Gorea Mihai An: III Grupa B Oraşul Iaşi

Orașul Iași se număra printre cele mai vechi și mai importante așezări ale tarii, în care a pulsat mereu, puternic, o autentică viață românească. Capitala a Moldovei, orașul a dat patrimoniului național inestimabile valori materiale și spirituale, a înscris în istoria țării pagini glorioase, rămase durabil în conștiința poporului. Iașiul a apărut pe latura nordica a Bahluiului, deoarece pe partea opusa lui nu sunt terase sau sunt foarte mici. S-a preferat, desigur, și expunerea sore sud și s-au evitat, astfel, pe cat posibil, alunecările mai puternice de teren. Prin urmare, împrejurările și natura au impus locul viitorului oraș. Urmele de viețuire omeneasca pe teritoriul orașului Iași, din vremea orânduirii comunei primitive și până în perioada feudala, inclusiv, semnalate prin descoperiri ocazionale, au atras atenția istoricilor și arheologilor în mai multe rânduri, încă din a doua jumătate a secolului trecut și până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial1. În ceea ce privește perioada de trecere la feudalism, corespunzătoare secolelor IVV, prezintă interes faptul ca, prin săpăturile și recunoașterile arheologice efectuate în aceasta zona, au fost identificate 40 așezări cu resturi de locuire din secolul IV2. De la începuturile feudalismului se cunosc mai multe așezări la Iași, Hlincea, Șorogari, Valea Lupului și Vânători. Prin caracteristicile lor, așezările acestea de pe teritoriul Moldovei aparțin grupului cultural de tip Dridu, corespunzător coabitării romanilor cu slavii în perioada respectiva3.
1 2

Constantin Cihodaru, Istoria orașului Iași, p 17. Ibidem, p. 33. 3 Ibidem, p. 33-34.

Un rol de seama în formarea orașelor medievale l-a avut. nu se poate dezvolta4. Dar nașterea și dezvoltare formelor de viața urbana nu au avut loc pretutindeni în aceleași condiții. Fără apa din abundenta nici o așezarea . În felul arătat. p. unde corăbiile puteau găsi adăpost. 41. Ibidem. de asemenea. existenta unor centre politice și administrative fortificate. acestea nu aveau decât o importanta locala și nu au determinat viitorul așezării orășenești ca s-a înfiripat aici. în [prima jumătate a secolului al XV-lea. fie rurala. treptat. O curte domneasca la Iași nu este menționata în documente decât târziu. în primul rând trebuia sa existe apa. 6 Ibidem. precum și golfurile. În cazul în care curtea avea oarece întărituri. S-au format apoi orașe în centrele regiunilor miniere sau în cuprinsul unor sate de unde au avut loc bâlciuri periodice.Geneza orașului medieval se leagă de maturizarea unui proces social-economic. apoi. orașul a devenit o piața locala și faptul acesta a jucat rolul de căpetenie în dezvoltarea sa ulterioara6. p. încrucișările de drumuri și pozițiile favorabile pentru dezvoltarea unor relații internaționale. Numele Iașilor a fost explicat în mai multe feluri. existenta curții domnești în acest loc. fie urbana. Arheologic însa. în alte părți au primat căile comerciale. 4 5 Ibidem. Geneza orașului medieval se mai leagă . Totuși. cum ar fi așezarea geografica. existenta ei este atestata cu mult mai înainte. 43-44. în unele regiuni. Cercetările efectuate aici. p. și de existenta unor factori naturali. Ei nu deserveau numai nevoile de produse ale locuitorilor așezați aici și pe cele ale curții ci. la capătul căruia meșteșugarii din cadrul obștilor sătești se rup. devenita centrul de unde se administrau satele ramase pe seama domniei în regiune și în același timp și centru militar. 43. . oricât de reduse ar fi fost. au scos la iveala un nivel de locuire de pe la jumătatea secolului al IV-lea5. în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Au fost căutate. și pe cele ale satelor de pe cursul inferior al Jijiei și al Bahluiului. de agricultura și se concentrează apoi în diferite puncte favorabile activității lor. Făcând abstracție de etimologiile care nu au temei se pot retine doua: prima deriva numele Iașilor de la iași. oferea mai multa siguranță meșteșugarilor și negustorilor așezați aici. vadurile.

Bulgari. ci numai Bogdan I. iar harta lui Giovanni Carignano. adună Valahii săi. în cartea sa Bemerkungen uber die Moldau.. Orașul moldovean ar purta deci numele acestui popor iranian. sub aspectul plural Iași”9. se vede după un râu mic care o parcurge. socotit ca un diminutiv slav fie al lui Iacob. ca și predecesorii lor sarmații și sciții.”11 În aceiași publicație același autor dezminte versiunea întemeierii orașului Iași de către Stefan cel Mare. Al. Iascii ori Iazygii.. localitatea care a căpătat apoi numele lui. Walachey în Rucksicht auf Geschichte Natur-Producte und Politik. Giurescu. Târguri sau orașe și cetăți moldovene din secolul al X-lea până la mijlocul secolului al XVI-lea. El clădi diferite orașe. p. care începuse a fi numita Moldova..Alanus fluvius”. un nume întrebuințat acum de Turci. la un moment dat. 43. Iată ce spune N. A. Philippide. Brătianu. 9 Apud. nici Dacii. Bogdan în monografia sa cu privire la . 730.si au descălecat târgul Iașii”. pe unele hărți. Recherches sur Vicina et Cetatea Alba. precum Soroca.un individ Ias a înființat ori stăpânit. El interpretează expresia .” După acest autor. p. râul Prut apare cu numele de .17. neo da asemenea scriitorul german Von Reicewich. Orașul Iași. Au existat intr-adevăr în Moldova. și în urma i se spunea Bogdania.Alania”7. nici morarul ori văcarul Ias. Apud.numele dat de ruși alanilor. 169. p. Toponimia românească. I. în 1789: . la sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul celui de-al XIV-lea.O versiune nesprijinită pe nici un fapt precis..Bogdan cellalt conducător care se afla pe lângă Mamoros. 10 Constantin C. A. p. alcătuita pe la 1320. si-i conduse în Cumania. menționează la nord de Dunăre. Originea romanilor. . nici împăratul Octavian Augustus n’au fundat târgul Iașului. întemeietorul Moldovei. triburi de alani – iranieni. Bogdan. Ruși. tipărita la Viena. vol.. folosita de 7 8 Gh. 254. fie al lui Ioan10.. în opinia lui Iorgu Iordan . Romanof și Iass..fundarea” orașului Iași: . Comani. . Sârbi”8.. Cea de a doua explicație a Iași pleacă de la un nume de persoana. topicul Iași fiind analog topicelor . p. 11 N. Anume Ias.

Acad. eliberat de robia turceasca. Costăchescu. Documente moldovenești înainte de Stefan cel Mare. C.. Începuturile vieții orășenești. Pe lângă curtea domneasca în Iași exista și o stație vamala pe drumul care lega Cetatea Alba. II.. 47. Istoria orașului Iași. 15 Apud. t. tezaur datând din prima jumătate a secolului al XIII-lea și alcătuit din 3 de obiecte de podoaba.aproape de râul Prut”. orașul apare și în cronica lui Ulrich von Richenthal16. curtea domneasca din Iași. cu Suceava. Tezaurul feudal timpuriu de obiecte de podoaba descoperit la Voinești-Iași. adică romanesc sub numele de . Karadja. unor feudali puternici sau târgoveți bogați13. III. de argint sau argint aurit. 69-70. și Ion.. pe râul Prut”. I.Grigore Ureche în letopisețul său.voloh”. inserata în privilegiul comercial acordat de voievodul Alexandru cel Bun negustorilor din Liov 14. 634. centrul unei formațiuni teritoriale. lapsus determinat de mica distanta dintre oraș și râul amintit. prin Cetatea Alba și Iasbazar (Iași) cavalerul bavarez Schiltberger15. se întorcea acasă. București. s.. un sat la obârșia Săratei17. prin Tutora și Lăpușna. 31. 1838. Dan GH. Indicația . V (1926).atunci când se vorbește despre participarea unor delegați moldoveni în consiliul de la Constanta. Sub forma Iasmarkt sau Iosmarkt. la aceasta data. 12 13 ibidem. din anul 1415. 16 Apud. alcătuita intre 1387-1392. Delegați din tara noastră la Conciliul de la Constanta (Baden). p. în sprijinul acestei ipoteze ar veni și descoperirea tezaurului de la Voinești. probabil.. p. în An. după toate probabilitățile. când voievozii Iliaș și Stefan dăruiau unor Boiernași. 1961. p. este menționata abia în anul !434. el a aparținut. Rom. I.. în AM. în anul 1415. O alta menționare a orașului este din 1424. I.descălecat” în sensul de poposire12. 14 Apud. în izvorul de care s-a folosit autorul listei era probabil . Credem ca orașul exista înainte de întemeierea statului moldovean. 17 Constantin Cihodaru. Teodor. Prima menționare sigura a Iașului este din anul 1408. la sud-vest de oraș.pe râul Prut” este un lapsus al autorului listei. Este o prima mențiune documentara sigura pe care o cunoaștem. p. Calatori străini prin tarile romane. ca oraș . al unui cnezat sau voievodat dintre Siret și Prut. Giurgiu. M. prin interpretarea cuvântului .târgul iesen. el era. . Apud. Iașii figurează în lista rusa de orașe.245-269.

existenta pe atunci unde este acum actuala mitropolie. depășea actuala strada Costache Negri. în primul rând. Călătorul german Johann Wilden. . ceea ce înseamnă . 54. în număr redus.8. nu e înconjurat cu ziduri şi are înăuntru un 18 19 Ibidem. iar în celelalte parți atingea marginea falezei. datorita. precum și prin stabilirea aici a unui mic număr de meșteșugari și negustori străini. Ciurchi.53. veniți cam în aceiași perioada. pe ulița care s-a numit apoi armeana. pe actuala strada Grigore Ghica. De la cei dintâi vine numele dealului Șorogari. orașul s-a extins. afirmă despre Iaşi că nu este mare. spre nord. p. pare mai degrabă un târg. 21 Constantin Cihodaru. dar ceva mai târziu22. Acum au venit.săseasca”. la sfârșitul secolului al XVI-lea. ibidem. Istoria orașului Iași. 46. începând probabil din primele decenii ale secolului al XV-lea. Tot ceea ce sa construit din a doua jumătate a secolului al XVI-lea spre nord este cuprins intr-un nou cartier. orașul ocupa o mica întindere.. Dezvoltarea economiei bănești a atras aici și un mic număr de greci. afluxului de populație din satele vecine. 22 Ibidem. având piața și vama în centru și în imediata lor apropierea. VII. p.Târgul de Sus”18. Biserica Alba... s-au așezat de asemenea la periferia vechiului oraș. biserica armeana și mănăstirea Golia se situau în afara orașului.In perioada începuturilor și până târziu în secolul al XVI-lea. Probabil. p 54.. în urma vizitei din 1611. din Transilvania. Copou. numita în trecut Ulița Trapezănească.Ulița Schimbătorilor”. ceva mai târziu. iar de la cei din urma toponimice ca Țicău. 53-54. p. biserica Dancu. Aceasta îndeletnicire i-a determinat sa se așeze cat mai aproape de piața și de vama. De asemenea un număr mic de germani și ruși s-au așezat aici. p.sașii. pe ulița numita . au venit din Transilvania grupe mici de romani și maghiari care se ocupau cu cultura vitei de vie. care a purtat denumirea de . Treptat. derivate de la nume de persoane21. curtea. care mergea prin spatele mitropoliei actuale20. probabil și armenii care s-au stabilit în marginea orașului vechi. Orașul s-a extins treptat. 20 Apud. care se îndeletniceau cu cămătăria și cu schimbarea banilor. Uricarul.Târgul Nou” sau de . în apropierea bisericii armene actuale19.

pe care parul e legat în forma de cruce. negustor. Cu cat se apropia însa de marginea lui. p. pe terasele joase care limitau șesul spre nord. nu prea întins. La sud de Iași e castelul. IV. iar locuitorii sunt români. atunci când ajungea pe înălțimile de la repedea. Pe țărmul celalalt al lacului era o mănăstire (Socola sau Galata). După aproximativ patru ani el ajunge în Iași și notează aspecte ale vieții de aici. p. și la sud-vestul orașului era un lac mare.palat păcătos. dincolo de Frumoasa și de locul numit mai târziu Belvedere. situat intre heleșteul de sub curte și Bahlui sau de aspectul celorlalte margini ale orașului25. înainte de 1550. și rochiile aveau jos de asemenea pietre. Vama de la Iași e de 23 24 Calatori străini prin tarile romane. Descrierea orașului. cu o pereche de spânzurători înaintea sa. Ibidem 25 ibidem. venea dinspre sud. 55. iar de jur împrejur un zid de copaci mai. Fetele purtau o . pe atunci concentrat în jurul unei curți domnești și a unor biserici de piatra sau de lemn.23 Nu avem date în legătura cu branșele meșteșugărești în orașul Iași în primele lui decenii de existenta24. mai ales de înfățișarea mizerabila a colibelor locuite de robii domniei. Dincolo de valea larga a Bahluiului. cat. din satul Broșteni.găteala ca o mitra”. care dorind sa vadă lumea pornește intr-o călătorie la 8 martie 1578 de la Londra spre Tripoli. în care voievodul îşi ţine curtea. Vol. cu doua trei bucle de pietre de fiecare parte a turbanului. ii apărea orașul.. avea în fata ochilor o priveliște de o frumusețe rara. Femeile aici umbla în rochii turcești și cu turbane. Un astfel de calator este englezul John Newberie. acoperita de heleșteie și lunci. Vameș era un grec. Nicola Neverrede. și de urechi aveau atârnate lănțișoare de perle mici. cu atât dispăreau impresiile plăcute.351. și unii dintre copii au la urechi mici firișoare învârtite după obiceiul indienilor. . Calatorul care. Aceasta modificare era determinata nu numai de spânzurătorile care se înălțau la intrarea în oraș. ruşi şi poloni.

care în toate acele ţări sunt mult mai bogaţi şi înlesniţi decât toţi ceilalţi.” Curtea domneasca era înconjurata cu zid. 304. precum și multe alte resturi de cultura materiala. trecuseră din lipsă de preoţi catolici la ritul ortodox. având în partea de sud .dolleri” și zece aspri26.. care fuseseră cu câţiva ani în urmă foarte numeroşi în cele două principate. 29 Ibidem. p. 1970. la marginea căreia se afla heleșteul. A. . mulţumită spuselor unui armean care venise atunci de la Roma şi le povestise despire dragostea piapiii pentru acea naţiune şi despire bunul renume al Societăţii Iezuite. care plătesc numai douăzeci de aspri. Iată ce spunea John Newberie: „La Sud de Iaşi este castelul cu o pereche de furci înaintea sa şi de jur împrejur este o împrejmuire de trunchiuri mari de copaci şi la sud-vestul oraşului este un lac mare (iezerul cel mare al Bahluiului) şi pe ţărmul cel mai îndepărtat al lacului se află o mănăstire (Galata veche). p. Orașul Iași.27 Aproape toţi creştinii catolici. 26 27 N.. II. Era compusa din mai multe corpuri de clădiri și atenanse. p. arheologii au descoperit aici temeliile unui turn care a fost datat cu certitudine din a doua jumătate a secolului al XV-lea. când a fost zidita și biserica Sfântul Nicolae Domnesc. Este posibil ca turnul sa fi fost construit în anii 1491 -1492. pe latura ei sud-estica. Biserica avea incinta proprie. Istoria orașului Iași. Fiecare butoi de vin se plătește cinci . încadrata efectiv în complexul de clădiri al curții. 28 Constantin Cihodaru.Râpa”. Cu ocazia săpăturilor făcute în anii 1957 – 1961 și 1970. Bucureşti. a căror dispunere nu este cunoscuta28. A mers la biserica armenilor. 56. în timpul domniei lui Stefan cel Mare.517. Clădirea de piatra din vremea lui Alexandru cel Bun a fost lărgita. Editura Ştiinţifică. ţi aceştia întrunindu-se şi ţinând cont au răspuns că biserica este la îndemâna sa şi de asemenea ţi ei înşişi au arătat multă dragoste. Din aceiași vreme datează și plăcile ceramice decorative de interior. Bogdan. ctitorie a lui Petru Şchiopul.douăzeci și patru aspri de bou și vaca. care dispunea de ziduri puternice. descoperite tot cu ocazia acestor săpături29. mulţumită negoţului pe care îl fac cu mirodenii. Călători străini despre Ţările Române. Vol. exceptând negustorii poloni.

Odată cu dezvoltarea viticulturii. ce se trage dintr-un izvor şi în acesta se prinde mult peşte. îşi arătau cu glas tare. 32 Călători străini despre Ţările Române. Biserica în interior este împărţită în două părţi. Ibidem.32 Charles de Joppecourt. puteau sa stea la curte sau sa aibă gazde în oraș31. din loc în loc. în genunchi. 180. Vol. Boierii în calitatea lor de dregători. asta şi datorită locului de unde provenea.Francois de Pavie. şi este zugrăvită pe din afară şi în altar. Nicolae Gostunscki din Moscova.352. Case boierești din piatra au fost construite mai târziu. în urma unei vizite din 1585 spune despre Iaşi că este un oraş mare. 57. iar biserica mare catedrală a lui Nicolae făcătorul de minuni este mai măreaţa decât Sf. p. având spre sud un lac (lacul de la mănăstirea Frumoasa). Într-o piaţa mare. unul după altul păsurile. din care una este încălzită. începând din a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Sunt mai mult de 10 biserici de piatră şi de lemn. Diacul moscovit Trifon Korobeinikov are cuvinte de laudă la adresa oraşului Iaşi.30 Locuințele și dughenele de pe ulițele de atunci ale orașului erau mici. afară doar de unele ceremonii. a cărui religie şi credinţă nu se deosebeşte prea mult de cea romano-catolica. p. Târgul este cam cât Rostovul şi are pieţe bune. şi el îi trimitea înapoi cu sentinţa care i se părea cea mai dreaptă. pivnițe de piatra care serveau nu numai pentru conservarea vinului ci și pentru desfacerea lui. Clopotniţa de piatră este ridicată deasupra pridvorului. În jurul curţii domnului se află un zid de piatră şi palate. un gentilom francez şi militar de meserie ne spune că în acest oraş îşi are reşedinţa mitropolitul ortodox. multe prăvălii şi tot felul de mărfuri. astfel el nu poate numi oraşul ca o cetate. unde îşi are reşedinţa principele ţării şi este aşezat întro câmpie fără să fie închis de ziduri. deoarece sultanul nu îngăduie să se ridice aici cetate. în faţa castelului am găsit trei până la patru sute de ostaşi îmbrăcaţi în felul unguresc. III. au fost construite. aşezaţi doi câte doi până la un umbrar sub care ducele. în secolul al XVI-lea. baron de Fourquevaux. înarmaţi cu iatagan la brâu şi cu o secure în mână. . p. construite din lemn și acoperite cu șindrila. aşezat cu toţi marii dregători în jurul său asculta fără osebire plângerile tuturor celor care veniseră şi care stând la o sută de paşi de el. precum şi 30 31 Călători străini despre Ţările Române.

p. ci pe patriarhul de la Constantinopol. Existau însa multe locuri virane de care dispunea domnia34. V. una este de ruteni. este lungă de 10 paşi şi lată de 6. a fost sfinţită la 19 noiembrie 1612.36 Bartolomeo Bassetti. crec eu. dar şi despre ponderea populaţiei. după cat se știe de un sol dintre cele mai fertile și de poziții naturale mult mai favorabile decât alte tari ale 33 34 Ibidem.33 Vatra târgului era considerata proprietate a domniei. 383. Sunt 15 000 de case de schismatici. plăteau domniei o dare în ceara numita camena sau bezmen. Călugărul minorit Andrei Bogoslavic spune despre Iaşi că aici locuieşte de obicei domnul acelei ţări. astfel că acolo se află tot felul de lume şi turci şi tătari şi eretici ţi în cea mai mare parte schismatici. Fecioare. . biserici 45 şi mănăstiri 4. p.5. Nu cunoaștem precis data când ulițele orașului au început sa se paveze cu lemn și nici cum se aprovizionau orășenii cu apa35. Pentru folosirea lor. este de lemn cu temelii de piatră. Vol. care. trec de 60 000. papa. astfel ştim despre biserica din Iaşi că este închinată Adormirii Maicii Domnului. mai este şi una armenească cu parohul sub ascultarea bisericii romane. în urma unei călătorii din 1643 ne oferă câteva date despre biserica romano-catolicilor. suflete vreo 60 000. p. în care sunt vreo 25 de călugări. Ibidem. Meșteșugurile și comerțul.37 Dezvoltarea economico-sociala. 37 Ibidem. 36 Călători străini despre Ţările Române. 35 Ibidem.prin aceea că el nu recunoaşte ca mai mare al său pe sfântul nostru părinte. Moldova în genere s-a bucurat. iar meșteșugarii și negustorii dispuneau de locuințele și prăvăliile lor numai ca embaticari. Celelalte sunt greceşti. un călugăr franciscan. fiecare cu 10-12 călugări în ea. 178. având o biserică închinată Sf.

p. meșteri care posedau un grad mai avansat de cunoștințe. în toate detaliile. stăpâneau întinse terenuri agricole. 1960. 1932. La 1408 Alexandru cel Bun atesta la Iași un punct vamal pe drumul care ducea în nordul Marii Negre. insuficient de concludente încă. 40 Constantin Cihodaru. ea datează încă de la sfârșitul secolului al XIV-lea. probabil.S. Pe baza informațiilor scrise și a celor arheologice. Procesul de separare a meșteșugurilor de agricultura. A. Apud. început. livezi. Istoria orașului Iași. p. 87 și urm. de transformare a așezării rurale intr-una urbana. vii. a putut fi accelerat și datorita rolului de piața locala pe care Iașul l-a avut pentru satele din jur40. slujitor al lui Henry Cavendish.Europei. Deși curtea domneasca de la Iași este atestata documentar în anul 1434. 38 39 N. care a trecut prin Moldova în anul 1589. evoluția orașului până la sfârșitul secolului al XIVlea. nu se poate urmări. ca și în alte părți. probabil. încă din secolul al XIV-lea.C. p. în sprijinul acestei ipoteze vine și mărturia unui englez. încă din vechime. Fox. S-a afirmat ca așezarea a fost un adevărat oraș și centrul unui voivodat local. și mai are și astăzi. Dovezile arheologice sunt foarte sărace în ceea ce privește perioada anterioara stabilirii scaunului de domnie la Iași. multe calități favorabile subzistentei locuitorilor săi38. p. încă înainte de întemeiere. la „tătari”41. în S. s-au manifestat însa și rezerve în aceasta privința39. Iașul mai mult decât alta localitate a Moldovei a avut. Prezenta curții și implicit prezenta mult mai frecventa a domnilor moldoveni la Iași este posibil sa fi influențat intr-o oarecare măsura. 1. Acest fapt a influențat intr-o oarecare măsura activitatea economica a orașului. . au apărut și aici meșteri. 59. De timpuriu. 41 Apud. specialiști în anumite domenii. Costăchescu. Se crede însa ca meșteșugarii lemnari au avut una dintre cele mai intense activități la Iași. Documente moldovenești înainte de Stefan cel Mare. Iași. II.634. activitatea meșteșugărească. Grigoraș. XI. Orașul Iași. M. Un alt factor ce a influențat dezvoltarea orașului a fost trecerea drumului comercial internațional pe aici. Bogdan. Iași. 337. N. Locuitorii de aici. Despre orașul moldovenesc în epoca de formare a statului feudal. islazuri și fânețe.

1966. Desigur la Iași au existat și alte categorii de meșteșugari dar informațiile lipsesc. 45 Ibidem. a fost descoperit un număr mare de cuptoare de ars oale. iar prezenta unor asemenea categorii este numai presupusa prin analogii făcute în comparație cu alte orașe moldovene din acea perioada. N-au putut lipsi din acest oraș nici meșterii țesători și croitori. p. p. în imediata apropiere a orașului la Hlincea s-au descoperit resturile unui cuptor pentru redus minereul de fier44. Panza și postavul indigen. Se dovedește o puternica dezvoltare a meșteșugului olăritului43. Desigur este greu de precizat daca meșterii care se ocupau cu reducerea minereului făceau și diferite obiecte din acest metal. în perimetrul actual al Pieței Unirii. în „Anuarul Institutului de istorie și arheologie „A. boieri și târgoveți46. ca și cele mai de preț. datând din secolele XV-XVI. Dat fiind faptul ca în alte părți s-au descoperit și ateliere de fierărie se presupune ca a avut loc o separare a meșteșugului prelucrării fierului de cel al reducerii lui45. precum și de moldoveni. Istoria orașului Iași. 1970. Călătoria lui Henry Cavendish în Tarile Romane în 1589. In urma unor cercetări arheologice efectuate în anii 1956. p. 61. 44 Ibidem. Paul Cernovodeanu. Xenopol”. erau lucrate de croitorii ieșeni pentru clerici. VII. 42 Apud.Acesta notează ca Iașul era „un biet oraș cu case de lemn” și curtea domneasca era făcuta „numai din lemn și acoperita de șindrila”42. Se pare ca nici meșteșugari ai fierului nu au lipsit în perioada anterioara stabilirii aici a scaunului domniei. D. . aduse de peste granița de negustorii străini. 46 Ibidem. 60. 43 Constantin Cihodaru. 276.

Bucureşti. I-V. 1997. I. Bucuresti. Editura Junimea. ed.Bibliografie Lucrări speciale Călători străini despre Ţările Române. 1387-1620. Iași.. Catalogul Documentelor Moldovenești. I. Cihodaru C. Vol. Platon Gh. Editura Ştiinţifică. 1935. C. Recherches sur Vicina et Cetatea Alba. Istoria Orașului Iași. Bucuresti. N. . Editura Junimea. vol. Editura Enciclopedica.. vol. Târguri sau orase si cetati moldovene din secolul al X-lea pâna la mijlocul secolului al XVI-lea.C. Orașul Iași. Bucuresti. Iași.. a II-a. 1980. 2008 Bratianu. 1957 Giurescu. Gh.. 1968 Lucrări generale Bogdan. A. I..