ALFABETUL EBRAIC Scrierea ebraică a cunoscut două forme.

Cea mai veche, numită şi paleo-ebraică sau feniciană, a fost folosită între secolele 13-6 îdHr. Forma mai nouă, numită şi scrierea pătrată (după conturul literelor) sau arameică, a fost introdusă în sec. 6 îdHr. Alfabetul ebraic e compus din 22 de litere. De reţinut că nu se face diferenţa între minuscule şi majuscule.
literă 1. 2.

‫א‬ ‫בּ‬ ‫ב‬ ‫ג‬ ‫ד‬ ‫ה‬ ‫ו‬ ‫ז‬ ‫ח‬ ‫ט‬ ‫י‬ ‫כּ‬ ‫כ‬ ‫ְך‬ ‫ל‬ ‫מ‬ ‫ם‬ ‫נ‬ ‫ן‬

denumire ebraică álef bet

valoare fonetică ’ (spirit lin) = aspiraţie lină b v

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

ghímel dálet he vav záin het tet iod caf

g d h lin v z h aspru t i scurt (valoare consonantică) c h aspru

12. 13.

lámed mem

h final l m m final

14.

nun

n n final

mult mai târziu (începând cu sec. iar alef chiar înseamnă „bou”. ‫ס‬ ‫ע‬ ‫פּ‬ ‫פ‬ ‫ף‬ ‫צ‬ ‫ץ‬ ‫ק‬ ‫ר‬ ‫שׁ‬ ‫שׂ‬ ‫ת‬ sámeh áin pe s ‘ (spirit aspru) = aspiraţie aspră p f 18. 17. ţáde f final ţ ţ final 19. Scrierea ebraică notează de fapt doar consoanele.15. 16. când limba ebraică devenise deja utilizată doar în cult. numit tiberian (de la Marea Tiberiadei). ei numind literele „kadmice” (de la legendarul rege Kadmos). însemnând cămilă. Grecii au prealuat alfabetul de la fenicieni. Vocalele au fost inventate special. Chiar denumirea literelor la greci este adaptată după denumirea feniciană. 2 dHr. După mai multe sisteme de notare a vocalelor s-a impus cel actual. 20. exemplificate pe literea ‫ . Bet are forma unei case stilizate. situată de obicei sub aceasta. 21. bet fiind casă. apoi vocala. Vocalele.ב‬Regula de bază este că mai întâi se citeşte consoana. Ghimel stilizează cocoaşa unei cămile. Alef vine de la forma capului unui bou. cof reş şin sin tav c r ş s t 22. Numele literelor este sugestiv.) pentru a servi la pronunţarea textului sacru. A ַ‫ב‬ ָ‫ב‬ ‫ב‬ ֲ pátah cámeţ hátaf-pátah a scurt a lung a foarte scurt .

O altă particularitate este aşa-numitul patah furtivum (= furat). două consoane alăturate au ambele şva sau când o consoană cu şva este urmată de . situat sub consoana. Cele două condiţii.E ֶ‫ב‬ ֵ‫ב‬ ‫ב‬ ֱ ségol ţére hátaf-ségol hiréc hiréc gadól cámeţ hatúf hólem hasér hólem gadól cubúţ şuréc e scurt e lung e foarte scurt i (scurt sau lung) i lung (scris plin) o scurt o lung o lung (scris plin) u (scurt sau lung) u lung (scris plin) I ‫ב‬ ִ ‫בי‬ ִ ָ‫ב‬ ‫ב‬ ֹ ‫בוֹ‬ O U ֻ‫ב‬ ‫בוּ‬ Se observă că vocala | ָ | poate desemna atât a lung. De aceea se citeşte ‫ נח‬nóah Noe. cât şi o scurt. şva se poate pronunţa ca un e foarte scurt. Pentru aceasta este necesară cunoaşterea accentului. care indică lipsa vreunei ְ vocale – ‫. iar cazurile când se citeşte o. ca silaba să fie şi închisă şi accentuată.ב‬ Pentru a uşura pronunţia. Este deci singura excepţie de la regula ordinii de citire consoană-vocală. Doar în poziţie finală. se întâlnesc când vocala se află într-o silabă închisă neaccentuată. De cele mai multe ori ea desemnează a. trebuie îndeplinite simultan. atunci când se află sub prima consoană a unui cuvânt. Aceeaşi situaţie se recomandă şi atunci când în interiorul unui cuvânt. ַֹ ALTE SEMNE Şva Şva este semnul. situat sub ‫ .ח‬patah se citeşte înainte consoanei. mai rare.

cu excepţia guturalelor (‫ ע . ‫ ג‬gh.ח . pe când ‫ סוּסָ ה‬se citeşte susá „iapă”. ‫ הַ ללוּ־יָה‬halelu-Ia „aleluia”. fără meteg. notat şi kh).ב‬şi respectiv ‫ .א‬şi ‫ .הּ‬Astfel ‫ סוּסָ הּ‬se va citi susáh „calul ei”. ‫ ת‬th.ג . ‫ פ‬f (notat şi ph). ‫ דּ‬d. ‫ פּ‬p. indicând faptul că he nu este quiescent. Dagheş Dagheş este un punct situat în interiorul consoanei. ‫ גּ‬g.י‬punctul se pune lângă – ‫. consoanele respective se pronunţă spirat: ‫ ב‬v (notat şi bh). h şi respectiv f. Meteg Meteg (pronunţat méteg) este o linie verticală situată sub consoană. Mappiq Mappiq seamănă cu dageš. Altfel. De exemplu. ‫ קטלָ ה‬împărţit pe silabe va fi ְ ָֽ ְ ָ citit qa-tla. de care trebuie ţinut seama în transliterare – ‫עַ מּוֹן‬ ammon. ‫ כּ‬k. ‫ קטלָ ה‬ar trebui citit pe silabe qot-la . dagheş forte (= puternic) în cazul celorlalte consoane.מּ‬În cazul consoanei ‫ . 2.ב‬ (numite mnemotehnic begadkefat) indică o pronunţie plată ‫ בּ‬b. ‫ תּ‬t. dagheş lene (= lin) în grupul de consoane ‫ת .פ‬care vor fi citite v.יּ‬ Există două feluri de dagheş: 1. gutural. Convenţional. Exemplu: ‫ . în partea stângă a vocalei dacă aceasta este subscrisă. Rolul său constă în delimitarea forţată a silabei.פ . Fără dagheş. „lăudaţi pe ְ Ia/Iahve”).ד .aceeaşi consoană (de ex. ‫ כ‬ḫ (h puternic. dar este situat doar în interiorul consoanei ‫ ה‬aflată în poziţie finală. În cazul celorlalte nu se recomandă niciun efort de pronunţare. vom face diferenţa doar în cazul literelor ‫ כ .כ .ה . ci se pronunţă – ‫ . ‫ ד‬dh.)ר‬indică geminarea (dublarea) consoanei respective. pentru a nu îngreuna modalitatea de pronunţie.

pentru că este situat într-o silabă închisă neaccentuată). pusă însă pe silaba accentuată a ultimului cuvânt din verset şi dintr-un grup de două puncte verticale | . . astfel încât ele vor avea un singur accent. Maqef Maqef este o linie orizontală situată în partea de sus a rândului | ‫| ־‬ care uneşte două cuvinte.‫בּרשׁית בָּ רא אֱֹלה ֑ים אֵ ת־הַ שָּׁ מַ יִ ם וְ אֵ ת־הָ ארץ‬ ֶ ָֽ ִ ָ ִ ֵ ְ . cât şi silluq şi atnah.1. Silluq şi atnah Silluq este un semn compozit care marchează finalul unui verset. ֽ |.(vocala | ָ | este cameţ hatuf. Atnah este un semn folosit să marcheze mijlocul unui verset. Facere 1. ֑ În versetul următor. El constă dintr-o linie verticală asemănătoare cu meteg. se pot observa atât maqef. având forma unui V întors | ◌ |.

conjucţia ‫ ו‬se vocalizează ‫ . . Geminarea este notată prin dagheş forte (punctul din interiorul consoanei). De exemplu.א‬şi ‫ )ע‬şi ‫ ר‬nu pot gemina. De exemplu: ‫ אַ ברהָ ם וְ שָׂ רה‬avrahám vsará „Avraam şi Sara”. ְ ָ ARTICOLUL Există doar articol hotărât. ‫„ סוּס‬cal” este articulat ‫ הַ סּוּס‬hassus „calul”. ָ ָ ְ Când cuvântul începe cu o consoană sub care se află şva. ‫מֶ לֶ ְך‬ „rege” este articulat ‫ הַ מֶּ לֶ ְך‬hamméleh „regele”. Consoanele guturale (‫ ח . de aceea vocala articolului se lungeşte ָ‫ ה‬hā. ‫ ה‬ha-. care se ataşează la începutul ַ cuvântului care trebuie articulat şi produce geminarea (dublarea) primei consoane a acestuia.וּ‬De exemplu: ‫ דּוִ יד וּשׁמוּאֵ ל‬davíd uşmuél.ה .EXERCIŢII PRACTICE Citiţi următoarele cuvinte: 1 ‫אָ דם‬ ָ 2 ‫יוֹסֵ ף‬ 3 ‫יוֹנָתָ ן‬ 4 ‫אַ ברהָ ם‬ ָ ְ 5 ‫שָׁ אוּל‬ 6 ‫אֶ ליָקים‬ ִ ְ 7 ‫אֲבימֶ לֶ ְך‬ ִ 8 ‫אֶ פריִ ם‬ ָ ְ 9 ‫רחֵ ל‬ ָ 10 ‫יִ שׂראֵ ל‬ ָ ְ 11 ‫דּוִ יד‬ ָ 12 ‫שׁמוּאֵ ל‬ ְ 13 ‫אֵ ליָּהוּ‬ ִ 14 ‫יְ שַׁ עיָהוּ‬ ְ 15 ‫יעקב‬ ֹ ֲ ַ 16 ‫דּנִ יֵּאל‬ ָ 17 ‫יִ צחק‬ ָ ְ 18 ‫שָׂ רה‬ ָ CONJUNCŢIA Conjuncţia ְ‫ ו‬v se lipeşte de cuvântul următor.

Isaac şi ֲ ַ ְ ָ ְ Iacob” ‫ הַ יּוֹם וְ הַ לָּ יְ לָ ה‬haiióm v’halláila „ziua şi noaptea” ‫ אישׁ וְ אשָּׁ ה‬iş vişşá „bărbat şi femeie” ִ ִ ‫ הָ אישׁ וְ הָ אשָּׁ ה‬haiş v’haişşá „bărbatul şi femeia” ִ ִ SUBSTANTIVUL În limba ebraică.EXERCIŢII ŞI LEXIC ‫ יוֹם וְ לָ יְ לָ ה‬iom v’láila „zi şi noapte” ‫ אֶ רץ וְ שָׁ מַ יִ ם‬éreţ v’şamáim „pământ şi cer” ֶ ‫ אַ ברהָ ם וְ יִ צחָ ק וְ יעקֹב‬avrahám viţhác viaacóv „Avraam. Dacă pentru masculin nu există o terminaţie specifică. există doar substantive feminine şi masculine. De exemplu: ‫( סוּס‬sus) = cal ‫( סוּסָ ה‬susá) = iapă Pluralul masculinului este dat de terminaţia ‫ – ִים‬im. care se pot împărţi în funcţie de diateză şi aspect în felul următor: aspect simplu intensiv cauzativ activ paal (qal) piel hifil pasiv pual hofal reflexiv nifal hitpael . iar pluralul femininului de ‫ – וֹת‬ot. De exemplu: ‫( סוּסים‬susím) = cai ִ ‫( סוּסוֹת‬susót) = iepe VERBUL Verbul ebraic prezintă şapte tipuri de conjugări. genului feminin îi este specifică terminaţia ‫ – ָה‬a (a lung). Genul neutru lipseşte.

numit şi qal („simplu”). Paal (qal) perfect – qatal Forma cea mai simplă este la persoana a III-a masculin singular. Flexiunea perfectului se face cu ajutorul aformativelor (sufixelor). paal perfect singular persoana I II III ‫קָ טלתּ‬ ָ ְ ַ֫ ‫קָ טַ ל‬ masc. masc. ‫קָ טלנוּ‬ ְ ַ֫ ‫קטַ לתֶּ ן‬ ְ ְ plural fem.קָ טַ ל‬de la rădăcina ‫ . Pasivul este hofal. Hitpael-ul este întotdeauna reflexiv. în acest caz ‫ נִ קטַ ל‬însemnând „el a fost ucis” sau „el s-a ְ sinucis”. care poate desemna şi pasivul. pentru că rădăcina ‫ קטל‬nu prezintă niciun fel de dificultate suplimentară. în funcţie de context. De exemplu ‫ . reprezintă aspectul simplu al rădăcinei verbale. Hifil-ul rădăcinii ‫ קטל‬este ‫ . spre diferenţă de nifal. iar cea a imperfectului atât cu ajutorul aformativelor. ‫קָ טלתּי‬ ִ ְ ַ֫ ‫קָ טלתּ‬ ְ ְ ַ֫ ‫קטלָ ה‬ ְ ָֽ ‫קטַ לתֶּ ם‬ ְ ְ ‫קטלוּ‬ ְ ָֽ fem. cât şi cu cel al preformativelor (prefixelor). iar imperfectul o acţiune continuă sau neîncheiată. prezent sau viitor.קטֵּ ל‬însemnând „el a măcelărit”. ‫ קֻ טַּ ל‬înseamnă „el a fost măcelărit”. ִ ְ ִ ‫„ הָ קטַ ל‬el a fost făcut să ucidă”. Timpul perfect desemnează o acţiune încheiată. Verbul are două timpuri. numite qatal (sau perfect) şi yiqtol (sau imperfect). De obicei se foloseşte în învăţarea conjugării verbelor acest exemplu. La pual. fiind regulată. Reflexivul paal-ului este nifal.Paal. tot la aspectul simplu. care poate însă să ţină de trecut. . ְ Nu orice rădăcină verbală are sens la toate cele şapte conjugări. Aspectul intensiv arată o acţiune repetată. Piel-ul rădăcinii ‫קטל‬ ִ este ‫ . Aspectul cauzativ este mai interesant.הקטיל‬însemnând „el a făcut /a determinat să ucidă”.קטל‬înseamnă „el a ucis”.

־תּ . Timpul perfect are în plus o formă comună pentru pers. şi III pl. qatálnu. ‫ ־תּן . comun). qatálta. qatlú. fem. qatált. . comun iniţial terminaţia era –ku.־תֶּ ן . în cazul de faţă ‫ .Timpul perfect se formează exclusiv cu sufixe. comun. atrăgând accentul asupra lor: qtaltém. III sg. ulterior însă devenind –ti (prin influenţa terminaţiei de la pers.־תּ . Accentul (pe care îl notăm prin semnul ◌ ) stă de regulă pe silaba a ֫ doua a verbului: qatálti. I pl. I sg. Sufixele care încep cu litere din grupul begadkefat. I şi II (sg. şi pl.־תֶּ ם . comun şi respectiv pers. Sufixele de pers. Mutarea accentului pe ultima silabă produce şi pierderea vocalei de pe prima silabă: qa > q’. Un caz separat îl constituie pers.־תּי‬ ִ ָ ְ De reţinut ca regulă pentru toate timpurile că pers.ת‬primesc un dagheş lene: ‫. I sg. Acestea provin la pers. unde terminaţiile ‫ ־ָה‬şi respectiv ‫ ־וּ‬produc suprimarea vocalei din silaba a doua: qatlá. qatál. prezintă aceeaşi formă pentru ambele genuri (de aceea vorbim de pers. II pl. şi pl. La pers. III pl. II). I sg.) din forme pronominale.־תֶּ ם‬sunt însă tari. ֶ qtaltén.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful