FIŞĂ DE SINTEZĂ

Liviu rebreanu - ion - un roman social care înfăţişează universul rural în mod realist, fără a idiliza acest spaţiu.

Marin Preda - moromeţii - deşi modalitatea artistică şi problematica celor două volume diferă, romanul este unitar, deoarece reconstituie imaginea satului românesc în preajma celui de al doilea război mondial.

--tema romanului este prezentarea problematicii pământului, în condiţiile satului ardelean de la începutul secolului al XX-lea; - tema centrală, posesiunea pământului, este dublată de tema iubirii.

- titlul aşază tema familiei în centrul romanului, însă evoluţia şi criza familiei sunt simbolice pentru transformările din satul românesc al vremii; - o altă temă este criza comunicării, absenţa unei comunicări reale între Ilie Moromete şi familia sa; - tema timpului viclean, nerăbdător, relaţia dintre individ şi istorie nuanţează tema socială.

- naraţiunea este la persoana a III-a, naratorul este obiectiv, detaşat, omniscient şi omniprezent; efectul asupra cititorului este de veridicitate şi de obiectivitate.

- perspectiva naratorului obiectiv se completează prin aceea a reflectorilor: Ilie Moromete(vol. I) şi Niculae (vol al II-lea), ca şi prin aceea a informatorilor (personajemartori ai evenimentelor); efectul este de limitare a omniscienţei. - simetria compoziţională este dată de cele două referiri la tema timpului, în primul şi în ultimul paragraf al volumului I: la început, aparent îngăduitor, pentru ca enunţul din finalul volumului să modifice imaginea timpului, care devine necruţător şi intolerant.

- simetria incipitului cu finalul se realizează prin descrierea drumului care intră şi iese din satul Pripas; personoficat, drumul are semnificaţia simbolică a destinului unor oameni şi este învestit cu funcţie metatextuală: el separă viaţa reală a cititorului de viaţa ficţională a personajelor din roman. - descrierea finală închide simetric romanul şi face mai accesibilă semnificaţia simbolică a drumului prin metafora şoselei – viaţa.

- conflictul central al romanului este lupta pentru pământ - un triplu conflict va destrăma familia lui Moromete: în satul tradiţional; dezacordul dintre tată şi cei trei fii ai săi din prima căsătorie, conflictul între Moromete şi Catrina, între - conflictul exterior, social, între Ion al Glanetaşului şi Moromete şi sora lui, Guica; un alt conflict, secundar, este Vasile baciu, este dublat de conflictul interior, între glasul acela dintre Ilie Moromete şi fiul cel mic, Niculae, care în volumul al doilea va trece pe primul plan. pământului şi glasul iubirii; - există şi o serie de conflicte secundare, între Ion şi Simion Butunoiu sau între Ion şi George Bulbuc. - dincolo de destinele individuale, romanul prezintă aspecte monogarfice ale satului românesc tradiţional: nunta, botezul, înmormântarea, obiceiuri de Crăciun, relaţii de familie şi socio-economice, hora, jocul popular, gura satului, cârciuma, instituţiile, autorităţile. - fiind un personaj urmărit în evoluţie, calităţile iniţiale alimentează paradoxal dezumanizarea lui Ion; destinul său reflectă eşecul în planul valorilor umane, iar moartea îi este dictată de un destin implacabil; - scenele în care sunt prezentate aspecte din viaţa colectivităţii se constituie într-o adevaărată monografie a satului tradiţional: hora, căluşul, întâlnirile duminicale din poiana fierăriei lui Iocan, serbarea şcolară, secerişul, treierişul. - personaj exponenţial, prototip al ţăranului patriarhal, al cărui destin exprimă moartea unei lumi, Ilie Moromete, „cel din urmă ţăran”, reprezintă concepţia tradiţională faţă de pământ şi de familie;

.personaj complex.arta sa „înseamnă creaţie de oameni şi viaţă”. importanţa familiei.Ion este un personaj realist.Marin Preda afirma: „Părerea mea e că un ţăran. disimulat. demnităţii. o născocire omenească. pentru că „nu frumosul. chiar ci pulsaţia vieţii”(L. . ilustrând o viziune cu rădăcini adânci.. Rebreanu) dacă ajunge doctor în filozofie. bine individualizat. tot ţăran rămâne” . sociabil. impresionând printr-o psihologie a frustrării. comunicativ. inteligent şi ironic. are o serie de trăsături (spirit contemplativ.romanul lui Liviu Rebreanu reprezintă prima contribuţie . cu harul de a povesti) care îl individualizează între personajele cărţii şi îl fixează ca tip uman aparte. fin observator. intereseză în artă.concepţia ţărănească despre lume se fundamentează pe fundamentală la crearea romanului românesc modern. socială şi emoţională. . . iubirii. cinstei.