Bibliografie

B l escu, M d lina (2003) Manual de produc ie de televiziune, Bucure ti: Editura Polirom. Bertrand, Claude-Jean (coord.) (2001) O introducere în presa scris i vorbit : Editura Polirom,

(Medias.Introduction a la prese,la radio et la television,ed.a II-a,rev zuta i ad ugita, Ellipses Edition Marketing,1999). Bucheru, Ion(1997)Fenomenul Televiziune: limbajul imaginii, publicistic , produc ie, programare tv. Bucure ti: Editura Funda iei România de Mâine Coman, Mihai (1996). Din culisele celei de-a patra puteri. Bucure ti: Editura Polirom. Coman, Mihai (1999) Introducere în sistemul mass-media.Ia i : Editura Polirom. Coman, Mihai (2003) Mass-media în România post-comunist . Ia i : Editura Polirom. Cuilenburg, J.J. (coord.) (2000). tiin a comunic rii. Bucure ti: Editura Humanitas. Dobrescu, Paul (2001) Mass-media i societatea. Bucure ti, curs nepublicat. Dr gan, Ioan (1996) Paradigme ale comunic rii de mas . Bucure ti: Editura ansa. Friske, John i Harley (2002) Semnele televiziunii. Ia i: Institutul European Georgiu, Grigore (2000) Filosofia culturii. Bucure ti, curs nepublicat. Marinescu, Valentina(coord.) (2002) Efectele comunic rii - O perspectiv Bucure ti: Editura Tritonic. McQuail Dennis i Sven Windahl (2001). Modele ale comunic rii. Bucure ti: Editura SNSPA. Stavre, Ion (2003). Comunicare audio-video. Bucure ti, curs nepublicat. Tran, Vasile (1999). Comunicare. Bucure ti, curs nepublicat. culturologic .

Tran, Vasile (2003). Patologii i terapii comunica ionale. Bucure ti, curs nepublicat

Cuprins

I. Comunicarea.Defini ii posibile ......................................................................3

II. Televiziunea si modelele comunic rii ...........................................................8

III. Mass media i televizunea .....................................................................16

3.1 Scurt istorie a televiziunii ..................................................................16 3.2 Tipuri de canale de televiziune ...........................................................18

IV. Func iile televiziunii ...................................................................................22

V. Efectele inform rii prin televiziune ...........................................................27

Audio-vizualul i produc ia de televiziune ................................................34

Televiziunea sistem de produc ie complex .................................34 Principii i tehnici fundamentale ....................................................36 Metode de m surare a audien ei ...................................................39 Televiziunea, tehnologia i via a cotidian ....................................42

Studiu de caz : analiza emisiunii,, În vizit la noi acas ..........................44

Concluzii ..................................................................................................50

Bibliografie ...............................................................................................51

Fizionomiea comunicarii in audio - vizual

Despre comunicare s-a scris mult, i s-au f cut tot atâtea clasific ri pe cât de multe defini ii i s-au dat i probabil va fi studiat în continuare pentru c ea este cea care face posibil coexisten a oamenilor. De i pare simplu de în eles, comunicarea este mult mai complex i plin de substraturi. Ea are

o mul ime de în elesuri, o mul ime de scopuri i cam tot atâtea metode de manifestare. Nu exist o defini ie unic a comunic rii, în schimb, toate defini iile date acesteia coincid în urm toarele elemente: comunicarea este procesul de transmitere de informa ii, idei, opinii, p reri fie de la un individ la altul, fie de la un grup la altul; comunicarea este un atribut al speciei umane; nici un fel de activitate, de la banalele activit i ale rutinei cotidiene pe care le tr im fiecare dintre noi zilnic i pân la activit ile complexe desf urate la nivelul organiza iilor, nu pot fi concepute în afara procesului de comunicare. (Tran ,1999) Comunicarea reprezint una dintre activit ile umane pe care fiecare dintre noi o poate recunoa te, îns pu ini o pot defini satisf c tor. Comunicare este a vorbi cu cineva, comunicare este i televiziunea, r spândirea de informa ii, inuta, critica literar - - i lista poate continua la nesfâr it. Aceasta este una dintre problemele cu care se confrunt oamenii care o studiaz : putem s aplic m corect conceptul de obiect de studiu la ceva atât de divers i multilateral cum este de fapt comunicarea uman ? Exist vreo speran de a face o conexiune între, s zicem, studiul expresiei faciale

i critica literar ? Ar fi acesta un exerci iu care s merite m car încercat ? Îndoielile care stau în spatele acestor întreb ri pot da na tere unei p reri conform c reia comunicarea nu este un subiect, în sensul academic al cuvântului, ci o arie de studii interdisciplinare. Cu toate acestea, se pot defini dou tipuri mari de defini ii ale comunic rii. Prima vede comunicarea ca fiind un proces prin care A trimite mesaj lui B, mesaj care are un efect asupra acestuia. Cea de-a doua defini ie vede comunicarea drept negocierea i schimbul de semnifica ie, proces în care mesajele, persoanele determinate cultural i realitatea interac ioneaz astfel încât s ajute în elesul s fie produs, iar în elegerea s apar .

care accentueaz rela ia dintre elementele constitutive necesare pentru ca în elesul s apar . nici puterea de alegere. MacKey (1972) argumenteaz c un geolog poate extrage multe informa ii examinând o roc . În interiorul acestei abord ri exist . Dac efectul este diferit sau mai sc zut decât cel inten ionat. (2) persoanele care citesc textul. Ea se preocup de modul în care emi torii i receptorii codific utilizeaz canalele i decodeaz mesajele. (Prin realitatea extern în elegându-se acel lucru la care se refer un text. aceast coal . pun în prim-plan gruparea elementelor care alc tuiesc un text (semn / coduri / limbaj). experien a social semnele/codurile pe care le folosesc. cum ar fi Saussure. Se poate afirma a adar. concluzionând. exist dou mari orient ri. pe care o numesc obiect sau referent . Al i autori includ la capitolul comunicare toate mijloacele simbolice prin care o persoan (sau orice alt organism) influen eaz o alt persoan . c comunic rii. de felul în care transmi torii de problemele eficien ei i acurate ei. A doua abordare este cea structuralist . iar rolul lor în procesul comunic rii. cât i i mijloacele de comunicare . cât i oamenii. semnele i codurile lui. dar c roca nu poate comunica pentru c nu are nici inten ia. Lasswell (1948) fixeaz aceast perspectiv prin modelul s u Cine spune/ ce /pe ce canal / cui / i cu ce efect? . cum ar fi Barthes. Ogden i Richards. bineîn eles.) Unele autorit i în domeniu. ale lui Peirce. este domeniul principal de studiu al semioticii. prin interac iunea acestor trei grup ri. Prima dintre acestea vede comunicarea ca pe o transmitere de mesaje. zone asupra c rora domne te dezacordul : una dintre acestea este legat de importan a inten iilor de comunicare. altele. se concentreaz pe interac iunea text / cultur . (3) con tiin a unei realit i externe la care se refer atât textul. precum i efectele asupra procesului de comunicare s fie identificate. pe când abord rile mai filosofice. Modalitatea în care se produce în elesul. Aceste elemente se pot încadra în trei mari categorii : (1) textul. dau mai mult aten ie realit ii externe . altceva decât textul în sine.Scopul primei defini ii este s identifice etapele prin care trece comunicarea. astfel încât fiecare etap s poat fi studiat cum se cuvine.adic Comunicarea este în eleas ca fiind procesul prin care o persoan influen eaz comportamentul sau starea mental a alteia. coli . in studiul i cultural care i-a format atât pe ei.

(Tran. etc.2001. prin intermediul interac iunii cu ceilal i receptori. produce în elesuri. politic i electoral . folosim cuvinte i fraze susceptibile de a fi în elese de c tre interlocutorul nostru. autori care consider importante i celelalte forme ale comunic rii : comunicarea esopic . având în vedere tema cu totul diferit a acestei lucr ri. numai c . Comunicarea verbal se bazeaz pe cuvântul vorbit sau pe cuvântul scris. urmând s insist asupra comunic rii mediatice. comunicarea este împ r it în: comunicare verbal /non-verbal .18) . comunicarea societ ii civile. La fel când scriem o scrisoare sau redact m o dizerta ie ori un articol. comunicarea în prevenirea conflictelor. (Bertrand. Cea de-a doua coal în elege comunicarea ca produc ie i schimb de semnifica ii. Cele dou coli mai difer din perspectiva în elegerii a ceea ce constituie un mesaj coala proces vede mesajul ca fiind acel lucru care este transmis prin procesul de comunicare i pe care un emi tor îl transmite. obiect al studiului meu. de asemenea. când ne adres m cuiva. comunicare de grup/comunicare de mas sau mediatizat . În cele mai multe dintre lucr rile de specialitate.2001. mesajul reprezint construc ia de semn care. Pentru semioticieni.18) Exist . sprijinindu-se pe func ia semiotic .tinde s vorbeasc despre e ecul comunic rii i analizeaz fazele procesului de comunicare pentru a afla unde a intervenit e ecul. pe de alt parte. cea de întreprindere. ea folose te o limb i un limbaj comun. comunicarea publicitar .1999. comunicarea managerial . educativ . Ea se preocup de modul în care mesajele sau textele interac ioneaz cu oamenii în scopul producerii de semnifica ie . Astfel. studiul ele ar putea rezulta din diferen ele culturale dintre emi tor i receptor. indiferent de mijlocul folosit.(cf. Aceast orientare utilizeaz termeni precum semnifica ie i nu consider c neîn elegerile ar fi neap rat dovezi ale e ecului comunic rii coal .Bertrand. Pentru aceast comunic rii reprezint studiul textului i al culturii. comunicarea interna ional sau comunicarea direct /indirect .adic rolul pe care îl au textele în cultura noastr . comunicarea tactil . comunicare intrapersonal /interpersonal . comunicarea managerial . m simt nevoit s m opresc succint doar asupra celor mai importante i mai cunoscute dintre acestea.15) Nu a îndr zni s contest importan a tuturor acestor forme ale comunic rii.

(Ibidem) Cât despre comunicarea mediatizat . comunicarea tactil sau prezen a personal . mimic . tot ce poate traduce emo iile i reac iile noastre. acela i autor este de p rere c aceasta se situeaz la un alt nivel prin faptul c ea permite fie unuia sau mai multor imitatori. evident. (Bertrand. este un proces ce presupune crearea i schimbul de mesaje în interiorul unui sistem: poate fi vorba despre o edin a de lucru între colegii de birou sau de un dialog între profesor i studen ii s i.14).2001. la ceea ce gânde te sau vorbe te cu ea îns i. al turi de comunicarea verbal .19) Comunicarea interpersonal implic în mod obligatoriu minimum dou persoane care realizeaz un schimb de idei. se influen eaz reciproc. Aceast comunicare cuprinde limbajul corpului. fie unui imitator colectiv s difuzeze mesaje cu ajutorul unui dispozitiv tehnic unuia sau mai multor receptori. aflate în pozi ii de proximitate (de obicei spa ial ). Acest aspect al fenomenului de comunicare este. dificil de studiat din moment ce el nu este exprimat i r mâne latent. Doar un psihanalist l-ar putea aborda. Comunicarea intrapersonal se refer la o singur persoan . Acest tip de comunicare este definit de c tre Mihai Coman (1999. Acest tip de comunicare poart numele de comunicare interpersonal . . Comunicarea în interiorul unei institu ii sau mai simplu spus . Comunicarea de grup este o comunicare interpersonal ce se extinde la un num r mare de persoane. astfel: Comunicarea se realizeaz între dou sau mai multe persoane. gesturi). expresia fe ei (grimase.Comunicarea non-verbal se bazeaz pe gesturi.comunicarea de grup. cu atât comunicarea va fi mai intens . în actul comunic rii ele interac ioneaz . iar toate acestea ne ajut la transmiterea informa iilor. Cu cât leg tura dintre aceste persoane este mai strâns . ras. ea se aplic la o comunicare între un num r mic de indivizi pu i în situa ii diverse (fa în fa sau în cerc restrâns). altfel spus.

(Bertrand. Prin cantitatea. unui ansamblu de indivizi r spândi i în diverse zone. reviste) sau un organ anume (un ziar. mesajele mass-media ne-au devenit tot atât de familiare ca i hrana. cu scopul de a atinge o audien larg . prin bombardamentul informa ional zilnic la care este supus. Foarte mul i dintre noi nu au decât o experien limitat .19) fie doar un profesionist al Autorul define te imitatorul.1999. spunând: Un mijloc de informare în mas este o întreprindere care.) (Bertrand. într-o manier ampl . spunând c acesta nu trebuie s comunicarii. etc. frecven a i simplitatea lor. lucrurile din locuin sau prietenii. prin mijloace tehnice specifice.41) Odat explicat no iunea de mass-media. studiouri. iar ceea ce tim despre restul lumii tim datorit colii.Prin mass-media ni se prezint o imagine despre ceea ce ne intereseaz . fiind considerat un proces prin care profesioni tii folosesc un suport tehnic pentru a difuza mesaje. care nu pot fi ocolite sau trecute cu vederea. un post de radio sau de televiziune. conversa iilor. datorit mass-media.77) Comunicarea de mas a primit numeroase defini ii din partea speciali tilor. difuzeaz simultan sau aproape simultan.) i de ma ini de comunicare (camere video. o revist .2001. ne aten ioneaz asupra diferen ei dintre cele dou termene. informativ sau distractiv. tipografii). rapid i continu . pentru c nici un om nu s-a n scut înv at sau având cuno tin e directe despre lume în ansamblul ei. un acela i produs. în Comunicare . autorul va trece la clarificarea conceptului mijloace de comunicare . . radioteleviziunea). acela i autor consider c expresia mijloc de informare de mas denume te în egal m sura un sector al comunic rii sociale (presa scris .1999. spunând: Între no iunile de mass-media i comunicare de mas . dar s i aib acces la informa ie. În concep ia autorului.curs nepublicat. s dispun de mijloace organiza ionale i economice (un organ de pres . mijloace tehnice de transmitere a mesajelor) exist diferen e vizibile. (Ibidem) Dorind s accentueze diferen a dintre no iunile mass-media i mijloace de comunicare în mas . (Ibidem) Vasile Tran. familiei i. în primul rând. printre altele. (Tran. un sub-sector (cotidiene. audien a trebuie s fie compus dintr-un num r de receptori anonimi dispersa i geografic iar circula ia mesajelor difuzate s fie aleatorie: comunicarea de mas este deci o form de comunicare mediatizat . un canal de televiziune. Via a omului contemporan se caracterizeaz . mijloace de comunicare (instrumentele comunic rii.

sociologii denumesc ast zi societatea informatizat ceea ce nu cu mul i ani în urm numeau societatea post-industrial . economicul . esen ial este corectitudinea datelor oferite publicului larg (ziare. La polul opus se va afla un specialist din domeniul publicit ii pentru care comunicarea are drept scop cucerirea i influen area consumatorului prin mesaje atr g toare. În locul termenului vag. TELEVIZIUNEA I MODELELE COMUNIC RII Am parcurs în capitolul precedent toate tipurile de comunicare definite i analizate de speciali tii în domeniu dar din toate aceste forme pe care comunicarea le poate îmbr ca ne vom opri în cele ce urmeaz asupra comunic rii în audiovizual. noua sintagma define te exact nu atât o stare de fapt. reprezint o adev rat leg tur informa ional între diverse p r i i segmente sociale. interpret rilor i abord rilor considerate a avea semnifica ie social . termenii comunicare i informare . Studiind aceste exemple i multe altele. ne vom da seama cât de mult difer felul în care se poate comunica i cât de multe sensuri sau forme pot fi date informa iilor. Într-adev r . fiind în stare s atinge scopul.). este expunerea într-o form cât mai credibil a unor fapte la care a asistat sau pe care le-a putut verifica. radio. Pentru acesta. Pentru el.8) înfloreasc realitatea în orice moment. toate zonele importante ale vie ii sociale politicul . adev rul nu este foarte important deoarece datoria lui este de a vinde un produs sau un serviciu.De altfel. iar toate acestea vin în sprijinul afirma iei lui Paul Dobrescu Sistemul mass-media asigur circula ia informa iilor.obiect al studiului propus în aceast lucrare. televiziune. cât mai ales un mâine spre care ne îndreptam rapid. (2001. pentru ziarist.i II. etc. El î i va construi mesajul în func ie de nevoile acestuia.sugerând doar dep irea unui stadiu. precum i mijloacele de comunicare au sensuri diferite în func ie de domeniul în care are loc comunicarea. opiniilor. va folosi mijloace de comunicare i de persuasiune. . doar pentru a. iar în func ie de clientul care trebuie convins. Exemplele în acest caz sunt numeroase i destul de u or de sesizat : informa ia. Deloc întâmpl tor .

Apari ia i dezvoltarea televiziunii au gr bit lucrurile. Si mai interesant este faptul c televiziunea.înv mântul . Mai mult chiar : analizând cele trei forme fundamentale ale puterii . bombardamentul informa ional . mod de comunicare complex.ce face deja s vorbeasc despre micul ecran de ast zi ca despre o paleo-televiziune . informa ia este net prevalent .educa ia . terminologie deloc improprie si. transformând circula ia informa iei într-un fenomen exploziv.comunicarea de mas i chiar civiliza ia uman . Din perspectiva deschis de Toffler . tiin a . unul esen ial-de vreme ce massmedia adun informa ia din toate sursele posibile i o îndreapt spre opinia public . sunt puternic marcate i condi ionate de ofensiva informa iei. cu atât mai revelatoare pentru natura unui proces ie it de mult din f ga ul simplei dezvolt ri cantitative. etc. puterea economico-financiar i puterea dat de informa ie -Alvin Toffler considera c ast zi . ultima venit . literalmente. poate c expresia presa a patra putere în stat este dep it i ar avea nevoie de corective. cultura. acest copil teribil al comunic rii de mas . Televiziunea s-a gr bit s -si asocieze telefonia i computerul pentru a prefigura o noua revolu ie provocat de audiovizual sistemul multimedia . transparen ar fi fost greu de imaginat procesul destr m rii totalitarismului rile est-europene. Aceasta este îns sarcina altor discipline de a stabili ce anume a reprezentat de-a lungul timpului i ce reprezint acum massmedia.puterea militar-represiv . se . Ce rol joac în acest proces comunicarea de mas ? Evident. chiar dac de-a lungul istoriei for a represiv întâietate. sociologia comunic rii de mas a asimilat expresii desprinse parc dintr-un comunicat de front.a reu it în câteva decenii s revolu ioneze. finalizat prin dispari ia lui ca sistem politic în românii. proces tr it i de noi.televiziunea . dup ce s-a instalat temeinic în fruntea ierarhiei mediilor de comunicare nu a încremenit formula cristalizat i nici m car nu s-a rezumat la retu uri. Un singur exemplu : f r de tip comunist. De i cronologic.la schimb ri neesen iale a a cum a f cut presa scris de-a lungul evolu iei ei. cu nuan e de agresare a individului i a societ ii. în sensul reevalu rii locului presei în sistemul factorilor de putere. prin aceasta. precum explozia informa ional . si mai ales i banul au avut în viitor. Semnificativ. ofensiva audiovizualului .

Lasswell însu i o utilizeaz pentru a delimita câmpurile distincte ale cercet rii comunic rii identificând pentru fiecare întrebare un câmp distinct de cercetare. unii cercet tori l-au dezvoltat.cercet tor american în domeniul tiin ei comunicarii. valori sau credin e i din aceast cauz exercit un control social minim unul asupra celuilalt. cea mai cunoscut formul în domeniul comunic rii : aceea c un act de comunicare poate fi corect descris dac canal?/Cui?/Cu ce efect? De atunci afirma ia a fost cunoscut i citat drept formula lui Lasswell i ea a fost folosit în se r spunde la urm toarele întreb ri: Cine?/Ce spune?/Prin ce modalit i diferite.Lasswell. Braddock ad uga noi fa ete actului comunica ional : contextul în care este transmis mesajul i scopul în care imitatorul transmite ceva. G sind c modelul lui Lasswell este util dar cumva prea simplu. De asemenea Lasswell a fost criticat pentru c a omis feed-back-ul. au origini sociale diferite. FORMULA LUI LASSWELL Harold. a început un articol din 1948 cu. i cu toate acestea trebuie s recunoa tem c modelul lui Lasswell reprezint o modalitate adecvat Expresia injec ie hipodermic i p trunz toare de ini iere în studiul comunic rii. .D.întrucât orienteaz specialistul c tre câmpuri de cercetare distincte. i în aceast privin modelul s u poart amprenta epocii în care a fost elaborat. Braddock reliefeaz astfel faptul c formula poate fi în el toare. cu deosebire pentru a organiza i a structura discu iile despre comunicare. În propria versiune a acestui model. îi apar ine tot lui Lasswell i postuleaz principiul conform caruia mass-media ar avea un efect sau un impact nediferen iat asupra indivizilor. poate . Autorul sus ine c oamenii tr iesc izolat. nu împ rt esc norme.MODELE FUNDAMENTALE 1. Braddock de pild a descoperit c în procesul comunic rii sunt implicate mai multe elemente decât cele cinci prezentate de c tre Lasswell.

de mesajele i de mijloacele de comunicare care îi alc tuiesc iat ambientul existen ei sale. Astfel oamenii sunt expu i la mesajele mass-media. (Georgiu. iar comun lor este modelul stimul-r spuns utilizat. atitudinilor.1999. s -i provoace derut ame easc Implications of Elaboration i confuzie: În fa a acestei agresiuni informa ionale pe care tocmai noua tehnologie a comunic rii a f cut-o posibil . iar acestea. independent de al ii. propus de Lasswell. opiniilor. Cele dou teorii se bazeaz pe aceea i idee. va r spunde rapid i necontrolat. sintagma gândit de Melvin De Fleur .apud Dobrescu.81-82) Pornind de la aceast caracteristic mass-media ocup o pozi ie foarte bine definit în societate. Din acest punct de vedere. acesta fiind utilizat cu mare succes chiar i în zilele noastre pentru a explica unele comportamente ale oamenilor. receptorul va avea o reac ie uniform . instinctiv. modelul stimul-r spuns nu a fost total abandonat de c tre cercet torii efectelor mass-media .Mass Media Attitude Change Likelihood Model. de i a fost îndelung blamat i atacat. în cazul celei de-a doua teorii. Rela ia dintre individ i mesajul media fiind una de stimul-r spuns.110) Foarte interesant este c . întrucât este complet dependent de structurile. (Coman.devin instrumente vr jite comportamentului publicului în direc ia dorit . Mesajul massmedia este primit separat i nefiltrat de c tre fiecare individ care reac ioneaz aproape ca la o injec ie .Mijloacele mass-media pot fi concepute ca gloan e simbolice care lovesc fiecare ochi i fiecare ureche. p.p trunzând cu atâta u urin pentru modelarea opiniei publice. pp. fiind de-ajuns o campanie de pres bine construit pentru a se ob ine imediat orientarea atitudinii i în con tiin e.9.1999. (R. individul nu se poate ap ra în nici un fel. iar . Dac în cazul primei.Priester.E. ideilor sau a atitudinilor. teoria injec iei hipodermice . având efecte directe. odat atins .172) Mesajele ajung la receptor f r a fi filtrate. mass-media func ioneaz ca un declan ator de comportament social programat .Pettz. imediate i uniforme asupra gândirii i comportamentului. Multitudinea de informatii i de mesaje pe care le ofer acestea nu reu esc îns decât s publicul. ideilor.massmedia sunt direct responsabile pentru schimbarea valorilor . 2001. pân la un anumit punct .J. comportamentelor. ca i cum ar fi fost în epat de acul unei injec ii.mesajul mass-media poate avea efecte direct r spunz toare pentru schimbarea valorilor. mecanic. . se aseam n foarte mult cu sintagma glon ului magic .

nu prin m suri represive.1999. Ce ne poate aduce nou acest model este faptul c receptorul nu mai este perceput ca un individ însingurat. ci prin m suri persuasive de tip cultural-simbolic . modelul dependen ei postuleaz ideea c individul are nevoie de informa iile oferite de mass-media. Modelul hegemonic î i are r d cinile în gândirea marxist i sus ine ideea de suprema ie a claselor dominante. El nu mai apare ca un individ izolat. gradului în care au nevoie de informa iile oferite de mass-media.Voi prezenta în continuare acum câteva modele. în cele din urm . firme comerciale. dimpotriv . cu modelul glon ului magic i aceasta pentru c . institu ii. teorii sau practici ce au ca rezultat direct eviden ierea atotputerniciei mass-media. folosindu-se de sistemul educativ i de mass-media. Chiar dac în cadrul acestui model este necesar o anumit perioad de timp pentru ca atitudinile i comportamentele s fie schimbate. ci ca unul ce va ceda presiunii exercitate de clasele dominante doar dup o anumit perioad de timp. educa ie. oamenii au nevoie de mass-media pentru c tr iesc i sunt angrena i în diferite sisteme (fabrici. bombardat cu mesaje pe care.114) . în ambele cazuri este prezent ideea model rii opiniei publice prin intermediul mesajelor transmise prin mass-media. în cadrul acestui model.1999. (Coman. Modelul dependen ei elaborat de S.112) Acest model se aseam n . De Fleur. drept adev ruri nediscutabile. aceasta nu înseamn c efectele modelului hegemonic sunt nesemnificative. rezultat din acceptarea de c tre clasele dominante a unor credin e i idei nefavorabile lor. si . clasele dominante î i expun discursul persuasiv într-un mod continuu. într-un fel.Ball-Rokeach i M. politic . care î i exprim puterea . in special. activitate cultural ). Dimpotriv . (Coman. culturii lor. este convins s le accepte. gata s r spund instantaneu la orice stimul (modelul injec iei hipodermice ). divertisment. Mult diferit de modelul hegemonic . care la rândul lor nu pot s func ioneze f r datele oferite prin ansamblul comunic rii de mas . sus ine faptul c indivizii depind în mod diferit de mesajele presei . iar aceast diferen se datoreaz societ ii în care tr iesc.

beneficiind în continuare de o mare putere. coduri simbolice. in locul celei bilaterale (presa-individ) întâlnit în cadrul modelului glon ului magic . Modelul cultiv rii . s spunem a a. iar audien a nu mai este privit ca o mas omogen . care serve te drept intermediar între ei i mass-media. in panic . are la baz principiul conform caruia massmedia . informa iile oferite de pres pot calma spiritele .institu ii sociale .117) Apar astfel elemente noi : informa iile nu mai sunt difuzate în mod direct de c tre mass-media . atunci când oamenii intr . avem nevoie de p rerea semenilor s-a ajuns la concluzia c influen a mass-media nu este niciodat direct . rolul primordial revenind rela iei ce une te membrii grupului i o personalitate cu statut de lider de opinie. si în special televiziunea. fie monopolizând comunicarea cu lumea extern . expus direct influen ei exercitate de pres . diferen iate prin pozi ia social . geografice. au capacitatea de a oferi indivizilor date i criterii necesare în elegerii realit ii i indispensabile pentru luarea deciziilor. dup o ampl anchet desf urat sub patronajul Universit ii din Pennsylvania. sociale. apelativul de lider de opinie. ci indirect . Modelul fluxului în doi pa i . a primit în literatura de specialitate. pentru a ne forma o opinie exact asupra informa iilor primite prin massmedia . in momentele de criz . amorf . au devenit un membru al familiei. structura demografic etc. Oamenii expu i unor mesaje mass. culturale). Astfel.individ. tradi ii. . ci ca o sum de subgrupuri (etnice. tem tori sau dezorienta i. acest model avea ca idee central supozi ia c . al injec iei hipodermice sau în cel hegemonic . religioase. (Coman. într-o perioad dominat de teoria glon ului magic . gradul de educa ie . mesajul presei este filtrat de un factor intermediar. elaborat de sociologul american Georg Gebner . devin nelini ti i .-media au tendin a de a selecta elementele care confirm valorile ori normele familiare lor i de a le respinge pe cele care le infirm iar ace ti oameni se sprijin mai ales pe p rerea liderului de opinie . fie subsumând alte surse de informare. ci în mod indirect.1999.Elementul de noutate al acestui model este apari ia unei rela ii trilaterale: presa . care. în drumul s u c tre public. Mass-media . (Ibidem) Considerându-se c . Ap rut în anul 1942.

Oamenii care petrec multe ore în fata televizorului.light viewers . . s aib o aceea i viziune asupra lumii.ei consider c pot fi oricând victimele unei agresiuni stradale.Datorit unei expuneri mari la mesajele mass-media. Modelul are în vedere nu numai situa iile în care televiziunea este o surs de imitare a comportamentelor ci. a rolurilor i a valorilor. iar o a treia categorie de savan i este de p rere c expunerea la mesajele violente contribuie la purificarea tinerilor. Unele studii sus in c tinerii imit i înva s se comporte agresiv sub influen a modelelor oferite îndeosebi de filmele de aventuri. De i cercet rile se focalizeaz pe efectele neplanificate i nedorite . numi i de c tre Mihai Coman heavy viewers . Al i cercet tori consider c violen a de la televizor nu declan eaz i nu inhib comportamentele. si acelea în care televiziunea ofer un stimul pentru a pune în practic ceea ce este înv at din alte surse. în care experien ele ulterioare legate de televiziune sunt condi ionate i modificate de experien ele anterioare i de consecin ele acestora. Acest model este o încercare de a sistematiza rezultatele numeroaselor cercet ri empirice cu privire la efectele directe ale televiziunii asupra comportamentului telespectatorilor. De asemenea modelul este prezentat sub forma unui itinerariu pe care o persoan îl parcurge în timp . ci pur i simplu confirm i înt re te valorile i normele de ac iune deja existente la nivelul unui grup social ori al unui individ . deoarece imaginile TV le ofer mereu cazuri concrete ale unor asemenea agresiuni. modelul înf i eaz o bucl într-o înl n uire mai mare. În ceea ce prive te efectele televiziunii asupra comportamentului individual trebuie s men ion m ca fiind important modelul elaborat de Comstock . Privitorii grei au o concep ie despre lume dependent . mai ales cele ale filmelor difuzate pe micul ecran. oamenii ajung s depind de acestea . si care începe cu expunerea la comportamentul prezentat la TV. În felul acesta. (Coman. modelul poate fi folosit i pentru a studia influen a prosocial .dup care persoana urm re te acela i tip de emisiune sau unul nou. ceea ce a dus la declan area unor proiecte de cercetare a efectelor poten ial negative ale noului mijloc . acumularea de informa ii sau imitarea oric rui comportament prezentat la televiziune. sunt mult mai influen a i de mesajele massmedia decât persoanele care r mân pu in timp în fa a ecranului . cultivat de concep ia distribuit de televiziune (de exemplu .1999.120) S-a constatat c folosirea unei tehnologii noi de c tre copii i adolescen i provoac îngrijorare în rândul adul ilor . urmeaz decizia de a adopta sau nu comportamentul .

a imaginii i sunetului-adic televiziunea. aceste efecte au reu it s se men in în centrul aten iei. dup cum se poate observa. în cadrul mijloacelor de comunicare de mas .Iat . singurul neajuns fiind acela de a nu se fi descoperit înc un numitor comun. date ce vor sublinia implicit caracterul dinamic i ritmul din ce în ce mai rapid pe care acest mijloc de informare l-a înregistrat de-a lungul evolu iei sale. de a nu se fi ajuns înc la un consens în privin a lor. Nu este de mirare c mul i cercet tori î i focalizeaz cu predilec ie eforturile pe acest omniprezent i atât de seduc tor mijloc de informare. televiziunea cap t un rol a a de important. cercet torii c utau s identifice efectele. devenind de nenum rate ori obiect de studiu sau de reflec ie. asupra r spândirii în mas a informa iei. Blamate sau ridicate în slavi. datorit c reia s-a putut transmite sunetul la distan prin eter. Aceast etap avea s consfin easc apari ia unui nou canal : audiovizualul. impactul media în ansamblul lor. Inven ia lui Marconi . interpret rile i modelele privind efectele mass-media sunt extrem de numeroase. (Dobrescu. in fond. MASS-MEDIA I TELEVIZIUNEA Ceva cu totul nou are loc : pân acum . . dar.156) SCURT ISTORIE A EVOLU IEI TELEVIZIUNII F r a face o istorie in extenso voi încerca în cele ce urmeaz s fixez în timp câteva date privind evolu ia televiziunii. le eclipseaz pe celelalte.2001. a marcat un moment important în comunicarea de mas : sfâr itul monopolului absolut al tiparului. Ap rea galaxia Marconi . deocamdat numai pentru sunet. Se vorbe te despre mass-media. se are în vedere televiziunea. pas ce avea s fie urmat curând de înc unul : transportarea la distan . prin eter. III. al galaxiei Gutenberg . a adar. regina mijloacelor de comunicare în mas . În ultimile decenii. încât intr-un anume fel.

S.S. De anul 1928 se leag dou evenimente : :existen a unui prim sistem de transmisii în program bine fixat (de trei ori pe s pt mân ) i transmisia direct a primei piese de teatru.dr. în sistem PAL. În Fran a. Tot din cursul Comunicare audio-video putem afla c Europa s-a împ r it în dou tabere. Prima sta ie veritabil de televiziune a fost construit în Germania. având în vedere apari ia unor noi sisteme dezvoltate pe baza NTSC: în 1967 au început emisiunile în culori în Germania i Anglia. Primele emisiuni regulate de televiziune au fost transmise de BBC prin procedeul mecanic pus la punct de John Baird.În afar de Marconi printre precursori trebuie s -i amintim i pe De Forest. care este o variant îmbun t it a sistemului NTSC.Ion Stavre vorbe te despre sistemele de codare a semnalului imagine. . În Anglia a fost realizat primul reportaj de televiziune în direct în anul 1952. sistemul NTSC a fost adoptat i în Japonia. autorul oscilatoarelor. cercet rile lui Henri De France au dezvoltat un nou sistem.57) În Comunicare audio-video . Anglia i Fran a au trecut la norma de televiziune de 625 de linii i 25 de cadre pe secund (50 de câmpuri pe secund pentru sistemele PAL si SECAM). (Dobrescu. La numai ase ani de la aceast realizare . în anul 1924.R. în anul 1935. Dar. autorul primului sistem oarecum profesionist de transmitere a unui program de televiziune. iar Fran a i U. structurat diferit fa de sistemul NTSC i cunoscut sub denumirea de SECAM (Sisteme electronique coleur avec memoire). dar i unul european pentru acest sistem. perfec ioneaz sistemul PAL(Phase Alternation Line. o a doua norm de televiziune fiind de 525 de linii i 30 de cadre pe secund pentru sistemul NTSC. prof. Walter Bruh de la firma Telefunken din Germania. mai ales. cu ocazia funeraliilor regelui George al VI-lea i mai ales cu ocazia încoron rii fiicei sale. de unde putem afla c primul sistem color de televiziune care a ap rut este NTSC i c exist un standard american. Elizabeth a-II-a. potrivit spuselor lui Ion Stavre. pe Zworykin. unde emisiunile în culori încep în 1960. ambele înregistrate în S. Brevetat de c tre Grey în 1929 i considerat ca fiind baza sistemelor de televiziune ap rute ulterior. au adoptat sistemul SECAM. la Berlin.2001. În aceea i perioad Anglia începe transmisii zilnice.U. pe John Baird. cu doi ani înainte (1922) America deja cunoscuse televiziunea din demonstra ii practice. autorul iconoscopului i cinescopului i . cu ocazia Jocurilor Olimpice.-statul New York. în anul 1956. Este prima dat în istoria englez când audien a televiziunii o dep e te pe cea a radioului. în 1962.A.

Moliere din Bucure ti. proiectat pentru o produc ie de circa 50-60 de ore de program s pt mânal. variet ile sau spectacolele maraton din noaptea Revelionului. Anul 1970 marcheaz darea în folosin a noului sediu al Televiziunii Române. cu profesionalizarea din ce în ce mai marcat a corpurilor de realizatori i tehnicieni. În fruntea cercet rilor care aveau s scoat televiziunea din faza experimental s-au plasat Anglia (cu BBC). Cert este îns faptul c la sfâr itul deceniului al cincilea se putea vorbi despre o televiziune ie it din epoca pionieratului i a încerc rilor. cu men iunea c acest copil teribil al comunic rii de mas va continua s se dezvolte i s se schimbe într-un ritm destul de alert. neexistând la acea or mijloace de înregistrare i montaj. . În anul 1982 s-a adoptat pe plan mondial un standard unic de televiziune digital . cifra mult dep ita de realitatea programului realizat i transmis efectiv în deceniul al optulea i la începutul deceniului urm tor. puternice. În România transmisiile de televiziune încep cu titlu experimental . Germania. concluzionând c perioada de maturitate pe plan mondial . Televiziunea devenea un canal de comunicare scump dar care oferea în acela i timp teren propice afacerilor uria e atât pe pia a programelor. în timp ce. televiziunea se instalase puternic în obi nuin ele publicului. cu investi ii din ce în ce mai importante.i iat cum.de regul .în 31 decembrie 1956 dintr-un studio improvizat. America. Olanda. Vor mai trece înc al i dou zeci de ani timp în care eforturile de pionierat vor fi continuate la alt scar . m car în rile amintite mai sus.pe finan area cercet rilor de c tre state.s-au difuzat în direct. rile europene mergând . Voi încheia aici enumerarea succint a datelor cronologice. pe continentul american capitalul privat a fost aproape de la început motorul procesului de dezvoltare.a televiziunii poate fi plasat în anii 60. amplasat în Str. Fran a. înc din deceniul al treilea. organizate pe principiile manageriatului modern .care a permis utilizarea sistemelor universale de calcul pentru prelucrarea imaginii i pentru realizarea excelent a programelor de televiziune. Prima transmisie exterioar s-a realizat cu un car de reportaj de la concertul lui Yves Montand în anul 1957. cât i pe aceea a utilajelor i echipamentelor tehnice. Apar institu ii bine constituite. Toate programele-inclusiv piesele de teatru.

de i investesc sume fabuloase în programe de calitate. Aceste canale sunt menite s satisfac toate preferin ele. Bineîn eles. un sistem televizual bogat i articulat prin cantitatea programelor transmise. iar în 2000. prin num rul emiten ilor TV . (Coman. nu prezint acela i interes fa de persoanele care gândesc grilele de programe. Pia a audiovizualului din România s-a dezvoltat cu o asemenea repeziciune încât.875 de ore. Astfel . în anul 2000.101).15. teatru .etc. Canalele generaliste cuprind în oferta de program toate tipurile de mesaj: emisiuni de tip artistic. r spândirea semnalului (mesajului) în teritoriu. spectacol muzica.795 de ore.modul de transportare a semnalului din punct de vedere tehnic. în cadrul rilor industrializate. canale specializate i canale de flux continuu. seriale. produsele presei scrise. filme. În zdrobitoarea lor majoritate. în 1995 la 12. ea a ajuns la 8. Cele mai cunoscute criterii de împ r ire a societ ilor de televiziune sunt: statutul i apartenen a.104 posturi comerciale erau active în toat ara (Anuarul Statistic al României) iar. acest lucru nu este deloc u or. dar i prin consumul mediatic.541 de ore. dup datele oferite de CAN. în principiu . la fel i publica iile culturale subven ionate de diverse ministere. atât de diverse. în 2002 erau înregistrate 242 de licen e i 121 de decizii de autorizare. în 1990 .104) vorbe te despre România post-comunist ca despre o ar în care regimul liberal i cel al serviciului public coabiteaz : audiovizualul na ional î i revendic . Din punct de vedere al grilei de programe . iar multe televiziuni. precum i posturile audiovizuale se ancoreaz în modelul liberal. sport. televiziunea public a emis în 1989 numai 1. profilul tematic. de la cel al Culturii pân la cel al Transporturilor. ale publicului .TIPURI DE CANALE DE TELEVIZIUNE România posed . apartenen a la modelul serviciului public . Mihai Coman (1999. . televiziunile se împart în canale generaliste.2003.296 de ore.

va avea drept rezultat urm toarele : canale de televiziune cu transmisie prin relee instalate la sol. Plasând pe o orbit de 120 de grade trei sateli i geosta ionari. Canalele de flux continuu sunt canale ce transmit tiri non-stop având i multe relu ri de programe. urmeaz aceea i tematic ca i primul. aproape prohibit pentru întreprinz torul privat. doar desene animate. este motivul pentru care extinderea în teritoriu a TVR 2 merge mai greu.Fox News i MCNBC.139) Canale de televiziune cu transmisie prin satelit.Canalele specializate î i structureaz oferta pe un singur domeniu. O clasificare a canalelor de televiziune dup criteriul modalit ilor de transportare a semnalului de la emitent la receptor. caz în care el se va numi geosta ionar. Atomic TV i MTV România difuzeaz exclusiv muzica. uneori. cu transmisie prin satelit sau prin cablu. se poate acoperi toata suprafa a p mântului . autointitulat Cinema la tine acas .Ion Stavre explic modul în care un satelit care evolueaz în jurul pamântului pe o orbit circular ecuatorial poate fi astfel amplasat încât s aib aceea i direc ie de rota ie cu a p mântului. Hallmark .dr. Din aceast categorie de canale fac parte CNN. Prof. TVR 1 i TVR 2 sunt asemenea televiziuni cu licen e terestre. Etno TV este specializat pe muzica popular si. este specializat în difuzarea filmelor artistice. HBO. pe o singur tema . Canale de televiziune cu transmisie prin relee instalate la sol. cu excep ia regiunilor polare. Costisitoare nu este doar construirea re elei de relee.manele.1997. cu filme mai pu in noi. iar Fox Kids sau Mini Max . . ci i între inerea ei. Investi ia este deosebit de costisitoare . Transmisia prin astfel de relee folose te la transportul semnalului de televiziune de la o sta ie de televiziune mobil la centrul de televiziune. (Bucheru. r spândindu-l într-un spa iu geografic dat. pe o distan de câ iva zeci de kilometri sau de la centrul de televiziune la imitatoarele TV r spândite pe un teritoriu de sute i mii de kilometri. Acest tip de canale r spândesc semnalul în eter cu ajutorul satelitului de telecomunica ii. Acestea î i difuzeaz semnalul printr-o re ea de relee distribuite în teritoriu care preiau i retransmit mesajul.

Sateli ii prezint mai multe avantaje în compara ie cu imitatoarele terestre: ei permit deservirea unor zone mult mai vaste i ofer o calitate mult mai bun a recep iei.Distribu ia semnalului se face prin cablu. In rile în care nu exista taxa de abonament la televiziune. În sistemul de transmisie prin cablu se poate folosi : cablul coaxial sau fibra optic . FUNC IILE TELEVIZIUNII Având în vedere impresionanta putere de influen are a mass-media . Inconvenientul major este c ace ti sateli i au o durata de via dificile. sub forma de semnale luminoase. Deci. limitat (intre 10 i 15ani) iar repara iile sunt extrem de Canalele de televiziune cu transmisie prin cablu transmit mesajul prin conectarea direct ( cablarea ) a tuturor abona ilor la sursa de emisie. recep ia putând fi individual sau centralizat .1997. . la un cap t avem sursa de radia ie optic .92).139) IV.Bertrand. Pân la începutul anilor 80 . televiziunea prin cablu este un serviciu suplimentar oferit popula iei i se pl te te aparte. Oriunde în lume. Principiul prin care semnalul TV este transmis prin fibra optic ne este descris de c tre prof.(cf.pe baza abonamentului la canalul respectiv. pentru a ajunge la abonat. televiziunea prin cablu percepe taxa de la abona i. (Bucheru.dr.2001. trece prin re eaua de transport i apoi de distribu ie. Ion Stavre : Semnalul TV este transformat într-un semnal luminos care se transmite prin fibra optic iar la cap tul fibrei optice semnalul luminos este transformat în semnal TV. capacitatea ei de a schimba atitudini i chiar comportamente. iar la cel lalt-fotodetectorul. inclusiv voce i date. semnalul pleac de la cap tul de re ea .10) În cazul canalelor de televiziune cu transmisie prin cablu. p. ( Comunicare audio-video . nu este deloc surprinz tor faptul c foarte mul i jurnali ti. re elele utilizau cabluri de cupru coaxiale i transportau informa ia.

psihologi sau sociologi au încercat . Este pu in prea sumar. în primul rând. i mai important devine aceast func ie a canalului în situa ii deosebite:calamit i naturale sau pericole provocate de persoane i grupuri periculoase pentru securitatea popula iei. Aplicat comunic rii de mas . care variaz .de a comunica (comunicare = schimb de informa ii) ce se întâmpl în lume. acela ca oamenii afl ceva din pres (consecin a) sau acela c presa poate s informeze oamenii (rezultat sau a teptare). (D. no iunea de func ie poate fi folosit cu sensul de scop. . Via a de zi cu zi a popula iei rilor civilizate a început s nu mai poat fi conceput f r fluxul continuu de informa ie care curge dinspre emitent spre receptor. acesta fiind i motivul pentru care literatura de specialitate abund în informa ii privind func iile i rolul mass-media.1996. revistele. Mass-media î i asum roluri numeroase i extrem de diverse. de consecin ori de cerin sau de a teptare i poate c p ta chiar i alte în elesuri . Mai mult decât atât. O mare parte din informa iile ce ne sunt transmise sunt anticipative i contribuie i mai mult la transformarea canalului audiovizual într-un factor esen ial al organiz rii programului individual de via la scar de mas . radioul. punctele tari sau slabe. Dup cum observa Dennis McQuail. ce spune.2001. ra iunea suprem a apari iei presei ( ) a fost : de a informa . prin informa iile difuzate satisfac o nevoie fundamental a omului modern: informarea. Plastic se poate spune c informa ia este sângele oric rui ziar.31). ce face. în opinia lui Vasile Tran (1999. televiziunea i Internet-ul sunt canale care. cât de puternice sunt leg turile ce se es între acestea i diferite institu ii sau indivizi. sintagma va deveni : func ia de informare a presei se poate referi la trei lucruri foarte diferite : acela c presa încearc sa informeze oamenii (scop).1987 apud Coman. care îi sunt secretele.de a înregistra.99) Ziarele.McQuail. func ii ce vor fi reg site în majoritatea lucr rilor de specialitate. În cele ce urmeaz voi prezenta cele trei func ii importante ale comunic rii prin mass-media. Mai ales la sfâr itul secolului XX . în func ie de mediul politic.oameni politici. ce gânde te lumea. (Bertrand. s educe i s distreze. filosofi. Func ia de informare. Se afirm adesea ca mass-media au trei func ii : s informeze . de-a lungul timpului . s afle locul exact pe care îl ocup în via a social .88).

Biserica i-a pierdut mult din influen ( ). in rile occidentale (cu excep ia S.Timpul pe care copiii îl petrec cu p rin ii ajunge rareori la cele 10-15.familia. Mass-media au avantajul de a înso i individul de-a lungul întregii vie i. exercitarea func iei vitale de integrare social .000 de ore petrecute în fa a micului ecran pân la sfâr itul anilor de adolescen . el transmite cuno tin e.63) Aceast func ie a comunic rii este în m sura s genereze un mecanism de solidaritate social . iar unele institu ii s-au axat pe folosirea mijloacelor tehnice de fixare i transmitere a informa iei i a con inutului simbolic. de men inere i consolidare a unui humus psihologic comun.36) este i el de acord cu afirma ia c prima i poate cea mai important func ie a mass-media este de a informa: În actuala societate de mas . La finalul acestor spoturi sunt . Astfel de institu ii. Astfel.Claude-Jean Bertrand (2001.p. înv minte. Func ia instructiv-culturalizatoare.multe dintre televiziunile din România iau creat obiceiul ca. despre oferte de serviciu sau despre apari ia unei firme concurente.A. (Bertrand. (P. R mân coala i mass-media. chiar sunt imitate. c rora copiii le consacr cea mai mare parte a timpului. facilitând sau îngreunând în elegerea realit ii înconjur toare. precum cele religioase sau educa ionale au ca principal preocupare r spândirea informa iilor i a valorilor culturale: Bineîn eles. televizorul este utilizat nu numai pentru a informa publicul asupra celor mai recente evenimente.Biserica i coala se ocup i ele de aceast socializare. Aisbergul comunic rii .U. convingeri.1999.despre tragedia de la Cernobîl sau Sfâr itul R zboiului Rece.).Dobrescu. cum ar fi conservarea identit ii i a coeziunii. prin prezentarea unor spoturi în care copiilor din diferite orfelinate sau case de plasament le sunt oferite cadouri din partea televiziunilor respective. modele ce pot fi u or ine mai mult de imitate i care de cele mai multe ori. in preajma Cr ciunului sau a Pa telui s îndemne popula ia la sentimente mai nobile i mai cre tine. În zilele noastre.37) Comunicarea mediatic poate de asemenea oferi norme. influen eaz opinii.2001.38.apud Dobrescu. Mijloacele de comunicare în mas joac acest rol de culturalizare. s sensibilizeze i s schimbe comportamentele oamenilor. Dar. numai mass-media sunt capabile s ne semnaleze evenimentele pl cute sau nepl cute fie c este vorba despre reduceri de pre uri la pantofi sau despre o furtun . Comunicarea mediatic procese sociale de adâncime.

de cele mai multe ori. pe m sura ce timpul r mas la dispozi ia individului pentru orice fel de activitate a crescut. Vasile Tran(1999. Posturile de televiziune prezint imagini cu oameni care plâng. ceea ce poate produce o deta are de problemele grave prezentate. de divertisment. de evadare din grijile cotidiene este surprins i de c tre Mihai Coman (1999. Aceast nevoie a oamenilor de relaxare .anun ate numerele conturilor în care oamenii pot face dona ii. categorii tot mai largi ale popula iei au început s foloseasc mass-media ca principal furnizor de bunuri destinate timpului liber. pe m sur ce timpul alocat muncii a sc zut. Teleenciclopedia -TVR 1. Func ia recreativ .se poate afirma c este singurul lucru pe care presa scris nu îl poate oferi: Aceast putere va sta la baza popularit ii f r precedent a canalului audiovizual. este victima unor profunde crize sau transform ri din domeniul social. el este bombardat zilnic de o multitudine de informa ii. contribuind la ridicarea nivelului general de cunoa tere i de educa ie a popula iei în domeniile esen iale ale culturii i civiliza iei. Între rai i iad -Na ional TV). cel mai ieftin. având priviri disperate.89) este de p rere c exprim mass-media i cristalizeaz opinii. de odihn .1997. Venind în sprijinul celor spuse anterior. cel mai divers. consfin indu-i i înt rindu-i statutul dobândit înc de la apari ie : acela de principal mijloc de divertisment al societ ii moderne. În privin a func iei de divertisment . comportamente. iar toate acestea duc la nevoia fireasc de ap rare.. r ni i sau chiar mor i. Aceste imagini sunt emo ionante i au darul de a impresiona îns . Se poate vorbi îns i despre o tendin de a transforma totul în spectacol. a spectacolului în sine. de relaxare. care este de p rere c mass-media pot r spunde tuturor acestor nevoi: În societatea modern .cel mai comod. Unele cotidiene au chiar pagini speciale dedicate culturii iar unele televiziuni transmit informa ii i emisiuni culturale( Parte de carte -PRO TV. eviden iindu-se astfel capacitatea de a sensibiliza i a induce comportamente. unul din criteriile de selec ie a evenimentelor este num rul mor ilor i prezentarea într-un mod cât mai impresionant a evenimentului.83). (Bucheru.cultural etc. de divertisment. mentalitatea i le influen eaz în sens pozitiv sau negativ. lucru care se i întâmpl . cel mai accesibil din câte exist . politic . În cazul unor accidente sau calamita i.101) Omul tr ie te intr-o continu stare de stres.

afirma ia lui Claude-Jean Bertrand (2001.p. pe când Tran condamna aceast practic . i cum informa ii se g sesc din abunden . Exist institu ii de pres a c ror activitate se limiteaz numai la difuzarea spoturilor publicitare sau a programelor de teleshopping. f r excep ii. oricât de vehement le-am nega ele se impun( ) în via a cotidian a fiec rui individ . Nu de pu ine ori se întâmpl ca aceea i tire s fie prezentat par ial sau total diferit de la un canal de televiziune la altul. În fond. o concluzie este evident : imposibilitatea de a le contesta sau ignora. Singura diferen este aceea c . ce ignor publicitatea. În ultimele decenii mass-media . De altfel.statutul economic fiind cel care oblig televiziunile s .36) abordeaz aceea i tem .U. iar viitorul r mâne deschis pentru orice surprize.i în special televiziunea . asemenea marilor întreprinderi. Toate cele trei func ii pe care mass-media le are sunt condi ionate i stau sub semnul laturii comerciale.lucru care a f cut ca aceast func ie de divertisment a mass-media s culturalizare.Tran afirma: Dincolo de controversele privind rolul i func ia mass-media în societate. Informa ia este astfel prezentat încât s vând programul respectiv iar acest lucru la urma urmei.în unul i acela i moment al transmisiei . Func iile mass-media nu trebuie gândite separate pentru ca ele se exercit simultan. massmedia au rolul s le trieze.i adapteze programele la cerin ele publicului.104) în timp ce V. ci o considera chiar rolul mass-media : Rolul mass-media este acela de a ob ine informa ia i de a o face s circule.i-a dezvoltat foarte mult capacitatea de a r spunde nevoilor umane de relaxare i de evadare din rutina zilnic .38) este pe deplin îndrept it : Acum .A. oricâte critici le-am aduce. pentru receptor.trebuie avut o mare grija c ci uneori între a prezenta lucrurile obiectiv i a transforma nenorocirea în spectacol nu este decât un pas! Claude-Jean Bertrand (1999. se impune constatarea c .Bucheru se amplifice în detrimentul celei de informare sau de (1997. ine tot de func ia comercial a comunic rii. Mass-media sunt cele care vehiculeaz publicitatea. . în grade i cu intensit i diferite spunea V. Dimpotriv . mass-media reprezint un sector important al economiei : industria mediatic este al doilea exportator al S. mass-media sunt nevoite s ofere salarii angaja ilor i dividende ac ionarilor.capacitatea mass-media de a filtra informa iile înainte de a le difuza. fapt destul de grav.s le inventarieze i s le interpreteze( ) Mass-media decide s popularizeze sau nu idei noi . în timp ce exist televiziuni cu plat .desigur . Bertrand nu numai c o accepta. Având în vedere aceste aspecte ale realit ii economice în care tr im.

Televiziunea era considerat drept cea mai important surs de nara iuni a societ ii de mas . idei si. televiziunea construie te pentru mul i un mediu simbolic coerent . ci au efecte asupra culturii. indirect. volumului de cuno tin e. la adoptarea acelor concep ii despre via în concordan social aflate cu punctul de vedere stereotip. Expunerea la mesajul TV duce. rezultate importante în ceea ce prive te modul de conceptualizare a efectelor. eclipsând institu iile tradi ionale de socializare. în aceasta constând diferen a esen ial fa de o secven simpl stimul-raspuns-efect. de exigen ele sale intelectuale i morale.totul nu este decât o chestiune de op iune. distorsionat i foarte selectiv oferit sistematic de televiziune atât prin intermediul tirilor. (Tran.care le pune la dispozi ie norme i concep ii cu privire la . familia i comunitatea. Originile acestei direc ii de cercetare pot fi identificate în primele teorii care acordau televiziunii puterea de a modela credin e. EFECTELE MASS-MEDIA Dup o activitate considerabil de cercetare a impactului mass-media .pentru unii. inevitabil. idei i evalu ri la care membrii audien ei apeleaz în momentul în care î i construiesc propria linie de comportament.1999. (Dennis McQuail & Sven Windhal. comportamente. în func ie de experien a sa de via . treptat.Modele ale comunic rii ) Potrivit acestei teorii a efectelor mass-media . Una dintre cele mai influente i productive direc ii de cercetare a efectelor indirecte i pe termen lung ale mass-media este cunoscut sub denumirea de indicatori culturali sau analiza cultiv rii . se gândea deja la procese mai profunde. De Fleur . Potrivit acestei teorii. s-au acumulat . media nu ac ioneaz direct doar asupra indivizilor. Efectele de cultivare sunt cumulative i graduale. singurul mediu .de exemplu. De asemenea cultivarea este v zut drept rezultatul interac iunii între mesaje i audien . Restul e t cere. Ele pun în circula ie un set de imagini. atunci când vorbea despre o teorie a efectelor massmedia asupra normelor culturale.valorilor i normelor unei societ i.89) V. cât i prin intermediul emisiunilor non-informative. religia.

Sunt întreb ri care dovedesc cât de necesar este ast zi studiul efectelor.o semnifica ie cel pu in egal cu puterea economic (activitatea productiv ). problema manipul rii indivizilor prin mesaje mediatice. cercet ri sau studii astfel încât. contraargumente. atitudinile sau comportamentele oamenilor. radioului sau Internetului. reale sau presupuse ale mass-media. ci o lume în sine. Cuno tin ele noastre în materie încep s se înmul easc . în ce m sur pot schimba opiniile. psihologi. (Bertrand. . Acest tip de putere reprezint în opinia lui J. ale oamenilor de cultur sau ale oamenilor de tiin ajung la un num r impresionant de destinatari. pornind de la inventarea tiparului i ajungând la era informa ional în care tr im. Institu iile mediatice ac ioneaz aproape în exclusivitate în sfera public iar acesta este. problema educa iei culturale pus în al i termeni decât cei tradi ionali. cel mai mare avantaj al lor : aceea i informa ie este disponibil unei multitudini de destinatari aproape instantaneu în cazul televiziunii.Modele ale comunic rii ) . o reflectare a lumii.Thompson . de i uneori r spunsurile oferite de speciali ti în leg tur cu acest subiect nu sunt foarte clare. (Dennis McQuail&Sven Windahl .176) Nimic nu poate relata mai bine realitatea decât cuvintele autorului citat i asta pentru c . comportamentele.o gam larg de situa ii din viata real .65) Pornind de la recunoa terea puterii mass-media mul i cercet tori au apreciat c odat cu extinderea acestora. date fiind p rerile lor atât de diferite.2001. psihosociologi . Mesajele liderilor politici. Urm toarea defini ie surprinde extrem de bine puterea mass-media: Institu iile mass-media reprezint un segment important al societ ii din punctul de vedere al exercit rii puterii simbolice. i din aceast cauz foarte mul i cercet tori din domeniul tiin elor comunic rii încearc s surprind influen ele pe care massmedia le au asupra publicului . cât de persuasive sunt acestea. cât de malefice sau de benefice sunt ele. care sunt indivizii cei mai predispu i la schimb ri etc. Atotputernicia presei devine îns tot mai evident . antropologi sau lingvi ti s-au referit la aceast problem aducând argumente. Televiziunea nu este o fereastr c tre lume. mass-media i efectele lor au devenit un domeniu extrem de vast. mass-media au adus cu sine probleme noi precum violen a simbolic . poate. (Dobrescu.B. pe zi ce trece.2001. opiniile. puterea politic (activitatea de coordonare a indivizilor) i puterea coercitiv ( folosirea efectiv a amenin rii cu folosirea for ei fizice pentru a sprijini exercitarea puterii politice) . modificându-le sau nu atitudinile.

arti ti i intelectuali angaja i s produc mesaje pl tite. apoi seria triller i horror. produse mascate cu dib cie de un sistem comercial atotcuprinz tor. muzica (u oara). apari ia divertismentului ca singura cale de men inere a individului în afara problemelor critice ale societ ii. unde au creat adev rate genuri (teatrul bulevardier. Din p cate. dezvoltarea noilor mijloace de comunicare este pus în strâns leg tur cu apari ia i r spândirea unei culturi de consum.1999. spectacolul de teatru. România Literar . artele. termen prin care sunt definite produse subculturale. de multe ori se va folosi minciuna. nici m car coala. (Nicolae Manolescu. 15) Dup unii autori. Un alt lucru pentru care mass-media au fost. cele melodramatice. arhitectura. filmul. De cele mai multe ori. const în uniformizarea modului de gândire i a comportamentelor. manipularea. Astfel .erodarea personalit ii omului. Massmedia i presa cotidian n-au nici cea mai vag idee de ce înseamn cultura adev rat . a culturii precare sau a divertismentului grosier: Cultura de consum a fost stimulat de ascensiunea clasei de mijloc.efectul acestei culturi sau. o seam de teoreticieni consider ca subordonarea sistemului mediatic fa de interesele comerciale a ratat ansa de a folosi acest sistem în scopuri educative: Dup 1989 ( ) o mâzg subcultural acoper literatura.36. sistemul mediatic reu e te s produc o degradare a culturii i valorilor. mai recent serialele cu genera ia vârstnic la fel ca muzica u oar genera ia tân r . dispari ia spiritului critic. Ceea ce se întâmpl este un holocaust cultural. lacrimogene.1. iar noul tip de produc ie cumuleaz interese economice determinate. Videoclipurile muzicale sunt neprofesioniste i vulgare.apud boala a tranzi iei. disimularea sau judecarea simplist pentru atingerea acestui scop. destinate divertismentului de slab calitate. music hall-ul. o crim împotriva umanit ii Emisiunile culturale au disp rut practic de pe fa a ecranelor de televiziune. o bun parte a emisiunilor de televiziune.Mai mult. în . a prostului gust. Festivaluri ca acela recent de la Mamaia (amestec de muzic imbecil i de afaceri necurate) umplu s lile i stadioanele de un public tân r de care nu se ocupa nimeni.animate fiind de dorin a de a-si rotunji veniturile. Totul este de vânzare. filmele de aventuri. de îndat ce aceasta devine sluga logicii mercantile. la vremea ei. de disponibilitatea i gustul ei pentru formele joase i accesibile de cultur ( )Industriile culturii de consum au proliferat mai ales în artele spectacolului .nr. mai bine zis subculturi.din 8 septembrie 1999. este promovarea vulgarit ii.p. Telenovelele educ Cea mai grav Georgiu. i sunt în continuare blamate.

221) L sând îns acum la o parte criticile anumitor autori la adresa mass-media. Teoria agenda-setting a fost elaborat în 1972 de doi cercet tori americani.J. i aceasta nu numai din cauza faptului c efectului i se asociaz diferite dimensiuni dar i din cauza duratei de prelucrare a mesajelor. efectele mediatice au accep iunea de efecte pe termen lung i de efecte indirecte .cu evenimentele. teoria spiralei t cerii i teoria pr pastiei cognitive i a cre terii diferen iate a cunoa terii. motivul pentru care majoritatea speciali tilor în domeniu folosesc defini iile consacrate drept fundament al cercet rii lor. observa ia f cuta de Paul Dobrescu (2001.261) i aici m vad nevoita s amintesc cele trei teorii care domin cercetarea macroefectelor mediatice i care au fost tratate anterior.80) devine foarte important în studierea efectelor mass-media : O tr s tur a disciplinei de comunicare în mas este c aproape fiecare nou studio constituie o actualizare a ceea ce se afirmase anterior . romanele de aventuri i cele poli iste. iar aceasta explic . nu influen eaz modul în care cititorul se raporteaz la importan a acelui eveniment ? Cu alte cuvinte . (J. cât i de perceptivitatea acestuia fa de un anumit mesaj. fenomenul culturii de discotec . informa iile oferite de mass-media constituie principala. climatul de opinii i diferen ele de cunoa tere. (Georgiu.Cuilenburg. pentru c se axeaz pe rolurile sociale i pe mass-media . (J. Punctul de plecare este observa ia f cuta de McQuail i de Windahl în cadrul unor macromodele. Astfel influen a mediatic depinde i de m sura în care publicul face uz de anumite mass-medium.telenovele . uneori singura modalitate pentru milioane de oameni de a fi în contact cu lumea. diverse forme ale muzicii u oare etc. Oricât de selective. de distorsionate i de incomplete ar fi. în urma unei observ ri minu ioase a campaniilor electorale.1999. nu . care tind s contopeasc într-un întreg ideologiile implicite. întrebarea care a stat la baza acestei teorii a fost urm toarea : presa . o teorie conform c reia prin consumul mediatic persoanele cu un statut social-economic înalt acumuleaz mult mai rapid i mai multe cuno tin e decât persoanele cu un statut social inferior.240) Procesul de comunicare poate avea îns efecte asupra întregii societ i sau asupra culturii sale.J. transmi ând implicit semnalul c un eveniment este mai important decât altul. Influen a consumului mediatic implic unele dificult i analitice. Ei afirm i sus in faptul c exist o corelare puternic între ordinea importan ei acordate de mass-media unor informa ii i aceea atribuit acelora i informa ii de c tre public. filmul i literatura de factur erotic . în cadrul acestei lucr ri: teoria agendei. într-o m sura mai mare sau mai mic . Dat fiind aceast situa ie. Maxel McCombs i Donald Sham.tiin a Comunic rii p.Cuilenburg.tiin a Comunic rii p. Macromodelele difer de celelalte modele.

143) Astfel se poate spune c mass-media func ioneaz în calitate de creatoare de agend . nevoii de orientare. Mass-media încurajeaz . (Marinescu. în cadrul spiralei t cerii . de i s-a confirmat de nenum rate ori . (Dobrescu.2001. intensit ii comunic rii interpersonale.119) În aceea i lucrare se sus ine c oamenii încearc sa se alinieze opiniei majorit ii. (Coman.1999. iar presa nu ac ioneaz altfel decât prin fixarea ordinii importan ei .o teorie ce sus ine faptul c presa are o putere deosebit de a influen a opiniile indivizilor.exist un paralelism între modul în care noi percepem importan a evenimentelor i importan a acordat acestora de c tre presa? .2002. în general.prin intermediul cercet rilor efectuate . mijlocului de comunicare frecventat. a obsesiei de a nu fi de acord cu opinia dominant i a fricii de a fi condamna i pentru felul lor de a gândi sau de a interpreta lucrurile. modelul agenda-setting i clasific rile limit a nu dep e te aceast priorit ilor.150) O alt teorie privitoare la efectele televiziunii este si cea numit Spirala t cerii . probabil cel mai des invocat în opinia public . leg turii dintre evenimente i preocup rile personale. Efectul de agend setting este rezultatul cumulat al gradului de expunere la media. Legat de mass-media i de efectele acesteia conceptul de manipulare este. de clasific ri i priorit i pentru indivizii care compun audien a lor. de f uritoare de ordine de zi . a adar. iar acest lucru se datoreaz fricii de a nu fi izola i social considerabil. respectiv a modului în care se grupeaz opiniile popula iei în opinie majoritar i opinie minoritar . De i se aseam n cu modelul dependen ei . informa iile oferite de mass-media nu îi ajut pe oameni s în eleag realitatea i s ia decizii în consecin .dimpotriv . ci.El a devenit cap de acuzare la adresa comunic rii de mas dar mai ales împotriva canalului cu impactul cel mai puternic i cu posibilit ile cele mai largi în acest domeniu - . teorie lansat de cercet toarea germana Elisabeth Noelle-Neuman. în loc s incite la spirit combativ i angajament.corela ia dintre ordinea importan ei stabilit de pres pe care publicul le face informa iilor. Ipoteza de baz a teoriei afirm c opinia public se formeaz pe baza observ rii i evalu rii de c tre indivizi a mediului lor social.121) Un aspect important al acestei teorii este acela c . iar opiniile jurnali tilor reprezint tendin ele dominante ale opiniei publice. (Dobrescu. spirala t cerii poate deveni un mijloc de difuzare a opiniilor legitime i poate limita sim ul critic al indivizilor. Considerat o teorie ce înt re te teza efectelor directe i puternice ale mass-media. declan eaz în ace tia sentimentul incertitudinii. atunci când î i exprim opinia. interesului pentru politic . chiar supunerea fa de ordinea stabilit . 2001.

Persuasiunea este ac iunea prin care autorul de mesaj pledeaz implicit sau explicit-pentru o idee sau tez . Opera iunea nu are nimic reprobabil în sine.printr. într-o campanie anume i manipularea de durat printr-un ciclu-serie de emisiuni pe o prin repertorii sau orientarea constant- manipulatoare a postului sau a anumitor emisiuni. . Manipularea dincolo de existen a malefic a inten iei negative. manipularea semi-punctual tem . la fel. ale mesajului i ale receptorului. campania publicitar pentru produse. Îmbinarea tuturor acestor elemente. Campania electoral este un alt exemplu de ac iune persuasiv prin care un candidat ajutat de o echip se str duie te s conving opinia public asupra avantajelor programului i persoanei sale . trunchierea sau deformarea cu buna tiin a a faptelor obiective si ea poate transforma mesajul într-o minciun total sau par ial . chiar actul justi iei recunoa te i include în structura sa pledoaria (a ap r rii sau a acuz rii). faptele ce sus in un punct de vedere. manipularea prin text. i totu i televiziunea vehiculeaz cel mai persuasiv tip de mesaj datorit structurii sale complexe. încercarea de a pune în lumin . a posibilit ilor extraordinare pe care le are limbajul dar i a arsenalului persuasiv pe care îl de ine programatorul de mesaj . efectul mass-media asupra indivizilor i societ ii fiind îns întru-totul unul de net g duit. strict obiectiv . folosirea unor elemente incongruente sau incompatibile în alc tuirea mesajului. O alt form de abatere de la informarea exact . din tot ceea ce am expus i sus inut anterior putem desprinde concluzia c studiul efectelor mediatice nu poate face abstrac ie de rolurile diferite ale imitatorului. Formele sub care se întâlne te . ca dovad . folose te actiuni persuasive dar si un instrumentar profesional caracterizat prin finete i subtilitate. Manipularea reprezint varianta malefic a persuasiunii .televiziunea. toate opera iunile desf urate pentru crearea de imagine. folosirea tenden ioas a unghiula iei. schimbarea continu a setului de factori combina i pentru perfecta adaptare a mesajului la natura comunic rii i la inten iile realizatorului fac din micul ecran un factor persuasiv prin excelen ! Astfel. în general.Dintre procedeele prin care se poate realiza un mesaj manipulator amintim:înregistrarea tenden ioas a imaginii. firme sau servicii i. Realitatea reflectat prin mesaj manipulator este cel pu in distorsionat dac nu trucat complet. Ac iunea persuasiv a mass-media nu este deranjant într-o m sura foarte mare c ci ea nu con ine inten ionalitate negativ . în domeniul televiziunii o constituie persuasiunea. încercând s acrediteze o opinie. Manipulatorul procedeaz astfel încât falsul s nu poat fi depistat iar iluzia de corectitudine s fie perfect . în esen . ea se caracterizeaz prin ascunderea.de regul sunt:manipularea punctual . folosirea posibilit ilor montajului.un mesaj anume. prin argumenta ie. prin pagina ie i prin omisiune.

a spune ca managementul este cel mai important factor al eficien ei institu ionale este aproape un pleonasm. atât de influen abil din punct de vedere social i nu în ultimul rând.succes care presupune . televiziunea este cel mai puternic mediu de comunicare obi nuit . Sistemele de produc ie i distribu ie permit transportul imaginilor în orice spa iu de pe Terra . atât de profitabil financiar.m.d. managementul si credibilitatea sunt cuvintele-cheie ale succesului unei organiza ii.VI. specializare i disciplin de lucru indiferent de pozi ia sau de responsabilitatea ocupat în lan ul de produc ie. AUDIOVIZUALUL I PRODUC IA DE TELEVIZIUNE Într-o institu ie atât de complex din punct de vedere organiza ional. crearea de imagini originale i stocarea cu ajutorul echipamentelor specializate a unor baze de date imense. bani care ar putea fi folosi i la crearea altor programe i emisiuni cu cote mari de audien s.a. care se realizeaz prin intermediul unei re ele foarte sofisticate de instrumente electronice i de comunicare. Acestea sunt manevrate de personal specializat pentru a da via ideilor. persoanelor i evenimentelor. Datorit acestor capacit i i posibilit i tehnice i creative înalt performante . Având în vedere complexitatea activit ilor i diversitatea obiectivelor acestora în interiorul televiziunii ca organiza ie economic . care sunt apoi distribuite prin sistemele de înregistrare/transmisie direct în casele oamenilor. la modul global . în func ie de care companiile vor investi bani în închirierea de spa ii de publicitate pentru promovarea produselor i a serviciilor. un mediu ce reclam îns o conduit profesional aparte. o sum de strategii i de tehnici a c ror aplicare poate face ca scopul final s devina o realitate convenabil : programe i produc ii care s aib audien e cât mai mari. TELEVIZIUNEA : SISTEM DE PRODUC IE COMPLEX Cea mai important dimensiune a fenomenului televiziune este procesul de produc ie. .

retina re ine suficient de mult timp o imagine astfel încât s o suprapun peste urm toarea: creierul uman nu percepe schimb ri majore în succesiunea imaginilor ci suprapunerea celor 24 de fragmente de imagine dintr-o secund ca pe o mi care continu .1999. Munca de televiziune este o activitate de echip iar interdependen ele sunt foarte pronun ate. a distribui imagini i sunete c tre un mare num r de privitori. similar cu ochiul uman. apoi distribuite c tre aparatele TV.care sunt procesate în cadrul sistemului. Când o serie de imagini se desf oar într-o succesiune rapid . .sistemele TV pot produce 24 de cadre la fiecare secund . cu efect stilistic sau protector). Nu exist nici un tip de produc ie de televiziune în care deciziile s fie luate de un singur om. în timp ce tehnicile i procedurile la sunet sunt asimilate termenului generic audio . .p. elemente de ordin estetic care se pierd din diferite motive în procesul de produc ie în scopul inform rii. editorial i administrativ ).procesul de produc ie este un proces complex care antreneaz echipe de speciali ti cu competen e specifice (tehnic . (Fielding. . a prelucra. .orice element tehnic din re eaua de produc ie este creat pentru una din urm toarele func ii: a capta.prin intermediul unor dispozitive speciale.Cele mai importante caracteristici ale sistemului de produc ie sunt urm toarele . elementele care se refer la tehnicile i procedurile privind imaginea sunt con inute în termenul video . În mod conven ional. care transform semnalele primite prin sistemele de distribu ie în imagini pe care ochiul uman le poate recunoa te i mintea uman le poate defini i le poate pune într-un sistem de semnifica ii.imaginile pot fi uneori lipsite de rafinament i echilibru compozi ional. imaginile i sunetele sunt convertite în semnale electrice. . Distorsiuni i degrad ri ale calit ii sunetelor se produc atunci când echipamentele sunt incorect folosite (uneori inten ionat.sistemul TV poate reproduce majoritatea sunetelor pe care le poate percepe urechea uman . . pe care se bazeaz de fapt i procesul de creare a imaginilor.procesul de produc ie presupune mai multe etape: a) pre-produc ia (preg tirea). a stoca.sistemul TV poate reproduce aproape fidel culorile imaginilor. . . Persisten a imaginilor în minte este o tr s tur natural a omului.6-18): .

În aceast categorie intr tehnicile care permit concretizarea ideii creatoare din mintea jurnalistului sub forme vizuale diferite. f r a înc lca principiul adev rului. al dreptului la imagine.sunete)se face pe benzi magnetice sau pe computere. complementare sau redundante. În general se prefer acest procedeu deoarece riscul surprizelor nepl cute se reduce aproape la zero.atât la nivel creator cât i la nivelul impactului social . Având în vedere costurile ridicate i gradul mare de risc al acestui tip de emisiune. emisiuni sau simple reportaje pot fi înregistrate pe band sau în computer iar redarea lor nu este altceva decât repetarea evenimentelor dup momentul în care acestea s-au produs. de divertisment. majoritatea produc iilor în televiziune sunt înregistrate a a încât banda magnetic devine elementul indispensabil atât în procesul de produc ie efectiv cât i pentru programare i distribu ie. de educare a publicului.stocarea informa iilor (imagini. .b) produc ia (înregistrarea i uneori difuzarea).obiectele produc iei (echipamentele) sunt sofisticate.EFECTE SPECIALE. .de aceea . 2. Problemele cele mai mari se pot ivi îns în timpul transmisiilor în direct atunci când sunetele i imaginile sunt transmise simultan cu desf urarea evenimentului. de i aceste elemente vizuale pot fi centrale sau secundare.ÎNREGISTRAREA este o practic fundamental în televiziune. . de regul . plaja de op iuni i func ii ale fiec rui dispozitiv în parte. PRINCIPII I TEHNICI FUNDAMENTALE ÎN PRODUC IA DE TELEVIZIUNE 1. Cei care sunt specializa i cunosc. performante. al libert ii de exprimare etc. Spectacole. cu scopul produc iei. profesionale. .nu trebuie sc pat din vedere scopul principal pentru care mastodontul se pune în mi care: programe care s îndeplineasc func iile de informare. simultane sau succesive.poten ialul TV este unul imens. purt toare de semnifica ie . c) post-produc ia (etapa în care elementele vizuale se combin cu cele sonore i cu cele tip rite în formate specifice).

Deci imaginile trebuie s evite marginile ecranului.1986. principii i tehnici care ajut la realizarea func iei informative i emo ionale a programului. decorativ i realist. Graficele generate pe computer sunt un aspect major al produc iei TV. armonie.GRAFICA i DESIGN-ul însumeaz ansamblul de elemente . elementele de decor sau de design completeaz formatul emisiunii sau atrag aten ia . ritm etc.De aceea.de scanare.Dimensiunile reduse ale ecranului limiteaz de regul utilizarea lor .con inute sau aplicate pe imagine.În realitate. Acestea îns trebuie s îndeplineasc o serie de condi ii privind anumi i parametri estetici i tehnici ca de exemplu : unitate.creeaz atmosfera i starea de spirit a emisiunii sau arunc o aur misterioas asupra unui eveniment.statice.201-230):echilibrul i dimensiunea. Cele dou mari categorii de efecte care pot fi create în televiziune sunt : efectele electronice (standard i digitale) i efectele non electronice (optice i mecanice).care este con inut într-o zon mai mare.p.aceste elemente au un rol informativ pronun at. În general. 3.de asemenea. culoarea i tonul. Construc ia graficelor trebuie s ina cont de propor iile ecranului (din cauza interventiilor electronice si a reglajelor intervenite în transmiterea semnalului .venind în completarea celorlalte elemente care se v d pe micul ecran.se pierde o parte din imagine ). Graficele (elementele vizuale având o surs diferit de cea a imaginii care le con ine ) i cartoanele (imagini înghe ate . liniile i unghiurile.O alt calitate a elementelor vizuale trebuie s fie lizibilitatea (privitorul . rezultatul combin rii trebuind s fie o imagine coerent care s fie perceput ca un tot unitar.spatiul de desfa urare al acestor elemente.elementele vizuale trebuie plasate în zona ecranului care nu se pierde în timpul transmisiei (essential area. Toate acestea depind îns de o mul ime de factori (Burrows i Wood.fiind o parte integrant a imaginii.poate crea impresia de joac de copii.safe area).de i aspectul lor. culoare.create electronic ) sunt frecvent utilizate.iar forma ecranului reduce.uneori juc u . Stilul decorului trebuie i el adaptat tipului de program cele trei stiluri fiind:neutru.

O proast redare a culorilor naturale poate rezulta din amestecarea surselor de lumina.Orice surs de lumin folosit separat este acceptabil dar nu trebuie niciodat amestecate decât cu ajutorul filtrelor speciale. Lumina natural creeaz iluzia dimensiunilor naturale. 3.trebuie evitat amestecul de lumin fluorescent cu lumina solar sau cu lumina tungsten (nuan e ro iatice).în timp ce lumina artificial d iluzia profunzimii câmpului i are ca efect stilistic producerea umbrelor si a contrastelor.galben ).iar dimensiunile acestei pierderi sunt date de factorii de filtrare. De i func ia principal luminii este s fac un decor vizibil . Trebuie men inut o coeren intern între combina ia de culori.formate si celelalte elemente ale decorului.nu produce umbre puternice deoarece se r spânde te i asupra altor obiecte din mediul înconjur tor.culoarea de fundal trebuie s aib o energie sc zut (culorile pastelate au un grad mai mic de satura ie). fiind generate de echipamente specializate : generatorul de caractere.prin crearea de compatibilit i cromatice i estetice. .Un alt parametru important în realizarea graficelor este culoarea : în general. dac este utilizat în condi ii optime.trebuie s poat citi f r dificultate ceea ce se vede pe ecran .albastru. atmosfer i sens.deci se reflect i difuz . generatorul de grafice i sistemul de stocare. aplicarea ei se poate transforma într-o adev rat art a exprim rii emo iilor i a st rilor de spirit c ci lumina este form . Elementele de grafic pot fi parte integrant a decorului fizic al turi de obiecte i prezentator sau se pot suprapune peste imaginea care con ine decorul cu tot cu prezentator. Orice tip de filtru reduce într-o anumit m sur cantitatea de lumin . lumin secundar .cât mai bine definite ca stil ).blând omogen în jur.produs de soare i lumina artificial care ambele produc raze directe i au ca efecte umbre i lumini puternice.În interior.FILMAREA Lumina este cea care joac un rol deosebit de important în timpul film rilor. Tipurile de lumini se împart în dou categorii : lumin dominant .titluri. de aceea trebuie alese litere cât mai groase.iar culorile de prim-plan trebuie s aib o energie mare (cum sunt culorile înalt saturate ca ro u.

Editarea este un proces complex care înseamn mai mult decât simpla copiere i combinare a unor imagini de pe o caset pe alta. seduc ie informa ie etc.De regul . Principiul fundamental pentru a încadra corect un obiect este ca imaginile s fie cât mai clare i s aib un con inut a c rui semnifica ie s degaj energie. Dar cu toate acestea putem vorbi despre func iile edit rii imaginilor . func ii care sunt standard: selectarea. . corectarea i construc ia unor produse noi.EDITAREA IMAGINILOR (MONTAJUL) reprezint suma opera iunilor de prelucrare a imaginilor dup ce acestea au fost înregistrate. Nu numai ca el trebuie s aib o calitate impecabil dar trebuie s aib i un sens complementar imaginilor. Nu putem vorbi îns despre un mod de lucru unic deoarece poten ialul tehnic depinde de vârsta echipamentelor care trebuie corelat cu obiectivul editorial urm rit. Un alt element de care depinde reu ita unei film ri îl reprezint respectarea regulilor de compozi ie a imaginilor. 4.în partea lateral a camerei. Cadrele trebuie s con in esen a evenimentului iar subiectul trebuie s fie încadrat astfel încât s fie u or de identificat netrecând cu vederea peste faptul c fiecare tip de încadrare are o func ie menit s pun în eviden detalii diferite.este plasat deasupra obiectului . Sunetistul trebuie s fie perseverent în a identifica toate sursele de zgomot de la locul film rii. combinarea. Sunetul este i el o component fundamental în relatarea unui subiect.Lumina-cheie (key-light) este lumina care produce zonele luminoase i umbrele. METODE DE M SURARE A AUDIEN EI . Este vorba despre faza de post-produc ie ce trebuie s respecte desigur anumite reguli tehnice i principii estetice pentru a fi considerat i ea un succes. Pentru cel care r spunde de calitatea sunetului.Este plasat corect atunci când apare un triunghi luminos pe fa a subiectului care se afl în umbr . agresivitatea este o calitate.la un unghi de 30-45 de grade fa de axul camerei.

locul expunerii la mass-media. Natura mesajului audiovizual face mai dificil feed-back-ul.ea este deja clasic . Aparatele pot fi conectate direct la biroul . În ceea ce prive te ancheta prin interviu . (Dr gan.127) M surarea audien ei se poate face atât cantitativ cât i calitativ. carnetele de înregistrare sunt formulare pe care diferi i membri ai familiei le completeaz în func ie de emisiunile pe care le urm resc si. poate fi urm rit evolu ia în timp a audien ei. potrivit Valentinei Marinescu(2002. panelul cu carnet de înregistrare i panelul de audimetre. Cercet rile de m surare a audien ei î i propun s urm reasc frecven a contactelor cu media. prin aceast metod . le trimit înapoi institu iilor emitente.distribu ia inten iilor i motiva iilor expunerii la mass-media. Sunt folosite chestionarele standardizate sau cele trimise prin post iar ca avantaje principale ale utiliz rii acestei metode sunt: reprezentativitatea e antionului. comportamentul de receptare i valoarea de aten ie( ).1996. Audiometrele sunt aparate electronice conectate la televizor i care înregistreaz orele. structura socio-demografic a publicului receptorilor. El se stabile te într-un r stimp mai îndelungat prin cercetare întreprins în mod special.Pe o pia concuren ional studierea reac iilor publicului este la fel de indispensabil ca marketingul pentru o întreprindere produc toare de bunuri sau servicii. rapiditatea i economicitatea. De aici iat necesitatea vital de a ti în fiecare clip care este audien a programului t u în raport cu concuren a . Cele mai utilizate metode de m surare a audien ei prin sondaj. pe criterii cât mai riguroase. analiza calitativ este îndreptat spre identificarea structurii publicului media pe diferite categorii socio-demografice.34) sunt : ancheta prin interviu. i zonele durata de expunere la media. cercetare cu atât mai necesar cu cât supraabundent ofertei de mesaj TV este în permanenta cre tere i posibilit ile de ocupare a timpului liber se înmul esc. i în acest caz dezavantajul major îl reprezint distorsiunile legate de uitare iar principalul avantaj îl constituie faptul c .p.clasificarea tipologic a audientelor. Marele dezavantaj a acestei metode îl reprezint îns erorile datorate uit rii. Dac analiza cantitativ urm re te evaluarea timpului total de vizionare a unui program. care î i sunt punctele forte descoperite sau în pierdere de nivel. cum stai .aplicat pe un panel. cel mai frecvent. duratele exacte de func ionare a aparatului receptor i canalele alese. Asem n toare metodei deja prezentate.p.

.rata brut de audien . (cf.in timp ce AGB Data Research avea instalate acelea i dispozitive numai în ora ele cu popula ie de peste 200. cunoscut i sub numele de cot de pia . Rela ia matematica intre cei trei indicatori este: Rating=P.acumularea de date pe perioade lungi de timp sau cunoa terea rapid a situa iei audien ei.U. Share . Acest aparat înregistreaz atât durata de func ionare a tele-receptorului (ce canal este vizionat.p. la ora actual . indicatorii de audien cei mai folosi i de c tre televiziuni i i faptul c aceast metod nu vizeaz agen iile de publicitate sunt împ r i i în m sur tori globale i cumulative.) cât i num rul de persoane care urm resc un program.2002.000 de locuitori. Principalii indicatori globali utiliza i sunt Rating .U. în 2002 existau dou companii de m surare a audien ei TV : CSOP Taylor Nelson Sofres i AGB Data Research. conform datelor oferite de Valentin Marinescu (2002.40) .de studiu i pot astfel s furnizeze scoruri de audien instantanee.p. pe baza unui e antion reprezentativ la nivel na ional. Prima companie m sura audien a prin metoda People Meter . cunoa terea acesteia este rii folosindu-se important pentru companiile care î i fac campanii de publicitate pentru a ti pe ce canale i în ce .cota de pia . Indicatorul P. raportat la num rul total de indivizi care au televizor. al doilea indicator ca importan . Principalul dezavantaj îl constituie costul ridicat dar comportamentul telespectatorului.37) Rating este considerat indicatorul cel mai relevant i reprezint num rul indivizilor care vizioneaz un anumit program sau canal într-un interval de timp precizat. Ca avantaje ale acestei metode pot fi enumerate: m surarea cu precizie.T (People Using Television) sau 7 (House Hold Television). Share .U.T. cel de-al treilea . P. cât timp etc. în restul metoda panelului cu jurnale de înregistrare.T. În România i în lume.Marinescu. reprezint raportul dintre num rul indivizilor care vizioneaz un anumit program sau canal într-un interval de timp precizat i num rul indivizilor care au televizorul deschis în intervalul respectiv.x Share La acestea ar fi de ad ugat faptul c în România . Privind audien a ca ansamblu de poten iali consumatori . se eviden iaz prin num rul persoanelor care au televizorul deschis intr-un anumit interval de timp i este utilizat în special de Departamentul Programe al unei institu ii media cu scopul de a stabili locul unui program în grila televiziunii.

având astfel de pierdut foarte mult.emisiuni ar trebui difuzat reclama: a potrivi canalul i emisiunea care trebuie cu audien a care trebuie. 476.2002. 192.781 USD în 2001 i 720. Anali tii sus in ins c fondurile reale care intr în visteriile televiziunilor sunt mult mai reduse decât sumele de investi ie.01. în parte. în acela i timp.000 $. (Coman.880.000 USD în 2002.896 USD în 2000.000. Sumele investite în reclamele de televiziune au crescut de la an la an: 132. atât în cadrul televiziunilor cât i în cadrul agen iilor de publicitate. au impus concluzia c nu exist o corela ie foarte strâns între Totodat studiile de audien cantitate si calitate (Leggatt 1991). suportul de publicitate preferat de companii. (Dennis McQuail & Sven Windahl Modele ale comunic rii ) TELEVIZIUNEA.36) Televiziunea este mijlocul de informare i de divertisment preferat al românilor i.2003. Multe televiziuni au perceput necesitatea departamentelor de cercetare i au fost dispuse s investeasc o mul ime de bani pentru a avea informa ii cât mai veridice despre audien .114) Divertismentul este cel mai vizionat gen de emisiune i.p. este rezultatul selectivit ii reduse din partea audien ei dar i al faptului c telespectatorii fac distinc ia între ceea ce le place i ceea ce aleg în mod efectiv.p. conform revistei BIZ. din p cate.17. TEHNOLOGIA I VIA A COTIDIAN . Privind cifre de genul celor de mai sus nu putem spune decât c devine din ce în ce mai evident faptul c existen a departamentelor de cercetare.2003 pentru jum tate de minut de publicitate în cadrul emisiunii Iart -m România 1 cere 5. Cu toate acestea. prin urmare.752. i cel mai scump. este imperios necesar .173. ceea ce. func ioneaz înc dup ureche . Nu exist nici cel mai mic consens în ceea ce prive te metodele de m surare a aspectelor calitative i nu este întotdeauna foarte clar cum pot fi interpretate datele ob inute. De exemplu. cercetarea evalu rilor din partea audientei (independent de cotele de audien ) îi pot ajuta pe cei care lucreaz în media s ia decizii i s construiasc grilele de programe . (Marinescu. Altele îns . la momentul cel mai potrivit.102 USD în 1998.

acest r spuns nu este pe deplin satisf c tor. pe care tim c trebuie s le con tientiz m i s le transform m astfel încât bog tia lor s (Lefevre. pe care le tr im foarte intens (poten ial. Unde ac ioneaz contactul viu dintre individ i alte fiin e umane? În diviziunea muncii? În via a de familie? În petrecerea timpului liber? Unde se manifest el în modul cel mai bine definit? Exist mai multe tipuri de contact? Pot fi ele exprimate sub forma unor modele reprezentative? Sau trebuie reduse la tipare fixe de comportament? Sunt ele contradictorii sau complementare? Care este leg tura dintre ele? Care este aspectul esen ial decisiv? Unde trebuie s încadram s r cia i bun starea vie ii de zi cu zi.31) fie actualizat i dezvoltat într-o nou cultur ? Henri Lefevre analizeaz astfel în profunzime problematica vie ii cotidiene: atac tendin a spre neoromantism i stimuleaz acel tip de investigare a rela iei dintre televiziune i via a de zi cu zi despre care s-a vorbit în citatul de mai sus. cât i cu o intensitate minim . nici benefic . În cadrul vie ii de familie televizorul este atât obiect cât i mijloc de comunicare. Alegerea noastr pentru tehnologie i încorporarea ei în practicile i cadrul spa io-temporal privat al c minelor noastre se desf oar paralel cu acela i tip de alegere pe care o facem în leg tur cu programele i cu influen a acestora. (Roger Silverstone Televiziunea în via a cotidian ).îndep rtat .idealiz rii i realit ii sale. toate cele trei aspecte. un mijloc de comunicare ce este mai mult decât o simpla surs de influen . Totu i. care la rândul lor pot fi considerate c ofer resurse i date pentru formarea unei identita i . nici malefic . Unde o întâlnim? În munc sau în distrac ie? În viata de familie i în momentele tr ite în afara spa iului cultural? La prima vedere. administrarea casei i via a de familie. Televizorul i alte mijloace de comunicare apar in c minului . Televiziunea trebuie privit ca o form de existen psihologic . ele definesc individul în sine. r spunsul pare clar. Via a de zi cu zi implic toate cele trei elemente. abia sim it . Astfel televiziunea trebuie privit ca f când parte din multiplele dimensiuni ale vie ii de zi cu zi ea cerându-se în eleas în contextul tuturor acelor lucruri i aspecte prin care se formeaz existen a noastr cotidian . În unitatea i în ansamblul lor. Acea dimensiune a c minului care implic sentimente pozitive de siguran i apartenen este stimulat i înt rita de un mijloc de comunicare care aduce lumea exterioar în interior. politic .cel pu in). social . Televizorul ofer imagini despre c min.Exista o anumit incertitudine atunci când definim conceptul de via cotidian . cultural .1991(19581. economic .

De asemenea realizatoarea emisiunii i-a propus s sensibilizeze telespectatorii asupra realit ii ecologice române ti ceea ce se dore te a provoca con tientizarea.aproape un alt membru al familiei. flora i fauna României. toate categoriile sociale cuprinse între 10 si 60 de ani.în elegerea i concentrarea aten iei nu doar focalizând asupra animalelor si plantelor ci . PUBLIC INT : eterogen. FRECVEN A : s pt mânal . INTEN IA : Serialul documentarelor artistice î i propune s prezinte într-un mod cât mai complet i mai pl cut totodat .1987. STUDIU DE CAZ EMISIUNEA ÎN VIZIT LA NOI ACAS TEMATICA : prezentarea tuturor ariilor protejate i a rezerva iilor naturale ale României . Televizorul ast zi este o component indispensabil a gospod riei unei familii . (Hunter i Svennevig. GENUL : emisiune tip documentar.de la cel de tip low-education pân la cel solid instruit dar cu accent pe tân ra genera ie. rezerva iile naturale.4) VII. ariile protejate.proprii i familiale în cadrul c minului. mai ales asupra rela iilor durabile ce trebuie s existe între om i .

2 6.de ap rare.cu sentimentul c nimeni nu-l vede ce face i nu e obligat nim nui s dea socoteal .1 13.04 09:58:01 10:24:36 All Urban Urban 4-14 Urban 15-24 Urban 25-34 Urban 35-44 . Title Medie Date Start time End Time Targets All Urban Urban 4-14 Urban 15-24 Urban 25-34 Urban 35-44 Urban 45-54 Urban 55-64 Urban 65+ TgSat% 100 3.3 30.natur .de atac i de dezvoltare al principalelor tipuri de animale ce vie uiesc în incinta rezerva iilor vizitate.chiar i la maturitate.mar.4 8.de hran . Pe parcursul emisiunii se urm resc i se înregistreaz imagini referitoare la fondul forestier.9 100 2. specific reportajelor i documentarelor despre enigmele i aspectele mai pu in cunoscute ale faunei i florei. Emisiunea are un stil direct i dinamic .a ajuns s considere natura un obiect primit pe gratis .6 16. speciile florale endemice. se împ rt esc din când în când privitorilor curiozit i. nu prea preten ios.2 6.8 IN VIZITA LA NOI ACASA 14. De asemenea se încearc în permanen s se explice i s se sugereze prin diverse activit i ce influen e nefaste poate s aib asupra florei i faunei lipsa preocuparilor de protejare i de conservare cât i faptul ca turistul de ocazie . motivarea acestora pornind din necesitatea de a conserva i proteja natura împreun cu speciile de animale existente . fa de care se comport cum îi vine la îndemân .lucruri ne tiute dar i inten iile pe care realizatorii le au atunci când pornesc la drum i se decid asupra unui anumit traseu.de perpetuare a speciei. modul de via .Astfel.5 21.8 9 4.

5 10.04 09:56:40 10:21:46 All Urban Urban 4-14 Urban 15-24 Urban 25-34 Urban 35-44 Urban 45-54 Urban 55-64 Urban 65+ IN VIZITA LA NOI ACASA 18.5 100 .Urban 45-54 Urban 55-64 Urban 65+ IN VIZITA LA NOI ACASA 21.9 23.3 21.04 10:00:08 10:26:48 All Urban Urban 4-14 Urban 15-24 Urban 25-34 Urban 35-44 Urban 45-54 Urban 55-64 Urban 65+ IN VIZITA LA NOI ACASA 25.6 41.04 10:02:10 10:26:56 All Urban 34.mar.9 30 27.7 10.8 7.apr.6 13.2 9.apr.2 6.04 09:57:58 10:22:53 All Urban Urban 4-14 Urban 15-24 Urban 25-34 Urban 35-44 Urban 45-54 Urban 55-64 Urban 65+ IN VIZITA LA NOI ACASA 28.9 18.mar.7 100 0.9 17 9.8 100 0.1 16.04 10:02:04 10:24:38 All Urban Urban 4-14 Urban 15-24 Urban 25-34 Urban 35-44 Urban 45-54 Urban 55-64 Urban 65+ IN VIZITA LA NOI ACASA 04.7 0.8 19 10.6 37.apr.7 21.9 100 0.6 7 14 30.7 2.4 12.7 17.4 100 1.

8 2. guests 21.04 Romania 1 Pro TV Antena 1 Prima TV Acasa All Urban incl.6 Date Start time End Time Rtg% 1.2 10.mar.apr.9 2 1.1 3.7 0.5 16.6 10:00-10:30 19.3 .apr.9 1.apr. guests 04.4 0.7 1.7 Shr% 6.04 09:58:01 09:57:58 10:02:04 09:56:40 10:00:08 10:02:10 Units >> Targets All Urban incl.2 3.6 1.7 1.4 7.7 3.mar.9 9.4 10.7 2.04 18.mar.mar.04 Romania 1 Pro TV Antena 1 Prima TV Acasa All Urban incl.4 1.5 1 0.04 25.Urban 4-14 Urban 15-24 Urban 25-34 Urban 35-44 Urban 45-54 Urban 55-64 Urban 65+ Title Medie IN VIZITA LA NOI ACASA IN VIZITA LA NOI ACASA IN VIZITA LA NOI ACASA IN VIZITA LA NOI ACASA IN VIZITA LA NOI ACASA IN VIZITA LA NOI ACASA 14.04 28.04 04.mar.9 3.7 2.4 8.4 9.6 1.9 7.7 9.6 22. guests Dates 14.1 1.6 6.1 0.04 Romania 1 Pro TV Antena 1 Prima TV 10:24:36 10:22:53 10:24:38 10:21:46 10:26:48 10:26:56 Rtg% 10:00-10:30 3.9 1.3 8.5 5.2 21.8 11.04 Channels Romania 1 Pro TV Antena 1 Prima TV Acasa All Urban incl. guests 28.04 21.mar.3 0.7 3.5 4 6.6 20.1 1.7 1.1 4.1 0.2 5.9 6.apr.9 8.7 0.6 16.6 12.3 0.1 5.9 Shr% 14.

guests 25. Am abordat comunicarea în audiovizual i rolul pe care televiziunea îl are în societatea contemporan pentru a accentua în mod evident impactul pe care televizorul îl are asupra privitorilor i consumatorilor .7 5. guests 18.7 18 13.5 0.2 14.8 0.9 1.8 7 2. atitudini i în final .costuri i beneficii.4 5.04 Romania 1 Pro TV Antena 1 Prima TV Acasa All Urban incl. orice am alege sa realiz m în domeniul televiziunii nu trebuie s uit m de aceast realitate dual a ei: de misiune i de comer . cu riscuri.3 VIII. dând câ tig de cauz opiniei publice dar i celeilalte par i. impact ce poate determina în timp comportamente.6 2.un anume mod de via .2 2 0.1 2.CONCLUZII În zilele noastre.8 3. Deci.apr.emisiunea În vizit la noi acas pe care am încercat sa o analizez din cât mai multe puncte de vedere i pe o perioada de timp mai îndelungat pentru a reliefa într-un mod corect i complet valen ele i atributele pe care un asemenea . am vorbit în prima parte a lucr rii încercând sa ofer o imagine cât mai complet atâta mijloacelor specifice audiovizualului cât i a celorlalte mijloace i forme de comunicare în mas . despre ce ar trebui s se realizeze i ce nu. despre rolul i func iile acesteia. Despre misiunile mass-media .04 Romania 1 Pro TV Antena 1 Prima TV Acasa 0.Acasa All Urban incl. medierea prin televiziune permite oamenilor s comunice expresia gândirii lor.2 0.apr.4 8.9 7. mijloacelor comunic rii de mas .4 1 4. pentru care produc ia de mesaje reprezint o adev rat industrie. Partea final a lucr rii mele am destinat-o unui studiu de caz .4 1.

în fapt.cu to ii suntem atin i de lumea mirific a televiziunii! . cu toate greut ile i stâng ciile câteodat inerente acestei munci cu un specific deosebit. Vedete sau muritori de rând . Nu am încercat s teoretizez ci am încercat s ofer ni te puncte de pornire pentru încep tori sau de sprijin. o lume c reia fiecare am vrea s -i apar inem într-o m sur mai mic sau mai mare. de echip i acela de a demonstra c munca într-o televiziune este i c . lumea televiziunii este o lume aparte.format de emisiune îl poate avea. pentru cunosc tori. Unul dintre scopurile mele a fost îns una colectiv .nu putem nega .