P. 1
stufo

stufo

|Views: 661|Likes:
Published by Miruna Calciu

More info:

Published by: Miruna Calciu on Jun 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/04/2013

pdf

text

original

ANULUNIVERSITAR: 0 - 201'1, 201 ANUL- - Sem.

- 2

gt UN|VERS|TATEA ARHTTECTURAURBANTSM M|NCU" DE "tON CATEDRA :"STUDIUL FORMEI AMBIENT ARHITECTURAL" 9l '1

TEMA 1 *2-

r-e iru cmncr morocnouA" "expnruAnr nepaezerrAnuon
"LAV|ULCLAS|C"

TemaI -TENTE PLATE,SUPRAPUSE -TENTE Tema2 DEGRADATE

Laviul(dela fr lavis- laviu,desen tug)est6o tehnice ln clasic,a graficii arhitecturd, tehnic!de o de plqte mateprecizie cu vastepolenle Laviul slereoscopice. opereaza tentetransparente, sau cu Sifinet6, degrudate, aplicato tussauacuareE cu dilustd,prinsupapunerea carora produce gam! variat! de se o valoricu diferite intensitlli, P€ntru vg bucura rezultatul laviu calitate, necesar aleg€ti gnjehartia a de unui de este sA cu 9i p€nsulel€ se respectali sitdc{ete cu tehnologia, deslulde simpld, realiz5di a laviului. 9i leylUlselgglizegzilg (esteabsolut hertiede acuarele granulalie cu moderste conbaindicata hedianetede, lucioasa multi$rat sau deoarcco soluliad€ acuareld tugdlluatnu esleabsorbitlde hedie9i prima sau tenteestespdla€detenta plea gg urmebarB). granula$e marea hadieipoate O ducela devier€a liniilordesenului. Tentele depun se (cele bune pensule devlzon). ognsulo o€ntru scuarel! pgrdevizon, din vevefit! bursuc sau mai sunt Pentru inc€put tr€buio aveli pensule. s! 2-3 Acoperirea suprafetelor sefacecuo pensul! mare, l0-15, mad mai N pensule 3-6. iarpentru suprafetele suntindicate njci Nr. Coala hgrtiepentru de lsviuln modobliEatorlu lntlndeoeo olansete se Oaffa, blne!l unlfom 'paC, carepoate preparat pe umezite, itrtinde preatare,pe plangeul s€ nu cu fi !is€ lipeSte margini dei gen din caovalinguri fiinl de grauameslecate apdpanecandameslecul de cu capdtd consislenF o semifluide vascoasd. P6nlru fi malslguri rezuftat, a de adlugali collurile in formatului hartiei o pionezd. cete Planseta cu haftiaintinse pune uscat pozitie se la in orizodale. depade sursele cildure. de de pentru trebuie fiedestul deschisd seprcpara tul negru acuarele Solulia laviu si de din sau diluatd 9i cu apdrecefiaid saudistilate. a o Pentru cdpdta solulier @. pdn transparente, impudtdli, absolut fdrd esle necasar fihraGa maimulteori s soluliei haftiedefltm sau de printr-un de vat?l lifon de grosimea 2-3 €rn.(pentru qi strat a lucrarea se pEpari cca.0,5litdde solulie). dattr Aiadsr,pentru reallzarea laviu, unui suntnecesare urmdtoarele instrum€ntematedale: 9i 1.-Plante| indivlduale. 2.-Heftie acuarell. de 3.-Pensule oentru acuareld. 4.-Acuarele tu9negru. s€u grafit, 'H'. 5.-Creioane tide 6.-Teug echer. pioneze, gitifonpenlru 7.- 2-3 linguri fdinede g€u pentru de soluliade liFit,cateva vat! filtru. 8.- ADaral elecfoic uscat. de 9..Burete TENTE PLATE SUPRAPUSE 9i Tehnic€ reslizlrii lsviului slmpld, pre'linde la autor este dar de rdbdare, dgurozitateeleganF ln 9i pe pentru evitadepuner€a execulie. Inainle a incepelucrui, de eslebinesdvd sptrlali meinicu sepun, a petelor grlsime.Pe hertiabineintinsepe plangeta de uscatd apliceql mufte se acuEteledesBnul creion cu 'H' bine (nu genera ssculit este Indicati utilizarea radierei, deterioreazd care suFafala €i Sipoat€ ha petelor). desenului aparilia Unia lrobuio fi€sublir6, o intensitate se de valoricd gitotugi micd deslul clar! de pe linia, niciintr-un nutr6bui6 ap5sali caz se crcionul, deoar€ce hgdia acuar€16, 9i de mo€le Oasend poroasa, fomeazduncontrargliet, gantsublir6, adancitura s€ un ln c!.!ia se adunt solulialaviulul fonnend o lini6neagrg). plansei spalacu ap5fiarti recesaudislilate, aiutorul Dupdcedesenul trasat,suprafata esle se cu pensula her 6. Dupa ati unelpensule Apaesteaplicatd p€plan9a mari. ugor lnclinate, a frec€ fdrd de ca planga uitali putemic pentru vedea torminat spdlal de vd tsngenlial suprafaF la hertioi luminetr, s dac6 au nu r6maspeted6 gresimo. Daci obseNati palSmatd,adicdo patdde grlsime,mailrecetio daldpeste cu o ea pensU|aumede'insistendugor.P|9!9a5e|8sl|9uscat.@ absolut necesar!. deoarece solutialaviului aderdh hefiiein loculundese afldoelelede oresime. nu

Tncepgnd marginea cu dejosa plansota fagiei antariaoa|€. Reflexul esle maideschis . cu tenta urmatoare dd numai se dupece tenlaprecedenti uscat O tentedegradatd poat€ s-a se realizg de la ). ln caz. altfelrisca$ vd curgdsoluliape suprafala sd desenuhl: exacli9i rapizi. formatde razelede luminerefledatedo supr€felel€ Egllqql este plasaiin cadrulumbr€ipmpriiSi es16 inconjur5loare. de€t umbraorooriedar.@. cd doar facendul pe plang€tei. Pontru acoperi a uniform supratuF solutle procedeaztr felulurmetorplangeta line o cu se in s€ inclinatd cu ponsula aplicalisolutade la slengala dreapta. Tehnolooia realizarii tent€ideoradale este. mal zis.ln d6josa eise prelinge solulia. acest cu apdSicontinuand solulie.odeschis Tncazul uneiusclri tu4ate. oe bin€ adicd tenta o fi dupe tenta ce preoedente uscat.in mareparteaceeasi siin cszul ca tenteiplatecu doudo(ceotiide maxime importantd vizeazd cal€ lrecerea lredatdde la o valoralie aha: la . pe Pentru realizarea su@es Temei suntnecesarc cu a 2 ac€leagi instrumenle material€ carele-€li Si utilizatln c€drulTemei1. im€diatvA lntoarceli la potiwit. se cu dar. susin jos subununghide din de 45'fslt de liniaorizontului Ve gmintim. atinge foarte ugof hgnia. cu diredpe plense. partealnchisd O tenttr degradatd la r do r ieschisse realizeazd felulurmAtor: acopere in se a pe tentel solulie. bine aproape nuatinge. s-a Lucrareas€ usucdin aoeiagi pozitie ?ndinaE.gJryiglgi-Se poate suprapusa altanumei peste exclusiv numai suprafele uscate. cu o solulja arelimp sd se infiltreze epl gi in locde o valoratie trecere nu ?n 1n lreptatd.schimbarea pdn treptattr intensitdlii a valorice realizeazg diluarea se soluliei laviului apd. sd lunece. proprie reflexul. la Tnceptnd. extr€ma stangS desenuluigi pensula s cu imbibattr aplica$ soluta. esle trept€td la lumine umbrd. sa un mai sau Aplicand noud o tente.jpliga propriu. lotuqi. a asa ( amedecendu-se apa. se de !!nD!a_p@pdq afld ln parteain carerazele lumindnu cad. funclie intensitatea in de valoricd doritd tentei a degradate. care9a aplicat ?n t€nta. solutia. mictorsli fiecare de d€te suprafala acoperite solute. Si deschis inchis. luminate o sursd de 9i plas€te dangaobiectelor ( lumina de luminE conienlionald.in sensul se lnclinedi TENTE DEGMDATE fenh dqndad esle o terr6 cu vdot4ia in tecere . umbra si Ac€ste nu clard.ci trEctreptatdin unaTnalts. suprafatd ununghi sub maredeincldentt. a loculunderazelede lumindcad pe tuujlg este parteacea mai luminate $er€i sau a cilindrului. Tentelede acett fel se utitizeazecu precederetn vedercaredefil suprafelelorcurbe. hasuri 45"in a9afel.ienla aplic!desusin jos.se formeze lrecerctredat! de la inchissp. de subliniat Tnainte a inceperealizarea d€ laviuluj esle faptulcd!9d9!. f4i aveligdjdca pensula marginea jos a fesieiaplicale nuse usuce.se cdpatali fesie in sub o 9i partea orizontale. gfisoze suprafala se hgftiei.te ta inchis ta desctis sau ilrr€'s. clpdtao liniede vom demarcsre difuze intrelnchis9i deschis). pe suorafetele c! cufte distinoem urmetoarele oradatii ale ).pentrua evitaprelingerea de s accidedsle fichiduluigi formarea atenlie!.idimensionalitdlii laviubin€executat unui merfta eforiul deDus). . gradatii au o liniede demarcare clarobocurului: Iumina.Tnse cer€ uluhorul efed al t.tentadegradatd so usuce (ate de ce. va trebul suprapuneli numer mare maimicde tente. atentie!. cu ln cadrul temei datevi. adicend pensula ghidend lichidul. merindcorespunzator cu suprafalaacop€riUi api ( binelnteles. semiumbra.ci se lesasd se usuce tempeEtura la cam€r?i cu tenledegradate muhtimp.Aung€ndextr€ma in dreapt6.randar€a nu fo4at.lnclt soluta. maiinchisdecats€miumbra.zis. Trebuie fif atenli urmitoarele sd la lucruri: tr€bui€ fielndinatila ununghi se de cca.sepropune realizali se laviul uneisfere a unuicilindru.15120". de se trebuie fie bineimbib€te solutje. in cade stanga. imediat :a { -ntinue ap! curstd padea cu ca se cu deschisetenteiln fel. de la formatl SCIBilmb(! o trecer€ de lumina lunscepe suprafata co curb5. peteloc nu excesiv mult.

va S6 executa atenlie cu desonul conform schileianexate. 2 2).).9i sevor execrda p€ (. (ces supaafelele lnconjur5toar€ maimareintensitate purtate affeh lnceputul valoricd umbrei I se ei. ln gsdinla 7 marti€ vordiscuta dln se r€zultatele temeil sausevorfa@exercitii tont€ dE d€gradste. tehnicii descrise. (maiinchise) purtati.). Acestea reproduce vor doue pentnr g fiecaro tehnice.suprapuse Tente An*a 2 Plansa lucru atelie.drd. Preodtirea oentru luclulin atelier. va speb desenul ape. Eo I . 9EF DTSCTPLTNA Lect.e rrer I . fonnate hartie de 'Mantotele'(greifuri)minim acuarelt(format lipitg)conform 43. arh.5cm. Acasesova lipi peplan$€ta individuaE(sox7ocm) formatul de hanie Anexs pt.e. 1.o modalitste ecoperire suprafetetor de a in Sggpq!-glq@lig: tehnicdumeda monocroma. 2. dr.aft .adiceumbr€ oradatie clarobscurului umbra a est6 pe aruncat5 obiedul de luminal obiectele.foarte eficientd randarea acuratele desenelor arhitedu.se va aplicaunstlatde se cu tentddlluate.Tema si Anexa pl.deoarece lumina reflectate maislab!. lnsu9ir€a tehnicii laviului claslc. 0. cu As{el cele4 o.o ca unui alb doul benzi:una cutenlesuprapus€ altacutent! in degrade. Etaoa studlu de indivudual Sevorfaceexerciliide plqte gidegr€deuri tente prin tente pe pentru supr€puse. totugi silueteD. haftiatrebuie aiba sd dimensiunil€ maimsd.Adrisna IANOVICI AnexaI Plansa lucru alelier in plat€. Pentru ob$no a dimensiunile (35x50 finale cm. este decet lumina "gliseazd'pe cere suprafata cirbd. in Tente d€gradate =T tAPrrs il . in parteacea mai apropiatai obiect.Deptrtendu-s€ obieci umbrap!ftate arc o intensitate do de in pAstrgndu-9i clardesenul descr€gt€re.Ceamaiintens6. ln cu a de Modulde luc.e de lucruin atelier veli le Si putesdedica pe integral pe lentelorsuprapuse consi cilindru(fl) si tontelor degradate sferdsi cjlindru(fa. Romeo Simirag INTOCMIT Corf.Se vg incarcade asemenea pe tentadegradetll reprezentarea cilindrului.Tema 1 l.u: (acasd carese noteaze).similare cglecar€vorf executsle in at€lier planga p€ cu finale. fondgeneral toatdpagina exceptja chenar de 2.

raelorvizibile. de AceastA unda Sireflecte singura reflectate deineste culoarea corpului. estenecesat demeFteoreticprezerftat la un slb treiaspec-te: . pigmenfilor.Fizic . ci rezultatul reflecEirii transformirilor fasciculului undeelectromagneticesuprafaFdifefitelor de la corpuri pe materiale carele lumineazS sauindkec-t. Razele Si patial luminoase izvoarelor lumin5 peco|pule neluminoasereflectandu-se pesuplafata ale de cad lor. dkect Senzatia culorii depinde treifaclori: de 6uprat4a colorata. se rdspAndegte fome de oscilatii ea sub eletromagnetic€ ochiul omenesc. de la'lOOO pene a bilioana km.cromatiemul tenta. parte in spectrul undelor electromagnetice. Toialitatea compugi deriv4i chimici. aproximativ400 720mu.ll 'C U L O A R E A . giteoretizate Cerculcromatlc sferaculorilor fost preluate au ultedor de alte personaliEti au care ai 9i teoretizat culoarea. calitativ cerinlelor domeniilor cafe SENZORIAL Culoarea o senzalie.UNIVERSITATEA ARHITECTURASI DE URBANISIV MINCU" "ION CATEDRA: FORMEI AMBINETARHITECTURAL' Sl "STUDIUL AN UNIVERSITAR . galben.ro9. a analizorului vizual.. portocaliu ro9u. 9i (6oarele.at publicatia Otto a ln apemt5 1810 ln galben albastru. al intre mu. senzalja lumine. de Ftztc cHrMtc . de prisma NeMon demonstrat unfascicll lumina a ci de solar."valoare' pidure . exislenta treidimensiun @loilor.fizic . 9i producand ajung ochiul la nostru. 6€riede personalite$ teoretizat o au 6pectrul cromatic. lnteresul aceetor fime estede a punela dispozilia utilizatorilor 6ubstante colorate cares5 dspunda pentru eleaufostproduse. Pentrua lntelegerolul9i efedeleculodiaceasta trebuieanalizagsubdifedte aspec-te: '1. Corpudle luminoase lampa eledrica.iminoase cadpe care giilkansmite 6uprafaF spre carepercepe mesajul creerului. obiectul sau fac frmelor producatoare substanle de colorate. ?ltele) influenteaza corpudle neluminoase. 'Farbenlehre' pentru prima Pidorul Philipp Runge demonst. provenite dispersia Culore pfncipale din specirale luminii suntviolet.Amestecul subsffactiv". albastru.9i Corpurile naturise impart corpuri din ln luminose neluminoase.Chimic . oar. Penhua rdspunde lnkebatea: 'Ce este culoarea?'.2011. a albe indigo. 9ise reflec'te privitor ochiul 9i grupurjlor Pentru defini a caracterul relalille dintre culoriglinfluents acestora asupra indivizilorsau 9i sociale. verde. 2010 ANULI-Sem. 9i Corpurile colorate absorb undele elec{romagnetice o llngime unda. de denumit spedrulvizibil. calitatea razelor lr.luminozitatea din denumite uneori tonsautonalitate araderizeeze cate 9i cantitatea lumine pe careo reflecte corp. este Senzatia culoare 6te un produs activitefi de nu al spontane. de un .saturatia rapoiul tentejfa_tzi albsau negru. celor i ale Si pentruprimadata 'Sfera El a aretatcAdiversitatea poatefi exprimatd nu doarprintFun cercai publicd culorilol.care treceprintFo tdunghiulard sticle din se descompune lntr-un fascicul neantrerud cr]lori. independente.definesc sau lungimea unda luminiil de a .Senzorial fiziq culoarea legate Subaspect este direct luminade Radiaiia luminiisau pescurtluminase definegte o formaparticuhrea energaei ca careeste radiante pecarele percepe emi6e corpurile de luminoase. lumina ocupa domeniu un foarte Ingust. la dintr-un milimetru.

asonantdton/ton. apropiate veiele9! trlate. pecontur). 9l 4.2. in numdrultentelor la alegerea studentului.. 19m .acuarela.-2 buceti: 0.arh. . 1964 . .odihnltoare lrltante.banaldi non .disonantacarediter5 armonia de asonantS. Ed. . tenie (cofaje din plastac . contrastul cald-rece.pensule 35. culori .Acquerello.LU.contraatul I clatobsctrulul. 1955 'Couleur'. Lect. VUCICOVICI Dan . in iconografie vitralii.Culoare -suflet9i retin6. Aceaste armonie ii: . 1979 . conhasful pe complementarcloriconbasful slmultan (s€ b€z€azai l€geacomplementareloa). non . Gombrioh. aldturate. Constantin.lvlesaj obiect a. 1976 9i . e Ronald Fratelli lvelita Editori.ef€cble psihofiziceale aenz4iei de culoare. din 6. dinculoi aiteftative va vedea culoare el o compuse celedoua. &10. galben permanent culoi de baze: crom: togu albastru Prusia. 9tiintific5. Bielusici. in A. 1967 lntocmit.-armonia prezintd aspectul poate Armonia culoriise sub relatiei dintre sup|afetele colorate. Compozitla urmdregte urmdtoarele aspecte: . RudolfArnheim.confuzel Penlru afudlul acasasi in in aHier: .unabucata carpa batiste haftie unicdfolosintd. gubiCg!-cerculcromaiic. Ed.-conhastul gapte Johannes ltten.Revi6ta Revue Centre du Francais la Couleur de . TEMA atelier: in Pe unformat . policromie. Meridiane. guazzo tempera.Arta9i iluzie. nr.Otto MaaerVe Ravensburg. Ed.ambient.grele9i lejerc(ugoare).Fotografia culori. E. 9i?ndeplrtate. . Fiecare 25 patrat va urmS prindispunerea In primul se tenteloro compozitie gqloriluminoase.-semnifiGtia culoaii incddincelemaivechitimpuri oamenii atribuit au virtuli deosebiie cutorilor. culorii Simbolistica a fost folositii heraldica. . format x 70de hadie 50 aqarela.Kunstder Farbe. ltle diane.6aajb6o regule constitutive. Corado Malteze. complementare.intamplaoare.sdfie interesanta: .9IU . 1979 . fuziunea opticatsatur4iaculoriiirapoftul pentru faldde alb9i negru corform anexa insoteste cu ce tema. Johanne6 ltten.grupeaz culodle lumlnoase9l lntunecate: in: calde9l rocl.Culoareadd.recipiente pentru pentruouesau pentrucuburide gheald). Paul Ed.420x 297cm-se vordesena A3 douaparate15x 15cm. I\Ieridiane. H. In al doileapatratcompozitia cromafcese va facein _qrlori comCementara Paletaculorilor pentru complementareconqne treitonuri va cate apropiate fiecare culoare @mplementara. reprezentantqcolii al Bauhaus aratd in lumea ce culorilor de existe efecte conhaste diferite: contrastuculorliln alne. 5--fuzlunea oDtici prive$e la o anlmitadistanla camp Cand ochiul de un compu6 mai multe din supreafete fomate mici.5 . Meddiane.borcan l.materiale pentru lucru: .hadiapenkuacuar€l!se va lipj de plangete un adezivu9orde spaht sau dj banda cu adeziv5 Si 5eva uda(fomatultrebuie fie maimare se decat indicat cel maisus cel putin dn. 1973 Ed. DE SI Bibllografie i . Meidiane.acuarele. C.ICh!&a_de-.Arta9i perceptia vizual6. ang. Pearsall. sau Studiulpentuu acaeAl . contraatulde claaltab gi contrastulde cantitab 3.tistic.si fie darernon. petratcontine de parate identice (5x5patrate). Demetrescu. cu 2 . Ed. sau din de *h* PENTRU NOTAF'NALASE VA LUAIN CONSIDERARE STUDIUL ACASA.

' r r--1 t! lT|{ el I f-4e.l- I .dJ !&JNDAEI I I ox-od rEMAlr.r|l |'u:{rlla ct t Glt-oE -__l PglliAer I -_l 56CUNO C6 H. tr art-$rtc DECL'TRJfdvra! t|rrr.E@TF I l l-__.C rr^.cLr.

ob6ervat. mai 9i bineanleles. de uman. Benham. Culoarea afiftd Kandinski. dimensiunile formei. dopande receptorul adica ochiul de ei. ce -Kearzand compoztl€ aceaslS suprafale.iarcu pulinalbasku deiinerece. Fiecerei culori corespunde anumit li un sunetnuzical gaDenut poatefi asociat sunetul al uneitrompete) o anumitd toe exempru. dimpotiva. cu putinrogu iar devin€ caldi.policromie agresivd ascunde cub. este 9i posibile gieleinflnite. maialesdesigneriide interior. OttoRunge. lntauc6i numerul Sanse culorilor al formelor infinit. Dat designerii. In lmta uner.opeteazi materiale cu crcmaiice. "vatoqrea cutori ci unor estesubtiniaid unete orin foiriEiGi.iJliEEnittele. albaskul o miscare iar are centripete.precum a geometria Culoarea este. combinaliile sunt Acestmaterjalesie inepuizabil".'spiritualu arte". un mai Si daceestebleu-ciel Si paresd posede masamaimare. pentru recepliona De a culoarea rosie. cu lnalt si fofmeoeometdcd. Esiede subliniat faptul. care ln . dacbi se adauga putingalben devine maicald.de exemplu.l Fenomenul steeoscopiei cromatice bucuratde 6-a atenlia uno-peEonatiG{iEEnte ca G6ethe.cgndeste perceputa ochiul captatS. penkua Dercgoe ce difeite culori.1911 in esteo piaird temeli€ rst6ria de in arteimoderne.a. lentila ochiuiui meegtecurbura. ex€mplu.noue armonie. mai Aro€strurrece cu pulrn e negru devine mairece. EcoaE Cartea sa "Spiritualulln arte". nu se bazeaze nicio gtiint6 unor pe care pozitivd. devine ea culoare numai atlnci.cutort Verdete pulin96lben reci. rosul verdele gi pozilii iar ocupe intermediare: Alaqar:stgrgoscop observalor a indgp. eitrebuie cunoasca sa efectele modelatoare policromiei pontru rcugi le didjeze direclia ale a sa in doritd. o. Portocaliul un roguapropiat noiprinintermediul este galbenului. noi. inleapa ochiul.avand culoafea qatbenS..rrecrul MoDELAToRpoltcRoMtEl AL prezenta mediul Culoerea in ambiantesteapreciata noica unadinpropretatile de formoi. transformat s-a intr-un reliet.paremaimicdecat estein r€alitate.rt6rii cutoritor si reci.t -Sem. ei. putem bidim6nsional6. etc.ramAnand.culoarea putem ale poseda afirma. initier fiindplatd. o migcare are cenkifungd. 9i acelag De unul cub.. o dacdestemEifo. impfeund cu geomekia formei. verdele Rogul gi esteserios. aidoma unuime6ce se retraoe ln cochilia 9i se indeparleaza observator. de culoarea albaslriparesa fie plasate doparte suportul mai de negru. galbend. o radiatie d€ Dar inc6 nuesteculoare. obseruAm nuanlele galben sa fie plasate afafafondului ce par de in negru. exemplu.. aproape c6 nicinu maiesteperceput uncub9i avemrtevoie unefortsuplimentar ca pentrLl realiza sub de a cd eceasta. poalefl ilustrata fetut care in plasand urmetor: pe cercul cromatic un fondnegru. .noue ca spreo. de uman. fiindca arhitectii. Fizicienii definesc culoarea radiatii o anumite ca de lungime a und€i reflectate corpuri. . a]bastrur cerc)a de artd in Fe pa. lentila devine mai plata. ln capitolul.ce "nepotrivirea fomi 9i culoare kebuieevaluatd o lipsade armonie dinir€ nu ca ci.. exemplu. facandu-ne deacopeiim stimacest€ sa ca lucruri dintotdeauna. ai experienlele qi crcmatice teoria culo i Wassily profesor celebra Kandinski.. Acest fenomen stela bazastoreoscopiei cromatice..: se un ln cadrultemeignu sia plasticii transformarea viduald plasticii formepoate prcvocata &!EgL Deoa|ele unei fi d-iodificarea uneisingure proprietSli formei. binezis.. observa. . Stereoscooia cormatice este olli?Gi6t-E-!6 la. Helmholtz. c6 fi fi De rogul estecald. cu d€vine cald. iar si absolut ceamailinistita este culoare. editati la Monchen . iradie. ale 9i masa. policromia cd calitali rnodelatoare stereoscopice. masa.iardacai sjadaug6putin albasku 9i devine rece. Wassily Kandinski. formetor at cutoritol' cartea din I in Kandinski impdrtdgegte ne 9i . . careintri in dar rezonant: infomatia cu delinut5 arhetipul de nostru. in Bauhaus. Eui&ib ascutite sunamaiputernic dacdse asociaze o formd cu a6cu!€ (doexemptrl gatoenutin triungtri. lui de Galbenul agreseaze. oriceculoare poate rece9i poate cald6. timpce albastrJl in privirea prcfunzimile rdcoroase catitelate. dimensiunea. cubtratat diagonale un cu qi albastre gatoene."Limbajul r6zultiatele trairiempiflco-sufletegti.te. ochiul uman modifice igi curbura lentilei. Kandinski susline.UNIVERSITATEA ARHITECTURA URBANISM DE SI "IONMINCU" CATEDRA :"STUDIUL FORMEI AMBIENT ARHTTECTURAL" Sl ANUL UNIVERSITAR: 2010-2011. cd policromaa generatoare iluzii este de optice.K€ndinski afirmi. avand culoarea albastre maimafe. ln natura existA etc. Ctlloarea esteo proprietale nu obiectivi fqmei. pentru percepe igi iar a culoarea albastra. nu culoare afaraformei niciformd ln f6rd 9i culoarc. maiaproap. Deosebil plastic revelator expus gi-a de 9i. absoarbe ln sale puternii st€bil. o policromd o suprafate pe absiracta. esteo marecreatoaro forme de virtuale.2 ANUL Semeatrul 2 TEMA 4 . cubareo masd mice.in iluzia mai unuirelief. modificarea S-a cd culorii modificiiluzoriu un9irde proprieteti fomei:geometria. Coloristul american Faber Bifienafirmd.6 astfel apropie se de 9i privitorin modaproape concret. de iar violetul un rosuindepSnat adilta prin este atbastrului. Yung. cutorite car6tindspretonuri adenci suntaccentuate formere de (de rotundo exempru.

desenulcompozitieiin 9i al axonomotriei cu (acase).Compozilia sau la trebuie fie abstracta. Ed.aparat penkuus6at.dintre care1 schit6. compuse formegeometrice din al eiectuluistereoscopic policromiei.aflate interactiune. modulul fiind un odtrat 3 x 3 cm. dimensiunea x 55 cm. cel maiprofund policromia"modelat".). INTOCMIT.. celmailnaltpunctal acest!irelief iar estealbastu-rece. Meridiane. 1979.5cm. Pentru studiulinatelier. echilibratS. Studiu atelier noteaze).burete.pe care6eaplica de fi modulul ooate rcteamodulard.arh. Ed. nu dar cu orizontale orientate 45"). alegerea va Se la autorului. clarc. ln plan trasate creion in P€ hada lipitape plan9et5. c6rp5.lipit6 olanseti(camoul lucru de 40 de fiindde 35 x 50 cm. . . stereoscopic oolicrcmiei se oropune realizati comoozitie al vi sd laterale.llRA$ . apl'cd (Tn se culoarea atelie.pensule Nr. sA liniar. a creand iluzia dimensiuniikeia9i alcetuind a a suprafata compozilie spalia16..el (acasa. areo care se acuafele exemplu. LS&C Tn cu de Sevor prezenta maiputin 6 schite ideide compozitie.5x 7. electric BIBLIOGRAFIE: . lMediane.p6(ileproeminente figuileln culori r'n reci.care se noteaze). nu de fealizate creion.). "sculptat" plat5. tempera la de in de a culorii la inchisla deschis procesul o Comoozitia va realiza cadrul se in unuip5hatcu dimensiunile 15x 15cm. pe granula(ie in medi6)..(Tn cazuluneinecesitati comoozitionale.ambient". sd In simplistd. Materiale oentrulucru: ' hartie oentau acuarele: . ca virtual estegalben. AdianaIANOVICI Lector Romeo arh.cromatice.PaulCONSTANTIN. 1994.U. fiin variant.. Sll\. va realiza schila 9i coloraaxonomet compozitiei e alese. "Spiritulin ad6".2-34.tempera. o Penkua studia efectul modelator. o Asttel.o paletd plastic din alb. de f€ctionat liniiveriicalesimpld. (atentio efectul transiormarevalorii uscdrii). adancimile ocupate figudle cu'ori descoperi.)si axonometia peformatul x 55 cm.Vom iar sunt de sunt calde. va aveasi suprafete deci tridimensionalitate.Wassiv KANDINSKI. 40 ei (6e 2. Lecior dr. laterale un unohi 45' f€tdde planul de ceea umbre oroorii suprafetele oe compozitiei). (de a Aceste suprafete laterale hebuis6 le colorativa conside€nd directie o arbitrard Iuminii susin iossub r6zultate. dimensiunile 7. simple. compozitia oenkucarcatioptat (15x 15cm. "Culoare artd. dinamica. ce va qenera pe pentru (de Llcrarea va executa hartie hartie "Foutenay". " 2 borcane: . trebuie realizatiacasS ln creion. . comoozitiei cepdta axonometrie va in va aveainaltime. . logicS. 999p9!l!!gg9!!g congtientizarea Modulde lucru: jC j$!y jC.

ralititii ar fise-laccept.1ON UNTVERSTTATEA OEARHTTECTURAURBANTSM t{tNCU" Sl GATEDRA :"STUDIUL FORIIEl9l AMBIENT ARHITECTURAL" ANUL UNIVERSITAR: 2010. Fdrd lndoiaE imaginalia lngradite invenlie ce este in doarde limitele biologice fiecdruia de mediulde ale 9i (culturalgide referintd civilizalie) careevolueazd ln individul. Desenul ca de de va de caae transcede simpla accepliune o modalitate reprezenlarelumiirealului a viziunilor lui El ca de a sau imaginato. iatddosenul mijloc creare. in are gi de de al al 9i personalitatii goviitor prin €utatoare.-Naturelism: limitarea fep.care definire este o de evolutjvE vativi)a unor pagi expresia plasticlt in natulalism.2011. pentru didactic acestor (de Totugi uzul al exercitii necesari ince. (randamentul) Eficienta mijloacelor exprimarejoace rolimpodant capacitatea stocare de un in de a Sicomuncare intormaliei.simplificarenatuiiformelor. exprimarea gigradul complexitate intfe concepliei d€ a de6enelor analitice o prdpastae carecalculatoll.in sfera fluidS ideilor imixtiunea gand9i fap€ a inteligenlei a lntre intepuse a celorcateau elaborat programelor. ai .. aicidiversele sau De ipostaze desenului modelajului mijloc scop: ale ca 9i ai . Problema aftainfdptuirii (deci a arhitecturii) pune ln se astdzi intrelibertatea € opera gendul de cu ln 9i modelarea matefiei viteza cafepotfi expdmate materializate ln desenele cu (lnfeptuirii). redare o o a o o a a prin caracteristicului fome. natura complexe spiritului a uman combinS anoveazd diversote fheascd mijloace nevoia din de 9i peFonalizareviziunii a lor. Desenul slimuleaze imaginalia.Desenul mijloc scopin exprimarea ca ideibrabstracte.-Rgalism: aspralia a surprind€ de esenlialul naturii formelor neglijend detaliile nesemnificalive lntr-o purtatoarc mesaj.m dacS numaiinsensul materiali€tii darstimce ln sens sale. 2 TEMA 5 CAMPCOMPOZITIONAL MODULAR DIN ELEMENTESTILIZATE Definirea DESENULUI.. 9i 2. . a fi ln6esigu€ o cantonarc fere a 9i in unele dinhe aceste categorii. binedecat relatia tn ei. designeaii. de Deci care ca de depozitafe vehicularevalorilor a culturale. ei mai in manacare organicd dintr€ (mod€leaze)mintea deseneaz5 9i 9iv:zul careo conduc. dinamice dabrat5modificefii continue mediului referinF a de cultural de civilizatie. abshactizarc. reducere detaliului. Si pfin poate Comunic€rea limbajLrl desenului atinge celemaiprofunde limite spiritului. estetice do mesaj sau informalional. 9i [4odificandu-1. 1 .semnprincarene exprim5m. prin l\. poate perea legat doarde sfera vizr. realism.oducerca minuliozitate ceeace se vede". de a cele presupune Darcomunicarea limbaje. esteo lnkeBrindere anevoioase avand vedere cd acesta prcfunda prezent maitoate fiindlegat structura de de mentaE este ln formele exprimare omului.-Stilizare: opereaz. etc.mesajelor de (tehnic€) saupoate vehiculul fi lnfa!9drii celeimairealiste aparenle lucrurilor a reale imaginate.4obilitatea care ideea.. fi carevrease se infeptujasce mateie. celor gendului zdmislegte conlureazd l. linii9i suprafete esentiale intr-o viziune estetice. generalizare.rl rolulparadoxal ingrat izbavitor chinuridar de uzurpator gengibilit:tii. gramatici deci morfologicesintaxe. inginerii. ideile necesare construirii 9i 9i -tehnice9a iscat In con6ecinl6. 9i textului comunicarc. fiind idoggi somnificantul potential desenul apare ae ca mijloc comunicareideiilor majabstracte.ln acesisensdesenul modelajul instrunentul de este Si indispensabilal cafeactiveazA univebul celor in lucrurilor infdptuite: arhitectii. la "a cu exprcsia epuizendu-se adesea ln consemna€a detalii do excesive nefelevante. de Aceasta de asumarea conventii limbaj de de caae pr€cum d€ dinamica p€rcepti€i culturale societetbr ale umane asupr€ fenomenologiei lin de bazelestruciurilor 9i lumii. ale Totodatd desenul este capabil esenlializarea. prin Artigtii. pentru id€isau(9i)pentru mediulastfel reconfigurat constiluie o nouebazede referinte se ca noi perfeciionarea existente. manifestare in specifica naturii umane. se 9i prin presupune asemenea manifeste limbaje specifice expresie.Desenul mijloc scopul ca in conceperii lucrui. la de ale p6ndla c6lemaielaborate gispritualiutii instinctulsiu a reprezenta de lumealucrurilor lucrdriale intolectului sale.laterjalizareadesena id€ilor faceposibila raportarea evaluarea la mediul referinte lor de existent.nu poate ln 9i urmerita Tnf:tigarea in nuantele 6elemaisubtile. partea sfefeimailargia De la semne dosenele maielaborate la cele aceastd manifestare astfel este paivit ansamblu mijloace comunicare apireaca unvehicul informalii comunicdrii." algorilmii ^ Definirea tipurilor expresie de car€ctoristicd genefat au clasificari conventionale curente stiluri care de in 9i tehnicile expdmare de oscileaze precisd operelor lnhe naturalism €bstractionism.ANUL . stilizare. Temapropusa exprima va acestspakuelape: 1.Sem. repGzentare realistd de 3. . n€cesare elaboldrii specifice. semantic @municarea unjoc intresomniflcatulobiect.

de axei AXA. Franz.TEHNICA ED. . o stabilltate.dincaiesd rezultediferite cm. 1963 Weyl. Ornamentica INTOCMIT: Lect. periodicitate. Trebuie subliniata triada valorii axei: 1. Simetria de un punct fatd sau o suprafate 2.!. vital. a grafici a uneiimagini lumea Se propune exprimarea din reaE(zoomodd. d€ Danouri intr-un decorative primar6 gradul .Esenlializarea plastua€steticareprezentarii. a Si sauchiafaccidentele determinate schimbarea de oompunere. Simetria trilateraE de 5. Simetria simetrica) precum cele2 campuri Pe unfomatvedical 50x35 (hartie cm albdde desen) vorpagina se cele6 etape stilizare de 9i (vezi 1 icompozilionale punctele 9i 2). 4. Romeo SlMlRAs . sau (eventual stilizate.ritmul (intervale (d6 Ritmulin varianta sa l) simplu esterezultanta sumadispunedi echidi6tante 9i €ga|e). particulard ritmului. pe prin 2. parcurger€a unitatea timpa imaginii in de sau dimensional. de Tehnica redact€rea fi Dolicroma aleoere de va la Biblioorafie: Tiberiu Roman.rezultS multe O ca€ctefistica tmului a esteviteza derulSrii mai categodi dtm: de . Simgtria de o axesauun olan fatd (coamaisimpE. de Schilele realizate c€drulstudiului in individual in evaluaaea inire finald notaii lucrerii cuprindmai a 9i pentru mult6 variante vorfi selectate ce ln orezentarea olansa atelier.rapid tensionat indiferent lent.arh. concomitent dar avemin vedere factorul TllvlP este a grupului imagini).H.element esenlial. in cu tipuri ritm. cele2 campud iar compozitionalecadrul ln oaelor atelier. ( Acuzarea Ritmul apelatde vertic€ld sugereaze ne dinamica marelui spaliude ceremonial catodrala 9i dezvoltarea ritmuluidominat orizontaE sugeratide parcurgerea de este unuitraseu ink-o expozitie o succesiune sau garc. in (cErlig ancore). absoute. 3.u. de simehia rotalie 6imetianegativd alegere). a titocosmosului 9i pe a formelor minerale. Cat€va dategenerale asupra simetriei concludente: sunt '1.determinan€ fundamentaldcompozitiei direct a este legate ideea de SIMETRIEI. (apareaici Ritmul compus gradulll) .calm. Valoareadominatoare 3. la 9i pefatede 10x10 cm.ilateralS plurilateralS (radial 6. Abstractizare: definite un proces ca mental spritual practic abstragere realitefi imagine de a din 9i 9i a lucrurilor. (sesizarea. lnlocukea c! o semanticd ei €finatdde o ce evocafe lumiipalpabile.ln skirciura pauzele compozilionaleunuiritmintervin accidentele.9g. vegetald a obiectelor). .ED. SIMETRIA componenta dar a estepartecomponente biocosmosului. (im€gine timp). Valoarea ordine corelare de ExistS aici un €numefactorde risc : monotonia 9i inversneglijarea axei totaE a axeiatragealt factorde dsc: 9i haosul. Ritmul fkeascd Ritmul poaieducela monotonie efectulopus). Valoarea vectoriala directionald 2. fardde carenu poate un exista control campului al compozilional. do (la deteminate simetda de: bilaterale. aicio concluzie d€ De oferd€mbiantei anume rigo€re.Mer SalesMeyer.-qe-pEzc!!E!e: . SIMETRIA. simehia translare. Simetria bil€teraE evidentd bio9ifitocosmos). Propria imagine corp oglindita o simetrie maimulteplanurir e6te simetria relativ6 propriului 9i a ceaoglindite. de Si coerenla Stilizarea kebuieastfel conceputA incatprinaEturarea modulelor desen!lde ansamblu asigure se 9i conlinuitalea €mpurilorcompuse. semanticd esentei a o grafice de formei reprezentarile in bidimensionaleahibuirea v€loare 9i 999e!E!!EIEUE! f. necontrolabilulaleatoriul. important punctde vedere cadente. (exagerarea lntro anumiiolimite stenic 9i gotic6). stilizare in celedinurmala abskactizare). Executarea lucrerii va faceastfel: se fazade stilizare va executa se acase.STIINTIFICA 1966 U. interval. Axa. trecandp n 6 trept€de hasformand reprezentarea naturaliste fotografig) intr-o reprezentare (de materializata6 desen€ ln kansfomare la reprezentarea realistS. Simetriacvad.deteminatde succesiuni. este din 8!!!4UL.4.inkoduce alternanla contine gami mult mai mare de elemento o {de ti prezentei dificultatea percepere conditiile de in unui numer exagerat elemente de la 3 elemente sussesizarea de in estedificile). SIMETRIA ED.Dinmodulul astfel obtinut stilizare cererealizarea compozitii doui c€mpuri se unor de compozitionale 16x16 subampe4ib '16petrate lalu€ de 4 cm.

.leai..2 T EM A .iartemenii ti c afl4i la mijloc numesc b la se C inire A li B existaun punc't care Fiesegmenktl d|€ap€AB undeA ti B suntpunc{ele extreme. Sectiunea aur de la de in matematice. descompune.vsloare pitoresc. (M+m) (M) intreg mare mice mare sefie egalcu raportuldintre Si = = (M+myM M/m= (1+V5y2 1." rui ra proportiilor a traseelor & Problema ln compoz.n... sau Modul dispunerepe(ilorcomponente intregului nume$te de a ale (aranjate) placd sunt impresioneaze ochiul componente ansamblului dispuse ale vomspune elementele cA de prin in intr-unmodarmonios.SECTIUNEA AUR' DE (Prdpo(ia divini) MOTTO: de de universaH.618.astfel in partea partea (M)Sipartea (m). Foma reprezi e modul careni se infitiseazeceeace vedem. foarte cum (M+m) M sauin raportul se numegte DrEptunghiullaturile de cu M/m "dreptunghiul au/' 9ise Si pafatde lature Acest construjeiie dintr-un dreptunghi poate se intr-o de M. Euclid..b.b.618. dezbracato orico adic6 ln arhitodure. dnoscutaidin vremuri strevechi linutasecretd catreinitialiiegipteni greciti de li !i numila"Impe4iteain medie9i et ttemerafte".S€m. a a propoiie ti se scrie: = crdsaua:b= c:d.618. bunaproportionare iat Fiintele obiectele c€rac{erizeaze forme..I fost divulgate in semlulal lll .de ceke abia "secliune". matematice interesante. din clasicisu numit-o Grecii perioada LucaPacioli Borgo. cel este 9i compaftre geometrice a ele plastice in arhitectudestestrevecfie a decurs nevoia mesurare. luateintreele sauintreele 9i intreg. se Termenii $ d aflati extremi€ti numesc a extEmi.propo(ia annonia..cantacuzino a . de lui (iaiesausectioneaze) (M dintre imparte incatraportul segmentulAB douep64iinegale 9i m).. ANULI . Valoarea acestui raport{l +V5y2= 1. lro =0. di studiind impa4irea medie extreme in rafie. in pad reprezinta €portuldintrepedilece abetuiesc obiec{ele fiin.e.. numit-o a divin{" in "propo4ia !i . Aceast6 expresie... se ti placut).. in tinzand citre punctul intersectie de diagonala initial diagonala dintre dreptunghiului li . infinitate patrate agezate spiral6. (ceacarecreaze conduce anrorie la aspectul Propo4ia adiceaspectrlexteriot..61803398. gi de din in 9i calcul.notatacu fiteragreceasca are propriela$ O. ii prin propodie ordine gi (odonanq). iar Leonardo Vinciestecel careo numette"se4iunea da de au/'.UN|VERS|TATEAARH|TECTURagt OE URBANISM M|NCU" "tON CATEDRA :"STUDIULFORMEI 9l AMBIENTARHITECTURAL" ANULUNIVERSITAR 2010 20'11.tb conceptul maiimporlant con@ptut ptopo4.-. formole desdvar9ite. cu in utilul confundi simbolul. se cu in lor putine e firesc umanitatearnediteze asupra plivindu-le sd ."rntroducereopera vitruviu.tele... raportul dou6mErimi Sib se scrie Egalitateadouerapoade naltere ceeace a a."Despre proportja lucrarea sa divine"(496). O'z=2. 9i DacE se ordine o/dotanfr. se numeqte atb mezi. care cu constuctia foma.6 .618. sunt O =1.. realizeaze armonia numeste limbajul se Operaliunea careartistul specialitate Jturerein prcpo$id'.m.astfel forme de sunt ca 9i lumina idealdveqnicielb.

suprafetele vorfi vorfi in iar diagonalele d€ptunghiurilor aur. se Studiul va desfegura doui faze. Bucuretti.Esteticf. in Aplicatii sectiuniideaur ale confirma fecub prinmasu€tod$i traseegeometdce asupra arhitedurii artelorplastice Cercetiirile Si propo4ii legetura gi lntrinseca celemaivaloroase cunoscute cu utilizarea cunogtinF cauza acestei in de a ti creatii artistice. 1981 . Bucuregi. Bibliografie: . dominantii. Bucuregi. utilizand rezrftablestatistice obtinute secolul 19. 'jocul" plinuri poate dintre imporiant in a il Unfactor care conduce punerea propo(ie dadirilor reprezinta la goluri studierea lumina de in care intre faFdelor maisubtil. 198'1. dr... 3. aproximeaze treime" juxtapunerea in konsoanelor clddiri. ObiectiYele studiului Atribuireade valoare esteticdcampululune! suprafetedate pdn parttia ei cu ajutorul gi traseelor regulatoare. .1. de de la Bauhaus $coala geomeficsbazatepe sedunea de aur. teoiia artei. Matila Ghyka. la A3 (de Tehnica prezentare la alegere: este creioane colorate. Ed. H. arh.la petratului origine.M.lucrare policroma plana rezuliat studiului Peunformat se cereo compozitie ca al realizat faza. Teml plane.Compozitiile realizate creion de gcopedte tonuride gri. in (realizat acasa) se noieaza. (213) 314 sectiunii o sau (veziarhitectura Romeiantice a simplificat care canoanele Utilizarea valoarea in moderne. realizata atelier(4 ore). Pestefiecate varianta va desena tugtraseulgeometric a statla se in care cu bazacompozi$ei. Tehnice.666.tice sau s€cliunii aur. sunt celui caresealetura diagonale perpendiculare sunt de Aceste 9iaddsea utilizate punerea propo(ie in intr-o compozitie plan. iempera preferat) etc.leasectjunea aurestesupuse al de unorcerceEri ordin (miscare ada aplcate. 9i 9i . pe aurgi Exerciliulprcpune bazatd dreptunghiuride care realizaGa compozitii unei geometrice utilizeaze traseele formate diagonalele d€ acestor dreptunghiuri. Mircea Enache. Ed. 1gg'1.. in EAZA:I! .1920)9i Le Corbusier studiatti utilizat au remarcabile. de de fiind faF 1. polisoma. traseelE pe seqiunea aurin luc|area "Le Nombre In d'Oi' . cu statistic rezultate de in Germania secolului 19. srhitec{ sgrbSidoctorin literela Paris. Librairie ScientifiqueTechnique Blanchard. EAZA:_1. lonescu.leain acestdomeniu. Bucuregti. Ed.618.'1926.l983. d'-.lulius IONESCU . Meridiane. PeiormatE se vor studiamaimultevariante compozitii A4 de geometrjce folosesc ce Plasarea dreptunghiurilor in compozitie aveala bazestudiul va lraseelor grafit. sa a dezvoltat estBtice arhitectrrii o a bualS de pune dispozitie metode de cateva de la aceaste lucrare autorul €xplic5 frumuselea "numdrulul aud'9i ne geometrice compozitiile sau forme in compozitiile ulilizare traseelor a in canonice 2. c. de Aceasti lucraG. Conf.raportudle se stabilesc suprafetele sau 9i Si simplifica€ a adesea regule o celede umbre. et Alborl Pads . in geomebice generalizat pusin evidenle seriede analogii leggtu|€ numarul aur gi traseele in cu de o Si aplicate studiul in naturii.va trebuise con$ne in de loateatribuiele importante compoziliei: ale echilibru. Borissavlievitcfi.degiroalizata conditiiimpuse tema. Si . gtiinlificdEndclopedic6.Cartea propotiilor.LeNombre d'Or. exemplu arhitec{ura unei de sectiunii aur(greu utilizat) raporlul 1.M. armonie. anatomieisi artei.Propo4ii 9i traseegeometdcein artritecturl. R. 4 saumaimulte cu a libere. practica in curen€a compozitiei arhitec{jrabs-a utilizat prac.Au aperut de d€zvoftand se4iunea o treime' "ladoui treimi" studij aplicalii "la Si 'la grecegti).a rapoartblor armonice a armoniei cromatice.Radian.Borissavlievitch. intocmit.Geometrie gi descdptivi perspedivi. Didadjcn lulius Ed.Matila al Ghyka. acuareli.AdrianGheorghiu.. Pedagogic6.studiuindividual planeiormaledin dreptunghiuri.

falade. combinatii acestortehnici. avand vedere estevorbade o probbme excelenF sculpturd' asfel de doar unei dl ar reDaezenlar€echivala asdarea stalui.L.-Aplicarea constru4iei. la sunt loal€materialele prezeriate fel pene9i zidulnoted'spaliulcare trecute vederea. acuarela. etapele rand{liisunturmitoarele: in orincipiu 1.reatahteide tond carc detetmhe siluetaobiectuluide arhitecturt si a tundaluiuid. cu goluri €tat Se su fereslrclor nt uniformizate. Loct.OE UNIVERSITATEA ARHITECTURA URBANISM "ION MINCU" 9I ARHITECTURAL" CATEDRA :"sTuO|ULFORMEI AMBIENT 9l 2010 ANULUNIVERSITAR: .matoare: Endate POLICROM gua9e. tehnica uneifaladesxpresivela acara11100 Pentrulema de fald se cste prezentalea c. lencuiala. goludlor printr-onoui teni5' 2. d€ vom totuqicdmetods de arhitedure constata de casei la c€scade.ml1 . F€mose schite sau dela al lui exemplu desenul Letarouillyfatadei palazzo in wrighi.rnes€ pfezintd oper5 ne Schita gi ln e probbm5 f de a redadibr€ntade consislenlE matorialelo.mat50x 35 cm. tehnicii randare do ad€cvat de un fo. R.darcddern modauneigraficiabslracie. Zevispune: urmsumeiaicise fatadele. deaen scara ln studenlii vor veni cu fatadadesenatll cr€ionsublire pe Penlrugedintsde atelaer aleae. etc. prezenti spaliileo datdce am intuit sensuladritecturii.filme' iati cal€ aunt mUloacele "Planuri.cont.metal. Bruno tot la Cuprivire replozentdtlle c64ile r5sJoim Dacd trEi sau pune prcblema rcprezederii obiedcudoue celmult dimensiuni unui ca graficd liniardestefoaderespandiG. 3. Slmiras lntocrnit . subliniind numaisupafelele plin9igol.in iinal se vor completaelementele anturajcarepun obioc-tul rel4ie cu cadrulnafuralsau ulban. MarcarEa €mpliriei defafadi. ' de es{e acestproces prezentar€ ln pdmdrendfunqiede abordat Ordinoa caretrebuie ln pastel.golurile. acestemiiloacepoateti cercetat.-ADlic. ANUL. ca esle totugi.ai mut. peni[. cr€ion. tempera.1 . desen reficld iumina.desenandu-i conturul. Falling Wster F.pastel'flowmaster.7-'RANDAREAUNEIFATADE" iotografii.. ptn ci de ialadelor lbcuri umbrd luminS. ceramidd elc. pentru puneln valoal€ rclieful propdi9i purtate a umbrelor 4. . lntr-unadin tehnicileu. mai dragul o prin de c! in ba.machete.-Desenarea faladei. discuta de spaliigide delimiteaza dtdirea9igolurile de gende desen considerat unmodel cladate. folosite in realizarea Erprimarea texturii matetialelor 5.reprezentErile diart tedurald' absolut ln uneiprocizii mati. creatorului in celemaimici conceplia cum gitodura materialelorfolosite arfi: slicld." prin de arc ralndate' |atiunea a exprima formelor arhitecturale desen€ Prezentarea do nu pand detalii. folosfte.aft.. si prin tonuailor a planurilor alegerea intensit5lii Seva line contde protunzimea aaturatiei culorilor. palazzo cu exclusiv o F.S€nL-2 T E M A nr. de pariotald doar dou!dimensiuni. unul proprie tn acelagi timpse completeazd pealtul' .eion colorat.hartie desen.prezentat in de 8.secliuni. preze rti h anexala temdes{ela acara'll2(m9i va fi merftl pe formeiul de Fa-tad. retietui 9i platE. ale sau acuareld. . insdaceastS in s{ida. la l/100. liecareigi aduce aprofundat. tempera.fecare din noastrede i imbunitillt.ti). mesufa c€reele er singura problemS complet esl€ piatra..aoest de picturale scenogEfice la din la 9i ArnGnunlat schitele secolullrecut. vegetatie(carepoatefi suprapuspa4ial pestofataddprin transparcn.ibulia ti arhiiectura"' BrunoZevi "Cumsi inlelegem "La ptane.

) p a I I CJ :l f Lr) \o o\ l l i rilt 'il ti i-- .a' l_ D (D o ori) a f .-t_l 0: -rl r :- el o.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->