ANALELE UNIVERSITĂŢII „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

SECŢIUNEA FACULTĂŢII DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

SUCEAVA - 2003

CUPRINS

ECONOMIE.......................................................................................................................................................... 5 ACTIVITATEA PROMOŢIONALĂ ÎN TURISMUL ROMÂNESC.............................................................. 6 LECTOR UNIV. DRD. IRINA ŞTEFANA CIBOTARIU, UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE”, SUCEAVA LUMEA MODERNĂ ŞI BAZELE ECOLOGICE .......................................................................................... 12 LECTOR UNIV. DRD. NINA HOLBAN, UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA VALERIA DIŢOIU AGENŢIA DE PROTECŢIA MEDIULUI SUCEAVA UTILIZAREA ADITIVILOR ALIMENTARI ÎN ALIMENTE..................................................................... 14 LECT. DR. ING. ANGELA ALBU UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA REALIZAREA UNUI CADRU INTEGRAT DE ANALIZĂ A CRIZELOR VALUTARE ........................ 19 PROF. UNIV. DR. GABRIELA PRELIPCEAN UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

CONTABILITATE ŞI FINANŢE ..................................................................................................................... 24 INVESTMENTS IN UKRAINE AND PECULIARITIES OF THEIR ACCOUNTING.............................. 25 VADYM KOZAK KYIV NATIONAL ECONOMIC UNIVERSITY FINANŢAREA - COMPARAŢII, INTERPRETĂRI...................................................................................... 28 PROF. UNIV. DR. GHEORGHE SANDU LECT. UNIV. DRD. IRINA CIBOTARIU ING. EC. DRD. OVIDIU HURJUI UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ – SFERA DE CUPRINDERE ŞI REGIMUL DEDUCERILOR..... 34 LECT.UNIV.DRD. MIHALEA TULVINSCHI UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA SERVICIILE DE BANKING ELECTRONIC ÎN SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC............................ 39 PREP. UNIV. ŞTEFĂNIŢĂ ŞUŞU UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA CAPITALUL FINANCIAR ŞI PIAŢA ............................................................................................................. 45 PREPARATOR: ANISOARA NICULINA DASCHIEVICI UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

INFORMATICĂ, STATISTICĂ ŞI MATEMATICĂ..................................................................................... 51 INTERNETUL, PARTEA VĂZUTĂ ŞI NEVĂZUTĂ .................................................................................... 52 MASTERAND CODRUŢA-PETRONELA BOUARU, LECT. UNIV.DR. DORU TILIUŢE, UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA 2

CUNOŞTINŢELE ÎN GENETICA VEGETALĂ ............................................................................................ 57 LECT. UNIV. DRD NICOLAE MORARIU ASIST. SORIN VLAD LECT. UNIV. DRD. ROMULUS VANCEA UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA UTILIZAREA UNOR INSTRUMENTE ALE INTELIGENŢEI ARTIFICIALE ÎN CERCETAREA APLICATIVĂ ..................................................................................................................................................... 66 LECT. UNIV.DRD. DRD. NICOLAE MORARIU, LECT. UNIV. DRD. DUMITRU OSTAFE ASIST. SORIN VLAD UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA PROCESUL DE DECIZIE ŞI REŢELELE NEURONALE ........................................................................... 75 D. OSTAFE, E. IANCU, R. VANCEA, S. VLAD, P. PAŞCU UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA REŢEAUA EXTERNĂ A UNEI COMPANII ŞI EXTRANET ...................................................................... 80 ING. PAUL PAŞCU ING. EC. DRD. OVIDIU FLORIN HURJUI UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA SISTEME INFORMATICE DE MANAGEMENT – SIM.............................................................................. 84 LECTOR UNIV. VALERIU LUPU UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA FACTORUL DE INFLUENŢĂ ÎN PROCESUL DECIZIONAL DE CUMPĂRARE- PUBLICITATEA. 98 PREP. UNIV. MIHAELA SENIUC, LECTOR UNIV. DR. ALEXANDRU NEDELEA UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE”

MANAGEMENT MARKETING .................................................................................................................... 104 COMERŢUL EXTERIOR ROMÂNESC- SITUAŢIA ACTUALĂ............................................................. 105 PREP. MARCELA CRISTINA TEODOROVICI PROF. UNIV. DR. AUREL BURCIU UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE SUCEAVA ANALIZA ECONOMICĂ ŞI PUBLICITATEA............................................................................................ 112 LECTOR DRD. MIHAELA BÎRSAN UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA DREPTURILE CONSUMATORILOR DE SERVICII INTERNET ŞI APĂRAREA ACESTORA........ 114 LECT. DR. ING. ANGELA ALBU UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA CONTROLUL STATISTIC AL PROCESELOR ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ................................. 117 PROFESOR UNIVERSITAR DR.I. PÂRŢACHI, LECTOR UNIVERSITAR L. BEJAN ASE CHIŞINĂU

ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ......................................................................................................................... 121 DREPTUL CIVIL ŞI DREPTUL MUNCII - INTERFERENŢE ................................................................. 122 CONF. UNIV. DR. ELENA IFTIME UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA 3

.................................................. 132 ASISTENT UNIV........... DRD....... UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA CADRUL LEGAL AL STATUTULUI FUNCŢIONARULUI PUBLIC .. 129 OKSANA VOLODYMYRIVNA MELENKO ASSISTANT PROFESSOR OF THE DEPARTMENT OF HUMANITARIAN DISCIPLINES BUKOVINIAN STATE FINANCE AND ECONOMIC INSTITUTE EVAZIUNEA FISCALĂ ...................................................................... CRISTINEL ICHIM.......................................... RĂZVAN VIORESCU.............. UNIV............. 148 PREP........................... UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA STABILITATEA PENTRU SUD-ESTUL EUROPEI ÎN CONTEXTUL EXTINDERII UNIUNII EUROPENE ... 139 LECT.................................................................................OBSERVATION AND ASSESSMENT ACTIVITY CORRELATION ACCORDING TO THE CIVIL CODE OF UKRAINE............................................ LIANA-TEODORA PASCARIU UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA 4 ...................................COMBATEREA ŞI PREVENIREA ..... UNIV..........

SECŢIUNEA 1 ECONOMIE 5 .

produsele şi serviciile lor. drd. • convingerea cumpărătorului că decizia de cumpărare luată a fost bună. vânzătorul (tour-operatorul sau agenţia de turism) trebuie să furnizeze mai departe cumpărătorului informaţii despre facilităţile oferite în timpul consumării propriu-zise a produsului turistic în vederea consolidării convingerii privind justeţea deciziei de cumpărare luate. sau în cazul pieţelor externe. multitudinea informaţiilor pe care le emite. Privită din acest punct de vedere. SUCEAVA Abstract The strategies of tourism are a difficult phenomenon to describe. respectiv consumatorilor li se transmit informaţii specifice înaintea. ele constituind instrumente ale mixului promoţional. confruntarea cu informaţiile şi cu mijloacele de promovare a întreprinderilor concurente. • modelarea experienţei călătoriei obţinute prin furnizarea de informaţii suplimentare despre caracteristicile destinaţiei şi serviciile complementare oferite în scopul de a maximiza satisfacţia cumpărătorului. întreprinderile de turism din ţara noastră urmăresc o difuzare cât mai completă a unor informaţii despre activitatea. Universitatea „Ştefan cel Mare”. în timpul şi după ce s-a luat decizia de cumpărare a produsului turistic: • influenţarea alegerii deciziei de cumpărare prin utilizarea principiului AIDA care sugerează că promovarea trebuie să capteze atenţia. Activitatea promoţională are scopuri diferite în timp. but they are constrained by the existing market and resource factors. să stimuleze dorinţa şi să conducă la acţiune. Pentru activitatea promoţională. firmele de turism din ţara noastră trebuie să asigure o coerenţă corespunzătoare tuturor informaţiilor pe care le difuzează. În acest scop. pot da naştere unor efecte negative pentru prestigiul şi activitatea sa. Prin politica de promovare şi mijloacele şi strategiile prin care se concretizează. întrucât folosirea unor mijloace necorelate de difuzare. dar şi o recepţionare a modului în care sunt primite şi apreciate. • vânzarea profesională. • promovarea vânzărilor. 6 . cu cât cheltuiala pentru un produs turistic este mai mare şi cu cât este mai necunoscut. timp în care este important să fie redusă disonanţa cognitivă a deciziei postcumpărare. Pentru produsele turistice există un timp considerabil între cumpărare (rezervare) şi experienţa propriu-zisă. principalele mijloace de comunicaţie sunt: • publicitatea. Pentru a analiza un asemenea obiectiv. firma de turism se constituie într-o importantă sursă de comunicaţie care vizează întărirea imaginii şi a prestigiului ei şi a produselor şi serviciilor sale în mediul sau piaţa în care acţionează. • relaţiile publice. Promovarea nu trebuie să se oprească o dată cu realizarea vânzării. În general. Irina Ştefana CIBOTARIU. A series of programs or strategies will flow from the overall policy that is aimed at achieving goals and satisfying previously identified needs. Tourism goals reflect some needs. cu atât mai mare este riscul cumpărătorului potenţial.ACTIVITATEA PROMOŢIONALĂ ÎN TURISMUL ROMÂNESC Lector univ. să creeze interes.

delimităm: . b. c. optează pentru strategii de atragere. deosebim: .promovarea după consumarea produsului turistic realizată prin oferte şi noutăţi. întâlnim: . după gradul de adaptare la diferite pieţe sau segmente de piaţă. . pentru decizia de combinare a lor într-un mix promoţional adecvat obiectivelor turistice luate în considerare şi pentru defalcarea bugetului promoţional pe fiecare instrument de promovare. după modul de desfăşurare în timp. implicit se optează şi pentru instrumentele de promovare corespunzătoare. felicitări. se observă o tendinţă de restrângere a strategiei de atragere.strategia defensivă. altele. care conţine alternative şi mijloace caracteristice pentru fiecare piaţă în parte. folosind în acest scop. care vin în contact direct cu clienţii. touroperatorii au la bază două alternative strategice: . concomitent cu scăderea eficienţei acesteia. în funcţie de obiectivele urmărite în desfăşurarea activităţii promoţionale.strategia pe termen scurt priveşte sporirea vânzărilor sezoniere. în favoarea celei de împingere. . se observă că unele firme mici.strategia de atragere. care are ca obiective imaginea firmei de turism. prin intermediul unor acţiuni puternice de publicitate şi promovare a vânzărilor.strategia de împingere plasează în centrul activităţii de promovare pe vânzător şi pe ceilalţi angajaţi. Strategiile promoţionale pe care le poate folosi o firmă de turism din ţara noastră. . . Privitor la întreprinderile de turism din România. după gradul de implicare a firmei în acţiunile promoţionale. presupune utilizarea unui ansamblu de instrumente promoţionale. cum ar fi: • creşterea costului publicităţii în mass-media. delimităm: 7 • .strategia nediferenţiată. păstrarea clienţilor fideli. care se adresează tuturor pieţelor. În ultimii ani. în care firma încearcă să-şi apere şi să-şi menţină poziţia pe piaţă. urmărind. cucerirea unor noi segmente de piaţă şi extinderea cotelor de piaţă deţinute. dar majoritatea firmelor din turism folosesc o strategie combinată. dar şi la o forţă de vânzare mai numeroasă şi la acţiuni de promovare comercială pentru a-şi împinge produsele către consumatori. în cadrul cărora apar preocupări pentru câştigarea unor turişti potenţiali. având la origine mai multe cauze.strategia pe termen mediu. în funcţie de particularităţile lor.strategia pe termen lung. e. apelând la publicitatea în mass-media pentru a atrage consumatorii spre produsele sale. care este orientată spre cerere. .strategia ofensivă. în funcţie de care pot fi formulate alternativele strategice specific: a. tuturor consumatorilor potenţiali pentru a-i determina să devină cumpărători efectivi. dar şi a unui buget adecvat. întâlniri.strategia diferenţiată. Optând pentru una din aceste alternative strategice sau pentru combinarea lor. • restrângerea activităţilor economice ale mai multor firme. publicitatea şi promovarea vânzărilor. trimise consumatorului în scopul de a-l influenţa în repetarea cumpărării. pe fondul unei situaţii economice mai puţin favorabile. crearea cererii sau creşterea ei. amplificarea prestigiului produselor pe piaţă. d. după rolul activităţii promoţionale. mai mari şi specializate în activităţile de marketing direct. se pot grupa după mai multe criterii. în funcţie de rolul lor. orientată spre cerere. producătoare de produse turistice optează exclusiv pentru strategii de împingere.

) sunt coordonate din punct de vedere strategic numai dacă rolul lor în procesul desfacerii produselor turistice este stabilit în corelaţie cu celelalte subsisteme de marketing turistic( politica de produs. serviciile de agrement. • dezvoltarea relaţiilor turistice cu asociaţii şi organizaţii din diferite ţări. De aceea. precum şi a ameliorării acestora. mai întâi. pe baza unui contract. S-au luat în discuţie problemele cu care se confruntă firmele de turism. în principal. o strategie a comunicaţiilor. mai ales cu ţările din Uniunea Europeană şi ţările dezvoltate din punct de vedere economic. atractivă şi eficientă. politica de distribuţie). când firma apelează la instituţii specializate. se urmăreşte să se stimuleze activitatea de dezvoltare a turismului. de alimentaţie. mărirea circulaţiei turistice internaţionale spre ţara noastră: • extinderea reţelei de valorificare a acţiunilor turistice şi intensificarea activităţii agenţiilor de turism şi a tour-operatorilor. mai ales. preferinţele şi dorinţele acestora în timpul concediilor. serviciile suplimentare etc. Deoarece instrumentele promoţionale (publicitate. întreprinderile din turism trebuie să aibă în vedere următoarele strategii care să vizeze. În ceea ce priveşte strategiile de promovare folosite în ţara noastră. Această conjunctură mai puţin favorabilă în care se află ţara noastră impune definirea unor strategii promoţionale eficiente în domeniul turismului. prin forţe proprii. atât intern.strategia implicării parţiale. realizează întreaga activitate promoţională a acesteia. studiindu-se motivaţiile turiştilor străini în alegerea destinaţiei de vacanţă. de tratament balnear. pentru că s-au produs mutaţii sociale. Operaţionalizarea unei strategii promoţionale româneşti s-a complicat în ultimele două decenii. care. • diversificarea şi introducerea de noi produse şi servicii turistice în oferta turistică românească. În privinţa remedierii unor probleme de natură organizatorică. stabilirea unei strategii globale de marketing turistic. 8 - . politica de preţ. precum şi evoluţia tarifelor şi preţurilor. Potrivit concepţiei mai multor autori. când. în concordanţă cu politica de investiţii şi dezvoltarea bazei materiale. strategia promoţională este. promovare etc. de lungă durată cu ţări şi firme turistice partenere. precum şi problemele cu care se confruntă structurile de cazare turistică. precum şi la diferite simpozioane. tour-operatorii din aceste sectoare. economice şi politice importante. manifestări. firma de turism îşi organizează toată activitatea promoţională. Fireşte. expoziţii etc. • îmbunătăţirea informării publicului printr-o publicitate cât mai diversificată. cu forţă deosebită de influenţare şi convingere a clientelei turistice. fenomene care au influenţat orientarea cererii turistice interne şi internaţionale. . presupune. mai ales după 1990. transpunerea în fapt a obiectivelor referitoare la dezvoltarea turismului intern şi internaţional necesită elaborarea unei strategii promoţionale într-o viziune sistemică de marketing turistic. cât şi internaţional la târgurile de turism.strategia neimplicării. relaţii publice. în vederea promovării imaginii produsului turistic românesc. • dezvoltarea relaţiilor turistice în ţările cu care avem vechi legături turistice şi lărgirea ariei geografice a relaţiilor turistice şi în alte zone. întreprinderile de transport.strategia implicării exclusive. . implicând resursele sale materiale. pentru a fi permanent în măsură să se menţină competitivitatea ofertei turistice româneşti. între personalul din vânzare. • cunoaşterea amănunţită a pieţei turistice internaţionale. umane şi financiare. definirea unei strategii promoţionale. • încheierea de contracte turistice. distribuitorii de servicii şi clienţii potenţiali. deoarece implică îmbunătăţirea proceselor de comunicaţii între furnizorii de prestaţii turistice şi diferitele catogorii de turişti.

specifice poporului nostru. care poate să satisfacă o gamă largă de preferinţe şi motivaţii. am putea desprinde următoarele aspecte mai importante[8]: • acţiunile promoţionale să impună pe toate pieţele externe o imagine sugestivă a turismului românesc. În această etapă. cheltuielile pentru acţiunile promoţionale sunt adesea foarte ridicate. • să se formeze o imagine atrăgătoare în ceea ce priveşte produsele reprezentative ale ofertei noastre turistice (litoral. pornind de la cercetarea calitativă a pieţei turistice şi de la modelul de comportament al turistului. care să sintetizeze o multitudine de caracteristici sociale. • să fie evidenţiat atributul de unicitate al ofertei turistice româneşti. culturale şi psihologice. să surprindă esenţa trăsăturilor ţării noastre. ca instrument eficient de marketing. avându-se în vedere metoda unei creaţii publicitare specifice marketingului. se observă o restrângere a segmentelor de piaţă turistică. De asemenea. care are un caracter omogen. Definirea mix-ului comunicaţiilor presupune segmentarea pieţei turistice. • în acţiunile promoţionale se va populariza imaginea de multilaterale a ofertei noastre. deşi au tendinţa firească să scadă în mod proporţional cu ritmul de creştere al vânzărilor. care va diferenţia în mod evident nivelurile de servicii turistice oferite. care a devenit o tehnică de marketing indispensabilă în vederea conceperii mijloacelor de comunicare potrivite pentru a transmite mesaje unei pieţe precis delimitate. se înregistrează o perioadă de creştere rapidă a volumului de vânzări. activităţile promoţionale vor rămâne destul de intense. Totodată se va informa clientela despre strategia de preţuri aplicată. În acest sens. Este de dorit ca strategiile promoţionale iniţiate să satisfacă şi să vizeze diferite categorii de turişti. Totodată. În perioada de maturitate. înglobează rezultatele cercetărilor efectuate în domeniul sociologiei comunicaţiilor şi pe acelea ale psihologiei şi psihosociologiei referitoare la comportamentul consumatorilor şi luarea unei decizii de cumpărare[8]. pentru că majoritatea partenerilor externi îşi nivelează efortul în funcţie de volumul desfacerii. în perioada lansării produsului turistic.Pentru această raţiune. • în lansarea campaniilor promoţionale să se pună un accent deosebit pe elementul de noutate al ofertei noastre. aşadar să redea imaginea de ansamblu a ţării noastre. Dacă am încerca să schiţăm orientările unei strategii promoţionale româneşti. strategia promoţională. De pildă. Într-adevăr. Astfel. se vor accentua particularităţile ofertei noastre reflectate printr-un relief divers şi multitudinea elementelor de cultură: folclor. dar poate oferi şi o eterogenitate interesantă.). iar activităţile promoţionale devin destul de reduse. 9 . mănăstiri din Nordul Moldovei. în funcţie de evoluţia gamei de servicii turistice. de la cei cu venituri medii sau scăzute. prezentarea unor expoziţii de pictură naivă etc. în raport cu vânzările. În ultima fază. care sugerează dinamismul turismului românesc. asupra îmbogăţirii conţinutului programelor turistice – pentru a întineri imaginea ofertei noastre turistice. clientela să fie informată asupra diversificării serviciilor şi divertismentelor. aceea de declin. monumente. să se anunţe elemente noi ale acestuia: posibilitatea practicării tratamentelor balneare asociate cu condiţii de vacanţă. conceptul de ciclu de viaţă al produsului turistic serveşte drept fundament pentru descrierea unei strategii de marketing. deoarece clientela potenţială este informată despre apariţia unei game de servicii turistice. la cei cu venituri ridicate. Astfel. Dacă produsul turistic este bine primit de clientelă. de pildă. în politica publicitară este necesar să se realizeze o diversificare a mesajelor în funcţie de piaţa internă sau externă şi de segmentele acestora. cheltuielile pentru promovarea produsului turistic se situează la un prag normal. obiceiuri. dar nu inexistente. staţiuni balneare. munte etc. strategia promoţională va fi corelată cu etapele ciclului de viaţă ale produsului turistic.

iar în cadrul acesteia se vor avea în vedere categoriile de turişti. luând în considerare tendinţele şi caracteristicile cererii turistice internaţionale. • 10 . psihologice şi geografice. de mare eficacitate. luând în considerare rezultatele cercetărilor motivaţionale. care să asigure o pregătire corespunzătoare. se va mări circulaţia turistică şi. să stabilească relaţii pe termen lung. concursurile etc. strategia promoţională va afirma. Deci. • în politica de promovare să se utilizeze o gamă mult mai cuprinzătoare de mijloace promoţionale. În acest fel. o strategie promoţională trebuie să sublinieze diversitatea şi particularitatea produselor turistice româneşti. De asemenea. cu funcţii de negociere permanentă şi dialog deschis. • personalul de vânzare din agenţiile de turism şi cel ce activează pe pieţele externe să fie specializat în cadrul unor programe. standuri.. care reprezintă un mijloc ideal de a promova imaginea ţării noastre în exterior.). deoarece firmele partenere cunosc clientela pieţei lor şi pot opera în mod eficient în vederea informării şi convingerii turiştilor externi. creşterea circulaţiei turistice pe plan naţional şi internaţional şi creşterea încasărilor valutare. oficii diplomatice româneşti acreditate în străinătate etc. comparativ cu ofertele turistice semnificative ale altor ţări.strategia promoţională va fi adaptată specificului fiecărei pieţe externe. să aibă cunoştinţe de marketing pentru a prospecta piaţa şi a influenţa managerii în vederea modelării ofertei în funcţie de cerinţele turiştilor. economice. o imagine turistică atrăgătoare a ofertei româneşti. În concluzie.). filme documentare. ceea ce necesită un orizont de prognoză în legătură cu dezvoltarea gamei de produse a ofertei româneşti. culturale şi istorice. implicit. conferinţe de presă. în funcţie de variabilele sociologice. în vederea afirmării produselor turistice româneşti. să cunoască un număr important de produse şi clienţi. deoarece relaţiile publice în turism se conturează ca un concept comercial. Totodată. reliefând atracţiile sale naturale. • sistemul de publicitate în coparticipare cu agenţiile de turism şi firmele partenere să se extindă prin stabilirea unor programe promoţionale comune. se vor majora încasările valutare. pentru a fi în măsură să prezinte produsele noastre într-un mod cât mai convingător. la cele de stimulare (vânzările grupate. caracteristice ofertei noastre. în aplicarea unei strategii promoţionale în domeniul turismului românesc trebuie să se aibă în vedere o îmbunătăţire a informaţiilor care se transmit turiştilor potenţiali. se vor accelera modificările la nivel comportamental ale consumatorilor. serviciile de care dispun acestea şi aranjamentele turistice noi. Pe lângă toate acestea. sprijinindu-se în realizarea unor acţiuni promoţionale. de la tehnici de informare (publicitate la locul vânzării. personalul angajat în vânzarea produselor turistice româneşti trebuie să cunoască şi politica firmelor concurente. reportaje fotografice. este indicat ca personalul de vânzare să fie în măsură să evalueze elementele unor produse turistice. expoziţii). • să se acorde o importanţă mai mare aplicării tehnicilor de relaţii publice (mese rotunde. tehnici de primire). Această colaborare poate da rezultate bune. Persoanele direct antrenate în munca cu clienţii potenţiali trebuie să aibă informaţii precise referitoare la cerinţele şi motivaţiile diferitelor categorii de turişti. • să se accentueze colaborarea cu instituţiile ce au sarcini în acest domeniu (camere de comerţ. Strategia trebuie să vizeze pătrunderea pe noi pieţe.

Simon Tamara.. Danciu V. Cluj-Napoca. 11. 1999. 2001. Olteanu Valerică.„Turismul internaţional. . Cristureanu. Niculescu Elena (coordonator). Editura Uranus. Editura Economică..“Marketing”. . Neacşu. Dumitru Ionel. Editura Uranus. Editura Polirom. Balaure V. Bucureşti. 2000. . 1999. . Editura Oscar Print. 11 . 8. .Bibliografie 1. Bucureşti. Cristiana. .„Turism internaţional-studii de caz. Casa editorială pentru turism şi cultură. 7. legislaţie”. Iaşi. Bucureşti.“Marketing modern”. 10.(coordonator). 2. 1992 . Bucureşti. Nicolae. 2003. 9. . Editura Sport-Turism. Bucureşti. Editura Economică.“Strategia promoţională în turism”. 3. Practici de elaborare şi distribuţie a produsului turistic. Casa Cărţii de Ştiinţă. N. Bran Florina. 1998. Bucureşti. Bucureşti.”. Stăncioiu A. 6.“Marketingul serviciilor”. 1976. 2000. Cristureanu Cristiana. Bucureşti. . Postelnicu Gheorghe – “Turismul internaţional – realităţi şi perspective”. Pop Al. Editura All Beck.„Strategii de marketing în turism”. 12. Editura Uranus. Berbecaru Iulian. 2000. 1998.„Marketing internaţional”.“Marketing internaţional”. Marin Dinu. 1998. F. Editura Economică. . 5. – “Economia şi politica turismului internaţional”.„Economia turismului şi mediul înconjurător”. 4. Draica Constantin .

pentru investiţii în echipamente de control şi instalaţii antipoluante de protecţie. pentru instruirea specialiştilor şi educarea ecologică. Având posibilitatea de a transforma mediul înconjurător. şi ca urmare. El a sesizat destul de târziu că este în acelaşi timp creaţia şi creatorul mediului său înconjurător. Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava Valeria DIŢOIU Agenţia de Protecţia Mediului Suceava Abstract The unprecedented economical development led to a diminishing of life’s quality. cu economie de piaţă.LUMEA MODERNĂ ŞI BAZELE ECOLOGICE Lector univ. ambiental şi tehnologic. floră. efectul de seră. omul nu şi-a pus mult timp problema de a proceda raţional. uman. Sărăcia şi stagnarea economică nu pot asigura fonduri pentru restructurări tehnologice şi manageriale. The article introduces briefly the necessity of creating a balance between the economical development and the laws that goven the environment. acordarea resurselor necesare protecţiei mediului depinde direct de rata creşterii economice. Omul acestui secol se află în situaţia paradoxală de a fi singurul mamifer care îşi distruge propriul habitat. exploatarea iraţională a resurselor regenerabile (păduri. Atâta vreme cât intervenţiile sale nu au trecut de o anumită limită. în ţările în curs de dezvoltare. Astfel. nu a existat nici o alarmă care să tulbure relaţia de „exploatator” dintre om şi mediul înconjurător. Omenirea a început să recunoască faptul că problemele mediului înconjurător sunt inseparabile de ale bunăstării şi de procesele economice în general. Obiectivul general al dezvoltării durabile este de a găsi un spaţiu al interacţiunii dintre cele 4 sisteme: economic. printre care şi România. adaptând el mediul la nevoile sale şi ale societăţii. Dacă în majoritatea ţărilor avansate. distrugerea pădurilor. într-un proces dinamic şi flexibil de funcţionare. Calitatea vieţii este afectată profund de schimbarea calităţii mediului prin distrugerea echilibrului natural [2]. Dacă plantele şi animalele se adaptează la condiţiile oferite de mediu. Este evidentă necesitatea regândirii organizării şi a modalităţilor de desfăşurare a activităţilor economice prin implementarea conceptului de dezvoltare durabilă. dezvoltarea durabilă nu este privită ca un obstacol în calea protecţiei mediului ci mai degrabă un mijloc de îmbunătăţire a standardelor şi a prelungirii speranţei de viaţă. Cu toate acestea analizele arată că presiunile asupra mediului au crescut. criza ecologică trebuie abordată global. Astfel. Nina HOLBAN. dispariţia a zeci şi sute de specii de plante şi animale sunt numai câteva din efectele dezastruoase „realizate” de Homo Sapiens [1]. omul şi-a impus voinţa. Neglijarea costului degradării şi a pagubelor aduse mediului şi sănătăţii umane a generat costuri care au trebuit suportate de întreaga societate ameninţată cu angrenarea pericolelor ecologice. drd. sub care sistemul mai avea capacitatea proprie de redresare a echilibrului ecologic. distrugerea stratului de ozon.with deep changes in environment’s quqlity due to the damaging of natural balance. faună) şi apoi a celor neregenerabile prin exploatarea subsolului a accentuat efectul extrem de nociv al acţiunii omului asupra naturii. Fiind o problemă a întregii umanităţi. iar efectele 12 . pentru păstrarea echilibrului necesar dezvoltării vieţii. sub toate aspectele sale.

Părăuşanu V. ca ştiinţe interdisciplinare.. Capitalul natural este stocul care produce şi determină fluxul resurselor. materiile prime. sunt perfect susceptibile. Tehnică. devin instrumente cu care omul modern îşi reconsideră treptat relaţia esenţială cu natura mamă. economişti ecologişti susţin că economia umană a trecut de la faza în care capitalul produs de factorul uman a limitat creşterea economică. pădurea pentru produse din lemn. 1995 3. Ed. Ponoran I. . eco-marketingul. care determină dezvoltarea acesteia. managementul ecologic. menţinerea calităţii vieţii populaţiilor locale. Bucureşti. Astfel. 2000 13 . Este necesar deci pentru ca generaţiile viitoare să se bucure de bogăţiile şi frumuseţile naturii să respectăm o serie de principii: • principiul de bază în economie trebuie să urmărească limitarea prezenţei umane în ecosistem • programul tehnologic pentru dezvoltare trebuie bazat pe eficienţa producţiei şi nu pe fluxul materialelor prelucrate • resursele naturale trebuie să rămână condiţia de bază pentru dezvoltarea economică. economia ecologică. obiectivele acestuia constând în: profit în termeni economici.. grija faţă de resursele naturale. Ed. 2001 2. şi nu de capacitatea de prelucrare a întreprinderilor este firesc că s-a ajuns în faza în care capitalul resurselor naturale determină în primul rând dezvoltarea economică. motiv pentru care ecologiştii români de exemplu s-au opus în Parlamentul României tăierii neraţionale a suprafeţelor forestiere [1]. la epoca în care capitalul natural a rămas factor decisiv pentru dezvoltare. Vişan S. Bibliografie 1. Pentru realizarea acestui deziderat sunt introduse noi concepte printre care eco-marketingul. .Problemele globale ale omenirii. . Starea lumii. În timp ce economiştii neoclasici argumentează creşterea capitalului produs de factorul uman. se transformă în produse finite şi reziduuri. capitalul fiind element al transformării eficiente. Ed. afirmând că atât capitalul produs de factorul uman. Maior C. 2000 4.degradării s-au globalizat. Cauzele principale ale acestei evoluţii nedorite rezidă din dificultăţile de armonizare a cerinţelor ecologice cu realităţile economice. iar resursele altul: elementul material. Bucureşti. Servo Sat. Economică.Economia mediului. nefiind factori decisivi [4]. se completează reciproc.Management ecologic. Acestea sunt patru elemente de bază ale economiei viitorului care vor trebui să stea la baza politicii economice. capitalul natural va fi lichidat iregenerabil. Procesul producţiei este într-adevăr o transformare în care resursele naturale. Alpopi C. populaţiile de peşti pentru produse din peşte. Ed. pentru productivitate. Brown . dar nu pot fi înlocuite reciproc. Există însă voci (neoclasicii) care nu acceptă această ipoteză.Mediul înconjurător. Astfel. Sylni. Poluare şi protecţie. • resursele iregenerabile trebuie folosite concomitent cu crearea sau descoperirea noilor resurse cu care se pot înlocui. fără ca aceste pierderi să apară în „conturile naţionale” a unor transformări socio-economice.. Cele două elemente nu pot exista unul fără altul. Angelescu A. Din momentul în care producţia industrială de producere a lemnului este limitată la pădurile existente. Se poate afirma cu certitudine că ecologia a schimbat radical concepţia despre economie. [1]. cât şi capitalul natural. Bucureşti. Logica economică ne spune că trebuie să acceptăm o limită maximă.. folosind în mod calculat şi util factorul natural. Ardelean A. Lester R. Elementele de eficienţă. cu elementele materiale.

To improve the quality of the food products are used some chemical and natural substances. în special a celor gata preparate. Utilizarea pe scară largă a aditivilor în zilele noastre este determinată de necesităţile diversificării continui a sortimentului de produse alimentare. care a 14 . aditivii alimentari se clasifică astfel: • Aromatizanţi şi potenţatori de aromă • Aditivi de aspect (coloranţi) • Antioxidanţi • Conservanţi • Edulcoranţi • Gelifianţi • Emulsionanţi • Aditivi microbiologici şi biochimici folosiţi în industria fermentativă pentru îmbunătăţirea valorii nutritive În unele combinaţii de materii prime supuse prelucrării. În prezent funcţionează un comitet mixt FAO – OMS pentru aditivi alimentari. Definirea şi clasificarea aditivilor alimentari Creşterea numerică a populaţiei globului. ing. În funcţie de scopul tehnologic pentru care sunt folosiţi. Producerea de alimente în cantităţi din ce în ce mai mari a impus folosirea de aditivi în scopul satisfacerii cerinţelor de diversitate şi calitate impuse de clienţi. Folosiţi din cele mai vechi timpuri. creşterea exigenţei consumatorilor faţă de calităţile psihosenzoriale ale produselor. Some of them have also. secondary ans negative effects for human body and the consummers have to be informed about this aspects. utilizarea aditivilor alimentari a condus la simplificarea metodelor de pregătire a produselor alimentare.UTILIZAREA ADITIVILOR ALIMENTARI ÎN ALIMENTE Lect. 1. acelaşi aditiv poate îndeplini simultan mai multe funcţii. conform legislaţiei noastre actuale). Angela ALBU Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava Abstract It is very important to know what were the raw materials used for the foods and which are the efects of the consumption of any kind of foods. Utilizarea aditivilor cade sub incidenţa legislaţiei sanitare pentru a nu fi folosiţi în scop de falsificare sau de mascare a unor defecte datorate materiilor prime sau conducerii greşite a proceselor tehnologice. dr. fără ca nivelul lor de calitate să aibă de suferit. îmbunătăţirea conservabilităţii şi stabilităţii produselor alimentare. 1000 substanţe ca aditivi alimentari. alcoolul etilic şi condimentele naturale nu sunt incluse în grupa aditivilor. s-a ajuns în prezent la cca. Ei pot fi substanţe extrase din materii prime naturale sau obţinute prin sinteză industrială. precum şi dezvoltarea societăţilor de consum au constituit premisele pe baza cărora au apărut şi s-a dezvoltat producţia de aditivi alimentari. Aditivii alimentari sunt substanţe care se adaugă produselor în cursul unor operaţii tehnologice pentru a favoriza un proces sau pentru a le îmbunătăţi caracteristicile organoleptice sau valoarea nutritivă. Grupa aditivilor naturali este relativ restrânsă (zahărul. În plus.

Testările folosesc animale pentru experienţă. deoarece fiind produşi de sinteză. dar impurităţile pe care le-ar putea conţine se pot caracteriza printr-o mare toxicitate. pentru anumite condiţii de folosire şi pentru obţinerea unui anumit scop. cromaţi). • Acceptul de utilizare pentru un aditiv se dă numai pentru un anumit aliment. Cu. exprimată în g/kg corp. • DZA sub rezervă – este valabilă atunci când aditivul trebuie să răspundă la exigenţe alimentare speciale • DZA provizorie – este valabilă pentru substanţe la care datele nu permit să se demonstreze absoluta inocuitate şi la care trebuie continuată verificarea. acid picric. Scopul acestor testări este de a stabili o doză zilnică tolerabilă pentru persoanele care consumă zilnic. culoarea declanşează reacţii care favorizează procesul de hrănire. • Cantitatea de aditivi utilizate nu trebuie să fie excesivă. Puritatea aditivului este un alt element de siguranţă. Prin intermediul organelor de simţ. îmbunătăţeşte caracteristicile organoleptice. deoarece culoarea este una dintre principalele caracteristici pe baza căreia cumpărătorul alege un anumit produs. Pe de altă parte. cuprinse într-un document mai vast numit CODEX ALIMENTARIUS. Pe baza acestei valori determinate şi cunoscând obiceiurile alimentare se poate deduce concentraţia admisibilă a unui anumit aditiv într-un anumit aliment. Hg) sau substanţe toxice (hidrocarburi aromatice. unii 15 . produsul respectiv. astfel ca metodele de fabricaţie utilizate să permită obţinerea rezultatului urmărit. îmbunătăţeşte conservabilitatea sau stabilitatea unui aliment.elaborat condiţiile de bază ce trebuie îndeplinite de aceştia. acid oxalic. Coloranţii se folosesc pentru a restabili culoarea degradată în cursul proceselor de prelucrare sau pentru a conferi alimentelor o nouă culoare. Pentru fiecare aditiv cu utilizări în industria se admit 3 niveluri de doze zilnice admisibile (DZA): • DZA fără rezerve – este valabilă la substanţe testate toxicologic pe o durată lungă sau la care se cunosc procesele biochimice la care participă. Se. • Cantitatea de contaminanţi prezentă nu trebuie să depăşească concentraţiile nepericuloase. U. Nici o substanţă nu este admisă în alimentaţia umană dacă este cancerigenă. pot conţine ca impurităţi metale toxice (Pb. este împărţită la 50 x 100 pentru a asigura o marjă de siguranţă suficient de mare. Cd. el poate să nu fie toxic. De subliniat faptul că utilizarea aditivilor nu este admisă dacă efectul obţinut prin adăugarea lor se poate realiza prin metode tehnologice admisibile din punct de vedere economic şi al procedeelor de fabricaţie. As. ani de-a rândul. Un aspect deosebit de important referitor la utilizarea aditivilor este testarea lor toxicologică. • Toţi aditivii trebuie supuşi unui examen toxicologic pentru a se putea preveni eventualele urmări negative ce ar putea să apară la ingerarea lor. doza maximă tolerată de animalul folosi. 2. • Toţi aditivii alimentari folosiţi trebuie să respecte normele de puritate impuse. indiferent pentru ce animal. Printre aceste condiţii amintim: • Folosirea aditivilor alimentari se justifică doar atunci când aceasta răspunde la unul din următoarele scopuri: conservă valoarea nutritivă a unui produs alimentar. Principalele grupe de aditivi alimentari Aditivi de aspect (coloranţi) Cei mai importanţi aditivi de aspect sunt coloranţii sintetici. Printre aspectele pozitive ale utilizării coloranţilor alimentari se pot menţiona: puterea mare de colorare comoditate în întrebuinţare preţ de cost relativ scăzut Inconvenientele folosirii lor se referă la aspectele toxicologice. măreşte aportul de componenţi nutritivi din alimentele dietetice.

plante condimentate şi substanţe extrase din acestea substanţe de aromă obţinute din materii prime naturale În majoritatea ţărilor. Prin combinarea lor adecvată pot rezulta aromatizanţi identici aromelor naturale. 30 mg/kg 20 mg/kg de 70 mg/kg 40 mg/kg 10 mg/kg 40 mg/kg 30 mg/kg 20 mg/kg 70 mg/kg 50 mg/kg Prăjituri. Derivat al fluoresceinei. Efectele negative pe care aromatizanţii le pot exercita asupra organismului se manifestă prin apariţia unor reacţii alergice care se manifestă mai acut la copii. Aromele artificiale sunt substanţe de sinteză care nu există în mod normal în produse. culoare albastră. regulamentul sanitar din ţara noastră se situează pe o poziţie restrictivă. condimente. hidrosolubil. solubil în apă şi alcool. Ca urmare. În doze mari modifică indicii biochimici ai sângelui Alimente utilizează Prăjituri. Poate produce dereglări ale tiroidei. iar România nu face excepţie de la aceste reglementări. astfel: sintetice. admisă 25 mg/kg prod. De asemenea.portocaliu. permiţând utilizarea unui număr redus de coloranţi sintetici. (tabel 1) Tabel 1 Coloranţi sintetici admişi Colorantul Amarant Eritrozină (E127) Tartrazină (E102) Orange (E110) Indigotină (E132) Caracteristici Colorant azoic roşu. colorează mâinile şi gura consumatorului Colorant azoic galben. specialităţi ciocolată. Aromele sintetice echivalente (esenţele) sunt compuşi de sinteză care intră în mod normal în compoziţia aromelor naturale. puţin solubil în apă şi alcool. solvenţii utilizaţi la extracţia sau dizolvarea aditivului pot avea efecte nedorite datorită remanenţei unor impurităţi. În doze mari produce anemie Derivat al acidului indigotin sulfonic. prin specificarea “colorant sintetic” este obligatorie dozarea foarte atentă a coloranţilor Aromatizanţi şi potenţatori de aromă Pentru substanţele de aromă folosite ca aditivi alimentari se propune clasificarea în 3 grupe. care nu se găsesc în natură naturale. Principalii aromatizanţi admişi în ţara noastră sunt daţi în tabelul 2: 16 . bomboane Îngheţate Băuturi răcoritoare Prăjituri Bomboane Îngheţate Prăjituri Îngheţate La folosirea coloranţilor sintetici trebuie avut în vedere următoarele recomandări: colorarea artificială a alimentelor să fie restrânsă cât mai mult posibil şi să nu se folosească coloranţi ce nu au fost admişi pentru consum nu se admite utilizarea unui colorant pentru a masca un defect al produsului este obligatorie informarea consumatorului asupra naturii colorantului adăugat. culoare roşie. utilizarea aromatizanţilor şi potenţatorilor de aromă sintetici este limitată. Acţiunea sa presupusă cancerigenă nu a fost pe deplin dovedită Colorant derivat al acidului naftosulfonic. se metabolizează în ficat cu formare de amine. dar a căror aromă este similară cu a unor substanţe naturale. existând obligaţia menţionării lor pe etichete. galben . patiserie Prăjituri.coloranţi sintetici ridică probleme şi prin faptul că multe nuclee din compoziţia lor s-au dovedit a fi procancerigene. patiserie Îngheţate la care se de de produse produse Doza max. hidrosolubil.

aceştia se regăsesc în tabelul 3. miraculina) îndulcitori sintetici (zaharina. produse zaharoase Băuturi răcoritoare hipocalorice Băuturi răcoritoare.005 ml Sâmburi de migdale Căpşuni Vanilie Unt Fum Fum Potenţatorii de aromă sunt compuşi lipsiţi de aromă. de peşte. migdale Aceleaşi produse Aceleaşi produse Margarină Preparate din carne Conserve din peşte 30 mg/kg 100 mg/kg 0. Ciclamaţii au o putere de îndulcire de 30 de ori mai mare ca a zahărului şi se folosesc la băuturile nealcoolice. aroma de carne. Are un consum limitat. fiind utilizat la prepararea conservelor şi preparatelor culinare pe bază de carne. dar este instabil în mediu acid. a supelor concentrate şi deshidratate. fiind admisă în doză de 2. glucoza şi fructoza) şi îndulcitori naturali necalorici (acidul gliceric. Multe ţări au limitat utilizarea ciclamaţilor. dar care au proprietatea de a sensibiliza papilele gustative pentru a percepe mai intens gustul specific al alimentelor. Apartamul este de 100 de ori mai dulce decât zahărul. etil vanilină Diacetil Fum lichid Esenţă de fum Alimente la care se foloseşte Produse zaharoase. precum şi pentru consum direct. ciocolată. care are efectul optim la o concentraţie de 0. aspartamul) Făcând referire doar la edulcoranţii de tip sintetic. ciclamaţii. Cantitate max. Edulcoranţi Pentru îndulcirea produselor alimentare se pot folosi două grupe de substanţe: îndulcitori naturali calorici (zahărul. îngheţate. deoarece la doze mai mari de 4 g/zi determină apariţia sindromului “restaurantelor chinezeşti”. are un gust plăcut şi rezistă bine la temperaturi ridicate. admisă 100 mg/kg Tipul de aromă De diferite fructe Cireşe. cu avizul Ministerului Sănătăţii Biscuiţi. cu precădere. de patiserie şi cofetărie. Folosită în cantităţi mari. iar altele îl consideră nociv. care se manifestă prin febră şi tensiune. Conservanţi alimentari Aceşti aditivi sunt introduşi în alimente în scopul prelungirii duratei de păstrare şi prevenirii apariţiei de modificări nefavorabile a unor proprietăţi organoleptice. produse zaharoase îngheţate. Ei trebuie să îndeplinească două condiţii esenţiale: să nu prezinte toxicitate faţă de organismul uman şi să nu degradeze 17 . nuci. Majoritatea conservanţilor acţionează ca antiseptici.5 mg/kg corp.Tabelul 2 Aromatizanţi admişi în alimente Denumire Acetat de etil Acetat de butil Aldehidă benzoică Aldehidă cinamică Iononă Vanilină.3 %. dar aceste efecte sunt influenţate mai ales de doza ingerată. în produsele dietetice. embriotoxice şi chiar o posibilă acţiune cancerigenă. fabricarea unor băuturi răcoritoare. Intensifică. zahărul invertit. poate produce cancer de vezică. Cel mai utilizat este glutamatul monosodic (GMS). permisă În funcţie de aliment În funcţie de aliment 600 mg/kg 400 mg/kg Zaharina are o putere de îndulcire de 300 – 500 ori mai mare ca cea a zahărului. Cercetările toxicologice au demonstrat efectele citotoxice.1 – 0. Tabel 3 Îndulcitori sintetici admişi în România Denumire Zaharină (E954) Sorbitol (E420) Aspartam (E951) Acesulfam (E950) Alimentul la care este permisă folosirea La orice aliment. băuturi răcoritoare Doza max.

fără ca acestea să afecteze caracteristicile psihosenzoriale şi calitatea alimentelor. Ion Doina. conservanţii. nu sunt total indiferenţi pentru organismul uman conservarea chimică nu asigură o protecţie certă a alimentelor faţă de fenomenele de învechire şi alterare Din caracterizarea celor câteva grupe de aditivi alimentari se poate observa că există atât aspecte pozitive. Bucureşti.. dar mai eficace şi nepoluante pentru produs. acidul boric şi boraxul. acidul benzoic şi benzoatul de sodiu. Albu Angela. Se apreciază că în viitor. Editura Didactică şi pedagogică R. calcularea dozei admisibile. Cu cât sunt cunoscute mai bine aceste efecte. cu atât se pot lua decizii corecte în ceea ce priveşte aprobarea folosirii unui anumit aditiv. “Alimentele şi alimentaţia”. Pentru conservarea alimentelor se utilizează numerose antiseptice: dioxidul de sulf.A. Stănescu Dorina. Bibliografie 1. acidul acetic şi acetaţii. Falböck Rodica. tendinţă datorată unor cauze obiective: industria alimentară a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în ceea ce priveşte procedeele de conservare a alimentelor – refrigerare. Editura Didactică şi pedagogică R.. temperatura la care este păstrat. sterilizare – cu efecte similare ca şi adaosul de conservanţi. acidul sorbic şi sorbaţii alcalini. rolul aditivilor va creşte substanţial. Editura OSCAR PRINT. 2002 2. Bucureşti. acidul formic şi formiaţii. chiar şi în cantităţi foarte reduse. cât şi negative ale utilizării lor în alimente. Pe plan internaţional se remarcă tendinţa de restrângere a folosirii conservanţilor alimentari. “Microbiologie şi chimie alimentară”.A. datorită folosirii unor materii prime neconvenţionale în procesele tehnologice.produsul conservat. acidul salicilic. cum ar fi: compoziţia produsului alimentar. “Alimentaţie – catering”. Bucureşti. 1998. 18 . congelare. Efectul antiseptic este influenţat de o serie de factori. eliminarea lui din uz. ş.a. 1995 3. astfel ca aceştia să dea alimentelor caracteristicile tradiţionale cunoscute.

iar s modificarea aşteptată a ratei reale de schimb. iar rata de schimb fixă poate exploda. Acest fixing al ratei de schimb (ancorare pe o valută forte) este responsabilitatea autorităţii monetare naţionale. s = s deci. Considerând acum că finanţarea deficitului implică creşterea creditului intern cu o rată μ & constantă. fie pentru o depreciere tip treaptă de la o paritatea iniţială fixă la altă paritate fixă (criza Europeană. 1994). 1992). În acest caz. Ecuaţia parităţii ratei dobânzii se scrie: & i = i * +s (4) unde i* este rata dobânzii la valuta forte. preţul extern şi rata de schimb sunt fixate.(4) în (1) şi considerând s = 0 rezultă: r + d − p * − s = −α (i*) (5) Când rata de schimb. Oferta internă are două componente. s = 0 şi i = i * . astfel încât analiza pleacă de la acţiunile guvernamentale şi ale investitorilor privaţi din piaţa monetară internă. r = − μ . pot să treacă de pragul critic. guvernul permite flotarea ratei. d creşte cu rata μ iar r & scade cu aceeaşi rată. Echilibrul pe această piaţă se scrie: m − p = −α (i ) .REALIZAREA UNUI CADRU INTEGRAT DE ANALIZĂ A CRIZELOR VALUTARE Prof. iar i* şi p* constante. iar s. dr. iar apoi. & În ipoteza funcţionării în condiţii de certitudine. Ameliorarea modelului Krugman În modelele canonice de primă generaţie se consideră o economie deschisă mică în care rata de schimb valutar se fixează faţă de o valută forte. e necesară o descriere precisă a managementului rezervelor (aşa cum este efectuat de guvern) deoarece diversele planuri influenţează major momentele şi mărimea crizei. Se consideră acum situaţia în care speculatorii utilizează din plin rezervele valutare destinate apărării ratei ei fixe. 1. univ. pnivelul intern al preţurilor şi i nivelul ratei interne a dobânzii. guvernul optează fie pentru flotarea ratei de schimb (Mexic. It will be shown the important role of speculators in the market and governmental policy aspects adopted. Pentru analiza acestui proces. Gabriela PRELIPCEAN Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava It is presented an integrated framework for analysing currency crises that draws from both the early first generation models and the more recent generation approach. α > 0 (1) unde mărimile sunt logaritmice şi exprimă: m-oferta internă de masă monetară.logaritmul ratei de schimb. Pentru 19 . rezervele sunt intens utilizate. Se ştia faptul că fixingul nu va rezista dar nu se ştia momentul prăbuşirii valutei locale.(3). d-activele băncii centrale şi creditul intern şi r-rezervele internaţionale: m=d +r (2) Se consideră valabilitatea ecuaţiei PPC (parităţii puterii de cumpărare): p = p * +s (3) unde p*-este (logaritmul) nivelului preţului extern (se poate considera ca fiind constant). Pe parcursul unei crize. Înlocuind ecuaţiile (2).

valuta nu se va deprecia şi aceştia înregistrează o pierdere de capital. rezervele tind spre zero iar condiţia de atac se rescrie − Δr = r0 − μt = αμ . şi vor concura între ei într-o competiţie pentru profit. . Rezolvând ecuaţia de mai sus rezultă: r − αμ . economia trece la un regim valutar cu rată 20 . Modul efectiv de acţiune este dat de anticiparea din timp a atacului. atunci. rezervele valutare sunt epuizate. unde d=dA. Ecuaţia ratei post atac în condiţiile echilibrării pieţei monetare este: d − ~ = −α ( ~ ) s s ⋅ (6) ~ = αμ + d s (7) În Fig. La momentul T al atacului. Dacă d<dA şi speculatorii atacă la un nivel d subcritic. şi vor concura între ei într-o competiţie pentru profit.cererea de valută internă scade ca urmare a creşterii ratei dobânzii interne pentru reflectarea deprecierii valutei. se introduce noţiunea de rată de schimb umbră (rata fictivă flotantă acceptată liber de piaţă şi care nu necesită intervenţii ulterioare de echilibrare pe piaţa valutară). Atunci. capital. Dacă d>dA şi speculatorii înregistrează câştig unitar de capital. dacă rata de schimb este fixată.determinarea momentului atacului.oferta de bani scade odată cu mărimea atacului. echilibrul pe piaţa monetară se scrie: m − p * − s = −α (i*) (9) După atac. Bilanţul din piaţa monetară prezintă la momentul atacului o scădere a ofertei de bani astfel încât Δr = −αμ . deoarece reprezintă preţul de revânzare a valutei achiziţionate din fixingul precedent. Intersecţia celor două linii se face în punctul A. iar rezervele valutare rt = r0 − μt . iar rata de schimb este: Fig. este aşadar rata ce echilibrează piaţa monetară în urma unui atac speculativ reuşit în care rezervele valutare erau epuizate. Rata umbră. Creditul intern se scrie sub forma d t = d 0 + μt . m = m . Astfel. Rata umbră este crucială în evaluarea dinamică a eventualului profit al speculatorilor într-o criză. nu există în acest caz atac. competiţia transformă situaţia teoretică de salt brusc a ratei de schimb într-o evoluţie continuă dată de competiţia dintre speculatori. T= 0 μ (8) 2.1 – Rata de schimb şi rata fixă La momentul atacului există două pârghii de influenţare a echilibrului: . Modelarea politicilor de sterilizare monetară Se consideră în modelul standard că oferta monetară este constantă pe perioada atacului. s. 1 se prezintă ecuaţia (7) şi rata fixă din momentul anterior atacului. post atac. Astfel.

b* creşte. respectiv în valută forte deţinute de investitori privaţi. Încercarea de reinterpretare a recentelor episoade de criză pe baza modelelor clasice de generaţia întâi este influenţată semnificativ de elementul numit incertitudine. O contribuţie importantă a modelelor de primă generaţie este că se arată faptul că un eveniment major din piaţa activelor. rezultă acum un model modificat. Din analiza relaţiei (12) se observă că atacul speculativ este temporizat astfel încât saltul în s să se compenseze cu saltul de sens contrar al primei de risc. respectiv atacul speculativ. În loc de condiţia de paritate a ratelor dobânzilor (4) se include o relaţie a primei de risc pe piaţa obligaţiunilor de forma: & i = i * + s + β (b − b * − s ) (12) unde β>0 este o constantă. Participanţii din piaţă nu pot fi niciodată siguri când atacul va avea loc şi nici care va fi modificarea ratei de schimb în cazul producerii atacului. După includerea acumulării private de rezerve. Politica monetară e aceeaşi de mai înainte cu excepţia faptului că atacul propriu zis este sterilizat. Creditul intern creşte tot cu rata μ şi este un invariant faţă de atacurile speculative. în piaţa obligaţiunilor unde este adus de operaţiunile de sterilizare. iar b.flexibilă iar oferta de bani începe să crească cu rata μ. Aceste rezerve sunt titluri purtătoare de dobânzi în valută forte. Acest model poate fi oricum reabilitat prin recunoaşterea faptului că de fapt sterilizarea mută atacul din piaţa monetară în altă piaţă. ci pentru a concentra în mod simplu structura economică şi modul în care sectorul privat răspunde la politicile economice inconsecvente. nu trebuie să fie asociat cu şocurile puternice (nu au fost introduse până acum aceste şocuri). în anticiparea crizei. impun autorităţilor monetare expansiunea creditului intern şi utilizarea acestuia pentru cumpărarea obligaţiunilor guvernamentale naţionale. Aceasta nu deoarece atacurile sunt perfect previzibile. respectiv b*. menţinerea echilibrului pe piaţa monetară implică condiţia suplimentară ca rata dobânzii la valuta internă să nu prezinte un salt la previzionarea atacului. Imediat după atac echilibrul pe piaţa monetară se scrie: m − p * −~ = −α (i * + μ ) s (10) Din relaţiile (9) şi (10) rezultă: ~ − s = αμ > 0 s (11) Ecuaţia (11) arată că dacă autorităţile monetare decid sterilizarea atacului. este doar un transfer din piaţa monetară în piaţa obligaţiunilor. Paritatea dobânzilor asigură respectarea condiţiei i = i * + μ . iar dacă rezervele scad. Acum. Expansiunea creditului intern conduce la realocarea portofoliilor şi poate sfârşi prin trecerea rezervelor internaţionale din proprietatea guvernului în sectorul privat. 21 . Sterilizarea atacului cu ajutorul rezervelor valutare ale ţări. 3. Flood-Garber-Kramer (1996) au urmărit atacul speculativ din piaţa monetară (unde e plasat în modelul standard). Prim de risc se ajustează astfel încât să se menţină constantă cererea de bani în timp ce sterilizarea ţine oferta de bani fixă. Modelarea atacurilor speculative în condiţii de incertitudine Până acum s-au făcut referiri la modelarea atacurilor speculative previzibile. în care sterilizarea este compatibilă cu regimul de rată de schimb fixă. Atunci. Această incertitudine este reflectată prin evoluţia ratelor dobânzii pe termen scurt. Se observă că în acest tip de modele regimul cu rată fixă este incompatibil cu operaţiunea de sterilizare completă. regimul cu rată fixă nu poate fi în nici un caz menţinut nici măcar momentan. exprimate în logaritmi. Prin includerea primei de risc la relaţia clasică de paritate a ratelor dobânzii. deoarece oferta de bani nu mai răspunde la atacul speculativ şi deoarece încă nu e permis saltul brusc al ratei de schimb. rata flexibilă creşte cu aceeaşi rată μ. atacul a fost temporizat astfel încât să se evite un salt brusc al ratei de schimb. Anterior. Astfel. cantitatea de obligaţiuni guvernamentale interne. rata de preschimbare a rezervelor devine r = -μ/(1+αβ).

unii se îmbogăţesc. Totuşi. Astfel. producând un exces de variabilitate a ratei iar în final aceasta poate duce la abandonarea fixingului. Neliniarităţile din funcţionarea sectorului privat pot reprezenta surse adiţionale pentru crizele valutare. cât şi alte proprietăţi ale distribuţiei preţului. acestea prezintă o semnificativă componentă previzională. o diferenţă importantă între o opţiune real tranzacţionabilă şi opţiunea pe politica de fixing este dată de drepturile de proprietate din prima situaţie. Prin introducerea incertitudinii. Existenţa acestora sugerează faptul că o economie poate sări rapid sau chiar brusc dintr-o stare de echilibru. eventual atacată. majoritatea crizelor sunt aproape imposibil de interpretat exclusiv în baza indicatorilor 22 . varianţa. Analiştii au arătat că aceste crize sunt diferite între ele dar cu toate acestea. Extinzând această analogie. funcţionează ca o opţiune cantitativ egală cu rezervele valutare din spatele acestui regim valutar. Modelul conţine o neliniaritate ce permite soluţii multiple. în care acestea sunt rezultatul inconsecvenţelor politice dar şi profeţiile autocondiţionat probabile în contextul riscului din pieţele valutare. Se observă din (13) că dacă agenţii se aşteaptă în viitor la un plus de volatilitate a valutei.În cadrul modelelor în condiţii de certitudine. regimul cu rată fixă. Practic. Transferul de capital apare atunci când agenţii pot cumpăra din rezervele valutare ale guvernului la o rată fixă şi apoi să revândă aceste sume imediat la o rată de schimb postcriză superioară. o mare parte din cercetările actuale din domeniul atacurilor speculative în mediu incert se referă la exemple specifice ale funcţiei de distribuţie a distorsiunilor. Mai întâi în (13) prima de risc este de formă stochastică şi nu în timp continuu. Unele guverne au făcut greşeli politice grave. procesul de fixing al ratei de schimb. Prima de risc asociată provine din maximizarea utilităţii aşteptate şi baza monetară este menţinută constantă (înainte. Incertitudinea acestor alocări de dinaintea atacului ajută la explicarea atmosferei de criză în cadrul atacurilor reale la valută. Formele distribuţiei şi momentele centrate (medie şi varianţă) pot afecta concluziile de ordin politic. sugerând o variaţie de la o perioadă la alta. sistemul cu rată fixă (considerând posibilitatea atacului) funcţionează acum ca o opţiune call liberă pe rata de schimb dată de autorităţi speculatorilor. indicator relevant pentru determinarea gradului de profitabilitate a atacului şi se modifică şi momentul atacului. sunt relevante atât media. pe parcursul şi după criză) Cu aceste modificări relaţia de paritate a dobânzilor se scrie: i = i * + Et ~t +1 − ~ + β t (bt − bt * − ~t ) s s s (13) şi diferă de (12) prin următoarele. fără atac speculativ într-o stare de atac. când se caută preţul unei opţiuni pe un activ. atunci este afectată rata internă a dobânzii . Responsabilitatea acestor crize nu poate fi în întregime a guvernelor care au încercat politici excesiv expansioniste. Este interesant de remarcat faptul că metodele utilizate în calculul preţului opţiunilor sunt relevante în înţelegerea comportamentului speculatorilor pe parcursul perioadelor de criză. Într-un atac. Cu o primă de risc stochastică crizele valutare pot să reprezinte atât modelele de primă generaţie. 4. dar au fost în unele cazuri disciplinate de FMI sau Banca Mondială Atunci când speculatorii au sesizat că paritatea fixă este influenţată în mare măsură de obiective politice. nu este clar cât de mari sunt obligaţiile din rezerve şi nici modul de alocare al acestora. Flood –Marion (1996) au propus un model cu sterilizare completă şi primă de risc întrun mediu stochastic explicit. se modifică cererea de bani. Desigur. coeficientul β este indexat în timp. în special în ţările dezvoltate. a rezultat posibilitatea deciziei de declanşare a unui atac. nu implică transfer de capital sau de profit între guvern şi speculatorii din piaţa valutară. În unele cazuri indicatorii fundamentali afectează interacţiunile strategice ale guvernelor şi speculatorilor. adesea pe cheltuiala autorităţii guvernamentale prin prelungirea fixingului. Modificările în cadrul aşteptărilor raţionale alterează rata umbră. Apoi. Concluzii Crizele valutare din ultimul deceniu au atras atenţia asupra fragilităţii regimurilor valutare cu rată fixă. În crizele reale. desigur.

Un model dinamic intertemporal al crizelor financiare. 3.. 2000. p 797-818. Banerjee.fundamentali şi presupun noi explicaţii bazate asimetria informaţională şi reacţiile psihologice ale pieţei. 2003. 23 . Morris. 1988. Editura AGIR. Integrare europeană în contextul globalizării economice. Academic Press. . . Allen. Boşcoianu. S. Bibliografie 1.. MIT Press.. 1992.. M.155163. pg. Harsanyi. .Finance Applications of Game Theory. 2. A. .107.A General Theory of Equilibrium Selection in Games. in Advances in Business Applications of Game Theory. F. Quarterly Journal of Economics nr.. Bucureşti. 4.A Simple Model of Hearth Behaviour. J.

SECŢIUNEA 2 CONTABILITATE ŞI FINANŢE 24 .

and pecularities of their accounting. their increase and improvement (10)”. In its turn. Undoubtedly. This is preconditioned by the factors that investments in the form of equipment are often significantly depreciated and morally obsolete.. Law of Ukraine “About enterprise income taxation” gives the following definition of investments: “Investment is economic transaction which implies purchase of the 25 . According to the information of the Ukrainian business weekly magazine “Kontrakty” (Contracts). Definition of the notion “investments” can be found in the economic manuals and dictionaries. this notion has the same meaning as capital injections. as an investment activity has been understood capital injections. and also: “. According to the classical model. material (working and fixed) assets. which do not correspond with the real situation. Mertens A. preferences are given to the monitory investments. This publication examines the definitions of the notion “investments” given in various Ukrainian legislative acts and literaty sources. Thus. long-term capital injections in any enterprise with the purpose of getting profit” (8). as a rule. When economics was privatized the new notion came into our language – investments. which result in creation of the profit (income) or achievement of the social effect (1). assets (objects of intellectual property). financial investments to Ukraine in 2002 increased in 1. This all positively influences transformation of the Ukrainian economy into the market environment. claims that: “Investments are exchange of definite present value for the indefinite future value”(7). Lerry M. investments can be made in various forms: bankroll. investment kinds. meaning funds given in a centralized way by the state and co-operatives. But. Thanks to this. sometimes this equipment is even worth then the one produced by domestic firms. In other words: “Capital injections are expenditures for the reconstruction of the fixed assets.. Similar situation occurs with working assets that are injected as an investment.INVESTMENTS IN UKRAINE AND PECULIARITIES OF THEIR ACCOUNTING Vadym KOZAK Kyiv National Economic University Annotation. In his turn. as we will see further. Literary sources and legislative acts of Ukraine do not give exact definition of the notion “investments”. new sources of external financing are created access to the modern production and management technologies is received. Law of Ukraine “About investment activity” defines notion of investments as all kinds of the material and intellectual values that are injected into the objects of the entrepreneurial and other activities.5 times (9). Still.V. despite the problems mentioned above. Rosenberg notes that: “Investments are using of money with the purpose of increasing its amount. and this fact is proved by statistical data. in the publications of home and foreign authors. investments are still attractive for Ukraine. Integration processes that take place in Ukraine stimulate inflow of foreign capital in various forms by means of investments. Still estimation of such an investments is made considering market prices. Before Ukraine became independent. receiving profit or capital growth or all mentioned above”(11). nonmaterial.

But before showing investments on the enterprise. in this case the definitions of the notion “investments” that are given in the International accounting standard 25 “Investment accounting” and in the Accounting thesis (standard) 2 “Balance” find its real application. like preferred stock they do not allow to participate in the enterprise management process. At the same time investors do not have this (necessary) information and act irrationally buying this shares). This way. it is necessary to find out what investments are they (meaning. dividends. Investing money into another enterprises can be permanent and can give the investor stable profit. market participants have information which is not the same (different and incomplete). royalty. Accounting thesis (standard) 2 “Balance” gives definition of the financial investments as assets that are kept by the enterprise for the purpose of profit increase (interest. First group investments are shown in Section I of the Balance “Fixed assets”. brokers sell their shares knowing that those tomorrow will be turned into scraps of paper. for example. capital value growth or receiving other benefits for the investor (3).to get the profit. and this information asymmetry in the future can essentially influence economics functioning (for example. liabilities and economic transactions accounting for the enterprises and organizations: account 14 “Long-term financial investments” and account 35 “Current financial investments” (5). not preferred stock). At the same time investments can be made periodically. 26 . only definition stated in Law of Ukraine “About enterprise income taxation” provides the most complete definition of “investments”. provide an opportunity to get stable income in the form of interest. Investments can also be divided into two groups according to the investing direction: investments into the equity securities (shares) that give the right to take part in the management of the enterprise (the matter concerns common. definition of this or that object in legislative acts of Ukraine. interest. Still. in this situation. According to the International accounting standard 25 “Investments accounting” “Investments are assets that are kept by the enterprise in order to provide capital growth through income distribution (for example. capital. nonmaterial assets. we see that financial investments in accounting are also divided into “Long-term financial investments” meaning financial investments that are made for the period more than one year and which cannot be easily sold at any moment and “Current financial investments” that include financial investments for the period not more than one year and which can be sold at any moment (except investments that are equivalent to cash). unlike common shares. in our opinion. As we see. Therefore. etc. we should remark that investments are kept by the enterprise with the only purpose .). corporate rights or securities in exchange for the money or property” (2). Because. Other kind of investments is investments into the debt securities (bonds) which. all given definitions have almost identical content. in order to allocate money that enterprise has in its disposal and temporary does not use. to estimate them). But. Considering various interpretations of the notion “investments” given before. Examining in detail Accounting thesis (standard) 2 “Balance” and Enclosure to Accounting thesis (standard) 2.in Section II of the Balance “Working assets”. to increase capital value or to get other benefits for the enterprise-investor that can be received.fixed funds. investment activities can be characterized according to the terms of injection realization (money deposits) as long-term and short term (current) investments. second group investments . what is their amount and what “family relations” enterprise has with the investor that makes investments. thanks to the trade relations (6). There are separate accounts with corresponding control accounts that are assigned for investments accounting in the Accounts Plan and Instruction of the using of Accounts Plan of assets. Also we think that legislators should adhere to the unified interpretation. dividends and rent revenue).

Investments: Course of lectures in modern financial theory/Kyiv: Kyiv investment agency.646. 9. Bibliography Law of Ukraine “About investment activity” BVR 1991 №47. According to the clause 4 Accounting thesis (standard) 12 “Financial investments”.# 16. 1997. 11. . for example. informatics/ Under the general editorship of M. Moldovanov. customs fees. 1996. Encyclopedia of businessman: Management.V. International accounting standards 2000/Translated from English. duties. but also in exchange for similar and not similar assets. Luxury and poverty of the FEZ. – Kyiv: Tehnika. – Moscow: Ekonomika (Economics). liabilities and economic transactions accounting for the enterprises and organizations. Accounting thesis (standard) 2 “Balance”. 2000 – 1272 pp. Ptitsyn D. Mertens A. 27 . Kontrakty (Contracts). a. capital.S. – Affirmed by the Order of the ministry of Finance of Ukraine dated November 30. 13 10. Law of Ukraine “About enterprise income taxation” BVR 1991 №283/97 . commission. injected investments are made for a long term (meaning the condition is met “for the period more than one year”). marketing. 1999 #291 with changes and supplements 6. Lerry M. financial investments are first estimated and shown in bookkeeping on their prime cost that consists of purchasing price.Golova. 1979 – 336 pp. compulsory payments and other expenditures that are directly connected to the purchase of financial investments (4). Accounts Plan and Instruction of the using of Accounts Plan of assets. If shares quantity is 25%. 21/04/2003. p. – Affirmed by the Order of the ministry of Finance of Ukraine dated April 26.As the rule. then this transaction will be shown on the account 143 “Investments to not affiliated parties”.F. 8. If investor purchases small quantity of shares. – 476 pp. 7. At the same time. 2000 # 91 with changes and supplements 5. 5%. in this case the investment will be reflected on the account 141 “ Investments to affiliated parties according to the method of participation in the capital”. 1993. – 856 pp.VR dated May 22. Dictionary of investing. Under the editorship of S. Accounting thesis (standard) 12 “Financial investments”. Efficiency of capital investments. – 416 pp. 1. 1997 with changes and supplements 3. with changes and supplements 2. it is necessary to note that investments can be purchased not only for money. Rosenberg. – Affirmed by the Order of the Ministry of Finance of Ukraine dated March 31. Khachaturov T. taxes. / Kyiv: Federation of the professional accountants and auditors of Ukraine. Analytical accounting of such investments is made according to their kinds (investment objects).I. 1999 # 87 with changes and supplements 4.

ec. pe de o parte. adică alege cea mai bună combinaţie de mijloace de finanţare şi. Putem să ne întrebăm. este necesar amintim. These theories differ from those models based on the principle of “compromise”. principiului ierarhiei îi lipseşte o justificare teoretică. theories founded on this reason do not have as objective the global explaining of the financial structure. drd. dar vizând acelaşi obiectiv (cea mai bună rată de îndatorare). 1. Pentru a preciza contextul în care au apărut teoriile de finanţare ierarhică. privilegierea autofinanţării. principalele concepte privind finanţarea ierarhică. precum şi problemele pe care acestea le ridică. nu a fost realizat nici un test cu adevărat decisiv pentru a permite aprecierea pertinenţei teoriilor de finanţare. considerăm că discuţia între teoriile compromisului şi teoriile finanţării ierarhice se bazează pe alte fundamente: În primul rând. Thus. Gheorghe SANDU Lect. la soluţii contradictorii. Contrar modelelor precedente. the second ranging of liabilities and the final choice of capital growth.COMPARAŢII. Cu toate acestea. Poziţionarea teoriilor finanţării ierarhice în contextul teoriilor structurii financiare În cazul economiilor de piaţă dezvoltate s-a emis teoria finanţării ierarhice (pecking order theory). în general. În plus. dr. în mod foarte succint. univ. teoriile de compromis şi cele de finanţare ierarhică ar aborda în mod diferit politica de finanţare a firmelor.ia o decizie financiară optimă. Aceste câteva remarci ridică însă mai multe întrebări [2]: Teoriile de finanţare ierarhică aduc o explicaţie cu adevărat nouă pentru structura de finanţare a firmelor? Divergenţele pe care le constatăm între cele două categorii de modele sunt oare minore 28 . Anterior. but consist in giving advice for taking a financial decision in precise situations. În plus. ne putem întreba dacă aplicarea principiului ierarhiei nu ar conduce la definirea structurii financiare optimale în mod diferit. Ovidiu HURJUI Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava Abstract Pecking order theories agree on a classification between financing methods: for example the privilege of self finance. drd. În consecinţă. univ. pe de altă parte. Această teorie vine ca un răspuns firesc la noua abordare privind conceptul de organizaţie a întreprinderii în economia de piaţă. dacă o firmă . cele două categorii de modele conduc. până acum. articolele teoretice preconizând o ierarhie intre modalităţile de finanţare sunt de factură recentă şi par secundare în raport cu principiul compromisului. Teoriile de finanţare ierarhică convin în stabilirea unui clasament între modalităţile de finanţare: de exemplu. examinarea deciziilor financiare nu lăsa să se presupună eventualitatea unui clasament între diversele modalităţi de finanţare.FINANŢAREA . Contrary to previous models these theories do not focus on the problem of the best financial structure. aceste teorii nu sunt centrate pe problema structurii financiare optimale.stabilind un clasament între modalităţile de finanţare pentru realizarea unei investiţii . În al doilea rând. Irina CIBOTARIU Ing. INTERPRETĂRI Prof. punerea pe un rang secund a îndatorării şi alegerea în ultimă instanţă a creşterii de capital [1].

II). îmbogăţeşte anumiţi parteneri ai firmei (modelul lui Myers (1990). De exemplu. În general. în care. Donaldson a pus în evidenţă existenţa unui clasament între finanţări: autofinanţare.Managerul decide sporirea bogăţiei câtorva membri ai organizaţiei în mod prioritar (de exemplu. teoriile finanţării ierarhice permit obţinerea unui optim. iniţial. Aceste raţionamente derivă din situaţiile particulare în care se pot găsi firmele la un moment dat. aplicarea principiului ierarhiei conduce la aceiaşi concluzie ca şi modelele lui Modigliani şi Miller din 1958: deci nu există un grad de îndatorare optim. de justificări teoretice. aceste teorii bazându-se pe raţionamente diferite. Donaldson (1963) ajunge la concluzia că firmele se abţin de regulă de a emite acţiuni şi nu împrumută decât dacă investiţia reclamă fonduri superioare la cash-flows existente.pentru manager: a acţiona în interesul acţionarilor existenţi. Williamson (1988). 2 . împrumut pe termen lung. îndatorarea nu prezintă decât profituri iar creşterea de capital nu prezintă decât costuri. într-un context dat. contrar celorlalte.Myers şi Majluf (1984). interpretările posibile pentru principiul clasamentului între modalităţile de finanţare şi arătăm cum această sinteză permite eliminarea unora din situaţiile următoare: 1 . primele modele. atingerea unui optim pentru situaţii particulare . în aceeaşi măsură. integrează câteva restricţii în realizarea obiectivului de urmat. Fama (1990). Managerul maximalizează bogăţia aflată sub controlul său şi. obiectiv pe care-l întâlnim de altfel în modelele lui Myers şi Majluf şi a lui Narayanan. Să notăm şi faptul că principiul ierarhiei poate fi justificat chiar dacă ipoteza de asimetrie a informaţiei acţionează mai mult. Principiului ierarhiei îi lipseşte la origine o justificare teoretică Descriind comportamentul financiar al firmelor. într-o situaţie particulară.1. în mod indirect.au format un corpus teoretic care permite justificarea comportamentului managerilor descris de către Donaldson. În aceste două cazuri. acţionarii existenţi). . 2. În mod indirect. detaliem. în prealabil. sporirile de capital. Scurtă prezentare a principalelor modele a teoriei finanţării ierarhice O primă prezentare a acestor teorii constă în separarea lor în funcţie de obiectivele exprimate de manager.Managerul decide scăderea costurilor contractelor în vederea maximizării valorii firmei: modelele lui Cornel şi Shapiro (1987).aplicarea principiului ierarhiei este un alt mijloc de decizie asupra modalităţii de finanţare decât compromisul şi permite. o modalitate de finanţare nu ar prezenta decât profituri sau costuri. Managerii doresc să se sustragă astfel disciplinei pieţelor financiare. Narayanan(1988) . Rezumând. I).“principiul ierarhiei” este o formă a “compromisului” în măsura.pentru acţionarii existenţi: ei sunt inactivi şi nu modifică prin portofoliul lor 29 . aplicarea principiului compensării între profiturile şi costurile modalităţilor de finanţare (cu alte cuvinte. Câteva modele fondate pe ipoteza de asimetrie a informaţiei . ipotezele comportamentale sunt: . presupunând că. aplicarea principiului compromisului) ar conduce la privilegierea împrumutului şi la stabilirea unui clasament între aceste două moduri de finanţare externă. Conceptul de clasament între finanţări se bazează pe câteva observaţii şi este lipsit. 3 . Modelele după care managerii acţionează pentru interesul anumitor membri ai firmei În modelul lui Myers şi Majluf (1984).sau indică o ruptură în raţionamentul financiar ? Sunt oare pertinente explicaţiile aduse de către teoriile de finanţare ierarhică ? Pentru a răspunde la aceste întrebări. 2.principiul ierarhiei este o decizie asupra modalităţii de finanţare diferită de compromis.

are interesul să finanţeze investiţia prin îndatorare. .de pe aceste două pieţe.2. având obiectivul de a spori bogăţia acţionarilor existenţi. vechii acţionari pot să se îmbogăţească întrucât valoarea titlurilor lor va fi superioară celei ce rezultă dintr-o situaţie în care investiţia nu a fost întreprinsă.dacă situaţia de moment este favorabilă .funcţionarea deciziilor luate de manager.datorită unor disfuncţionalităţi . Managerul. pentru că această valoare este mult mai puţin interesantă pentru piaţa capitalului. Aceştia din urmă au anticipaţii 30 . pentru a sublinia adevărata sa valoare. în definitiv. În comparaţie cu noii acţionari. . firmele având proiecte mai bune exclud posibilitatea de a finanţa firmele cotate la o valoare mijlocie.ei nu cunosc calitatea oportunităţilor investiţiilor şi le apreciază la o valoare mijlocie ţinând cont de modul de finanţare ales pentru a le întreprinde.având anticipaţii raţionale calculează valoarea medie a titlurilor vechilor acţionari. În concluzie.pentru ceilalţi parteneri ai firmei (prestatori. aceasta va atrage o scădere a valorii firmei şi. În consecinţă. Creşterea de capital este un semn al unei stări defavorabile a societăţii (ca şi pentru modelul lui Myers şi Majluf).ce ar atrage după sine o scădere a valorii firmei. managerii cunosc acest lucru.creşterea bogăţiei acţionarilor existenţei.pentru noii acţionari (presupunând că au anticipaţii raţionale): ei nu sunt informaţi în ce priveşte speranţa matematică a valorii titlurilor vechilor acţionari. Alegerea între finanţările unei firme performante este explicată şi prin mecanismul selecţiei adverse. Mai întâi. o firmă nerentabilă poate fi finanţată . Narayanan arată că atât piaţa creditului cât şi a capitalului nu pot să evalueze firmele la justa lor valoare. mai degrabă decât prin creştere de capital. poate fi constrâns să renunţe la a realiza o investiţie rentabilă . În consecinţă. Nu întotdeauna. acest comportament conduce la diminuarea “valorii mijlocii” a firmelor finanţate de pe piaţa capitalului. Deci. o reducere a valorii titlurilor acţionarilor existenţi. ipotezele comportamentale sunt [3]: . În ciuda acestei scăderi. Obiectivul managerului este de a minimiza costurilor anumitor contracte Dacă obiectivul managerului este de a minimiza costurile contractelor finanţărilor investiţiilor specifice.pentru manager: de a maximiza valoarea firmei. Datorită informaţiei de care dispun. pe piaţa capitalului şi a îndatorării se cunoaşte valoarea firmelor la care se canalizează fonduri. realizarea unei creşteri de capital este un semnal al unei stări defavorabile sau a unei firme neperformante. 2. Harris şi Raviv arată că un echilibru al semnalizării “total revelator” este obţinut în cadrul ipotezelor modelului lui Myers şi Majluf în măsura în care “imitaţia” nu este interesantă. Narayanan (1988) conchide aceeaşi ierarhie între finanţări ca şi modelul precedent pentru o firmă având proiecte rentabile. evaluându-le în consecinţă la o valoare mijlocie. Ei deduc faptul că emisiunea pentru sporirea capitalului (şi realizarea investiţiei care o acompaniază) este un semn a stării defavorabile a unei societăţi. Un echilibru nerevelator (toate firmele investesc) nu este posibil dacă rentabilitatea proiectului este foarte ridicată După Myers sau Majluf. noii investitori . El demonstrează că o firmă rentabilă. Managerul şi vechii acţionari sunt mai bine informaţi de rentabilitatea oportunităţilor de investiţii decât noii acţionari • pentru noii investitori . dar mai ales clienţi): de a minimiza riscul de a cumpăra sau de a finanţa investiţii specifice. Ipotezele comportamentale a modelului lui Narayanan completează modelului precedent: • pentru manager . Interpretarea lui Harris şi Raviv (1991) este diferită de cea a lui Myers şi Majluf. Altfel spus.

ea trebuie să aducă garanţii contractanţilor.în al doilea rând. ea va trebui să fie finanţată cu prioritate prin creştere de capital în momentul în care contractul implicit va fi executat. aceste contracte explicite pot fi şi incomplete. Preponderenţa fondurilor proprii constituie oarecum o garanţie pentru parteneri de a întreţine relaţii contractuale durabile atât timp cât riscul falimentului este redus. nu este pusă în faţa unor costuri suplimentare legate de procedura de faliment.în primul rând. de vânzare. contractele pot fi complete. a) Dacă obiectivul managerului este minimizarea costurilor contractelor implicite Contractele implicite se referă în general la calitatea bunului vândut. (2) . permite distingerea contractelor complete de cele incomplete. Fama consideră că structura financiară va fi mai puţin îndatorată când valoarea de vânzare a activelor este scăzută. imposibilitatea de a exprima etapele unei stări viitoare care se va putea produce după semnarea contractului. ele nu pot fi redactate la un cost rezonabil: aceasta implică faptul că firma. În acest cadru.raţionale.în mod relativ . b) Minimizarea costurilor contractelor explicite Teoriile următoare sunt centrate pe contractele explicite a căror caracteristici pot fi identificate la un anume cost (contrar unui contract implicit). pentru a minimiza costurile contractelor particulare a acestor investiţii (contracte implicite sau explicite). de fabricaţie). ele sunt inseparabile de un contract explicit (contractul de muncă. ei stabilesc aceeaşi ierarhie între finanţări. chiar dacă nu-şi respectă în totalitate angajamentele asumate. iar supravieţuirea firmei depinde de capacitatea sa de a le reduce. Ca şi în modelele precedente. aceasta va permite creşterea valorii firmei. sau prin examinarea avantajelor costurilor marginale ale diferitelor surse de finanţare (compromis între 31 . Dacă activitatea firmei o obligă să investească în active având o valoare de (re)vânzare ridicată. Din contră. În acest caz. Riscul se caracterizează prin faptul că dă posibilitatea . structura financiară. furnizorii) determină. Shapiro şi Stiglitz rezumă caracteristicile comune ale contractelor implicite în următoarea manieră: (1) . Diferenţa arătată de Knight (1993) între risc şi incertitudine. Fama şi Jensen arată cum minimizarea costurilor fixe a ansamblului contractelor organizaţiei (contracte cu clienţii. contractele sunt incomplete. salariaţii. Pentru a-şi realiza obiectivul. aceste obiective i-a obligat pe teoreticieni să distingă activitatea firmei de natura activelor sale. De aceea.de a specifica etapele unei stări viitoare şi de a determina distribuţiile de probabilităţi. În continuare.în sfârşit. este trăsătura distinctă a conceptului de incertitudine. firma poate obţine o structură de financiară în care să privilegieze finanţarea prin fonduri proprii (clasament între finanţări). ele au totuşi o valoare pentru că nerespectarea lor antrenează o diminuare a valorii firmei O firmă respectă câteodată o ierarhie între finanţări având raţionamentul următor: dorind vânzarea la un preţ ridicat a unui contract implicit (prin care se angajează să-l onoreze ulterior). Firma va trebui să fie mai puţin îndatorată. În acest caz. Totuşi. În consecinţă. în mod indirect. sunt prezentate o serie de lucrări în care autorii lor arată cum se selecţionează contractele finanţărilor în scopul reducerii costurilor. fiind o garanţie de plată pentru parteneri. Costurile fixe au o pondere însemnată în costurile totale. aceste investiţii joacă acelaşi rol ca şi fondurile proprii. Constatăm că aceeaşi ierarhie între finanţări este deci preconizată: creştere de capital în primul rând şi apoi îndatorare. (3) . managerul alege finanţarea acestor proiecte prin creştere de capital (mai degrabă decât prin îndatorare). În schimb. dacă activele sale au o valoare scăzută de vânzare şi dacă veniturile sale sunt incerte.

minimizarea costurilor contractelor particulare a acestor investiţii 32 . abordarea sa este diferită de cea a lui Fama. dacă o investiţie specifică este reprezentată de un proiect de cercetare-dezvoltare. Fiind o formulă de finanţare mai “simplă”. când am expus importanţa organizaţiei ca alternativă la piaţă. În schimb.managerii sunt aleşi de către acţionarii care au puterea de a-i înlocui sau de a decide asupra remuneraţiei lor. În concluzie.creşterea de capital conduce la o structură “mai suplă” decât îndatorarea. ambele interpretări par a fi luate în considerare. Williamson (1988) aduce argumentul de “specificitate” a investiţiilor. decât avantaje). Dacă investiţia este specifică. atât înainte . finanţarea adaptată pentru întreprinderi trebuie să aibă capacitatea să realizeze aceste ajustări la venituri mai scăzute. nici impactul structurii financiare asupra costurilor acestor contracte nu sunt abordate în mod direct [4]. contractanţii îşi pot modifica comportamentul lor chiar după semnarea contractului. în măsura în care el nu studiază structura financiară care va permite diminuarea costurilor ansamblului contractelor între firmă şi partenerii săi. ajustând în acest fel preţul tranzacţiei. iar fondurile sunt aduse pe întreaga durată a vieţii firmei. Williamson presupune că părţile semnatare ale contractului au o raţionalitate limitată.finanţările în care îndatorarea ar prezenta costuri mai mari. . acţionarii tolerează mai mult decât împrumutătorii faptul că el nu degajă rentabilitatea scontată. Aşa cum am mai observat. considerăm că majorarea de capital (cu o difuziune de titluri care nu este prea importantă) este mai bine adaptată decât îndatorarea pentru finanţarea investiţiilor specifice pentru următoarele motive: . clienţi. atât timp cât aceste investiţii vor degaja venituri. iar “transformarea fundamentală” constituie un pericol major. Williamson rezumă această idee prin termenul de “transformări fundamentale”. Totuşi. furnizori. Dacă activele posedă caracteristici contrare (nu sunt specifice). Fama nu face referinţă nici la conceptul clasamentului între finanţări şi nici la cel al raţiei optime de îndatorare şi. “Poziţia de negociere” ocupată de fiecare dintre părţile contractante poate deci varia.acţionarii au interesul constant de a supraveghea politica de investiţii a managerului. În acest caz. au acces la documentele contabile şi pot să ceară audit aprofundat asupra unor aspecte particulare. împrumutătorii vor să profite în mod particular de una din aceste slăbiciuni. De exemplu. În reflexia lui Williamson. Într-adevăr. Un activ va fi specific dacă el nu va putea fi utilizat decât pentru firma în cauză. Când contractele sunt incomplete. nici contractele firmelor cu salariaţi. contractanţii caută să profite de faptul că toate eventualităţile posibile şi sancţiunile corespondente nu pot fi prevăzute în mod integral în contract. Aplicând această teorie contractelor finanţării. Aceasta pentru că acţionarii au un statut de “creanţieri reziduali” asupra beneficiilor firmei. În măsura în care investiţiile specifice sunt obiectul contractelor incomplete între firme şi aducătorii de capital. Williamson dă soluţia cum pot fi reduse aceste costuri. ele sunt obiectul contractelor incomplete între firmă şi aducătorii de capital. firma are o probabilitate ridicată de a nu respecta angajamentele sale. cât şi după semnarea contractului. le acordă o contribuţie. îndatorare este mai apropiată de probabilitatea de realizare a ajustărilor ex-post. În acest sens. mai mare sau mai mică. Îndatorarea va fi mai puţin costisitoare şi deci mai bine adaptată. în caz de lichidare a activelor. . Atunci când investiţiile sunt specifice. îndatorarea nu permite realizarea în aceeaşi măsură a adaptărilor ex-post [5]. Hyafil (1993) califică această “structură de gestiune” drept flexibilă: “…în caz de dificultate. la realizarea acestor argumente ex-post. el conchide că îndatorarea şi creşterea de capital nu sunt considerate singurele surse de finanţare însă. adunarea acţionarilor hotărăşte dacă firma trebuie să fie lichidată sau dacă se vor pune în aplicare măsuri de redresare financiară. în acest caz.

aceasta însemnând. The Journal of finance. 33 . În concluzie. 1984. M. 1990..“The capital Structure Puzzle”. Journal of Finance. Ca regulă generală. ne putem întreba dacă reducerea costurilor contractelor particulare reduce posibilitatea finanţării investiţiilor prin creştere de capital şi dacă aceasta este contrară intereselor acţionarilor ? Într-adevăr.Capital structure and the information role of debt. International Economic Review. M. [4] Narayanan. 575-592 [2] E. [5] E. Conceptul costului mediu ponderat al capitalului nu este adaptat atât timp cât factorii săi de ponderare nu au nici un sens. Teoriile compromisului şi finanţării ierarhice conduc la ideea că deciziile de investiţii şi de finanţare nu sunt separabile. de exemplu.Les theories du financement hierarchique. prezentarea principalelor teorii ale finanţării ierarhice a permis să se arate o mare diversitate ipotezelor raţionamentului participanţilor la gestiunea financiară a firmei. Fama. 1988. vol 25. nr.Liquidity. va putea să nu pună problema conceptului de cost mediu ponderat al capitalului [6].Organisational forms and investment decisions. 39. ci constau în a da sfaturi pentru a lua o decizie financiară în situaţii precizate. banking and bank failures. preconizând în mod constant o ordine între finanţări. 1988. investiţii a căror rentabilitate este aleatoare. . teoriile finanţării ierarhice. Bultel . Astfel. Thèse de doctorat. preţul de acceptare sau de respingere a unui proiect va fi costul mediu ponderat al capitalului.P. 16 şi următ. În schimb. dacă această politică de finanţare este împotriva intereselor acţionarilor. problema costului mediu ponderat al capitalului nu va fi abordată în mod real. În acest caz. Journal of Finance. 14. p. 2. nr. Harris şi A. pun în discuţie acest aspect. în care aplicarea unui clasament între finanţări nu este preconizată decât pentru investiţii precise. caz în care nu va exista o raţie optimă a îndatorării. utilizarea principiului compromisului va fi preponderent. în măsura în care. [3] M. Dacă aplicarea principiului ierarhiei între finanţări este rară. demersul pentru a ajunge la această reflecţie este diferit.permite creşterea valorii firmei. Dijon. O teorie a finanţării ierarhice. Journal of Financial Economics. nu există indicaţii asupra demersului financiar de urmat. Bibliografie [1] Myers. C.p. teoriile fondate pe acest raţionament nu au ca obiectiv explicarea în mod global a structurii financiare. Wiliamson . S. iar raţia îndatorării optime va trece pe un plan secund. problema costului mediu ponderat al capitalului ? Două răspunsuri sunt posibile. 1985.Managerial incentives for short-term results. ca modelul lui Narayanan. [6] S. Raviv . Aplicarea principiului ierarhiei pune. Aceste teorii diferă deci de modelele bazate pe principiul “compromisului”. Pentru alte proiecte . nr. 1994. putem conchide că aceste modele ignoră constrângerea pe care aceştia o au în legătură cu obiectivul de maximizare a valorii globale a firmei. .C. în mod direct. Dar. Acesta este cazul teoriilor în care un clasament între finanţări este preconizat dacă investiţia prevăzută prezintă o anumită caracteristică. Jensen . F.

este indirect. dar cu plata fracţionată. definirea noţiunii de valoare adăugată. unic. VAT is a single and neural tax. Mecanismul de determinare a TVA în România. Apoi. În vederea calculării taxei. Taxa pe valoare adăugată se caracterizează prin transparenţă deoarece ea permite fiecărui agent economic să cunoască exact şi concret care este mărimea obligaţiei de plată ce-i revine. se determină TVA de plată. the transfer of property over the chattels personal. the import of goods. TVA . VAT is characterized by transparency. Conform Legii nr. de colectare a veniturilor bugetare. Aceasta reprezintă valoarea nou creată de întreprindere în urma ciclului de producţie. Înţelegerea conţinutului TVA presupune.Definiţie şi sferă de cuprindere Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect care se stabileşte asupra operaţiunilor privind livrările de bunuri mobile. excluzându-se producţia stocată. but with fractionated payment. taxa pe valoare adăugată este un impozit neutru.TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ – SFERA DE CUPRINDERE ŞI REGIMUL DEDUCERILOR Lect. The application of VAT is done in the country where the product is consumed and not in the country where it is manufactured. 345/2002 se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată operaţiunile care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii: . mai întâi se determină TVA colectată aferentă vânzărilor şi TVA deductibilă aferentă cumpărărilor. valoarea adăugată este echivalentă cu diferenţa dintre vânzările şi cumpărările din acelaşi stadiu al circuitului economic. 598/2002 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr.drd. rezultă că TVA nu are numai un rol pur tehnic. prestările de servicii şi operaţiunile asimilate. sau TVA de recuperat în situaţia contrară. o prestare de servicii efectuată cu plată sau o 34 . transferului proprietăţii bunurilor mobile. Astfel. 345/2002 privind taxa pe valoare adăugată [4] şi Hotărârii Guvernului României nr. ci constituie un important instrument de politică economică şi fiscală prin care sunt contracarate dezechilibrele macroeconomice. ca în majoritatea ţărilor Uniunii Europene. taxa pe valoare adăugată prezintă o serie de caracteristici. pe baza documentelor justificative. Din analiza acestor trăsături caracteristice.univ. dacă taxa colectată este mai mare decât cea deductibilă. O altă caracteristică a TVA este aceea că aplicarea ei se face în ţara în care produsul se consumă şi nu acolo unde se produce. performing of professional services and similar operations. Neutralitatea se referă la faptul că acest impozit.constituie o livrare de bunuri. Fiind în prezent cel mai important impozit indirect. mai întâi. Mihalea TULVINSCHI Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava VAT is an indirect tax that is settled over the operations regarding the deliveries of chattels personal. care nu permite nici un fel de discriminare. Fracţionarea derivă din faptul că TVA-ul se calculează pe fiecare stadiu care participă la realizarea şi valorificarea produsului finit. Astfel. because it allows to each economic agent to know exactly and concretely what is the size of the obligation of payment that belongs to him. se prezintă sub forma unei cote care se aplică tuturor activităţilor economice. importului de bunuri.

bunurile acordate şi serviciile prestate în mod gratuit. Prin persoană impozabilă se înţelege orice persoană. prin intermediul mai multor tranzacţii.operaţiune asimilată acestora. în sfera taxei pe valoare adăugată importurile de bunuri. d) orice distribuire de active de către o societate comercială către asociaţii sau acţionarii săi. e) bunurile constatate lipsă la inventariere. protocol etc. . exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri. . Operaţiunile privind schimbul de bunuri au efectul a două livrări. . b) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. inclusiv activităţile extractive. În cazul transferului dreptului de proprietate asupra unui bun de către două sau mai multe persoane impozabile. fiecare tranzacţie se consideră o livrare separată. . 35 .intrările şi ieşirile de bunuri constituite în rezerve de mobilizare la persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de TVA. cum sunt acţiunile de sponsorizare. cu excepţia celor distruse ca urmare a calamităţilor sau altor cauze de forţă majoră. direct sau prin persoane care acţionează în numele acestora. cu excepţia transferului total al activelor şi pasivelor efectuat cu ocazia fuziunii şi divizării societăţii comerciale. mandatate în acest scop. Se cuprind. Depăşirea plafonului constituie operaţiune asimilată livrării de bunuri şi prestării de servicii dacă s-a exercitat dreptul de deducere a TVA-ului corespunzător depăşirii. Încadrarea în plafoanele legale se determină pe baza datelor raportate de situaţiile financiare anuale. comercianţilor. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste limite sponsorizările. precum şi plata în natură a arendei. mecenat. care prestează servicii pentru obţinerea şi prelucrarea produselor agricole. indiferent de statutul său juridic. fiind impozitată distinct. prestatorilor de servicii. .aportul în natură la capitalul social al unei societăţi comerciale.scoaterea în mod gratuit a unor cantităţi de produse din rezervele de stat pentru acordarea de ajutoare umanitare. de asemenea. acţiunile de mecenat sau alte acţiuni prevăzute prin legi. c) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executării silite. în cazul în care beneficiarul este o persoană impozabilă care are dreptul de a deduce total taxa pe valoare adăugată. Nu sunt considerate livrări de bunuri următoarele: . chiar dacă bunul respectiv este transferat direct beneficiarului final. în schimbul unei despăgubiri. . dacă taxa ar fi aplicabilă la transferul respectiv. Se consideră livrări de bunuri: a) vânzarea de bunuri cu plata în rate. inclusiv o distribuire de active legate de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare a societăţii. . potrivit limitelor şi destinaţiilor prevăzute de lege.rezultă dintr-una din următoarele activităţi economice: activităţile producătorilor. bunurile respective constituie livrare de bunuri la scoaterea din acest regim şi la livrare către alţi beneficiari. agricole şi cele ale profesiunilor libere sau asimilate. respectiv se colectează TVA. Prin livrare de bunuri se înţelege transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deţinute de proprietar către beneficiar.preluarea de către persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de TVA a unor bunuri din activitatea proprie pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii economice a acestora. acordate în numerar.bunurile distruse ca urmare a calamităţilor sau altor cauze de forţă majoră.sunt efectuate de persoane impozabile. care efectuează de o manieră independentă activităţi economice oricare ar fi scopul şi rezultatul acestor activităţi. f) produsele agricole reţinute drept plată în natură a prestaţiei efectuate de persoane impozabile înregistrate ca plătitori de TVA.

e) închirierea. c) transport de persoane şi mărfuri. d) servicii de poştă şi telecomunicaţii. g) reparaţii de orice natură. notarilor publici. Regimul deducerilor privind TVA În contabilitate se înregistrează în conturi distincte taxa aferentă cumpărărilor (taxa deductibilă) şi taxa aferentă vânzărilor (taxa colectată). Se consideră prestări de servicii orice activitate care nu constituie livrare de bunuri. o) amenajarea de spaţii de parcare. f) operaţiuni de intermediere sau de comision. de către orice persoană. auditorilor. p) activităţile hoteliere şi de alimentaţie publică. m) asigurarea sau cedarea unei clientele. aceasta va plăti statului numai diferenţa dintre taxa colectată şi taxa deductibilă. brevete. mărci de fabrică şi de comerţ. direct sau prin intermediari. dacă taxa pe valoare adăugată aferentă acestor bunuri a fost dedusă total sau parţial. pentru uzul personal al angajaţilor săi sau al altor persoane. experţilor contabili. precum şi prelucrarea de date şi furnizarea de informaţii. executorilor judecătoreşti. b) prestările de servicii efectuate în mod gratuit de persoana impozabilă în alte scopuri decât cele legate de activitatea sa economică. Sunt asimilate cu prestările de servicii următoarele operaţiuni: a) utilizarea bunurilor care fac parte din activele persoanei impozabile în alte scopuri decât cele legate de activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie. birourilor de studii şi alte prestaţii similare. de transmisiuni radio şi TV. indiferent de statutul său juridic. t) operaţiuni de leasing. avocaţilor. în vederea utilizării în mod gratuit. dacă taxa pe valoare adăugată aferentă acestor prestări a fost dedusă total sau parţial. altor persoane fizice sau juridice. i) servicii de publicitate. n) angajamentul de a nu exercita o activitate economică sau un drept dintre cele menţionate la lit.Acelaşi regim se aplică în cazul schimbului de bunuri cu servicii. Cele mai multe ţări aplică metoda deducerilor. Deoarece taxa pe valoare adăugată nu trebuie să influenţeze rezultatul firmei. s) prestaţiile consilierilor. Plătitorii de taxă pe valoare adăugată au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor sau serviciilor destinate realizării de operaţii impozabile. Calculul taxei de plată se poate face prin metoda deducerii sau prin metoda determinării la fiecare etapă a circuitului economic la care se aplică cota de impozit. r) asigurarea accesului la reţelele de comunicaţii şi a posibilităţii de utilizare a acestora. arendarea şi concesionarea de bunuri mobile sau imobile. b) lucrări de construcţii-montaj. provenind din străinătate. metodă adoptată şi de reglementările juridice din România. exclusivitatea asupra unei vânzări sau cumpărări. de asigurare şi/sau reasigurare. h). titluri de participare şi alte drepturi similare. Prin import de bunuri se înţelege introducerea în ţară a unor bunuri. licenţe. k) punerea la dispoziţie de personal. de depozitare şi de camping. plasate în regim vamal de import sau în regimuri vamale suspensive. Metoda determinării taxei pe valoare adăugată la fiecare etapă a circuitului 36 . l) mandatarea. inginerilor. j) operaţiuni bancare. Astfel de operaţiuni pot fi: a) orice muncă fizică sau intelectuală. financiare. h) cesiuni şi concesiuni ale drepturilor de autor.

operaţiuni care nu au legătură cu activitatea economică a persoanelor impozabile.economic constă în stabilirea valorii adăugate aferente operaţiunilor realizate în circuitul economic din fiecare unitate patrimonială. Metoda deducerii se caracterizează prin aceea că baza de impozitare la care se aplică cota procentuală de TVA este preţul. taxa pe valoare adăugată înscrisă distinct în factura furnizorului. .acţiuni de sponsorizare şi alte acţiuni prevăzute de lege. neachitate până la data efectuării controlului. respectiv tariful acestora şi taxa pe valoarea adăugată calculată prin aplicarea cotei procentuale asupra preţului de livrare.servicii de transport. iar la vânzare aceasta încasează de la client TVA aferent preţurilor şi tarifelor bunurilor livrate şi prestaţiilor executate.reţinerea lunară. diferenţa este taxa de plătit la bugetul statului. se înregistrează de către client ca un drept de creanţă faţă de bugetul statului. Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operaţie în parte ci pentru ansamblul operaţiilor realizate în cursul unei luni. . a taxei pe valoarea adăugată aferentă intrărilor. diferenţa este de recuperatĂ de la buget. dacă TVA deductibilă este mai mare. . . la achiziţii firma plăteşte furnizorului TVA aferent preţurilor.compensarea efectuată de contribuabil în limita taxei de plată rezultate din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor următoare. se prevede expres dreptul de deducere. după caz. . din taxa pe valoare adăugată aferentă livrărilor de bunuri şi servicii.realizării de operaţiuni supuse TVA (19%). calculată prin aplicarea cotei la preţul de livrare. prin lege. respectiv tarifelor bunurilor şi serviciilor primite. în limitele şi pe destinaţiile stabilite. valoare ce constituie baza de calcul la care se aplică cota de impozitare. .vânzării de bunuri şi servicii scutite pentru care. Astfel. alimentaţie publică şi altele de aceeaşi natură. în limita taxei rezultate din facturile fiscale aferente bunurilor livrate şi/sau serviciilor prestate beneficiarului care solicită compensare. care se înscrie în factură şi se încasează de la client. Dacă TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă. respectiv tariful aferent bunurilor livrate şi al serviciilor prestate şi nu doar valoarea adăugată ca diferenţă între preţul de livrare şi costul de achiziţionare. La vânzări de bunuri sau prestări de servicii. Dreptul de deducere a taxei pe valoare adăugată se manifestă prin: .rambursarea de către organul fiscal a sumei reprezentând diferenţa dintre taxa deductibilă şi taxa colectată (atunci când prima este mai mare decât cea din urmă). la achiziţionarea de bunuri. hoteliere. Deci. respectiv tariful-taxă ce se înregistrează ca obligaţie faţă de bugetul statului. Plătitorii de TVA au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate destinate: . Plătitorii taxei pe valoare adăugată au deci dreptul de deducere a taxei aferentă intrărilor de bunuri sau serviciilor destinate realizării de operaţiuni impozabile. rezultând direct taxa pe valoare adăugată de plată.bunuri/servicii achiziţionate de furnizori/prestatori în contul clienţilor şi care apoi se decontează acestora. Decontarea TVA-ului cu bugetul statului se face pentru diferenţa care rezultă dintre TVA-ul aferent facturilor emise clienţilor (TVA colectată) şi TVA-ul aferent facturilor primite de la furnizori (TVA deductibilă). Nu poate fi dedusă taxa pe valoare adăugată aferentă intrărilor referitoare la: . deci nu este înregistrată pe cheltuieli. prestate 37 . factura emisă va cuprinde preţul. Scăderea din TVA colectată a TVA deductibilă constituie operaţia de deducere. .compensarea efectuată de organele fiscale cu alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat de către contribuabil ori cu taxa pe valoare adăugată datorată bugetului de stat de furnizorii sau prestatorii acestuia.

Paris. 598/13. precum şi orice alte venituri din care este finanţată activitatea”[5].2002 5.bunurile lipsă sau depreciate calitativ în timpul transportului. Condiţiile în care agenţii economici pot beneficia de dreptul la deducerea taxei pe valoare adăugată aferentă intrărilor reglementate prin lege. 371/01. 1993 4. Ch.2002 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoare adăugată publicată în MO nr. Pro-rata se determină. Ed. cât şi operaţiuni scutite de plata TVA-ului. Se exclud din calculul pro-ratei veniturile financiare dacă acestea nu provin din activitatea profesională specifică cu caracter financiar efectuată de unităţi care desfăşoară activităţi financiar-bancare.06. A. de Lauzenghein – Droit comptable. Dreptul de deducere priveşte numai taxa care este înscrisă într-o factură fiscală sau în alt document legal care se referă la bunuri sau servicii destinate pentru realizarea operaţiunilor prevăzute de lege şi ia naştere în momentul în care taxa deductibilă devine exigibilă. Bibliografie 1. Gradul de participare al bunurilor şi serviciilor achiziţionate la realizarea de operaţiuni impozabile se determină pe bază de pro-rată rezultată ca “raport între: veniturile obţinute din operaţiuni care dau drept de deducere.băuturi alcoolice şi produse din tutun destinate acţiunilor de protocol. xxx – Legea nr. 2-eme edition. alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale. neimputabile. 1998 3. de regulă anual. Dalloz. Polirom. dreptul de deducere se determină în raport cu participarea bunurilor sau serviciilor achiziţionate la realizarea operaţiunilor impozabile.06. . Tribuna Economică. Mihai Ristea – Contabilitatea între fiscal şi gestionar. xxx – Hotărârea Guvernului României nr. În situaţia în care un agent economic realizează atât operaţiuni impozabile. sunt: a) să justifice prin documentele legale cuantumul taxei.06. subvenţii. pe baza documentelor întocmite pentru predarea-primirea bunurilor de la transportator şi pentru înregistrarea lor în gestiunea persoanei impozabile. 345/2002 publicată în MO nr. Ed. iar în cazuri excepţionale menţionate de legislaţie se poate determină lunar. 2000 2. 437/22. b) să justifice că bunurile în cauză sunt destinate pentru nevoile firmei şi sunt proprietatea acesteia.pentru persoane impozabile care desfăşoară activitate de intermediere în turism. ediţia a 2-a. Unităţile care realizează investiţii proprii finanţate din subvenţii sau alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale nu vor lua în calculul pro-ratei aceste sume. Bucureşti.2002 38 . Costel Istrate – Fiscalitate şi contabilitate în cadrul firmei. Viandier. . iar la numitor veniturile de la numărător plus veniturile obţinute din operaţiuni care nu au drept de deducere. Iaşi. la numărător.

schimb valutar. (etc). în principiu. în cele mai multe cazuri. Computerul nu trebuie să fie prea sofisticat. depăşit de mult din punct de vedere tehnologic. Dacă la E-banking serviciul nu se putea accesa decât de la calculatorul aflat în companie. din faţa calculatorului. este suficient pentru a beneficia în condiţii foarte bune de avantajele E-banking-ului. du banking sur Internet et aussi du banking sur mobile. transferuri şi schimb valutar.SERVICIILE DE BANKING ELECTRONIC ÎN SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC Prep. ajungând până la plăţi. Operaţiunile care se pot efectua prin intermediul E-banking-ului pornesc de la vizualizarea soldurilor conturilor firmelor. alături de ING Barings şi ABN Amro. O altă facilitate de care beneficiază utilizatorii E-banking-ului o reprezintă interfaţa care se realizează între softul instalat între acest serviciu şi programul de contabilitate al firmei. în România a fost introdus serviciul de mobile-banking. Introdus pe piaţa românească de marile bănci internaţionale. Aceştia nu mai sunt legaţi. într-un cuvânt. Ştefăniţă ŞUŞU Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava Résumé Les progrès de la science et de la technologie (de l’informatique) apparaissent aussi dans le cadre des services de banking électronique dans le systeme bancaire de Roumanie. utilizatorul serviciului nici măcar nu trebuie să posede un calculator. să le semneze. băncile au început să sară peste etapa primară a E-banking-ului. des l’apparition du banking électronique. în relaţia cu banca. creare de depozite la termen etc. Citybank utilizează sisteme de E-banking de peste 20 de ani. Un model 486. Conexiunea dintre bancă şi computerul companiei se face printr-o linie telefonică obişnuită. accesul putându-se realiza şi de la un Internet Café. să piardă timp foarte preţios. Operaţiunile care se pot realiza sunt aceleaşi ca în cazul Ebanking-ului: transmiterea ordinelor de plată. Electronic-banking-ul sau E-banking-ul este primul dintre aceste servicii care îl scutesc pe cetăţean (clientul băncii) de drumurile zilnice la bancă. cam aceleaşi facilităţi. Acest tip de serviciu nu este o noutate în mediul bancar. transferuri. Apărut de câţiva ani în străinătate şi de circa doi ani în România. Internet banking-ul măreşte şi mai mult gradul de libertate al celor care ordonă plăţi şi transferuri. “funcţionarul electronic” a ajuns să facă parte din ofertele majorităţii băncilor autohtone. iar de curând. Astfel. Internet-banking-ul poate fi utilizat de la orice calculator conectat la Internet. clientul nu mai este obligat să meargă la bancă. operaţiuni în contul bancar. să le ştampileze. Practic. indiferent unde se află acesta. La început a fost electronicbanking-ul. a urmat Internet-banking-ul. Diferenţele dintre ele constau în libertatea de mişcare oferită şi în canalul folosit pentru a comunica cu banca. direct la 39 . să stea la coadă la ghişeu să completeze formulare. Toate cele trei servicii oferă clientului băncii. Deja. tranzacţiile realizate prin E-banking sunt automat înregistrate şi în contabilitate. univ. la care calculatorul este conectat cu ajutorul unui modem. Ces technologies offrent au client de la banque les memes facilitès ce qui diffère c’est la liberté d’action offerte et le canal utilisé pour la communication avec la banque. vizualizarea situaţiei conturilor etc. iar în România se numără. să le înmâneze funcţionarului bancar. printre pionierii introducerii acestui tip de servicii. E-banking-ul permite utilizatorului să facă de acasă. dar nici măcar nu trebuie să se afle la sediul firmei. de drumul la ghişeu. Astfel.

apoi poate să-şi utilizeze telefonul mobil pentru operaţiuni bancare. precum şi consultarea istoricului operaţiilor se pot realiza direct de pe telefonul mobil. plata salariilor în cont pentru angajaţi. Tabel nr. istoric plăţi Banca Ţiriac E-Banking “Office2Office” plăţi în lei şi în valută. timpul de completare scade de patru ori. În momentul de faţă. clientul neavând nevoie decât de un telefon mobil cu WAP (Wireless Application Protocol) şi de un abonament pentru acest serviciu. Transferurile bancare. serviciul de Mobile-banking.Internet Banking. prin absurd. astfel încât nici angajaţii băncii să nu o mai cunoască. în ţară şi în străinătate. vine la bancă. Caracterizarea serviciilor bancare electronice OPERAŢIUNI BANCA SERVICII POSIBILE Banca Română E-banking “Multix” Primire extrase de cont Plăţi în lei de dezvoltare Plăţi în valută Banca Transilvania COSTURI E-banking “BTUltra” transmitere ordine de plată. Un mare avantaj pe care îl au utilizatorii serviciului de Internet-banking de la BCG îl reprezintă faptul că toate datele referitoare la firma către care se face plata se completează automat. Intră apoi. pe site-ul băncii. este obligat să îşi schimbe parola. completează o cerere. Comparaţia cu timpul necesar completării manuale nici nu-şi mai are rostul. Procedura care trebuie urmată pentru a beneficia de serviciu este strictă.banking. pentru a utiliza Mobile . În cazul în care telefonul mobil este pierdut şi. El primeşte un “user-name” şi o parolă. introduce “user name”-ul şi parola primite şi în acel moment este conectat. vizualizare solduri istoric tranzacţii. extrase de cont. care trebuie să aibă cont deschis. ordinele de plată.1. După aceasta. la reţelele de telefonie mobilă. Principala problemă care trebuie avută în vedere de către o bancă în momentul în care implementează acest tip de serviciu este securitatea comunicaţiilor prin Internet. Banca nu percepe nici o taxă pentru acest serviciu. Există o singură constrângere . apoi i se înmânează în plic închis un “user name” şi o parolă. Demirbank a introdus. creare 40 30$/lună/sediu comisioane cu 10% mai mici la ordine de plată în lei 9$/lună în primele două luni 15$/lună pentru un client legat la un terminal de lucru 9$/lună pentru al doilea client legat la acelaşi terminal 5$/lună pentru următorii clienţi legaţi la acelaşi terminal 25$/lună . Un client al băncii. schimburile bancare. restul datelor sunt completate automat din memoria calculatorului. operaţiuni pe piaţa valutară.banii din cont pot fi transferaţi către o listă predefinită de companii. trebuie să semneze un contract cu banca. În cazul în care către acesta au mai fost făcute transferuri în trecut. în premieră în România. Firma care ordonă plata prin internet este de ajuns „să scrie” doar numele destinatarului banilor. Practic. nu ar putea să transfere banii din cont decât spre o firmă din lista predefinită. găsitorul ar cunoaşte “user name”-ul şi parola. tocmai pentru o siguranţă maximă: solicitantul. oamenii de afaceri români pot beneficia chiar de libertate totală în contactul cu banca. constituire şi lichidare de depozite.

Online Banking va fi oferit atât clienţilor persoane fizice cât şi clienţilor persoane juridice. Noua modalitate de a efectua operaţiuni bancare este la îndemână.m.000 de angajaţi deservesc 2. atât în realizarea cât şi în promovarea serviciului său de Internet-banking.00 a. sigură şi susţinută de un Help Desk activ între 8. Ceea ce aduce BA/CA nou pe piaţa românească este realizarea accesului în sistem prin trei nivele de securitate. 41 . serviciul Online Banking foloseşte o encriptare a datelor de tipul 128-bit SSL. . a dezvoltat o strategie integrată de Internet. 7 zile pe săptămână din orice loc: de acasă. clientul poate economisi bani. Alături de banca comercială grupul include şi CAIB Investmentbank şi BA/CA-Leasing. În grupul HVB. dar şi foarte util. să pună la punct un serviciu de Internet-banking. grupul Bank Austria a devenit unul dintre liderii pe piaţa bancară europeană . membră a grupului german HypoVereinsbank. În plus. Prin intermediul acestuia.m.împreună cu HypoVereinsbank grupul este categoric pe locul trei la nivel european. Aceste două companii sunt de asemenea active în aproape toate ţările Europei Centrale şi de Est. Pentru a asigura protecţia informaţiilor.5 milioane de clienţi în 700 de filiale. atât de uşor de utilizat. un cod personal de identificare (PIN) şi un token (parola) generat de către dispozitivul de securitate Digipass 300 pe baza PIN-ului. clienţilor BA/CA România li se oferă posibilitatea de a îşi accesa conturile prin Internet. care este momentan cel mai avansat algoritm de encriptare.00. Bank Austria. chiar şi în vacanţă dacă au acces la Internet. rapidă. Ca membru al grupului HypoVereinsbank (HVB). Bank Austria este responsabilă pentru Europa Centrală şi de Est şi administrează reţeaua bancară din regiune. care se va implementa de asemenea în toate filialele din Europa Centrală şi de Vest. taxele şi comisioanele fiind cu 50% mai mici decât în cazul operaţiunilor tradiţionale. Online Banking oferă clienţilor BA/CA România posibilitatea să utilizeze acest serviciu pentru a verifica şi a tipări soldul şi tranzacţiile efectuate pe conturile lor şi pentru a ordona plăţi domestice. ca prima bancă occidentală în România. clientul trebuie să aibă un cont curent la BA/CA România şi să încheie un contract de Online Banking. să transmită ordine de plată programate şi să constituie depozite la termen. de la serviciu. unul dintre viitoarele canale de distribuţie ale industriei bancare. În spiritul noii strategii CEE. Pentru a deveni unul dintre liderii pieţei europene de Internet. Siguranţa maximă este asigurată prin utilizarea unui nume de identificare al clientului (ID). pe care l-a denumit “Online Banking”. Bank Austria Creditanstalt România (BA/CA România) a lansat serviciul sau Internet Banking . încă de la începutul acestui an. verificare dacă un partener de afaceri se află pe lista Fondului Naţional al Persoanelor cu Risc COSTURI 24$/lună Online Banking oferit de BA/CA Una din băncile care a investit multe (un volum mare de) resurse. Online Banking facilitează operaţiunile bancare cu BA/CA România. Una din deschizătoarele de drum în introducerea E-bankingului în România. ordonare plăţi în lei şi în valută. România este a doua ţară în care acest serviciu este oferit clienţilor. transferuri interne. este BANKAUSTRIA CREDITANSTALT (BA/CA). BA/CA a reuşit. emitere extrase de cont.Online Banking. Prin Online Banking clienţii BA/CA România au posibilitatea de a efectua tranzacţii 24 ore/zi. Aproape 20.BANCA Banc Post SERVICII E-Banking “eBank” OPERAŢIUNI POSIBILE rapoarte consultare solduri. După Slovacia.00 p. schimburi valutare între conturi ale aceluiaşi client. Pentru a putea accesa acest serviciu.

Descrierea serviciului Online Banking Online-Bankig este o formă modernă de administrare a conturilor deschise la BA/CA România S.un canal foarte sigur de operare bancară 3. întrebări sau ajutor se va contacta Help Desk la numărul de telefon +401 203 23 13. 2. MS Java Virtual Machines. clienţii îşi pot accesa conturile 24 ore pe zi. îl oferă spre folosire. trebuie să se ia în consideraţie că suma minimă pentru un depozit pe această perioadă este de 25.00 p. Transferuri interne (schimburi valutare între conturile aceluiaşi client). Ordonarea de plăţi interne.00 a. Bineînţeles. În plus faţă de aceste condiţii.A. de asemenea va fi procesat în următoarea zi lucrătoare şi rata de schimb validă va fi prima validă în acea zi lucrătoare. sau Netscape Navigator 4. conform contractului Online Banking. la lucru şi chiar în vacanţă METODA . 5. pentru a accesa Online Banking este nevoie de un PC cu sistem de operare Microsoft Windows 95.Efectuarea de depozite la termen..).0 release 3194 sau mai mare. NT.Cerinţe tehnice Din punct de vedere tehnic. Clienţii care folosesc Online Banking pot face următoarele prin intermediul Internetului: Verificarea soldului şi a tranzacţiilor de pe conturile personale.1. 2000 sau Millennium şi acces la Internet cu Internet Explorer 4.5.accesare de aproape oriunde: acasă.A. Cum se poate deveni utilizator Online Banking Pentru a beneficia de serviciul Online Banking service.convenabilă şi rapidă PREŢ .Efectuarea de plăţi interne programate. 4.00. 98. Dacă banca primeşte o plată internă după ora limită de procesare. inclusiv sâmbăta şi duminica. şapte zile din şapte. 42 .000$ sau echivalentul.m. Pentru orice informaţii.50% mai ieftin decât modul tradiţional de operare prin intermediul sucursalelor băncii SECURITATE . aceste servicii vor fi extinse sau ajustate în funcţie de cererile clienţilor. Beneficiile Online Banking Clienţii utilizatori ai Online-Banking au parte de următoarele avantaje: TIMP . în fiecare zi între 08. Dacă un ordin de schimb valutar este primit după ora limită de procesare. Dacă se efectuează un depozit la termen pe o săptămână. trebuie: Să se încheie un contract pentru serviciul Online Banking Să se specifice conturile desemnate pentru Online Banking Să se primească din partea filialei băncii un aparat de securitate Să se plătească garanţia pentru aparatul de securitate.01 sau mai performant (se recomandă versiunea 5. când se efectuează conectarea folosind Online Banking trebuie să se folosească întotdeauna dispozitivul de securitate pe care BA/CA România S. . aceasta va fi procesată în următoarea zi lucrătoare.valabilitate non-stop LOC . Detalii organizatorice Când se încep operaţiunile bancare prin Internet Banking trebuie luat în consideraţie următoarele: Dacă un client efectuează o plată internă sau un schimb valutar trebuie să se ţină cont de ora limită de procesare pentru aceste tranzacţii.07 sau mai performant. trebuie sa fie versiunea 5. Datorită acestui serviciu.m.

NT. Serviciul BT-ULTRA al Băncii Transilvania Serviciul BT . asigurându-se service-ul şi instruirea utilizatorului Configuraţia minimă pe care poate rula software-ul necesar serviciului este următorul: -un calculator -memorie de minim 16 Mb RAM -hard disk de minim 500 Mb -modem intern sau extern imprimantă Windows (95 .A. valoarea şi scadenţa creditelor. Pentru fiecare conectare. Windows 2000. Nu se mai formează cozi la ghişee. pot intra în legătură cu banca oricând doresc. va trebui să se confirme orice tranzacţie pe care o va face folosind dispozitivul de securitate. Ei au comisioane cu 50% mai mici la operaţiunile efectuate prin aceste sisteme.ULTRA permite: • efectuarea. cursurile BNR. Bank Austria Credianstalt România “premiază” chiar clienţii utilizatori ai Electronic şi Internet-banking-ului. foarte mult de câştigat. De aceea este necesar să se mişte mouse-ul întotdeauna pentru câteva secunde când are loc conectarea.98. la rândul lor. iar banca poate lucra şi cu clienţi din oraşe în care nu există puncte de lucru. extrasele de cont şi alte situaţii pe baza criteriilor de selectare stabilite de dumneavoastră obţinerea de informaţii generale privind cursurile valutare. validarea şi transmiterea către bancă a ordinelor de plată • primirea informaţiilor privind încasarea sumelor. trebuie să se introducă codul generat de dispozitivul de securitate (numit TOKEN) pe care îl primeşte la semnarea contractului pentru serviciul Online Banking. dacă acestea se transmit după ora 18 softul se instalează gratuit. soldul şi scadenţa creditelor. Oricum. Din motive de securitate se foloseşte o tehnologie de encriptare pe 128-biţi (momentan cea mai avansată tehnologie de encriptare) pentru comunicarea între computerul clientului şi serverul băncii. menţinând permanent relaţia cu banca securitatea este asigurată prin cele mai moderne sisteme de parolare şi criptare a datelor beneficiază de operativitate prin executarea în aceeaşi zi a ordinelor de plată primite până la ora 18 sau procesarea lor a doua zi lucrătoare. Datorită acestor mişcări este asigurat un nivel înalt al siguranţei transferului de date. Securitate Produsul Online Banking al BA/CA România S. 43 .6. 24 de ore pe zi. Formula de codificare este generată în funcţie de mişcările mouse-ului clientului de fiecare dată când este conectat la Online Banking. a fost conceput în cooperare cu o companie specializată în software cu experienţă în produse similare. Funcţionarii nu mai trebuie să verifice şi să introducă în calculator ordinele de plată scrise manual de client. Millennium) Aceste noi sisteme nu aduc avantaje doar clienţilor băncilor. 7 zile din 7 este o modalitate comodă de a economisi timp. cotaţiile valutelor faţă de USD şi evoluţia acestora În raport cu clienţii obişnuiţi ai Băncii Transilvania. Băncile au. valoarea şi scadenţa depozitelor constituite la Banca Transilvania plata salariilor în cont sau pe card pentru angajaţii firmei operaţiuni de schimb valutar obţinerea informaţiilor privind tranzacţiile efectuate. cei ce optează pentru serviciul BT-ULTRA beneficiază de următoarele facilităţi: doar cu un calculator şi un modem.

Revista CAPITAL .ro .ro .brd.Articolul “Ghişeul bancar se mută la client în buzunar”.Banca Comerciala Unirea www. 12 aprilie 2001 .National Bank of Greece www.Banca Comerciala Romana www.Citibank www.baca.ro 44 .ro .BANCPOST www.ro .Banc Austria Creditanstalt www.bnro. 2. 15.bancpost.Banca Naţională Română www. autor Paul Cristian Ştefănescu Site-urile băncilor: .Bibliografie 1.Banca Transilvania www.nr.ro .ROBANK www.citibank.nbg.Banca Romana de Dezvoltare www.ro .bancatransilvania.bcr.ro .robank.unirea.ro .com/romania .

.Ed. acţiuni şi obligaţiuni.Piaţa de capital şi eficienţa investiţiilor. Piaţa monetară este mai puţin generatoare de investii productive. cambia. Concret. Piaţa capitalurilor cuprinde două nivele de natură diferită1: piaţa monetară şi piaţa financiară. alături de depozitele la vedere sau pe termen. iar uneori poate avea loc chiar o convertire interpieţe a capitalurilor pe termen scurt în capitaluri pe termen mediu şi lung (un proces foarte riscant şi care a dus la falimentarea multor bănci. 1 Anghel. Procesul investiţional se află în strânsă legătură cu piaţa capitalului. deoarece crearea şi funcţionarea oricărui tip de întreprindere sau activitate necesită capitaluri. în căutare de plasamente avantajoase. de obicei. scopul pieţei monetare este de a asigura transformarea continuă şi reciprocă a creditelor pe termen scurt şi a sumelor în numerar.a. dealeri -lor şi a celor care subscriu la emisiuni. cecul. deoarece le dă posibilitatea să-şi retragă sau săşi încaseze fondurile aproape imediat şi se apreciază că pieţele monetare funcţionează şi ca pieţe valutare. iar această piaţă este strâns legată de procesul investiţional. dacă ea există şi funcţionează într-o economie. Deci. Craiova. făcându-le să ceară oportunităţi prin refinanţarea împrumuturilor la băncile centrale). de la o ţară la alta. pe termen scurt. Piaţa monetară serveşte la absorbţia activelor monetare ale celor care economisesc şi care doresc să rămână într-o poziţie „lichidă”. piaţa financiară cuprinde: • cererea şi oferta de capital pentru plasamente pe termene medii şi lungi. dar ea antrenează frecvent şi rapide deplasări de capitaluri de pe o piaţă pe alta. Pieţele de capital pot fi grupate în funcţie de anumite caracteristici cum sunt: tipul valorilor mobiliare tranzacţionate procedurile de tranzacţionare utilizate localizarea fizică a pieţei. iar aceste hârtii de valoare sunt tranzacţionate pe piaţa monetară. îndeosebi. certificate la vedere sau titlurile pe termen scurt. Aşa cum este cunoscut. adică ea se ocupă de cererea şi oferta de capitaluri pe termen scurt. Dova. B)Piaţa financiară reprezintă piaţa capitalurilor pe durată îndelungată (şi. piaţa financiară este aceea pe care se negociază titluri pe termene medii şi lungi. se confundă cu întreaga piaţa de capital). dar şi contracte –adică valori mobiliare. 1996 45 . punând de acord disponibilităţile de plată şi de credit în economie. N. incluzând. Piaţa monetară converteşte activele disponibile pe termene foarte scurte (24 de ore până la o săptămână) în active pe termene mai mari (3-12 luni). ş. Titlurile de credit care mijlocesc relaţiile între diferitele întreprinderi sunt: biletul de ordin. warantul. adică pe termene considerate scurte. Ea leagă emitenţii hârtiilor de valoare cu investitorii individuali şi instituţionali prin intermediul brokerilor.CAPITALUL FINANCIAR ŞI PIAŢA Preparator: Anisoara Niculina DASCHIEVICI Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava Piaţa capitalurilor include pieţele pentru noile emisiuni şi tranzacţionarea instrumentelor pieţei monetare. obligaţiunilor şi acţiunilor. A)Piaţa monetară se referă la tranzacţiile cu titluri comerciale şi de stat cu termen de maturitate de până la un an de zile şi la tranzacţiile interbancare de reglare a depozitelor. Acest proces de convertire poate continua spre termene medii şi lungi şi atunci se poate ajunge la piaţa financiară.

cu investiţii foarte reduse. organisme. care doresc să cumpere valori mobiliare. Banca Europeană (BERD). Funcţionarea pieţei de capital este influenţată şi. de anumite dereglări în constituirea resurselor pentru investiţii. format din administraţia centrală de stat (statul. comunale). cu blocaje şi stagnare economică. şi anume. prin care se negociază titluri de valoare. ritmul investiţiilor începe să scadă vertiginos. iar stoparea declinului investiţiilor poate fi realizată de guverne prin reducerea impozitelor şi taxelor pentru a proteja veniturile şi permite ocuparea normală a forţei de muncă. anterior emise şi la preţuri numite cursuri. b)împrumuturi pe titluri de credit(lombard) c)împrumuturi ipotecare. instituţii publice. ciclul afacerilor. persoane particulare (singulare sau familie). companii de asigurări. agricultură. dacă în perioadele de expansiune economică şi.instituţiile (organismele) prin intermediul cărora sunt colectate ţi plasate capitalurile disponibile. de factori politici etc. municipii. servicii publice etc). Cererea de capital este strâns legată de problema fluctuaţiei investiţiilor.toţi aceşti ofertanţi putând fi din ţară sau din străinătate. adică între 1-5 ani şi peste 5 ani. şai ales. în perioadele de recesiune. instituţii bancare şi de asigurări. întreprinderi productive. Piaţa secundară. Astfel. organizaţii. Instituţiile şi organismele care facilitează interferenţa cererii cu oferta de capital şi alcătuiesc organizarea pieţei capitalurilor sunt bursele de valori mobiliare. Cererea de capital financiar este analizată de două categorii: cererea structurală de capital. băncile şi persoanele care au ca profesie vânzarea şi cumpărarea titlurilor de credit. oraşe comune). imediat după etapa de recesiune se observă o creştere accentuată a investiţiilor. cererea conjuncturală de capital. Cererea conjuncturală de capital este determinată de deficitele balanţelor de plăţi externe. care urmează ciclul afacerilor. municipale. de rata dobânzii. efectul este scăderea producţiei şi a ocupării forţei de muncă. Capitalul mobilizat pentru plasamente pe termen lung poartă numele de capital financiar. precum şi sectorul public. transporturi. Lista operaţiilor specifice pe piaţa capitalurilor se stabileşte de către fiecare ţară şi aceste s-ar putea grupa în trei categorii: a)plasarea şi negocierea valorilor mobiliare(acţiuni şi obligaţiuni). 46 • . ofertanţii de capital pot fi: societăţi comerciale. Cererea de capital este determinată de către cei care au nevoie de capitaluri pe termene medii şi lungi. Fondul Monetar Internaţional (FMI) etc. de la societăţi cu caracter comercial (industriale. ritmul de creştere al investiţiilor depăşind ritmul de creştere al consumului. care este bursa de valori propriu-zisă. Oferta de capital provine de la deţinătorii de capital pe termen lung. Cererea de capital poate veni de la guverne centrale. Concret. în schimb. în special. de restricţiile excesive pe linie de credite interne sau externe. prevestind perioadele de criză profundă. determinate de cererea şi oferta de titluri. instituţii autonome de interes naţional) şi din administraţia locală (judeţe.. agricole). există două mari segmente ale pieţei financiare: Piaţa primară. influenţează întregul mecanism economico-financiar. Cererea structurală de capital este determinată de constituirea dar majorarea fondurilor financiare ale unor instituţii. Dacă cheltuielile de investiţi încep să scadă. regiile autonome. cum ar fi Banca Mondială (BIRD). organisme financiar-bancare internaţionale. la rândul ei. şi care pot fi superioare sau inferioare preţurilor de achiziţie. bănci. pe care are loc plasarea de noi emisiuni de titluri ale celor în căutarea de fonduri pentru finanţare. precum şi finanţarea unor acţiuni şi programe economice în diferite domenii (industrie. de la autorităţi locale (judeţene.

majoritare în România. care au competenţe diferite. de procesul privatizării. Aceste certificate reprezintă titluri financiare cu caracter special faţă de valorile mobiliare tradiţionale. b)Sindicatele de angajare fermă subscriu ele însele întregul volum de emisiuni de titluri de valoare la un anumit preţ şi. se impune însă intervenţia sistemului financiar-bancar. Pentru întreprinderile mari.Fondul Proprietăţii de Stat. pentru activele aparţinând regiilor autonome şi FPS. cât şi piaţa secundară. Cererea şi oferta de capital pe piaţa financiară internă În România ca şi în toate celelalte ţări est-europene. deoarece. Normele metodologice privind vânzarea de active şi apoi Normele de vânzare a acţiunilor etc. ele fiind interesate total în reuşită. FPS.Agenţia Valorilor Mobiliare. Există trei de sindicate financiare de emisiune.Agenţia Română de Dezvoltare etc). le difuzează în public la alt preţ. Modalităţile de punere în circulaţie a acţiunilor existente în ţările cu tradiţie în acest domeniu urmăresc o distribuire rapidă a acţiunilor noilor societăţi în masa doritoare de a subscrie. reglementate în conformitate cu elementele economiei de tranziţie. Plasarea acţiunilor se face prin intermediul băncilor ce au un număr de sucursale şi filiale teritoriale. c)Sindicatele de garantare sunt acele sindicate care asigură(garantează)reuşita plasării titlurilor fără a le cumpăra ele însele. Transferul de proprietate dinspre sectorul de stat înspre întreprinzătorii privaţi trebuie să se facă concomitent cu crearea mecanismelor economico-financiare pentru realizarea transferului de capital şi funcţionarea economiei de piaţă. negarantând reuşita emisiunii de acţiuni şi obligaţiuni. printre care şi România. iar pentru o şi mai bună activitate. a)Sindicatele de plasament sunt simple intermediare între întreprinderile emitente de titluri de valoare şi masa de doritori de a subscrie. proprietarii privaţi asociaţi. AVM. Multe ţări est-europene. proprietarii privaţi individuali. Pentru întreprinderile mici.O politică monetară restrictivă cu rate înalte ale dobânzii şi cu o politică fiscală excesivă. se pune problema constituirii unor pieţe de capital. care generează atât piaţa primară financiară. Apariţia şi funcţionarea pieţei de capital depinde. ele fiind plătite de întreprinderea emitentă cu un comision de plasament. cele nevândute sunt păstrate de aceste sindicate. Legea nr.) şi constituirea unor instituţii(ANPAgenţia Naţională de Privatizare. deopotrivă. determină o scădere accentuată a cheltuielilor de investiţii.15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice în regii autonome şi societăţi comerciale. dar percepând un comision de garantare mult mai mare decât cel de plasament. În urma finalizării acestui proces. pentru activele aparţinând societăţilor pe acţiuni (cu capital privat sau mixt). dacă nu se pot plasa toate titlurile. în care piaţa capitalurilor şi bursa de valori joacă un rol esenţial.31/1990 privind societăţile comerciale. proprietatea asupra activelor productive din economia naţională va avea următoarea distribuţie: statul. încearcă să urmeze exemplul Cehiei.Fondul Proprietăţii Private. care să preia funcţia de transfer al activelor dinspre stat înspre masa investitorilor particulari. pentru activele aparţinând firmelor personale sau mixte. pe calea vânzării de active reale sau de titluri de proprietate către angajaţi sau terţi. care a adoptat metoda privatizării de masă prin distribuirea de cupoane sau certificate de proprietate. dar şi în ocuparea unor pachete de control. FPP. ARD.58/1991 privind privatizarea societăţilor comerciale cu capital se stat. transferul de proprietăţi se poate realiza direct. esenţial. Procesul privatizării în România a început prin promulgarea unor legi (Legea nr. asociaţiilor cooperatiste etc 47 . câştigând diferenţa. Legea nr. fără implicarea pieţei de capital. mai multe bănci pot forma împreună un sindicat financiar de emisiune(care se poate ocupa. şi de secţiuni şi de obligaţiuni). apoi.

Existenţa pieţei secundare garantează deţinătorilor că aceste valori mobiliare sunt negociabile. deci se generează expansiunea capitalului productiv. din care pot ieşi oricând cu ajutorul pieţei secundare. fără nici o discriminare. negociabilitatea este caracteristica ce îi atrage pe cei care intră e piaţa primară. ca parte a pieţei secundare asigură tranzacţiile cu principalele titluri financiare (acţiuni. deoarece bursa este o piaţă concurenţială aproape perfectă. operativitate şi transparenţă în emisiunea şi distribuirea titlurilor. Deschiderea bursei în ziua de 20 noiembrie 1995 în România este semnul depăşirii pragului critic prin procesul creării pieţei de capital. bursa de valori a fost reînfiinţată. inclusiv FPP. Prin urmărirea indicilor cursului acţiunilor (renumiţi fiind: DOW. obligaţiuni) şi opţiuni (contracte) existente într-o economie sau zonă geografică a unei ţări. adresată publicului larg sau către mai mult de 100 persoane. aceştia putând fi: investitori particulari. astfel că va avea loc vânzarea. În toate ţările dezvoltate există organisme însărcinate să vegheze la protecţia economiilor publice în valori mobiliare. bursele de valori facilitează procesul de acumulare a capitalurilor în scopul finanţării activităţilor rentabile. ajung în diverse societăţi comerciale. cursul urcă şi piaţa este „fermă”. Nikkei în Japonia. ca instituţie. Bursa de valori. investitorii instituţionali. iar cursurile valorilor negociate reprezintă indicative barometrice ale stării economice ale unei ţări. pe când dacă sunt capitaluri disponibile puţine. În acelaşi timp. bursa. Practic. societăţi de plasament. în general. cerute de nevoile reale ale economiei. prin realizarea emisiunii şi distribuirii directe de către emitent a titlurilor. Astfel când investitorii cumpără acţiuni sau obligaţiuni nou-emise.Schimbarea proprietăţii va conduce la restructurarea calităţii de investitori. banii lor (economisiţi sau neconsumaţi). Piaţa financiară secundară înseamnă apariţia şi funcţionarea bursei de valori. adică pot fi valorificate oricând. dintr-o ţară sau din dintr-o regiune a lumii. autorităţile locale sau guvernamentale). care îl vor folosi la crearea de noi active fixe sau circulante. Piaţa financiară primară în România s-a creat într-o primă etapă. Oferta publică poate fi făcută direct de către emitentul sau de către o societate de intermediere autorizată de AVM. Piaţa secundară este segmentul cel mai mobil al manifestării cererii şi ofertei de capital financiar.Jones. pe care îl transformă direct în active sau acţiuni. care se va avea alături ANP. bursele de valori facilitează 48 . cu cerere mică. asigură condiţiile de întâlnire în acelaşi loc şi în acelaşi timp a unei multitudini de cumpărări şi vânzări care tranzacţionează în condiţiile unor reguli stricte de licitaţie. În România. FAZ în Germania). iar marea privatizare va genera aceste procese. armonizând dorinţa de câştig cu cea de acoperire a unor riscuri. Tranzacţiile bursei apar inevitabil de îndată ce în economie au fost emise şi distribuite titluri financiare. chiar şi în cazul privatizării prin MEBO. De asemenea. respectiv societăţi sau entităţi care deţin pachete de acţiuni (bănci. Bursele de valori joacă rolul unui „barometru” al evoluţiei economico-financiare dintro zonă geografică. alături de sistemul bancare. FPP şi FPS. obligatorii.urile. Deci. cursul scade şi piaţa este „grea”. a cărei funcţionare este supusă legii cererii şi ofertei. marea privatizare se bazează pe vânzarea de acţiuni prin ofertă publică. deci se poate vinde şi cumpăra. în 1991. schimbul de valori mobiliare. se pot trage concluzii privind conjunctura economică. cu participarea egală.Instituţie nonprofit. Dacă există o abundenţă a capitalurilor disponibile. respectiv cetăţeni deţinători de capital. cu încercarea de a conferi siguranţă. cu efectuarea operaţiilor de informare a publicului. cumpărarea. Prin noile reglementări. ale unei regiuni şi chiar pe plan mondial. Financial Times în Marea Britanie. Confruntarea capitalurilor disponibile pentru a se investi cu oferta de titluri de valoare stabileşte cursul acestora. Standard&Poor în SUA. piaţa secundară reglează consumul economic. obligaţiuni şi alte titluri de capital. altfel ele neavând o valoare într-o economie. casele de asigurări.

N. În concluzie. România a avut un singur plasament – în Kuweit. Stancu –Pieţe de capital şi bursa de valori. instituţii financiar-bancare. cu economia de piaţă privită ca sistem. În concluzie. În secolul al XIX-lea. eliminând riscul generat de lipsa fermităţii în aplicarea legilor sau de instabilitatea politico-socială şi de corupţie. 3. 54% revin ţărilor dezvoltate. centrul speculaţiei cu valori mobiliare. case de asigurări. cea mai organizată formă a acestora. municipalităţi şi guvern. în afară de legile şi instituţiile create în sprijinul privatizării şi în vederea creării şi funcţionării pieţei de capital. identificată de diverşi întreprinzători privaţi. în principal. primare şi secundare sunt vitale într-o economie de piaţă. 6 luni sau mai mult). şi de organisme locale şi guvernamentale pentru realizarea de investiţii publice. participările de capital. 29% celor în curs de dezvoltare. Adevărul. Piaţa are un sens larg şi se referă la toate formele de schimb. Cererea de capital trebuie. oferte publice etc. regii autonome. Dar activitatea de bursă are o sferă mai cuprinzătoare decât cea a valorii mobiliare. 2 G. Obligaţiunile sunt titluri de credit.care se comportă ca brokeri şi comercianţi. Ea este ultimul etaj al schimburilor.ce subscriu la noile emisiuni de acţiuni şi obligaţiuni1. Masilia. caracterizate printr-o multitudine de elemente: cursul acţiunii nominative sau la purtător. este necesară crearea încrederii şi abilităţilor de a lucra cu hârtii de valoare. Genova. Bursa este o piaţă. Florenţa. care reprezintă o cotă parte din capitalul social şi dau dreptul la administrarea societăţii. circulaţia. Bursa s-a dezvoltat încă din secolul XIV-lea în bzinul mediteranian. rambursarea prin tragere la sorţi sau prin răscumpărare etc2. Dardac. obligaţiuni nominative sau la purtător. o piaţă de valori. de îndată ce depăşesc autoaprovizionarea.Veneţia. Bursa de valori clasică şi operaţiuni de bursă. Noţiunea de piaţă este echivalentă în acest sens larg cu schimbul. Bursele sunt o creaţie a epocii moderne. în condiţiile unui risc legat strict de afaceri. Volumul total al emisiunii de obligaţiuni internaţionale a crescut continuu. Bucureşti. Un rol important pe piaţa primară revine băncilor comerciale. o piaţă financiară. în anul 1976. Anghelache. punerea de acord a cererii şi ofertei de capital făcându-se prin intermediul pieţei primare şi secundare. Barcelona. creanţe. Bursa de valori este piaţa hârtiilor de valoare. primării. Bursa este o piaţă monetară. 12% organismelor internaţionale şi doar 4% ţărilor est-europene. oferta internă de capital în România trebuie să vină din partea diverselor societăţi comerciale şi din partea unor instituţii şi entităţi (bănci. preţul emisiunii. care dau dreptul posesorului la un venit fix anual sub formă de dobândă. Aşa cum se ştie. plătibilă indiferent de profitul realizat de societate. fie pe o piaţă internaţională ca o piaţă a economisirii de acţiuni sau euroobligaţiuni etc. aducând un venit variabil-adică dividende. certificate. Piaţa primară se ocupă de valorile mobiliare emise de societăţile comerciale. Bursa este locul întâlnirii unor agenţi importanţi. În România.orientarea fluxului de capitaluri spre acele domenii şi activităţi apreciate ca fiind cele mai rentabile de către masa de investitori şi impuse de cererea reală a pieţei. Plasarea internaţională a valorii mobiliare emise de agenţii economici din cadrul unei economii se realizează fie pe piaţa de capital a altei ţări. distribuţia. ca şi a intermediarilor unde se tranzacţionează mărfuri. dar din aceste plasamente. destinate realizării unor investiţii productive. de asemenea. plasamentele de titluri pe pieţele naţionale de capital. Acţiunile şi obligaţiunile se negociază la bursa de valori. Piaţa secundară este reprezentată. forma perfectă a pieţei. 1992 49 1 . Există mai multe tipuri de acţiuni şi obligaţiuni . asigurările maritime. acţiunile sunt valori mobiliare. de bursa de valori care are reguli de funcţionare bine precizate şi care execută tranzacţii la vedere sau tranzacţii la termen (1. I. societăţi comerciale. stat). în vederea realizării unor proiecte de investiţii. ca piaţă de titluri străine. titluri emise în scopul atragerii de capitaluri financiare.

frecvent de către camerele de comerţ). Din punct de vedere al monedei şi creditului. cererea pentru acţiunile întreprinderii date scade. la anumite ore din zi.U. 1996 2. Bucureşti 1998 1 Francu. sub formă de societăţi pe acţiuni ) şi burse de stat (înfiinţate şi administrate de către autoritatea publică. Bucureşti 1998 50 . reguli numite uzanţe. În primul caz. Speculaţia cu hârtiile de valoare la bursă este legată de desele oscilaţii ale cursurilor lor. Bucureşti.. M. Francu. în anumite zile ale săptămânii. Anghelache.. Cea mai celebră din lume este „New York Stock Exchange”. Bibliografie 1. Cererea şi oferta se modifică şi în cazul efectelor publice. dimpotrivă. Mijlocitorii în operaţiunile de bursă se numesc la bursele franceze curtieri. bursele pot fi private (înfiinţate şi organizate de către particulari.a obligaţiunilor(titlurilor de rentă)emise de către stat şi ea influenţează asupra cotări lor. Tribuna Economică. Bursele de valori sunt situate în principalele centre financiare ale lumii occidentale. Într-un timp scurt. iar oferta lor scade. iar la sfârşitul secolului nostru în Japonia. cursul hârtiilor de valoare poate fi supus unor fluctuaţii accentuale. G. Piaţa de capital şi eficienţa investiţiilor. un interes aparte prezintă bursele de valori. stabilite şi acceptate în prealabil de către participanţii la operaţiunile bursei. Tribuna Economică. cursul hârtiilor de valoare creşte. N. N. Bursa este o piaţă carateristică societăţii întemeiate pe proprietatea privată. Anghel. mărfuri sau reprezentanţii acestora. În Anglia există două categorii de mijlocitori: brokeri şi dealeri. când se întrevede înrăutăţirea situaţiei unei întreprinderi-societate pe acţiuni şi scăderea dividendelor. la Tokio. într-un perimetru circular numit ring sau corbeille. bursele pot fi de două feluri1: bursele de mărfuri şi servicii şi bursele de valori şi schimb. La bursă. în prima jumătate a secolului nostru în S. După obiectul lor.centrul activităţii bursiere s-a mutat în Anglia.Piaţa de capital. Tranzacţiile se încheie prin strigături publice de ofertă şi cerere ale agenţilor oficiali. Stancu.. Dardac.Ed. cererea pentru acţiunile respective sporeşte. iar la bursele germane borsernmakler. Ed. 1992 3. I.Piaţa de capital. Ed. Dacă în viitorul apropriat se întrevede creşterea dividendelor la anumite acţiuni. Dova. în timp ce cea mai proeminentă bursă din Europa este bursa „London Stock Exchange”. Craiova. Deosebirea între o piaţă obişnuită şi bursă o formează modul de negociere. Ea reuneşte într-un anume loc. iar oferta lor creşte. cursul hârtiilor de valoare scade.. După forma de proprietate şi organizare. În al doilea caz. M.. Bursa este piaţa hârtiilor de valoare sau a mărfurilor pe care se confruntă cererea şi oferta în forma ei cea mai amplă de pe teritoriul unei ţări sau pe un plan internaţional larg. de pe Wall Street.A.. vânzătorii şi cumpărătorii de valori mobiliare.. Pieţe de capital şi bursa de valori. Adevărul. în funcţie de raportul dintre cerere şi ofertă. negocierea se face după anumite reguli. precizate prin regulamentul acesteia.

STATISTICĂ ŞI MATEMATICĂ 51 .SECŢIUNEA 3 INFORMATICĂ.

Fişierele cookie sunt de tip text.com). Cookie-urile completează reprezintă veriga lipsă în acest mecanism. E-comerce (www. prin intermediul browserului. ulterior.dacă opţiunea de validare a cookie-urilor este activată -. Examples about setting. Cererea este formată din unul sau mai multe antete HTTP. Dezvoltarea limbajelor de programare pentru Internet a permis realizarea de pagini cu conţinut dinamic. Pentru a înţelege mai bine motivul pentru care a fost necesară introducerea acestor variabile. în diferite circumstanţe. Google. va furniza pagina solicitată. actualizat în permanenţă. navigatorul lansează o cerere către serverul Web care găzduieşte pagina solicitată. inclusiv cu date pe care nu le va folosi niciodată. Serverul nu are nici o posibilitate să identifice clienţii care au făcut cererea atât timp cât toate variabilele schimbate pe parcursul unei tranzacţii cerere-răspuns sunt distruse după întreruperea conexiunii. Limbajul HTML. După servirea clientului conexiunea dintre client şi server se întrerupe. vom prezenta pe scurt modul de funcţionare a Webului. neputând fi citite de alte servere pe care clientul le accesează ulterior.INTERNETUL. univ. serverul aşteptând noi cereri. Serverul preia cererea şi dacă poate să o rezolve. navigatorul să returneze informaţiile spre serverul WWW. Atunci când un client tastează o adresa în caseta de adrese a navigatorului şi apasă tasta Enter sau face clic pe un link într-o pagină. nu are posibilitatea de a scrie fişiere pe discul clientului iar memorarea informaţiilor pe serverul de Web este nefezabilă deoarece ar duce la suprasolicitarea acestuia şi ocuparea unui volum imens de memorie pe harddisk. În prezent majoritatea siturilor utilizează cookies: Yahoo. Cookie-urile au apărut din necesitatea de a păstra o serie de informaţii privitoare la clienţii serverelor de Web pe calculatoarele acestora pe durata uneia sau mai multor sesiuni de lucru. sending and accessing cookies are included. autorul lor putând fi identificat după şirul de caractere 52 . să ceară clientului să stocheze aceste informaţii pentru ca. precedată de unul sau mai multe antete de răspuns.e-comerce. Introducere Termenul de cookie a fost introdus de Lou Montulli. comerciale şi în general aplicaţii care presupun un grad de confidenţialitate a datelor schimbate între server şi client. Lect. PARTEA VĂZUTĂ ŞI NEVĂZUTĂ Masterand Codruţa-Petronela BOUARU. Cookie-urile create de un server şi stocate la client sunt disponibile doar respectivului server. 1. care conţin informaţii despre configurarea navigatorului şi tipul de date acceptat de acesta. etc. Astfel Internet Explorer le depozitează în dosarul Cookies (localizat în dosarul Windows) . care în versiunea 1. Doru TILIUŢE. ele constând într-o procedură standard care permite ca un server (site) Web să trimită anumite informaţii pe calculatorul unui client (utilizator). care pot veni de la acelaşi client sau de la alţi clienţi.1 avea implementat în premieră mecanismul de cookie-uri.dr. Pentru multe servere nici nu este important să-şi identifice clienţii. iar locul unde acestea sunt stocate pe disk depinde de navigatorul utilizat. La rândul ei această cerinţă a fost determinată de dorinţa de a folosi Web-ul şi în alte scopuri decât cele de informare prin consultarea de documente statice. Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava Abstract The paper presents the main aspects of cookies risks and their opportunities web application programming. folosit în construcţia paginilor Web. precum şi cererea propriu-zisă. unul dintre autorii specificaţiei tehnice a browserului Netscape. altfel se pune însă problema serverelor care găzduiesc aplicaţii pentru tranzacţii bancare.

prin comportament înţelegând acţiunile întreprinse şi detectabile de către browser . Odată cu aceste date este expediat şi cookie-ul. al completării automate a unor câmpuri din formulare. al căror interes este să poată identifica un fost vizitator după cât mai mult timp.care urmează simbolului @. Dacă cookie-ul nu este prezent. altele. de la un moment dat. Deşi sunt fişiere text. figura 1.e-comerce. încep să primească oferte pentru produse sau servicii pe care nu le-au solicitat. Cookie-uri bune şi cookie-uri mai puţin bune Cookie-urile pot fi privite aşadar ca un mijloc persistent de stocare a datelor pe calculatorul clientului Web în ideea de a fi accesate ulterior de către server cu scopul reconstituirii preferinţelor acestuia în cadrul diferitelor tranzacţii în comerţul electronic. etc. serverul va refuza tranzacţia şi va cere clientului să se identifice din nou. Prin “grija” proiectantului unui astfel de sit. Figura 1. mod de plată. Este o strategie a tuturor siturilor care oferă “ceva” gratuit să aibă relaţii de parteneriat cu firme specializate în reclamă. 53 . a datelor de autentificare. încât utilizatorul este recunoscut chiar dacă o bună perioadă de timp nu a mai accesat respectivele situri.com. deoarece ele nu vin nemijlocit în sprijinul clientului ci promovează. produse şi servicii de care clientul a fost cândva interesat. pentru a preveni posibilitatea ca o altă persoană decât cea care s-a identificat. cu doar două variabile. în antetul paginii de confirmare a logării este expediat un cookie care este memorat pe discul clientului. să realizeze o tranzacţie în numele primei persoane. 3. fişierele cookie stocate la client au o durată de viaţă mult mai mare decât cele din prima categorie. . sume transferat. funcţie de natura sitului care îl creează. La polul opus se află siturile de publicitate.creează un profil al clientului pe baza căruia îl va “bombarda” cu reclame personalizate. Atributele unui cookie Am arătat în paragraful anterior că durata de viaţă a unui fişier cookie este variabilă. După ce clientul completează toate datele (bunurile pe care doreşte să le cumpere. deschis cu NotePad 2. Acestea ar fi cookie-urile mai puţin bune. cum ar fi cele care permit expedierea de mesaje SMS. având acces la calculatorul acesteia. La vizitarea unui asemenea sit. un sit care realizează tranzacţii comerciale sau bancare va crea fişiere cu durată de viaţă scurtă. Cei care petrec mult timp navigând pe Internet nu trebuie să se mire dacă. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul tranzacţiilor comerciale sau bancare: după ce clientul s-a identificat cu un username şi o parolă. citirea informaţiilor stocate prin vizualizarea conţinutului într-un editor de text poate fi o sarcină destul de dificilă. Un exemplu foarte cunoscut îl reprezintă situl www. cantitatea. de o manieră destul de agresivă. Siturile comerciale precum Amazon. Pe lângă cookie-ul aparţinând sitului respectiv. le folosesc pentru a recunoaşte clientul pe o durata limitată de timp după logarea acestuia (timp necesar scrierii unui număr de mesaje şi trimiterii lor). pe discul clientului sunt stocate o serie de cookie-uri aparţinând serverului doubleclick.) apasă butonul de expediere a acestor date către server.com folosesc cookie-uri pentru a le asocia cu cumpărarea de cărţi. Conţinutul unui fişier cookie. Acesta din urmă “se face vinovat” de crearea profilului clientului şi “coruperea” lui cu mesaje publicitare din sfera lui de interese. Motivele pentru care un cookie ar putea lipsi vor fi arătate în următoarea secţiune. etc. sub forma unor ferestre pop-up. firma de publicitate primeşte date despre comportamentul clientului pe respectivul site. Acestea ar fi cele bune. serverul putând astfel să stabilească dacă datele provin de la clientul care s-a identificat în precedenta conexiune. Din motive de securitate.

specifică valoarea variabilei. Programarea cookie-urilor Programarea variabilelor cookie are în vedere atât crearea cât şi accesarea lor. • cale (path) . valoare. “alina”. cel care trebuie să valorifice respectivele informaţii. precum şi tuturor cataloagelor incluse. nume2=valoare2. fie a fost şters de către utilizator. • domeniu (domain) . “pepsi”. Mai important este însă accesul la variabilele cookie a programelor de pe server.indică data şi ora la care expiră variabila. time()+1800). 54 . În PHP. fie navigatorul a fost setat să nu accepte fişiere cookie • Fişierul exisă pe disc dar data expirării este depăşită • Fişierul există pe disc dar este vid.specifică numele de domeniu pentru care este disponibila variabila cookie. JavaScript returnează un raport detaliat a tuturor cookie-urilor neexpirate asociate documentului respectiv. timpul de expirare fiind stabilit la 30 minute: <?php setcookie(“nume”. prin intermediul unor programe (sau scripturi) care rulează pe server (server-side). cale. Iată doar câteva motive: • Fişierul lipseşte efectiv de pe discul client. o linie de forma: Cookie: nume1=valoare1. prin intermediul programelor server-side. În aceste condiţii este destul de uşor ca un fişier cookie să devină indisponibil. expirare. prin intermediul programelor client-side. cât şi de către server. Aceasta poate avea două motive. setcookie(“bautura_preferata”. • valoare (value) . 4. Accesul la datele conţinute de fişierul cookie poate fi obţinut atât de client. În mod implicit variabilele cookie sunt accesibile scripturilor (programelor) din catalogul (dosarul) unde se găseşte scriptul care le-a creat. în antetul HTTP.. ?> Modul de accesare a cookie-urilor este specific fiecărui limbaj de programare. Cu ajutorul obiectului document “document. Cauza o constituie suprascrierea fişierului cu un altul cu acelaşi nume dar gol sau cu termenul de expirare setat în trecut.este un atribut fără argument. Un fişier cookie aflat pe discul clientului este accesibil unui program de pe server numai dacă întruneşte toate condiţiile de validitate (se potrivesc domeniul. după acea dată şi oră variabila nu mai este disponibilă sitului care a creat-o. • expirare (expires) . cookie-urile sunt create de către servere.Stabilirea timpului de viaţă al unui fişier cookie se face prin intermediul unuia din atributele sale şi anume expires. calea de directoare. acest lucru trebuie specificat în cale. • sigur (secure) . poate avea doar două valori: 0 dacă se foloseşte o conexiune HTTP obişnuita şi 1 dacă se foloseşte o conexiune sigură (HTTPS). Fiecare limbaj de programare pe partea de server are mecanisme de creare a variabilelor cookie. Serverul primeşte de la client. domeniu.cookie”. time()+1800). În PHP valorile cookie-urilor sunt disponibile în mai multe moduri. în lipsa argumentului variabila este disponibilă numai serverului web care a creato. Aşa cum am arătat mi devreme.indică cataloagele de pe server care pot avea acces la variabilele cookie. un limbaj de scripting foarte puternic şi orientat pe crearea de pagini Web dinamice. crearea unei variabile cookie se face prin intermediul funcţiei setcookie(). care are următoarea formă: setkookie(nume. O variabilă cookie are câteva atribute: • nume (name) ... Metoda este folosită la încheierea unei tranzacţii pentru a şterge informaţiile de autentificare. timpul de expirare şi securitatea canalului de comunicaţie). Dacă se doreşte ca variabilele să fie accesibile şi scripturilor din alte cataloage. sigur) Următorul script PHP creează un fişier cookie care memorează variabilele nume cu valoarea alina şi băutura_preferata cu valoarea pepsi. ca măsură suplimentară de siguranţă.specifică numele variabilei.

”usv. la versiunile ulterioare lui PHP 4. ele se pot accesa prin intermediul tabloului asociativ HTTP_COOKIE_VARS sau. prin intermediul variabilei predefinite “$_COOKIE”. Următorul script PHP setează o variabilă cookie. echo “<br>$params[domain]”.1. echo “<br>$params[path]”.COOKIES”. timp de expirare. time()+1800. ?> Rezultatul poate fi vizualizat în figura 4. Figura 2 Variabila _SERVER[“HTTP_COOKIE”] conţine setul de duple nume-valoare memorate în fişierul cookie de pe calculatorul clientului Pentru a putea fi folosite prin program. valori pe care apoi le citeşte utilizând funcţia amintită şi le afişează: <?php setcookie(“nume”. Figura 4 Atributele liftime.8. cale şi nume domeniu în cadrul unei sesiuni. path şi domain citite cu SESSION_GET_COOKIE_PARAMS() şi afişate în fereastra browserului În ASP se poate folosi “REQUEST. figura 2. Următorul script PHP <?php foreach($_COOKIE as $nume =>$valoare) echo “<br> $nume -> $valoare”. citite din fişierul cookie./teste”.”.1). setează valorile pentru durata de expirare. cale şi domeniu pot fi accesate cu funcţia SESSION_GET_COOKIE_PARAMS() dacă acestea au fost setate în cadrul unei sesiuni. session_set_cookie_params(time()+1800. Figura 3 Datele memorate în fişierul cookie pot fi citite şi chiar afişate de programele care rulează pe server Celelalte atribute. 55 . ?> are ca rezultat afişarea în fereastra browserului a numelor şi valorilor asociate..Ele sunt disponibile ca variabile globale şi pot fi vizualizate cu ajutorul funcţiei phpinfo(). $params = SESSION_GET_COOKIE_PARAMS(). figura 3. “Valy”. echo “<br>$params[lifetime]”.ro” ).

Communications of the ACM. Cristian Salvan. • sunt tipuri si versiuni de browsere care nu manipulează corect acest tip de variabile. ceea ce le face. Cookie-uri. sept 2001. Limite Deşi reprezintă o soluţie convenabilă din punct de vedere tehnic cât şi al simplităţii. inutile • există posibilitatea ca pe calculatorul clientului fişierele cookie să poată fi citite şi de alte persoane.php. Inside risks. 2002. www.ro.pcreport. • utilizatorii pot dezactiva variabilele cookie prin opţiuni ale browserului. PHP4. Responsabilitatea pentru modul şi scopul în care sunt utilizate revine programatorilor siturilor Web iar asumarea riscurilor sau avantajelor care decurg revine utilizatorilor. ceea ce le conferă un grad de securitate redus. JavaScript & cookies.pcreport. Ed. Concluzii Cookie-urile sunt. care sunt gusturile şi preferinţele noastre. o realitate pe Internet de care nu putem face abstracţie.5. 3. cum este cea de serializare-deserializare a datelor conţinute de un cookie poate ocoli limita de 20 de variabile.ro. cea de 4KB nu poate fi evitată. M. Putem beneficia de o navigare cu un grad mai mare de “intimitate” dar mai puţin confortabilă ori de câte ori navigatorul este orientat spre situri care utilizează cookies sau dimpotrivă. Bibliografie 1. Dacă unele tehnici. automat. 6. www. 2. undeva. nu există certitudinea ştergerii lor pentru a preveni citirea ulterioară. Sit Emil & Fu Kevin. Mănăstireanu 5. Sabin Corneliu Buraga. Bill McCarty.. 4. Teora. www. ştie ce facem. putem avea o navigare “lină” acceptând ideea că cineva. trad.net 56 . fie că ne place sau nu. folosirea variabilelor cookie are câteva limite: • un sit poate stoca maxim 20 de variabile în limita a maximum 4KB.

CUNOŞTINŢELE ÎN GENETICA VEGETALĂ Lect.reprezentarea cunoştinţelor prin reţele semantice . sunt aplicaţii destinate rezolvării problemelor ce necesită raţionament bazat pe cunoştinţe. univ. presupuneri care reprezintă propoziţii plauzibile. Prolog. Cunoştinţele cuprind atât fapte ce reprezintâ lucruri adevărate despre lumea reală. Romulus VANCEA Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava Abstract The paper below presents a series of concepts used in artificial intelligence. the steps followed in order to compose artificial inteligence applications. Reprezentarea cunoştinţelor în aplicaţiile de inteligenţă artificială se poate realiza în două moduri şi anume: . Cunoştinţele pot fi de trei tipuri [FLAM02]: fapte care exprimă propoziţii şi date valide. cât şi proceduri de raţionament care permit urmărirea raţionamentului între fapte. development environments of the knowledge based systems comprise interface components with high level. Sunt cunoscute până în prezent următoarele metode de reprezentare a cunoştinţelor: . 57 . and some artificial intelligence applications are developed with languages such as C.Memorarea dispersată a informaţiei în cadrul unei reţele neuronale artificiale prin stabilirea unor valori corespunzătoare ale ponderilor conexiunilor sinaptice dintre neuronii reţelei. in present days.reprezentarea cunoştinţelor prin cadre . Sorin VLAD Lect. iar pe de altă parte instrumentele (limbaje) care să permită descrierea şi prelucrarea cunoştinţelor. Sistemele bazate pe cunoştinţe. database administration systems etc.reprezentarea cunoştinţelor prin reţele neuronale Cercetările în domeniul inteligenţei artificiale efectuate la începutul apariţiei disciplinei au avut în vedere rezolvarea unor probleme privind demonstrarea teoremelor şi jocurile. considering the premises regarding the description of the genetic material preserved in a gene bank and solving the research problems related to this field. şi euristici care descriu metode de aplicare ale unor judecăţi în situaţii în care nu există un algoritm general valid. the problems tackled since the emergence of the domain. folositoare în rezolvare. Prin urmare în cadrul unui sistem bazat pe cunoştinţe trebuie avute în vedere pe de o parte reprezentarea şi organizarea cunoştinţelor. the paper describes the architecture of a knowledge based system in vegetal genetics.reprezentarea cunoştinţelor prin reguli de producţie .Reprezentarea simbolică a cunoştinţelor şi utilizarea unor modele logice pentru a deduce noi cunoştinţe din faptele memorate în baza de cunoştinţe . drd Nicolae MORARIU Asist. drd. Starting from the assesment that. univ. object oriented programming languages.. Un sistem inteligent bazat pe cunoştinţe este deci un sistem capabil să deducă noi cunoştinţe pe bază de raţionament utilizând cunoştinţele acumulate până la un moment dat.

. interfeţe inteligente. timpul de calcul creşte exponenţial în raport cu numărul de date de intrare sau cu numărul de alternative ce trebuie investigate pentru găsirea soluţiei. C++ pe staţii Unix şi calculatoare PC. . Evoluţia aplicaţiilor de Inteligenţă Artificială poate fi rezumată astfel[FLAM02]: . jocuri. intranet/extranet. asistenţi personali software.Trecerea de la SBC bazate numai pe reguli de producţie la sisteme ce cuprind diverse forme de reprezentare şi prelucrare a cunoştinţelor. interfeţe adaptive) este cea mai recentă preocupare în domeniu. 58 . . importanţa cunoştinţelor în programele de inteligenţă artificială fiind susţinută şi de constatarea că un specialist într-un anumit domeniu nu poate lucra performant în alte domenii oricât de mare ar fi capacitatea lui intelectuală. MYCIN. Rezolvarea acestor probleme necesită atât algoritmi sofisticaţi de prelucrare cât şi dispozitive tehnice complicate. Preocupări actuale: . proiectarea şi rezolvarea problemelor inginereşti şi care necesită modelarea unor cantităţi mari de informaţii.Extragerea cunoştinţelor din baze şi depozite (magazii) de date – tehnologiile OLAP (OnLine Analytical Processing). Având în vedere rolul cunoştinţelor specifice domeniului în rezolvarea unei probleme s-a dezvoltat o nouă concepţie a sistemelor de inteligenţă artificială: sistemele bazate pe cunoştinţe.Sisteme expert bazate pe reţele neuronale în care baza de cunoştinţe este creată automat de un algoritm de învăţare plecând de la o mulţime de exemple de învăţare.Interconectivitate globală – Internet. anii 70-80). anii 60-70). . .Sisteme expert bazate pe reguli în care cunostinţele sunt reprezentate prin reguli de producţie.Trecerea de la integrarea fixă între diversele componente ale unui sistem. baze de date. văzul. la asamblare componente care cooperează inteligent (Sisteme cooperative inteligente). Mai recent cercetările în domeniul inteligenţei artificiale s-au orientat spre imitarea altor capacităţi umane cum ar fi limbajul. Cercetătorii în domeniul inteligenţei artificiale au ajuns la concluzia că realizarea unui sistem inteligent capabil să rezolve probleme complexe necesită un volum substanţial de cunoştinţe specifice domeniului.În programele elaborate pentru rezolvarea acestor probleme.Integrarea aplicaţiilor de inteligenţă artificială în cadrul unor sisteme care includ componente de programare clasică şi realizarea de interfeţe cu limbaje de programare de nivel înalt. Baza de cunostinţe este implicit reprezentată de ponderile conexiunilor dintre neuroni şi nu există o bază de cunoştinţe explicită ca în abordarea bazată pe reguli. cum ar fi diagnosticul medical.Trecerea de la sistemele realizate pe calculatoare specializate(ex: maşina Lisp Symbolics) la realizarea de sisteme scrise in C. DM (Data Mining). managementul. cum ar fi experienţa şi intuiţia. auzul. . orientate pe obiecte şi sisteme de gestiune a bazelor de date.Realizarea de sisteme în care cunoştinţele au un rol predominant – sistemele bazate pe cunoştinţe (Ex: DENDRAL. . . În realizarea sistemelor bazate pe cunoştinţe s-au conturat două abordări principale: . .Realizarea de sisteme generale bazate pe metode de raţionament puternice care să funcţioneze şi în cadrul unor cunoştinţe limitate despre domeniul abordat (pot rezolva doar probleme simple: demonstrare teoreme. Avantajele şi dezavantajele fiecăreia dintre abordări sunt complementare şi de aceea sau definit modele mixte (hibride) care combină avantajele celor două tipuri de sisteme.Realizarea agenţilor inteligenţi (agenţi software. O altă categorie de probleme abordate o constituie acele probleme care implică un grad înalt de expertiză umană. informaţii greu de formalizat. O problemă în această abordare o constituie construirea bazei de cunostinţe.Trecerea de la sisteme cu caracter general la sisteme orientate pe problemă.

Sistem bazat pe cunoştinţe privind resursele genetice vegetale Resursele genetice vegetale reprezintă toate formele de viaţă din domeniul vegetal: plantele sălbatice. reprezentând soiuri. Umiditatea. Comitetul Naţional de Resurse Genetice Vegetale etc. de grăsimi sau ulei şi conţinutul de aminoacizi esenţiali. evaluare şi depozitare (conservare) probe (intrări) în banca de gene se vor obţine date de paşaport. iar caracterizarea şi evaluarea diferă de la o specie la alta şi rezultă din prelucrări statistice efectuate asupra datelor obţinute din măsurători experimentale şi analize de laborator efectuate asupra unui număr de probe. Specia. Datele de paşaport şi datele de conservare (fişa de depozit) sunt comune tuturor speciilor. Institutul Internaţional de Resurse Genetice Vegetale (IPGRI) cu sediul la Roma. Germinaţia. Originea (Localitatea. Clasificare taxonomică (Genul. Masa a 1000 boabe … 59 . fiziologic. Longitudine)… Date de de conservare: Cod depozit. în banca de gene Suceava sunt depozitate peste 12000 probe seminţe. echipamente şi aparatură necesare caracterizării şi evaluării materialului genetic conservat. în acest scop fiind create o serie de instituţii şi organisme naţionale şi internaţionale: Bănci de gene.. formele vechi cultivate. unde se determină compoziţia chimică a materialului vegetal constituit din seminţe şi făinuri. Judeţul (zona). În cadrul activităţii de evaluare materialul genetic este analizat din punct de vedere morfologic. soiurile şi populaţiile locale. susceptibile să devină noi plante de cultură. Până în prezent. Cea mai evoluată formă de conservare a resurselor genetice vegetale se realizează în băncile de gene care sunt instituţii dotate cu instalaţii ce asigură temperatura de conservare şi cu laboratoare. Sursa colectării. formele ameliorate. Data colectării. iar pe de altă parte prin păstrarea în instituţii special create în acest sens şi anume: bănci de gene şi grădini botanice (conservare “ex situ”). date de evaluare şi date de conservare. populaţii. flora spontană.intrare. Date geografice (Altitudine. fiecare specie fiind descrisă de un număr de atribute (descriptori). Număr probă. donaţii. Se impune astfel colectarea. Conservarea resurselor genetice vegetale se face pe de o parte prin păstrarea lor în habitatele în care s-au format şi au evoluat (conservare “in situ”). etc. Latitudine. constituie patrimoniul genetic naţional. în mod deosebit a celor ameninţate cu dispariţia şi identificarea de noi specii dintre cele sălbatice. de amidon. Ţara). schimb etc. Corespunzător activităţilor de colectare. etc. Denumire intrare. Subspecia. Date de paşaport: Nr. conform descriptorilor elaboraţi de IPGRI cât şi obiectivelor programelor de ameliorare din unităţile specializate. analizându-se în special conţinutul de proteină. După evaluarea primară în câmpul experimental . care alături de cele 92243 probe ce se găsesc în centrele de ameliorarea plantelor din ţară. iar caracterizarea şi evaluarea sunt descrise de atribute diferite de la o specie la alta. sau alte imagini obţinute prin analize microscopice. etc. se efectuează evaluarea secundară în cadrul laboratorului de biochimie. Cu alte cuvinte activităţile de colectare şi depozitare probe sunt descrise de aceleaşi atribute pentru toate speciile. evaluarea şi conservarea resurselor genetice vegetale. linii. Baza de date. O altă direcţie în activitatea de evaluare o reprezintă studiile genetice asupra populaţiilor de porumb existente în Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava. Intrările (probele) stocate în banca de gene aparţin unor specii de plante. sămânţa. hibrizi. În acest sens a fost înfiinţată şi Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava. Varietatea). Datele privind materialul genetic conservat în Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava sunt stocate într-o bază de date [MOHV93] care descrie intrările. buruienile. Stoc de seminţe. obţinute din culturi. frunza. Datele descriptive pot fi însoţite de imagini reprezentând planta. Asigurarea securităţii alimentare în condiţiile exploziei demografice impune păstrarea resurselor genetice vegetale.

Tip_d) –lista atributelor unde: Tip_d = 1 – colectare. Numărul total de frunze).). Numărul de rânduri de boabe. şi anumite aplicaţii de inteligenţă artificială. Arborele genealogic (genealogiea unei intrări) poate fi reprezentat printr-o structură arborescentă de forma: Intrare i i1 i2 i21 i22 i211 i212 sau printr-o descriere de forma: Intrarea “i” provine din: . 3 . Pentru documentare privind materialul genetic conservat în banca de gene se pot formula următoarele cereri de interogare a bazei de date: . Din exemplele prezentate se poate constata că descrierea materialului genetic conservat în banca de gene reprezintă preponderent cunoştinţe a căror prelucrare se poate realiza în cadrul unui sistem bazat pe cunoştinţe. Denumire_i) –lista intrărilor pe specii D_INTRARI (Cod_i. Diametrul la vârf.“i1” . pentru specia zea mays): Locul evaluării (Ţara. 2 – evaluare. Fiecare soi din cadrul unei specii va fi definit de valori corespunzătoare ale atributelor ce definesc specia respectivă. Greutatea ştiuletelui. Cod_d. Cod_parinte) – genealogii intrări (arbori genealogici) În această reprezentare. sisteme de gestiune a bazelor de date. Pentru fiecare din cele trei tipuri de date s-au prezentat câteva exemple cu menţiunea că în definirea structurii datelor trebuie avută în vedere posibilitatea adăugării de noi descrieri. Val_d) – definire intrări A_GEN (Cod_fiu. Diametrul mediu al tulpinii.catalogul speciilor de plante .lista intrărilor ce satisfac condiţii precizate în momentul interogării. care se extinde dinamic prin simpla încărcare a tabelelor bazei de date. definirea entităţilor în baza de date se realizează prin încărcarea tabelelor de mai sus.conservare D_SPECII (Cod_s.lista intrărilor aparţinând unei specii . Diametrul la bază.raport documentar intrare (descriere intrare) precizată . deci structura bazei de date este o structură evolutivă cu un grad ridicat de generalitate. Cod_i. Persoana care a făcut evaluarea).genealogie intrare (arborele genealogic) . Denumire_s) -catalogul speciilor de plante DESCRIPTORI (Cod_d. care să conţină componente de interfaţă cu limbaje de programare de nivel înalt. Denumire_d. Instituţia de cercetare. Cod_d) –definire specii INTRARI (Cod_s.descriere specie precizată .“i2” “i2” provine din: . În modelul de date relaţional o structură extensibilă a bazei de date este definită [MOHV93] de următoarele scheme de relaţie (tabele): SPECII (Cod_s.“i21” 60 . Date despre plantă (Inălţimea totală a plantei.Date de evaluare (ex. Măsurători la ştiulete (Lungimea.

Având în vedere faptul că fiecare specie este caracterizată de un anumit număr de cromozomi. structură internă sau externă. 2.genotipul reprezintă totalitatea genelor şi plasmagenelor (suma totală a informaţiei genetice) dintr-un organism . Prelucrarea statistică a datelor. arhitectura generală a unui sistem bazat pe cunoştinţe cu aplicabilitate în genetica vegetală este reprezentată în schemele următoare: 61 .“i22” “i21” provine din: . frunză. date descriptive. funcţii fiziologice. formă. Aplicaţii de inteligenţă artificială. sămânţă.“i212” ……………………………………………………… Arhitectura generală a unui sistem bazat pe cunoştinţe în genrtica vegetală Mediile de dezvoltare ale sistemelor bazate pe cunoştinţe existente la ora actuală au componente de interfaţă cu limbaje de programare de nivel înalt. Interogarea bazei de date. Datele şi cunoştinţele ce urmează a fi memorate şi prelucrate în cadrul unui sistem în domeniul geneticii vegetale referă soiuri aparţinând unor specii de plante de cultură şi din flora spontană care sunt supuse fenomenului de eroziune genetică şi agresiunii factorilor patogeni (fitopatologia) şi factorilor de mediu. pot avea aspecte morfofiziologice diferite dacă condiţiile de viaţă sunt diferite.fenotipul reprezintă totalitatea caracteristicilor (proprietăţilor) unui organism la un moment dat (dimensiuni. s-a reuşit să se întocmească hărţi ale cromozomilor la diverse specii (v. sisteme de gestiune a bazelor de date. etc. Prolog. componentele principale ale unui sistem bazat pe cunoştinţe în genetica vegetală sunt: Crearea şi administrarea bazei de date. În contextul problemelor prezentate mai sus. Deşi anumite concluzii privind ereditatea au fost descoperite în baza unor experimente efectuate de biologul ceh Gregor Mendel încă din anul 1865. iar anumite aplicaţii de inteligenţă artificială sunt dezvoltate în limbaje cum ar fi C. ADA.) rezultate prin interacţiunea dintre genotip şi mediul în care se dezvoltă organismul respectiv.Johannsen a definit conceptele de genotip şi fenotip astfel [CTCB91]: . genele sunt particule materiale ce ocupă poziţii stabile în cromozomi fiind aranjate în ordine liniară de-a lungul cromozomului ca mărgelele într-un şirag. deci care au aceeaşi ereditate. rădăcină. orientate pe obiecte.. etc. pentru a defini deosebirile existente între organisme cu aceeaşi origine şi cu aceeaşi ereditate dar deosebite în ceea ce priveşte aspectul corpului. Astfel. comportare.). microscopică sau macroscopică. Descrierea plantelor şi experimentele efectuate în domeniul vegetal generează două categorii de date şi anume: 1. se va descrie genotipologia respectiv fenotipologia. în 1909 genetistul danez W. etc. Corespunzător celor două concepte. exemplul pentru Orz). În acest sens. compoziţie chimică. În acest context. etc. culoare.“i211” . în studiul organismelor vii se impune a se face deosebire între caracteristicile observabile (ceea ce se vede) şi ceea ce determină (cauzează) aceste caracteristici deoarece s-a constatat că două organisme ce rezultă din acelaşi părinte.. date experimentale Datele ce descriu materialul genetic (datele descriptive) sunt preponderent cunoştinţe care vor fi reprezentate în baza de date în cadrul unei structuri evolutive de date de tip universal. Aceste date pot fi însoţite de imagini (plantă. genetica a apărut şi s-a dezvoltat ca ştiinţă începând din anul 1900 odată cu formularea legilor eredităţii şi definirea unei terminologii şi a unor concepte privind evoluţia vieţii şi ereditatea. în structura bazei de date a sistemului bazat pe cunoştinţe în genetica vegetală.

rezistenţa la temperaturi scăzute -------------------------------------- Baza de date descriptive. imagini Baza de date experimentale Module de comunicare (translatare) Baze de cunoştinţe Pagini Web dinamice I N T E R N E T Experţi umani pe probleme .Sisteme expert .Probleme de optimizare .prelucrare imagini (recunoaştere cromozomi) -------------------------------------- . soiuri.Creare şi administrare Baze de date Aplicaţii de Inteligenţă Artificială . … .diagnosticare asistată - recunoaştere şi clasificare populaţii.Prelucrări statistice Baze de fapte Baze de reguli U T I L I Z A T O R I Figura 1.rezistenţa la secetă .Documentare asistată . Schema generală a unui sistem bazat pe cunoştinţe în genetica vegetală 62 .rezistenţa la boli şi dăunători .clasificare şi recunoaştere automată .Recunoaştere forme .

Figura 2. Schema bazei de date

Date descriptive
SPECII
Flora Spontană Plante de cultură: - Soiuri - Linii - Populaţii - Hibrizi --------

FITOPATOLOGIE

FENOTIPOLOGIE
Descriptori
Paşaport VD1 Evaluare VD2 Conservare VDn EXm EX2

GENOTIPOLOGIE
Date experimentale
EX1

Valori descriptori

Hărţi cromozomiale
CROMOZOMI

GENE

Genealogii Imagini

Imagini

63

În cele ce urmează sunt redate câteva imagini privind harta cromozomială (pentru specia Orz) realizată, în cadrul modelului virtual al orzului, de H.Buck-Sorlin (1999-2002) utilizând vlab (laborator virtual în botanică) care a fost realizat de Przemyslaw Prusinkiewicz bazat pe L-systems (o parte a unui limbaj de rescriere propusă de biologul olandez Aristid Lindenmayer în 1968) [EVAM99]: Figura 3. Harta cromozomială pentru specia Orz

Harta genetică pentru grupa 7H de cromozomi (reprezentare cromozomi)

(reprezentare gene)

Tabelul de mai jos conţine toate genele care afectează lungimea tulpinii şi alte aspecte ale morfologiei plantei. Pentru fiecare genă este prezentat simbolul, descrierea şi încadrarea sa în una din cele şapte grupe de cromozomi (7H, 2H, 3H, 4H, 1H, 6H, 5H).
Symbol brh1 brh2 clh cud 2 cud1 hcm lzd min nld sdw1 sdw2 sid sld sld 2 uzu wnd Zeo1 Description Brachytic 1 Brachytic 2 Curled leaf dwarf (s.a. leaf mutants and curly mutants) Curly dwarf 2 (s.a. leaf mutants and curly mutants) Curly dwarf 1 (s.a. leaf mutants and curly mutants) Short culm Lazy dwarf Semi-minute dwarf 1 Narrow leafed dwarf (s.a. leaf mutants) Semidwarf 1 Semidwarf 2 Single internode dwarf slender dwarf 1 Slender dwarf 2 Uzu or semi brachytic Winding dwarf (s.a. curly mutants) Zeocriton 1 Chr 7H 4H 1H 1H 5H 2H 3H 4H 5H 3H 3H 4H 3H 2H 3H 7H 2H

În activitatea de conservare a resurselor genetice vegetale în banca de gene, o atenţie deosebită este acordată populaţiilor locale deoarece acestea constituie un important material iniţial de ameliorare. În acest sens, cercetările în domeniu vizează: - recunoaşterea populaţiilor şi clasificarea lor
64

determinarea relaţiei dintre mărimea populaţiei de reproducere şi particularităţile genetice ale descendenţilor la anumite specii (ex. porumb) - determinarea corelaţiilor dintre caracteristici şi valorile optime ale unor parametri pentru obţinerea unor soiuri cu anumite caracteristici prestabilite - bolile plantelor. Problemele de clasificare şi recunoaştere pot fi soluţionate prin metode specifice domeniului inteligenţei artificiale (recunoaştere forme, baze de cunoştinţe şi sisteme expert, reţele neuronale), iar problemele de optimizare, prin definirea şi utilizarea unor modele regresionale. În concluzie, arhitectura generală a unui de sistem bazat pe cunoştinţe cu aplicabilitate în genetica vegetală, prezentată în cadrul lucrării, conţine componente de programare clasică, sisteme de gestiune a bazelor de date, aplicaţii de inteligenţă artificială realizate utilizând tehnici de recunoaşterea formelor, sisteme expert, baze de cunoştinţe şi module.de comunicare între aceste componente. De asemenea, în cadrul arhitecturii sistemului este specificată comunicarea prin reţeaua Internet pentru documentare, integrarea SGBD-Web prin realizarea de pagini Web dinamice. Baza de date a sistemului este definită atât din punct de vedere al fenotipului (caracteristicile externe, observabile sau măsurabile la nivel de individ), cât şi din punct de vedere al genotipului (zestrea genetică ereditară = ansamblul genelor) şi realizarea corespondenţelor între cele două concepte ale geneticii.
Bibliografie 1. [BASE96] Tudorel Baicu, Tatiana Eugenia Şesan, Fitopatologie Agricolă, Ed.Ceres,Bucureşti, 1996. 2. [CTCB91] T. Crăciun, I. Tomozei, N. Coleş, Galia Butnaru, GENETICĂVEGETALĂ, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991 3. [DORO98]. Robert Dollinger-Baze de date şi gestiunea tranzacţiilor,ClujNapoca,1998 4. [DUCO96]. D. Dumitrescu, Hariton Costin – Inteligenţa Artificială. Reţele neuronale teorie şi aplicaţii, Ed. Teora Bucureşti, 1996 5. [EVAM99] Evaluation and Conservation of Barley Genetic Resource to Improve Their Accessibility to Breeders in Europe. Evaluation methods,1999, EU Project GENRES CT98-104, Genbank, IPK, Gatersleben, Germany, http//barley.ipk-gatersleben.de 6. [FLAM02]. Sistemele bazate pe cunoştinţe, Adina Magda Florea www.agora.ro/open/open5/ia.html 7. [HELU02]. Artificial Inteligence www.cs.tcd.ie/Lucy.Hederman/DIPHI/AISlides.doc 8. [IDBS02]. Inteligent Database Systems www.cms.dmu.ac.uk/~jennyc/Intell_db_notes.htm 9. [MOHV93]. * N.Morariu, Şt.Holban, R.Vancea, ş.a. “Asistarea activităţii de cercetare într-o bancă de gene”, temă de cercetare realizată în cadrul contractului 105/1993 între Societatea de Servicii Informatice Suceava S.A. şi Ministerul Cercetării şi Tehnologiei 10. [MORA02] *N.Morariu, Stadiul actual al cercetărilor în domeniul bazelor de date şi cunoştinţe, referat doctorat, Univ. “Ştefan cel Mare” Suceava, 2002 11. [PENT00]. Şt. Gh. PENTIUC, Generatoare de sisteme expert - Editura Hipparion, ClujNapoca, 2000, ISBN 973-9448-48-8, 112 pagini.

-

65

UTILIZAREA UNOR INSTRUMENTE ALE INTELIGENŢEI ARTIFICIALE ÎN CERCETAREA APLICATIVĂ
Lect. univ.drd. Drd. Nicolae MORARIU, Lect. univ. drd. Dumitru OSTAFE Asist. Sorin VLAD Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava Abstract The paper presents the main instruments of the artificial intelligence such as pattern recognition, expert systems and defines a regression model in order to solve optimization problems. The presentation of these instruments usage in applicable research is materialized on solving classification problems, recognition and optimization related to preservation of the genetic characters of the corn breeds.
1. Recunoaşterea formelor Recunoaşterea formelor este o tehnică a inteligenţei artificiale, care are ca obiect [VAHO89] clasificarea unei mulţimi de obiecte procese sau evenimente, indiferent de natura lor. Mulţimea măsurătorilor efectuate în vederea caracterizării unui obiect poartă numele de formă. Mulţimea formelor (spaţiul formelor) este definită de un ansamblu de caracteristici, fiecare caracteristică fiind considerată o variabilă într-un spaţiu n-dimensional (spaţiul caracteristicilor) şi astfel fiecare formă poate fi privită ca un punct în spaţiul formelor. Dacă notăm cu x1, x2, … , xn mulţimea caracteristicilor şi cu X o formă definită de aceste caracteristici, atunci forma X poate fi privită ca un vector X(x1,x2,…,xn), iar spaţiul formelor poate fi reprezentat prin matricea
x11 x12 … x1n x21 x22 … x2n ……………… xm1 xm2 … xmn

unde m este numărul formelor. Caracteristicile pot fi continue (iau valori reale) sau discrete (iau valori într-o mulţime finită) sau incerte (insuficient precizate) şi deci corespunzător se vor efectua asupra lor moduri diferite de prelucrare. Spre exemplu [MOHV93] pentru un soi de porumb: Numărul de ştiuleţi pe plantă = 2 continuă, Culoarea boabelor = galben discretă, Rezistenţa la boli şi dăunători = mai puţin rezistent incertă. O problemă de recunoaştere a formelor poate fi enunţată astfel [MOHV93]: Dându-se o împărţire în clase a unor forme cunoscute, să se indice la ce clasă aparţine o formă necunoscută (recunoaştere supravegheată). este o caracteristică este o caracteristică este o caracteristică

66

Astfel. Informaţiile din lumea reală rezultate din observaţii şi măsurători sunt transformate în vectori n-dimensionali prin componenta sistemului de recunoaşterea formelor numită translator. transformata Fourier. considerând formele prelucrate ca prototipi. . recunoaşterea formelor are în vedere următoarele două aspecte: 1. iar recunoaşterea formelor prin metode sintactice. curateţea clasificării). matricea de covarianţă. clasificarea propriuzisă. fiecare regiune corespunzând unei clase de forme. Clasificarea propriu-zisă constă în atribuirea fiecărui vector la o clasă corespunzătoare şi astfel se realizează împătţirea spaţiului formelor în regiuni reciproc exclusive. Clasificarea prin metode teoretice-decizionale se bazează pe un set de măsurători selectate din forma de intrare. Selectorul de caracteristici. indiferent de metoda utilizată. fie pe contribuţia lor la performanţele recunoaşterii (ex. etc. Astfel s-a trecut de la modul de cunoaştere nesupravegheată la modul supravegheat şi analog. În acest sens se pot utiliza o serie de metode cum ar fi: normarea vectorilor de formă.metode teoretice-decizionale (statistice) . schema generală a unui sistem de recunoaştere a formelor este: FORME CLASE TRANSLATOR SELECTOR CLASIFICATOR 67 . extragerea caracteristicilor esenţiale pentru procesul de clasificare 2. Cele două aspecte ale cunoaşterii pot fi formulate [MOHV93] într-o singură problemă de recunoaşterea formelor astfel: Fiind dată o mulţime de forme se poate selecta o submulţime pe care sistemul o clasifică nesupravegheat. criteriile de selecţie şi ordonare a caracteristicilor bazându-se fie pe importanţa lor în caracterizarea formelor. Extragerea caracteristicilor este în general un proces subiectiv.metode sintactice (lingvistice). pe lângă clasificarea formelor realizează şi descrierea aspectelor specifice claselor astfel încât formele aparţinând unei clase să nu poată fi atribuite altor clase. numite caracteristici. apoi în baza acestei clasificări. acceptă ca mărimi de intrare vectori de formă produşi de translator şi efectuează o serie de prelucrări pentru a elimina sau reduce informaţia irelevantă sau ambiguă.Dacă sistemul trebuie să realizeze singur clasificarea unei mulţimi de forme a căror clasificare nu este cunoscută spunem că suntem în contextul unei cunoaşteri (învăţări) nesupravegheate (necontrolate). Metodele matematice folosite în acest scop sunt denumite clasificatori. Pentru rezolvarea problemelor de recunoaştere a formelor se utilizează două tipuri de metode [VAHO89] şi anume. se clasifică restul de forme. neexistând încă la ora actuală o teorie generală privind procesul de selecţie a celor mai reprezentative caracterisici. denumit şi extractor de caracteristici sau preprocesor. numită şi recunoaştere structurală. se poate pune şi problema trecerii inverse (de la cunoaşterea supravegheată la cunoaşterea nesupravegheată). Având în vedere precizările de mai sus.

Metodele utilizate în cadrul acestei tehnologii sun cunoscute sub denumirea de metode sintactice (lingvistice) care utilizează limbile pentru descrierea formelor ăi procedeele de analiză sintactică drept clasificatori. care se bazează pe evaluarea distanţelor dintre forma de intrare şi un set de forme de referinţă (prototipi) a căror apartenenţă la clase este cunoscută. acţiune mai sunt numite uneori “ipoteză” şi “concluzie” sau “premiză” şi “concluzie”. ceea ce a condus la dezvoltarea unei tehnici de recunoaştere (recunoaştere structurală) prin care o formă este atribuită unei clase folosind aceste relaţii. atunci distanţa Manhattan se numeşte distanţă Hamming şi reprezintă numărul de caracteristici care sunt diferite în X şi P. definite ca mai sus. concomitent cu reţinerea structurii ierarhice.O categorie importantă de clasificatori o constituie clasificatorii distanţei minime. Totalitatea simbolurilor va constitui alfabetul de descriere a formei. Procedura descrisă mai sus asigură atât descompunerea unei forme în primitive cât şi recompunerea formei conform regulilor obţinute în urma operaţiei de descompunere. primitivele sunt similare literelor sau cuvintelor dintr-un limbaj iar forma este similară unui cuvânt. 68 . 1/ k 2. Astfel.Cm sunt clasele corespunzătoare. Sisteme expert bazate pe reguli.….P2. Clasificarea (recunoaşterea) unei forme necunoscute se realizează prin aplicarea regulilor gramaticale şi sintactice. Recunoaşterea lingvistică constă în parcurgerea următorului algoritm [VAHO89]: i) Se descompun formele în subforme din ce în ce mai simple. O clasă tipică de probleme pentru o astfel de abordare o constituie problemele de recunoaştere a imaginilor (exemplu: recunoaşterea cromozomilor). Există situaţii în care pentru rezolvarea problemelor de recunoaştere trebuie avute în vedere relaţiile structurale dintre forme şi clase. iii) Utilizând structura ierarhică rezultată se defineşte o gramatică cu ajutorul căreia (folosind alfabetul definit anterior) se poate reconstrui forma. În cadrul unei reguli adevărul părţii condiţie determină adevărul părţii acţiune. dacă P1. unei propoziţii sau unei fraze din cadrul limbajului respectiv şi gramatica este definită de regulile ce rezultă din procedurile de descompunere şi recompunere a formei. formei respective. Unul dintre modelele cele mai răspândite pentru reprezentarea logică a cunoştinţelor îl constituie regulile de producţie în care fiecare atom de cunoaştere este reprezentat printr-o regulă care are următoarea formă generală: <regulă> ::= [(<ident>)] dacă <condiţie> atunci <acţiune> Cele două părţi condiţie.….Pm sunt formele de referinţă (prototipii) şi respectiv C1. Cele mai uzuale distanţe sunt derivate din distanţa generală Minkovski ⎡n k⎤ d _ Minkovski = ⎢∑ (x i − p i ) ⎥ ⎣1 ⎦ Pentru k = 2 se obţine distanţa euclidiană Pentru k = 1 se obţine distanţa Manhattan Dacă xi şi pi sunt codificate binar (iau doar valori 0 şi 1). Se constată analogia dintre structura unei forme şi structura unei fraze dintr-un limbaj. Performanţa unui astfel de clasificator depinde de modul cum sunt aleşi vectorii de referinţă precum şi de modul cum sunt calculate distanţele. Astfel. atunci clasificatorul de distanţă minimă va atribui forma de intrare X la clasa Ci dacă distanţa d = | X – Pi | este minimă.C2. ii) Se asociază fiecărei subforme simple (cunoscute sub numele de primitivă) câte un simbol. corespondenţă reprezentată în logica propoziţională prin operatorul logic implicaţie (->).

La începutul fiecărei execuţii a motorului de inferenţe. Cele mai cunoscute reguli de inferenţă sunt numite: . Arhitectura unui sistem expert general este prezentată în figura de mai jos : Baza de date I N T E R F A Ţ A Baza de Cunoştinţe externă Translatare Salvare Încărcare BAZA DE CUNOŞTINŢE internă Baza de fapte Baza de reguli I N T E R F Inginer de cunoştinţe MOTORUL DE INFERENŢE Expli care U T I L I Z A T O R A Ţ A Utilizator sistem expert Motorul de inferenţe reprezintă partea algoritmică principală a unui sistem bazat pe reguli de producţie şi este realizat utilizând cele două procedee descrise mai sus şi anume: inferenţierea (algoritmul forward chaining) şi interogarea automată (algoritmul backward chaining). Formulele logice sunt statice însă logica conţine reguli de inferenţă care pot genera formule noi din formule vechi. interfaţa de comunicaţie cu utilizatorul.Logica propoziţională operează cu formule. valorile şi metavalorile actualizate. În această memorie de lucru sunt reţinute toate informaţiile privind faptele. Transferul bazei de fapte în memoria de lucru face ca fiecare expertiză să pornească din aceeaşi configuraţie iniţială a valorilor faptelor. iar execuţia repetată a regulii modus tollens este denumită “backward chaining”. O categorie aparte de sisteme expert o reprezintă [PENT00] sistemele expert generalizabile sau generatoarele de sisteme expert care sunt acele sisteme expert care conţin motorul de inferenţe. se efectuează o copie a bazei de fapte într-o memorie de lucru gestionată tot de motorul de inferenţe.modus ponens . sistemul de gestiune al bazei de cunoştinţe. Execuţia repetată a regulii modus ponens este denumită “forward chaining”. dedicate expertizelor dintr-un domeniu bine conturat.modus tollens care pot fi executate repetat şi combinate. fiind avute de asemenea în vedere pentru extinderea limbajului SQL de interogare a bazelor de date relaţionale. însă unei reguli (R) dacă P atunci C îi corespunde o formulă logică (F) (P → C). Aceste tehnici au fost implementate în limbaje de programare logică ca PROLOG şi în diverse aplicaţii de inteligenţă artificială (sisteme expert). dar a căror bază de cunoştinţe este vidă şi constituie suportul dezvoltării de sisteme expert concrete. 69 .

Înălţimea totală a plantei .sisteme expert bazate pe reguli.Numărul total de frunze …………………………. care realizează anumite funcţii logice simple.Greutatea ştiuletelui . . Care este varianta de înmulţire cea mai apropiată de soiul martor ? 2. Într-un astfel de sistem informaţia este memorată difuz în toată reţeaua. În cele ce urmează este prezentat modul de utilizare a unor astfel de instrumente pentru rezolvarea unor probleme de cercetare privind conservarea resurselor genetice vegetale. fiind reprezentată de ponderile conexiunilor sinaptice dintre neuronii reţelei...Diametrul ştiuletelui la bază …………………………. Recunoaşterea populaţiilor de porumb şi clasificarea lor [MOHV93] În perioada 1975-1985 la Staţiunea de Cercetări Agricole Suceava s-au efectuat experimente şi evaluări pentru soiurile de porumb Hângănesc. fiecare variantă fiind particularizată de numărul de mame şi numărul de taţi folosiţi la înmulţire. O caracteristică importantă a reţelelor neuronale este capacitatea de a învăţa din exemple şi de a construi algoritmul de rezolvare a unei probleme pornind de la mulţimea de exemple de instruire şi regula de modificare a ponderilor interneuronale. În cadrul experimentelor efectuate s-au utilizat 20 de variante de înmulţire. Cincantin. În cadrul acestui model.3. O problemă dificilă în această abordare o constituie construirea bazei de cunoştinţe. Suceava 1. Măsurători la ştiulete: . din care a rezultat un important fond de date reprezentând valorile măsurate pentru 30 de descriptori (date de evaluare) pentru fiecare variantă de înmulţire.sisteme expert bazate pe reţele neuronale. Sisteme expert bazate pe reţele neuronale. Baza de cunostinţe este implicit reprezentată de ponderile conexiunilor dintre neuroni şi nu există o bază de cunoştinţe explicită ca în abordarea bazată pe reguli.Grosime bob ………………………….Lungimea ştiuletelui . Măsurători la bob . în care baza de cunoştinţe este creată automat de un algoritm de învăţare plecând de la o mulţime de exemple de învăţare. Dintre caracteristicile ce definesc soiurile de porumb. Care este varianta optimă de înmulţire pentru păstrarea caracterelor soiului martor ? 70 . s-au luat în considerare acele caracteristici (descriptori) care diferă de la o variantă la alta (30 parametri) reprezentând: Măsurători la plantă: .. Prelucrarea acestor date viza obţinerea răspunsului la următoarele întrebări: 1.Lungime bob . Un sistem conexionist constă dintr-o reţea de elemente interconectate de tip neuron. neuronul funcţionează ca un dispozitiv cu n intrări ponderate şi o ieşire. în care cunostinţele sunt reprezentate prin reguli de producţie.Lăţime bob . Fiecare dintre cele două abordări prezintă avantaje şi dezavantaje şi de aceea s-au definit modele mixte (hibride) care combină avantajele celor două tipuri de sisteme. În concluzie se constată că în realizarea sistemelor expert s-au conturat două abordări: .

utilizatorul este antrenat într-un dialog prin care comunică sistemului pentru fiecare parametru dacă acceptă sau nu abaterea. Tratarea numerică .Răspunsul la prima întrebare se obţine prin rezolvarea unei probleme de clasificare şi recunoaştere care este tratată în două moduri şi anume: . Utilizatorul comunică dispersia acceptată pentru valorile parametrilor ce caracterizează variantele din gruparea cea mai apropiată de soiul martor rezultată din componenta de recunoaşterea formelor. Prin utilizarea tehnicilor de recunoaşterea formelor se obţin ieşiri în diverse reprezentări printre care: liste. lista variantelor (formelor) selectate. primul răspuns NU eliminând varianta din grupare. iar caracteristicile care se abat semnificativ faţă de martor (depăşesc abaterea faţă de valoarea medie) sunt reprezentate în video invers.analitic în cadrul unui sistem expert. După terminarea acestei faze sistemul crează baza de cunoştinţe şi afişează în partea dreaptă a ecranului. sau o submulţime a lor (datele de evaluare) prin valorile ce definesc intrarea respectivă reprezintă mulţimea caracteristicilor formei. Apoi. În continuare sunt redate exemple de ecrane rezultate pentru fiecare din cele două moduri de abordare: 71 .numeric prin metode de recunoaşterea formelor . gruparea în clase. De asemenea fiecare din variantele de înmulţire utilizate în cadrul experimentelor efectuate reprezintă o formă. grafice ce descriu apartenenţa la o clasă.Subsistemul de Recunoaştere a Formelor În cadrul Subsistemului de Recunoaştere a Formelor. Tratarea analitică . fiecare intrare în banca de gene reprezintă o formă iar mulţimea descriptorilor ce descriu specia respectivă. Răspunsul la cea dea doua întrebare se obţine prin definirea şi rezolvarea a două ecuaţii corelaţionale.Subsistemul Expert Tratarea analitică este realizată în cadrul unui sistem expert în care sunt utilizate rezultatele obţinute prin tehnicile de recunoaşterea formelor (gruparea cea mai apropiată de soiul martor) şi experienţa utilizatorului drept cunoştinţe de bază în procesul de decizie şi învăţare. Caracteristicile fiecărei forme propuse (selectate) sunt prezentate comparativ cu caracteristicile formei martor.

Recunoaşterea formelor. Sistemul expert. Selectia prin dialog. a variantei cele mai apropiate de soiul martor 72 . Reprezentarea grafică a distanţelor Manhattan faţă de soiul martor.Figura 1. Figura 2.

urmărirea unor caracteristici funcţie de îngrăşămintele utilizate.30) sunt variabilele independente ce definesc caracteristicile variantelor de înmulţire pentru care s-au efectuat măsurători (date de evaluare) . varianta cea mai apropiată de soiul martor este acea variantă din gruparea utilizată în construcţia celor două drepte de regresie pentru care distanţele la cele două drepte sunt minime. 73 . De asemenea pot fi construite modele regresionale în care variabila dependentă să fie o combinaţie de două sau mai multe măsurători ca de exemplu produsul dintre numărul de boabe şi greutatea unui bob. Se construiesc astfel două ecuaţii corelaţionale ce reprezintă ecuaţiile a două drepte de regresie în hiperplanul cu 30 + 1 dimensiuni de forma: y = a1. pentru fiecare din cele două modele regresionale se va obţine corespunzător varianta optimă număr taţi. Coeficienţii de corelare parţială precizează importanţa fiecărei variabile în cadrul modelului. nr.x2+…+a30. respectiv numărul de mame pentru cea de-a doua ecuaţie corespunzător variantei de înmulţire . Modelul regresional [MOHV93] Determinarea variantei optime de înmulţire pentru păstrarea caracterelor soiului martor s-a realizat prin construirea de modele regresionale plecând de la gruparea cea mai apropiată de soiul martor obţinută prin componenta de recunoaşterea formelor.xi (i = 1.8. care reprezintă contribuţia fiecărei caracteristici (variabilă independentă) în cadrul modelului. Modelul regresional defineşte o regresie multiliniară între o variabilă dependentă şi 30 de variabile independente care definesc caracteristicile formelor (variantelor de înmulţire). număr mame ce va trebui utilizată la înmulţire pentru păstrarea caracterelor soiului martor.6) ceea ce va conduce la creşterea coeficientului global de corelare şi deci a credibilităţii modelului.x30 unde: . Având în vedere faptul că cele două ecuaţii corelaţionale au fost obţinute în condiţiile păstrării caracteristicilor soiului martor. Înlocuind în ecuaţia de mai sus. ai cu valorile determinate şi xi cu valorile corespunzătoare soiului martor. În mod asemănător pot fi construite modele regresionale şi pentru alţi parametri cum ar fi: rezistenţa la boli şi dăunători.30) sunt coeficienţii ecuaţiei de regresie obţinuţi prin rezolvarea sistemului de ecuaţii obţinut plecând de la gruparea cea mai apropiată de soiul martor. cât şi pentru determinarea variantei optime de înmulţire (nr.Coeficienţii de corelare parţială.ai (i = 1.Determinarea variantei optime.optim mame) în vederea păstrării caracterelor soiului martor. restul măsurătorilor fiind variabile independente. Astfel. Modelul poate fi credibil dacă acest coficient este mai mare decât 0. etc. Varianta optimă de înmulţire astfel încât să se păstreze caracterele soiului martor se va obţine înlocuind în cele două ecuaţii corelaţionale variabilele xi cu valorile corespunzătoare soiului martor. În acest mod s-ar putea obţine rezultate interesante privind influenţa fiecărei caracteristici asupra acestui parametru compus. acestea pot fi utilizate atât pentru determinarea variantei aflate la distanţa minimă faţă de soiul martor. rezistenţa la secetă. . Este indicat ca din model să fie eliminate acele variabile pentru care coeficienţii parţiali de corelare sunt mici (sub 0. fiecare variantă a grupării reprezentând un punct în hiperplanul cu 30+1 dimensiuni.un coeficient de corelare global care reprezintă gradul de încredere în rezultatele obţinute (defineşte corectitudinea modelului utilizat).optim taţi.x1 + a2. Prin urmare determinarea variantei cele mai apropiate de soiul martor se reduce la un simplu calcul de distanţe. În cadrul fiecăruia din cele două modele corelaţionale se obţin următoarele rezultate: .y este variabila dependentă (parametrul de optimizat) şi reprezintă numărul de taţi pentru prima ecuaţie.

Bibliografie 1. [CRIS86] M. Cristea, Rasele de Porumb din România, Bucureşti, 1986 2. [DEJP86]. Delahaye, J.P. – Systemes experte: organisation et programmation des bases de connaissances en calcul propositionnel, Laboratoire d'Informatique Fondamentale de Lille, Université des Sciences et Technologies de Lille, 1986 3. [DUCO96]. D. Dumitrescu, Hariton Costin – Inteligenţa Artificială. Reţele neuronale teorie şi aplicaţii, Ed. Teora Bucureşti, 1996 4. [HELU02]. Artificial Inteligence www.cs.tcd.ie/Lucy.Hederman/DIPHI/AISlides.doc 5. [MOHV93]. N. Morariu, Şt. Holban, R. Vancea, ş.a. “Asistarea activităţii de cercetare într-o bancă de gene”, faza “Realizare prototip”, manuscris, temă de cercetare realizată în cadrul contractului nr.101/05.04.1993 între Societatea de Servicii Informatice Suceava S.A. şi Ministerul Cercetării şi Tehnologiei 6. [MORA02] N. Morariu, Stadiul actual al cercetărilor în domeniul bazelor de date şi cunoştinţe, referat doctorat, Univ. “Ştefan cel Mare” Suceava, 2002 7. [PENT00]. Şt. Gh. PENTIUC, Generatoare de sisteme expert - Editura Hipparion, ClujNapoca, 2000, ISBN 973-9448-48-8, 112 pagini 8. [VAHO89]. Romul Vancea, Ştefan Holban, Dan Ciubotariu, Recunoaşterea Formelor Aplicaţii, Ed. Academiei R.S.R. 1989

74

PROCESUL DE DECIZIE ŞI REŢELELE NEURONALE
D. OSTAFE, E. IANCU, R. VANCEA, S. VLAD, P. PAŞCU Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava Vom studia probleme de previziune simple unde reţelele neuronale [Abd 93], [Yur 92], [Kuc 93] sunt utilizate pentru previzionarea valorilor celor mai importante variabile şi mai complicate probleme de decizie unde reţelele neuronale sunt utilizate în calitate de expert sugerând acţiuni performante, de exemplu vânzări şi cumpărări.[Bel 96] Modelul considerat se bazează pe un agent care acţionează într-un mediu dat; acesta primeşte informaţiile, le procesează, generează ieşiri şi în final ia o decizie bazată pe aceste ieşiri. Vom considera un model de agent care acţionează singur într-un context exogen.

Agent singur

Mediu exogen Mediu extern

agent

Informaţii Alte operaţii

acţiune

Fig. 1. Structura generală a unui model de agent Agentul care acţionează într-un sistem de acest fel are succes în sensul că îşi atinge scopurile dacă aceste scopuri pot prevedea consecinţele acţiunilor (cu un anumit grad de siguranţă). Capacitatea aceasta decurge din utilizarea informaţiei disponibile astfel încât să se ajungă la înţelegerea structurii sistemului. În figura 2 sunt descrise cele 7 faze ale procesului de luare a deciziei globale de către agent, într-o ordine care îl duce pe agent de la procesarea informaţiei până la faza în care intră în acţiune: 1. Unele informaţii exogene despre mediu ajung la îndemâna agentului. 2. Agentul procesează informaţia. 3. Agentul îşi foloseşte reţeaua sa neuronală pentru a procesa informaţia. 4. Procesarea poate să conducă la om previziune sau chiar la o decizie. 5. Agentul acţionează pe baza rezultatului de la punctul 4, prin folosirea unor reguli interne sau externe. 6. Agentul actualizează la zi resursele (potenţialul) pe baza acţiunii. 7. Agentul îşi evaluează profitabilitatea acţiunii, în scopul de a învăţa şi de a îmbunătăţi rezultatele propriilor sale acţiuni viitoare.

75

Mediu

Previziune

Agent

Ieşire

Decizie

Acţiune

Învăţare

Evoluţia strategică

Actualizarea resurselor

Interpretarea regulilor

Figura nr. 2 Procesul de luare a deciziei de către un agent În problemele de previziune, reţeaua neuronală este utilizată ca un eficient consilier (expert) aflat de partea agentului care doreşte să-şi atingă scopul prin prevederea unei mulţimi variabile, pe baza unei mulţimi de informaţii. În problemele de decizie atenţia nu este în mod necesar concentrată asupra previziunii ci mai ales pe formularea unei conexiuni între setul de informaţii şi acţiuni orientate spre eficienţă cu scopul de a atinge anumite obiective.
Probleme de decizie Scopul (pasului) previziunii est de a construi o mulţime de intrări pa baza căreia să se “segmenteze decizia”. Întrebarea crucială este cum vom genera o acţiune de la date de acest tip. Recomandăm două soluţii pentru această problemă: 1. Reguli externe 2. Reguli interne 1.1. De la previziune cu reguli externe

Prima posibilitate este de a genera regulile care sunt externe faţă de reţeaua neuronală şi care definesc decizia pa baza valorilor prognozate. Aceste reguli sunt în general suportate de legi economice sau reguli, derivate din legi economice. De exemplu, să presupunem că un agent activează la bursa de valori şi previzionează schimbarea în preţ de astăzi pentru mâine pentru a-şi stabili acţiunea. Cele trei reguli conform cărora se poate alege o acţiune din cele trei prezente (de a cumpăra, a vinde sau a aştepta) sunt redate în tabelul de mai jos: Regulă 1. 2. 3. Condiţie Dacă valoarea absolută a schimbării aşteptate este mai mică decât un prag Dacă schimbarea aşteptată este pozitivă Dacă schimbarea aşteptată este negativă Acţiune Atunci aşteaptă Atunci cumpără Atunci vinde

76

De la previziune la decizie cu reguli externe Există 3 mari neajunsuri la această primă metodă de abordare. De la previziune la decizie cu reguli interne şi o reţea 77 . Previziune Date de intrare Acţiune Figura nr.În acest exemplu regulile trebuie să fie exploatate secvenţial în scopul de a urma o regulă pentru un anumit set de circumstanţe.2. 1. Dacă previziunea este corectă agentul poate să obţină profit prin creşterea (vânzarea) astăzi şi vânzarea (creşterea) mâine. ori prin utilizarea a 2 reţele unde prima produce previziunea (reţea de previziune) în timp ce al doilea primeşte previziunea şi alte date (posibile) în intrare. Pe de altă parte simplicitatea est atuul acestei concepţii. 3. Date de intrare Previziune Set reguli Acţiune Figura nr. 3. Conform regulilor 2 şi 3 agentul trebuie să cumpere (vândă) dacă schimbarea aşteptată este în creştere (descreştere) în preţ. Aceasta poate fi dată de construirea unei singure reţele cu o ieşire de previziune (neuron de previziune) şi una sau mai multe ieşiri de acţiune (neuron de acţiune). regulile externe sunt arbitrare. 2. Aceasta necesită forme complexe de învăţare. de date producând acţiunea (reţea de acţiune). De la previziune la decizie cu reguli interne În această concepţie regulile sunt construite intern pe baza unei mulţimi externe. acţiunea şi învăţarea sunt dificil de integrat. 1. şi poate fi reprezentată ca un prim pas în construirea modelelor financiare. activitatea de previziune. poate induce un comportament nedorit. În prima regulă valoarea acestui prag depinde de costurile de tranzacţionare: esenţa acestei reguli este de a evita o acţiune atunci când profitul aşteptat este mai mic decât costurile tranzacţionale. în conformitate cu acest set de reguli. 4.

78 . - Previziune Acţiune Figura nr. învăţarea în neuronul de acţiune. Numărul de neuroni rezultaţi depinde de reprezentarea acţiunii. . ea este prea simplistă pentru a fi aplicată cu succes în economie şi modele financiare. A doua reţea are o mulţime de informaţii compusă din ieşirile primei reţele (previziunea) şi posibil alte date. neuronul este în mod tipic bazat pe retropropagare. În acest caz reţeaua învaţă să construiască o hartă din mulţimea informaţiilor nu numai în cazul previzional. Dacă un neuron nu va utiliza o tehnică de învăţare nesupravegheată (precum un algoritm genetic) atunci un alt neuron poate utiliza ponderea (de la intrare până la stratul ascuns ca rezultat a învăţăturii repropagatorii în neuronii care prognozează rezultatul) rezultatul.a) Reţeaua neuronală simplă considerăm o reţea neuronală cu un singur neuron de previziune şi unul sau mai mulţi neuroni care reprezintă acţiunea. 5 De la previziune la decizie cu reguli interne şi două reţele b) Reţeaua neuronală dublă Este compusă din 2 reţele conectate. Prima reţea se propagă în a doua reţea care procesează previziunea şi rezultatele acţiunii.putem să utilizăm un neuron prin stabilirea unui rang de valori rezultate pentru fiecare acţiune sau alternativ un neuron pentru fiecare cod de acţiune. dar de asemenea în anumite condiţii şi în acţiune. [Van 95b] să mapeze pornind de intrări la previziuni prin metoda repropagării în timp ce reţeaua de acţiune învaţă să mapeze de la previziune la acţiuni prin învăţare nesupervizată. Prima reţea învaţă [Van 95a]. Procesul de învăţare în reţeaua de acţiune poate avea loc într-o formă mixtă. (pentru care o sarcină nu este disponibilă) poate avea loc printr-o metodă de învăţare indirectă. În timpul învăţării în previziune. Pe de altă parte această formă a învăţării poate fi eficace pentru probleme simple.

“Ştefan cel Mare”. Vancea. Univ. [Bel 1996] A. “Ştefan cel Mare”. 1995 5. Programare Logică”. F. Terna . Paul. 1993 3.“Introduction to Artificial Neural Networks”. [Van 95b] R. Tehnici de inteligenţă artificială”. Şt. [Van 95a] R. St.“Neural Networks for Economic and Financial Modelling” 2. Beltratti. Vancea. [Zur 92] Jacek M. Holban. Margarita and P. [Kuc 93] Kris Kucinski .“Introduction to Artificial Neural System”.“Inteligenţa Artificială. F. 1992 79 .“Inteligenţa Artificială. . Şt. Ed. Ed. Suceava. . Univ. S. Suceava.Bibliografie 1. Iancu. Holban. Iancu. 1995 4. Zurada . West Publishing Company.

REŢEAUA EXTERNĂ A UNEI COMPANII ŞI EXTRANET Ing. encryption of messages. Think of an extranet as being a private portion of the Internet. Paul PAŞCU Ing. vendors. Intranet şi Extranet pot fi delimitate clar în tabelul 1. conţinutul lui fiind diversificat după tipul utilizatorului: furnizor. practica demonstrând că este cea mai ieftină şi cea mai logică soluţie prin care poate fi condusă o afacere şi pusă în legătură cu partenerii săi. Tabelul 1. ec. Extranetul este un Intranet întins ce permite comunicarea intre diverse organisme exterioare. Extraneturi decizionale între echipe de proiect interîntreprinderi. and the use of virtual private networks (VPN) that tunnel through the public network. Extranet proprietar între o „întreprindere şi diviziile sale (de exemplu VW) sau între o întreprindere şi furnizorii săi. notari. spaţii de exprimare a cerinţelor. utilizând tehnologiile Web sau alte tehnologii IP. Reţeaua Extranet a fost dezvoltată în ultima jumătate de deceniu în cadrul companiilor de telecomunicaţii atât teoretic cât şi practic. de la cele mai mici până la corporaţiile multinaţionale. spaţii de lucru (cu sau fără interactivitate). Tehnologia a cunoscut o dezvoltare importantă în trei direcţii principale: Extranet pentru comunităţi de interese: constructori de avioane şi companii aeriene. partners. Extranetul este o aplicaţie bazată pe protocolul reţelei Internet IP (Internet Protocol). Comparaţii între Internet. Companii de diferite dimesiuni. An extranet can be viewed as part of a company's intranet that is extended to users outside the company. Ovidiu Florin HURJUI Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava Abstract An extranet is a private network that uses the Internet protocol and the public telecommunication system to securely share part of a business's information or operations with suppliers. If you were to remove the secure aspects of an extranet then you would in effect have just another piece of the Internet. au adoptat modelul Extranet. Multitudinea de aplicaţii Extranet existente pe piaţă sunt din următoarele categorii: documentaţie online. An extranet requires security and privacy. Intranet şi Extranet Criterii INTERNET INTRANET Tip de acces Deschis Privat Utilizat de Public Membrii organizaţiei Tipul informaţiei General Proprietar EXTRANET Controlat Partenerii de afaceri Partajare selectivă 80 . interadministraţii. cum ar fi cele ale clienţilor sau furnizorilor. customers. Particularitatea acestei reţele constă în faptul că-i vizează numai pe partenerii aflaţi în afara companiei. constructori de automobile. client sau consultant. drd. ce rulează între o companie şi partenerii săi. Mediul Extranet este destinat în principal celor mai importanţi parteneri. or other businesses. Diferenţele dintre Internet. Definit foarte simplu. These require firewall server management. the issuance and use of digital certificates or similar means of user authentication. structuri interministeriale etc.

furnizorilor sau pentru diverşi vânzători. Modelul comerţului electronic: este dezvoltat în special pentru tranzacţii de tip bussiness-to-bussiness. Modelul site-ului protejat cu o simplă parolă: este cel mai simplu. Întreprinderile au luat imediat cunoştinţă de interesul reprezentat de reţelele Extranet. vânzări pe Internet în valoare de 4 miliarde USD iar firme precum IDG prevăd în continuare o dezvoltare de aceeaşi amploare. de obicei. Acest lucru îl face însă să fie şi cel mai puţin sigur. Reţeaua Extranet restricţionează accesul prin protocoale şi metode de autentificare speciale. volumul tranzacţiilor financiare pe această cale. servicii diferite în cazul clienţilor. Restricţiile de acces sunt asigurate în diverse forme. La mai puţin de şase luni de la formularea conceptului. Prin urmare. datorită extremei lor utilităţi în special în industriile tradiţionale. Exemplu: Extranetul american DARPA. spre exemplu. Potrivit unei anchete comandată de Business Object în februarie 2002. permite comisiilor guvernamentale americane care elaborează legi să lucreze online. Poate II Internetul sau poate fi o altă reţea naţională sau internaţională (de exemplu America On Line. Specialiştii consideră că reţelele Extranet (Extranetul este reţeaua externă organizaţiei. În august 1996. lansează comenzi şi verifică stadiul acestora. Utilizează acelaşi sistem de arhitectură a reţelei şi de securitate ca şi site-urile de comerţ electronic. DARPA a economisit prin ESF 1. ele pot fi subevaluate dacă ţinem cont că giganţi cum ar fi Cisco şi Dell Computers au realizat din octombrie 1997 până la sfârşitul acestui an. datorită eliminării cheltuielilor cu deplasarea membrilor comisiilor şi renunţarea la comunicaţiilor prin fax sau telefon. permiţând. deşi cifrele avansate sunt serioase. Membrii comisiilor se conectează la reţea printr-un certificat digital şi se regăsesc într-o întâlnire virtuală. reţelele Extranet au căpătat amploare. în funcţie de partenerii şi obiectivele firmei): Modelul de acces protejat în Intranet: necesită.5 milioane USD. sunt delimitate patru modele de reţele extranet (un model este definit printr-o combinaţie logică de opţiuni pentru asigurarea securităţii în dezvoltarea afacerilor pe reţea în exteriorul companiei. Fără exagerare se poate afirma că Extranetul justifică în majoritatea cazurilor implantarea unui Intranet. denumit Extranet for Security Proffesionals (ESF). uşor de creat. Deşi în acest caz costul asigurării securităţii sistemului este foarte mare. 29% dintre întreprinderile chestionate au deja un Extranet operaţional sau în curs de implementare. Utilizatorilor li se permite accesul direct în Intranetul firmei. fără a implica reţeaua Internet. fără ca firma să plătească un angajat care să preia toate aceste tipuri de mesaje.În literatura de specialitate. cu o investiţie minimă în problema securităţii. Forrester Research evalua o creştere de la 8 miliarde USD. utilizarea reţelelor virtuale private (VPN). Modelul aplicaţiilor specializate: este utilizat în cazul firmelor care au relaţii de afaceri cu parteneri numeroşi. protecţia şi securitatea sunt asigurate prin protocoale speciale în criptarea şi decriptarea mesajelor (exemplu: protocolul Secure Sockets Layers). 81 . la 327 miliarde USD în 2000. beneficiile sunt pe măsură: clienţii află preţurile în intervale de timp mici (mai puţin de un minut). Compuserve etc) reprezintă „calea regală de propagare a comerţului electronic”. Totuşi.

EXTRANET Furnizor Acţiuni de marketing Client A Client B Client C 6. calitatea serviciilor şi securitate. Întreprinderi exterioare Furnizor A Furnizor B Furnizor C RELAŢII Client A Client B Client C 5. (schimburi de formulare informatizate) Furnizor A Furnizor B Furnizor C Client Cerere oferte 3. INTRANET Parteneri importanţi Furnizor Mici parteneri 2. Figura 1.Furnizor comanda factura Client 1. INTERNET Întreprinderea A Întreprinderea B Centru de afaceri virtual Întreprinderea C 4. 82 . administraţie sau de partenerii acestora. Atunci când constituie un spaţiu privat oferă avantaje suplimentare în raport cu reţeaua Internet: performanţă. Scenarii de afaceri pe Internet Avantajele tehnologiilor Extranet Reţeaua Extranet permite transparenţa anumitor informaţii deţinute de întreprindere. Ea poate înlocui o parte din Intranet şi o parte din site-urile internet.

31/15. devine o resursă esenţială... • diminuarea intermedierilor şi a costurilor de distribuţie. • eliminarea incertitudinilor asupra consecinţelor dezvoltării comerţului electronic. Principalele tendinţe în economia întreprinderilor vor fi următoarele: • transferul puterii către clienţi. adaptate pentru structuri de mici dimensiuni.. Managerii. • dezvoltarea unei teorii economice specifice Internetului. Bibliografie: 1. Iaşi. cu viteza luminii şi independent de frontiere sau de suporturi de transmitere. nr. Editura Polirom. Groupware – Metode. scenarii şi propuneri de afaceri. • platforme de aplicaţii foarte bogate. datorită avantajului utilizării tehnologiilor Internet. tehnici şi tehnologii pentru grupuri de lucru. facilitează legăturile interservicii. 2. Avantajele oferite sistemelor informaţionale sunt: • implementarea mai puţin costisitoare. 3. Firmele se orientează spre Internet pentru a vinde milioane de produse la sute de mii şi milioane de clienţi. 2002. Oprea D. Editura Polirom. Analiza şi proiectarea sistemelor informaţionale economice. Astfel se pot face promovări de produse cu ajutorul cataloagelor WEB. sau pentru comunităţi profesionale specializate sau dispersate în cadrul întreprinderii sau organizaţiei. Explozia Internetului şi digitizarea generalizată a informaţiei a bulversat regulile jocului care guvernează mediul concurenţial.. • capacitate de a integra evoluţiile viitoare (din punctul de vedere al conţinutului. • noi oportunităţi de afaceri pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Popescu D.08. Această evoluţie va conduce la reinventarea organizaţiilor şi a funcţionării lor în vederea optimizării exploatării capitalului informaţional. pentru firmele ce dispun deja de site-uri web sau de reţea Intranet. cursul bursei etc. Un alt avantaj deloc neglijabil: Extranet asigură posibilităţi multiple de expertiză. 2002.1998 83 . Fotache D. • redefinirea canalelor valorice ale întreprinderii. • uşurinţă în introducerea instrumentelor şi serviciilor care se bazează pe protocoale deschise. implementează canale informaţionale mai eficiente. Semnalul electronic capabil să transporte orice: informaţii financiare. constatându-se o înlocuire a marketingului „de masă” cu cel de precizie. Lungul drum al întreprinderii către informatizare.). Tribuna Economică. pentru a-şi căuta parteneri de afaceri virtuali. numărului de utilizatori.. Iaşi. securizează informaţia etc. Relaţiile interîntreprinderi sunt simetrice şi multilaterale. extranet-urile prezintă numeroase atuuri: cresc reactivitatea întreprinderii. datorită polivalenţei tehnologiilor adiacente. • interfaţă conversaţională pentru utilizatorii săi.Global. Reţeaua Internet permite relansarea comerţului diversificând scenariile de afaceri (figura 1). prezentarea firmelor.

fluxuri care implică resursele existente. • Subsistemul informaţional. În cadrul oricărui organism economic se produc: • fluxuri materiale (de materii prime. 84 . între care se stabileşte o interacţiune dinamică. • fluxurile existente între componentele organizatorice implică resursele organismului economic. • fluxuri informaţionale. Mulţimea componentelor organizatorice şi interacţiunea dintre acestea urmăresc realizarea unui anumit obiectiv global: funcţionarea întreprinderii în condiţii optime. cu scopul atingerii unui obiectiv. semifabricate. • fluxuri financiare. Interacţiunea dinamică dintre elemente se materializează în fluxurile stabilite între acestea. Subsistemele întreprinderii sunt (figura 1): • Subsistemul decizional.SISTEME INFORMATICE DE MANAGEMENT – SIM Lector univ. La nivelul subsistemului operaţional (în cadrul căruia se desfăşoară procesele economice specifice domeniului de activitate a agentului economic) are loc culegerea datelor care apoi sunt transmise subsistemului informaţional (flux ascendent) în vederea stocării şi prelucrării datelor necesare obţinerii informaţiilor utile în vederea fundamentării deciziilor la nivelul subsistemului decizional (de conducere). pe baza unor reguli prestabilite. Valeriu LUPU Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava Noţiunea de sistem. Subsistemele unei firme. Conform teoriei sistemelor orice organism economic (şi nu numai) este un sistem deoarece: • el prezintă o structură proprie constând dintr-o mulţime de elemente constitutive care interacţionează între ele pe principii funcţionale. • Subsistemul operativ. produse finite etc.). Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente (componente) interdependente.

de conducere Sistem informaţional .hotărâri .Sistemul întreprindere Subsistemul decizional Decizii Flux informaţional Subsistemul informaţional Informaţii Mediul exterior Fluxuri materiale şi financiare Decizii Subsistemul operaţional Date Figura 1 Subsistemele unei întreprinderi Altă modalitate de reprezentare ale subsistemelor unei organizaţii este reprezentată în figura 2.decizii Sist.răspunsuri Figura 2 Subsistemele unei firme(organizaţii) Sistem informatic strategic Sistem informatic suport de decizie Sistem informatic de management Sistem informatic pentru munca de proiectare Automatizarea birourilor Sistem informatic pentru prelucrarea tranzacţiilor Figura 3 Componentele unui Sistem Informatic de Management 85 .documente Sistem de execuţie . iar în figura 3 este reprezentată schema simplificată a unui sistem informatic de management.informări .ordine .rapoarte . .

de rutină.S.P. Sistem informatic pentru prelucrarea tranzacţiilor Sistem informatic pentru gestiunea producţiei Sistem informatic al contabilităţii financiare Sistem informatic privind evidenţa vânzărilor Sistem informatic privind evidenţa stocurilor Figura 4 Sistemul informatic pentru prelucrarea tranzacţiilor În figura 5 este prezentată structura tip a unui T. 86 . a principalelor surse de date şi a circuitului informaţional pe care-l putem stabili într-o organizaţie. În această categorie cuprindem spre exemplu(figura 4): • Sistemul informatic privind gestiunea producţiei. stocarea şi prelucrarea tranzacţiilor zilnice. indiferent de forma de organizare pe care fondatorii o consideră avantajoasă sau legiuitorul ne permite să alegem (figura 6).TPS) sunt specializate în preluarea. Subsistemele unui sistem de prelucrarea tranzacţiilor [LUPVA01] au fost definite la nivel de descriere a componentelor cu specificarea activităţilor. • Sistemul informatic privind evidenţa vânzărilor. • Sistemul informatic al contabilităţii financiare. • Sistemul informatic privind gestiunea stocurilor. Se caracterizează prin gradul lor mare de repetabilitate şi prin volumul mare de date procesat şi servesc nivelul operaţional.Sistemele informatice ale unei firme Sisteme pentru prelucrarea tranzacţiilor (Transaction Processing Systems .

0 Achiziţie 14 13 9 10 11 12 FURNIZORI ANGAJAŢI 5.0 Conturi de plată Figura 5 Schema tip a unui T.0 Conturi de încasat 21 23 7.Clienţi 1 6 4.S.0 Înregistrare comenzi 3 2 2.0 Expediere 5 1.0 Facturare 7 4 20 19 6.0 Lansare Producţie 8 3. 87 .0 Recepţie 17 18 15 16 22 9.0 State de plată 10.0 Registru general 8.P.

L.U. 88 .Subsistemele sistemului informatic sunt prezentate în figurile 7 – 17.P. Produse/Servicii Clienţi 3 7 Colectoare comenzi 2 Verificare nomenclator produse 6 Autorizare credite 8 9 Comenzi noi 1 4 Cumpărări acceptate Clienţi 10 Comenzi vechi 5 Figura 7 Subsistemul înregistrare comenzi Comenzi noi Comenzi acceptate 9 10 2 8 Date facturate 1 Comenzi vechi Execuţie comenzi 7 Expedieri 3 Stoc materiale 5 Stoc produse finite 4 Înregistrare comenzi 6 Comenzi achiziţii Figura 8 Subsistemul P.

Date facturabile 1 Pregătire şi redactare facturi 2 Facturi Figura 9 Subsistemul facturare Expedieri 1 Expediere comenzi onorate 2 Clienţi 3 Încărcare Figura 10 Subsistemul expediere Facturi debitori 1 Editare şi înregistrare date primite Conturi de încasare 2 3 Pregătire extrase de cont şi scisori de revenire 6 4 Facturi primite 5 CLIENŢI Figura 11 Subsistemul conturi admisibile 89 .

Inventar Conturi de încasare Conturi de plată 4 Alte date 2 3 Întreţinere registru general 5 1 6 Plăţi angajaţi Registru general 7 Pregătire rapoarte 8 9 Acţionari Figura 12 Subsistemul Registru general Comenzi achiziţii 1 3 Selectare furnizori 2 Furnizori 4 Produse 5 Obţinere verbală a acceptelor Pregătire comenzi de cumpărare 8 7 9 6 Furnizori Comenzi de cumpărare 11 Închidere comenzi de cumpărare 10 Recepţii 90 .

Recepţie Conturi de plată 1 2 Recepţii Validare plăţi 3 4 5 Furnizori Plăţile furnizorilor Anticipare cumpărări 6 7 Plăţi anticipate 8 Plăţi anticipate Comenzi de cumpărare Figura 14 Subsistemul conturi de plată 91 .(continuare) Furnizori 1 Selectare furnizori 2 3 Recepţii Comenzi de cumpărare Figura 13 Subsistemul Aprovizionare .

Fişier angajaţi 2 Categorii de plăţi 4 3 Angajaţi 13 1 Validare verificare Calcul câştig brut 5 6 7 8 Date personal Redactare cec 11 Calcul câştig net 9 Stabilirea reţinerilor Fişier texte 12 10 Date as.sociale Contabilizare articole Plăţi şi reţineri Figura 15 Subsistemul State de plată Centrală Coordonator Formator 1 1 Secretariat Administrativ 1 Departament Financiar+contabilitate 5 Formator 2 1 Departament Financiar-contabilitate 3 Departament Comercial-Vânzări 4 Departament Tehnic-producţie 2 Figura 16 Organigrama pentru întreprinderea simulată MIS (Management Information System) 92 .

În această categorie putem cuprinde: • Procesoare de texte.KWS) – destinate creării şi integrării noilor tehnologii în cadrul firmei. funcţionari. Sisteme destinate cercetării – dezvoltării (Knowledge Work Systems . secretari) dar şi managerilor. 2. Sisteme destinate activităţii de birotică(Office Automation Systems . 93 .Calculator Tastatură Secretariat administrativ Imprimantă Imprimantă Calculator Tastatură ComercialVânzări Scaner Imprimantă Calculator Tastatură Resurse umane Calculator TehnicProducţie Calculator Tastatură Contabilitate -financiar Tastatură Figura 17 Simboluri grafice pentru perfiericele de intrare / ieşire 1. Utilizatorii acestor sisteme sunt: • Inginerii.OAS) – Automatizarea birourilor – destinate în special personalului implicat în procesul prelucrării informaţionale(contabili. • Procesoare de tabele. • Sisteme de poştă electronică.

în elaborarea deciziei băncii de acoradre a creditelor pentru clienţii săi etc (figura 18). Oferă utilizatorilor flexibilitate deosebită la cerinţele formulate returnând rapid răspunsurile solicitate. Sisteme suport ale executivului (Executive Support Systems . preţul de piaţă al materiilor prime etc. într-o bază de cunoştinţe utilizată în deducerea de concluzii prin derularea de raţionamente automate.• Proiectanţii.ESS) reprezintă 94 . Sisteme suport de decizie (Decision Support Systems . Ele valorifică informaţii interne oferite de TPS şi MIS. 4. MEDIU Solutii individuale ale specialistilor Alti membrii ai grupului de decizie Software pentru rapoarte Modele matematice Software GDSS BAZA DE DATE Legenda Informaţii Comunicaţii Date Figura 18 Modelul funcţional al unui DSS 5. sub formă de fapte şi reguli. alături de informaţii provenite din mediul economic exterior (curs valutar. În această categorie de sisteme putem include sistemele expert caracterizate prin stocarea cunoştinţelor unui expert uman.MIS) destinate integrării asigurării rapoartelor sintetice de rutină necesare în procesul fundamentării deciziilor curente.). Sisteme informatice destinate conducerii (Management Information Systems .DSS) oferă managerilor modele complexe şi aprofundate de analiză în vederea fundamentării deciziilor. 3. preţul produselor fabricate de firmele concurente. • Alţi specialişti angrenaţi în activitatea de cercetare – dezvoltare. Sistemele expert pot fi utilizate cu succes în diagnosticarea financiară a firmei. controlului şi planificării pe termen scurt În vederea oferirii unei informări relevante ele permit şi generarea de rapoarte privind abaterile înregistrate precum şi consultarea on-line a informaţiilor referitoare la perioade anterioare de gestiune.

mesaje secvenţe video comunicaţii. a tranzacţiilor Mediu extern Alocare buget Date de cercetare marketing Date despre concurenta Planificare produse Plan pieţe Alte domenii ale firmei Date mediu extern Plan strategic Plan promovare Prognoze vânzări Plan preţ Figura 19 Fluxul datelor în efortul Marketing – ESS Tabelul I – 1 sintetizează caracteristicile sistemelor informatice prezentate evidenţiind: natura datelor de intrare. Tabelul I – 1 Sisteme informatice utilizate în cadrul firmei Date de intrare Prelucrări Ieşiri Tipuri de sisteme informatice Date primare Actualizări. contabili . şi audio. altele decât cele de rutină. PIM(Personal Information Management) 95 Utilizatori Conducătorii serviciilor funcţionale Funcţionari. prelucrărilor. Performanţe Banca de date Date de prel. Procesarea corespondenţă. date sintetizate oferite de MIS şi DSS. Date primare. Situaţii sintetice TPS privind sortări.sisteme informatice destinate conducerii strategice şi permit luarea unor decizii nestructurate. Utilizează date privind mediul exterior al firmei. Ele nu au fost gândite să servească la soluţionarea unei anumite probleme. precum şi cele mai avansate produse software grafice (figura 19). documentelor. OAS documente. ci să ofere facilităţi generalizate de calcul şi comunicaţii. generări şi analitice tranzacţiile de rapoarte Documente. ieşirilor şi beneficiarii acestor sisteme.

KWS) Date(interne şi externe ) agregate Prelucrări Modelări. • Aceste instrumente tehnice vor fi dezvoltate în capitolele care urmează. prelucrări interactive Situaţii sintetice. simulări. • Noua arhitectură informatică. schiţe Utilizatori Personal tehnic(ingineri. Consiliul de Administraţie ESS Analize şi prognoze 1. baze de cunoştinţe tehnicoştiinţifice Volum mare de date (provenit de la TPS şi KWS) Volum mic de date(provenit de la TPS. proiectanţi) MIS Prelucrări pe baza unor modele simple. Consiliul de Administraţie Managerii. • Telecomunicaţii şi reţele de telecomunicaţii. simulări Ieşiri Modele. analize Prelucrări pe baza unor modele simple de analiză Grafice. Instrumentele tehnice ale Sistemelor Informatice de management Principalele instrumente tehnice ale Sistemelor Informatice de Management sunt (figura 20) [LUPVA03]: • Hardware-ul şi procesarea informaţiei.3.Tipuri de sisteme informatice KWS Date de intrare Specificaţii de proiectare. • Software-ul şi Sistemele Informatice. proiecte. • Organizarea resurselor de date. MIS. rapoarte privind abaterile Situaţii şi analize decizionale Managerii de domenii DSS Managerii. 96 .

Probleme de management şi decizii Figura 20 Instrumente tehnice ale sistemelor Informatice de Management Bibliografie: 1. Aurel Burciu – MBO & Ciclul afacerilor.Instrumente tehnice ale Sistemelor Informatice de Management Hardware-ul şi procesarea informaţiei Software-ul şi Sistemele Informatice Organizarea resurselor de date Telecomunicaţii şi reţele de calculatoare Noua arhitectură de calculatoare .Noile unelte Software .Proiectarea bazelor de date Tendinţe .Tendinţe în tehnologia de prelucrare a informaţiilor .Cerinţe de administrare .Cum alegem Software-ul . Bucureşti.Componente şi Funcţii .Dispozitive de Intrare/ieşire . Ion Verboncu.Software-ul aplicaţii .Software-ul sistem .Software-ul şi prelucrarea informatică . Bucureşti. 2.Utilizarea telecomunicaţiil or pentru avantaje compeptitive . Editura didactică şi pedagogică. 3. Editura ALL. Ion Cochină – Management. Ed. 1999 Ovidiu Nicolescu. Gheorghiţă Căprărescu.Mediile de stocare .Tipuri de reţele de comunicaţie . Tiberiu Zorlenţan. 1997 97 . Eugen Burduş. Economică. 1992 Florica Badea – Managementul producţiei industriale.Un mediu de baze de date modern .Organizarea tranzacţiilor .

În cele mai multe dintre reclame s-a folosit limba română. Agenţii de publicitate de renume mondial. dar totuşi. companiile au preferat să-şi menţină sloganul în engleză. Odată cu dezvoltarea pieţei se constată şi o creştere a veniturilor din publicitate în România. publicitatea. Desi majoritatea românilor sunt vorbitori de limbă engleză. de aceea se impune necesitatea unei comunicări permanente. Mihaela SENIUC. Mai mult decât atât vorbim în plan cultural despre o anumită cultură a publicităţii care se referă atât la conţinuturile mesajelor publicitare cât şi la obişnuinţa publicului de a apela la ele şi de asemenea la apariţia unor elemente noi ale stilului de viaţă. să convingă şi să reamintească. [3] În Europa de Est publicitatea devine din ce în ce mai bună pe măsură ce companiile multinaţionale pătrund pe această piaţă. it is everywhere we look from the televisions in our homes to the sides of local buses. Alexandru NEDELEA Universitatea „Ştefan cel Mare” Abstract The Effects of advertising on the consumer is all around us. Advertising influences us in many ways. Creşterea ponderii şi a rolului publicităţii în societatea contemporană se datorează mai multor factori atât de natură economică cât şi de natură politică. Din punct de vedere al cumpărătorului. încercarea de a influenţa prin mesaje persuasive pe cumpărători este justificat necesară şi eficientă pentru orice ofertant de bunuri sau servicii. aceasta nu 98 . Satchi & Satchi. despre publicitate nu se poate spune acelaşi lucru. Totuşi. socială. dacă lumea nu le cunoaşte este puţin probabil ca ele să se vândă şi. Publicitatea este legată în mod evident de economia de piaţă. [2] Publicitatea este un mijloc de comunicare impersonal care vizează transmiterea mesajelor către publicul firmei pentru a-i modifica acestuia nivelul de informare şi atitudinea în scopul influenţării comportamentului său. univ. culturală.FACTORUL DE INFLUENŢĂ ÎN PROCESUL DECIZIONAL DE CUMPĂRARE. Într-o economie de piaţă în care există o multitudine de producători şi de produse care satisfac aceeaşi nevoie. Într-o economie de piaţă concurenţială nu te poţi aştepta ca mărfurile şi servicicile să se vândă singure. cum ar fi: Leo Burnett. publicitatea îi oferă posibilitatea de a se informa asupra bunurilor existente pe piaţă şi de alege în cunoştinţă de cauză pe acelea care îi satisfac nevoile şi corespund posibilităţilor sale. Dincolo de aceste aspecte economice. într-o economie în care există concurenţa. Since advertising is such a big part of our social and economical environment it is important that we know what these images are doing to us. în plan social este legată de ideea de democraţie şi de informare a publicului. [1] Publicitatea.PUBLICITATEA Prep. deşi brand-urile sunt mature. dr. chiar dacă o firmă are produse de cea mai bună calitate. Ogilvy au filiale în Bucureşti. Publicitatea poate viza trei obiective de bază: să informeze. în categoria business-to-business şi telecomunicaţii. This is why advertising has become such a controversial topic today. It is almost impossible to avoid. Lector univ. în momentul de faţă este o realitate pregnantă a vieţii sociale. atât cu clienţii actuali cât şi cu cei potenţiali. Desfăşurarea unei activităţi de marketing nu presupune numai crearea unui produs bun. stabilirea unui preţ atractiv şi punerea mărfii la dispoziţia consumatorilor vizaţi. Pentru companiile care introduc produse pe piaţa românească este important să se vorbească aceeaşi limbă. often we don't even notice its effects.

producătorului. În acelaşi timp. are scopul de a controla activitatea din acest domeniu şi de a proteja consumatorul. În Statele Unite ale Americii s-a observat că jumătate din produsele văzute de copii la televizor sunt cumpărate. Carlsberg. alteori însă poate distruge încrederea consumatorului în mărci puternice. publicitatea condiţionează 7% din cumpărăturile de familie. sunt de părere că publicitatea ar trebui să fie încurajată. ea este dublată în româneşte. [6] Noua lege mai precizează că publicitatea pentru băuturile alcoolice şi ţigări nu trebuie să fie prezentă în instituţiile de învăţământ şi cele medicale sau în locaţiile care atrag minorii. reprezintă o sursă de încredere pentru informare. Publicitatea comparată este de asemenea acceptată numai ţinând cont de condiţiile impuse de U. oamenii tind să compare totul. Deşi reclama este aceeaşi.E. Phillips. dar destul de puternici pentru a influenţa comportamentul unui cumpărător. ajută consumatorii să aleagă cele mai bune produse. Cea mai mare parte a articolelor din lege vorbesc despre protecţia consumatorului.este limba lor maternă şi oamenii de marketing trebuie să ţină cont de acest lucru atunci când creează reclamele.[9] În urma unui studiu efectuat asupra achiziţiei de bunuri gospodăreşti de uz curent. expunerea de mai multe ori la o reclamă în cursul unei săptămâni se poate dovedi neproductivă din cauza 99 . Unele brand-uri de succes din alte ţări avansate trebuie să se redenumească şi să aibă o nouă imagine pentru piaţa românească. [4] Creşterea numărului de mesaje publicitare a fost însoţită de adoptarea unei legi pentru acest domeniu. [7] Influenţa exactă a publicităţii asupra copiilor rămâne încă greu de evaluat. aceasta putând fi formată din oameni de afaceri sofisticaţi sau femei casnice. Coca Cola şi McDonalds au făcut acest lucru cu succes. profesioniştilor împotriva publicităţii înşelătoare şi stipulează obligaţia de a comunica un mesaj decent. care-i pune în situaţii riscante sau le afectează relaţia cu adulţii. meşteşugarilor. La fel este şi cazul publicităţii care-i încurajează să cumpere produse şi servicii. Max Factor. În Marea Britanie. care este numit Coccolino în România. în Germania şi în Danemarca. În cazul cumpărătorilor fideli. Loreal. Orange continuă să-şi păstreze sloganurile în engleză. precum şi o sursă de relaxare. ce corespunde standardelor impuse de Uniunea Europeană în 2002. Publicitatea subliminală este definită ca fiind utilizarea unor stimuli foarte slabi ce nu pot fi percepuţi în mod conştient. De mici. preferă publicitatea amuzantă celei serioase. daca nu discreditează alte produse sau creează confuzie în piaţa ţintă. [8] În România tinerii consideră că publicitatea este utilă. s-a ajuns la o concluzie surprinzătoare: publicitatea părea a fi mai eficientă atunci când este vorba despre creşterea volumului de mărfuri achiziţionate de cumpărătorii fideli şi mai puţin eficientă în privinţa atragerii de noi cumpărători. Un exemplu relevant poate fi: un actor care într-un film fumează ţigări Camel. Publicitatea comparativă este parte din natura umană. Un bun exemplu este Lever's Snuggle. adică: dacă nu este înşelătoare. dacă produsele comparate au utilizări diferite. Alte companii. sincer. [3] În plus. Uneori. profitând de lipsa lor de experienţă. religioasă sau politică. Hewlett Packard. dacă nu sunt prezentate produse care imită alte brand-uri consacrate. cum ar fi. Comisia Federală pentru Comerţ defineşte noţiunea de publicitate înşelătoare ca fiind decepţia consumatorului obişnuit. sexuală.Teoria spune că publicitatea comparativă pune faţă în faţă produsul promovat cu unul sau mai multe produse ale concurenţei sau cu un produs generic a cărui marcă nu este dezvăluită. Ca urmare. nu limitată. Noua lege a publicităţii. companiile multinaţionale prezente în România trebuie să înţeleagă cu adevărat piaţa de aici şi să dezvolte sloganuri potrivite. dar influenţează 10% din cererea de hrană. mai ales cu părinţii sau cu profesorii. Această lege ia în considerare piaţa constituită din minori şi spune că publicitatea dăunătoare moralului. Legea română defineşte această noţiune ca fiind decepţia pieţei ţintă. Pentru a fi cu adevarat eficienţi pe acestă piaţă. intelectului sau fizicului este interzisă. legea tratează şi publicitatea subliminală şi interzice orice discriminare publică rasială. începând de la jucării şi ajungând la maşini sau conturi din bancă. publicitatea comparativă poate fi distractivă şi informativă.

fată şi băiat de 10-12 ani . au fost favorizate activităţile de promovare prin preţ si cele de promovare a vânzărilor. Această controversă evidenţiază faptul că măsurarea rezultatelor activităţii de publicitate rămâne un subiect insuficient înţeles.[10] O reclamă pentru Oficio Espanol de Turismo proclama: Adrenaline en Espagne (Adrenalina în Spania). Aceste concluzii nu au fost pe placul specialiştilor în publicitate. De exemplu. Reclama nu poate să aibă un efect cumulativ care să ducă la fidelitate. publicitatea nu rămâne insensibilă la nevoia fiinţei umane de a-şi asigura o stimulare suficientă: Universul publicităţii este o masă de stimuli supranormali. vin. Mesajele publicitare ţin fie de avantajul preţului. publicitatea nu face apeluri atât de directe precum aceasta în care răceala frigiderului anesteziază complet publicul. Iată textul: Vă lasă rece. grăsimi. oamenii de marketing ar trebui să prezinte modele pozitive pentru consumatorii tineri. canalul românesc de televiziune ProTV afirma despre sine că prezintă cele mai bune emisiuni de divertisment. Urmează un subtitlu: Envie de sensations fortes? Venez exprimer votre passion pour la vie (Aveţi nevoie de senzaţii tari? Veniţi să vă exprimaţi pasiunea pentru viaţă). Cercetări recente. doi copii . Multor produse le sunt lăudate calităţile la superlativ.stabilizării eficienţei publicităţii. îl goleşte . [11] În Romania imaginea familiei fiind încă una foarte puternică. Chiar şi în aceste condiţii. Dimpotrivă. Fiecare produs trebuie prezentat într-o formă mai stimulatoare decât acelea ale produselor rivale. corect lucrate şi bine orientate în mass media îşi ating obiectivele. cele mai bune ştiri etc. dincolo de petele de fructe.fie şi metaforic . dar mai ales preţul au un impact mai puternic asupra răspunsului consumatorului decât publicitatea. Articolele din ziar. Această schimbare de atitudine a mai animat piaţă publicitară a detergenţilor de rufe. pulberea respectivă îndepărtează acum şi pete de ulei de motor. De cele mai multe ori. câţiva dintre ei contestând informaţiile pe care s-a bazat studiul. O dată cu firmele concurente care lansează pe piaţă produse aproape identice. fie de imaginea emoţională a mărcii. Alături de cinematograf şi de muzica pop. iar consumatorii devin fideli faţă de aceasta. mirajul întâietăţii este constant. o reclamă în care familia standard a publicităţii (mama.. [2] 100 . Aceasta nu este cea mai bună strategie pentru o piaţă unde venitul pe cap de locuitor este mai mic de 300 de dolari pe lună. producătorii sunt conştienţi că preţurile avantajoase sunt principalele atuuri ale mesajelor publicitare. Vă distrează. Pe piaţă detergenţilor se înregistrează o avalanşă de reclame datorită atât concurenţei cât şi forţelor financiare ale competitorilor. expoziţiile. Canalul de televiziune Prima a difuzat. alte reclame apelează la procedeul retoric al neincetatei ascensiuni spre culmea performanţei: anunţul pentru detergentul Green Power realizat de Persil spune că. Pepsi.. majotitatea acţiunior de pubicitate durează mai multe luni sau chiar ani până când se ajunge ca marca să ocupe poziţii solide pe piaţă. În societatea concurenţială. precum şi metodologia utilizată. Ei au susţinut că studiul a determinat în principal efectele publicităţii asupra vânzărilor pe termen scurt.şi bunica) se plictiseşte până la aţipire pe canapea în faţa unui frigider deschis. fiecare încercând să-i întreacă pe ceilalţi. a introdus în România Mountain Dew şi foloseşte consumatori tineri implicaţi în sporturi extreme. Astfel. tata. au dus la concluzia că publicitatea determină totuşi creşterea vanzărilor pe termen lung. cunoscut fiind faptul că majoritatea reclamelor nu excelează prin idei creative spectaculoase. La un moment dat. Sporturile extreme cer bani în primul rând pentru achiziţionarea echipamentului şi această abordare ar putea avea ca rezultat final frustrarea pieţei ţintă. înainte de inaugurarea sa la 17 decembrie 1997. Aceste efecte pe termen lung sunt greu de determinat. iarba etc. în care s-au folosuit informaţii referitoare la o perioadă de zece ani. vă deconectează. campaniile la detergenţi. vă informează. În schimb.. emisiunile pe care le vedeţi în fiecare zi la televizor? Vreţi altceva? Schimbaţi pe Prima: televiziunea pe care o asteptaţi de atâta timp.de viaţă. chiar şi după doi ani de la încheierea campaniei. care tind să producă un impact imediat. Pe fondul scăderii puterii de cumpărare a populaţiei. cursa pentru stimuli supranormali a intrat în domeniul marilor afaceri.

[11] Miza socială a stimulării este foarte largă şi foarte complexă. Argumentul noutăţii e greu de contrazis. la fel cum relativă este comparaţia dintre efectul detergentului publicizat şi cel al deja clasicului „detergent oarecare”. conchidem că stimularea publicitară presupune seturi sărace de răspunsuri sărace (comportamente a căror desfăşurare primeşte condiţionări fizice. Pe de altă parte. maitrise absolue. dar civilizate... Muzica ce însoţeşte această agitaţie este ritmată şi zgomotoasă. la supra-dimensionarea extremă a stimulilor oferiţi şoferului: Démarrez. răspunsul oferit de Toyota este un automobil de teren pentru întreaga familie) şi Balance of passion and control (Echilibru între pasiune şi control). Alte reclame dezvăluie cazuri interesante de juxtapunere a unor teme etologice. sortimentul lăudat. un glas cu multe armonice anunţa cu o emfaza pe care n-ar justifica-o nici chiar fabricarea evenimentelor de către crainică însăşi: Andreea Esca vă prezintă ştirile! În multe clipuri publicitare. Opinia eronată că omul ar putea isca din neant în mod calculat şi raţional o nouă cultură (.). aglomerarea de personaje care se agită frenetic este considerabilă. oriunde.) Maşina vă va procura atâtea senzaţii. psihice.. stăpânire absolută a maşinii. Noutatea şi vechimea sunt concepte relative. ilustrează cu preponderenţă principiul sporirii artificiale a unor stimuli selecţionaţi. s-ar putea numi «strategii de expresie».invită două reclame pentru Toyota.. serrant les virages. frânând brusc şi accelerând puternic.În cazul acestor reclame. Când stimulul e constituit din produs cu aura lui de conotaţii. Spre acelaşi paradox . montant et descendant les vitesses.. Vous ętes ŕ bord d'une voiture sportive mais civilisée. 120 ch din sous le pied. Cu 120 de cai putere sub picior. prin analogie.. Una pentru Mercedes 190 apelează. inovaţia şi tehnicismul trebuie evidenţiate. Este Mercedes. „noutate” înseamnă „calitate”. Procedeul orientează atenţia asupra unei părţi şi permite. Noutatea trebuie clamată oricând. deplasarea la altă zonă. Acestor două «strategii de conţinut» utilizate pe scară largă în suprastimulare (întâietatea. freinant court et accélérant fort. Este rară. C'est rare.. gradarea) li se adaugă ceea ce. C'est Mercedes (Demaraţi. încât vă vor trebui ani ca să le număraţi (vous procurera tant de sensations qu'il vous faudra des années pour les compter). reclama depune un considerabil efort evident în cea mai mare parte a textului (28 de rânduri din 35!) . Sunteţi la bordul unei maşini sport. se înţelege că utilizarea produsului (= răspunsul) va actualiza cu preponderenţă conotaţiile deja cuprinse în aura de semnificaţii adaugată produsului de agenţia de publicitate.senzaţii dintre cele mai puternice în situaţii dintre cele mai sigure .fie şi prin repetare potenţialul stimulativ al zonei erogene în chestiune. dar nu neapărat demonstrate.senzaţie de securitate extremă.pentru a asigura destinatarul că securitatea automobilului este maximă: . materiale etc.. Tonul însuşi al vocii cu care ni se comunică promisiunea poate fi suficient pentru a atrage atenţia asupra acesteia: înainte de buletinul de ştiri al aceluiaşi canal ProTV. luând virajele strâns.. Dacă imaginăm o scală a stimulilor al cărei criteriu este calitatea răspunsurilor şi dacă presupunem că stimulii aflaţi în poziţia cea mai înaltă a scalei pot şi trebuie să susţină practica umană provocând seturi de răspunsuri între care trebuie făcute alegeri şi că aceste alegeri sunt modelatoare (conferă libertate).) 101 . pe de-o parte. Reclamele pentru lenjerie. Vous restez détendu. Distanţarea ideologică a generaţiilor se produce pe fondul unei rapide accelerări în primul rând a progresului tehnic. Toyota's answer is an off-road family (Dacă doriţi aventuri pasionante. Corpul feminin este prezentat fragmentar: sunt alese părţile erogene. În cazul detergenţilor şi al chimicalelor. Rămâneţi destins. direction ultra-précise (. vous avalez les kilomčtres. majoritatea cu o «coloratură» puternic sexuală.... o dată ce creatorul reclamei consideră că a epuizat .. direcţie ultra-precisă) sunt concluzii trase periodic după prezentarea seacă a unor date tehnice. ale căror titluri sunt: If you ask for an exciting adventure. urcând şi coborând vitezele. înghiţiţi kilometrii.sensation de sécurité extręme. Ritmul de dezvoltare la care tehnologia actuală obligă cultura face ca o buna parte a tradiţiilor unei generaţii să fie considerată pe drept cuvânt de către tineretul critic ca fiind învechită. oricât de învechit ar fi.. în realitate.

vor învăţa să consume doar aura de conotaţii. al cărei titlu spune: Dans la presse magazine. Marca de ţigarete Rebel a difuzat o reclamă în a cărei ilustraţie o adolescentă având înşiraţi într-o ureche mai mulţi cercei şi expunând o coafură dezordonată deschidea larg gura într-un ţipăt ameninţător. creatorii se străduiesc să construiască în reclame personaje cât mai aproape . dar irevocabil condamnată la eterogenitate. 1997 102 . producând respingeri la celelalte. Afirmarea repetată a identităţii de grup este favorizată de o latură importantă a marketing-ului publicitar: definirea publicului-ţintă. vârsta joaca un rol foarte important printre aceste trăsături. comisă de firme care vor să-şi vândă produsele tuturor. fiecare produs are publicul său. nu înseamnă că produsele vor rămâne la nesfârşit pe rafturile magazinelor. ea îl încarcă cu o aură de conotaţii care se vrea de neseparat de latura fizică a acestuia. în orice fel posibil. cum şi după epuizarea produsului rămân «flămânzi». se poate imagina a treia cale: destinatarii să reducă din satisfacţia pe care ar trebui să le-o producă actul de consum. Din distractivă. comportamentul etc. ni aux toilettes (În reviste. Ph. al canalelor mediatice prin care publicitatea ajunge la marele public se află una dintre problemele cele mai serioase ale reclamelor (suprastimularea).în ce priveste aspectul. publicitatea la televiziune a devenit agasantă. ci o entitate psiho-materială. implementare. determinându-i pe aceştia fie să evite stimulii ca să evite întârzierea satisfacţiei (promisiunii conţinute în aura de conotaţii a produsului). Pe de altă parte.analiză.. Procedeul beneficiază de o solidă justificare comercială.de portretul respectiv. drept suport al reclamelor lor (După ancheta Sofres-Figaro publicată la 4 iulie 1996.duce la concluzia total greşită că soluţia cea mai bună ar fi distrugerea totală a culturii părinţilor spre a face loc unei reconstrucţii ''creative''.. Creatorii de reclame sunt conştienţi de el. planificare. şi nu televiziunea. Textul încearcă să facă firmele şi agenţiile de publicitate să aleagă revistele. ci la nivelul mai profund al conceperii şi realizării acestora.. Cumpăratorul nu consumă produsul fizic pur şi simplu. Se inţelege. Bucureşti. Produsul şi reclama lui alcătuiesc o entitate psiho-materială autonomă. Gradul de integrare a aurei de conotaţii în produsul fizic este variabil (depinde de măiestria creatorului reclamei). fac altceva. Reclamele selectează şi accentuează uneori până la caricaturizare trăsăturile definitorii ale publicului-ţintă. . la publicité ne fait fuir personne ni la cuisine. Riscul acerbului efort de stimulare a publicului pe care îl desfăşoară publicitatea este refuzul răspunsului. Desigur.. Editura Teora. Bibliografie: [1] Kotler. stimuli mereu mai intenşi ajung să «rănească» pur şi simplu «organele» (a)perceptive ale destinatarilor reclamelor. Frustrarea provocată de neîmplinirea actului de consum are şi o componentă biologică. jumătate din francezi nu se uită la televizor când sunt difuzate reclame. înseamnă că destinatarii reclamelor vor reduce consumarea unor produse din anumite categorii pentru a spori consumarea reclamelor pentru produsele din categoriile respective. potenţialii săi cumpărători. Pe de-o parte. publicitatea nu face pe nimeni să fugă la bucătărie sau la toaletă). plină de tensiuni de nerezolvat. control. O dovedeşte o reclamă pentru Association pour la Promotion de la Presse Magazine. dar niciodată integrarea nu este deplină: putem întotdeauna percepe «punctul de lipire» dintre ele. acest consum începe înainte de a fi utilizat. Managementul marketingului . Clipurile de televiziune sunt doar vehiculele cele mai obişnuite ale suprastimulării.) Nu la nivelul difuzării. Problema stimulării are două aspecte. O data determinat «portretul robot» al potenţialului consumator (el reuneşte trăsăturile caracteristice comune membrilor publiculuiţintă). [12] Reclama produsului face deja parte din produs. iar fenomenul este mult mai uşor de reperat în cazul unui public-ţintă tânăr. fie să se precipite asupra produselor cu speranţa de a atinge până la urmă satisfacţia. Se vorbeşte în publicitate de majority fallacy (eroarea majorităţii). produsul fizic. Vor renunţa deci la produse ca să consume reclame.

.ro [6] Balaure. 2000 [7] www. Miron.ro [8] www.. N. 1998 [4] www. Al.. N. Marketing.capital..go.imobiliargroup. Editura Universităţii Suceava. Editura Uranus. Bucureşti.ro [10] Moldoveanu.. Şt.adworld.. V. D..ro [3] Sandu P. M.ro [5] www. Bălan. I. Olteanu..ro [12] www. V.. C. Cătoiu.ro [9] www.cotidianul.oficiulconcurentei. 1995 [11] www.psihosociala.arhitextdesigner. Suceava. V.ro 103 ..Marketing în Turism şi Servicii. Adăscăliţei.Psihologia reclamei: publicitatea în afaceri. Pop.Teodorescu.[2] www.daedalus. Boboc.. Libra.

SECŢIUNEA 4 MANAGEMENT MARKETING 104 .

The Romania's efforts are conducted in order to fulfill the economical and political criteria for joining the E. restrângerea relaţiilor comerciale cu fostele ţări CAER şi orientarea comerţului exterior către alte arii geografice (Uniunea Europeană). Astfel dacă exportul FOB în 2000 atingea 10366. cu efecte benefice asupra redresării economice a ţării. 1 2000 2001 2002 Export-FOB 10366. Comerţul exterior românesc pe drumul spre Europa Comerţul exterior reprezintă motorul reînnoirii structurilor productive ale ţărilor dezvoltate şi vectorul esenţial al dezvoltării unor naţiuni cum sunt ţările recent industrializate. Aurel BURCIU Universitatea Ştefan cel Mare Suceava Abstract The Romanian foreign trade is essential for the development of a functional market economy.84 Import-CIF 13054.82 10822.52 mil. especially Italy. France and Germany.99 13868.$) Tabel nr. From the tables below it comes out that the most intensive commercial exchanges are with countries . 105 .3% for imports. în principal datorită dezvoltării exporturilor.13 Exportul FOB realizat în perioada 2000-2003 înregistrează conform tabelului anterior o creştere relativ mică .U.49 mil.84 mil. care nu mai pot fi considerate ca aparţinând grupului ţărilor în curs de dezvoltare. Din această perspectivă România se află în mijlocul unei duble schimbări: pe de o parte parcurgerea procesului de tranziţie spre o economie de piaţă liberă şi funcţională.62 -3987.68 Sold (Export-FOB-Import-CIF) -2687.49 15551.members of the European Union. univ. dolari în 2000 la 17856. dolari în anul 2002. Importul CIF a înregistrat şi el de asemenea o creştere însă mai pronunţată decât a exporturilor de la 13054. The forecasting of the foreign commerce until 2005 shows an average yearly increase of about 9.97 -4166.61 17856. integrată economiei globale interdependente. dolari în anul 2002 volumul exportului a ajuns la 13868.COMERŢUL EXTERIOR ROMÂNESC.SITUAŢIA ACTUALĂ Prep.85 milioane dolari la finele anului 2003.95 -2568. Marcela Cristina TEODOROVICI Prof. Evoluţia exportului în prima jumătate a anului 2003 arată o tendinţă de depăşire până la finele anului a volumului exportului din anul precedent. dolari în anul 2002 ceea ce a determinat o depreciere a balanţei de 3987.85 Sursa: Centrul Roman de Comerţ Exterior Iunie 2003 8254.52 11384.3% for exports and 10. pe de altă parte . dr.68 mil. Dinamica comerţului exterior al României 2000-iunie 2003 (mil. The electronic trade is also one of strong points of the development of the commercial relationships with the European Union.

78 82.34 6.37 85. Ca o specificare putem aminti că în cadrul importurilor româneşti Federaţia Rusă ocupă un loc destul de important adică 1286.61 1055.00 85.CEFTA . Franţa cu care realizează aproximativ jumătate din volumul comerţului internaţional.62% din volumul exporturilor României pentru prima jumătate a anului 2003.UE .05 79.2 2000 2001 2002 Iun.95 3460.61 5.30 1.14 1.37 Reorientarea geografică a comerţului exterior al României poate fi definită ca fiind tendinţa de repolarizare a sa.31 67.20 AL MARII 5. $ SUA 100.2003 % mil.06 582. Această tendinţă de repolarizare a comerţului exterior românesc s-a concretizat în creşterea ponderii în export şi import a schimburilor comerciale cu ţările dezvoltate cu deosebire cu ţările UE.83 7.82 24.CEFTA 9.75 85.52 1. dolari pe anul 2002 declasând Franţa şi Marea Britanie care deţin primele locuri în exporturile către România.12 5.Europa.80 106 Total export 1 ITALIA 2 GERMANIA 3 FRANTA REGATUL UNIT 4 BRITANII 804.UE 74.27 7.AELS .64 1.83 6. Dacă luam spre analiză tabelele 4 şi 5 se poate observa că principalele ţări cu care România continuă să-şi dezvolte relaţiile economice sunt ţările din Europa în special Italia.69 8.62 .99 America 4.Africa + Orientul Mijlociu .36 525.Evoluţia exporturilor româneşti pe zone geografice 2000-iunie 2003 (%) Tabel nr. Germani.83 4.57 5. din care: .71 15.0 13868.24 .11 Africa+Orientul Mijlociu 6.Asia – Oceania Sursa: Centrul Roman de Comerţ Exterior 100. Primele 10 ţări partenere ale României la export în anul 2002 şi iunie 2003 Tabel nr.36 11.99 2063.93 3.11 Iun.20 7.00 86.07 3. În ordine descrescătoare în funcţie de volumul importurilor şi exporturilor urmează continentul asiatic urmat de cel american şi african.84 24. Conform tabelului anterior Uniunea European deţine un procent de 67.86 6.82 Sursa: Centrul Roman de Comerţ Exterior Importurile româneşti pe zone geografice 2000-iunie 2003 Tabel nr.6 8. în special prin integrarea comercială cu ţările membre UE concomitent cu micşorarea schimburilor cu ţările Europei Centrale şi de Est.13 7.23 15.0 % Iun. $ SUA 100.AELS 1. 4 2002 % mil.05 81.0 8254.85 1308.9 20.59 2162.8 56.59 8. din care: .39 1.4 .00 Europa.2003 100.41 4.47 mil.77 .5 7. din care: 100 100 100 100. din care: 85.62% din volumul importului şi de 79. 3 2000 TOTAL IMPORT.3 1.33 Asia-Oceania 2.79 79. 2003 TOTAL EXPORT.

34 3.80 575.28 3.47 4 FRANTA 6.00 17856. piei tăbăcite.78 .67 3.16 Primele 10 ţări partenere la import în anul 2002 şi iunie 2003 Tabel nr. echipamente electrice.25 5. blănuri şi articole din acestea Produse din lemn.68 3692.iunie 2003 – Tabel nr.32 3.27% în volumul importurilor pe anul 2003.20 1286.98 3.88 3.94% în volumul exporturilor şi 16.14 361.87 1.19 3.91 431.39 3.82 681.71 359.06 421.02 1.75 947.88 BRITANII 6 UNGARIA 3.80 597.58 638.32 358.93 3 FED.00 10822.30 13.04 2. 2003 % Mil.34 10 OLANDA 2.93 1615.39 3.14 0.32 410. $.63 2.38 1139.66 262.84 4. exclusiv mobilier 107 Export Import % % 100.49 279.33 0. aparate de înregistrat sau de reprodus sunet şi imagini.94 433.72 0.09 0.31 9 STATELE UNITE 3. De subliniat că majoritatea ponderii produselor materiale textile se regăseşte în creşterea exportului la care predomină prelucrările în lohn.55 Ponderea principalelor grupe de produse în totalul valoric al importului şi exportului se prezintă conform tabelului 6.70 2.80 7 AUSTRIA 3.85 2650.68 8.68 1 ITALIA 20.64 8 TURCIA 3.80 735. RUSA 7.35 6.42 REGATUL UNIT AL MARII 5 3.44 2.18 2. SUA Total import 100. Locul următor este deţinut de comerţul cu maşini şi aparate.63 2.81 317.45 388. $ SUA 100. Procentul cel mai semnificativ îl deţine comerţul cu produse textile respectiv 24.86 279.74 292.07 3.00 1.00 535.34 Sursa: Centrul Roman de Comerţ Exterior Iun. cauciuc şi articole din acestea Piei brute.72 2 GERMANIA 14.31 0.55 4.31 4.80 392. Diferenţa dintre exportul şi importul de astfel de produse este însă semnificativ înregistrându-se în iunie 2003 un procent de 16% în volumul exporturilor şi de 23% în volumul importurilor.54 231.19 390.0 100.28 14.32 592.56 8.14 560.13 3.5 6 7 8 9 10 STATELE UNITE TURCIA OLANDA UNGARIA AUSTRIA GRECIA 4.15 3.02 3. 6 TOTAL din care Animale vii si produse animale Produse ale regnului vegetal Grăsimi si uleiuri animale sau vegetale Produse alimentare.93 8. băuturi şi tutun Produse minerale Produse chimice Materiale plastice.95 20. Structura exporturilor şi importurilor româneşti .72 2242.11 3. 5 2002 % Mil.26 232. Conform tabelului se poate observa faptul că importul şi exportul României de armament materiale preţioase şi de asemenea cu produse de artă sunt aproape inexistente.

Importurile de produse chimice din UE deţine o pondere mai mult sau mai puţin constantă în totalul importurilor României din UE. echipamente electrice. ciment.17 22. sticlă Perle naturale sau de cultură. pietre preţioase sau semipreţioase.piese şi părţi componente pentru maşini şi echipamente. va determina conform lui Gross şi Vandille.27 1.42 0. Între ramurile industriale care au câştigat în urma liberalizării comerţului cu UE se evidenţiază: . Dacă în totalul importurilor Româneşti de produse chimice. ipsos. medico-chirurgicale. 108 . Avantajele comparative sunt calculate pe baza datelor statistice privind comerţul exterior al României între 1991-2002.00 0. diverse articole de interior Obiecte de artă. hârtie. de măsură şi control.00 7.10 Spre o piaţă comună România – UE Avantajul comparativ şi impactul aderării la UE presupune folosirea unei metodologii aceea de comparate între avantajele României în comerţul său exterior cu Uniunea Europeană. ceasuri. industria chimică se detaşează în mod clar efect evidenţiat prin următoarele argumente: dezavantajul comparativ al României în comerţul cu produse chimice cu UE se adânceşte .Pasta de lemn. umbrele şi articole similare Articole din piatră.produsele din lemn cu grad redus de prelucrare. Dintre ramurile industriale care au fost afectare negativ de liberalizarea comerţului cu UE.34 0.60 2.0 0.produsele textile. aşa cum reiese din studiul lui Daniel Dăianu.89 16.79 5. carton şi articole din acestea Materiale textile şi articole din acestea Încălţăminte. continuarea acestui trend va conduce la un dezechilibru cronic al comerţului cu produse chimice. de colecţie sau de antichitate Alte produse Sursa: Centrul Roman de Comert Exterior 0.00 1. Trebuie subliniat faptul că structura comerţului exterior al României cu Uniunea Europeană. liberalizarea comerţului cu Uniunea Europeană afectează în mod negativ producătorii agricoli autohtoni .90 24.00 12. instr. ţările CEFTA şi restul lumii cu acelaşi indicator pentru grupul celorlalte ţări CEFTA.00 5.52 0.43 16.64 0. . UE deţine o pondere de 2/3. ceramică.94 8. Muzicale Arme şi muniţii. faţă de comerţul cu produse chimice cu alte ţări.86 0. părţi si accesorii ale acestora Mobilă. metale preţioase.70 1.70 2. se caracterizează prin preponderenţa exporturilor de forţă de muncă ieftină în defavoarea exportului de tehnologie.45 0. aparate de înregistrat sau de reprodus sunet şi imagini Mijloace şi materiale de transport Instrumente şi aparate optice. . pălării. Avantajele comparative sunt calculate în două variante: avantajul comparativ intern(competitivitatea unui sector relativ la media competitivităţii celorlalte sectoare care produc pentru consumul intern) şi avantajul comparativ extern( competitivitate unui sector intern faţă de aceleaşi sectoare din ţările partenere). monede Metale comune şi articole din acestea Maşini şi aparate. În privinţa agriculturii.12 5.produsele metalurgice.37 1. care sunt supuşi concurenţei libere a produselor din statele membre. Această divergenţă a structurii comerţului exterior . pe când ponderea exporturilor de produse chimice româneşti către UE s-a înjumătăţit în ultimii ani. . aşa cum a fost prevăzut în Acordul de Asociere.37 0. pentru care România mai deţine încă un avantaj comparativ.

Statele Unite se delimitează de restul regiunilor lumii prin valoarea tranzacţiilor electronice: 510 miliarde in 2000 si 3. de publicitate. de desfacere. achiziţionarea de informaţii şi derularea tranzacţiilor de afaceri.business to business (B2B).500 mlrd $ ca urmare a eforturilor agresive ale giganţilor din industrie si a dezvoltării afacerilor on-line. în mod proporţional cu abaterea structurii comerţului României cu Uniunea Europeană de la structura comerţului intra-UE. atât vânzătorul cât şi cumpărătorul. .business to government (B2G).business to consumer (B2C). 109 . etc. astfel încât să asigure o dezvoltare echilibrată.simplificarea procedurilor. Pentru a sublinia rolul covârşitor al Interne-ului în afirmarea şi dezvoltarea domeniului este semnificativ de menţionat că OECD a adoptat următoarea definiţie a comerţului electronic: afaceri derulate pe reţele care utilizează protocoale non-proprietate. Dinamica insă este incomparabil mai mică faţă de dinamica din alte regiuni Ţările din Europa de Vest se vor înrola pentru o “hiper-creştere” începând din 2001. .costuri ridicate ale integrării economice şi monetare. . comparare de produse. Eurobarometrul Comisiei Europene dezvăluie faptul ca europenii preferă activităţi comerciale on-line pasive: căutare de produse. afirma cercetătorii de la Forrester Research.flexibilitate ridicată a politicilor comerciale. . comerţul electronic reprezintă utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în cercetarea de piaţă. Tendinţe estimate ale dezvoltării comerţului exterior românesc 2002-2005 Programul Economic de Preaderare.accesul la noi segmente de piaţă (noi clienţi).creşterea vitezei de derulare a afacerilor.creşterea competitivităţii Cele mai răspandite modele pentru comerţul electronic implementate sunt: . sunt instituţii.reducerea costurilor de aprovizionare. Comerţul european de tip B2C creşte rapid dar in prezent doar o mică proporţie din europeni cumpără on-line. Comerţul Electronic este cheia competitivităţii intreprinderilor în era informaţională. Comerţul electronic s-a dezvoltat în ultimii ani confirmând prognozele optimiste. . . asigurând: . America de Nord işi va lua partea leului dar dominaţia ei va scadea pe fondul creşterii mai pronunţate a ţărilor din Asia si Europa de Vest. construit pe baza prognozei evoluţiei economiei româneşti în perioada 2001 –2004. şi Programul de guvernare 2001 – 2004. . Până in 2004 comerţul electronic vest-european va atinge 1. fără discrepanţe în evoluţia şi structura agregatelor macroeconomice. mai ales sub formă de investiţii directe. bazate pe sporirea ratei investiţiilor prin participarea semnificativă a capitalului naţional şi prin atragerea resurselor externe. Tranzacţiile B2B se caracterizează prin faptul ca ambele părţi participante la tranzacţia comercială. are în vedere asigurarea creşterii economice durabile.. Având în vedere atenţia acordată de UE comerţului electronic este de aşteptat ca nivelul actual şi potenţialul de compatibilizare a mediului de afaceri din România cu cerinţele acestui model să reprezinte un criteriu important în evaluările şi negocierile legate de aderare. Comerţul electronic mondial are o dinamică ascendentă pe măsură ce tot mai mulţi consumatori şi tot mai multe afaceri se conectează la web. înregistrarea pe situri comerciale sau plata de facturi. stabilite pe baza unor standarde deschise. Comerţul prin Internet (atât B2B cât şi B2C) la scară mondială va ajunge la 6. Comerţul electronic în perspectiva integrării europene În termeni generali.456 in 2004.800 miliarde $ in 2004.

se prognozează folosind versiunea românească a modelului de prognoză RMSM-X al Băncii Mondiale. În aceste ipoteze . . Estimările privind evoluţia viitoare a economiei româneşti au ţinut seama de o serie de ipoteze care decurg din programul de guvernare 2001-2004: .îmbunătăţirea stabilităţii sistemului financiar şi bancar şi finalizarea reformei sistemului fiscal.4 37.9 36. El presupune: armonizare între creştere economică. menţinerea stabilităţii sociale şi consolidare fiscală. în favoarea acumulării.6 37.1%. Primul scenariu de “succes” presupune că: efectul consolidării fiscale şi accelerarea restructurării şi privatizării va fi pozitiv. 2001 Al doilea scenariu “pesimist” se bazează pe ipoteze politice mai prudente. În prognozele elaborate se estimează că economia românească va intra pe o traiectorie de creştere durabilă după redresarea începută în anul 2000. determinând creşterea dezvoltării economice. Tabel nr.politica veniturilor care susţine procesul de dezinflaţie.7 45. vor creşte investiţiile străine directe ca rezultat al îmbunătăţirii mediului de afaceri.îmbunătăţirea utilizării resurselor de muncă. 110 . prin reducerea costurilor sociale antrenate de aceste procese.3 36. formulând două seturi de ipoteze de evoluţie.reducerea graduală a ratei inflaţiei. . pactul social care va fi implementat în 2002 va ţine sub control politica veniturilor şi va menţine coeziunea socială. instabilitatea politică din ţările învecinate României va înceta. În această variantă se estimează pentru perioada 2001-2005 . ritmul lent al procesului de reformă sub presiunea restricţiilor politicilor fiscale şi monetare. Ministerul Dezvoltării şi Prognozei a elaborat două scenarii alternative de prognoză pentru perioada 2001-2005. Prognoza evoluţie principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2001-2005 (conform PEP) estimează creşterea produsului intern brut pentru anul 2001 la 4.Creşterea economică va asigura în acelaşi timp condiţii favorabile pentru accelerarea reformei structurale a economiei şi a privatizării. o creştere economică într-un ritm mediu anual de 4.modificarea structurii exporturilor româneşti în favoarea produselor de prelucrare superioară.7 bunuri şi servicii(% în PIB) Sursa datelor: PEP. . . manifestarea unor constrângeri ce rezultă pentru economia mondială din consecinţele destabilizatoare ale atacurilor teroriste din SUA.3%.5%. .dezvoltarea unui mediu de afaceri funcţional şi atractiv. .îmbunătăţirea sensibilă a raportului dintre componentele cererii interne. că economia va creşte până în 2005 cu un ritm mediu anual 5.7 bunuri şi servicii(% în PIB) Importuri de 46.2 44. . urmărind în primul rând realizarea stabilităţii macroeconomice.relansarea cererii interne fără a neglija rolul cererii externe.2 36.1 45.7 Scenariul I Indicatori 2001 2002 2003 2004 2005 Exporturi de 37.

Nicolae.8 Scenariul II Indicatori 2001 2002 Exporturi de bunuri 14. Această creştere lentă va putea fi contracarată de accelerarea procesului restructurării micro-economice şi de îmbunătăţirea colectării taxelor.3 şi servicii (%în PIB) Sursa: PEP..insse.trade. Ed. ceea ce va permite menţinerea deficitului comercial FOB-FOB la valori cuprinse între 2. Mugur.0 9. Ed. se presupune că ea va fi mai puţin afectată de evenimentele legate de terorismul internaţional. Comerţul exterior se aşteaptă să se dezvolte în continuare în ritmuri susţinute. 1996 [5] ***Monitorul comerţului românesc [6] ***www. Astfel pentru perioada 2001. BNR.3 4. G.Neagu.Zamfirescu.4 5.8 8. 2001 2003 5.Idu. superioare creşterii PIB. Drăgan. 1999 [3] . I.. dolari.0 3. Bucureşti.8 2005 5. Costuri şi beneficii ale aderării la UE pentru ţările candidate din Europa Centrală şi de Est. Bibliografie [1] . 2001 [2] . Economia românească în perspectiva anului 2000. Relansarea creşterii economice în România.ro [7] ***www.3 2004 4. Ed. European.Tabel nr. calculat la Paritatea Puterii de Cumpărare este estimat să crească de la 6200 EURO în 1999.3% a exporturilor de bunuri şi servicii şi de 10.3 % a importurilor de bunuri şi servicii.ro 111 .Isărescu.5 mld.2005 se estimează o creştere medie anuală de 9.Sută. Deşi se estimează o creştere a exporturilor mai mică. Nicolae. la circa 8400 EURO în anul 2005. Bucureşti. Ed. Eficient. Bucureşti 2000 [4] . Economică. Gabriel.7-3. Instit.4 şi servicii (% în PIB) Importuri de bunuri 21.6 Produsul Intern Brut pe locuitor. Istoria comerţului exterior românesc.

Privit din perspectivă microeconomică. even if economic analysis don’t explain a real nature of market. a nivelului eforturilor de marketing şi a preţului care vor maximiza profitul (concepte cu care operează analiza economică). pe măsură ce va deveni din ce în ce mai evident că modul în care sunt trataţi clienţii ne fac de fapt să înregistrăm profit sau pierdere. eficienţa publicităţii şi a eforturilor promoţionale. la locul potrivit (utilitatea de loc). acesta fiind considerat un indicator sintetic al performanţelor economico-financiare ale firmei. În analizele de raţionalitate. indifferent by its nature or dimension needs marketing. În concepţie microeconomică comportamentul firmei apare a fi dictat de maximizarea profitului. la timpul potrivit (utilitatea de timp). asigurând pe o bază oportună produsele (serviciile) desemnate a întruni nevoile şi necesităţile pieţelor ţintă. like economic analysis. suscită numeroase controverse. adică de selecţionare a cantităţilor de produse. Mihaela BÎRSAN Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava Abstract Any business. deoarece el aduce produsul potrivit (utilitate de formă). Considerarea profitului ca măsura cea mai relevantă a rentabilităţii activităţii desfăşurate de o firmă. which condition company profitability. Ideea de la care se pleacă este faptul că marketingul creează utilităţi şi creşte eficienţa proceselor. determinarea alternativelor de politici ale preţului.ANALIZA ECONOMICĂ ŞI PUBLICITATEA Lector drd. Pe baza acestor relaţii şi aplicării derivatelor de calcul diferenţial se stabileşte producţia optimă. theories. Se determină astfel funcţia costului total (care include costurile de producţie şi de marketing legate de producerea şi vânzarea unei cantităţi date de produse). majoritatea oponenţilor impunând necesitatea înţelegerii semnificaţiei reale a profitului. reflectând elocvent eficienţa alocării resurselor utilizate de firmă pentru producerea bunurilor sau serviciilor ce îi sunt specifice. profitul optim şi se poate calcula acea modificare a profitului (ca de altfel şi a cererii) care va rezulta în urma modificării variabilelor de marketing: preţul. Consumatorii şi utilizatorii sunt cei care vor aprecia produsele fabricate. preţul optim. programarea livrărilor şi a rutelor de transport etc. Diferite funcţii ale firmei consumă din resursele limitate ale acesteia ceea ce creează nevoia unor calcule de optimizare. gestiunea stocurilor. cheltuieli cu promovarea şi cu publicitatea etc. Ei afirmă că sursa principală de profit se află mai degrabă în relaţiile cu clienţii. concepts. Marketingul. costul de producţie. şi mulţi cercetători sunt de acord cu această teză.182]. is implicated in economic rationality. deoarece aceşti judecători vor hotărî prin actul lor de cumpărare dacă firma satisface cerinţele pieţei. că pe lângă rentabilitatea produselor. and economic analysis became for marketing a very useful source of ideas. funcţia venitului (care depinde de preţul unitar multiplicat cu cantitatea vândută) şi funcţia cererii (în care cantitatea vândută depinde de preţ). ca şi analiza economică. companiile vor începe să măsoare şi rentabilitatea clienţilor. Marketing activity. its chances to succeed. dincolo de îngusta definiţie financiară impusă de contabili[1. este puternic implicat în raţionalitatea economică în domenii cum sunt amplasarea depozitelor şi a magazinelor. marketingul apare ca un proces de gestionare eficientă a resurselor firmei. ca şi 112 .

În contextul tot mai complicatelor relaţii între unitatea economică şi mediu. forma produsului şi mai ales informaţia. cheia succesului economic şi financiar al firmei. Marketer. specialiştii în marketing pleacă de la libertatea de alegere a consumatorului. Se presupune. reduce acest risc la dimensiuni rezonabile. Europa Nova. cum să combine toate aceste informaţii pentru a realiza profiturile sau avantajele maxime. 113 . 1994. Activitatea de marketing devine în aceste condiţii o necesitate obiectivă[2. 2. tehnologiile. în plus. în măsură uneori hotărâtoare. condiţionează. profitabilitatea afacerii şi şansele ei de expansiune şi. ignorându-se astfel multiplele aspecte ale comportamentelor implicate. analiza economică oferă o bogată şi utilă sursă de teorii. timpul. orice afacere. însă. Din această cauză. alegeri şi uneori prin negocieri. De aceea. teoria organizaţiilor etc.economiştii. este tratat echilibrul dintre cerere şi ofertă sub forma unui singur punct în care se intersectează cele două curbe. Bucureşti. Bucureşti. activitate care. Marketing. incertitudinea şi riscul au dimensiuni din ce în ce mai mari şi o frecvenţă tot mai mare de apariţie. teoria învăţării.). În marketing. calităţile şi preţurile bunurilor disponibile şi că au de asemenea un acces uşor la locurile unde pot face cele mai bune vânzări şi cumpărări. Interacţiunea dintre consumatori (perfect raţionali în dorinţa lor de a-şi maximiza satisfacţia economică) şi producători (perfect raţionali în dorinţa lor de a-şi maximiza profiturile) presupune realizarea unui maximum de producţie şi de consum. Acestea fac ca procesul decizional să fie tot mai complex iar costul greşelilor să fie în continuă creştere.. Ed. Drăgan. Ed. satisfacerea nevoilor cumpărătorilor şi ale vânzătorilor şi echilibrarea respectivelor lor dorinţe şi oferte se realizează prin evaluări. urmărindu-se în final perfecţionarea performanţelor activităţilor de marketing şi prin aceasta satisfacerea mai bună a cumpărătorilor. Bibliografie 1. C. deşi nu elimină cu totul riscul nerealizării produselor la piaţă. M. aflându-se în responsabilitatea marketingului maximizarea satisfacerii cumpărătorilor. ele utilizează. că producătorii şi vânzătorii îşi maximizează profiturile sau avantajele. sociologie. C. Noul marketing în mileniul trei. specialiştii în marketing nu pot fi satisfăcuţi de modul în care. Viitorul se implică din ce în ce mai mult în viaţa întreprinderilor. Demetrescu. prin modul în care este concepută şi desfăşurată. Pentru anumite domenii ale marketingului. în analiza economică. Pentru specialiştii în marketing. În analiza economică atunci când problema preţului este luată în considerare se presupune că toţi cumpărătorii şi vânzătorii au o deplină informaţie despre cantităţile. deşi majoritatea studiilor de marketing sunt bazate pe schemele conceptuale ale microeconomiei. În marketing. concepte şi idei fără însă a ajunge la o explicaţie adecvată a lumii reale a pieţei. înţelegerea şi exploatarea comportamentului consumatorului şi vânzătorului . indiferent de natura şi dimensiunea sa are nevoie de marketing. J. de la calculele economice ale cumpărătorului (cu scopul maximizării satisfacţiei lor economice) şi de la ideea mecanismului eficienţei economice la nivelul firmei. au o deosebită importanţă probleme cum ar fi: modul de formare a preferinţelor şi felul în care sunt ierarhizate. rezultatele cercetărilor moderne de psihologie. Constantin Florescu (coord. pentru realizarea unei concordanţe între termenii cererii şi ofertei trebuie luaţi în considerare factorii care separă şi distanţează cei doi termeni: spaţiul. fără probleme. 1998. de fapt. ceea ce reprezintă o realitate mult mai complexă decât conceptualizarea teoretică a interacţiunii dintre curbele cererii şi ofertei. efectele publicităţii asupra modificării preferinţelor pieţei. influenţa eforturilor de promovare a vânzărilor. de asemeni. cunosc costurile diferitelor resurse şi tehnologii la diferitele scări de producţie şi cunosc.26].

cât şi a ofertanţilor Datorită faptului că oamenii de afaceri şi consumatorii pot intra în relaţie cu ajutorul Internet-ului. atât firme noi înfiinţate.incapacitatea unor firme de a desfăşura un comerţ coerent 114 . In the same time the consumers have to be protected against the illegal practice or against the firms which are not doing a correct and serious activity. care au început să facă obiectul activităţii specifice de protecţie a consumatorilor. Dintre factorii care au favorizat dezvoltarea comerţului prin Internet pot fi evidenţiaţi următorii: Preţul redus al echipamentelor utilizate.DREPTURILE CONSUMATORILOR DE SERVICII INTERNET ŞI APĂRAREA ACESTORA Lect. dr. Dezvoltarea comerţului electronic presupune ca atât ofertantul cât şi cumpărătorul să fie conectaţi la Internet. birouri sau reprezentanţe. 1. Principalele nemulţumiri ale consumatorilor pot fi sistematizate astfel: . Astfel. ing. Multiplele avantaje pe care le are nu a scutit comerţul electronic de o serie de probleme. o afacere naţională poate deveni internaţională fără a face investiţii infrastructură. permiţând efectuarea unor tranzacţii interactive. Prin intermediul lui consumatorii îşi folosesc eficient timpul pe care îl au la dispoziţie pentru efectuarea de cumpărături şi primesc acasă marfa comandată.securitatea insuficientă a tranzacţiilor efectuate pe Internet . Legislaţiile din ţările în care comerţul electronic a căpătat amploare au trebuit să se adapteze la noile tipuri de reclamaţii depuse de clienţi. Now exist some organizations for protection the consumers that are using the Internet trade. 2. Angela ALBU Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava Abstract The electronic trade is developing faster and faster and the specialists are sure that it will be the center of the future trade activity. de informare şi de comandă propriu-zisă sunt uşoare şi intuitive Accesul liber pe piaţă atât al consumatorilor. există posibilitatea extinderii afacerilor fără să fie nevoie să se deschidă noi filiale. Necesitatea protecţiei consumatorilor de servicii Internet Activitatea de protecţie a consumatorilor a apărut ca un răspuns la nemulţumirile unor clienţi care nu au fost mulţumiţi de calitatea serviciilor oferite de firmele la care au apelat prin intermediul Internet-ului. Comerţul electronic – comerţul viitorului Comerţul pe Internet reprezintă la ora actuală cea mai modernă formă de comerţ care utilizează mijloacele tehnice avansate de care dispune societatea de astăzi. Există un număr din ce mai mare de firme care aleg să-şi prezinte oferta de produse şi servicii în acest mod. astfel încât organele abilitate să poată să rezolve aceste probleme. cât şi firme cunoscute preocupate a fi mereu în pas cu cerinţele timpului. care favorizează costul redus al tranzacţiilor Multiple posibilităţi de alegere Modul de accesare. iar conexiunile între parteneri să se efectueze la viteze foarte mari.

cumpărătorii că întreprinderile ce vând pe această cale îşi desfăşoară activitatea în condiţii de corectitudine şi seriozitate. asigurând. ceea ce este insuficient.dacă se păstrează secretul informaţiilor personale (număr al cărţii de credit. De aici şi necesitatea existenţei unor organisme nonguvernamentale care să se preocupe de problematica protecţiei consumatorilor. nici de firmele de la cumpărau şi nici de organizaţiile de protecţie a consumatorilor din fiecare ţară. din punct de vedere financiar această organizaţie se susţine prin membrii săi.confirmarea (pentru clienţii care solicită) că firma respectivă este organizată în mod corespunzător pentru un comerţ on-line corect. Aşa încât iniţiativa introducerii unor reguli în ceea ce priveşte acest tip de comerţ a fost luată chiar de firmele însăşi. consumatorii au fost preocupaţi de găsirea acelor metode prin care să-şi protejeze interesele. astfel. Un alt obiectiv major urmărit de ICPA este evaluarea şi legitimarea companiilor care folosesc Interne-ul ca mijloc de a face comerţ. astfel. În plus. Dacă se constată că acestea sunt în măsură să desfăşoare o activitate corespunzătoare. firmele respective au voie să-şi aplice un sigiliu pe pagina web proprie.) . nu ofereau siguranţa că informaţiile private vor fi protejate şi că informaţiile referitoare la desfăşurarea tranzacţiilor vor rămâne confidenţiale. consumatorii au constatat că interesele lor nu sunt apărate de nimeni. inferioară prezentării accesibile pe Internet . În ceea ce priveşte statul. 3. etc.probleme legate de falsa publicitate Având în vedere că este foarte dificil de sancţionat o firmă care efectuează un comerţ electronic necorespunzător. număr de cont. ICPA este o organizaţie particulară a cărei obiect de activitate este apărarea drepturilor consumatorilor de servicii Internet. Pe măsură ce comerţul prin Internet s-a extins. Au apărut. Asociaţii pentru protecţia consumatorilor de servicii pe Internet Aspectele negative ale comerţului on-line evidenţiate de către clienţi au stat la baza apariţiei asociaţiilor care să le protejeze drepturile. ICPA urmăreşte în mod sistematic următoarele aspecte fundamentale pentru comerţul electronic: . adresă. - 115 . companiile care desfăşurau un comerţ electronic corect au constat că imaginea lor era afectată de celelalte companii cu probleme datorită tendinţei consumatorilor de a generaliza experienţele negative avute la nivelul întregului sistem. dintre care sunt considerate reprezentative următoarele: INTERNET CONSUMER PROTECTION AGENCY (ICPA) CANCEL-IT WARANTY DIRECT Din cele trei asociaţii enumerate. prima este cea mai cunoscută deoarece s-a implicat în rezolvarea multor probleme semnalate de clienţii nemulţumiţi. o serie de asociaţii.nelivrarea la timp a bunurilor comandate calitatea necorespunzătoare a produselor. Ea vine în sprijinul clienţilor prin supravegherea unui număr mare de companii. Mai multe din companiile care desfăşurau comerţ pe Internet nu aveau reputaţie bună.service nesatisfăcător . acesta are tendinţa de a supraveghea doar conţinutul informaţiilor vehiculate în reţea. care nu aveau reglementări specifice pentru acest gen de activitate.dacă se asigură de către firme secretul tranzacţiilor . nici de reţele comerciale clasice. Sigiliul este elementul care asigură pe potenţialii clienţi că firma a fost verificată şi că există garanţii în ceea ce priveşte activitatea comercială on-line desfăşurată. Agenţia ICPA asigură servicii pentru companiile care fac afaceri on-line şi protejează consumatorii care fac tranzacţii cu aceste companii.

compania care doreşte să fie membră ICPA trebuie să treacă un test în cadrul căruia se solicită şi se verifică mai multe aspecte.aspecte pozitive şi negative legate de corectitudinea tranzacţiilor efectuate . Editura Academia Universităţii Ahaeneum. Ploieşti. care constau în oferirea de informaţii despre comportamentul consumatorilor în raport cu un anumit produs sau o anumită firmă. 3. În ceea ce priveşte clienţii firmelor membre ICPA.a. Patriche. I. Bucureşti. înnoirea periodică şi modernizarea lor. dar se preconizează cu el va creşte odată extinderea acestei forme de comerţ. Zamfir. Protecţia consumatorilor de la A la Z. Protecţia consumatorilor în economia de piaţă. Companiile care nu respectă reglementările asociaţiei şi împotriva cărora se depun plângeri întemeiate pot fi sancţionate până la pierderea calităţii de membru ICPA.reacţiile clienţilor după ce aceştia au intrat în posesia produsului comandat În urma acestei evaluări complexe compania poate primi s-au nu acceptul de a fi membră ICPA. 2. le oferă posibilitatea de informare despre noii membri ai asociaţiei şi produsele oferite de aceştia pe piaţă. şi gama activităţilor desfăşurate în folosul reciproc al clienţilor şi al companiilor. informaţii legate de rezultatul unor sondaje de opinie care pot ajuta firma.google.liste cu referinţe privitoare la clienţii care au făcut afaceri anterior . Astfel. asociaţia le furnizează informaţii despre modul de soluţionare a plângerilor. Asociaţia ICPA nu este numai un organ de supraveghere. ci oferă şi o serie de servicii membrilor săi. D. www.com 116 .. Bibliografie 1. ş.Activitatea depusă de ICPA este foarte serioasă în ceea ce priveşte acceptarea de noi membri în asociaţie. cum ar fi: . 1994. precum şi alte informaţii utile legate de metodologia de desfăşurare a comerţului electronic.. Editura Premier.informaţiile oferite clienţilor pe pagina web şi măsura în care acestea concordă cu realitatea . concomitent. extinzându-şi. 2000. oferirea de consultanţă în ceea ce priveşte realizarea paginilor web. În prezent numărul organizaţiilor care se ocupă de protecţia consumatorilor de servicii pe Internet este redus.

De exemplu. Eventuale neconformităţi ale produsului ar putea duce la consecinţe grave. Beneficiile aduse de către Controlul statistic al proceselor (CSP). Acestea includ evaluarea capabilităţii proceselor. în special în industriile cu volume mari. Acest sistem se aplică pentru întreg lanţul de producere – de la creşterea plantelor şi a animalelor până la produsul finit ambalat. cât şi practic. determinarea în timp util a cauzelor variaţiei. 5. Sistemul presupune identificarea. BEJAN ASE Chişinău Abstract The article addresses some fields of the statistical process control (spc) implementation in the food industry. the compliance to which implies the application of statistical tools: one is regulating hazard analysis of critical control points and another – the measurements and the weight. the article provides also preconditions for the implementation of spc: management involvement. patogeni a avut consecinţe grave pentru consumatori. 6.I. în anul 1996. au fost demonstrate atât teoretic. Lipsa unui CSP nu a permis detectarea eficientă a produselor contaminate şi a adus prejudiciu considerabil câtorva întreprinderi producătore de carne. 2. efectuarea înregistrărilor oportune şi analiza lor. required knowledge. it describes two european union directives. cuantificarea măsurii în care sunt satisfăcute aşteptările clienţilor. PÂRŢACHI.CONTROLUL STATISTIC AL PROCESELOR ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ Profesor universitar dr. Utilizarea Controlului Statistic al Proceselor în industria alimentară a fost impulsionată şi de către implementarea HACCP. Determinarea valorilor-ţintă şi a limitelor critice ce trebuie menţinute pentru a asigura controlul PCC. controlul şi monitorizarea punctelor critice ale proceselor. Prin Directiva igienei în alimentaţie 93/43/EEC Uniunea Europeană – piaţa spre care încep să se orienteze întreprinderile din Europa Centrală şi de Est – a introdus în iunie 1993 acest sistem pentru controlul securităţii în alimentaţie. Determinarea documentaţiei şi a înregistrărilor necesare pentru a aplicarea acestor principii. Determinarea riscurilor potenţiale la toate stadiile de producere. 117 . Lector universitar L. team building. Industria alimentară produce bunuri în volume mari. Evaluarea probabilităţii de apariţie a lor şi identificarea măsurilor de prevenire în scopul controlului lor. Uniunea Europeană a stabilit şapte principii pentru HACCP: 1. Determinarea acţiunii corective în cazul când procesul: • • este în afara controlului iese de sub control. contaminarea unor produse de carne cu coli E. în Scoţia. 4. Stabilirea unui sistem pentru monitorizarea PCC cu ajutorul testelor /inspecţiilor planificate. Determinarea punctelor /procedurilor /paşilor operaţionali care pot fi controlaţi pentru a elimina sau minimiza probabilitatea de apariţie a lor (punctele critice de control – PCC). 7. unde ar putea fi compromisă calitatea produselor alimentare. Elaborarea procedurilor pentru a confirma că sistemul HACCP lucrează efectiv. cultural changes. 3.

adică diferenţa dintre cantitatea ambalată şi cea nominală să fie de două ori mai mare decât ENA. Moldova întreprinderile ce exportă în Uniunea Europeană vor fi obligate să fie certificate în domeniul HACCP. 2.2003 era deja certificată HACCP o companie din R.5% din cantităţile ambalate pot fi nestandarde. Fabrica de conserve Coşniţa. adică mai mici decât ENA 3. În dependenţă de procese. Această diferenţă este reglementată prin „eroarea negativă acceptabilă” (ENA). unde pot să apară riscuri. Nu mai mult de 2. produse. temperatura de încălzire /răcire la diferite stadii de producere.5 1 9 15 150 - Pentru fiecare eşantion prelevat pentru testare trebuie satisfăcute 3 reguli: 1. 118 .5 3 1. Masa sau volumul declarate sunt numite „cantitatea nominală”. în mediu. cât şi complexe: verificarea prin sondaj a acceptării partidei sau previziunea tendinţelor proceselor. apare o diferenţă negativă. Aceste tehnici pot fi atât simple: grafice de control (controlul temperaturii la coacerea pâinii). Franzeluţa) implementarea HACCP. La 01. Conform legislaţiei europene anumite bunuri ambalate (băuturi. În cazul când greutatea /volumul produsului este mai mic decât cantitatea nominală. Inspecţiile pot fi efectuate la distribuitor (inspecţii neformale) sau la producător (inspecţii formale). dimensiune întreprinderea determină tehnicile şi metodele statistice corespunzătoare. Pentru a asigura satisfacerea acestor 3 reguli au fost elaborate o mulţime de metode. Natur-Vit. stabilirea limitelor de control şi /sau a valorilor dorite pentru aceste puncte. Pentru inspecţiile formale sunt prelevate de obicei cantităţile ambalate pe parcursul a o oră de producere sau un eşantion dintr-un lot de producere de cel mult 10 000 unităţi. În anul 2002-2003 au iniţiat şi alte companii (Codru. Valorile ENA sunt prezentate în tabelul de mai jos: Eroarea negativă aceptabilă Cantitatea nominală ca procent din (CN) g sau ml CN 5-50 9 50-100 4. produse alimentare. decât cantitatea nominală. Moldova (RESAN). Conform legislaţiei R. Ca exemplu de puncte critice este nivelul de pH.5 100-200 200-300 300-500 500-1 000 1 000-10 000 10 000-15 000 Peste 15 000 4. etc) trebuie să fie conforme cu „sistemul mediu” Acest sistem se aplică pentru toate produsele ambalate care: • au fixate careva limite minime sau maxime sau • sunt marcate cu „e” şi sunt cuprinse între 5g şi 10kg sau între 5 ml şi 10 l. Selectarea tehnicilor statistice nu este reglementată în cadrul HACCP. Nici o cantitate ambalată nu poate fi neadecvată.01. Cantitatea ambalată nu trebuie să fie mai mică. O altă directivă în Europa ce recomandă controlul statistic al proceselor este cea a măsurărilor şi a masei.Abordarea presupune identificarea PCC la diferite etape-cheie de producere.

fiind utilizate corect. Dezavantajul metodei constă în faptul că întreprinderea oferă o cantitate semnificativ mai mare decât cea nominală. însă. nici practicieni buni. siguranţă. în special în ceea ce priveşte tehnicile statistice. trebuie să cunoască următoarele instrumente statistice: • • • • • • • • Diagrama Pareto Diagrama cauză-efect Conceptul de stratificare Fişele de culegere a datelor Histograma Diagrama de corelaţie Graficele Diagramele de control. tehnologi. Este necesar ca instruirea să fie axată nu atât pe motivarea teoretică a aplicării unui instrument sau altul. Reducerea variaţiei procesului în caz de necesitate. Astfel. • Asigurarea capabilităţii procesului – compararea specificaţiilor şi a erorii admise ENA cu limitele de control superioară şi inferioară. aproape sigură este aplicarea tehnicilor statistice: • Controlarea procesului – definirea limitelor de control şi asigurarea că starea de control se menţine permanent. ceea ce duce la un procent mai mare de cantităţi ambalate sub nivelul ENA. Instrumentele statistice. când produsul este relativ ieftin. Aceste persoane trebuie să deţină cunoştinţe de bază în statistică. Pentru ca aplicarea Controlului Statistic al Proceselor să fie eficientă trebuie să dezvoltată cultura întreprinderii în domeniul managementului calităţii. 119 . cât pe cunoaşterea modalităţii de aplicare a instrumentelor şi a distingerii cazurilor în care trebuie aplicate. definind resursele ce vor fi utilizate: umane şi materiale. testarea ipotezelor statistice Analiza regresională Probabilitatea binominală. ambalând o cantitate mai mare decât cea nominală. Totuşi. De asemenea este necesar de a elabora un „plan de acţiune”. în al doilea rând. Practic toţi angajaţii. În dependenţă de natura întreprinderii. unele instrumente statistice pot fi omise din programele de instruire. maiştri – trebuie să cunoască adiţional la cele menţionate următoarele instrumente statistice: • • • • Eşantionarea statistică Distribuţiile statistice. deoarece materia primă este ieftină. Multe brutării utilizează această metodă. suportând astfel cheltuieli suplimentare. Managementul de producere de nivel mediu – ingineri în producere. două probleme rămân nerezolvate: în primul rând. totuşi. permit controlarea (dirijarea) erorii procesului pentru a obţine rezultatele dorite. Această problemă poate fi rezolvată prin inspecţii finale. O cale. • Asigurarea că procesul este apt de a produce produse conforme (ajustarea în caz de necesitate). nu este acută problema monitorizării dispersiei. În multe cazuri. Acceptarea şi implementarea modului de lucru „în grup” („în echipă”) poate contribui mult la implementarea cu succes a CSP. de luat în consideraţie un factor: persoanele ce decid să studieze statistica teoretică pentru a o aplica apoi în practică. Trebuie asigurată instruirea adecvată a persoanelor implicate. dispare necesitatea de a livra o cantitate „de rezervă” pentru a asigura conformitatea cantităţii. de la managementul de vârf la simpli muncitori. Trebuie.Una din metode este de a produce urmărind o cantitate medie mai mare decât cea nominală. fără a oferi. de multe ori nu devin în domeniul statisticii nici teoreticieni buni. o cantitate oferită mai mare decât cea nominală este deja o încălcare a legii. Pentru a implementa controlul statistic al proceselor este necesară implicarea activă a managementului de vârf în ceea ce priveşte obiectivele (clare) de realizat. problema este nesemnificativă. însă.

Bucureşti. Directiva Uniunii Europene cu privire la igiena în alimentaţie 93/43/EEC. Isaic Maniu. Vodă. fundamentarea controlului calităţii pe principiile şi metodele statisticii matematice. Gh. Maniu. „Manualul calităţii”. Dorin. A. reprezintă în primul rând o schimbare de concepţie.C. Bruxelles 120 . 1997 3. mai bine zis. V.Gh. Bucureşti. Al. „Probleme statistice ale fiabilităţii”. A.În general.I. Editura Economica. Bibliografie: 1. Economică. Ed. Vodă. introducerea controlului statistic într-o întreprindere sau. 1994 2. V. Acest lucru se referă la înţelegerea corectă a scopului urmărit şi la modul special de apreciere a efectelor economice obţinute.

SECŢIUNEA 5 ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ 121 .

Obiectul de reglementare a dreptului muncii îl reprezintă. Elena IFTIME Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava Dreptul civil În câteva trăsături putem schiţa fizionomia ramurii dreptului civil. Bucureşti. fără a prezenta alte însuşiri (calităţi) speciale. Este o ramură de drept material ale cărei componente primare sunt normele care reglementează relaţiile sociale româneşti cu conţinut patrimonial şi cu conţinut personal nepatrimonial în care părţile apar ca subiecte egale în drepturi. a) Ca un prim termen de comparaţie a celor două ramuri de drept invocăm principiile ce le guvernează. În sistemul de drept românesc. principiul Alexandru Ţiclea şi Constantin Tufan. dreptul civil. principiul răspunderii subiective etc. Dintre principiile comune amintim: principiul consensualităţii şi al bunei credinţe7. dreptul financiar. Cât priveşte principiile specifice. proprii domeniului pe care-l reglementează. principiul forţei obligatorii a contractelor. În felul acesta. 53/2003. care iau naştere între o persoană fizică pe de o parte. Of. Edit. Dreptul muncii Prin comparaţie cu dreptul civil. 72/2003. la rândul ei se obligă să o remunereze şi să creeze condiţiile necesare prestării acestei munci6. dreptul muncii “este o ramură distinctă a sistemului de drept românesc. 8. ca regulă. Raporturile individuale şi colective de muncă sunt în prezent reglementate de Codul muncii adoptat prin Legea nr. unele comune. principiul egalităţii subiectelor în raporturile juridice încheiate. 10. al României. dreptul comercial. în dreptul muncii ea este reglementată expres. ce reglementează relaţiile individuale şi colective de muncă dintre patroni şi salariaţi”5.DREPTUL CIVIL ŞI DREPTUL MUNCII . Dreptul muncii. 7 Dacă în dreptul civil buna credinţă se deduce. 1 din Codul civil potrivit căreia “Convenţiile trebuie executate cu bună credinţă” guverna.INTERFERENŢE Conf. Altfel spus. principiul executării în natură şi întocmai a obligaţiilor asumate. principiul răspunderii pentru prejudiciile cauzate prin faptele ilicite. dr. 1 din noul Cod al muncii. univ. o persoană juridică pe de altă parte. principiul libertăţii contractuale. care a intrat în vigoare de la data de 1 martie 2003. 2001. pg. în jurul acestuia gravitând celelalte ramuri de drept public. Chiar dacă nu a fost exprimat în legislaţia anterioară a muncii. altele specifice. Art. al. aplicabile vor fi normele corespunzătoare ale dreptului civil. aşadar. dreptul familiei etc. dacă ne referim la dreptul muncii. decât acelea de subiecte individuale de drept sau subiecte colective de drept. dar mai ales de drept privat pentru care acesta constituie dreptul comun. I nr. publicată în M. dreptul civil ocupă un loc central. normele dreptului civil contribuie la garantarea şi ocrotirea drepturilor subiective ce aparţin atât dreptului civil cât şi altor ramuri de drept cu care acesta interferează. de exemplu. ca urmare a prestării unei anumite munci de către prima persoană în folosul celei de a doua care. principiul bunei credinţe a guvernat executarea contractului de muncă şi până la adoptarea actualei reglementări având în vedere că regula înscrisă în art. nu conţin suficiente prevederi sau au unele dispoziţii discutabile. şi încheierea şi executarea contractelor de muncă. Atunci când o ramură de drept ca: dreptul administrativ. dreptul muncii. în calitate de “drept comun”. 970 al. consacră în premieră principiul bunei credinţe precizând că “Relaţiile de muncă se bazează pe principiul consensualităţii şi al bunei credinţe. Global Lex. În majoritatea lor normele dreptului civil au caracter dispozitiv sau supletiv. putem menţiona: principiul neîngrădirii dreptului la muncă şi libertăţii muncii. împrumută din normele sale celorlalte ramuri de drept. 6 5 122 . şi. raporturile individuale şi colective.

concediul de odihnă anual. Condiţia fundamentală pentru dobândirea calităţii de subiect de drept civil este capacitatea juridică civilă care este generală şi egală (pentru persoanele fizice) şi specială (pentru persoanele juridice). • relaţiile sociale care au în conţinutul lor drepturi nepatrimoniale care decurg din creaţia ştiinţifică. principiul garantării dreptului la grevă pentru apărarea intereselor profesionale. În dreptul muncii egalitatea subiectelor este caracteristică doar pentru momentul negocierii şi încheierii contractului de muncă. secretul vieţii private etc. dreptul la sediu. Specifică şi generală pentru dreptul civil este metoda egalităţii juridice a părţilor care se menţine tot timpul. • relaţiile nepatrimoniale care privesc succesiunea. dreptul la domiciliu (reşedinţă). care nu sunt susceptibile de o evaluare bănească. în ele regăsindu-se individualitatea persoanei cu însuşirile ei caracteristice. fiind suficientă calitatea de fiinţă umană (pentru persoanele fizice) sau aceea de colectiv organizat cu patrimoniu propriu şi scop determinat (pentru persoanele juridice). dreptul la denumire. • relaţiile sociale care au în conţinutul lor drepturi prin care se individualizează subiectul de drept în raporturile civile. economice şi sociale. 9 În noul Cod al muncii sediul reglementării acestor drepturi se află în art. nu şi a obligaţiilor. Raporturile personale nepatrimoniale sunt lipsite de un conţinut economic. principiul garantării dreptului la odihnă. disciplina muncii impune un raport de subordonare a salariatului faţă de angajator. În dreptul civil asemenea relaţii au o sferă mai largă. Iar relaţiile personale nepatrimoniale. religie. demnitatea în muncă. 39 al 1. De asemenea. Această metodă presupune că subiectele dreptului civil nu se află într-un raport de subordonare ci pe picior de egalitate de tratament juridic. demnitate. fără ca acestea să întrunească anumite calităţi speciale. Trebuie să mai precizăm că aplicate într-o ramură de drept sau alta. 123 8 . În ambele ramuri de drept au calitatea de subiect de drept atât persoanele fizice cât şi persoanele juridice. iar pentru persoana juridică. Fac parte din această categorie: • relaţiile sociale ce au în conţinutul lor drepturi personale ce privesc existenţa şi integritatea fizică şi morală a persoanei cum sunt: dreptul la viaţă. prezintă unele note distinctive. principiul garantării negocierii colective şi individuale a condiţiilor de muncă. vârstă. principiul stimulării pregătirii şi a reconversiei profesionale. sănătate. culoare. onoare. egalitatea de şanse şi tratament. principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatorii. Pe parcursul desfăşurării raportului de muncă. artistică.8 În dreptul muncii raporturile personale nepatrimoniale se referă la: repausul zilnic şi săptămânal.nediscriminării directe sau indirecte faţă de un salariat pe considerente legate de sex. în raporturile de drept civil persoana fizică este subiect de drept civil din momentul naşterii sale (uneori din momentul concepţiei. ce acoperă toate drepturile având acest conţinut şi care conturează personalitatea juridică a subiectului individual sau colectiv de drept. principiile comune. d) Delimitarea dreptului civil faţă de dreptul muncii poate fi realizată şi în raport de subiectele raporturilor juridice ce le aparţin. nu şi viabilă) şi numai în privinţa drepturilor. informare şi consultare. literară sau din calitatea de autor al unei invenţii. Iar încetarea calităţii de subiect de drept civil are loc în momentul morţii persoanei fizice sau a încetării sau reorganizării persoanei juridice.. b) Dacă ne referim la obiectul de reglementare al celor două ramuri de drept trebuie să observăm că în sfera lor de cuprindere se regăsesc atât raporturi patrimoniale cât şi raporturi personale nepatrimoniale. cu condiţia să se nască vie. Dar subiectele raporturilor juridice civile sunt persoanele fizice şi juridice. dreptul la naţionalitate etc. îmbracă unele note specifice. principiul asigurării dreptului la asociere liberă în sindicate. cum sunt: dreptul la nume sau pseudonim. principiul protecţiei muncii. Raporturile patrimoniale sunt dominante atât în cazul dreptului civil cât şi în cazul dreptului muncii şi ele vizează relaţiile cu conţinut economic (evaluabile în bani). securitatea şi sănătatea în muncă. dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat9. pentru persoana fizică. c) Şi metoda utilizată de cele două ramuri de drept impune unele precizări şi distincţii.

Apoi. 1972. dezvoltarea şi pregătirea profesională12. vol. viciile de consimţământ ce pot afecta voinţa juridică sunt cele prevăzute în art. sfera persoanelor ce dobândesc calitatea de subiect al dreptului muncii este mult mai restrânsă.Exemplul consimţământului (voinţei juridice) este ilustrativ in acest sens. violenţa) completate cu leziunea. cu condiţia să obţină acordul părinţilor (sau reprezentanţilor legali) şi numai pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea lui fizică. „toate contractele sunt consensuale. 16 Este vorba de principiul priorităţii voinţei interne ( reale) faţă de voinţa exprimată şi principiul autonomiei de voinţă (sau al libertăţii contractuale). Aşa cum precizează art. 11 10 124 . 13 al. modifică sau stinge un raport juridic concret. În dreptul muncii. nulitatea contractului colectiv sau individual de muncă nu are o reglementare specială în dreptul muncii. iar sub aspectul formei. aptitudinile şi cunoştinţele sale. 1 din noul Cod al muncii. Acestea sunt condiţiile de fond. 14 Art. iar angajatul este întotdeauna o persoană fizică10. Este interzisă. de doctrina şi practica dreptului civil. stabilite prin hotărâre a Guvernului. a tinerilor sub 18 ani14. 15 În principiu.5 din noul Cod al muncii. Încadrarea în muncă a persoanelor de până la 15 ani precum şi a persoanelor puse sub interdicţie judecătorească este interzisă13. p. de asemenea. principiile care guvernează voinţa juridică în dreptul civil sunt operante şi în dreptul muncii16 sau. 13 al. În privinţa autonomiei de voinţă nu putem să nu observăm că aceasta cunoaşte unele limitări în dreptul muncii. 948 Cod civil: capacitate. e) Pentru ambele ramuri de drept contractul reprezintă principalul izvor de obligaţii. Paris. dolul. 13 Art. angajatorul trebuie să îndeplinească toate condiţiile prevăzute de legislaţia muncii.953 Cod Civil (eroarea. sunt analizate sub aspectul condiţiilor de validitate prin prisma condiţiilor impuse contractului din dreptul civil. Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor este lovită de nulitate absolută”. Astfel. consimţământ. Art. Condiţiile de valabilitate ale acestuia sunt cele prevăzute de art. atât contractul colectiv de muncă. Pentru detalii. 4 din noul Cod al muncii.5 Cod civil). 13 al. 942 Cod civil contractul este acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane cu scopul de a naşte. fiind supusă regimului juridic consacrat de dreptul civil. Angajatorul poate fi o persoană fizică sau o persoană juridică. Iar persoana fizică ce se angajează în muncă dobândeşte capacitatea de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani11. vătămătoare sau periculoase.Carbonnier. f) Sancţiunile ce intervin. obiect. în cazul nerespectării condiţiilor de fond şi de formă ale contractului sunt preluate din dreptul civil cu particularităţile pe care aplicarea lor în dreptul muncii o impun. dar mai ales contractul individual de muncă. Dacă în dreptul civil principiul menţionat este îngrădit doar de legile care interesează ordinea publică şi bunele moravuri ( art.38 din noul Cod al muncii prevede expres că „salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Droit civil. formalismul apărând ca o excepţie.34-35. formarea voinţei juridice parcurge cele două faze: faza internă în care are loc deliberarea şi luarea hotărârii de a încheia contractul. cauză. 2 din noul Cod al muncii. consacrată ca atare. Pentru a dobândi această calitate. 12 Art. in Codul muncii libertatea contractuală cunoaşte şi alte îngrădiri. al IV-lea. dacă nu ca o aberaţie” J.În dreptul muncii subiectele raporturilor juridice prezintă anumite însuşiri specifice. încadrarea în locuri de muncă grele. precizează un prestigios autor francez. Astfel. a se vedea art. În lumina actualelor reglementări angajatul poate dobândi capacitate de dreptul muncii chiar de la vârsta de 15 ani. 10 din noul Cod al muncii Art. contractului îi este aplicabil principiul consensualismului15. generatoare de efecte juridice între părţi (şi uneori faţă de terţi). Presses Universitaires de France. dacă astfel nu îi sunt periclitate: sănătatea. De asemenea. dar fundamentul teoriei acestei varietăţi de act juridic este contractul din dreptul civil. 13 al. neproducătoare de efecte juridice şi faza externă a voinţei declarate.

18/1991 republicată18. Trebuie să mai arătăm că. Cel puţin în materia contractelor de muncă se dă satisfacţie unei propuneri făcute cu mult timp în urmă19. p. ar putea fi dedusă şi din posibilitatea părţilor unui act juridic civil. Problema admisibilităţii acordării despăgubirilor pentru prejudiciile nepatrimoniale (daune morale) cauzate părţilor în procesul executării contractului de muncă. ca nulitatea şi consecinţele ei (desfiinţarea retroactivă sau numai pentru viitor) să poată fi hotărâtă prin înţelegerea părţilor. 35.57 al. Numai în situaţia în care părţile nu se înţeleg. pe cale amiabilă. p. unele articole ale Codului muncii referindu-se expres sau implicit la această instituţie. nulitatea se pronunţă de către instanţa judecătorească.1211. potrivit căruia: „Convenţiile se pot revoca prin consimţământul mutual sau din cauze autorizate de lege. întrucât intervenea în cazul încălcării obligaţiilor asumate prin contractul de muncă22. 18/1991 cu modificările şi completările ulterioare a fost publicată în M. 5. cu atât mai mult ele pot recunoaşte. prin consimţământ mutual. Prin funcţiile pe care le îndeplineşte (funcţia preventivă şi funcţia sancţionatorie). nulitatea apare ca un mijloc de garanţie a principiului legalităţii în domeniul actelor juridice încheiate. Nici în dreptul muncii nu există o reglementare compactă a nulităţii. 18 Legea fondului funciar nr. 125 . art. Denumite abateri disciplinare faptele menţionate atrăgeau sancţiuni specifice: mustrare. reduceri de salariu. până la adoptarea actualului Cod coexistau răspunderea disciplinară şi răspunderea materială. art. p.21 g) Răspunderea în dreptul muncii prezintă unele particularităţi. a celei subiective şi chiar a naturii sancţiunii se apropie de răspunderea penală. constând în sancţionarea faptelor de încălcare cu vinovăţie de către oricare persoană încadrată în muncă a obligaţiilor asumate prin contractul de muncă. nulitatea contractului din dreptul muncii nu este decât o varietate a nulităţii actelor juridice civile. prin buna înţelegere fără a fi necesară intervenţia justiţiei. art.1900) ca şi în alte izvoare de drept civil (Legea nr. 8/1992. Pentru prima oară în legislaţia românească art. 20 Doru Cosma op. art. 21 În aceeaşi opinie se susţine că posibilitatea constatării nulităţii în dreptul civil.2 Cod civil. Teoria generală a actului juridic civil. Ştiinţifică. 32 al 1 şi art. Rezultă că dacă părţile pot revoca o convenţie.803. normele care alimentează această instituţie aflându-se dispersate în tot Codul civil (art. desfacerea contractului de muncă. în principiu. o sancţiune care-l lipseşte de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă. Deci. 19 Doru Cosma. prin voinţa lor. 17 Şerban Beligrădeanu. nulitatea este o cauză de ineficacitate a contractului. I nr. 1/5 ianuarie 1998. 333. fiind implicit un mijloc de asigurare a respectării ordinii publice şi bunelor moravuri în sfera relaţiilor de muncă.1897. cit.. art. existenţa şi incidenţa nulităţii”20. Bucureşti 1969. Of. Ca argument legal se invocă art. atunci când părţile sunt de acord. 22 Nu trebuie să pierdem din vedere fizionomia juridică aparte a acestei forme de răspundere. Ca şi în dreptul civil. 332. în Dreptul nr. nu există o reglementare generală a nulităţii actului juridic. care sub aspectul trăsăturilor laturii obiective. Sub aspectul izvorului său şi al obiectului reglementării (relaţia socială ocrotită) răspunderea disciplinară avea o natură contractuală. de a confirma. art. fără a fi necesară intervenţia justiţiei.În doctrina juridică se face menţiunea expresă că privită prin prisma „naturii sale juridice. într-un alt act juridic. avertisment. Ca un element de noutate ce trebuie remarcat este faptul că noul Cod al muncii realizează o premieră în ce priveşte constatarea nulităţii şi stabilirea efectelor ei. Aşa fiind.969 al.839. art. cu particularităţile determinate de specificul raporturilor juridice de muncă”17. faţă de răspunderea din dreptul civil.. În dreptul muncii. Ed. nulitatea şi consecinţele ei ar putea fi hotărâte.910.6 din menţionatul Cod stipulează expres “posibilitatea părţilor de a constata nulitatea şi de a stabili efectele ei potrivit legii”. atât confirmarea cât şi conversiunea pot conduce la ideea posibilităţii constatării nulităţii şi stabilirii efectelor sale prin voinţa părţilor contractante. în anumite condiţii actul nul sau de a-l converti. 67 al. Răspunderea disciplinară era definită ca o instituţie specifică dreptului muncii. 2).

264 al. Pentru alte detalii privind răspunderea materială a angajaţilor.1 lit.13 al. consacrarea expresă a principiului “non bis in idem” în răspunderea disciplinară din dreptul muncii. 25 A se vedea decizia Curţii Constituţionale nr.82/1997 prin care a fost declarat neconstituţional art. o serie de elemente de noutate începând chiar cu definiţia abaterii disciplinare. penală. răspunderea disciplinară reglementată de noul Cod al muncii este asemănătoare răspunderii prezentată mai sus. administrativă. Potrivit Codului muncii anterior. iar în privinţa funcţiilor de conducere sancţiunea reducerii salariului de bază şi/sau a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10% . suspendarea contractului de muncă pentru o perioadă ce nu poate depăşi 10 zile lucrătoare. Tot ca element de noutate trebuie menţionată excluderea mustrării dintre sancţiunile disciplinare. apărarea ca o răspundere autonomă. prin aliniatul 2 articolul menţionat face precizarea că pentru aceeaşi abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancţiune. Se poate constata că noua definiţie a abaterii disciplinare nu mai face o referire generală la “obligaţiile salariatului” ci face o enumerare exhaustivă a faptelor ce constituie abateri disciplinare. art. răspunderea materială putea fi reţinută numai în sarcina unei persoane încadrate în muncă şi numai dacă fapta ilicită avea legătură cu munca ei. 102 al. un raport de cauzalitate între faptă şi prejudiciu şi vinovăţie. În mod expres24 noul Cod al muncii prevede că. cit.1. spre deosebire de răspunderea civilă. numai pentru prejudiciul efectiv (damnum emergens). p. nici o altă sancţiune nu poate fi aplicată înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.3 din Legea nr. de asemenea. 126 23 . în premieră.e. contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil.1 din noul Cod al muncii. 265 stipulează interdicţia aplicării amenzilor disciplinare. însă.100 al.1/1970 (abrogată) privind organizarea şi disciplina muncii în unităţile socialiste de stat. cu răspunderea penală. Prezentând sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul. op. de regulă. Răspunderea materială reglementată26 de vechiul Cod al muncii era definită ca o formă a răspunderii juridice aplicabilă angajaţilor care impunea obligaţia acestora de a repara în condiţiile legii. care poate reveni oricărei persoane. elementele definitorii ale acesteia putând fi desprinse din conţinutul art. caracterizată fiind prin următoarele trăsături: • salariatul răspundea. răspunderea materială (reparatorie). fiind permis atunci când este cazul. care “ex lege” constituia A se vedea prin comparaţie art.În general. 462. în legătură cu munca lor şi săvârşită cu vinovăţie.294 din noul Cod al muncii. răspunderea materială presupunea un prejudiciu de natură materială. În felul acesta s-a stins o mai veche dispută pe tema aplicării unei asemenea sancţiuni şi în cadrul societăţilor comerciale25.1 lit. A. prejudiciul provocat în cursul executării contractului. Semnalăm. art. o faptă ilicită. • răspunderea materială a salariatului vinovat şi recuperarea prejudiciului se realizau prin emiterea de către angajator a unei decizii de imputare. printr-o faptă ilicită. C. ce a încălcat o normă de felul celor arătate mai sus.1. Aşa cum prevede art. După această sancţiune s-a introdus.264 al. Ţiclea. cumulul răspunderii disciplinare. 24 A se vedea art. coroborat cu art. După ce în alin. Tufan. regulamentul intern.263 din noul Cod al muncii o asemenea abatere este definită ca “o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat prin care acesta a încălcat normele legale.1 menţionează că singura sancţiune cu caracter moral este avertismentul scris. Trebuie să facem precizarea că principiul amintit este operant numai în răspunderea disciplinară. ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici”. Ca şi în cazul răspunderii civile. distinctă de răspunderea civilă.267 al. Dar. nu şi pentru beneficiul nerealizat (lucrum cessans). contravenţională sau patrimonială. Pot fi reţinute.d din Codul muncii anterior şi art. ca o formă specifică de răspundere de dreptul muncii. exceptând avertismentul scris. cunoaşte şi ea unele modificări faţă de reglementarea anterioară23. 26 În vechiul Cod al muncii nu exista o definiţie legală a răspunderii materiale. a se vedea.

121/1998 de unde rezultă că aceasta continuă să se aplice ca o reglementare specială. 28 Gheorghe Mihai. cu această formă de răspundere juridică. De altfel. în privinţa cărora se menţine O. 29 şi următ. aşa cum a fost reglementată prin art. dreptului muncii în sensul analizei sale exhaustive. O. I. noul Cod al muncii menţine o asemenea formă de răspundere cât şi obligaţia de restituire stabilită pe calea emiterii unei decizii de imputare (dacă salariatul nu îşi asumă un angajament scris de plată) pentru o categorie restrânsă de salariaţi. la daunele materiale. particularităţilor pe care specificul raporturilor de muncă le impune. a fost în principiu înlăturată27. natura materială29 a prejudiciului supus reparării. în locul ei fiind reglementată atât cu privire la despăgubirea angajatului. răspunderea patrimonială reglementată de actualul Cod al muncii aparţine îndeosebi datorită particularităţilor ei. dacă există o dispoziţie legală ori o stipulaţie contractuală expresă. Deşi procedura de reparare a prejudiciului material este asemănătoare cu cea din Codul muncii. 29 Cu privire la natura prejudiciului supus reparării se impun unele precizări. 77 din Legea 188/1999. pe terenul răspunderii civile contractuale care va purta. 270 al. Raportată la răspunderea juridică în general28. în ipoteza răspunderii civile contractuale. Răspunderea materială a salariaţilor. nici angajatorul şi nici salariatul păgubit nu ar putea pretinde despăgubiri pentru prejudiciile morale suferite. În unele contracte. însă. diferită de Codul muncii. Prin actul normativ menţionat se reglementează exhaustiv răspunderea materială şi obligaţia de restituire a militarilor prin asumarea unui angajament scris de plată sau. Se dă astfel satisfacţie unei propuneri repetate de a se renunţa la răspunderea materială din dreptul muncii. noul Cod al muncii aduce o modificare de esenţă. în lipsa acestuia. De asemenea. a fost suprimată. Aşa fiind. la normele generale care guvernează răspunderea civilă contractuală se adaugă. cât şi cu privire la dezdăunarea angajatorului. o răspundere patrimonială (o varietate de răspundere contractuală). Răspunderea civilă contractuală pentru prejudiciile nepatrimoniale (daunele morale)în Dreptul nr. în vigoare la data adoptării sale. repararea prejudiciului. răspundea doar angajatul.).art. răspunderea patrimonială a funcţionarilor publici este guvernată de reglementările dreptului civil şi reglementările speciale fixate prin statut . Desigur.1 coroborat cu art. Bucureşti 2002. 1 foloseşte expresia “prejudiciul material” iar art. riscul normal al serviciului31 ca o cauză exoneratoare de răspundere Deşi răspunderea materială a salariaţilor şi obligaţia lor de restituire. În mod excepţional. de la caz la caz. p. poate fi reţinută o răspundere contractuală pentru prejudiciile morale (contractele hoteliere sau de organizare a unor jocuri sportive. Rezultă cu claritate că ne aflăm. prin emiterea unei decizii de imputare. În concepţia noului Cod al muncii răspund patrimonial atât angajatul cât şi angajatorul pe temeiul neîndeplinirii obligaţiilor din contractul individual de muncă. de unde se poate deduce că această reglementare este autonomă. pg. de existenţa contractului individual de muncă. G. 30 În dreptul civil. În dreptul comun. 270 al. Este cazul salariaţilor civili din structura instituţiilor militare ori militarizate. 252 şi urm. 269 al.un titlu executoriu. Pentru detalii. 1 din noul cod al muncii răspunderea patrimonială din acest domeniu este întemeiată pe ansamblul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale”. la care ne-am referit mai sus. 269-270 din noul Cod al muncii se referă strict. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor. G. răspunderea patrimonială reglementată de art. nr. 121/1998 nu face nici o referire la Codul muncii. Ea nu trebuie privită. nici noul Cod al muncii nu face vreo referire la O. G. despăgubirile acordate pot acoperi şi prejudicii morale. 102110 din vechiul Cod al muncii. În dreptul muncii. făcute înainte de intrarea în vigoare a actualului Cod al muncii. a se vedea. contractele ce au ca obiect drepturi de proprietate intelectuală etc. chiar în lipsa unor asemenea stipulaţii. Art. Editura Lumina Lex. 269 al. de regulă prin echivalent bănesc30. regula o constituie repararea doar a prejudiciului material. Asemenea norme vizează: condiţionarea răspunderii patrimoniale. nr. amprenta. Teoria răspunderii subiectului de drept în Inevitabilul drept. În vechea reglementare. răspunderea contractuală este guvernată de regula reparării prejudiciului în natură şi numai în 127 27 . normele specifice cuprinse în Codul muncii. ca o formă de răspundere juridică reparatorie specifică dreptului muncii. nr. asemenea răspunderii materiale din vechiul Cod al muncii. În privinţa acestei forme de răspundere juridică. Albu. Aşa cum rezultă expres din analiza art. Aceeaşi putere executorie avea şi angajamentul de plată asumat în scris de către salariat. pe temeiul răspunderii materiale. însă. 8/1992. în baza principiului “specialia generalibus derogant”. 1 se referă la “pagubele materiale”.

1 din noul Cod al muncii). ele urmând a fi completate cu dreptul comun în materie. întinderea executării 34 Dacă în dreptul civil. cu dispoziţiile legislaţiei civile. Beligrădeanu. În raport cu dreptul muncii. dispoziţiile art. Dreptul civil se aplică. dreptul civil apare ca drept comun care împrumută din normele sale ori de câte ori reglementările din legislaţia muncii sunt insuficiente sau lacunare. “suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reţine în rate lunare din drepturile salariale. subsidiar. 128 .4/2003. dacă în dreptul civil. 168/1999 privind procedura soluţionării conflictelor de drepturi. 295 al. ca drept comun dacă sunt îndeplinite două condiţii: • să nu existe în legislaţia muncii dispoziţii speciale. Potrivit articolului menţionat se prevede că “salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţă majoră sau de alte cauze neprevăzute şi care nu puteau fi înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului”. cu dispoziţiile legislaţiei civile. reglementările de drept civil trebuie să nu fie incompatibile cu specificul raporturilor de muncă. în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul Cod. 273 al. atunci când este cazul. de regulă numai asupra unei cote din salariu (art.273 al. întinderea executării silite este dată de mărimea prejudiciului. aşadar. prin echivalent bănesc (dacă repararea în natură nu mai este posibilă).2 din noul Cod al muncii. Este relevant pentru aspectul în discuţie. Codul de procedură civilă. art. care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrată în muncă” 31 În dreptul civil noţiunea de “risc” are semnificaţia “reverberaţiei” efectelor cazului fortuit sau ale forţei majore asupra părţilor contractante” (Tr. potrivit cărora “salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Ştefănescu. în dreptul muncii. Prezentare de ansamblu şi observaţii critice asupra noului cod al muncii în dreptul nr. aşa cum prevede art. Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile lor sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate”. pg. imposibilitatea stipulării unor clauze de agravare32 a răspunderii salariatului. Dimpotrivă. 33 Dispoziţiile Legii nr. • chiar dacă nu există dispoziţii derogatorii. 1 din noul Cod al muncii. În dreptul muncii.1 din noul Cod al muncii. stabilirea răspunderii patrimoniale în lipsa acordului părţilor prin procedura soluţionării conflictelor de drepturi33. executarea silită34 etc. riscul normal al serviciului este reglementat expres ca o cauză exoneratoare de răspundere prin art. Din prezentarea comparativă a celor două ramuri de drept rezultă cu claritate interacţiunea normelor dreptului civil cu cele ale dreptului muncii. care prevede că dispoziţiile sale se întregesc cu celelalte dispoziţii cuprinse în legislaţia muncii şi. executarea silită în dreptul muncii cunoaşte unele limite.a salariatului. au rămas în vigoare. Actualul Cod al muncii stipulează expres că dreptul muncii se completează.77). derogatorii.38 din noul Cod al muncii. 270 al. 32 Salariatul nu ar putea conveni la o clauză de agravare a răspunderii sale întrucât normele care-i fixează răspunderea au un caracter imperativ. Sunt ilustrative pentru aspectul în discuţie. efectuându-se. Ş.

Hrachyova [4. because the law assessment notions are made concrete on the basis of observation. O. 51-60]. Vasyliev [5. p. Baru was one of the first who paid attention to this peculiarity. Kozhevnikov [6. p. The law assessment notions receive their legal properties when they are officially mentioned in the texts of the acting normative legal acts. 79-84]. the subject of the law implements the generally compulsive rules of behavior in order to satisfy his own needs in costs. skills. They don’t create and don’t construct assessment notions. But Y.90-98]. It’s with the help of such forms of legal norms realization as the observation. implementation. p. society if it is carried out. V. p. The law-generating bodies are invested with the legal peculiarities of the law assessment notion. p. M. Risnyi [3]. Barak [2]. there is a certain amount of knowledge.I. one can come to the generalizing conclusion that observation is the permitted by the law intellectual activity of law application body (officials or individual person). 3035]. p. As to the assessment notion – these are partially or completely undetermined in the text laws or other normative legal acts of the law notion. variants of law-application decision meant for observing the legal status. Most of the judgments concerning this issue have partial and general character. that the issue of observation in the process of the legal norms realization is quite burning and at the same time not sufficiently investigated. 51-60]. Having analyzed a number of ideas of the law researches and scientists concerning the issue of observation. in particular A. he mentioned that the law assessment notions give the law application body the opportunity of free observation. Without the implementation of the legal regulations. use and application that these regulations of the legal norms in the factual activity (behavior) of the subjects of law are implemented. Y. actually this reduces them to nothing. p. free assessment of the facts [9. According to this. Raroh [4. In this way the right has its content and value for the person. economically powerful state is the realization of the normative and legal acts. the legal norms are dead. justice. M. “The right is nothing”. Honcharov [6. Papkova [7. they only form and use while exposing the legal rules. useful work as well as the necessary production. it’s all about observation and assessment activity. own experience. It should me mentioned. p.104]. 195-204]. “if its rights don’t find their realizations in the activity of people and their organizations in the social relations” [1. p. S. the gist of which is the assessment of the legal events and choice of one of the several admitted within the relatively determined as to the contents norms. Kantsir [8. V. which play the leading role in this process because this vitally important problem becomes with their help controlled and develops in the previously determined direction. v. Astrahan formulated this peculiarity more exactly. Notwithstanding the purpose the person followed while carrying out his activity. relevance and efficiency of the legal regulation. I.OBSERVATION AND ASSESSMENT ACTIVITY CORRELATION ACCORDING TO THE CIVIL CODE OF UKRAINE Oksana Volodymyrivna MELENKO Assistant Professor of the Department of Humanitarian Disciplines Bukovinian State Finance and Economic Institute The inseparable condition of the development of an independent. which form in a person certain behavior. the concretization of which the person who applies the law uses within the limits of the given situations on the basis of some degree of observation. pointing out that the 129 . Yavych. mentions L. In this way. In this way the observation and the observation activity are closely related to the assessment notions. A. services.90-98]. 201].

c. which are foreseen in the given assessment notion [10. But the observation and assessment activity of the subjects of law application in the interest of the state is limited by the legislation and to some extent is due to unification. which are issued with the scope of unification of the Court decisions of this or that cases. i. which lies in the fact that in the first case the corresponding state body or its official are empowered to issue the act by the law and this act should not go beyond the limits of this law. a physical person following his/her own psychological beliefs and assessment of the legal situation and a juridical person . In other words. and the category of observation is the consequence of the former. a private undertaker.already motivated by certain economical reasons.on using the right to private business undertaking. enterprise or joint economical enterprise. On the contrary. 39]. So. The problematic character of the situation lies in the multifold understanding of the nature of observation in the process of law application. though. there can be cited the explanations of the Plenary Session of the Supreme Court of Ukraine. the law of Ukraine presumes that certain types of economical 130 . In general the issue of observation limits by the application of the legal norms. as B. third. If by observation we understand the granted by the law relative freedom in the application by the person who applies the law of these or those decisions with the scope of the most adequate reflection of the concrete situations peculiarities.e. such observation is eminent. independently. . and fifth. in accordance with the acting law of Ukraine. for example. Thus. there is no pure observation. fourth. the willful side limit interrelation of relevance and the legal character [12. article 1 of the Law of Ukraine “About Private Business Undertakings” of February 7. organizational and legal form. including the assessment notions. Lazarev mentions. p. For example.on business partners. performing certain work. p.3]. providing services with the purpose of receiving profits [12]. whoever it may come from. have the right to make decisions and carry out independently and without restrictions any activity. . assessment activity is the major category. 1991 indirectly determines the features of observation on the example of determining the private business activity. the law states that a physical or juridical person can use his/her right to private business undertaking to his/her own consideration (decide on the type of economical activity. systematic. But in fact. absence of order counters the law. venturous activity that is carried out by physical and juridical persons and presumes production. remains controversial.following the beliefs and assessment of its owner or other authorized body.on whether to apply to the bodies of state power in case of violation of their rights. following only his/her own beliefs – on the type of private business undertaking.M. keeping to those general criteria or features. private business undertaking is a direct. The gist of the issue of observation is made up by. So in fact we can say that the observation and assessment activity of those who applies the law. Therefore. for any judgment. There is a fundamental difference between the decision taken on the basis of observation and the free decision . . 11]. As an example. that does not go against the acting law [12.92]. in particular the judges is limited and there also have been worked out the common starting system means of assessment activity and observation. that in fact. order of using money after paying taxes and other obligatory payments). . is contrary to the law and does not favor the optimization of the laws approved on its basis [11. decide: first. has its restrictions. resulting from own assessment of his/her future economical activity. The legal observing of observation and assessment activity in the Civil Law are used quite often which even causes to some extend difficulties in the process of their delimitation. set the price of the products and services. second. then by the application of the legal norms with the assessment notions. p. counteragents of agreements and treaties. observation in the limits of the law allows to find the optimal decisions.assessment notions are made concrete in the process of law application in every separate case and give the law applying body the opportunity of independent assessment of the facts with obligatory. Hence.

200. 1981.activity by the subjects of ownership must be given special licenses. foundation and maintenance of games institutions.169. A. V.diss. – Pp.V.№2. – Edition30. Yu.№11.104 10. the state exercising observation of its activity obligates no other but state enterprises to carry out activity connected with circulation of narcotic substances. 3. 11. 4. Yavych General Theory of Law. – Pp. 5.I.S.st. renting of state property and expediency and effectiveness of using budget money.B. V. – Pp.39.79-84. 6. 9. since assessment notions are given concrete rendering on the basis of observation. – 2000. 1970. – P. – 1997. – Moscow. Law of Ukraine “On Private Business Undertaking” of February 7. – p. .S. – P.Grachyova Notion. – 2001. – Moscow: Norm. … cand.A. V.11. by means of carrying out legal assessment and observation activity. 131 . 1991// Vidomosti Verkhovnoyi Rady of Ukraine. – Leningrad.Astrakhan Assessment Notions in Soviet Labor and Social Security//Uchyonyye Zapiski VNIISZ.Papkova Court Argumentation and Observance of Trial in Civil Process//State and Law. .30-35.V. The bodies of state power decide on building roads. – Pp.Vasilyev Argumentation and Arguments in Cases On Compensation For Harm to Health of Citizens by Unfavorable Environmental Effects in Civil Process of Ukraine//State and Law. – Edition 18.195-204.№10.№11. such as. O. – 2001.Baarak Judicial Observation (translation from English).№14. . 1999. 8. .K. . M Risnyy Problems of Observing Norms of Conventions by National State Bodies// Law of Ukraine. L.Kantsyr Certain Questions on Trial Observation Under the Norms of Criminal Law of Ukraine//Naukovyy Visnyk of Chernivtsi State University named after Yuriy Fedkovych.V. – 1991. – Moscow. Ye. 2. Criteria and Importance of Judicial Observation in Criminal Law// State and Law. . – P.Rarog. V. A. S. – Moscow. Bibliography 1. – Collection of Scientific Works.1974. On the other hand. – Moscow. – 2001. – Pp. etc. .Goncharov. the notions of observation and observation activity are very closely connected with assessment notions. – Chernivtsi: Chernivtsi State University. – Moscow. V. autopsy and other forensic-psychiatric examinations.Baru Assessment Notions in Labor Law//Soviet State and Law. of leg.№3.Kozhevnikov Problem of Observation by the Subject of Law in the Sphere of Legal Security//State and Law – Moscow. 12. Grounds. organization of games of chance and other types of activity.51-60.364.N.Dubovitskiy Legality and Observation in Soviet State Administration: Author’s Abstract. . 90-98.№7. Hence. – Legal Studies.P. . . medical and veterinary internship. 7. 1971.I.I.

B în Marea Britanie.N. C. eradicarea fiind practic imposibilă. 5% în Italia. de multe ori de tip mafiot. It persists in all the countries and in all the ages. Aceasta e o definiţie în sens larg a evaziunii fiscale care ajunge să înglobeze şi frauda.COMBATEREA ŞI PREVENIREA Asistent univ. în toate timpurile.sociale complexe de maximă importantă cu care statele de astăzi se confruntă şi ale cărei consecinţe nedorite caută să le limiteze cât mai mult. cu tot cortegiul de consecinţe. 132 . noţiunea de evaziune fiscală e inclusă în cea de fraudă. Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava Abstract: The fiscal dodge has been always and everywhere blamed. Thus the law no. the only way out being the ability to keep always in mind the methods to diminish its evolution.Charpentier. Canada şi Germania. vânzarea ilegală de droguri. prostituţie. 11.EVAZIUNEA FISCALĂ . Cel mai cunoscut sens dat evaziunii fiscale e “arta de a evita căderea în câmpul de atracţie a legii fiscale” concept care aparţine lui M. Economia subterană sau “economia neagră” (black economy ) ca formă de manifestare a evaziunii fiscale ( munca la negru. Will in the first part one tried to explain the notion of fiscal dodge. 9% în Franţa. despite the attempts to prevent and combat this phenomenon.5% în SUA şi 5% în Japonia. 12% în Belgia. jocuri de noroc. 13% în Suedia. poate şi să incite la evaziune fiscală.. Olanda. etc. ingeniozitatea contribuabililor în a inventa procedee diverse de eludare a obligaţiilor fiscale. care considera că evaziunea fiscală e un termen generic. Prima definire a evaziunii fiscale a fost dată între cele două războaie mondiale. El persistă în toate ţările şi în toate perioadele. One should also mention the fact that the eradication of this phenomenon is practically impossible. The present article’s aim is to deal with the analysis of some theoretical and practical aspects regarding the control and the warning of the fiscal dodge. sau mai ales povara acestor obligaţii au făcut să stimuleze. but still no men on have never changed. Cu toate acestea perspectivele privind acest fenomen nu s-au schimbat de-a lungul timpului. Semnificaţia problemei e mai mare în ţările mai puţin dezvoltate unde guvernele pot întâmpina mari dificultăţi în supravegherea tranzacţiilor care au loc în economie. Evaziunea fiscală a fost întotdeauna în special activă şi ingenioasă pentru motivul că fiscul lovind indivizii în averea lor îi atinge în cel mai sensibil interes: interesul bănesc. Statul trebuie să se preocupe sistematic şi eficient de preîntâmpinarea şi limitarea fenomenului evaziunii fiscale. Cel de-al treilea concept aparţine lui Maurice Duverger. 87/1994 is very precise in what regards the control of the fiscal dodge. Noţiunea şi formele evaziunii fiscale Pretutindeni şi întotdeauna evaziunea fiscală a fost condamnată. Statul prin puterile publice. de Brie şi P. urmărind în principal două scopuri: un scop “pozitiv” argumentat de dorinţa de a stimula formarea capitalului şi un scop “negativ” reflectat în sprijinirea unor grupuri de interese. Cristinel ICHIM. ) e estimată a fi 8% din P. 8. Conform acesteia frauda îmbracă o concepţie extensivă. în ciuda sancţiunilor. in the latter part of the article one analysed the methods what can be used in order to prevent and control the above mentioned phenomenon. Evaziunea fiscală e unul din fenomenele economico . şi desemnează manifestarea de fugă din faţa impozitelor. specifying not only the facts which constitute minor offences or offences but also the punishments which can be applied to perpetrators. Multitudinea obligaţiilor pe care legea fiscală le impune contribuabililor.

ci a devenit unul internaţional. la import sau export.V. contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului de stat. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale de către persoanele fizice şi persoanele juridice române sau străine. evaziunea fiscală cunoaşte două forme de manifestare: Evaziunea fiscală realizată la adăpostul legii permite sustragerea unei părţi din materia impozabilă fără ca acest lucru să fie considerat contravenţie sau infracţiune. Evaziunea fiscală frauduloasă se întâlneşte pe o scară mult mai largă decât evaziunea licită şi se înfăptuieşte cu încălcarea prevederilor legale. acest fenomen antisocial trebuie combătut puternic. a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri. bugetelor locale. manipulare şi depozitare.La noi Iulian Văcărel sugerează definirea evaziunii fiscale ca fiind “sustragerea de la impunere a unei părţi din materia impozabilă”. cum ar fi: ţinerea unor registre contabile nereale. întocmirea de declaraţii de impunere false. impunere ce creează condiţii pentru contribuabilii care realizează venituri mai mari decât media să nu plătească impozit pentru diferenţa respectivă. 161/2003 ([5]) privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice. aşa cum a fost modificat prin Legea nr. etc.A. accize.” În funcţie de modul cum poate fi săvârşită. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale ([3]) a suferit unele modificări prin Legea nr. nu ar trebui să scape de la impozitare. o firmă având sediul de bază într-un anumit stat şi diferite reprezentanţe în alte state. componente ale averii ori a anumitor acte şi fapte care în condiţiile respectării riguroase a legislaţiei în vigoare şi principiilor impunerii. fiindcă sustrage de la bugetul de stat un volum important de resurse financiare care ar putea fi folosit pentru acoperirea unor cheltuieli de ordin social sau economic. Având în vedere importanţa diminuării evaziunii fiscale în activitatea organelor statale de a preveni şi combate corupţia. părţi de venituri. Evaziunea fiscală la adăpostul legii poate fi evitată prin corectarea. întocmirea unor declaraţii vamale false la importul sau exportul de mărfuri. conduce la diminuarea profitului impozabil în favoarea constituirii unui fond de amortizare mai mare decât cel impus de valoarea uzurii fizice şi morale.. evaziunea fiscală nu se mai manifestă doar ca un fenomen naţional. Frecvent. etc. preţurile practicate. Astfel. Evaziunea fiscală legală este posibilă deoarece legislaţia din diferite state ale lumii permite scoaterea de sub incidenţa impozitelor a unor venituri. perfecţionarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ care au făcut-o posibilă. Un alt exemplu de evaziune legală care permite ca o parte de venit să scape de la impunere sunt facilităţile fiscale care se acordă agenţilor economici din anumite ramuri ale economiei la înfiinţare sau pe parcursul desfăşurării activităţii sub forma unor scutiri de la plata T. distrugerea voită a unor documente care pot ajuta la aflarea adevărului privind livrările de mărfuri. comisioanele încasate sau plătite. Amortizarea accelerată. 1 al Legii nr. Conform art. 161/2003 evaziunea fiscală este definită ca fiind: “sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor. 133 . Drept urmare. modificarea nejustificată a preţurilor de aprovizionare şi a cheltuielilor de transport. când cu bună ştiinţă nu sunt menţionate decât o parte din veniturile realizate etc. evaziunea fiscală frauduloasă se întâlneşte sub diferite forme. întocmirea de documente de plată fictive. taxelor. atunci când este permisă de lege pentru unele categorii de fonduri fixe. prevenirea şi sancţionarea corupţiei. de exemplu. Pe măsura adâncirii cooperării economice internaţionale şi a dezvoltării relaţiilor dintre state cu sisteme fiscale diferite şi cu un nivel de fiscalitate diferit. Legea nr. bazându-se pe fraudă şi pe rea credinţă. înregistrate de mijloacele fixe respective în perioada luată în calcul. sau reduceri de impozit pe profit. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. Un exemplu de evaziune fiscală la adăpostul legii este impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fizice pe baza unor norme medii de venit. denumite în cuprinsul legii contribuabili.

adică: bunurile primite sub formă de ajutoare şi donaţii au fost utilizate în alte scopuri decât cele prevăzute în obiectul de activitate. Cele mai frecvente cazuri de sustragere a agenţilor economici de la plata obligaţiilor către bugetul de stat se produc prin neînregistrarea în contabilitate a veniturilor realizate. în cursul perioadei 1995 – 1996 au fost introduse în ţară de către numeroase asociaţii şi fundaţii non-profit. Deci. câţi membri sunt. În numele unor astfel de firme se emit şi se utilizează ordine de plată fictive prin care se sustrag sume importante cuvenite bugetului de stat sau sunt înşelate o serie de firme din alte localităţi.500 autoturisme. Prin apelarea la astfel de căi de realizare a evaziunii fiscale se sustrag de la bugetul de stat zeci de miliarde.dintre care unele cu un regim fiscal mai blând. cele mai des întâlnite fiind următoarele: 134 . eludându-se fiscul. aceste firme sunt întemeiate în numele unor cetăţeni care nu au fost niciodată în România sau care au plecat din ţară la scurt timp după înfiinţarea lor . În continuare prezentăm exemple mai semnificative de manifestare a evaziunii fiscale în România.000 de firme la 25. sunt scutite de plata taxelor vamale pentru unele bunuri provenite din ajutoare şi donaţii. sportiv. O altă modalitate de evaziune la care apelează de cele mai multe ori cetăţenii străini. cu caracter umanitar. cultural. şi anume: Elveţia. Printre aceste bunuri se numără şi autovehiculele. nu de puţine ori părţile se înţeleg ca preţul vânzării înscris în actul de vânzare–cumpărare autentificat să fie inferior celui practicat în realitate. social. Explicaţia constă în faptul că orice firmă care îşi stabileşte sediul pe teritoriul acestui stat este scutită de plata impozitului pe profit. în cazul autentificării actelor de înstrăinare a imobilelor. În perioada care a trecut de la introducerea taxei pe valoarea adăugată în România s-au conturat multiple forme ale evaziunii fiscale şi în acest domeniu. Astfel. preţuri care se situau sub nivelul costurilor cu care au fost realizate produsele. decât totalul populaţiei sale. care echivalau cu 128 mld lei. Deci. stabilirea preţului materiei prime din care s-a obţinut alcoolul la fabricarea băuturilor alcoolice. în care se înscriu preţuri mai mici decât cele reale. Liechenstein. calculează accize în raport cu preţurile respective şi nu de costurile efective ale produselor. În urma controalelor efectuate. respectiv circa 40. în anul 1997 de către organele Ministerului Finanţelor la 689 de organizaţii non-profit din toată ţara. Drept urmare. De obicei. Astfel de exemplu. Bahamas. în regim de scutire de taxe vamale. a preţurilor de livrare negociabile cu cumpărătorul. Evaziunea fiscală se întâlneşte şi în cazul taxelor de timbru pentru activitatea notarială. a rezultat că la peste 80% din acestea au fost încălcate prevederile legale în vigoare. pe glob se întâlnesc numeroase „oaze fiscale” sau „paradisuri fiscale” cum sunt ele denumite. Unii agenţi economici practică preţuri de livrare inferioare costurilor produselor finite şi .000 de locuitori. Pe teritoriul acestor state sunt înfiinţate numeroase firme străine către care sunt dirijate profiturile unităţilor productive aflate pe teritoriul altor ţări. rezidenţi în România. sub preţul pieţei. de exemplu. s-a ajuns ca în cazul majorităţii fundaţiilor constituite din persoane fizice. pentru că taxa da timbru să se calculeze la un preţ mai mic. În acest caz evaziunea fiscală se realizează prin: utilizarea ca bază de calcul a accizelor datorate statului pentru băuturile alcoolice. atâtea maşini primite ca donaţii să existe. Conform prevederilor unor acte normative fundaţiile. reale şi fictive. Astfel. aşa cum este legal. în loc ca pentru autoturismele importate să se fi plătit taxe vamale. Luxemburg. bunurile respective nu au fost înregistrate în patrimoniu ori au fost utilizate în interes personal sau pentru obţinerea de profit. în Liechtenstein sunt înregistrate mai multe sedii sociale de firme industriale şi comerciale. Nu lipsesc din România nici firmele fantomă al căror singur scop îl reprezintă înşelăciunea şi evaziunea fiscală. va fi mai mult decât tentată să transfere o parte cât mai mare din profitul realizat în statul cu fiscalitate mai ridicată în statul cu o fiscalitate mai redusă. etc. implicit. etc. este aceea a folosirii facturii externe falsificate. Insulele Cayman. în acest caz. legislaţia imperfectă creează condiţii pentru ca evaziunea fiscală să se practice „perfect legal”. Panama. organizaţiile şi asociaţiile nonprofit. circa 13.

fiindcă altfel plătitorul de T. mai ales dacă sunt frecvente sau dacă valoarea lor este mare. a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri. .V. fără factură sau eventual cu o factură de valoare redusă. de către doi agenţi economici. 87 din 1994 pentru combaterea evaziunii fiscale aşa cum a fost modificată prin Legea nr.deducerile false . cum sunt: dinamica economiei reale. . datele în legătură cu subunităţile constituite în sucursale. filiale. puncte de lucru. vânzările de bunuri sau prestările de servicii se fac fără întocmirea documentelor corespunzătoare şi . se pot efectua numai în baza unei autorizaţii emise de organul competent sau a unui alt temei prevăzut de lege. fără înregistrări în contabilitate. . în ţară sau străinătate.vânzări nedeclarate. . dimensiunea legislativă şi instituţională. pentru acelaşi bun exportat. care vor solicita clienţilor taxa pe valoarea adăugată. alţi factori interni şi externi. nivelul fiscalităţii.2]): . legiuitorul prin Legea nr. indiferent de locul unde funcţionează. prevede în sarcina persoanelor fizice şi juridice române sau străine următoarele obligaţii în domeniul impozitelor şi taxelor ([3. gen barter. care pot apărea la prima vedere ca inocente. Practic. pedepsele şi sancţiunile ce se aplică celor care încalcă prevederile legale. prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Practica fiscală internaţională atestă că un sistem fiscal modern trebuie să aibă şi componente care să permită educarea şi informarea promptă a contribuabililor în legătură cu obligaţiile lor privind întocmirea corectă a declaraţiilor de impunere. fără însă ca în realitate aceste operaţiuni să fi fost efectuate.cereri de rambursare nejustificate. cu plată redusă. când agentul economic neînregistrat beneficiază de un avantaj care nu i se cuvine. când se solicită rambursarea taxei aferente unor mărfuri exportate sau pentru bunuri la care legea dă drept de deducere. mai ales dacă este asociată cu facturi false. Combaterea şi prevenirea evaziunii fiscale: Fenomenul evazionist are o evoluţie determinată de acţiunea concretă a unor factori .contribuabilii sunt obligaţi să declare organului de control bunurile sau valorile impozabile depozitate în alte locuri decât cele prevăzute mai sus.aplicarea incorectă a cotei zero sau a scutirilor. comparativ cu ceilalţi comercianţi concurenţi. . a ţinerii unor evidenţe corecte a veniturilor şi cheltuielilor ocazionate de activitatea desfăşurată. generatoare de venituri impozabile. .activităţile permanente sau temporare. evident. băncile şi conturile bancare în lei şi în valută. care apar cu frecvenţa cea mai mare şi sunt de multe ori greu de descoperit. pe considerentul că documentele privind bunul respectiv au circulat prin mai multe societăţi comerciale. . au totuşi.3-6. la organul fiscal teritorial unde acestea funcţionează.A. art. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice. care poate conduce la diminuarea serioasă a sumelor cuvenite bugetului de stat. . care se întâlnesc frecvent şi se realizează prin întocmirea de facturi false.8. să declare la organul fiscal pe a cărui rază teritorială îşi au sediul. depozite. magazine şi cu oricare alte locuri în care se desfăşoară activităţi producătoare de venituri. În vederea combaterii evaziunii fiscale.omiterea înregistrării. art. prin utilizarea repetată a aceloraşi facturi pentru deducere sau prin folosirea de facturi care se referă la cumpărări inexistente. O situaţie mai des întâlnită este aceea a solicitării deducerii taxei pe valoarea adăugată. sediile subunităţilor de pe teritoriul ţării. nu are cum să profite de această practică. o influenţă destul de mare asupra taxei datorate.contribuabilii sunt obligaţi ca.înţelegeri între vânzători şi cumpărători de a schimba bunuri sau servicii fără plată.erorile de înregistrare. al. în termen de 5 zile de la înregistrare. 135 ..

a dispoziţiilor date prin actul de control 136 . sunt obligate să plătească. art. achiziţionate numai de la unităţile stabilite prin normele legale în vigoare şi să completeze integral rubricile formularelor. e) nereţinerea sau nevărsarea. de către contribuabili. la cererea organului de control.contribuabilii au obligaţia de a permite efectuarea controlului şi de a pune la dispoziţia organelor de control toate documentele contabile. Contribuabilii pot fi verificaţi. în alte condiţii decât cele prevăzute de lege. taxelor şi a contribuţiilor. în termenele prevăzute de lege.. potrivit legii. . în vederea cunoaşterii realităţii financiar-contabile din acea unitate sau subunitate.17]) a) nedeclararea. autorizaţia de funcţionare şi certificatul de înregistrare care conţine codul unic de înregistrare atribuit. a documentelor justificative şi contabile referitoare la modul în care au fost îndeplinite obligaţiile fiscale. de Garda Financiară şi de alte persoane împuternicite de lege.contribuabilii sunt obligaţi să evidenţieze veniturile realizate şi cheltuielile efectuate din activităţile desfăşurate. supuse impozitelor şi taxelor. g) neaducerea la îndeplinire. a documentelor cu regim special. . sumele datorate statului. taxelor şi a contribuţiilor care se realizează prin stopaj la sursă. corespunzătoare operaţiunilor înregistrate. cerute de organele financiar-fiscale.contribuabilii sunt obligaţi să declare cu sinceritate veniturile realizate. la termen. cu consecinţa diminuării valorii creanţei fiscale cuvenite statului. la termenele legale. în vederea cunoaşterii realităţii obiectelor sau surselor impozabile sau taxabile. f) nedepunerea actelor. d) refuzul de a prezenta organului financiar-fiscal bunurile materiale supuse impozitelor şi taxelor. pg. precum şi utilizarea. prin întocmirea registrelor sau a oricăror alte documente prevăzute de lege. de către contribuabilii cărora le revin asemenea obligaţii. precum şi alte valori care generează titluri de creanţă fiscală. taxelor şi contribuţiilor. din punct de vedere al respectării dispoziţiilor legale de organizare şi desfăşurare a activităţii economice producătoare de venituri impozabile sau bunuri supuse impozitelor şi taxelor. . în locurile unde se desfăşoară activitatea.contribuabilii sunt obligaţi să utilizeze pentru activitatea desfăşurată documente primare şi de evidenţă contabilă stabilite prin lege. a impozitelor. bunurile mobile şi imobile aflate în proprietate sau obţinute cu orice titlu legal.persoanele fizice sau juridice care realizează venituri ori deţin bunuri mobile sau imobile ori desfăşoară activităţi.la solicitarea organelor de control.contribuabilii care realizează venituri din activitatea de comerţ sau prestări de servicii către populaţie sunt obligaţi să afişeze.33)] Legea privind evaziunea fiscală prevede faptele ce constituie contravenţii dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să constituie infracţiuni: ([3. b) calcularea eronată a impozitelor.. de către organele financiar-fiscale din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi din unităţile teritoriale. a veniturilor şi bunurilor supuse impozitelor. . c) neprezentarea de către contribuabili.([2. evidenţele şi oricare alte elemente materiale sau valorice solicitate. situaţiilor şi a oricăror alte date în legătură cu activitatea efectuată de către unitatea şi subunităţile de care răspund contribuabilii. . . băncile sunt obligate să comunice existenţa conturilor deschise de contribuabili. la termen. în vederea stabilirii veridicităţii declaraţiei de impunere şi a realităţii înregistrării acestora.

în scopul de a nu plăti ori diminua impozitul. . printre măsurile care mai pot contribui la limitarea ariei evaziunii fiscale menţionăm: . a documentelor financiare şi fiscale. 9-12]) . în scopul obţinerii de venituri.o mai bună corelare a facilităţilor fiscale . h) neonorarea. alterarea sau distrugerea de acte contabile. . Din prevederile legii republicate se poate observa uşor că pedepsele privative de libertate s-au înăsprit.000 lei la 100. inclusiv a majorărilor de întârziere. care să faciliteze 137 . în totul sau în parte. ascunderea obiectului ori a sursei impozabile sau taxabile ori prin diminuarea veniturilor ca urmare a unor operaţiuni fictive. întocmirea incompletă sau necorespunzătoare a documentelor primare ori acceptarea de astfel de documente în scopul împiedicării verificărilor financiar-contabile. de către bănci sau instituţii financiare.trecerea în prim plan a controlului prin excepţie (sondaj) şi pe un plan secundar a controlului permanent şi excesiv .editarea unei publicaţii specializate de către Ministerul Finanţelor.emiterea. fără drept sau deţinerea în vederea punerii în circulaţie. precum şi bunurile materiale supuse impozitelor. În România. dacă fapta a avut drept consecinţă diminuarea veniturilor sau surselor impozabile. art. .000 lei. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale republicată sunt pedepsite cu privarea de libertate sau cu amendă. fără drept.sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin cesionarea părţilor sociale deţinute într-o societate comercială cu răspundere limitată.000.omisiunea. taxa sau contribuţia. împuternicite conform legii. . . în orice mod. .sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin neînregistrarea unor activităţi pentru care legea prevede obligaţia înregistrării sau prin exercitarea de activităţi neautorizate. completarea ori acceptarea cu ştiinţă de documente fiscale false. taxelor şi contribuţiilor la fondurile publice.încheiat de organele financiar-fiscale. precum şi la schimbarea acestora fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege. pentru persoanele fizice şi cu amendă de la 5. .000 lei. prin nedeclararea veniturilor impozabile. . documentele justificative şi actele de evidenţă contabilă. la sediile subunităţilor sau la sediile punctelor de lucru. la care contribuabilii au deschise conturi de disponibilităţi băneşti. a evidenţierii în acte contabile sau în alte documente legale. în vederea stabilirii obligaţiilor bugetare. memorii ale aparatelor de taxat sau de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor. pentru persoanele juridice.refuzul de a prezenta organelor de control. cumpărarea. distribuirea. a titlurilor de creanţă fiscală emise de organele competente.sustragerea în întregime sau în parte de la plata obligaţiilor fiscale.sustragerea de la efectuarea controlului financiar-fiscal prin declararea fictivă cu privire la sediul unei societăţi comerciale. . efectuată în acest scop. Potrivit normelor din legea pentru combaterea evaziunii fiscale pot întruni elementul material al unei infracţiuni următoarele fapte([3.unificarea legislaţiei fiscale şi o mai bună sistematizare şi corelare a acesteia cu ansamblul cadrului legislativ din economie. în scopul obţinerii de venituri. a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori înregistrarea de operaţiuni sau cheltuieli nereale.punerea în circulaţie. Contravenţiile se sancţionează cu amendă de la 500. . taxelor şi a contribuţiilor neachitate la termen.organizarea şi conducerea de evidenţe contabile duble. efectuată în acest scop. în mod nejustificat. în scopul diminuării veniturilor sau surselor impozabile.neîntocmirea. Infracţiunile prevăzute de Legea nr.000 lei la 30.000.000. în vederea urmăririi silite a impozitelor. . .

Angela Boariu. Ordonanţa Guvernului nr. . 3. .([4]) Semnificative sunt şi prevederile Legii nr. a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri.stabilitate în materia legislaţiei fiscale. Of. care să tindă spre optim.([1. nr. Mircea–Ştefan Minea. 2. Cluj-Napoca. 75 din 30 august 2001. 4. precum şi în scopul întăririi procedurilor specifice administrării impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat sa organizat cazierul fiscal al contribuabililor ca mijloc de evidenţă şi urmărire a contribuabililor cu risc fiscal ridicat. Impozite. între salariu şi stimulente pentru cointeresarea aparatului fiscal. 78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea . Accent. Ed. prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Ed. Junimea Iaşi. Dreptul finanţelor publice. deoarece schimbarea frecventă a acesteia creează posibilitatea manifestării fenomenului evazionist. Mircea Soroceanu. publicată în M. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale publicată în Monitorul Oficial. că înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie este un moment deosebit de important în perspectiva combaterii fenomenului evazionist. Gheorghe Voinea. 138 . 2002. 365]) Trebuie să menţionăm. 299 din 24 octombrie 1994. Anca –Mihaela Georgescu. taxe şi contribuţii. în acest context.interpretarea unitară a cadrului normativ privind identificarea şi combaterea evaziunii fiscale . publicată în M. De asemenea în scopul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale. nr. Legea nr. privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal.Of. Legea nr. Gabriel Ştefura.stabilirea unui raport. Toate aceste măsuri evidenţiază o conştientizare a gravităţii situaţiei existente şi în acelaşi timp decizia “puterii” de a stăvili şi de a ţine sub control fenomenul evaziunii fiscale Bibliografie: 1. 5. . Eugen Iordăchescu. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice. 2002. descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie care oferă mijloace juridice eficiente de combatere a evaziunii fiscale în contextul luptei împotriva fenomenului corupţiei. Partea I.implementarea unui sistem informatic care să furnizeze datele necesare pentru identificarea.nr. pg. analiza şi combaterea fenomenului evazionist . 540 din 1 septembrie 2001. 279 din 21 aprilie 2003.

clasa a II-a cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de scurtă durată cu diplomă. se instituie premisele profesionalizării funcţiei publice în România. 279 din 21 aprilie 2003. subjected to a statute of public law. Funcţiile publice se împart în trei clase. The specialised literature from Romania defines the public function as follows: “It represents the complex of powers and competencies. Funcţionarii publici sunt debutanţi sau definitivi. în vederea realizării competenţelor lor generale. structura carierei funcţiei publice şi clasificarea funcţiilor publice în funcţii publice de conducere şi funcţii publice de execuţie. respectiv dispoziţiile din Titlul III. funcţiile publice se împart în trei categorii după cum urmează: . definite în raport cu nivelul studiilor necesare ocupării funcţiei publice. cu excepţiile prevăzute de legile speciale.funcţii publice din clasa I.O.funcţii publice corespunzătoare categoriei funcţionarilor publici de execuţie. Art. Funcţiile publice specifice reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu caracter specific unor autorităţi şi instituţii publice. univ. După nivelul atribuţiilor titularului funcţiei publice. . . (Reglementări privind funcţia publică şi funcţionarii publici). 188/1999 privind Statutul Funcţionarilor Publici. funcţii publice din clasa a II-a.funcţii publice generale şi funcţii publice specifice. categoriile de funcţii publice. aiming to achieve the goal for which the function was created”. drd. who is exercising his powers within the limits of competence. Legea nr.funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici.clasa a III-a cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii medii liceale cu diplomă. nr. Funcţiile publice generale reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu caracter general şi comun tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice. The holder of the public function is an individual person. in order to meet a general interest. Funcţiile publice se clasifică după cum urmează: 1.CADRUL LEGAL AL STATUTULUI FUNCŢIONARULUI PUBLIC Lect. Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava Abstract The “public function “ concept includes the totality of persons. modificată de Legea nr. după cum urmează: 1. Prin Legea nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici. organised by law. 161/2003 publicată în M. 3. în vederea realizării competenţelor lor specifice. funcţii publice din clasa a III-a. modul de numire în funcţia publică. Funcţionarii publici numiţi în funcţiile publice din clasele a II-a şi a III-a pot ocupa numai funcţii publice de execuţie.funcţii publice corespunzătoare categoriei funcţionarilor publici de conducere. XIII.clasa I cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de lungă durată cu diplomă de licenţă sau echivalentă. Pot fi numiţi funcţionari publici debutanţi persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei funcţii publice şi nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru 139 . 2. aiming to be temporarily occupied by a holder (or more holders). 2. as well as some persons subjected to a statute of private law. reglementează organizarea funcţiei publice. Răzvan VIORESCU.

de minim 12 luni. Categoria înalţilor funcţionari publici cuprinde persoanele care sunt numite în una din următoarele funcţii publice: secretar general al Guvernului şi secretar general adjunct al Guvernului.are studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă. secretar general al prefecturii.ocuparea unei funcţii publice definitive. director general din cadrul ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Categoria înalţilor funcţionari publici Din categoria înalţilor funcţionari publici poate face parte persoana care îndeplineşte cumulativ: . organizate în ţară sau în străinătate. . se aprobă prin hotărâre a Guvernului. după cum urmează: superior. debutant. şef birou.a absolvit programe de formare specializată şi perfecţionare în administraţia publică sau în alte domenii specifice de activitate. . Funcţionarii publici de conducere organizează. secretar general şi secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. . director executiv şi director executiv adjunct ai serviciilor publice desconcentrate ale acestora. ca nivel maxim. auditor . organizate de Institutul Naţional de Administraţie. director general adjunct. îndrumă şi controlează activităţile funcţionarilor publici de execuţie.a promovat concursul organizat pentru ocuparea unei funcţii publice. organizate.persoanele care intră în corpul funcţionarilor publici prin concurs şi care au vechimea în specialitatea corespunzătoare funcţiei publice.funcţionarii publici debutanţi. consilier de stat. Concursul de admitere la programele de formare specializată în administraţia publică se organizează de către Institutul Naţional de Administraţie. 8 luni şi respectiv 6 luni. vechimea poate fi redusă cu până la 3 ani de persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică). sub autoritatea unui funcţionar public ierarhic superior sau a unui demnitar. Funcţiile publice de execuţie sunt structurate pe grade profesionale. ori a dobândit titlul ştiinţific de doctor în specialitatea funcţiei publice respective. după caz. precum şi în cadrul aparatului propriu al autorităţilor publice locale. secretar general al judeţului şi al municipiului Bucureşti. la propunerea Ministerului Administraţiei Publice. şef serviciu. al sectorului municipiului Bucureşti. de Institutul Naţional de Administraţie sau de alte instituţii specializate. Funcţionari publici de execuţie din clasa a II-a sunt persoanele numite în funcţia publică de referent de specialitate. Funcţionari publici de execuţie din clasa a III-a sunt persoanele numite în funcţia publică de referent. . principal. Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere la programele de formare în administraţia publică. care au efectuat perioada de stagiu prevăzută de lege şi au obţinut rezultat corespunzător la evaluare. în baza Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului. consilier juridic.persoanele care au promovat programe de formare şi perfecţionare în administraţia publică. director şi director adjunct din aparatul ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. asistent. în funcţie de nivelul studiilor absolvite. coordonează. prefect. . al oraşului şi comunei. subprefect. consilier. Categoria funcţionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite în una din următoarele funcţii publice: secretar al municipiului. 49 din Legea 188/1999 .condiţiile prevăzute la art. inspector. Pot fi numiţi funcţionari publici definitivi: . 140 . Funcţionari publici de execuţie din clasa I sunt persoanele numite în următoarele funcţii publice: expert.are cel puţin 7 ani vechime în specialitatea funcţiei publice respective (în cazuri excepţionale.

consilier juridic. stabil şi neutru se înfiinţează. inspector vamal. şef serviciu. . preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici emite ordine cu caracter normativ şi individual. la propunerea ministrului administraţiei publice. pentru funcţiile publice prevăzute la art. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. secretar general al prefecturii. subprefect. proiecte de acte normative privind funcţia publică şi funcţionarii publici. cu rang de secretar de stat.şef. secretar general şi secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. director general din cadrul ministerelor şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale. consilier. comisar. organ de specialitate al administraţiei publice centrale. c).g). I. al oraşului şi comunei. . Funcţii publice specifice: arhitect .Guvern. pentru funcţiile publice prevăzute la art. Alte funcţii publice generale se stabilesc cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.monitorizează şi controlează modul de aplicare a legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice. conducătorul autorităţii sau instituţiei publice pentru funcţiile de la art.ministrul administraţiei publice. prefect. controlor delegat.elaborează politicile şi strategiile privind managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici. cu personalitate juridică. cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. . numite prin decizia primului-ministru.Numirea înalţilor funcţionari publici se face de către: . Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. 11 lit. Alte funcţii publice specifice se pot stabili de autorităţile şi instituţiile publice. aplicabile tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice. 188/1999 pentru crearea şi dezvoltarea unui corp profesionist de funcţionari publici s-a înfiinţat. al sectorului municipiului Bucureşti. inspector de muncă. . cu personalitate juridică. art. . în exercitarea atribuţiilor care îi revin. 11 lit. inspector. referent. secretar general al judeţului şi al municipiului Bucureşti.ministrul sau. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici este condusă de un preşedinte. inspector de concurenţă.elaborează proiectul legii privind stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru funcţionarii publici. pentru funcţiile publice prevăzute la art. la propunerea ministrului administraţiei publice. în subordinea Ministerului Administraţiei Publice. a) şi d). formată din cinci personalităţi. în subordinea Guvernului. 141 .primul . Pentru numirea în funcţiile publice din categoria înalţilor funcţionari publici se constituie o comisie de concurs. şef birou. organ de specialitate al administraţiei publice centrale. II. . Funcţii publice generale: secretar general al Guvernului şi secretar general adjunct al Guvernului. consilier de stat. expert. privind funcţiile publice. Managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici Potrivit disp. 20 din Legea nr. Pentru crearea şi dezvoltarea unui corp de funcţionari publici profesionist.f). secretar al municipiului. director executiv şi director executiv adjunct ai serviciilor publice desconcentrate precum şi în cadrul aparatului propriu al autorităţilor publice ale administraţiei publice locale. director general adjunct. după caz. recunoscute ca specialişti în administraţia publică. referent de specialitate.elaborează şi avizează. . numit de către primul ministru. “ Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici are următoarele atribuţii: . 11 lit.elaborează reglementări comune.b). e). precum şi instrucţiuni privind aplicarea unitară a legislaţiei în domeniul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici. director şi director adjunct din aparatul ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. auditor. 11 lit.ministru.

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici are legitimare procesuală activă şi poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă cu privire la: . . . avizează şi monitorizează recrutarea pentru funcţiile publice specifice. Planul de ocupare a funcţiilor publice. care colaborează direct cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.numărul funcţiilor publice care vor fi ocupate prin concurs.colaborează cu Institutul Naţional de Administraţie la stabilirea tematicii specifice programelor de formare specializată în administraţia publică şi de perfecţionare a funcţionarilor publici.numărul funcţiilor publice care vor fi rezervate absolvenţilor programelor de formare specializată în administraţia publică. cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional şi se supune spre aprobare Guvernului. Actul atacat este suspendat de drept. .numărul funcţiilor publice care vor fi supuse reorganizării. stabilite ca urmare a evaluării performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici.actele prin care autorităţile sau instituţiile publice încalcă legislaţia referitoare la funcţia publică şi funcţionarii publici.numărul funcţiilor publice care vor fi înfiinţate. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege. . . în cadrul fiecărei autorităţi şi instituţii publice. . categorie şi grade de salarizare. . centralizează propunerile de instruire ale funcţionarilor publici.refuzul autorităţilor şi instituţiilor publice de a aplica prevederile legale în domeniul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici. .întocmeşte raportul anual cu privire la managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici.numărul maxim al funcţiilor publice de conducere. cu consultarea autorităţilor şi instituţiilor publice. . constatate ca urmare a activităţii proprii de control. Preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici poate sesiza şi prefectul în legătură cu actele ilegale emise de autorităţile sau instituţiile publice locale.aprobă condiţiile de participare şi procedura de organizare a selecţiei şi recrutării pentru funcţiile publice generale.elaborează anual.realizează redistribuirea funcţionarilor publici cărora le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor. .numărul funcţiilor publice rezervate promovării funcţionarilor publici care îndeplinesc condiţiile legale. . .colaborează cu organisme şi cu organizaţii internaţionale din domeniul său de activitate.participă la negocierile dintre organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici şi Ministerul Administraţiei Publice. .acordă asistenţă de specialitate şi coordonează metodologic compartimentele de resurse umane din cadrul autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale. Dosarul profesional Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici administrează evidenţa naţională a 142 . . pe care îl supune spre aprobare Guvernului. . . Planul de ocupare a funcţiilor publice stabileşte: . de către un compartiment specializat.întocmeşte şi administrează baza de date cuprinzând evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici. organizate de Institutul Naţional de Administraţie sau de instituţii similare din străinătate. Evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici. Gestiunea curentă a resurselor umane şi a funcţiilor publice este organizată şi realizată. Planul se elaborează de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.numărul maxim de funcţii publice pe fiecare clasă. pe care îl prezintă Guvernului.stabileşte criteriile pentru evaluarea activităţii funcţionarilor publici.

funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici, pe baza datelor transmise de autorităţile şi instituţiile publice (art.25). Evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice se ţine de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. În scopul asigurării gestionării eficiente a resurselor umane, precum şi pentru urmărirea carierei funcţionarului public, autorităţile şi instituţiile publice întocmesc dosarul profesional pentru fiecare funcţionar public. Funcţionarul are dreptul să cunoască dosarul său profesional, iar instituţia respectivă are obligaţia să permită funcţionarului să-şi exercite dreptul la cunoaşterea dosarului personal şi la eliberarea, la cerere, a unor copii de pe actele existente în dosarul său personal. Formatul standard al evidenţei funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici, precum şi conţinutul dosarului profesional, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Autorităţile şi instituţiile publice răspund de întocmirea şi actualizarea dosarelor profesionale ale funcţionarilor publici şi asigură păstrarea acestora în condiţii de siguranţă. În cazurile de transfer sau de încetare a raporturilor de serviciu, autoritatea sau instituţia publică păstrează o copie a dosarului profesional şi înmânează originalul funcţionarului public, pe bază de semnătură. Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare, orice modificare intervenită în situaţia funcţionarilor publici. Persoanele care au acces la datele cuprinse în evidenţa naţională a funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici, precum şi la dosarul profesional al funcţionarului public au obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor cu caracter personal, în condiţiile legii. La solicitarea funcţionarului public, autoritatea sau instituţia publică este obligată să elibereze un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, vechimea în muncă, în specialitate şi în funcţia publică. Recrutarea funcţionarilor publici. Cariera funcţionarilor publici. Condiţiile de acces pentru ocuparea funcţiilor publice. Numirea şi avansarea. Poate ocupa o funcţie publică persoana care îndeplineşte următoarele condiţii (Art.49): are cetăţenia română şi domiciliul în România; cunoaşte limba română, scris şi vorbit; are vârsta de minim 18 ani împliniţi; are capacitate deplină de exerciţiu; are o stare de sănătate corespunzătoare funcţiei publice pentru care candidează, atestată pe bază de examen medical de specialitate; îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute de lege pentru funcţia publică; îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice; nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciu, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea; nu a fost destituită dintr-o funcţie publică în ultimii şapte ani; nu a desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită prin lege. Ocuparea funcţiilor publice vacante se poate face prin promovare, transfer, redistribuire şi concurs (Art. 491) Condiţiile de participare şi procedura de organizare a concursului vor fi stabilite în condiţiile prezentei legi, iar concursul va fi organizat şi gestionat, astfel:
143

de către comisia de concurs prevăzută la art.191 alin.(2), pentru înalţii funcţionari publici; de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere vacante, cu excepţia funcţiilor publice de şef birou şi şef serviciu; de către autorităţi şi instituţii publice din administraţia publică centrală şi locală, pentru ocuparea funcţiilor publice de şef birou şi şef serviciu, precum şi pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie şi respectiv, funcţiile publice specifice vacante, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici; de către Institutul Naţional de Administraţie, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, pentru admiterea la programele de formare specializată în administraţia publică, organizate în scopul numirii într-o funcţie publică. Concursul are la bază principiul competiţiei deschise, transparenţei, meritelor profesionale şi competenţei, precum şi cel al egalităţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare cetăţean care îndeplineşte condiţiile legale. Condiţiile de desfăşurare a concursului vor fi publicate în Monitorul Oficial, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării concursului. Persoanele care participă la concurs trebuie să îndeplinească condiţiile de vechime în specialitatea funcţiilor publice, prevăzute de prezenta lege. Procedura de organizare şi desfăşurare a concursurilor în condiţiile prezentului articol, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Perioada de stagiu Perioada de stagiu are ca obiect verificarea aptitudinilor profesionale în îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor unei funcţii publice, formarea practică a funcţionarilor publici debutanţi, precum şi cunoaşterea de către aceştia a specificului administraţiei publice şi a exigenţelor acesteia. Durata perioadei de stagiu este de 12 luni pentru funcţionarii publici de execuţie din clasa I, 8 luni pentru cei din clasa a II-a şi 6 luni pentru cei din clasa a III-a. Perioada în care o persoană a urmat şi a promovat programe de formare specializată în administraţia publică, pentru numirea într-o funcţie publică definitivă este asimilată perioadei de stagiu. (Art. 50). La terminarea perioadei de stagiu, pe baza rezultatului evaluării realizate, funcţionarul public debutant va fi: numit funcţionar public de execuţie definitiv în clasa corespunzătoare studiilor absolvite, în funcţiile publice prevăzute la art. 13, în gradul profesional asistent; eliberat din funcţia publică, în cazul în care a obţinut la evaluarea activităţii calificativul „necorespunzător”. Numirea funcţionarilor publici Numirea în funcţiile publice din categoria înalţilor funcţionari publici se face în conformitate cu dispoziţiile art. 191 alin. (1). (Art. 52). Numirea în funcţiile publice pentru care se organizează concurs în condiţiile art. 49l alin. (2) lit. b) şi d) se face prin actul administrativ emis de către conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice din administraţia publică centrală şi locală, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Numirea în funcţiile publice pentru care se organizează concurs în condiţiile art. 49l alin. (2) lit. c) se face prin actul administrativ emis de către conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală şi locală. Actul administrativ de numire are formă scrisă şi trebuie să conţină temeiul legal al numirii, numele funcţionarului public, denumirea funcţiei publice, data de la care urmează să exercite funcţia publică, drepturile salariale, precum şi locul de desfăşurare a activităţii. Fişa postului aferentă funcţiei publice se anexează la actul administrativ de numire, iar o copie a acesteia se înmânează funcţionarului public. La intrarea în corpul funcţionarilor publici, funcţionarul public depune jurământul de credinţă în termen de trei zile de la emiterea actului de numire în funcţia publică
144

definitivă. Jurământul are următoarea formulă: “Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să îndeplinesc conştiincios îndatoririle ce îmi revin în funcţia publică în care am fost numit, să păstrez secretul profesional şi să respect normele de conduită profesională şi civică. Aşa sămi ajute Dumnezeu”. Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase. Refuzul depunerii jurământului se consemnează în scris şi atrage revocarea actului administrativ de numire în funcţia publică. La ocuparea funcţiilor publice există unele incompatibilităţi prevăzute de art. 56 şi urm. din Legea nr. 188/1999. Astfel, funcţionarii publici: • nu pot deţine două funcţii publice în acelaşi timp, cu excepţia celor didactice; • nu pot deţine funcţii în regiile autonome, societăţile comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ; • nu pot exercita la societăţi comerciale cu capital privat activităţi cu scop lucrativ care au legătură cu atribuţiile ce le revin din funcţiile publice pe care le deţin şi nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia pe care o îndeplinesc. Prin urmare, funcţionarii publici au obligaţia de a se abţine de la efectuarea oricăror activităţi cu scop lucrativ care contravin demnităţii, prestigiului şi normelor de comportare ce decurg din poziţia lor oficială. Promovarea funcţionarilor publici şi evaluarea performanţelor profesionale În carieră funcţionarul public beneficiază de dreptul de a promova în funcţia publică şi de a avansa în gradele de salarizare. (Art.53) Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcţii publice superioare vacante. Promovarea într-o funcţie publică superioară vacantă se face prin concurs sau examen. Pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o funcţie publică de execuţie din gradul profesional principal, funcţionarii publici trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime: - să aibă o vechime minimă de doi ani în funcţiile publice de execuţie din gradul - profesional asistent, în clasa corespunzătoare studiilor absolvite; - să fi obţinut la evaluarea performanţelor profesionale individuale din ultimii 2 ani, cel - puţin calificativul „foarte bun”; - să îndeplinească cerinţele specifice prevăzute în fişa postului. Pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o funcţie publică de execuţie din gradul profesional superior, funcţionarii publici trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime: - să aibă o vechime minimă de 2 ani în funcţiile publice de execuţie din gradul profesional - principal sau 4 ani în funcţiile publice de execuţie din gradul profesional asistent, în clasa corespunzătoare studiilor absolvite; - să fi obţinut la evaluarea performanţelor profesionale individuale din ultimii 2 ani, cel - puţin calificativul „foarte bun”; - să îndeplinească cerinţele specifice prevăzute în fişa postului. Au dreptul de a participa la concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor publice de conducere vacante persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii: - sunt absolvente ale programelor de formare specializată şi perfecţionare în administraţia publică organizate de către Institutul Naţional de Administraţie, centrele regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală, precum şi de alte instituţii specializate, din ţară sau străinătate; - au fost numite într-o funcţie publică din clasa I;
145

retrogradarea în gradele de salarizare. 204 din 23 aprilie 2001 8. funcţionarii publici de execuţie au dreptul de a participa la concursul pentru ocuparea unei funcţii publice vacante într-o clasă superioară celei în care sunt încadraţi. „nesatisfăcător”. Hotărâre H. 82 din 19 iunie 2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. minim 5 ani. 2.anfp-map. În urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea.a). 279 din 04/21/2003 6. Metodologia de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se aprobă prin hotărâre a Guvernului. 12. prevenirea şi sancţionarea corupţiei publicată în Monitorul Oficial nr. PUBLIC FUNCTION AND ACQUIS COMMUNAUTAIRES. reprezentative la nivel naţional.ro/rom/ifunc. publicată în Monitorul Oficial al României nr. Procedura de evaluare are ca scop (art. Funcţia Publică şi funcţionarii publici din România.pdf. 710 din 11/07/2001 146 . (Art. Legea nr. şef serviciu şi secretar al comunei.un. cu excepţia celor prevăzute la lit. 161 din 04/19/2003 unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice. pentru funcţiile publice de şef birou.57). * *. a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri.îndeplinesc cerinţele specifice prevăzute în fişa postului. promovarea într-o funcţie publică superioară. eliberarea din funcţia publică. după consultarea organizaţiilor sindicale ale funcţionarilor publici. pentru funcţiile publice prevăzute la art. la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Legea 188 din 1999 privind Statutul funcţionarilor publici 4. National School of Political Studies and Public Administration Faculty of Public Administration. În urma evaluării performanţelor profesionale individuale funcţionarului public i se acordă unul din următoarele calificative: „excepţional”. precum şi condiţiile de vechime prevăzute la alin.G. 215 din 23 aprilie 2001 administraţiei publice locale. Hotărâre nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici 5. „foarte bun”. 161 / 2003 7. „satisfăcător”. Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se face anual.html 3. 504 din 2003 privind programul de aplicare a Legii nr. recunoscute ca specialişti în administraţia publică. „bun”. Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale înalţilor funcţionari publici se face de către o comisie de evaluare. www. http://unpan1. Bibliografie selectivă: 1. Lege nr. OUG nr. Lucica MATEI. Pentru ocuparea funcţiilor de conducere vacante trebuie îndeplinite următoarele condiţii de vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice: minim 2 ani. publicată în Monitorul Oficial nr.org/intradoc/groups/public/documents/nispacee/unpan005557. 58): avansarea în gradele de salarizare. (2). propuse de ministrul administraţiei publice şi numite de primulministru. stabilirea cerinţelor de formare profesională a funcţionarilor publici. compusă din cinci personalităţi. 1087 din 10/25/2001 organizarea şi desfăşurarea concursurilor şi examenelor pentru ocuparea funcţiilor publice.

1084 din 10/25/2001 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a performantelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici. condiţiile de evaluare şi regulile specifice aplicabile funcţionarilor publici debutanţi publicată în Monitorul Oficial nr. 10. publicată în Monitorul Oficial nr. 707 din 11/07/2001 147 . precum şi de contestare a calificativelor acordate. Hotărâre nr.9. 710 din 11/07/2001 Hotărâre nr. 1085 din 10/25/2001 organizarea perioadei de stagiu.

Propunerea franceza a fost preluată de Consiliul European de la Copenhaga. pe de altă parte. integrarea. din 10-11 decembrie 1993. sub diferite forme. reconstruction and democratic development in the region.printre care Uniunea Europeană . deci. România era printre perdanţii acestei segmentări. Motivele pentru care s-a ajuns la această situaţie erau diverse. şi convenirea unui document pentru punerea în aplicare a principiilor Pactului în 1994. Având în vedere resursele limitate pe care statele bogate sunt dispuse să le pună la dispoziţia regimurilor în tranziţie din Europa Centrală şi de Est şi capacitatea structurilor comunitare de a crea noi raporturi între statele din aceasta regiune. Situarea lor în plutonul fruntaş de aderare la Uniunea Europeana a depins aproape exclusiv de voinţa lor de a rezolva chestiunile ridicate de către Pact: minorităţile şi frontierele. Ele aveau în orice caz în vedere performanţele atinse de evoluţia democratică a acestor ţări. precum şi asigurarea stabilităţii frontierelor sale sub egida Uniunii Europene. Republica Cehă şi Slovacia pe de o parte. sub egida premierului francez Edouard Balladur. the Stability Pact provides a meaningful and fruitful framework for the concerned countries towards the integration process in the EU and NATO for co-operation on behalf of establishing of a united Europe. la ţările în conflict”. o regiune cu două viteze. în condiţii egale. desfăşurarea acestui proces. Pactul de Stabilitate în Europa pune statele din această regiune a lumii din nou pe aceeaşi linie de plecare. Thus. but not least. În acest sens. corespunzător. univ. Ungaria. with a strong financial support. pentru care structurile europene .pregăteau strategii cu două viteze privind ajutorul şi. Consiliul a planificat realizarea unei întâlniri a reprezentanţilor statelor implicate. devenind o iniţiativă a Uniunii Europene în ceea ce priveşte “respectarea frontierelor şi a drepturilor minorităţilor”. sub egida Uniunii Europene. La Consiliul European de la Bruxelles. Liana-Teodora PASCARIU Universitatea “Stefan cel Mare” Suceava Abstract: Stability Pact is a powerful instrument for converting some generally accepted principles and norms into concrete. security and full respect of human rights in our part of the world. La sfârşitul anului 1992 şi începutul anului 1993. action-oriented programs. The direct involvement of the states of south-eastern Europe in this process is instrumental for the shaping of peace. Bulgaria. to the benefit of democracy. prevenind tensiunile şi conflictele potenţiale din Europa. România. din 21-22 iunie 1993. determinând relaţii de bună vecinătate şi stimulând ţările să-şi consolideze frontierele şi să-şi regleze problemele minorităţilor naţionale”. României i s-a oferit ocazia să concureze. Uniunea Europeană urma să sprijine. politica celor două viteze genera perdanţi şi câştigători. Aceasta “primă iniţiativă” diplomatică a “celor 12” . s-a convenit că proiectul Pactului de Stabilitate “urmăreşte un obiectiv de diplomaţie preventivă şi nu se referă.STABILITATEA PENTRU SUD-ESTUL EUROPEI ÎN CONTEXTUL EXTINDERII UNIUNII EUROPENE Prep. cum este situaţia minorităţilor. a fost elaborat proiectul unui Pact de Stabilitate în Europa. Last. între statele foste comuniste din Europa Centrală şi de Est părea să fi fost trasă o frontieră: Polonia.după 148 . urmând să contribuie “la stabilitate. Încă din prima parte a anului 1993. Acestui avantaj direct i se adaugă unul indirect dar nu mai puţin important: şansa de a rezolva o chestiune fundamentală pentru natura societăţii româneşti. the countries of the region cease to be part of the problem by becoming part of the solution. centrat pe statutul minorităţilor şi pe situaţia frontierelor. Totodată. la integrarea europeană.

de către preşedintele de atunci al României. la reuniunea în format “19+7” (ţările NATO + ţările din Europa de sud-est). S-a hotărât “dezvoltarea bunelor relaţii conform tratatelor si înţelegerilor deja stabilite. în sensul că “promovarea bunelor relaţii de vecinătate” include explicit “chestiuni relativ la frontiere şi minorităţi”. preşedinţia Uniunii Europene a organizat o reuniune a miniştrilor de externe din statele membre UE şi din ţările vecine RF Iugoslavia (Albania. în acest sens.vor lua în discuţie cooperarea transfrontalieră. 149 35 . de vreme ce realizarea unor înţelegeri pe tema frontierelor este condiţionată de statutul minorităţilor. cooperarea legislativă. a minorităţii maghiare). Emil Constantinescu. Bosnia-Herţegovina. venite din partea unor ţări ca Grecia. educaţia în domeniul administraţiei. Ungaria şi Turcia).decât în urma rezolvării de câtre statele solicitante a principalelor surse de conflict: frontierele şi situaţia minorităţilor. Turcia. respectiv. Germania a lansat iniţiativa elaborării unui Pact de Stabilitate pentru Sud-Estul Europei (PS-SEE). ţările interesate în stabilitatea Europei datorită angajamentelor lor de apărare. precum şi a unor organizaţii regionale36.a fost definită drept un exerciţiu de diplomaţie preventivă faţă de ţările care au cerut integrarea în Uniunea Europeană şi cărora li se adresează în exclusivitate. problemele minorităţilor (cu accent pe situaţia minorităţii ruse şi. Chiar dacă minorităţile nu au fost acceptate drept partenere ale statelor. problemele de mediu. În legătură cu consolidarea frontierelor. La ea au participat statele Uniunii Europene. aşa cum au cerut. Intrarea în Uniunea Europeană nu va fi acceptată . alături de “şansa” de a deveni mai târziu membre ale Uniunii. România. propunerea prezentată la Washington. în numele preşedinţiei în exerciţiu a Cooperarii Sud-Est Europene (SEEC) deţinută la acea dată de România. Respectarea drepturilor minorităţilor constituie a doua componentă fundamentală a Pactului de Stabilitate. ţările vizate în primul rând de Pact. precum şi organizaţiile internaţionale relevante în realizarea Pactului. Croaţia.una privind regiunea baltică şi cealaltă privind celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est . solicitare susţinută de guvernul maghiar. la care au participat şi reprezentanţi ai unor organizaţii şi instituţii internaţionale. In contextul crizei din Kosovo. ţările în măsură să aducă o contribuţie la realizarea Pactului. cooperarea culturală. Planul a dorit să facă un pas în plus faţă de declaraţiile formale privind inviolabilitatea frontierelor.au gândit autorii Pactului . SUA. Bulgaria. Uniunea Europeană s-a arătat gata să ofere un ansamblu de stimulente ţărilor care au voinţa de a respecta principiile “de bună conduită” stabilite. Conceptul fundamental al documentului final a devenit acela de bună vecinătate. 36 Este de menţionat.intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht . El reprezintă o importantă bază de pornire pentru mobilizarea eforturilor internaţionale de realizare a unei zone stabile şi prospere în această parte a continentului. Cu această ocazie. Stabilitatea frontierelor trebuie discutată în conexiune cu statutul minorităţilor din moment ce încălcarea drepturilor lor riscă să provoace complicaţii internaţionale35. Două mese rotunde regionale . la Paris. la Luxemburg. Slovenia. ţările vecine celor vizate de Pact. Conferinţa inaugurală a Pactului de Stabilitate a avut loc în zilele de 26 şi 27 mai 1994. continuarea ori lansarea de negocieri bilaterale (dacă acestea nu există încă) şi participarea la mese rotunde”. Principiile politice şi mecanismele care stau la baza Pactului sunt: Reprezentanţii minorităţii maghiare din România şi Slovacia au cerut să participe la procesul de negocieri în cadrul Pactului alături de reprezentanţii statelor. la 8 aprilie 1999. ţările candidate şi a căror adeziune este în curs de negociere. ţările având acordul de asociere cu Uniunea. Propunerea Germaniei a fost precedată de o serie de alte iniţiative similare. totuşi Pactul asigură luarea în considerare a poziţiei minorităţilor la negocierile bilaterale. în contextul Summitului NATO. dar care a fost refuzată. definită pe linia documentelor anterioare. solicitând ţărilor să încheie tratate bilaterale care să rezolve ansamblul de probleme care ar putea afecta stabilitatea regiunilor. Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. din 27 mai şi semnat la 10 iunie 1999 la Köln. Documentul propus de preşedinţia UE a fost dezbătut la reuniunea directorilor politici de la Bonn.

• la 12 mai 1999 Banca Mondială şi Uniunea Europeană (Comisia Europeană) au semnat. Iugoslavia va putea participa la activitatea Pactului de îndată ce va îndeplini condiţiile impuse de comunitatea internaţională. • UE are rolul de lider în instituirea Pactului de Stabilitate şi va acţiona pentru impulsionarea proiectelor de cooperare şi bună vecinătate între statele regiunii. urmând ca mecanismele concrete de alocare să fie stabilite în cadrul conferinţelor donatorilor pentru reconstrucţie. antrenarea companiilor autohtone în procesul de reconstrucţie. unor state (SUA şi Rusia). în afara prevederilor Pactului. • R. prosperitate şi integrare în structurile euro-atlantice. stabilitate şi prosperitate în Sud-Estul Europei. a fost creat biroul comun BM .). • Un rol deosebit revine. au fost înregistrate următoarele dezvoltări: • asistenţa financiară va consta într-un mozaic de măsuri de tip credite preferenţiale şi nerambursabile. • Mecanismul de implementare a Pactului constă într-o Masă regională pentru Sud-Estul Europei. şi s-a înfiinţat un Grup operativ de acţiune coordonat de preşedintele BM. dezvoltare şi cooperare. în zilele de 29-30 martie 2000. instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale şi euro-atlantice (ONU. probleme de securitate. stimulente pentru investiţiile private. în particular Convenţia Europeană privind Drepturile Omului. se va putea număra printre beneficiarii Pactului de Stabilitate încă de la debutul implementării acestuia.a. sunt menţionate continuarea procesului de lărgire a Alianţei si contribuţia Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic şi a Parteneriatului pentru Pace. Gestionarea întregului proces circumscris Pactului este asigurată de către Coordonatorul Special. ICE.). Consiliul UE a decis crearea unei Agenţii europene pentru reconstrucţie cu sediul la Salonic. • 150 . • la 19 iulie 1999.a.In implementarea Pactului de Stabilitate vor fi respectate prevederile Cartei ONU. democraţie. SUA. In acest domeniu. NATO. In acest sens au fost stabilite elemente ale cadrului general al asistenţei financiare: • a fost definitivată lista ţărilor beneficiare printre care şi România. Obiectivul Pactului de Stabilitate este crearea unei Europe de Sud-Est caracterizată prin pace. un Acord privind mecanismul de coordonare a eforturilor comunităţii internaţionale de a răspunde efectelor economice negative înregistrate de ţările din zonă. Masa regională va fi completată de următoarele substructuri/ mese de lucru: democratizare şi drepturile omului.F. Reprezentanţii unui număr de 47 de ţări şi 36 de instituţii internaţionale s-au întâlnit la Bruxelles. cu ocazia Conferinţei Regionale a Finanţatorilor pentru Europa de Sud-Est.a ). In ceea ce priveşte NATO. Referitor la asistenţa financiară. pentru a sprijini obiectivele Pactului şi pentru a promova reforma şi cooperarea în regiune. Pactul de Stabilitate conţine elemente generale referitoare la alocarea de fonduri. la Londra. • au fost desemnaţi donatorii (UE. • OSCE va deţine un rol cheie în întărirea securităţii şi stabilităţii. de asemenea. va convoca conferinţe ale donatorilor pentru reconstrucţie. SEEC. în cooperare cu Coordonatorul Special al Pactului de Stabilitate. prin guvernul său ales democratic şi ca parte componentă a RF Iugoslavia. în acest sens. FMI ş. precum şi unor iniţiative regionale (SECI. documentele relevante ale Consiliului Europei. Republica Muntenegru. OCMN s. reprezentând o conferinţă internaţională a statele participante la Pact. UE va susţine activ statele din zonă pentru atingerea obiectivelor menţionate în Pact şi. Conferinţa a fost organizată de către Comisia Europeană şi Banca Mondială. Directorul executiv al FMI şi miniştrii ţărilor donatoare. reconstrucţie economică. Comisarul european pentru afaceri economice şi financiare. Conferinţa a reafirmat angajamentul ţărilor din regiune şi al partenerilor Pactului de Stabilitate de a lucra împreună pentru pace. desemnat de UE şi confirmat de preşedintele în exerciţiu al OSCE. Canada. BM.Comisia Europeană la Bruxelles. Japonia. principiile OSCE. Consiliul Europei s.

In cadrul Conferinţei s-a subliniat munca depusă de către Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare37 pentru pregătirea de “quick start packages” pentru proiectele de infrastructură regională şi dezvoltarea sectorului privat.în domenii ca transport. să fie dezvoltate în cadrul Pactului de Stabilitate. şi adăugită.4 miliarde euro. crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea sectorului privat.S-au arătat progresele deja obţinute în aceasta direcţie. energie. prin oferirea de asistenţă financiară şi tehnică în sprijinul reformelor. acelea care vor putea fi implementate în următorii 2-3 ani). sprijinirea întoarcerii refugiaţilor şi persoanelor dislocate intern. În cadrul Conferinţei a fost discutat aşa-numitul “quick start package”. Pactul de Stabilitate în Europa oferă României o conjunctură excepţională pentru integrarea sa europeană. în cooperare cu instituţiile financiare internaţionale şi Comisia Europeană şi cu implicarea. adoptarea Iniţiativei Anticorupţie şi a Investment Compact. stabilităţii şi prosperităţii în Sud-Estul Europei necesită un parteneriat pe termen lung. Prin solicitările privind statutul minorităţilor. în special. telecomunicaţii . Recunoscând că realizarea păcii. – Bucureşti. Aceste proiecte şi iniţiative regionale . şi permiţând acordarea de finanţare necesară pentru accelerarea pregătirii şi implementării proiectelor şi iniţiativelor din pachetul următor (altfel spus.a căror implementare va începe în următoarele 12 luni . reducerea barierelor comerciale şi promovarea democraţiei.între ţările regiunii şi din Europa. finanţând pe deplin “quick start package” de 1. un set comprehensiv de proiecte şi iniţiative regionale întocmite în interiorul structurilor Pactului de Stabilitate. S-a subliniat. este. Donatorii şi instituţiile financiare au garantat sau au angajat peste 2. Reprezentanţii ţărilor din Sud-Estul Europei au raportat progresul înregistrat de la summit-ul de la Sarajevo în privinţa reformelor şi au reafirmat angajamentele privind consolidarea statului de drept. încurajarea democraţiei. precum şi unele programe de finanţare suplimentare. S-a arătat că implementarea acestora va aduce beneficii importante şi în afara graniţelor şi va constitui o importantă contribuţie pentru integrare . reconcilierii şi securităţii. prezentat Conferinţei. 151 . lupta împotriva corupţiei. dar s-a subliniat faptul că succesul necesită o angajare pe termen lung pentru reformă şi cooperare din partea ţărilor din regiune şi din partea comunităţii internaţionale în vederea stabilirii unei direcţii clare pentru integrarea în Europa şi structurile globale.au ca scop dezvoltarea infrastructurii. în aceeaşi măsură. printr-un proces adecvat şi rapid. care nu poate decât să confirme actualele graniţe. Un alt avantaj considerabil pentru România este influenţa principalelor state europene. participanţii au discutat necesitatea unui follow-up eficient după Conferinţă.Ed. România poate face dovada compatibilităţii sale cu principalele instituţii europene şi poate recupera timpul pierdut în relaţiile internaţionale. Pactul de Stabilitate în Europa pare a fi un pact sever. Dar asigurarea unor standarde europene minorităţilor din România. a 2-a rev. pentru încheierea unui tratat politic de bază cu Ungaria. S-a convenit ca progresul în implementarea proiectelor şi a iniţiativelor regionale să fie monitorizat şi ca proiectele şi iniţiativele adiţionale. sprijinirea reformelor politice şi instituţionale. exercitată prin intermediul acestui Pact. drepturilor omului şi a unei mass-media libere. importanţa unei rapide implementări a proiectelor şi iniţiativelor pregătite în cadrul Pactului de Stabilitate. prin Mesele de Lucru. a Grupului de Coordonare la Nivel Înalt. promovarea dezvoltării sectorului privat. un avantaj pentru statul român. Adoptarea Cartei Media de către ţările Sud-Estului Europei a fost încurajată de către participanţi. de către mulţi participanţi. destinate anumitor ţări. 2001. 37 Drept instituţional comunitar / Viorel Marcu. Lumina Lex. în continuare. şi limitarea în timp a perioadei de negocieri şi finalizare (un an). cu mari beneficii regionale. A fost salutată.8 miliarde euro. .

Octavian Manolache. a 2-a rev. Bucureşti. Ed. 2001. Lumina Lex. Ed. 2001. 1999. Curs.Bibliografie: 1. şi adăugită. Drept comunitar: instituţii comunitare. Bucureşti. ALL Beck. Viorel Marcu. 152 . a 2-a. Dumitru Mazilu. 3. Integrarea europeană: Drept comunitar şi instituţii europene. Lumina Lex. Bucureşti. Drept instituţional comunitar. 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful