1.

Interesul in subscrierea asigurarii: Una dintre regulile fundamentale în materie este aceea a existen ei unui interes, care s justifice asigurarea bunului, persoanei sau r spunderii respective. Nu se poate concepe, de exemplu, ca o persoan s contracteze o asigurare pentru cazul avarierii sau distrugerii unui bun apar inând i/sau de inut de o alt persoan , fa de care nu are nici o r spundere sau pe via a cuiva cu care nu are nici o leg tur . 1) La asigurarea de bunuri, interesul asigurat apar ine proprietarului bunului asigurat, deoarece acesta suport paguba provocat de distrugerea sau avarierea bunului, iar titularul bunului este titularul interesului i titularul asigur rii. a) Se întâlnesc i situa ii când titularul interesului nu coincide cu titularul asigur rii. De exemplu, asigurarea m rfurilor pentru cazurile de pagube produse în timpul transportului, situa ia în care contractul de vânzare comercial s-a perfectat în condi ia de livrare CIF (cost-insurance-freight), titularul asigur rii este expeditorul, iar destinatarul este titularul interesului. b) Sunt i situa ii când titularul interesului în asigurare este o alt persoan decât titularul, proprietarul bunului. Interesul pentru asigurare poate apar ine oric rei persoane ce are un interes legitim v dit sau vre-o r spundere pentru conservarea bunului respectiv. De exemplu: chiria ul, depozitarul, transportatorul, creditorul cu drept de proprietate asupra bunului, etc. 2) La asigur rile de persoane interesul asigurat este legat de evenimentul privind persoana - deces, invaliditate, atingerea unei anumite vârste, etc. - la producerea c ruia asigur torul pl te te suma asigurat . 3) Pentru asigur rile de r spundere civil , interesul asigurat este legat de raporturile care intervin între asigurat i ter ele persoane p gubite, asiguratul fiind obligat s acopere daunele provocate acestora.

2. Riscurile asigurate prin conditiile de asigurage A B C

În prezent, m rfurile care fac obiectul transportului pe mare, sunt asigurateîn una din urm toarele trei condi ii principale: A, B, C.Principalele deosebiri ale acestora, fa de condi iile folosite în trecut,constau nu numai în denumirea diferit ci, mai ales, în delimitarea mai precis imai clar a sferelor de acoperire. Condi ia de asigurare A este condi ia cea mai cuprinz toare. În baza eisunt acoperite toate riscurile de pierdere i avariere a bunului asigurat, cu exceptiaunor excluderi. Aceste excluderi sunt comune tuturor celor trei condi ii i suntformate din trei grupe de riscuri excluse:1.

pierderea, avarierea i cheltuielile rezultând din sau provocate de: - comportarea necorespunz toare, voit a asiguratului;- pierderea uzual din greutate (volum) sau uzura normal a bunuluiasigurat;- ambalarea i preg tirea insuficient sau necorespunz toare a bunuluiasigurat;- viciul propriu sau natura bunului asigurat;- întârzierea direct , chiar dac se datoreaz unui risc asigurat;- insolvabilitatea sau neîndeplinirea obliga iilor financiare de c tre proprietari, armatori, navlositori (operatorii navei)- utilizarea oric rei arme de r zboi care folose te fisiunea sau fuziuneanuclear sau alt for sau obiect radioactiv;- contaminarea radioactiv ;- starea de nenavigabilitate a navei (dac asigura ii au cuno tin ).Pentru aceast categorie de riscuri nu exist acoperire prin asiguraresuplimentar .2. riscurile de r zboi sau conflicte militare;3. riscurile de grev sau conflicte sociale.

Aceste ultime dou categorii de riscuri pot fi acoperite prin asiguraresuplimentar . Condi ia de asigurare B este condi ia prin care sunt acoperite, cu excep iaexcluderilor enumerate, pierderea sau avarierea bunului asigurat, cauzate- incendii sau explozii;- e uarea, r sturnarea sau scufundarea navei;coliziunea sau contactul navei cu un obiect exterior, altul decât apa;- desc rcarea m rfurilor întrun port de refugiu;- cutremur de p mânt, erup ie vulcanic sau tr zne;- sacrificiul în avaria comercial ;- aruncarea m rfii sau luarea ei de valuri peste bord;- intrarea apei în nava;- dauna total a unui colet pierdut peste bord sau c zut în timpul înc rc riisau desc rc rii de pe nav . Condi ia de asigurare C are o sfer de acoperire mai îngust decât condi iaB i acoper riscurile cauzate de:- incendiu sau explozie;- e uarea, scufundarea sau r sturnarea navei;- coliziunea sau contactul navei cu un alt obiect decât apa;- desc rcarea navei într-un port de refugiu;- sacrificiul în avaria comercial ;aruncarea peste bord

4. Exemple de excluderi: º Excluderi speciale. Nu sunt acoperite pagubele produse de:

º: Excluderi speciale. ca: . cre terea nivelului de ap i deversarea râurilor i lacurilor care se tie c se întâmpl în mod regulat (anual). .participarea direct a acestora la asemenea ac iuni.asigurat sau un membru al familiei acestuia. inunda ii produse în timpul form rii unor lacuri de acumulare sau în timpul schimb rii artificiale a cursurilor de ap . Excluderi generale. bunuri sunt asigurate. . ¹ Excluderi speciale. asiguratul este obligat s pun la dispozi ia societ ii de asigurare documenta ia întocmit de c tre Comisia de Expertiz Tehnic cât i documenta ia de execu ie a consolid rilor i repara iilor efectuate dup cutremurul respectiv. paguba cauzat de: (riscuri politice) . rev rsarea apei din sistemul de canalizare. . b) Pentru cl dirile care au fost afectate de cutremurele anterioare.solul slab al funda iei (fenomenul de tasare). a) Nu sunt acoperite daunele provocate construc iilor datorate unor înc rc ri peste limita de rezisten a acestora.angaja ii companiei ale c rei cl diri. apa freatic . 1.reducerea valorii dup repara ie. Pagube indirecte.

benzin . 2. b) presiunii m rite sau joasei presiuni a apei. . c) producerii sau distribu iei anormale a frigului sau scurgerii lichidului frigorific16. de profit.sc derea pre urilor bunurilor.întreruperea produc iei. 4. bumbac. chiar ca urmare a unei cauze cuprinse în asigurare. pârlire provenite dintr-o surs normal de c ldur . c) folosirea unor produse u or inflamabile pentru cur area parchetului.. 5. Cheltuieli f cute pentru transformarea sau îmbun t irea st rii bunului în compara ie cu cea dinaintea daunei i nici cele pentru recondi ion ri. . in. b) aprinderea i nesupravegherea focului deschis în apropierea locuin ei asigurate. . fermenta iei. . Pagube produse bunurilor din cauza: a) uzurii. reprezentan ilor legali sau a oric ror alte persoane care au ac ionat cu tiin a acestora. Pagube produse de erori sau defecte deja existente la data intr rii în vigoare a poli ei de care asiguratul sau reprezentan ii s i au avut sau nu cuno tin . Se consider culp grav : a) folosirea focului deschis. etc. p tare.).lips de loca ie. alte derivate petroliere. beneficiarului sau contractantului. oxid rii. etc. c ldurii precum i cele produse de afumare.) produse inflamabile sau u or inflamabile ( i ei. Culpa grav a asiguratului. . inclusiv a unei surse de lumin cu flac r deschis (chiar ap rat de sticl sau sit ) în înc peri în care sunt depozitate sau manipulate produse u or combustibile (furaje. cânep .nefolosirea bunurilor.întârzieri în livrarea bunurilor. 3. repara ii sau restaur ri nereu ite.

8. radia iilor sau infest rii radioactive. ea . Pagubele consecin e ale r zboiului (chiar nedeclarat). r zboiului civil. Pagubele i cheltuielile generate de poluare i/sau contaminare provocate direct sau indirect. conspira iei. etc. revolu iei. Pagubele rezultate ca urmare a influen ei exploziei atomice. unor persoane r uvoitoare care ac ioneaz în numele sau în leg tur cu orice organiza ie politic . dac organele în drept au interzis construirea prin acte publicate sau în comunic ri în scris c tre asigurat. 6. invaziei. 7. d) fumatul în înc peri în care sunt depozitate produse combustibile ori inflamabile ori în înc peri care sunt folosite pentru manipularea acestora. confisc rii. tulbur rilor civile. Cum se formeaza suma asigurata? Este suma stabilit prin contractul de asigurare sau prin acte normative. hainelor. f) amplasarea cl dirilor sau altor construc ii în zone periclitate de calamit i naturale (inunda ii. pr bu iri sau alunec ri de teren). 5. uzurp rii de putere. plit sau ma in de g tit). ac iunii unui du man extern.du umelelor. sechestr rii. revoltei. sau pentru alte scopuri ori manipularea unor asemenea produse. na ionaliz rii. în care arde lumina cu flac r (chiar ap rat de sticl sau sit ) sau în care func ioneaz re ouri ori radiatoare electrice. grevei. rebeliunii. dictaturii militare. rechizi ion rii. vandalism sau sabotaj. înainte de construire. actelor de terorism. distrugerii sau avarierii din ordinul oric rui guvern de drept sau de fapt sau oric rei autorit i publice. insurec iei. e) efectuarea de improviza ii neautorizate de constructor sau produc tor. în aceea i înc pere i în acela i timp în care este aprins focul (chiar în sob . exproprierii cu for a.

etc. 2) al realiz rii inspec iei de risc. pre ul zilei. suma asigurat se stabile te. caz în care se spune c s-a f cut o subasigurare. A. La anumite asigur ri facultative. asigur torii prev d în condi iile lor de acoperire un maxim de sum pân la care se poate contracta asigurarea. 1. În practic se realizeaz evaluarea de asigurare pentru stabilirea valorii de asigurat a bunului (VA) ob inut pornindu-se de la valoarea din nou (VN) din care se scade uzura (UZ): Uzura este cuantificat prin coeficient. b) la culturi agricole. pre ul pe pia a local sau zonal .reprezentând LIMITA MAXIM pân la care asigur torul r spunde fa de asigurat în ipoteza producerii evenimentului asigurat. surplusul de asigurare r mâne f r efect. starea de între inere.i poate stabili suma asigurat . diferen iat pe feluri de culturi agricole. În asigur rile de bunuri. de felul i destina ia cl dirii. Momentul de referin la care se face evaluarea de asigurare poate fi: 1) momentul încheierii asigur rii. F când produsul între norma de asigurare i num rul unit ilor de obiect asigurat ob inem suma asigurat obligatoriu pentru bunul respectiv. pre ul de catalog. . c) o valoare mai mare. În consecin . Cel mult legea poate prevedea mai multe alternative de acoperire. Bunurile pot fi asigurate la: a) valoarea lor. 2) valoarea bunului în momentul producerii evenimentului asigurat i nici 3) suma asigurat . La asigur rile obligatorii avem norma de asigurare. Desp gubirea nu poate dep i în nici un caz: 1) cuantumul pagubei suferite de asigurat (pe considerentul c asigurarea nu trebuie s constituie o surs de îmbog ire). norma de asigurare era stabilit pe metru p trat suprafa construit . de gradul de utilizare. din care asiguratul î i poate alege pe cea mai apropiat de interesele sale. b) o valoare mai mic . în principiu în func ie de valoarea bunurilor asigurate. De exemplu: a) la cl diri. situa ie de supraasigurare. 2. În asigur rile obligatorii asiguratul nu. dac asigurarea a fost contractat pentru o sum mai mare decât valoarea bunului în momentul producerii evenimentului asigurat. ce reprezint suma asigurat stabilit prin lege pe unitate de bun asigurat. norma de asigurare se stabilea la hectar. aceasta fiind prev zut de lege. În asigur rile facultative suma asigurat este stabilit de asigurat. etc. cuantumul ei fiind diferen iat func ie de mediul urban sau rural. fixat func ie de vechimea bunului. Prin valoarea din nou se în elege valoarea de achizi ie a bunului.

Astfel 6. dat fiind c nici via a. 4) momentul producerii evenimentului asigurat.poli e generale. nici s n tatea omului nu sunt evaluabile în bani. Dintre poli ele individuale cele mai r spândite sunt poli ele pe voiaj. Legat de fixarea plafonului pe eveniment facem precizarea c dup un prim eveniment. Unele societ i de asigurare prev d.poli e individuale. În asigur rile de persoane suma asigurat se stabile te dup dorin a asiguratului i nu în baza unei evalu ri de asigurare. C. I.3) convenit prin stipula iile clauzale. Plafonul poate fi exprimat pe: a) eveniment. În acest caz durata asigur rii acoper parcursul obi nuit al transportului plus . în cazul expedi iilor combinate. asiguratul r mâne garantat cu privire la alte evenimente eventuale pentru suma fixat în contract f r deducerea indemniza iei generate de primul caz. . La asigur rile de responsabilitate opereaz de regul plafonarea r spunderii asigur torului. care necesit specificarea exact a voiajului. Tipologia politelor cargo Poli ele cargo se împart în dou categorii: . B. care acoper riscurile unei expedi ii delimitate strict în spa iu i timp. respectiv a portului de înc rcare i a portului de desc rcare i a celorlalte mijloace de transport. în schimb plafoane ale sumei asigurate. b) anul de asigurare.

Avantajele acestor tipuri de poli e sunt: . 2) contracte de abonament. etc. transbord rii. El se încheie pe o perioad de 12 luni. exportate sau importate în decursul unei perioade de timp determinate. La epuizarea valorii globale asigurate poli a flotant va fi reînnoit . 1) Poli a flotant numit i "de alimentare" este emis pentru o valoare asigurat care acoper toate m rfurile supuse asigur rii. iar valoarea ei este dedus din valoarea total asigurat înscris în poli a flotant pân la epuizarea acesteia. . Prima este pl tit în avans pentru suma asigurat total în parte. Poli ele generale reprezint pentru asigurat un "abonament de asigurare" în cadrul c ruia pot fi asigurate toate m rfurile sau numai anumite m rfuri. iar asigur torul accept aceste declara ii ca veridice i elibereaz sub semn tur poli e individuale corespunz toare. Fiecare expedi ie trebuie declarat asigur torului în timp util.perioada de întârziere în afara controlului asiguratului: a devierii de curs3. Aceast perioad variaz între un an i o lun . care în fapt sunt certificate de asigurare. i nu pentru fiecare expedi ie . 3) poli e globale. a desc rc rii for ate. Asiguratul este obligat s declare toate expedi iile care intr sub inciden a lui. II. 2) Contractul de abonament este forma cea mai r spândit a poli elor generale.simplificare formalit ilor de încheiere a asigur rii.cre terea operativit ii în derularea tranzac iilor comerciale. Poli ele generale pot fi: 1) poli e flotante.

Cele trei coordonate fundamentale constituie în acela i timp i reperele majore ale abord rii asigur rii sub aspect economic.3) Poli ele globale sunt destinate acoperirii expedi iilor la purt tor. Abordarea sub aspect economic. 2) formarea comunit ii de risc. Prima se fixeaz ca o sum forfetar . În cazul lor nu se practic o limitare a valorii globale pentru ansamblul expedi iilor.2. Abordarea asigurarilor sub aspect economic 1. în principiu o dat cu fiecare reînnoire în func ie de cifra de afaceri i sumele pl tite cu titlu de desp gubire în cursul exerci iului anterior. Definitoriu pentru esen a economic a asigur rii sunt urm toarele caracteristici exclusive ale acesteia: 1) existen a riscului. Redate schematic avem: Comunitatea de risc Existen a Riscului Principiul Mutualit ii Fond de asigurare ASIGUR TOR (Gestionar) . care se revizuie te. Nu se elibereaz certificate de asigurare i sunt mai pu in folosite în traficul interna ional. 7.1. 3) constituirea fondului de asigurare i utilizarea acestuia în baza principiului mutualit ii. Declara iile privind expedi iile acoperite prin poli a global se fac în general o dat pe an.

Dp. Sunt cunoscute i sub denumirea de riscuri agreate de c tre asigur tori.1) Cu privire la risc amintim aici doar faptul c nu toate riscurile sunt acceptate de c tre societ ile de asigurare ci doar cele care îndeplinesc anumite condi ii i odat trecute fac ca aceste riscuri s devin asigurabile. dar acesta se repartizeaz numai acelor asigura i care au suferit prejudicii de pe urme producerii riscului asigurat. cu titlu de indemniza ie de asigurare (I) (desp gubire . Adic la constituirea fondului de asigurare particip to i membrii. îns numai pentru unii dintre ei. 2) Persoanele fizice i/sau juridice. amenin ate de acelea i pericole i care ac ioneaz în comun pentru ap rarea intereselor lor reprezint comunitatea de risc. c) împ r irea pagubei între membrii comunit ii de risc se întemeiaz pe faptul c posibilitatea producerii riscului vizeaz pe fiecare membru al acesteia. sum asigurat . asigura ii. sume care întrec de câteva ori cuantumul contribu iei acestora la fondul respectiv (Pa . prin simpla participare la constituirea fondului de asigurare aflat la dispozi ia societ ii de asigurare.prime de asigurare). Posibilitatea se transform în realitate. f r s se tie dinainte "pentru cine?" i "când anume?" 3) Asigurarea ofer .Sa). consimt s contribuie la suportarea în comun a pagubelor pe care la vor pricinui evenimentele nedorite. b) membrii comunit ii de risc. Acest lucru este posibil în baza principiului mutualit ii. Ca i tr s turi eviden iem: a) comunitatea se formeaz în mod spontan. Fondul de asigurare : . primesc din fondul de asigurare. a adar. avantajul c membrii comunit ii afecta i de producerea riscului. to i asigura ii.

care constituie "legea p r ilor". propun ca aceasta s fie completat printr-o defini ie tehnic o opera iei de asigurare2. b) îmbrac în mod necesar forma b neasc . Contractul de asigurare i legea cu privire la activitatea de asigurare. (Legea 136/1995 modificat i completat prin OUG nr. întrucât asigurarea. accidente. în calitate de izvoare de drepturi i obliga ii în materie de asigur ri se completeaz reciproc. pe seama primelor de asigurare i d) se utilizeaz centralizat. În dic ionarul explicativ al limbii române1 termenului "a asigura" i se asociaz construc ia: " a încheia un contract de ocrotire material în caz de calamit i. Abordarea sub aspect juridic.a) se constituie la dispozi ia asigur torilor. c) se formeaz în mod descentralizat. 283/2005).2. 8. Abordarea asigurarilor sub aspect juridic 1. trebuie s capete forma juridic . 61/2005 i Legea nr." Abordarea juridic este frecvent i justificat . pentru a fi operant . astfel avem: a) asigurarea ex contractu are la baz principiul facultativit ii (voluntariatului) .2. Legea constituie al turi de contract o alt form juridic de realizare a asigur rii. precum i legea propriu-zis . etc. care eman de la puterea legislativ . O asemenea form i-o confer contractul. Vom preciza c speciali tii din dreptul asigur rilor g sesc defini ia juridic a contractului de asigurare ca insuficient de semnificativ i în consecin . iar aceast form este cea dintâi sesizabil .

Aspectul financiar este eviden iat de rolul: 1) asigur torului de intermediar financiar. Functiile asigurarii 1. factor de reducere a incertitudinii. de c tre persoanele fizice i juridice interesate. . adic ea ac ioneaz : 1) în mod automat. ramur creatoare de valoare ad ugat i de locuri de munc . Aspectul tehnico-economic. Abordarea asigurarilor sub aspect financiar 1. juridic i financiar al asigur rii este întregit prin abordarea i tratarea asigur rii ca ramur prestatoare de servicii.adic se încheie din proprie ini iativ .3. corela ie destina iile fondului de asigurare abord m problema func iilor 1. 2) asigur rii de ramur participant la oferta de capital de împrumut pe pia a financiar . 10.2. Principala func ie a asigur rii este aceea de compensare a pagubelor (cazul asigur rilor de bunuri i de r spundere civil .3. 9.prejudicii materiale) i plat a sumelor asigurate (cazul asigur rilor de persoane i r spundere civil prejudicii corporale). 3) f r încheierea unui contract între p r i. Legat de aceasta contractul de asigurare apare ca o "crean condi ionat emis de asigur tor i achizi ionat de asigurat". Abordarea din punct de vedere financiar. 2) f r consim mântul prealabil al asigura ilor. Aceasta este func ia care a stat la baza apari iei i dezvolt rii asigur rilor. b) asigurarea ex lege are la baz principiul obligativit ii. 3) asigur rii de activ financiar. În strâns asigur rii.

asigur rile sunt puternic intrate în uz.. desec ri. litigii. preîntâmpina riscurile generatoare de pagube sau prejudicii. lucr ri de împ duriri. evolu ia general a nivelului de dezvoltare al societ ii. etc. evaluare. Premisele subiective ale asigurarii: a) interesul pentru asigurare i b) suportabilitatea financiar a asigur rii. prin plata primelor externe. Se relev unul dintre motivele. prevenire a daunelor. finan area unor programe educa ionale pentru asigura i. societ ile de asigurare centralizeaz temporar sume foarte importante pe care apoi la plaseaz pe pia a capitalului în scopul ob inerii unor venituri suplimentare. credite de consum. pentru care în rile dezvoltate din punct de vedere economic. credite de export. Func ia de prevenire se exercit pe dou c i principale: a) prin finan area unor activit i de prevenire a calamit ilor i accidentelor. Altfel zis. etc. Cum? Prin dec derea din dreptul la desp gubire în cazul neîndeplinirii unor m suri de limitare a pagubei. care s-a dezvoltat în timp. Dintre premisele subiective remarc m în principal: 12. 3) consultan oferit de societ ile de asigurare asigura ilor pe linie de subscriere. cu nivelul de cultur i civiliza ie al omului. A 3 a func ie a asigur rilor care a câ tigat tot mai mult importan în ultimele decenii este func ia financiar . b) prin stabilirea unor condi ii de asigurare care s -l oblige pe asigurat la o conduit preventiv permanent . cu un înalt nivel de trai. îl poate amâna sau bloca. Interesul pentru ac iuni de asigurare se afl în corela ie cu: 1. este aceea de prevenire a pagubelor. Pornind de la decalajul de timp între momentul încas rii primelor i momentul pl ii desp gubirilor. Spre exemplu: construirea de diguri de protec ie împotriva inunda iilor. etc. 2) contribu ie dup unii substan ial la "exportul invizibil". decalaj important îndeosebi în cazul asigur rilor de via . îndeosebi dup cel de-al doilea r zboi mondial. b) Posibilit ile financiare ale persoanelor fizice i juridice de a suporta plata primelor de asigurare sunt esen iale. participarea asiguratului la acoperirea unei p r i din pagub . O a 2 a func ie caracteristic asigur rii. preveni. Premisele obiective ale asigurarii: . 2. suportabilitatea financiar a primelor de asigurare poate finaliza interesul pentru asigurare. credite ipotecare. iriga ii. a) Interesul pentru asigurare al persoanelor fizice i agen ilor economici se interpreteaz prin con tientizarea necesit ii de a identifica. asigurarea îndepline te i func ii secundare cum ar fi: 1) facilitarea accesului la credite. Pe lâng aceste func ii principale. 3.2. 11. prejudiciilor.

îns exper ii apreciau c sumele pl tite de companiile de asigurare ar putea ajunge chiar la 25-30 miliarde $. Prin urmare Autoritatea Portuar a ora ului New York. în ep turi de albine sau asigur ri de .2 miliarde $. pentru c nu exist interes din partea asigura ilor. Nu se vor face asigur ri medicale pentru gripe. deoarece pentru acoperirea lor ar trebui s se pl teasc prime atât de mari încât s-ar apropia. Exemplu. care trebuie s fie cât mai mic. De exemplu într-o ar în care nu se produc erup ii vulcanice nu se poate introduce o asigurare contra acestora. ci s apar cu o oarecare regularitate. 4. Cel mai costisitor incident pentru firmele de asigur ri a fost uraganul Andrew. Estim rile preliminare se situau în jurul valorii de 15 miliarde $. Evenimentele care se ivesc pe scar foarte larg . b) a a cum în extrema cealalt intr evenimentele cu o frecven ridicat de realizare. 1. 2) Evenimentul trebuie s nu fie excesiv de rar. Atacurile teroriste au avut un efect "catastrofic" asupra companiilor aeriene din întreaga lume. Se folose te în limbajul de specialitate în ideea de a surprinde acest aspect termenul de coeficient de simultaneitate al producerii riscului pentru to i cei asigura i. pentru c s-a considerat c posibilitatea ca ambele structuri s se pr bu easc ar fi nerealist .nori estimat la 5 miliarde $. 2. 5. Pân la aceea dat . care a construit WTC i l-a oferit în leasing unei companii private la începutul anului. Cifra dep e te costul de construc ie din anii* 70 de 1. o parte dintre ele având asigur ri de via pentru sume importante. În plus. proprietarii World Trade Center (WTC) nu au asigurat decât unul dintre cele dou turnuri.i aveau birourile în cele dou turnuri i deci de salariile angaja ilor lor. va primi pentru cl direa în sine "doar" 1. în caz contrar societatea de asigurare nu ar putea face fa preten iilor de desp gubire ale asigura ilor. Evenimentul din 11 septembrie 2001 de pe Wall Street3 a reprezentat i o mare lovitur dat industriei asigur rilor. care a lovit coasta de est a SUA. Asocia ia Interna ional a Transporturilor Aeriene (IATA) a estimat c numai anul rile curselor aeriene din primele zile de dup atacuri au adus pierderi de 10 miliarde $. inând seama de numele firmelor care.se refer la condi iile ce trebuie îndeplinite de riscuri pentru ca ele s fie agreate de c tre societ ile de asigurare i care sunt urm toarele: 1) posibilitatea de ivire a evenimentului produc tor de pagube trebuie s fie sporadic . provocând pagube de aproximativ 20 miliarde $ i moartea a 38 de persoane. Anali tii sunt de p rere c sumele pl tite în contul asigur rilor de via ar dep i daunele pl tite pentru pagubele suferite de imobile i avioane. pentru violen ele rasiale înregistrate la Los Angeles în 1992. 3. firmele de asigur ri vor fi nevoite s acopere costurile întreruperii activit ilor în perioada necesar pentru repararea sau reconstruc ia cl dirilor. Potrivit presei britanice. pe lâng daunele produse i cl dirilor din apropiere. valoarea contractelor de asigurare de via con ine multe zerouri. Dac : a) posibilitatea ivirii acestuia este extrem de redus el nu poate fi inclus în sfera de acoperire a asigur rii. care lovesc pe toat lumea.5 miliarde $. chiar ar dep i valoarea pagubei fiec ruia. dar este mult sub valoarea celor doi zgârie . nu pot fi cuprinse în asigurare. O alt problem este cea a persoanelor decedate la World Trade Center i în avioanele deturnate. cea mai mare sum pl tit de companiile de asigur ri pentru un caz neasociat cu un dezastru natural era de 775 milioane $.

14. Adic persoanele fizice sau juridice trebuie s fie egal amenin ate pentru a putea constitui împreun mutualitatea de asigurare. 7) Evenimentul trebuie s fie viitor.specii. diferen iate pe: .grupe de vârst . deci obiect al asigur rii. b) evenimentul trebuie s poat fi cuprins în cercetarea statistic i s se poat încadra în regulile calculului probabilistic. Ceea ce a trecut este sigur i nu mai poate constitui. La solicitarea scris a asiguratului se va oferi asigurarea anual ca plata primei de asigurare în rate. 4) Evenimentul trebuie s fie evaluabil pentru a fi asigurat. diferen ierea poate opera i teritorial având în vedere evolu ia mortalit ii înregistrat în mai mul i ani pe jude e. 13. realizarea lui s nu depind de voin a asiguratului.rase15. Adic : a) consecin ele producerii evenimentului nedorit s se poat evalua în bani (altfel nu se pot stabili primele de asigurare). 3) Evenimentul trebuie s fie întâmpl tor. 6) Probabilitatea de apari ie a evenimentului trebuie s fie aproximativ aceea i pentru fiecare membru al comunit ii de risc. Primele de asigurare sunt stabilite sub form de cote tarifare anuale exprimate în procente la suma asigurat . Definirea fransizei si motivarea introducerii sistemului acoperirii limitate . 5) Evenimentul trebuie s apar pe un teritoriu cât mai întins i nu numai în anumite locuri. Nu se poate asigura un imobil distrus de incendiu. . ele se pl tesc integral la încheierea asigur rii. o larg comunitate de risc. în general asigurabil deoarece num rul persoanelor periclitate este restrâns i ele nu pot constitui un fond de asigurare suficient de mare pentru a acoperi pagubele respective. nu se poate face o asigurare de deces unei persoane decedate. Un pericol specific numai unui anumit loc nu este. Nu pot fi atra i spre o asigurare de furt atât posesorii unor bunuri mobile cât i proprietarii de cl diri. .protec ie împotriva ho ilor de buzunare pentru c l torii în care se folose te transportul în comun. Este vorba aici de principiul echidistan ei fa de risc. În plus. Altfel zis s existe la baza asigur rii un num r mare de persoane. Nu s-ar încheia asigurarea contra pagubelor pricinuite de inunda iile regulate produse de un anumit curs de ap . s aib o natur aleatoare. Altfel zis s fie greu de înscenat i s nu fie inten ionat. Primele anuale se determin aplicând cotele tarifare asupra sumelor asigurate.

Sub aspect etimologic termenul vine de la verbul "franchir" din limba francez . m rime relativ dar minimum o sum fix . 3. dup caz. De ce s-a introdus sistemul acoperirii limitate? Trei sunt motivele introducerii lui: 1. nedeductibil . 3. "a trece peste ceva". cot procentual din pagub sau din suma asigurat . Limita în jurul c reia într în discu ie interven ia sau noninterven ia asigur torului poart denumirea în limbajul de specialitate de "fran iz ". pagubele mai mari achitându-se integral. 2. Num rul mare de pagube m runte. ieftine te costul asigur rii. Clauze speciale la asigurarea cladirilor 1) 'Inundatie provocata ca urmare a spargerii conductelor de apa. din considerente de urgentare a lichid rii daunelor. canal sau incalzire 2) 'Inundatie din apa provenita de la vecini'. Ea reprezint partea din valoarea pagubei dinainte stabilit pe care asigur torul nu o desp gube te. Fiecare tip de fran iz se poate aplica în dou variante: 1. simpl sau atins când ea ac ioneaz numai pentru pagubele pân la nivelul ei. prin descongestionarea asigur torului de daunele m runte. Asiguratul tiind c în caz de pagub va trebui s suporte i el o parte devine mai atent decât în cazul acoperii complete. achitându-se asiguratului numai ceea ce se dep e te.1) Un alt sistem tot mai des utilizat în activitatea de asigurare este cel al acoperirii limitate. În acest sens "clauza cu fran iz " presupune c pagubele de valori mici nu se desp gubesc. sum fix dinainte stabilit . ea r mânând în sarcina asiguratului. în sistem mixt. în m rime relativ . Contravaloarea acestor sume care nu se mai pl tesc plus economiile realizate cu salariile personalului suplimentar care ar fi fost necesar lichid rii pagubelor m runte dau posibilitatea asigur torilor s stabileasc prime mai reduse pentru asigur rile cu acoperire limitat . care înseamn "a s ri". 2. 2. contribuind la prevenirea producerii evenimentelor asigurate. în m rime absolut . totalizeaz un volum de pl i de desp gubiri relativ mare pentru asigur tor. deductibil . Fran iza se poate stabili în 3 modalit i: 1. . sistemul are o func ie educativ . când cuantumul s u se scade din orice pagub . aparatul de asigurare având posibilitatea de a se concentra spre lichidarea operativ a daunelor importante. Între fiecare dintre alternativele de fran iz prezentate mai sus exist diferen e care se manifest în favoarea sau în defavoarea asiguratului sau asigur torului. de volum neînsemnat fiecare în parte. 15.

8) 'Centrale termice pentru cazurile de avarii accidentale'.3) 'Daune provocate elementelor asigurate ale cladirii prin vandalism fara efractie'. în func ie de tipul locuin ei.000 euro. 5) 'Furtul elementelor cladirii prin efractie si acte de talharie'. suma asigurat se reduce pentru restul perioadei de asigurare. cu începere de la data producerii sau apari iei oric rui eveniment asigurat. Ea reprezint echivalentul în lei. 6) 'Bunuri casabile din alcatuirea cladirii (constructiei) impotriva riscurilor specifice'. asigurarea continuând pentru suma r mas .000 euro. 4) 'Distrugeri provocate de animale'. ca urmare a producerii unui risc asigurat. la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Na ional a României la data încheierii contractului de asigurare obligatorie a locuin ei. b) s informeze societatea de asigurare despre încheierea unei asigur ri cu un alt asigur tor pentru acelea i bunuri i acela i risc aferent acelea i durate asigurate. Obligatiile asiguratului pana la producerea evenimentului asigurat a) s r spund în scris la chestionarele asigur torului cu privire la împrejur rile esen iale. pentru fiecare locuin de tip A. c) dac împrejur rile esen iale privind riscul. Dup fiecare daun . cu suma pl tit drept desp gubire. 17. d) s pl teasc primele de asigurare în cuantumul i la termenele prev zute în . pentru fiecare locuin de tip B. a a cum au fost declarate de asigurat. 16. imediat ce a cunoscut-o urmând ca prima s fie ajustat corespunz tor dac este cazul. 7) 'Cladiri in constructie. de catre proprietar'. se modific în cursul valabilit ii contractului. pe care le cunoa te. s comunice în scris asigur torului schimbarea. b) 10. a: a) 20. referitoare la risc. Suma asigurat la asigurarea cladirilor reprezint limita maxim de desp gubire care poate fi acordat de asigur tor pentru daunele provocate construc iei.

indiferent de vârst sau o greutate minim de 30 kg. f) s nu fac i/sau s nu permit modific ri care ar duce la m rirea riscului. iepe) i asinii de trac iune (catâri. scroafe)2. g) s permit reprezentan ilor asigur torului s verifice modul în care bunul asigurat este între inut. . i) s solicite acordul asigur torului pentru continuarea asigur rii în situa ia înstr in rii bunului asigurat. c) porcinele aflate în îngr torii apar inând persoanelor juridice3 având o greutate de cel pu in 40 de kg. Dovada pl ii primelor revine asiguratului. la unele societ i de asigurare5 vârsta este ridicat la 1 an6. e) cabaline (arm sari. m gari) de 6 luni i peste. cu excep ia cazului în care continuarea asigur rii este confirmat în scris de asigur tor. vaci. porci. cai. j) s in eviden a bunurilor asigurate în conformitate cu dispozi iile legale. bivoli e) 1. ordinul de plat sau alt document probator al pl ii. b) porcinele de 6 luni i peste (vieri. astfel încât s fie exclus posibilitatea pierderii sau distrugerii eviden elor împreun cu bunurile asigurate 18. Obiectul asigurat la asigurarea de animale I. capre. la unii dintre asigur tori7 vârsta minim este de 1 an8.contractul de asigurare. boi. h) s se conformeze recomand rilor f cute de asigur tor privind m surile de prevenire a daunelor cu ocazia inspec iilor de risc. d) ovinele i caprinele (berbeci. Sunt primite în asigurare potrivit "Condi iilor Generale": a) bovinele i bubaline de 6 luni i peste (tauri. batali. e) s între in bunul asigurat în bune condi ii i s ia toate m surile necesare în scopul prevenirii riscului asigurat. api) de 6 luni i peste. bivoli. iar cel final fiind poli a de asigurare în care se men ioneaz plata primei. dar peste 6 luni4. înscrisul constatator fiind chitan a. ori de câte ori ace tia consider c este necesar. oi.

comunitatea de risc i principiul echivalen ei în utilizarea fondului de asigurare. 5. comunitatea de risc i principiul echivalen ei. 2. necesitatea asigur rii? 10.Caracteristicile exclusive ale asigur rii sunt: a) existen a riscului. Care sunt premisele interna ionaliz rii asigur rii? 9. Specifica i de ce fiecare în parte nu este asigurabil . b neasc . Cu ce contribu ii asigurarea respectiv industria asigur rii î i justific existen a? Capitolul 1 Alege i r spunsul corect: 1. b) managerului general al unui agent economic. Cum a i explica în fa a: a) unei persoane fizice. comunitatea de risc i principiul echivalen ei în utilizarea fondului de asigurare. Care sunt elementele definitorii ale asigur rii? 2. b) Persoanele fizice i/sau juridice amenin ate de acelea i pericole i care ac ioneaz pentru ap rarea intereselor lor comune. c) existen a riscului. 4. Termenii: consultan i de asigurare i asigur tori-consultan i sunt identici? 6.1. Dar autoasigurarea i respectiv asigurarea-auto? 7. Care dintre urm toarele clasific ri: 1. b) existen a riscului.Comunitatea de risc reprezint : a) Persoanele fizice i/sau juridice amenin ate de acelea i pericole. fondul de asigurare i principiul mutualit ii. Cum a i l rgi comunitatea de risc? 4. c) Persoanele fizice i/sau juridice amenin ate de acelea i pericole i care încheie contracte de asigurare cu societ i specializate. comunitatea de risc i principiul echivalen ei. comunitatea de risc i principiul mutualit ii în utilizarea fondului de asigurare. . a) asigur ri prin efectul legii. b) asigur ri obligatorii. este corect i de ce? 8. d) existen a riscului. d) existen a riscului. 2. c) asigur ri facultative. 3. a) asigur ri prin efectul legii sau obligatorii. comunitatea de risc i principiul mutualit ii în utilizarea fondului de asigurare. Fondul de asigurare constituit la dispozi ia societ ilor specializate îmbrac forma: a) în mod necesar. b) existen a riscului. c) existen a riscului. b) asigur ri facultative sau contractuale. fondul de asigurare i principiul mutualit ii. Da i 3 exemple de situa ii neasigurabile. Elementele definitorii ale asigur rii sunt: a) existen a riscului. În ce situa ii presta ia asigur torului poate îmbr ca forma material ? 3.

c) gravitatea riscului. b) se constituie i se utilizeaz centralizat. 13. c) func ia de control. b) frecven a riscului. b) func ia de prevenire.Premisele obiective ale asigur rii se refer la: a) interesul pentru asigurare. e) consultan a pe linie de subscriere i facilitarea accesului la credite.Coeficientul de simultaneitate al producerii riscului se refer la: a) intensitatea riscului.b) material i b neasc . c) contract i legea propriu-zis . c) forma economico-financiar . c) b neasc . c) de reparti ie. 5. prevenirea pagubelor. 10. b) controlul i consultan a pe linie de subscriere. b) forma financiar . c) prevenirea pagubelor i facilitarea accesului la credite. b) condi iile cerute riscurilor. b) legea propriu-zis . 9. c) suportabilitatea financiar a asigur rii.Forma juridic a asigur rii este conferit de : a) contract sau " legea p r ilor".Cele mai uzuale criterii de clasificare a asigur rilor sunt: . 11. 8. b) de prevenire a evenimentelor nedorite.Func ia principal asigur rii este: a) de constituire a unor fonduri de rezerv pentru evenimente nedorite. d) controlul. 12.În ultimele dou decenii dintre func iile asigur rii a c p tat o importan tot mai mare: a) func ia financiar . c) se constituie descentralizat i se utilizeaz centralizat. în principal. d) dispersia riscului.Asigurarea pentru a fi operant trebuie s îmbrace: a) forma juridic . 6. d) de compensare a pagubelor provocate de evenimente nedorite. facilitarea accesului la credite i consultan pe linie de subscriere.Fondul de asigurare: a) se constituie centralizat i se utilizeaz descentralizat. 7.Sunt func ii secundare ale asigur rii: a) controlul i prevenirea.

14. interes pecuniar. b) asigurarea i reasigurarea. c) coasigurarea.Contractul de reasigurare este: a) complementar contractului de asigurare. d) reasigurarea i retrocesiunea. con inut"? 3. d) regim juridic. c) suplimentar contractului de asigurare. Teste gril 1. În ce condi ii se: a) reziliaz . riscul asigurat. 18. La asigurarea cl dirilor i construc iilor riscul de "pr bu iri sau alunec ri de teren" . reasigurarea i retrocesiunea. e) regim juridic.a) obiectul asigurat. riscul asigurat. 17. construc iilor i a con inutului lor i asigurarea obligatorie a locuin ei. d) reasigurarea i retrocesiunea. reasigurarea i retrocesiunea. volumul obiectelor asigurate. b) paguba produs de asigurat unei ter e persoane. Prezenta i situa iile în care asigur torul este îndrept it s nu acorde desp gubiri. 15. b) derivat din contractul de asigurare.Retrocesiunea este opera ia de: a) asigurare a asigur torului. 5. c) ramura. sfera teritorial de acoperire a riscului. c) valoarea patrimonial a asiguratului ce a cauzat o pagub unei ter e persoane. poli a de asigurare "cl diri. b) coasigurare a reasigur torilor. b) ramura. b) asigurarea i reasigurarea. regimul juridic. d) cedarea de riscuri de c tre reasigur tor Capitolul 4 1. e) asigurarea. e) asigurarea. În sfera asigur rilor indirecte intr : a) asigurarea i coasigurarea. reasigurarea i retrocesiunea.Obiectul asigur rii de r spundere civil îl constituie: a) paguba produs de o ter persoan asiguratului. b) denun . c) cedarea de riscuri de c tre coasigur tor. Comenta i rela ia între asigurarea facultativ a cl dirilor. Ce fel de asigur ri suplimentare se pot încheia pe parcursul perioadei asigurate? 2. construc ii. Care sunt modific rile care pot fi aduse poli ei de asigurare "cl diri. obiectul asigurat. sfera teritorial de acoperire a riscului. reasigurarea i retrocesiunea.În sfera asigur rilor directe intr : a) asigurarea i coasigurarea. c) coasigurarea. construc ii. 16. c) anuleaz . interes pecuniar. regim juridic. con inut"? 4.

3. La asigurarea cl dirilor i construc iilor riscul de "cutremur de p mânt "intr în acoperirea poli ei: a) Standard. f) Standard. 6. La asigurarea cl dirilor i construc iilor riscul de" lovire de c tre vehicule rutiere ce nu apar in asiguratului" intr în acoperirea poli ei: a) Standard. d) Standard i "Toate riscurile". c) "Toate riscurile". b) Extinse. f) Standard. La asigurarea cl dirilor i construc iilor riscul de "ploaie toren ial " intr în acoperirea poli ei: a) Standard. c) "Toate riscurile". Care sunt situa iile considerate culp în producerea pagubei? 2. Extins i " Toate riscurile". Extins i " Toate riscurile". e) Extinse i "Toate riscurile". e) Extinse i "Toate riscurile". În care dintre situa iile enumerate mai jos asiguratul nu are dreptul la desp gubiri: a) dac a anun at asigur torul în termen de 36 ore de la producerea evenimentului asigurat. 4. Dar. b) Extinse. cazurile apreciate de asigur tor culp în m rirea pagubei? 3. e) Extinse i "Toate riscurile". d) Standard i "Toate riscurile". c) nu a comunicat asigur torului modificarea valorii reale a bunului asigurat. f) Standard. b) în perioada de p suire. b) Extinse. f) Standard. c) "Toate riscurile". 5. e) Extinse i "Toate riscurile". e) Extinse i "Toate riscurile".intr în acoperirea poli ei: a) Standard. 2. f) Standard. b) Extinse. La asigurarea cl dirilor i construc iilor riscul de" inunda ii "intr în acoperirea poli ei: a) Standard. d) Standard i "Toate riscurile". Care sunt obliga iile asiguratului la producerea evenimentului asigurat? . b) Extinse. Extins i " Toate riscurile". d) Standard i "Toate riscurile". Extins i " Toate riscurile". d) Standard i "Toate riscurile". Capitolul 5 1. c) "Toate riscurile". Extins i " Toate riscurile". c) "Toate riscurile".

c) în termen de 48 de ore de la data anun rii daunei Capitolul 6 Întreb ri . La asigurarea animalelor pentru cazurile de accidente r spunderea asigur torului intr în vigoare: a) dup 24 ore de la expirarea zilei în care s-a încheiat contractul de asigurare. Asigurarea prin efectul legii a animalelor apar inând persoanelor fizice. Ce reprezint randamentul minimal la t iere? Când i unde este folosit? 5. c) leziunile interne provocate de înghi irea de obiecte. d) sacrificare din dispozi ia organelor veterinare ca urmare a reac iei pozitive la tuberculinare. taxe de sacrificare): a) nu se iau în considerare la calculul desp gubirii. 4. b) dup 5 zile de la expirarea zilei în care s-a încheiat contractul i s-a pl tit prima de asigurare. Test gril 1. 2) asigurarea global sau de abonament. c) sunt suportate de c tre asigur tor în schimbul unei major ri de prime. c) asigur rilor individuale ale animalelor apar inând persoanelor fizice când efectivul constatat este mai mare decât cel asigurat. La asigurarea animalelor cheltuielile f cute de asigurat în vederea prevenirii i mic or rii pagubei (taxe de consulta ie. b) castrare f cut de organele veterinare.4. c) dup 26 de zile de la expirarea zilei în care s-a pl tit prima i s-a întocmit contractul de asigurare. Nu se acord desp gubiri la asigurarea animalelor de c tre societ ile de asigurare pentru: a) meteorizare acut din cauza furajelor. 5. Avantajele i dezavantajele fiec rui produs (forme) de asigurare facultativ a animalelor: 1) asigurarea obi nuit . costul medicamentelor. La asigurarea animalelor constatarea pagubelor i întocmirea dosarului de daun se face: a) în termen de 48 de ore de la data producerii evenimentului asigurat. 3. b) asigur rilor individuale i globale ale animalelor apar inând persoanelor fizice i juridice când efectivul asigurat este mai mare decât cel constatat. Regula propor iei de num r se aplic : a) asigur rilor individuale i globale ale animalelor apar inând persoanelor fizice i juridice când efectivul constatat este mai mare decât cel asigurat. b) dup 48 de ore de la data producerii evenimentului asigurat. Defini i regula propor iei de num r. 2. b) se includ în acoperirea oferit de asigur tor. 3) asigurarea global a bovinelor apar inând persoanelor fizice. În ce situa ii se preteaz subscrierea unuia sau altuia? II. Chestiuni de discutat I.

La asigurarea culturilor agricole paguba se exprim : a) sub form b neasc . 9. Prezenta i ofertele încheierii asigur rii culturilor agricole din punct de vedere al duratei asigurate. 3. d) în ep turile insectelor. d) culturile aflate în sere. Care sunt avantajele respectiv dezavantajele fiec reia? 6. b) rodul viilor. Sunt riscuri asigurate la asigurarea culturilor agricole: a) înghe ul târziu de toamn . În cazul schimb rii propriet ii terenului. În cadrul asigur rii culturilor agricole sunt exceptate de la acoperire: a) culturile perene. b) bolile i d un torii plantelor. asigur torul culturilor agricole de pe acel teren trebuie anun at în scris: a) de fostul proprietar. c) de ambii. Cine sunt subiec ii asigur rii culturilor agricole? 2. 5. Cum este organizat acoperirea în oferta asigur torilor la asigurarea culturilor agricole? 3. Prezenta i tehnica lichid rii daunelor la culturile de pe terenurile care se reînsemân eaz . Explica i tehnica lichid rii daunelor la culturile de pe terenurile care nu se reînsemân eaz . 4. Cum poate fi sus inut agricultura României prin sistemul asigur rilor agricole? II. c) efectele directe ale ploilor toren iale. Chestiuni de discutat Teste gril 1.1. c) plantele furajere. b) este prev zut numai pentru contractele anuale. Care este particularitatea stabilirii pagubei la asigurarea culturilor agricole? 7. 2. Caracteriza i ponderea asigur rilor agricole în portofoliul societ ilor române ti de asigurare. În ce const metoda rândurilor de prob respectiv metoda parcelelor de prob ? 8. b) sub form de grad: c) mai întâi sub form de grad i apoi b ne te. I. Potrivit condi iilor de asigurare "AGRAS" la asigurarea culturilor agricole: a) nu este prev zut clauza Bonus. Num rul minim de probe ce trebuie luate la constatarea pagubelor la asigurarea culturilor agricole este: . Defini i suma asigurat r mas pentru asigurarea culturilor agricole. pomilor i hameiului. c) este prev zut atât pentru contractele anuale cât i multianuale. b) de noul proprietar. 10. Ce trebuie s cunoasc un asigurat pentru a fi desp gubit? 4. Care sunt tipurile de fran iz ce pot fi practicate la asigurarea culturilor agricole? 5. 6.

Cotele tarifare la asigurarea culturilor agricole sunt diferen iate pe: a) zone ale rii. La asigurare auto-casco pentru cazul de furt al autovehiculului asiguratul este obligat s în tiin eze asigur torul : a) imediat. 9. d) bolile i d un torii plantelor. 10. categorii de culturi i durat asigurat . Nu sunt riscuri asigurate la asigurarea culturilor agricole: a) înghe ul timpuriu de toamn . b) incendiul provocat de desc rc ri electrice. b) riscuri speciale. d) zone ale rii. La asigurarea autocasco nu este obiect asigurat: a) tramvaiele. d) câte consider c sunt necesare comisia de evaluare a pagubelor. b) s denun e contractul. b) 10. b) în termen de 48 de ore de la constatarea furtului. 3. c) 50. c) multianual. b) pe durata unui an calendaristic. c) în termen de maximum 5 zile de la data constat rii furtului. e) an agricol sau an calendaristic ori multianual. d) riscuri de circula ie. La asigurarea casco-auto " explozia rezervorului de carburan i" intr în categoria: a) riscuri specifice. d) autocombinele. 2.a) 5. c) s denun e contractul numai dac a fost încheiat multianual. 7. . e) autoutilitarele. c) furtuna. c) tractoarele agricole rutiere. Noul proprietar al unui teren ale c rui culturi au fost asigurate are obliga ia: a) s pl teasc prima de asigurare corespunz tor perioadei asigurate în curs de desf urare. Capitolul 7 Test gril 1. b) troleibuzele. categorii de culturi i asigurat (persoan fizic sau juridic ). c) riscuri generale. d) anul sau multianual. c) zone ale rii. La asigurarea culturilor agricole contractul de asigurare poate fi încheiat: a) numai pe durata unui an agricol. 8. b) zone ale rii i categorii de culturi.

10.A. b) în mod deliberat sau din neglijen grav asiguratul a contribuit la producerea daunei. La asigurarea casco-auto " explozia rezervorului de aer comprimat" intr în categoria: a) riscuri specifice.V. e) în situa ia efectu rii repara iilor i înlocuirilor în str in tate . d) riscuri elementare. c) riscuri generale. b) în cazul achizi ion rii de piese din str in tate.f) autovidanjerele. La asigurarea casco-auto " c derea pe autovehicul a unor corpuri" intr în categoria: a) riscuri specifice. d) riscuri elementare. 4. e) în situa ia efectu rii repara iilor i înlocuirilor în str in tate. c) în cazul înlocuirii întregului ansamblu sau subansamblu. 8. d) riscuri de circula ie. b) riscuri speciale. 6. c) riscuri de circula ie.A. c) în cazul înlocuirii întregului ansamblu sau subansamblu. d) în situa ia efectu rii repara iilor i înlocuirilor în ar . b) riscuri speciale. c) riscuri generale. În ce situa ii asigur torul este în drept s cear deschiderea unei proceduri penale împotriva asiguratului: a) ridic rii de c tre asigurat a unor preten ii de desp gubire dup 2 ani de la data producerii evenimentului asigurat. c) de la data emiterii poli ei de asigurare i încasare a primei de asigurare. d) în situa ia efectu rii repara iilor i înlocuirilor în ar .V. b) dup 24 de ore de la expirarea zilei emiterii poli ei i încas rii primei de asigurare. 9.-ul: a) în cazul asigur rii încheiate în valut . 5. b) în cazul achizi ion rii de piese din str in tate. La asigurarea casco-auto " c derea unor corpuri pe cl direa în care se afl autovehiculul" intr în categoria: a) riscuri specifice. 7. La asigurarea casco-auto r spunderea asigur torului începe: a) la ora 24 a zilei emiterii poli ei i încas rii primei de asigurare. c) pentru desp gubirile încasate necuvenit de c tre asigurat. b) riscuri speciale. În ce condi ii la stabilirea cuantumului desp gubirii la asigurarea casco-auto se include T. În ce condi ii la stabilirea cuantumului desp gubirii la asigurarea casco-auto nu se include T.-ul: a) în cazul asigur rii încheiate în valut .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful