VASILE PALADE

REDUCTOR DE TURAŢIE CU O TREAPTĂ
ÎNDRUMAR DE PROIECTARE

Galaţi 2008

1

CUPRINS

1. ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC 1.1. Determinarea puterii motorului electric 1.2. Calculul cinematic al transmisiei 2. DIMENSIONAREA ANGRENAJULUI 2.1. Materiale pentru roţi dinţate 2.2. Valori necesare calculului angrenajului 2.3. Proiectarea angrenajelor cilindrice cu dinţi drepţi şi înclinaţi 3. VERIFICAREA LA ÎNCĂLZIRE A REDUCTOARELOR 3.1. Randamentul total al reductorului 3.2. Dimensionarea carcaselor 3.3.Verificarea reductorului la încălzire 4. CALCULUL ARBORILOR 4.1. Alegerea materialului 4.2. Dimensionarea arborilor 4.3. Forma constructivă a arborilor 4.4. Alegerea penelor 4.5. Verificarea la oboseală a arborilor 5. ALEGEREA RULMENŢILOR 5.1. Alegerea tipului de rulment 5.2. Stabilirea încărcării rulmenţilor 5.3. Calculul sarcinii dinamice echivalente 5.4. Capacitatea dinamică necesară 6. ALEGEREA CUPLAJULUI 6.1. Alegerea cuplajului 6.2. Verificarea cuplajului ANEXE BIBLIOGRAFIE

3 3 6 7 7 8 11 17 17 17 18 21 21 22 26 28 29 32 32 32 36 36 37 37 38 39 42

2

TEMĂ DE PROIECTARE
Să se proiecteze o transmisie mecanică necesară acţionării unui concasor compusă din : 1. motor electric trifazat cu rotorul în scurtcircuit; 2. reductor de turaţie cu o treaptă de roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi; 3. cuplaj elastic cu bolţuri.

Date de proiectare: P2 [Kw] – puterea necesară la maşina de lucru; n [rot/min] – turaţia motorului electric;

ia – raportul de transmitere al reductorului;
Lh [ore] – durata de funcţionare Transmisia funcţionează în două schimburi.

3

1. ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC
Pentru alegerea motorului electric trebuie cunoscute condiţiile de exploatare (graficul de lucrări, temperatura şi umiditatea mediului înconjurător etc.), puterea necesară şi turaţia arborelui motorului. 1. 1 Determinarea puterii motorului electric Deoarece motoarele utilajelor propuse a fi acţionate lucrează în regim de lungă durată, cu sarcină constantă, determinarea puterii se face pentru această situaţie. Puterea motorului electric Pe se determină cu relaţia:

Pe =

P2

η

[kW]

(1.1)

unde: P2 - puterea la arborele de ieşire din reductor, în kW; η - randamentul total al mecanismului de acţionare, determinat cu relaţia:

η = η a ⋅ η l2 ⋅ η u

(1.2)

unde: ηa - randamentul angrenajului; ηa = 0,96...0,98 - pentru un angrenaj cu roţi dinţate cilindrice; ηl = o,99...0,995 - randamentul unei perechi de lagăre cu rulmenţi; ηu = o,99 - randamentul ungerii; 1. 2 Alegerea motorului electric Pentru alegerea seriei motorului electric trebuie să se cunoască puterea necesară acţionării Pe şi turaţia la arborele motorului electric, n. In funcţie de turaţia n (dată prin temă), ce reprezintă turaţia de sincronism a motorului electric, se selectează tabelul corespunzător (1.1; 1.2; sau 1.3) procedându-se în continuare astfel: 2p = 8; n = 750 rot/min Tipul motorului ASI 100L – 28 - 8 ASI 100L – 28 - 8 ASI 112M – 28 - 8 ASI 132S – 38 - 8 ASI 132M – 38 - 8 ASI 160M – 42 - 8 ASI 160M – 42 - 8 ASI 160L – 42 - 8 ASI 180L – 48 - 8 ASI 200L – 55 - 8 ASI 225S – 60 - 8 ASI 225M – 60 - 8 ASI 250M – 65 - 8 Puterea P [kW] 0,75 1,1 1,5 2,2 3 4 5,5 7,5 11 15 18,5 22 30 Turaţia ne [rot/min] 705 705 705 710 710 720 708 708 720 720 730 730 730 Tabelul 1.1

2 3 4 5.4 ASI 100L – 28 .se alege tipul motorului.6 ASI 132S – 38 .se parcurge coloana a doua din tabelul respectiv şi se alege o putere P astfel încât să fie satisfăcută condiţia P ≥ Pe . n =1500 rot/min Tipul motorului ASI 80 – 19 – 4 ASI 90S – 24 .4 ASI 200L – 55 .2 3 4 5.3 Puterea P [kW] 0.6 ASI 180L – 48 .1 1.5 2.6 ASI 160L – 42 .6 ASI 225M – 60 .6 ASI 90L – 24 .4 ASI 160L – 42 .4 ASI 180L – 48 .5 11 15 18.1 1.4 ASI 100L – 28 .4 .2 Puterea P [kW] 0.6 ASI 200L – 55 .5 7.4 ASI 90L – 24 . care are puterea nominală P [kW] şi turaţia nominală ne [rot/min].4 ASI 180M – 48 .6 ASI 132M – 38 .4 ASI 132M – 38 .6 ASI 200L – 55 .6 ASI 160M – 42 .5 11 15 18.5 22 30 Turaţia ne [rot/min] 1350 1390 1425 1420 1420 1425 1440 1435 1440 1440 1460 1480 1460 .75 1.4 Tabelul 1. .6 2p = 4.4 ASI 112M – 28 .6 ASI 112M – 28 .75 1.5 2.4 ASI 160M – 42 . caracterizat prin seria sa.5 22 30 Turaţia ne [rot/min] 940 940 930 945 955 960 960 960 960 960 970 970 975 Tabelul 1. 2p = 6.5 7.4 ASI 132S – 38 .6 ASI 132M – 38 .6 ASI 100L – 28 . n = 1000 rot/min Tipul motorului ASI 90S – 24 .

1 Tabelul 1. Fig.4 se prezintă schiţa.Puterea motorului electric P din tabel rămâne ca o dată specifică a motorului electric şi nu intervine în calculele ulterioare. . 1. respectiv principalele dimensiuni de gabarit şi montaj pentru motoarele electrice asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit în construcţie cu tălpi.5 In figura 1. . .1 şi tabelul 1.4 Gabarit 8o 19 9oS 24 9oL 24 1ooL 28 112M28 132S 38 132M38 16oM42 16oL 42 18oM48 18oL 48 2ooL 55 225S 55 225S 6o 225M55 225M6o 25oM6o A 125 14o 14o 16o 19o 216 216 254 254 279 279 318 356 356 358 356 4o6 AA 4o 5o 5o 52 55 68 52 7o 7o 7o 7o 75 1oo 1oo 1oo 1oo 95 AB 165 19o 19o 212 245 278 278 324 324 349 349 393 44o 44o 44o 44o 49o B 1oo 1oo 125 14o 14o 14o 178 21o 254 241 279 3o5 286 286 311 311 349 BB 14o 132 151 13o 18o 192 23o 26o 304 3oo 358 36o 43o 43o 43o 43o 485 D 19 24 24 28 28 38 38 42 42 48 48 55 55 6o 55 6o 6o E 4o 5o 5o 6o 6o 8o 8o 11o 11o 11o 11o 11o 11o 14o 11o 14o 14o H 8o 9o 9o 1oo 112 132 132 16o 16o 18o 18o 2oo 225 225 225 225 25o HD 3o5 3o5 372 372 4o3 4o3 457 56o 56o 56o 56o 59o K 9 8 8 1o 1o 1o 1o 14 14 14 14 18 19 19 19 19 24 L 263 3o3 328 37o 388 452 49o 6o8 64o 642 68o 76o 835 865 835 865 895 Observaţii: .Puterea necesară la arborele motorului electric Pe reprezintă puterea de calcul la dimensionarea transmisiei.Turaţia ce intervine în calculele ulterioare este turaţia nominală a motorului electric ne .

în kW.1 Stabilirea turaţiilor la arbori n1 = ne . L . în kW. simbolul ASI 132S-38-6 înseamnă: A . De exemplu. P2 . 6 .diametrul capătului de arbore (mm).puterea la arborele condus. scurt.turaţiile la arborele conducător.lungă).Motoarele electrice sincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit se simbolizează prin grupul de litere ASI. 38 .4) (1.rotor în scurtcircuit.numărul de poli ai motorului. M t2 = ⋅10 6 [ Nmm] . respectiv 1000 rot/min în cazul dat. 1 1.2 Stabilirea puterilor debitate pe arbori Puterea debitată pe arborele 1: P = Pe . ceea ce înseamnă că înălţimea axului maşinii este de 132 mm de la planul tălpilor de fixare. . în rot/min. n2 = n1 ia . n1 .3. 132S . M .3 Determinarea momentelor de torsiune ale arborilor 30 P1 30 P2 M t1 = ⋅10 6 [ Nmm]. iar motorul este executat în lungimea scurtă (există trei lungimi pentru fiecare gabarit: S . (1.motor asincron trifazat. I . care indică viteza de sincronism.construcţie închisă (capsulată). respectiv condus. urmat de un grup de cifre şi o literă majusculă. S . π ⋅ n1 π ⋅ n2 (1. 3.6 .3) 1. 1.medie. 3.scurtă.puterea la arborele conducător.gabaritul 132. n2 .5) în care: P1 . 3 Calculul cinematic al transmisiei 1.

. OLC60 / OLC45. In alegerea oţelurilor se pot face următoarele recomandări: . 15MoMnCr12. fontele. 40Cr10. . cementate în adâncime min. Opţiunea asupra unuia sau altuia dintre acestea are implicaţii asupra gabaritului transmisiei.40) HRC în miez. OLC 60) şi oţeluri aliate (35CrMnSi13.1 Materiale pentru roţi dinţate Pentru construcţia roţilor dinţate se poate utiliza o mare varietate de materiale. dar nu pot fi folosite decât într-un domeniu restrâns de temperatură şi umiditate.8) m/s: oţeluri carbon de calitate (OLC 35. 40Cr10.Roţile care angrenează să nu fie executate din acelaşi material (la materiale identice tendinţa de gripare este maximă).. Pentru roţile dinţate puţin solicitate se utilizează materiale neferoase de tipul alamei şi bronzului. . durata de funcţionare şi condiţiile de mediu). Aceste materiale se supun tratamentelor termice în scopul ameliorării caracteristicilor de rezistenţă şi a îmbunătăţirii comportării flancurilor dinţilor la diverse forme de uzură. 21TiMnCr12. alegerea materialului pentru roţile dinţate trebuie sa aibă în vedere următoarele criterii: .62) HRC pe suprafaţă şi (30. deci trebuie să fie executată dintr-un material cu caracteristici mecanice superioare. . 41MoCr11 / 40Cr10.... . Câteva combinaţii de materiale întâlnite la reductoare de uz general sunt: OLC45 / OLC35. In general. .. Aceste materiale se prelucrează uşor. mărimea vitezelor periferice. OLC15 / OLC10. 40Cr10 / OLC45. Fontele se utilizează pentru angrenajele de dimensiuni mari care funcţionează cu viteze periferice relativ scăzute.Roata conducătoare funcţionează în condiţii mai grele decât roata condusă. unele aliaje neferoase şi materialele plastice. Principalele materiale folosite în construcţia roţilor dinţate sunt: oţelurile.1. 41MoCr11) îmbunătăţite.. .pentru angrenaje puternic solicitate şi viteze periferice v∈ (3.12) m/s: oţeluri aliate de cementare (21MoMnCr12.felul angrenajului şi destinaţia acestuia. Materialele plastice se utilizează acolo unde condiţiile de exploatare a roţilor dinţate permit acest lucru..condiţiile de exploatare (mărimea şi natura încărcării. Ele prezintă avantajul reducerii zgomotului. Pentru viteze v∈ (8. OLC 45.7 2. .5 mm şi călite la (58.3500) MPa..12) m/s: oţeluri carbon de calitate şi aliate (OLC 35. Oţelurile sunt utilizate. In funcţie de modul de solicitare se recomandă următoarele: .tehnologia de execuţie agreată. la care uzura trebuie să fie cât mai mică. 13Cr08. diferenţa între roţi fiind de HB ≈ (200..restricţiile impuse prin gabarit.pentru angrenaje mediu solicitate şi viteze periferice v ∈ (4…. OLC60 / OLC35.DIMENSIONAREA ANGRENAJULUI 2. astfel micşorându-se pericolul gripării. tehnologiei de execuţie. 33MoCr11 / OLC45 etc. în general. Din această grupă se folosesc oţelurile carbon de calitate şi oţelurile aliate. se comportă bine la uzură şi sunt antimagnetice. durabilitate şi preţ de fabricaţie.300)MPa.Pentru reductoarele obişnuite se recomandă utilizarea oţelurilor cu durităţi mici şi mijlocii HB ≈ (2500.. OLC35 / OL70.. pentru angrenajele de lucru. preţului de cost etc. OLC 45. 18MoCr10).. Roţile dinţate executate din fonte rezistă bine la uzură dar nu se recomandă în cazul solicitărilor de încovoiere.

067 HB + 230 - I 2500-2900 2500-2900 3100-3500 Laminate 0. OT50). OL60.8 41MoCr11) îmbunătăţite la 30..1 HB + 250 Laminate 0. 1. 27MnSi12. 2.05 HB + 320 Turnate 0.057 HB + 300 650 ± 200 cementare + călire 24 HRC 25. OLC 60) şi oţeluri aliate (40Cr10.1 Tabelul 2. Pentru o . 35CrMnSi13) îmbunătăţite la (20.60) HRC pe suprafaţă.057 HB + 385 Turnate 0. OLC 15) cementate pe o adâncime de (0.. . Fgn700).55 HRC.12) m/s: oţeluri carbon de cementare (OLC 10..6. textolit.15 HB + 250 Laminate 0. 31CrMnSi10.15 HB + 250 Turnate 0.coeficientul de siguranţă minim admisibil pentru solicitarea de contact.. OLC 45.pentru angrenaje foarte slab solicitate.35 HRC şi călite superficial la 50.. fontă turnată (Fgn600.pentru angrenaje slab solicitate şi viteze periferice v∈ (6.1) în care: σ H lim .. 2.. indiferent de viteză: oţeluri carbon obişnuite netratate (OL42. OL70).05 HB + 250 2. Pentru v < 6 m/s: oţeluri carbon de calitate (OLC 35.15 HB + 300 Turnate 0.25) HRC. 35 Mn16. Valori necesare calculului angrenajului 2.. . (2.1).tensiunea limită de bază la solicitarea de contact (tabelul 4.1 Tratament termic sau termochimi c Materialul Grupa Fonte nodulare sau perlitice Simbol Fgn 600-2 Fmp 700-2 40Cr10 41MoCr11 30MoCrNi2 0 Oţeluri aliate de îmbunătăţire 40Cr10 41MoCr11 40Cr10 41MoCr11 Oţeluri carbon şi aliate de cementare OLC10 OLC15 21MoMnCr 12 OLC35 OLC45 OLC60 I+ Nitrurare Călire 4800-5400 sau (50-55) HRC 4800-5650 sau (50-57) HRC 5400-6450 sau (55-63) HRC 20HRC + 60 20 HRC 600 ± 100 Duritatea flancurilor HB [MPa] 1500 -3000 Relaţii de calcul σ H lim [MPa] 0.15 HB + 175 σ 0 lim [MPa] 0... oţeluri turnate (OT45. Tensiuni admisibile a) Tensiunea admisibilă la solicitarea de contact: σ HP = σ Hlim ⋅ S HP Z N Z L Z R Z v ZW Z X .. OL50. Caracteristicile de rezistenţă ale oţelurilor şi fontelor folosite la construcţia roţilor dinţate sunt prezentate în tabelul 2.5 HRC 700 950 Oţeluri carbon de îmbunătăţire I 1750 1850 2100 Laminate 0.. S HP .1) mm şi călite la (50.

1).turaţia arborelui conducător.2). Fig. fonte perlitice (se admit ciupituri pe flancuri) ZL .factorul de ungere. n1 .factorul de duritate al flancurilor: ZW = 1 la angrenaje cu roţi fără diferenţă mare de duritate. ZR . Fig. Oţeluri de îmbunătăţire.factorul de durabilitate la încovoiere (fig.1 1. Pentru calcule preliminare ZV =1.16 mm.2 . ZN .25. oţeluri nitrurate.factorul de rugozitate. YR ≈ 0. ZW . în funcţie de modulul normal al roţii. ZV . b) Tensiunea admisibilă la solicitarea de încovoiere se determină cu relaţia: Y N Yδ Y R Y X . fonte cenuşii 2. oţeluri călite superficial.95 pentru roţi frezate. ZW = HB − 1300 17000 . în rot/min). S FP . în ore. σ FP = σ 0 lim (2.tensiunea limită la solicitarea de încovoiere (tabelul 2. Pentru o funcţionare normală SF P = 1. Pentru calcule preliminare ZL=1.coeficientul de siguranţă minim admisibil pentru solicitarea de încovoiere.9 funcţionare normală S HP =1.2) unde: σ 0 lim SF P . In general ZX = 1. Pentru calcule preliminare YX =1.durata de funcţionare. Pentru calcule preliminare Yδ = 1.1. Pentru danturile rectificate ZR =1 iar pentru cele frezate ZR =0. Oţeluri de îmbunătăţire.9. Yδ .factorul de dimensiune.factorul de viteză. Lh . N ( N = 60 Lh n1 cicli. fonte cu grafit nodular.2.4. în funcţie de material şi durata de funcţionare ( N = 60 Lh n1 cicli).factorul de sprijin.la pinion durificat şi rectificat şi roată îmbunătăţită şi frezată ZX .factorul de dimensiune. YX .15.1). YR . 2.2.factorul rugozităţii racordării dintelui: YR ≈1 pentru roţi rectificate cu Ra ≤ 0.factorul de durabilitate (fig. în funcţie de material şi numărul de cicli de funcţionare. YN .

Pentru reductoare de uz general treapta de precizie recomandată este 7 sau 8.4 la angrenaje rodate şi K Hβ =1.factorul dinamic. agitatoare şi amestecătoare pentru materiale neuniforme) KA =1.2 în funcţie de treapta de precizie adoptată pentru prelucrarea roţilor.1 1..4 1. ascensoare grele. în clasele 1.uniformă (generatoare.5 1. laminoare. ascensoare uşoare. KV . K Hβ . Factorul de corecţie al încărcării a) Pentru solicitarea de contact: K H = K A K V K Hα K Hβ ..6 dinţi înclinaţi 1.3.00011n1 HB1(2) > 3500 0. b) Pentru solicitarea de încovoiere: K F = K A K V K Fα K Fβ .97+ 0. maşini siderurgice..factorul repartiţiei frontale a sarcinii la solicitarea de contact. La angrenajele precise. .factorul de utilizare.7. concasoare. ştanţe.1. instalaţii de foraj) KA =1. transportoare.50.3) KA .7. Pentru calcule preliminarii se adoptă K Fβ = K Hβ ..factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii la solicitarea de contact.4) unde: K A .98+0.00032n1 HB1(2) > 3500 0. se adoptă K Hα =1. unde: (2.00014n1 Roţi conice dinţi înclinaţi HB1(2) < 3500 0. (2..factorul repartiţiei frontale a sarcinii la solicitarea de încovoiere.0007n1 Angrenaje melcate cilindrice 1. K Fα .96+ 0. prese. Tabelul 2. ventilatoare.5 la angrenaje nerodate (cilindrice sau conice). K V au aceleaşi semnificaţii şi se determină la fel ca în cazul solicitării de contact. K Fβ . cu încărcare normală sau mare se adoptă : K Fα = K Hα = 1 .25. Pentru calcule preliminarii se adoptă K Hβ ≈ 1. Pentru calcule preliminarii alegerea lui se face din tabelul 2.2. mecanismul de rotaţie a macaralelor.cu şocuri medii (transmisia principală a maşinilor unelte. La angrenajele precise.4 1. In cazul antrenării reductorului cu motor electric. amestecătoare pentru materiale uniforme) KA = 1. când caracteristica de funcţionare a maşinii antrenate este: .5 dinţi drepţi HB1(2) < 3500 0.96+ 0. .cu şocuri puternice (foarfeci..3 K Hα .2 1. în clasele 1.factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii la solicitarea de încovoiere.3 1.10 2.2.2 KV Treapta de precizie 6 7 8 Roţi cilindrice dinţi drepţi 1. . mecanisme de avans la maşini-unelte.

.30)o la angrenaje cu dinţi în V deschis..35 dinţi.0.4.0.0.7) unde: M t 2 .3.5 0.1.11 2..5.3.2.7..4 1. Alegerea unghiului de înclinare al dinţilor.3...3.. e) Se alege astfel z1 încât z 2 să fie număr întreg..2 0.1.7..5.5.9 0.1 Calculul de predimensionare 2.2 0.0. 2.0.3.1. 35)o la angrenaje cu dinţi în V închis. 1..0...6 0.4 Ψd Treapta de precizie 7-8 1. d) Numărul de dinţi ai roţii conduse z2 = u z1 (unde u = ia ).5.6...3 Duritatea flancurilor Amplasarea pinionului 5-6 Una sau ambele danturi cu HB ≤ 3500 MPa Ambele danturi cu HB > 3500 MPa durificate superficial Intre reazeme simetric asimetric 1..0. Alegerea coeficientului de lăţime al danturii Acest coeficient se poate calcula cu relaţia: Ψa = 2 Ψd . β = (20. . 2...17(21) dinţi. 10)o la reductoarele mari (treptele înalte).1.8 0...1.5 0.3 9-10 0...6 0...23(25) dinţi.4.0.2 In consolă Intre reazeme simetric asimetric In consolă 2.1.4 0. β Se recomandă: β = (6.0....3.5. numărul total de dinţi pe o treaptă să fie mai mic de 120.3.0.. β = (25..5) f) In general.1)..0.3.6.momentul de torsiune la roata condusă (rel..0. c) La danturile îmbunătăţite (HB ≤ 3500): z1 = 25.9 0...0.. b) La danturile durificate inductiv sau nitrurate: z1 = 15..20)o la reductoare uzuale (mai puţin treptele finale)..0.4 0.5 din cap.1.4. Pe cât posibil z1 şi z2 trebuie să nu aibă divizori comuni..3 Proiectarea angrenajelor cilindrice cu dinţi drepţi sau înclinaţi (STAS 12268-81) 2... β=(10.. iar u să aibă o valoare apropiată de ia şi să fie îndeplinită condiţia: − 3% ≤ u − ia ⋅100 ≤ +3% ia (2.6 0. Alegerea numărului de dinţi la pinion Recomandări: a) La danturile cementate-călite: z1 = 12.0...3.7.1... (u + 1 ) (2.0.3 Tabelul 2..4 0......0..8.3 0.6) unde Ψ d se alege din tabelul 2. Distanţa minimă necesară între axe Aceasta se determină din limitarea presiunii de contact cu relaţia: a min = (u +1 ) 3 2 M t 2 K H( Z H Z E Z ε Z β ) 2 u2ψ a σ 2 HP (2.

105 2..05 a STAS (2.13) Valorile standardizate pentru distanţele dintre axe la angrenajele cilindrice şi melcate se prezintă în tabelul 2.0 159.unghiul profilului în plan frontal: α t = arc tg tg α n cos β unde : α n = 20 0 (2.73.06.9) β b .9 181.4 155.105 1.02.105 1. Zβ .105 1.1.02.4.4.18.8 165..06. Se adoptă aSTAS dacă: a STAS − a min ≤ 0.105 (1.factorul de material care se poate determina cu relaţia: (2. Se poate determina cu relaţia: ZH = 2 cos β b sin α t cos α t (2.162 188.105 Oţel laminat 2.8 188.105 1. Pentru calcule preliminare: Z ε =1.12 ZH – factorul zonei de contact.73.105 2.factorul gradului de acoperire.4 ZE E 2 [MPa] E1 [MPa] 2..105 oţel turnat 2.10) ZE = 1 π⎜ 2 ⎛ 1 − v1 ⎜ ⎝ E1 + 2 1 − v2 ⎞ ⎟ E2 ⎟ ⎠ (2.5 161.13..unghiul de înclinare al dintelui pe cilindrul de bază: sin β b = sin β cos α n Z E .105 1.factorul de înclinare al dinţilor: Z β = cos β După stabilirea lui amin apar două situaţii: a) Se cere o distanţă dintre axe aSTAS. In acest caz amin se măreşte la prima valoare aSTAS şi se obţine aSTAS = a w .02.0 180.03.8) în care: α t .12) (2.105 Z ε .11) Pentru câteva combinaţii de materiale factorul Z E se dă în tabelul 2. . Tabelul 2.5.4 Pinion Material Roată condusă Material oţel laminat oţel turnat fontă nodulară bronz cu zinc turnat bronz cu zinc fontă cenuşie oţel turnat fontă nodulară fontă cenuşie [MPa]1/2 189.26.18). conform STAS 6055-82.

2. Yβ . mn min .factorul înclinării dintelui: Yβ = 1 − ε β ⋅ β0 120 0 (2. în locul valorilor 315 mm şi 355 mm. In acest caz amin se rotunjeşte la următoarea valoare întreagă în milimetri şi se obţine a w . respectiv 360 mm. Valorile şirului I sunt preferenţiale.coeficient de formă al danturii (funcţie de numărul de dinţi echivalenţi z 2 v = z 2 / cos 3 β şi deplasare). In tabel nu au fost trecute valori mai mari de 560 mm.1.14) unde: YSa . Modulul normal .13 Tabelul 2. 3. Fig. din figura 2. din figura 2. 2.5 I 40 50 II 40 45 50 56 I 63 80 II 63 71 80 90 I 100 125 II 100 112 125 140 I 160 200 II 160 180 200 225 I 250 315 II 250 280 315 355 I 400 500 II 400 450 500 560 Observaţii: 1. Se admite şi folosirea valorilor 320 mm. mn Se calculează modulul normal minim.3. 2.5.3. b) Nu se cere aSTAS. astfel: - din limitarea tensiunii de încovoiere: 2 (u + 1 ) K F YFa Y Sa Y β Y ε ′ mn min = M t 2 ⋅ σ FP a wψ a u (2. valoarea 225 mm face excepţie de la şirul II.3 YFa .factorul de concentrare al tensiunii la piciorul dintelui. 4.4.15) .

0. obţinându-se mn . Pentru calcule preliminare Yε =1. 12. 18. 8.7. 0. 0.16) - din limitarea tensiunii de contact: ′′ mn min = 2a w cos β z1 (1 + u ) ′ ′′ Se alege max ( mn min .18.35.8 pentru dinţi înclinaţi cu β > 10o. mn min ).06. 0. 0. Tabelul 2.14.5.5.5. 36. 14. 0. 7. 0.25.75. 4. iar pentru calcule precise se determină cu relaţia: Y ε = 0.09. 5.25. 0. 6.375.Yβ = 0.55. 70.25. 60.5. 0. Yε . 0. 0.4 Pentru calcule preliminare: Yβ = 1 pentru dinţi drepţi. 1.9 pentru dinţi înclinaţi cu 0o < β ≤10o şi Yβ = 0.22 . 55. 3. 0. 0. 2. 0.11. 25. 0.75.5. 50. Modulul mn min astfel stabilit se standardizează conform STAS 822-82 la o valoare superioară celei calculate. 2. 45.0.28.08.factorul gradului de acoperire. 2. 28. 0.9.6 Mecanică fină Modulul.2. 1. 2.6. 11. valoare cuprinsă în tabelul 2. 20.125. 1.8.5. 0. 32. 0.0. 5. 1.0. 4. 0. 1.1.15. 3.14 Fig.3.07. 1. 22.4.45.055. 0.05. .12.6. 0. 100.75 εα ⋅ cos 2 β (2. 1.25 + 0. 16. 9. mm (după STAS 822 – 82) Mecanică generală şi grea 0. 40. 10. 0. 90. 80. 0. 2.

.1. β* Pentru a se putea obţine o distanţă între axe standardizată şi un modul normal standardizat.3. c * =0. 2.5.6.. Se recomandă folosirea valorilor boldate (şirul R10).2.3.25. Tabelul 2.2. 2. Calculul elementelor caracteristice angrenajelor cilindrice 2. Recalcularea unghiului de înclinare. Pentru angrenajele cilindrice cu dantură dreaptă β* = 0.7).1 Elementele geometrice ale danturii (tabelul 2. la roţile cilindrice cu dinţi înclinaţi.3.7 Relaţia de calcul Elementul geometric Numerele de dinţi Modulul normal standardizat Modulul frontal Înălţimea capului dintelui Înălţimea piciorului dintelui Înălţimea dintelui Diametrul de divizare Diametrul cercului de picior Simbol Dantură nedeplasată Dantură deplasată z1( 2) mn mt ha hf h mn / cos β * * ha ⋅ mn * (ha + c * ) ⋅ m n ha + h f mt z1( 2) d1( 2) − 2h f d1( 2) + 2ha d1( 2) (dw1 + dw2) /2 * d1( 2) − 2mn (ha + d1( 2) d f 1( 2) d a1( 2) d w1( 2) a + c * − x1( 2) ) d f 1( 2) + 2h d1( 2) + 2mn x1( 2) (d1+d2)/2 + mn(x1+x2) Diametrul cercului de vârf Diametrul de rostogolire Distanţa dintre axe Unghiul profilului în plan frontal Diametrul cercului de bază Unghiul de presiune la capul dintelui Lăţimea roţii conduse Lăţimea roţii conducătoare αt d b1( 2) tgα t = tgα n / cos β * d1( 2) cos α t α a1( 2) b2 b1 arccos(d b1( 2) / d a1( 2) ) aψ a b2 + (0.15 Observaţii: 1.17) 2 aw Dacă valoarea obţinută este mai mare decât 1 se va modifica z1 astfel încât cos β * < 1 . * Profilul de referinţă conform STAS : α n =20o.1) ⋅ mn . se recalculează unghiul de înclinare al danturii cu relaţia: m ⋅ z (u + 1 ) cos β * = nSTAS ⋅ 1 (2. ha =1.

22) .21) µ a . cu relaţia: ε = ε α + ε β ≥ 1.. ε Gradul de acoperire pentru un angrenaj cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi se determină cu relaţia: 1 εα = [z1tgα a1 + z 2 tgα a 2 − ( z1 + z 2 ) tgα t ] ≥ 1.2 . ηa = 1− (2.10 0. Randamentul angrenării.23) .8 atât pentru angrenajele cilindrice cât şi pentru cele conice).2..2.24) .06.forţa axială: Fa1 = Ft1 ⋅ tgβ * (2.3.04. unde: (2. 2.09. Tabelul 2.1 . f = 5 pentru angrenaje bine rodate. Fa1 = Fa2 .2 Gradul de acoperire. Forţe în angrenare .09.coeficient de frecare (tabelul 2..2... Fr1 = Fr2 (2.16 2.4.20) Toţi termenii din relaţiile 2.7.forţa radială: Fr1 = F t1 * ⋅ tg α n cos β Se va considera: Ft1 = Ft2 .12 0. Ungerea se realizează în baia de ulei.18) 2π iar pentru un angrenaj cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi.0..3..19) εβ = b2 sin β .0.0.18 şi 2.forţa tangenţială: Ft1 = 2 M t1 d1 (2.3. (2.08 0.0.20 au fost determinaţi în tabelul 2..3. η a Randamentul unei trepte cu roţi dinţate cilindrice se determină cu relaţia: πµ a ε α ⎛ 1 1 ⎞ ⋅⎜ + ⎟ f cos β * ⎜ z1 z 2 ⎟ ⎝ ⎠ unde: f = 2 pentru angrenaje aflate în rodaj.14 Oţeluri îmbunătăţite sau normalizate 2.8 Materialele danturilor Oţeluri durificate superficial Prelucrarea flancurilor Rectificare Şeveruire Frezare Frezare µa 0. π mn * (2.

0.2. .Diametrul şuruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului.15 mm).17 3.50 d. .025 a + 5 mm . 6.. în mm (tabel 2.75d 2 .1.Distanţa de la elementul rotitor (roata de curea) până la capacul lagărului: l 2 = (15. care se află lângă lagăre: d1 ≈ 0.2.Distanţa minimă între roţile dinţate şi suprafaţa interioară a reductorului: ∆ ≥ 1.20) mm.75 d. rel.Grosimea nervurilor capacului: c1 = 0.. .10) mm.99. unde: a = a w − distanţa între axe.Diametrul şuruburilor capacelor lagărelor: d 3 ≅ 0. .21).5 δ1. . .Grosimea nervurilor corpului: c = 0. d 2 .995 . .Grosimea tălpii (în varianta cu bosaje pentru şuruburile de fundaţie): t = 1.Lăţimea flanşei corpului şi a capacului: K = 3 d2 .Grosimea peretelui capacului : δ1 = 0.. d1 . (3. 48. .pentru reductoare cu angrenaje cilindrice şi conice: δ = 0. 20. care nu sunt lângă lagăre: d2 ≈ 0.5 δ. 12.8 δ.Diametrul şuruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului..randamentul ungerii. 2. Valorile obţinute pentru d . unde: η a − randamentul treptei de roţi dinţate (vezi cap.8 δ1.8 δ.5) dI . ηl = 0. . .Diametrul şuruburilor de fixare a reductorului pe fundaţie: d ≈1. 24. la reductoarele cilindrice cu o treaptă.Lungimea părţii de arbore pe care se fixează cuplajul: l 3 = (1. .. 8.5 δ.Grosimea flanşei corpului: h = 1. d 3 se adoptă din următorul şir de valori standardizate (se alege valoarea imediat superioară celei calculate): 4.7). Observaţie. VERIFICAREA LA ÎNCĂLZIRE A REDUCTOARELOR 3... ηu = 0.1) 3.. 16. 10. .1 Randamentul total al reductorului Randamentul unui reductor cu k trepte de reducere se determină cu relaţia: ηt = η a ⋅ ηl2 ⋅ η u .Grosimea peretelui corpului .99 . adoptându-se valori întregi imediat superioare celor calculate. 36.randamentul unei perechi de lagăre cu rulmenţi. .Grosimea flanşei capacului: h1 = 1. . .2 Dimensionarea carcaselor 3. .5 δ.2..1 Elemente constructive Observaţie: Valorile recomandate prin relaţiile de mai jos sunt orientative. .Distanţa de la rulment la marginea interioară a carcasei reductorului: l 1 = (5. .. 30.5 δ (∆ = 10. 42.Distanţa între roata cea mare şi fundul băii de ulei: ∆1 ≥ 5δ.

din acest motiv a fost adăugată şi suprafaţa bazei. 25. pentru arbori din oţel .. ηt . obţinându-se astfel Sc. tgθ = 2 a π a ⎤ ⎡π . unde d max este valoarea cea mai mare dintre d I . + ∆ 1 + t . 56.. în cazul carcaselor închise când nu are loc recircularea uleiului.Lăţimea rulmentului: l 5 = (0. 95.3 Verificarea reductorului la încălzire Temperatura uleiului din baie. Valorile obţinute pentru dI.. a) pentru reductor cu o treaptă de roţi dinţate cilindrice (fig. 2 2 R-r d a2 l = b1 + 2∆ + 2δ . 50. se calculează din ecuaţia echilibrului termic: t = t0 + P2 (1 − η t ) ≤ ta . 100 (extras din STAS 8724/2-84) 3.suprafaţa de calcul a reductorului. . 48. 35. s-a considerat că el se află suspendat pe un suport metalic.2 Calculul suprafeţei reductorului Pentru a stabili temperatura uleiului din baie este necesar să se determine suprafaţa de schimb de căldură cu mediul exterior. 71.2 S.tensiunea admisibilă la răsucire într-un ciclu pulsator. H = .puterea la arborele de ieşire din reductor.temperatura mediului ambiant (t0=18oC). .2.3) La calculul suprafeţei reductorului S. 65.. 42.1): d a2 d + ∆ + δ 1 . 3.Lăţimea capacului lagărului: l 4 = (15. 75.1 cu relaţia (1. 28. 45.3. r = a1 + ∆ + δ 1 . dII şi dIII se adoptă din următoarea gamă standardizată: 18. Când reductorul se află montat pe un postament de beton şi nu se realizează schimbul de căldură prin suprafaţa bazei. Sc . 19. 32.0. 90. 40. unde S reprezintă suprafaţa carcasei calculată cu rel. Predimensionarea arborilor se face ţinând seama de solicitarea lor la răsucire: dI ≥ 3 πτ at ( 0) 16M t1 .18 . în m2: Sc=1. 85.randamentul total al reductorului (rel.25) [N/mm2] . 3. P2 .3. se va elimina din calcule produsul (L l ). în N.4) unde: t0 . 22.. 30. 80. τ at (0) = (20. 3.2) unde: Mt1 şi Mt2 sunt momentele de torsiune pe cei doi arbori.4. în watt..8)d max . 20. 55. determinate în cap.mm. 24. L = a + R + r . 38. .25) mm. 70. S = L ⋅ l + 2 H ( L + l ) + ( R 2 + r 2 ) + 2ar + a ( R − r ) + l ⋅ ⎢ ( R + r ) + 2 2 cos θ ⎥ ⎣ ⎦ R= (3. d II . 60.5). Această suprafaţă se majorează cu 20 % pentru a ţine seama de nervurile de rigidizare şi de flanşe.1). λ S cηt (3. d II ≥ 3 16M t 2 πτ at ( 0) [mm] (3.

3.coeficientul de transmitere a căldurii între carcasă şi aer. C)] dacă există o bună circulaţie a aerului în zona de montare a 2o reductorului.. λ = (8.19 λ .1 λ = (12.oC)] dacă există o circulaţie slabă a aerului în zona de montare a reductorului.18) [W/(m . Fig..12) [W/(m2... .

b) montarea reductorului într-un loc bine ventilat..20 t a − temperatura admisibilă ( t a = (60.70)0 C pentru angrenaje cilindrice şi conice.. . este necesar să se adopte una din soluţiile următoare: a) mărirea suprafeţei carcasei prin adoptarea unor distanţe mai mari de la roţi la interiorul carcasei (∆ = 15.. c) sistem de răcire forţată prin folosirea unui ventilator montat pe arborele de intrare.. Dacă rezultă o temperatură mai mare decât cea recomandată.20 mm) sau nervurarea carcasei.

sau oţelurile aliate de cementare. Pentru solicitări medii cu cerinţe de durabilitate pentru fusuri se recomandă oţelurile carbon de calitate cu tratament de îmbunătăţire. arborii se vor executa din oţeluri carbon de cementare..21 4. Principalele caracteristici mecanice ale oţelurilor uzuale utilizate la execuţia arborilor se dau în tabelul 41. iar în tabelul 42 sunt prezentate tensiunile admisibile pentru aceleaşi categorii de materiale.65) σc Tabelul 4. mărcile: OL50 sau OL60 (STAS 500/2-80). mărcile: 33MoCr11. In cazul în care se impun condiţii de duritate ridicată fusurilor. mărcile: 18MnCr10.2 σr Materialul [MPa] Rezistenţa admisibilă la oboseală [MPa] răsucire τ at(0) Oţel carbon obişnuit şi de calitate Oţel aliat 500 600 700 800 1000 60 78 96 64 75 σaî (0) 75 95 110 130 150 încovoiere σaî (-1) 45 55 65 75 90 . OLC60 (STAS 880-80).0.1 Rezistenţa la oboseală [MPa] Marca oţelului OL50 OL60 OLC15 OLC45 OLC60 40Cr10 41MoCr11 41CrNi12 18MnCr10 18MoCrNi13 500/280 " 880-80 " " 791-80 " " " STAS Tracţiune Duritatea [HB] 160 185 120 197 220 235 270 217 207 217 Rm (σr) [MPa] 500 600 380 620 720 1000 950 1000 850 850 [MPa] 270 300 230 360 400 800 750 850 650 650 240 280 170 270 300 500 480 450 340 340 σc τ c [MPa] σ-1t 175 200 120 200 260 410 350 380 290 290 140 160 85 160 200 300 300 270 190 190 (0. OLC45.58. Pentru solicitări uşoare şi medii se recomandă oţelurile carbon obişnuite. 41MoCr11 sau 41CrNi12 (STAS 791-80). mărcile: OLC35.. mărcile: OLC10. 18MoCrNi13 (STAS 791-80). Tabelul 4. OLC 15 (STAS 880-80). CALCULUL ARBORILOR 4 1 Alegerea materialului Alegerea materialului se va face în funcţie de felul solicitării arborilor. Pentru arbori cu solicitări importante sau când se impun restricţii deosebite de gabarit şi greutate se recomandă oţelurile aliate de îmbunătăţire. precum şi funcţie de natura acestor solicitări. utilizate în calculele de dimensionare.

reprezintă diametrul capătului de arbore pentru arborele de intrare sau de ieşire. ţine seama de solicitarea suplimentară la încovoiere a arborelui. considerând numai solicitarea la răsucire (v. Valoarea adoptată pentru τat(0)=(20…25)MPa.3. 4. 2. respectiv ' jumătăţii lăţimii pinionului. stabilirea formei geometrice a arborelui prin corelarea dimensiunilor obţinute şi verificarea la oboseală în secţiunile cu concentratori puternic solicitate.4. precum şi forţele din angrenaj care solicită arborii.2 cap. cu 1 şi 3.sens de rotaţie pinion dreapta – stânga. axele arborilor fiind paralele în acest plan. b . Diametrul astfel obţinut. ţinându-se seama de solicitările reale şi natura acestor solicitări (tipul ciclului de solicitare). rel. 1 Stabilirea schemelor de încărcare. Se consideră că angrenarea se petrece în plan orizontal. Determinarea preliminară a diametrului arborelui se face pe baza unui calcul simplificat. a . Distanţele dintre reazeme şi punctele de aplicaţie a forţelor l 1 şi l '2 se .22 4 2 Dimensionarea arborilor Dimensionarea arborilor se poate efectua pe baza următoarelor variante: A. Determinarea diametrelor arborelui în punctele importante. pentru varianta “B”. 3. ţinându-se seama de felul şi natura concentratorului. B. aceste puncte corespunzând jumătăţii lăţimii cuplajului. 4. Din aceeaşi figură rezultă încărcarea arborilor în plan vertical (V) şi în plan orizontal (H). de la care se porneşte la stabilirea celorlalte dimensiuni. iar zonele în care se montează organele ce transmit momentul de torsiune şi puterea. Atât pentru calculele de dimensionare cât şi pentru cele de verificare (în funcţie de metoda adoptată ) este necesară cunoaşterea încărcării arborilor. de natura acestor solicitări şi de concentratorii de tensiuni ce pot produce ruperea prin oboseală a arborelui.1 In fig. Reazemele arborelui I. au fost notate cu 2 şi 4.3). înclinare dinte dreapta Fig. Stabilirea formei geometrice a arborelui pornind de la un diametru preliminar calculat şi verificarea arborelui astfel dimensionat în secţiunile cu solicitări maxime. ţinându-se seama de solicitările reale.1 se prezintă arborii I şi II cu organele de maşini ce transmit puterea mecanică.sens de rotaţie pinion stânga – dreapta. pe baza recomandărilor de la § 4. înclinare dinte dreapta. care corespund jumătăţii lăţimii rulmenţilor. Reductoare cu o treaptă de roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi. ce depinde de tipul reductorului de turaţie şi de felul angrenajelor.

b1 . fig. tabelul 2. separat în cele două plane.1 din cap.1) l 3 . din schemele prezentate anterior.lăţimea roţii dinţate conducătoare (v. Fig.1). Pentru arborele II. În acest caz pentru calculul reacţiunilor şi pentru predimensionarea la rezistenţă a arborelui. l 4 .2. se va reprezenta încărcarea fiecărui arbore cu forţe. 2 2 l b l '2 = 5 + l 1 + ∆ + 1 . că forţele care încarcă arborii nu sunt în acelaşi plan. Este de observat. 2 2 unde l 1 . cu observaţia că Fa1 = Fa2 = 0.7).3.lăţimea cuplajului (preliminar se adoptă l 3 =30…40 mm). l3 l +l2 +l4 + 5 . Observaţie: La angrenajele cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi schema de încărcare este asemănătoare.23 stabilesc cu relaţiile: (v. l 3 . unele acţionează în plan vertical (V). ∆ sunt dimensiuni stabilite la § 3. ' l1 = (4. altele în plan orizontal (H). l 5 . indicându-se şi variaţia momentului de torsiune transmis (este necesară trasarea variaţiei momentului de torsiune transmis deoarece pot exista tronsoane care nu sunt solicitate la torsiune).3. l 2 . datorită condiţiei de aliniere a reazemelor distanţa de la reazemele 5 şi 7 la punctul de aplicaţie al forţelor 6.2 .4. va fi l '2 .

2 se prezentă schemele de încărcare în cele două plane.in plan vertical: (4. a arborilor prezentaţi în figura 4. (4.24 Pentru exemplificare în figura 4. determinarea solicitărilor arborilor cuprinde etapele: 1.5) ( ΣM )5 = 0 R H 7 ⋅ 2 ⋅ l '2 − F r 2 ⋅ l '2 + F a 2 ⋅ RH 7 = F r 2 ⋅ l 2 − F a2 ⋅ 2 ⋅ l '2 ' F r2 ⋅ l 2 ' dw2 =0 2 dw 2 2 − − F a 2⋅ dw2= 0 ( ΣM )7 = 0 2 dw2 ' F r 2 ⋅ l 2 + F a2 2 RH5= 2 ⋅ l '2 ' RH5 ⋅ 2 ⋅ l2 (4.2) 2 . a) Arborele I .3) Corectitudinea calculelor se verifică scriind ecuaţia de echilibru a forţelor pe orizontală: R2 H + R4 H + Fr1 = 0 b)Arborele II .1 Practic. (4. Se vor determina analitic componentele RV şi RH ale reacţiunilor corespunzătoare reazemelor şi se va reprezenta sensul lor real.6) . Determinarea reacţiunilor în cele două plane.4) RV 5 = RV 7 = .în plan orizontal: ( ΣM )4 = 0 R H 2 ⋅ 2 ⋅ l '2 + F r1 ⋅ l '2 − F a1 ⋅ dw1 = 0 2 dw1 ' F a1 ⋅ F r1 ⋅ l 2 2 RH 2= 2 ⋅ l '2 + + F a1⋅ dw1= 0 ( ΣM )2 = 0 2 dw1 ' F r1 ⋅ l 2 + F a1 2 RH 4= − 2 ⋅ l '2 ' F r1 ⋅ l 2 ' RH 4 ⋅ 2 ⋅ l2 (4.in plan orizontal: Ft 2 2 Ft 2 = Ft1 .în plan vertical: F RV 2 = RV 4 = t1 .

relaţia 4. iar cea de torsiune după un ciclu pulsator (R=0). din cele două plane (se va lua max(M iH 6 .8) 3.11) în care: σ ai (−1) şi σ ai (0) sunt caracteristice materialului arborelui şi se extrag din tabelul 4.2. Calcularea diametrelor.în plan orizontal: M iH 5 = M iH 7 = 0 M iH 6 = RH 5 ⋅ l '2 (4. Se determină momentul încovoietor rezultant. Momentul echivalent se determină cu considerarea momentului încovoietor şi a celui de răsucire în fiecare punct. caracteristicile mecanice corespunzătoare se vor adopta conform tabelelor 4. Calculul momentului încovoietor rezultant Mij . prin însumarea geometrică a ' componentelor MiV şi MiH corespunzătoare. se recomandă sa se ia în considerare natura ciclurilor de solicitare ale momentului încovoietor şi de răsucire. 4. Determinarea analitică şi grafică a momentelor încovoietoare. Momentul echivalent se determină cu relaţia: M e6 = M i 6 + ( α M t 2 ) 2 2 (4. 2 Determinarea diametrelor în punctele importante Acest paragraf este valabil pentru situaţia în care se adoptă metodologia prezentată la varianta “A” în § 4. corespunzătoare încărcării din cele două plane. implicit o risipă de material. Se vor calcula momentele încovoietoare în punctele caracteristice ale grinzii.9. . σ ai ( 0) (4. 2. Diametrele se calculează pentru fiecare punct caracteristic al arborelui.2.10) unde α este coeficient ce ţine seama de faptul că solicitarea de încovoiere se desfăşoară după un ciclu alternant simetric (R = -1).1 şi 4. M iV 6 = RV 5 ⋅ l '2 .dacă pe porţiunea respectivă Mij ≠ 0 şi Mtj ≠ 0 . mai întâi procedându-se la determinarea diametrelor în punctele caracteristice şi apoi pe baza lor urmând a se stabili forma constructivă a arborelui.9) 4.25 2. 2.3. pe baza recomandărilor din § 6.7) d w2 2 . Determinarea diametrelor în punctele importante presupune: 1.2. utilizându-se relaţiile: .în plan vertical: M iV 5 = M iV 7 = 0. M iH 6 ) în valoare absolută): 2 2 M i 6 = M iV 6 + M iH 6 (4. " M iH 6 = RH 5 ⋅ l '2 − Fa 2 ⋅ (4. Calculul momentelor încovoietoare echivalente Mej. Pentru a nu rezulta diametre inutil de mari şi. Calculul se va efectua în conformitate cu noţiunile studiate la disciplina "Rezistenţa materialelor" numai la arborele II. Stabilirea materialului şi alegerea corespunzătoare a rezistenţelor admisibile . şi se va trasa linia de variaţie a lor de-a lungul arborelui (diagramele MiV şi MiH). Materialul arborelui se va alege conform recomandărilor de la § 4.1. α= σ ai ( −1) .

pentru varianta B.13) în care: Mtj .5) mm .3 pieselor montate pe arbore.1). Modelele de arbori prezentate sunt pentru reductorul cu o treaptă de roţi dinţate (desen de ansamblu Anexa 1.tensiunea admisibilă la torsiune pentru ciclu pulsator.26 dj≥3 32 M ej πσ ai ( −1) [mm] . dată în tabelul 4.2. în N. d2 = d12 + (3.. 5 mm (poate rezulta diferit de valoarea recomandată ca urmare a reprezentării la scară a Fig.. 4. respectiv fig. 4.4. τ at ( 0) . .2. astfel: d12 = d1 + (3. § 3. în MPa. în N. Restul dimensiunilor se adoptă constructiv pornind de la acest diametru.. (4. în MPa.1).4) mm d34 = d3 + (5. 3 Forma constructivă a arborilor Forma constructivă a arborelui rezultă din secţiunile de bază ale căror diametre au fost determinate anterior şi din modificările care se aduc. (4.2..3 se vor adopta constructiv ţinând cont de următoarele recomandări: d1= d I (calculat cu relaţia 3. ţinând seama de organele de maşină care se aplică pe arbore. Arborele I Valorile diametrelor pentru figura 4.momentul de torsiune în punctul respectiv. de preferinţă din şirul de valori cuprinse în STAS 8724/2-84 (v.. În cele ce urmează se vor prezenta câteva modele de arbori şi unele recomandări privind stabilirea formei. .2).mm. 3.. fixarea axială şi solidarizarea lor. dată în tabelul 6.5) mm (multiplu de 5) d3 = d2 + (2.momentul încovoietor echivalent în punctul respectiv.3.. în desenul de ansamblu al reductorului).12) unde: Mej . σai (-1) . de montajul.7) mm d4 = d2 (deoarece se utilizează aceeaşi serie de rulmenţi) c = min.dacă pe porţiunea respectivă Mij=0 şi Mtj≠ 0 dj≥3 16 M tj πτ at ( 0) [mm] .tensiunea admisibilă la încovoiere pentru un ciclu alternant simetric. 1 Reductor cu roţi cilindrice cu dinţi înclinaţi.mm.. Diametrele calculate cu relaţiile de mai sus se rotunjesc la valori imediat superioare.

Deşi materialul arborelui se modifică (fiind identic cu cel al roţii dinţate) diametrele stabilite cu relaţiile (3.3 în funcţie de d1. d4 se aleg utilizând indicaţiile de mai sus.27 Pentru a se stabili forma constructivă a arborelui este necesar să se verifice varianta de montaj a pinionului pe arbore. iar diametrele se vor adopta constructiv conform recomandărilor: d8= d II (calculat cu relaţia 3..se adoptă conform Fig. d2.7) mm d5 =d7 (deoarece se utilizează aceeaşi serie de rulmenţi) c = (4.se alege conform STAS 8724/2-81.. figura 4. fig. Fig.12) şi (4.5 .2). (4. (unde df1 este diametrul de picior al roţii dinţate z1 ce urmează a fi montată pe arbore. Tabelul 4..4 Observaţie: Toate valorile adoptate trebuie să fie numere întregi. se va adopta soluţia constructivă arbore .2).. d78 = d8 + (3.13) se păstrează.. tabelul 2. pinionul montându-se pe arbore cu pană.5 tabelului 4. iar d3 este diametrul tronsonului de arbore pe care se montează pinionul).4.7..5) mm d7 = d78 + (3.7) mm l 8 .4..4 (arborele I şi roata dinţată z1 vor face corp comun).4.4) mm d56 = d6 + (5..5) mm (multiplu de 5) d6 = d7 + (2.3) se va elimina şi nu este necesar canalul de pană.3 60-75 105 d1 mm 20 22 24 25 28 30 32 35 38 40 42 45 48 50 56 l 1 mm 36 42 58 82 . Pentru figura 4..4. v.3 (la fel ca l 1 ). astfel: d23 = d34 = d2 + (3…5) mm l 1 . valorile diametrelor d1. Arborele II Forma arborelui se recomandă a fi cea din figura 4. pentru varianta B. iar d23 = d34 se vor adopta cu condiţia să rezulte mai mici ca df1. Dacă d f1 – d3 < 20 mm. In această situaţie porţiunea umărului de sprijin (de dimensiuni d34 şi c. pentru arbore se va adopta soluţia constructivă din figura 4. d12.pinion.3. din tabelul 4.. Astfel dacă are loc inegalitatea: d f1 – d3 ≥ 20 mm. privind dimensiunile capetelor de arbori cilindrici.

Transmiterea încărcării se realizează prin zonele de contact dintre feţele laterale ale penei şi suprafeţele respective ale canalelor din arbore şi butuc. se calculează cu relaţia: F6 = unde: Mt2 .0 5.1. ) (4. 1 Calculul lungimii penelor Forţa care acţionează în asamblarea cu pană paralelă.3 3.0 9. mărcile OL50 sau OL60.3 4.0 7. Fig. 4 Alegerea penelor Pentru montarea roţilor de curea.coeficient de frecare dintre pană şi butucul roţii.3 3.5 4.14) π .0 5.4 5.0 5. Penele paralele se execută din oţel carbon.momentul de torsiune la arborele pe care se află pana (v.mm]. 2 M t2 d 6 ( 1+ µ 4 [N ] .9 5.0 butuc t2 2.4 d 6 [mm] peste până la Dimensiunile penei [mm] b h Dimensiunile canalului [mm] Adâncimea arbore t1 17 22 30 38 44 50 58 65 75 85 22 30 38 44 50 58 65 75 85 95 6 8 10 12 14 16 18 20 22 25 6 7 8 8 9 10 11 12 14 14 3.4 se aleg dimensiunile penei (b x h) şi ale canalului de pană (t1 şi t2).5 cap.4 4.5 6.15 .3 3. 4.4.6 Tabelul 4. a roţilor dinţate sau a cuplajului pe arbori se vor utiliza pene paralele. In funcţie de diametrul tronsonului de arbore pe care se montează roata sau cuplajul. µ = 0.0 7. dj.5 9. In figura 4.6 se prezintă o asamblare cu pană paralelă.1) [N.diametrul arborelui pe tronsonul respectiv al asamblării [mm].rel.4 4.8 4. din tabelul 4.28 4. conform STAS 1005-71. acestea având avantajul unei mai bune centrări a elementului rotitor. Observaţie: In cadrul proiectului se va alege pana necesară asamblării roţii dinţate conduse cu arborele 2 (în punctul 6 căruia îi corespunde diametrul d 6 ).8 3. d6 .

b) condiţia de rezistenţă la tensiunea de forfecare: Fj [mm] l2 ≥ bτ af unde: (4..5 b [mm] h [mm] (4.. astfel încât: l st = (0.5 (extras din STAS 1005-71).. Având lungimea penei calculată aceasta se va standardiza (STAS 1005-71)..4.presiunea admisibilă de contact. c = cσ ⋅ cτ 2 cσ + cτ2 ≥ ca = 1.16) b .17) lst [mm] 6 8 10 12 14 16 18 20 22 25 6 7 8 8 9 10 11 12 14 14 16 20 25 - 18 22 28 28 - 20 25 32 32 - 22 28 36 36 36 - 25 32 40 40 40 - 28 36 45 45 45 45 - 32 40 50 50 50 50 50 - 36 45 56 56 56 56 56 56 - 40 50 63 63 63 63 63 63 63 - 45 56 70 70 70 70 70 70 70 70 50 63 80 80 80 80 80 80 80 80 56 70 90 90 90 90 90 90 90 90 63 80 100 100 100 100 100 100 100 100 70 90 110 110 110 110 110 110 110 110 Lungimea penei (lst) se va corela cu lăţimea butucului roţii dinţate. τ af = (0.9)lbutuc unde lbutuc = b2 ( b2 reprezintă lăţimea roţii dinţate conduse – v. pa = (65.2. în mm.19) . l 2 ) Valorile lst se adoptă din tabelul 4.29 Lungimea penelor paralele se calculează din : a) limitarea presiunii de contact: 2 F6 [mm] .8..7 din cap.100) [N/mm2].0.2.. pentru sarcini pulsatorii.15) (4. raze de racordare la salturi de diametre etc.1. Tabelul 4.înălţimea penei.5 (4.lăţimea penei [mm] din tab.5.. l1 ≥ h pa unde: h .18) 4. din tabelul 4. ) şi constă în determinarea coeficientului de siguranţă efectiv c şi compararea lui cu un coeficient de siguranţă admis c a .2) (4.4.0.2.limita de curgere a materialului penei.. impunându-se condiţia: l st ≥ max(l1 .tensiunea admisibilă la forfecare.3) σc . 5 Verificarea la oboseală a arborilor Verificarea la oboseală se face în secţiunile cu o concentrare importantă a tensiunilor ( canale de pană.4.. σc . pa . din tabelul 4. tab.

20) Fig.coeficient efectiv de concentrare a tensiunilor. Se ţine seama că solicitarea de încovoiere se produce după un ciclu alternant simetric iar solicitarea de torsiune după un ciclu pulsator.4.8).coeficient de calitate al suprafeţei (fig. Pentru canal de pană executat cu freză disc sau freză deget se alege din figura 4. pentru solicitarea la încovoiere. fără concentratori de tensiune.7. 3. 5. γ .oţel aliat cu concentrări moderate.oţel aliat fără concentrări şi oţel carbon cu concentrări moderate. 2. Observaţie: In cadrul proiectului se va face verificarea la oboseală la arborele 2în punctul 6 (căruia îi corespunde diametrul d 6 ). 4. εσ . Fig. (4.30 în care: cσ . cτ .7 Fig.coeficient de siguranţă la oboseală.factor dimensional (fig.coeficient de siguranţă la oboseală.4.4.8 1 .oţel carbon. 1 Calculul coeficientului de siguranţă cσ Coeficientul de siguranţă cσ se calculează cu relaţia: 1 cσ = βσ σ v σ m ⋅ + γ ⋅ ε σ σ −1 σ c unde: βσ . concentrator de tensiune fiind canalul de pană executat cu freză deget .4.4.oţel aliat cu concentrări foarte mari.9). pentru solicitarea la torsiune.9 . 4.

4.21) Wz în care: M i 6 .γ din figura 4.amplitudinea ciclului de solicitare la încovoiere în secţiunea respectivă.. (4.tensiunea medie la solicitarea de încovoiere a secţiunii respective (σm= 0 ciclul de solicitare fiind alternant simetric). este necesar să se majoreze diametrele în secţiunile verificate .4. σm .rezistenţa la oboseală a materialului arborelui.9).5.4. .10. 2 Calculul coeficientului de siguranţă cτ Coeficientul de siguranţă cτ se calculează cu relaţia: 1 cτ = βτ τ v τ m ⋅ + γ ⋅ ε τ τ −1 τ c unde: . dată în tabelul 4..2. în N.24) 2 2W p în care: M t 2 .diametrul arborelui în zona canalului de pană.31 σv . (4.8.23) W p= π d 3 b ⋅ t1 ⋅ (d 6 − t1 ) 2 6 16 − 2d 6 [mm3] (4. (4. .momentul încovoietor rezultant în secţiunea în care se face verificarea la σv= oboseală .τ-1 şi τc. din tabelul 4. 5.mm (rel. în mm. In cazul verificării în zona unui canal de pană . Wz se calculează cu relaţia: Wz= 3 π d 6 b ⋅ t1 ⋅ (d 6 − t1 ) 2 32 − 2d 6 [mm3] .βτ din figura 4. b. 5.aleşi în §4.5).7 pentru canal de pană. .22). în N/mm2. Wp. 3 Calculul coeficientului de siguranţă global Coeficientul de siguranţă global se va calcula cu relaţia (4.19).25) unde termenii au aceeaşi semnificaţie ca în relaţia (4.momentul de rezistenţă polar în secţiunea în care se face verificarea.1. tabelul 4. Dacă coeficientul global c < ca =(1.în N.22) în care: d6 . în N/mm2 : M i6 [ N / mm 2 ] . în N/mm2. .mm. Wz – modulul de rezistenţă axial al secţiunii verificate.ετ din figura 4. t1. σ −1 .4.4.momentul de torsiune la Fig. în secţiunea considerată.10 arborele pentru care se face verificarea.1 Amplitudinea ciclului la solicitarea pulsatorie: τ M τ v = τ m = max = t 2 (4. 4.

1 – la care fixarea axială se realizează la ambele capete – se recomandă . Rulmenţii fiind tipizaţi. 4. Recomandabil este ca rulmenţii ce sprijină un arbore să fie aleşi identici. 5.2. se vor utiliza rulmenţi radiali cu bile. Rulmenţii pot fi solicitaţi numai de forţe radiale sau de forţe radiale şi axiale. respectiv vertical V. la turaţii mai mici. ALEGEREA RULMENŢILOR 5. Rulmenţii radiali-axiali cu bile sau cu role conice se pot monta pe arbore în două moduri şi anume: în “X” (fig.Arborele 1 2 2 Fr 2( 4) = RH 2( 4) + RV 2( 4) (5.1 Schema din figura 5.2 Stabilirea încărcării rulmenţilor Montajul cu rulmenţi.6. condiţii de montaj şi exploatare etc.1) sau în “O” (fig. în acest caz schimbându-se direcţia forţei Fa. Din acest motiv se va lua în considerare rulmentul cel mai încărcat şi calculele se vor efectua pentru acesta. alegerea lor se face după standarde şi cataloagele fabricilor producătoare pe baza diametrului fusului arborelui pe care se montează. se vor utiliza rulmenţi radial-axiali. fără a introduce forţe suplimentare în rulmenţi.1) (5. 5. .când în lagăre există atât încărcare radială cât şi axială. calculate cu relaţiile 4.32 5. Fig. Forţele radiale din rulmenţi se calculează cu relaţia: .5 şi 4. indiferent unde este utilizat. temperatura de lucru.când în lagăre există numai încărcare radială sau pe lângă aceasta şi o încărcare axială mică. rulmenţi cu role. a sarcinilor pe lagăr şi a duratei de exploatare alese iniţial.la turaţii mari se utilizează rulmenţi cu bile. . 5. Alegerea rulmenţilor identici are în vedere posibilitatea inversării sensului de rotaţie al arborelui. Pentru a adopta un anume tip de rulment se va ţine seama de: mărimea şi sensul solicitării. 5. trebuie să realizeze fixarea radială şi axială în ambele sensuri a arborelui. .3.Arborele 2 2 2 Fr 5(7 ) = RH 5(7 ) + RV 657 ) unde RH şi RV reprezintă reacţiunile din lagăre în plan orizontal H. respectiv 4.2) .2).1 Alegerea tipului de rulment In construcţia reductoarelor sunt foarte răspândite lagărele cu rulmenţi. la încărcări mari. Recomandări: . turaţie.la încărcări mici se vor utiliza rulmenţi cu bile. rulmenţi cu role.

pentru Fa / Fr > e.pentru Fa / Fr > 1.35 şi Y = 0.36 0.33 pentru arborii scurţi.44 1.53 1.14.56 1 .2 se va adopta o serie de rulmenţi (cu capacitatea dinamică C mijlocie) şi corespunzător ei se vor nota: capacitatea dinamică de încărcare C.4 1.1 Fa / C 0 e Y 0. α .13 0. X = 1 şi Y = 0. Valorile pentru Y şi e se aleg din tabelul de mai jos: Tabelul 5.14 .2 Schema din figura 5.04 0.2 se recomandă pentru arborii scurţi şi rigizi. capacitatea statică Co. RULMENŢI RADIALI .48 1. permiţând dilatarea arborelui.4 . cu deformaţii termice neglijabile. Acest montaj se recomandă în cazul unor restricţii de gabarit axial.AXIALI CU BILE PE UN RÂND Fig. La rulmenţii radiali-axiali pe lângă forţele radiale ia naştere şi o forţă axială interioară (chiar dacă asupra rulmentului nu se exercită o forţă axială exterioară). Obs.57 b) seriile 70 C şi 72 C .pentru Fa / Fr ≤ 1.25 0. X = 0.27 0.42 1. 5. Ea este echilibrată prin montarea pereche a rulmenţilor radial-axiali.07 0. .16 0. deformaţiile de încovoiere – în anumite limite – fiind admise. Montajul se caracterizează printr-o distanţă mai mare între punctele de aplicaţie a reacţiunilor decât distanţa dintre centrele corpurilor de rostogolire ale rulmenţilor. B. e =1. 5.pentru Fa / Fr ≤ e .14 . Această forţă axială se datorează apăsării oblice a corpurilor de rulare asupra inelelor şi ea tinde să îndepărteze corpurile de rulare de căile de rulare. La acest montaj distanţa dintre punctele de aplicaţie a reacţiunilor este mai mică decât distanţa dintre centrele corpurilor de rostogolire ale rulmenţilor.42 0.3 a) seriile 72 B şi 73 B. . X = 1 şi Y = 0.025 0.: In cadrul acestui proiect se vor utiliza rulmenţi radiali-axiali cu bile pe un rând. In funcţie de diametrul fusului d şi de tipul de rulment ales. din tabelul 5.5 0.05 0. D. X = 0. Fig.

34 Tabelul 5.2 Dimensiuni [mm] d D 32 35 35 42 35 40 40 47 42 47 47 52 47 52 52 62 55 62 62 72 62 72 72 80 68 80 80 90 75 85 85 100 80 90 90 110 90 100 100 120 95 110 110 130 100 120 120 140 B 9 11 11 13 10 12 12 14 12 14 14 15 12 15 15 17 13 16 16 19 14 17 17 21 15 18 18 23 16 19 19 25 16 20 20 27 18 21 21 29 18 22 22 31 18 23 23 33 Capacitatea de încărcare [N] αo C 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 Dinamică Statică C0 3000 4700 4350 6650 3850 6600 6100 8000 5600 8400 7700 9650 6850 10300 9400 14600 9450 14800 13500 20500 12600 20100 18400 24200 14600 25100 23000 30500 17700 28700 26200 40000 20100 31500 28600 48000 26300 39500 36000 56500 28100 49000 44500 66000 31500 58000 52500 75500 Seria 15 17 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 5800 9050 8350 12500 7150 12000 11000 14800 9700 14500 13300 17300 10700 16200 14800 24400 13900 22500 20500 31000 17500 29700 27100 36500 18800 35500 32000 45000 22300 39500 36000 58500 23700 41500 37500 68000 31000 51000 46500 79000 32000 61500 56000 90000 33500 70500 63500 102000 7002C 7202C 7202B 7302B 7003C 7203C 7203B 7303B 7004C 7204C 7204B 7304B 7005C 7205C 7205B 7305B 7006C 7206C 7206B 7306B 7007C 7207C 7207B 7307B 7008C 7208C 7208B 7308B 7009C 7209C 7209B 7309B 7010C 7210C 7210B 7310B 7011C 7211C 7211B 7311B 7012C 7212C 7212B 7312B 7013C 7213C 7213B 7313B .

sensul forţei Fa de la stânga la dreapta (fig.3). calculate cu relaţiile (5.35 Tabelul 5.din tabelul 5. .2).3). calculate cu relaţia (5. Fa 5 = Fa i 5 Fa 7 = Fa i 7 (5. .5.1a).1b) . (5. adoptând α=15o. Se consideră un arbore pe care sunt montaţi doi rulmenţi radiali-axiali cu bile pe un rând (fig.5) . se vor determina în calculul preliminar cu relaţia (5.21 Frj tgα unde: j =2 respectiv 4 la arborele 1 şi j=5 respectiv 7 la arborele 2.7. precum şi cele axiale interne.6) (5.sensul rezultantei : II Fa i 7 + Fa < Fa i 5 ⇒ Fa 5 = Fa i 7 + Fa .sensul rezultantei :II Fa i 2 + Fa < Fa i 4 ⇒ Fa 2 = Fa i 4 − Fa .sensul rezultantei :I Fa i 2 + Fa > Fa i 4 ⇒ Fa 4 = Fa i 2 + Fa .1) şi (5.sensul rezultantei: I Fa i 5 > Fa i 7 + Fa ⇒ Fa 7 = Fa i 5 − Fa . Arborele 2 .3) α . provenite din descompunerea forţei normale la căile de rulare (fig.2 în funcţie de seria rulmentului ales.sensul forţei Fa de la dreapta la stânga (fig. Se face sumă de forţe în plan orizontal şi se vede sensul rezultantei (I sau II).7) . 5. Montaj în “X” Arborele 1 .5.1continuare) Capacitatea de încărcare [N] Seria Dinamică Statică C0 C 70 110 125 125 150 115 130 130 160 125 140 140 170 130 150 150 180 20 24 24 35 20 25 25 37 22 26 26 39 22 28 28 41 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 42500 76500 69000 114000 43500 79000 71500 125000 53500 89000 80500 135000 54500 99500 90000 146000 39500 63500 58000 86000 41500 68500 62000 97500 50500 76000 69500 109000 53500 88500 80500 122000 7014C 7214C 7214B 7314B 7015C 7215C 7215B 7315B 7016C 7216C 7216B 7316B 7017C 7217C 7217B 7317B Dimensiuni [mm] d D B αo 75 80 85 Forţele axiale interne.1) în direcţia axei rulmentului. Fa 2 = Fa i 2 Fa 4 = Fa i 4 (5.4) (5. F a i j = 1.1) şi asupra căruia acţionează o forţa axială exterioară Fa şi forţele radiale.

5.se poate mări diametrul fusului.36 unde Fa este forţa axială exterioară ce încarcă arborele. .turaţia arborelui de intrare.pentru acelaşi diametru de fus d. calculată cu relaţia 2.4.coeficient radial al rulmentului.1. p = 3 la rulmenţi cu bile.9) C2( 4) = P2( 4) p L (5. 1. se alege o altă serie de rulment care să aibă o capacitate dinamică C mai mare decât a rulmentului ales iniţial.9) unde L este durabilitatea nominală a rulmentului. L= p (5..5. . 5.3.23 ( Fa = Fa1 = Fa 2 ).durata de funcţionare. Dacă C j > C poate fi adoptată una din soluţiile: . 1. Xj .se pot folosi câte doi rulmenţi pentru sprijinirea unui fus. §5. Sarcina dinamică se va calcula separat pentru arborele 1 (în punctele 2 şi 4) şi arborele 2 (în punctele 5 şi 7). Arborele 2 C5( 7 ) = P5( 7 ) unde: 60 n2 Lh [milioane de rotatii ] 10 6 în care n2 este turaţia la arborele de ieşire.coeficient axial al rulmentului.12) Capacitatea dinamică C j cea mai mare. dată prin temă. Yj .2 pentru inelul exterior rotitor).11) (5.7 (5. . în rot /min (vezi rel. Pentru alegerea coeficienţilor X şi Y se va ţine cont de indicaţiile din tabelul 5.4. în ore.5.7 P j = X j V Frj + Y j Faj (5.10) L (5. care se calculează cu relaţia: 60 n1 Lh L= [milioane de rotatii ] 10 6 n1 .coeficient cinematic (V = 1 pentru inelul interior rotitor şi V = 1.4 Capacitatea dinamică necesară Se calculează cu relaţia: C j = Pj Arborele 1 p L unde j = 2. calculată cu rel. Lh .2): Cj ≤ C In acest caz rulmenţii au fost bine aleşi. trebuie să fie inferioară capacităţii dinamice C corespunzătoare seriei de rulment aleasă (v.3).8) unde: V .3 Calculul sarcinii dinamice echivalente Sarcina dinamică echivalentă ce solicită rulmentul se calculează cu relaţia: unde j = 2.

cu alezaj cilindric. şocuri moderate şi relativ frecvente.15 2.1 Regimul de lucru al maşinii antrenate Funcţionare foarte uniformă. alegerea din standard a cuplajului (tabelul 8. inversări de sens frecvente şi rapide Funcţionare foarte neuniformă. cu fixare frontală. Dacă momentul de torsiune pe care trebuie să-l transmită cuplajul este M t .pregăurit: se utilizează în cazul în care mărimea de cuplaj aleasă este corespunzătoare din punct de vedere al momentului nominal necesar. şocuri mari şi frecvente. Cel mai utilizat este cuplajul tip N (fig. Alegerea cuplajului Cuplarea reductorului cu alte ansamble se realizează cel mai adesea printr-un cuplaj elastic cu bolţuri datorită avantajelor conferite de acesta. dar capetele de arbore pe care se montează cuplajul au diametrele mai mici decât diametrele nominale d corespunzătoare mărimii respective de cuplaj. schimbă frecvenţa oscilaţiilor proprii ale arborilor evitând rezonanţa. şocuri mici şi rare. inversări de sens foarte frecvente şi rapide (6.1) cs 1.1.1. şocuri foarte mari şi repetate. Tabelul 6. ALEGEREA CUPLAJULUI 6. datorită şocurilor care apar la pornire. d) Ki .85 2.37 6. Semicuplele se execută în Fig. precum şi a unei funcţionări neuniforme.6. fără şocuri şi suprasarcini Funcţionare uniformă. cu fixare frontală.65 1. şocuri extrem de mari şi foarte dese. radiale până la 1 mm şi unghiulare până la 1o. suprasarcini uşoare şi de scurtă durată Funcţionare neuniformă. suprasarcini relativ importante de scurtă durată Funcţionare neuniformă. Acest cuplaj permite deplasări axiale până la 5 mm. executându-se în două variante (tip N şi tip B) şi 22 de mărimi. unde c s este coeficientul de serviciu şi se alege din tabelul 6.1).55 1.cu alezaj conic. inversări de sens foarte frecvente Funcţionare extrem de neuniformă. b) C . fără fixare frontală. Cuplajul elastic cu bolţuri este standardizat.65 4. amortizează şocurile şi vibraţiile torsionale. suprasarcini mari.50 . în STAS 5982-79. c) Cf .cu alezaj cilindric. suprasarcini extrem de mari.1 următoarele variante: a) P . suprasarcini foarte mari.2) se face luându-se în considerare un moment nominal M n : M n = cs M t 2 . 6.

în limitele alezajelor semicuplajelor din cadrul mărimii respective de cuplaj..63. D1 ⋅ n (6.70 71.C d4 D1 D2 l3 D 32 37 42 52 63 78 94 M6 M6 M6 M6 M8 M8 M8 88 98 112 127 158 180 212 62 71 85 100 118 140 172 40 48 62 76 84 105 130 n s 2 2 2 3 3 3 4 buc 1 2 3 4 5 6 7 16. Verificarea cuplajului Forţa cu care se încarcă un bolţ se calculează cu relaţia: 2 Mn F1 = . K f i l2 14 19 24 34 33 48 64 Dimensiuni constructive [mm] P. 48. în secţiunea de încastrare în semicupla 1: ⎛l −l2 ⎞ 32 F1 ⋅ ⎜ 3 + s⎟ ⎝ 2 ⎠ ≤ σ = (90. Diametrul bolţului δ. 56 60. 28. 65. nespecificat în standard. C .5 d 4 Tabelul 6.. 22. presiune ce apare între manşoanele de cauciuc şi bolţ: 4 F1 p= ⋅ ≤ p as = (3. conform tabelului 6.45.50 55.numărul de bolţuri pe cuplaj.2.5) [ MPa] . se adoptă în funcţie de capătul lui filetat cu relaţia: δ = 1.85 10-15 10-24 12-31 15-41 15-54 32-59 32-70 4 4 6 10 8 12 16 6.2 Mărime Mn [Nm] 20 45 112 236 500 900 1500 Diametrul nominal d Semicupla P semicupla C.presiune de contact.110) σi = ai 3 π ⋅δ (6. 18.75. Bolţurile se verifică la: . 30 32.35. 19. δ ⋅ (l 3 − l 2 ) π .40 42..la încovoiere.38.1). 20.2.diametrul pe care sunt amplasate bolţurile (fig. aceasta se poate majora până la: δ = 2 d4 . D1. . (6.38 Cuplajul de o anumită mărime se utilizează la cuplarea arborilor ale căror capete au diametre egale sau diametre diferite.6.. 80.2) unde: n . 24 25.3) [ MPa] .4) Dacă cu dimensiunea adoptată pentru diametrul bolţului δ nu se verifică vreuna din relaţiile de mai sus.

39 Anexa 1 .

40 Anexa 2 .

41 Anexa 3 .

2.. 1981 3. Editura “Orizonturi universitare” Timişoara. A. Ed. Didactică şi Pedagogică. I.. Bucureşti. 1981 6. 12. Bucureşti. Rădulescu. V.Organe de maşini.. Gh. Elemente de inginerie mecanică. 1985 7. Constantin. vol.. I. ş. N. Tehnică.. V. Bazele proiectării transmisiilor mecanice. Editura de Vest. Timişoara.d.42 BIBLIOGRAFIE 1... Crăciun. Chişiu. vol. Proiectare. Drăghici. ş. Crudu. . Ed. ş. Hapenciuc. Tehnică. Ripianu. – Reductoare cu roţi dinţate. I.a.. 1998 5. 1997.a. 8. 1976. .I. ş. 13. A. Gheorghiu. ş. Gafiţeanu.. 1997. Tehnică. ş. Organe de maşini. Bucureşti. Bucureşti. arbori drepţi şi arbori cotiţi. 9. Ed. 2003 10. Osii. M. Tehnică. 1986. C. III. Nicoară.a.a. Didactică şi Pedagogică. M. 1996 11. I.. I. vol. vol. Ed. 1977.a. Proiectare şi tehnologie. Tehnică.a. Ed.a.. Indrumar de proiectare în construcţia de maşini. ş. Bucureşti. M. 1984. Bucureşti. Rulmenţi. Organe de maşini. Atlas reductoare cu roţi dinţate. Transmisii pin angrenaje.a.a. Gafiţeanu. Palade.I. Editura ALMA Galaţi. Angrenaje..a.II. Ed. vol..ş. Editura Felix. Tehnică. 1981 4. Reductoare (colecţie de STAS). ş. Bucureşti. ş. Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini. N. Ed.. Bucureşti. Ed. Fălticeanu. Gheorghiu.* * * . Transmisii mecanice. Elemente de proiectare. Editura “Evrica” Brăila.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful