Eco Log Ism 5

Ecologismul

Majoritatea ecologi tilor prefer s î i numeasc dimensiunea lor ideologic mai degrab o etic decât o ideologie. Aceast confuzie voit între ideologie i etic , proprie post-modernismului, a determinat i determin o viziune destul de ³u uratic ´ asupra ecologismului, în eles ca o formul marginal a ideologiilor politice, tocmai datorit caracterului s u mai degrab pseudo- tiin ific decât politic. De altfel i numele este direct derivat din tiin : oikos- habitat, logos ± tiin , fiind vizibil preluarea de c tre domeniul politic a caracterului tiin ific a determin rii sale, mai ales, c , pe parcursul anilor, s-a i format o tiin cu acela i nume ± ecologie ± a c rei obiectiv este studierea mediului. Totu i, ecologismul s-a impus în spa iul politic prin caracterul s u novator, problematic i critic, reu ind în câteva decenii s se transforme într-o ideologie cu un aport tot mai mare la construc ia lumii viitoare. De altfel, de i aparent f r valen e politice, ecologismul a reu it în anii ¶90 ai secolului XX s ajung la guvernare în diverse ri occidentale sau s influen eze diverse formule de guvernare, de obicei de factur social-democrat . La fel ca i marxismul (de aici i obiceiul de a fi numit o ideologie de stânga) ecologismul a fructificat ultimele descoperiri ale tiin elor exacte i sociale, dar i militantismul politic al anilor µ60-¶70, pentru a construi o perspectiv politic absolut nou . La începutul anilor ¶501 o echip interdisciplinar de speciali ti americani a fondat un nou domeniu tiin ific, numit ecologie, domeniu care î i propunea s studieze impactul industrializ rii i a dezvolt rii economice asupra mediului i a habitatului natural al oamenilor. Rezultatele cercet rii s-au dovedit a fi profund alarmante pentru întreaga societate omeneasc . În primul rând ei au descoperit c structura industrial a statelor industrializate afecteaz grav mediul înconjur tor, provocând dezastre pentru oameni, poluând apa i aerul. Mai mult, cre terea popula iei conduce la sc derea posibilit ilor de cre tere a bun st rii pentru genera iile viitoare. Teza lor se apropie mult de cea a lui Malthus, conform c reia exist o legitate a conflictelor i maladiilor legat de cre terea popula iei. Conform acestei legi popula ia cre te în propor ie geometric în timp ce resursele doar în propor ie aritmetic , ceea ce înseamn c în timp ce popula ia cre te repede, cantitatea de resurse cre te mult mai încet, iar atunci când resursele nu mai ajung s satisfac întreaga popula ie se declan eaz un conflict sau o maladie, ceea ce conduce la sc derea popula iei, ref cându-se echilibrul. Din perspectiv tiin ific ecologismul, atrage aten ia asupra unui detaliu extrem de important, i anume asupra a ceea ce se nume te ecosfera, adic sistemul care include toate fiin ele vii, aerul, apa i tot ceea ce este habitatul lor natural2.
1

Se consider c preocup ri privind habitatul natural al oamenilor au existat înc de la sfâr itul secolului al XIX-lea. Astfel înc din 1870 s-a format un spirit ecologic, în special în subordinea conservatorismului romantic, care aduna un corpus de idei în special non-antropocentrice, prin care natura era idealizat , iar oamenii erau integra i în aceasta prin caracterul lor animal. Mai mult, îns i societatea era v zut ca fiind un organism care p streaz toate elementele naturale. Apoi, la începutul secolului XX ideea întoarcerii spre natur , în special spre spa iul originar al omului ± satul, sau mediul agrar ± a devenit o ideologie în sine. Adep ii acestei perspective erau preocupa i de folclor, de studii antropologice integratoare etc. În România un asemenea curent a fost reprezentat de poporanism.

i nu pe situa ii politice sau morale.Cercet rile asupra ecosferei demonstreaz c acesta este un sistem inter-rela ionat. prin cultura sa i prin ceea ce el nume te ra iune distruge sistematic ecosistemul în dorin a de a avea profit de pe urma ecosferei. mul i nazi ti f când apel la întoarcerea la spiritul primordial al rasei ariene. pacifici. generând reac iile unei p r i din societatea civil . Ini ial. pentru c el influen eaz intensiv via a aderen ilor (majoriatea sunt vegetarieni. În aceast perspectiv st puterea de convingere a ecologismului. Aceast rela ie ciudat global/personal face ecologismul s fie o ideologie excentric i aproape unic . Fiin a uman este doar un element. apoi din 1918 pân în 1939. devenindu-i oarecum caracteristice: pacifismul i anticapitalismul.m. solidari. ecologismul ca i ideologie de sine st t toare. apud. Cei care aderau la aceast mi care se considerau 2 3 Apud. Apropriat rapid de marxism. În perioada imediat urm toare. 1999. Timi oara. Pacific Grove. în special cea legat ideologic. cu ansamblul de dezvoltare pe orizontal i nevoia crescut de materii prime genereaz i valuri ecologiste.). pentru c el nu are ar . Tot în aceast perioad . dar nu i partinic de ideologiile de tip socialist sau liberalism social. de altfel mult folosit i în propaganda comunist . Brooks/Cole Company. Toate aceste valuri. 1996. în raport cu violen a colonialismului britanic care î i desf urase trupele în toate col urile lumii. Totu i. Astfel. Pacifismul s-a dezvoltat ca o linie politic proprie înc de la mijlocul secolului al XIX-lea ca expresie a societ ii civile britanice.a. Luc Ferry. Unii anali ti consider c idei ecologiste au existat i în al III-lea Reich. i nici m car cel mai important. omul. construc ii analitice . ini ial. de obiciei indivizi cu o preg tire intelectual superioar etc. Copacul animalul. remarc ei sunt echivalente cu valurile existente i la nivelul afacerilor ± de la stagnare la cre tere economic . c toate elementele sale sunt vitale i c lipsa unui element conduce la disfunc ii grave în toate domeniile vie ii organice. Dar omul. s-a constituit abia dup al doilea r zboi mondial. sau preocupându-se de soarta unor animale. Cre terea economic . cu programe. Lowe i Goyder în studiul lor asupra grupurilor enviromentaliste care au ap rut în politic au identificat valuri de asemenea grupuri din 1880 pân în 1900. Lyman Tower Sargent. în tot acest complex de elemente. pacifismul a fost o lung perioad un pandant al socialismului. f r s în eleag c omul nu poate s divor eze de propriu s u mediu. ideea pacifist pleca de la teza c orice r zboi este un r zboi al capitalului din care proletariatul nu are nimic de câ tigat. pe care nici o alt ideologie nu o poate produce (poate doar feminismul). California. În anii µ60-¶70 mi carea sa înt rit devenind parte integrant a mi c rilor hippie sau a ideologiilor eliber rii. ecologismul clameaz c el poate produce o dimensiune personal unic pentru membrii s i. Îns începând cu sfâr itul anilor ¶50 ai secolului XX3. ed Augusta. Contemporary Political Ideologies ± a comparative analysis.d. c ci spre deosebire de alte ideologii el se întemeiaz pe rapoarte tiin ifice i pe problemele de habitat a întregii omeniri. oamenii de tiin au început s atrag aten ia asupra gravelor prejudicii pe care industria le aduce naturii i habitatului diferitelor specii. . i apoi din 1950 pân în 1970. Noua ordine ecologic . linii ce le va p stra. Pe de alt parte. ecologismul a adoptat dou linii extrem de importante pentru dezvoltarea sa ulterioar . dovezile c industria i modul de comportament al omului în raport cu natura sunt strâns legate au devenit indubitabile. ecologismul a desemnat o nou ramur tiin ific interdisciplinar ce viza g sirea leg turilor dintre plante i animale i habitatul lor natural.

Acest antropocentrism are rolul de a subsuma natura existen ei umane i de a realiza acea dihotomie om-natur pe care cultura occidental a dezvoltat-o permanent. Natura este oprimat de om. Într-o oarecare m sur se poate spune c ecologismul a devenit. cel pu in în Europa. Refuzul publicului de a mai credita mi c ri care se declarau pacifiste. considerând c înarmarea conduce nu numai la nefericirea oamenilor ci i la distrugeri ireparabile ale mediului. ceva ce trece dincolo de ideologii.ecologismul î i începe propriul s u drum ca ideologie politic . Ecologismul s-a apropiat de pacifism în special în timpul anilor 60-70 în timpul marilor manifesta ii îndreptate împotriva r zboiului din Vietnam. adic (1) ideea c omul reprezint centrul universului i c doar în func ie de el exist universul.i rolul de st pân absolut al naturii care este i mediul s u. ci i habitatul uman. Ecologismul a adunat sub umbrela sa dimensiuni socialiste. datorit unor experimente militare întreprinse în Vietnam sau Cambodgia de armata SUA care au condus la dezastre ecologice ce au afectat nu numai mediul înconjur tor. De altfel. dup e ecurile acestei mi c ri din 1968-1973. Conemporary Political Ideologies. e mai Äprost´. sau b rbatul femeia. Mai mult.solidari în ideea c orice conflict militar trebuie s dispar i c orice litigiu poate fi rezolvat prin ra iune4. Cei doi termeni cheie în aceast discu ie sunt (1) antropocentrismul i (2) antropomorfismul. dar i conservator-romantice (întoarcerea la natur ). În SUA o parte a ecologismului s-a spiritualizat. i în special cel nuclear. care credem noi. ecologismul i-a integrat masiv dimensiunea pacifist . un asemenea tip de cultur este înr d cinat în spiritul occidental înc din antichitate. preluând din mi c rile hippie sincretismul religios i acceptând absorb ia de linii religioase de tip new-age. Totu i o anumit linie ideologic exist . mai degrab postmodern i excentric . adic de obsesia de a cuceri noi aderen i i de a forma noi combatan i. nici la dreapta. ci înainte. Brandeis University Press. de a Äumaniza´ natura. Din acest motiv el se opune traficului de armament de orice tip. anarhiste. iar linia cea mai pu in periculoas . care se opune planurilor umane. 1991. Ambele modele culturale au rolul de a mic ora rolul naturii în existen a uman i de a oprima orice idee de leg tur între natur i om. pag 154. Ceea ce este implicat în acest slogan nu este o nou ideologei ci o post ideologie. feministe i anti-globaliste. asumându. devenind o linie catch±all-parties. (2) antropomorfismul se refer la încercarea de factur cultural i apoi mental de a da naturii forma i calit ile umane. ea fiind dat de introducerea dimensiunii tiin ifice sau religioase în discurs. dar nu numai. 4 5 Roy C. liberal-sociale. dar ac ionau extrem de violent a condus la moderarea acestor mi c ri. dar care p stra acela i radicalism postiluminst i postmodern se dovedea a fi ecologismul. a a cum capitalistul oprim proletarul. fiind tipul de ideologie. plecând de la ideea c Omul este superior naturii . În plus ecologi tii s-au implicat masiv i în lupta împotriva înarm rii nucleare a celor dou blocuri care se înfruntau în timpul R zboiului Rece. fie ca un Äom mic´ care trebuie protejat pentru c nu are con tiin de sine. Macridis. Ecologi tii consider c î i datoreaz existen a crizei ambientale existente în lumea contemporan i faptului c omul este preg tit s se sinucid cu arme nucleare i s distrug natura. Totu i în aceast perioad ± începând cu mijlocul anilor ¶70 . va prevala în secolul XXI pentru c sloganul ecologist este nici la stânga. continuatorul liniei radical-socialiste. În toate aceste linii se remarc îns o prim linie directoare: ideea oprim rii5. astfel încât ea s fie perceput fie ca un Äom rau´. Dar problema sa este varietatea uria de viziuni prezente în aceast mi care.

ceea ce a generat presiuni sociale masive ale celor care au venit prea târziu. London and New York. ecologismul nu poate dep i nivelul teoretic. Ecologi tii militeaz pentru un mesaj dual: respect pentru autoritatea autonom din comunit i dar i pentru introducerea unui mesaj global privind limitele cre terii economice a societ ilor hiper-industrializate i a celor s race. Or pentru aceasta e nevoie s schimb m structura i forma de existen a societ ii. s r cirea lent a zonei. cei care au ajuns mai târziu au început s î i construiasc terenuri ilgale. religioase de tip New Age. 1994. datorit cre terii numerice a popula ie pe cale natural . i aceasta pentru c eco-filosofia s-a transformat într-un conglomerat de dimensiuni ideologice. iar grupurile umane continu s se supun regulilor schimbului. apari ia unor grup ri ultra-conservatoare ale celor care deja dobândiser p mânt . Ideea unei societ i sutenabile ± indivizii sunt v zu i ca posedând varii modele de niveluri de responsabilitate. dar metodele de ap rare i scopul ap r rii difer . ca medii de emitere a unor mesaje cu un pronun at caracter utopic sau idealizant ± ceea ce conduce la o cre tere a confuziei în ceea ce prive te ecologismul.a. prin tratatul de la Rio de Janeiro i la presiunile grup rilor ecologiste interna ionale Brazilia a oprit migra ia înspre aceast zon . face oarecum neinteligibil întreg mesajul ecologist. . Dup anii ¶90. de la cele mai teozofice i non-ac ionale pân la cele mai radical violente. Aceste familii au f cut p uni pentru cre terea vitelor. Astfel. Exemplul cel mai cunoscut i mai citat este cel al grupurilor de santerras din Brazilia. generând i mai mult s r cie i deci i mai mari crize ambientale7. pag 46. Guvernul acestei uria e ri a practicat începând cu anii ¶50 ai secolului XX o migra ie a popula ie s race din selva înspre p durea amazonian . avantajoas prin faptul c îi aduce mul i suporteri. ceea ce a condus la o dezvoltare economic important în zon . Aceast idee are îns trei variante dup 6 7 Andrew Dobson. dar aceste responsabilit i conteaz în feluri diferite din punctul de vedere al societ ii i al naturii. cu cât se implic mai adânc în realitatea social . Aceast diversitate. Elementul central spre care converg toate aceste curente este acela a unei societ i sutenabile. Dar p durea nu a crescut la loc. La acestea contribuie foarte mult i cinematografia sau muzica. dar nu în defavorea uneia sau alteia dintre societ i ci folosind metodele echit ii economice. în special în Madagascar. o schem mental unic : mediul trebuie ap rat de interferen a brutal a omului.Marea problem a ecologismului este aceea a raportului dintre ideologia practicat (eco-filosofia) i practica politic . fiind dominat de intelectuali mult mai lega i de catedr decât de practica politic . prin defri are sau ardere. adic locuitorii rilor s race sau în curs de dezvoltare.m. asem n toare mi c rilor socialiste de la mijlocul secolului al XIX-lea. livre ti în sensul unei eco-etici. Mai mult. f cându-l indubitabil prima ideologie postmodern . cu atât ecologismul pragmatic devine mai contradictoriu. Routledge. în care ecosistemul este protejat prin lege. cei care devin cei mai mari inamici ai ecologi tilor sunt tocmai cei care ar trebui s îi sprijine. i trebuie schimbat .d. Aceast perspectiv este gre it . În locul lor ele propun ideea unei societ i sutenabile. Ori tocmai aceast capacitate de expresie în toate mediile denot uria a capacitate ideologic a ecologismului. din contr . Green Political Thought. adic o societate armonioas . impieteaz asupra capacit ii concrete de a realiza ceva concret la nivelul realului. O alt problem politic o reprezint diversitatea curentelor ecologiste. Ca orice ideologie. ri care genereaz cele mai mari probleme ecologice. dar i în comportamente sociale asumate. Exist . el fiind perceput ca o mi care f r un mesaj practic real. experimentale. împropriet rind sute de familii în aceste teritorii. Andrew Dobson arat c de fapt ³politicile ecologiste nu urmeaz acelea i reguli ca i filosofia sa´6. Dar dimensiunea ideologic . Acela i model s-a repetat i în Africa. exportul de carne de vit devenind unul din rezervoarele de bun stare ale rii. punând în pericol întregul ecosistem. incontestabil.

William Ophuls8: 1. El propune o linie eminamente utopic ± întoarcerea total la natur . 3. Marea problem a celor trei dimensiuni este situarea lor fa de om i umanitate. El este cel care construie te o cultur a oprim rii. New Society. În prim instan toate ecologismele se bazeaz pe un biocentrism. Ei pun mare accent pe moralitate. 2. care chiar ar trebui înt rit în raport cu corpora iile suprana ionale. care accept primordialitea material dar i dorin ele hedoniste. dar a a cum remarca Bookchin aici avem de a face cu o capcana: Äo afirmare exact i strict a drepturilor <biocentrice>. Aceast concep ie se subordoneaz diferen ierii f cute de Erich Fromm între a fi i a avea. ci pe criteriile ecosistemului respectiv9 . Societatea sutenabil maxim . Omul devine administratorul con tient al naturii. The Modern Crisis. apud Andrew Dobson. 1977. . Societatea sutenabil frugal ± este caracteristic ecologi tilor profunzi. Richard Dagger.. într-o lume natural din care fiin ele umane ar fi absente nici o etic . Happiness. dar continu s se bazeze pe valori moderne cum ar fi cele de domina ie a omului asupra naturii. adic regiuni care se structureaz nu pe criterii na ionale sau sociale. op. Mul i dintre sus in torii acestei idei accept în continuare ideea statului. Flower . v zute ca responsabile de dezastre ecologice. pag 134. pag 73-129 Terence Ball. Statul trebuie desfiin at. Bookchin. dar i expresii ale capitalismului veros i monopolist. Aici s-ar forma bioregiunile. într-un imperiu mondial sau regional. un fel de Mesia ecologic. Pirages. Societatea ar fi similar ora elor-state (polis) din antichitate. dar nu în sensul propus de globalism. Desigur exist i în aceast variant o mul ime de linii directoare. i renun area la societatea modern . cu orice regim politic ar avea el. Este genul de societate predicat i de grup rile hippie. 1986. întemeiate pe sloganuri precum Peace. The Politics of a sustainable society. pe frugalitate în vederea impunerii unui model nou de om.. Ia i 2000. Ophlus. Polirom. 10 M. politicile locale vor exista împreun i pa nic. dar mult mai sofisticate tehnologic i mult mai mari ± modelul Hong Kong sau Singapore. Freedom. Bookchin. se dore te a fi continuatorul lui Bakunin. pag 232. op.cit. pentru c aceste dou perspective sunt dihotomice . un fel de capitalism ecologic. capabil s se sacrifice pentru semenii ne tiutori. Diferen a fa de polis este dat de acceptarea unei macroautorit i cu rolul de a preveni conflictele. i rena terea întregii umanit i prin valori noi i printr-o nou paradigm a schimb rii opus capitalismului. i deci impune oprimarea i asupra naturii. pân la eco-capitali ti ca Martin Ryle care dore te înt rirea statului ecologic. nici un drept i nici o alt concep ie nu ar putea exista. Adep ii ei propun întoarcerea la a fi. ed. Philadelphia. considerat imposibil de schimbat i în acela i timp corupt i corup toare. De altfel. Ideologiile politice i idealul democratic. cit. care este pivotul ecologismului adânc. în care societatea exist în echilibru cu natura. ini iatorul acestei linii.´10 8 9 W. i predic bun starea pentru to i (Jonathan Porrit). conduce întotdeauna la o critic masiv i la o condamnare fa de drepturile <antropocentrice>. Dar. ci în sensul distrugerii oric rei forme de capitalism. apud Andrew Dobson. Astfel. de la socialismul micilor comunit i umane care iau în gestiune p r i din natur . Eco-anarhismul ± consider c principalul vinovat de dezastru este statul.

op. unde leul i mielul stau împreun . O alt perspectiv este cea a ecologismului profund. introdus de doi din cei mai importan i teoreticieni ai ecologismului: Aldo Leopod i Arne Naess. etc. Holograma. pentru c valoarea care s-ar ob ine astfel ar fi benefic pentru întreaga ecosfer 12. 14 11 . op. pag 119. Dup aproximativ 6-8 luni cea mai mare parte dintre participan ii la proiect s-au retras. economice i tehnologice care s limiteze atât efectele industriei asupra naturii cât i ale ecologiei ca politic asupra societ ii. al unui grup de vegetarieni care s-au retras în natur încercând s supravie uiasc consumând numai plante. Dagger. în afara organiza iilor radicale. Experimentând diverse c i de ie ire din situa ia în care se afl ecosistemul ecologismul a adoptat i la nivel politic o diversitate de opinii. bucolic în care totul este pa nic. Prima i poate cea mai important viziune în acest sens este cea numit holistic 11. defri area p durilor tropicale. Ori. Totu i exist multiple încerc ri de a se construi politici sociale. Astfel. Ball. dup cum se tie este o imagine care spart în buc i p streaz patternul imaginii originale. care este de acord cu perspectiva holist .care s utilizeze tehnologii alternative i astfel s realizeze ni te bioregiuni. Ori ecologismul înc nu poate propune o solu ie viabil care s permit atât supravie uirea unui num r tot mai mare de oameni i pe de alt parte p strarea sau chiar ameliorarea st rii actuale a naturii. Astfel de comunit i s-au constituit cu titlu experimental în SUA sau Australia. Din punctul lor de vedere ecosfera trebuie s cuprind întregul. ecologismul contemporan dore te o construc ie ideologic în care atât biocentrismul cât i antropocentrismul s devine coerente unul fa de altul. Cel mai cunoscut experiment este Bioplanet. c ci în acest caz prin propagare distrugerea dintr-o parte va afecta întregul i nu numai partea respectiv . c ci înc o foarte mare parte din popula ia globului r mâne dependent de munca de transformare a naturii ± agricultura. pentru c atât societatea uman cât i natura fac parte din acela i mediu ± ecosfera. nu datorit dietei ci datorit plictiselii apud. în loc s fie p r i componente ale acestei. Dar ceea ce au remarcat ini iatorii acestui proiect a fost c tinerii din rândul lor au fost mai atra i de modelul societ ii tradi ionale. care nu poate fi spart în buc i. capabile nu numai s se sus in prin ele însele. situat între liberalism i social democra ie.cit. nu numai unele. de i majoritatea partidelor verzi care au ajuns la putere (în Norvegia sau în Germania) au adoptat o linie pragmatic . Ei î i propun schimbarea complet a valorilor societ ii i construc ia unor comunit i coagulate pe principii religioase sau seculare (dar nu na ionale) ± ecotopii . 13 De la Arcadia. ceea ce a dat impresia c Termenul de holism în aceast perspectiv este legat mai degrab legat de ideea hologramei decât e conceptul holistic din psihologie. pentru ca implicarea tuturor grupurilor umane s fie realizat este nevoie i de dezvoltarea economic a acelor state care sunt dependente de exploatarea resurselor naturale.cit. toate statele i societ ile trebuie s fie implicate în procesul de prezervare a naturii. pag 233. dar dore te s mearg i mai departe înspre ceea ce Donald Worster nume te societatea arcadian 13. în sensul în care s-ar dori o abordare Äprietenoas ´ în rela ia cu natura. unele dintre ele având un succes limitat14. dar i s poat s reprezinte i o form atractiv de societate în raport cu societatea tradi ional . iar altele s distrug în continuare natura. Aceast viziune ecocentric ar trebui s se opun atât perspectivei biocentrice cât i a celei antropocentrice. Dobson. Dar marea problem r mâne. 12 Apud. inut mitic. Deci dezvoltarea economic i social ar fi i un mijloc de prezervare a naturii.În aceste condi ii.

i aceasta pentru c ele privesc statul modern ca pe un partener politic eficient de dialog. 1986.i un program cât de cât propriu. Plecând de la critica statului modern15. aceste comunit i trebuie s posede o putere foarte mare. spune Porrit. asem n toare statelor. ca în cazul anarhismului. În final. Una din marotele politice este de a situa ecologismul undeva între anarhism i socialism. adic de mediul urma ilor lor ca forme structurale ale continuit ii sistemului. în special anarho-ecologi tii i ecologi tii radicali marxi ti.´16 Exist îns i un num r destul de mare de grupuri ecologiste care consider c statul na ional înc este un sistem viabil. care s priveasc limitele cre terii economice în societ ile dezvoltate. ecologi tii sunt singurii care vor s combine autonomia din comunit i cu un mesaj global. Comunit ile pot mai u or s fie educate s . Comunit ile nu. Din acest motiv. pag 178. pentru c structura lor este mai aproape de modelul natural decât statul. apud Dobson. considerat responsabil de ruina adus ecosistemului datorit tipului de progres. Blackewell. Primul punct pe care îl accept majoritatea ecologismelor îl reprezint descentralizarea i asumarea unui rol politic masiv de c tre comunit ile politice locale. 16 J. ecologismul tinde s dep easc limit rile uneia sau alteia dintre ideologiile clasice. op.i sunt. Valorile nedeclarate ale industrializ rii pleac de la premisa c rezultatele materiale sunt mult mai importante pentru majoritatea oamenilor decât orice altceva. Dar. Prima este responsabilitatea fa de ei în i i i fa de ceilal i ca membri ai aceluia i sistem. consider eco-sociali tii. construindu. A doua este responsabilitatea fa de mediul înconjur tor ca form a acelei societ i sutenabile de care am vorbit. Äîn eleg credin a conform c reia nevoile indivizilor pot fi rezolvate numai prin expansiunea permanent a procesului de produc ie i a consumului ± f r a ine seama de distrugerile ce se aduc planetei i de drepturile genera iilor viitoare. acceptând din motive pragmatice i existen a statului modern. este responsabilitatea fa de viitor. este incapabil s limiteze problema ecologic pentru c este construit astfel încât s fie preocupat de progresul industrial i nu pe dezvoltarea ecosistemic . 15 . Ei vor s î i concentreze mesajul pe ideea unei societ i sutenabile. c ci numai astfel pot s limiteze puterea acelor companii care polueaz sau sacrific natura în numele banilor. în perspectiv politic . tributar îns diverselor op iune ce sunt con inute în el. autosuficiente ci ele ar trebui s conlucreze pentru limitarea efectelor negative aduse ecosistemului.Porrit. Oxford University Press. ecologismul încearc s creioneze i modelul valoric al indivizilor care ar tr i în respectivele comunit i. Indivizii sunt v zu i ca posedând mai multe nivele de responsabilit i în raport cu natura i cu statutul lor în comunitate.ecologismul s-ar situa în aceast regiune doctrinar . fie capitalist fie socialist. ÄPrin industrializare´.i limiteze antropocentrismul. Dimensiunea economic a ecologismului este tot atât de important ca i cea politic . Pentru ecologi ti economia clasic bazat pe industrializare este v zut ca o cale gre it . Seeing Green. Toate statele moderne s-au construit pe o infrastructrur industrial i au avut ca scop dezvoltarea societ ii prin industrie. fiind astfel profund antropocentrice. Motivul este acela c ambele curente î i au proprii sus in tori în interiorul ecologismului. societate care s poat intra într-un echilibru normal cu ecosistemul. Majoritatea ecologi tilor consider c statul de tip modern. Totu i. cit.

În acest sens ei consider c orice program economic trebuie s se preocupe i de cre terea colateral a popula iei. Energie se poate ob ine din vânt i din maree. Matin Ryle. O parte dintre ei accept în principiu continuarea existen ei statului ca mijloc de repartizare i planificare a posesiunii agricole. Noua paradigm economic trebuie s plece de la premise diferite de cea clasic c dezvoltarea se va face la infinit. Din acest motiv ecologi tii consider c rolul i importan a ONU ar trebui s creasc de la nivelul unei ligi politice a statelor la o formul de supraguvern mânt.cea a unei retrageri a economiei înspre agricultur i renun area la industrializare i 2. Iar dac o asemenea cre tere este previzibil în condi iile sc derii resurselor programul trebuie abandonat ± pentru c de fapt nu avem de a face cu o form de dezvoltare ci cu începutul unei crize care se va manifesta în viitor. Äc ci dac dorim s elimin m vechea economie ar trebui s ne în sensul c toate ideologiile democratice sau nu. dar pe baza unor tehnologii i resurse alternative. dar cu un suport masiv din partea statelor ca întreg. dezvoltarea statelor Lumii a Treia ar putea conduce i la o cre tere i mai mare a cre terii economice prin cre terea schimbului i a produc iei. Dac resursele sunt finite cum e posibil ca dezvoltarea s fie la infinit? De aceea este necesar s se dezvolte o economie paralel .a. Unii ecologi ti.cit pag 235 17 . consider chiar c societatea ar trebui s se gândeasc serios i la o revolu ie prin care indivizii uni i cu natura ar putea elimina statul din acest proces. adic cele care nu afecteaz în mod radical natura. spun sus in torii primei pozi ii.i repara gre elile f cute de om naturii. mai pu in ecologismul i feminismul. ar fi mult mai u or dac s-ar face ruperea complet i dintr-o dat de societatea industrial i s-ar realiza întoarcerea la agricultur .din alge i din folosirea eficient a solului . hrana . Iar dezvoltarea acestor regiuni ar putea produce i o în elegere din partea cet enilor a problemelor ecologice. A a c . care se v d nevoite s foloseasc tehnologii vechi i poluante i resurse care sunt mult mai scumpe. 18 cf. precum Pirages18.m. i prima i a doua perspectiv se axeaz pe premisa c societatea contemporan va trebui s fac o sum de sacrificii pentru a. care s pun accent pe tehnologiile i pe resursele alternative. al ii contest complet rolul statului în acest proces. unul din liderii ecosocialismului. În perspectiva cre rii unei ecosfere ra ionale ar fi de dorit ca societ ile dezvoltate s acorde ajutor statelor s race în vederea realiz rii unei biosfere de care s beneficieze ra ional to i oamenii. iar aceste tehnologii i resurse exist . În perspectiv economic putem observa dou direc ii majore (printre multitudinea de proiecte): 1. op. continuarea procesului industrial. considerat motorul exploat rii atât sociale cât i ecologice. care sunt prea scumpe pentru soceit ile s race. Apropia i liniei marxiste sau anarhiste ace ti ecologi ti nu accept în nici un fel existen a propriet ii private. Ball.d. care s se poat face pe principiile pie ei libere. î i propun dezvoltarea pe aceast cale.Plecând de la premisa c industrializarea este o supraideologie17 ecologi tii încearc s propun un alt tip de economie în care s fie prinse atât dezvoltarea economic a societ ii cât i respectul fa de natur . Dagger. Problema ar fi c societ ile dezvoltate sunt cele care de in aceste tehnologii. Pentru aceasta este nevoie s existe o dezvoltare global . Dup calculele lor chiar i la popula ia actual a globului este suficient teren pentru agricultur astfel încât fiecare familie s poat s tr iasc relativ îmbel ugat din munc .

Reyle. consider el sunt mai flexibile în procesul social datorit vicinit ii (apropierii fizice) i a omonimiei (indivizi M.cit. în care îns nu pune accentul pe indivizi ci pe comunit i23. The Stady-state economy. Un vizitator spunea c aceste centre pot fi considerate experimente pentru a se vedea cum se na te societatea modern . Teza lui este c tehnologiile trebuie s se schimbe în urm toarele decenii. teza introducerii unui venit minimal în societate (basic income). Centrele î i propuneau construirea unei existen e pur comunitare.Daly. Din nefericire experimentul sa dovedit un e ec. Rodins. pe când eco-capitalismul nu este complet liberal. 21 Apud. op. Acela i citat apare i în Luc Ferry. pag 159 20 acesta se confund deseori cu eco-liberalismul. cum ar energia solar . Premisa de la care pleac el este cea a legii entropiei: Äîntr-o lume limitat nimic fizic nu poate cre te la nesfâr it´ i deci nici economia. Rolul statului devine foarte important nu în plan econmic ci într-un social. Ecologi tii au preluat aceast idee i s-au gândit s o foloseasc în sensul tax rii industriilor poluante ca form de venit minimal pentru cercetarea i dezvoltarea unor tehnologii nepoluante alternative care s înlocuiasc industriile contemporane. dar schimbarea tehnologic nu va rezolva complet situa ia ecologic dac statul nu se va implica în limitarea cre terii popula iei i distribuirea unei p r i din bun stare celor s raci astfel încât ace tia s nu mai preseze asupra naturii. dar ar încerca s prelungeasc agonia ecologic a p mântului. S-au deschis dou centre bazate pe voluntariat numite Centre for Alternative Tehnologies (CAT) unul în Wales i altul în Sco ia. op. Principiile esen iale care animau comunitatea ar fi trebuit s fie cele ale unei democra ii puternice.cit. de i acesta din urm este o form mai degrab moderat de ecologism axat pe perspectiva drepturilor naturii în raport cu societatea. apg 154 22 H. apud Dobson. deoarece centrele s-au oligarhizat i birocratizat rapid. Eco-capitalismul20 se bazeaz pe perspectiva Noii Economii. pag 177. Ecology and Socialism. conservarea energiei prin folosirea de reurse alternative. 1988. pag 185. op. ceea ce a condus la spargerea lor. Teoria lui economic este dublat i de una social . Pentru ei eco-capitalismul este considerat cea mai periculoas form a viitoarei societ i pentru ca aceasta s-ar conduce dup acelea i standarde duplicitare ale societ ii capitaliste. to i adep ii acestei linii sunt con tien i de faptul c rezisten a la schimbare va fi extrem de dur f r o munc de con tientizare a pericolelor ecologice datorate industrializ rii i o educa ie sensul evit rii i limit rii lor. reducerea i simplificare metodelor de consum. 19 . astfel încât s fie repede înlocuite industriile poluante peste tot. Ei pleac de la o tez non-ecologist formulat de Henry George21 în anii `20. 23 De fapt au existat încerc ri în Marea Britanie de introducere în mod experimental modelul propus de Daly.cit. prioritate acordat resurselor colective.cit. Acest venit minimal ar permite de asemenea ca noile tehnolgii s poat s fie împ rt ite i rilor s race. indistinc ia între munca fizic i cea intelectual etc. what. model de dezvoltare care p streaz modelul dezvolt rii industriale dar încearc s construiasc o viziune în care s se întrep trund idei socialiste cu cel capitaliste i ecologiste.a tept m s r sar o mul ime de for e care s încerce s o reîntrupeze´19. lipsa de tehnologie poluant . rota ia activit ilor între membri. aflat în afara culturii predominante sau a Corpora iilor energetice din UK. Daly dore te o economie care s nu fie obsedat de cre tere ci de stabilizarea bun st rii i a popula iei. apud Dobson op. London. Herman Daly22 a introdus ideea economiei statului ferm plecând de la ideile economice i politice ale lui John Stuart Mill. Acestea. why and how. De i î i asum ideea pie ei libere procesul muncii este complet schimbat. Deci. eolian sau ceea a mareelor. Macridis. venit care s se ob in prin impozitarea celor boga i i a monopolurilor. Pirages 1977.

Aceste comunit i ar trebui persuadate s foloseasc mai mult tehnologie slab poluant sau alternativ ± de exemplu s foloseasc pe scar mai larg transportul în comun i bicicletele pentru transport individual. cerând doar ca statele s se implice în urm rirea i limitarea proceselor ce afecteaz ecosistemul. multe grupuri ecologiste au ales calea parlamentar de implicare în politic formând partide sau aderând la partide politice deja existente. În plus.asem n tori). comunit ile pot fi convinse s accepte o stabilizare a popula iei mai u or decât un grup social mare în care individul se simte mult mai singur. Adoptând de multe ori i o linie pragmatic . . Pentru aceasta ele î i asum complet ideea democratic a pluralit ii de opinii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful