http://hyperion.trei.

ro CAPITOLUL I BAZELE MARKETINGULUI Obiective: definirea marketingului ºi înþelegerea esenþei conceptului de marketing ºi a caracterului sãu interdisciplinar; cunoaºterea funcþiilor ºi a specializãrilor marketingului; înþelegerea avantajelor pe care le oferã orientarea de marketing a întreprinderilor ºi comparaþia cu alte optici manageriale; cunoaºterea factorilor care au condus la apariþia, promovarea ºi creºterea importanþei marketingului; identificarea ºi înþelegerea trãsãturilor cheie ale unei organizaþii orientate spre marketing. 1.1 Conceptul de marketing Reprezentând un mod de gândire ºi de acþiune în sfera pieþei, marketingul realizeazã o acþiune sistemicã a fluxului de activitãþi ce leagã producþia de consum, constituind mai mult decât un arsenal de metode ºi tehnici specifice domeniul unei ºtiinþe tinere în câmpul teoriei conducerii ºtiinþifice a fenomenelor ºi proceselor economico-sociale. Termenul de marketing este de origine anglo-saxonã (reprezentând participiul prezent al verbului to market , care are semnificaþia de a cumpãra ºi a vinde, de a desfãºura tranzacþii de piaþã). Originile sale sunt localizate, la începutul secolului al XX-lea, în Statele Unite ale Americii: în 1902, în Buletinul Universitãþii Michigan, în introducerea unui curs universitar privind distribuþia produselor se folosea expresia diferite metode de marketing al bunurilor . Treptat, acest termen s-a internaþionalizat.

http://hyperion.trei.ro Marketing Ce este marketingul? Mulþi oameni cred cãºtiu ce este marketingul ºi cu ce se ocupã specialiºtii în marketing. În concepþia lor, marketingul a devenit sinonim cu metodele utilizate de întreprinderi pentru atragerea clienþilor ºi convingerea acestora sã le cumpere produsele ºi/sau serviciile. Direcþia de marketing dintr-o întreprindere este consideratã ca responsabilã pentru lansarea de noi produse, apariþia unor articole de presã favorabile, realizarea de studii de piaþã ºi oferirea de argumente suport pentru cei care se ocupã de vânzãri; de la oamenii de marketing se aºteaptã colaborarea cu agenþiile de publicitate, analiza ºi rezolvarea plângerilor clienþilor, stabilirea de criterii ºi consilierea în alegerea noilor produse ºi organizarea campaniilor de promovare a acestora etc. O astfel de abordare relevã faptul cã principala funcþie a marketingului ar fi prezentarea întreprinderii ºi a produselor sale potenþialilor clienþi. Un astfel de demers privind marketingul este insuficient. Organizaþiile care considerã cã departamentul (direcþia) de marketing reprezintã doar un vehicul cãtre clienþi, dovedesc cã nu au înþeles suficient esenþa ºi menirea marketingului. Marketingul are o extindere ºi o complexitate mult mai mare ºi are mult mai multe înþelesuri. Elisabeth Hill ºi Terry O Sullivan considerã cã marketingul este o filozofie a afacerilor care vede în satisfacerea cerinþelor clienþilor cheia succesului în afaceri ºi recomandã înþelegerea practicilor manageriale care ajutã la identificarea ºi rezolvarea cerinþelor clienþilor . Aceastã definiþie a marketingului nu este singularã. În funcþie de modalitatea de abordare a marketingului, acestuia i-au fost date foarte multe definiþii; profesorul american Victor Buell, în lucrarea sa Marketing management: a strategic planning approach (1984) observã ironic cã sunt atâtea definiþii ale marketingului câte cãrþi sunt pe acest subiect . Definiþiile date se împart în douã categorii: cele care pun accentul pe dimensiunea filozoficãºi cele care se concentreazã pe abordãri mai concrete ale proceselor de marketing. Marketingul ca filozofie de afaceri O întreprindere care adoptã conceptul de marketing ca filozofie vede în client principala forþã conducãtoare din spatele activitãþii sale, considerând cã afacerea poate rezista numai dacã reuºeºte sã satisfacã nevoile acestuia. În economia de piaþã, cumpãrãtorii pot sã aleagã ce, când ºi de unde sã cumpere ori dacã sã cumpere sau nu un produs. Astfel, pentru a avea succes în atragerea consumatorilor, punctul de plecare logic pentru întreprindere este sã identifice cee a ce vor clienþii ºi apoi sã încerce sã îndeplineascã aceste cerinþe într-un mod mai eficient decât concurenþa. Pe termen lung, o întreprindere trebuie sã satisfacã cerinþele consumatorilor ºi sã obþinã bani din aceasta. Cu cât oferta întreprinderii se sincronizeazã mai bine cu cerinþele, preferinþele ºi dorinþele consumatorilor, cu atât

bunurilor ºi serviciilor pentru a crea schimburile care satisfac scopurile indivizilor ºi organizaþiilor 3.trei. marketingul este un întreg sistem de activitãþi economice referitoare la programarea. Principiile marketingului. 1994 3 American Marketing Association. Ph. pãstrarea clienþilor se referã la abilitatea cu care întreprinderea reduce la minimum sau evitã ameninþãrile la adresa portofoliului sãu de clienþi. marketingul ca filozofie a afacerii poate fi definit cel mai bine ca abilitatea de a crea ºi pãstra consumatori profitabili. astfel încât aceºtia sã devinã clienþi efectivi. Ediþia a VI-a. promovarea ºi distribuþia produselor ºi 1 The Chartered Institute of Marketing.. fie din cauza schimbãrilor apãrute în rândul concurenþei. Întreprinderile trebuie sãºi concentreze activitatea pe afaceri profitabile ºi nu pe atragerea de clienþi cu orice preþ. G.ro Bazele marketingului aceºtia sunt dispuºi sã plãteascã. Vom prezenta în continuare câteva dintre cele mai importante definiþii de acest fel: marketingul este procesul de management responsabil pentru identificarea. anticiparea ºi satisfacerea în mod profitabil a necesitãþilor clientului 1. marketingul reprezintã procesele de planificare ºi executare a concepþiei stabilirii preþului. Marketingul ca funcþie managerialã Cele mai multe definiþii ale marketingului nu se referã la filozofia acestuia. promovãrii ºi distribuþiei ideilor. Astfel: crearea de clienþi presupune pentru o întreprindere monitorizarea mediului de afaceri pentru a reacþiona la schimbãrile ce survin în nevoile potenþialilor consumatori. fie din cauza schimbãrilor apãrute în nevoile acestora. 1985 . Marea Britanie. Pe scurt.. preþurile. 1990 2 Kotler. marketingul este un proces managerial ºi social prin care indivizii sau grupurile obþin ceea ce au nevoie prin crearea sau schimbul de produse sau valori cu alþii 2. clienþii profitabili ai întreprinderii sunt cei care aduc venituri ce depãºesc costurile de producþie ale acesteia. generând profit pentru întreprindere. Armstrong.http://hyperion. Londra. Prentice H all. ci la procesele manageriale care sunt inerente în crearea ºi pãstrarea clienþilor profitabili pentru întreprindere.

4 Stanton. a pieþei. Astfel. programate ºi organizate prin utilizarea unor metode ºi tehnici ºtiinþifice . activitãþile practice specifice marketingului se pot concretiza în: investigarea pieþei ºi a consumului. aceste trei elemente explicã conþinutul concret al marketingului.http://hyperion. Definiþiile date marketingului vizeazã deopotrivã nivelul macroeconomic ºi pe cel microeconomic. Fundamentele marketingului. F. concretizatã într-un ansamblu coerent de activitãþi practice. În plus. New York. o activitate practicãºi metode ºi tehnici ºtiinþifice. Astfel: concepþia modernã se referã la o nouã opticã în organizarea ºi desfãºurarea activitãþii economice a întreprinderilor. activitãþi promoþionale. care are ca punct de plecare cercetarea nevoilor de consum. 1971 . Ediþia a treia. în mod superior ºi cu maximum de eficienþã. se aflã consumatorul ºi nu producãtorul. în vederea satisfacerii cerinþelor efective ºi potenþiale ale consumatorilor (utilizatorilor). cu ansamblul de factori ºi condiþii care alcãtuiesc mediul ambiant al întreprinderii. pe piaþã. considerã marketingul drept un instrument social graþie cãruia produsele materiale ºi cultura unei societãþi sunt transmise membrilor sãi . ci include ºi urmãrirea comportãrii lor în consum (utilizare). finalizarea activitãþilor întreprinderilor nu se limiteazã la vânzarea produselor ºi servicii-lor. raporturile întreprinderii cu piaþa. W. Definiþia cuprinde deci trei elemente de bazã: concepþie modernã. în lucrarea sa Marketing: strategie et fonctions (1968). aºadar. 1971). Editura McGraw Hill. Kelly. pe de o parte ºi. În viziune microeconomicã. Optica de marketing vizeazã. menþinerii ºi dezvoltãrii pieþelor lor (Jacques Lendrevie. În centrul atenþiei. Florescu.. 1974) sau cã marketingul cuprinde analiza permanentã a cererii. testarea de acceptabilitate a produselor. marketingul reprezintã o concepþie modernã în orientarea întreprinderilor. în condiþiile unui profit optim (Denner. În viziunea profesorului C. urmãrirea produselor în consum etc. în viziune macroeconomicã. în literatura francezã se aratã cã marketingul reprezintã ansamblul mijloacelor de care dispun întreprinderile în vederea creãrii. mai mult chiar. stabilirea ºi punerea în funcþiune a mijloacelor de satisfacere a acesteia. J. pe piaþã. pe de altã parte. a nivelului de satisfacere a nevoilor pentru care ele au fost concepute ºi produse.trei.ro Marketing serviciilor menite sã satisfacã cerinþele consumatorilor actuali ºi potenþiali 4. Numai analizate împreunã.

.

chiar de anticipare ºi influenþare a acestora. prelucrarea ºi interpretarea informaþiilor necesare adoptãrii deciziilor de marketing. o înaltã capacitate de adaptare la schimbãrile pieþei. rolul lor fiind de a realiza schimburile. Pop considerã cã marketingul reprezintã o nouã opticã economicã. cât ºi în cele nelucrative. spirit creator. concretã a întreprinderii ºi o funcþie a acesteia.) care vor fi utilizate în fundamentarea ºtiinþificã a deciziilor de marketing ce fac obiectul actului managerial. strategiilor ºi politicilor de marketing. direcþie. sociologie. distinct de celelalte funcþii ale acesteia (cercetare-dezvoltare. obþinutã ca rezultat al orientãrii efective a întreprinderii cãtre nevoile reale de consum final ºi productiv.1 se pot observa diferenþele dintre cele douã concepte. În figura 1. . comercialã. precum ºi în elaborarea prognozelor. financiar-contabilã de personal) doar în întreprinderile puternice. transmiterea. ce i se subsumeazã. În optica de marketing.ro Bazele marketingului metodele ºi tehnicile ºtiinþifice vizeazã colectarea.http://hyperion. cerinþele ºi dorinþele consumatorilor. ªi în România înþelesurile date conceptului de marketing sunt multiple. de a obþine bani de la consumatori. departament. De exemplu. Marketingul este o funcþie a întreprinderii ce dobândeºte un conþinut concret. eficienþã maximã. psihologie etc. producþie. dupã caz) distinct în organigrama întreprinderii. serviciu. inventivitate ºi preocupare permanentã pentru înnoire ºi modernizare. programelor. Optica sau orientarea de marketing a oricãrei întreprinderi moderne presupune: receptivitate faþã de: cerinþele pieþei. empirismul ºi rutina cedeazã locul proceselor ºi tehnicilor ce aparþin unor discipline ºtiinþifice (matematicã. Conceptul de marketing nu este similar cu cel de distribuþie (ce þine de funcþia comercialã a întreprinderii). schimbãrile acestora. o activitate practicã.trei. profesorul Nicolae Al. în care optica de marketing se regãseºte la tot personalul întreprinderii. ele îi considerã pe responsabilii de marketing ca pe niºte agenþi care ajutã indivizii sã-ºi îndeplineascã nevoile ºi organizaþiile sã-ºi atingã scopurile. statisticã. Activitãþile specifice funcþiei de marketing se localizeazã într-un compartiment (birou. abordare unitarã a activitãþilor ce alcãtuiesc ciclul economic complet al bunurilor ºi serviciilor. intuiþia. nevoile. Definiþiile prezentate anterior faciliteazãînþelegerea rolului marketingului atât în organizaþiile lucrative (economice). cãtre cerinþele pieþei.

implementarea ºi controlul programelor destinate sã creeze. de exemplu. de exemplu. populari-zate sub denumirea celor 4P: produs. preþ. preferinþele consumatorilor Marketing integrat Profit maxim de pe urma satisfacerii cerinþelor B Întreprinderea Profit de pe (locul de Produsele firmei Vânzarea ºi seama producþie) promovarea satisfacerii clientului Figura 1. 5 Kotler. Armstrong. pentru planificarea ºi controlul tuturor elementelor marketingului.http://hyperion. sã stabileascãºi sã menþinã schimburile profitabile cu cumpãrãtorii þintã în scopul atingerii obiectivelor organizaþiei 5. funcþia managerialã a marketingului este o funcþie integratoare care are menirea de a corela nevoile clienþilor actuali sau potenþiali cu scopurile întreprinderilor. conceptul de marketing se concentreazã asupra clienþilor ºi necesitãþilor acestora. Managementul marketingului este definit ca analiza..1 Comparaþia dintre conceptele de marketing(A) ºi distribuþie (B) Un producãtor de computere. Aºadar. Ph. În concluzie. promovare ºi plasare (distribuþie). pledând pentru o analizã integratã. planificarea. promite prosperitate ºi pace socialã în schimbul votului electoratului. G. organizaþiile ecologiste oferã un mediu ambiant curat în schimbul unor fonduri sau unor activitãþi voluntare depuse în slujba lui etc.ro Marketing Punct de Obiective Mijloace Scop plecare A Piaþa Nevoile. cit. dorinþele.trei. prin intermediul schimburilor.. Acesta este un exemplu de tranzacþie financiarã. Un partid politic. op.. 1994 . dar nu toate schimburile sunt de acest tip ºi beneficiile urmãrite de clienþi atât de tangibile. produce o diversitate de computere pentru a veni în întâmpinarea potenþialilor clienþi ºi le cere acestora sã plãteascã o sumã de bani în schimbul beneficiilor pe care le vor avea din proprietatea (utilizarea) computerelor.

În multe cazuri. nereuºind sã sesizeze cã nevoile clienþilor s-au modificat ºi cã produsele lor nu mai corespund noilor nevoi. autoritãþile locale. directorii de producþie dintr-o întreprindere. efortul integrat ºi focalizarea scopurilor. marketingul a pornit de la imperative simple. Dupã profesorul Johan Arndt (1984). O examinare atentã a definiþiilor trecute în revistã anterior. sarcina marketingului este de a crea compromisuri care sã contribuie la realizarea unui raport optim între nevoile consumatorului ºi obiectivele companiei. Efortul integrat. În practicã însã.ro Bazele marketingului În abordarea conceptului de marketing este necesarã sublinierea a trei trãsãturi cheie pe care trebuie sã le aibã orice organizaþie care pretinde cã este orientatã cãtre piaþã: orientarea spre client. întreprinderile în cauzã întâmpinând greutãþi tot mai mari cu vânzarea produselor. vânzãtorii interesaþi de comision doresc menþinerea gamei existente. Orice întreprindere trebuie sã facã afaceri numai cu clienþi care o ajutã sã-ºi atingã propriile obiective. Orientarea spre client se întâlneºte în cazurile în care întreprinderile sunt preocupate de identificarea nevoilor clienþilor lor. Aceste obiective au în comun realizarea unui profit cât mai mare. întreaga companie trebuie sã aibã o orientare de marketing. relevã o evoluþie clarã. Sã luãm. Vânzãtorii. în defavoarea introducerii unor modele noi ºi îmbunãtãþite. cum ar fi analiza comportamentului consumatorului. în acelaºi timp. modul în care multe întreprinderi sunt structurate. ca exemplu. conceptul lãrgit de marketing ºi conceptul de marketing instituþionalizat. instituþiile de educaþie sau cele de artã pot avea o varietate de obiective. pot primi prime proporþionale cu încasãrile din vânzãri. Ca ºi în cazul celorlalte discipline economice. de exemplu. deºi unele organizaþii.http://hyperion. Focalizarea scopurilor. conceptualizarea marketingului a cunoscut trei transformãri (faze): conceptul de marketing. dupã al doilea rãzboi mondial. Una din capcanele în care cad foarte des întreprinderile productive este aceea de a vinde. precum ºi natura activitãþilor pe care aceºtia le desfãºoarã militeazã împotriva acestui obiectiv. caz în care profitabilitatea se situeazã în plan secund. ºi nu cu profitul adus de acele vânzãri. din nefericire. departamentele tehnice atrase de noile tehnologii pot proiecta produse cu calitãþi irelevante pentru consumatori etc. serviciile de sãnãtate. întreprinderile sunt preocupate de producþie ºi procesele tehnologice aferente. Acest principiu presupune cã diferitele departa-mente din cadrul aceleiaºi întreprinderi trebuie sã lucreze împreunã în scopul satisfacerii clientului. În asemenea situaþii. logicã în dezvoltarea conceptualizãrii marketingului.trei. ajungând la noþiuni ºi concepte mai complexe. d e genul mulþumeºte-þi clienþii . cum ar fi cele de caritat e. . nu numai departamentul specific. cu orice preþ. criteriile dupã care sunt remuneraþi managerii ºi ºefii de compartimente. În asemenea situaþii se creeazã oportunitatea pentru concurenþã de a intra pe piaþã ºi de a oferi produse ºi servicii care satisfac mai bine acele nevoi. care doresc o reducere a numãrului de sortimente. opunând astfel rezistenþã la diversificarea pro-ducþiei.

ambalarea. -funcþii de sprijin (menþionate mai sus). servicii: de distribuþie. adicã prospectarea pieþei. -funcþii sociale. Kelley identificã douã categorii de funcþii: funcþii ale macromarketingului care cuprind: -funcþii tradiþionale din care fac parte operaþiile de vânzarecumpãrare ºi distribuþia fizicã.ro Marketing 1.http://hyperion. post-vânzare. . Astfel. Demetrescu susþine cã la nivelul organizaþiei. Profesorul M. funcþii ale micromarketingului. -organizarea ºi conducerea activitãþii de marketing. Primele încercãri de definire a funcþiilor marketingului au atribuit acest statut activitãþilor ce fac obiectul transferului bunurilor ºi serviciilor de la producãtori la consumatori (utilizatori). care cuprind: -estimarea potenþialului organizaþiei. marketingul are doar douã funcþii: identificarea ºi atragerea cererii. satisfacerea cererii. -evaluarea ºi adoptarea efortului de marketing. transportul. influenþarea cererii. obþinerea de informaþii). funcþii de sprijin al procesului de distribuþie (standardizarea.trei. dozarea. depozitarea ºi stocarea). -planning-ul ºi programarea efortului de marketing. fracþionarea. publicitate etc. Bates ºi Parkinson considerã cã marketingul are patru funcþii: analiza ºi prognoza.2 Funcþiile marketingului Înþelegerea obiectului de activitate al marketingului se aflã în foarte strânsã legãturã cu cunoaºterea funcþiilor sale. Phi lips ºi Duncan identificau trei categorii de funcþii ale marketingului: funcþii cu rol de transfer al titlului de proprietate (cumpãrarea ºi vânzarea). dezvoltarea ºi proiectarea producþiei. asigurarea.C. asumarea de riscuri. funcþii ce implicã distribuþia fizicã a produselor (manipularea. prin design.. finanþarea.

.

în sensul pe care-l doreºte. consideratã ca funcþie premisã ºi ca punct de plecare a întregii activitãþi de marketing. lipsindu-l de specificitate. dupã caz. maximizarea eficienþei economice (profitului). Aceastã funcþie presupune producerea a ceea ce este necesar pentru consum. a nevoilor de consum ºi/sau de utilizare. dorinþelor ºi preferinþelor clienþilor. fie cã este vorba de proiectarea. marketingul trebuie sã asigure. precum ºi alte elemente specifice. anticipând ºi chiar influenþând. lãrgirea gamei de produse ºi nu în ultimul rând educarea (influenþarea) gusturilor clienþilor în scopul creãrii de noi trebuinþe. Pentru a elimina inconsistenþele menþionate. Cu cât o întreprindere reuºeºte sã satisfacã mai bine trebuinþele pieþei ºi sã se adapteze la schimbãrile ei. ele nu permit conturarea contribuþiei nemijlocite a marketingului la optimizarea proceselor de producþie ºi de vânzare. structural ºi calitativ. Mai mult. studierea pieþei este cunoscutã sub un înþeles mai larg ºi sub denumirea de cercetare de marketing.ro Bazele marketingului Asemenea abordãri vizeazã esenþa marketingului. precum ºi o judicioasã alocare a resurselor. sub aspect cantitativ. profesorul Constantin Florescu menþioneazã urmãtoarele funcþii generale ale marketingului: investigarea pieþei. Realizarea acestei funcþii presupune optimizarea structurilor de producþie ºi a tuturor proceselor economice (producþie. de testarea de acceptabilitate sau lansarea pe piaþã a unui produs sau serviciu sau de deschiderea unei reþele proprii de magazine ºi promovarea vânzãrilor în anumite segmente de consumatori sau niºe de piaþã. Capacitatea de adaptare mãsoarã gradul în care oferta întreprinderii rãspunde unei cereri dinamice existente pe piaþã. Studierea pieþei este chematã sã asigure fundamentarea tuturor deciziilor de marketing. În scopul înfãptuirii acestei funcþii. În literatura de specialitate. . materiale ºi financiare) ale întreprinderii spre a rãspunde cât mai eficient cu produsele ºi/sau serviciile sale exigenþelor formulate de purtãtorii cererii.http://hyperion. depozitare ºi comercializare) care alcãtuiesc fluxul complet producþie-consum. satisfacerea superioarã a nevoilor de consum sau de utilizare. astfel de schimbãri. criterii de evaluare ºi de optim. crearea posibilitãþilor de alegere conform gusturilor. adaptarea continuã a întreprinderii la schimbãrile cerinþelor ºi a mediului pieþei pe care acþioneazã. informaþii îndeajuns de suficiente. aceasta reprezintã o funcþie mijloc. Pentru cã presupune mobilizarea resurselor (umane. de a-ºi îmbunãtãþi poziþia faþã de concurenþii sãi ºi de a-ºi mãri cifra de afaceri. cu atât îi sporesc ºansele de a-ºi forma o clientelã proprie. Fãrã o bazã corespunzãtoare de informaþii asupra pieþei dobânditã prin intermediul acestei funcþii activitatea de marketing nu-ºi poate dovedi eficienþa. transport. distribuirea în condiþii optime a produselor ºi serviciilor. în concordanþã deplinã cu obiectivele întreprinderii.trei.

cu timpul. Figura 1.http://hyperion.2 Legãtura dintre funcþiile marketingului . ºi anume o finalitate socialãºi una economicã. prin creºterea profitului.trei. profitabilitatea firmei va avea de suferit.ro Marketing Cele douã funcþii scop ale marketingului explicã de fapt dubla finalitate a activitãþii fiecãrei firme. Dacã însã s-ar pedala mai mult pe cea de a patra funcþie.2). Dacã ne-am imagina marketingul ca o casã (figura 1. atunci la baza (fundamentul) casei va sta prima funcþie: investigare a pieþei ºi a nevoilor de consum (cunoaºterea pieþei). subminându-se chiar scopul existenþei firmei. ªi într-un caz ºi în celãlalt. firma ar rãmâne fãrã clienþi. soarta firmei ar fi falimentul. Tratarea preferenþialã a uneia sau alteia de cãtre firmã poate avea urmãri de ordin negativ pentru viitorul firmei. În condiþiile punerii accentului cu prioritate pe cea de a t reia funcþie.

prelucrarea informaþiilor de marketing ºi transmiterea lor la mare distanþã (telematica). piaþa ºi mecanismele ei. bucurându-se din plin de aplicaþiile informatice într-o serie de domenii ca: distribuþia mãrfurilor (distritica). întrucât nu a fost conturatã încã o teorie general acceptatã. Acoperiºul casei. În prezent marketingul dispune de un arsenal foarte bogat de metode. psihologie. psihologiei.). care sunt completate de cele euristice. 1. concepte. începând cu cele rigid ºtiinþifice. dintre care mai sem-nificative sunt: marketingul este o ºtiinþã aplicativã . Astfel. teoria marketingului a cunoscut o îmbunãtãþire continuã. nu este În prezent.). tehnici ºi instrumente tot mai adecvate. putem observa cã acesta a împrumutat mult de la disciplinele legate de sfera afacerilor (teoria economicã. Ca ºi în cazul altor discipline.http://hyperion. esenþa ºi raporturile marketingului cu ºtiinþa în general (cu cea economicã în special). plãþile electronice (monetica). . au existat foarte multe puncte de vedere asupra marketingului. Ca urmare a progreselor înregistrate de practica activitãþii de marketing din þãrile cu economie de piaþã dezvoltatã.3 Interdisciplinaritatea marketingului Examinând sursele teoriei marketingului. fapt argumentat ºi prin abundenþa de definiþii care i s-au conferit. Aportul marketingului la îmbogãþirea teoriei economice s-a concretizat ºi în evidenþierea resorturilor intime de transformare a nevoilor de consum în cerere de mãrfuri.). Caracterul sãu interdisciplinar a permis marketingului o reuºitã îmbinare între studierea cantitativãºi calitativã a fenomenelor ºi proceselor ce se desfãºoarã în cadrul pieþei. la întrebarea formulatã foarte frecvent este marketingul o ºtiinþã? mai ales în deceniul VI s-a primit un evantai larg de rãspunsuri. economiile de ramurã etc. cererea ºi oferta de mãrfuri etc.trei. au fãcut obiectul unor ample discuþii ºi controverse unele continuând ºi astãzi în rândul specialiºtilor. econometrie etc. date ºi tehnici. antropologie etc. în mãsurarea legãturilor statistice dintre cerere ºi factorii sãi de influenþãº. de la ºtiinþele sociale ºi comportamentale (sociologie. ºi terminând cu instrumentarul de lucru al sociologiei. au fost îmbunãtãþite concepte esenþiale ale teoriei economice: nevoile de consum sau de utilizare. marketingul dispune de un instrumentar propriu de cercetare ºi de o terminologie specificã. Cu toate acestea. construit din douã plase egale va fi format din cele douã funcþii scop ale marketingului: satisfacerea nevoilor de consum ºi maximizarea profitului. ºi cã aceste împrumuturi se concretizeazã în noþiuni. precum ºi anticiparea ºi chiar influenþarea acestor schimbãri. numai o ºtiinþã ci ºi o artã etc. psihologiei sociale. folosindu-se metode. matematicã. a. stâlpii casei vor fi: adaptarea firmei la schimbãrile pieþei. o nouãºtiinþã a vânzãrii . nu este o ºtiinþã ci o artã . Astfel. de la cele metodologice (statisticã.ro Bazele marketingului În aceste condiþii.

Aceastã opticã a fost proprie primei jumãtãþi a secolului al XX-lea. La rândul lui. În opinia celor mai reputaþi specialiºti. de fapt. La o analizã atentã. subliniindu-se avantajele calitative ale propriei oferte în raport cu cea a concurenþilor. formele ºi metodele de folosire a lui. interesul pentru marketing al marilor companii petrolifere sã fi scãzut.trei. urbanizarea. deoarece abundenþa este o noþiune relativã. în funcþie de modificarea sistemului de prioritãþi avut în vedere de întreprinderi în conducerea proceselor de producþie ºi de comercializare. care se confruntã cu dificultãþi crescânde în desfacerea mãrfurilor. aceeaºi ofertã poate fi în unele cazuri insuficientã. cu deosebire în perioada postbelicã. tehnologii etc. Dacã ar fi existat o astfel de legãturã ar fi însemnat cã în perioada crizei energetice din anii 70 80. geneza marketingului trebuie cãutatã în abundenþa produselor ºi serviciilor pe piaþã. . în timp. Expresie a dinamismului. s-au rãspândit direct sau indirect asupra condiþiilor pieþei. acest dinamism a fost rezultanta implementãrii progresului tehnico-ºtiinþific la nivelul tuturor palierelor vieþii economice ºi sociale. Modificãrile vizeazã. ci un raport între cerere ºi ofertã. Gândirea de marketing s-a cristalizat în timp. a schimburilor de piaþã ce au ca obiect servicii. asupra raporturilor de piaþã. în condiþiile unui nivel determinat al costurilor totale. urmãtoarele tipuri de orientãri: orientarea spre producþie. Dimpotrivã însã. schimbãrile de orientare în ceea ce priveºte gestionarea resurselor întreprinderii pentru ca aceasta sã realizeze maximum de eficienþã (profit).4 Creºterea importanþei marketingului Dupã unii autori. creºterea nivelului de trai etc. Astfel. Proliferare a rapidã a opticii ºi tehnicilor de marketing poate fi pusã totodatã în legãturã cu amplificarea exponenþialã a relaþiilor economice internaþionale. iar în altele abundentã. apariþia ºi larga promovare a marketingului pe scena economiei mondiale trebuie pusã în legãturã cu dinamismul economico-social fãrã precedent ce a dominat epoca noastrã. orientarea spre vânzãri. câºtigarea ºi fidelizarea unei clientele tot mai numeroase ºi solvabile. Aceastã orientare a fost practicatã în perioada când piaþa devenea din ce în ce mai mult a cumpãrãtorului ºi când oferta începea sã depãºeascã cererea.http://hyperion. mutaþiile demografice. o astfel de explicaþie nu este suficientã. mijlocit de preþ. dezvoltarea producþiei de mãrfuri. când oferta era mult mai micã decât cererea ºi piaþa era dominatã de producãtori. produse. când eforturile întreprinderii sunt concentrate asupra metodelor ºi tehnicilor de stimulare a vânzãrilor. criza nu a redus nici aria nici importanþa marketingului. ce urmãrea optimizarea folosirii resurselor în interiorul întreprinderii pentru obþinerea maximului de rezultate economice (produse ºi/sau servicii).ro Marketing 1. reprezentând nu o dimensiune certã a ofertei. specificã þãrilor cu economie puternic dezvoltatã.. confruntatã cu cereri de dimensiuni diferite. s-au succedat. Þinta acestei orientãri era atragerea. ci a determinat doar reconceptualizãri neesenþiale ºi schimbãri în direcþiile.

http://hyperion. în care cea mai mare parte a populaþiei încearcã sã-ºi satisfacã nevoile primare (alimente. începând cu cele primare. fapt ce poate fi pus pe seama complexitãþii ºi schimbãrilor petrecute în mediul economic ºi social. Maslow (1970) a evidenþiat faptul cã existenþa indivizilor este condiþionatã de satisfacerea unor nevoi care variazã de la cele fundamentale (vitale). pânã la cele specifice fiecãrui individ (figura 1. Factorii esenþiali care au condus la creºterea importanþei marketingului sunt urmãtorii: creºterea gradului de sofisticare a nevoilor consumatorilor. adãpost. gusturilor. pentru a-ºi orienta structura ºi calitatea produselor fabricate ºi vândute potrivit exigenþelor exprimate pe piaþã. cãldurã). un numãr din ce în ce mai mare de organizaþii din cele mai diferite domenii de activitate au adoptat în activitatea lor optica de marketi ng. Specific acestei orientãri este concentrarea atenþiei întreprinderii asupra nevoilor.3). dorinþe ºi preferinþe din ce în ce mai sofisticate. În aceste condiþii. mai ales în þãrile cu economie de piaþã dezvoltatã. Spre deosebire de economiile de subzistenþã. Ei cautã sã-ºi satisfacã nevoi. În ultimele decenii. ale tuturor. aflate pe trepte superioare ale piramidei acestora. în þãrile bogate consumatorii au venituri care le permit nu numai satisfacerea acestor nevoi primare. Oamenii îºi satisfac succesiv nevoile. orientarea de marketing a întreprinderii.ro Bazele marketingului orientarea de marketing. apã.3 Ierarhia nevoilor umane dupã Maslow . preferinþelor ºi dorinþelor clientelei. care de marketing spre deosebire de orientarea presupune satisfacerea consumatorilor într-o manierã în care sã fie protejat atât consumatorul.trei. cât ºi mediul ambiant. orientarea de marketing societal. care sunt uºor de identificat ºi de anticipat. care situeazã consumatorul în centrul afacerii este cea mai potrivitã cale pentru satisfacerea pe deplin a acestuia. Nevoi legate de siguranþãAutorealizare Respect de sine Nevoi fiziologice Figura 1.

În trecut. tehnologii. se ducea la cizmar. sunt concurenþi care lanseazã pe piaþã produse similare. fabricanþii trebuie sã anticipeze moda din sezonul urmãtor. Descrise ca forþe ale distrugerii creative . Pentru ofertanþii locali acest lucru poate constitui o primejdie. sã propunã culorile care vor fi la modã. În condiþiile specializãrii ºi creºterii dimensiunii întreprinderilor ºi implicit a producþiei aria de rãspândire a produselor se lãrgeºte cu mult peste pieþele locale. discutau modelul de pantofi ºi îl chema dupã o perioadã de timp sã-i recepþioneze. sã decidã ce model. fãrã a cunoaºte numãrul clienþilor potenþiali. îi prezenta diferite tipuri de piele pentru încãlþãminte.http://hyperion. Îmbunãtãþirea sistemelor de comunicaþie a dus la creºterea posibilitãþii pentru orice întreprindere de a satisface consumatori din diferite zone ºi regiuni.trei. va asigura apãrarea împotriva acestei forme de concurenþã. trecând dincolo de graniþele naþionale . anuleazã contactul direct dintre producãtor ºi consumator. noile tehnologii schimbã vechile industrii: în industria ceasurilor. -imitatorii. versiuni adaptate care sã câºtige o cotã cât mai mare din piaþa noului produs. Cu toate cã existã legi care îi protejeazã pe producãtorii originali. Numai cercetãrile . în industria tipograficã.ro Marketing concurenþa din ce în ce mai durã Principalii factori care contribuie la ascuþirea luptei concurenþiale sunt: -concurenþa internaþionalã. Cu o astfel de experienþã se confruntã în prezent ºi România. În cazul producþiei de încãlþãminte. separarea producþiei de consum. Producþia de masã însã. tipografii sunt ameninþaþi de computere ºi copiatoare din dorinþa editurilor de a avea un control mai mare asupra publicaþiilor. Numai o bunã orientare de marketing a întreprinderii. pe mãsurã ce cumpãrãtorii au descoperit acurateþea ºi rezistenþa ceasurilor electronice. în condiþiile în care competitorii externi oferã produse ºi servicii mai bune decât cele de pe piaþa localã. costuri inferioare sau dintr-o mai bunã înþelegere a nevoilor consumatorilor. ameninþarea industriei farmaceutice de cãtre ingineria geneticã etc. electronica a luat locul mãiestriei. de exemplu. care îi lua mãsurile. provenitã din experienþa acumulatã în alte þãri ale lumii. dacã o persoanã dorea o pereche de pantofi noi. -noile tehnologii. chiar ºi cu câþiva ani înainte ca modelele de încãlþãminte sã fie puse în vânzare. aducând cu sine riscuri generate de dezacordurile care pot sã aparã între cerere ºi ofertã. Numai orientarea de marketing încurajeazã contactul cu aceºtia. care permite înþelegerea motivaþiilor ºi cunoaºterea obiºnuinþelor potenþialilor consumatori. culoare ºi mãsurã trebuie sã producã. cu precãdere prin cercetãrile de piaþã.. þarã în care întreprinderile strãine posedã o serie de avantaje provenite din accesul la materii prime.

Într-o zi însã. creºterea complexitãþii organizaþiilor. -încurajarea integrãrii în U. -miºcãrile ecologiste care au o influenþã crescândã asupra practicilor economice. care solicitã produse din ce în ce mai performante. Pentru a evita asemenea situaþii. Întreprinderile ale cãror regulamente ºi proceduri interne sunt mai importante decât solicitãrile clientului vor fi etichetate drept birocratice ºi în timp vor pierde. stãpânul nostru . Sã presupunem. Pe mãsura creºterii dimensiunii ºi complexitãþii întreprinderilor. . Întreprinderea care a adoptat conceptul de marketing aplicã aici principiul clientul nostru. clienta este totuºi dispusã sã cumpere produsul respectiv. care fac vechile industrii redundante. ºi anume o micã patã. sistemele de control ºi remunerare. fãcându-l pe client sã plece acasã mulþumit. ei primind salariu indiferent dacã clienþii au fost satisfãcuþi sau nu. -separarea proprietãþii de control. de exemplu. generate. o clientã descoperã în magazin o rochie care i se potriveºte perfect. a fostelor þãri socialiste din centrul ºi estul Europei etc. Angajaþii tind sã fie mai puþin orientaþi spre profit decât proprietarii. cã o întreprindere (un magazin de confecþii). în principal. corelaþia dintre mulþumirea clienþilor. în demersul ei de a menþine standardele calitative cât mai ridicate. de: noile tehnologii.ro Bazele marketingului de marketing realizate în prealabil pentru o bunã cunoaºtere ºi anticipare a evoluþiilor pe aceste pieþe pot duce la minimizarea acestui risc. precum ºi activitatea de training astfel încât toþi angajaþii sã fie motivaþi într-o cât mai bunã satisfacere a nevoilor clienþilor. globalizarea economiei. dar cu o reducere de preþ de 30%. ºi împuterniceºte pe vânzãtor sã accepte reducerea.E. distruge hainele deteriorate (ca urmare a probelor repetate ºi a diverselor accidente ) de cãtre clienþi ºi nu le oferã spre vânzare cu un preþ redus. schimbãrile tot mai dinamice ale mediului. dar care prezintã un mic defect. companiile care ºi-au implementat conceptul de marketing îºi adapteazã structurile organizatorice. angajaþii acestora devin din ce în ce mai îndepãrtaþi de utilizatorii finali ai produselor lor. Pe acest fond pot sã aparã douã probleme: -cereri conflictuale. Dacã managementul nu controleazãºi nu comunicã efectiv cu salariaþii.http://hyperion. sistemele de operare ºi comunicare. -creºterea gradului de educaþie a populaþiei.trei. profit ºi remunerare se poate pierde din perspectiva.

Argumentele care au fost aduse în favoarea universalitãþii sunt: pãtrunderea sa în toate sectoarele vieþii economico-sociale. la generalizarea mentalitãþii de marketing în toate compartimentele organizaþiei.5 Domeniile marketingului În literatura de specialitate se utilizeazã un termen relativ nou: universalitatea marketingului. de la metode ºi tehnici simple.4 sunt evidenþiate specializãrile marketingului. caracterul bunurilor realizate de aceasta. categoriile de mãrfuri. în cât mai multe organizaþii a marketingului. . dezvoltarea intensivã a marketingului. însã. ramurile de activitate ºi caracterul geografic al acþiunii sale. Marketingul introduce un demers ºtiinþific în orientarea activitãþii organiza-þiilor.ro Marketing 1. orientate doar spre optimizarea proceselor de fabricaþie ºi de desfacere. afirmarea sa în economii aflate pe diferite trepte de dezvoltare. prin sensibilizarea factorilor de decizie în direcþia creãrii spiritului de marketing ºi în a-i face sã acþioneze în acest sens. nu trebuie exageratã. prin care se raþionalizeazã eforturile ºi se optimizeazã efectele. care a însemnat trecerea marketingului de la o viziune limitatã la una integratoare. Cu deosebire dupã cel de al doilea rãzboi mondial.trei. Extinderea marketingului în sfera activitãþii nelucrative (neaducãtoare de profit) a dus la apariþia ºi dezvoltarea marketingului social. Prin lãrgirea continuã a câmpului aplicaþiilor practice.http://hyperion. dar aceasta nu înseamnã cã el este un panaceu pentru rezolvarea tuturor problemelor. În evoluþia practicii ºi teoriei marketingului s-au înregistrat douã etape: dezvoltarea extensivã a marketingului. de aici rezultând relativa sa universalitate. În figura 1. Aceastã trãsãturã a marketingului. aplicabilitatea în orice tip de economie. la acþiuni coordonate în cadrul unor programe complexe de marketing. marketingul a înregistrat ºi continuã sã înregistreze un proces de diferenþiere ºi specializare. marketingul a gãsit teren prielnic de aplicare în cele mai variate domenii de activitate ºi spaþii economico-geografice. În economia contemporanã specializarea marketingului se realizeazã în raport cu: funcþiile întreprinderii. care a însemnat pãtrun-derea în lãrgime.

trei. Al. N.4 Domenii ale aplicãrii marketingului (Pop.http://hyperion. . 1994) . Marketing.ro Figura 1.

de motivaþia preponderent raþionalã. În raport cu mãrfurile (produsele). cu cel mai ridicat grad de distribuþie a cererii în teritoriu etc. industria extractivã etc. Aceastã specializare s-a realizat în raport cu marketingul bunurilor de consum. delimitând marketingul intern (domestic) ºi marketingul internaþional: marketingul intern este menit sã orienteze activitatea organizaþiilor în raport cu exigenþele pieþelor locale ºi naþionale pe care activeazã. el reprezintã astãzi domeniul de specializare cel mai dinamic. precum ºi terenul de apariþie ºi experimentare a inovaþiilor de marketing. marketingul serviciilor. marketingul bunurilor de consum... imposibilitatea stocãrii (perisabilitatea) etc. toate acestea datoritã faptului cã se confruntã cu cea mai largã varietate de caracteristici ale cererii.http://hyperion. care ºi-au pus amprenta asupra activitãþii de marketing din acest domeniu. cu o masã enormã de cumpãrãtori anonimi. asigurându-se transparenþa în informaþiile necesare în acest scop.trei. marketingul bunurilor de consum ºi marketingul serviciilor: marketingul bunurilor de producþie. inseparabilitatea producþiei de consum. Potrivit criteriului geografic. specializarea marketingului a avut drept rezultat divizarea sa în marketingul bunurilor de producþie (marketing industrial). greu de identificat. Motivat de evoluþia mai rapidã a sectorului terþiar (al serviciilor). faþã de celelalte douã sectoare: primar (agriculturã. ale cãror caracteristici pot fi cercetate fãrã eforturi deosebite.) ºi secundar (industria). dar cu particularitãþi individuale în ceea ce priveºte decizia de cumpãrare. serviciile prezintã o serie de particularitãþi ca: intangibilitatea. constituind ºi astãzi elementul de raportare a particularitãþilor celorlalte domenii de specializare a marketingului. La aceastã specializare trebuie menþionat faptul cã primele aplicãri ale marketingului s-au realizat în acest domeniu. . specializarea marketingului a operat în cadrul acþiunii sale de divizare. Aceste particularitãþi au dus la dezvoltarea unor metode.ro Marketing Specializãrile marketingului în activitatea economicã Dupã criteriul profilul activitãþii economice. cu un caracter foarte complex al motivaþiei de cumpãrare. de numãrul relativ mic de cumpãrãtori (agenþi economici) ºi de concentrarea centrelor de producþie ºi consum. fiind determinatã în principal de caracterul mai rapid al cererii. tehnici ºi instrumente de cercetare ºi direcþii de orientare a politicilor de marketing distincte în raport cu marketingul bunurilor de consum. comparativ cu pieþele externe.

dacã se consumã din puþinele resurse ale organizaþiei. ca ºi cele . în confruntarea sa cu mediul economico-social. Specializãrile prezentate nu se opresc aici. ele continuând. cu piaþa.6 Marketingul social La o primã analizã. atunci marketingul nu este necesar. În mod similar.http://hyperion. Mai notãm.. Primul priveºte activitatea fiecãrei întreprinderi în parte. ca urmare a mondializãrii afacerilor internaþionale s-a conturat marketingul global. modalitãþilor de selecþie ºi analizã a acestora de cãtre agenþii economici interesaþi. Asocierea marketingului cu profitul face ca societatea ºi unii manageri din sectorul non-profit sã-l priveascã cu suspiciune. cu suficiente particularitãþi ce decurg din natura specificã a producþiei ºi produselor. Organizaþiile nu existã doar pentru realizarea scopurile proprii. drept criteriu de specializare a marketingului nivelul de organizare economicã dupã care s-au delimitat micro-marketingul ºi macromarketingul. sau din marketingul internaþional s-au desprins marketingul importului ºi marketingul exportului. De exemplu. care ar fi utilizate mai bine la îndeplinirea misiunii acesteia. care este utiliz at de societate priveºte întreaga economie naþionalã. iar celãlalt. 1. din marketingul serviciilor s-a u desprins marketingul turistic.ro Bazele marketingului marketingul internaþional îºi datoreazã specificitatea particularitãþilor metodelor ºi tehnicilor de prospectare a pieþelor externe.trei. marketingul transporturilor. atunci marketingul este inutil. atunci marketingul manipuleazã. Totuºi. marketingul s-a dovedit util ºi în sectorul non-profit. prin organizaþiile devotate altor cauze decât câºtigul comercial. prin concentrarea (focalizarea) organizaþiilor asupra clientului. Marketingul este un mod de a utiliza resurse mini me pentru efecte maxime. din particularitãþile zonale ale pieþei etc. organizaþiile non-profit. Mai mult. marketingul financiar-bancar. atât în lãrgime cât ºi în adâncime. ci îºi au justificarea în afara lor. din marketingul bunurilor de consum s-a desprins agromarketingul (marketingul agricol). politicilor ºi strategiilor de marketing pe care le adoptã în raport cu segmentele pieþei þintã. prin formele sale specifice de organizare sau de orientare a activitãþii economice. dacã se reduce numai la tranzacþiile vânzare-cumpãrare. din caracterul relativ rigid al cererii ºi ofertei. Aceste prejudecãþi se datoreazã unei înþelegeri greºite a marketingului ºi aplicãrii principiilor acestuia. în sfârºit. Iatã câteva din principalele lor argumente ºi obiecþii: dacã sãnãtatea bunãºi educaþia superioarã sunt evidente de la sine. în ultimul deceniu. marketingul ºi profitul par douã noþiuni interdependente.

Tot aici trebuie avutã în vedere ºi sensibilitatea la dimensiunea moralã a imaginii.http://hyperion. care urmãreºte maximizarea efectelor procesului de instruire. promovarea. De exemplu. publicitatea are efect negativ asupra donatorilor ºi implicit asupra donaþiilor. Plasarea sediilor în locuri aglomerate ºi existenþa liniilor de comunicaþie sunt doar douã dintre cele mai simple moduri de a îmbina comoditatea pentru clienþi ºi raþionalizarea costurilor pentru organizaþie. ºi marketingul non-profit (social) prezintã trãsãturile sale caracteristice. de exemplu. cauza. organizaþiile de caritate care acþioneazã în zone foarte sãrace trebuie sã evite utilizarea unei imagistici care înfãþiºeazã pe clienþii lor ca cerºetori etc. în general. la o cauzã sau la un comportament social. care l-au definit drept elaborarea. plasarea (în sens de distribuþie). cea a unei expoziþii de carte. ce are ca scop reuºita unor acþiuni culturale. de o idee. Astfel: produsul. de un anumit comportament social. grupurile de presiune ecologiste sau organizaþiile de caritate vor folosi materiale ieftine sau reciclate pentru materialele lor. În organizaþiile non-profit. cum ar fi. Kotler ºi G. preþul. punerea în aplicare ºi controlul programelor urmãrind creºterea adeziunii la o idee. bugete mai mici decât cele comerciale ºi se bazeazã mai mult pe relaþiile cu publicul decât pe publicitate. Activitãþile non-profit au. aºa cum marketingul bunurilor de consum sau cel al serviciilor prezintã unele particularitãþi faþã de cel industrial. Zaltman. de adeziunea la acestea. trebuie sã se afle la dispoziþia clienþilor în locuri ºi momente convenabile acestora. similar celor comerciale. Organizaþiile non-profit. în cadrul unuia sau mai multor grupuri vizate. Totuºi. În cadrul marketingului social au apãrut specializãri. marketingul urmãreºte aici atragerea câtor mai mulþi adepþi la ideea. Organizaþiile non-profit adoptã conceptul de marketing pentru a se face mai eficiente în mediul concurenþial. au nevoie de clienþi. trebuie fãcutã cu multã grijã. comportamentul invocat sau programul lansat de o organizaþie. Cel mai potrivit mod de a le identifica este de a analiza cei pa tru piloni (cei 4P) pe care se sprijinã marketingul. atunci când este cazul. marketingul cultural. dintre care cele mai importante sunt: marketingul educaþional.ro Marketing comerciale.trei. În locul banilor din primul caz. locul produsului din marketingul din sfera lucrativã este luat de o cauzã. . De regulã. Termenul de marketing social a fost introdus în literatura de specialitate de profesorii americani Ph. Alegerea formei de publicitate. pentru a nu fi contra-productivã.

Marketingul ecologic se dezvoltã în douã planuri: -la nivel macroeconomic. Conceptul de marketing societal. sunt abordate specializãrile marketingului. având ca obiectiv încorporarea componentei ecologice în politica de marketing a tuturor organizaþiilor. Eficacitate. are ca obiectiv vânzarea cãtre publicul elector (care este un consumator de politicã) a unui program în spatele cãruia stau candidaþii care aspirã la a fi aleºi. -la nivel microeconomic. .http://hyperion. Rezumat Acest capitol este destinat abordãrii pe larg a conceptului de marketing. ce vizeazã îmbunãtãþirea securitãþii circulaþiei rutiere. ale unor organisme publice ºi ale O.ro Bazele marketingului marketingul rutier. precu m ºi a celor care au dus la creºterea deosebitã a importanþei sale în prezent. De asemenea. Marketingul electoral. Pe parcursul acestuia sunt evidenþiate caracteristicile fundamentale ale întreprinderil or care au orientare de marketing. O dinamicã deosebitã a cunoscut în ultimul timp. atât cele din sfera economicã. promovarea ºi dezvoltarea acestuia. a factorilor care au contribuit la apariþia. cât ºi cele specifice marketingului social. marketingul ecologic ºi cel electoral. care are ca obiectiv promovarea medicinii omului sãnãtos. Realizarea de produse ºi servicii care sã satisfacã clienþii.G-urilor. prin educaþie sanitarã.N. O abordare a afacerilor de cãtre întreprinderea ce are în vedere atât satisfacerea nevoilor individuale ale consumatorilor cât ºi pe cele ale societãþii în ansamblul ei. cel puþin în þara noastrã. în contextul în care ele pot fi promovate cu succes. în ceea ce priveºte dezvoltarea. propunându-ºi coordonarea acþiunilor de prevenire a degradãrii mediului ambiant prin acþiuni conjugate ale statului. ºi marketingul sportiv (aplicat îndeosebi la organizarea turneelor sportive) ºi marketingul ecleziastic (folosit la rãspândirea unor anumite religii) etc. în scopul reducerii numãrului de îmbolnãviri. sunt explicate funcþiile marketingului ºi activitãþile specifice ce fac obiectul acestora.trei. O abordare a afacerilor care plaseazã consumatorul în centrul preocupãrilor întreprinderii ºi ale pieþei. marketingul în domeniul sãnãtãþii. Concepte cheie Conceptul de marketing. Salturi deosebite au cunoscut. practicat de partidele politice.

Aflarea dorinþelor consumatorilor înainte de a decide ce sã se producã. . Orientarea spre client. Preocuparea exageratã pentru convingerea cumpãrãtorilor de a cumpãra produsele întreprinderii.trei. Orientarea spre produs.ro Marketing Efort integrat. Ierarhia lui Maslow a nevoilor. în locul satisfacerii cât mai depline a nevoilor acestora. sau în cazul întreprinderilor de comercializare ce sã se vândã. Orientarea spre vânzãri. Un cadru în care nevoile consumatorilor sunt aºezate dupã importanþa ºi dimensiunea lor. Coordonarea eforturilor depuse de diferite compartimente ale întreprinderii în scopul satisfacerii clienþilor. Preocuparea exageratã a întreprinderii pentru creºterea productivitãþii ºi nu pentru satisfacerea nevoilor clienþilor.http://hyperion.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful