Proiect seminar Istoria economiei

Prof. univ. dr. Ioan LUMPERDEAN

Student Boscaneanu Andrei Finan e Banci

Ioan LUMPERDEAN Student Boscaneanu Andrei Finan e Banci . dr. univ.Referat Istoria economiei Prof.

În orânduirea sclavagist : predomina economia natural . repartizare i de utilizare a resurselor b ne ti necesare statului pentru exercitarea func iilor sale.CON INUTUL ECONOMIC.se generalizeaz utilizarea impozitelor i taxelor în bani ca resurs de finan are a necesit ilor publice.1. tiin a finan elor s-a conturat ca tiin economic distinct începând cu deceniul patru al secolului al XIX-lea Are ca obiect de studiu probleme referitoare la geneza. Impozitelor i taxelor în bani: Împrumuturilor. Ce condi ii au determinat apari ia finan elor publice? . Capitalismul: . . sfera de manifestare a finan elor fiind restrâns .Dezvoltarea rela iilor b ne ti (astfel încât s fie posibil formarea i utilizarea resurselor financiare ale statului). FUNC IILE I ROLUL FINAN ELOR 1.subiec ii sunt persoane fizice i / sau persoane juridice autonome. . închis . . rolul i evolu ia rela iilor financiare în cursul dezvolt rii societ ii omene ti. con inutul economic.Apari ia statului i amplificarea func iilor i a sarcinilor asumate de c tre acesta. Finan ele private .generate de procesele de prelevare. veniturilor aferente drepturilor regaliene. func iile. FINAN ELE au caracter istoric concret. Manifestarea mai ampl a rela iilor financiare publice este strâns legat de apari ia economiei de schimb. . NECESITATEA OBIECTIV A APARI IEI FINAN ELOR PUBLICE I A MEN INERII ACESTORA ÎN ECONOMIILE CONTEMPORANE Când au ap rut finan ele publice? Finan ele publice au ap rut cu mult înainte de era noastr . -sfera de cuprindere a finan elor publice este înc restrâns . diferite de stat sau de vreuna din institu iile sale. iar practica financiar înregistreaz numeroase modific ri i perfec ion ri. În feudalism: -rela iile de schimb marf ± bani nu au devenit înc predominante. la inciden a comunei primitive cu orânduirea sclavagist ± ca substan ializare a rela iilor economice referitoare la formarea i utilizarea fondurilor b ne ti ale statului.aduce cu sine o produc ie de m rfuri generalizat i trecerea la preponderen a economiei de schimb. veniturilor domeniale. odat cu care cet enii i supu ii statului au fost obliga i s participe la acoperirea necesit ilor publice i cu mijloace b ne ti. necesit ile publice fiind finan ate pe seama: presta iilor i d rilor în natur .sfera de manifestare a rela iilor financiare se extinde considerabil. Finan ele publice .

privi i în mod individual i la nivel macroeconomic. cât i între ace ti subiec i i organele autorit ii publice. . func iile i rolul finan elor au cunoscut substan iale modific ri în timp. statul a devenit el însu i un important agent economic ± datorit separa iei între domeniul public i domeniul privat al statului i odat cu asumarea a noi func ii.finan ele publice au fost implicate masiv în procesul repartiz rii produsului intern brut. Rela iile b ne ti . consolidarea i dezvoltarea suprastructurii societ ii. Statul: .se atinge nivelul maxim al sferei de cuprindere a finan elor publice. În aceast orânduire social . finan ele private au evoluat progresiv. atât între multitudinea de agen i economici i sociali. pe m sura complic rii mecanismelor economicosociale i a ac iunii unei pluralit i de factori sociali. cu extinderea gradual a sferei lor de cuprindere. întrucât proprietatea privat a fost cvasi-inexisstent . esen a.î i amplific func iile i rolul s u. astfel c . odat cu instaurarea capitalismului monopolist de stat.In condi iile economiilor contemporane. iar finan ele unit ilor economice i ale institu iilor de stat au c p tat tr s turile generale ale economiei centralizate. avem de-a face cu statul organizator i cu statul manager. în majoritatea rilor lumii. . economici i politici . prin centralizarea unei p r i covâr itoare a acestuia la dispozi ia statului i repartizarea resurselor astfel mobilizate pentru finan area obiectivelor economico-sociale stabilite prin planurile centrale. obiectiv a manifest rii rela iilor financiare publice în cadrul economiilor contemporane î i are temeiul în men inerea celor doi factori condi ionali ± care au f cut necesar i posibil apari ia finan elor: rela iile b ne ti i statul. ce dau con inut pie ei. finan ele publice nu au mai p r sit scena vie ii social-economice. ce . . . Concluzie: De la apari ia primelor elemente i pân în zilele noastre. în corela ie cu ponderea sectorului privat în crearea PIB i modul de organizare a economiei i a institu iilor publice i private.În cele trei tipuri de orânduiri sociale trecute în revist . feudaliste i a capitalismului premonopolist s-a transformat în statul protector al economiei ± în perioada expansiunii monopolurilor. atingând nivelul maxim al sferei de cuprindere i al dezvolt rii lor în cadrul orânduirii capitaliste.nu se cuprind numai în sfera rela iilor de schimb. Complexitatea convergen ei acestor doi factori condi ionali a sporit i s-a amplificat permanent. finan ele private au avut o existen restrâns .al turi de sarcinile tradi ionale privind formarea. . Socialismul / Comunismul: . .interni i externi. Motiva ia legic .statul jandarm i judec tor din perioada economiei sclavagiste.sunt omniprezente în economiile contemporane. apoi în statul partener al agen ilor economici priva i. ci i în cadrul rela iilor de reparti ie. Finan ele private sunt prezente în toate orânduirile sociale.nu se rezum doar la schimbarea formelor func ionale ale valorii marf ± bani / bani ± marf .

Gaston Jèze (1925).Fonduri b ne ti prelevate la dispozi ia statului în vederea îndeplinirii func iilor i sarcinilor sale. În evolu ia concep iilor privind finan ele publice distingem urm toarele etape: cea aferent perioadei de închegare a finan elor ca tiin economic de sine st t toare. 5. . prin intermediul unor pârghii sau instrumente specifice. K. contribu ii.Mijloace de interven ie a statului în economie. 3.Forme i metode concrete de administrare a banului public.2.îndeplinesc i func ia de asigurare a organiz rii i conducerii generale a economiei (J. ci contribuie la în elegerea fenomenelor financiare. de dup marea criz economic mondial . constituite din impozite. în vederea influen rii într-un sens sau altul a activit ii economice. aloca ii bugetare. Adolph Wagner (1909). subven ii. cea aferent afirm rii doctrinei interven ioniste. aspectul rela ional (5). Galbraith). împrumuturi. avem în vedere c mobilizarea i repartizarea de c tre stat a resurselor b ne ti de care acesta are nevoie se realizeaz în procesul de repartizare a produsului intern brut. vizând preluarea la dispozi ia statului a unei p r i din produsul intern brut. 1. taxe. 2. CONCEP II CLASICE.Rela ii economice ce se manifest în procesul de constituire i de repartizare a fondurilor publice de resurse b ne ti. ‡ Între toate aceste defini ii exist îns strânse leg turi ± o anumit latur a finan elor nu o exclude pe cealalt . latura pragmatic (2 i 3) latura juridic (4). în scopul îndeplinirii func iilor i al realiz rii sarcinilor statului. prin intermediul unor instrumente specifice i într-un cadru juridic adecvat. în scopul satisfacerii nevoilor generale ale societ ii. bonifica ii i alte facilit i fiscale. Concep iile clasice promotori: Paul Leroy Beaulieu (1877). MODERNE I CONTEMPORANE PRIVIND FINAN ELE PUBLICE Posibile defini ii ale finan elor publice: 1. în ansamblul lor Într-o concep ie integratoare. corespunzând capitalismului premonopolist (concep iile clasice). din perioada actual (concep iile contemporane).Acte juridice de dispozi ie autoritar sau contractual . cea aferent sintezei neoclasice i colii op iunii publice. 4. din perioada 1929 ± 1933 (concep iile moderne). Unele concep ii iau în considerare: latura material -substan ial a finan elor publice (1). în scopul satisfacerii nevoilor sociale i al influen rii activit ilor economico-sociale.

în celebra sa lucrare ÄTeoria general a folosirii mâinii de lucru. La func ia tradi ional a finan elor publice (privind acoperirea cheltuielilor publice) se adaug i unele func ii de natur economic . Keynes. a dobânzii i a banilor´. corespunz toare lozincii guvernului ieftin. împrumuturilor publice. laissez passer´. dac ele continu s finan eze sarcinile administrative de stat. Concep iile de acest gen au fost prevalente în a a numita etap a statului jandarm. cu coparticiparea de capital a statului.au fost întemeiate pe doctrina liberalismului economic: în conformitate cu principiul Älaissez faire. ap rarea rii i între inerea rela iilor diplomatice. contribu iilor. s corecteze evolu ia ciclic a economiei. în aceea i m sur . taxelor. se urm rea evitarea oric rei interven ii a statului în economie. în vederea redres rii economiei i combaterii omajului. privind men inerea ordinii interne. Francezul Maurice Duverger (1978) pentru statul modern ³finan ele publice nu mai sunt un simplu mijloc de asigurare a acoperirii cheltuielilor sale de administra ie. locul statului jandarm este luat de statul providen sau de statul bun st rii. intervenind pentru prevenirea crizelor sau pentru înl turarea efectelor negative ale acestora. ci ± i aceasta în primul rând ± i un mijloc de interven ie în via a social . p strarea echilibrului bugetar .Ächeia de bolt a finan elor publice´. la cre terea capacit ii de produc ie a economiei (cheltuieli publice de investi ii) sau la redistribuirea veniturilor la categorii sociale defavorizate (cheltuieli publice de transfer) . respectarea regulilor disciplinei financiare i ale bunei gestion ri a fondurilor publice. tiin a finan elor publice era orientat îndeosebi c tre problemele legate de: acoperirea cheltuielilor publice. este apreciat i încurajat . statul trebuia s joace un rol activ în economie. acesta trebuind s se limiteze la îndeplinirea sarcinilor sale tradi ionale. M. la fel ca i acordarea de subven ii i alte facilit i în favoarea întreprinderilor private. promovat de lordul englez J. contractarea împrumuturilor publice atunci când este nevoie i rambursarea lor conform condi iilor asumate de stat întocmirea i executarea echilibrat a bugetului public. fiind orientate spre: problematica procur rii resurselor necesare statului i ale utiliz rii economicoase a acestora. neutralitatea impozitelor. de exercitare a unei presiuni asupra cet enilor pentru organizarea întregii na iuni´. Francezul Pierre Lalumière (1970) ± ³Cheltuielile publice au fost concepute ca un mijloc de interven ie pe plan economic i social. Concep iile moderne au avut la baz doctrina interven ionismului. repartizarea sarcinilor fiscale pe diverse categorii de contribuabili. ele trebuie s serveasc . Concep iile aferente acestei perioade au un pronun at caracter juridic. Înfiin area de întreprinderi publice sau mixte.

rezultate din ac iunea pârghiilor financiare. ± realizeaz o analiz economic a institu iilor politice. cum ar fi administra ia fiscal i politica fiscal . ale statelor i locale). În timpurile moderne. ‡ Analiza pozitiv vizeaz construirea de modele ce au rolul de a eviden ia efectele reac iilor agen ilor economico-sociali la diversele stimulente financiare sau la constrângerile impuse de fiscalitate. Lowell Harris (1954) sus in c ³ tiin a finan elor publice se ocup cu studiul faptelor. obiectul de studiu al finan elor publice este definit ca fiind studiul mijloacelor prin care statul încearc s realizeze. interven ii în domeniul economic i social. reprezentan ii perioadei moderne pun accentul pe latura tehnic a finan elor.În definirea obiectului de studiu al tiin ei finan elor. Buchanan (laureat al Premiului Nobel pentru economie). cu o substan ial cooperare i contribu ie a lui Gordon Tullock. tehnicii i efectelor dobândirii i cheltuirii fondurilor de c tre organele guvernamentale i ale administr rii datoriei publice´. CON INUTUL ECONOMIC AL FINAN ELOR ÎN ECONOMIILE CONTEMPORANE .´ Americanii William J. Concep iile contemporane ± începând cu anii ¶80 din secolul trecut finan ele publice reprezint o parte a studiului economic ce se refer la mobilizarea i alocarea resurselor rare. concomitent cu acoperirea cheltuielilor pe seama resurselor publice. Groves (1964) ± ³Finan ele publice formeaz un domeniu de cercet ri care trateaz problemele de venituri i de cheltuieli ale guvernelor (federal. ‡ ca i economia. finan ele publice au o dubl dimensiune ± pozitiv i normativ (J. abordând problemele echit ii i eficien ei acestor aloc ri. ‡ coala op iunii publice (public choice) ± fondator: James M. aceste probleme se împart în patru mari diviziuni: venitul public. votantul). Richard Aronson ± 1985). Shultz i C. începând din anul 1975. contribuabilul. Americanul Harold M. cheltuiala public . 1. ± pune în eviden influen a mecanismelor de alegere colectiv (de vot) asupra procesului de alocare a resurselor publice. În spiritul doctrinei interven ioniste. datoria public i anumite probleme ale sistemului fiscal în ansamblu. ± analizeaz domeniul punând pe primul plan individul (cet eanul. tiin a finan elor publice este interesat de efectele activit ii guvernamentale i ale sectorului public asupra aloc rii resurselor. principiilor. sunt sau nu dezirabile sau/ i cele vizate. Analiza normativ ofer criteriile de judecat pentru a aprecia dac schimb rile economice i financiare a teptate.3.

‡ Rela iile de transfer de valoare f r echivalent direct i imediat ± sunt i financiare numai dac îmbrac form b neasc i se realizeaz în scopul satisfacerii unor nevoi publice. asocia iilor i funda iilor private (particulare). ‡ 5. ‡ 2. colective. ‡ Asemenea rela ii apar în procesul reparti iei f r echivalent direct i imediat a produsului intern brut i. ‡ Finan ele publice constituie doar o parte a rela iilor financiare! ‡ În sfera finan elor trebuie s fie incluse i acele rela ii care vizeaz : ‡ formarea capitalului social al agen ilor economici i modificarea m rimii acestuia. în procesul reparti iei produsului intern brut se formeaz . ± rela ii financiare. transfer de valoare f r un echivalent direct i imediat. ± este mai restrâns decât cea a rela iilor de reparti ie a PIB i PIN ‡ Reparti ia PIB i PIN se poate realiza prin: ± mecanismul pie ei. ± rela ii neconven ionale. în primul rând. ‡ Sfera de cuprindere a finan elor ± este mai restrâns decât cea a ansamblului rela iilor b ne ti. ‡ 1. voin a unic a statului / a unui subiect privat (agent economicosocial). rela ii economice din sfera reparti iei. în form b neasc . dep ind interesele strict individuale (finan ele private) . ‡ alocarea acestor fonduri proprii pentru: investi ii. a produsul intern net. deoarece o mare parte a acestora vizeaz doar schimbarea formei valorii (marf -bani i invers). în scopul satisfacerii unor necesit i publice (finan ele publice) sau cu caracter social-general . ‡ 3. a unor frac iuni din profitul net i a altor resurse. ± dona ii sau succesiuni. ‡ 4. ‡ constituirea prin aporturi b ne ti a patrimoniilor institu iilor. finan area activit ii de exploatare (curente). sponsoriz ri. ± cele realizate în form natural nu sunt financiare. ‡ Eviden ierea tr s turilor specifice ale finan elor potrivit logicii formale simple a lui Aristotel. ‡ remunerarea prin dividende a capitalului.Finan ele publice constituie o parte a rela iilor b ne ti. în vederea satisfacerii unor nevoi publice. ‡ constituirea de c tre fiecare agent economic a fondurilor proprii ± pe seama separ rii i aloc rii amortismentului aferent imobiliz rilor corporale i necorporale. se repartizeaz i se utilizeaz fondurile necesare îndeplinirii func iilor i sarcinilor statului. ± transferurile b ne ti neconven ionale (chiar f r echivalent direct i imediat) nu sunt financiare. ± cele în bani de tipul dona iilor i succesiunilor în interesul unor persoane fizice nu sunt financiare. ac iuni social-culturale. prin intermediul c rora.

de unde i caracterul definitiv al acestora. ‡ Fondurile provizorii ± se pun la dispozi ia subiec ilor economico-sociali pentru perioade de timp determinate ± sunt rambursabile la scaden ele fixate în contractele încheiate de beneficiari cu intermediarii financiari ± dau na tere la rela ii de creditare bancar . avându-se în vedere: ‡ Caracterul diverselor fonduri b ne ti ce se formeaz i se utilizeaz în regim institu ionalizat ‡ Sursele de formare a fondurilor constituite în regim institu ionalizat Obiectul i caracterul transferului realizat 1. Sursele de formare a celor dou categorii de fonduri ‡ Fondurile financiare ± se constituie din PIN + amortizarea capitalului imobilizat în active corporale i necorporale (parte a PIB) + valoarea rezidual a mijloacelor fixe (parte a AN) ± sunt rezultatul unor procese de reparti ie finalizate. c rora li se atribuie astfel un sens larg i un sens restrâns-cu referire doar la prima categorie de rela ii. ± suplinirea resurselor financiare în curs de formare. ‡ Cu toate deosebirile învederate. . dar se deosebesc între ele. ‡ creditele bancare sunt angajate de subiec ii economici pentru: ± completarea resurselor proprii. precum i a celor provenite din emisiunea monetar curent ± constituie o întrep trundere între procesele de reparti ie finalizate cu procesele de reparti ie în curs de derulare. unii economi ti includ rela iile de credit în sfera finan elor.4. pe care le numesc rela ii financiare propriuzise.1. DEOSEBIRILE ESEN IALE ÎNTRE FINAN E I CREDITUL BANCAR Finan ele i creditul bancar sunt indispensabile economiilor contemporane. ceea ce confer acestor fonduri un caracter mixt. Caracterul fondurilor formate i utilizate în regim institu ionalizat ‡ Fondurile permanente ± constituite în economie pentru satisfacerea nevoilor publice i pentru asigurarea continuit ii reproduc iei economice sau a activit ii din institu iile private ± se aloc cu titlu definitiv ± nu presupun un echivalent direct i imediat i nici rambursarea lor ± sunt financiare. ‡ Fondurile de creditare bancar ± se formeaz pe seama mijloacelor b ne ti temporar disponibile în economie i mobilizate de c tre b nci. ± suplimentarea fondurilor necesare reproduc iei economice.

FUNC IILE FINAN ELOR ÎN ECONOMIILE CONTEMPORANE Menirea social a finan elor în cadrul mecanismului de func ionare a economiei i în domeniul mediului social se înf ptuie te prin îndeplinirea a dou func ii specifice: ± func ia de reparti ie ± func ia de control ‡ Alt abordare: 1. ‡ Fondurile financiare se formeaz i se repartizeaz ca urmare a unei singure voin e (a statului sau a unui subiect economico-social). Concluzie: Rela iile de creditare bancar nu sunt financiare!! 1. Func ia de alocare a resurselor. rela iile de creditare bancar sunt rela ii b ne ti pure . Func ia de redistribuire a produsului intern brut. atât prin ceea ce înseamn aceasta la nivelul macrosistemului economico-social. Func ia de coordonare a cererii i de stabilire a priorit ilor socialeconomice. 2. 6. Func ia de atragere a resurselor. pân la scaden . în schimbul unui pre . 4. ‡ Astfel. Func ia de reparti ie ‡ asigur repartizarea PIB i a PIN. 7. cu caracter definitiv. Func ia de stabilizator al economiei na ionale. realizate pe baze contractuale. dobânda. cât i la nivelul microeconomiei i microsocialului ‡ func ia de reparti ie a finan elor are caracter obiectiv ‡ ‡ . nerestituibil. acordarea creditului reprezentând un act de vânzare ± pentru banc . ‡ Pre ul aferent acestor acte de vânzare-cump rare este dobânda. Func ia de control. pe când creditele bancare sunt angajate pe baze contractuale ± care presupun manifestarea voin ei ambilor subiec i ai actului de vânzare-cump rare. Obiectul i caracterul transferului realizat ‡ Prin intermediul rela iilor financiare se realizeaz transferuri de valoare f r echivalent direct i imediat.Noi consider m c rela iile de complementaritate ce se manifest în mod real între fondurile financiare i cele de creditare bancar nu reprezint argumente suficiente pentru a se concluziona asupra con inutului economic identic al celor dou tipuri de rela ii b ne ti.exclusive.5. 5. ‡ Prin intermediul rela iilor de creditare bancar se transmite doar dreptul de folosin asupra sumei împrumutate pe o perioad limitat de timp. 3. Func ia de stimulator al economiei na ionale. iar angajarea creditului un act de cump rare ± pentru debitor. 3.

± orientarea for elor politice aflate la putere. taxelor i contribu iilor instituite de stat. presiunea fiscal i gradul de colectare a impozitelor. respectiv. ± raportul dintre creditele externe primite i cele acordate. 2. rata consumului. 2. de ap rare.‡ procesele propriu-zise de mobilizare i de alocare a resurselor. ± raportul dintre resursele interne i cele atrase din afar . raportul dintre consumul individual i consumul social. mijlocite de finan e. M rimea fondurilor financiare publice este dependent de: volumul PIB. . regimul de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale i necorporale. 3. destina ia dat de autorit ile publice 1. p strarea calit ii mediului i a echilibrului ecologic. ‡ Fondurile financiare publice sunt în continu modificare. provenien a. dimensiunea (m rimea). privind cre terea calit ii vie ii. pentru administra ie etc ‡ au loc modific ri ale repartiz rii acestor fonduri: ± pe ramuri i subramuri economice ± pe sectoare sociale ± pe zone geografice i localit i ± între membrii societ ii. rata form rii brute de capital i. în ceea ce prive te: 1. ‡ Toate acestea influen eaz volumul resurselor financiare ce pot fi mobilizate la dispozi ia statului i cerin ele de resurse pentru satisfacerea nevoilor publice. 3. ± politica promovat de stat fa de aceste sectoare. Provenien a fondurilor financiare publice se modific în func ie de: ± gradul de dezvoltare a sectoarelor economico-sociale. etc. au caracter subiectiv. ‡ Aceste modific ri cantitative i structurale de fonduri financiare publice determin modific ri ale fluxurilor financiare. ‡ Caracterul subiectiv al proceselor de redistribuire a resurselor financiare publice este dependent de: ± gradul de dezvoltare economic i social a rii. Destina ia fondurilor financiare publice ‡ se modific de la o perioad la alta propor iile în care fondurile publice sunt dirijate c tre obiective i ac iuni economice. organele politice de decizie stabilesc: ± sursele de alimentare a fondurilor financiare ± metodele de mobilizare a resurselor financiare i de dirijare a acestor resurse c tre diver i beneficiari ± persoane juridice i persoane fizice. având influen pozitiv sau negativ asupra: ± ritmului de cre tere economic ± satisfacerii nevoilor materiale i spirituale ale popula iei. ± capacitatea autorit ilor publice de a percepe i de a dimensiona nevoia social a perioadei. socio-culturale.

± Dona ii. Inventarierea nevoilor publice existente 2. . ajutoare i alte transferuri. ‡ Cele dou momente ale func iei de reparti ie presupun participarea finan elor la procesele de reparti ie primar i secundar a PIN Schema 2 i schema 3 1.func ia de reparti ie a finan elor cuprinde dou momente distincte: 1. ± Contribu ii ± Amenzi ± Penalit i ± V rs minte din veniturile institu iilor publice. ± Persoanele fizice i juridice str ine. chirii pentru diverse bunuri proprietate de stat. repartizarea (alocarea) pe destina ii a fondurilor financiare. ± Taxe. Alocarea pe destina ii a fondurilor financiare publice mobilizate în etapa 1 presupune parcurgerea urm toarelor etape: 1. fondurile financiare publice se defalc : ± pe beneficiar ± pe obiective ± pe ac iuni ‡ Func ia de reparti ie a finan elor publice private const în constituirea i utilizarea fondurilor proprii ale subiec ilor economici i sociali pentru: ± derularea activit ii curente (de exploatare). ± realizarea de investi ii. s n tate. mobilizarea resurselor financiare i constituirea pe baza lor a fondurilor financiare. Cuantificarea acestora în expresie b neasc 3. ± Institu iile publice i private. 2. cultur  Asigur ri sociale i protec ie social  Gospod rire comunal i locuin e  Ap rare na ional  Ordine public  Alte activit i  Datorie public ‡ Pentru fiecare destina ie. La procesele de mobilizare a resurselor financiare particip : Statul. ± Redeven e. ± Popula ia. Ierarhizarea priorit ilor 4. ‡ .Mijloacele prin care se realizeaz mobilizarea resurselor financiare publice: ± Impozite. Repartizarea pe destina ii:  Înv mânt. ± Agen ii economici. Selectarea celor ce vor fi finan ate în cursul anului bugetar 5. ± Împrumuturi de stat. 2.

‡ Func ia de control se înf ptuie te prin intermediul categoriilor financiare: ‡ impozite ‡ taxe ‡ contribu ii ‡ prelev ri ‡ aloca ii i cheltuieli bugetare ‡ amortizarea capitalului imobilizat în active corporale i necorporale. ± modul de gestionare a acestor fonduri. Func ia de control ‡ Const în utilizarea finan elor ca mijloc de reflectare i de influen are a proceselor economice i sociale din cadrul societ ii.± finan area unor ac iuni social-culturale i sportive. devin pârghii financiare. ± men inerea integrit ii acestora. ‡ Organe ale autorit ilor publice i ale organiza iilor private cu atribu ii în exercitarea func iei de control a finan elor: ‡ Parlamentul ‡ Curtea de Conturi ‡ Guvernul ‡ Ministerul Finan elor Publice ‡ celelalte ministere ‡ organele jurisdic ionale ‡ comisiile de cenzori ale societ ilor comerciale i ale organiza iilor nonguvernamentale ‡ auditorii financiari interni. ‡ Toate acestea. ‡ Func ia de control a finan elor ‡ este diferit fa de func ia de reparti ie ‡ se suprapune peste aceasta din punct de vedere al timpului i al locului când i unde se exercit ‡ are o sfer mai larg de cuprindere. la nivelul macrosistemului i la nivelul microeconomiei i microsocialului. în ac iune. în procesele de constituire a fondurilor se aplic principiul afecta iei speciale a resurselor. ‡ Prin controlul financiar se urm re te: ± asigurarea form rii resurselor financiare ale statului i ale agen ilor economico-sociali. ‡ Prin exercitarea func iei de control se ob in informa iile necesare pentru formularea unor noi decizii i realizarea de ac iuni privind: ± Mobilizarea oportun a resurselor ± Utilizarea ra ional a resurselor ‡ Scopul : asigurarea în dinamic a echilibrului economic. Prin compararea m rimilor efective cu cele previzionate ale resurselor financiare aferente diverselor canale autonomizate prin care acestea se vehiculeaz i ale . în raport cu: ‡ criteriile de ra ionalitate. ‡ criteriile de eficien . ‡ În cazul finan elor private. ± sponsorizarea unor ac iuni organizate de ter i. financiar i monetar.

realizându-se menirea interven iei active a finan elor în derularea proceselor economice i financiare. pe baza c rora de adopt deciziile i m surile de corec ie necesare. În continuare. se stabilesc cauzele determinante ale acestor abateri. ROLUL FINAN ELOR PUBLICE ÎN ECONOMIILE CONTEMPORANE ‡ ‡ ‡ ‡ Adam Smith ± principiul ³mâinii invizibile´ ± fundamentul teoriilor economice liberale Statul trebuie s intervin doar pentru a garanta dreptul de proprietate i libera ini iativ În ipoteza func ion rii perfecte a pie ei: ± Distribu ia inegal a veniturilor i averilor în societate ± Existen a bunurilor benefice sau de merit (merit goods) In ipoteza func ion rii imperfecte a pie ei.utiliz rilor date acestor resurse se pun în eviden abaterile favorabile sau nefavorabile înregistrate în perioada analizat . statul intervine în economie în situa iile generate de: ± Concuren a imperfect ± Economiile de scar ± Bunurile publice ± Externalit ile ± Pie ele incomplete ± Asimetriile informa ionale ± Dezechilibrele macroeconomice .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful