www.referat.

ro

, UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” MASTER: STUDII DE SECURITATE SI APARARE

Tema referat: Aspecte generale ale crimei organizate

Introducere

Evoluţia societăţilor contemporane evidenţiază faptul că deşi s-au intensificat măsurile şi intervenţiile instituţiilor specializate de control social împotriva faptelor de delincvenţă şi criminalitate, în multe ţări se constată o recrudescenţă şi o multiplicare a delictelor comise cu violenţă şi agresivitate precum şi a celor din domeniul economic şi financiar-bancar, fraudă, şantaj, mită şi corupţie. Reprezentând o problemă socială a cărei modalitate de manifestare şi soluţionare interesează atât factorii de control social (poliţie, justiţie, administraţie), cât şi opinia publică; astfel de delicte şi crime comise prin violenţă şi corupţie tind să devină deosebit de intense şi periculoase pentru stabilitatea şi securitatea instituţiilor, grupurilor şi indivizilor; fiind asociată de multe ori cu cele de crimă organizată, terorism şi violenţă instituţionalizată, specifice „subculturilor” violenţei şi crimei profesionalizate. Deşi cauzele recrudescenţei violenţei şi crimei organizate sunt dificil de identificat şi explicat datorită existenţei unor diferenţe sensibile în ceea ce priveşte amploarea şi intensitatea lor de la o ţară la lata; majoritatea specialiştilor şi cercetătorilor consideră că sursele acestor fenomene rezidă în perpetuarea unor structuri politice, economice şi normative deficitare, în menţinerea şi accentuarea discrepanţelor sociale şi economice dintre indivizi, grupuri şi comunităţi şi intensificarea conflictelor şi tensiunilor sociale şi etnice. Dificultăţile întâmpinate în definirea actelor şi crimelor comise prin violenţă sunt determinate atât de varietatea formelor de violenţă şi crimă violentă întâlnite în diverse societăţi, cât şi de diferenţele în ceea ce priveşte sancţionarea şi pedepsirea acestora, mai ales că, de multe ori, violenţa acoperă o gamă largă de comportamente individuale şi sociale ce ţin de propria lor etnologie. Totodată, aprecierea şi definirea violenţei se face în funcţie de anumite criterii istorice, culturale şi normative, de ordinea socială existentă la un moment dat într-o anumită societate, de anumite interese politice şi sociale, dar şi în funcţie de anumite criterii şi contexte subiective şi accidentale, care sunt însă relative spaţial şi temporal (atât de la o societate la alta, cât şi de la o perioadă la alta).

în forma ei superioară. grupurilor. ocazională. organizată. state şi naţiuni. Asistăm la o aşa numită „internaţionalizare” a violenţei şi crimei organizate la nivelul diferitelor societăţi. combatere şi neutralizare a violenţei şi crimei organizate la nivel naţional şi internaţional. unii cercetători şi specialişti consideră că violenţa reprezintă o permanenţă umană. asasinate. prin acest concept. prin apariţia şi proliferarea unor noi tipuri de delicte şi crime. aşa cum spunea şi Sun Tzu. ce transgresează şi interpenetrează noi forme de prevenire. dar şi o serie de delicte şi crime. agresiuni fizice). comise cu scopul de a inspira frică. fiind intens legată de esenţa umană şi de funcţionarea societăţii. psihiatric. Afirmarea caracterului complex biopsihosociolegal al criminalităţii înlăturarea. psiho-sociologiazente. Dar. biologic şi antropologic. organizaţiilor şi societăţilor umane. un fenomen nou. corespunde realităţii obiective şi reprezintă una din premisele majore necesare cercetărilor criminologice fundamentale în scopuri profilactice. specifică crimei organizate şi organizaţiilor criminale profesioniste. contracarată. juridic. Dezvăluirea cauzelor fenomenului infracţional nu poate fi realizată. „dacă un pericol este real poate fi definit. apariţia şi evoluţia ei fiind strâns legată de evoluţia indivizilor. Ea este amplificată în prezent de acte de terorism şi crimă organizată. Alături de violenţa primitivă. jafuri. este nocivă pentru societatea în care trăim. psihologic. . iar pericolul definit poate fi învins”. rezultă implicit faptul că aceasta trebuie combătută. De aceea. spaimă şi groază în rândul opiniei publice. mai întâi crima organizată trebuie definită ca atare. Pentru acest motiv. pasională sau utilitară se constată amplificarea şi proliferarea violenţei raţionale.Violenţa nu constituie totuşi. ce violează drepturile şi libertăţile individului (omoruri. a susţinerilor biologizante. pornind de la acceptarea faptului că criminalitatea. decât printr-o cercetare care să exploateze toate laturile acestui fenomen. violuri. Sunt necesare în acest sens investigaţii cu caracter sociologic.

urmărind fie comiterea de infracţiuni. care permit acestora să se îmbogăţească sau să controleze teritorii. de două sau mai multe persoane.1 Noţiunea de crimă organizată • Definiţie : conform legii. ce colaborează pentru o perioadă de timp prelungită sau . intimidării. fie infiltrarea în economia reală”. În accepţiunea doctrinei germane. prin folosirea şantajului. pieţe sau sectoare ale vieţii economice şi sociale interne sau străine. crima organizată este definită astfel : „comiterea cu intenţie a unor infracţiuni în scopul obţinerii de profit şi putere.Capitolul I COORDONATE GENERALE ALE CRIMEI ORGANIZATE 1. prin crima organizată se înţelege „activităţile desfăşurate de orice grup constituit din cel puţin trei persoane. între care există raporturi ierarhice ori personale. violenţei sau coruperii.

contracararea acestui compartiment cere resurse semnificative şi timp de reacţie foarte scurt. metodele nonviolente. prin folosirea violenţei sau altor mijloace de intimidare. În acest sens . administraţiei publice autorităţilor judiciare sau economice”. Din acest motiv. • Crima organizată este conştientizată ca fiind periculoasă de către membrii societăţii. Crima organizată diferă de crima individualizată prin faptul că nu implică un „sumum” de acţiuni ilicite. noţiunea de crimă organizată impune dreptului penal şi statisticii penale o serie de dificultăţi determinate de noţiunile de infracţiune şi responsabilitate. lipsa de informaţie. 1. armonizarea legislaţiei specifice şi a metodelor de combatere. îndeplinind sarcini dinainte stabilite. acest termen a apărut în Italia şi s-a extins în multe ţări ale . fapt ce impune cooperarea eficientă a autorităţilor din toate statele . crima organizată nu are graniţe. nu sunt percepute ca ameninţătoare pentru membrii societăţii. ci o sinteză de acţiuni licite şi ilicite. aşa cum se ştie. un anume context cultural-tradiţional. care. factori economici defavorizanţi.2 Definirea crimei organizate şi a organizaţiilor criminale Din punct de vedere juridic. care de multe ori le anticipează pe cele agresive fizic. • lumii. ori prin exercitarea unor influenţe asupra politicienilor. lipsa de orizont a numeroşi tineri. dificultăţile sunt Denumirea general acceptată pentru forma superioară de organizare a grupurilor de infractori este „mafie”. au un caracter individual. prin folosirea unor structuri comerciale sau similare celor de afaceri. • Cauze ale proliferării acestui fenomen ignoranţa şi dezinteresul autorităţilor. referindu-se la persoane şi nu la organizaţii. iniţiate prin complicitatea mai multor organizaţii ilegale şi legale. doar când devin cunoscute metodele violente ale acesteia. • Crima organizată este foarte periculoasă pentru faptul că mai mulţi indivizi se coalizează conştient pentru a săvârşi infracţiuni cu un mare impact social.nedefinită.

Pe de o parte. ca urmare a ambiguităţilor. adeseori. foarte puţine persoane din vârful piramidei . mai ales. echivocurilor şi deficienţelor legii. deciziile în materie penală sunt foarte greu de adoptat. care nu sunt elaborate de un singur individ. în ansamblul lor infracţiunilor „gulerelor albe”. la niveluri extrem de înalte. pe de altă parte. Pentru toate aceste motive. tot ei sunt obiectul acestui control. în mod combinat activităţi legale şi ilegale. Unele infracţiuni care intră în sfera crimei organizate sunt posibile întrucât cei care sunt implicaţi sunt aceia care definesc sistemul legislativ sau controlează modul de aplicare a legii. În mod real. ameninţarea. ci de către o coaliţie dominantă. pentru disimularea celor reale. de multe ori. în cadrul căreia responsabilităţile şi deciziile sunt foarte puţin transparente pentru cei din afară. diferenţele dintre crima organizată (căreia i se atribuie metode violente. care permit unor înalţi demnitari ai statului să ia decizii importante şi să folosească resursele de putere pentru satisfacerea intereselor organizaţiei criminale. De altfel. multe dintre actele ilegale întreprinse sunt extrem de greu de probat şi incriminat. Totodată. este foarte greu de distins între scopurile ei formale (legitime). şi cele reale (ilegitime). de normele unei subculturi criminogene. disimulează adeseori responsabilităţile individuale ale celor care iau deciziile. suprimarea fizică) şi infracţiunile cu caracter organizaţional (corporativ) s-au estompat până la a se confunda. precum agresiuni fizice. în ambele cazuri. noţiunile de responsabilitate individuală şi cauzabilitate criminologică nu sunt operante: a) mecanismele complexe ale distribuirii puterii ierarhice în orice organizaţie. ei şi organizaţiile din care fac parte conduc sistemele de control şi de prevenire a crimei organizate. care se circumscriu. scopurile formale servind numai ca „faţadă”. Legăturile reprezentanţilor crimei organizate cu reprezentanţii societăţii legitime se situează. b) actele membrilor unei organizaţii de tip criminal nu sunt determinate numai de motivaţii individuale ci. Pe de altă parte. şantajul. legală sau ilegală. c) în condiţiile în care organizaţia criminală desfăşoară.similare cu cele care apar în cazul aşa numitelor crime (infracţiuni) organizaţionale sau corporative.

cu atât mai mult cu cât dispun de o mare influenţă economică. iar de cele mai multe ori o acuzaţie nu le afectează cu nimic poziţia sau cariera profesională. de o segmentare a diferitelor instanţe de control social sau legal. trebuie amintit faptul că poziţia de prestigiu a unor lideri de organizaţii economice cu caracter legal. Negarea responsabilităţii. se pot sustrage controlului exercitat de stat. de activitatea unor organizaţii private. Procesul de adoptare a sistemului legislativ şi al metodelor de aplicare eficientă a legii trebuie să ţină permanent pasul cu evoluţia continuă a metodelor şi mijloacelor de eludare a normelor legale practicate permanent de structurile crimei organizate. ori intră chiar în conflicte de competenţă. dar care utilizează şi mijloace ilegale. Crima organizată este strâns legată de societatea legitimă. în beneficiul reprezentanţilor organizaţiilor criminale. Democraţia. De asemenea. ce caracterizează esenţa crimei organizate şi faţă de presiunile corupţiei ce protejează pe membrii acesteia de sancţiunile legii. care se dezvoltă prin exploatarea imperfecţiunilor ei şi ameninţând sistemul bazat pe echitate. şi chiar politică. blamarea ori stigmatizarea victimei sau apelul la înalte „comandamente” ale eticii businessului. caracteristici care le fac vulnerabile faţă de melanjul legal-ilegal. negarea sau minimalizarea daunelor provocate. sistemele democratice sunt deschise şi tolerante. le oferă posibilitatea să ascundă evidenţa sau să o prezinte selectiv. prin utilizarea structurilor şi resurselor acestuia inclusiv a resurselor de putere. . lideri apropiaţi de reprezentanţii puterii executive. Întrucât activitatea economică a statului este dependentă. licit-ilicit. exercitând în acest fel un control absolut asupra tipului şi genului de informaţie care este pusă la dispoziţia organelor de control abilitată.sociale sunt acuzate şi sancţionate. care reprezintă „cel mai puţin rău dintre toate sistemele de guvernare existente” (Winston Churchill). nu reprezintă prin ea însăţi o garanţie contra proliferării crimei organizate. unele dintre acestea aparţinând chiar organizaţiilor criminale. de multe ori. sunt cele mai obişnuite tehnici de neutralizare a acuzaţiilor pentru aceste categorii de persoane cu relaţii la nivelul superior al puterii. Prin însăşi natura lor. Eludarea în scopuri profitabile a legii este favorizată în acelaşi timp. care operează de cele mai multe ori separat.

legături : bine structurate şi delimitate ierarhic în cadrul grupului. şi a prevederilor Codului de Procedură Penală din Mexic. rămase nedescoperite de organele de poliţie şi de justiţie. conspirative şi continue în scopul obţinerii de profituri maximale. practicând traficul de arme şi droguri. la legea de-a V-a Conferinţă a ONU. 4.Sutherland a caracterizat crima organizată (asociată cu corupţia) ca fiind atributul sau apanajul unor categorii de indivizi privilegiaţi. specific : folosirea atribuţiilor şi relaţiilor de serviciu ale participanţilor. scopul : obţinerea de câştiguri substanţiale. structurate în ideea înfăptuirii unor activităţi ilegale. poziţia. nivel : ocuparea de către participanţi a unor funcţii superioare în economie şi societate. în celebra sa lucrare. astfel : în concepţia specialiştilor din ţările unde crima organizată se manifestă în mod pregnant în viaţa de zi cu zi. Încă din deceniul al cincilea al secolului trecut. 2. afaceri de pe urma cărora obţin profituri uriaşe. formale şi informale. s-a elaborat o rezoluţie specială – crima ca formă de afaceri – în care sunt subliniate patru criterii definitorii pentru crima organizată. respectiv : 1. intitulată sugestiv „Criminalitatea gulerelor albe”. aceasta este definită prin „existenţa unor grupuri de infractori. conceptul de crimă organizată este definit ca „acţiunea a trei sau mai mulţi indivizi care se organizează în conformitate cu anumite reguli de disciplină. Donald Cressey arată că există anumite „organizaţii criminale”. conform art.Prin extrapolare majoritatea specialiştilor în domeniu încearcă să caracterizeze crima organizată. mituirea . bogăţia şi puterea lor politică în scopul comiterii unor acte ilicite. la cote deosebit de ridicate”. privind „prevenirea criminalităţii şi tratamentului infractorilor”. 3. 16 din Constituţia mexicană. alcătuite din adevăraţi profesionişti ai crimei care desfăşoară o serie de activităţi ilicite. având drept scop principal obţinerea de profituri ilicite. pentru a comite infracţiuni cu violenţă în scopuri lucrative”. folosindu-se de aceleaşi criterii luate în calcul de autorii lucrării „Mafioţii din Vicaria”. sub o anumită comandă ierarhică. Preluând şi dezvoltând aceste idei. care utilizează influenţa. adoptată în 1993. aflaţi în vârful piramidei sociale şi politice. sociologul american Edwin H. conspirative.

financiare şi comerciale. O altă definire a noţiunii de “crimă organizată” se regăseşte in Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite înpotriva crimei organizate. prin violenţă. prostituţie. baruri. Structura unor asemenea organizaţii se întemeiază pe raţionalitate şi se caracterizează printr-o pronunţată specializare şi profesionalizare a membrilor ei într-o anumită ramură criminală (trafic de droguri. executiv şi juridic la nivel statal şi federal. etc.funcţionarilor guvernamentali. hoteluri şi cazinouri. o mare parte dintre membrii acestor organizaţii sunt infiltraţi în diferitele formaţiuni politice. c) Falsificarea de monedă. b) Trafic de persoane. jocuri de noroc. interne sau străine. care permit liderilor lor să realizeze profituri sau să controleze teritorii sau pieţe. scopuri şi atitudini ale membrilor ce le compun. răpiri şi sechestrări de persoane. societăţi şi companii de asigurare. Studiind modul de formare şi funcţionare al unor asemenea organizaţii criminale. în special prin: a) Trafic ilicit de droguri sau substanţe psihotrope şi spălarea banilor. 1: 1) În sensul prezentei convenţii. relevând faptul că asemenea organizaţii reuşesc să controleze majoritatea afacerilor bancare. asociaţii profesionale şi sindicate. intimidare sau corupţie. gestionare de bunuri. corupând totodată funcţionarii din aparatul legislativ. folosirea lor improprie sau ameninţarea folosirii lor împotriva publicului. Organizaţiile criminale reprezintă modele stabile de infracţiune între anumiţi indivizi. d) Traficul ilicit sau furtul de obiecte culturale. ca şi asupra reţelei de restaurante. care prevede în art. cât şi pentru a infiltra economia legitimă. atât pentru sprijinirea activităţii criminale. funcţionând pe baza identităţii de interese.). unde planifică. Cressey a reuşit să descifreze mecanismele principale prin care membrii acestora reuşesc să-şi realizeze activităţile delicvente. De asemenea. . prin “crimă organizată” se înţeleg activităţile unui grup de trei sau mai multe persoane cu legături de tip ierarhic sau relaţii personale. Ele deţin monopolul asupra unor întreprinderi şi societăţi legale. camîtî şi evaziune fiscală. organizează şi execută numeroase acţiuni ilegale şi ilicite. e) Furtul de materiale nucleare. estorcare.

corupţiei. h) Corupere a oficialităţilor publice. crimă organizată şi mafie de cel de asociaţii criminale compatibile cu acestea. metode şi mijloace folosite de organizaţiile crminiale pentru atingerea scopului propus. 2) În sensul prezentei convenţii „crima organizată” include comiterea unui act de către membrii unui grup. crimă organizată sau mafie. care permit celor aflaţi la conducere să se îmbogăţească sau să controleze teritorii sau pieţe interne sau străine. ca parte a activităţii infracţionale a unei asemenea organizaţii. scopul urmărit. nivelul de organizare şi structurare a asociaţiilor criminale. de natură să afecteze sectoare ale vieţii economice.f) Acte teroriste. urmărind fie să desfăşoare o activitate infracţională. b. d. . c. în 1996 şi inserată „Proiectul Convenţiei Internaţionale Împotriva Criminalităţii Transnaţionale”. se raportează la unul din cele trei concepte enunţate. sociale şi politice în stat. prezintă o importanţă deosebită pentru legiuitor. gradul de pericol social al activităţilor infracţionale compatibile cu fiecare segment infracţional în parte. format din cel puţin trei persoane. diferenţiate între ele prin: a. Asociaţiile criminale reprezintă subiecţi infracţionali care. g) Trafic ilicit sau furt de vehicule cu motor. intimidării. care se raportează la fiecare concept în parte. Potrivit acesteia „crima organizată reprezintă activităţi desfăşurate de orice grup. de natură să afecteze sectoarele vieţii economice. Delimitarea conceptelor de criminalitate. scopul urmărit şi gradul de periculozitate socială a activităţilor infracţionale desfăşurate. sociale şi politice. reprezintă segmente infracţionale cu valenţe de fenomen. prin folosirea violenţei. O altă definiţie care suscită interes este dată de specialiştii polonezi. fie să se infiltreze în economia legală”. în raport de nivelul de organizare şi structurare. metodele şi mijloacele folosite. Conceptele de criminalitate.

Deci. crimă organizată sau mafie. criminalitatea reprezintă acel segment infracţional care integrează activităţi ilegale. sancţionate în mod individual de legiuitor. conceptele de criminalitate. prin lege. scopurile urmărite de subiecţii infracţionali au caracter divers. în mod constant. şi o sferă de cuprindere greu de delimitat cu exactitate. planificat şi conspirat.Sunt dificil de incriminat. pe un spaţiu teoretic delimitat. cu o ierarhie internă bine determinată. conform acestor definiţii criminalitatea include toate actele şi faptele infracţionale ce se comit într-o anumită perioadă de timp. se desprind următoarele trăsături caracteristice: nelimitată. desfăşurate prin diverse metode şi mijloace. În raport cu cele patru criterii enunţate mai sus. criminalitatea ar putea fi definită ca reprezentând totalitatea actelor şi faptelor infracţionale comise într-o anumită perioadă pe un spaţiu teritorial delimitat. 2) Crima organizată reprezintă acel segment infracţional la care raportează activităţile ilegale de natură să afecteze grav anumite sectoare ale vieţii economice. deoarece acestea implică o diversitate de acte şi fapte infracţionale. Teoretic. cu subiecţii actelor infracţionale pot fi persoane care acţionează în mod individual sau în cadrul unor asociaţii criminale. prin diverse metode şi mijloace. metodele şi mijloacele de acţiune ale subiecţilor infracţionali sunt paleta activităţilor ilegale compatibile cu acest concept este practic . conceptele de criminalitate organizată şi mafie ar putea fi delimitate după cum urmează: 1) Într-o concepţie mai largă. sau care se asociază relativ întâmplător. sociale şi politice în stat. de către asociaţii de indivizi. sociale şi politice. urmărind scopuri variate. Din definiţie nu rezultă gradul de periculozitate socială al delictelor compatibile cu aceste concepte şi nici nu se apreciază dacă acestea aduc sau nu atingere unor sectoare ale vieţii economice. nelimitate. Din cele două definiţii prezentate. comise de indivizi în mod individual.

la cote deosebit de ridicate. din Codul Penal Italian. sociale şi politice. Ca metode şi mijloace specifice societăţilor criminale compatibile cu acest concept sunt de reţinut. 416 bis. liderul asociaţiei se bucură de o autoritate deosebită în rândul membrilor acesteia. în special a funcţionarilor din sistemul justiţiei penale şi/sau a factorilor politici care îi controlează. în majoritatea cazurilor având drept de viaţă şi de moarte asupra lor. ritualuri de admitere a membrilor şi o lege a tăcerii în scopul instituirii controlului asupra unor sectoare ale economiei sau chiar asupra unor niveluri de decizie ale societăţilor şi a obţinerii de câştiguri fabuloase. „Asociaţia este de tip mafiot când cei care o compun. 3. comit infracţiuni în scopul dobândirii directe sau indirecte a gestiunii şi controlul unor activităţi economice. având la bază un cod de conduită obligatorie. desfăşurate prin metode agresive de asociaţii de indivizi cu o structură organizatorică ierarhizată şi un lider autorizat. admiterea noilor membri în asociaţie se face după o perioadă de iniţiere şi de testare a aptitudinilor infracţionale. .structuri specializate şi mecanisme de autoapărare. în cont personal sau pentru terţi”. următoarele: preocuparea permanentă a membrilor asociaţiilor infracţionale de a corupe persoane influente din toate sectoarele vieţii economice. prin ritual specific. 3) Mafia reprezintă acel segment infracţional la care se raportează activităţi legale deosebit de periculoase. În conformitate cu art. în mod deosebit. Asociaţiile criminale de tip mafiot se delimitează de cele compatibile cu crima organizată prin următoarele particularităţi: modul de structurare al asociaţiilor mafiote urmează o lini tradiţională care depăşeşte uneori un secol vechime. adjudecării unor servicii publice şi altele. alin. constrângere şi făcând uz de legea tăcerii. informatizarea ca un indiciu al gradului avansat la care se situează asociaţiile criminale compatibile cu conceptul de crimă organizată. în scopul obţinerii de profituri ilicite. recurgând la intimidare. pentru realizarea de profituri şi avantaje nejustificate.

La celelalte nivele se situează locotenenţii şi soldaţii. colectivă şi chiar naţională. În varianta clasică a crimei organizate. Cressey. . 1. pot fi decelate o serie de trăsături caracteristice: .3 Trăsături caracteristice ale crimei organizate Premeditată. concepută până la cele mai mici detalii în ceea ce priveşte rolul şi modul de acţiune al celor ce o înfăptuiesc. Prin efectele sale. Acestea sunt conduse de un şef (boss sau capo). determină creşterea taxelor care se adaugă la preţul mărfurilor plătite de consumatorul final. periclitează siguranţa individuală.- toţi membrii asociaţiilor mafiote consimt să respecte legea tăcerii – omerta – care presupune o interdicţie absolută de a colabora cu autorităţile. care are un consilier şi un adjunct (sottocapo). camătă.). ocazional. se asociază pentru a comite infracţiuni. aceştia acţionând în diverse domenii de interes (jocuri de noroc. are rol stabilit pentru activitatea infracţională pe care trebuia să o desfăşoare. narcotice.R. încălcarea acesteia atrăgând după sine pedeapsa capitală. supranumit buffer (tampon). în funcţie de treapta ierarhică pe care se află. oarecum birocratică. crima organizată se deosebeşte fundamental de acţiunile unor indivizi care. ameninţă stabilitatea guvernării. care este omul de legătură cu restul reţelei. „familiile” criminale dispun de o structură şi o organizare formală.Structura: În conformitate cu teoria lui D. crima organizată constituie un „cancer” perfid care secătuieşte puterea societăţii. poate controla sindicatele şi influenţează structurile de putere politică şi economică prin infiltrarea în activitatea acestora. - fiecare membru al asociaţiei mafiote. etc. cetăţeanul obişnuit.

Având ca punct de plecare zone minore ale economicului. ucis de mafia siciliană. mult mai interiorizată şi mai bogată. pericolul grav pe care îl reprezintă această organizaţie criminală derivă din subcultura sa arhaică. tradusă prin selectarea riguroasă a recruţilor şi capacitatea de fier de a impune membrilor săi reguli neiertătoare de conduită. ca urmare a eforturilor conjugate pe plan intern şi internaţional. care sunt. Structura însăţi se caracterizează prin ierarhie strictă şi autoritate. crima organizată implică subordonarea şi coordonarea unui număr de persoane în planificarea şi executarea actelor ilegale ori în scopul realizării unor acte ilicite prin mijloace ilicite (ex: câştigarea prin înlăturarea violentă a celorlalţi competitori). fără excepţie. componenţii „familiilor” riscă să fie eliminaţi fizic în caz de trădare. cât şi circulaţia informaţională în interiorul acesteia.Ermetism şi conspirativitate: Această trăsătură derivă atât din vechea origine socio-economică a fenomenului. social-politice şi istorice din ţările în care s-au constituit şi au acţionat. În consecinţă. atât în privinţa domeniilor preferate de acţiune. printr-o mai mare severitate a selecţiei. de evitare a penetrării propriilor structuri de către organismele abilitate de lege. un număr important de mafioţi. Discreţia şi respectarea legii tăcerii („omerta”) sunt calităţi indispensabile pentru un mafiot. În conformitate cu părerea fostului procuror general adjunct al Italiei. respectate. organizaţiile de tip mafiot au dovedit o extraordinară capacitate de adaptare. . În decursul ultimilor decenii. membrii reţelei au sarcini şi responsabilităţi în funcţie de pregătirea şi abilitatea specifică fiecăruia. Giovanni Falcone.În această structură. În consecinţă. . Unii dintre ei s-au „pocăit” şi au vorbit. inclusiv copii ai „familiilor”. crima organizată a ajuns să coordoneze cea mai mare parte a . ermetismul asociaţiei se manifestă şi la nivelul recrutării de noi membri. regula conspirativităţii s-a întărit şi mai mult. au fost capturaţi şi deferiţi justiţiei. limitând la minimum atât numărul de legături între membrii reţelelor. rapiditate şi capacitate de infiltrare: De-a lungul timpului. cât şi din necesităţi obiective determinate de nevoia de auto-protecţie. cât şi la condiţiile concrete.Flexibilitate. Consideraţi a fi „oameni de onoare”.

au creat brenşe excepţionale pentru expansiune şi chiar mondializarea crimei organizate.Orientarea spre profit caracterizează în mod esenţial activitatea crimei organizate. În acest context. În scopul atingerii obiectivelor proprii. în justiţie şi la nivelul clasei politice. elaborarea unei legislaţii extrem de permisive pentru factorul extern. instabilitatea politică şi corupţia extinsă din ţările sărace pe de altă parte. pe de-o parte şi slaba dezvoltare economică. să se implice în metodele moderne ale crimei. . jocurile de noroc. falsificarea de hârtii de valoare. Mai recent. pornografia şi prostituţia. să exploateze în folosul propriu hoteluri. criminalitatea informatică şi traficul extins de persoane. Deşi în prima fază nu manifestă interes pentru a acapara puterea politică sau a se constitui o alternativă la politica legală. atunci când ia amploare. mecanismele instituite pe plan internaţional pentru controlul şi prevenirea crimei organizate au şanse minime de reuşită. . muniţii şi materiale explozive. structuri ale crimei organizate ajung să-şi substituie structuri reprezentative ale autorităţii statale. traficul de bunuri din patrimoniu cultural naţional. cazinouri şi câmpuri petroliere. neavând decât tangenţial legături cu mişcări revoluţionare şi cu terorismul politic. spălarea banilor şi criminalitatea informatică. acoperirii şi imunizării propriilor activităţi şi organisme. între care se regăsesc frauda bancară. muniţii şi explozibili. nu în ultimul rând. Câştigul este realizat prin menţinerea monopolului asupra bunurilor şi serviciilor ilicite cum ar fi producţia şi traficul de narcotice. cu ajutorul cărora pot impune chiar aspecte ale politicii statului respectiv. Contradicţia dintre dorinţa de integrare economică internaţională. cu efectul ei imediat de permeabilizare a frontierelor. structurile crimei organizate s-au infiltrat în structurile pieţelor legale din domeniul finanţelor şi. cât şi a evoluţiei societăţii la nivel planetar. cum ar fi frauda financiar-bancară. se adaugă traficul de arme. prin penetrarea structurilor statului în scopul facilitării.traficului de stupefiante pe plan mondial. să deţină bănci şi concerne economice.Caracterul transnaţional al crimei organizate este o consecinţă atât a trăsăturilor menţionate anterior. precum şi formele moderne de criminalitate. . un segment semnificativ din traficul de arme.

Dincolo de aceste trăsături cu care este asociată frecvent. alţi autori consideră ca demn de scos în evidenţă şi edificatoare pentru crima organizată următoarele caracteristici mai importante: a) reprezintă un mod de „raţionalizare” a crimei organizate. profitul. Această observaţie este importantă.Utilizarea forţei în atingerea propriilor obiective este o caracteristică importantă a crimei organizate. cum au fost generalul de carabinieri Dalla Chiesa şi judecătorul devenit procurorul general al Italiei. corupţia şi violenţa sunt utilizate în două direcţii: a) în primul rând pentru a menţine disciplina în interiorul propriei structuri. Indiscreţia. recrutul învaţă „codul onoarei” şi legea tăcerii – omerta siciliană.. Max Weber. în sensul accentuării caracterului instrumental al acţiunii ei de către norme cum sunt calculul. într-un fel sau altul. şantajul. complementar cu exigenţele impuse de valorile utilitariste ale eficacităţii. care nu poate apărea eficient . acţionează împotriva lor. Odată pătruns în „familie”. pentru a „pedepsi” acele persoane care. aprecia că procesul de raţionalizare reprezintă principala premisă a genezei şi funcţionării sistemului capitalist. Giovanni Falcone. ori. b) În al doilea rând. nu se supun cerinţelor şi intereselor mafiote. pălăvrăgeala ori trădarea sunt pedepsite de regulă cu moartea. Raţionalizarea crimei organizate prin alegerea celor mai eficiente mijloace pentru realizarea scopurilor se află deci. care caracterizează şi societatea legitimă. unul dintre cei mai renumiţi sociologi din perioada modernă. eficienţei şi rentabilităţii. rentabilitatea şi eficienţa. pu şi simplu. Au căzut astfel de personalităţi marcante ale luptei antimafia din Italia. întrucât principiul raţionalităţii instrumentale a crimei organizate trebuie să i se impună un principiu asemănător în domeniul politicii penale. în toate structurile crimei organizate. în concordanţă cu imperativul raţionalităţii scopurilor care domină chiar societatea legitimă. Intimidarea.

A. decât dacă alege alte mijloace decât cele tradiţionale. Comisia Prezidenţială pentru Aplicarea Legii şi Departamentul justiţiei din S. cum sunt jocurile de noroc. eforturile de combatere şi prevenire. ce implică coordonarea ierarhică a unui număr de persoane pentru a planifica şi executa acte ilegale. activităţi complexe. crima organizată trebuie definită în funcţie de trei elemente principale: structura organizaţională specifică. au definit. nouă ani mai târziu..U. b) crima organizată are ca scop principal obţinerea de câştiguri economice. În concordanţă cu concluziile acestui raport. în mare măsură. crima organizată ca un tip de „societate care urmăreşte să opereze în afara controlului poporului şi guvernului american”. organ special al Comitetului de Consultanţă Naţională în legătură cu standardele şi scopurile Justiţiei Criminale din S. un raport al Grupului Operativ Contra Crimei Organizate. b) o a doua caracteristică importantă a crimei organizate o reprezintă îmbinarea între activităţi licite şi ilicite. deşi unii dintre participanţii ei pot avea ca obiectiv dobândirea puterii sau a unor poziţii sociale mai înalte. printre care spălarea banilor prin intermediul unor . sau pentru a urmări un obiectiv legitim prin mijloace în afara legii.U. bunurile şi serviciile oferite chiar la cererea publicului. într-un raport. de asemenea. c) ea nu se limitează la afaceri evident ilegale sau la servicii contrare legii. conexiunea între societatea legitimă. a evidenţiat următoarele caracteristici ale crimei organizate: a) crima organizată reprezintă un prim tip de crimă combinativă. mixtură ce descurajează. În acest sens.A. În 1967. drogurile. împrumuturile cu camătă sau estorcarea de fonduri. caracterizată atât de reţele subterane. Ea include. prostituţia. cât şi de legături de afaceri cu caracter legal.pentru a combate criminalitatea organizată. protecţia oferită reprezentanţilor crimei organizate prin coruperea sistematică a unor reprezentanţi ai autorităţilor.

foarte prompte şi eficiente în legătură cu controlul şi disciplinarea membrilor lor. escrocherii privind încălcarea dreptului de proprietate şi manipularea calculatoarelor. tipurile de crimă comise şi structurile organizaţionale stricte. cele mai experimentate. De asemenea. sunt relevante situaţiile întâlnite în ţări precum Albania. În acest sens. După cum se observă.afaceri legale. în principiu. în Kosovo. a asociaţilor şi victimelor. terorişti şi factori politici. Cel mai reprezentativ exemplu îl constituie ofensiva islamismului militant. grupurile combinate ale crimei organizate sunt. unde reprezentanţi oficiali ai puterii au devenit foşti lideri ai unor grupări de sorginte teroristă. diversificate şi. în special. a demonstrat că există o legătură mult mai strânsă între exponenţi ai crimei organizate. evoluţia situaţiei internaţionale. e) prin experienţă. obiceiuri şi practică. din combinaţie şi sunt. acaparare şi estorcare. ei înşişi. g) crima organizată nu include teroriştii implicaţi în acţiunile de schimbare politică. pentru a se concentra cu precădere asupra infracţiunilor comise de grupurile criminale din interiorul statului. unde în momentul de faţă există un acord tacit între crima organizată şi clasa politică în vederea asigurării unui climat stabil necesar guvernării statului. De aceea. participanţii la crima organizată nu sunt capabili să se detaşeze. incapabili de a merge pe calea cea bună. deşi membrii organizaţiilor criminale au câteva caracteristici comune. f) crima organizată nu este sinonimă cu Mafia sau la Cosa Nostra. de obicei. violenţa şi corupţia şi recurge la exploatarea cupidităţii (lăcomiei) unor persoane pentru a-şi realiza obiectivele şi prezerva câştigurile. acuzaţi că întreţin legături strânse cu structuri ale crima organizate din zonă. probabil. d) crima organizată utilizează tactici de jaf. care în contradicţie cu preceptele . extremist. utilizând mijloace cum sunt intimidarea. raportul menţionat evită să ia în consideraţie în cadrul crimei organizate acele activităţi şi organizaţii criminale care depăşesc graniţele naţionale. cele mai bine disciplinate din grupurile combinative.

etc. folosind printre alte surse de finanţare şi un evantai larg de activităţi tipice pentru crima organizată (intimidare. pentru care „baza feudală a crima organizate apare întemeiată pe <familie>. armament. în general. următoarele trăsături generale care caracterizează structura şi modul de operare al crima organizate. . acţionând independent unul faţă de altul. până la structurile mafiote. Ei menţionează. crima organizată trebuie analizată ca o apariţie neomogenă. formate din infractori profesionişti. e) • stabilirea unui control monopolist sau stabilirea unor sfere de influenţă între sau printre diferite organizaţii criminale. cu o structură internă diferenţiată. contrabandă cu droguri. toate având insă un set de particularităţi minime obligatorii: stabilitate în cadrul asociaţiei infracţionale. dependenţa de: folosirea posibilă a forţei şi violenţei pentru a menţine controlul intern şi pentru a restrânge competiţia. şantaj. operaţii criminale dirijate pentru obţinerea unor importante câştiguri financiare şi specializarea în una sau mai multe combinaţii de afaceri care intră în ariile de deviere socială asupra cărora opinia publică este divizată. intrastatale sau interstatale. în acest sens. asociată în mod general cu termenii <Mafia> sau <Cosa Nostra>”.) O altă opinie aparţine americanilor Marshall B. care implică un sistem de raporturi bine precizate cu privire la înţelegerea reciprocă a obligaţiilor şi privilegiilor membrilor. Rezultă de aici că. a) structura ierarhică.religioase tradiţionale. trafic de persoane. practică un terorism pe scară largă cu scopul declarat de a schimba ordinea socială în mai multe ţări şi tinde chiar spre schimbarea ordinii mondiale. estorcări de fonduri. pornind de la grupurile organizate. asigurarea şi menţinerea unei permanente imunităţi faţă de interferenţa forţei legii şi a altor agenţii guvernamentale. spălarea banilor. Clinard şi Robert Meier. b) c) d) graniţe politice sau geografice nelimitate – intravilane sau intervilane. substanţe explozive.

cât şi internaţional.4. etc. ele reuşesc să penetreze teritoriul altor ţări (cum sunt de pildă societăţile secrete criminale chineze şi japoneze. în momentul de faţă. există şi acţionează în lume la nivel naţional şi internaţional patru tipuri de asociaţii şi organizaţii criminale: a) organizaţiile criminale de tip mafiot (de tipul „Mafie”. „Cosa Nostra”. activitatea infracţională să fie profesionalizată.) care reprezintă o reţea de „familii” şi „sindicate” neoficiale şi ilegale. alcătuite din adevăraţi profesionişti ai crimei la comandă. etc. b) organizaţiile criminale profesioniste. falsificare de monede şi cărţi de credit. . Tipuri de organizaţii criminale Conform unor rapoarte ale Diviziei O. uneori chiar ocazională.). c) organizaţiile criminale etnice. pentru combaterea crimei organizate. realizând o serie de acţiuni ilegale şi criminale extrem de diverse. care acţionează atât la nivel naţional. răpiri şi asasinări de persoane. de ţigări şi băuturi.- o anumită structură internă şi diviziune a rolurilor între membrii asociaţiei.U. continuitatea şi sistematizarea activităţii infracţionale.). 1.N. scopul principal al asocierii infracţionale să fie obţinerea unor câştiguri importante. în care există o anumită structură bine definită şi o specializare a membrilor pe diverse ramuri criminale. etc. „Camora”. grupările criminale haitiene şi jamaicane. Aceste trăsături sunt indispensabile şi ele fac distincţia netă între crima organizată şi grupările de indivizi care se asociază întâmplător şi desfăşoară o activitate infracţională de amploare redusă. specialişti în una sau mai multe tipuri de acţiuni criminale (traficarea de maşini furate. Deşi aceste organizaţii sunt alcătuite pe principii etnice.

rasiale. răpirilor şi asasinatelor de persoane. compusă din îmbogăţiţi stânjeniţi de milioane de dolari/euro obţinuţi din afaceri ilicite. etc. un cod de conduită şi o anumită diversitate de activităţi ilicite (cartelurile columbiene de droguri. se regăsesc aici reprezentanţii crimei organizate. în cooperare cu organizaţiile criminale sau cele aparţinând „gulerelor albe”. respectiv cele specializate în spălarea şi reciclarea banilor şi care au o clientelă din ce în ce mai bogată. c) Organizaţiile criminale etnice. falsificare de monede şi cărţi de credit. ca rezultat al unui concurs de împrejurări. etc. deţinătoare de fonduri obscure destinate mituirii unor funcţionari publici ori chiar persoane obişnuite. din diferite motive personale. constituite şi structurate pe principii politice. b) Organizaţiile profesionale.). norme interne de disciplină. etc. La aceste patru grupe mai pot fi adăugate şi organizaţiile apărute recent.). nu de puţine ori. cum ar fi imensa disparitate a nivelurilor de viaţă. etc. Crima organizată şi terorismul au devenit în prezent o activitate care rulează mari resurse financiare. de ţigări şi băuturi. . În concepţia INTERPOL. răpiri şi asasinări de persoane. care încearcă să treacă drept terorişti politici pentru a obţine un tratament sancţionatoriu diferenţiat sau să evite extrădarea (cum este de pildă cazul grupării teroriste „Brigăzile Roşii”.d) organizaţiile criminale teroriste. religioase. structuri ierarhice. sub paravanul unor pretinse revendicări şi motivaţii politice. care are puternice şi intime legături de colaborare cu „Mafia” şi „Camorra”). ai căror membri se specializează în una sau două tipuri de activităţi criminale (traficarea de maşini furate. deturnărilor de avioane. în care se regăsesc de regulă. care încearcă să-şi ascundă capitalurile. oameni de afaceri care doresc să se sustragă de la impozite şi taxe. traficul ilicit de arme şi droguri. etnice. organizaţiile criminale ar putea fi împărţite în cinci grupe distincte: a) Familiile mafiei. realizând profituri uriaşe de pe urma sabotajelor. bandele de motociclişti. De multe ori. care acţionează.

urmată de estorcările de credite. împrumuturile cămătăreşti şi prostituţie. care depăşeau cu mult pe cele dobândite de majoritatea principalelor întreprinderi din S. Stockolm. Activităţi principale în domeniul crimei organizate Ansamblul activităţilor în care sunt implicaţi membrii organizaţiilor criminale este extrem de vast. Turcia. Terorismul internaţional constituie o formă de manifestare a crimei organizate transnaţionale ale căror consecinţe dramatice sunt resimţite de întreaga comunitate mondială. . Rastafaris jamaicane. slăbiciunea excesivă a legilor (Triadele chinezeşti. e) Organizaţii teroriste internaţionale. din 1986. etc. etc. care practică asasinatele. Principalele venituri provin din activitatea de distribuire a drogurile. Numai 10 state ale lumii au un Produs Naţional Brut care depăşeşte volumul brut al afacerilor făcute cu cocaină. estima câştigurile brute obţinute de crima organizată la o valoare de peste 90 miliarde de dolari. expansiunea geografică. Tkailanda sau Mexic de zone ca Amsterdam.U. care aduc beneficii anuale brute ce depăşesc 50 miliarde de dolari. Sri Lanka. religioase sau rasiale).U. deturnările de avioane. cuprinzând o multitudine de domenii licite şi ilicite.5. Yakuza japoneză. reprezintă cea mai bună dovadă că activităţile circumscrise crimei organizate există şi sunt foarte eficace. marijuana şi heroină. d) Reciclarea banilor. Existenţa unor reţele extrem de bine puse la punct în domeniul distribuirii drogurilor.). Seattle. adică peste 1% din Produsul Naţional Brut al S. 1. New York.severitate excesivă a procedurilor de imigrare. fenomen internaţional la care recurg o multitudine de infractori de talie mare pentru a transforma în „bani cinstiţi” milioane de dolari obţinuţi din afaceri nelegitime. sub diferite motivaţii (politice. militare. Raportul Comisiei Prezidenţiale Americane asupra Crimei Organizate. răpirile de persoane. care leagă ţări cum sunt Columbia.A.A.

volumul drogurilor. au ajuns la constatări asemănătoare.Diferitele cercetări sociologice asupra crimei organizate în Europa şi America au putut identifica multiple reţele care operează extrem de profitabil. În acelaşi timp. etc. bancheri. etc. iniţierea unor loterii dubioase. funcţionari. dar şi traficanţi ori plasatori de droguri. De exemplu. se pretind patronilor diferite sume de bani pentru a fi protejaţi în cazul în care clienţii s-ar putea arăta nemulţumiţi de eventuala deteriorare a hainelor date la spălat sau vopsit. construcţii. a descoperit o reţea criminală care implica un fost guvernator de stat. transporturi. Ilinois. şeriful şi alte 50 de persoane. printre care conducători de întreprinderi. beneficiind de siguranţă deplina în ceea ce priveşte urmărirea şi sancţionarea penală. şeful poliţiei. c) d) Acordarea de împrumuturi cu dobânzi uriaşe (peste limitele impuse de lege. etc. Investigaţii similare efectuate în Texas. contrabanda cu ţigări reprezintă o sursă importantă de venituri pentru membrii crimei organizate. comerţul cu băuturi alcoolice. etc. în special pariuri la curse de cai. un procuror local. reprezentanţii crimei organizate îţi desfăşoară activitatea de estorcare de fonduri şi în alte domenii cum sunt industria filmului. De exemplu. De asemenea. Vânzarea unor bunuri furate din transporturile de mărfuri navale sau aeriene. în cazul spălătoriilor sau curăţătoriilor chimice. o investigaţie întreprinsă în Seattle – Washington. New Jersey şi New York. Estimări făcute asupra traficului de arme şi echipament militar au ajuns la concluzia că acesta poate depăşi în unele cazuri. escroci. Alte domenii profitabile pentru crima organizată mai sunt: a) Jocurile de noroc ilegale. cartofori. unor persoane care se află în situaţii disperate). agenţi imobiliari. unde crima organizată are o mare influenţă. b) Estorcarea sistematică de bani de la persoane sau organizaţii pentru a le „proteja” împotriva unor acte violente. Pennsylvania. . hokey. fotbal. baseball. în meciurile profesioniste cu caracter profesionist (box.).

transporturile. comerţul de mărfuri cu amănuntul. Deşi. Manipularea ilegală a vehiculelor permise de lege pentru transportul unor mărfuri. Cumpărările şi vânzările imobiliare. crima organizată implică desfăşurarea unor activităţi legale în afaceri legitime care permit „spălarea banilor”.e) f) g) Acapararea pieţei materialelor pornografice. Întreprinderile legale pot fi obţinute fie prin cumpărarea cu ajutorul unor fonduri obţinute ilegal. care au produse şi mărfuri uniforme. Merry Morash enumeră următoarele căi prin intermediul cărora membrii organizaţiilor criminale se pot implica în activitatea unor întreprinderi legitime: a) b) c) d) e) Utilizarea acestor întreprinderi ca „faţadă” pentru ascunderea unor activităţi ilicite. ofertate în cadrul pieţei în care creşterea preţurilor nu determină scăderea cererii. uneori. cerându-la bani în scopul asigurării protecţiei. automatele de vânzare a ţigărilor şi tonomatele sunt cele mai frecvente afaceri legitime în care crima organizată este implicată. Exploatarea lor parazitară. Dobândirea unor avantaje ilegale prin practici cum sunt manipularea sindicatelor şi coruperea oficialilor publici. colectarea gunoiului. de fapt. În afara acestor activităţi ilicite. Afacerile cele mai vizate sunt cele caracterizate de o tehnologie mai puţin avansată. ca un mijloc de camuflare a activităţilor ilegale. Comiterea unor fraude prin intermediul computerelor. industria alimentară. care permit organizaţiilor criminale să şantajeze patronatele. Controlul activităţilor şi fondurilor sindicale. ele aduc profituri considerabile. Organizarea unor monopoluri sau carteluri în scopul limitării competiţiei. fie prin forţă. în scopuri de jaf. de condiţiile pieţei. ameninţându-le cu posibilitatea declanşării unor greve. aceste întreprinderi sunt utilizate numai de „faţadă”. ameninţare şi şantaj. reţeaua hotelieră. Controlul acestor întreprinderi cu caracter legitim este influenţat. O cale obişnuită de utilizare ilegală a acestor întreprinderi sau afaceri ilegale o reprezintă falimentul „planificat” care permite anularea „datoriilor” proprietarului .

funcţie apărută din necesitatea de acoperire a eşaloanelor superioare ale organizaţiei. sau de departamente. în unele organizaţii se află plasat un consilier – sfetnic – (consigliere). un fel de „şef se stat major” care are misiunea de a sfătui şi informa membrii organizaţiei (inclusiv pe şef şi subşef) în legătură cu afacerile şi tranzacţiile ce se desfăşoară. justiţiar şi de acoperire. a conspirativităţii afacerilor şi tranzacţiilor şi sancţionării membrilor sau persoanelor indezirabile. decât ca o confederaţie de infractori care urmăresc să-şi întărească puterea. crima organizată funcţionează mai degrabă ca o mare antrepriză de afaceri. mărfuri achiziţionate dar neplătite) şi implicit. Tot pe aceeaşi treaptă cu subşeful se află şi un „intermediar”. Treapta următoare în ierarhie este deţinută de un subşef – sottocapo – care are rolul de a culege şi transmite mesaje şi informaţii pentru şef (il capo) şi de a retransmite ordinele acestuia celor aflaţi pe treptele inferioare ale organizaţiei. 1. specializaţi în probleme de camătă. corespunzând funcţiilor de corupător. „locotenenţii” sunt cei care organizează şi panifică principalele activităţi ilicite. fiind sprijiniţi direct de mai mulţi „şefi de secţii”. De obicei. indiferent de eventualele sancţiuni legale care urmează în consecinţă.6. funcţie deţinută de un membru în vârstă al organizaţiei. . Structura unei organizaţii criminale: În orice organizaţie criminală de tipul „Mafie” sau „Cosa Nostra”. familiile ce o compun include o structură ierarhică pe mai multe nivele.(împrumuturi de la bancă. La acelaşi nivel cu subşeful. mită. De regulă. asigurarea unor profituri substanţiale. „intermediarul” apelează la serviciile unui „locotenent” (denumit ”capodecima”) sau ale unor „locotenenţi”. Aceste caracteristici demonstrează că. planificator-strateg. fiecare dintre aceştia specializându-se într-o anumită ramură criminală. Prima treaptă ierarhică este cea a şefului – boss sau il capo – care are ca atribuţie menţinerea coeziunii şi solidarităţii organizaţiei.

Donald Cressey – pe baza informaţiilor extrase din rapoartele poliţiei. jocuri de noroc. care conducea activitatea organizaţiei. trafic de droguri. etc. prostituţie. precum şi funcţia de „justiţie internă”. politicieni. În doctrina criminologică apuseană. jafuri de tot felul. comercianţi. o mare parte dintre trăsăturile acesteia se regăsesc la majoritatea asociaţiilor profesionale ale crimei. ce îndeplineau rolul de supraveghetori tehnici şi soldaţii – membrii de rând. locotenenţii. ale căror activităţi sunt orientate prioritar spre fraudă. al căror număr variază. care furniza conducerea organizaţională în scopul maximizării profiturilor. izolarea conducerii la vârf şi o relativă imunitate la ocupanţii nivelurilor superioare. răpiri şi asasinate de persoane. Pentru asigurarea activităţilor de corupere. justiţie. subdirectorul. Treapta de jos a organizaţiei este reprezentată de funcţiile „soldaţilor”. ameninţare cu sau folosirea forţei. în vederea menţinerii coeziunii. de la informatori şi înregistrări secrete – întro lucrare apărută în anul 1967 a arătat că criminalitatea organizată se deosebeşte de alte organizaţii criminale de mai mică amploare prin mărimea ei. în fiecare organizaţie există funcţii de „planificator” şi „executant”. ca mici proprietari. care sunt de fapt. De regulă. comparabil cu al unei armate: intensă planificare. fiecare organizaţie criminală are mai mulţi corupători. Conform părerilor autorului. corupţie. funcţie deţinută de un membru al organizaţiei care are misiunea de a mitui.jocuri de noroc. funcţionari publici. administraţie publică). prostituţie. persoane din domeniul politicii şi justiţiei. între 50 – 600 de oameni. şantaja sau intimida pe demnitari. Deşi tipul de organizaţie criminală descris de Cressey este de esenţă mafiotă siciliană. comisionari. fiecare dintre aceştia fiind specializat într-un anumit domeniu în care acţionează şi corupe (guvern. angrosişti. în funcţie de mărimea „familiei”. . O părere unanim acceptată este cea potrivit căreia o organizaţie criminală presupune existenţa unei funcţii de „corupător”. poliţie. stabilităţii şi conspirativităţii membrilor organizaţiei. droguri. un consilier. corupe. unii dintre ei având chiar ocupaţii respectabile. în vârful piramidei se afla un director. implicând un lanţ de comandă. executanţii direcţi ai acţiunilor ilicite. descrierea exactă a organizării criminale a format subiectul unei dispute a cercetătorilor în domeniu.

baruri şi discoteci. care are misiunea de a proteja secretul şi conspirativitatea afacerilor ilicite prin mituirea.). d) o funcţie deţinută de o persoană care are rolul de „justiţiar”. o specializare a membrilor şi o departajare a funcţiilor după cum urmează: a) o funcţie deţinută de o persoană desemnată de organizaţie. inclusiv „spălarea” şi reciclarea banilor proveniţi în urma tranzacţiilor. . c) o funcţie deţinută temporar de o persoană care are rolul de „acoperire” a activităţilor ilicite.În consecinţă. cumpărarea. etc. parking-uri. prin menţinerea secretului şi conspirativităţii în cadrul organizaţiei şi sancţionarea extrem de dură a membrilor care trădează secretele organizaţiei sau a persoanelor din afară care încearcă să deconspire adevărata activitate a organizaţiei. hoteluri. cazinouri. prin înfiinţarea unor societăţi şi companii legal constituite sub diverse denumiri şi în care se derulează afaceri ilicite. politicii şi justiţiei. şantajarea sau intimidarea funcţionarilor din domeniul administraţiei. cele mai raţionale. moteluri. profesionalizate şi specializate organizaţii criminale sunt cele în care există o structură bine conturată. b) o funcţie deţinută temporar sau permanent de către o persoană care are rolul de a planifica şi executa diferitele activităţi ilicite în diverse domenii (bănci.

ed. Popescu. "Romcartexim". evoluţie. 2001 5.Ed. Ion Suceava. Iasi. Pitulescu Ion– Al 3-lea război mondial.Miclea Damian.Jinga – Organizaţii europene si euroatlantice – Editura Lumina Lex. Jura Cristian . Bucuresti.ro/ cel mai tare site cu referate . 2004 2. Bucuresti Powered by http://www. Fundaţiei « Chemarea ». Ed. caracteristici. Miclea Damian – Cunoasterea crimei organizate .Bibliografie: 1. 1994 8. Bucuresti. Vol. I.referat.9/2003 4. Lascu Ioan – Prevenirea si combaterea criminalităţii organizate – Revista “Dreptul” nr. 2003 7. 1997 6. 1997 3. I. MAI. Ploiesti. Criminalitatea si organizaţiile internaţionale. Combaterea crimei organizate-istoric. Pygmalion.Rolul organizaţiilor nonguvernamentale pe plan internaţional – Editura ALL Beck. Florian Coman. Crima organizata – Editura Naţional.Martian – Organizaţiile internaţionale (Guvernamentale) – Ed. Niciu I.