TRASATURI DE PERSONALITATE SI SUCCES PROFESIONAL

Personalitatea constituie o problemã complexã a psihologiei, complexitate datã si de cele peste 100 de definitii de care aceasta a beneficiat de-a lungul timpului si pânã în prezent. H. Pieron defineste personalitatea ca fiind “organizare dinamicã a aspectelor cognitive, afective, conative, fiziologice si morfologice ale individului”. Aceastã organizare dinamicã se manifestã prin conduita omului în societate. Ea se formeazã în procesul de interactiune dintre individ si lumea obiectivã. Trãsãturile de bazã ale personalitãåii sunt: - Aptitudinile, - Temperamentul, - Caracterul.

Aptitudinile:
Succesele ce se obtin în cadrul unor domenii ale activitãtii umane presupun existenta unor însusiri psihice, denumite aptitudini. Acestea reprezintã particularitãtile individuale ale oamenilor care se constituie ca o conditie a realizãrii unor activitãti la un nivel superior. Astfel, orice însusire consideratã din punct de vedere al rezultatelor obtinute, este o aptitudine. Aptitudinile sunt fie ereditare fie se dezvoltã în cursul unei activitãti în functie de mediu si de educatie. Dezvoltarea economicã fiind un proces de creare de noi cerinte, stã la baza unui proces de creare de noi aptitudini. În aceste conditii ne intereseazã posibilitatea de a prevedea reusita profesionalã plecând de la constatarea existenåei anumitor aptitudini. Reuæita profesionalã nu este determinatã de o aptitudine izolatã, generalã sau specialã, ci de un grup de aptitudini, dar si de cunostinte, deprinderi, interese, atitudini si motivatie. O formã superioarã de manifestare a aptitudinilor este talentul. Talentul se defineste ca ansamblul dispozitiilor functionale, ereditare si a sistemelor operationale dobândite ce mijlocesc performante deosebite si realizãri originale în activitate (P. Popescu - Neveanu , 1978). Forma cea mai înaltã de dezvoltare a aptitudinilor care se manifestã într-o activitate creatoare de însemnãtate istoricã o constituie geniul. Tipuri de aptitudini: a) generale: - memoria - spiritul de observatie - atentia Referat Psihologia muncii,UTM.

trãsãturi cardinale (1-2) – trãsãturi persistente. 2. Allport clasificã trãsãturile de caracter în: .aptitudini Temperamentul: Formã de manifestare a personalitãåii sub. Caracterul sau trãsãturile de caracter Reprezintã motivele si scopurile actiunilor omului fatã de muncã si societate. ce se exprimã constant în conduitã si sunt definitorii sau caracteristici pentru subiect” (cf. impulsivitate. lentoare. Personalitatea este o trãsãturã ce se dezvoltã în componentele sale majore în jurul vârstei se 5 ani. Este latura dinamicã a personalitãtii cu influentã asupra caracterului. agitatie tumultozitate.aptitudini . Bucureæti. rapiditãtii regularitãtii si intensitãtii proceselor psihice. nerãbdare. Editura Albatros. pragmatice si axiologice. Melancolic – capacitate de lucru redusã în conditii de suprasolicitare.aptitudini . înclinatie spre stãri de alarmã si angoasã. Paul PopescuNeveanu. sau fatã de sine însusi. nãzuitã spre schimbare. PERSONALITATEA MANAGERULUI Prin personalitate se întelege. aspectul energiei. p. ca purtãtor al functiilor epistemice.trãsãturi centrale sau principale (20-30) – definesc profilul persoanei. mentinere a rezistentei si echilibrului psihic. durabilitatea sentimentelor. Coleric – nestãpânire de sine. „subiectul uman” considerat ca unitate bio-psiho-socialã. G. Freud a identificat 4 surse majore de tensiune: procesul de dezvoltare psihologicã. instabilitate a intereselor si înclinatiilor. rezistentã. frustrãrile. Clasificarea clasicã desemneazã patru tipuri de temperamente: 1.aptitudini . de obicei. refuz pentru schimbãri. putin clare si au o existentã minorã si latentã. . calm. . Sangvinic – rapiditate. slabã reactivitate afectivã. slabã rezistentã neuropsihicã. explozivitate emotionalã.aptitudini . 532533). 4. vioiciune. Referat Psihologia muncii. înclinatie spre rutinã.- inteligenta tehnice psihomotorii senzoriale speciale de conducere si de organizare b) speciale: . intensitate a emotiilor si superficialitate a sentimentelor. maximã adaptabilitate. dominante si reprezentative pentru subiectul în cauzã. distributie si comutare usoarã a atentiei. Flegmatic – calm. sensibilitate acutã.trãsãturi secundare – foarte numeroase. Dictionar de psihologie. . 1978. rãbdare naturalã.UTM. Psihologia considerã personalitatea ca un macrosistem al invariantilor informationali si opertåionali. conflictele si amenintãrile. 3. oscilatiii între activism impetuos si depresie.

Structuralismul. Capacitatea managerului se defineste prin reusita în a influenta colaboratorii sã obtinã maximum de eficientã si maximum de satisfactii socioumane. Arta de a dialoga cu subalterni. Tinând seama de faptul cã nu toti cei care ocupã functii manageriale au si calitãti reale de manageri. . prin sistem psihic. comanda. Prin cooperare cu psihologia comportamentalã. Ea pune în evidentã ponderea diferitelor fenomene psihice în realizarea performantã a activitãtii manageriale. Referat Psihologia muncii. si de selectia pe criterii valorice si pregãtirea profesionalã a managerilor. 1973). Psihologia managerialã studiazã personalitatea managerului din perspectiva realizãrii functiilor sale: prevederea. Managerul trebuie sã-i facã pe altii sã facã (Tr. A fi un bun manager. decizia. psihologia managerialã studiazã comportamentul managerului în realizarea creatoare a functiilor manageriale. coordonarea si controlul. Personalitatea individului este o trãsãturã care se dezvoltã permanent în timp. înseamnã capacitatea acelei persoane de a coordona si conduce un grup de oameni pe care sã îi mobilizeze în vederea obtinerii rezultatelor scontate. în organizarea si îndrumarea acestuia în asa fel încât sã se asigure realizarea optimã a sarcinii de îndeplinit. ea având înglobatã atât o componentã educationalã. adicã a proba o capacitatea managerialã bunã nu presupune a îndeplini efectiv sarcinile sau obiectivele ce sunt subsumate unei anumite activitãti. cu minimum de efecte tensionale si conflictuale si maximum de activitãti cooperante. În acest context. Ea se construieste treptat. în timp. sociali.Procesul de reducere a acestor tensiuni este considerat cheia dezvoltãrii personalitãtii(Freud 1949). de a gãsi modalitatea optimã prin care trebuie sã transmiti sarcinile de servici sau sã fixezi obiectivele ce trebuiesc atinse în cadrul realizãrii unei activitãti performante este una dintre caracteristicile de bazã ale unei personalitãti manageriale de succes. Psihologia organizãrii întreprinderilor industriale. întelegem un ansamblu de pãrti psihice într-o interactiune ordonatã. practica efectivã având un rol deosebit de important în conturarea si definitivarea acesteia. Psihologia managerialã se ocupã cu investigarea sistemului psihic si implicarea lui în actul si procesul managerial. Editura Academiei. Bucureæti. Personalitatea managerialã nu este un dat si nu poate fi asimilatã în baza exclusivã a unor deprinderi cognitive. Principala functie a managerului „Constã în coordonarea eforturilor unui grup. Psihologia managerialã are în vedere relatiile dintre manager si colaboratori. Herseni. 1969). cât si capacitatea de învãtare a activitãtii manageriale spre a deveni performanti. culturali si educationali cu care omul vine în contact de-a lungul dezvoltãrii sale. productive si de satisfactie. sub incidenta tuturor factorilor de mediu. Editura Stiintificã. având în vedere atât fondul lor de predispozitii. organizarea. ci dimpotrivã. Bucuresti. profesionalã cât si una umanã. se intereseazã de optimizarea lor în vederea realizãrii functiilor manageriale într-un mod silentios. Herseni. Piaget. Psihicul e un sistem de transformãri ale informatiei de intrare în informatie de iesire (J. 1969 ).UTM. psihologia managerialã se intereseazã între altele. atingerea scopului urmãrit” (Tr. Activitatea managerialã este una complexã.

Conceptele de temperament si tip de activitate nervoasã superioarã (A. Se evidentiazã faptul cã în conditii grave. si anume: forta. detalii. Forta = puterea proceselor nervoase fundamentale. I. Temperamentul. luând în considerare trei trãsãturi ale acestora. în situatii normale. Gândirea.UTM.Pãrtile psihologice în relatie sunt: 1. 735753). cât si în relatiile umane. Limbajul. 9. Constiinåa. excitatia si inhibitia. cu mãsurã. în care se cer decizii bine chibzuite. echilibrul si mobilitatea. 11. Perceptiile.Pavlov si-a fundamentat cercetarea temperamentelor pe cele douã procese nervoase fundamentale ale sistemului nervos central: excitatia si inhibitia. Comportamentul (conduita). 16. 18. ce se manifestã diferentiat atât în raport cu sarcina ce trebuie rezolvatã. În momentul de fatã. excitatia si inhibitia. Mobilitatea = rapiditatea proceselor nervoase fundamentale. decisi. Popescu-Neveanu. de crizã. ce pun în pericol existenta structurii organizationale (institutiei. 1969).) au fost riguros definite si cercetate experimental începând cu I. nuante. 4. compuse si ele din elemente (sau subelemente.Pavlov descrie si alte variante tipologicteperamentale. 5. 19. ca suport anatomo-fiziologic al acestora si chiar în forta muscularã. cu un rol tonifiant si stimulativ în activitatea grupului (Tr. Echilibrul = raportul dintre cele douã procese nervoase fundamentale. curajosi. Caracterul. modele tipologice sunt extrem de diversificate.. Reprezentãrile.S. Afectivitatea. A se vedea P. I. ce se orienteazã repede în context. I. 13. 12.N. rãbdãtori. aspecte etc. proportia lor la nivelul functional al unei anumite persoane. puterea celulei nervoase care.Pavlov descrie patru tipuri de A. bazate pe depistarea si analiza completã a alternativelor. temperamentul si caracterul sunt considerate drept însusiri psihice de bazã ale personalitåtii. Herseni.P. ECHILIBRAT. 6. MOBIL Corespunzãtor temperamentului Sangvin din clasificarea lui Hipocrate. (Prin luarea în considerare a unor elemente suplimentare. Senzatiile.). Inteligenta. Aptitudinile (capacitãtile). desigur.) sunt preferati conducãtorii energici. Tipologia. beneficiazã de prezenta tuturor celor trei însusiri. Intuitia. viteza cu care aceste procese se transformã unul în celãlalt. chiar dacã recurg la mijloace ferme pentru a depãsi obstacolul). cit. democrati. . 14.P. Memoria. 2. firmei etc. 10. MOBIL Referat Psihologia muncii. p. NEECHILIBRAT. Pe câtã vreme. 7. în Op. sunt preferati conducãtorii calmi. Temperamentele sunt modalitãti comportamentale dinamice. 21.P. 15. Predispozitiile. 3. îsi are corespondent în puterea proceselor psihice. Imaginatia (fantezia). TIPUL PUTERNIC. Motivatia. 8. cu deplinã stãpânire de sine.Pavlov. bine echilibrati. 17. în fluenta acestora.N. TIPUL PUTERNIC. Vointa. autoritari. Atentia.P. Inconstientul. Pãrtile pot fi socotite subsisteme. Deprinderile.S. Aptitudinile. 20. având un corespondent la nivelul fenomenelor psihice.

Flegmaticul cu Colericul. deschis. Spre deosebire de modelul clasic. tipul echilibrat. slab este numit temperament Coleric-Melancolic. naturale si socio-culturale dupã criterii moralvalorice. de a amâna reactia atitudinal-comportamentalã.UTM. afective si volitive. ne oferã un mozaic temperamental si mai putin temperamente în stare „purã”. de a directiona conform normelor moral valorice. puternic va fi numit temperament Coleric-Flegmatic. acte de conduitã. fiind deduse din structurã. – de naturã functionalã – în care se cerceteazã stilul managerial (democrat. tipul echilibrat. le vom numi în felul urmãtor: tipul neechilibrat. si care trebuie raportat si la structura. mobil. Poate cã acest model. Tinând seama de structura lor si de asemãnarea cu tipurile-temperamentale de bazã. în aceastã variantã nu mai apare temperamentul Melancolic „pur” (destul de discutat în literatura de specialitate). lipsit de mobilitate. Ambele directii de cercetare sunt complementare. tipul neechilibrat. slab va fi numit temperament Sangvin-Melancolic. apare o îmbinare a Colericului cu Flegmaticul. fenomene cognitive. Continutul caracterului este dat de o multime de trãsãturi – orientarea caracterului = capacitatea persoanei de a selecta influentele externe. autoritar.Plavov. întregindu-se reciproc. Caracterul unei persoane si stilul ei de a conduce: . În literatura de specialitate existã 2 directii de investigare a stilului managerului. TIPUL PUTERNIC. norme. fãcând abstractie de structura persoanei. 1. sau în anumite conditii impuse de împrejurãri. permisiv) sub raportul manifestãrilor. mobil. ci o îmbinare a Melancolicului cu Sangvinul. sau de a o suprima total. TIPUL SLAB Corespunzãtor temperamentului Melancolic. si-a diversificat tipologia.Caracterul poate fi definit ca o constelatie de atitudine valori. aceastã directie de cercetare a acumulat o vastã experientã. deficitar mai ales în ceea ce priveste forta proceselor nervoase fundamentale. integrate într-un sistem complex. lipsit de mobilitate. slab va purta denumirea de temperament Flegmatic-Melancolic. cum preciza chiar I. iar tipul negativ la toate trãsãturile va fi numit temperament Deficitar . care ia în considerare si asociatiile dintre diferite tipuri de temperamente. Referat Psihologia muncii.P. deficitar în ceea ce priveste mobilitatea. De asemenea. deficitar la echilibru. relativ stabilizat. functiile stilistice. ECHILIBRAT. 2. descrie mai bine situatia realã. . specificul si dinamica microgrupului în care managerul îsi exercitã activitatea de conducere. Existã încã cinci tipuri-temperamentale.Corespunzãtor temperamentului Coleric. Stilul managerial constã într-o serie de particularitãåi ale persoanei prin care managerul realizeazã fiecare din functiile manageriale. INERT Corespunzãtor temperamentului Flegmatic. care. – de naturã structuralã – care investigheazã stilul managerial pornind de la structura persoanei. – stãpânirea de sine = posibilitatea de a-si domina impulsurile.

fãrã a avea fundamentãri serioase si riguroase vis-a-vis de deciziile pe care le iau.UTM. Editura Dacia. Din pãcate. Bucuresti. Augusta Mois. dorinta de a le veni în ajutor într-o formã dezinteresatã. ci o deprindere care se dezvoltã si se perfectioneazã continuu pe tot timpul vietii. normelor asimilate care au devenit elemente perene ale persoanei. Ei conduc de cele mai multe rânduri în mod empiric.A. un lucru cu care te nasti. optimismul = încrederea persoanei în sine în ceilalåi si în viatã. Tratat de Psihiologie Managerialã: Anton Tabachiu. Dialogul cu subalternii este fãcut de cele mai multe ori în virtutea educatiei generale primite în familie sau scoalã. vorbã si faptã. valorilor. Editura Didacticã si Pedagogicã. majoritatea managerilor ce ocupã functii de conducere nu au la bazã o pregãtire solidã si fundamentatã în mod stiintific. M.– – – – – – – bogãtia caracterului = multitudinea si complexitatea atitudinilor. A fi manager nu este o calitate. R. presupune o bogatã activitate de perfectionare profesionalã. consistentã = concordanta dintre idee. Moldovan Referat Psihologia muncii. Bibliografie: 1. 1997 3. supletea = deschiderea persoanei la lumea valorilor. Gh. fãrã a da importantã formelor specializate de dialog social si profesional cu care un manager ar trebui sã opereze. puterea = capacitatea persoanei de a domina împrejurãrile si de a se domina pe sine. Consiliere privind cariera: Marin Plosca. Psihologia managerialã este o componentã indispensabilã conturãrii unei personalitãti manageriale complexe si performante. Cluj Napoca. pânã în prezent. . atitudine. pe principii stiintifice si într-un mediu socio-economic adecvat. generozitatea = sensibilitatea fatã de nevoile altora. disciplina = încadrarea unei persoane într-un sistem de norme si respectarea lor cu strictete. compasiune. Formarea unui manager. Psihologia Muncii. Iosif. Ion Moraru. 2001 2.