. c 120.e 19. b. 2a. 1. c 17. 45.c 121. 154. 44.Grila cu răspunsuri corecte. a. c 109.c 22.d 82. securitate dragoste. 140.b. a 27. a 7. CAPITOLUL I NEVOILE FUNDAMENTALE UMANE.d.b.b. 164.b a. c. a. b 29. c 21. a. 66. a.c 112.b. a. c 14. 159.c b a b a.c 102.b. c 134.d a b d b.b. b.b. a 13.c 111.c 28.5d.c.b a.c. a.b a. exces 26.c b a b a a. 160. c 22. 150. 141. 68. 155.c. a.d a. c 11. b 25.b b.b 69. 60. a. 64.b.c 85. b. c 127. d 3.b. a. a.b a.b 124. 43. c 12.c.c 83. a. b. a 91. c 14. b 103. b. b 72. 56. 158. 143. c a d b a a. b.b. b 18. 147.d 113.4e 25.b. b 24. 146. a 80. a. c 74. c 78.c 133. b 104.c a. d 13.b 94.c a b a. 161. b 135. a 10. c 21.

c a. b 6. 6.b.c c b 174 .b c a.b a.b. 32.c a.c. a 3. b a a.c a.d c c a.b.b.b. 1. 55. 25. 38. 54. a. 52.b c c a.d 15. 10. 32. 12. 38. 25. 17. 4.c a c a. 50. 63.d 19.b. 36. b a b b.d a. 18. 13.e b.c a a b 33.b. 34.b a. 27. 16. 30.c b. 42. 76.b.b 4. 18. 19.b. 18.c 8.b a. 5.c.d a. 20. 4. 35. 71.b. 26.c c c a.b b. 20. 69. 42. 9.b. 31.b. 74.c a b. b.c. 24. a.c a. 11.b.b 8. 30. 33.b. 44. 24. a b c b b c a. 77. 14. 26.c c 10. 29.c a.b a b 37.b a. 72. a.b.f CAPITOLUL IV NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ 1. 29. 5.c 13.c a. a 10.c b b c b. 57.b. c 12. a a c b a. 45.b a a a. a. 15.b c a. 9. 78.b. 12. 31. 40. 20.c. 34.c d 29.b a.b a. b. 3. 30. 23.c b b.d b. 44. 21. 47.d.c c a a.d. 14. 7. 43. 60. 56. 22. 31. 70.d a.b. 64.b. a b b b a a b.b a. 46.d a. 58.d a.c. a. 51.c a. 66. 21.d 16.b. a. a a b a.c a.b a b. 2.c.b.c 22.b 7. 16. 68.c. 59. b a. 11.b c a. 7. 75.d a. 32. 41. 13. 41. 24.b. b 5. 26. 36. 40. 21.CAPITOLUL III METODE DE PREVENIRE A INFECŢIEI. c 9.b.b b b.e c. b 11.b. a. 28. 39. 37.c a. 33.c a.c b. 3. a b. 61.c a. 62. 23. 8.b d 28. b b. a.b a a. b a. 43. 2.c b 65.c 14.d a. 17.c 2. 19. 23.c a. 35. 34. 53. 6. 39. 48.c.b a.c a.e a 49.c b.c. 27. a. c a. 73. 22. a. 1. 27.c 15. 67. 28.b c b b a.c b a b a b. 25.c b b CAPITOLUL V ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR.d 17.c a.

17. 58. 18. 3b. 30.d a. 37. 24.c 31. 54. 62. b 7. a a. 2c.e b. 19. 47. 36. b 12. a. 40. b 9. 50. 47. 61.b.b. 51. d 39.c b a d a b c b a 40. a 32. b 3.b. 55. 32.b c.c. 21.c b. 4d. 58.c. a. 2. a 4. 44. 1. 26.d 35. 27.d a. 11. 20. d a c c a a d a a. 7. 16. 44. 46.b 29. c 5.d b. 52.d b c c c c c 27.c a b c b b d a b b a a. 48. 19. 48. 59. b. 39. b d b b a. 9. 4. a 6. c 14.c 27. 49. 35. 30. 22. 53. 1a. b 10. 5. b 33.c 175 . 43. 12. 23. c 37. 26.d c a a a a 15. c 2. 24. c b d c a c b c a a Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare. 15. c d c b c a c a c b c c b 53. b a. 10.c. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii. 41. 16. 41. a. 43. 13. 23. 14. a 34. 24. a d d b b d a. 1. b 2. 32. 57.c. b 8. a. 46.c c CAPITOLUL VII ÎNGRIJIREI ALE PACIENŢILOR CU DIFERITE AFECŢIUNI. 6.c 29. b 11. 25. a 13.d a. 55. 25. a 6. 25. b b c c a b a.b 30. 33.d a. 21. 31. d 38. 56.d 3. 60. 20.CAPITOLUL VI MODIFICĂRI HIDROELECTROLITICE. 56. 21. 1. 28.c b 52.b. 50. 26. c 36. 38. 23. 34. b 10. 22. c 8.b a. b 5.c 22. 3. c 7. a 14. 5e 28. 57. 31. 59. 45.d a. 19.c b. 42. a. 16.b c a.c a. 17. a 4. 61. 29. 18. b 11. c 12. 42.b. 45. 17. 51. 20. 54. 62. 18. a c a a a b c 8. a c c d c b a.b a. 28. b. 15. 49. a 9. 60. b 13.

c a b a. 62. a. c 6. a. 24. 53. a. a 35. 81. 66.b.c b a.c b b 73. 55. 20.b. c 9. 52. b 16.c a b c a b b a. 33. 67. 17. c 26.b.c a.e a.c 33.b.b. 40. 49.c c b.b.c 176 55.c a.b.c . 14. 19. 44. 45. 65. c 17. 39. 31. 40. a.c. 43. 76. 37. e 60. 1.c a. 23. c c a b c b c a b a a.b. 62. a 14.c a. 23.c b b a. c 10. 89. a.b. 34. 50. a. c 11. 77.b. 20.c a. b 14. 71.c a. d 36.c 2. 50. 19.c a. 15. 64. 46. 50. 42.b a b b. a 13.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive. 38. 54. c 8. 53. 43.c a. 84. 44.c a. c 4.b. a.b. 31.b 3. 38. 66. 29.b. a a b.d e b. 25. b 4. 61. d b c d c d b. c 8.c 7. 17. 56.d a. a. c 12. 42.b. 69. 22. 64. 32. c 12.c a.d c a. b 10.c. 28. a. 67. 49.c a. b 10. 40.c a b. 35. b 2.b.b.c a 29.b a a a b.b. 18.c.d 7.b.b. d 3. b c c a.c a a.c. 54.b. 56.b.b. c a b a a c a. a 19.b.c a b a a c a.c a c c c d b a b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice. a 12.b. a 5. 18.c 8. 86. 26. 38. b 6. 39. 61.c c a b d c b c a. 2b. 47. 39. a 13.d a. a a.b.b a. 60. b 32. 45.b.c a. 68. 44. 47.b 4. 56. 70. 59. b 11. c 15.c a. a 30. b. 37.b.b.b.c a c b a 25.c a.b b a 37. 54. 20. 90. 78. 21. 1.c b a. 87. 58. 59. 88. 22.b. 24. 4a.d. 53. 52. 55. 41.b a 48. c 34. c 5. 28. 24. 85. 63. a 27. 57. 48. 36. c 6. 65. 46. 82. 3c.c a.c a. a 13.c b c a. 30. 57. 22. 51. 35. 58.c. 16.d c a a a c c c 57.b. 41.b b b 43. 58.b. d 7. 25.b. 47.b. 1. b 9. 42. a a. c a a b c b b a a. 5e 29. 51.b. 27. a. 33. 51. 80. 52. 69.b. 68.c a.b a.c d a. 32. b 11.d a c a.b.b. 41. 49. c 3. 75. b 2. 72. 23. 79. c 5. 36.c a. b 31. 21. 45.c. 21. c 15. b 28.b. 1d.b. 34. 16. 48. 63. 83. b 18.c a. 30. 26. 27. 46.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale.c a b c a c a. a 9. 74.

a. 24. a 4.b 107.b. 7g 177 . 32.b a a. 55.d b b 25.d.b.c a. 26. 14. 12. 28. 33. 36. 28. 5.c a. 17.b. 92.b a. a 7. 38.d a.d 16. 24. b 7.c c a.b a.b 9. 43. 27. 16. 18. 3.c c a 6. 4. 1. 13.c b.c. b 10.c.b c a a. c 15.b. 5. 2.b. 2b.e 10. 15.c 3a. 2b. 93. a 11.b 108.c 14.b 102.b a 21. a.d a. a 10. 21. 51. 4d Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice. 6e. 3.c a. 46. 1.b.b.c b. 50.b.b c a. 56. 26.b.c a.b a. c 9. 94.b a a. c c d a.b.b. 22.b a.d a. c 10. 5. 21. 15.c.b. d 100. 27. 29.c a. 40.c. 13.b. 25.b.b a. a 2. 52. 39. 36. 20. a 31. 44.c a.b.b. 58. 59. 4.b. 17. 11.c 22.b. b 5.c c 29.a. 27. 4c. 8. a.c a. 3.c 33.d a.c b c b c a. 3d. 9. 17. 16. 18. c c b b c b a 8.b 105.b.b.b.b a c. 18.c. a b.b a.91. 1. 7. 31.d 37.b a. a 32. 39. 14. b.b. a 12. c b b a d a b b a. d a a.c b a.e a.b 23.d a. b 11. 47. 23.c a. b. 33. a 11.c b a a a.c b. a. 42. 32. c 6.b 101. 23. 2. 20. 57.c 61. 5f.c 103. 54.c a.d. 6.b. a 8.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice. 35.b. 19.c. 45. 96.c a a.e 49. b 30. a. a c a a 99.b.b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine. b 9.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii. a a. a. a 13.e 22.d a. 53. 97. 30.c a. 16. 1. 41. 24. 2.c a. 12. 19. 48.c 106.b.b.d 104. a. 20. a. b 12. 22. 25. 17.c a.c.d a.c a.c b b a. a. 38. 4. 60. 19. 1c. 30. b b a a. 26.c a.c. 31.b.b a. 7.b. 6.d d c b 28. 20.d a. 21.b. 35.b. b. c a. 40.b c 19.d a.d a. 98.c c b b b a b a 37. a.d. b 8. 29. 34.b. 15.b. 14. 23. 34. b.b. 13. 1a. b 3. a b b a 95.b 109. 18.c a.

a.c. 1. 3. a. a. 4c. 19. a.b. 32. 23. 5.d a 6. 22. 20. 16. a 11. 17. b 6. b 8.b.c 7. 1a.c.c a b a a Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni ORL.b 25.b. c c a. b 8. c 10.b. a 15. 25.c. 12.c a a.c 11. 28. 2. 6. 27.b.c.b. c a. 26.e 10. 1.b.c. a.c b a.d 3. 22. b a a b a a.c a. 13. 21. 4.b a 178 .c. c 9. 22. 23. 24. 3.d a.b.b. c 10. 1. c 4. b.b. 1. a.d 13.e 16. 20.b.c 51. a. 41.b. 31. 25.d a.c a. 20. a. a a. c 50.c.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie. c 8. a. c b b a a.d a. a 10.b. a.b. 15.c a. 3. b 7. b. 28.b. 15.c.b b a. a. b 5. 2. 17. 19. 18. 21.c a. c b b. 1.b.b. c 7.b. 3d. 43.c 9. 40. 27. 15. 2. 28.d a. 14.b. 23.b. d 46. b 2. 24.b.b.b 25.d b a. 14.c a. 31. b 48. 38.d c d.d a.d a.b c a b a. 42. b 11. 32.b. 27. 20.b a. 18. 17. a.c a.b a. 4.b a. d 12. 26. c 12. 26.b b a 21.d 9.b. 5e Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice. 19. 33.c a.d a a. 33.c 8.b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice.c 8. 18.b. 4.c. 2. a 9. 6.b. 7.c a.d 34. 5.c 11. 35.c 12. 15. 21.c a a.b.d 23. 29.b 10.c b 7. 20. 30.c e b. 13. 24. b b c b a a. 21.c c a 19.c d Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice. 39.e a. 14. 25.c.c a. c. 5. c 47.d c b a.c 12. b 13.b. a.b.b.c a. 24. a. a.c. a. 6.c c b a. 14.c a b 22. 18. c 49. 5.c. 26. c c b.d a. 2b. 17.d e b a 45.b.b b.b a.c. 18. a b c a a c 19. 37. b 11. a. 27. 22. 16.d a. 44. b. 4.c a.c c a a. b.b. 23. 16. 30. 24.b.d a b a b. c 9. 28. d a. 3.d 13. 36. 34.c 29.c.c d a.c. 16. b 14. 17.

5e.c 45. b 27. .d 10.5.b.e a. 29.c. d b. 27.b a c 7.c 9.c b a a. 26. b 1. 18. 13.d a.e 33.c.b Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale. 2. b . 35.c 10. E-.b. 23. 19. 1c. c 11. 5a.c. b. a.c 4. b. 1.c a.b. 3b. c 5. 3. a.b b a.b c b b Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice.b 10.d 20.b. c 10.d 6. a. 29. 17. 16.b. F-. a. 32. c . 3b. 18. b c c c c a b a a a. 6f 9. b 11. 15.b. 18. 13. a. 25.c b.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase.c.6. b 10. 7. a 30. a.c b 28.b. a.c b. 3c.d c 41. 2. 14. a. 19.b 14.b. 14.c b 27. C-. c 9. 6. 2a.c. 25. a 16. c 12. 47. 20. c. 24. b.d c. D-e. A -a. 1.b.d 5. a 25. 28.b a.d c. 33.c c d b. 36. b.d. b 23.1. 1a. 12.d c. 2b. 16. 19. 17.c a. c 2. să se poată fierbe 3.d c b c c.d a. a.b. 4. 16. 17. 5. c. 3e.b 21.4. 39. 15.b.d a. 37. a 11.c a.b.c a.d a. b 4.c a a. fără cusături pe mijloc. b 30. 19. b. 17. c 26. 6g 8.d 7.c 3.b.d c a. 28. a. moale. a.b 46. 4d.d b b. b 6. 4d 5. 25. c 9. 179 31. 21. a c c b a b. 22. 16.c 12.c c a.b.b.c b.b 31. 27. 31. c 13. 26. 2a.c Îngrijiri ale lăuzelor.c. 6.c 13.d 11.c 24. 5.b.c 2. 4d. a 7.d 42.d 14. a. b 12. 4c. 3. 4. a.c c a a. 18. b 8. a. a 15. b. 30.e Îngrijiri ale nou-născutului. 17.b 11.c b.c b a d a.c b 8. 15. B-a. b 7.d c a a. albă. c. 24. 24.c 28.b. c.d 44. 1c. 22.c. b 3.3. 18. 1.d a. 21. 20. 1d.d a.d 9. 22.d d b a 22.d a. 34.b.d c.b.7. 20.e 21.b. a. din bumbac. a. 7f.2. a. 26. a. b. 21. a . b 2. a. a. 20. c 32.b. 14.b. c 23. 1. a. b 29. 30. 5e 13.c. a.d b. b 12. a.d. 23. c 8.c.c. a. 40.b 4.c b. b. 23. a. b. c 29. 38. 15. c 22.b. 19.c 6. 2b.c 8. d 43.

c.b. 37. b 8. 6e. 3.c 19.d a. 26.c.b 11.b. a. 41. c 15. 40.c. 25. 5.c 14.d c a. 52.d b. a.d 15.c b a a a.b. b 46.d 8. a 48. 43. c 16. 15.c a. b 28. 22.c 35. f 4. c 14. 35.e 47.b.c b a.b.c.e a. 12. c 34.e. 28. b. a. a.c 5.d 40.c a. a. c-caracterul relativ al deficienţelor.b. b-polideterminarea.d 3. a.c.b. 8.d 6. c b a. b.b. 30.c a.b. b. 33. 1f d b a. a. 19. 6.c a. c. 29.c 12. 49.d a b b. a. b.c a.c a. 16. 11. a.b 5. 58.b. 33. 2. c. d.e 43. a.b.b. 32.c 44. 4. 34. 1b.b.d b. 7. 32.c a.c 180 . c. 2b. 9. 24. 20.b 18. a-caracterul diferenţial.b b c b a.b. 38. a.f 2. c 9.c b.c 27.c a.c 20.c. 2c.c. a 18. 4b.b.c a. 25. a.c e Îngrijiri ale persoanei vârstnice.d 10. d a. a. 50. a a.d a.c.c 2.d 25.d 32.c. b. 39.d d d c. a 37. b.c.b b. a. 5a. a. b 16.d 36.c.c. 31. a. 38. 54. 56.c a.e 45.b.d a.d a.d 39. 28. a.c d a.d b.b.c CAPITOLUL VIII ÎNGRIJIRI ALE PACIENŢILOR ÎN PERIOADA PRE ŞI POSTOPERATORIE. 39. 60. 4d 24. b 30. 59.Îngrijiri ale copilului de diferite vârste. a 22. a.c 11. 29. 34. c 31. a. 24.c. a a b b a c a b b 10.b. a. b.d a. b 26. 40. 31. b. 18.b. 3a.d e a.d.b.c 33. a 6. 53.b.d a a a.b 19.b. f 42. a. a 20. 2c. c 7. 27. a. b 17. 3a.c 3. 17. 42. 1d. 37.b.d b. 36. 23.c 36.d 21.d 41.e a. b 23.d b.d a. a. 55.b.b.b a. 4c. 1. 1.c. a. b 10. c 17. b.d.d a.b.c. a 27.c 13. a. 7. 23. 13.d b d b. b 13.d 4. 21. 30. 41. 26.c 21.d 29. 51. 22. 35. 44.c.c 9. 14. 1. 3d.d a. 57. 5e 38. b 12.

b a.c 14.c. a 10. 40.c c a.b. b.c b a. 41. 47.c.c. a. 63.f a.d 2.c 114. 44.c. 29. d 119. a. a. 61. b.c.c. 69. 33.b. 41. 94.b.e 112.e b. 46.b. a 9.c. a.c a. d 6.b.b.b. a.d 116. 73. c 2.b.e a.d b.c b e.e 115.c b a.b.c b a.b. 21. 65.d a.d c a.d a. 80. 55.b.b.d a.b.d b c a.c a. d a. 48.d 22. a. 81.h 98. d 106.e.d.c 16.c.c. 17.b 23. a. 54. 26. 40.d a. b. 93. b 77.b. a b c c a. a.b. 62.b.d a c b c a.c.b b. 28. b 8. 29.b. a 12.d.c 102. 33. a. a. a. 67.b. a.d a.b.c a.g. d 6.b.b. 24.c 5. 39.c 26. d. 55. b. 95. 30.b.b. 57.c a.d 101. a. c b b b. 16. a. e 50.c.e a.b. 30. 87.c 7. b 13.b.d. 59. 82.c.d 10.d 121.c c c b a c 34. 25. 19.b. 36.c.b.d 52. 58.c 8. a.d. a. a c c b. 34.c.e 113. 27.d 27. a.c a.b a.c. a.c b.b.b.c a. a. a.c 24. 53. 15. 50. 71.b. b.c a.d 107.f a. 46. a.c. a.c b.b.c a. 78.c. c.b. 42. 28.c.c 18. d.c b a.d a.b.d 110.b. b. 38.c a. a 117. 37. 75. d. 89.c. 79. 52. 54.c 12. 51.d 21.c b 23. 88. 49. a.d a. 90.c 4.c. 83. 84.f 103.c a.d b. 72. b 7.d a b a a b CAPITOLUL X ÎNGRIJIRI COMUNITARE.b. b.e a.b. 39.d 99.c a.d a.b. 96.b. b. 35. 48. b. 85.d a.b a. 86. 43. a.c.b. 32.c a c b a a.c b.c. 47. 18.d 109.d b.b. 60.d 20. a.c a.c a.b. 53.b.d 118.d 11. 56.c 100.f 120. a. 1.c 15. 44. c 3.b b.d a.e 76. a.d 4. 37.c a. 64.c a.b b. b 9.c.b. 38.b 17.c.b.c 105. b 108.b. 31. 70. 36.c 3.c e a.d 111. a. 35. 22. 32.d 5. 45. 43. 14.c. d.d.c 25.d b.d b.c a b a 45.b. a. 66. 68.c a.c. e. c a.c.b. 49.d.b. 92.d b. a. 20. 31.d a. a. a. 91. a.c. 42. b. b 11. a.b 122.b.c.CAPITOLUL IX ÎNGRIJIRI ALE PACIENŢILOR CU URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE.c. a. 1.c.c 19. a. 97.b. 13.e a.c a a. 74.d 104. 51. a.b 181 .

Ed. Bucureşti. Bucureşti. 1995. Ed. Ed. Ş. C. Bucureşti. 1994. POPESCU . Ed. A. Bucureşti. 1996.Manual de medicină internă. M.Educaţia pentru sănătate în şcoală. L. Info Team. Cison. CONSTANTINESCU . Ed. Ed. Ed. Bucureşti. R. Fiat Lux.Urgenţe medico-chirurgicale. Bucureşti. 1999.Fundamente în nursing. O. Bucureşti. Info Team. . Medicală. VUZITAS . Ştiinţă şi Tehnică. MOLDOVAN . M. Specialităţi înrudite. 1996. BORUNDEL . 1998.Puericultura şi pediatrie.Medicină internă. Ed.Chirurgie. NANU . Bucureşti. 1995. CRIŞĂN. CHIRU . 2001. Athena. Viaţa medicală românească. 1998. BUCUR. 2002. Cison. Nursing în chirurgie. FL.Obstetrică. 1997. 1994. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Ed. M. All.Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos. 2000. L. Carol Davila.Neurologie şi psihiatrie. 1998. Ed. GH. Bucureşti. E. Bucureşti.Puericultura şi pediatrie. C. Bucureşti. MARCEAN.Bazele teoretice şi practice ale îngrijirii omului sănătos şi bolnav. Ed. BOGDAN. Ed. Ed. 182 . Universul. CHIŢIMIA şi colaboratorii . Bucureşti. TITIRICĂ .Boli infecţioase şi epidemiologie. Ştiinţă şi Tehnică. Ed. PÂRLOG . Bucureşti. CHIRU şi colaboratorii . Universul. Ed. Ed. 1999. NANU .Ghid de nursing geriatrie. MORARIU şi colab. L. D. Bucureşti. Sub redacţia C. 1998.Ginecologie. Ştiinţă şi Tehnică.Psihologie medicală şi asistenţă socială. TITIRICĂ .BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ C. Ed. N. Z. E.Ghid practic de neurologie. Zecasin. Bucureşti. GEORMĂNEANU. MINCU şi colaboratorii . D. specialităţi înrudite şi îngrijiri paliative.Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii medicali. STOIANOVICI . M. RĂŞCANU . Ştiinţă şi Tehnică. 1996. FL. ANGHELESCU. Ştiinţă şi Tehnică. Ed. 1993. BOCÂRNEA .

.....................................91 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine..................... ........................................ Morariu Letiţia.........................................................................................146 Capitolul IX............51 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive................................. Spătaru Ruxandra. Spătaru Ruxandra ..... Morariu Letiţia ................ Morariu Letiţia........... Morariu Letiţia..........93 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie.........65 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice........174 Bibliografie selectivă................ .... Spătaru Ruxandra ...... Morariu Letiţia ....... Morariu Letiţia............... 19 Capitolul III...........................................................97 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice................ Ştefănescu Florica............................... Spătaru Ruxandra ..........128 Îngrijiri ale nou-născutului.............................158 Grila cu răspunsuri corecte......................................130 Îngrijiri ale copilului de diferite vârste. Ştefănescu Florica...... Tofan Ruxandra .............. Spătaru Ruxandra . Morariu Letiţia... Procesul de îngrijire............... ............. Spătaru Ruxandra.................................. Administrarea medicamentelor........................şi post operatorie.............................. ......... Morariu Letiţia ..........................43 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare........................ Spătaru Ruxandra................140 Capitolul VIII........................................................................................183 Cuprins ...184 ........ Nevoile fundamentale umane........ Modificări hidroelectrolitice........................................................................ Spătaru Ruxandra....58 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale.............................................................. Îngrijiri ale pacienţilor cu urgenţe medico-chirur-gicale. Morariu Letiţia .............. Ştefănescu Florica... 27 Capitolul V.. 23 Capitolul IV............................................................................. Îngrijiri ale pacienţilor în perioada pre... Nutriţie şi dietetică.....................124 Îngrijiri ale lăuzelor. ..... Chiru Florian.. ...........................71 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice.......112 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase......................................................... Spătaru Ruxandra............................................ Puiu Victoria .................... 39 Capitolul VIL                       Îngrijiri ale pacienţilor cu diferite afecţiuni: Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii................................................................ Puiu Victoria .................... Spătaru Ruxandra.........................135 Îngrijiri ale persoanei vârstnice.......105 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni ORL........................................................... Morariu Letiţia . Spătaru Ruxandra......................... ....81 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii.............109 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice...................102 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice....... Puiu Victoria ........................................................ Morariu Letiţia....... Metode de prevenire a infecţiei.... ............................87 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice............................ Spătaru Ruxandra............. Spătaru Ruxandra................................. Spătarii Ruxandra............ Pârlog Maria....................CUPRINS Capitolul I......................... Morariu Letiţia ... Pârlog Măria......................................... 2 Capitolul II....................... Îngrijiri comunitare..................................................115 Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale.................................. Morariu Letiţia... Morariu Letiţia ............................ Spătaru Ruxandra.................................. Spătaru Ruxandra............................. 152 Capitolul X............................................................................................... ........................................................ 34 Capitolul VI......... Morariu Letiţia . Puiu Victoria ................................................................................................ Morariu Letiţia . Puiu Victoria ..........120 Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful