Rolul valorilor culturale in societate

Cultura reprezinta un ansamblu de valori materiale i spirituale. Valoarea nu se na te i nu exist decât în m sura în care exist raportarea obiectului la o activitate omeneasc de cunoa tere i invers, existând dou situa ii. În prima situa ie, este posibil ca omul s -i atribuie unui obiect oarecare valori pe care acest obiect nu le încorporeaz prin destina ia lui ini ial i în cazul acesta spunem c valoarea este ad ugat . Iar în a doua situa ie, omul nu recunoa te valoarea în obiectul care-o încorporeaz în mod inten ionat (acesta fiind i cazul unei pune p r i din arta modern pe care omul mediu nu o recunoa te ca valoare). Este cu totul rar ca un obiect f cut de om s încorporeze o singur valoare. El încorporeaz un sistem de valori, neexistând o estetic pur : ea poate de ine un loc central sau excentric. Un anume timp istoric pune accentul pe o anumit valoare i împinge în plan secund pe celelalte. Apoi, este cu totul rar ca un obiect s trezeasc în con tiin a receptorului toate obiectele pe acela i plan. Astfel, putem distinge trei tipuri de valori: Valorile estetice, care formeaz o clas care se raporteaz la acele propriet i ale obiectelor considerate sub aspectul considera iilor. Astfel, frumos înseamn simetrie, el putându-se exprima matematic prin num rul de aur: 3,14. Valorile artistice se raporteaz numai la obiectele considerate opere de art . Ele nu pot fi gândite decât în m sura în care trimit la un obiect în eles ca un obiect artistic. Prin urmare, valoarea artistic penduleaz între caracterul obiectiv i subiectiv, reprezentând rezultatul unei ac iuni de alegere. De exemplu, dac ne oprim la design i mai precis la moda în Italia, observ m c ea se face pe baza unei m sur tori care niciodat nu d gre , orice hain italieneasc fiind f cut dup corpul fiec ruia, ei având la baz faptul c "corpul european se schimb cam o dat la zece ani". În sfâr it, valorile literare au particularitatea de a fi dorite pentru ele înse i i nu pentru un scop situat în afara lor. Caracteristicile lor sunt unicitatea operei, opera fiind un individ din punctul de vedere al creatorului, chiar dac opera plastic se serializeaz sub form de album, chiar dac opera se serializeaz sub form de tipar. Valorile estetice, valorile artistice i cele literare alc tuiesc valori culturale.

valorile culturale. Exista un moment in viata oricarui om in care ia cunostinta cu faptul ca "el este". Valorile sunt subiecte ale dorintii. dupa firea lor proprie. ar fi greu de inteles uimitoarea usurinta cu care romanul interactioneaza cu strainii. Aceste calitati pot constitui premisele unor parteneriate in orice domeniu de activitate in spatiu european. Ele reflecta credintele care stau la baza unei persoane. fondul cultural predispune catre deschidere. se usuca si gata. S-ar putea totusi spune ca dorinta nu cuprinde decât lucrurile. ignoranta sau ticalosie. infloresc. de unde vine si incotro merge. uneori de complementaritate. de asemenea. In epoca moderna. nici subiecte sau predicate ale judecatilor de valoare. Valorile nu sunt. Experienta istorica a modelat poporul roman in sensul unei mari adaptabilitati. Altii merg mai departe si cauta sa inteleaga de ce "sunt" si mai ales de ce sunt "asa cum sunt".pot fi definite in primul rand ca si o radacina spirituala nealterata. Dorinta cuprinde valorile ca pe obiectele ei corelative. atat in conversatii cat si in declaratiile si raporturile anuale ale companiilor. exista diferente in valorile expuse ale companiilor(ceea ce membrii ei spun ca apreciaza) si in valorile adoptate (valori reflectate in modul efectiv de comportare al membrilor). latinitatea. uneori de antitez . Cine doreste sa-si astâmpere setea îsi reprezinta apa sau acele calitati ale apei prin care setea se poate astâmpara.Valorile culturale se afl în rela ii complicate. Felul in care reactionam la constatarea acestui "a fi" variaza de la o persoana la alta foarte mult. in masura in care vor sti sa-si protejeze valorile. Totusi. dar niciodat de sinonimie fa de valorile existen iale. fara o baza culturala care sa-l lege in mod profund de ceea ce se intampla la est. mediatori si un factor de stabilitate in zona. Unii reactioneaza "vegetal". reprezentata de crestinortodoxie.raportate societatii romanesti . Valorile reprezinta al doilea cel mai profund nivel de cultura. cat si la vest. fiintele si faptele omenesti concrete capabile so îndestuleze sau acele calitati determinate pentru care aceste lucruri. Valorile sunt adesea constient utilizate. romanii putand fi.In acest context romanul obisnuia sa stie cine este si de ce este. Cresc. nici sentimente ale posesiunii. nici mituri. negociind in orice colaborare in spiritul acestora si nu cu naivitate. A avea identitate inseamna a cunoaste raspunsul pentru faptul de . fiinte sau fapte sunt râvnite.

Asadar. comunicarea. Doar ca personalitate cultural poate deveni o parte activ . na ionalizareai valorilor culturale autohtone si spa iului cultural na ional înseamn automat i delimitarea persoanei respective fa de-o apartene teritorial i fa de-o realitate istoric Practic in Romania secolului XXI notiunea de valori culturale asa cum sunt acestea percepute in randul tinerilor si adolescentilor poate avea o conotatie subiectiva.sa aibe alaturi persoane erudite. spa iului local. sa ii faca sa deosebeasca adevaratele valori de cele false sau de cele kichioase.pot fi definite in functie de viziunea fiecaruia dintre noi. Altfel spus. Educa ia trebuie s . religioas . Identitatea sociala reprezinta constiinta individului care face parte dintr-un grup social.intrucat acestea.capabile sa ii insufle cunostinte folositoare. abandonarea identitatii este echivalenta cu sinuciderea. armonia. echilibrul interior. Abia atunci cand stii pe ce se reazema propria existenta poti sti unde incepe si unde se termina libertatea. sa duca. respectul.i redefineasc valorile la confluen a diverselor ideologii caracteristice: trecutului. sau la ambele niveluri in acelasi timp. na ional i universal. producerea si afirmarea identitatii are doua faze complementare: identizarea (individul social se diferentiaza. este mijlocul prin care se poate întrupa în to i i în fiecare ceea ce numim identitate na ional . profesionalismul. etnic . în m sura în care particip prin propria con tiin la con tiin a grupului din care face parte. insotita de o anumita semnificatie axiologica (set de valori) si emotionala legata de acea apartenenta la grup. la alte semnificatii axiologice decat cele de azi. profesional etc. astfel incat schimbul perpetuu individ-grup.privite prin prisma evolutiei tehnologice si sociale ale individului.i defineasc i s . util a societ ii. Pierderea valorilor este posibila in masura in care ele sunt inlocuite cu altele. individul uman devine o personalitate prin culturalizare. .fiecare tanar ar trebui ca de la o varsta frageda. spa iului colii i celui al comunit ii. prezentului i viitorului. prin care cauta integrarea intr-un ansamblu mai vast). fie la nivel individual fie la nivel de natiune. dupa o perioada. tinzand catre autonomie) si identificarea (procesul invers. Prin cultur se asigur continuitatea con tiin ei colective. aspira iilor individuale i celor sociale. doar atunci drumul in viata are sens si contur. Pierderea identitatii este echivalenta cu moartea. Cultura unei societ i este memoria ei. coala îns i i oamenii care o reprezint vor promova modele de gîndire i ac iune prin care s se exerseze competen ele cerute de via a într-o societate democratic : cooperarea.a fi in lume asa cum esti.

conferentiar Gelu Vlasin -Valori educationale.Conflicte valorice si rezolvarea lor.Simona Craciun . Bibliografie: -Valorile culturale-reper si elita in contextual dialogului european.Prin urmare dinamica valorilor culturale ar trebui pân la urm s fie vizualizat la adev rata dimensiune social i în cotextul globaliz rii inând cont de perspectivele deschise de formele multiculturalit ii i de conexiunile realizate în societate.

Economia Comertului.Universitatea Valahia Facultatea de Stiinte Economice Spec.Turismului si Serviciilor Anul II Rolul valorilor culturale in societate Albu Adela Cristina .