EVAZIUNEA FISCALA PRIN INTERMEDIUL PARADISURILOR FISCALE

Introducere...................................................................................... ................................4 Cap.1 1.Introducere în evaziunea fiscala.....................................................................6 1.1. Consideratii generale..................................................................................6 1.2. Definitia si clasificarea evaziunii fiscale......................................................7 1.3. Formele evaziunii fiscale..........................................................................12 1.4. Implicatii ale evaziunii fiscale....................................................................14 1.5. Impozitele, presiunea fiscala si politica fiscala în perioada 2002 – 2006.16 1.5.1. Utilizarea impozitelor în vederea stimularii cresterii economice.......16 1.5.2. Presiunea fiscala..............................................................................18 1.5.3. Politica fiscala în perioada 2002 2006............................................21 Cap.2 Fenomenul evazionist......................................................................................2 6

2.1. Factorii favorizanti ai fenomenului evazionist...........................................26 2.2. Un posibil portret al fraudatorului..............................................................31 2.3. Modalitati prin care se realizeaza evaziunea fiscala.................................33 2.4. Evaziunea fiscala în România..................................................................34 Cap.3 Paradisuri fiscale si tipuri de entitati juridice offshore.................................38 3.1. Nasterea si evolutia paradisurilor fiscale..................................................38 3.2. Caracteristicile paradisurilor fiscale..........................................................40 3.3. Clasificarea paradisurilor fiscale...............................................................41 3.4. Factorii de determina alegerea paradisurilor fiscale.................................42 3.5. Forme clasice de entitati juridice offshore................................................50 3.6. Tipuri de companii offshore din punct de vedere al activitatii desfasurate………………………………………………………………………………….… 51. 3.7. Utilizari legale si ilegale ale jurisdictiilor offshore......................................54 3.7.1. Practici legale de utilizare a juridictiei offshore..................................54 3.7.2. Doctrine judiciare cheie.....................................................................55 3.7.3. Utilizari imorale ale paradisurilor fiscale............................................57 Cap.4 Utilizarea paradisurilor fiscale în criminalitatea financiara international…58 4.1. Elemente generale……………………………………………………………58

4.2. Cazuri de utilizare a jurisdictiilor offshore în montajele financiare de spalare a banilor.......................................................................60 4.2.1. Cazul Bancii Internationale de Credit si Comert...............................60 4.2.2. Cazul Franklin Jurado 19901996.....................................................61 4.3. Rolul zonelor offshore în mecanismele de spalare a banilor murdar........62 4.4. Fraude si escrocherii offshore notorii straine............................................63 4.4 .1. Cazul Natiunilor inexistente..............................................................63 4.4.1.1. Regatul Enen Kio........................................................................63 4.4.1.2. Principatul New Utopia...............................................................63 4.4.2. Afaceri murdare cu proprietati imobiliare din Costa Rica…..............64 4.4.3. Escrocherii cu titluri diplomatice si nobiliare.....................................65 4.4.4. Ascunderea banilor offshore..............................................................65 4.4.5. Seminariile offshore...........................................................................66 4.5. Fraude si escrocherii notorii din România.................................................66 4.1. Filiera "Dacia Felix" - Cadewell Virgin Islands.......................................67 4.5.2. Filiera "Ram Thade Ltd - Cyprus" Cascadele.................................67 4.5.3 Sugativa - S.V. International Tranzaction........................................69

4.5.4. Tentacula "Columna Bank" - Manel Finanz A.G.Switzerla.............70 4.5.5.Operatiunea"Valeologia"..................................................... .............70 4.5.6. Axa "ALRO-Slatina" - "ITC Management A.G.-Switzerland" "Moscova"…………………………………………………………………………………... ….71 4.5.7. Spionajul rusesc mobilizat pentru ALRO........................................72 Concluzii.......................................................................................... ..............................73 Bibliografie...................................................................................... ..............................76

Introducere

Impozitele sunt prea mari si încercati sa eficientizati o afacere? Una dintre variantele la care puteti apela este înfiintarea unei firme într-un asa-numit paradis fiscal. "Cel mai important avantaj oferit de companiile înregistrate offshore este impozitarea atractiva a profiturilor - «low tax» sau «no tax». Exista si alte argumente în favoarea firmelor offshore confidentialitatea asigurata beneficiarilor finali - proprietarilor, flexibilitatea în conducerea operatiunilor companiei, promptitudinea cu care pot fi înfiintate astfel de companii".1 Pentru înregistrarea unei companii offshore, de regula, este necesara o copie de pasaport a persoanei care va fi actionar, director sau împuternicit. "Doar în câteva jurisdictii (de ex.: Cipru) se cere si o scrisoare de referinta bancara, factura de utilitati etc.".

probabil cel mai suparator îl reprezinta «anathema» aruncata asupra firmelor înregistrate în «paradisuri» fiscale de catre autoritatile statelor cu fiscalitate ridicata".5 luni 1 Manaila A. ceva mai putin importante. ca urmare. profitul companiei straine sub forma de dividende neimpozabile. va avea un profit mai mic si. banii pot fi returnati în tara în care societatea mixta este înregistrata. în plus. "Între dezavantajele detinerii unei astfel de firme. Bucuresti. dar si de garantarea pastrarii confidentialitatii tranzactiilor finalizate intre companie si clientii sai. Societatea-mama. care înfiinteaza împreuna societatea mixta. 26 . Beck. 3 . datorita pretului minim. proprietarii de offshore-uri au avantajul de a transfera resursele de valuta disponibile fara a incalca legile circulatiei monetare si cele fiscale. O companie offshore se poate înregistra între o saptamana (Seychelles. acelasi cetatean este proprietarul si administratorul ambelor companii (offshore). pag.Exista un numar infinit de combinatii pentru a obtine avantaje de la o companie offshore. . Mai târziu. Alte inconveniente. Editura C. H. De exemplu. "Companiile offshore pot fi utilizate pentru minimalizarea impozitelor societatilor mixte. compania-mama vinde companiei offshore anumite bunuri la un pret minim. Astfel. compania offshore va realiza un profit considerabil. Delaware). într-o a treia tara. Astfel se creeaza posibilitatea de a transfera. Un alt motiv al înfiintarii unei firme offshore este legat de reinvestirea capitalului. New York) si 1-1.2 Prin aceste tranzactii. societatile pot fi folosite pentru a reduce profitul societatilor-mama situate în zone cu fiscalitate mare. 2006. sub forma de investitii si credite privilegiate". Bahamas. sunt reprezentate de costurile de întretinere a unei asemenea firme si de distantele destul de mari pe care le are de strabatut un investitor pâna la cele mai multe dintre locatiile offshore. iar compania offshore finalizeaza contracte pentru vânzarea acestor bunuri la un pret mai ridicat. Belize.4 saptamani (Insulele Britanice Virgine. una locala si una aflata în strainatate. si impozitul pe profit se va micsora considerabil". În acest caz.„Companiile offshore sau evaziunea fiscala legala". Pe lânga numeroasele avantaje ale detinerii unei firme offshore trebuie tinut cont si de câteva dezavantaje.

aceasta este similara cu aceea a unei companii românesti care devine actionar într-o companie româneasca. Potrivit reprezentantilor companiilor care intermediaza înfiintarea de offshore-uri.2www.si le înregistreaza sub un numar si în România. Noua Zeelanda. Seychelles. Cipru. explica reprezentantul LavecoGroup ltd. O alta zona interesanta este reprezentata de insulele britanice din Canalul Manecii (Guernsey. începând cu acest an. În total.ro (Marea Britanie.cu o procura în alb. Hong Kong. Analistii sunt de parere ca cele mai cautate jurisdictii sunt însa cele din Marea Britanie. "Noi înregistram companii cu directori fiduciari (nominali) . exista peste 50 de state care ofera. facturile etc.prezentonline. noi le dam modele de facturi.200 de dolari. De asemenea.British Virgin Islands.3 Cele mai importante jurisdictii offshore se gasesc în zona Caraibelor . Cayman Islands.500 si 3. cel mai des sunt folosite pentru comert. în Pacificul de Sud si în Oceanul Indian exista mai multe jurisdictii care ofera posibilitatea înregistrarii unor companii cu regim offshore. variind între 1. Taxele anuale care se platesc pentru un offshore depind de locatia aleasa. Cipru). Exista însa si variante foarte rapide. Bahamas etc. Companiile offshore nu au facturi tipizate sau chitante. Cât priveste modalitatea ca o companie offshore sa devina actionar într-o companie româneasca. se personalizeaza de catre fiecare client în parte. oamenii de afaceri vor face cunostinta cu acest tip de facturi care se foloseste în Uniunea Europeana". la nivel mondial. companii care pot fi ridicate de catre client într-o ora". Delaware si Insulele Britanice Virgine. iar ei le personalizeaza . Jersey si Sark). doar ca pentru compania straina se cer toate actele de înregistrare si certificatul constatator (status letter) sa fie cu apostila. De mentionat ca o companie offshore se preteaza pentru absolut orice activitate. import- .asa-numitele ready made sau shelf company . spune reprezentantul grupului Laveco Ltd. partial sau total. Anumite state solicita ca taxele anuale pentru primul an de existenta a firmei sa fie achitate înainte de înmatricularea firmei offshore. facilitati offshore. logo . "Formularele tipizate.cu denumirea companiei.

dar si pentru servicii de orice fel. experienta materializata în legislatie nationala si/sau comunitara. o companie offshore poate detine un imobil în proprietate. acum.ro Capitolul 1 INTRODUCERE ÎN EVAZIUNE FISCALA 1. De altfel. România va trebui sa trateze mult mai strict comportamentul firmelor offshore. "Moda firmelor offshore va ramâne. o data realizata aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana. Efectele evaziunii fiscale se repercuteaza direct asupra . româneasca. Tarile din Uniunea Europeana au o experienta importanta în legatura cu entitatile offshore care opereaza pe teritoriul lor. dar nu poate avea proprietatea terenului de sub imobil.sociale complexe de maxima importanta cu care statele de astazi se confrunta si ale caror consecinte nedorite cauta sa le limiteze cât mai mult.export.offshor e. dar metodele de evitare fiscala vor trebui rafinate.Consideratii generale Evaziunea fiscala este unul din fenomenele economico . doar ca pentru compania straina se cer toate actele de înregistrare si certificatul constatator (status letter) sa fie cu apostila. în tara noastra. Analistii considera ca.1. eradicarea fiind practic impisibila. când este posibil. www. am si observat o anumita preocupare din partea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) referitoare la «preturile de transfer» pe care companiile multinationale le utilizeaza. ca vehicule pentru exportul profiturilor". În ce priveste domeniul imobiliar. cei care vor sa "fenteze" Fiscul prin mutarea afacerilor în zone offshore vor trebui sa dea dovada de mai multa atentie. Vrând-nevrând.

decurgând direct din cel al fiscalitatii în general. un japonez adult este scutit de taxe pentru un cont de economii medii. Decurge astfel rolul evaziunii fiscale ca element. vânzarea ilegala de droguri. 15. al politicii fiscale. * Un scop „negativ" reflectat în sprijinirea unor grupuri de interese. crearea de inechitate în veniturile disponibile ale contribuabililor etc. poate sa incite la evaziune fiscala urmarind în special doua scopuri:6 * Un scop „pozitiv" argumentat de intentia de a stimula formarea capitalului. jocuri de noroc). Daca nu ar fi decât aceste cauze aduse de evaziunea fiscala. prostitutie.). de multe ori de tip mafiot. În Japonia. 13% în Suedia. Nici România nu este departe de aceste estimari. formarea capitalului a fost influentata si de evaziunea fiscala care este încurajata în mod oficial. este estimata a fi 9% din PIB în Marea Britanie. legal. statul ar trebui sa se preocupe sistematic si eficient de preîntâmpinarea si limitarea fenomenului. Astfel. în timp ce efectele ei nefaste sunt treptate. Efectul benefic al interventiei statului sub raportul legislativ este direct.5 Economia subterana ca forma de manifestare a evaziunii fiscale (munca la negru.5% în Italia. 9% în Canada si Germania. . imediat si vizibil.veniturilor fiscale. Japonia are de cinci ori mai multe conturi decât numarul populatiei. trebuie analizata prin prisma raportului dintre efect (formarea capitalului) si eforturi (o mare risipa de resurse bugetare. Cu toate acestea. si indirecte. frauda fiscala în aceste tari fiind estimata între 4/5 si 9/10 din încasarile fiscale prevazute. conduc la distorsiuni în mecanismul pietei si pot contribui la inechitati sociale datorate „accesului" sau „înclinatiei" diferite la evaziunea fiscala din partea contribuabililor. statul prin puterile sale politice. „Interventia" statului în mentinerea unui anumit grad de evaziune fiscala. dorit sau nu. Semnificatia problemei este mai mare în tarile mai putin dezvoltate unde guvernele pot întâmpina mari dificultati în supravegherea tranzactiilor care au loc în economie. cu toate consecintele pe care le implica.

gratie înmultirii cabinetelor de consiliere fiscala si expertilor contabili. Contribuabilii resimt în mod necesare prelevarea fiscala ca pe o amputare injusta. aspectul contraventional si caracterul infractional".5 Patroi D. acestea.. sau cel putin inoportuna a avutiei personale. . Editura Economica. garantarea drepturilor sale. Bistriceanu G. prima idee care se impune este cea a subordonarii stricte a acesteia legii fiscale.. Aceasta înseamna ca impozitarea este unilaterala. Când este vorba sa se determine situatia juridica a contribuabilului."Evaziunea fiscala între latura permisiva. Raportul contribuabilului cu sistemul fiscal este înainte de toate o problema de perceptie în legatura cu întreaga prelevare pe care el trebuie sa o achite. Acest caracter legal al impozitului implica consecinte si pentru administratie care si se afla subordonata principiului fundamental si rigid al legalitatii. 2005. Exprimarea acestui fapt rezida prin aceea ca administratia nu dispune decât de o competenta bine determinata care pentru contribuabili constituie. pag. dispune de informare fiscala la fel de abundenta si performanta ca si cele ale administratiei. Fata de fisc. Metode si tehnici de combatere a evaziunii fiscale". p. de cele mai multe ori. chiar de o presiune. fixând statutul contribuabilului care este de tip general si impersonal. Contribuabilul nu participa la elaborarea regulilor fiscale. Aceasta perceptie este caracterizata printr-un sentiment de constrângere. Unul dintre aceste efecte este fenomenul coruptiei care este practic inevitabil însotitor al evaziunii fiscale.27 neperceptibile. Bucuresti. 2006. . contribuabilul."Evaziunea fiscala. . Bucuresti. dar nu si arbitrara. ceea ce explica permanenta opozitie la impozit. În plus. Editura ASE. impozitul este perceput ca un sacrificiu. Caracterul legal al impozitului determina natura raporturilor juridice existente între contribuabili si fisc. 13 6 Olteanu I. Cel mai adesea. sunt în contradictie cu ceea ce politicienii au promis atunci când i-a solicitat votul. de asemenea. contribuabilul se afla într-o situatie legala si reglementata.

frauda la lege sau economia subterana.Chiar în forma sa cea mai putin conflictuala. Economistul francez Jean . de abuzul dreptului de a fugi din fata impozitului. de paradisuri fiscale sau refugii. nu exista o definitie clara a acestei notiuni si a notiunii de frauda fiscala. 1. întreprinderi. Evaziunea fiscala a fost întotdeauna în special activa si ingenioasa pentru motivul ca fiscul lovind indivizii si averea lor. verificarea este un calvar. se vorbeste în aceaasi masura de frauda legala sau legitima. modalitati. profesiuni liberale. La aceasta se adauga costurile psihologice accesorii în cadrul carora complexitatea si instabilitatea textelor de lege ocupa un loc important. îl atinge în cel mai sensibil interes: interesul banesc. de libertatea alegerii caii celei mai putin impozitate sau subestimarea fiscala. de evaziune legala. Ministerul Finantelor Publice efectueaza controale peste controale. de evaziune ilegala. frauda ilegala. chiar incapabil sa faca fata dificultatilor legate de obligatiile ce-i revin. impozitul este întotdeauna resimtit ca o constrângere. În pofida a tot ceea ce se scrie despre cauze. controlul si sanctiunile privitoare la evaziunea fiscala. influentând comportamentul contribuabililor. Definitia si clasificarea evaziunii fiscale Multitudinea obligatiilor pe care legile fiscale le impun contribuabililor si mai ales povara acestor obligatii au facut sa stimuleze în toate timpurile si ingeniozitatea contribuabililor de a inventa procedee diverse de eludare a obligatiilor fiscale. . amploarea.Claude arata în lucrarea sa „Le fraude fiscale" ca: „Daca se vorbeste într-adevar de frauda. O prima proba a acesteia o reprezinta declaratia. de evaziune internationala. Pentru multi contribuabili: comercianti. Sunt însa cazuri când anumite legislatii sau autori asimileaza în parte cele doua notiuni.2.7 O alta proba o reprezinta controalele fiscale. contribuabilul aflându-se într-o situatie complexa si în fata careia se afla adesea dezarmat."8 Cu privire la definitia evaziunii fiscale si a fraudei fiscale Frauda fiscala desemneaza o infractiune la lege. si se distinge de evaziunea fiscala care se defineste ca o utilizare abila a posibilitatilor oferite de lege.

ajungându-se ca profitând de lacunele legii nr. Ordonanta a fost publicata în Monitorul Oficial în data de 31 august 1994. ea desemnând subestimarea materiei impozabile prin anumite ramuri fiscale de favoare. Belgia. Una din acestea a fost înfiintarea de societati comerciale în „lant" de catre acelasi patron sau grup de asociati imediat dupa ce o societate iesea din perioada de scutire de plata a impozitului pe profit. 2. a fost punctul de plecare al generarii si escaladarii fenomenului de evaziune fiscala în economia româneasca. Frauda fiscala este determinata de contribuabili sau consilierii sai profesionisti. 70/1994 care a prevazut ca societatile comerciale care au fost înregistrate înainte de 1 ianuarie 1995 la Registrul Comertului beneficiaza în continuare de scutire de impozit pe profit. 12/1991 privind impozitul pe profit. ceea ce a însemnat pierderea a aproximativ doua bugete anuale în perioada 1991 . reducerea impozitului . preocupati de a nu tine seama de legea fiscala în vigoare. Cel mai adesea frauda legala desemneaza procedeele juridice care permit scaparea de impozitarea fara a contraveni legii. Un alt exemplu îl constituie zonele defavorizate care au creat multiple facilitati fiscale societatilor comerciale care efectuau investitii în aceste zone (scutire de la plata impozitului pe profit. Franta. Ca urmare a acestui mod lacunar de reglementare a impozitului pe profit s-a dat economiei nationale o dubla lovitura: 1. La noi în tara exista astfel de exemple notorii. prin care procedeul a fost utilizat în scara larga. nu si-a atins scopul instituirii dee facilitati fiscale din moment ce mai mult de jumatate din societatile comerciale înregistrate la Registrul Comertului nu au functionat.9 Frauda fiscala este o expresie metaforica si ambigua si este utilizata frecvent în tari precum: Elvetia.1995. sa nu se plateasca de respectivii contribuabili impozit pe profit de ani de zile.10 Lacuna a fost mentinuta si de Ordonanta Guvernului nr. astfel încât cei interesati au avut la dispozisie 4 luni de zile pentru a-si completa „zestrea" de societati comerciale.Evaziunea fiscala este minimizarea excesului de impozitare prin utilizarea alternativelor acceptabile reale.

). Evaziunea fiscala este frauduloasa atunci când contribuabilul obligat sa furnizeze în sprijinul declaratiei sale justificari. în perioada dintre cele doua razboaie mondiale notiunea de evaziune fiscala era inclusa în cea de frauda.11 Evaziunea fiscala este rezultanta logica a defectelor si inadvertentelor unei legislatii imperfecte si mai greu asimilata. cu scopul de a însela fiscul sau când veniturile nedeclarate prin natura lor sa fie justificate metarialiceste. precum si neprevederii si nepriceperii legiuitorului. . În ceea ce priveste definirea evaziunii fiscale opiniile specialistilor sunt diferite. insuficienta lor atinge un asa grad.pe salarii pentru salariatii angajati din zonele respective etc. si * legala sau tolerata. în special produse alimentare si produse finite. le-a stabilit într-un mod neregulat. Evitarea impozitelor poate avea loc prin trei modalitati: a) legea fiscala asigura ea însasi evaziunea printr-un regim fiscal de favoare. acela de a dezvolta economic zonele defavorizate si de a angaja forta de munca disponibilizata. având uneori un caracter fraudulos. ducând la falimentul producatorilor autohtoni care nu au mai facut fata concurentei datorita preturilor scazute pe piata si gauri importante bugetului de stat prin neplata taxelor vamale si a impozitelor datorate. Frauda ilegala desemneaza violarea directa si deschisa a legii fiscale. a carui fiscalitate excesiva este tot atât de vinovata ca si cei care îi provoaca prin aceasta evaziune. prin operatiuni fictive sau de creare de societati fictive. Astfel. Însa prin aceste zone au fost derulate majoritatea importurilor din tara noastra. încât vointa fraudatorului sa apara evidenta. Autorii contemporani definesc evaziunea fiscala ca totalitatea manifestarilor de „fuga" din fata impozitelor. Prin evaziune fiscala ilicita se întelege actiunea contribuabilului care violeaza prescriptiunea legala cu scopul de a nu plati impozitul cuvenit. o infractiune directa si deliberata a regulilor impuse pentru stabilirea si plata declaratiei. Ei sustin ca evaziunea fiscala poate fi: * ilicita. Nici aceasta reglementare nu si-a atins scopul pentru care a fost instituita. a metodelor si modalitatilor defectuoase de aplicare.

. c) folosirea lacunelor sistemului fiscal. Principiile care clarifica domeniul evaziunii fiscale sunt cele ale legalitatii si cel al libertatii de gestiune. Plecând de la cele doua principii de legalitate si libertate a gestiunii fiscale. evaziunea se produce în acest caz prin substituirea timpului liber exonerat munci impozitate. Editura ASE. în special atunci când legea fiscala prezinta lacune sau imprecizii.. Conform principiului libertatii gestiunii economice. care considera ca în materia fiscala atât evaziune fiscala care consta în minimizarea obligatiilor fiscale. Conform principiului legalitatii. care este deifnita ca încercarea de a cauta eludarea legii. modul de finantare. practica evaziunii fiscale trebuie sa beneficieze de o prezumtie de legalitate pe care administratia va cauta sa o combata. El datoreaza impozitul sau nu îl datoreaza. În functie de nedeclararea sau de declaratii false. Metode si tehnici de combatere a evaziunii fiscale".41 de vedere fiscal. operatiunea sau actul impozabil (aceasta modalitate este frecventa în cazul unei fiscalitati excesive deoarece rata marginala de impozitare devine foarte ridicata. scapând astfel de impozitare sume considerabile. Una. Bistriceanu G."Evaziunea fiscala. Evaziunea fiscala este deseori rezultatul fraudei fiscale. contribuabilul poate opta pentru o cale mai putin impusa fiscal sau sa interzica administratiei sa se amestece în gestiunea întreprinderii (aprecierea riscului financiar. Alta opinie se refera la faptul ca avem de a face numai cu evaziune fiscala ca atare.b) abtinerea contribuabilului de a îndeplini activitatea. adica contribuabilul respecta legea sau o violeaza. cât si evaziunea ilegala sau neligitima. materia impozabila scapa fiscalitatii si nu da loc impozitarii. În literatura de specialitate exista opinii diferite asupra legalitatii evaziunii fiscale. fie . în materie fiscala contribuabilul dispune de o libertate de alegere a situatiei celei mai favorabile din punct 10 Olteanu I. 2005. Bucuresti. p. practici comerciale sau de gestiune contabila).

Desi deciziile pe care le ia contribuabilul în materie fiscala se pot baza pe cele doua principii: principiul legalitatii fiscale si cel al libertaii de gestiune. limita trasarii formelor evaziunii legale si ilegale nu poate fi jalonata decât de la caz la caz. * elementul material. cel putin teoretica.sustinând ca contribuabilul a comis o eroare de apreciere de fapt sau de drept. În practica este dificil de a distinge eroarea contabila involuntara de decizia luata constient în vederea diminuarii impozitului. ca libertatea deciziilor pe care le ia în materie fiscala nu este într-un anumit fel supravegheata. Descrierea evaziunii fiscale licita si ilicita este necesara si utila pentru ca da posibilitatea. Sub unghiul fiscal si ce penal. iar de evaziunea ilicita ar trebui sa se ocupe guvernul care raspunde de înfaptuirea politicii fiscale a statului care poate fi compromisa daca fenomenul evaziunii scapa de sub control. administratia nu ramâne imobila în cautarea de a stabili anumite limite. estimarii marimii fenomenului pe cele doua forme de manifestare. procedura prin care contabilul actioneaza contrar regulilor fiscale (constituirea de provizioane nedeductibile fiscal). Principiul legalitatii incriminarilor ofera contribuabilului o garantie împotriva abuzurilor . O alta forma de evaziune se poate insera între actul anormal si eroarea contabila este decizia incorecta de gestiune. delictul fraudei fiscale prezinta trei elemente constitutive clasice:12 * elementul legal. Aceasta disociere ajuta si la sensibilizarea diferitilor factori de decizie politica si a celor administrativi în cautarea si stabilirea mijloacelor adecvate de limitare si combatere a evaziunii fiscale. În aceasta zona neprecizata pe care imperfectiunea legii o lasa la latitudinea contribuabilului. fie precizând ca decizia de gestiune depaseste limitele evaziunii pentru a se înscrie în practici frauduloase. Elementul legal este o necesitate evidenta. De evaziunea fiscala licita ar trebui sa se ocupe îndeosebi factorii de decizie politica si apoi a celor administrativi. aceasta nu înseamna ca se poate face orice. * elementul intentional.

trebuie demonstrat ca actul fraudei fiscale a fost comis liber fara constrângere. 2005. Cel care comite o frauda ocazionala este diferit de profesionist. Exista o distinctie clasica între frauda fiscala administrativa si frauda fiscala penala. Bucuresti. Elementul material presupune ca frauda nu trebuie sa fie considerata în stare latenta. Prin amploarea lor. prin repetare si natura mijloacelor folosite. Deci.52 cunostinta de cauza. Clasificarea juridica a evaziunii fiscale Exista diferite trepte de evaziune fiscala. În timp ce prima este supusa doar penalitatilor fiscale. Politica represiva a administratilor fiscale din mai multe state este fondata tocmai pe aceasta distinctie între fraudele din neglijenta si fraudele manifeste. un punct de vedere comun nefiind înca stabilit între doctrina si dreptul pozitiv."Evaziunea fiscala.. Bistriceanu G. trebuie ma întâi ca respectivul contribuabil sa fi avut cunostinta ca el violeaza o dispozitie fiscala legala sau ca el a actionat voluntar sau constient în totala 11 Olteanu I. Elementul intentional este elementul cel mai indicat al fraudei fiscale. Metode si tehnici de combatere a evaziunii fiscale".posibile ale statului. acestea din urma sunt supuse unor condamnari penale de care primele pot scapa. primul invoca scuza obscuritatii textelor de lege în timp ce al doilea manifesta o intentie frauduloasa. condamnarea pentru frauda nu este posibila decât în baza unui text legislativ. . În legislatia multor tari si tentativa se pedepseste. Editura ASE. . Aceasta extensie pune problema dintre tentativa si frauda consumata. Pentru a dovedi intentia. p. Pentru a fi condamnata trebuie dovedit un fapt exterior.

aspectul contraventional si caracterul infractional". ci comune tuturor impozitelor si taxelor percepute de administratia fiscala."Evaziunea fiscala între latura permisiva. Dintre delicte enumeram: 12 Patroi D.a doua suporta sanctiuni penale. Aceasta este o practica foarte raspândita care furnizeaza majoritatea cazurilor de aplicare a penalitatilor fiscale în materie de impozitare.. frauda fiscala este definita ca orice infractiune de a se sustrage impozitului. pag. Faptele sunt santionate cu închisoare sau amenzi ridicate (20. În Olanda. Acest delict poate îmbraca mai multe forme: * omisiunea voluntara de a face declaratia de impunere la termenele prevazute. Editura Economica. O alta distinctie are la baza existenta mijloacelor frauduloase pentru comiterea fraudei fiscale. însa ea nu reprezinta decât o proportie foarte mica din infractiunile fiscale. Bucuresti. Ea se defineste ca orice actiune sau omisiune comisa cu rea credinta pentru sustragerea de la impozite. 48 . frauda fiscala este definita ca fiind faptul de a stabili în mod intentionat o declaratie inexacta. .000 dolari). Este vorba de infractiuni considerate ca foarte grave si pasibile de sanctiuni severe. * ascunderea sumelor supuse impozitarii. Frauda complexa este frauda tip prin excelenta. * piedicile puse încasarii impozitelor. Frauda simpla este intermediara între evaziune si frauda fiscala însotita de procedee frauduloase care stabileste vointa de a se sustrage impozitarii. 2006. Conform acesteia exista frauda simpla si frauda complexa. de a prezenta documente false sau de a nu respecta obligatia legala de a furniza administratiei anumite informatii necesare controlului. Conform legilor fiscale din Irlanda. * organizarea insolvabilitatii. Legea irlandeza sanctioneaza mai aspru delictele fiscale speciale care nu sunt proprii unei anumite categorii de impozit.

1. * distrugerea evidentelor contabile. * importanta impozitelor eludate.3. din moment ce aceste actiuni tind sa micsoreze impozitarea sau de a procura avantaje fiscale nejustificate autorului lor sau unui tert. în plina cunostinta de cauza. În Japonia. opunerea la controlul fiscal. 2. delictul de frauda fiscala este definit ca faptul de a omite.1.13 Sanctiunile constau în amenzi care ajung pâna la 2 milioane de euro sau pedeapsa cu închisoare pâna la 10 ani pentru urmatoarele fapte: * vointa contribuabilului de a se îmbogati prin frauda. ea fiind cercetata nu numai de serviciile fiscale. recurgând la o combinatie neprevazuta a acesteia. stabilirea unei declaratii inexacte sau comunicarea de documente inexacte. de a dovedi administratiei elementele care conditioneaza stabilirea impozitului sau de a-i comunica informatii inexacte sau incomplete. frauda fiscala face obiectul reprobarii si este calificata ca si crima. În Germania. * nedeclararea veniturilor. sanctiunile pentru evaziune fiscala sunt pedepsite cu amenzi contraventionale. Aceasta forma de evaziune nu este posibila decât atunci când legea este lacunara sau prezinta . În tara noatra.Formele evaziunii fiscale Dupa modul cum se procedeaza în activitatea de evitare a reglementarilor fiscale se face diferentierea între evaziunea fiscala legala si evaziunea fiscala ilicita. * avantajele de a detine o functie politica sau complicitatea unui functionar. etc. ci si de parchet si politie. unde onestitatea fiscala este în mod obisnuit ridicata. a)Evaziunea fiscala legala reprezinta actiunea contribuabilului de a ocoli legea. 3. * declararea fictiva a sediului social. relativ scazute sau închisoare pâna la 10 ani pentru fapte ca: * sustragerea de la plata impozitelor. refuzul de a pastra sau de a furniza documentele prescrise de lege.

fara putinta de a li se imputa ceva. 4. Cele mai frecvente cazuri de evaziune în care se uzeaza de interpretarea favorabila a legislatiei fiscale. venitul total al membrilor familiei poate fi împartit în mod egal între acestia. 3.inadvertente. Evaziunea fiscala legala se realizeaza atunci când o anumita parte din veniturile sau averea unor persoane sau categorii sociale. 2. în cuantum mai mare decât cel ce se justifica din punct de vedere economic. 2006. . este sustrasa de la impozitare datorita modului în care legislatia fiscala dispune stabilirea obiectivului impozabil. indiferent de contributia fiecaruia la realizarea lui. . În acest fel contribuabilii ramân în limita drepturilor lor. în practica tarilor cu economie de piata. pe aceasta cale obtinându-se o diminuare a cuantumului impozitului pe venit. aspectul contraventional si caracterul infractional". repartizarea separata a veniturilor pe fiecare asociat ducând la micsorarea sarcinilor fiscal. micsorând astfel veniturile impozabile. care este datorat statului.. 59 1. rezultatul unei asemenea manevre este impunerea separata a acestora."Evaziunea fiscala între latura permisiva. pag. practica unor societati comerciale de a investi o parte din profitul realizat în achizitii de masini si echipamente tehnice pentru care statul acorda reduceri ale impozitului pe venit. iar statul nu se poate apara decât printr-o legislatie clara. si exploatând insuficientele legislatiei le eludeaza în mod legal. sunt: 13 Patroi D. asocierile de familie. masura care este menita sa stimuleze acumularea. Contribuabilii gasesc anumite mijloace. precum si societatile oculte dintre sotia si copiii întreprinzatorului si acesta. constituirea de fonduri de amortizare sau de rezerva. precisa. tocmai datorita unei insuficiente a legislatiei. sustragându-se în totalitate sau în parte platii impozitelor. Editura Economica. Bucuresti.

la Hotararea guvernului nr. indiferent daca acestea au avut loc sau nu. culturale.1991. indiferent daca au fost facute sau nu. 6. reclama sau publicitate. luarea în considerare a unor facilitati legale cu privire la excluderea din masa impozabila a cheltuielilor cu munca vie. 804 din 30. constituirea unor depozite de pastrare si administrare de catre parinte (tutore) a unor fonduri în favoarea copilului minor. În acest caz desi venitul aferent depozitului este supus impunerii. Optând pentru cel de al doilea regim fiscal. folosirea în anumite limite. duce la sustragerea unei parti din veniturile realizate de la impunere. un contribuabil are posibilitatea sa opteze pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice. a prevederilor legale cu privire a donatiilor filantropice. nr. 9. cu pregatirea profesionala si practica în productie. Legea 12/1991 privind impozitul pe profit (M.1991) reglementeaza cheltuielile care se scad din veniturile încasate în vederea diminuarii profitului.25 din 31. Aceasta lista a fost modificata în anexa 1.5. stiintifice si sportive. .11. 7. interpretarea favorabila a dispozitiilor legale care prevad importante facilitati pentru contributiile la sprijinirea activitatilor sociale. contribuabilul realizeaza o importanta sustragere din venitul impozabil deoarece sistemul de impunere al corporatiilor cuprinde numeroase facilitati care duc la o substantiala reducere a sarcinilor fiscale. scaderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol. Interpretarea favorabila a acestor dispozitii ce acorda scutiri de impozit pe diferite perioade de la înfiintarea societatii în functie de profil a dus la înfiintarea unui numar deosebit de mare de societati cu profil comercial în scopul evaziunii fiscale. fie pe sistemul de impunere aplicabil veniturilor realizate de corporatie. impozitul platit este mai mic în comparatie cu ceea ce s-ar datora pe venitul astfel redivizat.O. 10.01. 8. a sumelor platite pentru contracte de cercetare ce au ca obiect programe prioritare de interes national..

taxelor si contributiilor cuvenite statului. ca mijloc de fraudare a fiscului.Implicatii ale fenomenului evazionist . Evaziunea fiscala este frauduloasa când contribuabilul. este în mai multe state o problema acuta si frecventa.4.falsificarea bilantului. . . ele fiind practic nelimitate.alcatuirea de registre contabile nereale. ei fiind astfel tinuti sa raspunda solidar pentru fapta comisa. . se savârseste prin calcarea flagranta a legii. care ascund operatiunile reale supuse impozitarii .întocmirea de documente de plati fictive. . datorita evaziunii fiscale.declararea de venituri impozabile inferioare celor reale. precum si emiterea de facturi fara vânzare efectiva. care presupune o conventie între patron si contabilul sef.b)Evaziunea fiscala ilicita. În general este greu sa se determine toate formele de evaziune de acest gen.vânzarile facute fara factura.întocmirea de declaratii false. la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau la folosirea altor cai de sustragere de la plata impozitului.executarea de registre de evidente duble. 1. recurge la disimularea obiectului impozabil. marimea acestora nefiind deloc neglijabila. În acest caz contribuabilul violeaza prescriptia legala cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor.nedeclararea materiei impozabile. profitându-se de modul specific în care se face impunerea. . obligat sa furnizeze date în sprijinul declaratiei în baza careia urmeaza a i se stabili cota impozitului. . . un exemplar real si altul fictive. -diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin înregistrarea în cheltuielile unitatii a unor cheltuieli neefectuate în realitate. spre deosebire de cea legala. Micsorarea încasarilor bugetare din impozite. În activitatea fiscala exista însa forme care se regasesc mai frecvent:14 .

pe termen scurt. în felul acesta putând patrunde mult mai usor pe noi segmente de piata. social si politic. „prin ridicarea posibila a fiscalitatii pentru complinirea resurselor financiare publice diminuate de evaziune"15. Hoanta arata ca. Totusi. . toate formele de evaziune fiscala influenteaza asupra concurentei. desi. de pe urma evaziunii fiscale. perdanti sunt si ceilalti contribuabili care nu recurg la evaziune fiscala. privând de facilitatile cuvenite pe cei defavorizati (bolnavi. Incidenta activitatilor subterane asupra inegalitatilor sociale este ambigua: daca unele activitati subterane avantajeaza clasele defavorizate. marirea inegalitatilor între contribuabili. Societatile care nu-si îndeplinesc obligatiile fiscale pot practica preturi mai scazute decât cele care nu fraudeaza. compromitând ameliorarea sortii lor. altele contribuie la îmbogatirea gospodariilor cu venituri ridicate. evaziunea fiscala contribuie la micsorarea posibilitatilor de manevra ale statului în economie si în domeniul social.sub aspect social. Sub aspect economic. Pentru puterea publica pierderea nu consta numai în nerealizarea resurselor bugetare. evazionistii au de câstigat. profesorul N. influentând pe aceasta cale evolutia echilibrului bugetar. pe termen lung. aparitia sau. determinând. fenomenul determina. mai degraba. În lucrarea „Economie si finante publice". în final aparitia sau acutizarea unor tensiuni sociale. în timp ce statul (bugetul acestuia) are de pierdut. Prin actiunea sa în directia diminuarii veniturilor bugetare. glorie. ci si în nerealizarea programului politic de guvernare si în împiedicarea îndeplinirii unor aspiratii firesti pentru puterea publica: putere. Pierderile fiscale si sociale accentueaza degradarea aparatului economic si financiar. în sensul distorsionarii acesteia. se pare ca tendinta generala este de accentuare a inegalitatilor sociale. credibilitate si alte avantaje materiale sau spirituale.Incidenta fenomenului evazionist se face simtita pe plan financiar. pensionari. În plan financiar evaziunea fiscala constituie o amenintare reala pentru procesele de realizare a veniturilor publice. familiile sarace cu copii). economic. Datorita „accesului" si „înclinatiei" diferite la evaziune fiscala din partea contribuabililor.

câstigul a fost obtinut cu pretul unei mari risipe si prin introducerea unei inechitati larg raspândite"17. Milton Friedman aprecia ca „Ocolirea impozitarii ar putea sa fi fost esentiala pentru bunastarea economica. dar si sociala. stricta a efectelor fenomenului evazionist este dificil de realizat si în acelasi timp foarte riscanta. "Probabil chiar frauda fiscala este sansa sistemelor fiscale ca ele sa devina viabile. Analiza fenomenului trebuie efectuata prin prisma raportului dintre efectele sale benefice (formarea capitalului) si eforturile sau costurile . poate si sa incite la evaziune fiscala urmarind. frauda fiscala. Un exemplu în acest sens îl constituie cazul Japoniei care. Departe de a fi contrara democratiei. de multe ori de tip mafiot. în acest caz. În aceasta privinta contrar ideii prea simple care considera frauda un comportament antidemocratic. evaziunea fiscala. când taxarea este perceputa ca excesiva. din contra. Din acest motiv. inclusiv copiii:16. mai eficienta. La nivel individual. Referitor la rolul pe care îl poate avea evaziunea fiscala în formarea capitalului. aceasta este mai curând singurul mijloc modest al expresiei directe de încuviintare a sa din partea contribuabilului. . decât manifestarea bruta a vitalitatii sale". în mod oficial." Cu toate acestea „daca lucrurile ar fi stat asa. cu tot cortegiul de consecinte. în principal. prin puterile publice.Cu toate acestea. nu este. contribuabilul are de ales între a nu muncii sau a evita plata impozitelor. statul.un scop „negativ" reflectat în sprijinirea unor grupuri de interese.un scop „pozitiv" argumentat de intentia de a stimula formarea capitalului. scutind de taxe conturile de economii medii. o prezentare riguroasa. doua scopuri: . Individului îi este mai bine iar guvernul nu pierde nimic deoarece nu ar percepe nici un fel de impozite nici în situatia în care individul ar alege sa raspunda fiscalitatii ridicate prin somaj. încurajeaza. Având în vedere cele de mai sus. Japonia are cea mai mare rata de formare a capitalului. în lucrarea „Capitalism si libertate". numarul conturilor de economii de acest tip depasind de cinci ori numarul populatiei. Dintr-o perspectiva personala. decizia de a muncii si de a nu plati impozitele este.

trebuie sa se tina seama ca „efectul benefic al interventiei statului (în sustinerea unui anumit grad de evaziune fiscala). 2005.) fac necesara „lupta" permanenta pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. etc. . trebuie avut la dispozitie un element al acestei politici care sa fie independent de faza ciclului economic. Bucuresti. în masura în care este fixa..5.. presiunea fiscala si politica fiscala în 2002 .69 direct.acestora (o mare risipa de resurse bugetare. Metode si tehnici de combatere a evaziunii fiscale". între contribuabilii care îsi achita constiincios obligatiile fiscale si cei care urmaresc sustragerea de la plata acestora. mai curând activ decât pasiv. De asemenea. Bistriceanu G. Contradictiile pe care acest fenomen le induce. în timp ce efectele ei nefaste sunt treptate si indirecte. Utilizarea impozitelor în vederea stimularii cresterii economice Pentru a se putea estima modul în care politica fiscala actioneaza."18. este 14 Olteanu I. în special sub raport legislativ. crearea de inechitate în veniturile disponibile ale contribuabililor.1. . etc)."Evaziunea fiscala.5. ceea ce conduce la marirea ecartului dintre veniturile disponibile ale primilor si ale celor din urma. 1. neperceptibile. Legislatia fiscala. vizibil. constituie un stabilizator automat care genereaza deficite în timp de recesiune si excedente în perioade de expansiune. Editura ASE. mai ales într-un sistem democratic (între nevoia generala de resurse financiare din impozite si sustragerea ilegala de la plata acestora. ca sa spunem asa..2006 1. Impozitele. p. imediat si.

incitatiile fiscale la investitii risca sa afecteze alegerile strategice ale întreprinderilor care nu ar mai fi ghidate de rationalitate economica. o metoda prin care masa monetara aflata în circulatie poate fi restrânsa este si cresterea impozitelor directe. însasi informatiile provenite din surse O. Dupa unele opinii. se opereaza deduceri ale venitului impozabil cu o parte mai mare sau mai mica din costul investitiilor realizate sau cu rezervele constituite pentru finantarea investitiilor. în cadrul reformelor fiscale care au avut loc în tarile dezvoltate. reducerea impozitului pe profit poate incita companiile de a-si extinde activitatea.C. Astfel: * în sapte tari O.E.D. Impozitele pot fi folosite ca instrumente de fundamentare a unei politice conjuncturale: astfel. trebuie reduse impozitele.Pentru a estima modul în care politica fiscala actioneaza mai curând activ decât pasiv. * impunerea câstigului din capital cu cote reduse. Frânarea investitiilor private în scopuri anti inflationiste are unele limite. Dar. instalatiilor si cladirilor noi (în Irlanda. obiectivelor conjuncturale li se poate suprapune si dorinta de a modifica repartizarea veniturilor si/sau dorinta de a reduce presiunea fiscala. în proportie de 25-35% din costul acestora). Stimularea investitiilor private: risc . reducerea impozitului pe venit va încuraja persoanele fizice sa lucreze mai mult.C. evedentiaza ca majoritatea tarilor continua sa sprijine investitiile sau anumite ramuri / activitati.E. prin masurile luate s-a urmarit deplasarea dinspre interventionismul prin impozite. Astfel. catre neutralitatea impozitelor. De asemenea. evolutie ce se manifesta ca tendinta constanta în ultimii 20 de ani.D. trebuie sa se dispuna de un indice al acestei politici care sa fie independent de faza ciclului pe care se situeaza. . În situatiile de inflatie. * subventii pentru finantarea masinilor. * se acorda reduceri ale impozitului pe profit (credit fiscal) în functiile de investitiile realizate. în scopul relansarii economice. pentru detinerea capitalului fix un numar de ani. în perioade de depresiune. prin intermediul sistemului fiscal sau prin subventii de la buget.

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice influenteaza: * stimularea dezvoltarii economice sau stabilizarea economiei (politica conjuncturala) sau a ofertei (politica structurala). deseori sunt la originea investitiilor în domenii de mic interes. în sensul renuntarii la venituri. permitând transferarea veniturilor contribuabililor cu resurse ridicate la cei cu resurse mai modeste. * existenta unai game largi de incitatii conduce la sisteme multiple de evaziune fiscala. pentru a beneficia de astfel de oportunitati care au un caracter temporar. . În conditiile în care o întreprindere este incitata sa investeasca printr-un avantaj oferit. de unde apare necesitatea majorarii cotelor cedulare la niveluri mai ridicate decât ar fi nevoie pentru a spori acelasi cuantum de venituri. Combinate cu reducerea impozitului asupra companiilor (în special a impozitului pe profit).C. deoarece:19 * stimularea fiscala a investitiilor nu are efecte pe termen lung. aceste impozite determina o crestere rapida. * amortizarea degresiva a constructiilor. diminuarea generala a impozitului pe venit este instrumentul esential al acestor obiective. iar pe termen scurt. * sa aiba o estimare a cererii interne sau externe pentru produsele sau serviciile produse.E.D. Impozitul asupra societatilor urmareste: * stimularea investitiilor private cu scopul de a ameliora performantele întreprinderilor poate fi obtinuta prin intermediul deducerilor fiscale în favoarea investitiilor sau a facilitatilor acordate amortizarii. trebuie sa îndeplineasca doua conditii : * sa aiba un program de investitii pregatit sau rapid de pus la punct. care stimuleaza investitiile..* amortizarea degresiva a masinilor. fiscal sau de credit. tendinta existenta în tarile O. Dupa o perioada de stimulare prin fiscalitate a investitiilor se ajunge la situatia de a se suprima aceste incitatii fiscale. * anumite masuri de modificare: de exemplu scaderea impozitelor aferente veniturilor mici si cresterea progresivitatii impozitului pe venit atunci când acestea asigura o redistribuire verticala pozitiva. * costul incitatiilor este ridicat.

* lupta contra inflatiei: în aceasta situatie.U. cresterea impozitelor are ca obiectiv limitarea consumului si crearea unei economisiri monetare fortate. În Franta. Druker „Inovatia si sistemul antreprenorial". exprimat în procente. Editura Enciclopedica. Editura Polirom. p. Presiunea fiscala Indicatorulpresiunea fiscala (sau rata fiscalitatii) reprezinta raportul dintre încasarile fiscale (ale statului si ale colectivitatilor locale) si produsul intern brut. 1995. aceste masuri nu au avut efectul scontat. p.5. Acest indicator masoara ponderea impozitului în masa bogatiei produse si permite astfel determinarea sarcinii (poverii) fiscale. Bucuresti. Iasi. 2000. În S. proprietatea de consum a colectivitatii tinde sa creasca. în perioada 1981 .281 16 Peter F. „Economie si finante publice".1984. În practica însa. . Bucuresti.2. a fost impus un împrumut obligatoriu pentru o treime din numarul menajelor (cu venituri mult mai ridicate decât media pe economie) cu scopul de a contribui la finantarea actiunilor angajate de catre stat în favoarea dezvoltarii îndustriale si a sustinerii ocuparii. * participarea la cheltuielile asigurarilor sociale. 1. Editura Enciclopedica. 193 prezumtie nu se verifica întotdeauna. p. 17 Milton Friedam. 1993. aceasta 15 N.Acestia din urma având o propensiune pentru consum mai puternica decât titularii veniturilor ridicate.A.171. Hoanta. „Capitalism si libertate".

cu scopul de a evita conotatiile negative ale cuvântului presiune: acesta traduce totusi corect ideea de obligatie.De exemplu : În statele membre ale Comunitatii Economice Europene. în mod eronat interpretat acest indicator.diferenta distribuita 19 Economie en transition. cotele de impozit pe profit la societatile comerciale difera în functie de distribuirea sau nedistribuirea profitului.53% .Unii autori prefera sa utilizeze denumirea de coeficient fiscal. Aceasta povara ar putea fi exprimata mai corect prin ansamblul tarifelor (cotelor) impozitelor componente ale sistemului fiscal.Din simpla comparare a cotelor de impozitare ale principalelor impozite se poate observa ca unele tari cu rata prelevarilor totale sau a fiscalitatii în PIB este scazuta. dupa cum urmeaza: Multe state. de regula.retinere ca sursa c) 58. inseparabila de aceea de impozit. Germania a) 26. au legiferat evaluarea capitalului social în euro: A. iar din acest punct de vedere. OCDE.impozit (korperschaftsteuer) b) 15. asa cum este. care reprezenta raportul dintre totalul impozitelor si cotizatiilor sociale.37% . L'impot sur les societes. Finlanda si Portugalia.10% . Beneficiul fiscal DISTRIBUIT (100%):20 1. raportat la PIB si exprimat tot procentual: Rata prelevarilor totale (calculata ca raport între nivelul total al impozitelor si cotizatiilor sociale si PIB) exprima însa mai curând randamentul sistemului de prelevari decât povara asupra contribuabilului. Indicatorul presiune fiscala nu trebuie confundat cu un indicator mai global. Paris. care include si cotizatiile sociale. cum ar fi: Germania. în schimb "povara impozitarii" este foarte ridicata. nivelul impozitelor din România este comparabil cu acela din alte tari care întra în categoria tarilor cu rata fiscalitatii ridicata. 1990 .

retinere ca sursa c) 49.50% .impozit (vennootschamsbelasting) b) 14.impozit (impuesco sobre sociedades) b) 11. Danemarca a) 30% .diferenta distribuita 5.diferenta distribuita 6.50% .5% = 26.17% .impozit (zhteison tulovero ou samfunds inkomstskatt) b) .retinere ca sursa c) 79% .impozit (selskabsktg) b) 17. Findlanda a) 29% . 4. 3.retinere ca sursa c) 53. 2.diferenta distribuita Impozitul minim forfetar este 5% din capitalul social. denumita taxa exceptionala (25% + 25% * 5. Belgia a) 40.37%).impozit (korperschaftsteuer) b) 16.Taxa de 26.50% .retinere ca sursa c) 44.50% .retinere ca sursa c) 52.5%.87% .37% provine din majorarea taxei obisnuite de impozit de 25% cu o cota de 5.diferenta distribuita . Spania a) 35% .50% .96% . Austria a) 34% .diferenta distribuita Taxa normala de 39% se majoreaza cu taxa conjuncturasa de 3% pentru beneficiile mai mari sau egale cu 13 milioane franci francezi.50% .

retinere ca sursa . pentru anul 2003.7.diferenta distribuita Taxa normala de 33. cu 3%. a ramas 33. în anul 2002 si în anul 2003. cota este de 40%. pentru anul 2002. pâna la 200.retinere ca sursa c) 80% . o cota de 36.66%).Irlanda a) 20% . se mai percepe o cotizatie sociala pe beneficiul de baza de 1.33%.impozit (taxa minima) b) . 10% peste 250.retinere ca sursa c) 63.000 lire irlandeze.majorata cu 10%. si a rezultat. iar pentru cele din afara Atenei. 10.43%.impozit (corporation tax) b) .10%. cu 6%. 9.43% .impozit b) zero .prezentonline.retinere ca sursa c) 65% .www. Grecia a) 35% . De asemenea. adica 33.43%. pentru anul 2001. o cota de 35.000 lire irlandeze si 25% pentru beneficiile neindustriale sau comerciale. daca cifra de afaceri depaseste 50 milioane de franci.diferenta distribuita Cota 35% se plica pentru beneficiul obtinut de societatile comerciale din Atena.57% .diferenta distribuita Exista si taxa de 12.1/3% . în anul 2001.impozit (taxa generala) b) . în anul 2000 (36.5% progresiva.43% si.ro 8. 20. Italia a) 36% .1/3%. Franta a) 36. o cota de 34.

rest distribuita Taxa este de 30% si se aplica pentru beneficiul mai mic de 50. .diferenta distribuita Societatile de investitii imobiliare si agricole platesc o cota de 27. pentru beneficiul cuprins între 50.84% .diferenta distribuita 11.diferenta distribuita Pâna la un beneficiu de 600. inclusiv si 300. 13. inclusiv.75% .000 lire sterline.000 franci.impozit (imposto sobre o rendimento das pessos colectivas) b) 12.impozit (taxa minima a baremului progresiv) b) 17.000 de flucsi. .000 lire.50% .diferenta distribuita Baremul de impozitare este progresiv.500. Luxemburg a) 30% .000 lire si 50. Tarile de Jos a) 35% . Portugalia a) 35.c) 64% . inclusiv si 1.5% cota.retinere ca sursa c) 48.retinere ca sursa c) 70% .impozit (corporation tax) b) zero . baremul este progresiv de 20-30%.000 lire.32.50% . astfel: .10% cota.retinere ca sursa c) 52.96% . .96% . 12.impozit b) 12.retinere ca sursa c) 51. .Regatul Unit a) 30% .000 lire. 14. daca beneficiul este cuprins între 10. inclusiv.000 lire.2% .4% asupra beneficiului.000 lire.10-20%. daca beneficiul este mai mic sau egal cu 10. pentru beneficiul cuprins între 300.20% cota.

80% investitii).000 lire. se prezinta astfel: Germania (42. Portugalia (35. atunci se afecteaza cu 10% rezultatul net. Irlanda (20% impozit si 80% investitii).17% impozit si 59.80%). Din situatia prezentata se remarca faptul ca impozitul pe beneficii.. Italia (36% impozit si 64% investitii). Irlanda (20%). în cazul beneficiului distribuit.20% impozit si 64. . Suedia (28% impozit si 72% investitii). Suedia (28%).retinere ca sursa c) 70% . pe fiecare stat membru al CEE. Belgia (40.diferenta distribuita Toate societatile pe actiuni suedeze trebuie sa constituie o rezerva legala de 20% din capital.43% impozit si 63. Austria (34% impozit si 66% investitii).20% impozit si restul se reinvesteste .57. pentru constituirea de rezerve. 15. Danemarca (30% impozit si 70% investitii). Suedia a) 28% . Franta (36.83% investitii). Finlanda (29%). Beneficiul fiscal NEDISTRIBUIT:21 Impozitarea beneficiului nedistribuit. Spania (35% impozit si 65% investitii). Regatul Unit (30% impozit si 70% investitii).57% investitii).500. este sub 30% numai în 4 cazuri: Germania (26.30% cota. Finlanda (29% impozit si 71% investitii).impozit (bolagsskatt) b) zero . Luxemburg (30% impozit si 70% investitii). pentru beneficiul ce depaseste 1. Grecia (35% impozit si 65% investitii).37%). Daca nu se constituie rezerva în mod obligatoriu. B. Tarile de Jos (35% impozit si 65% investitii).

Media cotei de impozit pe profit în tarile nemebre ale CEE este de 35% -36%. 1.5.3. Caracteristicile politicii fiscale în perioada 2002-2006 Perioada 2002 - 2006 a reprezentat o perioada decisiva pentru accelerarea procesului de pregatire a aderarii României la Uniunea Europeana. Guvernul si-a stabilit atunci ca obiective prioritare:

21.www.prezentonline.ro * îndeplinirea conditiilor necesare pentru ca România sa obtina calificativul de economie de piatã functionala; * accelerarea reformelor economice, astfel încât sa devina posibila finalizarea negocierilor si semnarea Tratatului de aderare pe parcursul anului 2005. Obiectivul principal pe termen scurt si mediu al politicii fiscal bugetare a fost accelerarea procesului de reforme structurale, cresterea investitiilor si îmbunatatirea corelatiei între resursele de care dispunem si modul în care le utilizam cu obiectivele majore de politica economica pe care le avem de atins. Pe termen lung, obiectivul politicii fiscale a fost consolidarea finantelor publice cu scopul cresterii rolului stabilizator prin reducerea deficitelor structurale si crearea conditiilor necesare pentru functionarea simetrica a stabilizatorilor automati. Reforma legislatiei fiscale impunea reducerea continua a scutirilor si exceptarilor acordate la plata impozitelor si a taxelor cu scopul cresterii transparentei mediului de afaceri, îmbunatatirii competitiei si largirii bazei de impozitare. Obiectivul principal al reformei administratiei îl constituia crearea unei administratii fiscale unificate si reforma colectarii contributiilor de asigurari sociale, care sa permita îmbunatatirea serviciilor de asistenta catre contribuabili si sa conduca la cresterea conformarii voluntare a acestora. Principalele caracteristici ale politicii fiscal-bugetare în perioada analizata au fost subordonate obiectivelor de sustinere a cresterii economice si de reducere a ratei inflatiei si se referea mai ales la:22

1. stabilirea deficitului bugetului general consolidat la un nivel corelat cu obiectivele majore economice si diminuarea deficitelor cvasi-fiscale prin accelerarea reformelor structurale, în vederea sustinerii într-un mod mai eficient a eforturilor de reducere a ratei inflatiei; 2. sustinerea procesului de convergenta din punct de vedere nominal si real al economiei românesti; 3. armonizarea legislatiei fiscale cu normele Uniunii Europene; 4. reforma profunda a administratiei fiscale, în vederea îmbunatairii colectarii si crearii conditiilor necesare atingerii proiectiilor asumate prin cadrul fiscal pe termen mediu si lung; 5. scaderea ratelor de taxare a contributiilor la asigurarile sociale în scopul reducerii dezavantajului de competitivitate fiscala, reducerii înclinatiei agentilor economici de a migra în economia subterana si pregatirii economiei românesti pentru a face fata cresterii mobilitatii companiilor, a capitalului si a fortei de munca; 6. accelerarea procesului de reforma institutionala în scopul implicarii mai active a comunitatilor locale în procesul de colectare si alocare a resurselor publice; 7. cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor de preaderare; 8. îmbunatatirea transparentei cheltuielilor publice.

22 "Evaziunea fiscala - prevenirea si combaterea spalarii banilor, prevenirea si combaterea coruptiei", Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2005, pag. 78 Capitolul 2 FENOMENUL INFLATIONIST

2.1. Factorii favorizanti ai fenomenului evazionist Factorii care genereaza si favorizeaza fenomenul evaziunii fiscale, atât în forma sa „permisa" si nesanctionata de lege cât si în forma sa sanctionata de lege, se pot grupa, pentru o mai buna sistematizare, în: -factori psiho-sociali, care tin atât de pornirile si convingerile interioare ale contribuabilului cât si de conduita generala si mediul social din care acesta face parte; -factori de natura economica, care tin de perceptia contribuabilului cu privire la nivelul venitului ramas dupa plata impozitului si capacitatea acestuia de a satisface nevoile individuale a contribuabilului; -factori de ordin legislativ si administrativ, care tin, pe de o parte de perceptia cu privire la modul de asezare a impozitelor, la echitatea sistemului fiscal precum si de perceptia privitoare la destinatiile date, de stat, sumelor colectate din impozite, iar pe de alta parte de perceptia contribuabilului cu privire la modul în care organele statului aplica legea fiscala si eventualele sanctiuni care decurg din nerespectarea ei. Toti acesti factori prezentati au o actiune conjugata asupra deciziei de sustragere fiscala, astfel încât trasarea unei demarcatii clare a actiunii fiecaruia este atât dificil de realizat, cât si inoportun. Prin urmare, consider ca recurgerea contribuabilului la evaziune fiscala sau nu, reprezinta o optiune interna, proprie fiecarui contribuabil, care tine de perceptia acestuia asupra unor variabile exogene lui, privite în ansamblul lor. 2.1.1. Factori psiho-sociali Exista un factor originar al oricarei evaziuni fiscale: înclinatia contribuabilului (omului) spre evaziune fiscala23, chiar daca, nu întotdeauna, se da curs actului de evaziune. Marimea acestei înclinatii pare sa difere în functie de zona geografica a tarii (înclinatia ar fi mai mare la tarile din sud fata de cele din nord) si de fondul genetic al poporului respectiv (înclinatia ar fi mai mica la

5/1996 25 C. în schimbul unei existente sociale sigure si profitabile si pentru el. Bucuresti. „Evolutia si tehnica impozitelor directe din România". din deficiente de educatie fiscala.Tautu25 scria despre educatia fiscala a românului din acea perioada: „Educatia contribuabilului nostru este astazi atât de putin formata. o parte din venitul ce-i apartine de drept. Iasi. C. pe cale de autoritate.N. ca pe un atentat la bunastarea sa. de asemenea. în primul rând. Hoanta în lucrarea „Evaziunea fiscala". contribuabilul va consimti deliberat la impozit. în anii '40. nu de necinste. . a plati ceea ce fiscul pretinde este o dovada de naivitate. Italia este o adevarata campioana a tuturor activitatilor economiei subterane. Din pacate. 1936. Editura Tribuna Economica. în orice caz. dar si de scurtimea vietii (cu precadere a celei active) nu poate renunta usor la ceea ce considera ca i se cuvine. N. ca o proba de abilitate. în mentalitatea curenta. Omul rational si constient de propriile capacitati. iar în Franta se recunoaste evaziunea fiscala ca fiind al doilea „sport national":24. pentru ca. Constientizând necesitatea sacrificiului individual. Dupa parerea lui Virgil Cordescu26 „a însela nr. relevanta asupra deciziei de savârsire a evaziunii fiscale. Profesia. mentalitatea contribuabilului român a ramas aceeasi. Înclinatia spre evaziune fiscala exista în orice individ caruia i se ia. Referitor la acest aspect. Integrarea imperfecta a impozitului în cadrul vietii sociale decurge. precum: atitudinea mult mai toleranta a populatiei fata de încalcarea reglementarilor si o oarecare reticenta fata de disciplina. spre exemplu). „ Evaziunea fiscala în România". si aceasta. el percepe aceasta masura. la libertatea de a se bucura de roadele muncii sale. sau mai întâi de toate. daca s-ar putea deloc". pentru niste scopuri publice nu întotdeauna întelese de el. sau. Hoanta în lucrarea „Evaziunea fiscala"fiscul se considera. 1940. dar înclinatia spre evaziune nu va fi suprimata. de cele mai multe ori neevidente. citat de N. si astazi. Tautu. religia si starea civila pot avea. încât el nu are decât o preocupare: sa plateasca cât mai putin si. Caracteristici. 1997 26 Virgil Codrescu. într-o masura apropiata si Spania. fac din popoarele latine principalele candidate ale practicarii evaziunii fiscale. citat de N.anglo-saxoni fata de latini. dupa unii autori. Astfel. nu de integritate".

Mai mult decât atât. care. Statutul social deosebit conferit de profesie duce. mai ales într-un mediu social corupt. printr-o întelegere formala cu inspectorii fiscali. potrivit unor studii realizate de Banca Mondiala27. nu se reclama. penalizarile înalte pentru evaziune fiscala nu duc atât la reducerea evaziunii fiscale cât la intensificarea coruptiei. legile nu sunt respectate în totalitate". posibilitatea de eschivare de la plata impozitelor. niciodata nefiind destui politisti care sa supravegheze pe toata lumea sau destui supervizori pentru cei chemati sa aplice legea. De asemenea. Adam Smith scria în „Avutia natiunilor" ca „ în acele guverne corupte unde exista cel putin o suspiciune generala cu privire la o cheltuiala inutila sau o utilizare gresita a venitului public. aceasta infractiune poate fi savârsita cu succes. este de remarcat ca persoanele casatorite se abtin . pentru propria lor stima. la îngreunarea masurilor de tragere la raspundere a acestora. în anul 2005. de catre persoanele care ocupa un statut social elevat si detin cunostinte de specialitate care sa le dea posibilitatea savârsirii actelor de evaziune fiscala. de regula de la astfel de fapte în momentul în care constientizeaza ca poarta responsabilitatea unei familii. celor mai multi oameni le place sa se considere onesti. dar sunt tentate sa le comita când situatia economica precara a respectivei familii îi determina sa faca acest lucru. Coruptia. .În ceea ce priveste profesia. aproximativ 27% din firmele românesti plateau mita inspectorilor fiscali . Norma sociala constituie un alt factor important în definirea conformarii fiscale a contribuabilului. Într-o economie descentralizata sistemul de taxe se bazeaza pe acordul voluntar al cetatenilor. pentru ca societatea nu ar putea functiona altfel. ridica esential atractivitatea evaziunii fiscale. stiindu-se ca.Ei beneficiaza de cei mai buni avocati. în România. de regula. existenta la nivelul unei societati. astfel ca într-o economie cu un înalt nivel al coruptiei în rândul functionarilor publici. iar la toate acestea se adauga caracterul insidios al acestui gen de infractiuni. În acest sens. În ceea ce priveste coruptia existenta la nivelul aparatului fiscal. de mijloace materiale cu care sa poata acoperi savârsirea infractiunilor si de o influenta sociala deosebita. constituie un alt factor favorizant al evaziunii fiscale. Între coruptie si evaziune fiscala exista un raport de interconditionare.

Când norma sociala este aceea de a se sustrage de la plata impozitelor. „ Fiscalitatea si protagonistii ei ". si un cost irecuperabil al rusinii fata de sine si fata de ceilalti indivizi.Pop. M. Atunci când norma sociala este cinstea. 11-12/nov-dec 1997 24 V. credit. sa fii gasit ca actor principal sau initiator al evaziunii fiscale implica.frauda si evaziunea fiscala". astfel. rezultatul unui consens exprimat decât al unui decret 23 N. în schimb cei care recunosc ca-si platesc impozitele regulat ar putea capata oprobiul public de la ceilalti (majoritari) care se conformeaza normei generale.Hoanta. În aceasta situatie pedepsirea cuiva acuzat de evaziune fiscala este perceputa ca arbitrara si injusta.Scarlat. „Veniturile statului . pe lânga costul amenzilor si sanctiunilor aplicate. contabilitate". nivelul evaziunii fiscale si echitatea fiscala se interconditioneaza. În acelasi timp. când conformarea fiscala este scazuta pentru ca norma sociala este aceea de nerespectare a obligatiilor fiscale. integritatea si corectitudinea. cerintele echitatii fiscale sunt distorsionate ceea ce va face ca participarea cetatenilor la plata impozitelor sa scada. Studii psihologice având ca subiect comportamentul platitorului de taxe au concluzionat ca evaziunea fiscala creste atunci când oamenii percep ca taxa este incorecta. acesta fiind sanctionat pentru a se fi comportat într-un . mai degraba. Prin urmare evaziunea fiscala poate fi o consecinta a sentimentului oamenilor ca impozitele sunt prea mari si nedrepte pentru ei. Revista „Impozite si taxe". nr. Efectul poate fi o norma sociala (conduita colectiva) de evaziune fiscala care depaseste sistemul de valori personale apartinând individului si care în mod normal l-ar conduce la plata onesta si constanta a impozitelor. nu se constata aceeasi stigmatizare a persoanei depistate rau platnic. constiinta lor îi va îndemna la conformare în plata datoriilor catre stat"28. Contribuabilii pot avea impresia ca muncesc din greu pentru bani si ca guvernul ia prea mult din veniturile câstigate de ei si ofera prea putin în schimb. Revista „Finante. arbitrar.„Acolo unde cetatenii constientizeaza ca taxa este. Amenintarea cu pedeapsa se dovedeste ineficace în tentativa de prevenire a evaziunii fiscale. daca nivelul evaziunii fiscale este prea ridicat.

ca factor determinant al acesteia. inclusiv pe calea evaziunii fiscale (în conditiile. De asemenea. însa. Nicolae Hoanta aprecia ca. normele sociale influenteaza gradul de eficienta al actiunilor de prevenire si combatere a evaziunii fiscale. atât în ceea ce priveste legiferarea fiscala. instrumente care ajuta la determinarea gradului în care un guvern se poate baza pe onestitatea contribuabililor. Pedeapsa este. În privinta raportului care exista între nivelul veniturilor impozabile si înclinatia spre evaziune fiscala. nivelurile reduse ale veniturilor supuse impunerii sunt acompaniate de sisteme fiscale în care domneste dezordinea. înclinatia spre evaziune fiscala dispare. datorita noutatii acestei „stari de spirit" pentru el"29. Cu toate acestea nu trebuie înteles ca. În aceste tari. Din pacate dupa înca 8 ani acest fenomen nu mai este deloc nou si cu atât mai putin strain contribuabilului român.2. de coruptia existenta în România. ale unor riscuri mari). despre o înclinatie a contribuabilului român spre evaziune fiscala. de cele mai multe ori. în acest caz. 2. Factori economici Sunt opinii potrivit carora înclinatia spre evaziune fiscala este în raport invers proportional cu nivelul veniturilor impozabile si direct proportional cu rata fiscalitatii. frauda fiscala atinge 80-90% din veniturile fiscale ce ar trebui percepute de aceste tari30. se sustine ca. nu se poate vorbi „decât la o cota foarte redusa.1. nepopulara.mod conform cu conduita atitudinala manifestata la nivel social. În anul 1996. instituirea unei norme sociale de evaziune fiscala. dupa un anumit nivel al veniturilor obtinute. în tarile în curs de dezvoltare. la nivelul societatii noastre. cu efecte directe asupra proliferarii coruptiei aparatului fiscal si marimii veniturilor fiscale atrase la buget. Însusirea care-i face sa . prin urmare. ca persoanele cu patrimonii personale importante gasesc inutila (sau de o mai mica utilitate) actiunea de a-si marii aceste patrimonii. aceasta determinând în final. Normele sociale sunt. Astazi se poate aprecia ca înclinatia spre evaziune fiscala a contribuabilului român a fost amplificata de nemultumire generala privitoare la modul cum sunt utilizate fondurile publice. cât si în urmarirea aplicarii legislatiei respective.

din contra. actiunea de evaziune sa fie. ca tendinta. acesta a avut o tenta confiscatoare. se pot schimba foarte usor contra oricaror altor bunuri. poate conduce la încurajarea practicilor subterane. în realitate pentru contribuabilii buni platnici acesta a fost mult mai ridicat. justificata. s-a înscris în trendul specific tarilor europene dezvoltate. economistul canadian A. gradul de fiscalitate din România a fost doar aparent mai scazut. în fond. în special a fraudei fiscale. Trebuie spus. pentru contribuabilul român cu venit mediu.E. Laffer a enuntat teoria care-i poarta numele. Este posibil ca volumul încasarilor sa creasca. reducerea fiscalitatii poate conduce la o reducere a economiei subterane. În privinta relatiei care exista între nivelul evaziunii fiscale si rata fiscalitatii. de inspiratie liberala. potrivit careia marirea prelevarilor fiscale instiga la mai putina munca (descurajeaza anumite activitati) sau poate. în opozitie cu enuntarea binecunoscuta: „too much tax. dereglementarea. în masura în care sumele banesti disponibile dupa impozitare nu-i asigurau decât mijloacele indispensabile subzistentei. . daca nu considerata legala. macar „morala". Desi. însa. chiar prin reducerea ratei de impunere însa aplicata la o masa mai mare a venitului impozabil:31. Aceasta însusire a banilor împreuna cu caracterul. mai putin încorsetate si controlate:32. Prin urmare. se pot investi. determina disimularea unei parti din activitatea depusa si trecerea ei în sfera neoficiala. ca efect al unei politici de relaxare fiscala. ca scenariul unei politici de relaxare fiscala. gradul de fiscalitate. Aceasta stare de fapt a avut ca efect inhibarea motivatiei de a muncii (în economia de suprafata) si orientarea contribuabilului catre obtinerea unor venituri cu caracter ilicit..se sustraga esentei teoriei utilitatii marginale descrescânde este ca ei se pot economisii. în România. muncii la negru si evaziunii sau. al omului. poate conduce la doua impulsuri de sens contrar. no tax". face ca în gândirea evazionistilor. care priveste cu ochi rai tot ceea ce i se ia prin forta (constrângere).si nu acoperirea într-un grad satisfacator a nevoilor umane. Astfel. în comparatie cu media U. mai curând. Teoria lui este ilustrata de o curba ce evidentiaza grafic momentul ratei ideale a fiscalitatii. egoist.

mai corect sistemul fiscal în cadrul caruia se dezvolta.3. „însusi impozitul. fiecare impozit contine el însusi bazele propriei fraude". Aceasta datorita modului în care factorul de decizie a înteles sa repartizeze sarcina fiscala între contribuabili. Decizia de a evaziona a contribuabilului are în vedere. agentii economici din tara noastra au reclamat caracterul excesiv al fiscalitatii. iar cealalta nu. care nu corespunde cerintelor de capitalizare si relansare economica. cea mai importanta cauza a evaziunii fiscale este. în conditiile în care o parte din contribuabili îsi achita obligatiile fiscale. bazat pe principiul declarativitatii contribuabilului ce beneficiaza de o prezumtie de sinceritate si care este „o incitatie la disimulare". Altfel spus. cu mult media la nivel macroeoconomic. Si în mediul de afaceri.1. fiscalitatea a fost perceputa ca o decapitalizare a agentului economic. . în perioada studiata. economisirea unei parti din venitul respectiv. nivelul scazut al produsului intern brut determina o anumita maniera de judecata a unei presiunii fiscale de 30%. o lipsa acuta de capital. 2. Factori de ordin legislativ si administrativ Cu siguranta. în cazul unei economii în care cele 70 de procente de venit ramase nu-i asigura contribuabilului. în plus. într-o economie în care. întotdeauna de: -o legislatia fiscala deficitara . cu consecinte asupra amplificarii arieratelor întreprinderilor si generalizarii blocajului financiar. Tehnica impozitarii cu numeroase derogari explica dezvoltarea fraudei. aceeasi parte de venit îi permite contribuabilului un trai decent si poate. calculata la nivel macroeconomic. în acelasi timp. De foarte multe ori. fiind practic o forma de agresiune exercitata asupra activitatii acestuia prin distorsiunile pe care le genereaza privind nivelul si ritmicitatea fluxurilor de numerar. cel putin la nivelul persoanelor fizice. care a depasit. ci presiunea fiscala resimtita la nivel individual. De asemenea. si în cu totul alta. generând. nici mijloacele indispensabile de subzistenta. poate.deoarece aceasta cifra se formeaza ca o medie. însa. nu presiunea fiscala generala.33 Factorii economici si cei psiho-sociali sunt amplificati.

- o fiscalitate excesiva (sub raportul numarului mare al obligatiilor fiscale si a actelor normative instituitoare si al deselor modificari ale acestora); - existenta unui aparat fiscal ineficient, etc. Cadrul legislativ deficitar este un factor important care contribuie la amplificarea fenomenului evazionist. În lucrarea „Diviziunea muncii în societate"34, Emile Durkeim a elaborat conceptul de anomie (de la grecescul „a nomos" - fara norma) care desemneaza o stare obiectiva a mediului social caracterizata printr-o dereglare a normelor sociale datorita unor schimbari bruste (razboaie, revolutii, crize economice, etc.).

28 Nicolae D. Dinu, „Economia subterana în România în perioada de tranzitie 1990-1996", teza de doctorat, Academia de Studii Economice, Bucuresti, 2001, p.8 29 Nicolae Hoanta, „Evaziunea fiscala.Evaluari. Sanctiuni. Prevenire", Revista „Impozite si taxe", nr. 5/mai 1996 Într-o astfel de stare se afla si societatea româneasca dupa revolutia din 1989, când începerea procesului de trecere la economia de piata a gasit economia româneasca într-un vid legislativ, functionând o buna perioada de timp în virtutea inertiei, viteza de reglementare a diverselor domenii din economie fiind foarte lenta. În domeniul sanctionarii sustragerii de la plata obligatiilor fiscale catre stat, România a beneficiat de o lege a combaterii evaziunii abia în anul 1994 (Legea nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale). Pâna în acel moment, aparatul fiscal neavând instrumentul necesar pentru a actiona în legalitate, pentru diminuarea fraudei fiscale, consecinta fiind amplificarea fenomenului evazionist. Mai mult decât atât, sanctiunile prevazute de Legea 87/1994 erau contrazise în unele cazuri, de o serie de alte sanctiuni prevazute în legile instituitoare de

impozite si taxe sau chiar în legile bugetare anule, acest paralelism si ambiguitatea privitoare la stabilirea sanctiunilor neputând decât sa denatureze aplicarea echilibrata a legislatiei fiscale. Un astfel de exemplu este cel în care bugetul de stat de anul 1997 prevedea ca „nevarsarea de catre platitorii de salarii a obligatiilor bugetare calculate si retinute prin stopaj la sursa, din drepturile salariale respective, se penalizeaza cu 20% din sumele retinute si nevarsate odata cu plata acestor drepturi", în timp ce art. 18 din Legea nr 87/1994 preciza ca „în cazul în care impozitele, taxele si contributiile datorate statului au fost diminuate prin încalcarea dispozitiilor fiscale, persoana contravenienta va varsa pe lânga impozitele, taxele si contributiile neachitate o suma egala cu diferentele de impozite, taxe si contributii stabilite de organul de control". Aceste dispozitii diferite prevazute pentru aceleasi fapte nu puteau decât sa îngreuneze controlul, adâncind confuzia si ridicând un semn de întrebare asupra corectitudinii si echitatii sanctiunilor. Dar fosta lege pentru combaterea evaziunii fiscale continea ea, însasi, o serie de neclaritati, nefiind facuta o delimitare clara a infractiunilor si contraventiilor, astfel ca unele fapte puteau fi interpretate, în functie de dorinta sau pregatirea persoanei care efectua controlul. Nu mai putin adevarat este si faptul ca nu toate legile economice au fost congruente cu ele fiscale, având loc confuzii chiar în rândul regulii fiscale, dublate de un grad ridicat de fiscalitate pentru unii contribuabili persoane fizice si juridice. Cadrul legislativ este componenta esentiala a oricarui sistem fiscal. De la elaborarea legislatiei fiscale începe construirea oricarui sistem fiscal. Daca absenta unor legi fiscale, pentru reglementarea anumitor impozite si taxe, este un factor major de incitare la evaziune si frauda fiscala si existenta unor legi confuze, cu scapari mari, are, în mod categoric, acelasi efect. De asemenea, nici elaborarea unui sistem fiscal prea complex si stufos nu este o solutie în lupta dusa de administratie împotriva evaziunii fiscale. „A plati sau a nu plati impozite"- aceasta este întrebarea de al carei raspuns, mai ales în cazul tarii noastre, de cele mai multe ori, „depinde însasi existenta si prosperitatea unor companii".35 Raspunsul este conditionat de doi factori: iscusinta întreprinzatorului si performantele legiuitorului P.

Ngaoszvath, „ La fraude fiscale dans les Etats du tiers - monde ", p.61, citat de N. Hoanta în „Evaziunea fiscala.Evaluari.Sanctiuni. Prevenire", Revista „Impozite si taxe", nr. 5/mai 1996

31 M. Pestieau, „L'economie souterraine" Ed. Hachette, 1991, citat de N.Craiu, "Relevanta practica a teoriei "too much tax, no tax"", Revista "Finante Publice si Contabilitate„ , nr. 7-8/iulie-august 2003 32 N.Craiu, „Politica fiscala din perspectiva economiei subterane", Revista „Finante Publice si Contabilitate", nr.9/septembrie 2003 în emiterea de reglementari corespunzatoare. În conditiile unor reglementari necorespunzatoare, cu prevederi insuficiente, neclare, confuze, susceptibile de interpretari dintre cele mai diferite, întreprinzatorii fie nu vor plati impozite, fie vor plati impozite derizorii. Asemenea întreprinzatori care desfasoara activitati de evaziune fiscala legala nu trebuie sanctionati, si, de fapt, nici nu pot fi sanctionati pentru abilitatea lor de a face bani „ la umbra legii", inclusiv pe seama unor venituri care, în conditiile unor reglementari corespunzatoare s-ar cuveni bugetului public. În România, lipsa, pentru mult timp, a unei legislatii stricte în ceea ce priveste documentele fiscale si cele de însotire a marfii a creat posibilitatea circulatiei marfurilor si a deducerilor fiscale pe baza unor documente ce apartineau altor societati comerciale sau erau emise în numele unor societati comerciale fantoma. O alta cauza a evaziunii fiscale, de data aceasta a celei realizate la adapostul legii o constituie acordarea mult prea lejera si nefundamentata a facilitatilor fiscale. Sunt situatii în care introducerea sau modificarea unui impozit este impusa nu numai de realizarea obiectivului financiar, dar si de realizarea unor obiective economice sau sociale. Masurile de ordin fiscal sunt folosite în orice tara ca unul din cele mai importante instrumente de influentare a activitatii economice, în special

care si-au achitat integral si în termenul legal obligatiile de plata. un agent economic care a valorificat din plin scaparile legislative. pe „beneficiari". din cele mai importante prevederi din legislatia fiscala. beneficiarii fiind agentii economici rau platnici. sistematizate si prezentate clar nici de cei mai buni specialisti în domeniul fiscal. din plin. s-a emis un numar foarte mare de acte normative continând numeroase facilitati fiscale. cei mai dezavantajati au fost agentii economici corecti. a neajunsurilor si ambiguitatilor legislatiei fiscala si a facilitatilor fiscale acordate. în perioada 1990-2000 si. Opinia unor specialisti în evaziune fiscala „legala" este ca. Aceste facilitati fiscale au afectat substantial veniturile bugetare si au stimulat efectiv indisciplina în achitarea obligatiilor bugetare. în scopul dezvoltarii activitatii economice. ambiguitatile. Aceste facilitati fiscale au fost folosite. confuziile. în special. care. au facut din România un loc propice pentru desfasurarea de diverse activitati de catre evazionisti si afaceristi dubiosi din toate colturile lumii. produse sau servicii. în special din partea celor mai mari contribuabili. Multitudinea facilitatilor fiscale acordate. într-o oarecare masura. În timp. este cunoasterea si valorificarea. de o reducere. în plus. în România. din plin. dupa o anumita perioada de timp. în unele cazuri. si dupa aceea. în România. efectiv nu mai puteau fi identificate. pe mai multi ani. Din anul 1990 si pâna în anul 2005. prin atragerea de capital strain. În conditiile acordarii unor asemenea înlesniri la plata obligatiilor bugetare. în termeni reali. a debitelor restante ca urmare a deprecierii monedei nationale. acestia beneficiind. . carora li s-au adresat cu precadere. ca veritabile instrumente de evaziune fiscala „legala". uneori diametral opuse. interpretarile cele mai diferite. Singura conditie. obligatiile de plata si care au folosit sumele datorate bugetului public ca „surse atrase" pentru finantarea propriilor obiective. retrase si apoi iar în aplicare. nu mai avea nevoie sa încalce legea pentru a se sustrage de la plata impozitelor. inclusiv prin acordarea de facilitati fiscale. pentru a beneficia de aceste facilitati. care nu si-au achitat.pentru stimularea dezvoltarii unor domenii de activitate.

în perioada analizata. trebuia sa plateasca. România. numeric si calitativ. precum salarizarea inadecvata a organelor de control pe linia .36 În ceea ce priveste cauzele de ordin administrativ trebuie precizate. Uzbekistan). o fiscalitatea exagerata este înteleasa prin prisma numarului foarte mare de obligatii fiscale la care a fost obligat contribuabilul român. personal insuficient. Într-un studiu al Bancii Mondiale. aici. în care se situeaza pe locul 138. în special. cu posibilitati reduse de sustragere de la plata impozitelor. Din punct de vedere legislativ. de ordinul a câteva zeci de dolari. dedicat analizei costurilor determinate de initierea unei afaceri în 155 de tari ale lumii. Ucraina Kyrgystan. înfloritoare pentru marii contribuabili si de crestere a poverii fiscale si a saraciei pentru alti contribuabili. o legislatie generatoare de evaziune fiscala legala. o companie de marime medie. bancare si valutare. persoane fizice. în care aportul investitorului strain era derizoriu. acesti „investitori straini" au disparut lasând în urma datorii catre stat de multe milioane în echivalent euro. într-un an. pentru cea mai mare parte a acestei perioade. în special a celor percepute prin stopaj la sursa. Belarus.Afluxul acestora catre România a fost stimulat de neajunsurile din legislatia fiscala. era devansata doar de 5 tari foste comuniste (Bosnia-Hertegovina. Fiscalitatea exagerata din partea statului este o alta cauza importanta care duce la evaziune fiscala. se arata ca. institutiile financiare având posibilitatea de a controla eficient doar o mica parte a persoanelor fizice si juridice. Se poate afirma ca legislatia fiscala din România. dar si din reglementarile financiare. Ca urmare a acestui fapt s-au înfiintat foarte multe societati comerciale. Dupa ce au facut afaceri dubioase. fie cu „capital integral strain". a fost. în România anului 2005. În acest clasament. 62 de impozite si taxe. de dupa anul 1989. fie „prin participarea cu capital strain" la majorarea capitalului social al unei societati existente. dar si al instabilitatii în timp a legislatiei instituitoare de impozite si taxe. operatie pentru care erau necesare 188 de ore. astfel. dotarea insuficienta cu mijloace materiale necesare administratiei în vederea îndeplinirii atributiilor ce îi revin.

în functie de felul întreprinderilor. 2006. Aceste organisme prin modul cum au fost organizate s-au dovedit total ineficiente în fata evaziunii fiscale. Generata dupa 1990 si amplificata dupa 1996 situatia de mai sus are drept cauza principala. Editura Lumina Lex. lipsa de vointa politica în ceea ce priveste asezarea pe criterii de eficienta si de profesionalism a activitatii organismelor de control. între care liberalizarea preturilor. usor practica s-a metamorfozat în evaziune fiscala. . controlul 33 Dorin Clocotici. cu efect asupra raportarii corecte a neregulilor constatate. Bucuresti. „Evaziunea fiscala. Ele nu au reusit altceva decât sa sufoce contribuabilul român prin controale repetate. au figurat un alt context al întreprinderii. Unele. în lipsa unui corp unic de control. Aspecte controversate de teorie si practica judiciara". la noi. repartizarea activitatii de control între mai multe directii si servicii. coruptiei si criminalitatii economice. Productia nu recupera cheltuielile. Bucuresti. 1996. amestecându-se obiectivele controlului financiar cu cele ale controlului fiscal. Solicitat sa-si exprime opinia asupra fenomenului evaziunii fiscale în România. a fraudei. analistul economic Daniel Daianu declara37: „ O clasificare a cauzelor evaziunii fiscale poate fi facuta. Editura Rosetti.127 asupra capitalului de stat cu controlul asupra capitalului privat. Pe fondul inflatiei unii au învatat sa nu plateasca sau sa amâne platile si usor. p. Gheorghe Gheorghiu. structural nu pot plati. O alta deficienta pe linia controlului fiscal a constituit-o.57 34 Balaban Cosmin. etc. Fenomenele care au aparut dupa 1989. „Dolul. p. O alta situatie este cea numita hazardul moral.depistarii si combaterii evaziunii fiscale. iar lupta pentru supravietuire i-a împins pe unii spre evaziune fiscala. frauda si evaziunea fiscala".

anchetele de opinie. sub toate formele sale. la care se adauga dimensiunea presiunii fiscale si deficientele egislative si administrative ale gestionarii impozitelor constituie cei mai importanti factori care favorizeaza aparitia si proliferarea fenomenului evazionist. realizeaza. cu statul. Deci. ca factor originar al fenomenului. se verifica acest lucru". îndeobste. Nu întâmplator la cele mici gasim evaziune fiscala.Putem merge mai departe si sa vedem ca întreprinderile mari. pentru marile întreprinderi evaziunea fiscala e mult mai subtila. în articolul „Politica fiscala din perspectiva economiei subterane". Oricum. În acest sens. înclinatia naturala a contribuabililor catre evaziune fiscala. Un posibil portret al fraudatorului Având în vedere înclinatia. au fost privilegiate si prin natura vechilor relatii cu bancile. este interesant de vazut care sunt trasaturile caracteristicile ale persoanelor care practica frauda fiscala. dar si management strain. Acum situatia s-a schimbat. însa. Deci. 2. în general. subsecretar de stat . Statistic. N. a oricarui contribuabil spre evaziune fiscala. la creditare si pot negocia de pe o pozitie mai vitrega cu statul. Concluzionând. un posibil portret al fraudatorului. marile întreprinderi au si acum o mare forta de negociere cu statul. dl. Întreprinderile mici sunt însa într-o situatie ingrata. si anume: . ele au acces mai redus la finantare.Oficiul National pentru Combaterea si Prevenirea Spalarii Banilor.2. Este o diferenta între modul cum statul se poate întoarce împotriva celor mari si a celor mici. Si uneori mai intervin interese clientelare. bancile erau „prizonierele" marilor întreprinderi. . care este nevoit sa accepte reesalonari la plata pentru ca nu le poate închide. Ele sunt într-un razboi perpetuu cu autoritatea publica. folosindu-se de trei metode de investigatie specifice cunoscute în literatura de specialitate. bancile sunt mai puternice. Craiu. publicat în numarul din septembrie 2003 al Revistei „Finante Publice si Contabilitate". finantarea prin banci nu mai merge de la sine. amplificata de lipsa unei educatii fiscale. multe au nu numai capital. Practic. Nu întâmplator este mult mai dificil de lucrat cu întreprinderile mari.

în esenta. protestatarul. * au o profesiune care se preteaza la o umflare a cheltuielilor profesionale sau la omiterea unor venituri. A doua metoda utilizeaza tehnicile psihologiei experimentale.U. . o treime îsi supraestimeaza cheltuielile profesionale. completate de o atitudine de revolta sociala . doua treimi sustragând o parte din venituri prin nedeclararea lor.tratarea datelor de care dispun administratiile fiscale prin metode statistice adecvate. fiind. Aceste trasaturi sunt. * rata presiunii fiscale nu influenteaza semnificativ decizia de fraudare.A. vârsta si familie. în anii '80. au fost desprinse principalele motivatii si caracteristici socio-economice ale contribuabililor fraudatori. „anarhistul". un studiu întreprins în S. în schimb. Urmare a anchetelor de opinie. de cheltuieli bugetare. Principalele concluzii ale acestor teste au fost: * probabilitatea de a frauda creste o data cu venitul si descreste pe masura ce controlul fiscal este mai probabil. inclusiv celei fiscale. Contribuabilii care declara ca practica frauda fiscala au urmatorul profil: * se gasesc în principal în clasa de vârsta de la 25 la 54 de ani. având anumite caracteristici de venituri. de cele mai multe ori. acestia se disting de restul populatiei prin conceptia foarte „elastica" privind cinstea si printr-un profund scepticism privind integritatea oamenilor. Din totalul fraudatorilor. * tentatia de a frauda descreste pentru cei aflati în situatia de a beneficia. cel care nu se supune „exploatarii" de orice fel.. Astfel. arata ca un contribuabil din cinci fraudeaza impozitul pe venit. În plus. Participantilor la experiment li se cere sa actioneze la variante diferite de politici fiscale. o cercetare „de laborator": se cere unui grup de persoane sa se imagineze în postura de contribuabili.. firesc. ocupatie. . * au pregatire scolara si venituri relativ ridicate.testele de psihologie economica.fraudatorul fiind.

Exista si studii detaliate privind portretul practicantului de munca la negru. a împlinit 50 de ani. . Concluziile acestor studii arata ca muncitorii „la negru" sunt: 1.38 Anchetele realizate în tarile occidentale releva ca persoanele care comit fraude sunt:39 . În acest context. semnificativa este frecventa controalelor fiscale. urmatoarele trasaturi caracteristice: este independent. Fraudatorul are.prezentonline. 3. provinciali. inactivi.Relatia dintre rata impozitarii. mai curând tipul ocupatiei si mai putin nivelul veniturilor reprezinta conditii de influentare a frecventei si marimii fraudei. eventual chiriasi care locuiesc în orase mari si au o pregatire universitara) si ilustreaza categoriile de persoane care ar accepta mai repede pozitia de practicant al muncii la negru. persoane tinere. cel putin. nivelul veniturilor. are 3 copii. care joaca un rol determinant în atenuarea fraudei. casatorit.ro Modul în care este perceputa munca la negru separa „moralistii" (persoane mai în vârsta. de altfel ridicate. cu nivel redus de calificare. De asemenea. are o diploma universitara. persoane care nu pot fi angajate oficial: imigranti cu situatia nereglementata si personae care beneficiaza de prestatii sociale permanente. care nu gasesc loc de munca pe piata oficiala si sunt constrânsi sa accepte slujbe la negru. o astfel de persoana. functionari. ascunde circa 18% din veniturile sale totale. persoane care lucreaza la domiciliu sau în mici ateliere cu localizare discreta. 36www. proprietari) de „toleranti" (tineri. ocupatia profesionala si probabilitatea controlului este scoasa în evidenta cel mai bine prin intermediul prelucrarii statistice a datelor de care dispun administratiile fiscale. În Franta. 2.în proportie de 30% femei.

acestia au obligatia de a declara un venit cât de cât plauzibil.în general. . pot cu mare dificultate sa se sustraga obligatiilor fiscale . 2. Modalitati prin care se realizeaza evaziunea Taxa pe valoarea adaugata se spune ca este unul din impozitele mai putin predispuse a fi obiectul evaziunii fiscale. .mai optimisti. . adica un venit care sa corespunda mediei pe care o câstiga similarii lor. prezinta posibilitatea controlului încrucisat în vederea stabilirii realitatii operatiunii impozabile (la vânzator si la cumparator).A. însarcinata sa emita documente comerciale corespunzatoare operatiunilor fictive desfasurate de . Cu cât acestia câstiga peste medie. Se are în vedere.. chiar în tarile cu sisteme fiscale solide.bine educati.cu o situatie familiala stabila.putin probabil sa fie credinciosi.3. persoane casatorite. . ale caror impozite sunt retinute la sursa. când se face aceasta afirmatie. fiind înscrisa obligatoriu în documentul care atesta transferul proprietatii unui bun. Salariatii. mai motivati si cu mai mult respect de sine decât ceilalti. Cu toate acestea. Altfel spus.una din posibilitati fiind aceea de a creste în mod fals cheltuielile lor profesionale sau sa aiba o ocupatie suplimentara nedeclarata.. impulsivi si insensibili.V. de exemplu. evazionistii nu pierd din vedere nici acest impozit. . facturi de vânzare fictive. de `institutia` taxi-ului. .putin probabil sa aiba cazier. sub acoperirea antetului sau. . amabili si empatici. decât ostili. În ceea ce priveste independentii de toate genurile. el conduce o firma de fatada. Este vorba.profilul se potriveste cu cel al angajatilor care sunt suprasolicitati. cu atât mai mult le va fi la îndemâna sa eludeze impozitul. `Taxi` este un `mandatar` a carui unica functie este de a fi înscris la Registrul Comertului pentru a emite. care sunt deja în evidenta fiscului. ca T. .este mai putin probabil sa abuzeze de alcool.tind sa para mai stapâni pe situatie.

A. Cu atât sunt mai mari posibilitatile de evaziune fiscala.V. calculata ca diferenta între taxa aferenta iesirilor (facturarilor) si cea corespunzatoare intrarilor (cumpararilor) nu este taxa aferenta valorii adaugate pentru productia realizata într-o anumita perioada. se scade taxa aferenta soldurilor finale si se adauga cea aferenta soldurilor initiale * influentarea T.V.A. colectata cu taxa aferenta diferentei dintre soldul final al iesirilor si cea aferenta soldului initial al iesirilor. deductibila cu taxa aferenta diferentelor dintre soldul final si cel initial al stocurilor. nu are decât sa calculeze valoarea adaugata prin însumarea elementelor componente si sa-i aplice cota de T. se adauga taxa aferenta soldului final si se scade cea aferenta soldului initial. . ireprosabile în ceea ce priveste activitatea desfasurata.A.A. colectate.V. unde sistemul fiscal fragil este dublat de un aparat fiscal nu tocmai performant.V. Conditiile se refera la: * scaderea din T.V.V. Deoarece T.V. la noi. nr. în materie de T.A. deductibila a taxei aferente cumpararilor de active imobilizate * influentarea T.V.. pe care el trebuie sa o suporte pentru activitatea unei anumite perioade. 41/octombrie 2003 beneficiare (reale) sa obtina rambursari de T. cât si a celei deductibile pentru a exista comparabilitate între cele doua metode de calcul.A.A.A. Prin aceste facturi se permite societatilor comerciale 37 „Adevarul economic".firme reale si în aparenta.V.A. Cel care îsi propune sa verifice daca agentul economic a stabilit o suma corecta privind T. trebuie mai întai facute unele corectii atât la T.

ro 39. 2. imediat dupa unificarea sistemelor fiscale în urma unirii provinciilor românesti din 1918. înscrierea în registrul de cumparari a unor facturi fictive pentru a majora T.www.4. între anii 1923-1927.wall-street.A. mergând de la o luna la un an de zile.prezentonline. pe baza aplicarii cotei de impozitare asupra valorii adaugate obtinuta prin însumarea elementelor componente ale acesteia se poate verifica daca agentul economic în cauza a efectuat vreo evaziune fiscala prin: 1. deductibila si a micsora sau elimina datoria agentului economic fata de bugetul de stat privind acest impozit. prin raportaarea la tarile Europei Occidentale.Folosind metoda de determinare a T.V. neînscrierea în registrul de vânzari a unor facturi emise de agentul economic sau neîntocmirea unor documente legale privind vânzarile agentului economic Verificarea concordantei taxei datorate pentru activitatea desfasurata de un agent economic. De asemenea. verificarea este îngreunata în cazul agentilor economici care lucreaza cu mai multe cote.A. În cazul unui agent economic care are si activitate de export este necesara o corectie suplimentara a taxei calculate pentru a exista o comparabilitate cu taxa calculata pe baza de valoare adaugata. administratia fiscala si factorul politic. proces care a avut loc concomitent cu modernizarea sistemului fiscal.ro .V. Evaziunea fiscala în România Evaziunea fiscala în România a devenit motiv de preocupare pentru specialistii în domeniu. precum si 38. Desi referiri la evaziunea fiscala.www. 2. deoarece ajustarile se complica. stabilita prin cele doua metode se poate face pe diferite perioade de timp.

care vorbeste numai de întârzieri în depunerea declaratiilor de impunere. nu rezolva si nici nu pune problema evaziunii fiscale. începând cu cetateanul de rând. Evaziunea fiscala în tara noastra a devenit un fenomen atât de real si vast. este fenomenul economic si social cel mai vehiculat în perioada actuala. În sprijinul acestor afirmatii vin urmatoarele argumente. de registre duble.i acestui fenomen câmp larg de actiune.includerea de sanctiuni împotriva celor care erau depistati ca evazionisti au avut loc prin legile fiscale (Legea contributiilor directe din anul 1923). cauze care au condus la amiplificarea si mentinerea evaziunii fiscale la proportii relativ ridicate în masa PIB si a veniturilor fiscale. impunerea complementara dupa rentabilitate si regimul dobânzilor la împrumuturile din strainatate. Daca este sa receptam ideea ca existenta evaziunii fiscale ca fenomen este un semn de democratie. atunci cel putin încercarile delimitare. prin importanta sumelor. Totusi. atunci tânara democratie din România a anilor 1990 s-a manifestat din plin. Legea pentru represiunea evaziunii fiscale la contributiile directe nu da definitia explicita a evaziunii fiscale. iar daca factorii de decizie. elementele favorizante se refereau la regimul rezervelor si amortizarilor.. Este vorba de „Legea pentru represiunea evaziunii fiscale la contributiile directe" din 1929. legislatia fiscala si cei pusi sa o aplice nu l-au sprijinit explicit. de contribuabil si de alegator. de bilanturi false. în dubla sa ipostaza. de diminuarea veniturilor decalarate. Însa nici aceasta lege si nici celelalte legi care privesc impozitele si taxele si au prevazut sanctiuni pentru fraudele fiscale propriu-zise. . a proportiilor sale au fost destul de ineficiente. iar în cuprinsul ei nu se pomeneste niciodata cuvântul „evaziune fiscala". încât nu pare sa mai deranjeze pe nimeni prezenta sa cotidiana în toate sferele aducatoare de venit (mai putin poate salariul platit de catre stat). Evaziunea fiscala. Dintre fraudele comise în perioada interbelica în România. alaturi de coruptie. de tinere în ordine a carnetului de contribuabil. se detasau cele comise de întreprinderile cu capital strain. prima lege care se ocupa exclusiv de evaziune fiscala a aparut în România în anul 1929. adica de nereguli cu caracter administrativ sau de fraude cu caracter penal. lasându. etc. si pâna la sfera politicului de la vârful societatii românesti.

lispa unui cod fiscal. precum si cu scopul formarii în mod cinstit a capitalurilor de care se duce lipsa acuta în rândul agentilor economici. precum si o anumita inertie în litera si sprijinul impus de ea. 2. o fiscalitate relativ ridicata în comparatie cu posibilitatile reale ale capacitatii contributive ale contribuabililor. mai ales prin intermediul deficitului bugetar. elaborarea greoaie a unei legislatii fiscale care s-a dovedit plina de lacune.1. totodata. conform careia prin evaziune fiscala se poate acumula capital financiar privat. * încadrarea eronata în perioadele de scutire. tot asa evaziunea fiscala continea în ea însasi germenul haosului fiscal cu repercursiuni directe asupra economiei. Asa cum impozitul prin el însusi contine germenul „omorârii" venitului prin impozite. . În aceasta perioada. fiind necesare. de incoerenta si imprecizie. 4. Ministerul Finantelor Publice trebuie sa ofere periodic date cât mai exacte. existenta unei structuri organizatorice în cadrul ministerului care sa permita culegerea de date din teritoriu despre evaziunea fiscala si prelucrarea statistica a acestora. 5.40 Modalitatile cele mai utilizate pentru realizarea evaziunii fiscale sunt în cazul impozitului pe profit care se refera la: * reducerea bazei de impozitare. datele privid evaziunea fiscala sunt ca si inexistente. mai ales în cadrul legislatiei din domeniul impozitarii veniturilor agentilor economici. * transferul veniturilor impozabile la societatile nou create în cadrul grupului. * neînregistrarea integrala a veniturilor. numarul destul de restrâns al specialistilor adevarati din domeniul fiscal la care se adauga o salarizare si o dotare mediocra. aparitia târzie a legii pentru combaterea evaziunii fiscale (în anul 1994). 3. indispensabil activitatii de aplicare a legislatiei fiscale în vederea limitarii evaziunii fiscale. neexprimata public. La acestea se adauga pregatirea necorespunzatoare a juristilor din instantele judecatoresti în domeniul dreptului comercial si fiscal. poate fi profund daunatoare pentru societatea româneasca în cazul pierderii de sub control a fenomenului. Ideea.

mijloace juridice. nedeclararea corecta a operatiunii reale în cazul unor produse ale caror preturi purtatoare de accize (mai ales în cazul alcoolului) etc. complexitatea acesteia. structura organizatorica actualizata la noile evolutii ale sistemului fiscal. ignorarea sau aplicarea eronata si abuziva a legislatiei fiscale. Motivele evaziunii fiscale sunt complexe si greu de identificat. micsorarea bazei impozabile.). Tehnicile de sustragere la plata a impozitelor sunt de la cele mai simple la cele mai complexe. Printre cauzele evaziunii fiscale sunt si problemele privind dotarea cu mijloacele necesare cu care se confrunta administratia în vederea îndeplinirii atributiilor ce îi revin (personal insuficient numeric si calitativ. Acest fenomen este foarte greu de controlat deoarece ulterior nu se poate dovedi . La accize. * aplicarea eronata a cotei zero. etc. * necuprinderea unor operatii ce intra în sfera TVA în baza de calcul a taxei. modalitatile de evaziune au cuprins: 1. precum si unele imperfectiuni în textele elaborate care au determinari subiective si chiar abuzive în special în ceea ce priveste avantajele fiscale în favoarea anumitor categorii de contribuabili. salarizarea inadecvata a organelor de control pe linia depistarii si combaterii evaziunii fiscale.Evaziunea fiscala la TVA s-a produs prin: * aplicarea eronata a regimului deducerilor. alte mijloace informative. 3. proceduri. Cea mai simpla o reprezinta neînregistrarea în parte sau în întregime a veniturilor realizate sau serviciile prestate. * neevidentierea si nevirarea TVA aferenta avansurilor încasate de la clienti. 2. tehnica de calcul. * modificarile intervenite în legislatia fiscala. * rezistenta contribuabililor la impozite ca un aspect ce tine de civismul fiscal.utilizarea unei cote inferioare celei legale. Printre acestea enumeram: * nerecunoasterea.

bugetul de stat a fost prejudiciat cu sume uriase. ulterior acestea sunt concesionate la persoane fizice straine devenind astfel si aceste asocietati „fantoma".) au fost verificati asupra modului de aprovizionare cu cafea verde.aceasta. * societatile furnizoare nu au depus bilanturi. tutun sau produse petroliere. În acest fel. îndeosebi produsele accizebile. BUENO FOOD. Metoda este folosita de producatorii sau comerciantii de alcool. Aceste tehnici de evaziune fiscala au fost stopate în tarile dezvoltate din vestul Europei. * asociatii sau administratorii societatilor nu au fost în tara în momentul derularii activitatii economice. . ci numai daca faptuitorii sunt prinsi în flagrant. De exemplu. LAMA GROUP. Engros-istul. Ulterior acestea sunt facturate catre o societate fictiva sau catre engros-ist la un pret apropiat de pretul de piata. impozit pe profit sau accize. Aceasta este o alta tehnica de evaziune fiscala. Multe societati comerciale înregistreaza debite mari la bugetul de stat pe care nu le achita în timpul activitatii comerciale. uneori chiar a zecea parte din valoarea reala. care de obicei. O alta tehnica este folosita de importatorii sau producatorii de marfuri. este una si aceeasi societate cu importatorul vinde. în anul 1997. cu un profit foarte mic. cafea. de asmenea. sunt sustrase sume importante reprezentând TVA. Din verficarea facturilor fiscale de aprovizionare s-au constatat urmatoarele: * distribuitorul de facturi atribuise facturile altor societati comerciale. Acestia subevalueaza marfurile prin declararea unor valori foarte mici. În acest fel. iar din punct de vedere legislativ nu s-a întreprins nimic în acest domeniu. fiind „importate" la noi în tara. * societatile nu au fost identificate la sediul social declarat. * facturile nu au fost completate cu toate datele de identificare privind furnizorul. declaratii de impozite si taxe la organele fiscale teritoriale. ELITE etc. beneficiarul si datele privind expeditia. toti importatorii de cafea (SUPERBRAZILIA PRODCOM. * nu s-a putut prezenta înstiintarea de platitor de TVA a furnizorului.

Editura Lumina Lex. pag. 40 "Evaziunea fiscala . neputându-se identifica faptuitorii fradei fiscale. pâna în prezent nefiind recuperata nici o suma deoarece acestea au fost contestate.prevenirea si combaterea spalarii banilor. Veniturile obtinute din vânzarea produselor au fost mai mici decât cheltuielile efectuate pentru obtinerea productiei. la o societate offshore. În urma controlului s-au stabilit diferente de impozite si majorari în suma de 33 miliarde lei la nivelul anului 1999. TVA si majorari de întârziere în suma de 17 miliarde lei. sa înregistreze si sa vireze la bugetul statului impozit pe redeventa (pentru veniturile realizate în România de persoane nerezidente) si TVA. Bucuresti. desi au fost sesizate organele de cercetare penala. 2005. În anul 1999.95 autocarele fiind trasferate în Turcia. marfurile erau exportate în Belgia la un pret de trei ori mai mare decât pretul de vânzare din România (diferenta fiind impozitata în Cipru. societatile de transport international de persoane cu capital turcesc (MURAT si TOROS ) au încheiat contracte de leasing cu societati din Turcia pentru autocarele destinate activitatii de transport. În urma controalelor au fost calculate diferente de impozit pe profit. iar pe durata solutionarii contestatiilor societatile au fost cesionate. Pentru aceste contracte de leasing societatile de transport din România erau obligate sa calculeze. În realitate. iar mijloacele fixe cesionate. Societatea comerciala GRETZA SRL a exportat produse finite în Cipru. unde impozitul pe venit este de numai 4 %).* contravaloarea marufilor a fost achitata în numerar sau prin conturi deschise la banci cu credibilitate redusa. În urma verificarilor efectuate s- . Nici aceste sume nu au fost recuperate deoarece organele de executare silita nu au avut pe ce face poprire. prevenirea si combaterea coruptiei". conturile bancare au fost închise.

cât si cea din Cipru aveau acelasi asociat. A fost recalculat impozit pe profit în suma de 6.a constatat ca atât societatea din Belgia. .2 miliarde lei.

insulele din vecinatatea Atenei erau utilizate de catre comercianti pentru stocarea marfurilor. Acestea au existat din vechime. Nasterea si evolutia paradisurilor fiscale Evaziunea fiscala internationala. filialele au început sa fie implantate în tari cu moneda stabila. a doua ca marime din tara. aveau un sistem bancar fiabil si un guvern care încuraja investitiile straine pe teritoriile lor. stimulata de existenta unor mici entitati juridice cu statut special sau de tip statal. filialele straine au început sa fie utilizate ca mijloc de evaziune fiscala. În secolele XVI-XVII. Astfel.societate mama. Momentul care a marcat cresterea importantei paradisurilor fiscale l-a reprezentat sfârsitul celui de-al doilea Razboi Mondial.1. în Grecia antica. dar impuneau slab profiturile investitorilor straini sau beneficiile . în tari care le acordau facilitati fiscale. Ulterior. Pentru a servi acestui scop. nu este un fenomen caracteristic lumii contemporane. când a crescut numarul filialelor unei societati . întrucât comertul efectuat prin porturile sale era supus la obligatii fiscale si restrictii minore. Flandra a devenit un paradis fiscal. În anul 1889. a deschis un birou în Jamaica. aceste filiale au servit extinderii societatilor mama în strainatate. în felul acesta evitându-se un impozit de 2% perceput de cetate asupra importurilor si exporturilor.Capitolul 3 PARADISURI FISCALE SI TIPURI DE ENTITATI JURIDICE OFFSHORE 3. The Bank of Nova Scotia din Canada. care nu exercitau un control asupra schimburilor. Initial. prin intermediul caruia clientii bancii beneficiau de avantajele fiscale si financiare acordate de aceasta tara pentru operatiunile de comert international. numite în literatura secolului XX paradisu ri sauoaze fis cale. si ca loc de refugiu pentru capitalurile destinate a fi reinvestite sau repatriate.

sub forma investitiilor straine directe. atât în lumea marilor giganti ai mapamondului. la începutul secolului al XXI-lea. rezulta ca oricine poate sa caute solutii pentru a se apara împotriva unei impuneri pe care o considera excesiv. iar corporatiile Europei Occidentale avansau resurse financiare estimate la 160 miliarde dolari USD. securitatea investitiilor straine si protectia secretului informatiilor sunt garantate prin lege.Republica Nauru) sau tari mici (ex. .societatilor rezidente. functionarea companiilor. au o lunga istorie în pastarea secretului bancar. astazi. ele multiplicându-si simultan numarul si complexul de avantaje oferite investitorilor straini. Astfel. corporatiile americane transferau catre paradisurile fiscale. Panama). Unele tari. în lume exista mai mult de 50 de regiuni considerate paradisuri fiscale. daca în 1978. Delaware) au dorit sa le imite pe cele mai dezvoltate. în speta corporatiilor multinationale.Insulele Britanice Virgine). (de exemplu.paradis fiscal sunt evaluate la 1600 miliarde dolari USD. asa cum afirma reprezentanti ai Organizatiei Natiunilor Unite:41. Acestea sunt situate pe arhipelaguri (ex. În majoritatea zonelor respective. pe când altele (Bahamas. Daca obligatiile fiscale ale contribuabililor sunt stabilite prin legislatia elaborata la nivelul fiecarei tari sau entitati juridico-administrative independente si daca nimeni nu este obligat sa plateasca ceea ce legea nu-l obliga. Pentru sustinerea celor de mai sus se pot prezenta o serie de date relevante. Adunarea Legislativa din Insulele Britanice Virgine a votat un astfel de cod de legi în 1984 sub numele de Ordonanta Companiilor de Afaceri Internationale). În prezent. volumul operatiunilor de capital derulate în state . precum Elvetia. Liechtenstein. capitaluri cifrate la 23 miliarde dolari USD. precum si dividendele varsate de filiale societatii mama. Statele-paradis fiscal (Tax Haven) capata. cât si în tari cu niveluri de trai mult sub cel al subzistentei. în republici insulare ( ex. o rezonanta din ce în ce mai profunda. Legislatia independenta a acestor tari sau teritorii încurajeaza investitorii straini în înfiintarea companiilor pe teritoriul respectiv.

de foarte multe ori evaziunea fiscala. companiile „off-shore" recurg la spalarea banilor proveniti din frauda fiscala nationala. Ceea ce este însa cu adevarat grav. în special importatorii si exportatorii. prin intermediul carora statul român este prejudiciat de importante fonduri banesti.42 Profitând de legislatia fiscala favorizanta a acestor state speciale. contrabanda si spalarea banilor. Scopul îl constituie atragerea societatilor în expansiune. este faptul ca. aceste entitati juridice ofera avantaje fiscale. într-un ritm ametitor. Si în România. profitând de avantajele oferite de acestea. în ultimii 15 ani. Caracteristicile paradisurilor fiscale În primul rând. Facilitatile fiscale utilizate în vederea îndeplinirii scopului urmarit sunt multiple: scutirea de impozit a veniturilor/profiturilor realizate sau aplicarea unor cote extrem de reduse. companiile offshore si implicit proprietarii lor pot obtine economii considerabile de la plata taxelor si impozitelor datorate statului/statelor (sursa a veniturilor). oamenii de afaceri. atragerea de capital si stimularea aparitiei de activitati necesare asigurarii echilibrului economic si social.2.Evaziunea fiscala internationala este. societatilor care îsi stabilesc sediul social sau persoanelor fizice care îsi au rezidenta pe teritoriul acestora. iar paradisul fiscal o solutie de realizare a acesteia. companii „off-shore". comparativ cu alte entitati juridice. 3. „speriati" de marimea exagerata a unor impozite si taxe. siau înregistrat. derulata prin intermediul companiilor „offshore" împletindu-se. deci. o forma a evaziunii fiscale licite. armonios. în legatura cu existenta paradisurilor fiscale. O alta caracteristica esentiala o consituie protectia prin lege a operatiunilor financiare sau comerciale realizate de persoanele fizice sau juridice. cu bancruta frauduloasa. Exista însa si alte tipuri de beneficii ce pot fi accesate în zonele offshore: . Avantajele fiscale legate de delocalizarea operatiilor si profiturilor din onshore în offshore sunt usor de înteles.

în afara legislatiei stabilite si a fiscalitatii avantajoase. si mai ales în economiile de tranzitie sau în curs de dezvoltare. 2. fara o permisiune speciala.multe parasiduri fiscale nu cer companiilor offshore sa tina evidente contabile. Astfel. printre care: * dezvoltarea unui sistem bancar lipsit de reglementari restrictive si constrângeri. Paradisurile fiscale mai prezinta o serioe de caracteristici. În ceea ce priveste centrele offshore. * utilizarea facilitatilor oferite de unele state privind neimpozitarea dobânzilor platite nerezidentilor si protejarea activelor ( mai ales în SUA). ceea ce conduce la economii substantiale.1. o companie straina poate beneficia de termeni si conditii avantajoase decât o companie nationala autohtona. se urmareste asigurarea reducerilor impozitului aplicat în mod normal investitiilor straine fata de cel din tarile semnatare. . companiile offshore îsi pot derula tranzactiile financiare în orice valuta si-si pot pastra rezervele financiare în orice moneda.eliminarea controlului schimbului valutar.consideratii legate de prestigiu. Unele paradisuri fiscale dispun de acorduri fiscale pentru evitarea dublei impuneri a veniturilor cu tarile industrializate. Prezenta capitalului strain într-o societate nationala conduce la obtinerea unei mai bune imagini a acesteia. * utilizarea celor aproximativ 1500 de zone de comert liber din lume. care asigura rapiditatea operatiunilor în interiorul si în afara granitelor. alte posibile avantaje ale utilizarii acestor zone sunt: * exploatarea posibilitatilor oferite de evolutia sistemelor de tratate si acorduri fiscale internationale (asa numitul „treaty shopping"). În vederea asigurarii unui regim fiscal privilegiat.lipsa obligativitatii tinerii evidentei contabile. aceste entitati îsi adapteaza mereu legislatia fiscala în concordanta cu evolutia ei pe plan international.de regula.de multe ori. putând asigura în unele cazuri chiar si anumite scutiri de impozite si taxe. 3.

4) tari care ofera tratamente speciale companiilor offshore si companiilor holding: Austria. Mauritius. Elvetia. Insulele Britanice Virgine. Ungaria.3. Filipine. Insulele Marshall. Bermude. Marea Britanie (pentru societatile nerezidente). cu exceptia operatiunilor legate de devize straine. Luxemburg. servicii aeriene) la un înalt nivel functional. hong Kong. Liechtenstein. Jersey. panama. Toate aceste caracteristici ale paradisurilor fiscale contribuie la crearea unui cadou propice dezvoltarii operatiunilor economice cu sau fara motivatie fiscala. Malaezia.companii orientate sau nu spre investitii. Clasificarea paradisurilor fiscale Paradisurile fiscale se pot împarti în: principale si secundare. dar care se califica .* absenta sau limitarea unui control asupra schimburilor valutare. 3. singura conditie fiind compatibilitatea cu legislatia acestor entitati teritoriale. Thailanda. 3) tari în care impozitul este stabilit pe o baza teritoriala: Costa Rica. Singapore. Insulele Cayman. Olanda. Bahamas. 2) tari în care impozitul pe venit sau beneficiu este redus (rate fixe stabilite de autoritati sau în combinatie cu scutiri sau reduceri provenite din tratatele de evitare a dublei impuneri): Cipru. * asigurarea unor mijloace de comunicare (telefon. În cadrul paradisurilor fiscale principale se pot identifica sapte tipuri de tari: 1) tari care nu aplica nici un fel de impuneri asupra veniturilor si cresterilor de capital numite „zero heavens" sau „pure heavens"): Anguilla. Liberia. Contribuabilii beneficiaza de o exonerare a beneficiilor obtinute prin operatiuni realizate în afara teritoriului. conexiuni internet. Aruba. 5) tari în care sunt scutite de taxe companiile ce produc pentru export: Irlanda si Madeira. Malta. 6) tari în care sunt oferite avantajele fiscale companiilor de afaceri internationale .

* existenta unor firme de avocatura. Malaezia. Fiind tari mici din punct de vedere geografic. tarile din cadrul lor. Uneori acorda exonerari pentru activitatilr desfasurate de anumite societati sau reduc mult cotele de impunere. institutii de stat de înregistrare.000 de locuitori. Thailanda. cu populatie restrânsa si în general fara prea multe resurse naturale. banci si institutii financiare înregistrate pe aceste teritorii. . taxele obligatorii catre stat: taxe de înmatriculare si reînmatriculare si impozitele contrbuie la obtinerea unui venit considerabil pe cap de locuitor. Înmultind acest numar cu impozitul anual platit de o astfel de companie ( 300 USD). fara a îndeplini toate caracteristicile paradisurilor fiscale principale. În ceea ce priveste paradisurile fiscale secundare. fie nu aplica nici un fel de impunere fiscala. Bermude. Marea majoritate a acestor state reprezinta foste colonii ramase fara suportul financiar al Coroanei dupa spargerea imperiului colonial britanic. Vanuatu. Insulele Britanice Virgine au 17. Montserrat.drept companii financiare offshore privilegiate: Antigua. Insulele Britanice Virgine. aceste state s-au orientat catre exploatarea frumusetilor naturale.000 de companii offshore. Companiile offshore asigura acestor tari venituri substantiale prin: * crearea de locuri de munca pemtru persoane superior calificate. însa în realitate multe tari apartin mai multor categorii de mai sus. Chiar si în situatia unor sume modeste. 7) tari care ofera avantaje fiscale specifice societatilor bancare sau altor institutii financiare cu activitati offshore: Hong Kong. În anul 2003.000 USD pe cap de locuitor. De exemplu. Madeira. fie nu impun anumite venituri realizate de persoane fizice sau de societati. Bahamas. Nevis. Aceasta clasificare are la baza principalele dispozitii legale. deci salarii si * impozite pe salarii mai mari. caracterizate printr-o suprafata mica si o populatie redusa numeric. turismul si serviciile diverse jucând cel mai important rol în economia lor. reiese ca taxele platite de companiile offshore „aduc" 8. erau înmatriculate în aceasta tara aproximativ 460. Filipine. Singapore.

pe coasta germana. acest stat este însa practic inaccesibil pentru afaceri. din 1996. . în Oceanul Pacific. dar care nu prevad impozite si taxe pentru entitatile offshore. Factorii care determina alegerea paradisurilor fiscale s-ar putea împarti în doua categorii: factori generali si factori principali. Relaxarea fiscala a existat aici de aproximativ 300 de ani. „ Cyber .Exista însa multe insulite si tari în curs de dezvoltare deficitare la nivelul mediului economico . 41. 3. Bucuresti. Factorii generali 1. Garantiile guvernamentale în privinta protectiei împotriva expropierii si nationalizarii. Ledoran Serge. Securitatea siteurilor comerciale".Mafia hackerilor. Dupa ce. Factorii care determina alegerea paradisurilor fiscale Indiferent de natura juridica a unui investitor si de motivatia acestuia. Editura Antet. De exemplu.4. Tonga.social. satul a început sa fie cautat pentru a beneficia de avantajele sale fiscale. ci impune numai o taxa anuala platita de companii. 2006 În Marea Nordului. de când un duce german i-a eliberat de taxe pe locuitori în schimbul construirii unui dig pentru prevenirea inundatiilor. Rezultatul s-a materializat în introducerea de noi linii telefonice si în demararea afacerilor. utilizat în scopuri fiscale de aproximativ 70 de companii. nu impoziteaza profiturile. se afla un satuc de aproximativ 50 de locuitori. problema primordiala este aceea a obiectivelor de realizat si a costului acestora. Rose Philippe. în cadrul deciziei de a apela la avantajele oferite de un paradis fiscal. autoritatile au încercat sa stavileasca profitorii fiscali conditionând facilitatile fiscale de derularea operatiunilor societatii din satul respectiv si de tinerea evidentei tot acolo. Ele nu sunt calificate drept paradisuri fiscale eficiente deoarece nu ofera celelalte facilitati cerute de aceasta industrie. în statul Schleswig Holstein.

Pe de alta parte. exista aproximativ 250 de tari si teritorii în lume si numai o singura tara (cea de rezidenta fiscala) nu poate fi considerata un potential refugiu offshore. sunt mai neînsemnate. Prin acest tratament obiectiv se urmareste contracararea limitarii libertatii societatii la un moment dat sub un anumit pretext. dobânzile si câstigurile de capital din vânzarea activelor fixe obtinute de catre investitorii straini care s-au instalat la Londra si care actioneaza pe pietele internationale. Chiar si o tara cu fiscalitate excesiva. prin schimbarea brusca a legislatiei fata de capitalul strain. Guvernul britanic e . 2. ele numarându-se la ora actuala printre cele mai renumite paradisuri fiscale. o astfel de actiune va duce la încetarea investitiilor straine pentru o lunga perioada de timp. Apa este folosita. refolosita si în final ajunge în rezervoarele oceanelor. Sunt evitate tarile în care guvernele limiteaza participarea capitalului strain. De USD prin neasigurarea investitiilor americane în Ciba (condusa de Fidel Castro la acel moment). Tratament nediscriminatoriu al investitiilor straine La ora actuala. exclude de la impozitare dividendele. americanii au pierdut aproximativ 7 mld. Cayman Islands si Antilele Olandeze au introdus în legislatiile lor garantarea împotriva riscului de expropriere sau nationalizare. Cuba fiind totodata un paradis fiscal în acei ani. Numai un guvern care a ajuns cu spatele la zid (fortat de împrejurari) va confisca investitiile straine. Paradisurile fiscale care au constientizat din timp importanta acestui element au avut numai de câstigat.Fluxul de bani se aseamana ciclului hidrologic în care apele se îndreapta inevitabil catre mare. precum Marea Britanie. în care se detine în întregime controlul asupra unor domenii de activitate sau se stimuleaza proritar investitiile nationale. cu cât restrictiile investitional. 3. cu atât paradisul fiscal este mai flexibil si mai atragator. În 1959. în zonele offshore. Stimularea investitiilor straine Guvernele din întreaga lume se lupta pentru atragerea de investitii internationale.

4. Este evident de ce aceste avantaje fiscale sunt alese în schimbul unor cote de impozit pe profit de 20-50%. iar bugetul national ar pierde veniturile realizate din comisioanele de transfer de proprietate si din impozitele platite pe proprietatea imobiliara.constient ca daca ar supune impozitarii acesti investitori cu siguranta ei se vor muta într-o tara cu un mediu de afaceri mai lejer din punct de vedere fiscal. Înca din 1950. Impozitarea redusa În toate paradisurile fiscale. 7. 6. independent de cifra de afaceri. 5. în conditiile în care nivelul mediu de impozitare existent în Europa la acea data era de 50%. este de 150 USD. iar ultimul element este în directa dependenta de stabilitatea statului-gazda. majoritatea paradisurilor fiscale sunt tari care functioneaza pe baza dreptului cutumiar anglo-saxon. Imaginea Irlandei de tara „favorabila investitiilor straine directe" se datoreaza mentinerii unei strategii fiscale competitive mai bine de 40 de ani. unde precedentele juridice (solutiile anterioare ale instantelor pentru cazuri similare) au o importanta foarte mare. avantajele fiscale au o baza legala. Companiile offshore înregistrate în Insulele Britanice Virgine nu platesc alte tipuri de impozite în fara unui impozit anual în valoare de 300 USD. aceasta taxa anuala se ridica la „impresionanta" suma de 100 USD. Stabilitate politica si economica Un investitor care e dispus sa abordeze zona offshore este interesat de doua elemente extrem de importante: profit si siguranta investitiei. Decizia guvernelor unor tari de a proceda la nationalizari si exproprieri constituie un risc care nu poate fi neglijat. Pentru Belize si Seychelles. Irlanda oferea o scutire de impozite pentru profiturile din export pe o perioada de 15 ani. Sistemul legislativ În general. în timp ce în Panama. Portofoliul de Tratate de Evitare a Dublei Impuneri .

considerând-o parte a sa din punct de vedere al tratamentului fiscal. prin care se modifica un tratament existent între aceste tari. Prinse între ciocan si nicovala. când Australia a amendat aceasta situatie. relatiile diplomatice între Franta si Elvetia s-au deteriorat. veniturile din dobânzi.Acordurile bilaterale pentru evitarea dublei impozitari (si pentru împiedicarea evaziunii fiscale) pot fi benefice. mai mult sau mai putin diplomatic. dividende si redevente. Pe de alta parte. 9. Secretul bancar Prevederile legale ale Common Law-ului dispun uneori amenzi mari si ani grei de închisoare pentru angajatii din domeniul bancar ce încalca principiul confidentialitatii activitatii clientilor. la un moment dat. . 8. bancile ce nu dezvaluie informatiile solicitate pot suporta amenzi usturatoare în tarile în care au filiale deschise si în care autoritatile nu primesc informatiile solicitate. Numai rezidentii nativi ai insulei si companiile înmatriculate aici si care sunt în întregime detinute si controlate de rezidentii insulei pot obtine facilitati fiscale. deoarece pentru anumite tipuri de venit se aplica reguli de impozitare care sunt mai atractive decât acelea care s-ar fi aplicat daca venitul ar fi fost impozitat în doar una sau în ambele tari implicate. În Europa.ca urmare a acestui conflict. Insula Norfolk a fost un paradis fiscal cu o reputatie în cresetere pâna în 1974. Cooperarea guvernamentala Venezuela si-a pierdut statutul de paradis fiscal deoarece a ales calea unei politici nationaliste în defavoarea unei cooperari cu companiile straine de comert international. datorita încercarilor unor vamesi francezi (ulterior condamnati penal) de a viola secretul bancar elvetian. Tipurile de venit aplicabile sunt în mod obisnuit. Consiliul National al Elvetiei a refuzat sa mai aprobe un protocol. SUA si organismele internationale exercita presiuni asupra jurisdictiilor offshore în cadrul luptei împotriva evaziunii fiscale si spalarii banilor murdari.

Taxe vamale minimale La nivelul statelor ce permit activitati offshore. în unele cazuri este compensata taxarea minimala a importurilor cu taxe pe vânzari. pozitia sa fiind uzurpata de Barbados si Sf. restrictii comerciale minime. Ca urmare a cererilor statelor membre UE. Inflatia si politica de creditare O politica pertinenta de creditare a Bancii Centrale este un element vital pentru corporatiile ce nu detin suficiente resurse financiare si doresc sa apeleze la credite locale pentru finantarea operatiunilor lor.10. Jamaica si-a pierdut si ea din autoritate. . de data aceasta nu ca urmare a modificarilor fiscale. Localizarea economica a jurisdictiei Multe companii s-au orientat catre paradisurile fiscale ce se aflau în centrul unor piete comune regionale pentru a benficia de reducerile de tarife vamale. respingerea zvonurilor referitoare la o posibila reforma fiscala a dus la o deblocare masiva a intrarilor de investitii din exteriorul tarii în zona libera a acestei regiuni. Liberia. în alte cazuri (Bermuda. Oportunitatile oferite pe termen lung Profesionistii din domeniu sunt interesati de speranta de viata a reducerilor fiscale oferite în conditiile schimbarii guvernarii acestor tari. Costa Rica în Piata Comuna din America Centrala si Jamaica în Asociatia de Comert a Caraibelor. În Bahamas. pastrându-si totusi o serie de avantaje. Elvetia reprezinta numarul 1 în lume din acest punct de vedere. pe când Bahamas. etc.) se practica taxe mari pe import. armonizarea legislativa si piete potentiale mai vaste. contrabalansând taxe foarte mici pe vânzari. Jamaica. 13. Beneficiarii principali ale acestor relocari au fost Belgia în CEE. 12. ci datorita recesiunii sale economice. 11. Belgia si-a crescut taxele astfel încât în prezent nu mai este un paradis fiscal. Vincent.

au fost atrase filiale a sute de banci importante ale lumii. fax este esentiala în desfasurarea unei afeceri. pentru existenta unui nivel de educatie ridicat al personalului angajat autohton si pentru asigurarea unor conditii de viata si de instruire a copiilor angajatilor din tara de origine. asezarea geografica. . Secretul operatiunilor bancare derulate prin Panama. aerian.Hong Kong si Vanuatu au fost criticate pentru insuccesul lor în a adopta politici antiinflationiste si de creditare eficiente. retelele de telecomunicatii. Elvetia a fost cunoscuta initial ca un paradis bancar datorita imenselor resurse financiare disponibile în bancile sale. 15. Disponibilitatea capitalului local Infrastructura financiara a unei jurisdictii offshore ar trebui sa aiba la dispozitie capitaluri necesare atunci când acestea sunt cerute. Bahamas. Exista un pronuntat interes. sistemul de comunicatii si de transport Existenta unui sistem de comunicatii prin telefon. hoteliera si calitatea vietii din zona respectiva. eticheteaza si pentru astfel de operatiuni. Un amplasament favorabil pentru transbordarea marfurilor sau bunurilor este absolut necesar pentru un centru offshore unde se depoziteaza. la un cost care sa nu fie exagerat de ridicat. bancara. Urmatorul factor este proximitatea resurselor naturale. Pozitia geografica. Prin legislatia bancara adoptata de aceasta tara. Panama a avut o evolutie fulminanta în ultimii ani datorita faptului ca a actionat pentru a pune la dispozitia companiilor straine fonduri pentru sustinerea operatiunilor lor internationale. terestru si maritim. utilitatile si sistemele de transport disponibile. 16. Luxemburg si Elvetia a reprezentat si reprezinta un argument important pentru transferul fondurilor în aceste state. Deplasarea si stocajul bunurilor comerciale sunt influentate de existenta unui transport comod si rapid. manufactureaza. 14. Resursele umane disponibile O companie care doreste sa-si stabileasca sediul într-un paradis fiscal solicita informatii cu privire la structura juridica.

a tuturor drepturilor intelectuale. oriunde s-ar afla acesta. Putine paradisuri fiscale sunt însa caracterizate de diferebnte majore între obligatiile managementului local si cele ale managementului strain. Situatia si istoricul datoriei externe . licentelor. 17. si. În acelasi timp. 20. ca urmare a importantei acordate de acest stat drepturilor nerezidentilor în tratarea redeventelor. Elvetia are cel mai mare numar de companii offshore înregistrate. respectarea proprietatii este dorinta oricarui agent economic. Orice centru offshore care se respecta ar trebui sa aiba o astfel de legislatie de ocrotire a proprietatii (intelectuale sau materiale). Obligatiile managementului Multe companii au renuntat la stabilirea de baze în strainatate pentru ca legislatiile tarii vizate nu permiteau un managemenr adecvat si eficace. Respectarea dreptului de proprietate Corelata cu resaectarea contratelor. Dupa Panama. acceptabile de catre partea vatamata.Elvetia nu ofera posibilitatea transportului naval. în general. Respectarea cu sfintenie a întelegerilor contractuale Normalitatea operatiunilor într-un paradis fiscal tine de hotarârea guvernului-gazda de a consfinti si respecta întelegerile contractuale ce se realizeaza pe teritoriul sau. se acorda compensatii corecte. 18. 19. e imperativ pentru o societate-mama sa permita companiilor înfiintate în strainatate suficienta autonomie pentru a îndeplini conditiile de calificare ca entitate juridica distincta din punct de vedere juridic. dar totusi detine o pozitie importanta. Cu toate ca dreptul international nu poate ataca suveranitatea si autonomia fiecarui stat. majoritatea companiilor multinationale îsi investesc banii acolo unde contractul are valoare de lege si unde. pe când Vanuatu este taxat de insuficienta facilitatilor de transport naval. în cazul violarii lui de catre guvern. fiscal si contabil.

Delegatiile oficiale si de afaceri Când un guvern strain doreste sa atraga investitori straini în tara sa. Pe lânga împartirea de brosuri si pliante informative. Totusi. firmele multinationale intra în contact cu facilitatile oferite de respectivele guverne. Promovarea guvernamentala Majoritatea statelor paradisuri fiscale finanteaza deschiderea de birouri de promovare a lor în SUA. aceste agentii de promovare aranjeaza si vizite ale reprezentantilor guvernamentali familiarizati cu mediul economic si juridic promovat. 22.În conditiile accentuarii schimburilor comerciale internationale se amplifica si transferurile financiare internationale. dupa ce Fidel Castro a preluat Havana si multe companii si-au relocat sediile în afara Cubei. 21. 23. astfel încât multe dispute referitoare la derularea afacerilor pot fi teoretic eliminate. companiile înmatriculate în zona lui de influenta au de suferit si cauta locatii cu pozitii mai sigure. Comert si Navigatiile cu majoritatea paradisurilor fiscale. iar marile companii cauta acele zone care se bucura de cea mai mare credibilitate internationala în calitate de debitor. Europa si Orientul Îndepartat. Acestia privesc: . Când rating-ul unui guvern înregistreaza evolutii negative. va trimite delegatii oficiale pentru a promova avantajele oferite de tara sa. Factori particulari: Factorii particulari care influenteaza alegerea unui paradis fiscal sunt determinati de motivatia si situatia individuala a persoanelor fizice si juridice implicate în proiect. Acest gen de abordare s-a dovedit foarte eficace în cazul Bahamas (1960). prin acestea. Existenta unor tratate internationale SUA si multe dintre statele puternic industrializate au încheiate Tratate de Parteneriat. Astfel de miscari de capital se înregistreaza acum în Indiile de Vest. aparitia a noi paradisuri fiscale implica abordarea prudenta a riscurilor ce pot aparea ca urmare a inexistentei acestor tipuri de acorduri (sau similare).

Exista alte trei state care au adoptat aceeasi practica: România. cerintele sunt mult mai flexibile. statele stabilesc impunerea veniturilor persoanelor fizice în functue de domiciliu sau de rezidenta (Marea Britanie. În aceste tari. Transferarea sediului social în tari precum canada si Liechtenstein trebuie aprobata de guvern. Avantajele fiscale pe care contribuabilii urmaresc sa le obtina vor fi influentate de prevederile legale si vor influenta deciziile investitorilor. o companie înmatriculata într-o insula mica. Un cetatean american care traieste un timp îndelungat în afara SUA si are rezidenta fiscala în Australia. Prin urmare. transferul se realizeaza prin dizolvarea societatii. Transferurilor capitalurilor Exista tari (Australia) care nu permit transferul caputalurilor spre paradisurile fiscale decât dupa obtinerea unei declaratii de la autorul transferului si aprobarea administratiei fiscale. În . 2. Abordarile sunt diferite: * În tarile ce practica dreptul anglo-saxon. Franta) sau în functie de nationalitate. La aceste evolutii se adauga evaluarea reglementarilor fiscale. Domiciliul sau rezidenta persoanelor fizice si influenta schimbarii acestora În principiu. în situatia în care persoana respectiva nu sta pe teritoriul SUA cel putin 330 zile în ultimele 12 luni consecutive.1.deoarece exista o exceptie asupra veniturilor mai mici de 80. în timp ce în Elvetia trebuie acceptul persoanelor creditoare. Filipine si Eritreea (estul Africii). paradisurile fiscale nu sunt refugii fiscale legale pentru cetatenii americani. când se doreste ascunderea profiturilor în offshore. Schimbarea sediului unei societati comporta riscuri legate de evolutiile politice si economice. cu toate consecintele fiscale prevazute de lege. 3. Aceste atrebuie evaluate în consecinta. mai putin cele exceptate . Sediul societatii si transferul acestuia Din punct de vedere comercial. Franta sau oricare alta tara va datora în continuare impozite pentru toate veniturile sale. Anglia. SUA este una din putinele state care taxeaza pe criteriul rezidentei sau cetateniei. necunoscuta creeaza o cu totul alta impresie daca aceasta poate da o adresa din Zurich sau New York.000 USD obtinute din afara SUA.

4. etc). Accesibilitatea paradisurilor Complexitatea acestui factor este determinata de necesitatea analizarii mai multor elemente. aceasta suma nu este obligatoriu a fi „varsata" efectiv. Liechtenstein si Andora. posibilitatea de a cumpara sau închiria o locuinta. modalitatea de plata a capitalului înregistrat este precis definita si urmarita. dar fara ca în realitate sa implice vreun flux de numerar sub forma de investitie externa. limba vorbita/utilizata. conditii de viata convenabile (costul vietii este ridicat în Bahamas. costul operatiunilor de stabilire. dar conform legilor acestor tari. companiile offshore se delimiteaza în trei categorii caracterizate de: *Anonimat total. Irlanda. Costa Rica. Aceeasi regula se aplica si în insulele Britanice Virgine. Niue. pornind de la intentia asigurarii confidentialitatii totale asupra unor demersuri de afaceri perfect legale pâna la evitarea oricarei conexiuni între derularea unor afaceri ilegale si persoanele care se afla în spatele întregului montaj. Acestea tin de posibilitatea obtinerii vizei de intrare (în Andora. mijloace de transport rapide la preturi care sa nu fie prohibitive. Belize. capitalul social subscris de proprietari trebuie varsat într-un cont special al companiei. Din datele vehiculate în mediul consultantilor în domeniu.000 USD. Asigurarea secretului operatiunilor În unele situatii. * În tarile ce practica dreptul continental. companiile pot fi înfiintate având formal un capital de câteva mii de doalri. Prin urmare. proprietarii unei companii offshore nu doresc dezvaluirea identitatiilor. se pare ca importanta anonimatului în . Sri Lanka). rezidentele se aproba numai în functie de plecarile si decesele rezidentilor straini). unde capitalul. dat fiind ca aceste detalii nu trebuie raportate autoritatilor din acele taru (Insulele Britanice Virgine. Cipru.identitatile directorilor si proprietarilor nu sunt verificabile.standard înregistrat de o companie este de 5. în aceste tari. Astfel.Bahamas. Motivele ce duc la aceasta dorinta sunt diverse. iar orice alta contributie în natura trebuie pua la dispozitia companiei (asa cum se practica si România). dar nu este obligatorie varsarea acestuia.000 USD. 5. În tari precum Elvetia. capitalul . Seychelles. standard înregistrat este de 10.

contabil. aceste aservesc la fixarea beneficiilor realizate în tari unde impunerea nu exista.). Costuri de operare Costurile de operare ce caracterizeaza activitatea unei companii înmatriculate într-un paradis fiscal pot fi structurate astfel: Costuri obligatorii: . 8. 6. sunt instituite doua tipuri de restrictii: * numarul minim de directori si actionari (în Panama o companie trebuie sa aiba cel putin trei directori). * Publicitate partiala.cel putin unul sau toti directorii trebuie sa fie cetatean/cetateni ai statului de înmatriculare . domiciliul permanent. Utilizate ca societati releu de tip „sham companies" sau „cutie de scrisori". De exemplu.informatii detaliate privind actionarii si directorii companiilor sunt accesibile în Registrul Companiilor. în Cipru.000 de companii noi).afacerile internationale este destul de mare (în 2000. Restrictii de organizare De regula. 7. banci sau a unei institutii specializate dintr-un paradis fiscal se pot înfiinta societati fictive. Se considera ca este necesara existenta unei activitati de conducere si control stabile si nu stabilirea sediului într-un biroz al unui jurist local. sunt disponibile detaliile privind proprietarii si directorii (nume. *Publicitate larga.are ca scop principal crearea de locuri de munca pentru cetatenii jurisdictiei offshore. nationalitate. au fost înregistrate în insulele Britanice Virgine aproximativ 62. e slaba sau nu se prevede obligativitatea repatrierii veniturilor înasare în strainatate.porprietarii unei companii nu figureaza în Registrul Companiilor. data nasterii. Utilizatorul unei astfel de societati trebuie sa gaseasca tara în care sa o implanteze si sa evite riscul de a fi contestata existenta societatii. etc. numar de pasaport. * nationalitatea directorilor . Rezidenta fictiva În biroul unui jurist. în timp ce toate detaliile privind directorii sunt disponibile publicului.

utilizarea telefonului si faxului. Costuri operationale (în functie de dorinta proprietarului): *Remuneratii platibile directorilor si proprietarilor nominali. *Cheltuieli de reatransmitere a corespondentei. *Taxe platibile pentru agentul si sediul înregistrat. Taxele totale de înmatriculare si operare în primul an ale unei companii offshore variaza între 2000 si 4000 USD. aceste acrescând proportional cu volumul serviciilor efectuate.700).pentru retransmiterea corespondentei primite pe adresa înregistrata (stabilita anual sau pe operatiune). În situatia în care nu ne referim la activitati .o suma anuala fixa. plus o suma mica pentru fiecare serviciu prestat în numele companiei.o suma anuala fixa. în functie de firma de consultanta si locatia dorita. în general.5. o firma de avocatura. Compania exceptata (Exempt company) Este compania scutita de la plata obligatiilor fiscale normale.agentul reprezentant este. putând ajunge pâna la 7000-8000 USD în tari precum Malaezia si Madeira. Taxele anuale de retransmitere a corespondentei si apelurilor telefonicce sunt de ordinul sutelor de dolari (500. Forme clasice de entitati juridice offshore Jurisdictiile ce fac parte din sistemul offshore sunt caracterizate te o tipologie variata a entitatilor posibil de înmatriculat în acest locatii. * Taxe platibile pentru emiterea diferitelor documente. Exista însa câteva forme clasice de companii offshore: 1. sub rezerva respectarilor anumitor conditii. care asigura adresa si reprezentanta pentru companiile înregistrate în schimbul unei taxe anuale. *Costuri de administrare pentru furnizarea spatiului pentru sediu.*Taxe si impozite guvernamentale anuale. forfetara sau un procent din profit. 3.

Rezidenta fiscala poate fi modificata o data cu modificarea elementului de atribuire a rezidentei.offshore. Asociatia cu Raspundere Limitata (Limited Liability Company) . ele beneficiind însa de un set important de facilitati fiscale. 3. Se apreciaza astfel ca asemenea companii sunt înfiintate pentru a beneficia de imaginea si caracteristicile oferite de o anumita jurisdictie onshore sau offshore. în functie de interesele actionarilor sai. • • Posibilitatea emiterii de actiuni la purtator. Compania nerezidenta (Non .) si va avea rezidenta fiscala într-un alt stat. foarte asemanatoare cu cea a companiilor exceptate. obligatiile fata de statul de încorporare sunt reduse considerabil: se evita obligatia de a mentine un sediu si personal în statul de încorporare. utilizata în special în zona de influenta a legilor britanice. etc. Ca trasaturi se pot enumera: * Flexibilitate si operativitate la încorporare. 4. Într-o asemenea situatie. Marea Britanie. nu este necesara depunerea bilantului contabil. aferente si direct proportionale cu nivelul jurisdictiei de înregistrare. de obicei companiile offshore nerezidente sunt domiciliate fiscal tot în jurisdictii offshore. Pentru a evita presiunile fiscale. 2. fara a-si asuma costurile administrative si de operare exagerate. fiind un produs foarte apreciat si frecvent utilizat de comunitatea oamenilor de afaceri din zona Caraibelor si Asia Pacific. Cipru. iar obligatiile fata de autoritati constau într-o taxa anuala care se poate ridica la câteva sute de dolari. de regula. aceste companii pot foarte bine functiona în jurisdictii cu un regim fiscal normal. Obligatii sumare de asigurare a sediului. Este cea mai putin pretentioasa entitate. O companie nerezidenta va fi înregistratp într-un anumit centru offshore (Cayman Islands. locul de unde se face administrarea acesteia. printre cele mai cunoscute se numarar Insula Sark si Cipru.Resident Company). Compania de Afaceri Internationale (International Business Company) Reprezinta o categorie relativ noua. Admiterea companiilor cu un singur actionar (care poate fi si singurul director).

în scopul protejarii averilor în favoarea operatiunilor viitoare. o firma din UE poate importa prin offshore subansamble din China si poate vinde produse finite pe piata din UE (cu pret foarte mare). 3. Astfel. Common Law-ul britanic nu recunoaste conceptul specific de fundatie. Este practic. între vânzator si cumparator. companie ce va retine cea mai mare parte a profiturilor reale ale tranzactiei. spre deosebire de actionar care detine un activ. Companii de comert exterior În tranzactiile comerciale internationale se practica destul de des introducerea unei companii offshore în mijlocul tranzactiei. dar creeaza offshore. Aceasta este creata de un fondator. Spre exemplu. dar creeaza un tip de organizare similar.Este un parteneriat în care raspunderea actionarilor este limitata si este definita superior de cota de participare la capitalul social.6. fundatiile din Liechtenstein si Panama au fost instrumentele preferate ale rezidentilor tarilor bazate pe Codul Civil. transferând active care fundatie (ce nu are actiuni) ca o subscriere. 6.saxona. În acest fel. Tipuri de companii offshore din punct de vedere al activitatii desfasurate 1. profiturile taxabile sunt transferate dintr-o jurisdictie c taxe ridicate într-un cu taxe scazute sau chiar fara taxe. o structura hibrid a doua tipuri fundamentale ce caracterizeaza sistemul economic anglo-saxon: parteneriatul si compania. o companie de vânzari si distributie care se ocupa de restul procesului si pastreaza profitul offshore etc. Un ziar din UK îsi pastreaza angajatii acolo. Fundatiile Anglo-saxone Pentru o perioada destul de lunga. . un membru garant detine o datorie contingenta. 5. mai exact actiunile. cunoscut sub denumirea de fundatuie anglo. Acestia din urma sunt alesi în aceasta pozitie de catre directorii societatii cu conditia unei garantii asupra datoriilor societatii pâna la nivelul unei sume specificate (de regula 100 USD sau mai putin). Compania hibrida Este compania ce are doua categorii de sustinatori: actionarii si membrii garanti.

5. Luxemburg.000 . în conditiile în care cota de impunere a profiturilor în onshore este de 25%. Hong Kong.000 euro. Exemplificam o companie offshore înmatriculata în scop comercial: Se presupune ca pentru marfuri achizitionate cu valoarea de 5. Ca o regula generala. Importatorul poate folosi compania offshore pentru a evita plata taxelor pe diferenta dintre pretul de achizitionare a bunurilor si pretul cu care bunurile vor fi vândute în tara sa. Unele paradisuri fiscale încurajeaza activitatile de comert prin oferirea unor zone duty . cât si pentru cel care le cumpara.250 euro În cazul utilizarii offshore: Profit societate A : 6. Bahams.000 = 5.000 = 1. Malta.free.000 euro.000 euro Impozit pe profit: 25% * 5. Panama. Costa Rica. Barbados.Compania offshore va fi cea care va intra în relatii contractuale cu vânzatorul si cumparatorul. În cazul neutilizarii offshore: Profit impozabil: 10. exportatorul are posibilitarea de a-i vinde acesteia marfa cu 6. ce permit procurarea facila a documentelor de transport. Cota de impunere a profitului obtinut de o companie offshore este de 10%. Utilizând compania din tara C.000 Euro. aceste companii trebuie create în jurisdictii cu sisteme de comunicatii eficiente.5. facilitati de depozitare etc. respectiv 10. Jersey.000 euro.000 euro . etc. Caymans Islands.000 . iar bunurile vor continua sa circule de la producator/vânzator la cumparator.000 euro =1. exportatorul (A) gaseste un client intern/extern (B) dispus sa îi plateasca 10. Aceasta interpunere a companiei offshore în lantul comercial poate fi facuta atât de vânzator cât si de cumparator. fiind avantajoasa atât pentru cel care vinde bunurile. cum este: Cipru. marfa ce va fi revânduta ulterior la valoarea la care importatorul este dispus sa oachizitioneze. Exportatorul poate folosi schema de mai sus pentru a transfera profitul care provine din diferenta dintre costul bunurilor vândute de el si pretul de vânzare. Acest lucru este imporant mai ales atunci când se încearca avitarea crearii unui „sediu permanent" în tara de destinatie (prin stocarea bunurilor înainte de livrare).

multe tari au restrictionat investitiile în astfel de tari pentru cetatenii lor. O companie offshore poate cumpara actiuni. fiind prezente si pe pietele unor materii prime si combustibili. în contrapartida cu costurile suplimentare. Companii holding În general. iar reglementarile legale sunt mai blânde decât în tarile cu fiscalitate mare. SUA este foarte stricta în aceata privinta. unde detinatorii fondurilor investite sunt localizati. La acest nivel trebuie analizate avantajele si oportunitatile fiscale accesibile.000 euro Impozie pe profit societate C : 10% * 4. Daca analizam rapoartele majoritatii burselor importante ale lumii (New York. Companii de investitii Zonele offshore ofera deseori un mediu excelent pentru companiile de investitii sau fondurile de investitii. dar totusi inflexibil. Ratiunea acestei activitati este ca profiturile din aceste investitii vor fi netaxabile (sau foare putin taxabile). multinationalele utilizeaza paradisurile fiscale pentru înmatricularea companiei ce detine actiunile celorlalte companii ale grupului.000 .6.Impozie pe profit societate A : 25% * 1.000 = 250 euro Profit societate C : 10. dificultatea si riscul unei astfel de optiuni. . Deoarece fondurile offshore ofera un câstig (si un risc) mai mare decât cele onshore. 2. obligatiuni si poate de asemenea sa le vânda în mod liber. de cele mai multe ori transportul se face direct de la exportator la importator. existând totusi documente de „atestare" a legaturii cu jurisdictia C.000 = 400 euro Impozit pe profit A+C = 250 + 400 =650 euro În varianta utilizarii companiilor offshore. Londra) putem observa ca majoritatea actiunilor aflate în ciculatie sunt în mâinile companiilor offshore si ca se schimba între aceste companii. precum si marketingul acestor fonduri pe teritoriul lor sau catre rezidentii lor. Companiile offshore sunt principalii pioni ai proprietatii în pietele de capital dezvoltate.3.000 = 4. Regimul fiscla din Marea Britanie e mai permisiv. iar fondurile de investitii offshore se feresc sa încalce legea Statelor Unite si nu accepta investitii din partea unor cetateni americani.

Pentru a avea maximum de eficienta fiscala. se presupune ca numai compania A distribuie dividende de 20. Pentru compania C redevente platite în valoare de 10.000 * 10% = 3. Luxemburg. Pentru simplificarea calculelor.000 * 5% = 1.Compania holding este compania a carei activitate se limiteaza la a detine si conduce investitii sau proprietati fara a avea activitati comerciale obisnuite.8%.000 euro. Pentru compania B .20%. Nauru si Olanda).10%.000 euro * 10% = 2. Danemarca este un stat european frecvent utilizat în strategii de înfiintare de companii holding ale companiilor din afara Europei.000 euro (5% retinere la sursa pentru plata catre jurisdictia offshore. cota de retinere la sursa . iar în offshore 0%. * Nu sunt impozitate dividendele primite de la o subsidiara straina. Cerintele de încorporare si utilizare a acestui tip de companii difera de la stat la stat (în special în Liechtenstein. în Danemarca nu sunt impozitate dividendele .000) * 20% = 11. eventual.000 euro retinere la sursa = 30.dobânzi platite în valoare de 30.000 euro (deductibile fiscal în întregime).000 euro În cazul înmatricularii companiei holding în offshore retinere la sursa = 20.000 = 13. În cazul înmatricularii companiei holding în onshore: Impozit pe dividende primite = 20. În acest fel. 10% pentru persoanele juridice autohtone).000 + 10. compania holding va fi încorporata întrun din jurisdictiile offshore potrivite si utilizata pentru finantarea firmeloe localizate în zone cu impozitare ridicata. Pentru compania D . Legislatia daneza are doua avantaje majore: * Nu sunt retinute impozite la sursa pe dividendele distribuite în exteriorul tarii.000 + 11.000 euro .servicii de management facturate în valoare de 15. numai în celalalt stat. cota de retinere la sursa .000 euro. în conditiile în care sunr detinute cel putin 25 de procente din capitalul social al acesteia pe o perioada de cel putin un an.ele vor fi taxate.000 + 15.000 euro Impozit total = 2. Cota de impunere în onchore .000 euro Impozit suplimentar = (30.

000 * 8% = 800 euro Impozit total = 4. ci în statul de încorporare a companiei respective. . 5. o taxa de mostenire (la decesul proprietarului) poate urca pâna la 50%. * evitarea taxarii câstigurilor de capital.000 euro). Jurisdictiile caraibiene sunt recomabdate pentru încorporarea de astfel de companii. taxarea câstigului de capital pâna la 20%. din motive fiscale sau de evitare a publicitatii. iar costurile ocazionate de vânzare . Utilizarea unei astfel de societati poate oferi o serie de beneficii.în unele tari). simplificarea procedurilor legale si terminând cu evitarea publicitatii nedorite. * usurinta vânzarii (prin transferul actiunilor si nu a activelor propriu-zise). în Portugalia. datorita intimitatii pe care aranajamentul offshore îl ofera. De exemplu. Din aceste motive. Persoanele care nu doresc.800 euro 4.000 euro (contravaloarea imobilelor). se pot folosi cu succes de avantajele acestor societati.retinere la sursa = 10.000. daca valoarea actiunilor ar fi de 1. Companii pentru detinerea de proprietati Avantajele unei astfel de companii sunt: * evitarea taxelor de mostenire. sasi divulge proprietatea asupra activelor lor. * reducerea costurilor de achizitie etc În lipsa unei astfel de strategii.pâna la aproximativ 13%. iar cumparatorii prefera sa achizitioneze imobile utilizând avantajele oferite de zonele offshore. Companii pentru evitarea autentificarii testamentului si pentru camuflarea proprietatii O persoana care detine active într-unul sau mai multe state poate apela la varianta detinerii lor prin intermediul unei companii holfing personala astfel încât dupa decesul sau autentificarea testamentului sa nu se realizeze în fiecare tara în care detine averi. pornind de la economisirea taxelor de succesiune enorme . transferul dreptului de proprietate asupra imbilelor în onshore se taxeaza cu 30% (impozitul ar fi de 300. o astfel de metoda de detinere a proprietatii si de transfer al acesteia este foarte des întâlnita în Portugalia.

Alte tipuri de companii offshore mai sunt: * Companii pentru servicii profesionale . Luxemburg) * Companii pentru servicii bancare (Anguilla.Transferul actiunilor societatii offshore se taxeaza în offshore cu 0% (deci 0 euro impozit). Bahamas. imobilul fiind apoi închiriat unei alte companii ce se va ocupa de conducerea hotelului. Malta. Marea Britanie. Bahamas. designeri. Emiratele Arabe Unite. autori sau artisti) * Companii pentru transporturi navale (cele mai cunoscute sunt în Liberia si Panama. Costa Rica. Companii pentru servicii hoteliere în situatia în care se doreste implicarea oportunitatilor offshore în proiectele hoteliere. software etc. Liban. Operatorul hotelului va fi impozitat pe profiturile obtinute din functionarea unitatii. Insulele Cayman. Bahrein.7. Singapore) * Localizarea cartierelor generale ale companiilor multinationale * Companiile pentru asigurari care poti fi: Companii de asigurari (Saint Vincent si Seycelles) Companii captive de asigurari (Insulele Bermude. marketing. Vanuatu) * Trust-urile 3. 6. Cipru. iar societatea înregistrata local este necesara pentru derularea activitatii hoteliere. Mai exista si varianta facturarii (tot din offshore) a unor servicii de reprezentare internationala. dar exista variate modalitati ce pot fi utilizate pentru a tine aceste profituri la minimum. Utilizari legale ale jurisdictiilor offshore . Hong Kong. ingineri. Luxemburg. activitatea trebuie structurata astfel încât o companie offshore sa fie proprietatea cladirii. management strategic. consultanti financiari. Insulele Cayman. Una dintre ele si cea mai la îndemâna este plata unei chirii mari (care sa acopere partial profitul fiscal ce ar fi fost obtinut în lipsa ei) catre detinatorul hotelului. Este posibil sa se evite impozitarea câstigurilor de capital la vânzarea unei cladiri prin detinerea hotelului offshore. Gibraltar. Malta) * Companii pentru drepturi de autor (Cipru.pentru activitati retribuite la nivel superior: avocati. Irlanda. Irlanda.

Carlisle Holdings. o alta jurisdictie notorie. Aceasta societate are însa o slaba activitate în Belize .7 miloarde lire sterline din 1997 pâna în 2002. Este aproape imposibil de urmarit cele 340. totusi numai 50 de banci au o prezenta efectiva aici si numai 31 sunt autorizate sa desfasoare operatiuni cu rezidentii din Cayman. este cunoscuta ca fiind resedinta lordului Michael Ashcroft. Aici au rasarit peste 600 de banci si institutii financiare. Monaco este tara marilor milionari. Tari precum Cayman Island (al cincilea centru financiar al lumii) sunt atractive datorita facilitatilor fiscale si bancare acordate. Strategiile financiare ce vizeaza Monaco determina o pierdere anuala pentru Marea Britanie de aproximativ 1 miliard Lire sterline prin neîncasarea unor impozite cuvenite Inland Revenue.3. În felul acesta capata rezidenta fiscala si-si reduc considerabil taxele si impozitele platite. curatenie si paza pentru companii si autoritatile municipale. membru al Camerei Lorzilor din Anglia.000 de companii ce-si desfasoara afacerile în afara taroo. Practici legale de utilizare a jurisdictiilor offshore Firmele pot folosi centrele financiare offshore si secretul bancar existent în acestea ca parte a efortului deliberat de a mentine secretul operatiunilor si avantajele concurentiale într-un mediu de afaceri în care secretizarea informatiilor strategice a devenit aproape obligatorie. În portofoliul insulei exista aproximativ 45. Belize a acordat o „vacanta fiscala" de 30 de ani companiei conduse de lordul Ashcroft . În US Virgin Islands si Barbados exista aproximativ 3.1. Si alte companii foarte mari utilizeaza zonele offshore pentru cresterea competitivitatii lor internationale: .43 Belize. incluzând 47 din cele mai mari 50 de banci ale lumii. având însa relatii de afaceri cu câteva studiouri de la Hollywood. nefiind necesara nici publicarea situatiilor financiare.7. Nu exista impozit pe averea personala so evaziunea fiscala nu este considerata un delict.600 de companii americane înmatriculate ce pastreaza aici câteva zeci de angajati (ce se ocupa de facturare). Facilitatile fiscale acordate i-au generat o economie de impozit de aproximativ 13.asigura servicii de aprovizionare.000 de conturi bancare detinute aici. autoritatile mentinând o strictete absoluta în privinta secretului bancar.

7. auditata de o firma care nu este din esalonul firmelor de audit si care are tendinte de cresetere (cheltuieli cu cercetarea si dezvoltarea mari si o atractivitate mare pe piata). Microsoft. Daimler-Chrysler. Chevron. UPS a continuat sa administreze toate aspectele asigurarii. Easteman-Kodak. Companiile nu publica modul în care fac evaziune. s-a constatat ca o firma este mai înclinata sa faca evaziune fiscala atunci când este mare. în procesele cu conotatie fiscala din SUA. dar printr-un aranjament de reasigurare semnat cu o companie de reasigurare independenta. Doctrine judiciare cheie De-a lungul anilor. care. 3. O data cu aparitia companiei din Bermuda. Exxon. reasigura riscul la compania de reasigurari independenta. În urma unor cercetari. *Simulari în substanta. Guvernul american nu a avut mereu succes în aplicarea doctrinei tranzactiei simulate. UPS platea toate primele firmei din Bermuda. în absenta obiectivelor fiscale. UPS prelua în întregime riscul transportului acestor mesagerii. Caterpillar. INC (UPS) Vs. dar. în cazul United Parcel Service of America. iar autoritatile fiscale pastreaza investigatiile fiscale confidentiale. Commisar: UPS s-a angajat într-un program cu o companie a grupului (înregistraa în Bermuda) prin care UPS asigura pachetele clientilor sai pâna la 100 USD fara cost suplimentar si oferea de asemenea clientilor posibilitatea de a achizitiona acoperire aditionala. De exemplu.2. s-au dezvoltat cinci doctrine judiciare complementare destinate contracararii strategiilor de evaziune fiscala: Doctrina tranzactiei simulate Instantele din SUA nu accepta urmatoarele doua tipuri de stranzactii simulate: * Simulari în fapt. etc. Înainte de încheierea acestui aranjament. Informatii despre paradisurile fiscale sunt greu de gasit.Boeing.se refera la pseudotranzactii.sunt tranzactii care au loc. la tranzactii care nu au loc niciodata. General Motors. Curtea a considerat ca acest transfer de venit era o simulare în substanta si a transferat tot venitul din prime înapoi la UPS din motive fiscale. la rândul ei. nu au o substanta economica sau un motiv real de afaceri. .

Tranzactiile realizate au exploatat aplicarea unor reguli speciale de recuperare a bazei impozabile sub o reglementare temporara. dar pastrând tratamentul fiscal al strategiei. Merrill Lynch si concurentii sai au promovat o strategie similara si altor firme. Spre deosebire de doctrina substantei economice. Doctrina motivului de afaceri Doctrina motivului de afaceri priveste motivatia platitorului de taxe în momentul în care intra într-o tranzactie.. care au avut ca efect realizarea unei pierderi de capital scriptice (substantiale) pentru Colgate44. Adesea. cercetând daca platitorul de taxe a intentionat ca tranzactia sa serveasca un motiv non. producând cu mult peste 1 miliard USD ca pierderi fiscale.fiscal cu adevarat util. în parte deoarece UPS nu mai putea folosi venitul pe care îl câstiga când prelua singura riscul mesageriei. o instanta superioara a anulat aceasta decizie. inclusiv Allied Signal Inc. Colgate a încercat fara succes sa argumenteze ca parteneriatul offshore si tranzacsiile sale au servit la aranjarea gradului de îndatorare al companiei. Partenriatul s-a angajat într-o serie de tranzactii cu active financiare. reglementarile fiscale cer ca tranzactiile sa aiba un fundament economic separat si distinct de beneficiul economic obtenabil printr-o economie fiscala. Doctrina substantei economice În SUA. la intrarea în tranzactie.Palmolive a intrat într-un parteneriat offshore cu o sucursala a Merrill Lynch (spornosrul strategiei) si ABN-AMRO. Aceasta doctrina testeaza daca. Curtea a gasit platile facute în cadrul strategiei ca lipsite de sens din punct de vedere economic.Totusi. platitorul de taxe era motivatd e alt scop de afaceri decât acela de a obtine beneficii fiscale. doctrina motivului de afaceri este mai profunda. Compania Colgate . De exemplu. considerând ca aranajamentul avea substanta economica. Doctrina prevalentei substantei asupra formei .. American Home Products Corp. o companie va încerca sa faca o tranzactie cu un presupus motiv de afaceri pentru a satisface doctrina.

Utilizari imorale ale paradisurilor fiscale Luând în considerare declinul rapid al platilor din impozitarea profitului din ultimul deceniu. Companiile mari sunt mult mai tentate sa faca evaziune fiscala. În final. dispunând de serviciile unui departament de planificare fiscala. exista posibilitatea ca paradisurile fiscale sa fie o problema foarte raspândita si din ce în ce mai serioasa. cât si asupra celor în curs de dezvoltare. muncitori si doctori) platesc Fiscului o cota importanta din veniturile lor. Aceasta doctrina permite guvernului sa refuze beneficiile fiscale ocazionate de un platitor de taxe care face miscari economice auxiliare sau circulare. Doctrina tranzitiei în etape Aceasta doctrina sustine ca fiecare tranzactie separata într-o serie de tranzactii relationale (etape) trebuie sa aiba un motiv economic independent. acestea din urma fiind în mos special afectate de imposibilitatea colectarii de taxe la bugetul national si de realizarea de investitii în infrastructura si servicii sociale. milionarilor în Euro si companiilor sa „fenteze" fiscalitatea. chiar daca aceste miscari (luate individual) sunt tratate fiscal în mod corespunzator.7. vedetelor de cinema. cheltuieli mari de cercetare si dezvoltare sau operatiuni în strainatate sunt destul de interesate sa utilizeze evauziunea fiscala. Utilizarea paradisurilor fiscale actioneaza atât asupra statelor dezvoltate. ca o consecinta a valorii mari a impozitelor ce trebuie platite. Firmele cu optiuni de crestere. firmele cu auditori mari si recunoscuti sunt mai putin înclinate sa practice strategii de evaziune fiscala. . Evaziunea fiscala organizata permite fotbalistilor. pe când persoanele cu venituri medii (profesori. prin utilizarea zonelor offshore. altfel tranzactiile pot fi lipite în scopul stabilirii bazei impozabile. Companiile profitabile sunt si ele predispuse la evaziune. companiile multinationale dobândesc un avantaj concurential neloial fata de compatitorii nationali sau firmele care nu-si permit astfel de optiuni.3. În acelasi timp.Aceasta doctrina considera ca doua sau mai multe tranzactii ce formeaza o „cale ocolita" nu ar trebui taxate diferit (la nivel cumulat) fata de cazul în care tranzactia s-ar fi impozitat urmând calea directa. 3.

Conturile bancare offshore sunt folosite si pentru a plati în mod inteligent sumele cuvenite înaltilor functionari guvernamentali. Hadlé Sélassié. si sahul Iranului au detinut probabil în conturile elvetiene miliarde de dolari.45 O serie de cercetatori au citat surse conform carora. Siad Barre (Somalia). nesemnificative. autoritatile pakistaneze au încercat sa retina active ale fostului prim-ministru în valoare de aproximativ 940 milioane USD si raspândite în aproximativ 9 tari (inclusiv Elvetia). precum Boeing. Desi fondurile ilicite se spala foarte bine si în onshore. companie care ajuta tarile în curs de dezvoltare sa evite fraudele si evaziunea fiscala. în anul 1999. încasata de la o corporatie elvetiana . liderii politici corupti au ascuns aproximativ 20 miliarde USD în conturi elvetiene secrete. Tot de aceasta maniera.Detalii privitoare la strategiile de evaziune fiscala sunt rareori facute publice de companii sau de marile firme de consultanta. si-a creat o rezerva personala de aproximativ 4 miliarde USD în banci elvetiene si londoneze. Companiile multinationale. În 1997. Kodak. generalul Sani Abacha. Printre acestea figureaza si conturile lui Nicolae Ceausescu. când conturi din Gibraltar si Elvetia au fost alimentate pentru a asigura obtinerea unor contracte de instalare a unor cabluri subterane de telefonie. rezultatele operatiunii de „legitimizare" a provenientei banilor se pastreaza de regula în offshore. Coca Cola. Dar acesti bani nu au fost niciodata gasiti. Spalarea banilor este conditionata de pastrarea secretului bancar. General Motors. ale lui Manuel Noriega (Panama). ''regele regilor'' din Etiopia. NewsCorp. detin companii offshore înmatriculate în paradisuri fiscale pentru a facilita ocolirea taxelor. deoarece la acea vreme autoritatile elvetiene nu au dat curs cererilor de returnare depuse de catre statele victime. Conform presei britanice. Microsoft.Cotecna Inspection SA. Jean-Claude Duvalier (Haiti). fostul dictator nigerian. o subsidiara a Societe Generale de Surveillance. Caterpillar. datorita lipsei unei legi împotriva spalarii banilor.46 În anii '70. mafia rusa a utilizat confidentialitatea bancara a statului Monaco pentru a spala aproximativ 6 miliarde de lire sterline. Intel. Daimler-Chrysler. Marile scandaluri de coruptie care s-au succedat în anii '90. asa cum s-a întâmplat în Marea Britanie. O parte a banilor se presupune a fi mita. în care . Alte conturi celebre au devenit ulterior.

transferul averii. într-o lume caracterizata de . naucitor de rapid si complex.com/golea-pana-unde. cresterea saraciei si a inegalitatilor sociale.au fost implicate persoane precum Moussa Traoré (Mali).miscarea. José Edouardo Dos Santos (Angola). Noursoultan Nazarbaev (Kazakhstan). Benazir Bhutto (Pakistan). i-au determinat pe elvetieni sa îsi revizuiasca radical politica bancara si sa adopte finalmente o lege împotriva spalarii banilor. Exodul de capital. ele joaca un rol deosebit de important în fuga capitalurilor. Într-adevar.1. care permit transferuri financiare extraordinar de rapide. Mobutu Sese Seko (Zair). Sani Abacha (Nigeria). Sistemul Financiar Global reprezinta suportul comertului international si al investitiilor. în ceea ce priveste crizele financiare globale. Desi operatiunile offshore sunt departe de ochii publicului larg. Elemente generale Evolutia catre ceea ce numim noi astazi "economie globala speculativa" a fost facilitata de aparitia si dezvoltarea noilor tehnologii. Carlos Menem (Argentina).htm CAPITOLUL IV UTILIZAREA PARADISURILOR FISCALE ÎN CRIMINALITATEA FINANCIARA INTERNATIONALA 4. combinate cu viramente contractuale si achitarea datoriilor bancare se combina într-un flux vast al tranzactiilor financiare. banii care cauta dobânzi preferentiale sau cursuri de schimb favorabile. profiturile obtinute din activitati ilicite. 45www.

Alimentata de noile descoperiri ale tehnologiei si comunicatiilor. Globalizarea serviciilor financiare a devenit una dintre cele mai importante dimensiuni în procesul general de globalizare.000 de transferuri electronice zilnice contin fonduri spalate care ating o valoare de aproximativ 300 milioane USD.bani sub forma de simboluri pe monitoarele calculatoarelor .1% din cele aproximativ 700. piete valutare si portofolii de investitii într-un mecanism global de schimb care functioneaza 24 de ore pe zi. În acelasi timp. În ultima vreme. În realitate.face posibil transferul rapid si usor de fonduri aproape oriunde în lume. un procent din ce în ce mai mare a miscarilor mondiale de bani se realizeaza prin tranzactiile electronice. case de brokeraj. Aceasta suma paleste în comparatie cu . oferind multiple alternative de a imita caracteristicile si tipicul tranzactiilor legale. Diferentierea este practic imposibila.globalizarea comertului. sistemul electronic se dovedeste a fi perfect pentru aceste strategii. infrastructura financiara s-a transformat într-un sistem care uneste tari si institutii financiare. Acest sistem este visul oricarui spalator de bani. de Rezerva Federala (Fedwire) si de Sistemul de Plati Interbancare prin Clearing (CHIPS). se presupune ca 0.Înca o data. nu exista nici o separare functionala si institutionala evidenta între transferul legal de bani si transferul câstigurilor obtinute din traficul de droguri sau din alte fraude. O alta cerinta a spalarii eficiente de bani este ca raportul între fluxurile financiare ilegale si cele legale sa fie relativ mic. Cresterea masiva de plati electronice a fost posibila datorita dezvoltarii mecanismului de transfer electronic pus în functiune de Societatea pentru telecomunicatii Financiare Interbancare prin Clearing (SWIFT). precum si de rapiditatea miscarilor de capital si a investitiilor. burse. facut de fostul Birou de Evaluare a Tehnologiei din SUA. în felul acesta confruntândune cu o alta piesa de baza a spalarii de bani: abilitatea de a introduce tranzactii si câstiguri ilicite într-un volum mare de tranzactii licite. în felul acesta respectându-se una din legile fundamentale ale spalarii banilor aparenta legitimitate. Potrivit unui raport. de dezvoltarea masiva si raspândirea corporatiilor multinationale si transnationale.05% pânala 0. dezvoltarea monedei electronice . în detrimentul tranzactiilor în numerar.

la rândul lor. În unele cazuri a fost vorba de neglijenta sau comportament infractional al unor angajati. în genere. ei o fac mai degraba printr-un proces de erodare a normelor. Bank of New York. acestea fiind atragatoare pentru teroristi si grupurile rebele care cauta sa spele banii obtinuti din afacerile murdare. create pentru a sustine atacurile armate sau pentru a cumpara aremele necesare în continuarea campaniei de violenta. Infractorii sunt mult mai interesati în exploatarea sistemului decât în dezbinarea lui. arme. Ele sunt folosite ca baze pentru comiterea unei . Desi infractorii ameninta sistemul financiar global. * Transferuri de fonduri din aceste banci catre institutii financiare internationale care. a standardelor decât printrun proces distructiv. Pe o lista a bancilor care au fost antrenate de-a lungul timpului în operatiuni de spalare a banilor întâlnim nume de rezonanta precum: Bank of America. complicând eforturile de depistare a actiunilor de spalare a banilor. Scandalurile financiare au demonstrat ca spalatorii de bani.2.cele peste doua miliarde de USD care sunt transferate electronic în medie pe zi. * Conturi bancare deschise de aceste entitati la banci din jurisdictia respectiva. Barclay's Bank. au utilizat. urmatoarea structura financiara: * companie de afaceri internationala (IBC) sau un trust înmatriculat într-o jurisdictie de convenienta. proveniti din droguri. prostitutie. Deuthschebank. contrabanda sau evaziune fiscala. permisiva. în alte cazuri însa procedurile ilicite s-au derulat în conditiile respectarii în totalitate a regulamentelor existente la data respectiva. 4. Credit Suisse. Citibank. transfera aceste fonduri oriunde în lume. paradisurile fiscale si bancile fictive fiind de cele mai multe ori elemente componente ale sistemului. Cazuri de utilizare a jurisdictiilor offshore în montajele financiare de spalare a banilor A ne gândi la centrele financiare offshore doar ca mijloc de spalare a banilor murdari ar fi o greseala. coruptie.

BCCI la momentul colapsului era cunoscuta în anumite cercuri ca banca a escrocilor si a criminalilor internationali . Cazul Bancii Internationale de Credit si Comert În iulie 1991.au fost confiscate dupa ce investigatorii au descoperit probe despre raspândirea fraudei. peste 12 miliarde USD . Verificari asupra conducerii fusesera facute de câtiva ani în SUA si Marea Britanie. ca parte esentiala a serviciilor bancare. prin complexitatea structurilor interne a grupului BCCI. el fiind deja prevazut. Mai mult. ci faptul ca acestei banci i-a fost permisa atâta vreme functionarea fara nici o interventie din partea guvernelor si a inspectorilor bancari. teroristi. inclusiv utilizarea companiilor de acoperire „shell companies" (scopul acestor companii este de a actiona ca modalitate de a spala bani sau de a-i ascunde de inspectorii fiscali). Colapsul bancii nu a constituit însa o surpriza. exploatarea centrelor financiare offshore si a paradisurilor bancare si diversitatea structurii corporatiei sale. 4.2. a evidentei contabile. comercianti fraudulosi. a reviziilor contabile. însa actiunile întreprinse de inspectorii bancari si colapsul bancii au generat unde mari de soc în întreg sistemul financiar. dictatori.game largi de infractiuni si pentru a asigura acoperirea a numeroase tranzactii financiare ilicite si dubioase. BCCI a fost capabila sa comita sau sa faciliteze o serie de infractiuni prin intermediul a numreoase mijloace. furnizând servicii pentru traficanti de droguri.1. traficanti de arme si multi altii. acesta a fost capabil sa ocoleasca în mod frecvent si rutinier restrictiile legale cu privire la miscarea capitalului si bunurilor. faptul cel mai socant nu a fost falimentul în sine. a controalelor regulatoare.53 Înfiintata de Agha Hasan Abedi ca banca destinata tarilor în curs de dezvoltare. Pe masura ce rezultatele investigatiilor erau facute publice. BCCI nu numai ca a functionat pe un sistem bazat pe confidentialitate si înselaciune. dar îl si vindea în mod deliberat clientilor.„Bank of Crooks and Criminals International".reprezentând active ale BCCI . Banca nu a facut discriminari în ceea ce priveste clientii sai. Prin fractionarea structurii corporatiei. .

ce si-a împartit operatiunile între doi auditori. exponent de marca al Cartelului Cali. dar a dezvoltat o foarte bine gândita schema de spalare a banilor54. BCCI a folosit Insulele Cayman si Antilele Olandeze pentru a crea un labirint de companii de fatada care sa formeze o cortina de acoperire a deponentilor si activitatilor acestora. Desi autoritati precum banca Angliei au aflat despre activitatea infractionala a BCCI. autorizata în Grand Cayman. Sistemul de supraveghere era slab la momentul respectiv si aceasta slabiciune a fost pe deplin exploatata de banca. Majoritatea transferurilor de bani s-a realizat prin BCCI Overseas. numit în functie de catre guvernul britanic.55 . unde organele de control au confiscat câteva dischete cu date despre 115 conturi bancare din 16 locatii (de la Luxemburg la Budapesta) si detalii despre o vasta schema de spalare a banilor. care nu numai ca a spalat sume importante de bani pentru Jose Santacruz Londono. pe motivul respectarii secretului bancar. absolvent al Hravardului.2. Atunci când autoritatile new-yorkeze au somat BCCI sa prezinte datele bancare din Cayman. 4.2. acestea s-au lovit de un adevarat zid de piatra. a facut o vizita „colegiala" oficialilor new-yorkezi. scopul pentru care a fost înfiintata BCCI (stimularea economiilor în curs de dezvoltare) a facut ca aceasta sa nu fie responsabila fata de o anumita jurisdictie sau supusa unui anumit set de reglementari nationale. timp de doi ani nu s-au facut demersuri pentru închiderea ei.Anglia. Cazul Franklin Jurado 1990 . Judecatorul general al Grand Cayman. nici unul dintre acestia neavând acces la imaginea totala a activitatilor sale. Jurado a fost arestat în 1990 la Luxemburg. un economist columbian. pozitie din care ar fi fost capabila sa dea un sens adevarat implicarii bancii în spalarile de bani si în alte forme de frauda si coruptie. În cele din urma. acestia primind însa doar o parte din informatiile cerute. un avocat din Midlands . autoritatile americane au facut progrese importante în urma întaririi relatiilor de cooperare cu British Serious Frauds Office.Desi avea sediul general la Luxemburg.1996 Una dintre ceke mai interesante condamnari din SUA a fost cea a lui Franklin Jurado. Suplimentar.

3. Potrivit unui raport ulterior. 4.faza cea mai riscanta .prin investitii realizate de companiile de fatada în afacerile legale ale lui Santacruz. companii de constructii. * Transferul banilor din Panama în Europa. De aproape trei ani. cu depozite între 50. Luxemburg si Monaco. Jurado a spalat aproximativ 30 de milioane de franci francezi prin intermediul conturilor deschise la marile banci din Franta. Danemarca. Cele cinci faze erau: *Depozitul initial. cum ar fi: restaurante. *Transferul banilor în conturi deschise în numele unor cetateni europenipentru ascunderea nationalitatii detinatorului contului. apoi Ungaria (pentru ca dorea capital vestic) si insulele Canalului (care erau un paradis fiscal). în strategia lui Jurado.se realiza în Panama.Cele cinci faze ale schemei au fost create pentru a legaliza sumele obtinute din traficul de droguri si a le feri de confiscare. Rolul zonelor offshore în mecanismele de spalare a banilor murdari . Germania. companii farmaceutice si imobiliare. pentru a îndeparta supravegherea sporita alocata conturilor deschise în numele unor hispanici sau columbieni. pentru ca bunurile sa treaca de la un nivel înalt de risc la unul mai mic. Desi nu exista decât o varianta a ciclului clasic de spalare a banilor. fazele spalarii erau atent create. Italia. Ungaria. * Transferul catre companii de fatada europene * Întoarcerea fondurilor în Columbia . deschise sub nume europene cum ar fi: Peter Hoffman si Hannika Schimdt.pentru ca banii sunt înca aproape de originea lor si deci foarte „fierbinti" . Marea Britanie. Jurado coordona transferul dolarilor americani din bancile panamaneze în mai mult de 100 de conturi din 69 de banci din noua tari: Austria. Franta. Cel mai mare punctaj l-a obtinut Austria.000 si un milion de dolari. El a precizat ca Franta a meritat atentia sa si a identificat institutii financiare franceze care erau accesibile spalarii de bani.

controlul unor institutii financiare de grupuri mafiote. valoarea si ritmicitatea obtinerii câstigurilor ilegale. cât si de teritorii offshore. Atractivitatea fiecarei categorii deriva din caracteristicile sale: Statele onshore dezvoltate: * Locul. * Supravegherea stricta a tranzactiilor cu offshore-ul de catre autoritati Statele onshore mai putin dezvoltate: * Multitudinea posibilitatilor de a spala bani în apropierea locului de obtinere (sistem legislativ si executiv incoerent). În România.Jurisdictiile utilizate pentru spalarea banilor sunt reprezentate atât de statele din onshore (state cu diverse nivele de dezvoltare). sisteme paralele de transmitere a fondurilor. * Lipsa cunostintelor necesare utilizarii unor metode mai rafinate Paradisurile fiscale: * Secretul bancar. lipsa/nerespectarea unui sistem de raportare a tranzactiilor suspecte. sistemul economico-financiar a fost suficient de vulnerabil pentru ca cei care doreau sa spele bani sa nu se complice prea mult cu utilizarea unor paradisuri fiscale: 1. * Coruptie ridicata a autoritatilor. posibilitatea ascunderii identitatii si secretul operatiunilor desfasurate. * Impozite foarte mici sau nule. 5. privatizari dubioase. utilizarea societatilor-fantoma. . * Posibilitati extinse de a masca legalizarea banilor în cadrul tranzactiilor multiple ce au loc în zona respectiva. 4. 3. * Gradul de adecvare al serviciilor financiare oferite de acestea. * Concursul voluntar / involuntar al unor astfel de state în facilitarea procesului de spalare a banilor. 2.

ca de altfel întregul proces.cumpararea unor servicii sau active necorporale. Beneficiarii acestor facturi supraevaluate sunt tot firme fantoma. dar nu si-a trecut adresa . regatul Enen Kio este condus de o persoana pe nume Robert Moore. etc. * câstiguri la cazinouri. * împrumuturi din partea unor terti interni-externi. Spalarea propriu-zisa este foarte usor de realizat prin achizitii repetate de active financiare. 7. Cazul natiunilor inexistente 4.folosirea unor facturi de import supraevaluate pentru scoaterea din tara a unor sume obtinute ilicite: se introduc în tara produse din contrabanda. Fraude si escrocherii notorii straine 4.1. * tranzactionarea unor imobile sau afaceri neprofitabile si obtinerea unor valori adaugate prin „management performant".4. pariuri. * vânzarea .4. abundenta cazinourilor. imobiliare si apelând la facilitatile internetului.1. * producerea unui eveniment „nefericit" si încasarea asigurarii. Regatul Enen Kio Pretins a fi localizat în apropierea insulelor Marshal. iar transferurile valutare se efectueaza în firme offshore apartinând exportatorilor de marfuri de contrabanda"56. know-how. lipsa de supraveghere a afacerilor imobiliare etc. care se comercializeaza prin intermediul unui lant de firmefantoma. care s-a autoproclamat ministru plenipotentiar al regatului.1. tine de „finetea" reciclatorului. 4.4. Pentru a se realiza aceste transferuri de valuta se folosesc documente vamale aferente unor produse importate legal. Reintegrarea fondurilor. manopera. loterii. însa cu preturi supraevaluate. fara documente de import nu se pot transfera partenerilor straini fondurile obtinute ilegale. fiind practicata o gama larga de procedee: * utilizarea de facturi false de import .6. Un exemplu frecvent întâlnit de utilizare a firmelor offshore în România . Pentru a evita plata unor taxe vamale ridicate se aleg acele produse fara taxe vamale sau cu taxe foarte mici.export.

000 USD . care.57 Se pare ca aceasta jurisdictie falsa a declansat un proces la Curtea de Apel din Enen Kio împotriva SUA pentru posesie abuziva.suma. intentionându-se si oferirea de servicii de zbor (furnizate de liniile aeriene utopiene) si de dirijare a traficului aerian. remarcam modul în care organizatorii strategiei vor sa faca bani: prin emiterea „actiunilor" de aur în valoare totala de 500milioane USD. 4.2. datorita eforturilor sale de a vinde obligatiuni ale Utopiei. acesta având în trecut o serie de probleme legate de afaceri dubioase cu elixire ale tineretii si longevitatii. cerând totodata si despagubiri în valoare de 170 milioane de USD plus dobânda. Moore a înregistrat dosarul la tribunalul SUA pentru districtul Hawaii. bineînteles. Howard Turney. Hawaii 96830". SEC (Securities and Exchange Comision) a devenit interesata de persoana lui Turney. ci „casuta postala 8441.000 USD si o valoare nominala de 500. Moore si-a retras imediat si voluntar cererea de demarare a procesului.din Enen Kio pe dosarele de tribunal (aceasta neexistând de fapt). Honolulu. fiecare cu o valoare de tranzactie de 250. dorind sa primeasca aprobarea judecarii procesului de catre un tribunal american. Studiind cu atentie site-ul acestei jurisdictii. la cererea regelui Hermios al arhipelagului Rakatul de Nord. . Tribunalul a introdus un ordin de prezentare a cauzei. Serviciile educationale nu sunt nici ele lasate la o parte: aici va fi înfiintata Universitatea din Utopia. În domeniul longevitatii se pare ca principatul se bazeaza pe experienta fondatorului. deoarece regatul nu exista si nici nu poseda bunuri de valoare semnificativa. proiectul enuntat urmând a fi finantat din resursele financiare obtinute pe aceasta cale.1. dupa care R. cu o scoala medicala specializata în cercetarea longevitatii. R. doar respectivele false revendicari de teritoriu.4. nu poate fi colectata. Principatul New Utopia S-a ales varianta înfiintarii unei noi jurisdictii pe baza construirii unor piloni uriasi în nisipurile Caraibelor.

2. Burrage a aprobat cererea comisiei de emitere a unei hotarâri judecatoresti de stopare a unei scheme frauduloase apartinând unei jurisdictii virtuale care promoveaza si vinde titluri financiare false în valoare totala de 350 milioane USD. Si va fi o tara ce se va ridica din Caraibe pe uriase platforme de beton construite la suprafata oceanului. 54www. Totusi.58 Potrivit plângerii comisiei.000 USD . decizie determinata în mare masura si de .un. se pare ca cineva si-a irosit timpul si în proiectarea unui pachet complet de legi privind companiile si trusturile. H.howst uffworks. singurul loc unde poate fi vizitat Principatul fiind doar la adresa de web:www.4. Deoarece Costa Rica este din nou în voga în mediul international. în speranta ca cineva va fi atât de naiv încât sa cada în aceasta plasa. Pentru 35.com. Turney.000 USD se putea achizitiona licenta pentru o banca de clasa A. pentru 5.new-utopia. reprezentând Nwe Utopia. Vânzarea de titluri fara valoare nu este singura înselatorie a principatului.o licenta pentru o banca virtuala.000 USD se putea cumpara o licenta pentru înfiintarea unui trust (daca principatul se va forma). Costa Rica urca în vârfurile topurilor offshore si apoi se prabuseste din nou. money.org 4. un mare numar de persoane sunt interesate de constituirea de structuri juridice în Costa Rica pentru a evita plata impozitelor si în alte scopuri. a creat un site pe Internet numit „New Utopia" pentru a atrage fonduri cu scopul dezvoltarii unui presupus paradis fiscal numit New Utopia.Judecatorul M. Aceasta noua tara va fi localizata la 115 mile vest de insula Cayman. Afaceri murdare cu proprietati imobiliare din Costa Rica Cu o periodicitate de câtiva ani.com 55www. iar cu 10. Principatul New Utopia este una din cele doua natiuni false care se ridica de sub apa.

dupa ce s-au urcat în avion. le arata câteva proprietati frumoase si libere si îi convinge sa-i plateasca o suma importanta pe ele. se ofera sa cumpere de la acestia imobilul la o valoare nominala de 10% din suma cu care pacalitii cumparasera activul. De exemplu. Din punctul lor de vedere este foarte simplu: înfiintezi o companie în Costa Rica cu actiuni la purtator. proprietatea nu valoreaza nimic. Apoi vânzatorul îi scoate pe intrusi de pe proprietate. de aici începe sa functioneze afacerea murdara. agentul muta câtiva intrusi pe acele proprietati. Escrocheria începe cu investitori de succes care cred ca le stiu pe toate. neexistând nici o forma de a-i mai evacua de pe proprietate o data ce s-au instalat. Costa Rica este un loc exotic. În final. apoi folosesti companie pentru a cumpara o frumoasa proprietate imobiliara din Costa Rica la preturi foarte avantajoase. frumos. ei detin imobile pe care nu le pot folosi datorita intrusilor. si ca nici el. Din pacate.sfaturile prietenilor care au avut succes cu aceste structuri. proprietarul fara proprietate accepta. Fara îndoiala. din nefericire. lasând capcana deschisa . iar când strainii se întorc. fraude sau evaziuni fiscale. O mare parte din ei doresc sa înfiinteze structuri în Costa Rica pentru a evita plata impozitelor si sa utilizeze sumele obtinute din activitatea acestor companii petru achizitionarae de proprietati în Costa Rica. Costa Rica are legi care acorda intrusilor drepturi imediate si ferme. dar din generozitate. au aparut acesti intrusi pe proprietate. deoarece cu acei intrusi pe ea. Practic. un agent imobiliar din Costa Rica determina câtiva straini bogati sa vina în Costa Rica. care abunda în oportunitati profesionale si de afaceri. Deci Costa Rica este o tara cu multiple pericole de acest gen. nici tribunalul nu pot face nimic pentru a-i evacua. Antigua sau Nevis. cu cel putin la fel de multi infractori financiari ca în Belize. Apoi. totodata. depui o suma mare de bani într-o banca offshore. care le spune ca. este unul din cele mai importante jurisdictii în care se stabilesc expatriatii americani. iar la pensie îti transferi toti banii din statul de rezidenta si te retragi în Costa Rica pentru a trai fericit pâna la adânci batrâneti. În acel moment intervine vânzatorul. cei mai multi dintre expatriati sunt aici pentru ca au fost nevoiti sa paraseasca SUA ca urmare a savârsirii unor înselatorii.

conturi anonime. investitorul nu poate sa depuna plângere la autoritati pentru a nu se descoperi ca a comis evaziune fiscala. Acest lucru nu este adevarat. atât ai celor dezvoltate. stors de sume suplimentare. În aceste situatii. pentru a nu se afla despre evaziunea fiscala comisa. 4. poate salva o serie de cheltuieli marunte. cât si cei ai celor mai putin dezvoltate trebuie sa plateasca impozitele atribuite lor. indiferent de titlurile care îi caracterizeaza. sumele se înmultesc fara a fi supuse impozitarii. Lucrurile pot lua o turnura mai grava în situatia în care investitorul este santajat. conturi bancare elvetiene). conturi offshore. În majoritatea cazurilor. 4.pentru a repeta acelasi proces. filmul operatiunii se deruleaza astfel: investitorul îsi plaseaza banii sub controlul unor entitati offshore. urgenta o serie de proceduri administrative. Problemele ce pot aparea sunt reprezentate de disparitia persoanelor sau companiei careia i-au fost încredintati banii sau refuzul acesteia de a-i mai înapoia. Aceasta escrocherie functioneaza de foarte multa vreme si dispare sau renaste pe masura trecerii timpului. acest tip de frauda reprezinta teama primara a oricarei persoane care se gândeste sa sondeze în mod practic lumea offshore. investitorul neaga posesia fondurilor. însa . Ascunderea banilor offshore Deseori întâlnita sub denumiri similare (conturi bancare secrete.4. rezidentii fiscali ai unei tari. Schematic. având în vedere ca nu mai exista nici o legatura oficiala între investitor si banii sai.3. Escrocherii cu titluri diplomatice si nobiliare La ora actuala. cu mentiunea ca acestea pot genera importante facilitati fiscale. poate îmbunatati imaginea în societate. iar creditorii nu se pot îndrepta asupra lor.4.4. acestea declara ca banii le apartin. Achizitia acestor titluri poate facilita accesul la anumite evenimente. exista câteva companii care au pus în vânzare diferite titluri diplomatice sau nobiliare.

moderatorii le vor spune celor interesati ca toate strategiile derulate de ei sunt în conformitate cu legea.numai în cazul în care acesta a existat . Desi foarte multe anchete desfasurate în astfel de cazuri prezinta un început promitator.4. dar în acelasi timp vor face aluzie la posibilitatea unei consulatii private. nici unul dintre marii beneficiari nu ajunge sa fie pedepsit. aceasta strategie presupune nedezvaluirea de catre proprietari a existentei si localizarii banilor lor. Fraude si escrocherii notorii din România Desi privesc domenii de afaceri diferite. semn ca "toata lumea a fost multumita". iar peste scandalul de presa . în putine cazuri sunt efectuate arestari si foarte rar condamnari. În multe dintre cazuri pot fi detectate relatii la cele mai înalte niveluri cu structuri politice sau de informatii ale diverselor state interesate de suprimarea economica a României (cum e cazul privatizarii Petrom). de obicei numai executantii de rangul doi sunt cei care viziteaza sediile procuraturii. În cele mai multe astfel de prezentari. În afara acestor avantaje. 4. secretul bancar si comercial este politica de stat. 4. Paradisurile fiscale sunt teritorii cu un nivel fiscal foarte scazut.în cele mai multe cazuri.avantajele se limiteaza la aceasta arie. "bufurile mascate" au câteva trasaturi comune.000 USD (într-un loc exotic cum ar fi Aruba). Toate prejudiciile sunt suportate în final de contribuabilul român. aceste titluri nu folosesc la nimin. complicitati sau acoperiri politice. Seminariile offshore În strainatate. la preturi începând de la câteva zeci de dolari pâna la 7.5. care promit reduceri dramatice de taxe prin folosirea paradisurilor fiscale.se asterne tacerea. si anume: existenta participarii. se poate participa la seminarii despre protectia bunurilor si planificarea fiscala offshore. poate doar ca subiecte de conversatie. iar circulatia fondurilor nu .5. unde în schimbul unei taxe (ce variaza în functie de experienta si renumele consultantului) le vor arata caile îmbogatirii rapide si protectie totale prin plasarea banilor lor în conturi secrete ale bancilor offshore sau orice alta structura controlata de ei .

Practic. agentii ale diferitelor servicii secrete straine. dupa evenimentele petrecute la 11 septembrie 2001 pe teritoriul american. în cele mai multe paradisuri fiscale chiar si actionariatul fiind strict secret .A. nimeni nu s-a întrebat cine se ascunde în spatele "casutelor postale" desi cazuri au fost si sunt înca destule. din economia româneasca au fost drenate miliarde de dolari. iar în unele cazuri întreprinderi întregi au fost privatizate catre "investitori straini . Diferite S.strategici" de origine exotica. În economia româneasca prezenta societatilor de tip Offshore s-a amplificat considerabil în ultimii ani.L. pot fi transferate sume enorme fara ca acestea sa fie monitorizate.de unde vin si unde se duc. Doua dintre cela mai odioase caracatite financiare puse la punct pe teritoriul României si executate din exterior. sub anonimatul parolelor si al actiunilor la purtator sunt: . cu o locatie exotica si populatie redusa.O. În cei 16 ani de "tranzitie prelungita". fara a se urmari traseul banilor . Majoritatea paradisurilor fiscale sunt state mici. Nu întâmplator. Cel putin pâna în prezent autoritatile statului român n-au luat în consideratie pericolul pe care-l reprezinta aceste societati offshore. retele internationale de spalare de bani. redirectionate ulterior catre diverse conturi si societati apartinând paradisurilor fiscale de pretutindeni. mai ales în ca a fost realizata integrarea în Uniunea Europeana începând cu 1 ianuarie al acestui an si al noilor standarde de securitate internationale impuse de Statele Unite ale Americii partenerilor N.în relatiile cu statul român. au relatii de tot soiul cu institutiile de stat.este supusa nici unei restrictii. În astfel de situatii autoritatile române cunosc foarte putin despre activitatea societatilor straine.-uri românesti cu un actionariat compus din persoane juridice înmatriculate în diferite "insule si insulite" de pe tot globul.T.R. care garanteaza secretul bancar si în mod special ascund adevaratii actionari ai societatilor înmatriculate în astfel de "state sursa". în mod special dar nu întâmplator . Nimeni nu si-a pus problema stoparii acestui flagel. agentiile guvernului american au facut presiuni pentru blocarea anumitor conturi din diverse paradisuri ficale.în spatele acestor firme putând fi atât oameni de afaceri dornici de profituri cât mai mari dar si organizatii teroriste. O alta caracteristica esentiala este data de existenta unor guverne invulnerabile la presiunile comunitatii internationale.

Actele utilizate în acest scop fusesera emise de "Fondo Sociale di Cooperazione Europeea". în complicitate cu vice-presedintele bancii Dacia Felix. sub titlul de contributie la capitalul social.Cascadele Celebrul print al Banatului Zaher Iskandarani s-a nascut la 1 ianuarie 1958. în Siria.Cyprus" .2. în asociere cu "Croassant de France". la cursurile Facultatii de Constructii din Timisoara. beneficiari ai relatiei de strânsa prietenie dintre Ceausescu si liderul sirian Hafez Al-Assad.Cadewell Virgin Islands Cu sprijinul direct al celebrei Bancorex. neoficial: traficant si om de legatura al serviciilor siriene cu cele . Oficial student. acoperindu-l astfel. Zaher Iskandarani s-a instalat la Timisoara. destinat achizitionarii de otel-beton. Sosit în România pe filiera serviciilor siriene. Si astfel grupul de firme controlat de Sever Muresan a acaparat 68% din actiunile Dacia Felix. Filiera "Dacia Felix" . Mircea Hossu a întocmit documente bancare din care sa rezulte ca Sever Muresan restituise catre Dacia Felix contravaloarea bunurilor exportate. care nu avea însa dreptul sa efectueze operatiuni bancare.4. pentru o parte din suma deturnata. Sever Muresan a devenit actionarul majoritar al bancii clujene "Dacia Felix".5. Filiera "Ram Thade Ltd .1. Ingineria financiara a început atunci când Bancorex a creditat societatea "Paniro" cu suma de 16. Prejudiciul adus Daciei Felix de cei doi. a primit un credit ilegal de 334 miliarde lei. cu sediul la Milano.6 milioane franci francezi iar Sever Muresan i-a transferat la Banca Dacia Felix sucursala Cluj. nefiind altceva decât o firma-ecran înfiintata pentru afacerile oculte ale celor doi escroci. Acelasi Sever Muresan. Fondo Sociale apartinea de fapt lui Ini Muresan si Hossu. 4. Ca cei mai multi sirieni. care ar fi urmat sa fie exportat societatii Cadewell din Insulele Virgine Britanice (paradis fiscal international). Mircea Horia Hossu.5. fictiv bineînteles. anul I. dupa ce în anul 1990 si-a organizat societatea "Paniro Bucuresti". prin ingineria financiara Cadewell Insulele Virgine: nici mai mult nici mai putin de 1000 miliarde lei.

L. societatea comerciala "My San S. . Jabri Tabrizzi sau Abdul Lazkani mergeau "ca unse". Zaher primeste cetatenia româna. pune pe picioare sistemul operatiunilor în "cascada". atingând urgent. Assos si LM de la firma "Ram Thade Ltd Cyprus" (paradis fiscal utilizat cu succes si de afaceristul Sorin Ovidiu Vantu). dornici sa-l întâlneasca pe partenerul "cipriot" al revolutionarului "Print al Banatului". de regula. firma sa "Rami S. o serie de firme avându-l actionar tot pe Zaher prosperau în jurul societatii "Rami". performante impresionante. În Timisoara însa.25 USD baxul.R.Cyprus". Tot în 1992. Mecanismul în "cascada" pus la punct de Zaher. doi politisti români sosesc subit în Cipru.L. Toate aduse din Belgia si Elvetia cu documente. Astfel.R. având nume dintre cele mai ciudate: Bloody Fox (Vulpea Sangeroasa). firmele lui Zaher au introdus în România 209 transporturi de tigari si cafea. Ordinul 13/1994 al Directiei Generale a Vamilor si Ordonanta 26 impuneau majorarea taxelor vamale conform preturilor internationale. Secondat de fratele sau Maher. invocându-se fie caracterul "abuziv" al ordonantelor. fara nici o coincidenta. observate si de Garda Financiara si de Inspectoratul General al Politiei Timisoara. Kiss and Kill (Saruta si Ucide) sau Black Baron (Baronul Negru). în 1995. de fiecare data romano-sirianul a câstigat. utilizând contractul din 1993 încheiat cu partenerul sau de la "Ram Trade Ltd .aprilie 1995. transpare cel mai bine din consultarea dosarelor 4945/95 si 4946/95 ale Tribunalului Judecatoriei Timis. însumând 294 000 de baxuri si 575 tone de cafea. la un pret de achizitie greu de imaginat: 8." figura pe primul loc în topul societatilor comerciale timisorene. reteaua comerciala a lui Zaher. În 1992.a derulat un import de tigari Bastos. solicitand recalcularea taxelor vamale. când. a contestat însp în instanta. Si astfel.sovietice (prietenii nostri). pe baza contractului cu numarul 327/1993.Mujea Marcelini. Zaher. Numai în perioada martie 1994 . demarase în tromba cu un capital subscris de 100 de milioane lei ("Rami" cu doar 28 milioane). filmul afacerilor în "cascada" s-a rupt brusc.00 USD. practicat pe piata internationala în acea perioada. afacerile lui Zaher si oamenilor sai . Ulterior. devenind mai român ca oricine. fie virtutea "libertatii contractuale"." . în perioada anilor 1994-1995. Si. în mai 1995. fata de aproximativ 60. Asa se face ca.avându-i ca asociati pe Zaher Iskandarani si Cornelia Pomana . false. de contrabanda economica cu tigari si cafea.

Asa cum parea sa fie si în cazul firmelor cipriote "ETS Andreas Kallis Ltd" ori "Silver Coast Resources Ltd". iar semnaturile erau falsificate. Afaceri derulate în cascada. . Politistii români nu au descoperit ca tranzactiile din Cipru figurau pe numele firmei-fantoma "Ram Trade Company". dupa aceea. fara documente legale. ca în sentintele prin care fusese scutit de taxele vamale se strecurase o eroare: în loc de "Rami Trade Company Ltd". în valoare de 70 miliarde lei. Zaher pagubise statul roman cu 10 milioane de dolari. derulau afaceri cu "My San SRL" si "Ram Trade SRL" din România. A fost identificat si sistemul prin care Zaher le introducea în tara: importa tigarile din Elvetia printr-o societate de tip offshore si le vamuia în Ungaria. A doua surpriza: firma cipriota îi avea ca actionari chiar pe Zaher Iskandarani (cu 900 actiuni) si pe Cornelia Pomana (cu 100 actiuni). ci doar una "Rami Trade Company Ltd". în calitate de exportatori. contravenind astfel principiului libertatii contractuale. nu-si recunosteau antetul. Lipsea practic o litera! Ca dovada. prevazute de Codul Comercial si Codul Penal. însa. În România. nimic din toate acestea n-ar fi fost posibile daca de pilda. "Printul Banatului" nu s-ar fi numarat printre sponsorii oficiali ai manifestarii. din aprilie 1994. cu ocazia Forumului "Crans Montana" de la Bucuresti. Cine era "cipriotul". între o firma-fantoma si una înregistrata în România. A treia surpriza: firma cipriota nici macar nu avea ca obiect de activitate comertul cu cafea sau tigari. prin avocatii sai. Garda Financiara a descoperit tigari. conform documentelor celor doua societati din Timisoara ale lui Zaher (My San si Ram)."nu stiau nimic": în plus. Zaher a sustinut în cadrul procesului ce i-a fost intentat. nu exista nici o firma înregistrata sub numele "Ram Trade Company". în depozitele firmelor lui Iskandarani. cu motivatia ca greseala apartinea partenerului "cipriot". În cadrul cercetarilor. firmele din Cipru partenerele lui Zaher . chipurile. Pe scurt: româno-sirianul Zaher importa tigari si cafea de la "partenerul cipriot" Zaher.La Camera de Comert a Ciprului. se trecuse "Ram". s-a prezentat completului de judecata un certificat de înmatriculare al firmei "Rami". cu conturile deschise la Bank of Cyprus . Prin acest sistem. nu s-a mai amintit în instanta (adica tot Zaher). le introducea în România cu acte false. Zaher brichisise în Cipru un adevarat paienjenis de societati. prima surpriza. care. Desigur. Tranzactii despre care. înregistrata sub numarul 54146 din anul 1993.

banii se depoziteaza în Elvetia.5 miliarde lei. plus alte 160 milioane de dolari de la celebra banca Dacia Felix în anul de gratie 1990. prin intermediul complicelui Mircea Hossu . în noiembrie 2000. Si în acest caz. dar sub stricta coordonare a serviciilor secrete.de credite în valoare însumata de 17.V. sub o forma sau alta. iar Curtea de la Geneva se ocupa cu priponitul infractorului român.5 miliarde lei. Sever Muresan-Hossu a drenat 17.care formeaza obiectul unui dosar de cercetare penala distinct.59 4. Implozia acestor credite neperformante a condus la falimentul acestor banci românesti. . statul român îl pierde pe Muresan. Curtea Corectionala de la Geneva a facut dreptate românilor.5. de doar 160 milioane de dolari. în baza unui ordin emis de firma de comert exterior Terra. Si în felul acesta.orchestrate din umbra de abilul guzgan Viorel Hrebenciuc. condamnând acest escroc international la trei ani si jumatate de închisoare si cinci ani de interzicere a sejurului în Elvetia (asta da problema). a emis o scrisoare de garantie în favoarea "firmei franceze" S. Înainte de 1989. International Tranzaction Echipa de aur. (adica Sever Muresan) International Tranzaction. obedienta si impotenta. Sever Muresan a utilizat ilegal scrisoarea de garantie. tot elvetienii cu paradisul lor au rezolvat (într-un fel) problema justitiei. dar nu si a banilor. Sugativa . din contul bancii Daciei Felix .3. Bancorex. într-un caz de escrocherie în valoare de numai 25 milioane de dolari în dauna bancii clujene Dacia Felix. ori în cel guvernamental de la Palatul Victoria. Omul care il întrodusese si pe spionul palestinian Kamel El-Kader în mediul prezidential de la Palatul Cotroceni. justitia româna. la care s-a mai adaugat o alta lipitoare. înghitind totodata economiile a milioane de români. s-a trezit ca mai mereu cu sireturile legate. Actiunea s-a derulat dupa urmatoarea reteta. Întelegerea era de fapt una foarte simpla. societatea Terra derula afaceri fantoma pentru regimul Ceausescu. În conditiile date.S. diamantul mafiei financiare. Dar în cazul omului de afaceri român Sever Muresan. în calitate de consilier.V. si asta pentru ca "baietii destepti" sa aiba timpul necesar sa cheltuiasca banii furati de la poporul român prin mâna lui Muresan.

a declarat saptamânalului "Cash".s-a dovedit profitabila dar numai pentru grupul de firme satelit Euro-Columna (columnele europene). care apare la Berna.G. si firma elvetiana Manel Finanz A. în realitate. În legatura cu aceasta situatie inedita.ro Bank .G. Pavel Abraham (zis si Generalul Cocaina).-Switzerland Manevra financiara de la Columna Bank. apartinea partiturii mafiei financiare internationale. a beneficiat de o reteta dulce-elvetiana. Într-un mod similar. a recunoscut ulterior ca avea un contract cu câteva persoane din România pentru investirea banilor. avea profil de societate offshore. Josef Fessler. Desigur. putin mai sofisticata în raport cu altele similare. Cu creditele acordate fara restrictii de banca Columna. Elvetianul. a dezvaluit ca banii proveneau. Schema.4. cu un cetatean german având un aport de 300.4. si el ca mai toti europenii.. Povestea începe scurt: Columna Bank a aparut pe piata româneasca prin asocierea a patru persoane fizice din România. Societatea Manel Finanz A. Ingineria de la Columna 59http://dobrogeazonainterzisa. ca "în spatele bancii Columna se afla servicii secrete românesti". Urf Von Daniken. care rula fonduri provenite chiar din România .5. din România. ce nu stia Von Daniken era tocmai deosebirea dintre fosta si actuala Securitate.G.Manel Finanz A. a devenit proprietara bancii în proportie de 93%. fostul sef al Inspectoratului General de Politie. de import. Administratorul la vedere al firmei. Tentacula "Columna Bank" . era victima serviciilor de dezinformare ruse. societate care. care si-au dorit mai mereu ca distinctia dintre "fosta" si "actuala" sa nu se realizeze. cu un capital social de 7. firmele Euro-Columna au achizitionat pachetele majoritare de actiuni de la toate societatile de stat din domeniul . având fiecare un aport la capitalul initial de 120 milioane lei.000 de dolari americani. seful politiei elvetiene.7 milioane de dolari.G. fara sa desfasoare vreo activitate reala în Elvetia..proprietatea societatii Manel Finanz A.

C.îngrasamintelor.C. În cadrul cercetarilor. via Elvetia (paradis fiscal). în afara de Dan Pascariu. în firme satelit interesate sa acapareze industria îngrasamintelor din România.5. pe care le-a revândut în spatiul ex-sovietic. prin intermediul Columna Bank si reinvestiti ulterior sub forma de credite speciale.P.Columna. Daniel Ionescu. Cu banii de la Bancorex. au fost spalati.60 Conform Directiei de Combatere a Crimei Organizate din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române.S. catre firmele-satelit Euro.9 miliarde de lei si 137 milioane de dolari. au mai fost acuzati: Razvan Temesan. cea care a mostenit presedintia bancii de la Vasile Bostan.P. F. Gheorghe Carabasan.E. pentru o buna cooperare. De altfel. credite în valuta societatii Valeologia. Pe scurt: banii murdari. nu si-a mai putut retrage fondurile decât apelând la interventia Bancii Nationale a Romaniei si la serviciile Ministerului de Interne.-ul "românesc" s-a grabit si el sa deschida un cont de 30 miliarde de lei. sub forma de credite. Curtea de Conturi a constatat aceasta operatiune financiara a Bancorexu. 4. cu toate ca firma din Chisinau nu era autorizata sa efectueze operatiuni de comert pe teritoriul România. În iulie 1997. Nicu Stan si Nicolae Voiculet. societatea Valeologia a achizitionat autoturisme marca ARO (românesti).ului. F. Doamna Ortansa Niculescu. Ulterior. Desi cunostea acest lucru. prejudiciul adus Bancorex prin aceasta operatiune ilegala a fost de numai 3. Petre Dima. Operatiunea "Valeologia" Bancorex a acordat. operatiune în care a fost implicat si fostul presedinte al FPS (Fondul Proprietatii de Stat) Emil Dima. presedintele Bancorex din acea perioada Dan Pascariu a aprobat creditele. a recunoscut târziu ca banii au fost orientati. iar compania de stat RENEL a mai adaugat alte câteva miliarde în conturile Columna Bank.5. proveniti din diverse operatiuni speciale. în perioada 1992-1993. a deschis la Columna Bank un cont în valoare de 64 miliarde lei si unul de numai 10 milioane de dolari.S. Adrian Constantinescu.teleghidata . Imediat dupa momentul deschiderii anchetei a intrat în actiune mafia politica autohtona .

La sfârsitul aniulor 90.4 milioane de dolari. privatizarea s-a produs totusi pe 1 mai 2002. Banii respectivi. Numai dupa presiunile Bancii Mondiale. Ovidiu Musetescu a lasat practic grupul rusesc sa devina actionar majoritar printr-o majorare de capital social. pentru ca nici un alt investitor nu s-ar fi încumetat sa achizitioneze pachetul majoritar stiind ca are în spate un actionar semnificativ care i-ar fi putut bloca orice decizie. Asta desi. ulterior. valoarea a 10% din actiuni. cumparate direct de pe piata de capital. În aceasta situatie delicata. a reprezentat o operatiune acoperita a mafiei ruse.-Switzerland" . respectiv majorarea capitalului social. Pe scurt. evident în defavoarea statului român.G."Moscova" Alro."ITC Management A. Astfel. Parchetul General a infirmat solutia data de procurorul Tuculeanu. . Alro a fost vândut pentru numai 11. era una dintre putinele mari întreprinderi românesti profitabile si competitive pe piata europeana.P. Drept pedeapsa. care a dispus neînceperea urmaririi penale (celebrele N. de trimitere în judecata a lui Dan Pascariu a fost refuzata de procurorul Alexandru Tuculeanu din Parchetul General. combinatul avea o cifra de afaceri de aproximativ 300 de milioane de dolari si un profit de 50 de milioane.G. propunerea I. adica în cele din urma la dispozitia noului proprietar (Marco International). statul român a negociat cu spatele la zid. Axa "ALRO-Slatina" .U. dar între timp Grupul Marco International ajunsese sa detina nici mai mult nici mai putin de 42% din actiunile Alro. acordarea de credite ilegale societatii private Valeologia din Chisinau (paradis fiscal al serviciilor secrete sovietice). n-au intrat în bugetul statului român. procesul a fost stopat. În vara anului 2001. în perioada respectiva. aceeasi cu care concernul Marco International devenea actionar majoritar.de la Apus. Guvernul condus de Adrian Nastase a propus privatizarea societatii Alro apelând la cea mai slaba metoda. interesata direct de musamalizarea dosarului. Grupul "Marco International" achizitionase de pe Bursa un pachet semnificativ de actiuni ALRO. În final.-uri).5.6. ci au ramas în societate.P. Cu toate interventiile europene. 4. lider national în productia de aluminiu. procurorul Tuculeanu a fost avansat director-adjunct.

dar suma putea fi cu mult mai mare.misiunea fiind îndeplinita cu succes. în acel moment cel mai mare producator european de aluminiu).J. unde si-au exprimat intentiile clare de preluare a combinatului ALRO-Slatina. statul român ar fi putut încasa cel putin 50 de milioane de euro.R. si asta doar pentru a obtine cât mai multe informatii despre combinatul românesc. directorul firmei rusesti Raznoimport U. (Londra) ..G. firma ITC Management A.G. 4.J. Societatea.K. înmatriculata în Marea Britanie. O alta societate utilizata în acest joc rusesc este compania Dover Resources Ltd. Se poate constata astfel. a început sa cumpere imediat dupa înfiintare cantitati masive de aluminiu de la ALRO.I. însa se pare ca rusii aveau înca de atunci prioritate. denumita ITC Management A. Ovidiu Musetescu a facut o alta afacere proasta pe banii cetatenilor români. ca ministrul privatizarii. de la englezi arata ca din actionariatul Dover Resources Ltd fac parte Krasner si Vasily Semivolkov.R.7. într-o vizita oficiala la Bucuresti.înainte de privatizare. în Elvetia .Daca pachetul majoritar ar fi fost vândut la licitatie (de exemplu). Iar ca reteta sa fie completa. înca o data. Balli Metal si Glencore. Spionajul rusesc mobilizat pentru ALRO Milcprile de culise au îndepartat alti pretendenti la ALRO.5. rusii au înfiintat si o firma Offshore la Zug.zonainterzisa. de la Registrul elvetian al companiilor. a intrat în proces de lichidare imediat dupa ce Grupul Marco International a cumparat ALRO . între care se numara si companiile Pechiney (societate franceza. tinand cont de profitabilitatea societatii românesti. Reprezentantii Pechiney l-au însotit chiar si pe premierul francez din acea perioada.I. Conform documentelor solicitate de C.ro Documentele obtinute de C. Lionel Jospin. 60ht t p://dobrogea.

.

* suporta taxe reduse si ajuta la o mai buna planificare internationala a taxelor. * posibilitatea diversificarii obiectului de activitate fara nici o restrictie. cele 2 companii nu trebuie sa aiba acelasi director întrucât aceeasi persoana nu poate semna un acord între 2 companii în calitate de director al amândurora. * opereaza într-un sistem bancar bine organizat si dezvoltat. * regulamente lejere. Printre motivele care determina o asemenea alegere se numara: * în cele mai multe cazuri compania offshore este folosita ca o a treia parte desfasurând tranzactii pe piata locala. Anonimatul si confidentialitatea sunt invocate ca principale avantaje ale companiilor offshore. Aceste avantaje sunt: * anonimitate si confidentialitate. Daca este evident ca directorii si actionarii unei companii straine sunt înregistrati pe piata locala. * lipsa controalelor valutare. * în multe tari obligativitatea de a plati taxe este legata de locatia administratiei companiei. În acest caz.Concluzii Pentru a ne da seama de ce este avantajos sa înfiintam o companie offshore pentru a ne putea conduce mai bine afacerile este suficient sa studiem avantajele pe care le au aceste companii. * ascunderea provenientei marfurilor prin prelucrarea în zonele libere adiacente altor centrefinanciare offshore. * posibilitatea de expansiune mult mai buna. veniturile companiei straine vor fi . * opereaza într-un sistem economic si politic stabil. dupa taxele scazute sau chiar lipsa acestora.

O companie înregistrata într-o astfel de jurisdictie nu plateste nici o astfel de taxa. cazare si protocol. Gibraltar nici una din taxele mentionate mai sus nu este perceputa. identitatea acestuia poate fi cunoscuta doar de cei cu care lucreaza în mod direct. iar proprietarii. taxabile. structura nu poate fi oricând schimbata. Profitul brut este calculat prin scaderea din venit a tuturor cheltuielilor facute de o companie pentru desfasurarea afacerilor. Aceasta include costul bunurilor vândute. TVA. cum ar fi Bahamas. cum ar fi directorul general si adjunctul. restul preferând o structura deschisa. Doar datele generale sunt prezentate din când în când pentru a informa guvernul si publicul cu privire la evolutia în acest domeniu. * oamenii de afaceri doresc sa mentina anonimatul în ceea ce priveste activitatile desfasurate. profiturile acumulate. taxe profesionale. nu mai doresc acest lucru. Jurisdictiile fiscale existente pe plan mondial se împart în doua categorii: cele caracterizate de un nivel ridicat al taxelor (taxa pe venit. O jurisdictie cu astfel de taxe este Ciprul.considerate ca venituri ale unor proprietari locali si vor fi. taxe de drumuri. taxa pe salarii. vom vorbi de taxa pe profitul companiei. * publicul are acces la dosarele ce contin certificatele de actionar. Angajatii sunt obligati prin juramânt sa pastreze secrete numele beneficiarilor nerezidenti. taxe imobiliare etc. când compania este înregistrata ca anonima. unde se aplica o taxa de 4. taxa pe dividende.) si cele care nu percep taxe deloc sau acestea sunt foarte mici. În jurisdictiile care nu percep taxe. salariile cheltuielile de calatorie. Daca luam în considerare o jurisdictie cu taxe scazute. documentele de constituire ale unei companii etc. în functie de dorinta beneficiarului companiei. investitiile. în consecinta. iar documentele în care sunt consemnati actionarii si directorii sunt îndosariate. la un moment dat. comisioane si asa mai . Pe plan mondial peste 95% din detinatorii de companii offshore folosesc o structura de anonimat. În contrast.25% pe profit brut. taxe municipale. * anonimatul nu poate fi obtinut odata ce compania a fost înregistrata cu detinatorii ei reali.

orice investitor îsi doreste sa îsi desfasoare activitatea într-o tara ce are aceste caracteristici. Nimeni nu doreste sa îsi vada banii pierduti din cauza schimbarii guvernelor. compania opereaza într-un sistem bancar nerestrictiv. Nu este de mirare ca mii de oameni de afaceri si companii folosesc companii offshore pentru planificarea internationala a taxelor. Orice om de afaceri. Multi oameni de afaceri încearca sa evite stabilirea unei baze straine acolo unde exista controale valutare sau sunt intentionat complicate formalitatile ce privesc aceste operatiuni. Ele pot primi fonduri fie în cash. de exemplu Insula Man. Nu exista limite în ceea ce priveste aceste cheltuieli decât bunul simt. sau pot face retrageri de fonduri fara nici o explicatie sau documente cerute de banca.departe. sau 1200$ în cazul Insulei Man) oricarei companii. Companiile offshore pot mentine conturi în orice tip de valuta. Totusi. în orice tip de valuta si de asemenea pot face plati catre orice persoana în orice tara. Barclays RJR Nabisco si altele. printre acestea numarându-se firme renumite în întreaga lume precum Pepsi Cola. sistemului de guvernare sau din cauza instabilitatii economice ce poate aduce cu ea inflatie. Mai mult. indiferent de profiturile sau pierderile acesteia. Fondurile din aceste conturi pot fi transferate în strainatate fara nici un fel de restrictie si fara solicitarea unor documente sau a unor permise. impun o taxa fixa (750 lire sterline. sau depuneri la termen fix. sub forma de conturi curente. fie sub alta forma. alte jurisdictii. Dupa aparitia noilor state independente din fostul bloc sovietic procesul de restructurare economica a dus inevitabil la crize financiare . regresie economica si multe alte probleme. Companiile offshore nu sunt supuse controalelor valutare de nici un fel. Astfel. Cât despre planificarea internationala a taxelor. companiile internationale folosesc entitatile offshore pentru a-si dirija profiturile catre acestea si pentru a-si desfasura activitatea astfel iîcât sa plateasca cât mai putine taxe. iar dobânzile platite sunt similare cu cele practicate la nivel international. salariile nu sunt taxabile. Existenta unor tratate de evitare a dublei impuneri internationale împreuna cu taxele scazute ofera posibilitati imense pentru planificarea taxelor. conturi cu preaviz. Tetra Pak.

scapând astfel de multe din probleme. societati de asigurari sau societati de transport maritim a devenit un pilon important al . jocuri piramidale etc. Având în vedere modul în care se desfasoara afacerile astazi este de neconceput ca un centru financiar offshore sa nu aiba un sistem bancar bine dezvoltat. De exemplu. Companii cu impuneri si restrictii dureroase în tara lor de origine pot gasi nenumarate solutii comerciale în centre offshore. ca centru offshore este stabilitatea economica si politica într-o regiune vulnerabila în aceasta privinta.) care au însemnat pentru populaie pierderea economiilor. Trebuie mentionat si faptul ca formalitatile de diversificare a activitatii unei companii sunt îndeplinite fara prea multa birocratie.com/offshore civil din Liban i-a conferit Ciprului primul avantaj în 1970. urmata de Razboiul din Golf din 1990 si colapsul Iugoslaviei.(falimente bancare. Multe companii care au venit pentru un refugiu temporar au ramas atunci când au vazut ca aceasta tara le oferea mai mult de atât. Aceasta este una din prioritatile pe care orice centru financiar offshore le are de îndeplinit. operatie care nu este posibila în tara de origine a investitorului. La aceasta au contribuit si marile banci ale lumii ce si-au stabilit centre de operare în aceste zone si au ridicat astfel standardul de desfasurare al acestei activitati. bancile japoneze sau americane nu se pot angaja în unele chestiuni legate de titlurile de valoare prohibite de lege în tarile lor. Unul din cele mai mari avantaje ale Ciprului. intra pe acest delicat domeniu cu ajutorul entitatilor offshore. Frica de regulamente excesive este o atractie majora spre acest domeniu si este motivul pentru care înregistrarea de banci.tri pod. Razboiul 61http://clusterro. Centrele financiare offshore permit în mod frecvent diversificarea obiectului de activitate al unei companii.

De Burs în Insula Man. Acest val include fonduri de investitii închise. centrele financiare offshore domina câteva activitati internationale cum ar fi: shippingul. Marile corporatii vad centrele offshore ca pe ceva indispensabil pentru expansiunea lor pe noi piete la costuri competitive. iar multe din corporatiile de rasunet de pe piata mondiala opereaza prin aceste centre. instrumente de plataa comertul cu Eurodolari. În ultimul timp au fost înregistrate. Orient Express si American Airlines în Bermude. Putem da aici ca exemplu de tara România care acorda facilitati investitorilor straini ce îsi plaseaza banii în tara noastra. transportul aerian. domeniul financiar si al societatilor de asigurari captive. aproximativ un milion de companii offshore în toata lumea. le pot prelucra si le pot ascunde provenienta pentru ca marfurile vor avea ca provenienta apoi zona libera. BIBLIOGRAFIE . si implicit tara care a organizat aceasta zona libera si astfel marfurile pot fi mai usor alese de consumatori. Un nou val de instrumente financiare se deplaseaza spre domeniul offshore pentru acelasi motiv. Amintim aici IBM si Microsoft în Dublin. o firma va putea intra mai usor pe o piata sau îsi va putea deschide o filiala sau o sucursala într-o anumita tara pentru ca va fi privita ca o firma straina si va putea beneficia de facilitati acordate de guvernul tarii respective. Astfel. Oamenii de afaceri pot ascunde provenientai marfurilor pe care le comercializeaza cu ajutorul zonelor libere.industriei offshore. Astfel. GE si CNN în Cipru. ei pot introduce marfurile în zonele libere unde le pot schimba ambalajul. De exemplu.

Economie subterana intre DA si NU''.2005 6.Bucuresti. Burciu A.-.Editura Teora.Cyber-Mafia hackerilor.Bucuresti.C..Beck. Hoanta N. Bisa C..... Bucuresti.-..2006 16.Bucuresti..2006 7..Editura Economica.Editura Universitatii Suceava.. Editura C..Bucuresti.Dobul.-.2006 4. Editura Enciclopedica.. 2006 2. Manaila A...2004 15. Bucuresti. Bucuresti.Philippe R...Intre evaziune fiscala si frauda fiscala''.1995 12. Ledoran S. Editura Didactica si Pedagocica. Bisa C...-.Economie comerciala''..Economie subterana:fenomen obiectiv. Editura ASE..Editura Lumina Lex..-..derapaj temporar de la normalitate la flagel cronic''.. Editura Antet. Costea C.Bucuresti..Frauda fiscala''.Iasi. Bucuresti..Bucuresti..Aspecte controversate de teorie si practica judiciara''.2002 13.2005 5. frauda si evaziunea fiscala''.2000 14.Bucuresti. Friedman M. Clocotici D..Le fraude fiscale''.2001 8...Delaware. Martinez J.Evaziunea fiscala legala prin intermediul firmelor offshore:privire asupra fenomenului''. Paris.2006 17.2006 11.. Editura Rosetti. Craiu N.Bazele administrarii afacerilor comerciale''.-.Securitatea siteurilor comerciale''.Capitalism si libertate''.. mai bun decat un offshore''.1.2007 10.Evaziunea fiscala.Economie si finante publice''.H.-.. Editura Anton Publishing House. Bucuresti. Editura Teora. Editia a-II-a..1990 .. Birle V. Anton C. Balaban C.. Hlaciuc E.2005 3.Bucuresti. Editura Polirom.Utilizarea paradisurilor fiscale.un paradis fiscal in SUA''.. Editura BMT Publishing House.Editura Teora.Delaware. Suceava.. Antonescu C..Companiile offshore sau evaziunea fiscala legala''. Horatiu S.. Editura Economica.Gheorghiu G.1996 9. Bucuresti..Contabilitate financiara armonizata cu directivele contabile europene si standardele internationale de contabilitate''.

Evaziunea fiscala. www...18.org 31.N.zf.2006 21.Metode si tehnici de combatere a evaziunii fiscale''.contabilitate'' 25.clustera. Patroi D.worldbank.Evolutia si tehnica impozitelor directe din Romania''.aspectul contraventional si caracterul infractional''.Finante.. Editura Expert.prezentonline..Evaziunea fiscala intre latura permisiva.tripod. Editura ASE.ro 32.... www. Editura Economica. www.. www.org .Bistriceanu G. www..ro 29.. Editura Teora..Adevarul economic'' 24.. Revista .Impozite si taxe'' 26.1990 19.2005 20..123start.Bucuresti.Bucuresti..2006 23..offshore.Scarlat M.wall-street.ro 28..Bucuresti. Revista .miscarea.. Nautu C.. www. www.Veniturile statului-evaziunea si frauda fiscala''.org 30. Olteanu I.Cucu A. www.2005 22. Pop V. Popa S.Bucuresti. Bucuresti.un. www.... Economie subterana si spalarea banilor''.com 34. Revista .com 33.ro 27.