P. 1
24777218 Capitolul III

24777218 Capitolul III

|Views: 876|Likes:
Published by Oana Maria

More info:

Published by: Oana Maria on Jun 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/03/2013

pdf

text

original

Definiţie şi construcţie
Definiţie
.
Locul geometric al punctelor M pentru care produsul distanţelor de

la M la două puncte fixe 1

F şi 2

F, numite focare, este egal cu pătratul lungimii unui

segment dat, se numeşte curbă cassiniană

2

2

1

a

MF
MF =

:

unde,

c

F

F

2

2
1 =

şi a este

lungimea unui segment dat. Dreapta

2
1F

F se numeşte axa curbei lui Cassini iar

mijlocul O al segmentului 2
1F

F se numeşte centrul curbei.

Construcţie. Considerăm cercul C de centru O şi diametru

c

F

F

2

2
1 =

(Fig.15). Construim tangenta în 1

F la cerc şi luăm un punct K astfel încât

a

K
F =

1

.

Construim pe semidreptele opuse

1

[OF şi

2

[OF două puncte 1

A şi respectiv 2

A astfel

încât

2

2

2

1

a

c

OK

OA

OA

+

=

=

=

. 1

A şi 2

A aparţin curbei lui Cassini şi sunt

punctele cele mai îndepărtate de centrul O al curbei.

130

Fig. 15

Cazul 1. Dacă

c

a < (Fig.15) atunci construim în plus un cerc cu centrul în O

şi de rază a. Construim tangenta din 1

A la acest cerc şi notăm cu T punctul de

tangenţă. Tangenta T

A1 intersectează cercul de bază în punctele 0

P şi 0

Q. Construim

pe diametrul

2
1F

F punctele 1

B şi 2

B astfel încât

0

1

1

1

P

A

B
F =

şi

0

1

2

1

Q

A

B
F =

.

Punctele 1

B şi 2

B astfel determinate aparţin curbei lui Cassini şi sunt punctele situate

la distanţa cea mai mică de O;

2

2

2

1

a

c

OB

OB

=

=

.

Cazul 2. Dacă

c

a ≥ (Fig.16) atunci punctele cele mai apropiate ale curbei sunt

situate pe mediatoarea segmentului

2
1F

F şi au proprietatea

a

C

F

C

F

=

=

2

2

1

1

. Deci

2

2

2

1

a

c

OC

OC

=

=

.

Perechile de puncte 1

A, 2

A; 1

B,2

B (sau 1

C, 2

C) se numesc vârfurile curbei lui

Cassini. Prin 1

A sau 2

A ducem o secantă arbitrară care intersectează cercul de bază în

X

Y

H

M4

M2

A1

F1

B1

O

B2

F2

A2

M3

F

Q

Q0

N M1

P

P0

K

T

131

punctele P şi Q (Fig.15). In cazul în care

c
a < ne limităm numai la secantele care

intersectează şi cercul suplimentar de rază a. Cu piciorul compasului în 1

F construim

cercul de rază

P

A

r

1

=

şi cu piciorul compasului în 2

F construim cercul de rază

Q

A

r

1

'=

. Notăm cu 1

M şi respectiv 2

M punctele de intersecţie ale acestor cercuri.

1

M şi 2

M aparţin curbei lui Cassini. Schimbând rolurile între 1

F şi 2

F obţinem

perechea de puncte 3

M, 4

M. Locul geometric al punctelor 1

M, 2

M, 3

M, 4

M este

curba căutată.

Fig. 16

Caracteristicile curbei

• Ovalele lui Cassini sunt curbe analagmatice, adică sunt invariante la inversiune.
Observaţie. Fie cercul ( )

k

O

C,. Două puncte P şi Q sunt inverse în raport cu

Cdacă

2

k

OQ
OP =

. Dacă Pdescrie o curbă 1

C atunci Q descrie o curbă

2

Cnumită inversa lui 1

C în raport cu cercul C.

• Dreptele OX şi OYsunt axe de simetrie pentru curba lui Cassini; O este punct
de simetrie pentru curba cassiană.

In cazul

c

a < curba lui Cassini este formată dintr-o pereche de ovale.

In cazul

c
a > curba lui Cassini este o curbă închisă.

G1

G2

E1

E2

C1

C2

O

K1

K2

K4

K3

K0

F1

F2

B1

B2

D1

D2

D3

D4

N1

A1

A2

N2

132

In cazul

c

a = curba lui Cassini este curbă numită lemniscată.

Pentru a tinzând la c, vârfurile 1

A, 2

A tind către vârfurile lemniscatei (1

N,

2

N) iar vârfurile 1

B, 2

B tind către nodul O. Ovalul drept al curbei lui Cassini devine

bucla dreaptă a lemniscatei în timp ce ovalul stâng al curbei lui Cassini devine bucla
stângă a lemniscatei.

In cazul

2

c

a
c <
<

curba lui Cassini are patru puncte de inflexiune 1

D, 2
D,

3

D, 4

D, iar curba nu mai este un oval.

In cazul în care

2

c

a ≥

curba lui Cassini este un oval.

Ecuaţiile curbei lui Cassini

a) Ecuaţia curbei exprimată în coordonate carteziene este următoarea:

( ) ( )

4

4

2

2

2

2

2

2

2

c

a

y

x

c

y

x

=

+

Demonstraţie. Pentru a obţine ecuaţia curbei în coordonate carteziene luăm ca

origine punctul Oşi notăm cu ( )

y

x, coordonatele punctului 1

M. Notăm cu 1'

M

piciorul perpendicularei din 1

M pe axa OX. Aplicând teorema lui Pitagora în

triunghiurile

dreptunghice

1

1

1

'F

M

M

şi

2

1

1

'F

M

M

obţinem

relaţiile

( )2

2

2

1

1

x

c

y

F

M

+

=

şi

( )2

2

2

2

1

x

c

y

F

M

+

+

=

. Ţinând seama de faptul că

2

2

1

a

MF
MF =

rezultă

( )

[

] ( )
[

]

4

2

2

2

2

a

x

c

y

x

c

y

=

+

+

+

, de unde obţinem ecuaţia

căutată.

b) Ecuaţia curbei exprimată în coordonate polare pentru cazul în care Oeste

pol şi Oxeste axa polară

0

2

cos

2

4

4

2

2

4

=

+

a

c

c

ϕ

ρ

ρ

sau

ϕ

ϕ

ρ

2

sin

2

cos

2

4

4

2

2

c

a

c

±

=

.

133

Demonstraţie. Aplicând în triunghiurile

1
1F

OK

şi

2
1F

OK

teorema generalizată

a lui Pitagora obţinem:

ϕ

ρ

ρ

cos

2

2

2

2

1

c

c

M

F

+

+

=

ϕ

ρ

ρ

cos

2

2

2

2

2

c

c

M

F

+

=

.

Inlocuind aceste relaţii în ecuaţia ovalelor

2

2

1

a

MF
MF =

obţinem expresia:

(

) (

)

4

2

2

2

2

2
2

2
1

cos

2

cos

2

a

c

c

c

c

MF

MF

=

+

+

+

=

ϕ

ρ

ρ

ϕ

ρ

ρ

,

de unde rezultă ecuaţia

0

2

cos

2

4

4

2

2

4

=

+

a

c

c

ϕ

ρ

ρ

.

Construcţia tangentei. Fie N un punct al curbei lui Cassini (Fig.15).

Prelungim segmentul

N

F1

cu un segment NFcongruent cu el. Construim

perpendicularele în F şi 2

F pe F

F1

şi respectiv N
F2

. Notăm cu Hpunctul de

intersecţie al acestor perpendiculare. Dreapta NHeste tangenta căutată.

In cazul în care Heste inaccesibil, segmentele NFşi

2

NF pot descreşte

proporţional pentru a permite construcţia.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->