Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative Master Relatii Internationale si Integrare Europeana

PACE I SECURITATE EUROPEAN
Institu ii i procese ale securit ii interna ionale

Luciana Mihaela Matei An II
1

‡ Existen a unor minorit i etnice i tendin ele autonomiste ale acestora: albanezii din Grecia. considera ca la originea Änoii schisme mondiale´ s-ar afla tensiunea dezvoltata între doua Äcâmpuri´ diferite de putere. Federa ia Rus . o preocupare limitat a implic rii Uniunii Europene în probleme globale i.Japonia mizeaza clar pe ideea de stabilitate si securitate internationala. Zona Transnistrean . activitatispatiale. Zona Transnistrean a Republicii Moldova. China. acces la surse de energie. Strategia European de Securitate dovede te. Rusia ± Franta. Rusia. totu i. incluzând societatea european i rile învecinate. tehnologie nucleara. Ca un raspuns la hegemonia SUA se pot înregistra noi combinatii bazate pe interese geopolitice. întrucât Europa. obiectivul esen ial este acela de angajare în contracararea acestor amenin ri. Un alt punct de vedere. maghiarii din Voivodina. ± cumulate cu tentativele unor state de a elabora acte normative cu valoare (aplicare) transfrontalier i discriminatorii pe criterii etnice sau de alt natur . situa ia politicomilitar din zona de poten ial extindere a Uniunii Europene este caracterizat de existen a urm toarelor vulnerabilit i la adresa securit ii europene: ‡ Persisten a unor crize nesolu ionate (înghe ate) care prezint pericolul reizbucnirii unor conflicte sângeroase (Kosovo. Uniunea consider amenin rile ca provenind mai ales din interior. ‡ Revendic ri teritoriale sau de alt natur care tensioneaz rela iile dintre statele implicate (Grecia i Turcia. Rusia ± China. ‡ P trunderea i extinderea fundamentalismului islamic. ‡ Dificult ile pe care le întâmpin unele state în procesul tranzi iei. Kosovo i chiar în sud-estul Bulgariei).complementar celui anterior. Caucaz). Bosnia i Her egovina «Republica Srpska». chiar dacaformele concrete ale acestei implicari pentru moment nu sunt înca clar precizate. infrastructuri critice. mai securizat sau mai liber ´. în vremece câte una din celelalte puteri China si respectiv Rusia ramân deschise siinteresate în eventuale mutatii geopolitice. Raportat la acestea. Ciprul de Nord. Kosovo i Serbia). pe lâng înt rirea cooper rii cu state mediteraneene i a leg turilor tradi ionale cu Africa. pe de alta parte ceilalti actori majori ai scenei internationale ± Uniunea Europeana. Uniunea Europeana se defineste ca o uniune de 27 de state si devine actor economic global. ca atare. Kosovo i Muntenegru. respectiv. UE va trebui sa participe maisubstantial si la mecanismele de asigurare a securitatii globale. turcii din Grecia i Bulgaria. kurzii din Turcia. sârbii din Kosovo i celelalte state ex-iugoslave.In cele doua triunghiuri de putere una din puteri Europa si. Albania i Grecia. reiese cu claritate c principalele interese sunt localizate în spa ii din vecin tatea Uniunii. Grecia i Macedonia. îndeosebi cel radical (Bosnia i Her egovina. incluzând Balcanii. cu toate c se admite faptul c Uniunea ac ioneaz deja mult dincolo de frontierele sale. Se pot observa noile formule: Rusia ± China -India.PACE I SECURITATE EUROPEAN Începând cu 1 ianuarie 2007. Turcia. Macedonia. Orientul Mijlociu. întemeiatepe principii opuse de organizare: pe de o parte Statele Unite ale Americii. Japonia ± adepti ai multipolaritatii. Albania. 2 . adepteale unipolaritatii. astfel. cu punerea accentului pe probleme care reprezint o amenin are pentru întreaga omenire i participarea la construc ia unei lumi mai bune. Änu a fost nicicând mai prosper .

‡ Existen a unor însemnate minorit i musulmane pe teritoriul unor state cu majoritate cre tin : Muntenegru. Turcia. prin sprijinirea traficului de droguri. Serbia. Securitatea reprezint o problem esen ial a existen ei societ ii umane. ‡ Intensificarea amenin rilor de natur non-militar la adresa siguran ei na ionale a statelor din zon . greu predictibile i mult mai greu de contracarat. imigra ia ilegal ). Principalele tipuri de riscuri ce amenin Uniunea European sunt militare i non-militare. Zona Caucazului. Acest nou tip de terorism este legat de mi c ri religioase fundamentaliste care au cauze deosebit de complexe. Zona Transnistrean . adic în perioada imediat urm toare (1-2 ani) 3 . ‡ Existen a unor structuri statale slabe (failed states) i amplificarea crimei organizate -în unele state sau regiuni precum Somalia. autoproclamata independen a Kosovo). corup ia la nivel înalt. Republicii Moldova. dezorganizarea institu ional . autoproclamata Republic Transnistrean .Uniunea European nu mai este amenin at . ‡ Tendin ele unor state de a deveni lideri zonali (Grecia. Irak i Siria -. Pentru acest tip de terorism. Serbia i Muntenegru. Bosnia i Her egovina). conflictele civile i accesul la arme au determinat înt rirea pozi iilor crimei organizate. ‡ Existen a în apropierea Äviitoarelor´ grani e ale Uniunii Europene a unor zone cu grad ridicat de instabilitate (Orientul Mijlociu ± prin admiterea Turciei. Macedonia. Ucraina i România. terorismul amenin deschiderea i toleran a specifice societ ilor democratice. Ucraina. Liberia. Noul tip de terorism difer de cel din deceniile precedente deoarece pare a fi interesat de utilizarea violen ei nelimitate i de producerea de pierderi masive. Slovenia.Pe lâng riscurile de tip militar relativ cunoscute mai apar i unele emergente asupra individului de unde se resimte necesitatea accentu rii elementelor ce in de securitatea individului odat cu integrarea în Uniunea European . Aceste situa ii sunt amenin ri la adresa securit ii. exemplificat de re eaua Al-Qaeda. Europa este atât o int . între statele exiugoslave (Croa ia. ‡ Proliferarea armelor de distrugere în mas ± în prezent are loc o diseminare periculoas a armelor de distrugere în mas . terorism transfrontalier. ‡ Cre terea importan ei M rii Negre în procesul de redefinire a noilor zone de influen . Kosovo etc.amenin are strategic . dar i a Uniunii Europene (crim organizat . Uniunea European va avea grani comun cu Iran. trafic ilegal de droguri i armament. Aici vor fi considerate doar riscurile care ar putea ap rea pe termen scurt. în prezent. Bosnia i Her egovina. Afganistan. Trei dintre aceste tipuri de amenin ri de tip militar se impune a fi marcate în mod special: ‡ Terorismul interna ional . ‡ Vecin tatea unor teatre de ac iuni militare. Dincolo de riscurile imediate. competi ia economic declan at de exploatarea i transportul resurselor energetice din Asia Central .i reface sferele de influen pierdute dup încheierea R zboiului Rece i atragerea în orbita sa a Belarus-ului. Riscuri economice. ‡ Existen a unor dispute i a unor preten ii privind delimit rile de frontier . în schimb se confrunt din ce în ce mai frecvent cu o serie de amenin ri asimetrice. ‡ Tendin ele federa iei Ruse de a. Riscurile sunt diferite în func ie de orizontul de timp pentru care se face analiza (scurt sau lung). Bulgaria.. de conflicte de tip clasic. Prin intermediul acestor arme un grup terorist de mici dimensiuni poate provoca pierderi care anterior nu puteau fi cauzate decât de armate ale unor state na ionale. Ucraina). cât i o baz de lansare a atacurilor. republicile caucaziene. Riscuri militare. a celui de fiin e umane i a terorismului i sunt localizate i în Balcanii Occidentali. Marea Caspic i Orientul Mijlociu. mai ales în zona Orientului Mijlociu. platoul continental i zona economic exclusiv : între Grecia i Turcia. iar definirea sa este un subiect foarte important în documentele oficiale ale multor organiza ii interna ionale. Europa R s ritean i Asia Central .

sindromul respirator acut sever (SRAS) i amenin area gripei aviare.În ultimii zece ani. riscul de capilarizare a fluxurilor economice nu înseamn altceva decât implica iile generate de orientarea spontan (par ial. au devenit importante în cursul urm torului secol. organiza iile interna ionale nu reprezint o continuare cu alte mijloace a politicilor de for tradi ionale. De asemenea. s n tatea animalelor. Organiza ia Na iunilor Unite sau Organiza ia pentru Securitate i Cooperare în Europa nu s-au rezumat doar la elaborarea unor documente. pe termen scurt. agen ii biologici sunt omniprezen i i. cel mai relevant din perspectiva efectului asupra economiei (institu iilor. De i pot fi imaginate tipologii mai diversificate pentru riscurile ader rii. aici vom folosi un criteriu care pare. ca urmare a activit ilor bioteroriste. Dou dintre principalele preocup ri eviden iate ± riscurile de securitate i s n tate în munc (SSM) legate de pandemii i de prezen a la locul de munc a organismelor rezistente la medicamente ± ilustreaz cât este de important ca riscurile biologice s fie tratate la nivelglobal i printr-o cooperare între discipline cum ar fi SSM. protec ia mediului i siguran a alimentar . acela al superstatului global sau regional. cum ar fi antraxul. bani) spre costul minim de oportunitate al fructific rii sale sau spre beneficiul maxim al fructific rii sale.dup momentul ader rii. Fie c este vorba despre ONU. în special la nivel regional i subregional. de aderarea la Uniunea European . În lupta împotriva terorismului interna ional. capital fizic. Organiza iile interna ionale de securitate Organiza iile interna ionale reprezint elemente relativ noi ale sistemului mondial. fizice i psiho-sociale . societ ii): criteriul comportamentului economic vizat. mass-media a sensibilizat opinia public în leg tur cu riscurile biologice. ci au analizat i au implementat modalit i de 4 . iar dup anul 1945. dat fiind faptul c natura complex a amenin rilor cu care ne confrunt m necesit o abordare coordonat i utilizarea unor resurse. nici expresia unui proces de evolu ie la un nou nivel. mai facem o reduc ie de sfera de cuprindere i anume vom trata doar riscurile care sunt generate. de departe. am identificat urm toarele categorii de riscuri: ‡ Riscul de capilarizare a fluxurilor economice. fie despre UE. Îns . în multe locuri de munc . organiza ii precum Uniunea European . num rul lor a crescut semnificativ. la nivelul noului sistem integrativ ± în principiu. În acest sens. parafrazându-l pe Clausewitz. poate fi i institu ionalizat ) a oric rei resurse economice (for de munc . s n tatea public . ce cu greu pot fi puse la dispozi ie de c tre un singur guvern. Noile amenin ri biologice. Au luat na tere în timpul secolului XIX. dup cum afirm unii teoreticieni. lucr torii se confrunt cu riscuri biologice foarte grave. In domeniul securit ii este resim it nevoia acut de o astfel de cooperare.

Se disting de celelalte organiza ii prin aceea c î i au originile în consensul statelor de a coopera în probleme de reducere a violen ei i realizare a p cii i securit ii. a intreprinderilor si a societatilor din intreaga UE. economic. Se demonstreaz astfel c solu ia potrivit pentru rezolvarea conflictelor i men inerea p cii este determinat de circumstan ele în care acestea se desf oar . securitatea interna a UE a fost marcata de o anumita fragmentare. caracterizate atât de cursa pentru înarmare. ROL SI STATUT Organiza iile interna ionale reprezint cele mai importante for e în coordonarea ac iunilor i cooperare în domenii precum cel politic. a subliniat comisarul european pentru Afaceri Interne. adoptam o abordare comuna privind raspunsul la amenintarile si provocarile cu care ne vom confrunta in domeniul securitatii". importan a existen ei i activit ii lor pentru stabilitatea i securitatea lumii nu a sc zut. simultan cu dezvoltarea unei lumi mult mai fragmentate din punct de vedere politic i cultural. concentrandu-se asupra unui singur domeniu intr-un anumit moment. mediere i arbitrare. potrivit MEDIAFAX. "Terorismul. în timp ce altele (CSI. CENCOOP. militar sau cultural. social.) nu i-au mai f cut auzit vocea pe scena interna ional cu aceea i for ca în anii preceden i. Cu toate c principalele institu ii i organiza ii interna ionale de securitate trec printr-o perioad caracterizat de nevoia de restructurare. precum si crizele si dezastrele sunt domenii in care trebuie sa ne unim eforturile si sa cooperam pentru a spori securitatea cetatenilor nostri. organiza iile interna ionale i-au rec p tat rolul de forumuri de consultare. organiza iile interna ionale constituie cei mai însemna i participan i în cadrul acestuia. Exceptând statele-na iune ce stau la baza sistemului mondial. GUAM. SEECP etc. Astfel este confirmat faptul c ONU. NATO.cooperare în lupta împotriva terorismului interna ional. transfrontaliera si cibernetica. criminalitatea organizata. Aceasta strategie 5 . In prezent. Cecilia Malmstrom. cât i de accentuarea globaliz rii. prin folosirea unei largi game de acorduri i mecanisme. ÄIerarhia´ organiza iilor interna ionale de securitate existent la nivelul cunoa terii comune are un puternic substrat tiin ific. UE i OSCE reprezint cele mai importante organiza ii interna ionale de securitate Strategia de securitate interna a UE In mod traditional. Ulterior acestui moment.

identificarea "punctelor sensibile" la frontierele externe (2011). Al treilea obiectiv il reprezinta cresterea nivelului de securitate pentru cetateni si intreprinderi in spatiul cibernetic. prin infiintarea unui centru al UE de combatere a criminalitatii cibernetice (2013). Ultimul obiectiv prevazut in strategia adoptata luni de CE este cresterea capacitatii Europei de gestionare a situatiilor de crize si dezastre. filierele de imigratie clandestina si traficul de marfuri ilegale. prin inaintarea unei propuneri privind punerea in aplicare a clauzei de solidaritate (2011). In vederea realizarii lui au fost propuse o serie de masuri vizand punerea sub sechestru si confiscarea profiturilor si activelor provenite din savarsirea de infractiuni (2011). El se va concretiza prin infiintarea Sistemului european de supraveghere a frontierelor EUROSUR. crearea unei retele de echipe de interventie in caz urgenta informatica (2012). Acesta ar urma sa fie realizat prin elaborarea unei politici pentru extragerea si analizarea datelor de mesagerie financiara in cadrul UE. Al doilea obiectiv il constituie prevenirea terorismului si combaterea radicalizarii si a recrutarii de militanti islamisti. inaintarea unei propuneri privind dezvoltarea unei capacitati europene de raspuns in situatii de urgenta (2011). definirea unei politici de gestionare a riscului. programul de urmarire a finantarilor in scopuri teroriste (TFTP UE) (2011). (2011). "Strategia de securitate interna a UE in actiune" identifica cinci obiective majore si propune o serie de actiuni. de consolidare a securitatii frontierelor si de gestionare a situatiilor de criza. monitorizarea si acordarea de asistenta statelor membre in ceea ce priveste combaterea coruptiei. infiintarea unei retele europene comune pentru cresterea gradului de informare a publicului cu privire la radicalizare si adoptarea unor masuri pentru a combate propaganda extremista violenta. 6 . precum si anul de realizare a acestora. infiintarea unui sistem european de alerta si schimb de informatii. Destructurarea retelelor infractionale internationale Un prim obiectiv il constituie destructurarea retelelor infractionale internationale care ameninta statele membre. care include masuri comune de combatere a retelelor infractionale si teroriste.evidentiaza amenintarile cu care ne confruntam si actiunile pe care trebuie sa le intreprindem pentru a putea sa combatem aceste amenintari". utilizarea registrelor cu numele pasagerilor in UE (2011). Consolidarea securitatii frontierelor este cel de-al patrulea obiectiv cuprins in strategia de securitate interna a UE. Comisia Europeana a prezentat Strategia de securitate interna a UE. elaborarea de rapoarte comune privind traficul de persoane. a adaugat ea. a criminalitatii cibernetice.

Ac iunile criminale ale terorismului interna ional în Rusia i Statele Unite. neajutorare. dar i cea care necesit mult timp. dar. i a omajului. în prezent. Aceste obiective sunt destinate nu numai s produc daune directe asupra victimei sau a victimelor. Pakistan. regionale i na ionale de securitate colectiv . Israel. Iat de ce . sunt membri ai unor grupuri organizate i.raportul este de 50% la 50%. Motivele sunt adesea de natur politic sau de alt natur ). un factor obi nuit în sistemul mondial. Afganistan i Irak demonstreaz c terorismul a devenit din p cate. 80% din atacuri au fost îndreptate împotriva propriet ii i doar 20% împotriva poporului. conform exper ilor. de reducerea s r ciei. numeroase atacuri teroriste în diferite ri ale lumii au demonstrat existen a unei amenin ri clare la via a politic . Cu toate acestea. Având în vedere faptul c grup rile teroriste au o re ea extins i î i coordonez ac iunile. 7 . ceea ce sugereaz faptul c lupta împotriva terorismului trebuie s aib loc în cadrul statului de drept. Deci. izola i din partea popula iei. economic i social a statelor dezvoltate i în curs de dezvoltare. a crea sentimente de confuzie. i un efect de descurajare pentru a implementa frica. În anii ¶80 . Maroc i Egipt. Spania i Turcia. Evenimentele tragice din ultimii ani.¶¶terorismul . dar i la terorism. cu niveluri diferite ale democra iei i tendin e religioase diferite. A ap rut necesitatea politic i economic de a forma un sistem interna ional viabil de securitate colectiv . În anii ¶70.este ac iunea asociat cu utilizarea violen ei sau amenin rii cu violen a. Ac iunile sunt realizate astfel încât s atrag aten ia maxim a publicului i s influen eze autorit ile sau anumite grupuri de oameni. ea a împins la problemele de fond legate de dezvoltarea democra iei în noile state independente. Rezolu ia1373 a Consiliului de Securitate al ONU stabile te standarde i impune obliga ii statelor membre ONU. 90% din atacurile teroriste i-au atise obiectivele. Caracterul interna ional al terorismului necesit un r spuns global interna ional la manifestarea acestuia. Indonezia. ele devin tot mai violente i intele lor au devenit oameni. În secolul al XXI-lea raportul este de 10% la 90%. devine deosebit de actual problema cre rii unor sisteme mondiale. Dup începerea opera iunii antiteroriste din Afganistan.¶¶ Combaterea terorismului nu este numai sarcina cea mai complex i dificil . spre deosebire de al i infractori î i asum responsabilitatea pentru ac iunile comise. de asemenea. de obicei înso it de o nominalizare de cerin e specifice. capabil s reziste la orice expansionism intern i extern. militar. Astfel. IMPACT Lupta împotriva terorismului se impune în prim-plan în politica intern i extern a comunit ii din întreaga lume. În anii ¶90 este de 30% i 70%. problemele legate de drepturile omului.STUDIU DE CAZ TERORISM ASUPRA SECURIT II. num rul de atacuri teroriste este în continu cre tere. Interpre ii sau executan ii sunt de obicei pu in numero i.

armelor biologice i chimice i chiar construirea unei bombe radiologice. evenimentele tragice din 11 septembrie 2001 în Statele Unite au exacerbat problema combaterii terorismului i au subliniat importan a problemelor de securitate. Sistemul interna ional anti-terorist ar trebui s fie stabilit sub auspiciile ONU pe o baz juridic solid . transfrontaliere i pun în pericol sistemul de securitate colectiv care a fost o dat concentrat în special asupra statelor individuale. Construirea unui sistem eficient de securitate interna ional se confrunt cu o problem : lipsa unui mecanism real pentru un r spuns adecvat. s nu mai vorbim s pun în aplicare m suri eficiente ca r spuns la noi amenin ri." Terorismul devine un factor indispensabil i un factor familiar în procesul global. Pentru a combate terorismul interna ional. Europa. De exemplu. pe prim-plan se eviden iaz problemele securit ii interna ionale. În analizarea terorismului interna ional ca un fenomen al situa iei social-politice în contextul diferitelor procese. Faptul c atacului au fost supus cele mai dotate din punct de vedere al securit ii cl diri. democra ia i echilibrul pa nic al intereselor. Multe dintre amenin rile de azi sunt la scar global . Comunitatea mondial a fost for at într-un alt mod. Ele sunt con tiente de faptul c lupta va fi dificil i va necesita implicarea tuturor mijloacelor disponibile i metodelor: politice. c pentru a combate un astfel de fenomen cum este terorismul interna ional necesit o minte colectiv . în mod legal i justificat la atacurile teroriste. un organism colectiv. "F r îndoial .F r îndoial . toat lumea a sim it linia fragil dintre via i moarte." rile partenere în crearea unei coali ii anti-teroriste au luat m surile necesare de combatere a terorismului. într-un mod nou de a privi problemele de securitate. Rusia i Asia. au emis o declara ie care s reflecte opinia general : atacurile au fost îndreptate nu numai împotriva SUA. toleran a. diplomatice i militare. complexitatea i diversitatea termenului de "terorism" nu ne permite s rezolv m aceast problem . cancelarul german Gerhard Schroeder a declarat: "Acest terorism barbar este îndreptat împotriva a tot ceea pe ce se bazeaz lumea noastr : respect pentru via a uman i demnitate. Ac iunile multilaterale i acordurile interna ionale nu dispun înc de instrumente i mecanisme eficiente pentru combaterea terorismului la maxim. dar i împotriva valorile umane. este nevoie de a g si modalit i de a îmbun t i cooperarea interna ional a statelor. Guvernului unei singuri ri este greu de a g si. În acest sens. a armelor de distrugere în mas . a ocat întreaga comunitatea. capabil în mod operativ i f r a cauza daune celor nevinova i s distrug terori tii din întreaga lume. Exist un risc grav de a c dea în mâinile diferitor organiza ii teroriste. valori precum libertatea. Noua situa ie cere noi reguli. Principalele modalit i de combatere a terorismului interna ional implic în 8 . în scopul de a evita standardele duble în desf urarea unei lupte globale anti-terorism au fost f cute mai multe încerc ri de a dezvolta i a legifera un document în care terorismul ar primi o defini ie legal f r de interpret ri. o explica ie multivariat a fenomenului în sine. Având în vedere realit ile actuale din statele membre ale Consiliului Parteneriatului EuroAtlantic. De i munca în aceast direc ie este constant . economice.

pentru a forma un r spuns colectiv la amenin area terorismului. o mare parte din care a fost folosit în extinderea cooper rii militare i tehnico-militar . De o importan deosebit în aceast privin . OSCE. CSTO. În leg tur cu evenimentele din Afganistan a fost stabilit coali ie împotriva terorismului. subregional adecvate realit ile politice. Noile amenin ri la adresa securit ii au un sens mai larg conceptual i includ terorismul nu numai în sine. Deci. de asemenea. fenomenul corup iei. crimei organizate. 9 . un grup de militari americani disloca i în Aeroportul International Manas lâng Bi kek. În Kîrgîzstan. în 2003. La 28 septembrie 2001 Consiliului de Securitate al ONU a adoptat Rezolu ia 1373. Situat acolo în cazul în care grupul militare folosite pentru a logisticii i for elor sprijinul coali iei antiteroriste din Afganistan. Astfel. În al doilea rând. În sistem multipolar al ordine lumii. regionale. sistem de securitate cu multe nivele. Kîrgîzstan i Uzbekistan. inclusiv rile CSI. interstatale. La comand For elor Armate centrale ale SUA în statul Florida este o singur Coali iei Central de Coordonare. La fel. sponsorilor i sus in torilor acestora. ATC pentru a spori rolul lor. care func ioneaz cu reprezentan i din diferite ri. Sistemul bine stabilit al comunit ii teroriste interna ionale trebuie s primeasc o rezisten comparabile. organizat de comunitatea mondial . cu arme moderne NATO. Dar dac e necesar baza de aer din punct de vedere tehnic ea este gata s ofere lupt tor i avioanele de atac. îl are lupta împotriva traficului i fabric rii de droguri în întreaga lume ca fiind principalele surse de finan are a terorismului interna ional. ci. rile care apar in anumitor blocuri militar-politice. Foarte rapid se implementate programul american de finan are militare str ine. S-a intensificat asisten ei militare i umanitare la aceste republici. Un rol important în aceast privin . la diferite niveluri. Acesta este compus din to i cei 15 membri ai Consiliului de Securitate al ONU. Kârgâzstan i Tadjikistan. precum i transatlantice au capacitatea de a consolida în mod eficient securitatea lor.primul rând schimbul de informa ii i coordonarea agen iilor de informa ii din diferite ri. NATO. Comitetul inten ioneaz s creeze i s conduc o re ea global de organiza ii. Schimbarea stilului lor i a metodelor. for ele coali iei au for ele militare în Uzbekistan. Are loc reechiparea tehnico-militar a for ele armate ale Tadjikistan.ONU. Ca parte a opera iunii antiteroriste din Afganistan se folose te în mod activ cooperarea cu republicile din Asia Central . în stadiul actual au dobândit-o institu iile interna ionale deja stabilite . ajutorul Casei Albe a fost de aproximativ 100 milioane dolari. trebuie de renun at la practica de acordare a azilului politic terori tilor. Pe teritoriul Tadjikistan se afl contingentului militar de aer al NATO. incriminarea general a societ ii. Se creaz for e noi de coali ie pentru ac iuni comune. daune la sistemele informatice. este nevoie de construirea unui nou. i acest lucru a fost afirmat în mod repetat de efii de state i de guverne ar trebui s fie modificate instrumentele juridice interna ionale de combatere a terorismului. care a instituit Comitetul de combatere a terorismului. traficului de droguri.

care justific utilizarea for ei. În cadrul ATC se stabile te i se consolideaz contacte de lucru cu organiza ii interna ionale anti-teroriste. cum ar fi Asia Central este implementat cu ajutorul i asisten a Centrului antiterorist al CSI. exercit comanda i exerci ii opera ionale-tactice. trebuie s remarc m o caracteristic nou pentru formarea i dezvoltarea de eforturile anti-teroriste ale comunit ii interna ionale. se preg te te un contingent special de unit i anti-teroriste. Politica antiterorist într-o astfel de regiune important i periculoas ale fostei Uniuni Sovietice. Centrul a fost reprezentat la reuniunea special a CTC cu organiza iile interna ionale.Rezolvarea problemei se realizeaz atât la nivel global i regional cît i subregionale. Stabilirea contactelor cu Oficiul Na iunilor Unite pentru controlul drogurilor i de prevenire a criminalit ii. Cu toate acestea. regionale i sub-regional anti-teroriste. ATC ofer informa ii cu privire la activit ile Consiliului de Securitate al ONU de combatere a terorismului ale CSI. " Centrul are drept scop de a efectua unele lucr ri de analiz asociat cu acumularea i sinteza informa iilor privind starea i tendin ele terorismului interna ional. Centrul antiteroristic este o agen ie de "centrul permanent de specialitate din cadrul CSI i este destinat s asigure coordonarea i cooperarea între autorit ile competente ale statului în lupta împotriva terorismului interna ional i alte manifest ri de extremism. mai presus de toate. evenimente uzbec). Organiza iilor perfect echipate i organizate le poate rezista doar un sistem bine stabilit 10 . Organiza ia Tratatului de Securitate Colectiva i Shanghai Organizatia de Cooperare. lupta împotriva terorismului. Sub masca de sloganuri cu privire la nevoia de securitate s-a încercat s se stabileasc un control total asupra domeniilor fundamentale ale vie ii publice. cu unita ile sale structurale pentru combaterea terorismului. Componentul principal s fie for a. de reducere a libert ilor democratice în aceste republici. La 21 iunie 2000 sa decis s se stabileasc un Center anti-terorist CSI (ATC) a fost aprobat Programul cu statele membre ale CSI pentru combaterea terorismului i a altor manifest ri de extremism. opera iuni în combaterea terorismului. ar trebui s elimine resursele financiare i ideologice c organiza iile teroriste hrana pentru animale. Experien a a demonstrat c pentru reac ie rapid i eficace la provoc rile terorismului interna ional trebuie s g sim un mecanism de integrare de combatere a activit ilor criminale. Descurajator pentru intrarea pe teritoriul CSI de terori ti i extremi ti trebuie s serveasc o baz aerian din Rusia în Kîrgîzstan (din 2003) i baze militare ruse din Tadjikistan (din 2004) . cum ar fi în Asia Central . Campania împotriva terorismului a fost sus inut cu entuziasm de c tre regiunea Asiei Centrale. în a a mod s-a transformat într-un argument convenabil pentru manipul ri politice. Centrul este responsabil pentru coordonarea activit ilor din cadrul CSI s desf oare opera iuni de c utare. i s ofere recomand ri practice pentru statele membre ale CSI. dar el nu ar trebui s prevaleze. Securitate. (Exemplu: recentele evenimente de la Andijan. consolidarea pozi iilor de structurile de putere. În cadrul "Parteneriatului pentru Pace" statele-membre CSI participa la discu ii i de luare a deciziilor probleme de terorism cu NATO. s-a creat o con tientizare pozitiv în domeniul politic. cu Centrul Interna ional pentru combaterea finan rii terorismului.

constând din informa ii i analize. 11 . Datorit unei resurse independente financiare. comportamentul ale na iunilor întregi. Terorismului interna ional modern. El manipuleaz . organizatorice i ideologice are capacitatea de a influen a dezvoltarea rela iilor bilaterale i procesele interna ionale. controlul financiar. fiind cel mai periculos fenomen socio-politic. are un impact foarte mare asupra proceselor politice din lume. structura de putere.suprana ionale care combin for a anti-teroriste. inteligen .

Introducere în Geopolitic .Bibliografie : 1. Rujan O. Diego Checa Hidalgo i Luciana Alexandra Ghica.. Miron Dumitru. 5.www. Luciana Alexandra Ghica. Economia Uniunii Europene. Editura Economic . 2005. institu ii. 2003 7. Concepte. Politici comune ale UE. Politica de securitate na ional . Economie interna ional .org 2. Bucure ti. ÄGestionarea crizelor i a conflictelor interna ioale´. 12 . Pârgaru I. Editura Luceaf rul. 8. Dragan Gabriela. 4.wikipedia.www. Bucure ti. Editura ASE. Negu Silviu. Marian Zulean (coordonatori). Uniunea Europana intre federalism si interguvernamentalism. Editura Meteor Press.9am.ro 3. Bucure ti. 2004.. procese. 6.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful