POUE9TT

FERMECATE
RUSEgTT

IUAN - FECIOR- DE.TARAN

SI BaIAURUL
babe, care aveau u fost odatd intr-o oarecare impdralie, un moq trei feciori. Pe cel mai mic il chema lvanu$ka' Trdiau la un loc - nu 'i-o ogorul il arau qi griul il leneveau, cu tragere de inimd munceau,
semanau.

intr-o buni zi, se rdspindi prin impdr5lie vestea ci balaurul cel niprasnic se pregdte$e sd le cotropeascd piminturile, pe oameni s6-i cisipeascS, iar satele, ora$ele sd le pirjoleascd, Motut fi baba cizuri pe ginduri, se mihniri grozav. Feciodi cei mari ii imbirbetau: Nu vd intristali, teiculS $i miicut6, cd pornim noi sdJ infruntdm pe balaur, si luptdm cu el pe viatd ti pe moarte. $i ca sd nu ve fie urit sd stati singuri, il l6sim cu voi pe Ivanuqka, el e incd prea tinir pentru lupti. Ba nui a zis Ivanuqka, nu md-nvoiesc sd rimin acasd, si vi a$tept pe -merg gi eu sA lupt cu balaurull voi,

Mo$ul ti baba nu s-au impotrivit, n-au incercat sd-l convingd pe Ivanurka se-ti schimbe gindul, ci i-au preg;tit de plecare pe cite$i trei feciorii. gi_au incins fralii la briu palo$ele de otei $i-au luat traistele cu merinde, au incAlecat pe cai buni $i la drum. Au mers ei ce-au mers pind au ajuns intr-un sat. Cind si_au aruncat ochii jur-imprejur nici 1ipenie; totul pirjolit, dirimat, doar o micd izbi rimdsese
neatins5.

Cei trei frati au intrat in izbd. Acolo, o babi
gemea.

bitrini zicea pe cuptor $i

Bund ziua, bunico! au zis fratii. Buni ziua, voinicilor. incot.o ali pornit-o? PAi, am pornit-o, bunico, spre riul Coacdzului, Iing6 podul Cilinului, Ne ducem si luptim cu balaurul, sd nul lisim s; ne cotropeascd mo$ra. - Ehei, voinicilor, straqnicd treabd ali pus la cale! Ci ticdlosul ;st de balaur a pustiit totul, pe oameni i-a pridat li la moarte naprasnicd i-a trimis. Acuma a ajuns ti pe meleagurile noastre, ne-am rimas cu zjle numar eu singurd - se vede ci nu-i sint de trebuinte, si se ospateze cu mine... Cei trei frali au remas peste noapre la bdrrina, jar a doua zi in zori s-au sculat !i au pornit iariqi la drum. Au mers pinA au ajuns chiar pe malul riului Coacizului, lingd podul Cilinului. Pe malul apei erau r;spindite tot palote qi arcuri sfirimate, laolalte cu oase omenetti. Au gdsit fralii o izbd pdrdsiti;i au hordrit si rdmini peste noaDte in ea. - Ei, fralii mei, a zis Ivan, acuma. ca am ajuns in qinururi srraine ; indepirtate, trebuie se fim numai ochi qi urechi la toate. Sd stea de paza pe rind, cite unul dintre noi in fiece noapte, ca sE nu poatd rrece balaurul peste podul Celinului. In prima noapte s-a dus si stea de pazd cel mai mare dintre frali. A dat o.aitd pe malul apei, a scormonit cu privirea dincolo, peste riul Coacdzului pretutindeni liniqte, pe nimeni n-a vdzut, nimic n-a auzif. S-a cuibirit fratele cel mare sub o tufi de r;chite, a adormit buttean ti s-a pus pe sfordit, sti culcat in izbd fi nu poate adormi, nici afipi mecar. ^ Ivan insdtrecut de miezul noplii i$i ia palolul denu poateporneqte spre riul Indate ce a olel 9i Coacdzului. Cind colo, ce sd vadd? Frate-siu cel mare doarme sub tufa si sforaie pe intrecule. Ivan il las6 in pace si doarmi, iar el se ascunde sub podul Cdlinului qi incepe sd pizeascd trecerea peste pod. Deodati apele riului incepurd a clocoti;i vulturii de prin stejari pornird sd lipe cici se apropia un balaur cu tase capete. Lighioana se ndpusti pe podul

-

- fecior-de-leran nescut pind acum qi chiar Ce se afli pe-aproape? Pii, eu socot cA nici nu s-a s-ar fi niscut inci nu-i bun de lupt;: cu o mini l-aq inqfdca ti cu cealaltA l-a$ rdpune! Dar Ivan fecior-de-tiran ieqi de sub pod qi zise: la, nu te mai lduda, balaur spurcatl CitA vreme nll dobori toimul cel mindru, nu te pripi sd-l jumulegti. $i daci nu-l cunoqti pe voinicul cel viteaz, nuJ mai batjocori, Haide, mai bine si ne mdsurim puterile 9i care din dol va birui, acela sd se laude! S-au apropiat, fi-au luat avint ti s-au izbit cu atita putere, cd pimintul dimprejur a gemut, Balaurul n-a avut noroc: dintr-o singurd lovituri lvan - fecior-de-tdran 1,-a retezat trei capete. sd mi - Opre$te-te, Ivan fecior-de-l6ran! ii strigd balaurul. Lasd-me pulin. odihnesc Vrei odihnd! Tu, balaure, ai trei capete pe cind eu doar unul. Las' cd ne-om odihni mai tirziu cind vei avea un singur cap $i tu. Din nou s-au apropiat gi din nou s-au izbit. Ivan ti celelalte t.ei capete. I-a - fecior-de-1dran i-a retezat baiauruluiin riul Coacizului, iar cele despicat trupul fi fdcinduJ bucafele l-a aruncat sase capete le-a aqezat sub podul Cilinului. Dupi aceea s-a intors in izbd ti s-a culcat sd se odihneascd. Dis-de-dimineati a venit fi fratele cel mare. Ivan l-a intrebat: Ei, cum a fost, ai vazut ceva? Nu, frafilor, n-a trecut pe lingi mine nici mecar o musc;. ,A.uzindul, Ivan nu i-a zis nici o vorbulild. in noaptea urmitoare pleci si stea de paze fratele mijlociu. Se plimbi o vreme, se uiti in toate pi4ile $i se liniqti. Se furiqd in nitte tufe $i adormr. Ivan nu se increzu nici in el. Cum trecu de miezul noplii se imbrdci, jfi lui sabia cea asculitd fi porni spre riul Coacizului, Se ascunse sub podul Cilinului qi se puse la pindd. DeodatA apele riului incepurd a clocoti, vulturii de prin stejari se puserd pe lipit cici se apropia un balaur cu noui capete. De cum pali pe podul Cdlinului calul balaurului se poticnj, corbui negru de pe umir tresdri, iar

- De ce te poticnetti, calule? Iar tu, corbule negru, te zbirle$ti tu, ciine negru? Oare a1i prins de veste ce Ivan

Cilinului, dar cind ajunse la jumitarea acestuia, calul ise poticni, corbul negru de pe umir tresdri, iar ciinele negru care venea in urma lor i;i zbirli blana. Arunci balaurul cu |a\e capete zisel
de ce tresari? $i de ce

apele riului incepurd a clocoti.. ziserd ei. poticnetti. s-a culcat si a adormir ca )i cum nimic nu se inrimplase.i i. frdliorii mei. Balaurul izbi qi el de il implintd pe Ivan pini ia genunchi in pdmintul jilav. Se apropia un balaur cu doudsprezece capete. calule? $i de ciine negru. lupti insp. ce mi vefi auzr stali la indatd fluierind. Toate cele douisprezece capete tuierau. Dimineala a venit ti fratele cel mijlociu.lele l-a aruncat in riul Coacizului. pimintul cel jilav porni sd se clatine. nu te mai l5uda $i treci la treabd! Vedem noi la urmd. pe de tiniari zboari pe-aici. corbul pestece tu.inea.zut ceva inmicar o noptii? Nu. n-a trecut peai v. vinturile nivalnice a vui. se ascunde sub podul Cilinului qi aqteapti. Plec. iar voi venili cit mai repede in ajutorul meu. friliorilor. Ajunge lvan fecior-de-ldran la riul Coacizului.. Balaurul lovr cu biciul calul pene qi ciinele peste urechi: -De ce tepeste coaste. toate cele dou. n-a liuit nici mdcar un linlar.fecior-de-1. El insi s-a intors in izb5. de ce te zbirle{ti? Oare ati prins de veste ci Ivan .i curiqa ochii. ti sd stea de pazA chiar Ivan..ran ie$i de sub podul Cilinului 9i zise: Bagd de seam5. o datd qi inci o dat5..sprezece capete scoteau fleceri . muqle fi . lisati-mi slobod calul. Ivan i-a retezat $i celelalte capete. rimineali cupror! decir sd porniqi la luptA! Pe fra{i ii cuprinse ru. zise el. Dup. sd vd arit eu $i linlarul fi musca! Ivan qi-a dus fralii sub podul Cilinului $i le-a ardtat capetele de balauri. Ei. In cea de-a treia noapte s-a pregitit sd mearg. sd .ciinele negru. l-a intrebat Ivan. iti zbirli blana. iar cele noud capete le-a atezat sub podul Cefinului. sclrmpii mei frafi. Iar voi. cum avdzut nimic. aceea i-a spintecat trupul ti ficindu-l buc. gi in vreme ce balaurul iqi freca.fecior-dejiran se afli pe-aproape? Eu socot ci nici nu s-a ndscut qi chiar de s-ar fi niscut incd nu-i bun de luptd: l-af rdpune doar cu un deget de-al meu. lar lvan lui un pumn de nisip qi-l azvirli in ochii bulbucali ai balaurului. ne-a doborit. timpul . tresari? Iar ru. dacd-i a$a cum spuneli. corbule negru. iar vulturii de prin stejari se puserd pe fipit. fost. Indatd ce trecu de miezul noplii. Somnul. cd rerezd tase dintre capetele balaurului.la uitali-vd. le-a zis el.imintdtoare. care venea in urma lor. mai bine ce fel de acasi. haideli cu mine. cine pe cine va biruil $i numai ce ipi avinti Ivan paloqul de oJel. Dar Ivan .Ei.treji ti cu urecheala opindd toata noaptea: de iar voi. n-am lingd mine nici musca. balaur spurcat.

pe datd. capetele se prinseri la loc. ciinele peste urechi. De ce te poticnetti. prea devreme-ncepi a te liuda." iti zise Ivan. o s. corbule negru. de ce te zbirlesti? oare ati ce tu. Iqi scoase minuqa stingd qi o arunci spre mica Atunci . Apoi el fluieri cu putere qi iqi aruncd minu$a dreaptd in mica izbd in care se aflau fralii sii. de nu fuseseri retezate. Apoi ii strigi in bdtaie de joc: odihnegti pulin. gi-i retezd balaurului $ase capete.. Mdnuqa sparse sticla din geamul izbei. balaure.Aha. vezi sd nu dai de belea! . zise Ivan. Calul balaurului avea douAsprezece aripi. iar ciinele negru venea in urmd i$i zbirli calul peste coaste. si-i scap pe oamenii cei buni de tine. Balaurul Ie prinse din zbor. pirul de pe trupul calului era de aramd.. cu fldcirile il ardea $i-l frigea.Pii.Proasd treabe. blestematule! Ivan i$i avintd sabia ascudta $i-i reteze balaurului trei dintre capete.ran se afli pe-aproape? Eu socot cd nici nu s-a nascut $i chiar de s-ar fi ndscut incd nu-i bun de luptS: o dat6 doar sd suflu qi pulberea o sd se aleag5 de el! Ivan fecior-de-laran iese de sub podul Cilinului qi zice: Ehei.d sA musci! Tu.fecior-de-tdran? . cu scinteile il orbea. Balaurulde cu biciul lovi ri. calule? $i de .rmani . insd fralii dormeau duqi.i pe acestea. Am venit s.fierbinli pe niri. reteaza Vorbe$ti de odihni? bine. parcb nici le lipi de gitlejele lor ti . Cum a pitit balaulul pe umdr tresicorbul negru pe podul Cilinului -ce calul de sub el se poticni.blana. $i pe deasupra il mai qi implintd pind la genunchi in pdmintul jilav.Indrdzneqti si Drept rispuns Ivan fecior-de-liran i-a zis balaurului: N-am venit la tine si-1i spun povegti. Ivan iqi adund puterile.. nu auzeau nirnic. Apoi se nipusti asupra lui lvan $i-l implinti pini la briu in pimintul jilav. Lui Ivan ii venea tare greu: balaurul cu Suieriturile il asurzea. ne luptdm pe viald qi pe moarte. de veste cd Ivan fecior-deprins ciine I. Ivan . tresari? lar tu. am venit te mdsori cu mine?vrdjma. va s. i$i trecu peste ele degetul siu de foc. corbul peste pene. . iti trecu peste ele degetul s?iu de foc. Ivan fecior-de-1. . nu-{i plinge singur de mild. se mai avintd o datd. zici aici erai. iar coada qi coama ii erau de fier.negru.ran! De ce-ai venit? qi mi mdsor cu ea! sd-ti vdd puterea . mai tare ca inainte. Balaurul prinse din zbor capetele retezate. qi nici si le ascull pe-ale tale.Vrei poate sd te mai Odihni pe la noi inseamni lovette. le lipi de gitlejuri $i iar5ti toate capetele erau la locul lor.

Dedupd lupta cu noaptea-n ierr. balaurul se nepusti la lvan qiJ implintd in pimini pini la S-a apropiar de un gemulel de:chis a rras cu utechea: oare nu se pune la cale ceva riu impotriva lui? 'i Cind s-a uifat induntru. calului. l-au hrinit. Ivan . Ivan $i-a luat ciciula fi a aruncat-o in mica izbi. ci trecu pe podul Cilinului pe cel5lalt mal ti se furifi pe nesimlite pinA ]a palatele de piatrd ale balaurilor.d la ultimul. Minuta gduri acoperbul. $i ii spintecd fupul qi fdcinduJ bucdlete. Ba nu. Lasi ci trecem prin $i iar hi lu. sd invdluie calul cu puzderie de scintei. Fralii au deschis grajdul.i au auzit calul lui Ivan nechezind din rasputeri ti zbdtindu-se sd scape din lanl. .. somnorotilorl le-a zis lvan. . i-au zis fralii. Din pricina somnului vostru era si plitesc eu cu capul. il aruncd in iiul Coaiazului. se sisiie. iar birnele ei mai_mai si se risipeascd in toate pirFle. l-au spilat. sil mutte cu dinfii. Balaurul le prinse din zbor. sd se incalle. iar caperele se Iipiri ia loc. pentru a treia oari. Fralii sai l-au adus in mica izbd. $i In zorii zilei lvan s-a sculat ii a incepui sd se imbrace. fralii dormeau mai departe. le-a rispuns Ivan. insd n1m1c. Abia atunci s-au tezit ftalii. Ivan _ fecior_de_ldran $r_r retez. zmeoaica cea bitrini. ba ficu ce fdcu de-i tiie balaurului degetul de foc dupi aceea se apucd sd-i reteze capetele.se-mi caut cingitoarea pe nu-mi arde de odihnd. in temelii.. md duc la riul Coaca_ zuiui care-am pierdut-o acolo.i de astd datA. Ia te uit5.izbd. ca sd-i vini in i-au datlui Ivan. impreuni cu mama lor. Balaurul prinse si quiere. I le reteze pe toate pi. Ar trebui sA te odihnelti temeinic crincend de Ba nu. le apropie de gitlejuri. in vremea asta. eu de cingitoarea mea am nevorel $i porni Ivan cdtre riul Coacdzului. avint.. drumul ^ urma lui. ceJi mai dd prin minte. ifi trecu degetul de foc peste ele.fecior_de_tdran izbuti sd ias6 din pimint. iar ei au pornit alergind in ajutor Calul lui Ivan se ndpusti in galop qi incepu sd izbeascd balaurul cu copitele. ce te scoli cap? . dar nu se apucA si-ti caute cingitoarea. i-au potolit setea l-au culcat si se odihneascd. . nu auzeau ora. au zis fralii.. $i-Ii cumperi una noui. umen.Halal si ve fie.. ce sd vadi? in palate $edeau cele trei neveste ale balaurilor. Tocmai atunci aiunseri la locul luptei qi fralii sdi. balaurului noui capete.Tot atunci. Din pricina loviturii izba s-a cutremurat pin.

.

iar eu o si md prefac in fintind. dogoarea i$i scdzu puterea $i pe frafi inceti sd-i mai chinuiascd o cea{A selea. cind s-au uitat mai bine. zise cea de-a treia. au vizut o fintini. o sd stirnesc o ar$ila grozavi. pe drumul ce-l de strdbdtut. strdbitind cimpuri qi lunci intinse. incuviinld zmeoaica cea bitrini.adipim caii. incepu sd izbeascd fintina cu sabia. . .Eu una. Iar fintina porni si geamd 5i izbucni in hohore de plins. frdfoare. pe datd. $i cum gedeau acolo. tustrei fralii se pregdtir. puneau lucrurile la cale. Tot atuncl se lisi groasl. fi-ai gdsit cingitoarea? l-au intrebat fraur. Ivanuqka. sd ne indestuldm cu api rece fi sa gtie ce apd . sd facem un popas. in mare grabd qi porniri la orum. Fratii i-au zis lui Ivan: . Au mers $i-au mers. Tocmai atunci. Prima dintre ele zise: . ca si se intoarcd acasa impreuni cu fraqii lui.Las-ce mi rizbun eu pe Ivan arefecior-de_liran pentru barbatul meu! O sd i-o iau inainte gi. sd se odihneascd. poate sd fie necuratd !i $i descilecind. Nu merita . taind gi impungind. uscati $i lor le era grozav de sete. . apoi o si le-o iau inainte. t0 . A Eu o sd mi prefac intr-un incircat .doua zise: gindit sA faci. miine pornesc qi eu sd-i ajung din urma $j se_i inghir pe ro[r trell Ivan fecior-de-fdran a stat s.cite un mdr pe dati vormirsfi$iali in de roade. Bine te-ai . asculte pini Ia capit vorbele lor s_a li intors la fralii sdi. abia se mai lineau pe picioare. a l5udat-o zmeoaica cea bitrind. e in fintina aceea. Era zi fierbinre. Ei. le-a rdspuns Ivan.Ei.Gisit. o sd aduc peste ei Lrn val de picoteald fi de somn. cum e. $i indati dupi asta. De vor vrea sA ma_ nince fi mii de fdrime! gi tu te-ai gindit bine. Cum vor incerca fralii si se culce. plutind deasupra pe api un ciq mic de argint.CineotrAvitoare. Cind se vor repezi citeqi trei sd-li potoleasci setea _ morti or sa se prabu)easce de la prima inghililure de apd.Ba merita. si-1i pierzi vremea pentru atita lucru! fratilor. $i dac5 nu veti putea voi sA le venili de hac. o sd mi prefac intr_un covor moale cu perne de mdtasd. iar in ea.Hai.ii va pirjoli focul! gi tu te-ai gindit bine! rosti zmeoaica.

i Zmeoaica s-a bucurat Sd fi mers mult. Mirul era incAacat cu mere mari sl rumene. gindea c5-l ingfdcase pe Ivan fecior-de-1dran . Dar nici voinicii nu erau protti. $i-au tot mers pini i-a cuprins osteneala. dar Ivan fecior-de-ldran a alergat inaintea lor ti lovind cu sabia a inceput si reteze tulpina mdrului chiar de Ia riddcinS. md rog.i desprinse cingAtoarea de la briu. $i - ll . un Fralii descilecar. doar i. s. cine mai qtie? Doar cd deodatd cerul se intuneca. Acuma aU vizut ti voi. Fralii s-au supirat pe el: $i de ce.i o azvirli pe covor. rupi din merele acelea.. ti abia afteptau s. Ar fi bine si ne intindem pe covorul ista. dar covorul nu erau vrut sd n'e nu le-a mers: au murit ele nu noi! Fralii fi-au recunoscut gregeala gi au plecat mai departe. cum sd nu fi . qiucidi. au zis fratii.i cu voi! zise Ivan. Cingdtoarea fu cuprinsi de fldcdri qi arse toatd. Iatd. $i-a cdscat botul o falci-n cer qi alta in pimint vrind sdl inghitd pe lvan qi pe fralii lui. si fi mers putin.. ne tot povdluietti: asta nu se poate.tie? Doar ci vdzur5 deodate mir.Degeaba.au pornit mai departevdzut. fra{ilor. Si mirul porni si geami . ce fel de apd era in fintina asta! zrse bune la gust merele din el. .i si {ipe. iar pdmintul si vuiascd: in urma lor venea in zbor zmeoaica cea batrinA. ce fel de mir era acesta! Nu erau Vizut. fi mers putin.i pernele fdcindu-le pe toate firime. Si iar au incdlecat tustrei frafii qi au pornit mai departe. qi . altceva decit nevestele balaurilor. Sd fi mers mult. fratilor. $i-au mers. iar pe covor se aflau Perne umplute cu Puf. m-ali mustraf! Cdci doard mirul. nu rdmase nici urmi din ea. in cimpie era intins un covor inflorat ti moale. Au qi fintina. n-o si ne fie prea moale de ne culcdm pe acest covor. Si ce se vada? Nu departe.Ivan. ata s-ar fi intimplat . cine mai. Acuma ati vdzut $i voi. vintul incepu si vijiie.Ba nicidecum fralilor. aruncard in botul zmeoaicei traistele lor cu merinde de drum fi cu sare.i le sfi$ie arunci zdrentele in toate p5rlile li zise: frafii mei. cealalta nu-i voie! Ci doar avem gi noi cap si judecim Si singuri! Ivan nu le rispunse nici o vorbulili. Dupi ce le spintecS. frdlioare! la drum. Apoi se apropie de covor gi prinse si spintece cu sabia Si covorul . si ne odihnim qi sd alipim fi noi vreun ceas. le-a rdspuns lvan.

. potcovarilor. Ivan ipi imbokli calul si alerge din toate pute. Grozav ostenise zmeoaica..Potcovarilor. Pe datd Ivan fecior-de-ldran se ndpusti afar6 din potcovArie. iar in potcovdrie stdteau $i lucrau doisprezece metteri potcovari.unt5.i a prins a urla: . intfaca zmeoaica gi o izbi din toate puterile de pietre. Vdzind ci nu mai poate scipa de primejdie. sA semene griu. ingdduili-ne si intrdm in potcovdria voastrd! Potcovarii le-au ingdduit sA intre.feciorde-liran fi pe fralii lui! lar potcovarii i-au rispuns: Deschide cu limba cele douisprezece u$i de fier qi ia-1i-i singurd! s-a pornit zmeoaica si lingi uqile de fier ca si le desferece. au alergat.a ci se aqezi si se mai odihneascd. A lins ti-a tot $i lins.ile. indatd ce afli insi despre ce-i vorba. au galopat. $i prinserd sd feiascA 5i si munceascd la fel ca mai inainre: sd are ogorul. Cind. apoi au incuiat in urma lcr potcovdria. . hei. indatd sA mi-i dali pe Ivan . pecetluind-o cu doudsprezece uqi de fier ii ferecind-o cu douasprezece lacate.Potcovarilor. De atunci inainte totj balaurii ti toate zmeoaicele au fost stirpite de prin partea locului . Mai avea o uqd. a. una singuri mai rimdsese ferecatd.a au alergat. A.. iar fralii se tineau strins dupd el. Iar lvan fecio.-de-ldran impreund cu fralii lui se intoarserd acasi. potcovarilor.rie. au tot galopat.ca a venit in zbor pind la potcovarie . Zmeoaj.pe fratii lui. iar vintul risipi in toate pd4ile pulberea aceea.i oamenii au inceput sa trdiasci fdri si se mai teamd de astfel de lighioane.i. le-a strigat lvan.orul. la mama ti la tatil lor. a lins qi-a tot lins pini a subtiat unsprezece u. Mai avea pulin qi-i ajungea din urmd. hei. ce sd vadi? in fala lor se inilta o potcov. scuipi traistele cit colo ti se nipusti din nou pe urmele fralilor. A|a cd s-a oprit ca sd-i mestece in voie. Hirca se sfirimd prefdcindu-se intr-o pulbere mi.

l3 . spre Niprul cel cu ape argintii. Iar fetele. in zi de prinivarS. rdmineau inmirmuriti de atita frumusele. pe ni$te mindre coline. Veacuri de-a rindul au trdit in acest orat oameni ruti. In lumea intreagi nu se aflau sigeli mai iuli 1i sibii mai ascuqite ca ale lor. kievlencele./-:i' NIKIT6 T6BACARUL e malul Niprului cel cu ape argintii. cine le vedea nu $tia la care sd se uite mai intii: cu tolii. dupd datind. coronile din flori de cimp qi apoi. ogorul il arau. nici fiarele sdlbatice. porneau cintind. Ci1 despre fldcdii kievleni. impodobindu-se cu aceste coronile. se indlta strivechiul Kiev . de la mic la mare. viteji qi chipeqi. cind incepeau sd impleteascd. pinza o teseau.oralul cel mai frumos d cel mai bogat dintre toate oraSele rusesti. Cu tolii lucrau. li se dusese vestea pine hdt-departe: nu-i puteau infricoqa nici vrijmaqii cei rdi. la sdrbdtori in hore jucau ti brag5 pregiteau.. nici terpi sau alte tiritoare.

vede ce aceasta-i moartea. Inima copilei mai cA nu mai b. o lisau singurd li plecau. lntregul palat rdsuna de {ipit ti plinsete. aripite Lui negre acopereau tot cerul ti lumina zilei pierea firi urmi. pe toate copilele kievl6he. Avea balaurul acela trupul acoperit cu solzi verzi. iar undeva pe aproape o bufnitd huhuia. mai rimase cu ea: acesta n-a vrut nici in ruptul capului sA-.tea. O sd mi las din zbor pe colina din apropiere qi o si md ospitez cu o frumoasa copilt a voastrd.i. $i rotu. frumoaso. De cum incepea a se roti deasupra oraqului. il va preface in scrum gi odatd cu el. daci se imDotn_ vesc. se el se ldsase din zbor lingd bdtrinul stejar. Fiica de lar a$tepta lingd tulpina stejarului. cite o copila.suiera: Trai tihnit. lighioana . Deodatd auzi un fognet de aripi.i-apoi plingind in hohote. Nu te teme. Zburind. Dupi ce-au ajuns acolo au legat-o cu lanluri. nenorocirea prinse a pluti deasupra lor aidoma unui nor intunecat.i sa duce sus. !i pe toli locuitorii oralului. Dar igi ziceau c. dupi ce o legau cu lanfuri de tulpina unui stejar bdtrin. oamenii incepurd sE scoati in fiecare lund afari din ora$. Au gitit-o pe frumoasa fiicd a prului in vestminte de aur. pe tine n-o sd te mdninc. Daci vreli sd mai rdmineli in via1d. quierd el. privea vrijit la copild balaurul. Un balaur inspdimindtor i$i ficu uritul obicei de a zbura pe deasupra oratului. iar labele aveau gheare de fier. care-i era tare drag copilei. s-au inapoiat in orat. ii durea sufletul si_si jertfeasci copilele pentru ospilul balaurului.i ia zborul din stejar. Acolo. s-au inchinat in fala ei pina la pdmint. $i fiica larului incepu si plingd. balaurul cobora in zbor qi o minca. $i-atunci. iar eu am si mi desfdt privindu-te. lar . de mitisuri scumpe $i de brocarturi qi au dus-o lingi bdtrinul stejar. iar din gitlej ii creqteau trei capete alarurate in loc de unul. O cuprinse spaima . ln fiecare luni o si vin la voi. coada i se incolecea in toate pirlile. o si-i prefac in pulbere. un porumbel alb. Doar fiica larului mai ramdsese. balaurul va trece Kievul prin foc qi fLiacari. Doa.pc deasupra colinei vintul vuia. prea egi frumoasd. gurile aruncau ieratic. Pe tine te iau gi te duc in pe$tera mea. Acolo tu o sd feiesri ca stdpinA.Ah. cici $i nu-ti putea lua ochii de la ea. Din ochii lui liqneau fldcdri. de nimic intunecat duceau kievlenii. . t4 . pe toti oamenii lui o se-i ard. o si-i pirjolesc. pe colind. Kievlenii se intristard li virsard lacrimi amare.O sd distrug oralul Kiev de pe Nipru. dali-vA osteneala sA mi intimpinali $i si md ospitali cum se cuvine. pe rind. in felul acesta le-a mincat. intemeiat. Iar noaptea.

se strecurd tiriq in birlog . in birlogul lui aflat in inima celui mai mare desiq. Didu la o parte birnele de la intrare. N-a bagat de seama cd porumbelul cel alb intrase gi el in vizuini li se pitise intr-un ungher ascuns. sd fi zburat pulin. aducindu-. iar el $i-a luat zborul in c. ceva ca sd-mi vini in ajutor. Fiica larului se aqezi 9i scrise scrisoarea pe care o legd bine sub aripa porumbelului. aflind c.$i zicind acestea o a$ezd pe fatA pe aripile sale fi iqi lui zborul. astupind-o. cine mai ttie? . SA te duci in zbor pini acasd. duce la pieire. ieqi in pidure. Numai ci porumbelul porni sd lopdteze qi el in urma lui. Sd fi zburat mult. Tarul qi larina mai si-fi piardd capul de bucurie. De cum pleci balaurul. I-au mingiiat qi dup6 aceea. Porumbelul se furit. intr-una din zile.-un coll intunecos al birlogului Si se desfdta privind-o pe frumoasa copila cu toli ochii lui de foc.i se culci sd se odihneascd. gi de-acolo igi lui zborul spre Kiev. S. adunindu-$i toli sfetnicii in jurul lor i-au intrebat: Chibzuiti bine. Cine ttie. iar acesta ili lud zborul inapoi in pddure. zisebalaurul vei locui de birlog inainte. ca sd le duci tarer pr mamei o scrisoare. porumbelul veni indatd lingi stdpini-sa. E cu neputinti sA nu fie ceva in lume care sil poat. a ajuns chiar sub una dintre ferestrele palatului. Dupi care. iar seara venea balaurul in zbor.i larina intocmira scrisoarea gi o legari sub aripa porumbelului. fiica larului ii zise porumbeiului. ce-am putea face s-o scdpdm pe copila noastrd de la balaur? Iar sfetnicii le-au rispuns aqa: . a lesat-o in pe fiica . Cit era ziua de lungA st5tea singuri 9i doar porumbelul ii 1inea de urit. afle ti ei veqti despre mine. printre trunchiurile de copaci grimtdite la intrare.i i se uita drept in ochi. aflat int. ca de obicei. Aga incepu fiica larului si trdiascd in birlogul balaurului. aici acum .Iat6. larul.i de-ale mincdrii. Guruia . Balaurul cu fiica larului ajunseri intr-un codru de nepdfuns qi el o duse pe fat.dar de ajuns. Seara balaurul veni in zbor. de cine se teme el mai mult $i mai mult pe lumea asta. Iar copila tarului zise: larului.utarea altor prdzi.Va trebui sd-i trimiteli scrisoare prin care sd-i cereti si afle de la balaur. Apoi aduni din pddure o mullime de bu$teni pe care-i ingrdmidi la intrarea pe$terii. poate or ndscoci el. apoi se lungea in culcugul sdu. Au hrinit porumbelul. fiica lor triiefte. Fata de 1ar citi scrisoarea p5rinlilor sii pi incepu si a'repte cu nerabdare renirea:erii. in ora[ul meu drag. dupd ce balaurul iqi luase zborul.

il slujitorii.Balaurului ii este frici numai qi numai de Nikita-TdbAcarul. Pe el siJ trimiteli si ni scape de aici. le ribdce$te. iar porumbelul porni in zbor spre Kiev. se duse cu ele la riu. luminate lar. vino cu noi la palat. e oare adeverarj este cineva pe lumea asta mai puternic decit tine fi c6. la o treab. ca asta?l Nu mi simt in stare sd dobor un balaur. noaptea Si a tot chibzuit. fie. ce erau sd mai faci slujitorii? S-au intors Ia palat $i i-au povestit larului cele intimplate.Ba nu md duc niciieri. Atunci s-a dus in Mahalaua Tebecarilor insuti tarul. Dupi ce spuse asta. Ajunsi la palat. A$a cA s-a intors la palat ti farul. Auzind asta. un birbat uriai. te cheam.i vlnjosi. Iar fata larului se agezi . Nikituska. N-am vreme. N-am vreme. $i a hotirit a$a: a adunat cinci mii de copile orfane de i i6 . impreund cu sfetnicii sii: cum sd faci sil induplece pe Nikita. larul. le scrise parinlilor sai scrisoarea ceruti: .balaurul meu ttiu stiu . cu mare bigare de seamd.. argisege pieile.au venit slujitorii la Nikita. nu-li este frici de nimeni? Cum stdtea culcat pe-o coastA. nu mi duc niciieri. Nikituska. qi numai de el mi-e fricd. lar Nikita. scrisoarea fiicei larului fu cititd degrabd. . Triieqte in Mahalaua Tibdcarilor.ta. frice oricine in drag. de aceea e poreclit Nikita Tibdcarul. o se-ti spun adevdrul: se afl6 la Kiev un voinic. cu ume. ti maici nu cum tremura de fala spune-mi. dragul meu! Ajuti-m5! Numai tu poti sdl ripui pe balaur! Salveazi-mi copila. Insd Nikita i-a rdspuns: Cum si mE incumet. $i aruncindu-qi pe umir doudsprezece piei de bou dintr-o datd. .i. i-au z$ - Md rog. Acesfa e singurul om din lume mai puternic decir mine. vino cu noi! V-am spus doar. le-a rdspuns Nikita.Nikita nu s-a I6sat induplecat. De e1.Ah. $i oricit l-a rugat larul. A stat toat. Nimeni nu-qi poate misura puterea cu el. balaurul igi incoldci coada 5i zise rizind batjocoritor: cheamd Nikita. oricit a incercat el siJ convingd . Spuneli-i cel cheamd {arul. Gdsili-l pe Nikita Tdbicarul. Haide. Nikita. $i puternici $i o barbd stufoase ca o miturd igi vedea de tebdcitul pieilor. balaurul se incolici bine de tot ti prinse a sfordi. fdrl nici un rezultat. ata fiind." Apoi legd scrisoarea sub aripa porumbeluiui. Slujitorii larului alergau abia linindu-se dupi el: Haide. Si indati farul trimise slujitori in Mahaiaua Tdbicarilor. Darcit etti de puternic.

.

grozav de puternic mai ettil Mult mai puternic decit mine. Apoi porni spre pidure. hai. incercd sd-i fring5 trupul in doui cu dinlii. s-au atezat in genunchi in fala lui gi au prins a plinge: Nene Nikita.181 kg. fie. A luar trei sure de $i puduri * de fuioare de cinepi. Zicind asta. ciincepu se-i dea de cheltuial.sputeri de furie $i de durere. Nikita.tem.cA a venit Nikita Tibicarul. fie-1i rnild de noi! De-o si-mai treaci un an-doi. o sd trebuiasci sa sdpem hotar cit adinc.vdli la pdmint. Lui Nikita i se f6cu mili de bietele orfane. Te rugim. le-a inmuiat bine in smoald qi s-a infdqurat in ele din cap pini-n picioare soiul acesta de platoqd cu care se inve$mintase el n-avea cum si fie nici g5uritd cu sabia. nu md omori. eu zic sd impdrlim pimintul in doud. hai treaba. se umplu toata p.in reguli. Orfanele au venit in Mahalaua Tibacarilor la casa lui Nikita. Uite. O sd mi duc sd-ncerc sd-l ripun. $i incepu sd-$i ascutA dinlii.. o sd repeadd sd ne mAnince. Bu$tenii se impri$tiarA $i balaurul se tiri afard din birlog. iar eu in cealaltd. Nikita. nu mai plingeli. cu ghioaga sa: ba il imboldea din partea dreapti. ia f5-te incoace . mai bine si cddem la invoiald cu vorbe bun. Eh. Dar rogu-te. Vreau si-mi mdsor puterea cu tine. Nikita. ba il lovea peste coadd. . Dar .durea de vuiet. haide. $i se incredintd cd nu-l poate birui nicidecum pe voinic. Numai cd Nikita n-a mai stat sd attepte: cind a izbit odatA in bu$tenii de la intrare. pe toate. nici sfiqiatd cu collii de balaur. una cite una. ba din cea stingA. + Un pud: 16. Atunci balaurul se pr. balaure. Tu ai sA traie$ti intr-una din aceste jumet. greu de trei sute de puduri qi-l inhimd pe balaur la plug. iar balaurul tuiera din r. du-te la riufdcdtor qi smulge-i capetele spurcate. ziseintre noi unsi-ncepem se poate de bagi de seamd. $i de stingherit n-o sd ne stingherim unul pe celdlalt. a inceput Nikita TAbacarul sd se giteasci de luptd. Simli balaurul c. inseamnd hotarul. cd loc este destul in lumea asta pentru amindoi.Hei. luA un plug de lemn.le-a trimis lui Nikita. ba il pocnea peste unul din capete. Lighioana porni si Suiere din toate cele trei guri ale sale qi sd azvirle asupra lui Nikita fum gros qi fliciri arzdtoare. iar balaurul o - - Ajunse la birlogul balaurului tocmai cind acesta se intorsese acasd. Ei. dar dinfii lui de balaur se impotmolird atit de rdu in smoala cd n-a mai fost chip s5-i scoatd din ea. Dar voinicul nostru nu se sperie. nu are cum scdpa de belea. 18 . sA se cre.li. Bine.

minte din brocart. Dar marea. Pentru mine. jucau ti cintau cinlece de veselie. venird sdJ intimpine pe Nikita $i sd-i aduca darurr nepreluite aur. de-atunci tot acolo trdiefte. Mahalaua Tibdcarilor. iar vinturile nivalnice luari cenqa gi-o rispindiri in toate cele patru zd. se istovise cu totul. e adince. perle mari $i lucitoare. Acuma. blinuri. Iar poporul a intocmit povestea aceasta despre el s. pind ce s-a inecat.te in cale crl tolii se bucurau. in mahalaua lui. balaurul. penlru ca s.sd ia nimic din toate astea. Faima lui Nikita insd a ajuns pini hdt. Nu vreau.. Apoi aprinse un foc stragnic. $i porni Nikita inapoi spre Kiev. de voie. ci altfel e. larul gi larina.i nu rimind nici urmd de balaur. $i-atunci balaurul incepu si tirascd plugul in mare credea cd gi apa poate fi despir{iti cu o brazdd. ve. trage.i.$i porni balaurul si opinteasca la plug. zise el. departe.atic.Ce si fac cu bog5liile voastre? zise el. linind-o de mine pe copila lor. Dar Nikita nu . .ti zici cd am marea ta. le fie tuturor oamenilor de treab5 temei de adinca chibzuinta. Nikita l-a pocnit cu ghioaga. cA alfel hotarul n-o sA se vadd bine. Cd doari nu pentru a fi risplitit m-am luptat cu balaurul. arse rimdgilele pe je. sd spurc marea albastrd $i curata cu trupul tdu. munca este mai de prel decit toate darurile voastre. ca si nu-. trage. de. sdpd un hotar adinc-adinc. Balaurul a inghilit la apd.In lireguli.i vini cumva in fire qi i-a scos pe mal. il trase de la Kiev pind la Marea Caspicd qi-apoi din nou cdtre Kiev ti iar inapoi.. de nevoie. voi . $i impdrfit. dar Nikita il imboldea infuna strigind: Haide. ci pentru ci mi-a fost mili de oameni. pieile le argdseqte . haide. Poporul ii ieti de depa. Lisati-mA sA md-ntorc iari$i in Mahalaua Tdbicarilor. sA . Gifiia balaurul. $i s-a intors Nikita la el acasd. pemintui l-amin stare sAzise Nikita.i-n Niprul cel de argint le $i umezetie. nu-i poli da de fund. intrat si plutim pe impdrlim marea.

ii spuneau toli lvanuska-prostdnacul.CATUL NEZDRAU6N fost odatd ca niciodata. a doua zi in zori. $i-atunci se furi$d in fura cu fin gi dormi pini dimineala. noapte de noapte. Atunci motul le-a zis feciorilor: feciori! Sd . Cind se inloarse acas. Cel mai mare dintre feciori se duse si pizeascd griul.lca in prcloare.Dragii mei ca si pazili stali de pazi cu rindul fiecare dintre voi. numai ce se innidise cineva care-l strivea si-l c. dar i se fbcu somn. $i moqul acela a semdnat intr-un an ni$te griu. A fost odatd un mo$ care avea trei feciori: celui mai mic dintre ei. zise: 20 .. Griul a crescut lare frumos. li sd mi-l prindeli pe ho1! Veni noaptea cea dintii.

se ie..urel in spinare gi se prinse zdravdn de coam5. cal. dupi ce. Ivanutka. ci mai mult il cilca in picioare decit ii minca. las5-md slobod! Ci eu. El i. ce-ai vazut pe unde-ai fost? il intrebard fralii iui. mai intii. Sedea nu dormea. ili dau eu drumul. de dat. Ivanutka se apropie tiptil de cal $i dintr-o miqcare dibace ii aruncd funra ti$nea. Calul alerga . te-a$terne in faF-mi degrabS.pdmintul cutremura. din pldcintd molfiia $i a$tepta holul. figiduiesc sd-1i fac un mare bine. sd fluieri de trei ori voiniceSte qi sA strigi desluqit. drept rdsplad. In cea de-a treia noapte veni rindul lui Ivanutka-prostinacul sA se ducd la pizit.Da-mi drumul. lvanuqka ii didu drumul calului. parul calului un fir de aur ti altul Si unde-i calul acela? - 2t . roibule-viteazule. zise Ivanugka. ca frunza cizuti in iarbS!" qi eu voi fi acolo. am de-argint. prins un . Drept e.N-am inchis toat. am pizit griul! Am inghelat bocnd. Calul incepu si alerge nebune.i pLrse in sin o pl6cint6. le rdspunse Ivanugka. vitejeqte: . Se smuci calul din toate puterile.un fir de aur ti altul de-argint. dar degeaba! In vremea asta Ivanu$ka i se sdltd u. Indatd ce ajunse in cimp se aqezd pe un pietroi.Calule-ndzdrdvanule. Ei. din urechi nouri de fum scotea. Chiar la miezul noplii se nipusti pe ogorul cu griu un cal. il puse se figdduiascd cum cd niciodati nu va mai minca qi nici nu va mai cdlca in picioare griul. -n-am vezut niciochiihol! noaptea. Fie.Pdi.i. lui o funie qi plec6. - pe dupd git.i in cimpia mare. liberi din zare-n zare. pdrul calului . dar dupi aceea cum o si le mai gisesc? P. Alergi ti tot alergd dar nu izbuti sil trinteasce pe cdlaretl Atunci incercd sdJ induplece cu biniqorul pe lvanu$ka: . dar un cea de a doua noapte se duse feciorul cel mijlociu qi dormi pind dimineata in $ura cu fin. din ndri pilSlaie de fliciri in $i calul acesta incepu sd minince griul. in zorii zilei veni >i lvanu)ka acasA.te peste cimpuri.

aceluia ii va fi solie! $i iatd cA in ziua ardtati incep $i fratii mai mari si se pregdteasci de plecare la palatul larului . pimintul cutremura. nici in vis s5-nchipuielti. ti aruncind paneragul sub o tufd. Iar Ivanu$ka- 9i ldranii de rind. iar Ivanutka le zise sofiilor acestora: Dali-mi un paneraq. Fralii nu-i dddurd crezare lui lvanuqka $i riserd de el pe silurate. ca frnnza cizut5 in iarbi! Calul alerga. si fac qi eu micar o treabi: sd md duc in pidure se culeg ciuperci! LUA paneralul $i se duse.ti sdl gise$ti.Vreau sA merg s-o vld pe a respuns Ivanufka. ci doar sd-i priveascA pe ceilalli avintindu-se. Cel ce va izbuti sa se salte cdlare. in toate satele sd facd qtiuti tuturor aceasti chemare.terne in fa15-mi degrabi. cum n-ai putea nici cu gindul sA gindesti.. Nu mult dupd intimplarea aceasta.. Ieti Ivanutka in cimpia mare. rogu-vd. larul trimise soli in toate o. din ndri -intr-o goanb gi rdmase incremenit in fala feciorului: Veni . vitejefte: Calule-nezdrdvanule. chipurile.Scumpii mei frifiori. )2 .Pdi.atele. pe Preafrumoasa Elena! . ti striga deslu$it. Numai ci. fluieri de trei ori voinicefte. si culeagb ciuperci. roibule-viteazule. in dreptul ferestruicii acestuia. prostinacul prinse si se roage de ei: . a ie$it prin urechea stingd a calului Fi s-a preficut intr-un voinic falnic Ai chipe.nu pentru a incerca sd se salte pini la lereastra turnului. chiar din noaptea aceea. te-a. Ivanutka? fiica larului. strecoari-te in urechea mea dreapti qi iegi prin cea stingAl intr-un turn inalt. pildlaie de fldcdri 1i6nea. negustorii Tarevna Elena se va afla se infdli$eze Preafrumoasei Elena. fi joacA-te in cenuqi! Cei doi frali plecar6. pind la odrasla larului $i va lua inelul de aur din degetul acesteia. mi-a fdgAduit cd nu mai intri in griu.nacule? Vrei si aib5 lumea de cine ride? Mai bine qezi colea pe vatr. dali-mi ti mie un cdlul cit de mic. fiicd a {arului! S-a strecurat lvanugka in urechea dreapti. nimeni nu se mai atinse de griul lor.Care li-e porunca. sd merg qi eu s-o vdd pe Preafrumoasa Tarevn. Prea bine. nici cu pana se-l zugrdvetti! A incdlecat Calul-ndzdrdvan qi a pornit la galop drept spre orat. d-atunci i-am dar drumul.. nici in pove. din urechi nouri de fum scotea. prost. Cum sd te duci tu. ca sa .. pe calul siu. liberd din zare-n zare. in toate tirgurile.Sd se-adune boierii $i curtenii.

Ivanufka ajunse in piala oraFului.i le-a dus acasd. Oamenii strigau intr-un glas: Cine era? Cine era? Insi pe Ivanuqka parcA-l inghilise pimintul. Ivanutka a zimbit. Ivanu$ka. se selti $i ajunse sus. iar lvanu$ka du' dupd ciuperci. muSte! bune. la fereastrii. Tinind-o tot intr-un galop. a ajuns sus. dar n-a vazut nimeni incotro plecase. chiar ling5 palatul tarului. 23 . ie. dar sd se salte pind la ea nu se-ncumeta niciunul: n-aveau chef s6-$i fringi gitul! $i-atunci Ivanuqka imboldi cu cilciiele Calul-nizdrdvan . cobori de pe cal. . Vdzuseri cu tolii de unde venise. fralii. dupd ce gonise din risputeri. I-a dat drumul Calului-ndzdr.i prin urechea dreaptd $i se preficu din nou in Ivanutka-prostanacul. $i ce si vadd . i se strecurd in urechea stinge. qedea Jarevna Preafrumoasa Elena. necheze. Acuma. $i cind s-a saltat odatd cu calul. Cu tofii o priveau.. Cum era si fii tu. iar in turnul cel inalt. ei $i Ie-o lui inainte. dragele noastre sd fi vdzut ce mindrete de voinic i s-a inf. citi frunzd si iarb5. lar Tarevna frumoasd ca o zini. Ivanu$ka ajunse in cimpia mare. doar trei birne mai erau pind la fereastra Jarevnei.Scumpii mei friliori. zise: acela? oare nu eram eu . a cules din pidure un paneraq plin cu ciuperci otr5vitoare. Mare fu mirarea celor de fal5. fralii au pornit sd le povesteasci soliilor ce vizuserl in oraq: Dac-afi fi fost acolo. Calul fornii. acoperindu-i cu nori de praf. cum stitea culcat pe vatrd ti zimbea. dar Ivanuska intoarse calul 9i se fdcu Pe drum iti nevezut.Astea-s ciupercis-a suitprostinacule? Si le mdninci tu singur! pe vatrd ti s-a afezat acolo. A doua zi fratii mai mari au plecat din nou la a luar panera$ul 9i s-a ora$. Ia uitali-vd ce ciuperci bune am adus! Soliile frafilor l-au luat la rost pe Ivan: indatd ce s-au intors acasa.fi9at farului! De cind sintem pe lume n-am auzit de unul ca el. prostdnaculel $ezivoinicul pe vatre li prinde acolo. lnelul din degetul ei strilucea deJi lua ochii era nepreluit.se adunase acolo lume. trecu in goani pe ling. doar trei birne mai erau pind la fereastra Tarevnei.ajunse din urm.van.

vitejette: Calule-nizdrivanule. . cind lvanuska le_a zis: Dati-mi macar un celul mai prosl: sa merg li eu cu \oil .pildlaie degi rimase incremenit in fala Veni intr-o goand lui Ivanuska. te-arterne in fald_mi degrabd.. liberd din zare-n zare. ca frLrfiza cizut. Se prefecu in Voinicul-voinicilor gi goni la palatul larului. oare nu nu te biga in acela? prostinacule. Ivanuqka ieqi in cimpia mare. Vazu\erA cu tolii de unde veniser dar n-a vAzut nimeni incotro pleiase. Si vorbr! A treia zi fra{ii se preg. liberd dirr zare-n zare.i se desfdtau privind-o pe Jarevna.teau sd plece iar. Veni inf-o goand pi rinase incremenrr in fala lui Ivanu$ka. viteje$te: Calule-ndzdrdvanule. a CaIului-ndzdrivan $i se prefAcu in Voinicul-voiniciloi. iar el s-a dus acas6. Calul-ndzdrivan necheza ajunse sus. din urechi nouri de fum scorea. s-a atezat acolo qi a inceput sA-Si a$tepte fralii. din u. din niri pdlilaie de fldciri lignea. Ivanu$ka se strecuri in urechea dreapti.Stai acas. pimintul cutremu. fluierd de trer ori voinice$te ti strigi deslutit. I-a dat drumul Calului-ndzdrivan.i imboldi calul cu cdlciiele. Calul alerga. pamintul cutremura. ca frurr'za cizuti in iarbd! fluieri de trei ori in cimpia mare.a. roibule-viteazule. cd doar cine ar fi avut chef si-ti fringd girul?! $i-atunci Ivanuqka i. te-atterne in fal6-mi degrabe. fr61iori. Ivanu$ka se strecur5 in urechea dreaptd qi ieqi prin urechea stingd a calului.Ieqi Calul alerga. .echi nouri de fum scorea. Cu tolii se minunau. dar sri se salte pin' la ea nu-i trecea nici unuia prin minte. In piali ce sd vadi? se adunase qi mai multi lume -decit irima dati. S_a suir oe vatra. incdlecd qi goni-la palat. din ndri flicdri ti$nea.i pe dala disparu. prostinacule! Numai tu lipse$ti acolo! Ziserd asta qi plecard. ieqi prin urechea sting. doar doui birne mai erau pini la fereastra Tarevnei.Stai cuminte. iar a venit mindrelea aceea de voinic! Doar doua birne mai avea pini la fereastra Tarevnelt Iar Ivallu$ka iar zice citre ei: Scumpii mei eram eu voinicul . Si lvanulka i5i inloarse Calul-nazdravan . roibule-viteazule. $i aruncind paneraful. lar Ivanuqka se gi afla in cimpia mare. in iarba! voinice$te $i strigd deslurir. Cind s-au intors acasi fralii au povesur: Dragele noastre.

j

;;l'i
....

)-.']

i

.?<
,i

Se nipusti in galop pini lingi turnul cel inalt, dadu bice calurur... Calul-ndzdrdvan nechezi mai tare decit inainte, izbi pimintul cu copitele, se sald - $i ajunse la fereastrd! Ivanu$ka sirut5 buzele rogii ca singele ale Jarevnei, ii scoase drn deget inelul de prel li dispdru in goana mare. Pe loc incepuri cu tolii sd strige, sa lipe qi sd dea din miini: Prindeli-ll Punefi mina pe el! Dar pe Ivanufka parci-l inghitise pAmintul. Doar cit l_au zirit dus $i a fostl Iar el i-a dat drumul calului ;i a venit acasd. Avea o min; legata cu o cirpi. Dar ce-ai pdlit, md rog? l-au intrebat cumnatele lui. Pii, cdutam ciuperci ;i m-am infepat intr_un ciot. - se urce pe vatr5. $i Cind s-au intors fralii, au inceput sd povesteascd ce si cum a fost: - Dragele noastre, de data asta voinicul acela, cind s_a siltat odatd. a ajuns pini la Tarevne, a s;rutat-o pe buze $i i_a scos inelul din degetl Ivanutka, ghemuit pe dupi horn cum era, o linea una $i buni: eu voinicul - Scumpii mei frdliori, oare nu eram trinceni acela? Stai cuminte, prostdnacule, nu mai deseaba! Chiar ,atunci lui Ivanu;ka ii trecu prin mjnte sa se mai uite o data la inelul cel scump al Tarevnei. Abia apucd s5-$i scoari cirpa, cA roati izba fu nipdditi de luminA! Astimpdrd-te, - lui, Ce, vrei siprostinacule, nu te mai juca cu focul! au strrgar fralii dai foc izbei?! Cred ci e timpul si te-alungdm de acasi! lvanugka n-a zis nimic, doar qi-a infiqurat mina cu inelul din nou in cirpd. Peste trei zile larul trimise o noui chemare cum ci trebuie si se adune, de la mic la mare, tot poporul impiriliei la palat, la un ospAl ,i cd nimeni si nu cuteze a rimine acasa. Cine va nesocoti ospilul laruiui _ o sA i se reteze capul! N-au rnai avut incotro cei doi frati, au trebuit sd_l ia la ospel $i pe lvanu$ka-prosranacu l. Venird, se agezar6, Ia mesele din lemn de stejar acoperite cu fele inflorate, stiturd si minince si bea ;i sd vorbeascd de una, de alta. Ia. Ivanuqka s-a furiqat pe cuptor $i stitea acolo intr_un collisor. Preafrumoasa Elena trecea pe rind de la un musafir la altul si_i imbia pe toli cu vin gi mied, iar in vremea asta il cerceta cu Drivirea pe fiecare nu cum\a are pe degel inelul ei cel scump?

Tot trecind aga <1e la unul la altul ajunse ti la ultimul oaspete la Ivanqka. El qidea ghemuit dupi sobd, avea pe el o hdinuld ponositi ti niqte opinci giurite, iar o mini qi-o linea legatA cu o cirpe'
privindul, lra1ii igi ziceau: ,,Ia te uit6, tarevna il cinstelte cu vin Ivalka al nostru!" Iar Tarevna, dupi ce ii intinse lui lvanufka paharul, il intrebi:

Numai cd nu-qi vizu inelul la nimeni.

pe

-

sA scinteieze

inelul Tarevnei! in Tarevna se bucurd nespus, il lui de mini pe lvanufka, il duse fala tatalui siu ti zise: mi-am gdsit mirelel - Uite, tat6, l-au pieptanat, l-au imbracat pe Ivanutka, ca'e de-acum L-au imbiiat, inainte nu mai era Ivanugka-prostinacul ci Voinicul-voinicilor, aqa ci nici nu-l mai puteai recunoafte! Dar cine mai stAtea sA le l'mureascS, si le tilmiceascd pe toate? Un lucru e ftiut insd, cd odata cu ospdlul plin de veselie, pornird se
sdrbatoreascd

Am fost la pidure si culeg ciuperci qi m-am inlepat intr-un ciot' Ia desfd legitura, sd vdd ti eu, ce ai? Ivanqka iqi scoase cirpa !i pe degetul lui incepu sA sbdluceasci ti

Spune-mi, voinicule, de ce 1i-e mina legat;?

ospdlul acela fi eu am petrecut, vin ;i mied am must5li mi se prelingea, dar in gurd nu-mi nimerea.

La

fi

nunta!

tot baut, pe

PRTNTESA RO6SC6-BROASCA

A fost odati, intr_o anume impdrdlie, un impdrat care avea trei feciori. pe cel mai mic dintre ei it'chema Ivan-Jarevici. inf-o zi, impdratul $i-a chemat feciorii qi le-a zis: , -- Dragii mei copii! Acum ali crescut mari cu totii, e timpul sA vd gindili la insuritoarel Pdi, in pefit? - Uite tiiculule, la cine sA neoducem noipuneli-o cum faceli: luali cite sigeati, in arcul bine inuns sloboziti-o fiecare in altA parte. $i unde ii va cadea segeala, acolo sA ti meargi fiecare dintre voi in pelit. Cei trei frali ie$iri in cudea mare a palatului, apoi fiecare din ei iqi intinse arcul qi trase.
fost odate ca niciodate.
28

Cind au venil fratii mai mari. Ivan-Tarevici. cutreier5 el padurile ti munfii. Cind Ivan-Tarevici vru s-o ia la fugd Si si se lase piguba. ridicd ea sigeata.. cu capul mai jos de umeri plecat.gdseasci sdgeata' Doue zile incheiate insi. au prins a povesti unde nimerise sigeata fieciruia dintre ei. celilalt unul si-.i caute sigelile. Fralii au inceput se rida de el. Cind colo. le gisird numaidecit: in curtea negustorului.cu fata negusto.Oac-oac. a chibzuit. Sigeata trasA de lvan-Jarevici cizu intr-o baltd mocirloas. Fralii mai mari. a invelit-o intr-o batisti $i a adus-o la palat. intristat . lvan-Tarevlcr -multi vreme nu izbuti se-$i. Roasca-Broasca ii zise: Oac-oac.Ia-md de nevasta. dar tat5l i-a zis: incotrol Ia-o pe Roasca-Broasca.Ei.cu Roasca-Broasca.i Ivan-Jarevici pdlania. cel mijlociu impdratului: . iar pe mine ia-me de nevasti. miine sd-mi coace fiecare din ele cite o piine mare.iati cA s-au sdrbitorit treialtminteri . apoi a luat-o pe Roasca-Broasca. chiar in fala iatacului fetei boierului qi copila o ridicA.n-ai gi s-au insurat feciorii nunli dintr-o dati $i cel mare cu tinira boieroaici. de chilipirul peste care diduse. Sdgeata trasd de fratele mijlociu zburi pini Ia curtea unui negustor li cazu intr-un frumos pridvor. Ivan-Tarevici a chibzuit. $i-a povestit . de ce te-ai a$a? Ti-a spus vreo vorb. rotundd. Acum . $i cum in pridvorul acela stdtea fata neSdgeata trasd gustorului. S-au inchinat feciorii in fala pirintelui lor Fi au plecat. impdratul ti-a chemat feciorii qi le-a zis: insurali pe tofi trei. iar in cea de-a treia nimeri intr-o balte mlettinoasA.de fratele mai mare a cdzut intr-o curte boiereasce. de mustrare tatel tdu? 29 . iar lvan-Tarevici A doua zi dupd nunt5. iate-v5 coaci piine? De aceea pind ag dori sd aflui ttiu soliile voastre s. Ivan-Tarevici.. scumpii mei feciori. rului.. $i o ridica Roasca-Broasca. Ivan-Tarevici! Vino de-ti primette sigeata. ii rdspunse: nevasti? O s5-si bati joc toata lumea de minel .Cum si te iau de lvan-Tarevici. ce si vadd? Roasca-Broasca tedea pe un bolovan finind sdgeata lui. Dar tvan-Tarevici s-a intors in palatele sale tare posomorit: de ginduri impovirat. i-a zis Roasca-Broasca. . Mihnit. albi Si bine crescut. gi n-o s5-1i pard reu! . de cum plecard in iatacul boieresc.

Ivan-Jarevici! Mai bine culcd_te.. Luali deci mirasi. Veni qi rindul lui Ivan-Jarevici.sd le dea o mind de ajutor la 1esutul covoaielor. Apoi primi piinea feciorului mijlociu qi zise: O piine ca asta poli minca numai daci mori de foame! .. pe didace sau doar pe nrqre slujnice frumoase .i le_au vestit porunca impiratului. Au venit $i fra{ii mai mari. Ivan-farevici. cu fir de aur. primind piinea adusb de el. d. cu fir de mitasa _ 30 . Vasil. fetele slujnice s_au adlrnat cu toatele $i s1 s-au pus la treab. Impdratul primi mai intii piinea feciorului celui mare qi cind o vdzu porunci sd fie date duliilor din curre.dacele. ba a mar li impodobit-o cu felurite desene ciudate: pe margini i oraqe'9i patate.A luat un ciur des gi nitte site mai mdrunte de a cernut fiina de griu.i ei piinile lor. Dimineala Roasca-Broasca zNe: niciodatA pind atunci o piine ca aceeal A aSezat piinea pe o tav. iar a fetei negustorului ie$ise cruda $i pra\alita pe-o coasre..i noaptea e un sfetnic bunl _ _indati ce s-a culcat Ivan-Jarevici. cite un covor! O piine ca asta trebuie . tu si coci singura a o piine mare. rotundi. scoali-te si duci piinea! Cind Ivan-farevici a vdzut piinea tare s_a mai minunat: nu il trezi pe Ivan_Jarevici: vezuse A$ dori sd aflu cum $riu soliile voasrre sd {eag. Nu fi supirat.'nici cu pana alergind.i de argint si leasd. impiratul E timpul. numaidecit mamele. de argint $i punetiJe sd-mi leasi cu miinile 1or pind miine.. dedesubt _ fiare 'sdibaLrce s-o zugr5ve$til . sa coasa. S-au intors feciorii mai mari la soliile lor .a atii de fiumoasd cum n-ai putea nici in poveste s_o gdsqti. grddini ti turnuri. doar ci Ia ele nu prea aveai ce vedea: piinea fiicei boierului era cam arsA. de aur gi i_a dus_o tatilui siu. Tiiculul meu poruncit ca pind miine la gustarea de dimineafi. au adlrs . dormi te odihneqre: .pe dati le dddu feciorilormincati numai la zile de mare sdrbatoare! $i o noui poruncd: ^. deasupra pisiri zburind. Roasca_Broasca isi lepddA pletea de broasci qi se preficu intr-o mindrele de copili.Cum sd nu fiu trist! i_a rispuns lvan_Jarevici. Sofiile au chemat pe mame. fir de aur. a frdmintat un aluat alb Si a copt o piine moale qi pufoasd. albl $i bine crescud. fiecare. preainleleapr.

+ .

Oac-oac. Cind s-a trezit Ivan-Tarevici qi cind a vizut covorul.Covorul acesta sA fie numai acoperamint pentru cai cind plouiil Primi covorul de la tvan-Tarevjci. Tiiculul meuaporuncrr Sa-l leqt ln noaptea asta un covor inflorat! . . cind era vremea sd plece la ospi1. Roasca-Broascabunr r_a - Ivan-Tarevici. Cind a ajuns... Roasca_Broas. ci..spus rreo vorba de trist? Ji-a de dojania talAl rau? -.a.iliutr. du-te singur la ospdtul impiratului cd eu o si vin in . rosti: Asta doar la poarti sd fie asrernurr Primi covorul adus de fiul mijlociu. de ginduri impovdrat... mihnit zicindu-$i in sinea lui: .. De-mpungea cu acu-odat5 _ risirea floarea_ nflorata.Cum o s_o duc eu pe Roasca_Broasca-mea la osp5lul imp5ratului?."Uui .Cum sd nu md intristez? i_a zis Ivan_Tarevici. poate."u i. broascA.."_uiaiu. doar in po.u t_u int. la ospilul ce are sdl dea tu putat.oa"f .fiecare acas6 la el. cu capul mai jos de umeri plecat... si te duc la ospdful ce are si-l dea la Dalat.Clm sdnu fiu trist? i-a rdspuns Ivan_Jarevici.incepu sd 1easd covorul.ii ' ' Si iala ca s-au infelilal impiararului ru\rrei fralii. Ivan_Jarevici! Mai bine culci_te Si dormi: noaptea e un sfetnic bun! jndalii . cu capul mai jos de umeri plecat? .esre . Ivan-Tarevici i_a zis Roasca_Broasca. . i3l e$ti rrist.a vadi care dintre ele danseazd cel mai bine. $i au plecat cei trei frali . tmparalul a luat intii covorul fiului mai mare qi dupd ce-l Drivi. il privi qi zise: .r. nici in vis sa-nchipuie)ti. ao. il priri 5i zise: Iar acest covor sd . vai! ce s_a mai mlnLrnal era atit de frumos cum n-ai putea nici cu gindul sd gindetti. lvan-Tarevici? Iar erti de ginduri impovirat.ir_ra rmpunse-a trela oard pisdri sprintene zbura16.Nu fi supdrat.. Ivan_tarevici mergea tare ^. A poruncit teicutul ca miine. \jci nu \e arata5era zoriie ti covorul fu gata.zis: Ivan-Tarevici insd s-a intors acasl tare posomorit. _ Si impreund cu sofiile lor. a doua oari de-mpungea _ cel mai iscusit .a pIr"rr".ce s-a culcal lran-farevici. de ce esti asa .Nu mai fi indurerat! Culci-re $i dormi: noaptea e un sfetnic A doua zi. . poii"ur.pe dat. Roasca_Broasca i)j lepAdd Dielea de se prefecu iar in mindrelea de copilia preainleleapra Varrlrsa qi-.9". impiratul fie apternut la cele mai mari sirbilrori in iatacul meu! didu o nou6 poruncd: tustrei feciorii . ci sa_i atuca fieeare covorur lesut. .

iar cind qi-au fluturat-o pe cea dreapte i-au improscat cu oase fi resturi. din mincare ce le riminea . o priveau fermecali $i rimaseri muli de uimire.. Cind i$i fluturi odati mineca stingd se ivi pe un . cu o pereche de cai murgi inhdmali la ea. Toli oaspelii s-au sperial.. Preainleleapta Vasilisa bea. iar in urma lor zboard o calealcd de aur.lac. cdlareti vajnici gonesc. ai -invelira cumbatistd.tiau ce sd face. Iar lvan-Jarevici a zis: Nu vi fie teamd. Caleatca a tras in fala pridvorului.r s-a pornit dansul. Supdrat. Cum au venit au fi inceput sil ia in ris pe Ivan-Tatev1c1: Deodati se auzird tunete Si o zarvi nemaipomenite de se zgudui. ca sa venit singur. dar din ea n-a coborit o broasci ci insufi Preainleleapta Vasilisa. Preainleleapta Vasilisa s-a dus gi ea sd danseze cu lvan-Tarevici. Dar de le-ai fi intrebat de ce fac asta n-ar fi Stiut a spune. de nu mai . Numai ci ele cind qi-au fluturat mineca stingd i-au stropit pe toli musafirii. Tolj oaspelii se minunau. fugula ii ele: ce nu puteau si bea -. e broscula mea care vine in cutioara ei! Au dat buzna cu tolii la fereslre $i ce sd vadi? Servitori iuli de picror aleargd. ci sA spui: .i fluturi mineca dreapti lebede albe pluti pe Atit impdratul cit fi oaspelii mult se mai minunard. dichisite qi gitite amindoui. cd la soare te puteaiuita dar la dinsa ba. dragi oaspeli! Aceasra. ti resturile in mineca stingi le-arunca.i una. dar potirul nu-l go1ea. nevoie mare. se cutremurd pind-n temelii palatul. irnpdratul a poruncit si fie alungate amindoui din oddile sale. S-au dus sA danseze ii sotiile frafilor mai mari. ba mai-mai sd-i scoatd un ochi insu..i una ti alta in minecS-qi turna. de bun6 seami. Cind o se auzi zarve ti tunete sA nu te sperii. au sirit de pe la locurile lor. aEa... frumoasi. Sofiile fraliior mai mari vizurd lucrul acesta $i.i alta in cealaltd minecd arunca.. a inceput si cinte muzica .prinseri anegindite lac. iar cind i. si se veseleascA. 33 fird sotie? Trebuia Pii. noi cum ordciie. Iar dupi ce a mincat fripturi de lebddi arunci oasele in mineca dreapt6.i imperatului. Fratii mai mari insi au venit Ia palat impreuni cu soliile. Dar de cum terrnind ea si danseze totul se fdcu nevizut: Si lacul Si lebedele cele albe. frate. $i s-au pus oaspelii si minince. de buni seamd. Preainleleapta Vasilisa l-a luat de mind pe Ivan-Tarevici $i s-au aqezat amindoi Ia mesele din lemn de stejar acoperite cu fele inflorate. si bea.Aceasta. s-o fi adus mdcar in d5cultam 1i . e broscula mea care vine in cutioara ei!" gi Ivan-Jarevici s-a dus singur la ospilul impiratului. s-au zdpdcit..urma ta. Indati ce s-au ridicat oaspetii de pe la mese.

pind a rupt cea de-a treia pereche de cizme de fier.fot mers. Ciutd pielea de broascd. se rostogolea peste pajitti verzi. Kotcei cel fdrd de moarte.i mai inleleaptd decit tat5l ei. Acuma insi.i mSnoase.i grozav de indurerat. Spuse asta. Buni ziua. i-a zis Ivan-Tarevici. Ivan-Jarevici.ai sa md ga\etli lu pe mine. Cind ospilul se apropia de sfir$it. i-a zis lui lvan-Jarevici: Ah. uricioase. Ivan-Tarevici rimase nemingiiat. pe Preainfeleapta Vasilisa. cd doar cu vorba nu inl5turi nenorocirea. Uite. BunA ziua. la capdtul p. line ghemul acesra li incotro s-o rostogoli el. Chiar atunci se intilni cu un urs.. aS fi fo. Dar se pregdti de drum: i. dacd a ajuns departe ori aproape. Eh. si mi cauti peste noud mdri qi noud 1iri. ifi puse intr-o desagb trei piini de fier qi porni sd-qi caute solia. Ghemul se rostogolea peste munli cu piscuri inalte. se rostogolea peste locuri pustii. A ciutat-o cit a cautat-o. $i cum mergea el ata. a mers mult ori pulin. De-abia dupi ce-ai sd rupi trei perechi de cizme de fier. S-a repezit s-o caute. A mers el qi-a fugi pini . voinicule! Ce cauli $i-ncotro mergi? Iar Ivan-farevici i-a povestit b. se preficu intr-o lebddd albi Si ili luA zborul pe fereastri. fi cum de gdsit n-a gisit-o..minrului. mlSqtinoase. intr-acolo \i re indrepli ti ru. iar Ivan-Jarevici mergea $i tot mergea in urma lui.i a ajuns la un codru des. a lui Kofcei cel fdri de moarte.lti urite. de nepilruns. prin b.i pe reci a ta. de aceea s-a miniat pe ea . Ivan Tarevici.trinelului oful sdu. niciieri nu se oprea. La intoarcerea acas6.repede doar povestea se povestegte. a intilnir intr-o zi un bdtrinel irnpovirat de ani.i o puse pe foc. incilld cizme de fier. bunule.i lud arcul ti sdgelle.. Ivan-Jarevici i-a mullumit bitrinelului Si a pornit in urma ghemului primit. peste piduri intunecate. de ce ai pus pe foc pielea de broascd? Doar nu tu o imbricasei cu ea qi de aceea nu se cddea si i-o scoli tu! Preainleleapta Vasiiisa s-a ndscut mai $ireatd . in lara-nsorit. cum de-aifAcut una ca asta?! De ce mi-ai pus pe foc pielea de broarc6? Daca ai mai fi avul rabdare incA rrei zile. pini a mincat qi a treia piine de fier . Dar ce-li tot zic eu. mai anevoie fapta se sdvir$elte atita Ftim cd dupd o vreme a rupt doui perechi de cizme de fier qi a mincat doud piini de fier.i i-a poruncit sd se prefaci vreme de trei ani in broasca. Ivan-Jarevici gisi o clip6 liberd Si rrase o acasA. rdmii cu bine.6i-ai sd mininci rrei piini de fier . cine sii ttie? . Dac. i-a zis batrinelul. Preainleleapta Vasilisa indatd bdgi de seamd ci pielea ei de broasci nu-i niciieri. niciieri nu se-ageza.

lar lui lvan-Tarevici i s-a fdcut miti de r. fie4i -bine aruncd-mi in marea cea albastri! mild de mine gi nu mi minca. colibioa. apoi porni mai departe de-a lungul Iirmului. chiar in fala unei colibe rotitoare pe picior de giind. ce si vad6? Chiar deasupra capului siu zbura un r6loi de toatd frumuselea.loi $i nu s-a atins de el. culcat pe nisipul galben.i ce se vada? pe vatrd stitea culcati Baba-Cloanla-Cotoroanta. opre$te-re cu fala la mine. se intoarse cu spatele citre pidure qi cu faIa spre el.de folos. Vdzindu-l pe Jarevici. Ivan-Tarevicil Cd o sd vind vremea cind o sili fiu si eu $i de iepure i se fdcu mili lui Ivan-Jarevici. dar iepurele ii vorbi cu grai omenesc: Nu-mi . cind acesta ii vorbi in grai Nu mi omori.m. lvan-Tarevici! ci o sd-}i fiu . sd fi mers pulin. un pette. Curn mergea el aga printr-o cimpie intins5.Ivan-larevici nuIvan-Tarevici!urs. l-a intrebat: De ce ai venit la mine.i-o arunci in mare. aqa ci qi-a s-a atins de $i gi folos' vdzut de drum. sau de nevoie? . intinse arcul.i vdzu de drum mai departe. Ivan-larevici rosti: Colibi. aqa ci-. mindrule voinic? De bund voie. Ivan-Jarevici iqi zise: De data asta n-am ce face. Cd n-am nici un fel de merinde.. lua viala. . in urma ghemului siu. ascultind de vorba lui. ci. Sd li mers mult. Ios-a f5cut mil6 de el. tot rostogolindu-se ghemul ajunse intr-o pidure. . cine mai $tie? doar ci la o vreme. cd nu mai pot de foame... $i-a vezut mai departe de drum.. o ftiuci mai mult moarti decit vie.mind cum era. mai Lui lvan-Tarevici ise ficu mili de ttiucd. Ivan-Tarevici intri in colibd. Ivan-Tarevici iqi intinse arcul gata sd sloboadd o sdgeati asculitl asupra ritoiului. cind il auzi pe urs vorbindu-i in grai omenesc: Ci si-{i fiu eu cindva de Nu mi omori. Deodatd ii ieqi in cale alergind un iepure urecheat. o sd mdninc $tiuca! Mi-e tare foame ti nu pot rdbda! mai Ah." Tocmai iqi potrivi sdgeata $i ochj.O sd omor iepurele. rosti $tiuca.i eu cindva de folos. iqi zise larevici. pddurea la spate-Ii rimtnal Coliba. ce si vadd? chiar pe 15. Dupi o vreme ajunse la marea cea albastrd ti. a|a fl.. Ivan-Tarevici.N-ar fi riu se omor ursul esta! ifi zise lvan-Tarevici.S." omenesc: Ochi.

i lui zborul o ra1i. Ea este acuma la ficdlosul acela de Korcei de moarte. Si roc_ mai in virful stejarului se afla sipetul ferecar. cdci cu Koqcei n_o prea poli scoate la cap5t: pe el nici sdgeata. Ivan-Tarevici se int st5.i termini gindul ci iepurele se.Pe unde-o fi riloiul meu?'. preainleleapra mai . Ivan-Tarevici se fot uira ra stejar. Rafa scipd oul gi oul cizu in marea albastr6. I-a trebuit mult pind sd rizbeascd prin codri de nepitruns si sd strAbati bdlii mldttinoase. in rald. .. pe unde-o fi oare ursul? El m-ar putea aiuta!. Atunci." Abia i.. Din virful lui cAzu sipetul care ti se sfdrimi in bucilele.Eh. i-a rispuns Baba-Cloanla.i proptise virful printre nouri.. Iar stejarul acela cre$te intr_un codru - - ci ... Negrefit cd doar el l_ar putea ajunge din urmi pe iepurele estelalt. Sreiarul aceta i.. raia e in iepure. Abia i$i termin.ninc ..i si beau qi mi-ai pregiti baia cu aburi.i se bea. Babe-Cloanti-Cororoanli. aceea m-ai lua la intrebat. riddcinile ii erau rdspindite in phmint pe o suta de verste jur-imprejur.. Apoi Baba-Cloanla i-a spus lui lvan-Jarevici cum ar putea si rdzbeasci pind la stejarul cu pricina. virful unui stejar b. Iar rdloiul se si re_ pezise in zbor dup.. srdtea pe ldrmul mirii ti gindea: .tea lui stdlui.ri de nepatruns. Apoi i-a dat lui lvan-Tarevici sd minince . nici sabia nuJ poate ripune. rata Si o lovea cu ciocul in cap. bine spui. iar crengile Jui acopereau stralucirea ioarelui. Da aceea nu se teme de nimeni. Dar moartea se .. ltiu! zise Baba-Cloanla. dar pind la urmd a ajuns la stejarul lui koqcei.. Aga ci Ivan-Jarevici i-a mullumit si a pornlt la drum.Pe unde-o fi $tiuca mea? Ea ar gdsi oul pe fundul mdrii!.trin. Din sipet iefi iepurele care o lud la goan5. Va fi tare greu sA ajungi la ea. . _ .Pe unde-o fi iepureleJneu? gindi Tarevici. gindul ursul se qi infdfila: alergb inrr-un suflet smulse stejarul din pimint cu rddicini cu tot.Vasilisa. care se ridici sus-sus in inaltul cerului.Ah.i nu $tia cum sd face sd ia sipetul. gindi el. iepurele e inrr-un sipet ferecar in $i sipetul _ cel.i i_a pregdtit bala cu aburi. gindi Jarevici. undevirf afli? acul acela intr-un de ac $i se afld_ntr-un out oul _ se afl.f. iar Ivan-Tarevici i-a povestit ce o caura pe solia sa.qi-abiabine mi-ai da intii sd m.Moa. din iepurele sfiqiat i.. dupd Ci $tiu.i infdliqi: il ajunse din urmd pe celAlalt iepure qi-l sfiqie in doui.

Preainleleapta Vasilisa ii ie. cel fdri de moarte. Acolo au triit amindoi in prietenie. lvan-Tarevici: sparse oul.i in intimpinare si ii zise: Ei.Cind colo. acum. se intoarse in impirdlia sa. scoase acul . Indati Ivan-farevici se bucurd. preficindu-se intr-o din cea mai Ivan-Tarevici se duse la palatele lui Koqcei.i-i rupse virful. vdzu un pefte. cX ai fost in stare sd md cauli gi si md gdsegti. dragoste d buni infelegere. .Tine.miruntS. Ivan-Jarevici. voi fi pe veci a ta! Ivan-Jarevici alese cel mai bun armdsar din grajdul lui Koqcei qi incdlecind impreund cu Preainteleapta Vasilisa. pulbere pieri Kolcei ce-l rupse .ce se apropia de !5rm inotind fi avind in dinfi un ou: . o ttiuca .

. Intr-o zi s-a dus Andrei-arcagul la vinitoare. indati ce vezi cd 38 . du-md acasi qi ageazS-mi la fereastrS. Andrei o ridic5 . t. Dar ai griji. A fost odatd. Andrei-arcaqule. iqi zise el. intr-o anume tard lln tar necAsdtorit. lrt .Haide.turtu. .i din copacin tolbi.vroia sd-i suceasci gitul qi s-o bage insd turtureaua ii vorbi cu grai omenesc: .. s-o dobor mdcar pe asta". Tocmai atunci v5zu o turturea stind intr-un copac.-:.Nu-mi lua viata. Trase $i o rdni pe pimintul jilav.' fost odatd ca niciodatA. $i avea acel tar in slujba sa un arcaF pe nume Andrei.eaua se prdbu.'.-.9' \ 1& 1(N cih 1'. Ericarri seard: omul se intorcea acasd cuprins de tristefe.(. nu-mi reteza capuMa-md aqa vre cum sint. A umblat prin pidure o zi inlreaga dar n-a avut noroc. n-a inrilnir nici o sdlbiriciune.

Andrei s-a culcat iar Maria-Tarevna s-a pornit si leasd. Si-o sd riminsis5-1i fiu solie veselS fi-cinstitd. de toate FA sut.veselindu-se. A lesut toatd noaptea qi a fecut un covor ce n-avea seam.Tu e$ti s-a gindit.ve$ti. Andrei a ascultat-o. cu el lati-or Si vindel negustorilor. love. .te-mi din toatd puterea . pleca la pddure. Andrei! vezi Si tu .tia.ul cu Maria-larevna $ triia cu tinira lui nevasde slujbd nu uita: in fiecare zi se scula cu noaptA . Andrei-arcatul se minunt: ce-o mai fi li asta? Cind te uili la ea vezl cA-i pasire cu adevarat. $i s-a insurat Andrei-arca.Tr. nici in vis si-nchipuiefti.rost de vreoce a$a este. A doua zi dimineala Maria-Tarevna i-a dat barbatului covorul: prel pe el Du-te tirg . tu fe-i gindit $i n-a putut gisi un prel pentru covor. de ruble. s-a tot Negustorul 39 mi prinde somnul bate-mi fdrd intirziere. I\4aria-Tarevna i-a zis: Culcd-te ti dormi.orul sub aripi $i incepu sA picoteascd. doar in poveste sA zugr. iar el prinse a a$tepta Nu trecu mult $i furtureaua iqi bigd cdp.. Andrei lui covorul. Dar niciaduna vinat fel de fel. Si Maria-Tarevna i-a zis arcagului: De vreme ce-ai qtiut sd mi iei. cumpar.Da. A dus turtureaua acas. de la altul dou5. Andrei i$i aduse aminte de ce ii poruncise pasdrea qi o lovi din toatd puterea cu mina dreapti. tu se ci cit da cu-atita sd te mullume$ti. dar bagi de seama. cu petti in mdri.' a pus-o Ia fereastrd. trebuie ttii sA md qi pistrezi cu un -ospil fi-o nunti fdri zarvi. dar vorbelte cu glas omenesc. .i i-a adus-o ne!esrei. Maria-Jarevna i-a zis: .i-l ducea la cuhnia farului. Turtureaua cizu jos. Dar n-au triit multi vreme aqa. . Un negustor alergd inr-un suflet' la el: pe covor? om bun. il desfdfura Si porni cu el printre tarabele din tirg.cu mina dreapti 9i o sA dobindefti o mare fericire.nu cei.! cit ceri fi prelul.AscultA negusto. cu fiare silbatice in munti.i se prefdcu in MarraTarevna. o mindrele de fatd $i-atit de frumoasd cum n-ai putea nici cu gindul si gindegi. s-a dus pe la prietenii lui ti a imprumutat de la unul o rubla.iesti in sirecie.n pe lume: era infili$ati acolo toati imp5r. tea-n cap. iar imprejurul tuturor acestora se rotea luna $i soarele. felurile $i lase.. cu piduri qi ogoare. cd indrept eu lucrurile. mic Asa s-au inteles. cu pisiri in cer. cu banii iqtia mdtas. cu oraqe $i copaci. noaptea e un sfetnic bun. iar cu banii adunali a cumpirat mitasd de toate felurile .

uite. sd-qi faci loc cu coatele prin marea mul{ime. ci mereu in fala ochilor pe soia arcatuiui o vedea. $i din ziua aceea nici de mincat nu mai minca. Maria-Tarevna atteptat . SoEia mi-a poruncit PAi. ca in palmd.atita sd mA muilumesc.Ah. Tarul bigd de seamd qi incepu siJ descoase ca sd afle ce mihnire il apasd? $i sfetnicul ii destdinui {arului: . l-a rdsucit cu spatele si a inchis usa. S-a adunat o gloatd neinchipuit de mare de negustori. Andrei banii. fine zece . cu mare greu.Ei. a luatarca$ule. ala !i dau pe el? mea l-a f.i s-a dus acasi. Sfetnicul 1arului pdti cu un picior peste prag. Sfetnicul larului se uitd ia covor $i mult se minuni si el: arcaqule.Nu-i nimic. vorul dsta atit de frumos? a$a. dar sd $tii c. spune adevarul adevarat: de unde ai c. prins frumqel dea umeri pecit a a$teptat o vorbi de la el $i dupi un riistimp. Cobori un sfetnic al farului.Pdi. nici de bdut nu mai bea. care priveau covorui. ia spune.i dsta nu li_l mai dau! gi larul i le didu cu mina lui siet_ nicului. a . ac(sra. se minunau.Veni in fugd alt negustor $i dupi el mai venira allii.-desmericindu-:e cu greu porni in sili spre ca:ii.petat co-Ei.i de-atunci numai la ea mi_e sindut! . rimase uimit Cere-mi dorelti. dat covoruimt1. l\.pe date cescoase doudzeci de mii de ruble.e ce e Si fdri! .*^ votba? . am vdzut-o pe so{ia arcagului. Iar. dar nu-i puteau gdsi prelul. Tocmai atunci trecea prin dreplui tarabelor . A urcat din nou in caleagca 5i a plecat in mare graba in mahalaua cu ortcr_ na._ Sfetnicul lui banii Si iqi zise: . ^ inlreaga sa rmperAtie. iar pe celi_ lalt. solia . . zise c6ire cei adunalr: Bund ziua. oaspeli de peste mdri Desp. farul 5i-a aruncat privirea asupra covo.urit. care dori sa din calearca )i.. imi comand eu alt covor $ mar trumos". nu mai scoase o vorbe si uitd ieniiu unu-" venise acolo: in fala lui se afla o frumusele de femeie ci nu gi-ar fi luat ". cu uite. ttiu sd nu md tocmesc: cit imi vor da. uile a|a 5i a5a.nul mai trase iniuntru.ochii de la ea o suti de ani qi ar fi rimas aqa privind-o.afle ce pune ta cate neguslorimea. dupa ce izburi. nu pulem gasi prel penlru covorul Asla. A gdsit mica izbia in care rrdia Andrei-arca$ul $i a brirur in uyi. eu covorul .iaria_ Tarevna i-a deschis. Iar sfetnicul larului s-a dus la Fr qi i-a aritat covorul. l-a sletnicul farului. negustorilor.Pdi.$i nu nici eu.ului qi vdzind acolo. cit vrei sd-{i .

...1-l.l .) .'.'tj l.. i .1 it..=-.:.t i i..'..i :.. '-.1 . r. l':.. .. ': r '-.. i-....r. .f . i*...r.:.:ii.". .:lii.'1:.i r ': : . : ...i p. :'::... -.' ' . : :l-i i_i .--'-t t t.-. rll . :i . '.-::lil:i ' .: '' -... . :.i _ l ' ' il't: .....r ..l.r' :t':.i''l:i. ..: . ..t _. ..i...- -.:rt:.... ...-: rl' .-..''1"' : t.'. '-'-.. . .. i ...-... ..

Decitde-aici. Tarul iti simti inima coplegitd de dragoste. mi rog. Nu putea niscoci cu nici un chip ceva care sa-l piardd pe arcat.mezi de aur.. Maria-Jarevna a agteptat cit a a$teptat o vorb5 de la el gi dupi un rdsurlp l-a prins frumu. Deodatd se apropie in fugi de el un betivan imbrAcat intr-un caftan zdren1uit. intoarce{e la 1ar ti spune-i s5-l trimiti pe Andrei-arca$ul in cealaltd lume ca sA afle cum o mai duce acolo titine-su. spuse unde trebuie si-l $i-i Jarul se bucuri qi porunci si fie chemat Andrei-arcasul. de intors .Si-l pierzi pe Andrei-arcaqul nu-i mare lucru ci el e un prost. ii veni poftA fi jarului s-o vadi pe solia arcaqului. Intors la palat larul puse la cale un plan necurat s-o ia de la birbatul siu pe solia acestuia. nici cu buruieni de 1cac.ili voi .ul Si bitu la uli. Sfetnicul larului se mihni amarnic qi plecd de la palat cu nasul in jos.Iaci.i pentru ce. Daci Andrei se duce acolo. nici cu biutura. numai cA vezi. Betivanul i-a zis: . cb poate iti dau Si eu vreun sfat. nevastd-sa e $ireatd nevoie mare. Jarul pdqi cu un picior peste prag . si n-am Si eu o solie? Ce-ar fi si md-nsor cu frumoasa asta? Ei ii este hirizit si fie solie de tar . s-a intristat sfetnicul tarului. gone$ti.-i dea de capdt. iar de nu vei ticlui nimic . si tot rdmin neinsurat. Maria-Jarevna ii deschise. gisi mica izbd in care locura Andrei-arca. Sfetnicui laruiui i-a mullumit belivanului Si fugufa la lar: pierde pe arcaq. li zise: $i de ce.nu se mai intoarce. larul cel riposat.eteza capul. Vreau sd md insor cu solia lui. de ce $i-a lisat nasul in jos? Sfetnicul l-a cinstit cu un pihirel de viniqor. ce-qi ficea veacul in circiumi. l-a rdsucit cu spatele gi a inchis uqa. a$a ti a$a il putemtrimiti. iqi zise el.el de umeri pe Iar. . . Ei. Auzind asta.Ilu de arcat. I$i chemd sfetnicul pi-i zise: Ticluie$te ceva ca sdl pierdem pe Andrei-arca$u1.Adici de ce. . sate Si gr.i i-a povestit necazul sau.iar pe celSlalt nu mai putu sAl tragd induntru. De ticluietti ceva rAsplatd vei primi orage. $i de nicaz se abdtu pe Ia circiumd sI se cinsteasce cu biuturicd. dar lasi ci ndscocim noi una a$a de buni ci n-o si izbuteascd nici ea s. plecd in mahalaua cu pricina. mai bine m-ai cinsti cu un pdhdrel de sd md viniqor. imbrdc6 rrrq_ te vesminte simple. ii pierise graiul: se afla in fafa lui o frumusele fdri seamin. 12 Piei betivanel .Nu scap de vraja ei nici cu mincarea.

. Tarul n-a mai avut incotro. capul li-l voi reteza chiar cu sdbioara mea. au coborit intr-o ripi adinci qi abia aici s-a oprit ineiul.ezat sd mai mdnince nitte pesmeli' Cind colo. peste riuri qi lacuri. el este cel ce car. p5rintele la. De nu.de vreme ti . noaptea e un sfetnic bun.tlui si meargi cu Andrei. daci au mers pulin sau mult.i-i porunci sfetnicr. injuga1 la un car. adevirata insircinare va veni de-abia pe urm5. qi-acum il minau cu bitele. cum s-a sculat Andrei. domnilor draci! Ldsalil slobod pe raposatul acesta pentru scurtd vteme mdcar.acesta prinde a se rostogoli. sd zici. nimeni n-o si te creadi cd ai fost in cealaltd lume. Daci au mers departe sau aproape.insdrcinare: ce m-ai slujit mereu qi afli cum o mai duce tiidu-te in cealaltd lume indepline$te-mi o cu cinste cu credinl5. cd altfel. iar dupi el se tirfute cu greu sfetnicul larului. mai cului meu. in zorii zilei. iqi lud rimas bun de la solie Ei se duse la lar sa cearA un tovaris de drum. pe datd Andrei se risti la draci: Ei. Andrei qi sfetnicul larului s-au a. De cum s-a intors acasi.-te !i dormi. pe care doi draci puseseri o incircdturi uria. nu cumva e riposatul lar. bitrin Si impov.rat de ani. de nepitruns. De cite ori oboseau. dace au mers repede sau incet. celelalt din stinga. Andrei zise: Ia uitd-te.ului nostru? Ai dreptate.d de lemne. e un fleac de poru cd. Andrei s-a a$ezat pe lavitd Si $i-a Hsat capul in piept.i din nou la drum.Ei.De ce e$ti trist?ce fel deintimplat vreo nenorocire?Iar Maria-Jarevna insdrcinare i-a dat larul. Maria-Jarevna l-a intrebat: Ti s-a . Andrei. . Culc.i inelul. Andrei aruncl inelul . Maria-Tarevna i-a dat un sac cu pesmeli $i un inel de aur: Du-te la tar si-i cere sA li-l dea ca tovardf de drum pe sfetnicul siu. ce si vada? Chiar pe alaturi trecu larul. singur incircitura de lemne. cA trebuie sd-l intreb cite ceva. mincau niqte pesmeli . cine mai ttie? doar ci intr-o vreme au ajuns intr-o padure deasa. $i indatd ce vei ieqi impreund cu tovari$ul teu la drum. Andrei primi sacul cu pesmeli . peste bdlli qi covoare de muSchi intinse. unul din dreapta. a trebuit si se invoiascd. Andrei i-a povestit i-a zis: Ai ti gdsit de ce si te mihne$ti! Asla nu-i insdrcinare. $i iat5-i pe amindoi ieqind ia drum. arunci in fala ta inelul ti el o sd te ducl unde trebuie. arcaful se {ine pe urma lui prin cimpuri deschise.

pe omul . Andrei-arca$ule." cocora sub povard dar de cdrat . Sfetnicul larului plec5. care_i odihnit.Pii.Cum ai culezal 5a te intorci? Andrei-arcasul i-a rdspuns: . . dracii tar. ce nu-i greu numai de_ndeplinit dar greu e de $i Dracii i-au r. Se apropie in fuge de el belivanul.qi el. vi trimite inchiniciuni $i vd porunce.te cu stretnicie sd nu nedreptatiti oamenil. i-a dat crezare. Indati ce-au ajuns in impiriqia lor s-au infalifat la palat. aqa. Intri la circiumi.i_a lual rdmas bun de la bdtrinul lar. Crezi cd o si ne pierdem vremea a$teptindu_te? Ce.i aqa. dracii i J-au dar inapoi pe sietnicul tarului 5r au pornir amindoi pe drumul de inroarcere.i d5-i gi croieqteJ cu bitele. larul s-a napustit cu mare minie asuDra lui: . ce_gi ficea veacul in circiumS: De ce s-a intristat sfetnicul larului? Cinsteite-mA cu un phhtrel ci poate ili dau ti eu vreun sfat.Pdi. Andrei prinse siJ intrebe pe bitrinul lar cum o duce cu traiul. lisindu-qi nasul $i mai jos.i l_a lisat pe Andrei si se duci acasd. Abia terminard de vorbit. ceru vin. Amarnic trai duce el acolo.Nascocette sibioara sA-l pierdem pe arcag.Du{e inapoi qi spune-i larului sd-i dea poruncd arcaqului si indeplineasci uite care insarcinare.Si-atunci. l-a cinstit cu un pihirel de vini.spuns: . ochr de arcaf. se afezd la masi.i pdrintele meu? . dovada e. vrei si caram noi singuri lemnele? locul bdtrinului. cd pe spinarea sfetnicului vostru se mai vhd inci urmele hsate de bitele dracilor care-l minau.or li i-a povestit necazui seu. capul til voi reteza chiar cu mea. prin ce dovedeqti tu cd ai fost in cealaitd lume ai vorbrt cu _ . u"-". amarnic trai duc eu in cealaltd lume! Du fiului meu inchindciune din partea mea qi spune_i id_i poruncesc cu strdtnicie sA nu-i nedreptileasci pe oameni. _Sfetnicul Betivanul i-a zisi -. md rog. .Si. sfetnicul_larului. Cum a dar cu .cira. l_au injugat in locul lur pe . Andrei.tu. i-a rispuns larul. cd de nu. ci atunii tot astfel va pdtimi . La asta larul n-a mai avut incotro. luatiJ ini-au dejugat pe bAtrinul meu. Jarul insd i-a zis din nou sfetnicului: ceva ca .Pii. minindu-l. am fost in cealaltd lume la rdposatul pdrinte al indllmii voastre. cd dracii se qi intorceau cu carulgol.Ah.

Andrei. simli cdl ndpadelte somnul. Sfetnicul didu fuga la palat li-i povesti larului ce anume insircinare si-i dea arcalului pentru ca acesta sd nu se mai intoarcd niciodati. Cind o sd mai ai de fdcut doar trei verste * pini la capit o sd vezi ci te nipddqte un somn puternic: Motanul-Cotofmanul va indrepta asupra ta un val de picoteala. Asta nu-i insbrcinare. mai jos de umeri cizut Si i-a povestit sofiei ce fel de insircinare i-a poruncit 1arul.i luqti! din virful stilpului. fA-te ghem fi da-te de-a rostogolui.Ei. impinge inainte o mind . e un fleac de poruncd. tird. Repede doar povestea se povestetter mai anevoie fapta se sdvirse$te.i trase pe cap cele trei coifuri de fier.i impinse inainte o mini . Motanul-Coto$manul il vdzu pe Andrei. capul til voi reteza . Cind mai avea de ficut doar trei verste pind acolo.i invingi picoteala qi se pomeni lingi un stilp inalt. la capdtul pimintului. Cu chiu cu vai izbuti sd-. adevdrata insircinare va veni de-abia pe uama.Ai qi gisit de ce sA te mihneftil i-a zis Maria-Tarevna. a treia de cositor.. miorlii . alta de arami. De nu. Nu cumva sd adormi. ca sii i-l aduci pe Motanul-Coto$manul. pe cealalti. un cle$te fi trei nuiele.i dupi ea. 45 . drepr in capul arca$ului! Ii sfirimd unul din coifuri.i cum si faci.icior . In zorii zilei Maria-Tarevna l-a trezit pe Andrei: * Tine. S-a dus acasi Andrei cu capul plecat. mieund. iar Maria-Tarevna s-a dus la fierdrie 9i a poruncir fierarilor s. la nevoie.chiar cu sibioara mea. Cuici-te $i dormi.nAscocil sa-l trimitd pesle noui miri qi noue feri. l-a lAsat sd porneasci la drum. ba. ai aici trei coifuri.i dupi el pe celilalt. la capdtul pamintului. de vreme ce mi-ai indeplinit o insircinare. iqi tiri un picior fi dupi el pe celSlalt. .ti dupd ea pe cealalti. mai indepline$te una: du{e la capdtul pdmintului qi adu-mi-l pe Motanul-Cotolmanul.te-1i un p. Atunci Andrei i. Du-te peste noud mari qi noud 1dri. la nevoie se ficu ghem $i se d. un cle$te de fier $i trei nuielel una de fier. CA daci adormi te ucide Motanul-Cotof manul. i. Si.: 1. noaptea e un sfetnic bun. il sfirimd * O verst. dar din mers nu se opri.-i mettereasc5 trei coifuri de fier. Andrei s-a culcat. Tarul trimise dupi Andrei: .068 km.. ba. Maria-Tarevna dupd ce l-a inv5lat ce.du de-a rostogolul. dar iate-l pe Andrei-arcaqul ajuns la capetul pdmintului.

ca s. incepu sdJ croiascA cu cea de arami.ri intirziere la 1ar. aduce aia nu ttiu ce.a gi a. qi se apuce de al treilea. Sfetnicul larului se duse de-a dreptul la circiumi qi-l g5si pe belivanul cu caftanul zdrenluit ce-li ficea veacul acolo. Intii il bAtu cu nuiaua de fier. ti l-am adus pe MotanulCotosmanul.a. Ajuns in impirilia sa. am indeplinit insircinarea.t6 mustdtile. cd de nu. ci igi vedea de treabd cu nuiaua si nul sl. doar l-o prinde somnul. Vrei se spui ci o si mergi cu mine? . . incepu sd-l roage fierbinte: Lasi-mi om bun! Ci o si fac tot ce-mi ceri. vroia sd-i sfilie pieptul alb ti si-i smulg. a venit la palat cu motanul ti i-a zis {arului: .chiar cu sibioara mea.A. Belivanul bdu p. Tarul s-a speriat: .Du{e f. i-a zis el. despre diaconi.Arca$ule-Andrei. dacA a vdzvt c6 nuJ poate duce cu vorba pe Andrei. Triiau. insdrcinarea asta Andrei n-o s-o indeplineasci in vecii vecilor.Merg oriunde 1i-e voia. pe al doiiea. doar. pe qira spindrii se-ncolacea.terse .fdcb pe motan cu cle$tele. iar el se duse acasi la Maria-Tarevna. despre fete de popd. Andrei porni pe drumul de intoarcere tirind motanul dupi el. dar ndscocqte ceva ca sd-l pierzi pe Andrei-arcagul.incepu indati sA-Siarati ceghearele. poli $i cit e$ti de nAzdrdvan.ul il in. tare mult se mai iubeau. fi bunitate fi domole$te-] pe CotoFman! Andrei domoli motanul $i-1 incuie intr-o cugcd. si le pregdteasci pentru Motanul ascuta Iar. qi spune-i siJ trimiti pe Andrei-arca$ul acolo nu $tiu unde. Tarul tare s-a mai mirat si a zis. gi iar il chemd pe sfetnic: Fa ce vrei. Nuiaua de cositor se-ndoia dar nu se rupea.tul puterilor. dupi ce rupse nuiaua de fier. inima vie din el. Andrei nu asculta ce-i spune. Motanul ajunse la cap. de nimic nu le pdsa. Atunci Andrei-arca. aqa ci n-o si vind inapoi niciodatd. il trinti la pamint Ei di-i 9i dezmiardA-l cu nuielele.herelul de vin qi iqi . . cind o rupse gi pe aceasta prinse al lovi cu cca de cositor. Motan-Coto$man._ bea deloc. Andrei lovea iar Motanul-Cotofmanul se porni s5-i spund pove$ti despre popi. Tarul insi ifi simlea inima qi mai cople. capul ti-l voi reteza .Haide.i-l rugd sAl scoatA din incurcature $i sa-i dea un sfat.iti de dragoste.

duceli-mi in Uriaqii au luat-o pe Maria-Tarevna. mai indeplinette-o ii pe a treia: du-te-acolo nu $tiu unde. ca sA aduc meu! sd mi duc acolo larul nu stiu ce. alergari fel de fel de fiare. $i aduce aia nu $tiu ce? Fiarele qi pdsdrile i-au rispuns: Nu. noaplea e un sfetnic bun.nu stiu ce? n-am auzit despre asta.Sfetnicul a dat fuga la lar !i i-a raportat totul. culc5-te . Maria-Jarevna le-a intrebat: Fiare ale pddurii. dragul meu? Iar Ii s-a intimplat vreo nenorocire?capul Eh. capul !i-l roi reteza chiar cu sAbioara mea. De imi indeplinegti insircinarea te risplAtesc impiretqte.Mi-a poruncitdin pricina frumusetii tale nu ftiundpastele se {in de aia unde. Voi. n-ali auzit oare cum se poate ajunge acolo nu itiu unde.Credincioqii mei servitori. apoi a azvirlit cartea cit colo !i s-a luat cu miinile de cap: despre taina larului nu se pomenea nimic in carte. Maria-Tarevna. Tarul a trimis dupa Andrei: De vreme ce mi-ai indeplinit dou6 insdrciniri.i fluturd inca o darA batista $i apdruri doi uria$i: . voi inotafi pretutindeni. Indata venira in zbor fel de fel de pisdri. i. voi care gonili peste tot ti voi. . a citit. Maria-Tarevna. chiar in mijlocul acesteia. ca ti cum nici n-ar fi fost. asta zic qi eu insircinare! Dar nu-i nimic. Maria-Jarevna a fluturat din nou batista fiarele gi pisirile s-au ficut nevizute. n-am auzit despre asta. iar Maria-Jarevna il intreb6: .i dormi. s-au prolepit amindoi stdteau acolo neclintili ca doi stilpi.Care F-e dorinta? Ce trebuie sd facem? mijlocul Mirii-Okean.De ce elti trist. se aqezi pe lavild. si aduce aia . Nu. zise el. pdsiri ale cerului. a deschis cartea fermecatd. au dus-o la Marea-Okean ti. care zburali pretutindeni. iar de nu. in cel mai mare adinc. . tiritoare li pe$ti ai mdrii.Ei. Maria-Tarevna ieqi in pridvor. Maria-Tarevna a agteptat pini la ciderea noptii. MarlaTarevna ili fluturi batista Si toate tiritoarele !i toli pe$tii mirii veniri inot catae ea. vi tirilr pe toate insulele: n-ali auzit oare cum se poate ajunge acolo nu $tiu unde. Andrei veni acasi. iar pe ea o lineau pe brale. iar a citit.i izbucni in plins. toate . iqi scoase batista li o tLutura. . adu-mi aia nu $1iu ce.

Dar. -. eadsta? E cusut cu flori de fata mea. . cind te vei spila. Andrei ii rispunse bAtrinei: Se poate una ca asta. Baba Cloanla pregAli cina. Cind ajunse Andrei in preajma unei piduri.re. In zorii zilei Maria-Jarevna l-a pregitir rle drum pe Andrei g i_a dat iti lui rdmas bun de la Maria_farevna. sd stau la abur. fapta mai anevoie se sivir. oriunde rostogoli intr-acolo sa ii vei ajunge. in fala taseamd. Andrei nu se ldsi rugat se puse la masa si . ficu cite o pleciciune citre cele patru ziri $i trecu dincolo de zidul agezirii..te indrepli tu. ufla$| au tuat-o ti au adus_o in curtea lui Andrei. Ah. iubite ginere.ii fie du:6 inapoi acasii. ghemul incepu si se rostogoleasci !i se tot duse. Sd arunci ghemul bagi de $i incotro se va .De unde ai e solie. . colibi. Andrei intr6 inhunrru $i vdzu o bdtrina carunta qezind pe lavitA $i torcind un fuior. Andrei stetu la abur. . uite..i-apoi o sd mi dau de-a rostogolul pe oaseie tale.r8 . ptiu! de cind sint n-am pomenit _ de_auzit n_am auzit. qi_abia dupi aceea o sd mi mininci. azi. Fata ta imi dat ltergarul. pddurea la spare_ti rem. sd mi spdl.Ah. Iar Anirei porni Andrei in urma ghemului. Arunci ghemul in fala sa. Andrei cutreieri multe impdralii $i multe piiminturi.um.. Baba Cloanta l-a intrebat: ttergarul . Ghemul se rostogolea.i incepu si se. S-a intrisrar Maria-Jarer na pi a poruncir . pdi cum ala.mi-ace vrei sA cu te osDitez? $i spunind a\ta.. aducind felurife minca_ ruriJ vinuri $i alte b5uturi. iirul de a(a din el se delira: ajunse mic. insbgi suilarea ruseascd a venit singurd aici. Repede doar povestea se povesteile.teargi eu el. mai intii pregdte. te-ntoarce cu fala la mine. idsind_o in fala pridvo- un ghem de ali li un $tergar cusut cu flori. rului. scoase lrer_ garul sofiei . o sa te mdninc. ci numai num-ai'cu gtergarut fi meu. mic de rol. Ptiu. ia zi. doar cir un cap de iarna. ce si vadi? O colibj rotiroare pe picior de giini.useascdJ da.e. Baba Cloanla pregdti baia. iar la o vreme ajunse atit de mititel cA abjal maj pureai deslu$i pe d.te-mi baia.Colibd. Babd-Cloan1d. . se spdld. nu cumva sd te $tergi cu alt $tergar. bdtrinico? Vrei s5 mininci un om venit de la drum? Omul venit de la irum e numai oase ti praf. nlcr de vdzut n-am vazut suflare . ce-o sd te mai frig eu in cuptor.ina! Coliba s-a intors.

in care se calul.Ia ie$i pulin din ieti din baltd.tu.Traiesc. in lapte proaspit muls. cine mai $tie? Atita doar cd.tina cu pricina qi acolo a inceput sA strige: Bunicd broasci-siltireafd.nu qtiu insircinare: si se duci acolo . dar nu-i nimic. Baba Cloanla Broasca cea b. Baba Cloanta se a$ez. lui ulcica. bucuros te-a$ ajuta dar despre aceastd minune .i cum larul l-a trimis acolo nu qtiu unde. ginere auzit. Andiei li povesti de-a fir a pdr: cum s-a insurat . afld broasca qiimbracd-te.celilalt.dd-i fi-nfuleci. am si-i spun. Ei. 19 pini da. Andrei se imbrdci. Daci ginerele tdu se prinde si mi ducd. fi. Andrei s-a culcat iar Baba Cloanla a luat doud tirnuri. dacd mi-ai da o mini de ajutor! .i. si aduci aia . Baba-Cloanta luA broasca-seltareali fi porni sd zboare inapoi. nici paserea nu putea zbura. al. e cum - o intreb6: Broasca i-a raspuns: acolo.Ah. zburind ca vintul. noaptea e un sfetnic bun. calul l-a dus pind la riul de foc.t intr-o ulcicS. vrednicule voinic. incdleca pe calul Babei-Cloanle' Cd a mers mult. ci a mers pulin. . Atunci. Doar o broasci betrini ftie. tare-s bAtrini n-o se pot sdri .trini nu $tiu ce? ftii unde . ea triielte de trel a minunilor nici n-am sute de ani intr-o mlastind. L-as intovirdli eu $i ata -departe. pind la riul de foc. din ulcicd. mai triiesti? $tiu. el minca ti ea il tot intreba cum s-a insurat cu Maria-Tarevna ti daci fiAiesc bine amindoi.Ce bine-ar scump. dragi ginere. Traiesc. a pornit in zbor pind la mla.nu ftiu ce. scoate broasca din ulcici $i ea o si-1i spuni la riul de foc. acum malul Andrei scoase broasca din ulcici ti o l6se jos. Peste riul acesta nici fiara nu putea siri.. mulse lapte proasp. Andrei descileca: broasca ii zise trebuie si trecem pe Scoate-mi ..Nu cumvade nu. Acolo lasi ce ai de facut. ia ulcica el are si te ducd pind incalecd pe calul meu. sd aducd aia .Ei. puse broasca in lapte 9i in zorii zilei il trezi pe Andrei: cu lapte proaspit muls. tu culce-te li dormi. fe bunAtate qi spune-mil Ginerele meu a primit uite ce nu gtiu unde. balta! . bunico.

in mujdei s-o moaie. . Andrei porni inainte pe cirare $i ce sd vadd? O ddripdndturi de colib6. Aceasra prinse a se umfla. ti prinse carnea s-o taie. il trecu pe Andrei pe celAlalt mal. Ei. bunicufo.. iar in coltul mesei un culit ascutit. . se chiar decit p. iar in colibd intri un betrinel mic de tot. Se umfli qi se tot umfl. Andrei ii dddu ascultare pi se agezd pe spinarea broa$fei-sahirete. du-te. buniculo. ti-n vreme ce o-nfuleca. buniculo! Ia re uitd ce mic6 esti. n-ai sa ma striveSli.pe data. vreau si mdninc acuml Abia termini de ricnit. ti-acuma. vrednicule voinic. re strivesc? Nu le leme. Curdli carnea boului oscior cu oscior $i goli pind la fund butoiul cu bere. intunecati . care numai coliba nu era.. si mie .lte o data se $i pomeni dincolo de riul de foc. Suie-le pi line-re bine. nici tu oase. tu si intri iniuntru d sI pitetti in dosul sobei. fere\lre n-a\ea. $i iati ci dupd ce stdtu pulin acolo.Hei. cumetre Naum. cumetre Naum. Acolo ai sd gise$ti aia nu tllu ce.$i-acuma. cu barba de un cor. lui cutitu-asculit ti mare.. umfli pind se facu mai inalti gi umfli iar. suie-te in spinarea mea. o tot lduda.i cind se s. o lurd care nu_i qurd.iar prinse broasca a $i ca un stog de fin. care rdcni: . ci deodati se ivi. . pe cArarea asta gi-ai si vezi un palat care nu-i palat. vrednicule voinic. un bou intreg la frigare. Betrinelul mic de tot. 5e umfld de \e facu. cu barba de-un cot. de-mi deodaticeva deca din pdmint. pe masd un butoi de bere. .Te tii bine? Md Iin. masa se fdcu nevizutS. Abia termind de spus.i mai mare Te |ii bine? Md . ca din pdmint. o masi incir50 Hei. o masi gara a$ternuti. dac.de fin. o colibi care nu-i colibi. Intra induntru gi se ascunse in dosul sobei.ea se1in. Andrei a$teptA sd plece bitrinelul cel mic de tot. auzi prin pddure ni$re bocinituri.-dupi care se ficu mici din nou. iqi lud inima in dinti $i zise rugdtor: mincare. nifte bubuituri. stringe resturile! .Cumetre Naum.durea . nici in jui ceardac 5i nici gard de harac. Nici gind. mare. iefi de dupe sobd. nici tu butoi. pind se fdcu mare ca o - cipili se umfla.. parci nici n-ar fi fost $i. se-agezA linge frigare. ci se ivi.

.

om bun! Ci ouite. peNaum.nimeni nu mi poate vedea. Andrei se aqezd la masd dar tot atunci rosti: .euMullumesc. deodati. . de dulciuri . vrednicule voinic. dearsi de piine. acolo il a$tepta broasca. vinurile gi miedurile se turnau singu. nu rdmin eu in urma. Andrei a mers li-a tot mers. pe nimenea nu vedea.cate cu fel de vinuri. n-am vizut nici mdcar coaji md pofte$ti la mas5. i$i intorcea capul: Cumetre Naum.Cumetre Naum. cu mine pi haide.ezi frate. picioarele-i sprintene se pironirX in loc qi miinile albe i se lisard in jos.Pai. de ce sd nu vreau? Cd tu. de miedurj li Andrei se uita Fi se tot minuna: de vizut. etti om bun. deretici pe-aici qi hai sd mergem. Andrei se simfi ridicat de un virtej puternic qi purtat inainte 52 .tiu ce.Of.e in pahar iar paharul o 1inea intruna: gil-gil Si gil-gil..i minciri. vrei sd fii slujitorul meu? . cum sd nu. se umfli. Mergea ce mergea qi. nude foc. ajunse la riul $i Ei.. zise el. drum lung dupi o vreme.AndreiNu te reme. sd mincim impreuni. eu sint aia nu mine . sint sleit deel: Iar cumitrul Naum cdtre $i de ce nu mi-ai spus pini acum? Te-aq li dus pe dati acolo unde vrei si ajungi. bunicuto. broasca incepu iar sd se umfle.d. dar mincarea de pe masd parc-o mitura cineva.Ei. apoi sdri qiJ trecu inapoi peste riul de foc. Atunci Andrei i-a zis: . eqti aici? eu in urmA.Ba nu. si-mi 1ii de urit. ai gisit aia nu Stiu ce? . aratd-ter .Suie-tese agezi pemea. $i iati ci alr terminat de mincat amindoi. Andrei i spinare. fel de gustiri. Aici el ii mullumi broatrei-silt5rete $i porni la drum spre impdrdlia sa.Cumetre Naum. Aici.Cumetre Naum. Andrei se rug5: Cumetre hai. Iar un glas fird chip ii rispunse: atita amar de ani .. Nu re leme. rAmin . e$i aici? Aici. in spinarea . dupd cite v.Gdsit. iar tude cind slujesc aici. puteri! . Andrei ieqi din mica izbd qi se uiti imprejur: .

53 .Haide. se perindau in goani munli qi pidLrri.vinuri qi minciruri dupd pofta inimii. Ia spune om bun. Hai sd ne opriml Cele trei cordbii au aruncat ancorele.d. cine a ini\at aici aceasti fermec. poftili. pe masd . Andrei i-a condus pe musafiri induntru.nu te teme. Cum ii spui .undeva jos.e.ul de aur. af vrea $i eu se-mi Vintul se domoli indatd ti Andrei incepu si coboare pe fala apei.{i la tine.i cu o gridini minunatb imprejur. sd facem un schimb: tu ni-l dai pe slujitorul nistrulnice pe care le avem asupra noastri.tragnipidi sufletul! pulin . s-au ivit trei corrbii plutind dinspre apus. . ce .Poftili. a fAcut totul intr-o singuri noapte. ce si vadS? Pe locul unde adineauri vuiau doar valuri albastre..-cumatrul Naum. ia si vedem. deodatd. palatul cu acoperi. au zis ei..toare minunigie? Cuntitrul Naum. se tof minunau: acoperi$ul palatului StApinii cordbiilor mergeau qi ardea ca jarul. Haide. ci md intorc eu iar.. cei trei stdpini ai cordbiilor au urcat intr-o barci mici ti sprintena qi au pornit spre insuld. Cind incepu sE pluteascd deasupra mdrii adinci il frica. sate qi ora. Cumdtrul Naum ii zise lui Andrei: Odihnette{e. cumetre Naum. sub el. rdsdrise o mic. bea qi trage cu coada ochiului inspre mare.Cumetre Naum. qi sd ne ospitdm! $i. Tu sd le figdduie$ti cd md dai pe mine in schimbul acestor lucruri ciudate. Iar Andreiarca$ul i-a intimpinat voios: . iar noi i1i dim in locul lui oricare dintre lucrurile minuneze: Haide. ce lucruri ndstrusnice aveti Unul din negustori scoase din sin o mdciucS. pregitege-ne si bem. iar pe insuld se inillase un palat cu acoperiqul de aur . in palat. dacd a trecut pulini. Cind. devoi? sd nu facem schimbul? Dar. StApinii coribiilor au vizut insula. minincS. $i-ai Tu cheam6-i pe negustori aici. si facem. insuld.Ce minunSlie mai e $i asta? au zis ei. dragi oaspeli.Pei. ca din pdmint risdri o masi gata a{ternuti.. Stdpinii coribiilor nu mai incetau sA se tiu. ospdteazd-i. Am navigat de-atitea ori pe aici dar n-am vizut nitnic afari de marea albast. cinstelte-i cum se cuvine ci ei au asupra lor trei lucruri neobignuite. DacA a trecut multa vreme. .i grddina minunatd din jurul lui. pe aleile gridinii se zbengurau fiare ciudate. om bun. slujitorul meu. prin copaci cintau pisdrile. cine mai ttie? doar ch. sd vezi atunci ci pe apele ei or si vini plutind trei cordbii negustoregti.

fird chip le rispunse: si nu vi slujesc? beau.ri. Nu socoli ci-i .. adu alta! Au bdut peste mesur6. di. iqi zise el. lj. mdciuca incepe sinsurd sia-t burduqeasci pe cel cu pricina. mincau gi.$i stipinii coribiilor.lricit de voinic ar fi. toate cele trei lucruri nastrugnice. $i iar poc-poc qi mai ieqi o corabie. cdldrelii gaiopau. vreli si facem schimb imi dali pentru Naum. Al treilea negustor scoase din buzunar un fluier. rdcneau: Cumetre Naum. vino aici cd te luim cu noi! O sd ne slujetti cu O voce ti dreptate? de ce podea. in rdstimpuri. adu una. Negustorul intoarse fluierul $i sufld in celilalt capat al lui _ De data toare se fiicurA ne\azute. s-au imbitat tufi5 cu rotii Si s-au Mie mi-e tot una la cine treiesc.. Dac. topor sau de fluier? Mai bine sd facem schimbul.Cum dorili.zi-noapte o sA fim situi 5i amelili de baulura. rupe-i coastele omului dstuial. intrebau care-i ordinul. n-o s. pe unde-o mai fi oare Naum. slujitorul meu. cdci de vreme ce cumdtrul Naum va fi cu noi. toporul ti fluierul strigari: Ei.. de-i poate rupe coastele oricui.. tunuri. Al doilea negustor scoase de sub poala hainei un topor Si cum il intoarse cu muchea in sus toporul incepu singur si megtereascd _ poc_poc. vitejii mannarl aSteptau ordinul de luptd. cumetre Naum.Eh.ca$ul r. haide miqci. tunurile tr6geau. totul se ficu nevazut ca ti cum nici nu fusese.piirura fara urme. darprea mult? nu fac schimbul. muzica rdsuna. -Armata inainta. steagurile fluturau. A ndrei-arca5ul zise: Sint bune lucrurile voastre nasf$nice. .i . alrfel eu Negustorii s-au gindit . $i-ndatd ie$i o corabie. cu marinari voinici. cum incepu si cinte din el se ivi o intreagd armate: $i cavalerie. Intoarse toporui cu muchea in jos . Cu pinze. privitit pe Iar a. mai avem nici o grijd .. dindu-i lui Andrei-arca$ul miciuca. cu tunuri. Negustorii s-au intors pe coribiile lor $i pune-te pe chefuit _ Pii.Ce nevoie mai avem noi de mdciuci.i-au zis: .mas singlrr in turnul palatului fu cuprins de tristele. credinciosul meu sluiitor?. Si infanterie.gi pe datd. Cordbiile pluteau. insd ceea ce am eu e mult mai de pre1. cu pu. .credinlt mAciuci.

cizut intre mirii albastre. Andrei zise: Cumetre Naum. oare n-ar fi timpul s-o pornesc gi eu spre finuturile de bagind. Care-i . miqci! Dar oricit l-au chemat. au ridicat pinzele li au pornit s. sd mincim. prin copaci pdsiri cintdtoare. oamenii lui. fugula.De ce sd nu se poata? Indaticd palatul fu gata. qi-apoi au inceput.Cumetre Naum. pluteasca incotro aveau treburi. cind s-au uitat. Si inci deosebit de Nici n-au bagat bine de seam6. mdret. De trei sinilie ori a trimis tarul dupi mine.sta pustiu de pe ldrmul marii albastre. porunca? Andrei coribiilor au fost tare necijifi: .i celilalt. apdru in zbor o turturea sinilie. haide.doar un horn afumat. Maria-Tarevna povesti: Din ziua in care tu ai plecat de acase. Triiau. ti unul.Aicise bucurd. la tindra-mi solie? Haide. s-au imbr5flqat. gi-au dat binele. cind s-au trezit. intr-un loc pnstiu. Din nou se isci un virtej carel ridici pe Andrei qi-l purtd in impirSlia sa. O vreme stdpinii sint. qi. un palat? dorinqa ta se va implini. 55 .i albastre. au inceput sd vorbeascd fi si se desfate privindu-se. mai frumos chiar decit palatul farului: avea de jur imprejur o gridind inveEiti. Iar negustorii. Iar Andreiarcatul plutea in zbor spre meleagurile de battind. insd cind s-a uitat nai bine. s-au atezat la fereastrd. cu intrebirile qi cu istorisirea pefaniilor fieciruia. dacd nu m-au gisit. s-a oprjt in dreptul casulei sale. cumetre Naum. ne-a tras pe sfoare omul acela rAu!" dar cum nu mai aveau ce face. ce si vadS? insula dispdruse: in iocul ei vuiau doar valu. umeri. du-mi acasi. Andrei-arcalul gi Maria-Tarevna au urcat in palat. au dat foc casulei. ce sd vadd? ln locul cSsulei . nu se ttie de unde. iar pe aleile din gridind fiare ciudate se zbenguiau. oare nu s-ar putea construi aici. el ieqi din oraq 9i se duse pe lirmul Cu capul plecat.Eh.. in tinuturile sale de ba$tind. in locul . m-am preficut in turturea qi de atunci zbor fdrd rdgaz prin pdduri fi prin dumbrivi. se atezA $i rdmase acolo. au vrut si se dreagd dup6 belie: Hei. pregitette-ne si bem. . Deodati. oricit l-au strigat a fost in zadar' Ba. se prdbuqi la pdmint ti se prefdcu in tinira-i solie Maria-Tarevna.

vadd? Pe un loc. vdzind cA impotriva lui se indreaptd o oaste puternicd.ilor. Comandanlii goneau in galop. au cercetat din fir-a-pdr qi au raportat: 5t1U Ce. - Andrei-arcaqul a fost acolo .Haide. qi a adus aia nu $tiu ce. Vizind ci armata sa dd bir cu fugilii. iqi lui avint proprindu-se cind intr-un 56 . agteptau ordinul: gi Andrei ordoni _ si inceapi lupta. de ori $i pe marea albastri pornirii sa pluteascd o 5ulA de corabii. acum se iniilla un palat. Tar runurile de pe toale ceie o suti de cordbii trimiteau ghiulele asupra capitalei.i mai niprasnic qi a trimis iar oameni s. $i-atunci. Trimiqii iar au plecat in goana nare. $i la intoarcere i-au raportat 1arului ci palatul acela e inilfat de Andrei-arcatul Si cA vieluiette acolo el cu tinira-i solie MariaJarevna. trei.porni :ii pluieascd }i a doua corabie.ul clocotea de minie. au cercetat din fir-a-pdr totul. nu $tiau ce-i amarul $i ldsari zilele sd se scurgi una dupi alta _ una. rupe-i . iar Andrei_arcasui $i Maria-Tarevna sd piari de moarte cumplitd. . inainte vreme pustiu. $i infanterie. Tarul s-a miniat .i a adus aia nu Ta. mdciuc5. iar cind mai facu inca-oddra poc-poc . daci Andrei a fost acoro . porunci sA fie adunati toatd oastea. . tobele sA batd Fi regimentele porniri. Infanteria se nApusti asupra soldalilor larului. cavaleria prinse a goni in galop gi a aduna pe prizonieri.nu Itiu unde.oastele {arului istuia! Mdciuca se dddu de-a dura.i-l intoarse cu muchea in sus.Cine-o fi nesibuitul ciruia i s-a ndzdrit si-qi constuiasci palar pe peminturile mele ferd sd-mi ceard incuviintarea? Trimigii garului au plecat in goana mare. larul se ndpusti singur asupra osta. Andrei scoase miciuca: . vrind sd le opreasci fuga. In tlmput ace\la. si meargb pe coasta mirii. Muzica porni si cinte. Andrei scoase fluierul incepu sd cinte din el $i tot atunci se rvl armata: li cavalerie.dou5. sd ddrime din temelii palatui de acolo. lopdi. puse repede mina pe ropor . cerceteze ti si afle. unde\a pe larmul marii albastre !i ce s. larul \e duse la viniroare. Andrei. Toporul doar cit ficu poc-poc $i indatd porni sd pluteascd pe mare o corabie.nu ltilr unde. Ata bocdni toporul de o sut. cu tunuri li cu steaguri.

capdt cind in celdlalt. impreuni cu Maria-Tarevna. Andrei nu se impotrivi. Oamenii ddduri buzna afara din orat ti incepurd s5-l roage pe Andrei-arcagul si ia asupra sa conducerea intregii impdrSlii. a condus acea imperdlie pind la adinci bitrinete. Tot atunci se sfi$i ti lupta. . il izbi drept in frunte gi-l dobori la pamint. il ajunse din urmA pe tar. Trinti un ospit de se duse vestea in toata lumea gi.i se rostogoli in cimpia mare.

pe mezin il chema Ivan. fost odate ca niciodati.' -_t.s t\.Tdiculule scump. Dar nici un fel de pdzitori n-au fost in stare sb DrindA holul. in livada impiratului. nici si bea. De-la o vreme. Feciorii incepurd si-l imbdrbiteze: . care ayea trei feciori. in livadd crestea un mir cu mere de aur.mere de aur fura. $i impiratul acesta avea o livadi minunata. Impdralului ii pirea tare riu de livada sa. A fost odati un impErat. impiratul se intristd qi nu mai vroi nici si mdnince. Cel mai mare dintre feciori zise 58 . Berindei-imperat. cineva se furiqa . El isi trimise acoto toli pizitorii. nu mai fi trist! Las' ci ne ducem noi sd pdzim gridina.

Trecuse de miezul noptii cind deodatA i se ndziri ci in grddini e lumini. de prins nu l-am prins. md duc eu s.i sd se a. Dar iatd cd dupi o bund bucati de vreme toate gindu.i el pini cdtre zlud. iar lvan-Jarevici in a treia direclie. cel mijlociu in alt. lar a doua zi dimineala spuse cA n-a vdzut hotul. au incilecat cai buni qi au pornit la drum: feciorul cel mare intr-o direclie. ori daci a mers puIin.eze o clipi darmite inci si se culce. n-am dormit toat6 noaptea. Dintr-un capAt in altul . Uiie. cuibdrindu-se in iarba moale adormi. ar fi bine si incdlecali niEte cai buni. triculule. Ei. Pasirea-de-foc zvicni 5i iqi lud zborul. Mai multi. direclie. seara. Iar hoala. si plecali in lumea largd. ISi chemi feciorii $i le zise: . De indate cel ndpidea somnul. ce vrei s6-mi spui. Daca Ivan-Tarevici a mers mult.zesc grddina qi si prind holul. Veni rindul mezinului. care dormi .grddina era scdldatd in lumini ca ziua.or pini la mir ti inhi$ pasirea de coad5. poate ai prins tu holul? Tdiculule dragd. $i s-a dus Ivan-larevici sd pizeasci grddina tatalui siu.ile lui incepuri sd se indrepte cdtre Paserea-de-foc. si cunoa$efi $i alte locuri. se spila repede cu roud de pe iarbd 9i somnul pierea de pe pleoapele lui. $i-atunci vizu cum pe mdrul cu pricina se la$ din zbor Pasirea-de-foc $i incepe se loveascd merele cu ciocul. iar el rimase cu o pani din coada ei in mini. si faci de pazi. t. Dar oricit umbli el toati pe nimeni .Dragii mei copii. ai vdzut hoful? Nu. Un ochi n-am inchis. din ce in ce mai multd lumind.i. $i feciorul cel mare pleci. A doua zi dimineafa lvan-Jarevici s-a infAllat tatAlui sAu. dar am dat de urma celui care ne pradd gridina. Ivan-Jarevici se furiqd inceti. drag. dar de vdzut n-am vezut pe nimeni in noaptea urmdtoare s-a dus sd lacd de pazd feciorul mijlociu.Azi o si fie rindul meu. dragul meu Ivan. Ii era teami pind . cici cine !tie? poate vefi da pe undeva de urma Pisdrii-de-foc.icutule. nu prinsc Dimineata. impiratul l-a intrebat: Ia zi. cine mai qtie? 59 . e Pasirea-de-foc. ai vreo veste bune pentru mine. Feciorii au ficut pleciciune in fala pirintelui lor. 1i-am adus o amintire de la hoalx. impiratul lud pana pdsirii qi <lin ziua aceea incepu si bea qi sE mdnince gi nu mai fu trist. p.

cine mai trie? Atita doar cd tot gonind. porni prin toatd cetarea o zarvi nemaipomenid: trimbitele r. bun cum zici cd.. DacA au mers mult ori pulin. il inhilari pe Ivan-Tarevici . ce spun li tine minte.lvan-Tarevici. iar coada cirare peste lacuri o a$ternea. a pornit pe jos.. Sari zidul. e de aur. Mi-e miid de tinel Dar spu_ ne-mi. Ivan-Jarevici l-a incilecat qi lupul cenuqiu o lui la goand . de ce ai plecat pe meleaguri indep. Dar.i-l duserd la larul Afron. iar el se cufundd intr-un somn adinc. Lupul cenuSiu zise: . nu te texre: e o ord potdvit. cu calul tiu. n-am incotro. Era o zi caldd de vari. Tnima ii bafea sd se soarsd de fulburare: . Urc6-re in spalele nreu 1i iine-re zdra!dn.prin pdduri albastre pe nesimlite trecea. fi-a zis el. pe pervazul acesteia e o cnlivie de aur.tie unde triL. fie. dar fii cu bigare de seamd.sunau.nse colivia. Deodate iesi ca din pdmint un lup cenufiu. lvan-larevici. $i uiti ce-i poruncise lupul. a mers.Ei. Cum sd nu fiu mihnit. $i-apoi nimeni in afard de mine nu. lupule cenufiu? Am ramas fird calul meu cet oun. lvan-larevici.i qedea acolo supArat nevoie mare. iar in colivie Pasdrea-de-foc. m-a rrimis taluca \a colind prin lumea largii.Ascultd.i putea lua ochii de la coLivie.. Dar indatd ce at. A mers. o ascunse in sin. dar nu-.. vdzu turnul cu ferdstruica pe Dervazul carera era colivia de aur. 60 . pind a obosit de moarte. paznicij se trezire. calul. dar de gasit nu i_a gisit decit oasele.. Ivan-Jarevici descilecA. toli paznicii dorm.uncl plecat? s-a l6sat pe iarba moale . Asa ca s_a dus s5-l caute. Dace a trecut multi sau pulini vreme cine ar putea spune? Doar ci atunci cind Ivan-Tarevici s-a trezit.Vai. ial de unde nu_i. tobele bateau. Tu ia pasirea.rtate $i'incolro te indrepti? Phi... . $i de ce $ezi aici cu capul - de-foc. nici in trei ani n_ai fi aiuns Ia Paserea-de-foc. Osienit. au ajuns la o cerare cu ziduri inalre. nLr cumva sA te atingi de colivie! Ivan-Tarevici sdri zidul. a umblat fi-a tot umblat. A. iqi impiedeci bine calul. Lud pasirea.i rii gdsesc Fa:drea_ Phiii. O sd vezi in turnul cetatii o ferastruica. eu li-am mincat calul. 5i s-a intristat lvan-Tarevici: cum sd bati atita cale ffue cal? . e nepreluiri! Curn s-o tas aicj?_].. apEt". iar in colivie se afli pasirea-de_foc. qi alergd in calea lui: De ce e$ti atir de supdrat..te ea. ascunde-o in sin. un lucru inceput trebuie dus Dina la $i. e(a. de vreme ce tot !i-am mincat calul o sA te slujesc cu supunere 1i credinla. ce colivie.

61 prin toate oraqele faima proastd despre voi. R6pelte-o. . Ivan-Tarevici atinse u$urel cdpdstrul ti se porni o zarvi nemaipomenitd prin toata ceratea: trimbitele r. feciorul Vai de mine. paznicii dorm. tarul Kusman are un cal cu coama de aur. intri in grajd.Tarul Afron il intrebi minios: . treclrt prin minte o prostie ca asta. incalecd-mi. un capAstru din acesta era tocmai bun se-li plimbi calul cu el. dar fii cu bAgare de seamd. trebure joci. cine mai. . dau Ei eu Pasdrea-de-foc.Sari zidul. Dar. Al cui esti si de unde vii? . de astd dati ti mai mihnit. Iar lupul facu cAtre el: .ti. cu colivie cu tot. dar rivni la cipistru . Ivan-farevici.sunard.. acolo toli paznicii dormeau. nu cumva sA te atingi de cApAstrul luil Ivan-Tarevici siri gardul cetdfii. iertare..Trebuia si vii la mine. prinse calul cu coama de aur.era impodobit cu aur. o sA te iert. lup cenuliu. Sint Ivan-Jarevici. add-mi-o aici ti eu o sa-ti dau calul cu coama de aur impreund cu cipistrul lui. si furi un . il inqfdcard pe Ivan-Tarevici $il duserA la larul Kusman. Adu-mi aici calul $i-atunci ifi . $i se duse Ivan-Tarevici. MA rog. Halal iertare. daci-mi indeplinetti insdrcinarea ce 1i-o voi da te iert. dar cind pasrrea dumitale zbura Si livada noastra distrugea? - o sufletui fi 1i-at dat pasirea. fi de unde vii? lui Berindei-impdrat. Ai intrat in hord. ce ruqine! Fiu de lar qi umbli dupi furat.iu ducinduJ pe lvan-Tarevici. tobele biturd. paznicii se trezira. du-te la grajd.. haide. se mi rogi din totAcuma insi amfisA rAspindesc din respect pentru tati-tdu. cum Ii-a cal? Un liran de rlnd nu s-ar fi invoit s-o facd.Doar li-am spus si nu clintetti din loc colivia! De ce nu mi-ai ascultat potunca? Iertare. ia calul.Sint lvan-Tarevici. mi rog. Tarul Dalmat are o fatd Preafrumoasa Elena.Al cui e. sa $i iar o lud la goani lupul cenu. la lupul cenuliu. Berindei-impdrat.. in cutare impirilie. Uite. dar numai daci-mi indepline$ti sarcina ce fi-oi da. Asta-i buni. Fie. IvanJarevici. fie. lvan-Jarevici s-a intristat li s-a intors la lupul cenudu.Ia te uitd.tie? Doar ci au ajuns in goana rnare pini la cetatea in care se afla calul cu coama de aur.i pietre prelioase. Dacd au mers mulf ori pujin.

eu md prefac in Preafrumoasa Elena fi tu md duci tarului. _ . cine mai $tie? Atita doar cd. Zis fi ficut: pe Preafrumoasa ELena o ascunsera intr-o mica izb6 din pddure. lupul cenutiu o inh. prinr$rc din mea calul cu coamd de auJ. Md duc eu insumi. iar lupul cenugiu seri zidrl $i tu$ti! in gradin6.i dadace. cum si nu fiu mihnit.Doar 1i-am spus. Au ajuns in goana mare la larul Dalmat. nu cumva sd atingi capistrul! $i n-ar vrut si-mi asculli porunca..i se preficu inr_o copila aidoma Preafrumoasei Elena. in gridina cetilii sale se plimba prea_ frumoasa Elena. deodati. Lupul cenugiu De data asta nu te mai las pe tjne. fie._un rufh cind se uitA prea_ li frumoasa Elena tocmai ietise afari cu slujnicele didacele ei la plimoare.prin piduri albastre pe nesimlite trecea.Ivan-Jarevici porni inapoi pe drumul pe care veniser.iar o lui la goani lupul cenu$iu. impreund cu Ivan_Jarevici gi prea_ frumoasa Elena. cum is-a spus. Se ascunse int.zlse: . urci in spatele meu.plimbari ele cir se plimbard. inapoi de drumul pe care venisera . Ivan-Tarevici il lui pi-l duse . tot gonind. . i] ajunse din urmi lupul cenuriu. pe drumul pe care veniserd. pe ea o ascundem unoeva.. 9i Se. impreunA cu cipdstrui lui. -partea mutlumesc. Bine. de ce esti mihnit? . cd mi-ai adus_o ca so1ie. Ivan_Tarevici.Urci iute in spatele meu! nu cumva sd fi pus poreri pe urmele . noastre.Pdi. iar coada * cdrare peste riuri gi lacuri o aqternea. o urcd in spare qi o lui la sinitoasa. cu didacele dupi ea. iar lupul cenuqiu se dddu o date peste cap .N-o sd te despart eu de frumoasa asta. lup cenLtliu. dar indat5 ce se desp64i de siujnice . au ajuns la larul Kusman. dar lupul i_a zis: . .arulur Kusman. cu slujnicele sale.{a pe preafrumoasa Elena. ieflarc. . ca iodate te ajung . Daci au mers mult ori pulin. $i o lud la goand lupul cenuqiu. Ivan-Tarevici s-a bucurat.i-i zise cu recunoqtinli: l! . Ivan-Jarevici mergea.. iar in spatele acestuia se afla Preafrumoasa Elena. $i. Ienare. lupule cenugiu? Cum o si mi desparr eu de mindrelea asta de copild? Cum s-o dau pe preafrumoasa Elena tn schimbul unui cal? Lupul cenuqiu i-a rdspuns: . Jarul se bucurd. Ivan-Jarevici.i eu djn urmd.. Iar tu pornefae_o ^ rnapor pe drumut pe care am venit. Ivan-Jarevici. Halal iertare. cind. Lupul cenuqiu intrebd: De ce taci. ducindu-l pe Ivan_Tarevici.

. 'i' '+ .

r porni la drum spre meleagurile de baqtin5. De spaimi. fdcind rrei pleciciuni pini la pdmint ii mullumi lupului cenuliu. Jarul Kusman ficu nunta. ce s. in curind. Tarul Afron porunci sd-i fie adus calul primit in dar. o urcd pe cal d porniri amindoi la drum. iar lupul cenuqiu o lud la sindtoasa . o urcd pe preafrumoasa Elena pe calul cu coam5 de aur. dar indatA ce veni vremea si meargi la culcare.turi de ea.coami de aur pe care si i-l duci 1arului Afron. tarul se prdbu$i la pimint. o sa mai ai nevoie de mine. Cind il ajunse din urmd pe Ivan-Jarevici lupul cenu5iu il intrebd: de ce mai etti atit de ingindurat? . nescocesc eu ceva si te ajut. cum sd nu cad pe de o comoaad ca asla calul cu coama de aur si si iau in schimb Pasirea-de-foc. Ivan-Tarevici.Ivan-Jarevici incdlecd pe calul primit gi plecd dupd preafrumoasa Elena. rdmii cu bine.a )i-i dddu in schimb pasiirea-de-foc >i colivia de aur a acesteia.Lasi. vada? Calul se prefdcu in lup cenuliu.rlim pentru totdeauna. O lud. cind o duse pc Preafrumoasa Elena in iatac qi se culcd in pat al. ce sd vad. Lupul cenu$iu se d5du peste cap li se prefdcu intr-un cal cu coama de aur. $i-acum. o duseri in pidure pe Preafrumoasa Elena. Ivan-Tarevici lud calul si i-l duse tarului Afron. Ivan-farevici.Pentru ce s. Luase cu . Cind ajunse pe meleagurile sale ii trecu prin minte si prinzeasci. insd tocmai cind se pregltea sdJ incalece. benchetui ziua-ntreagd pina-n seard. impreuni cu calul cu coama de au. Intre timp.. Ivan-Tarevici gindi: . Lasd. fdcu el.Spune. Ivan-Jarevici se intoarse pe jos in pddure. cu Acestea fiind zise. Ivan-Jarevici cobori de pe cal qi. cA doar nu ne desp. il ajunse din urmi pe Ivan-Jarevici. Incileci pe calul cu coama de aur qi o porni mai departe impreuni cu Preafrumoasa Elena qi cu Pasirea-defoc.i. lud colivia de aur cu pasdrea-de-foc .? un bot de lup in locul tinerei sotii! De spaimi larul cizu din pat iar lupul o lui la sdnAtoasa.. Tarul \e bucu. Lupul zise: Tu ascunde calul qi pe Preafrumoasa Elena. . iar eu me prefac intr-un cal . Dar acesra zisel . mai am nevoie de tine? Cd doar toate dorinfele imi sint indeplinite". cd eu nu pot merge mai -departe. ginduri? imi pare nespus de riu si mi desparr Pii. nu te intrista.iatS-i ajungi la $i larul Afron.

Tu.a c6. ii aduse tat. Deodale. ia-yi zborul dupa apa \ie )i apd moarta.i au pus stdpinire pe bunurile tale. la rindul lui. indati s-au a$ternut la drum. Apoi incilecari pe calul cu coama de aur.lui s5u Pasirea-de-foc. nu sufli o vorbe acasa! lvan-Tarevici zicea mort. Colindaseri alte piminturi ciutind PasArea-de-foc gi-acum se-ntorc€au acasd cu miinile goale.zut. indatii ce-mi aduci api vie qi api moartA. dSduri peste el ceilalli doi fra1i. Jarevici Vai. frumoasa Flena >i ameninlind-o ii zisera: Bagd de seam6. s.el putini piine. incalecd-mi repede. o aiezari pe cal pe Prea- Hotirirea fiind luat5.i incepu sd-l intrebe pe fecror de una alta. ape de izvor bdurd qi se culcari si odihneasc6. Fi-au dat seama cd Ivan-Jarevici dobindise totul. ei inh. . Fralii tdi.tie? atita doar cd el aduse apd vie ti apd moart6. - Berindei-impirat se bucurd vdzinduJ . Ivan-Jarevici fdcu o pleciciune adincd in fala lupului cenutiu fi-ti lui remas bun de la el pentru totdeauna. Haide. pe nea$teptate.te-ai mai fi trezit in vecii vecilor.Ai dormit buitean n-am ce zice. Cum au dat de ei. mincari. am dormit bu$tean! . iar ca solie pentru sine pe Preafrumoasa Elena. $i se intoarse lvan-Jarevici acast. Dacd nu eram eu.iu. Daci a zburat mlrlt sau pufin corbul. Si oe dati cizuri la invoiali: uciseri pe lvan-Tarevici. iqi lu6 zborul iar lupul rdmase sd-l lind prizonier pe puiul de corb. ii sfiqiase pe amindoi. A. Si-atunci prada va il fi a noastri. ajunse acolo in goana mare lupul cenu. .de sd dobindeasci toate bunurile. pe care le-a imprettiat pe toatd cimpia. cei de-un singe cu nu tine. ei Haide. luard Pasirea-de-foc. se Indati cd lvan-Tarevici adormi. te-au ucis. gonind din risputeri pe urmele ceior doi frali pe care i-au ajuns. cum l-au ucis cei doi fraf pe lupul cenuliu cind dormea $i cum lupul cenufiu. cine mai . Iar Ivan-farevici se porni pe povestit: cum il ajutase . siJ ucidem.Ivaninvie. corbule. De cum l-au v. cilare pe calul cu coama de aur. deasupra lui prinserd si se roteasci corbii. ili dau inapoi puiul. Lupul cenu. rinile se vindecarii il stropi cu api vie . Corbul n-avu incotro. lupul cenutiu i-a sfi$iat ficindu-i bucilele. ficu lupul cenutiu.iu stropi cu apd moartd rdnile lui Ivan-Jarevici.14 dintr-o mitcare un corb qi un pui de corb.

Iar Ivan-Tarevici se cesitori cu - . Preafrumoasa Elena cu care incepu sd trdiascd.Berindei-impdrat se neciji pulin dar in scurtd vreme tristelea i se risipi. se vieluiascd necazuri sd nu cunoasci.

$i aveau ei un fecior. daci a mers aproape ori departe. un mog gi o bab5. Au fost odati.Ldsali-mdmihnit. se ridica de ziceai ci-i aluat pus la dospit. DacA a mers mult ori pulin.1 Meflu$A CENUgIUL pe nume Matiuga. fost odatd ca niciodatd. clne mai ftie? Doar cd.ocolit.:. se ficea tot mai infelept. dar mai ales. de drumul mare . dar rinde penlru drum. a ajuns intr-o pddure s5lbatici. $i fldciul acesta cre$tea intr-o zi cit alii intr-un an. intunecatd. bdiatul incepu sd se roage de tatil Si de mama sa: se plec in caut Si eu norocul. 67 . inf-o tard oarecare dintr-o anume impdrilie.\{!\l ri\tY. intr-o zi. ti-au luat r6mas bun Si MatiuF porni si cutreiere lumea. s-au lume! S5-mi n-au avut incotro i-au copt mePdrinlii s-au necdjit. Cind implini cincisprezece ani. care triiau pe-un loc drept $i netezit. zi de zi. .

Din zori de zi. dar de dormit n-avea unde: totul pind la ultimul locsor era ocupat de slujitorii curlii. s-a inillat deasupra pidr-rrii $i a zburat. tu. Pini la urmd se aciui pi el pent.ele. lingd stejar. Jos. opintindu-m5. acoperi cuibul . ci dace ar fi sd proptesc intr-o groapd un stilp. furtuna gi vremea rea s-au potolit $i a ietit soa. eu le luasem drept un rdufdcetor. grindina ii izbea. inse deodati. ne-a hrdnit. qi-apoi sd vezi ce va fi. ce ai de spus. O pasare uriata pasdrea Magai se nApusti din zbor asupra cuibului qi incepu siJ izbeasci.rintocule! Dd-te la o parte! Matiu.u noapte in Aici il lovi o mare nenorocire: se dezlinfuise o ploaie grozava. pe creangS. se afla un cuib. Pas.i-apoi.a ajunse Matiu$a sacagiu Ia curtea larului. voinicule. simli vreo schimbare? M5 simt atit de puternic. Apoi hrAni puii cu merindele lui de drum. s. cu grindini. vrednicule voinic. in cuib tipau nifte puifori. dar acolo sus. Ei. A.i desfdcu aripile. MatiuF iefi din pAdure !i. mami. totul in jur se intunecd din nou. la puilne vreme dupi aceea. vei afla un urcior acoperit. dezgropi urciorui din p5mint qi bdu din el trei guri. ci . si bei din urciorul . Dar pui. De vreme ce a$a stau lucrurile. mergi sdndtos. te bag in slujbd fere$ti? Dac.a cobori din stejar. Matiu. rogu-te sd mi ier1i. s. cit e el de mare. iar daci te va lovi vreo nenorocire.rea Magai il intreba: Ei. sa trag de el. cauti urciorul cu bautura timAduitoare in acelati loc! $i din nou se lisd intunericul de jur imprejur: pasirea i. Lui Matiusa i se fdcu mili de pui$ori: ili scoase caftanul.orii didurd qi ei grai: Nu-l atinge. sd-l loveascd cu ciocul pe MatiuF.. insi vino cu mine.ul larului opri calul $i-i spuse: Ce-i.a se dddu la o parte. nu mai mult. Le era frig. ali putea rdsturna pdmintul intreg. avintat pind in inaltul cerului . Cum trecu de barierd. nu te iasa pe tinjald in nici o munca.spidtesc cum se cuvine. ploaia ii uda. cine mai itie? Doar cd. ii tiie drumul cimiragul larului: Hei. Se stirni un zgomot puternic. ce munce rivne$ti. pe omul acesta! El ne-a acoperit cu caftanul lui. apdru in calea lui un mare ora$. ne-a scApat de la moafte. nu mai mult. la ori de munci te .si cari apd penflu curtea tarului.i tot acolo se addposti si el. Daci a trecuf mult timp ori pulin. pe nesimlite. iar cdmdra.acela trei guri. dar line minte: l-lu te lduca degeaba cu puterea ta. rosti pasarea Magai. Matiula se urca in cel mai mare stejar ca sd se adiposteasci de furtuna.i pini seara tirziu cdra intruna apA. li-acuma.cauli ceva de lucru. [ar pentru ci mi-ai hrenit puii Fi i-ai ocrotit de urgia furtunii o si te r. haide.

ie. Nastasia Vahrameevna? Cei de fald insi ticeau. mijlociul dupi cel mic. dar nu-$i gAsea.Care dintre voi se invoieste sd meargd peste noui mari gi noul 1dri. ca s-o peleasc. ii intrebi: Se afli meargd .L mine pe viteaza Nastasia Vahrameevna! Matiusa resDunse: 69 . Se va duce vestea pind hat-departe. ca s-o pelim pentr'.i tu cu noi departe. in mare grabd. iqi tot ciuta. farui intrebi din nou: . farul Vahramei are o fiic6. acolo unde se aruncau gunoaiele qi se descirca cenuia de la sobele palatului. Tocmai atunci ajunsese la urechile larului un zvon. De aceea il . chemindu-i pe feciorii. ci impiriteasi mai frumoasi decif a mea nu se afld nicdieri pe lume.Daci trimit soli care s-o peleasci pe tarevna aceea. Porniseri mulli spre impirilia lui Vahramei in pelit. vino . $i chemindu-i pe toli prinlii li pe toli boierii. cam pulini. tocmai la cap.Hei. ti printi qi feciori de regi. iar celui mic ce si-i mai ceri? A treia zi furd chemali la curtea palatului toli me$telugarii li negustorii de rind. de$i. tofi larii ti tofi regii or sd mi pizmuiasci. iar celui mic ce sd-i mai cerj? A doua zi.i in pridvorul frumos impodobit li intrebd: Care dintre voi.tocmai la printre voi careva doritor sipeleascd peste noui mdri qi noud pentru mine pe viteaza capitul pdmintului.aqa ci rimisese neinsurat. fiilor. peste mare. De cum afld larul nostru zvonul despre larevna din indepdrtata impdrilie. cum cd peste noui mdri ti nouA Fri. alta era uriti . Cenufiule. ca s-o fdri. prin toate ora$ele. Mafiu$a.tul pdmintului.tul p.a Cenuqiul. vorba ceea: cel mare se ascunde dupd cel mijlociu. mijlociul dupd cel mic. Tocmai atunci trecea pe acolo Matiuga-sacagiul. pentru mine pe viteaza Nastasia Vahrameevna? De asti date se gisiri ciliva doritori sd meargd in linuturi indepirtate. porunci s. departe. la capdtul pdmintului. i$i zise: . viteazd qi-atit de frumoasd cd n-are seamAn pe lume. pe toate meleagurile. mdri .mintului.. ce-i drept. Tarul il strigS: . tocmai la cap.i noud 1iri. fie gata de plecare o corabie." gi. vrea si meargi peste nou.cea. Tarul nu era cisdtorit. ca s-o pefeasci pentru mine pe viteazi Nastasra Vahrameevna? $i din nou: cel mare se ascunse dupi cel mijlociu.i porecliserd cei de la curte: Matiu. dar inapoi nu se intorsese inci nici unul: cu to{ii pieriseri in lupti crincena.curtea din dos. Iar larul. sotie: una nu-i pl.boierilor fi ai negustorilor de vazd.

larul se inf. Porunci ca Matiuta-Cenutiul si fie legat de catarg. Auzind vorbele acestea. qi-un cal puternic va fi dar nu mdria ta il vei cdlAri: $i-o fati frumoasd se va ivi dar pe altul il-va indrigi.i palog s-o afla dar n-o si lupfi cu el miria ta. voi poruncr si i se reteze capul. iar miine. o sa-Ii dau un palot stralnic . avea nepraznic m-af lupta. sd retezi un pom ca acela.capul iqi voi reteza. iar vasul ridici ancora. ca sA dovede. o frumoasi copild de-ar fi din serut nu m-aq-opri! Matiusa Cenusiul. e trebuie sa neinfricata. nu cumva si te cdiesti mai tirziu! indeplineSti poruncile.ag tot ochi. voastrd. cu miinile gi picioarele ferecate in lanturi. Iar mai tirziu.abie larul-mire.i-i ploua. fi maimea e puternici. sd retezi stejarul.i ceila[i. dintr-o singurd loviturd.dar n-o si tragi cu el. sint larul cutarei glorioase impdrdlii qi -cu Inillimeabune: vreau s-o pelesc pe Nastasia Vahrameevna. arc o sA fie . ia seama. paloq de-a. O ldsard in adipostul porrului !i a doua zi. $i s-a intors pe co. Atunci o se te supun la prima incercare. dupd aceea. in zorii zilei. dupd nunti.cintere$te puduri. ci 1i-e mina moliie. ieti pe punter vreme . ce fericire! Cal si am aq tot goni.Nu-li sti in putere. DacA izbutetti. Curind dupi aceea veniri. rosti larul Vahramei. inilflmea ta.Si nu mi inveli tu pe mine ce si fac! Treaba ta de slug5 e sa-mi Ah. S-a intimplar si fie o senini qi cald6.ase siptdmini qi corabia ajunse pe ldrmul impirdfiei lui Vahramei. cu o suti de palo$ul acesta al meu. Jarul. Cam de multiqor n-au mai venit pe la noi fldcdi de insurat ti Naslasia Vahrameevna a noastri le duce dorul. farul se minie qi mai tare ca inainte. Se mai scursese incd. griji. insd ii zise: . ai Jarul se minie: . iaJi-o sdneros pe larevnd fi pune-r pirostriile.Ii$n la palatul lui Vahramei. hotiri tarul. iar de nu si nu te superi: cu sabia mea . si fii aici impreund cu o$tenii tdi. Matiu$a Cenu$iul nu mai spuse nimic qi se sui pe corabie. O$tenii sei il intrebard: '70 $i au plutit a.. vesel ti mullumit. arc sd am . de parca-i tot ningea.ti puternic decit ea. vorba datd Fata viteaza Si -cAdatorie curatd. o si-1i iacem cinstea sd-Ii zicem mire.in5llimea ta. elti mai viteaz te supui la trei incercdri qi. posomorit nevoie mare. . cind ne-om intoarce acasi. Am in grAdine un stejar. Mergi acum ti te odihnette. Dar.a o zi qi incd o zi. am venit ginduri aici Mi bucur. care cre$te acolo de trei sute de ani.

Palof s-o afla -.e un curaj grozar.. Matiuia scoli din incurcetura asta. de ginduri nepddit? negre . Tocmai atunci apiru Matiuqa Cenu.iul gi ridicind palo$ul cu o singura mini. l-ai fdcut!.FrumoasS-i imp. Matiup Cenufiul se insenind qi se inveseli de parc. unde se li adunase tot poporul. at putea.it.i lud avint o datd. vedem miine ce qi cum. doar copiii mici! N-are decit sd se desfete cu el vreunul dinlre slujitorii mei.Din ce pricini larul qi stipinul nostru e mihnit. incd de ca sd pe . petitorii venird Ia larul Vahramei.i adu-i un pahar de votcd. la ce bun si-mi pierd vremea?" Ehei. se vede ci degeaba am fdcut noi atita cale.. in puterea noplii. $i cind i. Acuma.ului qi rise batjocoritor: Cu palofuri de-acestea.Cu o jucdrie de copil ca palotui asta. Apoi. chiar dacd nu-mi este pe potriva. larul-mire i. Daci n-af fi venit aici cu gindul cd o sd ne inrudim. vezi bine.in vecii vecilorCenuqiule. n-au decit sd se desfete vreuna din slugile mele. se imbujord ca macul. el prin. fu. cel mai mare stejar din lume. ci noaptea e un sfetnic bun. zise: Mda. culc6-te $i te odihnqte. 1ar din palof nu rimase intreg decit minerul. iar Nastasia Vahrameevna stdtea in pridvor.ne facem de Matiufa Eu am spus-ose cade sicind eram in largul mArii: ruqine. straja. sfdrimA stejarul in mii de surcele. Cir despre larul-mire.. indllimea ta. A$a cd va trebui si ridicim ancora si s-o luim din loc chiar acum. torugi. ci eu. $i chiar a. d5-t jos si uit binele pe care mi de pe catarg pe Matiu$a Cenu. plecim. Dar.. cu un palof de o sutd de puduri. qi mai pe aproape o sotie. De cum o vizu. cd doar mi-a. si spui a. daci are chef sd zburde.i aruncd ochii asupra palo. la noi se distreaz.dar n-o si lupji cu el mdria ta". dintr-o singura loviturd. cind ne vom duce la tarul Vahramei.i la stejarul cel mare. Hei. scoate-i lanlurile . Ba nu. n-avem incotro. md rog. Furi condu. daca m. Tarevna.Pii cum si nu fiu trist. zise Cenu$iul. Vahramei. A doua zi. zise: asta. Eh. socoteam r-I . mii copii? Mi s-a poruncit ca miine si retez. il incdlzise soarele verii. nu .a s-a intimplat. iar in urma lor. n-am . nu-i fdcutd pentru o mind de lar jucdrioara asta. iar miine. iar lui .iul.reliasd-i zic socru. trei uria$i aduceau paloEul. fi gisit eu. care-l privea pe Matiuia Cenutiul. noaptea. la fel de buni ca asta de ajci. cA mie nu-mi qade bine si mi apuc de o treabi ca asta.a: . pitind lanlot. o s.

impirilia asta-i destul de poso_ moritd. cu prima incercare alr scos-o o sA vedem daci mirele se pricepe si tragi cu arcul. Ah. sdl incerce.o batjocura adusi mie palo$ul acesta de copil. nu mai era deloc in apele lui. dimpotrira. o impdrateasa mai frumoas.iul asculta surizind vorbele spuse la betie. Nu trebuta si te intinzi mai mult decit ili este plapoma. decit a mea.-i torn dou. Pii. cir despre mireasd. Vdd. dupd ce mi insor. indllimea voastr. * gi larul 12 .in partea locului.. zise Mariuga Cenqiul. un ceas n-a$ mai rimine aici! ridicali ancora.. Din pricina arcului insd. fuga pe furiq nu ne iace cin.se De corabie. Matiu$a Cenufiule.bine la capit. MiineVahramei... Matiuga Cenu. cd mie.. dacd nu is-o face sild peste mdsurd.Arc o si fie . si nu te illtristezi. ce face? N-ai incercare . Si vezi. Cind se intoa. Ah. intr-adevdr. Iar fie. zdu. Berindei. lumea.dar n_o sa tragi cu el. decit Nastasia Vahrarneevna u a"u. o si-1i ddruiesc ora. Eu o si-mi trimit acolo soLij inca de azi..i cind vid unul numai bun sd se ioace muierile cu el. lui Dddu vinul pe git qi de bucurie se imbiti.i supusd. gata. cu sdgeli de cite cinci puduri fiecare. $i chiar a.Matiu$a Cenuqiul o s. A$a ci.. nu-mi face nici o cinste. Si se aducd.. vdd. nu uu ou"o nimeni in toat. Miine. potire. Matveiu$ka Cenufiule. daci af cunoa$te drumulspre casd qi daci a$ fti s6 con_ duc-vasul. ne dezonoreaza. Pe cinstea mea. oare ai fi in stare si-i vii de hac arculur aceluia? De. Dar. aitfel ci miine catre seara ei or si se intoarcd 6i-or si ne spuni cit de bun tintai e$ti.Vahramei?altceva poii ia cu tot cu auzit ce cu mireasa a pus la cale Naiba siJ larul arcul si lui! Adu-Ii aminte ce 1i-am spus.te. vedeli ti voi. ci 1i-e mina moliie". nu -Haide! mai avem ce cSuia p.Credeam cd aveli un arc pe potriva unui viteaz.a s-a $i intimplat. nu prea ai la ce rivni. Jarul-mire amuli $i se intristi. cum ajungem acolo. tuturor ostenjlor cite-un pahar de vrrr.ul intreg impreuni cu toate imprejurimile lui. ce zici? ai vdzut ce frumoasd e mireasa? pe toate le-ntrece: ti inalti. mdria ta se spui: . zise farul . iar . s_o iuam din loc si cit mai reDede. $i bine ficutA. se inveseli pe dati. mdria ta: . fdrd intirziere. de vreme ce nu rn-ar ascultat acuma n-ai incotro. o sd md descurc eu cumva. Am un arc in greutate de trei sute de puduri. Cu arcul acesta trebuie si se tragi in a|a fel incit sA fie doborit unul din turnurile vechiului castel aflat in imperitia cumnatului meu. Poate doar careva dintre slujitorii mei. Ba nu.

i prieteno$i. cel mai bicisnic dintre to1i. poftili. cd arcul se preficu in fdrime ce se risipiri in toate pA4ile. sint cam lipsili de vlagi fatA de oamenii de pe la noi. iar oamenii. ti a ddrimat tot acoperi$ul acestuia. c. . $i chiar aqa. pe trepte prinlii ti boierii de mare rang. pind una impdrdlia lui Berindei. Iar larul-mire. tu. Tocmai atunci farul Vahramei ii pofti pe pelitori in palat: si gustali din dragi pelitori. mai potrivit si se joace muierile cu el. barba ii-o tot netezea qi la tof se ristea: la te uiti ce minune.Sageata a nimerit taman in vechiul castel. ginericd ce . de ziceai cd tuni. treci la treabe. N-are decit si vini sd trag. impdrdlia voastra intr-adevdr e plind de voiofie.r Vahramei li Nastasia Vahrameevna.doua zi dimineala pornir. MatiuF Cenu$iul intinse coarda arcului. Matiu$a Cenu$iule. Coarda zbiinii. Luati fleacul 6sta de arc din fala noastre fi aruncalil cit colo: o distraclie ca asta nu-i pent. $i se fecu nevizuti in depdrtare. cd mie unul mi se face grealA numai cind md uit la el. din nou cu tolii la palatul lui Vahramer. Noui uriaqi duceau arcul. Lumea incepu sd strige: aici -caAta pelitori de ispravi mai zicem Si noi! NiciodatA n-au venit unii ei.alta. ia te uite ce nizdrivinie era . ochi ii slobozi sdgeata.Ei. Si distreazi pulin lumea asta.Poftili.i zise:fost ursit. iar azi fleacul dsta de arc. doar arcul acela de c5-i tare micucopil! td. de pildi. Nastasia Vahrameevna iqi plesni palmele li scoase un oftat de uimire.edear. in pridvorui iar mai jos. acugi ne vom pomeniiatacs-au intors solii bucatele mei din cd noastre. intrali in .Eh. uite. dar. iar trei fete voinice aduceau tolba cu sagelj Tarul Vahramei ii intimpind pe pelitori: ne-ai . Tarul Vahramei zise: A '73 . nici unul dintre oameni n-a avut de suferit. cu el vreunul dintre slujitorii mei. decit si tragi un viteaz ca mine. dar cu atita putere. Mirele privi arcul Se poate si vd bateli joc de mine in halul dsta? Ieri mi-ati adus un palof tocmai bun pentru copii. sigeata bubui. $i Matiuqa azvirli arcul pe pardoseala de piatr5.ticsit frumos impodobit . de colo-colo se plimba. chiar daci par a fi buni .u larul nostru. nici nu ispriviri bine masa ci solii se $i intoarseri in goana mare de la Berindei: . Palatul de lume. Vino.

inillimea voastfa. acum sintem toti cu intma impicatd .a un viteaz adev. tu.sd-i dresez calul acela rurbat! Dar Matiuga Cenusiul zise: Mai lii minte. larul-mire deveni ticut si incepu in graba. ce ne-ai fost ursit. Oaspelii coboriri in cuprinsul portului. la vremea cuvenitd. $i-apoi.fiei. cu douesprezece lacite ferecat. acum doresc si fii mare nobil al impar. Poftim! acum i s-a ndzdrit.rat!.. Si intreg ora$ul. dar indati ce barca lor se desprinse de mal. Asdzi insd. gineric.celdialt. Si calului acesrura incd nu i s-a gdsit cdld.pe potrivi:vdd fi eu cice care-ominuiascd viteje$te palolul. plimbindu-se cu pa$i m.. Un lucru vA rugam. Vai. Vahramei Asta are gurd de miere inimd de fieret in fiecare zi o noua nenorocire.. Ehei. acum cei pelesc pe Nastasia Vahrameevna . mergeli de va odihnili.. chiar in noaptea asta se plecdm de-aici. Ct trebuie si ajungem cir mai-degrabi pe corabie. Dar -sA scap dace fiara asta de cal a. larul-mire le vorbi astfel: Grebili-vA.runli pe punte li strigind: am zis eu. nu-i nevoie din cauza asta s-o ludm li sanatoasa.dar nu m. dupn doudsprezece u$i incuiat. Matiusa Cenufiule.ria ra il vei cAl. d. incearci dacd e in stare calul sA lnd in . ii sint nu numai sd dar $i Sdu la tras cu arcul sint iscusili.? inseamni ci nicr eu n-o de moafie. z.Mullumim.agi oaspeli.acesta ospilul de nunti. De cum auzi vorbele lui Vahramei. odihneqte-te sdndtos. copii.$i mireasa. anume calul acesta trebuie dresat. prinde puteri . sd zici doar atit: . vei Durcede sa sivirgeqti ultima dintre incerciri. ca sa aibi mirele ce incdleca atunci cind se va duce la cununie.. Ei bine. Nu te teme de nimic. cind li-am spus: . ospaful de nuntd! o s.se tarul Vahramei. Oricine a incercat si-l incalece pi_a gesit moartea. cd n-a fost Miine.-l facem alti dati.pentru cd miine ai de imblinzit ditamai diavolul.e sA te ucid.la incaleci. Am un cai. n-am sd uit o suti de ani binele ce mi-l facil Inainte erai doar sacagiu. pentru cd miine. iii eu. las' cd imbiinzesc eu calul. . Maaiufa Cenuqiule. ci doar un pui de ospil . pe grozavu].i mdria ra. O sa-li ddruiesc trei orage ?mpreund cu toate mo$iile lor qi trei hanuri mari cu toale acareturile ce fin de ele. inillimea ra.. Dar.i"? gi de data asta se intimpla asa cum - Ei. Vi mullumesc. o sd-l poli incdieca fdrd grijd . Ci pe urmd. vislili mai cu inimi. $i zicind asta incepu sd fac. sA nLr ne judecati pentru bucatele cu care v-am ospdtat. il lin inchis in grajd.a-1i ia remas bun: iar acum trebuie .Si-un cal purernic va fi . sa ne grdbim ca sd ajungem pe corabie inainte de a se Odihne$te-te. pentru ospitare!lisa intunericul.el pe potriv.

tlf > \1..'' .

cind calul se pribuqi in genunchi. fafa albi cdli spdli pe . curtea farului.u)a Cenu$iul.ti. il impotmoli in nisipurile migciroare. dragi oaspeti. dar nrcr unul n-a fost cin\tit cu atilea onoruri ca mine.aua.Uf. cind calul.e de vin. poftili. $r prinse al croi l6rd rdgaz.i lar il dettepti: Scoald. e timpul si mergem s.llimea . !arul-mire mdsuri cu privirea calul !i strige: . dincolo de zid u rile cetalii. mai bXu unui qi porni si se fdleasce: Mulli fldcii de insurat au venit la Vahramei pinA acuma.i patru de uriaii. deasupra turnurilor palatului. .sta un viteaz adeverat? Matiuga CenuSiul izbuti cu mare iscusinli sA incalece calul.te iniotdeauna. nu ma mai bate. $i In pridvorul frumos impodobjr tedeau larul Vahramei qi Nastasia Vahra_ meevna.upa rotundA. Sd ca. eu o sA_Ii pun. D-ar_\e-mbAta crila li se pravali cir era de lung.prinlii din alaiul crdiesc Ei cei mai apropiaii dintre boieri. De_abia apucari uriatii sA fugi care-ncotro. . fu.plecard degrabd lata. vrednicule . iar mai jos.Acuma ne intoarcem in curtea paiatului.tiur: cine-i viteaz $i cutezdtor izbinde.-adormind pe loc. dar atit de il croi li_l tot croi astfel .tare il croia c6-i sfiqia carnea pini ia os. ferit-a sfintul. El goni calul pini pe lirmul mdrii.Hei. avintindu_se sus de lot.i nu-gi mai lua ochii de la nlne.e: . Aculi vor aduce si calull Calul il aduceau douizeci . cu lanlul peste c. ci noi am pregitit totul. dar indati ce larul-mire o sd incalece. Ta. il purtd pe viteazul cilirel afari.sd-ti mai ies din voinic.Hei. nu mi schilodi! Cd de_acum n-am cuvint. imbuibat aflr. pe trepte . pornind caluJ inapoi. si nu cumva si md rizsindesc.isjf. sac de nutrel ce e. pin. ai si mai faci pe ndriva. poate cdliri pe calul. Ci doar e Iucru . in. Matiuta Cenu$iul ins5.i de parcd 1i . Mar. tu sd cazi in genunchi.Poftili. . de dimineald se sculi. Cit despre larul Vahramei dsta ar fi bucuros sd_gi dea toati impirdgia nlrmai ca eu. tu $ te afunzi in pimint pina ta ch!(e fi. dar de ce tac dragii mei ostafi? poruncesc sd li se aduca fiecAruia cite trei poti. dresim calul.u un potir. Matiuta Cenufiule. zi.ul? Calul se rugi: Oh.zeci de odgoane groase. cind te va lovi cu biciul. care-l 1ineau nu de cdpdstru ci cu dou. Uria$ji erau la capatui puterilor. ia vezi. Nu degeaba Nastasia Vahrameevna md privea tot timpul .ul b.

inillimea voastri.De.lovi u$urel cLr biciul qigrozav. raspunse larul Vahramei. Cind se intoarse Matiuqa Cenugiul in curtea palatului. siJ incerc eu singur. - '1'.. calul se afundi in pimint pin.1 . solul meu iubit.. Am sd fac intocmai cum mi-ai poruncit." Dat nu se dddu de gol. incd n-am vizut pe nimeni sd aibA atita puterel Tarul-mire.ria ta nu ttiu. meu . va sd zici asta i1i era puterea. qi-acum. dar numai cu jumdtate din puterea sa. Lua[i-L sA nu-l mai vid in fata ochilor.i il imbie: Osptteazi-te. veselia. ba. Matiu$a Cenu$iule. dar . tarul li stapinul meu. insd indatd ce farul-mire sdri in ga. farul-mire il adevarat? Ei.Cuvintul fiicei rimine neclintit. ficu: morteciuni . viteazule! Cit de dibaci ai izbutit sd mi pele$ti pe minc. poate duce calul dsta un viteazpe m. e timpul sd aprindem luminarea de nunti ca si incheiem toatd treaba.pini: simfi cum i se urca singele in obraji $i pe datA i$i dadu ochii peste cap. il cunLrnari pe lar cu Nasrasia Vahrameevna . vahramer cu calul il Tarul precum prinlii ti boierii se minunarA: Nastasia Vahrameevna. porunci sale si se gdfeascd de nunt5. l-ai in$elat $i pe tiiculul meu.cazu in genunchi.In reguld. te ucid fi te azvirl corbilor sA te sfifie. Aqa ce se apucard cu multd voie buni si rinduiasci nunta. Tarul Vahramei porunci sd fie scos de acolo calul 5i incepu sa-'i ia rimas bun. line. pe deasupra. la chi$ile. descdlecind. il azvirl pe cimp. ci de nu.Nu. in$euali-l degrabi. Dar tarul-mire zise: Ei. . vdd ci md poate Chiar dacd nu-i prea . vom vedea.Ce-ar fi sd mai pun odatd la incercare puterea birbatului meu?" $i strinse u$urei mina farului-mire. $i-i In cuhnjile impdrdtefti nici vorbi sd se puni berea la dospit sau vinul la limpezit cici larul Vahramei avea din belfug de toate. printr-o inqelSciune. pe mine m-a putut duce.s-ar fi incircat o povari de trei sute de puduri. o copil5. de vreme ce noi am trecut cu bine prin toate incercirile. adevdralii viteji nu cdl6resc cu mirloage din astea pofi sA cari doar apd cu sacaua. si se-nfrupte ciorile qi corbii din carnea lui. nu.Aha. intrebd: Au inseuat calul. Bagd de seamd.i porniri ospalul gi Nastasia Vahrameevna $edea la masa de nunrd $i iii zicea: . ci ii turni in pahar. daci i1i faci de cap. Tarul nu se putu st. haide. Pini azi. Iar mireasa gindi: .

fi tot pluti qi pluti pe api . inrr-un rirzju. cine mai qtie? Doar ca. Eu am sd te duc.Unde s-a mai vezut ca o slugi se vorbeasca astfel cu tarul sdu?" $i fdri de veste mintea-i fu nipdditi de un gind ticilos.sd-mi vreme ceunde vdzdtor. amintindu-gi aceste voabe. dragd socrule.'.. A venit timpul si plecdm la casa noastrd. pentru cd am picioarele retezate din genunchi.rbdlele. Au incdrcat toatd zestrea. orbul il a$ezA pe Mariup Cenugiui in desaga sa. Bine. ti arc o si fie dar sa rragi cu ti-e .. urcd in desaga rnea.mirian-o il vei cdldri:el.mas bun . qi. simti cd e la capetul pulerilor. il vazu pe Matiu5a Cenuqiul dormind se cufundase intr-un somn sAnatos $i adinc.i vasul a iegit in larg. c.dacd pluti multe sau pulind vreme. Deodatd. larul-mire se gindi si-qi ia rdmas bun: . larul iqi aminti ce-i spusese cindva Matiu$a: . ca un viteaz ostenit ce era. Matiu$a Cenu$iul il strigi: Unde te duci? Nu vezi cd intri in apd? Pdi tocmai asta e! ci mis ochii in intuneric. b.i s_au ospitat. Daci a mers corabia multi sau pulind vreme.. ielind larul pe punte. $i 78 . inqfici palo$ul$i-i retezd se itorului adormit picioarele de la genunchi in jos. or fi trecur doud. deodati. pini ia 1drm. glasul meu. atunci tine-te dup..Ci doar n-o sd zac aici o sutd de ani. pentru primire $i pentru aleasi ospitali_ tate. oricir de greu i-ar veni. Cind. $i-apol il imbrinci in mare. cit s-au tot veselit. cd nu-fi iert eu cu una cu doud ingeliciunea asta. Orbul veni mai aproape gi zise: De etti . Tocmai arunci il sdlra un val yi-l arunci pe lArm.Mullumesc.Atteapt.i iati c. se minie grozav.palos s-o afia _ dar n-o sd lupli cu el miria ta. $i-au luat r. .Iar in gind: . A$a cd se lisi sa pluteascd. qi-un cal puternic va fi dar nu ta si-o frumoasi se va ivi dar pe altul-it va indrdgi. dar i. Chiar de-ar fi si md dau de-a rostogolul ti tot o sd ajung pini la locul unde se afld ingropat urciorul cu biutura timiduitoare." O fi trecut o zi. MatiuSa Cenugiul abia avu vreme sd-qi apuce cu mina picioarele rete_ zate. fatd mina moliie.. tu. iar tu o spui pe sd merg. cine mai $tie? Doar ca intr-o zi. Dupa ce se odihni pulin iti aminti de pasirea Magai: .i puse in gind sd ajungd. zicind asta....i nu vid drumul. ce se vadS? Un om care venea dinspre ldrm impiedicinduse la tot pasul $i se ducea direct spre mare. Dar cine etti tu gi ce faci aici? Eu stau culcat nu pot merge.

qi toatA oboseala se duse de parci le-o luase cineva cu mina. sd-ti ardt drumul $i $i iatd ca au mers a$a $i-au tot mers. De bucurie. cit ai clipi. Cind osteneau. Acuma.oEu gtiu unde se afld tie.ului. Ci larul de aici. IeSirA din pidure qi. bdutura t. fiecare din noi a dobindit ceea ce ii trebuia. . acesta ridea $i plingea totodati. S-au apropiat de stejarul cu pricina.a prin cimpii deschise $i prin pdduri intunecoase. vai mie. dezgropi urcrorul de arami. Matiu. pd.A cuiizbucni impiriFa Vdcarul in plins: asta? spunindu-i: rilia aceasta a fost a mea. iar Vai mie. Apoi. voi nu-mi cunoa$teli amarul! Impieu eram larul sdu mai-nainte vreme. Ct. Ei. del Repede doar povestea povestegte. Ie potriviri cum se cuvine $i-apoi le stropiri cu api vie qi picioarele se fdcuri ca mai inainte. iar puterea li se facu de doud ori mai mare ca inainte. trecuri prin mla$tini gi stufdriguri pind ajunseri in acea pidure in care Matiuta Cenuqiul ii ocrotise de urgia furtunii pe puii din cuib. mai anevoie fapta se sAvirle$te.i eu picioarele la loc. In preajma ora. Merseri ei a. . pe piqunile impdrdliei. ili mullumesc! O sut. ll lntreba: si fie . Matiu$a Cenu$iul recunoscu in vicarul cirezii pe fostul siu far. nu mult dupi aceea se ivi in fala lor qi oraqul.i-acum. a$a va si zicd. se opreau sa se odihneascd. Trebuie numaidecit siJ vid qi sd-i plitesc cu virf $i indesat pentru tot bineie ce mi l-a ficut.ba uneori se procopseau . haide sd mergem si aflim ce mai e nou prin impdrSlia noastrd. Daci o sd md duci in . circd.mdduitoare.tea o cireadd mare de vaci. Cind se apropiare. de ani am sd lin minte binele ce mi l-ai fAcut. acuma 79 .Am auzit de la niqte bdtrini cum cd s-at afla pe aici pe undeva api vre. oameni buni. Umezi cu licoarea tdmdduitoare ochii fratelui sdu de cruce qi orbul isi recapdtd vederea. iar eu mi-ag umezi ochii cu ea qi aq vedea lumina zilei din nou.Om bun. iar orbul !i-a dat jos de pe umeri desaga. ajutd-md si-mi prind . mincau poame gi ciuperci . Ce bine-ar fi daci qi noi doi am da de ea! Tu fi-ai vindeca picioarele. rosti Matiufa Cenutiul.Ei.i.a Cenu$iul se rostogoli pind la trunchiul copacului . m-a rispldtit cu ddrnicie: mi-a retezat picioarele de la genunchi pe cind dormeam $i m-a azvirlit in mare.la drum. fiecare din ei sorbi cite o guri din bdutura timiduitoare . pentru cd l-am slujit cu credinla. Aqezard picioarele lui Matiu$a.i cu cite o sdlbiticiune ti din nou . dar orbul fi ologul mergeau ti se tot mergeau inainte. .

nu-i ca tine.rat cu putere de viteaz. Acuma este Lrn sacagiu nou aici o cane de api nu vrea sd dea nimdnui. se vede cd ai uitat cum m-ai rdsplitif pentru felul in care te-am slujit. ce blind efti ti ce darnic in fagaduieli cind te afli la ananghie. Am domnit mutli ani de zile nec. Iar bitrinica se duse la curtea impdrdteasci qi le dddu de $ire tuturor: S-a intors in orat MatiuF Cenu$iul. mi-a poruncit si pasc vacile iar ea a trecut in locul meu la cirma impirdliei. bdtrina zise: Mi se pare ci te-am mai vdzut undeva. Tot uitindu-se la Matiu$a Cenuqiul.i de data asta s-a intimplat aqa cum am spus eu.. dar nu vreau si-mi minjesc miinile. Ia te uiti. Card-te din impdrdlia asta. de cum a aflat ci nu sint inzesr_ Atunci larul-vacar il recunoscu pe Matiu$a Cenuqiul qi izbucni in hohote plins mai puternice ca inainte: de .i sch ilozilor cira apd \ roia u..sitorit. Bagi de seami. de va sd zica. ia. Oaspelii se spdlari de praful drumului. cii l-au zdrit qi s-a ti fdcut nevAzut acel far. te-ai intors viu nevdtAmat. peste noud mdri.i se cufundard in somn adinc si se odihneasci. 80 Doa. Iar Matiuta Cenugiul impreund cu fratele siu de cruce intrari in oras $l se rugari de o betrinica. vedeli $i voi. Matveiu$ka Cenuliule.$i-o fati frumoasi se va ivi _ dar pe altul va indr5gi"? Se vede ci. pe viteaza fi neinfricata Nastasia Vahrameevna. De aceea toli re pomenesc ti le jelesc. Le dddr. Aceasta.i noue feri. ins5.Vaisint. pasc vacile. $i bdtrinica noasfi se apucA de heabd.Oh. vrednicule voinic! Nu currva qti sacagiul care ducea api la curtea larului? Iar Matiu)a Cenusiul recunosr u: Ei bunicuto. dar dupi aceea. sd nu te mai vid in vecii vecilor. daci-mi mai iesi vreo_ dati in cale. lase sA rabd de foame. ce trdia in curtea din dos a palatului. me umileqte cu tot soiul de vorbe $i m. in impdrAia lui Vahramei. singur vei fi vinovatul Auzind asemenea vorbe larul-vicar se sperie de moarte $i o lui la sane_ loasa. $i Pe aici se zvonise cA ai murit.dminA acolo peste noapte. mi ceart. se imbiiar5 . ajuti-md si-mi recapAr imparilial Drepr rlsplatA o sA te fac ministru. care le dideai si siracilor . Ia capetul pimintului. chipurile. . fratelui tiu de cruce o sA-i diruiesc titlul de print fi o tdri$oar5. puiule dragi.Ili mai amintetti ceJi spuneam: . nu_i aga? Ar trebui s5 te ucid.r vrednicilo. . mine. am petit-o pe fiica acestuia. si le ingdduie sd . . ducindu-rni departe. indatd ce aduc vacile acasi. voinicr sa manince $i sd bea qi le pregdti baia. In fiecare zi.

Matiu. qe te-am mai jelit. chipurile.Vestea ajunse qi la odiiie domnegti. . . iar dupi aceea. Tarina l-a adus pe Matiu.pefeasci. ca alSruri de noi. cum l-a aruncat in api. te-ai imb5tat crild cind erai pe vas qi ai cizut in mare. sd nu mai vorbim. $i au inceput cu tolii sd triiascd. Cind l-a vdzut $i Nastasia Vahrameevna a coborit fuga-fugula din pridvorul inalt. gi-l tot imbia pe musafi. egti sA mA vestea ci. Credeam ci nu maipaqteprintre cei mi-eNesuferitul de far$tiut povii.Acum trebuie sd plec.a Cenu$iul trecu la cirma impdrdliei. .ul picioarele pe cind el dormea. necazul si-l ocoleascS.Matiuqa Cenu$iul se infdlitn la chemarea impdretesei.a Cenuqiul ii aduse pe perinlii sii.: pi scump prieten! . dupd ce sd-mi ved parinfii.-li ia rAmas bun: Matiu$a Cenu$iul. iar pe nesuferitul de lar l-am trimis sd pasci vacile. de azi inainte. Cit despre vdcar. cum el li fratele lui de cruce au dobindit apa rie. impdrbteasa ii porunci unei tigancu- se cu fata smolitd $i ochi de cirbune: Cheamil aici de indate pe Matiuta Cenu$iul. $i indatA dupA aceea au fdcut $i nunta $i un ospil de pomini. incepu s. . mdnincS. Matiu. n-o sd mai indrdzneasci sd dea ochii cu mine. porunci si Nastasia Vahrameevna Mergi sinitos. sd vieluiasci.Mdninca. si eidar si-i aduci cit mai degrabi aici pe tatdl ti pe mama ta. averi sd asoniseascd.ururi qi minciruri. md duci se pregdteascd o caleaqci. de miinile-i albe pe \oinic: hirizit cel ce a vacile.i niciodatS. drag biu qi minc6. ci Nu mi-a fost hirazit cel ce . iar pe fratele sdu de cruce ii investi ministru.ri trdiasc. Si-atunci Matiu$a Cenugiul ii spuse adevirul-adevirat: cum i-a retezat ia. a venit alergind 1i l-a prin. Ce te-am mai plins. Acum s-a dus.la Cenutiul in iatac ti a rinduit o masd cu fel de fel de b. parca l-a inghilit pdmintul.

() v . Emelea. iNb. femeile. cumnatele lui. ci daci se intorc fralii de la tirg n-or s5-li Du-te aducd bomboane. A fost odatd un motneag. .i -:L-di. .pe cuptor: adi ap5. Ceilalli doi frali munceau din r5sputeri.Du-te. intr-o zi cind amindoi fralii plecaseri la tirg.N-am Emelea.:r) j r>) .. . prinserd a-l ruga: Emelea qi . al treilea prostd.'t C6 PRIN MINUNE fost odati ca niciodati. iar Emelea stdtea toati ziua tol5nit pe cuptor qi nu vroia sd audd de nimic.i . :QI { 'g jj''r ..i.. $i moqneagul acela avea trei feciori: doi erau ageri la minte.r:t.t*S*u*$6.un nac.v t( t-t ll\ll:"-'? . Iar el de chef. .

vdzind cum merg singure gilefile prin sat. ce-! voi fi ti eu Pe Emelea il pufni folos?. ap5. spunrog. Nu. Emelea ii didu drumul qtir. cum ai putea tu apa la fii de O sA iasd o uha dulce $i bun. acasi le cumnatelor si pund il rug5. mdcuptor. duceli-vi singure acasd. - ifi dau $i - si se verse apa $tiuca ii zise: qi Sd 1ii . lud gileile $ toporul $i se duse pe Cobori de la riu.i voi face pentru tine tot ce-mi vei porunci. fiert..Fie.. mai bine te duc si-mi md . ce gAledle qi porniri sA urce dealul. * Uha - ciorbe de peSte.i mai fierbinte: Dar $tiuca Emelea. vrea ca gilelile sd se duci singure acasA..si spuiminte cuvintele pe care o sd Ii le spun ceva.. iar el incepu sd se uite in copc5. ce vreau anume gilelilor.duc. p5cdietti $i-atunci . rmplu gilelile cu apt. qi se duse qi el in urma gilelilor.. Ficu o copci in ghealS. di-mi drumul in apa.. 83 .Ce mai uha bunivorbi cu glas omenesc: Cind deodatd ttiuca ii de folos. spune ce-li dore$ti tu acuma? Pii. doar atit: ori de cite ori o sA dore$ti (a prin m inune. a.rcii. se incdllt. nu mai puteau de Iati $i Emelea zise: Ca prin minune. . Emelea.Bine. dar mai intii dovedelte-mi cd nu md drumul. le puse mai la o parte. Iata ce vreau anume. Deodatd vezu acolo o $tiuce Cu multi iscusln- 1i izbuti si prindd pettele cu mina. Oamenii.Dd-mi drumul inrisul: Emelea. .. Stiuca il intrebd: Emelea. fdrd din ele. Abia termind de spus vorbele astea.qi$i. se imbrici. * qi dulce o si iasd! .

tot stai tolinit? Mai bine te-ai duce sd spargi niste lemne. lemnele singure in casE int. du-te de sparge lemne. Daci n-o si spargi lemne. iar Emelea zise incetiqor: Ca prin minune. se ndpusti in ogradi li una_doue se apuca de spartul lemnelor. cine mai $tie? Doar ci. cind se vor intoarce fralii de la tirg. n_or se-fi aducE bomboane. tontule.. ie$ in ogradi $i se sui in saniei .Bine.. la o vreme. se incdlld . si eu n-am chef. ce .. in izbi singure si in_ trali $-n sobd sA vi aFzafi. Iatd ce vreau anume 84 . cece p. cine mai $tie? Doar ci intr_o zi cumna_ tele ii spuseri din nou: . cumnatele i-au zis: Emelea.r se imbrdci.z{i? Parci asta-i pAzim?. deschideli poarta! Cumnatele ii ziserd: Ce faci.N-am nevoie de te-ai suit in sanie ti n-ai inhimat caiul? cal. ia.. cAlelile intrar. treabd pentru noi. iar voi lemnelor.Cum.ari qi_n sobd se bdgarri. sA ne ducem dupd lemne in pidure? Mi rog. Toporul fi$ni de sub lavili. iar Emelea in vremea asta mergea in urma lor $i zimbea pe sub musta1d. Dacd a trecut mult sau a trecut pufin timp.uimire.. pe cuptor. singure in izbi $i tot singure se pusere pe lavit5. Cumnatele au deschis poarta. femeilor. Iati ce vreau anume hei. Daci a trecut mult sau pulin timp.Hei.Emelea.N-am chef. iar Emelea se urc. Dar i$ aminti de $tiuci ti zise inceti$or: Ca prin minune. toporule.i taie lemne: Iar el de pe cuptor: Da' voi . Du-te la padure degrabA . iar nu mai avem lemne deloc.capeli nici se un .. Emelea tare n-ar fi avut chef sA coboare de pe cuptor.tii cd . .Emelea nu mai n-ai incotro cobori dar. . Lud o funie qi roporul..pe avu de $i cuptor.

.

.. aga ce Emelea trinti la pAmint $i c.repede. intr. te duc la Imbracd-te lar.N-am chef. dar atit de repede ci n-ai fi ajuns-o din urmd nici cu calul.Ca prin minune.stora.. Dupi aceea. iar voi lemnelor.ia Emelea. rosti: . Dar. trimise dup5 el un ofiler: s6-l gdseasci d sdl aduci fdri intirziere la palat. ca sd ajungi in pedure trebuia sd treci prin oraq. $i iar trecu Emelea prin oragul acela in care nu de mult trintise la pdmint $i betegise o grimadi de oameni. . $i burdu$e$te-i pe toli. singure in sanie vdnc5rcati. $i iatd ci ajunse ofilerul in satul cu pricina. $i cu funia vi legali. $i-l intrebi: e$ti Emelea-prostinacul? . dar una zdravrnS. sanie. di-i inainre $i mind sania. Mullimea striga: . Mdciuca se avinti qi di-i. SA fi trecut mult timp. in pddure. iar Emelea ajunse acasd $i se sui pe cuptor. incit cu mare greu sA poati ii ridjcat. Emelea ii porunci toporului sd-i ciopleasci o mAciucA. - 86 . Toporul incepu si taie copaci uscali gi sd spargi lemne.Dar fu ce vrei? trebuie s. rupe coastele oamenilor .Puneli mina pe el! Prindeti-l!" Iar el. l-au tras jos ti au inceput sel certe $i sil bat6..lci o grdmade de oameni. ata ce acum mullimea il attepta se se intoarcd. L-au inheFt pe Emelea. cine mai ttie? Doar ci intr-o zi auzind larul despre ndzbitiile lui Emelea. acasA. Iati ce vreau anume: toporule. iar lemnele singure in sanie se-ncircau qi cu funia se 1egau.e la goand care-ncotro.. in izba gtiuti in care tr.du-md.. .Tu de pe cuptor: Iar el . taie lemne cit mai uscate. de la pamint. Oamenii o lua. gi. ajuns in pidure. si fi trecut pulin. Iati ce vreau anume sa mergi. Iatd ce vreau anume haide. sanie... Sania ieqi singuri pe poarti.. mdciucd.Ca prin minune. $i se sui in sanie: . $i sania porni in goana mare spre casd.Ca prin minune.

n-am chef. miede ce te tol. la palat. pe Emelea-prostdnacul ce de nu .gi si-iEmelea al nostru ii frumos.i cizme. fie. prune uscate' turt. Tarul il vazu pe fereastrd 5i zi'e cu uimire: 87 - .pe cerare. pe mai-marele dregitorilor. $i eu in urma ta. larulcit chibzuidiruiascd un Emelea chibzui $i zise: mergi tu inainte.nefti cuptor? mi-e $i . acoperiEul se clitind. bietul om. un perete se prdbu$i.Emelea.tu o vreme culcat.cald taraici. are si-li . se minincd qi se bea bine haide. turta dulce $i-i zise: pe Haide mai bine si mergem la Iar. Iati ce vreau anume miciucii. fdgdduie$ti un caftan treabi Mai-marele dregdtorilor ii didu lui Emelea stafidele. place s5l rogi cu blindele cind il pui la vreo Lui . acolo. ciciuld. $i-atunci face tot ceea ce l-ai rugat. . caftan frumos.Ca vreau anume Iata ce hai. pe cel mai de seamd dregitor al sAu.Ei.. ducindu-se de-a dreptul la Iar. zise ln dupi Dregdtorul cele din urmA: prin ninune.Pdi.. ia-o din loc fi du-m6 la Iar. fuga. ci vince mai st.. intri in izba ftiutd qi prinse a le intreba pe cele doui cumnate.Ofilerul se supiri qi-i trase o palmS lar Emelea zise incetilor: Ca prin minune.Emelea. Si mi-l aduci aici. $i deodati izba pirii din toate collurile qi din toate incheieturile. prunele uscate. ajunse in satul cu pricina.Pii. dulce. Mai-marele dregitorilor cumpAri cu toptanul stafide. Miciuca se avinti qi di-i ii burduiestel pe ofiler. - cA de-abia a scapat cu Tarul rAmase uimit cd ofilerul lui nu fusese in stare s-o scoata la capet cu Emelea d-l trimise. iar cuptorul o porni singur pe drum . la cu mine. te rog. Emelea. de asti dati.... .ili retez capul. '. plecd iar Emelea. cuptorule. . ce-i place lui Emelea mai mult $i mai mult. rupe-i coa:lele omului a5luia.

se imbolnivi de supirare gAtorilor: si mirite cu Emelea. intri in izL. ili retez capul.Pdiie.Ce minune o mai fi ti asta? Mai-marele dregdtorilor ii rdspunse: e . Tarul porunci de indati sd fie rostogolit pini acolo un butoi cu cercuri de fier. ci sint multe plingeri impotriva ra! Ai betegit foarte pe tatel siu s-o lase mdsuri. mi rog? Iar un glas ii rispunse: il 88 . cine mai ttie? Doar ci in cele din urmi.or: Ca prin minune. mA rog. in butoiul acesta ii aFzari pe Emelea qi pe Maria-Jarevna.i zise din nou cdtre mai-marele dreci de .iEmelea.i se agezi pe locul in care stituse mai-nainte.a ltiuti $ incepu si-l Emelea mincd. osp5teze pe Emelea. $i din nou cumpiri mai-marele dregdtorilor o mrllime de vinuri duici . Tarul se intristA peste . Maria-Tarevna. Emelea.. Emelea se trezi $i ce sitvadA? lntuneric Si strimt peste mdsuri: . Iar Emelea rimase mai departe tolAni! pe cuptor. La curtea tarului insd resunau strig.. SA fi trecut mult sau pulin timp. biu. se imbitd qi se culcd si doarmd.multi oameni.i felurite bunitdli ti plecA in satul cu pricina. ttii.Du-te degrab.te qi curgeau lacrimi. in pridvor.Unde mA aflu. ei de ce se bigau sub tdlpile saniei? Chiar atunci se uita pe fereastrd fiica larului.S. care unseri buroiul cu calran )i-l azvirlird in mare. Maria-farevna ii ducea dorul lui Emelea. gi adu-miJ aici pe Emelea. larul .i zise inceti.. careJ vdzu pe Emelea. intre in izbi. viu sau mort. IatA ce vreau anume: fie ca fata larului pe mine si md indrdgeascS! gi mai zise: * Du-mi acase. Cuptorul se intoarse ti o porni spre casd. Dar. cu cuptorul lui cu tot..torul urca in trisurd Si il duse larului. nu mai putea trdi firi el til ruga intruna . Iar dreg. lu. cuptorule. Ernelea o vdzu gi e1 pe copili . care vine la miria ta. dup.

. Dar ea rugd gi palat de piatrd cu acoperiq de aur. iln-am chef. Atunci Emelea zise: .i. cum nu poli nici in poveste si povesrertl. Dar . .Cine-o fi nesibuitul care.. batd..vetti. nici cu sA zugr. pe nisip galben.ea.a.i ti acoperi$ul de aur. Iatd ce vreau anume mai tare gi-atunci el rosti: . De-abia spuse vorbele acestea ci indatA se indlli un palat cu ziduri de pial. rostogolili butoiul pe ldrm uscat.i Emelea intrara in palat li se . ce vreau anume vinturi puternice.Sint tu cine e$ti? Maria-Tarevna.. ce sd vadi? Pe un loc inainte vreme pustiu. inalldle. Iat.. _ $i vinturile puternice incepurd s. fi_a construit palatul pe p. frumos $i tras ca prin inel. ficu . Cam pe vremea aceea larul pleci la vindtoare gi cind colo. construie$te fi tu miicar ..ezard la ferea$ra.Emeleu$ka. Emelea zNe: Ca prin minune._ $i intrebard. Trimiqii tarului alergari in goana mare.Ca prin minune. liri sd_mi ceare incuviinla. oare n-ai putea tu s.. pisari .cine sint cei din palar?. 89 .Mi-e urit gi mi-e tare greu. in jurul palatului _ o griidind inverziti: pre_ tutindeni flori infloreau. dar unde vom locui noi? Haide. Maria_farevna. cintau. te faci un bdrbat frumufel? FArA si mai stea pe ginduri. acuma se indlla un palat. Emelea. - Emeleuqka.. . Iatd ce vreau anume sd mi fac vrednic voinicel. pe nisip galben.rm uscat. Marea se zbuciumd gi aruncd butoiul pe l.e ale mirii.Ca prin minune.P.i Maria_Jarevna iegiri din buloi.. Emeleufka! Am fost ferecali intr_un butoi uns cu catran $i azvirlili in apele albast.$i sepana Emelea atit de frumos.minturile mele? $i trimise indati oameni sd vadd gi si afle . o izbe cit de micd.. ajunseri sub geamul casteiului .

sd-1i ard pind-n temelii toatd impirdlia din capir in capal. rogu-te. Daci vreau pot sd-Ii distrug.i_l aqeazl la masi.lui cu tot. iar aminte ta aiEmelea-prostdnacul.. eu sint Emelea. Jarul se sperie grozav. Aici povestea s-a terminat. .larul ven-i in ospelie. li am si_i . cine e$ti tu. Emelea s_a cdsdtorlt cu Maria-Tarevna Si a trecut la cirma impir. dau rispunsul Si il Poftili-l pe tar la mine in ospelie .Insoar5-te cu fiica mea.Darmai aducispune-mi. si triiasci cine m-a ascultat. ia-mi gi impdrilia. bea gi nu se mai sdtura admirind tot ce-l inconjura. incepu ospdlul. Tarul minca.gicare venise la palat cu cuptorul mdria poruncit sd fie gi el fiica ta ferecali intr-un butoi uns cu smoalr gi azvirli{i in mare? Ei bine. Emelea il inrimpind.i incepu s5-l roage de iertare: .ka. conduce in palat.Iar Emelea le rdspunse: eu insurflr. vrednicule voinic? Ili de .tiei. Emeleu. dar nu ma pierde! $i s-a ficut indatd un ospdl cum nu s-a mai pomenit. fdcu el.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful